TEMĂ: BUDDHISMUL CONTEMPORAN

Cuprins

Introducere................................................. 3 O scurtă istorie a buddhismului.................4 Buddhismul contemporan...........................7 Concluzie......................................................10 Bibliografie....................................................11

Introducere Prin această lucrare. teoretice. Pentru unele persoane religia reprezintă credinţa intr-o Fiintă Supremă. dar şi de modul în care ea influenţează oamenii. mi-am propus să expun tema anunţată mai sus. http://www. o căutare chiar şi pentru cei care au încetat să inhibe acest sentiment şi au dorit să se declare indiferenţi din punct de vedere religios. Religia reprezintă şi un mod de a percepe natura înconjurătoare. 1 Ideea de Dumnezeu a suscitat în istoria omenirii un permanent mister. iar pentru altele acest termen nu înseamnă nimic. Consider că fiecare dintre noi cunoaşte termenul de„ religie” sau cel puţin toţi am auzit de el. viaţa socială. 1. folosind o abordare mai amplă. prezent în sufletul omului.ro/Referate/Diverse/REFERAT-DIVERSE-ORIGINEA-RELIGIILOR_i46_c970_64285. Pot spune că am ales această religie şi datorită asemănării acesteia cu religia creştină. prin raporturi culturale. iar rădăcina sentimentului religios este Dumnezeu. Pentru realizarea acestei teme am încercat să gasesc cât mai multe informaţii legate de această religie. in special cel contemporan. considerându-se atei. Religia poate reprezenta legătura care permite omului să intre în contact cu realitatea transcendentă de care acesta crede că depinde existenţial. ambele religii încercând prin învăţăturile lor să aducă pace şi înţelegere între oameni.html 2 . stabilite de omul insuşi ca răspuns dat acestei realităţi.studentie. organizată pe două direcţii: prezentarea unor elemente de conţinut şi a modului în care acest conţinut s-a definit. Acest interes m-a făcut şi pe mine să aleg ca temă pentru această lucrare buddhismul .

El a remarcat că majoritatea oamenilor trăiau în sărăcie şi sufereau permanent din cauza dorinţelor nesatisfăcute. prinţul Siddharta nu-şi poate ascunde nemulţumirea. abia născut el prezintă deja cele 32 de semne fizice ale desăvârşirii. 2004.r.Hr. „Siddhartha părăseşte casa. Venirea pe lume a acestuia. lăsându-şi acolo soţia.. dar şi una dintre cele mai mari si mai vechi religii ale lumii. Fiinţă pură. Vietnam. şi 483 î. imediat după ce s-a născut primul său fiu. regina Maya. a fost una miraculoasă. Cu siguranţă. gânditor indian care a trăit între anii 563 î. Mongolia. Chiar şi cei bogaţi erau adeseori nemulţumiţi. şi toţi oamenii se confruntau cu pericolul îmbolnăvirilor. leapădă veşmintele de prinţ şi intră în pădure în singurătate”3 2. copilul şi toate posesiunile lumeşti. din India de Nord-Vest. Bucureşti. p. devenind un rătăcitor sărac. Humanitas. La vârsta de 21 de ani. că viaţa trebuie să însemne ceva mai mult decât un şir de plăceri efemere care sunt prea repede anulate de suferinţă şi moarte.O scurtă istorie a buddhismului Buddhismul este o religie orientală. înconjurată şi ajutată de zei. îl naşte pe băiat prin coapsa dreaptă. Mama sa. 3 . Această religie îşi are originea în India. Nordul şi Estul Asiei: Tibet. Potrivit vorbelor bătrânului înţelept Asita. şef al clanului Sakya. Gautama a hotărât că trebuie să renunţe la viata pe care o ducea şi să se dedice în întregime căutării adevărului. China. Ed. iar el patrunde la sânul mamei sub forma unui elefant alb cu şase colţi. Thailanda. răspândindu-se ulterior într-o mare parte a Asiei Centrale şi de Sud-Est. Laos. Giovanni Filoramo. Japonia.Hr. Această religie se bazează pe învăţăturile lui Gautama Siddhartha. Coreea. Manual de istorie al religiilor. El a părăsit palatul. Siddhartha va ajunge un suveran universal sau un iluminat. în secolul al VI-lea î. Ibidem. s-a gândit Siddharta. Crescut în luxul palatului regal. iar în ultimă instanţă mureau. 302 3. Cambodgia. Gautama a fost fiul lui Suddhodana. Direcţiile de răspândire ale buddhismului au fost: Sud-Estul Asiei: Sri Lanka.H. Birmania.2 La vârsta de 16 ani se căsătoreşte cu o verişoară de aceeaşi vârstă cu el.

Un timp a studiat alături de cei mai vestiţi oameni sfinţi ai vremii. Manual de istorie al religiilor.4 Buddha călătoreşte 45 de ani prin tot Nordul Indiei predicându-şi noua filozofie tuturor celor dispuşi să-l asculte. făcuse mii de prozeliţi. la rândul său să devină ascet. În cele din urmă. nu reuşea decât să-şi tulbure mintea. trezită cunoaşterea. Prin urmare a început să mănânce normal şi a respins idea ascetismului. În una din seri. toate elementele acestei enigma se limpeziră parcă dintr-o dată. conţine un puternic element pacifist. Una din cauzele dispariţiei buddhismului a constituit-o faptul că hinduismul a absorbit multe din principiile şi învăţăturile sale. Gautama a devenit Buddha. Adeziunea lui a favorizat extinderea influenţei şi a învăţăturilor buddhiste. iar la revărsatul zorilor. risipită bezna. foarte multe persoane care nu se consideră buddhiste au fost influenţate în mare măsură de filozofia buddhistă. şi aproape că a dispărut după anul 1200 î.. Deşi cuvântările lui nu au fost aşternute pe hârtie. pe când stătea sub un arbore de pipal – simbol al Arborelui Vieţii. În secolul al III-lea î. dedicându-şi câţiva ani din viaţă posturilor şi autoflagelării. fără să se aproprie de adevărata înţelepciune. Pe teritoriul Indiei. 4 . Un timp după moartea sa noua religie s-a răspândit lent. pe care le-au transmis generaţiilor următoare pe cale orală.Hr. a meditate asupra problemelor existenţei umane. . Iluminatul. noua credinţă a cunoscut o perioadă de declin după anul 500 î. Ed. p. Humanitas. În singurătate. Până la moartea sa (483 î. marele împărat indian Asoka s-a convertit la buhhdism. Giovanni Filoramo. Bucureşti. dobândită lumina”.nimicită fiind ignoranţa. de aceea Gautama a încercat.). dar după ce şi-a însuşit învăţăturile lor. De asemenea. discipolii lui au memorat multe din învăţăturile sale. a ajuns la concluzia că soluţiile oferite de aceştia pentru îmbunătăţirea situaţiei oamenilor erau nesatisfăcătoare. 4. şi-a dat seama că torturându-şi corpul.Hr..Hr. într-o măsură mult mai mare decât islamismul şi creştinismul.Hr. Se acreditase ideea că ascetismul împins până la extreme constituie calea spre adevărata înţelepciune. Orientarea spre nonviolenţă a jucat un rol important în istoria politică a ţărilor buddhiste. în China. Siddharta s-a cufundat întreaga noapte într-o meditaţie profundă. 303 Buddhismul.

altfel spus.. 4. Humanitas. Atunci când persoana trece prin toate aceste adevăruri şi ajunge la al patrulea adevăr. să te abţii de la relaţiile sexuale ilicite. ci a definit pur si simplu . Religiile lumii. să te abţii de la băuturi care te îmbată şi care pricinuiesc rătăcirea şi neatenţia. Al patrulea adevăr despre cale (în sanscristă: pratipad. 458 6.. pentru a îndepărta dorinţa trebuie urmată Calea Cu Opt Ramuri care înseamnă: întelegere dreaptă. 3. Jean Delumeau. concentrare dreaptă. Al doilea adevăr este că originea suferinţei este dorinţa (în sanscristă şi pali: samudaya. 5. de control al simturilor şi de iluminare.Principalele învăţături ale lui Buddha pot fi sintetizate în ceea ce buddhişti numesc „Cele patru adevăruri nobile” 5: 1. nu îşi are niciu un loc în buddhism.aspecte ale educaţiei”(sikkhapada). există o cale de încetare a suferinţei numită Nirvana.porunci”. care acordă un loc foarte important fiinţelor umane. gândire dreaptă. Nirvana este experienţa spirituală supremă. să te abţii să minţi. pp. Dumnezeu. 2. Ed.. Primul adevar despre durere: totul înseamnă suferinţă (în sanscristă: duhkha. 436-437 Buddhismul contemporan 5 . Aceste cinci percepte nu sunt prezentate ca nişte . ci ca nişte . buddhismul nu le-a interzis credincioşilor să aibă contacte cu alte religii sau să citească o anumită carte. efort drept. Bucureşti. cinci percepte”6 : să te abţii să ucizi fiinţele vii. Buddhismul este o religie nonteistă. în pali: dukkha). Ibidem. suferinţa ei nu mai există. să te abţii să furi.sau Creatorul Suprem. în pali: patipada). această religie respinge credinţa într-un singur zeu. Al treilea adevăr (nirodha). la care se ajunge printr-un îndelungat proces de cunoaştere şi de meditaţie. Spre deosebire de religiile monoteiste. cuvânt drept. p. 1996. Spre deosebire de alte religii.

de a întreţine relatii sexuale ilicite. se retrag din societate pentru a medita şi se adună în comunităţi (samgha). Hinayana reprezintă aripa . de a minţii şi de a consuma băuturi alcoolice. între anii 1976 şi 1986.Buddhismul este una dintre cele mai răspândite religii ale lumii.7 Principalele forme ale buddhismului contemporan sunt: Mahayana (Marele Vehicul) şi Hinayana( Micul Vehicul). Birmania. Thailanda. protestanţi (950. buddhişti sunt al cincilea grup religios al ţării.000). fiind singurul care ajunge la Nirvana..ro/opinii/aldine/religiile-extremului-orient-99706.romanialibera. Buddhiştii respectă „Calea celor 8 braţe”. Această religie.000) şi apropae la egalitate cu evreii. pentru ca în 1997 să ajungă la 600.. numit şi Micul Vehicul este practicat astăzi de aproximativ 35% dintre buddhişti. care prin tehnici specifice şi iluminare devine sfânt. musulmani (aproximativ 4.000 de credincioşi.5 milioane). atunci când reprezentanţii diferitelor şcoli au luat în discuţie nenumărate idealuri şi căi de eliberare. numără astăzi aproximativ 300-400 de milioane de credincioşi care trăiesc mai ales în Asia de Sud-Est. În hinayana. Buddhismul Hinayana. înaintea ortodocşilor ( 520. de a fura. Nirvana înseamnă stingere. s-au înfiinţat circa 200 de mănăstiri şi nuclee de iradiere. Comunitatea practicanţilor a crescut . 7. Hinayana este o formă a buddhismului care are ca element central chipul călugărului ascet. Această religie predomină în Sri Lanka (Ceylon). de la 200. în ultimii ani 25 de ani. credincioşii aplică cu stricteţe regula vieţii lui Buddha şi învăţăturile sale (Dharma). Un sondaj recent a relevat că buddhismul este pe locul al treilea în preferinţele spirituale ale francezilor. http://www. locul în care în care se stinge focul plăcerii.000 la 400.000. După catolici. Termenii Hinayana şi Mahayana au fost folosiţi pentru prima data în timpul conciliului regelui Kaniska. 6 .html Credincioşii care aparţin acestui cult respectă cu stricteţe cele cinci percepte: interdicţia de a ucide. Franţa este ţara europeană în care buddhismul a pătruns cel mai mult. în secolul I d.Hr.conservatoare” a lumii buddhiste. urii şi deziluziei. Atât tibetanii cât şi buddhiştii zen au aici cele mai importante centre din Europa. Cambodgia şi Laos.

Cel de-al doilea curent care propune o altă cale pentru a ajunge la Nirvana o reprezintă buddhismul Mahayana sau Marele Vehicul – numit astfel pentru a accentua detaşarea faţă de şcolile antice. Ed. nu există nici o ţară în care buddhismul Mahayana să aibă vreo legătură formală cu statul şi nici măcar o ţară în care să fie cu adevărat majoritar în rândul populaţiei. nici ciclului renaşterilor. înţeleasă ca o condiţie de pace şi de limpezire interioară în care iluminatul nu este ataşat nici extincţiei. cu excepţia Bhutanului. 8. Bucureşti. bodhisattva e lipsit de ideea sinelui. răul nu reprezintă o ofensă adusă lui Dumnezeu ci o ofensă adusă vieţii. Jean Delumeau. În mahayana bodhisattva („a cărui esenţă este iluminarea”) e un nou model de sfinţenie. statisticile fiind aproape cu neputinţă de realizat din cauza apartenenţei unui aceluiaşi individ la mai multe sisteme de credinţă. Sambhogakaya: aşa apare în împărăţiile cereşti.8 Mahayana predomină în China. Buddhismul mahayana propune credinţă şi devotare faţă de Buddha. acesta având mai multe braţe şi numeroase capete simbolizând ajutorul infinit pe care îl aduce oamenilor. Această mişcare religioasă s-a desprins din sânul şcolilor buddhiste timpurii şi care s-a scindat mai apoi în buddhismul Est-Asiatic şi cel tibetan. Religiile lumii. Buddha a trăit din veşnicie şi va trăi in veşnicie (Sakiamuni este apariţia pământească creată de Buddha cel veşnic). 1996.inferioară” şi aspiră la un tip diferit şi mai înalt de . „Calea bodhisattva” urmăreşte atingerea buddhităţii desăvârşite.9 7 . 429 Doctrina Mahayana ne învaţă că bodhisattva consideră Nirvana o ţintă .eliberare finală”. Humanitas. În plenitudinea cunoaşterii. Această religie este practicată astăzi de către aproximativ 60% dintre buddhişti.. Hinayana adică Micul Vehicul. Mongolia şi Vientam. supranumite. şi transmite celorlalţi nesfârşitele sale valori pentru a-i ajuta să înainteze pe drumul desăvârşirii. Nepal. Virtuţiile cerute în mahayana sunt compasiunea (karuna) şi cunoaşterea (prajna). Mahayana a făcut din bodhisattva o paradigmă luminoasă a mântuirii universale. Dharmakaya: trupul cosmic. p. Astazi.. Japonia. Pentru buddhism. Coreea. Buddha era considerat ca disputând cele trei trupuri minunate: Nirmanakya: trupul cu care apare în lume. cu un ton depreciativ. Cel mai venerat de către buddhişti este Avalokiteshvara.

Bucureşti. 326 10. Perfecţionarea treptată a acesteia face posibilă atingerea celorlalte virtuţi. Ed. purtătorul ideal de mahayana o reprezintă karuna sau compasiunea pentru suferinţa existenţială pe care o provoacă dorinţa unui bodhisattva de a pune mântuirea tuturor fiinţelor drept condiţie a propriei mântuiri. Alături de cunoaştere. Giovanni Filoramo. adică cunoaşterea. Ibidem. 9. Humanitas. iluminarea devine un adevărat pivot al căutarii spirituale.După cum am menţionat mai devreme.10 În mahayana. Manual de istorie al religiilor. p. 2004. 323 Concluzie 8 . p. una dintre virtuţiile buddhismului Mahayana o reprezintă prajna.

Înţelepciunea deschide uşa eliberării. întelegerea adevărurilor în mod direct. Adeptul buddhismului hinayanic aspiră să devină arhat. adică o fiinţă care. Adeptul Mahayana doreşte să fie un Bodhisattva. accesul la Nirvana. Această religie consideră că omul trebuie să depăşească iluzia lumii în care trăim şi să încerce să obţină iluminarea. meditaţia un instrument posibil. preferând să se manifeste mai degrabă în lume. trebuie să cultivăm compasiunea şi iubirea. ci o fiinţă umană care a expus o disciplină mentală pe care o pusese în practică şi un adevăr pe care îl înţelesese dezvoltându-şi capacităţile interioare. credinţa este preliminară. După cum am putut observa principalele forme ale buddhismului contemporan sunt: Mahayana (Marele Vehicul) şi Hinayana( Micul Vehicul). ei trebuie doar sa-i urmeze sfaturile. nici academic. este capacitatea de a vedea. Buddhismul are o influenţă pozitivă asupra oamenilor. În buddhism. Credincioşii nu trebuie să adreseze nici o rugăciune maestrului lor Buddha. deşi atinge Trezirea. îşi sacrifică fericirea sa pentru cea a oamenilor. aş putea spune că buddhismul este o religie cu elemente pacifiste care orientează persoanele spre nonviolenţă. Spre deosebire de iudaism şi de hinduism buddhismul are un întemeietor. Spre deosebire de islam şi de creştinism. decât să se retragă în Nirvana. 9 8 9 8 . inima sa reprezentând-o înţelepciunea.În final. acest întemeietor nu a fost o Fiinţă Supremă sau un mesager al Domnului. Buddha care l-a marcat prin imaginea sa unică. Atingerea Nirvanei nu este nici un exerciţiu intelectual. este punctul cheie al buddhismului. această religie ne învaţă că pentru a elimina răutatea şi ura. adică o fiinţă care nu va mai ieşi din starea de Nirvana ca să devină în odioasa Samsara.

Jean Delumeau. Manual de istorie a religiilor. Editura Humanitas. 1996.Bibliografie Bibliografia pe care am folosit-o a fost următoarea: Lucrări consultate: 1.wikipedia. Massimo Raveri. Site-uri consultate: 1. Bucureşti. Giovanni Filoramo.scribd.com 10 . Dicţionar al religiilor. www. 3. Marcello Massenzio. Ioan P. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. www. www.studentie. Editura Humanitas. 2. 4. Mircea Eliade. Bucureşti. Culianu. Bucureşti. Mircea Eliade. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Religiile lumii. Editura Humanitas.ro 2.ro 3. 1996. 2004. 1991. Paolo Scarpi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful