P. 1
MISCAREA FEMINISTA !!!

MISCAREA FEMINISTA !!!

|Views: 271|Likes:
Published by Raluca Ene

More info:

Published by: Raluca Ene on Dec 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/27/2014

pdf

text

original

“Femeia este muzica ratacita în carne.” (Emil Cioran în Amurgul gândurilor)

Femeia era la Aristotel o fiinţă inferioară, o eroare a naturii, un fel de precursor deficitar al bărbatului. Ea nu era o creatură raţională şi nici nu dispunea de capacităţi reproductive. Ei nu îi putea reveni astfel decât un rol pasiv, complementar: "Aşa cum din cei cu deficienţe trupeşti se pot naşte atât persoane cu deficienţe trupeşti cât şi persoane sănătoase, din femele se pot naşte atât femele cât şi masculi. Femela este ca un mascul cu deficienţe trupeşti, iar menstruaţia este sămânţă, dar nu o sămânţă pură. Pentru că îi lipseşte sursa vieţii... această sursă a vieţii o dă numai sămânţa masculului."

animalelor şi femeii.Conform genezei biblice. dând nume plantelor. . Dumnezeu a creat lumea şi bărbatul din suflarea sa. Nu reiese din Biblie dacă femeia este o fiinţă umană "mai perfectă". Bărbatul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. femeia fiind născută din coasta bărbatului. pentru că ea n-a primit însufleţirea suflării divine. care capătă în Biblie şi capacitatea de a gândi abstract. Femeia este partenera şi ajutorul bărbatului. Forţa creatoare este spirituală şi se referă doar la bărbat. femeia este "altfel".

la îndemnurile şarpelui. al păcatului. Poziţia subordonată a femeii faţă de bărbat este aşadar un fapt "lăsat de Dumnezeu" şi cauzat de acest păcat primordial. iar Eva a fost avertizată să se supună de bunăvoie bărbatului din care a fost făcută.Un alt element important în acest context este povestea căderii în păcat." . să muşte dintr-un măr cules din Pomul Cunoaşterii. Eva îl ispiteşte pe Adam. ea provoacă căderea omenirii din graţiile lui Dumnezeu. Ori acest lucru înseamnă că femeia este mai păcătoasă decât bărbatul. dându-i. Femeia este simbolul sexualităţi şi implicit. "Aşa a văzut Adam că trebuie să se uite la partenera sa ca într-o oglindă. Astfel.

el nu o poate împuternici pe aceasta. soţul este tutorele legal al soţiei sale. fetele sunt libere ca pasărea cerului. în cazul unui adulter comis de femeie. femeile nu au nici un drept civil. mama nu dispune de drepturi legale asupra copiilor ei. după această vârstă.     vârsta la care un copil de sex feminin trebuie protejat de lege este de doar 13 ani. . tot ceea ce câştigă şi economiseşte femeia este proprietatea bărbatului său. femeile nu pot face parte din consiliul de familie. bărbatul are dreptul să îi ia viaţa atunci când o suprinde în flangrant delict. ele nu au drept de vot la alegerile comunale şi politice.

economică şi politică. dorinţa lor de a fi considerate egalele bărbaţilor nu s-a împlinit. breslele precupeţelor şi ale spălătoreselor erau temute pentru puterea lor de expresie. Revoltele care izbucneau în Franţa pe timpul foametei erau conduse în mod tradiţional de către femei. Femeile işi creaseră o nişă socială în care puteau exercita o oarecare influenţă culturală. La Paris.Femeile au jucat un rol important în procesele de schimbare socială din Franţa secolului XVIII. . Totuşi. Femeile au rămas în afara drepturilor proclamate. Multe femei au luptat cot la cot cu bărbaţii lor pe baricade în timpul Revoluţiei Franceze.

Ea a trimis această declaraţie Adunării Generale spre ratificare. Declaraţia a trezit interes atât în Franţa cât şi în străinătate. Olympe de Gouges a fost executată de regimul revoluţionar al terorii în anul 1793. . ea a mai elaborat şi un "Contract social între bărbat şi femeie" (analog textului lui Rousseau. În ceea ce o privea. În plus. De abia odată cu apariţia mişcării feministe ea a fost redescoperită şi confirmată în statutul ei de document istoric unic şi valoros. "Contrat Social"). Ea dorea să înlocuiască căsătoria cu un contract bazat pe drepturi egale.Acesta a fost contextul istoric în care scriitoarea Olympe de Gouges a formulat "Declaraţia drepturilor femeii şi ale cetăţencei". femeia era deosebit de importantă prin simplul fapt că acesteia îi revenea sarcina de a naşte copii.

.

în localitatea Seneca Falls din statul New York. -dreptul de a primi custodia copiilor în cazul unui divorţ. -drepturi legale şi economice mai bune pentru femeile divorţate. printre altele: -dreptul de a dispune de proprietatea şi veniturile proprii. Adeptele mişcării pentru drepturile femeii cereau.În 1848. -posibilităţi mai extinse de a li se aproba divorţul. Mişcarea antisclavagistă a ascuţit conştiinţa femeilor care şi-au dat seama acum că şi ele erau discriminate. -acces sporit la educaţie şi la activităţi profesionale precum şi dreptul de vot. Elizabeth Cady Stanton şi Lucretia Mott au organizat o conferinţă pe a cărei ordine de zi s-a aflat pentru prima dată discriminarea femeilor. Majoritatea femeilor de la acea întrunire se implicaseră deja mai înainte în mişcarea pentru drepturile negrilor. .

apărute pe parcursul secolului XIX.Primele încercări ale mişcării feministe. desfiinţarea statutului de fiinţă superioară a bărbatului în căsnicie etc. au fost de a ameliora situaţia femeilor în domeniul civil şi să devine mature legal (divorţ. . custodie.). Dreptul de vot nu a ocupat la început în revendicările lor decât o poziţie secundară.

aceste femei se aflau la bunul plac al partenerilor lor de sex masculin şi depindeau întru totul de situaţia politică. Aceste femei care s-au impus pe firmamentul vieţii publice pot fi împărţite în trei categorii distincte: .Fără dreptul de a se implica în politică. Partenerii de coaliţie şi partidele cu renume nu sprijineau idealurile feministe decât atâta vreme cât acest lucru le servea satisfacerii propriilor interese. În consecinţă. autonome sau parţial autonome. Feministele s-au asociat în organizaţii proprii. prima mişcare feministă a insistat din ce în ce mai mult asupra dobândirii dreptului de vot.

Din această categorie făceau parte de ex. În acest caz se sublinia faptul că femeia este altfel şi că ea are o cu totul altă misiune în societate decât bărbatul. în cadrul societăţii burgheze preexistente. . ale căror membre încercau să impună anumite schimbări într-o mai mică măsură sau treptat.O grupare eterogenă de asociaţii de femei. asociaţiile caritabile creştine care se îngrijeau de femeile sărmane. dar şi asociaţiile liberale de femei şi femeile conservatoare.

Aceasta era o categorie relativ restrânsă de burgheze care se impuneau pentru o transformare radicală a societăţii. Ele au fost forţa motorie principală a luptei pentru obţinerea dreptului de vot la femei. Aceste femei susţineau din răsputeri egalitatea dintre sexe. Feministele radicale s-au impus şi pentru drepturile femeilor dezavantajate social . din care făceau parte femei din toate naţiunile implicate la acea oră în conflagraţia mondială. femeile trebuind să dispună astfel de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Reprezentantele acestei categorii au înfiinţat pe timpul Primului Război Mondial "Liga Internaţională a Femeilor pentru Pace şi Libertate". .muncitoarele şi prostituatele.

al mişcării comuniste. la aceste revendicări s-a adăugat şi dreptul de vot. şi mai târziu. Revendicările principale ale femeilor socialiste corespundeau revendicărilor socialiste mai generale de după desfiinţarea diferenţelor dintre clase şi a proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. Ziua Internaţională a Femeilor de la data de 8 martie a fost fixată de adeptele mişcării socialiste a femeilor. În centrul revendicărilor femeilor socialiste s-a aflat mai întâi ameliorarea situaţiei economice a muncitoarelor şi ridicarea acesteia la nivelul celei de care beneficiau muncitorii (salarii egale pentru o muncă egală. acceptarea femeilor în sindicate).Aceasta era gruparea femeilor organizate în mod relativ autonom în jurul mişcării socialiste. mai târziu. .

.

la care se raliase un număr neobişnuit de mare de femei.Mişcarea feministă s-a dezvoltat din mişcarea anti-sclavagistă (aboliţionistă). Aceste femei trebuiau să-şi apere revendicările mai ales în faţa bisericii. dar şi în cea a ideilor preconcepute formulate de aboliţioniştii de sex masculin. femeile au căpătat drept de vot deplin în anul 1920 . În SUA. femeile albe au luptat alături de suratele lor de culoare. Tipic pentru mişcarea feministă din SUA este faptul că aici.

Şi pentru că guvernul liberal nu a reacţionat în nici un fel la petiţiile acestei mişcări. . Ea devenit una din cele mai mari mişcări politice din Anglia dinaintea izbuncnirii Primului Război Mondial. care dorea să obţină dreptul de vot pentru femei prin intermediul acţiunilor publice şi al petiţiilor. Izbnucnirea Primului Război Mondial a pus însă punct mişcării feministe pentru dobândirea dreptului de vot. Aşa a apărut mişcarea influentă a sufragetelor. Aceasta urma să democratizeze parlamentarismul englez. femeile au apelat la acţiuni spectaculoase şi la distrugeri de proporţii.Mişcarea feministă din această ţară a propus prima reformare a legii electorale încă din 1832. refuzând totuşi femeilor de a participa la scrutinele districtuale şi parlamentare.

Dreptul de vot la femei a fost introdus în anul 1918. de către Partidul Social-Democrat. după pierderea războiului. În perioada următoare a Restauraţiei.Mişcarea feministă din această ţară s-a desfăşurat la început sub însemnul Revoluţiei de la 1848. precum şi la orice activitate politică. precum dreptul de participare la activităţi în cadrul unor societăţi sau de redactare a ziarelor. femeilor le-au fost retrase unele drepturi fundamentale. .

.

cu trăsături specifice pe zone şi perioade (unii autori au subliniat că nu există feminism. ci feminisme) inserţia femeilor în viaţa societăţilor europene. şi dobândirea de drepturi pe diverse planuri. până la feminismul radical. Situaţia femeii în spaţiul românesc are o serie de asemănări cu cea general-europeană. nu încetează să evolueze.ROMANIA Dacă odată cu izbucnirea. dar şi o serie de elemente specifice. reformularea statutului ei social a presupus încă o lungă perioadă de timp. Deşi până la sfârşitul sec. În pofida persistenţei clişeelor tradiţionale. femeia iese din spaţiul domestic devenind luptătoare egală cu bărbatul pentru principiile întregii societăţi. XX. sub impactul mişcării feministe. al egalităţii (vizând stipularea în constituţie a egalităţii de drepturi). XIX locul şi rolul ei în societatea europeană rămân încă marginale. Feminismul însuşi evoluează de la cel iniţial. se produce treptat. lansat în a doua jumătate a sec. la cel al diferenţierii şi al eliberării. în 1789. a Revoluţiei franceze. .

fie sprijinindu-şi fiii în lupta succesorală sau chiar în conducerea ţării: „Ele se îndreaptă către dregători şi dau mărturia unei judecăţi îndeplinite. Ruxandra Lăpuşneanu. Elisabeta Movilă. delicata pecete de inel a doamnei” Dintre acestea relevante sunt doamnele Chiajna.ctitor Pe parcursul Evului Mediu. reprezentantele înaltei societăţi şi soţiile domnitorilor au părăsit adeseori viaţa plictisitoare din iatacuri pentru a-şi sprijini soţii atunci când aceştia se confruntau cu situaţii politice delicate: la români „nu e nici un colţ de taină unde să se ascundă sfioase. Bălaşa. Doamna se amestecă în toate şi. femeile. fie ajutându-şi soţii să-l (re)capete. Spun cine e soţul. ea e gata să joace rolul său” (Nicolae Iorga) . Unele s-au implicat în luptele pentru tron. Păuna Cantacuzino sau domniţele Elena.a. când domnul cade. Stanca. de la care le vine toată puterea. ci mica. dar fac să scrie cartea domnească în numele lor. . Maria Voichiţa. Ecaterina Salvaresso.Doamna . Dimpotrivă. Rallouş. Dedesubt nu e pecetea domnului.

care să oblige Marile Puteri să intervină şi să clarifice situaţia internaţională a Principatelor Române. are contacte cu secretarul Consulatului britanic din Bucureşti. războaiele ruso-austro-turce. Maria Rosetti sau Cocuţa Conachi).Doamna . . legitimarea Imperiului German ca un centru de putere) a determinat actul de acţiune publică.sensibilă Acţiunea publică a femeii în prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost indisolubil legată de cauza revoluţionară şi manifestă în acele familii româneşti care au subscris unei educaţii în spiritul vremurilor noi (vezi Zoe Golescu. călătoreşte în Imperiul Otoman şi se confruntă cu reprezentantul Puterii protectoare la Bucureşti – relevă faptul că este bine informată despre mersul afacerilor europene şi despre oportunităţile româneşti în acest context. tocmai pentru definitivarea unui profil spiritual armonios. Raportarea acestora la realităţi politice într-o permanentă schimbare (războaiele napoleoniene. O privire sumară asupra îndeletnicirilor sale din perioada postrevoluţionară – întreţine o vie corespondenţă cu fiii săi. Multe dintre familiile româneşti cu stare au ales să-şi trimită fetele la studii „în îndepărtata străinătate”. Sfânta Alianţă. Zoe Golescu a împărtăşit ideea izbucnirii unui nou conflict ruso-turc.

Astfel. unul dintre punctele forte ale discursului feminist din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a vizat facilitarea accesului la educaţie a fetelor şi atenuarea acelor constante educaţionale ce le pregăteau pe femei exclusiv pentru rolul de soţie şi mamă.Doamna . 1876) . centru al familiei şi al vieţii casnice. în acest sens Codul Civil cuzist valorificând la un nivel superior prevederile legislative anterioare (Codul lui Caragea sau cel al lui Calimachi). Interogarea factorului social lămureşte privitor la carenţele perpetuate în educaţia femeii (îndeosebi a orăşenimii şi ţărănimii). cuvântare la premierea fetelor din şcolile primare şi gimnaziale de fete.soţie O abordare economică a problemei permite surprinderea aspectelor legate de protejarea femeii în calitatea sa de soţie în faţa abuzurilor soţului. idee subliniată de la cel mai înalt nivel: „Femeia. a avut şi va avea rolul cel mai înalt şi mai frumos în societăţile omeneşti ca fiică şi ca soţie şi ca mumă” (Carol I. motor al sentimentelor celor mai nobile şi generoase.

„Rândunica” (1893). . „Munca” (1889). 1878 – 1888). consumatoare de literatură şi de vestimentaţie de factură occidentală. „Gazeta Femenină”. „Buletinul Ligii femeilor” (1895). Interesate în săvârşirea actelor de binefacere ca expresie a cultivării tradiţiei mişcării feministe. Organele de presă aferente au facilitat schimbul de idei. „Românca”. „Familia”. Dintre tipăriturile cele mai influente ale perioadei se cuvin a fi menţionate „Femeia Română” (întemeiată de Maria Flechtenmacher. „Viitorul româncelor”. dar şi popularizarea discursului. aceste organizaţii au arborat cu timpul stindardul cauzei feministe.revoluţionar Cvasiindependentă din punct de vedere financiar. 1896).Doamna . aceasta a învăţat treptat să-şi articuleze pretenţiile faţă de societatea la a cărei funcţionare a devenit părtaşă. „Drepturile femeii” (1912). Formularea explicită a revendicărilor a fost asumată de diversele asociaţii de femei ce au fiinţat în epocă. „Dochia” (întemeiată de Adela Xenopol. „Uniunea femeilor române” (1908). În paginile acestor publicaţii. elitele au fost provocate să-şi formuleze pertinente puncte de vedere privitor la nevoia de emancipare a „femeii române din toate straturile sociale” şi să configureze proiecte de reformă socială adecvate realităţilor româneşti ale momentului.

pe lângă necesitatea emancipării culturale a femeii. militantele îşi propuneau să aducă modificări corespunzătoare legislaţiei în vigoare. notar. Programul a cunoscut de-a lungul timpului importante adnotări. menite să relativizeze locul „mult prea restrâns” rezervat femeilor. Astfel. membru în Consiliul de Administraţie). îndeosebi Codului Civil.luptător „Liga Femeilor din România” (1894) a fost una dintre multele societăţi feministe care şi-a exprimat deschis intenţia de a întreprinde acţiuni în spaţiul public. O modalitate de cointeresare a factorului politic de decizie practicată d membrele Ligii a fost încunoştiinţarea prin petiţii adresate Parlamentului despre nevoia stringentă de rezolvare a doleanţelor lo În primul deceniu al secolului trecut s-a impus. . să convingă de necesitatea independenţei economice a soţiei în interiorul vieţii de familie.Doamna . să se implice în promovarea femeii instruite în posturi până atunci rezervate cu obstinaţie elementulu bărbătesc (avocat. şi recunoaşterea apartenenţei sale cu drepturi depline la corpul cetăţenesc (prima româncă care a arătat semnificaţia obţinerii dreptului de vot pentru femeie a fost Eliza Popescu). dintr care semnificativă ar fi referinţa la reclamarea drepturilor politice.

scăderea ratei natalităţii trebuia compensată.Cele mai importante revendicări politice ale feministelor — mai ales dreptul de vot — au fost până la urmă soluţionate. atenţia societăţii s-a concentrat din nou asupra familiei şi maternităţii — soldaţii deziluzionaţi întorşi din război trebuiau îngrijiţi. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. . De abia 60 de ani mai târziu au fost reluate ideile generaţiei bunicilor noastre.

Ti-o iei singura! .Lucrul pe care femeile mai trebuie sa-l invete este ca nimeni nu-ti da putere.

Introducerea de "limite" în cazul avorturilor (avort permis de lege în limita a doisprezece luni de sarcină) ."Noua" mişcare feministă (din 1969) Rezultate: Dreptul familiei şi al căsătoriei a fost supus reformelor în multe ţări. Legea căsătoriei (bărbatul şi femeia au drepturi egale în ceea ce priveşte exercitarea unei profesii. Reprezentarea egală a femeilor în poziţiile cu autoritate sporită . prototiopul căsniciei în care femeia era casnică a fost desfiinţat). .în majoritatea ţărilor: SUA. Discriminarea şi tratamentul inegal al soţiilor au fost înlăturate parţial din spaţiul tradiţional burghez sau creştin şi adaptate realităţilor curente. legea divorţului (a fost desfiinţat principiul părţii vinovate) şi dreptul la custodie (binele copilului primează). Au fost emise legi care protejează angajatele însărcinate (păstrarea locului de muncă). Italia. Franţa.

în care au fost introduse pentru întâia oară clauze anti-discriminare şi în care a fost propus instituirea unui program de înlăturare a oricărei forme de discriminare a femeilor. La Conferinţa Internaţională a Drepturilor Omului din 1993 de la Viena. Mai mult. trebuie să se aplice sancţiuni internaţionale împotriva statelor care nu respectă drepturile femeii. . violenţa asupra femeilor a fost pentru prima oară numită o încălcare a drepturilor omului.O misiune importantă a mişcării feministe de astăzi este impunerea drepturilor femeii ca o componentă stabilă a drepturilor universale ale omului şi popoarelor. Primii paşi în această direcţie au fost făcuţi prin elaborarea "Acordului pentru înlăturarea oricărei forme de discriminare a femeii".

.

iar în alte ţări precum Algeria. Astăzi. Sudanul etc. unde pe parcursul ultimilor ani mulţi medici specializaţi în avorturi au fost ameninţaţi de radicalii "apărători ai vieţii". Mai mult. Cca. precum şi Vaticanul. Libanul şi Malta s-au ridicat împortiva pasajelor care stipulau "libertatea sexuală". aceste state sau declarat împotriva punctelor care prevedeau luarea de către state a unor măsuri care să penalizeze avorturile ilegale. Şi fundamentaliştii creştini dispun de o putere considerabilă de lobby.Implementarea acestor tratate şi programe de acţiune au transpărut şi unele probleme specifice zilelor noastre. ca de exemplu în SUA. influenţa fundamentaliştilor a crescut în ultimile decenii. unii dintre aceştia fiind chiar ucişi. Platforma de acţiune de la Beijing a fost criticată sever la scurt timp după ce a fost adoptată. 50 de state islamiste şi o serie de ţări catolice din America Latină. Mai ales unele state islamice precum Iranul. Principala misiune a femeilor este astfel de a acţiona comun . Turcia şi Egiptul. adoptă o poziţie în detrimentul profund al drepturilor femeii. forţele conservatoare şi fundamentaliste motivate religios sunt cei mai înverşunaţi contestatari ai drepturilor universale ale femeii.

prinţesa Diana. în general. Emilia Pardo Bazán si Carmen Martín Gaite. cantareata Edith Piaf. spioana Mata Hari. nu se prea gândeau la niciun fel de ocupaţie sau meserie. eroina Ioana D'Arc. . sau Marie Curie? Fiecare dintre ele s-a remarcat în domeniul său de activitate. pictoriţa Frida Kahlo.Ce au în comun actrita Marilyn Monroe. iar numele lor nu vor putea fi şterse prea uşor din istoria omenirii. politicianele Dolores Ibárruri si Indira Gandhi. actrita Grace Kelly. Fiecare dintre ele a rămas în amintirea şi în conştiinţa publică. scriitoarele Virginia Woolf. regina Cleopatra a VII-a. unele într-o vreme în care femeile. în afară de îngrijirea casei şi creşterea copiilor.

Edith Piaf prinţesa Diana .

an in care juca rolul principal in absolut tot ce facea. Ea a eliberat femeia din corsete si jupoane. care nu mai este doar "papusa sotului". Moda sa a produs o revolutie. ci un individ activ din punct de vedere social.Gabrielle "Coco" Chanel s-a nascut pe 19 august 1883 si sa stins in 1971. de a creea o noua viziune asupra femeii. Chanel a reusit sa raspunda nevoilor latente ale societatii. creand haine mult mai practice care accentueaza feminitatea si eleganta in acelas timp. Haine potrivite noului rol al femeii. .

.

” .“Femeile care doresc sa fie egale cu barbatii duc lipsa de ambitie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->