HIDROCARBURI HIDROCARBURILE SUNT COMPUSI ORGANICI IN COMPOZITIA CARORA APAR NUMAI ATOMI DE CARBON SI HIDROGEN.

SE CUNOSC AZI PESTE 30.000 DE HIDROCARBURI CLASIFICATE IN MAI MULTE CLASE,
DUPA PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI (TABELUL NR.1).

TABELUL NR.1 CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR FORMA CATENEI HIBRIDIZARE LA ATOM C TIPUL DE HIDROCARBURI CLASA DE HIDROCARBURI
LINIARA RAMIFICATA CICLICA

SP3 SP3 SP3

SATURATE SATURATE SATURATE

ALCALINI

IZOALCALINI CICLOALCALINI LINIARA LINIARA SP3 SI SP2 SP3 SI SP2 NESATURATE NESATURATE ALCHENE ALCADIENE LINIARA SP3 SI SP NESATURATE ALCHINE CICLICA SP2 AROMATICE .

ACESTE HIDROCARBURI SUNT SATURATE PENTRU CA DATORITA RAPORTULUI NUMERIC DE MAI SUS. CARE AU DENUMIRI SPECIFICE. APAR ATOMI SAU GRUPARI DE ATOMI CARE CONTIN SI CELELALTE ELEMENTE ORGANOGENE.ARENE HIDROCARBURILE SUNT COMBINATII DE BAZA .1. SE NUMESC ALCANI (PARAFINE) C-C SI C-H SI LA CARE RAPORTUL NUMERIC DINTRE CELE DOUA TIPURI DE ATOMI CARE ESTE EXPRIMAT PRIN FORMULA : HIDROCARBURILE IN CARE NU APAR DECAT LEGATURI SIMPLE DE TIPUL CNH2N+2 IN CARE N REPREZINTA NUMARUL ATOMILOR DE CARBON DIN MOLECULA. NOMENCLATURA. EXPRIMAT IN LIMBA GRACA.1. DEFINITIE. CATE UNUI ALCAN.1. ALCANII SUNT HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE . 1. ALCANI 1. SE ADAUGA SURFIXUL AN EXCEPTIE FACAND PRIMII PATRU TERMENI. IN LOCUL UNUIA SAU MAI MULTOR ATOMI DE HIDROGEN. N N N N N N N N N N =1 =2 =3 =4 =5 =6 =7 =8 =9 = 10 CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 C6H14 C7H16 C8H18 C9H20 C10H22 METAN ETAN PROPAN BUTAN PENTAN HEXAN HEPTAN OCTAN NONAN DECAN CH4 CH3–CH3 CH3-CH2-CH3 CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-(CH2)3-CH3 CH3-(CH2)4-CH3 CH3-(CH2)5 –CH3 CH3-(CH2)6-CH3 CH3-(CH2)7-CH3 CH3-(CH2)8-CH3 . NUMELE ACESTUIA SE VA EXPRIMA DUPA URMATOAREA REGULA : LA NUMERALUL CARE ARATA NUMARUL DE ATOMI DE CARON DIN MOLECULA. OMOLOGIE. SE NUMESC ACICLICE FIINDCA AU CATENE DE CARBON DESCHISE (LINIARE SI DACA SE INLOCUIESTE IN FORMULA DE MAI SUS N CU VALORI INTREGI SI SUCCESIVE (SIRUL NATURAL AL NUMERELOR) VOR REZULTA FORMULE MOLECULARE CORESPUNZATOARE. DE LA ELE DERIVA TOATE CLASELE DE COMPUSI ORGANICI IN MLECULA CARORA. AU UN CONTINUT MAXIM POSIBIL DE ATOMI DE HIDROGEN RAMIFICATE). FIECARE IN PARTE. .

DE ACEEA IN DENUMIREA ALCANILOR TREBUIE SPECIFICATA SI NATURA LANTULUI. CATEVA EXEMPLE DE CICLOALCALINI SUNT : CONTIN O CATENA DE CARBON INCHISA SAU CICLICA SI AU FORMULA GENERALA CH2 CH2 H2C H2C CH2 CH2 H2C CH2 H2C H2C CH2 CH2 CICLOPROPAN CICLOPENTAN CICLOBUTAN SE OBSERVA CA FIECARE TERMEN AL SERIILOR DE ALCANI SI CICLOALCANI PREZENTATE MAI INAINTE SE DEOSEBESTE DE VECINII SAI IMEDIATI PRINTR-O GRUPARE METILEN (- CH2-). LA ALCANII CU PATRU SAU MAI MULTI ATOMI DE CARBON IN MOLECULA POATE APAREA INSA RAMIFICAREA LANTULUI . SUND HIODROCARBURI CICLICE SATURATE CARE CNH2N. ACEST LUCRU SE REALIZEAZA PRIN ADAUGAREA LA NUMELE ALCANULUI A PREFIXULUI NORMAL PENTRU CEI CU LANTUL LINIAR SI IZO PENTRU CEI CU LANTUL RAMIFICAT.N N = 11 = 12 : : C11H24 C12H26 UNDECAN DODECAN CH3-(CH2)9-CH3 CH3-(CH2)10-CH3 : : C20H42 EICOSAN N = 20 CH3-(CH2)18-CH3 TOTI ALCANII DE MAI SUS AU CATENE LINIARE. CICLOALCANII (CICLOPARAFINE). IAR MEMBRII SERIEI SUNT CONSIDERATI OMOLOGI . O ASTFEL DE SERIE SE NUMESTE SERIE OMOLOAGA.

2. EI APAR IN ANUMITE REACTII CHIMICE IN CARE SE SI CONSUMA. CU O ANUMITA DURATA DE VIATA MASURABILA. ETAN SI PROPAN NU SE POT ARANJA DECAT IN CATE UN ANUMIT MOD. CEI TRIVALENTI. ACEASTA POARTA NUMELE DE RADICAL HIDROCARBONAT ALCANIC. SAU MAI OBISNUIT NUMELE RADICALILOR ALCHIL CU O SINGURA VALENTA LIBERA (RADICALI RADICAL ALCHIL. UN NUMAR IMPAR DE ELECTRONI. MONOVALENTI) SE FORMEAZA DIN NUMELE HIDROCARBURII RESPECTIVE IN CARE SE INLOCUIESTE SURFIXUL AN CU IL. IZOMERIE. RADICALI. TREBUIE PRECIZAT CA RADICALII ALCHIL NU POT EXISTA IN STARE LIBERA CA SUBSTANTE STABILE . ETC. (SE CUNOSC SI RADICALI « LIBERI ». DACA DIN MOLECULA UNUI ALCAN SE INDEPARTEAZA UN ATOM DE HIDROGEN REZULTA UN REST DE HIDROCARBURA CU O VALENTA NESATISFACUTA LA UN ATOM DE CARBON. SURFIXUL IN PENTRU EXEMPLE : ‫׀‬ CH4 CH3- -CH2- -CH ‫׀‬ METAN METIL METILEN METIN CH3-CH3 ETAN CH3-CH2ETIL -CH2-CH2ETILEN CH3-CH2-CH3 CH3-CH2-CH2- CH3-CH-CH3 ‫׀‬ PROPAN IZOPROPIL PROPIL DIN PUNCT DE VEDERE ELECTRONIC UN RADICAL ESTE O MOLECULA CARE POARTA LA UNUL DIN ATOMII SAI.1.3.) 1. TEMENII RESPECTIVI AU PRIORITATI ASEMANATOARE. DAR CU STRUCTURI MULT MAI COMPLICATE DECAT ALE RADICALILOR ALCHIL. DEOARECE INTR-O SERIE OMOLOAGA SE CONSERVA PARTICULARITATILE STRUCTURALE. IN ACEST CAZ LA CARBON. TRANSFORMANDU-SE IN SUBSTANTE STABILE.1. DEOARECE UNUL DIN ORBITALI ESTE OCUPAT DE UN SINGUR ELECTRON.UNUL IN RAPORT CU CELALALT. SURFIXUL ILEN ESTE FOLOSIT PENTRU RADICALII DIVALENTI. 1. ATOMII DIN METAN. CU TOATE VALENTELE SATISFACUTE. ADICA : .

F. ADUCE DUPA SINE INMULTIREA NUMARULUI DE IZOMERI DE CATENA (DE EXEMPLU ALCANILOR (IZOALCANII) SE DENUMESC DUPA URMATOAREA REGULA PENTRU A NU SE CREEA CONFUZII DE NOMENCLATURA. H 3C – C – CH3 = 0. TOTI IZOMERII DE CATENA AI : . PENTRU CA UN ACEST CAZ IZOMERIA SE DATORESTE RAMIFICARII CATENEI.70C CEI DOI TERMENI AU ACEEASI FORMULA MOLECULARA C4H10 DAR STRUCTURI DIFERITE. EA POARTA NUMELE DE IZOMERIE DE CATENA. IN SERIA ALCANILOR. IZOBUTAN P.F. INMULTIREA NUMARULUI DE ATOMI DE CARBON C6H14 ARE CINCI IZOMERI.H ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ H H ‫׀‬ ‫׀‬ H H H ‫׀‬ H–C–H STRUCTURALE DESFASURATE H–C–C–H ‫׀‬ H H ‫׀‬ ‫׀‬ H–C–C–C–H ‫׀‬ H H H FORMULE ‫׀‬ H ‫׀‬ CH4 STRUCTURALE RESTRANSE METAN CH3-CH3 CH3-CH2-CH3 FORMULE ETAN PROPAN PENTRU BUTAN EXISTA DOUA POSIBILITATI DE ARANJARE A CATENEI : CH3 ‫׀‬ CH3-CH2-CH2-CH3 ‫׀‬ H NORMAL BUTAN P. C10H22 ARE 75 IZOMERI. DECI SI PROPRIETATI DIFERITE.50C = 11. IN CONTINUARE. C20H42 ARE 366319 IZOMERI). ACESTI DOI COMPUSI SUNT IZOMERI.

DECI BAZA DENUMIRII O VA CONSTITUI NUMELE ALCANULUI CORESPUNZATOR – HEXANUL. CARE ESTE. SE DENUMESC CA RADICALI CATENELE LATERALE (RAMIFICARILE). DE PILDA. CITIREA RADICALILOR SE FACE IN ORDINE ALFABETICA : ASTFEL ETILUL VA FI MENTIONAT INAINTEA METILULUI.SE STABILESTE CEA MAI LUNGA CATENA LINIARA. DENUMIREA CORECTA A IZOALCANULUI CU FORMULA : CH3 ‫׀‬ CH3 – CH2 – CH – CH2 – C – CH3 ‫׀‬ CH2 ‫׀‬ CH3 ‫׀‬ CH3 CATENA LINIARA CEA MAI LUNGA ESTE CEA ALCATUITA DIN SASE ATOMI DE CARBON. PREZENTA MAI MULTOR RADICALI IDENTICI SE INDICA PRIN PREFIXE : DI. IN ASA FEL INCAT CATENA LATERALA SA OCUPE POZITIA CU NUMRUL CEL MAI MIC. NUMEROTAREA ATOMILOR DE CARBON SE POATE FACE INCA IN DOUA MODURI SI ANUME : ‫׀‬ –C – ‫׀‬ –C– . TRI. DE EXEMPLU.CUM SE VA DENUMI. IZOLCANUL CU URMATOAREA FORMULA : 1 2 3 4 5 CH3 – CH – CH2 – CH2 – CH3 ‫׀‬ CH3 SE NUMESTE: 2-METIL-PENTAN (SI NU 4-METIL-PENTAN). ETC. SE NUMEROTEAZA DE LA UN CAPAT LA ALTUL ATOMII DE CARBON. SE INDICA POZITIA LOR PRIN CIFRE SI LA SFARSIT SE ADAUGA NUMELE ALCANULUI CU CATENA LINIARA STABILITA. IN CAZUL ALCANILOR CU MAI MULTE RAMIFICARI NUMEROTAREA CATENEI DE BAZA TREBUIE SA SE FACA ASTFEL INCAT SUMA INDICILOR CARE ARATA POZITIA RAMIFICARILOR SA FIE MINIMA.

IN ACEASTA STARE UNGHIURILE DINTRE VALENTELE ATOMULUI DE CARBON SUNT DE 109028’ .2-DIMETIL HEXAN DINTRE CELE DOUA DENUMIRI POSIBILE.2.1. OVAL: HOVAL: HOVAL: H PENTRU A REPREZENTA GRAFIC STRUCTURA ALCANILOR SE FOLOSESC CEL MAI DES FORMULE PLANE . SUBSTANTA DE MAI SUS POATE FI DENUMITA ASTFEL : 3-ETIL-5.-TRIMETIL PENTAN ? SCRIETI FORMULA STRUCTURALA A IZOMERULUI.4-TRIMETIL PENTAN SAU 2.‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ – C1 – C2 – C3 – C4 – C5 – C6 – – C1 – ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ –C– ‫׀‬ –C– ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ –C– ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ – C6 – C5 – C4 – C3 – C2 ‫׀‬ ‫׀‬ –C– ‫׀‬ –C– ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ –C– ‫׀‬ ‫׀‬ PE BAZA REGULEI GENERALE. FIGURA MODELELE SPATIALE ALE PRIMILOR DOI TERMENI AI SERIEI ALCANILOR SUNT REDATE IN 9. ELE SUNT ORIENTATE IN SPATIU DUPA DIRECTIILE CELOR PATRU VARFURI ALE UNUI TETRAEDU REGULAT.4.4. SUMA INDICIILOR DE POZITIE (2+2+4=8) FIIND MAI MICA DECAT IN PRIMUL CAZ (5+5+3=13). 1.5-DIMETIL HEXAN SAU 4-ETIL-2. TINAND SEAMA DE REGULA FORMULATA MAI SUS. IN MOLECULA ALCANILOR TOTI ATOMII DE CARBON AU STAREA DE HIBRIDIZARE SP3. CARE ESTE DENUMIREA CORECTA PENTRU UN IZOMER AL OCTANULUI : 2. STRUCTURA. ESTE CORECTA ULTIMA.4. DENUMITI IZOBUTANUL.

IN SERIILE OMOLOAGE. IN MOLDOVA. HIDROCARBURILE CU CATENE LINIARE AU DE FAPT FORMA DE LINII FRANTE.5. DAR SUBINTELEGANDU-LE. ASTFEL TERMENII INFERIORI (PANA LA BUTAN C4) SUNT GAZOSI.OBISNUITE (DESFACUTE SAU RESTRANSE. CU TOTI ATOMII DE CARBON IN ACELASI PLAN. 1. P. 22). CEA MAI STABILA ESTE INSA FORMA IN ZIG-ZAG. DE EXEMPLU : MASEI MOLECULARE. CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 CH3 – CH – CH2 – CH3 N-PENTAN IZOPENTAN P.5. PROPRIETATI FIZICE. IN PARTEA SUDICA A CARPATILOR. PRINCIPALELE SURSE DE ALCANI SUNT GAZELE NATURALE SI PETROLUL.1. O SURSA NATURALA PENTRU OBTINEREA HIDROCARBURILOR MAI ESTE CARBUNELE SI OXIDUL DE CARBON OBTINUT DIN ACESTA.6. LA TEMPERATURA SI PRESIUNEA OBISNUITA ALCANII POT FI GAZOSI.F = 360C .. STARE NATURALA. DAR RAMIFICAREA MICSOREAZA PUNCTUL DE FIERBERE AL COMPUSILOR RESPECTIVI. PETROLUL ESTE UN AMESTEC DE HIROCARBURI (VEZI 2. IN ZONA ARGESULUI SI OLTENIEI SUNT ZACAMINTE DE PETROL. PUNCTELE DE FIERBERE SI DE TOPIRE CRESC CU CRESTEREA ACEASTA REGULA GENERALA SE PASTREAZA SI IN CAZUL IZOALCANILOR. LICHIZI SAU SOLIZI. TERMENII MEDII (PANA LA PENTADECAN C15) SUNT LICHIZI. FORMA DE ZIG-ZAG A LNTULUI DE ATOMI DE CARBON INTR-UN NORMAL-ALCAN. TARA NOASTRA DISPUNE DE ASTFEL DE ZACAMINTE : IN ARDEAL SE AFLA GAZ METAN . RENUNTANDU-SE LA FORMULELE DATORITA ORIENTARII TETRAEDICE. IN FUNCTIE DE ATOMII DE CARBON DIN MOLECULA. IN HIDROCARBURILE CU DOI SI MAI MULTI ATOMI DE C-C PERMITE ROTATIA LIBERA A CELOR DOUA GRUPE DE ATOMI PE CARE LE UNESTE. 1. CA CELE DIN PAGINA SPATIALE. GAZELE NATURALE POT FI : A) B) FORMATE DIN METAN (GAZUL METAN) SI GAZE DE SONDA SAU GAZE DE PETROL (CONTINAND ALCANI DE LA C1 LA C5).1.F. CARBON. LEGATURA FIG.= 27. IAR CEI SUPERIORI (PESTE C16) SUNT SOLIZI. CA IN FIGURA 10. CARE DIN CAUZA ROTATIEI LIBERE POT LUA FORME VARIABILE.80C . ACESTA MODIFICARE A STARII DE AGREGARE SE DATORESTE CRESTERII CONTINUE A PUNTELOR DE FIERBERE SI DE TOPIRE CU NUMARUL ATOMILOR DE CARBON.

REACTIILE DE SUBSTITUTIE SUNT ACELE TRANSFORMARI CHIMICE ALE ALCANILOR IN CARE. ACIZII. NUMITI MERCAPTANI).40C ALCANII LICHIZI SUNT SOLVENTI PENTRU MULTE ALCANII GAZOSI NU AU MIROS SI DE ACCEA. LI SE ADAUGA SUBSTANTE URAT MIROSITOARE (COMPUSI ORGANICI AI SULFULUI. PROPRIETATI CHIMICE. = 9. PENTRU DEPISTAREA SCAPARILOR DE GAZE DIN CONDUCTE SAU BUTELII (ARAGAZ). DAR SOLUBILE IN SOLVENTI ORGANICI : BENZEN.F. OXIDARE. ETER. DEHIDROGENARE. ALCOOLII. ESTE FOLOSITA SI ASTAZI PENTRU ALCANI SI IZOALCANI. 1. DENUMIREA DE « PARAFINE ». A CAROR PREZENTA ESTE FOARTE USOR DE SESIZAT.1. NEOPENTAN P. SUNT SUBSTANTE INSOLUBILE IN APA. ACTIUNEA UNUI ANUMIT REACTANT. 1. ALCOOL. ETC. REACTIILE DE SUBSTITUTIE SUNT REACTII CARACTERISTICE ALCANILOR (HIDROCARBURILOR SATURATE) DAR SE INTALNESC SI LA ALTE CLASE DE HIDROCARBURI. LEGATURA C-C SE DESFACE LA DESCOMPUNERE TERMICA. EA EXPRIMA REACTIVITATEA SCAZUTA A TERMENILOR DIN ACEASTA CLASA DE HIDROCARBURI. CLOROFORM ETC. CARE PROVINE DE LA PARUM = AFINITATE (CHIMICA) MICA. SUBSTANTE ORGANICE. SUB LEGATURA C-H SE DESFACE LA SUBSTITUTIE. IZOMERIZARE. PRECUM SI LA SUBSTANTE CUM SUNT DERIVATII HALOGENATI. AFFINIS REACTIILE CHIMICE LA CARE PARTICIPA ALCANII SE POT GRUPA DUPA NATURA LEGATURILOR COVALENTE CARE SE DESFAC. UNUL SAU MAI MULTI ATOMI DE HIDROGEN DIN ALCANUL RESPECTIV SUNT INLOCUITI CU ATOMI SAU GRUPE DE ATOMI PROVENITI DIN REACTANT. ARDERE.‫׀‬ CH3 CH3 ‫׀‬ CH3– C–CH3 ‫׀‬ CH3 ALCANII LICHIZI SI SOLIZI AU DENSITATEA MAI MICA DECAT UNITATEA (PLUTESC DEASUPRA APEI). .7.

CLORURAREA (REACTIA CU CLORUL) PREZINTA INTERES PRACTIC. LA CIRCA ASTFEL. IN CARE SE OBTIN DERIVATI HALOGENATI HALOGENAREA ALCANILOR REPREZINTA REACTIA DE SUBSTITUTIE A HIDROGENULUI DIN : → R–X + HX DERIVAT HALOGENAT HIDRACID R–H + X2 ALCAN HALOGEN ALCANII REACTIONEAZA DIRECT CU CLORUL SI CU BROMUL LA LUMINA ( REACTIE CU FLUORUL SI IODUL NU REACTIONEAZA IN ACEST MOD. UN AMESTE DE METAN SI CLOR EXPUS LA O SURSA DE LUMINA SAU INCALZIT 5000C FORMEAZA UN AMESTEC DE DERIVATI HALOGENATI : CH4 + CL2 → CH3CL + HCL CLORURA DE METIL CH3CL + CL2 → CH2CL2 + HCL CLORURA DE METILEN CH2CL2 +CL2 → CHCL3 + HCL CLOROFORM CHCL3 + CL2 → CCL4 + HCL TETRACLORURA DE CARBON . REACTIA CONDUCE LA UN AMESTEC DE DERIVATI HALOGENATI. CLORURAREA SAU BROMURAREA ALCANILOR SE POATE EFECTUA SI IN ABSENTA LUMINII. CUPRINSE INTRE 300-6000C. ALCAN CU ATOMI DE HALOGEN. IN CAZUL ALCANILOR CU MAI MULTI ATOMI DE CARBON. DAR LA TEMPERATURI RIDICATE.CEA MAI IMPORTANTA REACTIE DE SUBSTITUTIE ESTE HALOGENAREA. DEOARECE NU ESTE SELECTIVA. FOTOCHIMICA).

CA BROMURA SAU CLORURA DE ALUMINIU ANHIDRA. CA ALCOOLI. PENTRU CA IZOALCANII ARD MAI BINE IN MOTOARELE CU EXPLOZIE ALE AUTOMOBILELOR DECAT CEI CU CATENE NORMALE. REACTIILE DE IZOMERIZARE SUNT ACELE TRANSFORMARI. IMPORTANTA PRACTICA PREZINTA OXIDARILE METANULUI : 60 ATM CH4 + ½ O2 400°C ALCOOL METILIC CH3OH ( METANOL) OXIZI DE AZOT CH4 + O2 CH2O + H2O 400 – 600°C ALDEHIDA FORMICA CH4 + O2 2 CO + 4 H2 GAZ DE . ACIZI. ASTFEL BUTANUL TRECE IN IZOBUTAN : CH3 – CH2 – CH2 – CH3 = CH3 – CH – CH3 ‫׀‬ CH3 REACTIILE DE IZOMERIZARE AU APLICATII PRACTICE IN OBTINEREA BENZINELOR DE CALITATE SUPERIOARA. SE TRANSFORMA IN IZOMERI CU STRUCTURA RAMIFICATA. IN FUNCTIE DE CONDITIILE DE LUCRU. SUB ACTIUNEA UNOR CATALIZATORI. 3. ACESTEA POT FI : OXIDARI INCOMPLETE SAU OXIDARI SI OXIDARI TOTALE SAU ARDERI. A) OXIDARILE SUNT TRANSFORMARILE CARE CONDUC LA PRODUSI CE APARTIN ALTOR CLASE DE SUBSTANTE. ALDEHIDE. ADICA IN IZOALCANI..ETC.2. REACTIILE DE OXIDARE SUNT TRANSFORMARILE SUFERITE DE ALCANI SUB ACTIUNEA OXIGENULUI. LA TEMPERATURI DE 50 – 1000 C. IN CARE NORMAL ALCANII.

OXIDAREA TOTALA A ALCANILOR. ALE UNOR ALCANI SUPERIORI. DESCOMPUNEREA TERMICA A ALCANILOR. CAND T DUPA TEMPERATURA LA CARE ARE LOC DESCOMPUNEREA TERMICA ACEASTA POATE < 6500C SI PIROLIZA. CAND T > 6500C. FORMEAZA CU OXIGENUL SAU CU AERUL AMESTECURI DETONATE. SE IMPUNE DE ACEEA SA SE IA MASURI DE PRECAUTIE DEOSEBITE CA SA NU EXISTE PE CONDUCTE SCAPARI DE GAZE NATURALE. CE POT PROVOCA ACCIDENTE. DATORITA INERTIEI LOR CHIMICE ALCANII PREZINTA O MARE STABILITATE TERMICA. NUMITA SI ARDERE. ALCANII CU NUMAR MARE DE ATOMI DE CARBON ARD PROGRESIV SI CU VITEZE . UN EXEMPLU IL CONSTITUIE DESCOMPUNEREA TERMICA A BUTANULUI. URMATOARELE ECUATII CHIMICE ASTFEL. GAZOSI SAU LICHIZI IN STARE DE VAPORI. FI :CRACARE. CONDUCE LA FORMAREA DIOXIDULUI DE CARBON SI A APEI. SE POATE EXPRIMA PRIN : CH4 + 2 O2 C4H10 + 13/2 O2 → → CO2 + 2 H2O + Q 4 CO2 + 5 H2O + Q ACESTE REACTII SUNT INSOTITE DE DEGAJAREA UNEI CANTITATI CORESPUNZATOARE DE CALDURA (Q) SI STAU LA BAZA FOLOSIRII ALCANILOR DREPT COMBUSTIBILI. TERMENII INFERIORI. PUTAND FI INCALZITI PANA LA 300 – 4000C FARA A SUFERI VREO TRANSFORMARE. ETC. LA 6000C. ARDEREA METANULUI. BUTANULUI.C SI C .SINTEZA C) ARDERI. LA TEMPERATURI MAI RIDICATE AU LOC RUPERI ALE LEGATURILOR COVALENTE C .H IN URMA CARORA DIN MOLECULELE MAI MARI. REZULTA MOLECULE MAI MICI DE HIDROCARBURI SATURATE SI NESATURATE. CAND AU LOC URMATOARELE REACTII : → CH4 + CH2 = CH – CH3 REACTII DE CRACARE METAN PROPENA → CH3 – CH3 + CH2 = CH2 ETAN ETENA . UN EXEMPLU IL CONSTITUIE DETONATIA METANULUI CARE SE POATE PRODUCE INTRE CONCENTRATIILE LIMITA ALE ACESTUIA IN AER (5 – 15 %). CONTROLABILE 4. CAPABILE SA PRODUCA EXPLOZII SUB INFLUENTA UNEI SCANTEI.

CH3 –CH2 – CH2 – CH3 → BUTAN → CH2 = CH – CH2 – CH3 + H2 1. NADES. LOCUINTE. MAI APARE IN GAZELE DE COCSERIE SI IN CELE DE CRACARE. SINCAI. LA ALCANII SUPERIORI. TARA NOASTRA POSEDA ZACAMINTE DE METAN CU PURITATE RIDICATA (98 – 99%).) CU AJUTORUL CONDUCTELOR. POATE ATINGE METANUL APARE SI IN MINELE DE CARBUNI UNDE. DE AICI SE TRANSPORTA LA CONSUMATORI (LABORATOARE.VOLTA IN 1778 IN MALUL BALTILOR SI A FOST NUMIT GAZ DE BALTA.BUTENA DUPA CUM SE OBSERVA AU LOC DOUA TIPURI DE REACTII : REACTII DE RUPERE A UNOR LEGATURI REACTII DE RUPERE A UNOR LEGATURI C-C. IN SCOARTA TERESTRA FORMEAZA ZACAMINTE IN CARE PURITATEA 99%. DESCOMPUNEREA TERMICA A ALCANILOR ISI GASESTE APLICATII PRACTICE DEOSEBIT DE IMPORTANTE IN VALORIFICAREA RATIONALA SI SUPERIOARA A PETROLULUI. METANUL SE EXTRAGE DIN ZACAMINTELE NATURALE CU AJUTORUL SONDELOR. ETC. DELENI. METANUL MAI ESTE UTILIZAT DREPT COMBUSTIBIL DAR AZI SE PUNE UN ACCENT DEOSEBIT PE PE TRANSFORMAREA LUI INTR-O SERIE DE COMPUSI CHIMICI DE O MARE IMPORTANTA PRACTICA.1. INDUSTRIE.BUTENA REACTII DE DEHIDROGENARE → CH3 – CH = CH – CH3 + H2 2. TERMOCENTRALE. BAZNA. ESTE SUFICIENT SA 30 DE PRECIZAM CA PRIN CHIMIZARE VALOAREA UNUI METRU CUB DE GAZ METAN CRESTE DE CIRCA ORI. CA SA NE DAM SEAMA DE IMPORTANTA ECONOMICA A ACESTEIA. ASTFEL CA SE OBTIN AMESTECURI DE ALCANI SI ALCHENE CU MOLECULE DE DIFERITE MARIMI. IMPREUNA CU AERUL. PRINCIPALELE DIRECTII DE CHIMIZARE A METANULUI SUNT : . C-H. ACEASTA PRELUCRARE SE NUMESTE CHIMIZAREA METANULUI. COPSA MICA. METANUL CH4. BOGOTA ETC. CU NUMAR MARE DE ATOMI DE CARBON. FORMEAZA AMESTECUL EXPLOZIV DENUMIT GAZ GRIZU . NUMITE REACTII DE CRACARE. NUMITE REACTII DE DEHIDROGENARE. 1. A FOST DESCOPERIT DE A.8. POSIBILITATILE DE RUPERE A MOLECULEI CRESC FOARTE MULT. CELE MAI IMPORTANTE FIIND CELE DE LA SARMASEL.

1. ETC. D) DE ACID CIANHIDRIC AMONOXIDAREA METANULUI. OBTINEREA CRENELURILOR DE TIPAR. POATE FORMA B) CH4 + O2 → C + 2 H2O NEGRU DE FUM RANDAMENTUL DE OBTINERE A NEGRULUI DE FUM PRIN ACEST PROCEDEU ESTE ASTAZI SE FABRICA NEGRUL DE FUM MULT MAI RENTABIL DIN PRODUSE PETROLIERE. : ALCOOL METILIC. PRIN OXIDARE. DUPA CUM S-A VAZUT IN PAGINILE ANTERIOARE. AZOTUL EXISTENT RAMANE NECOMBINAT : CH4 + AER (O2 + N2) → CO2 + 2 H2O + N2 PROCESUL CONSTITUIND O IMPORTANTA SURSA DE AZOT.).CHIMIZARE PRIN CLORURARE (VEZI 1. CLORURA DE METIL (CH3CL) ESTE UN BUN AGENT FRIGORIFIC. NEGRUL DE FUM ESTE UTILIZAT LA PRELUCRAREA CAUCIUCULUI. PRODUSII OBTINUTI AU DIFERITE ASTFEL. CAND OXIDAREA METANULUI SE FACE CU OXIGEN DIN AER. METANUL MAI POATE FORMA SI NEGRU DE FUM. ALDEHIDE. DE EXEMPLU LA NOI IN TARA LA PITESTI. TETRACLORURA DE CARBON SE INTREBUINTEAZA SI LA STINGEREA INCENDIILOR.7. A) CHIMIZARE PRIN OXIDARE. FOARTE MIC SI NERENTABIL. C) VAPORI DE APA SE OBTINE GAZ DE SINTEZA CHIMIZARE PRIN OXIDARE PARTIALA CU VAPORI DE APA. METANUL. INTREBUINTARI. CONFORM REACTIEI : PRIN OXIDARE IN DIVERSE CONDITII. ESTE REACTIA METANULUI CU AMONIAC SI AER. 1000° C HCN + 3 H2O ACID CIANHIDRIC . ETC. CU FORMARE : CH4 + NH3 + 3/2 O2 PT. (CH2CL2) SI TETRACLORURA DE CARBON (CCL4) SE INTREBUINTEAZA CA SOLVENTI. ALDEHIDA FORMICA SI GAZ DE SINTEZA. TUSURI. PRIN OXIDAREA METANULUI CU : NI CH4 + H2O CO + 3H2 650 – 900° C GAZ DE SINTEZA GAZUL DE SINTEZA OBTINUT ESTE FOLOSIT LA SCARA INDUSTRIALA IN DIVERSE SINTEZE DE ALCOOLI. CLORURA DE METILEN.

E) OBTINEREA DIN METAN A ACETILENEI. CHIMIZAREA METANULUI POATE FI URMARITA. PRIN ALTE PROCESE CHIMICE. DIN METAN SE POATE OBTINE ACETILENA CU LARGI UTILIZARI PRACTICE. FIIND PRELUCRATE IN CONTINUARE. PRODUSELE CHIMICE OBTINUTE PRIN REACTIILE DESCRISE MAI SUS SI-AU GASIT LARGI APLICATII INDUSTRIALE IN MARILE COMBINATE CHIMICE ALE TARII NOASTRE. IN ANSAMBLU PE SCHEMA: RASINI SINTETICE UREE GAZ DE SINTEZA .