1. DEZVOLTAREA PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE 1.

1 Concep ia producerii energiei electrice
Producerea energiei electrice reprezintă procesul de transformare a diferitelor forme de energie primară în energie electrică, în cadrul unor instala ii specializate de complexitate mare, denumite centrale electrice. Evolu ia consumului de energie electrică a făcut ca acestea să fie tot mai mari, puterile lor instalate fiind limitate de restric ii tehnologice, economice, de mediu sau de securitate. Centrala electrică reprezintă un ansamblu de instala ii complexe, în care se asigură condi iile pentru conversia unei forme primare de energie în energie electrică. Ea materializează tehnologic o concep ie de conversie. Se pot eviden ia la limită, două concep ii opuse de producere a energiei: • O concep ie centralizată, bazată pe centrale electrice de mare putere, care utilizează surse primare cu “concentrare energetică mare” (combustibili fosili sau nucleari). Puterea acestor centrale este de regulă superioară consumului local, implicând existen a unui sistem de transport şi distribu ie a energiei electrice. Ansamblul centralelor şi al re elelor electrice de transport, exploatate şi conduse într-o concep ie unitară constituie un sistem electroenergetic. • O concep ie distribuită, cu surse mici, amplasate lângă consumatori. Se bazează în general pe utilizarea unor surse primare “uşoare”, cu concentrare energetică redusă (solară, eoliană etc.). Centrala este destinată strict pentru acoperirea consumului local, eliminându-se necesitatea de a transporta energia electrică la distan ă. În prezent concep ia centralizată are încă o pondere mult mai mare, rolul producerii distribuite crescând însă odată cu accesul tot mai dificil la sursele primare cu concentrare energetică ridicată, pe de-o parte, şi a restric iilor tot mai severe impuse de protec ie a mediului, pe de altă parte. Dezvoltarea unei concep ii sau alteia depinde de modul în care la nivelul unei ări sau comunitate există o strategie globală, prioritară fa ă de cea de la nivel de grup, companie sau societate.

14

Capitolul 1

1.2 Surse de energie primară
1.2.1 Categorii de surse primare de energie
Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este condi ionată de existen a unor surse de energie primară care să se caracterizeze prin: diversitate, accesibilitate, siguran ă, pre uri stabile, asigurarea cantită ilor dorite pe o perioadă de timp cât mai mare. În raport cu aceste condi ii, aten ia industriei energetice se îndreaptă spre o gamă din ce în ce mai diversificată de surse de energie primară, cu particularită i din ce în ce mai diferite. Prin conversia realizată în instala ii specializate, aceste surse acoperă cererea de energie electrică şi termică a societă ii. În mod conven ional, sursele de energie primară sunt împăr ite în două mari categorii: • surse finite; • surse regenerabile. Sursele finite de energie primară se consideră a fi limitate atât în timp, cât şi în spa iu. Ele sunt capabile să acopere nevoile societă ii umane doar pentru o perioadă de timp limitată. Mărimea acestei perioade de timp depinde de volumul rezervelor de energie primară la care are acces societatea umană. Cele mai importante surse finite de energie primară sunt combustibilii fosili şi nucleari. Din punct de vedere al modului în care se definesc rezervele corespunzătoare surselor finite de energie, se disting: • Rezerva certă: reprezintă cantitatea din respectivul combustibil existentă în zăcământ, care a fost certificată prin măsurători şi a cărui exploatare este considerată ca fiind rentabilă în condi iile economice şi de dezvoltare tehnologică corespunzătoare unui anumit moment dat. • Rezerva certă recuperabilă: reprezintă cota din rezervele certe care poate fi recuperată (extrasă din zăcământ), în condi iile economice şi de dezvoltare tehnologică corespunzătoare unui anumit moment dat. • Rezerva adi ională: reprezintă cantitatea din respectivul combustibil, adi ională în raport cu rezervele certe, care poate fi: - certificată prin măsurători, dar a cărei exploatare nu este rentabilă pentru condi iile tehnologice şi economice curente; - rezultată în urma unor estimări care se referă atât la por iuni neexploatate ale unor zăcăminte cunoscute, cât şi la regiuni care oferă condi ii geologice favorabile. • Rezerva adi ională recuperabilă: reprezintă cota din rezervele adi ionale posibil a fi recuperate în viitor. Se subliniază faptul că volumul rezervelor certe, respectiv adi ionale, este variabil în timp, el depinzând de dezvoltarea cunoştin elor geologice, de varia ia pre ului combustibililor, de progresul înregistrat în domeniul tehnologiei. De

Capitolul 1

15

exemplu, scăderea pre ului la o categorie de combustibili poate muta un zăcământ din zona rezervelor certe în cea a rezervelor adi ionale, exploatarea lui devenind nerentabilă din punct de vedere tehnico – economic. Sursele regenerabile se referă la acele categorii de surse primare de energie care sunt generate în mod continuu de către sistemele naturale. Se disting următoarele categorii principale de surse regenerabile de energie: hidraulică, solară, eoliană, geotermală, a mareelor, a valurilor, biomasa. Ele se caracterizează prin: • Poten ialul teoretic brut: Reprezintă energia care ar deveni disponibilă prin conversia în energie utilă a tuturor fluxurilor naturale de energie regenerabilă, cu o eficien ă de 100 %. • Poten ial tehnic: Reprezintă cota din poten ialul teoretic brut care poate fi convertită în energie utilă, inând seama de nivelul de dezvoltare tehnologic şi de posibilitatea de utilizare a acesteia de către societatea umană (geografia umană). • Poten ial economic: Reprezintă cota din poten ialul tehnic care poate fi convertită în energie utilă, în condi ii de rentabilitate economică. Toate sursele de energie men ionate mai sus participă, într-o măsură mai mare sau mai mică, la satisfacerea nevoilor energetice ale societă ii umane. Este foarte interesant să se analizeze evolu ia în timp a disponibilului de energie primară în lume. Se poate constata că rezervele şi produc ia evoluează dependent de consum, de politica (investi iile) în domeniul prospec iunilor, de interesul marilor companii implicate şi foarte mult de interesele politice şi strategice ale ărilor mari consumatoare de energie. Dacă se urmăreşte această evolu ie, se poate constata că secolul XX marchează trecerea de la domina ia puternică a cărbunelui la penetrarea petrolului şi gazelor naturale. Avantajele folosirii acestora a condus la diminuarea prospec iunilor miniere. Crizele energetice din 1973 şi 1979, care în esen ă au fost crize petroliere, au relansat interesul pentru cărbune. Concluziile evidente ale acestor muta ii impun existen a obligatorie a unei strategii na ionale în acest domeniu, strategie care să impună o dezvoltare orientată spre mai multe forme de energie primară şi pe realizarea unor stocuri strategice, tampon, care să preia fluctua iile cauzate de crizele şi perturba iile economice şi politice. În tabelul 1.1 este prezentat modul în care este acoperită cererea mondială de energie primară pentru anul 1997, respectiv 2020. Din analiza datelor de mai sus se pot trage următoarele concluzii: • Combustibilii fosili continuă să acopere cea mai mare parte din cererea mondială de energie primară (90 % în anul 2020). • Deşi va creşte în valoare absolută, energia hidraulică va satisface în anul 2020 o cotă mai mică a cererii de energie primară, în raport cu anul 1997. Acelaşi lucru este valabil şi pentru energia nucleară. • În ciuda avântului deosebit pe care îl vor înregistra, sursele regenerabile de energie (altele decât cea hidraulică) nu vor acoperi în anul 2020 decât 3 % din cererea mondială.

16

Capitolul 1

Tabelul 1.1 Modul de acoperire a cererii mondiale de energie primară, Mtep (%) Sursă de energie primară Anul 1997 Anul 2020 Cărbune 2 239 (26) 3 247 (24) Petrol 3 444 (40) 5 412 (40) Gaz natural 1 894 (22) 3 517 (26) Combustibili nucleari 603 (7) 676 (5) Energie hidraulică 258 (3) 271 (2) Alte surse regenerabile* 172 (2) 406 (3) TOTAL 8 610 (100) 13 529 (100)
* Include următoarele categorii de energii regenerabile: geotermală, eoliană, solară, a mareelor, a valurilor, biomasa, deşeuri industriale şi menajere

În conformitate cu previziunile Agen iei Interna ionale de Energie, produc ia mondială de energie electrică va creşte de la 14 000 TWh, în 1997, până la aproximativ 26 000 TWh în anul 2020. În Tabelul 1.2 este prezentat modul în care diversele surse de energie primară participă la produc ia de energie electrică. Se pot remarca următoarele elemente: • Ponderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică va creşte de la 63,5 % la 73,7 %. • Cărbunele îşi men ine pozi ia de lider în ceea ce priveşte produc ia de energie electrică. • Prin avantajele pe care le oferă, îndeosebi din punct de vedere al protec iei mediului, ponderea gazului natural se va dubla. • Deşi în valoare absolută participarea surselor regenerabile de energie (altele decât energia hidraulică) va creşte semnificativ, ponderea lor nu va depăşi 2,3 %.
Tabelul 1.2 Participarea formelor de energie primară la producerea de energie electrică, % Sursă de energie primară Anul 1997 Anul 2020 Cărbune 39,5 37,7 Petrol 9 6 Gaz natural 15 30 Combustibili nucleari 17 9 Energie hidraulică 18 15 Alte surse regenerabile* 1,5 2,3 TOTAL 100 100
* Include următoarele categorii de energii regenerabile: geotermală, eoliană, solară, a mareelor, a valurilor, biomasa, deşeuri industriale şi menajere

1.2.2 Cărbunele
Cărbunele este una din cele mai importante surse primare de energie, lui revenindu-i aproape 70 % din energia înglobată în rezervele certe de combustibili

oxizi de azot. • Nu există probleme majore privind transportul de la sursă la consumator. Din punct de vedere al calită ii. • cărbuni bruni: Formarea acestora a început în paleogen. . În această categorie se disting cărbunele brun sub-bituminos şi lignitul. În consecin a. cărbunele se caracterizează prin cea mai ridicată emisie specifică în raport cu cantitatea de căldură rezultată prin ardere. iar formarea lor a început în perioada jurasică. În raport cu ceilal i combustibili fosili cărbunele are o serie de avantaje indiscutabile: • Se găseşte din abunden ă. rezervele certe recuperabile de cărbune pot satisface cererea mondială pentru aproximativ 225 de ani. Din punct de vedere al dioxidului de carbon (care contribuie în mod substan ial la amplificarea efectului de seră). Pentru reducerea emisiilor aferente primelor trei categorii de noxe există la ora actuală tehnologii mature din punct de vedere comercial capabile să satisfacă cele mai severe restric ii. pentru anul 1999. fiind pu in influen at de factori politici. dioxid de carbon. Pentru industria energetică îndeosebi primele două categorii prezintă o importan ă deosebită. respectiv produc ia de cărbune pe plan mondial. • turba: Reprezintă rezultatul unui proces de carbonificare incomplet. mature din punct de vedere comercial. Tabelele 1. în următoarele decenii eforturile vor fi îndreptate înspre dezvoltarea unor tehnologii performante. Se amintesc în acest sens emisiile de pulberi. permi ând elaborarea unor strategii energetice pe termen lung. oxizi de sulf. • Este răspândit pe o arie geografică mult mai largă decât petrolul sau gazul natural. după o perioadă importantă de regres (1950 – 1980). luând ca referin ă anul 1999. După cum se poate observa. care să asigure re inerea şi stocarea dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili. • Poate acoperi nevoile societă i umane pe o perioadă mare de timp. cărbunii pot fi împar i în: • cărbuni bituminoşi (superiori): Includ huila şi antracitul. • Pre ul este relativ stabil. Cărbunele care a constituit baza revolu iei industriale din secolul XIX. • Există tehnologii mature din punct de vedere comercial care permit o utilizare “curată” a cărbunelui. revine ca o energie primară deosebit de importantă pentru viitor. cu impact minim asupra mediului înconjurător.3 şi 1.Capitolul 1 17 fosili.4 prezintă situa ia rezervelor certe recuperabile. Limitările cele mai importante privind utilizarea cărbunilor sunt provocate în special de puternicul impact pe care îl au asupra mediului înconjurător.

3 Rezerve certe recuperabile de cărbune pe plan mondial. pentru anul 1999. În general statisticile includ rezervele de gaze naturale lichide în cele de petrol. milioane tone . rezervele certe recuperabile de petrol pot satisface cererea mondială pentru aproximativ 40 de ani. Acestea sunt reprezentate de hidrocarburi componente ale gazului natural (etan. care prezintă fluctua ii importante.5 şi 1. După cum se poate observa. Un alt dezavantaj major al petrolului este legat de pre . pentan) care sunt recuperate sub formă lichidă. luând ca referin ă anul 1999. cât şi de accesul dificil la zăcăminte repartizate în mod inegal din punct de vedere geografic.3 Petrolul şi gazele naturale lichide Petrolul rămâne o energie primară deosebit de căutată datorită avantajelor importante pe care le oferă atât din punct de vedere al valorii sale energetice cât şi al proprietă ilor sale fizico-chimice. respectiv produc ia de petrol pe plan mondial. Un element demn de remarcat este .2. Pe lângă petrol.4 Produc ia de cărbune pe plan mondial.anul 1999 Cărbuni Cărbune brun Zona geografică Lignit subbituminos bituminoşi Africa 231 0 0 America de Sud 45 0 America de Nord 607 384 88 Asia* 1 481 30 159 Europa 422 105 481 Orientul Mijlociu 2 Oceania 224 18 66 Total 3 011 538 795 * Fără Orientul Mijlociu Total 231 46 1 080 1 670 1 008 2 308 4 343 1. Utilizarea lui este la ora actuală îngrădită atât de reducerea rezervelor. milioane tone . o pondere deloc neglijabilă o au gazele naturale lichide. Tabelele 1.6 prezintă situa ia rezervelor certe recuperabile.anul 1999 Cărbuni Cărbune brun Zona geografică Lignit Total subbituminos bituminoşi Africa 55 171 193 3 55 367 America de Sud 7 738 13 890 124 21 752 America de Nord 120 222 102 375 35 369 257 966 Asia* 179 040 36 688 34 580 252 308 Europa 112 596 119 109 80 981 312 686 Orientul Mijlociu 1 710 1 710 Oceania 42 585 2 046 38 033 82 664 Total 519 062 276 301 189 090 984 453 * Fără Orientul Mijlociu Tabelul 1. de multe ori din cauze politice. butan. propan.18 Capitolul 1 Tabelul 1.

oxizi de azot şi pulberi. Peste 85 de ări posedă zăcăminte semnificative de gaz natural. cu emisii reduse de oxizi de sulf.Capitolul 1 19 concentrarea deosebită a rezervelor din zona Orientului Mijlociu (peste 64 % din totalul rezervelor mondiale). • Au fost dezvoltate tehnologii industriale de mare eficien ă care func ionează pe bază de gaz natural (ex. emisiile de dioxid de carbon sunt de asemeni sim itor mai reduse.6 * Sunt incluse rezervele certe recuperabile de gaz natural lichid ** Fără Orientul Mijlociu 1.9 Asia** 395.1 America de Nord 619. . Datorită raportului carbon/hidrogen mai scăzut decât în cazul cărbunelui şi petrolului.0 Europa 636. ciclurile combinate gazeabur). În ultimele decenii gazul natural a devenit combustibilul preferat în raport cu cărbunele sau petrolul.2. milioane tone* Africa 358. Tabelul 1. • Aria geografică de răspândire este mai largă decât în cazul petrolului.6 Orientul Mijlociu 1 046.9 America de Sud 331. milioane tone* Africa 10 122 America de Sud 13 370 America de Nord 8 573 Asia** 8 183 Europa 9 495 Orientul Mijlociu 92 242 Oceania 502 Total 142 487 * Sunt incluse rezervele certe recuperabile de gaz natural lichid ** Fără Orientul Mijlociu Tabelul 1.4 Gazul natural Gazul natural este definit ca un amestec de hidrocarburi care este exploatat în stare gazoasă şi a cărui componentă principală este reprezentată de metan.6 Produc ia de petrol pe plan mondial (1999) Zona geografică Produc ie. în principal din următoarele motive: • Gazul natural este un combustibil relativ “curat” din punct de vedere ecologic.5 Oceania 30.6 Total 3 418.5 Rezerve certe recuperabile de petrol pe plan mondial (1999) Zona geografică Rezerve.

8 prezintă situa ia rezervelor certe recuperabile. respectiv produc ia de gaz natural pe plan mondial.5 Uraniul Uraniul reprezintă una din sursele primare cu concentrare energetică deosebit de ridicată.2 Orientul Mijlociu 225. În Tabelul 1. Tabelele 1. miliarde m3 Africa 11 400 America de Sud 6 299 America de Nord 7 943 Asia* 17 106 Europa 53 552 Orientul Mijlociu 53 263 Oceania 1 939 Total 151 502 * Fără Orientul Mijlociu Tabelul 1. silica i.8 Oceania 41.1 America de Nord 840. De asemeni pre ul gazului natural este mult mai instabil decât în cazul cărbunelui. rezervele certe recuperabile de gaz natural pot satisface cererea mondială pentru aproximativ 57 de ani. miliarde m3 Africa 166.4 Europa 929.7 Rezerve certe recuperabile de gaz natural pe plan mondial (1999) Zona geografică Rezerve. Acest transport necesită existen a unor conducte magistrale de mare capacitate care în multe cazuri trebuie să traverseze teritoriile unor ter e ări. ci sub formă de oxizi (UO2. .5 * Fără Orientul Mijlociu 1.5 America de Sud 100.20 Capitolul 1 Ca dezavantaj principal se men ionează problemele pe care le implică transportul de la sursă la consumator.9 sunt prezentate rezervele certe recuperabile de uraniu pe plan mondial. Datorită reactivită ii chimice ridicate uraniul nu este întâlnit în natură în stare metalică. Tabelul 1. etc.7 şi 1.6 Asia* 331. luând ca referin ă anul 1999. pentru anul 1999. După cum se poate observa.2.9 Total 2 635. Aceste rezerve sunt clasificate în func ie de costul specific aferent opera iunilor de exploatare.8 Produc ia de gaz natural pe plan mondial (1999) Zona geografică Produc ie. fosfa i. U3O8). transport şi procesare a minereului de uraniu.

6 465.6 809.7 613.10 Capacită i şi produc ii de energie electrică în CNE (1999) Capacită i în Capacită i instalate Energie construc ie Zona geografică electrică Nr.3 Orientul Mijlociu 0.1 America de Sud 169. restul provenind din alte surse cum ar fi stocurile deja existente de combustibili nucleari sau arme nucleare dezafectate. $/kg pentru un cost specific < 130 $/kg < 80 80 .0 2.0 - 430 349 009 41 33 554 2 390.5 74. Folosirea uraniului în aplica ii civile este strâns legată de dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice (CNE).0 670.130 Africa 507.8 1 096.8 303. În Tabelul 1. ea rămâne în continuare o variantă viabilă de acoperire a cererii de energie electrică.5 * Fără Orientul Mijlociu În anul 1999 cererea mondială de uraniu a fost de aproximativ 61 600 tone.0 819. În acest sens se men ionează cazurile Fran ei şi Lituaniei în care CNE acoperă peste 70 % din necesarul de energie electrică al ărilor respective.9 3 281. urmând ca ea să ajungă la 54 500 – 79 800 tone/an în 2015. Putere unită i instalată. cea ce reprezintă aproximativ 25. Pe plan mondial peste 90 % din produc ia de uraniu este asigurată doar de 10 ări. mii tone (1999) Cost specific la care este posibilă Total recuperabil Zona geografică recuperarea.1 Asia* 564. TWh Africa America de Sud America de Nord Asia* Europa Orientul Mijlociu Oceania Total * Fără Orientul Mijlociu 2 3 120 90 215 MWe 1 800 1 552 108 919 65 884 170 854 3 24 13 1 MWe 3 200 19 437 9 917 1 000 11.5 0.3 Europa 228.0 Total 2 471. Deşi în perioada 1980 – 1990 energetica nucleară s-a confruntat cu crize majore. unită i instalată.3 255.2 171.6 .9 Rezerve certe recuperabile de uraniu pe plan mondial. Tabelul 1.Capitolul 1 21 Tabelul 1. produsă.10 sunt prezentate puterile instalate şi energia electrică produsă pe plan mondial în CNE la nivelul anului 1999.6 806.4 105. cum ar fi accidentele de la Three Miles Island (SUA) şi Cernobîl (Ucraina).0 99.7 704.6 10. Aproximativ 75 % din cererea anului 1999 a fost acoperită din produc ia zăcămintelor de uraniu.5 Oceania 571.4 272.2 % din total). dintre care cel mai important este Canada (8 214 tone de uraniu în 1999. Putere Nr.2 America de Nord 431.

iar în Tabelul 1. • Scăderea costurilor de capital la nivele comparabile cu cele ale centralelor electrice care func ionează pe combustibili fosili. există în continuare un poten ial tehnic şi economic impresionant care nu a fost pus încă în valoare şi care ar putea contribui în viitor la acoperirea cererii de energie electrică. . • CHE se caracterizează prin costuri de exploatare deosebit de scăzute şi durate mari de via ă. În mod conven ional no iunea de energie hidraulică este asociată doar cursurilor de apă.11 este prezentat poten ialul hidroenergetic pe plan mondial. • Tehnologia de conversie a energiei hidraulice în energie electrică este matură din punct de vedere comercial. alte surse primare pe bază de apă (cum ar fi energia valurilor sau mareelor) fiind asimilate la categoria Surse regenerabile de energie. CNE vor putea juca şi în viitoarele decenii un rol important în acoperirea cererii de energie electrică. precum şi produc iile de energie electrică la nivelul anului 1999. • Centralele hidroelectrice (CHE) se caracterizează prin flexibilitate în exploatare. Deşi ocupă deja un rol major în balan a energetică mondială.2. În Tabelul 1. • Amenajările hidroenergetice pot contribui la rezolvarea altor probleme cum ar fi iriga iile sau asigurarea cu apă potabilă a popula iei. peste 150 de ări dispunând de poten iale hidroenergetice semnificative. • Creşterea gradului de acceptare a CNE de către opinia publică. • Joacă un rol important în reducerea emisiei de gaze cu efect de seră. • Stocarea în siguran ă a deşeurilor nucleare (inclusiv a combustibilului uzat).6 Energia hidraulică Energia hidraulică reprezintă cea mai importantă sursă regenerabilă de energie. 1. Dintre avantajele certe oferite de energia hidraulică se pot aminti: • Resursele sunt larg răspândite pe glob.22 Capitolul 1 inând seama de rezervele de uraniu existente. În acest scop este necesară rezolvarea unor probleme cum ar fi: • Creşterea siguran ei în exploatare. acoperind aproximativ 18 % din cererea mondială de energie electrică. Principalele limitări care apar în dezvoltarea CHE sunt legate de costurile ridicate de capital şi de impactul deosebit de sever produs asupra mediului în faza de construc ie – montaj.12 sunt date puterile instalate în CHE.

fiind promovate în general de colectivită i locale sau de industria de capacitate mică şi mijlocie. . Dintre beneficiile aduse de utilizarea acestor surse se pot aminti: • Prezervarea rezervelor de combustibili fosili ale omenirii. 1999 Zona geografică Poten ial teoretic.11 Poten ialul hidroenergetic la nivel mondial.7 Surse regenerabile de energie Una din alternativele energetice deosebit de tentante la ora actuală este reprezentată de utilizarea surselor regenerabile de energie. GWh Instalată În construc ie Africa 20 170 2 471 73 159 America de Sud 106 277 15 873 496 016 America de Nord 160 113 1 937 711 225 Asia* 174 076 71 171 567 501 Europa 214 368 8 917 735 655 Orientul Mijlociu 4 185 9 751 8 434 Oceania 13 231 63 41 918 Total 692 420 110 183 2 633 908 * Fără Orientul Mijlociu 1. • Reducerea impactului asupra mediului înconjurător produs de sectorul energiei electrice. energia eoliană şi energia geotermală. cât şi financiar. energia solară.2. Microhidrocentralele se limitează la interesele de valorificare a unor surse relativ mici de energie hidraulică. Microhidrocentralele formează o categorie distinctă atât sub aspect tehnic. TWh/an Africa > 3 876 > 1 888 America de Sud 6 891 > 2 792 America de Nord 6 818 > 1 668 Asia* 16 443 > 4 875 Europa 5 392 > 2 706 Orientul Mijlociu 688 > 218 Oceania 596 > 232 Total > 40 704 > 14 379 * Fără Orientul Mijlociu Tabelul 1. în această categorie sunt cuprinse CHE cu o putere electrică instalată mai mică de 10 MW.Capitolul 1 23 Tabelul 1. cu accent asupra diminuării emisiei de gaze cu efect de seră. biomasa. 1999 Putere. Principalele surse regenerabile care pe termen mediu pot fi luate în considera ie la acoperirea cererii de energie sunt: energia hidraulică (prelucrată în microhidrocentrale). În general. TWh/an Poten ial tehnic. MW Energie electrică Zona geografică produsă.12 Puteri şi produc ii de energie electrică în CHE.

până în anul 2010 aceste surse trebuie să acopere cel pu in 12 % din consumul de energie primară al Uniunii Europene.18 sunt prezentate o serie de detalii privind utilizarea pe plan mondial a surselor regenerabile de energie. Pe plan mondial. Cel mai bun exemplu ar putea fi Cartea Albă promulgată de Uniunea Europeană (UE) în anul 1997 prin care se stabilesc obiective deosebit de îndrăzne e în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie (vezi Tabelul 1. Centralele electrice bazate pe surse regenerabile de energie se caracterizează (cu excep ia energiei hidraulice) prin puteri unitare relativ mici. milioane m2 100 9 * Conversie în energie electrică ** Utilizare directă Tabelul 1. GWel 40 9 Energie hidraulică.2 Captatoare solare. Ele se constituie în general în surse distribuite de electricitate plasate în imediata apropiere a consumatorilor.24 Capitolul 1 În ultimii zece ani utilizarea acestor surse energetice a devenit o prioritate la nivel guvernamental pentru foarte multe ări. GWel 1 0. Tabelul 1.1 Biomasă 55 37 Energie geotermală 14 8 * Bazată pe utilizarea ciclurilor termodinamice În Tabelele 1.4 Celule fotovoltaice 11 1.1 Biomasă.13 Prevederile Cartei Albe a UE privind utilizarea surselor regenerabile de energie Categorie de sursă Obiectiv pentru anul 2010 Situa ia în anul 1999 Energie eoliană.13). GWel 3 0.14 Capacită i de producere a energiei electrice având la bază surse regenerabile de energie Categorie de sursă Previziuni pentru anul 2010.15 – 1. . situa ia capacită ilor instalate este cea prezentată în Tabelul 1. GWel 105 94 Celule fotovoltaice. în acest scop fiind promovate o serie facilită i şi stimulente fiscale.14. Astfel. Prin aceasta se urmăreşte o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon cu peste 400 Mt. GWt 5 1. regenerabilă GW GW Energie eoliană 130 17 Microhidrocentrale 45 32 Energie solară* 2 0.6 Energie geotermală**. Situa ia în anul 2000. Mtep 135 57 Energie geotermală*.

0 Japonia 16.18 Capacită i de producere a energiei electrice instalate în generatoare eoliene Zonă geografică Situa ia în anul 2002.8 512.16 Evolu ia produc iei mondiale de celule fotovoltaice.8 18.5 60.3 7 974 Tabelul 1.0 128.7 23.7 2002 112. Zona geografică electrică.7 154.5 2 228 Filipine 9.3 437 Restul lumii 4.6 251.7 75.9 287.2 1 909 Mexic 5.15 Capacită i de producere a energiei electrice instalate în microhidrocentrale Zonă geografică Situa ia în anul 2000.6 Restul lumii 5.2 49.4 TOTAL 69.8 33. MW Zonă geografică 1994 1996 1998 2000 Europa 21.3 Tabelul 1.6 590 Noua Zeelandă 2.7 755 Italia 4.7 Statele Unite ale Americii 25.7 18.4 785 Japonia 3.1 47.Capitolul 1 25 Tabelul 1. MW China 9 500 Europa 12 500 America de Sud şi Centrală 3 000 America de Nord 5 500 Restul lumii 1 500 TOTAL 32 000 Tabelul 1.9 53.5 21.1 723 Total 49.4 88.6 38.8 100. anul 2000 Produc ie de energie Putere electrică instalată. TWh MW Statele Unite ale Americii 15.5 547 Indonezia 4.17 Puteri instalate în centrale geotermale la nivel mondial.6 9. MW Europa 22 558 Asia 2 466 America de Nord 4 929 Restul lumii 426 TOTAL 30 379 .

2 19. % (1992 – 2000) Categorie resursă 1992 1995 1998 1999 2000 Cărbune 24. combustibilii fosili au reprezentat principala resursă energetică primară a României. Combustibilii fosili continuă să ocupe ponderea cea mai importantă. energie electrică din import.2 prezintă evolu ia previzionată a consumului de resurse primare de energiei.9 Petrol 30. Tabelul 1. deşi ponderea lor a scăzut în perioada 1992 – 2000.6 14.7 32.8 20. România poate fi considerată o ară relativ bogată.6 13.3. nucleară.1 34.1 este prezentată evolu ia consumului de resurse primare de energie în perioada 1992 – 2000.3 14. Ea a dominat mul i ani Europa prin produc ia de petrol şi gaze naturale.4 9.26 Capitolul 1 1.5 33.3 Situa ia energetică a României 1. iar în Tabelul 1.19 este dată structura acestui consum.1 Consumul de resurse primare de energie Din punct de vedere al diversită ii resurselor primare. surse regenerabile 60000 50000 40000 ktep 30000 20000 10000 0 50943 55941 46205 39791 40454 1992 1995 1998 an 1999 2000 Fig.5 34.2000 Figura 1.4 34.2 33.9 Alte surse* 4.1 Gaz natural 41. Se poate observa că.19 Structura consumului de energie primară al României.1 Total 100 100 100 100 100 * Energie hidraulică.1 21. 1.8 31. În Figura 1.1 Consumul de energie primară al României în perioada 1992 . .4 19. element care a determinat constituirea ei într-o zonă strategică în perioada celor două războaie mondiale.4 32.

1.20). În . Se men ionează de asemeni cantită i reduse de huilă (aflate în propor ie de 95 % în Valea Jiului) şi cărbune brun (în bazinele carbonifere ale Prahovei şi Banatului).2 Consumul previzionat de energie primară al României în perioada 2001 . în Figura 1.Capitolul 1 27 m ii tep 70000 60000 50000 gaze + titei din import 40000 30000 RER + alti combustibili 20000 nuclear gaze + titei din tara 10000 carbune 0 2001 2005 2010 2015 hidro Fig. În acest sens. 80 % dintre rezerve fiind plasate în bazinul carbonifer al Olteniei.2015 În ultimele două decenii volumul rezervelor certe de combustibili fosili a avut o evolu ie descrescătoare. 1. România devenind o ară net importatoare.2 Cărbunele România dispune de cantită i însemnate de lignit. La nivelul produc iei actuale rezervele certe recuperabile de lignit pot acoperi cererea pentru o perioadă de cel pu in 50 – 60 de ani (vezi Tabelul 1.3. în special de petrol şi gaze naturale.3 este prezentat modul în care este acoperit consumul de energie primară. Acestea sunt utilizate practic în mod exclusiv pentru acoperirea necesită ilor sectorului de producere a energiei electrice şi termice.

milioane tone 1 421 Petrol. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 34 49 Import Productie interna % 66 51 2001 an 2015 Figura 1. în condi iile în care subven iile sunt eliminate. pe lângă rezervele autohtone se va apela în continuare la importuri.28 Capitolul 1 Tabelul 1. astfel încât costurile specifice să fie men inute în limite acceptabile. anul 1999 Categorie combustibil Rezerve Huilă + cărbune brun. . fiind totuşi capabilă să acopere necesită ile sectorului de producere a energiei electrice. mii tone 1991 1995 1996 1997 1998 Huilă 5 411 6 356 6 965 5 642 4 331 Cărbune brun 645 570 605 511 369 Lignit 29 149 37 062 37 204 30 093 23 405 An 1999 3 741 328 20 465 După anul 1998 a fost demarată o amplă ac iune de restructurare a sectorului minier.20 Rezervele certe recuperabile de combustibili fosili ale României. milioane tone 36 Lignit. unul din obiectivele principale fiind închiderea sau conservarea minelor nerentabile. miliarde m3 406 Tabelul 1. În ceea ce priveşte huila.21 este prezentată produc ia de cărbune a României în perioada 1991 – 1999.3 Modul de acoperire a consumului de energie primară al României Tabelul 1. Este de aşteptat ca produc ia de lignit să fie plafonată la 25 – 30 milioane tone/an. milioane tone 108 Gaz natural.21 Produc ia de cărbune a României. Rezultatul este o reducere a produc iei de cărbune.

La ora actuală. produc ia de petrol a României atingea 15 milioane tone pe an. Ea atinge în prezent cel mult 6-7 milioane tone pe an. de rafinare şi prelucrare a produselor derivate din petrol. pentru o produc ie anuală de 6. În Tabelul 1. Olanda) cel de-al doilea mare producător de gaze naturale din Europa. cererea internă depăşind posibilită ile de produc ie. România a avut importante rezerve de gaze naturale. În viitorul apropiat se preconizează oprirea acestui declin şi chiar o uşoară creştere a produc iei anuale. fiind până în anul 1959 (anul descoperirii rezervelor de gaz natural de la Groningen. importul de gaz natural se realizează doar din Rusia.22 este prezentată evolu ia produc iei şi a importului de gaz natural pentru cazul României pentru anii 1990 – 2002. fiind concurată după război de rezervele descoperite în Marea Nordului şi Marea Caspică. În perioada cea mai productivă.3. printr-o magistrală având o capacitate de transport de aproximativ 25 milioane m3/zi. iar în Tabelul 1. Pentru a se putea elimina această dependen ă strictă sunt luate în considera ie două categorii de măsuri: • Diversificarea surselor de aprovizionare (ex. peste 50 % din cerere fiind acoperite pe această cale. România a devenit o ară net importatoare. combinată cu epuizarea treptată a rezervelor cunoscute a avut drept consecin ă o diminuare rapidă a produc iei de petrol. Până la cel de-al doilea război mondial a fost cea mai bogată ară europeană în petrol şi mai ales în petrol cu con inut redus de sulf.3. dezvoltarea infrastructurii necesare pentru importul de gaz natural lichefiat). după URSS. În aceste condi ii România a devenit o ară net importatoare de petrol. ea fiind una din ările care au făcut pionierat în acest domeniu. Pe această bază a fost dezvoltată o puternică industrie atât extractivă.Capitolul 1 29 1. 1. racordarea la re eaua vest-europeană prin intermediul Ungariei. Totuşi. În anul 1999 rezervele certe recuperabile de gaze naturale atingeau 406 miliarde m3 . Acest lucru va fi posibil în special datorită atât introducerii unor tehnologii moderne de foraj şi extrac ie. cât şi intrării în exploatare a unor zăcăminte (îndeosebi cele de pe platforma Mării Negre).4 Gazul natural Ca şi în cazul petrolului. via Ucraina. aproximativ 30 % din consum fiind acoperit pe această cale. cât şi constructoare de echipamente de foraj. neputând acoperi cererea internă. Se aminteşte în acest sens că exploatarea comercială a petrolului în România a demarat încă din anul 1857. . Lipsa prospec iunilor din perioada anilor 1970-1990. În anul 1999 rezervele certe recuperabile de petrol ale României erau de 108 milioane tone. Rezervele de gaze naturale au diminuat treptat. România va continua să rămână dependentă de importurile de petrol.23 este dată o previziune pentru perioada 2007 – 2015.3 Petrolul Petrolul a constituit mul i ani una din resursele energetice importante ale României. Astfel.4 milioane tone.

5 miliarde m3 în anul 2003. Poten ialul hidroenergetic al României a fost în aten ia specialiştilor încă de la începuturile producerii energiei electrice.8 6.9 6. miliarde m3 An 2007 2008 2009 2011 2013 2015 Produc ie internă 8.3.5 Importuri 9. de când a început exploatarea.3 10.23 Previziuni privind situa ia gazului natural în România. În Tabelul 1. Se pot eviden ia trei zone în care există zăcăminte cu valoare industrială: zona Crucea din Carpa ii Orientali. 2002 13.8 18. lângă Braşov.S.30 Capitolul 1 • Creşterea capacită ii de stocare subterană.7 14. pentru o produc ie anuală de 105 tone.3 1. cu o lungime pe teritoriul ării de 1075 km şi o denivelare de circa 68 m (debit mediu 5540 m3/s).6 Energia hidraulică Energia hidraulică ocupă un loc aparte în energetica românească.4 4. 2003 Tabelul 1.1 Tabelul 1.2 13.24 se . la peste 6. Din anul 1952.2 2. Deşi primele centrale electrice construite în ară au fost cele hidraulice. În acest scop s-a trecut la o reorganizare sistematică a sectorului nuclear. Un deziderat ar fi mărirea acestei capacită i de la 2.3 11. ele au pierdut treptat din teren în favoarea combustibililor fosili.2 7. asigurându-se aici procesarea întregii produc ii din zonele sus-men ionate.3 4. miliarde m3 An 1990 1992 1994 2000 2001 Produc ie internă 25.8 Sursă: Asocia ia pentru Politici Energetice din România. a fost produsă o cantitate de aproximativ 17630 tone. Gheorghiu. studii sistematice fiind realizate în perioada 1900-1914 de către Dimitrie Leonida şi I.6 21.1989.3. Lungimea totală a cursurilor de apă din România este de circa 115 000 km. din care fluviul Dunărea ocupă un loc important.3 17. Începând cu anii ’70 au apărut preocupări privind dezvoltarea unor CNE în România.2 5. Ele au fost continuate după 1927 de către Dorin Pavel. Acestea au fost dezvoltate şi actualizate în mod sistematic de institu iile de specialitate în perioada 1951 . cantită i însemnate de minereu fiind exportate în URSS. prelucrare şi cercetare în domeniu. zona Bihor din Carpa ii Apuseni şi zona Banatului. cuprinzând activită i de extrac ie.22 Situa ia gazului natural în România. 1.5 8. Rezervele existente sunt considerate suficiente pentru func ionarea a două unită i din cadrul centralei nucleare de la Cernavodă pe toată durata lor de via ă.3 3.5 miliarde m3 după anul 2010.6 13.0 Importuri 7. autor a două studii de referin ă privind poten ialul hidroenergetic românesc.5 Uraniul România nu dispune de rezerve însemnate de uraniu: aproximativ 6900 tone la nivelul anului 1999.4 3.3 15. Prelucrarea minereurilor se face în prezent la Feldioara.

Tabelul 1.17 1. MW 1 200 410 240 600 Energie electrică 2 800 650 550 900 anuală. GWh/an Sursă: ENERO. din total Total. În Tabelul 1.24 Poten ialul liniar al cursurilor interioare din România Puterea specifica Lungimea cursurilor de apa Poten ialul liniar mediu kW/km Total.9 200 – 500 5 370 22.9 1 760 29. TWh/an 16 . fără a se ine seama de Dunăre. podişurile din est şi platourile montane. Pe termen scurt şi mediu nu este aşteptată demararea unor noi investi ii majore în acest domeniu. MW % din total sub 200 14 675 62. Tabelul 1. amenajarea poten ialului hidroenergetic se apropie de limita economică.3. TWh/an 36 Poten ial economic amenajabil. km %.26 Poten ialul eolian tehnic amenajabil al României Platforma Podişurile Zona Alte Dobrogei şi Zona Mării Negre Alpină regiuni (off-shore) Moldovei Poten ial. În Tabelul 1. 2002 Total 2 450 4 900 .25 Poten ialul hidroenergetic al României. Se men ionează totuşi cercetări efectuate în domeniul energiei solare (captatoare) şi eoliene care au ajuns până în faza de experimentare şi demonstrativă. După cum se poate observa.6 1 170 19. În concordan ă cu preocupările existente pe plan mondial. anul 1999 Poten ial teoretic. un accent deosebit se va pune în următoarea perioadă de timp pe utilizarea poten ialului eolian.9 500 – 1000 2 395 10.2 1 590 27 peste 1000 1 010 4.26 este prezentat poten ialul eolian tehnic amenajabil pentru România. Dintre zonele cele mai favorabile pentru instalarea de turbine eoliene se men ionează platforma continentală a Mării Negre. TWh/an 17 Poten ial amenajat.25 este prezentat poten ialul hidroenergetic al României la nivelul anului 1999. zona litorală.7 Surse regenerabile de energie Cu excep ia biomasei (lemn) nici o altă formă de energie regenerabilă nu este reprezentată semnificativ în România.2 Total 23 450 100 5 890 100 Tabelul 1.Capitolul 1 31 prezintă poten ialul liniar al cursurilor de apă interioare. TWh/an 56 Poten ial tehnic amenajabil.3 1 370 23.

CARACTERISTICI ALE CENTRALELOR ELECTRICE 2. . sau sunt în faza pilot şi demonstrativă (CMM. cât şi de indisponibilită ile de putere existente. deoarece puterea momentană produsă depinde atât de consum. No iuni de putere utilizate la exploatarea centralelor electrice Pentru gestionarea şi exploatarea centralelor electrice în cadrul sistemelor electroenergetice.2. centrale eoliene). agen ii energetici folosi i şi parametrii acestora. centrale termomarine sau bazate pe energia valurilor). din puterea totală instalată. În Tabelul 2. puterea totală şi unitară a grupurilor din structură.1 se prezintă clasificarea centralelor electrice după criteriul energiei primare utilizate.1 şi în Tabelul 2. cum ar fi tipul energiei primare utilizate. precum şi gradul de dezvoltare tehnologic atins la un moment dat au determinat proliferarea diferitelor tipuri de centrale electrice prezentate în Tabelul 2. Cel mai adesea acestea sunt standardizate sau precizate prin regulamente interne.1.1.2 Particularită i şi indicatori care caracterizează func ionarea centralelor electrice 2. CTG. la nivelul sistemului electroenergetic. tipul energiei utile produse. destina ia centralei. eviden iindu-se lan ul transformărilor energetice până la forma finală de energie. 2. Astfel. CDE. este necesar a se folosi o terminologie unitară pentru diferitele categorii de puteri şi indicatori de comportament. CCGA. Modul în care diversele forme de energie primară au fost accesibile. precum şi modul lor de definire. CHE). altele de abia au penetrat pia a energiei electrice (celule fotovoltaice. Clasificarea centralelor electrice Centralele electrice se pot clasifica în func ie de mai multe criterii. CNE. numai o parte este utilizabilă. După cum se observă. tipul maşinii energetice.1. în timp ce unele se află de mult timp în faza de deplină maturitate comercială (CCA.2.2 se prezintă cele mai importante no iuni de putere folosite în România. etc. la un moment dat. În Figura 2.

diferen e de nivel artificiale .1 Clasificarea centralelor electrice în func ie de energia primară utilizată Modul de Lan ul Tipul de energie primară transformare transformărilor Categorii de centrale electrice al energiei utilizată energetice primare Combustibili fosili (cărbune. Tabelul 2. păcură). gaz natural. surse energetice secundare (deşeuri menajere şi industriale. biomasă Ardere energie chimică ↓ energie termică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică energie nucleară ↓ energie termică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică energie poten ială ↓ energie cinetică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică energie termică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică • • • • • CCA: centrală conven ională cu abur .). gaz de furnal.diferen e de nivel naturale ale cursurilor de apă . abur. crt.diferen e periodice de nivel ale oceanelor şi mărilor exterioare datorate mareelor Energia geotermală – căldura din scoar a pământului asociată unor agen i termici naturali (apă. gaze fierbin i) Conversie energie poten ială în energie cinetică • • • CHE: centrală hidroelectrică CHEAP: centrală hidroelectrică cu acumulare şi pompare CMM: centrală mareo-motrice 4.CET: centrală electrică de cogenerare (termoficare) ITG: instala ii de turbine cu gaze CCGA: ciclu combinat gaze-abur CDE: centrală electrică cu motoare Diesel CNE .Nr. îmbogă i i sau ob inu i prin reproducere în reactor Fisiune nucleară 3. Transfer de căldură • CGT – centrală electrică geotermală . 1.centrală nuclearoelectrică 2. Energie hidraulică .CTE: centrală termoelectrică de condensa ie pură . etc. gaz de rafinărie. Combustibili nucleari naturali.

5. crt. Energie eoliană – diferen ă de poten ial (presiune) între diferite zone atmosferice Conversie energie poten ială în energie cinetică • Centrală electrică eoliană 7. Tabelul 2. Energia valurilor Transfer de lucru mecanic . respectiv din adâncurile oceanelor Transfer de căldură • Centrală termomarină 8. Diferen a de temperatură dintre apa de suprafa ă.1 Clasificarea centralelor electrice în func ie de energia primară utilizată (continuare) Modul de Lan ul transformare Tipul de energie primară transformărilor Categorii de centrale electrice utilizată al energiei energetice primare Energia solară – radia ia solară Transfer de căldură radia ie solară ↓ energie termică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică radia ie solară ↓ energie electrică energie poten ială ↓ energie cinetică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică energie termică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică energie cinetică ↓ energie mecanică ↓ energie electrică • CES – centrală electrică solară Efect fotovoltaic • Celule fotovoltaice 6.34 Capitolul 2 Nr.

cu luarea în considerare a reducerilor de putere de lungă durată (reduceri care durează cel pu in un an).2 No iuni de putere utilizate în centralele electrice Defini ie Puterea instalată a unui grup (centrală. modificarea regimului de termoficare. sistem) este puterea (suma puterilor) înscrisă pe plăcu a maşinilor sau în documenta ia tehnică. Puterea disponibilă a unui grup (centrală. sistem) este cea mai mare putere activă pe care o poate livra grupul (centrala. cu respectarea condi iilor de siguran ă mecanice şi electrice. Mod de determinare Pi ≈ Pd Pind = Pi − Pd Reducerile de putere disponibilă Puterea efectiv indisponibilă Puterea utilizabilă Puterea disponibilă în repara ie Pred d Pe ind Pu Pd rep Puterea utilizabilă este cea mai mare putere activă pe care o pot asigura grupurile disponibile care nu se aflã în repara ie Pred d = Pd − Ped Pe ind = Pi − Ped = Pind + Pred d Pd rep = Pd − Pu . Puterea indisponibilă este reducerea de putere datorată strangulărilor şi uzurilor ireversibile Puterea efectiv disponibilă a unui grup (centrală. de către firma constructoare. fără uzuri şi încălziri anormale. varia ia nivelului apei în lacurile de acumulare etc. sistem) este cea mai mare putere pe care o poate livra grupul (centrala. varia ia calită ii combustibilului. sistemul) în regim de func ionare de lungă durată. inându-se cont de condi iile reale momentane de reducere a puterii: modificarea condi iilor de răcire.Capitolul 2 35 Putere Puterea instalată Nota ie Pi Puterea disponibilă Pd Puterea indisponibilă Pind Puterea efectiv disponibilă Ped Tabelul 2. sistemul) în func ionare de lungă durată.

care nu se află în stare de func ionare Puterea în rezervă turnantă este rezerva de putere a grupurilor aflate în func iune Puterea totală de rezervă a grupurilor efectiv utilizabile Puterea efectiv utilizabilă este cea mai mare putere activă pe care o pot asigura grupurile efectiv disponibile care nu se află în repara ie Pinu = Pi − Pu = Pind + Pd rep Ped rep = Ped − Peu Pred u = Pu − Peu Pe inu = Pi − Peu = Pe ind + Ped rep Prs = Peu − Peuf Prt = Peuf − Pp Pr eu = Peu − Pp = Prs + Prt . lună. în condi iile definirii puterii efectiv utilizabile Puterea produsă este puterea asigurată la un moment dat cu grupurile aflate în func iune Puterea produsă la vârf este cea mai mare putere momentană produsă în cursul unei perioade (zi.2 No iuni de putere utilizate în centralele electrice (continuare) Nota ie Defini ie Mod de determinare Pinu Peu Ped rep Pred u Pe inu Peuf Pp Ppv Pp min Prs Prt Pr eu Puterea efectiv utilizabilă în func iune este cea mai mare putere activă pe care o pot produce grupurile aflate în func iune. an) Puterea produsă minimă este cea mai mică putere momentană produsă în decursul unei perioade Puterea în rezervă statică este puterea grupurilor efectiv utilizabile.36 Capitolul 2 Putere Puterea inutilizabilă Puterea efectiv utilizabilă Puterea efectiv disponibilă în repara ie Reducerea de putere utilizabilă Puterea efectiv inutilizabilă Puterea efectiv utilizabilă în func iune Puterea produsă (momentană) Puterea produsă la vârf Puterea produsă minimă Puterea în rezervă statică Puterea în rezervă turnantă Puterea în rezervă efectiv utilizabilă Tabelul 2.

fără pericol de deteriorare .2 No iuni de putere utilizate în centralele electrice (continuare) Nota ie Defini ie Mod de determinare Puterea livrată este puterea furnizată consumatorilor la un Pl moment dat Puterea serviciilor proprii este puterea electrică necesară Psp Psp = Pp − Pl consumului propriu al centralei Puterea pe care o poate furniza grupul (centrala.Capitolul 2 37 Putere Puterea livrată Puterea serviciilor proprii Puterea de suprasarcină Puterea minimă tehnică Tabelul 2. Pmin t sistemul) în regim de durată. sistemul) Ps peste puterea instalată Puterea minimă cu care poate func iona grupul (centrala.

Stabilitatea sistemului şi siguran a alimentării cu energie a consumatorilor este influen ată de mărimea acestei rezerve de putere. 2. variabil de-a lungul unei zile. modificării condi iilor de răcire. încărcării instala iilor de cogenerare. Una în grupuri în aşteptare. se pornesc grupuri care însumează ceea ce se numeşte putere efectiv utilizabilă în func iune. ceea ce conduce la diminuarea puterii disponibile până la nivelul efectiv disponibil.1 Puterile caracteristice ale sistemului electroenergetic . numită rezervă statică. Se poate constata că apar două rezerve de putere. şi alta în grupurile aflate în func iune. • Unor reduceri de putere datorate repara iilor.38 Capitolul 2 Reducerile de putere se datorează: • Unor reduceri temporare datorate fluctua iilor calită ii combustibilului. P Pind Pred d Pe ind Pd rep Ped rep Pi Pd Ped Pu Peu Prs Pvs Peuf Pvz Prt O P Pgz Pgn l Pp τ [h] 0 6 12 18 24 Fig. sau a reducerii nivelului lacurilor de acumulare. aceste grupuri furnizând puterea numită putere produsă sau momentană. numită rezervă turnantă. ceea ce conduce la diminuarea puterii până la nivelul de putere efectiv utilizabilă. Pentru acoperirea consumului.

Acest consum propriu se diferen iază. particularită ilor şi a utilită ii curbei de sarcină zilnice este necesar să se precizeze forma. luna. • climă.2. 2. În continuare sunt tratate curbele de sarcină electrice.5 . Pentru definirea completă a rolului. produse sau consumate. Rezerva turnantă poate interveni în caz de avarie a unui grup aflat în func iune. înlocuind grupurile defecte.2 sunt date două exemple pentru cazul României.1 se prezintă forma tradi ională a curbei de sarcină zilnică. • tipul zilei din săptămână (lucrătoare sau nelucrătoare). etc. 1 . iar în Figura 2. Pentru consumul de energie electrică.1 Curba de sarcină zilnică Curba de sarcină zilnică reprezintă varia ia în 24 ore a puterii produse sau consumate.12 % la CCA. printre altele. Grupurile aflate în rezervă statică se diferen iază prin durata (timpul) de pornire şi de încărcare până la sarcină nominală. În general. la început sunt solicitate grupurile cu pornire rapidă şi apoi cele mai lente. A. Duratele uzuale de pornire sunt de 1 . an.2. sezon. Se disting două . mărimea ei trebuind să fie cel pu in egală cu cea a celui mai mare grup din sistem. În Figura 2.2.8 h la turbinele cu abur.1 % la CHE. în caz de avarie. 15 . 2 .) şi ponderea acestora. 0. durată de iluminare naturală. dar destina ia ei principală este a asigura reglajul frecven ă . Forma curbelor de sarcină este în general aleatoare. 12 .) a puterii electrice sau termice. Ea reprezintă legătura dintre sursa de energie şi consumator. • gradul de energointensivitate al economiei . şi reprezintă în raport cu puterea produsă la bornele generatorului: 5 .putere în sistem. depinzând puternic de particularită ile consumatorilor. cele mai folosite tipuri de curbe de sarcină sunt: curba de sarcină zilnică.Capitolul 2 39 Rezerva statică intervine la avarierea grupurilor aflate în func iune.2.5 min la motoarele Diesel.3 minute la turbinele hidraulice. etc. indicatorii şi modul de acoperire în sistem a acesteia. Puterea momentană serveşte şi la acoperirea consumului propriu de energie electrică al centralelor.14 % la CNE. modul de construire. curba clasată anuală şi curba puterilor maxime lunare. 2. Forma curbei de sarcină este determinată de: • tipul consumatorilor (casnici.25 minute la instala iile de turbine cu gaze. în func ie de tipul centralei şi de combustibilul utilizat. şi stă la baza programării func ionării grupurilor într-un sistem centralizat sau descentralizat de alimentare cu energie. industriali. Curbe de sarcină Curba de sarcină reprezintă varia ia în timp (zi.

În Figura 2. De asemeni există două puncte de minim: unul denumit puterea la golul de noapte ( Pgn ). consumul maxim va fi acela care dictează mărimea puterii instalate în sistem.40 Capitolul 2 puncte de maxim: unul denumit putere la vârful de seară ( Pvs ) şi unul puterea la vârful de zi ( Pvz ). 2. Deoarece energia electrică nu se poate stoca în mod direct. a căror caracteristică este atenuarea diferen ele dintre cele două vârfuri. 2.2 Exemple de curbe de sarcină zilnică pentru România GW Fr G G I I S P Fig. iar celălalt puterea la golul de zi ( Pgz ).3 Exemple de curbă de sarcină din Germania (G). . Modul în care valoarea cererii se situează în raport cu puterea instalată va indica eficien a folosirii acesteia din urmă. Fran a (Fr). puterea maximă este rar atinsă.3 se prezintă exemple de curbe de sarcină pentru o serie de ări puternic industrializate. Fig. existând varia ii importante în cadrul aceleiaşi zile. Se poate remarca că golul de zi se reduce sau chiar dispare. Spania (S) şi Polonia (P) După cum se poate observa din figurile de mai sus. Italia (I).

Pmedzi = E zi . Permite determinarea puterii medii produse pe parcursul unei zile. ritmul de dezvoltare al industriei. Prognozarea curbei de sarcină este mult mai dificilă. fie o varia ie liniară a acestora. având un caracter aprioric. determinate prin măsurători. etc. Cu ajutorul curbei de sarcină se pot defini următorii indicatori utiliza i pentru caracterizarea varia iei sarcinii electrice: • E zi : energia totală produsă zilnic E zi = ∫ P p ( τ ) d τ = 24 ⋅ Pmedzi . influen a creşterii economice. γ : factorul de minim.2) Energia totală produsă zilnic se determină prin planimetrarea ariei de sub curba de sarcină (cu ordonata exprimată în valori absolute). în MW. τ .timp. pentru prognozarea consumului de energie.puterea medie ob inută pe parcursul unei zile. respectiv de aplatizare al curbei de sarcină α = P minzi P maxzi (2. având un caracter aposteriori. [MWh] 0 24 (2.1) unde: Pp ( τ ) este varia ia puterii în func ie de timp pe parcursul unei zile. Forma aposteriorică se poate ob ine uşor.Capitolul 2 41 B. luând în considerare tendin ele consumului. h. • α . între acestea considerându-se fie media puterilor măsurate.3) unde: Pmin zi este puterea minimă atinsă în decursul unei zile. Construirea curbei de sarcină poate fi abordată din două puncte de vedere: • • pentru caracterizarea produc iei de energie electrică. Prognozarea este esen ială pentru planificarea modului de acoperire a consumului în sistemele electroenergetice. în MW. C. .probabilistice şi utilizează curbele de sarcină reale. Ea se realizează cu ajutorul metodelor statistico . [MW] 24 (2. prin măsurători efectuate la anumite intervale de timp. în MW. Pmedzi .

la 2 . γ = Pmedzi Pmaxzi (2.01 %/min (în perioadele de gol). putând varia de la 0. Cu cât viteza de varia ie a puterii este mai mare.0. [MW] (2. Cu cât au valori mai apropiate de 0. Cu cât zona de reglare este mai mare.6) • Pregl : intervalul de reglare al curbei de sarcină Pregl = Pmax zi − Pmin zi . • ω : viteza de modificare a puterii în sistem (caracterul dinamic al sarcinii): ω= dP .7) Reprezintă zona de reglare a puterii la nivelul sistemului energetic. [h/zi] Pmaxzi (2. în MW. cu atât sistemul este mai dificil de exploatat. [MW/min] sau [%/min] dτ (2. • k u max zi : coeficientul de utilizare zilnică a puterii maxime (factorul de înnegrire) k umaxzi = E zi P = medzi 24 ⋅ Pmaxzi Pmaxzi (2.3 %/min în zona vârfurilor. .8) Viteza de varia ie a puterii este diferită pe parcursul unei zilei.puterea maximă atinsă în decursul unei zile. cu atât folosirea grupurilor în sistem este mai pu in eficientă din punct de vedere al încărcării.5) • τ max zi : durata de utilizare zilnică a puterii maxime τ max zi = E zi = 24 ⋅ k u zi .4) Aceşti indicatori reflectă cantitativ neuniformitatea consumului. cu atât echipamentele din cadrul centralelor electrice trebuie dea dovadă de manevrabilitate superioară.42 Capitolul 2 Pmax zi .008 .

fiind folosite pe perioade scurte de func ionare.grupuri care utilizează combustibili ieftini (ex. participă în mod diferen iat la acoperirea curbei de sarcină. cât mai aproape de valoarea nominală. După cum s-a precizat mai sus. din considerente tehnologice sau economice. interesul este de a ob ine un factor de aplatizare cât mai mare pentru curba de sarcină.grupuri cu randamente ridicate (CTE cu parametrii ridica i. • Zona de semivârf (ZSV).grupuri cu investi ie specifică ridicată (durata mare de func ionare permite o rapidă recuperare a investi iei ini iale). lignit). în care sunt programate grupuri care pot fi oprite la golurile de sarcină (noaptea. Modul de acoperire în sistem a curbei de sarcină: Centralele electrice. • Zona de semibază (ZSB).4): • Zona de bază (ZB). cu randamente de conversie.Varia iile de încărcare ale echipamentelor energetice vor fi mai mici. În ultimii ani. ITG performante. au crescut exigen ele de manevrabilitate ale grupurilor. în care sunt programate grupuri care în perioada golurilor de sarcină vor fi solicitate să func ioneze la sarcini par iale. în func ie de caracteristicile lor. CHEAP. Rezultă regimuri uniforme de func ionare. la sfârşit de săptămână) sau sunt solicitate să func ioneze cu varia ii mari de sarcină. În această zonă se pot accepta grupuri cu randamente mai scăzute sau care utilizează un combustibil mai scump.Capitolul 2 43 D. în care se programează grupuri care acceptă varia ii mari de sarcinã. CET echipate cu turbine cu contrapresiune). deci cu investi ii mai mici în centralele electrice. la varia ii de sarcină sau întreruperi în perioada golurilor de sarcină (CNE. În această categorie pot intra CET. CTE cu performan e mai modeste. CCGA). pentru care randamentul este maxim. CHE pe firul apei. .Se elimină necesitatea pornirilor şi opririlor zilnice pentru unele .Devine posibilă producerea aceleiaşi energii zilnice cu o putere instalată mai mică. • Zona de vârf (ZV). Grupurile din aceasta zonă vor func iona la sarcină constantă. De remarcat sunt de asemeni CCGA. programarea optimă a acestora având ca obiectiv minimizarea consumului de combustibil şi deci ob inerea unui cost minim pentru energia electrică produsă. . chiar şi centralele nucleare fiind proiectate pentru a accepta varia ii de sarcină specifice zonei de semibază. care prin flexibilitatea lor pot lucra la fel bine atât în zona de bază. CDE.grupuri care nu pot fi supuse. fiabilitate şi disponibilitate mai bune. ITG. . cât şi în cea de semibază sau semivârf. . în care sunt programate cu precădere: . Se folosesc CTE cu parametrii coborâ i. La acoperirea zonei de vârf participã CHE cu acumulări mici de apă. rezultând în acest mod următoarele avantaje: . CHE cu acumulări mari de apă. . În Figura 2. Se pot defini patru zone semnificative (vezi Figura 2.5 este prezentat un exemplu de acoperire a unei curbe de sarcină zilnică.

.2.Promovarea unei politici tarifare care să stimuleze consumul de energie electrică în perioadele de gol.zona de bază. ZSV . Vârfurile curbelor de sarcină corespunzătoare acestor sisteme apar la momente diferite. Forma curbei depinde de modul de utilizare anuală a grupurilor din sistem.44 Capitolul 2 instala ii energetice. Prin intersectarea acestuia cu un plan perpendicular se identifică palierele de putere şi duratele aferente. rezultând forma din Figura 2. forma curbei şi principalii indicatori.2. A.zona de semivârf. Se pot găsi corela ii ale formei cu durata de utilizare a puterii instalate. . Ea se ob ine prin clasarea tuturor curbelor de sarcină zilnice. printre altele. iar în aceste perioade sistemele se pot ajuta între ele. 2.4 Zonele curbei de sarcină zilnice ZB . 2.zona de semibază. B.zona de vârf În scopul aplatizării curbei de sarcină zilnice se pot întreprinde. ZSB . P ZV ZSV ZSB ZB τ [h] Fig. Pentru definirea rolului şi utilită ii sale este necesar să se cunoască modul de construire. ZV . următoarele ac iuni: . Suprapunerea tuturor curbelor de sarcină constituie ‘muntele de sarcină’ al sistemului.Conectarea sistemelor electroenergetice pe longitudine.2 Curba clasată anuală Curba clasată anuală reprezintă ordonarea descrescătoare a puterilor produse într-un an. Construirea curbei se face prin clasarea celor 365 de curbe de sarcină zilnice.6.

Capitolul 2 45 Fig. 10: CHEAP în faza de pompare . 2. CCGA 7: CTE cu parametrii coborâ i. 2: CNE.5 Participarea centralelor electrice la acoperirea curbei de sarcină zilnice 1: CHE pe firul apei. CDE. 9: CHEAP în faza de turbinare. ITG. 4 – 6: CTE cu parametrii ridica i. 8: CHE cu acumulare. 3: CET.

12) Reprezintă durata cât ar fi func ionat sistemul la nivelul puterii instalate. în MW. în MW. • k u max an : coeficientul de utilizare a puterii maxime produse într-un an k umaxan = E an 8760 ⋅ Pmaxan (2. [MWh] 0 8760 (2. în condi iile în care ar produce aceeaşi energie anuală. [MW] 8760 (2.11) τ ian : durata de utilizare anuală a puterii instalate τ = E an 8760 ⋅ Pmedan = Pi Pi = 8760 ⋅ k uian . . [h/an] ian (2.13) unde: Pmax an este puterea maximă produsă pe parcursul unui an. Se pot defini următorii indicatori specifici ai curbei clasate: • E an : energia produsă anual E an = ∫ Pp ( τ ) dτ = S OABC = 8760 ⋅ Pmedan .9) unde: Pmedan este puterea medie produsă pe parcursul unui an.10) • k uian : coeficientul de utilizare anuală a puterii instalate k uian = • E an P = medan 8760 ⋅ Pi Pi (2. Pmedan = E an .46 Capitolul 2 C. Energia produsă anual se ob ine prin planimetrarea ariei de sub curba clasată şi permite determinarea puterii medii anuale produse.

forma curbei şi utilitatea curbei. În acelaşi timp. Suprafa a cuprinsă între puterile maxime efectiv utilizabile în func iune şi puterile efectiv disponibile constituie o .3 Curba puterilor maxime lunare Curba puterilor maxime lunare reprezintă varia ia puterii maxime lunare în cursul unui an.7 se prezintă modul de construire al curbei. [h/an] (2. disponibile şi efectiv disponibile din sistem.2. Pentru cunoaşterea ei şi a rolului pe care îl joacă este necesar să se definească modul de construire.Capitolul 2 47 • τ max an : durata de utilizare a puterii maxime produse într-un an τ maxan = 8760 ⋅ Pmedan Pmaxan .2.14) P P A M O τ1 τ2 B C 0 24 O n1τ1+ n2τ2 τmaxan N [h/an] Fig. A.6 Curba clasată anuală şi modul ei de construire 2. Maximele lunare sunt maxime ale puterii efectiv utilizabile în func iune şi ale puterii momentan produse. În Figura 2. se remarcă varia ia lunară a puterii instalate. 2.

Pi Pd Ped Prep + Prs Sdisp Peuf ∆P Peu Pl Pp luna I F M A M I I A S O N D Fig. care este rezervată planificării repara iilor şi rezervei statice. datorat creşterii consumului. Din Figura 2. egală cu aria cuprinsă între Ped şi Peuf . B. Forma curbei reflectă evolu ia anuală a maximului de consum.48 Capitolul 2 energie echivalentă din sistem. datorat diminuării activită ilor în perioada de vacan ă. . şi cu un maxim la sfârşitul anului. cu un minim vara. Utilitatea curbei: Curba puterilor maxime lunare are o importan ă deosebită pentru planificarea repara iilor şi a rezervei de avarie (statice) din sistem. După forma curbei este logic ca repara iile să fie planificate în perioada de minim de consum. etc. nivelul de siguran ă impus la alimentarea consumatorilor. Într-un an sistemul are posibilitatea să aloce o suprafa ă (energie echivalentă) pentru repara ii şi pentru rezerva statică.7 Curba puterilor maxime lunare C. 2.7 se poate observa că în fiecare moment poate fi formulată o problemă de optim între puterea indisponibilizată pentru repara ii şi mărimea rezervei statice (siguran a în alimentarea cu energie). cerin ele programului de mentenan ă. Planificarea este însă mult mai complexă şi depinde de mai mul i factori printre care mărimea consumului.

1: destindere cu producere de lucru mecanic . Principala caracteristică este faptul că. spre deosebire de ciclul Hirn. 3. • 3 . b – ciclul Rankine s Se disting următoarele transformări: • 0 . • 1 . În acest caz.4 . Într-o serie de centrale electrice nucleare.1b).5 .1: încălzire la sursa caldă a ciclului .1. este utilizat abur supraîncălzit. pentru a produce lucrul mecanic. .1a).3: compresie cu consum de lucru mecanic . Cicluri termodinamice cu turbine cu abur Ciclul termodinamic care stă la baza func ionării centralelor conven ionale cu abur (CCA) este cel cu abur supraîncălzit. cunoscut şi sub denumirea de ciclul Hirn (figura 3.transformare izobară.transformare izobară. pentru producerea de lucru mecanic se utilizează abur saturat (figura 3.transformare izentropă. geotermale poate fi întâlnit de asemeni şi ciclul Rankine.transformare izentropă. solare.3. • 2 . T 0 T 4 3 5 3 4 1 0 x=1 x 2 x=0 1 x=1 x=0 x 2 s a) b) Fig.2: cedare de căldură la sursa rece a ciclului . CENTRALE CONVEN IONALE CU ABUR 3. Cicluri termodinamice cu turbine cu abur a – ciclul Hirn.1.

Generatorul electric transformă energia mecanică produsă de turbină în . energie solară. Energie primară (combustibili fosili. 3.50 Capitolul 3 În figura 3. Turbina cu abur asigură destinderea aburului. captare energie solară).3 prezintă lan ul transformărilor energetice care apar în circuitul termic. K . energie geotermală.2 este prezentată o instala ie care func ionează având la bază un ciclu de tip Rankine sau Hirn.generator de abur.pompă de alimentare.3 Lan ul transformărilor energetice Generatorul de abur are rolul de a vaporiza apa şi de a o transforma în abur saturat sau supraîncălzit.turbină cu abur.generator electric. Acest proces se realizează cu aport de căldură din exterior (arderea unui combustibil fosil. fisiune nucleară. 3. GA GE TA K PA Fig. PA .condensator.2 Instala ie care func ionează după un ciclu Rankine . figura 3. Schematic.Hirn GA . energie geotermală) GA TA K PA Lucru mecanic spre exterior Cedare căldură spre exterior Aport de lucru mecanic din exterior Fig. TA . GE . fisiune nucleară. producând lucrul mecanic.

3.4 Bilan ul energetic al unei CCA de condensa ie Randamentul de producere a energiei electrice (randamentul electric brut) este dat de produsul randamentelor (vezi Tabelul 3.Capitolul 3 51 energie electrică.1): . 3. Q0 Q1 T ∆QGA Q1 ∆QCd PM PG ∆QK ∆P M ∆ PG PB Fig. iar în Tabelul 3.1 sunt explicitate principalele categorii de pierderi şi randamentele aferente. Reprezintă sursa rece a ciclului termodinamic. Condensatorul asigură condensarea vaporilor de apă eşapa i din turbină. Pentru evacuarea căldurii spre exterior se poate utiliza drept agent de răcire apa sau (mai rar) aerul atmosferic.2 Bilan ul energetic al CCA În Figura 3.4 este prezentat sub forma unei diagrame de tip Sankey bilan ul energetic al CCA.

2. motoare de antrenare a pompelor.92 (în func ie de tipul combustibilului şi de dimensiunea cazanului) ∆QGA ηGA (randament generator de abur) ∆QCD ∆QK ∆PM ηCD (randament conducte) ηT (randamentul termic) ηM (randament mecanic) ηG (randament generator electric) 0.99 (crescător odată cu puterea) ∆PG . Acest fapt se datorează. etc.49 0.99 0.0.996 (crescător odată cu puterea) 0.2) Puterea electrică livrată către consumator este inferioară valorii ob inute cu ajutorul rela iei 3.1 Categorii de pierderi şi randamentele aferente pentru CCA Categoria de pierdere Pierderi în cazanul de abur datorită: arderii incomplete din punct de vedere chimic şi mecanic. ine seama de pierderile mecanice ale acestuia şi de cele electrice din înfăşurările statorice şi rotorice. iar pe de altă parte pierderilor care apar în sistemul interior de transport a energiei electrice (ex.3) unde se defineşte randamentul net de producere a energiei electrice: η NET = η B ⋅ (1 − ε SP ) Nota ie (vezi figura 3.975 – 0. zgură). consumurilor interne ale CCA (ex.). va fi în acest caz: PNET = Q0 ⋅ η NET (3.99 – 0.35 . pierderilor de căldură prin evacuarea în exterior a produselor de combustie (gaze de ardere.0. Puterea livrată către consumator. ventilatoarelor.52 Capitolul 3 η B = η GA ⋅ η CD ⋅ η T ⋅ η M ⋅ η G (3.85 . pe de-o parte. pierderilor de căldură prin radia ie şi convec ie în mediul ambiant Pierderi în conductele de legătură ale circuitului termic Pierdere datorată căldurii cedate la sursa rece a ciclului termodinamic (condensator) Pierderi de putere datorate frecărilor din lagărele turbinei cu abur Pierderile de putere în generatorul electric. în transformatoare).4) Randamentul aferent (3.4) Tabelul 3. Valori uzuale pentru randament 0.97 . denumită putere electrică netă.1) iar puterea electrică la bornele generatorului (puterea electrică brută) este: PB = Q0 ⋅ η B (3.0.

Capitolul 3

53

Termenul ε SP reprezintă cota de servicii proprii electrice a centralei. Ea are în general valori cuprinse în intervalul 0,05 - 0,15. Valoarea lui ε SP depinde de tipul combustibilului (mai mare în cazul cărbunilor) şi de puterea instalată. Randamentul dat de expresia 3.1 este inferior celui mai mic dintre randamentele componente. Din Tabelul 3.1 se poate observa că cele mai mici valori pot fi întâlnite în cazul randamentului termic al ciclului: ηT . Deci, principalele eforturi de creştere a eficien ei globale de conversie a energiei primare în energie electrică trebuiesc îndreptate în sensul majorării randamentului termic al ciclului termodinamic utilizat (Hirn).

3.3 Solu ii de creştere a performan elor CCA
Expresia randamentului termic pentru un ciclu termodinamic este:

ηT = 1 −

Q2 Q1

(3.5)

unde Q1, Q2 reprezintă căldura primită la sursa caldă, respectiv cedată la sursa rece a ciclului. Deci, pentru a îmbunătă i randamentul termic, şi implicit randamentul global de utilizare a energiei primare, sunt necesare măsuri în sensul creşterii lui Q1, respectiv micşorării lui Q2. În Tabelul 3.2 sunt prezentate în acest sens principalele metode posibile.
Tabelul 3.2 Principalele metode posibile de creştere a randamentului termic - creşterea presiunii ini iale Metode care ac ionează asupra - creşterea temperaturii ini iale sursei de căldură - introducerea supraîncălzirii intermediare - scăderea temperaturii (presiunii) de condensa ie Metode care ac ionează asupra - preîncălzirea regenerativă a apei de alimentare sursei reci - cogenerarea

3.3.1 Creşterea parametrilor ini iali: presiune, temperatură
Parametri ini iali ai ciclului corespund punctului de ieşire din generatorul de abur (intrare în turbina cu abur). Creşterea presiunii şi temperaturii ini iale conduce în mod nemijlocit la creşterea randamentului termic al ciclului Hirn. Pentru o creştere simultană a presiunii şi a temperaturii cu 40 bar, respectiv 30 °C, se men ionează o mărire posibilă a randamentului termic cu 5 puncte procentuale. Această metodă de creştere a randamentului este grevată însă de o serie de

54

Capitolul 3

restric ii de ordin tehnologic: • Principala restric ie în calea creşterii presiunii şi temperaturii ini iale este dată de rezisten a mecanică a componentelor circuitului termic (îndeosebi a celor apar inând generatorului de abur). În cazul utilizării unor o eluri feritice obişnuite, limitele maxime sunt de 200 bar, respectiv 570 °C. Introducerea unor o eluri puternic aliate de tip feritic/martensitic sau austenitic, permite însă realizarea unor unită i energetice cu parametri supracritici. În acest caz presiunea ini ială poate trece de 300 bar, iar temperatura ini ială atinge 600 °C. • Creşterea presiunii ini iale are ca efect o creştere a umidită ii aburului în zona finală a turbinei (vezi Figura 3.5). Prezen a în număr mare a picăturilor de apă în aburul ce se destinde cu mare viteză (>200 m/s) conduce la un fenomen de eroziune pronun ată şi de distrugere a paletelor rotorice din zona finală a turbinei. Creşterea temperaturii ini iale are un efect contrar asupra umidită ii la eşaparea din turbina cu abur (vezi Figura 3.6). În consecin ă, creşterea presiunii ini iale trebuie acompaniată în mod necesar de o creştere a temperaturii ini iale. Pentru un ciclu simplu de tip Hirn, fără supraîncălzire intermediară, având temperatura ini ială de 570 °C, valoarea presiunii ini iale este limitată superior la 140 bar. Creşterea parametrilor ini iali implică eforturi investi ionale sporite. Deci, această metodă de creştere a randamentului este justificată îndeosebi atunci când: • Puterea unitară a grupului este ridicată. • Durata anuală de utilizare a puterii instalate este mare. • Combustibilul utilizat este scump.
T 1’ 5’ 5 p1 4’ 4 3 2’ 2 1 T1=const.

s Fig. 3.5 Efectul creşterii presiunii ini iale la temperatură constantă (p1 < p1’ → x2 > x2’)

Capitolul 3

55

p1=const. T 1 5 4 2 3 2’ s 1’

T1’ T1

Fig. 3.6 Efectul creşterii temperaturii ini iale la presiune constantă (T1< T1’ → x2 < x2’)

3.3.2 Supraîncălzirea intermediară
Supraîncălzirea intermediară (SÎI) este o metodă de creşterea a randamentului termic ce ac ionează asupra sursei calde a ciclului termodinamic. Metoda presupune ca destinderea aburului în turbină să fie întreruptă, iar acesta să fie trimis înapoi la generatorul de abur. Aici el este din nou supraîncălzit până la o temperatură comparabilă cu cea ini ială şi apoi se destinde în continuare în turbina cu abur. În Figura 3.7 este prezentată schema simplificată pentru un grup energetic cu supraîncălzire intermediară.

GA

SÎI CIP CMJP GE

PR PA

K

Fig. 3.7 Schema simplificată pentru un grup energetic cu supraîncălzire intermediară
GA – generator de abur; SÎI - supraîncălzitor intermediar; CIP - corp de înaltă presiune; CMJP - corp de medie şi joasă presiune; GE - generator electric; K - condensator; PA - pompă de alimentare; PR – preîncălzitor regenerativ

56

Capitolul 3

Prin introducerea SÎI se poate ob ine o creştere a randamentului termic cu aproximativ 5 puncte procentuale. În acelaşi timp, SÎI conduce la scăderea umidită ii în partea finală a turbinei cu abur (vezi Figura 3.8). Deci, SÎI permite creşterea în continuare a presiunii ini iale peste valoarea de 140 bar men ionată anterior. În cazul ciclurilor cu parametrii supracritici se pot utiliza chiar două supraîncălziri intermediare. SÎI presupune o complicare a circuitului termic şi a generatorului de abur cu efecte directe asupra investi iei ini iale. În consecin ă SÎI este justificată în general doar pentru grupuri de mare putere (>100 MW) cu o durată anuală de utilizare a puterii instalate suficient de ridicată.

T 5

1 1’ 2’ 4

3

2’’

2

s

Fig. 3.8 Efectul introducerii supraîncălzirii intermediare ( x2 > x2’’)

3.3.3 Scăderea temperaturii (presiunii) de condensa ie
Scăderea temperaturii (presiunii) de condensa ie reprezintă o metodă care ac ionează la sursa rece a ciclului termodinamic. Cu cât temperatura aburului la condensator este mai scăzută, cu atât Q2 este mai mică şi conform rela iei 3.5, randamentul termic creşte. Se men ionează faptul că efectul produs de o scădere a temperaturii de condensa ie cu 1°C poate echivala cu cel corespunzător creşterii cu 10 – 15 °C a temperaturii ini iale a ciclului. Deci această metodă de creştere a randamentului termic este foarte eficace. O temperatură scăzută de condensa ie este condi ionată de existen a unor fluide de răcire având un debit şi un nivel termic corespunzător. În cazul ciclurilor cu abur, agentul optim de răcire s-a dovedit a fi apa. Valoarea limită până la care poate fi coborâtă temperatura de condensa ie este dată de temperatura corespunzătoare agentului de răcire (foarte apropiată de cea a mediului ambiant).

3. TR .).În circuit mixt: o cotă de apă de răcire trece prin TR. c .pompă de răcire Există o serie de elemente care limitează ob inerea unor presiuni de condensa ie foarte scăzute: Considerente legate de amplasamentul centralei pot diminua accesul la o sursă de apă de răcire naturală suficient de puternică (râu.condensator. trecând printrun schimbător de căldură aer . K . lac.Capitolul 3 57 Pentru temperaturi inferioare valorii de 373 K va rezulta o scădere a presiunii de condensa ie sub 1 bar. restul provenind de la o sursă naturală TA . etc.În circuit deschis: întregul necesar de apă de răcire provine de la o sursă naturală (ex. iar partea finală a turbinei cu abur lucrează sub vid.9 sunt . TA TA RÂU K K PR PR TR a) b) TA RÂU K TR PR c) Fig. În Figura 3. PR . mare. Solu ia în acest caz este apelarea la un sistem în care apa de răcire a condensatorului este vehiculată în circuit închis.apă (turn de răcire) unde cedează în atmosferă căldura extrasă din ciclu termodinamic. râu) b .turbină cu abur.9 Sisteme de răcire ale unei CCA a .turn de răcire.În circuit închis: tot debitul de apă de răcire evoluează în circuit închis trecând printr-un turn de răcire.

12 puncte procentuale. Conform celor afirmate în paragrafele anterioare. Se evită în felul acesta scăderea exagerată a presiunii de condensa ie şi deplasarea punctului final al destinderii într-o zonă de umiditate ridicată. % 5 4 3 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Numărul de ordine al preîncălzitorului regenerativ Fig. Ea poate aduce o creştere a acestuia cu 9 . Toate aceste măsuri aduc severe penalită i termodinamice. 3. Principiul preîncălzirii regenerative se bazează pe extrac ia din turbină a unei păr i din aburul par ial destins şi folosirea acestuia pentru ridicarea temperaturii apei de alimentare. 3.4 Preîncălzirea regenerativă Preîncălzirea regenerativă a apei de alimentare a generatorului de abur constituie una din principalele metode de creştere a randamentului termic.10 Sporul de randament ob inut prin introducerea unui preîncălzitor regenerativ suplimentar 0 1 10 . Apar reglementări din ce în ce mai severe în scopul evitării poluării termice a surselor naturale de apă. aceste reglementări impun evitarea răcirii în circuit deschis şi trecerea la un circuit mixt şi chiar închis. Pentru unită ile care utilizează un circuit de răcire deschis.58 Capitolul 3 reprezentate schematic sistemele de răcire posibile pentru o CCA. Chiar în condi iile în care în imediata apropiere a centralei există o sursă de apă corespunzătoare. 6 Spor de randament. este necesar ca în anotimpul rece temperatura apei de răcire la intrarea în condensator să fie limitată inferior.3. Din punct de vedere termodinamic cel mai bun sistem de răcire este cel în circuit deschis. în această zona apar efecte nedorite în ceea ce priveşte procesul de eroziune la ultimele şiruri de palete ale turbinei.

3.11a este prezentată schema termică simplificată corespunzătoare unui astfel de grup energetic de termoficare. etc..5 bar pentru consumatori urbani (încălzire. În felul acesta se pot recupera în timp util investi iile suplimentare.10. Totuşi.40 bar pentru consumatori industriali. deci cu o durată anuală de utilizare a puterii instalate suficient de mare. nu mai intră în condensator. La o astfel de turbină presiunea de eşapare este sensibil mai ridicată decât în cazul unită ilor energetice de condensa ie. economia de combustibil rezultată din sporul de randament rezultat din trecerea de la N la N+1 preîncălzitoare. 3.2. pe de-o parte. În cazul CCA principiul constă în faptul că aburul.. Căldura corespunzătoare acestui flux de abur este considerată efect util. respectiv termică.7. iar pe de altă parte surplusul de investi ii şi cheltuieli anuale legate de complicarea schemei termice. randamentul termic pentru un astfel de ciclu devine egal cu unitatea: ηT = 1 (3. după cum se poate observa din Figura 3.. ea depinzând de nivelul termic cerut de consumator: • • 0.Capitolul 3 59 Randamentul termic al ciclului este cu atât mai mare cu cât numărul de prize ale turbinei. Conform rela iei 3. după ce s-a destins în turbină. Se disting în acest caz două fluxuri de abur: .). O caracteristică a acestui tip de schemă este dependen a totală între nivelul produc iei de energie electrică. Pentru a înlătura acest dezavantaj în figura 3. sporul de randament adus prin introducerea unui preîncălzitor suplimentar scade pe măsură ce numărul acestora creşte. 1. respectiv de preîncălzitoare regenerative este mai mare. în timp ce pierderile la condensator devin nule (Q2 = 0). preparare de apă caldă sanitară.11b este propusă o schemă în care este utilizată o turbină cu abur cu condensa ie şi priză reglabilă.6) În Figura 3. Pentru o astfel de CCA numărul preîncălzitoare poate varia în intervalul 7 – 9.5 Cogenerarea Cogenerarea reprezintă producerea combinată şi simultană de energie electrică şi termică. Utilizarea unui număr mare de preîncălzitoare regenerative este justificată în CCA care lucrează la baza curbei de sarcină. Problema stabilirii numărului de preîncălzitoare se rezolvă printr-un calcul tehnico-economic care analizează. care utilizează o turbină cu abur cu contrapresiune..5. Va exista produc ie de energie electrică doar atâta timp cât există şi cerere de energie termică. ci este trimis către un consumator extern pentru a acoperi necesarul de energie termică al acestuia.

Un flux de abur care se destinde prin toată turbina până la condensator. În această variantă.Cu turbină cu contrapresiune. PA – pompă de alimentare. este extras prin intermediul unei prize şi trimis către consumatorul termic. Priza poate permite reglarea presiunii aburului în func ie de nevoile consumatorului. Circuitul termic O centrală conven ională cu abur reuneşte un complex de instala ii prin care evoluează diferite fluxuri de energie si masă. după ce s-a destins în turbină. etc. GE – generator electric. Evident.4 Fluxuri interne de energie şi masă în CCA.) ceea ce conduce la creşterea investi iei ini iale. b . K – condensator. Cogenerarea implică o complicare a schemelor termice (apar suplimentar schimbătoare de căldură. CT – consumator termic.60 Capitolul 3 • • Un flux de abur care. DT – degazor termic 3. TA – turbină cu abur. conducte noi de legătură pe parte de apă şi abur.Cu turbină cu priză reglabilă şi condensa ie GA – generator de abur. 3. randamentul termic va fi mai mic decât în cazul turbinei cu contrapresiune datorită căldurii cedate la condensator. punându-se în eviden ă principalele subsisteme şi fluxuri de energie şi masă. În Figura 3. GA TA GA GE TA GE K CT PA DT PA a) b) Fig. va fi posibilă producerea de energie electrică pe baza aburului ce se destinde până la condensator. chiar dacă nu există o cerere de energie termică.12 se prezintă o schemă simplificată pentru o CCA de cogenerare (pentru a se lua în considerare şi posibilitatea de furnizare de energie termică).11 Schema termică simplificată pentru un grup energetic de cogenerare a . Principalele subsisteme sunt : .

un grup energetic de 330 MW. folosindu-se ventilatoare speciale. Gazele rezultate din procesul de ardere sunt evacuate în atmosferă. subsistemul de producere a aburului. subsistemul de furnizare de căldura pentru consumatorii externi (cazul CCA de cogenerare). subsistemul de răcire. V. F4 . care include şi pompele din circuitul termic. Agentul energetic evoluează în circuit închis.fluxul de combustibil.fluxul agentului energetic apă-abur. func ionând pe bază de lignit. oxizi de sulf. Cu cât combustibilul este de calitate mai proastă. având varia ii mari de volum specific datorită modificării presiunii şi temperaturii (vezi paragraful 3. are un consum orar de combustibil de aproximativ 480 t/h. se recomandă ca centrala să fie amplasată cât mai aproape de sursa de energie primară (amplasare „la gura minei”). În cadrul acestor subsisteme evoluează următoarele fluxuri de energie şi masă: F1 . F3 . Ele con in o serie de substan e (cenuşă. III. cu influen e directe asupra suprafe ei de teren ocupate de centrală şi a costurilor investi ionale.fluxul de gaze de ardere. Cenuşa şi zgura rezultă în urma arderii cărbunilor. F6 . Aceste cantită i mari de combustibil ridică probleme speciale de transport. În mod tradi ional zgura şi cenuşa sunt depozitate pe suprafe e special amenajate (depozitul de zgură şi cenuşă). pentru a diminua cheltuielile necesare pentru transportul combustibilului. subsistemul de preîncălzire regenerativă a apei de alimentare. subsistemul de conversie a energiei aburului în energie electrică (grupul turbogenerator). stocare şi preparare.fluxul de aer de ardere. În cazul marilor centrale electrice pe lignit. În acest caz. II. F2 .fluxul de energie electrică evacuată din centrală. cantitatea lor fiind influen ată de calitatea combustibililor şi de nivelul de consum al acestora.Capitolul 3 61 I. cu atât cresc cantită ile necesare func ionării centralei. Normele care vizează protec ia mediului impun folosirea unor instala ii speciale de re inere a acestor substan e poluante. manipulare. IV. aceste depozite pot ocupa suprafe e de ordinul sutelor de hectare. Aerul necesar arderii combustibilului este preluat din exteriorul sau din interiorul clădirii unde este amplasat generatorul de abur. De exemplu. Acest flux realizează legătura dintre centrala electrică şi consumatorul final prin . oxizi de azot) care poluează atmosfera. Este un flux de material a cărui mărime este dictată de puterea instalată a centralei şi de calitatea combustibilului.1). F5 .fluxul de cenuşă şi zgură.

7 .12 Subsisteme şi fluxuri de masă şi energie pentru o CCA 1 .sta ie de tratare a apei de adaos . 2 – turbină cu abur. 9 . F4 F5 F1 1 F2 6 IV 7 F6 I GA F3 F9 8 III 4 F8 F7 II 2 V 3 6 F10 5 9 Fig. În consecin ă.preîncălzitor regenerativ. 5 .generator de abur. cu pierderi relativ scăzute. această legătură este flexibilă.pompă de condensat. F7 . 4 – instala ie de răcire.fluxul de energie electrică pentru servicii proprii.62 Capitolul 3 intermediul sistemului de transport şi distribu ie a energiei electrice.pompă de alimentare. pentru o CCA acest flux reprezintă 5 . În mod uzual. de parametrii acesteia şi de tipul combustibilului. 6 . Energia electrică este o formă de energie care poate fi transportată uşor la distan ă. Mărimea lui depinde de tipul centralei (condensa ie pură sau cogenerare). El reprezintă consumul de energie electrică al instala iilor proprii din centrală. 3. 3 – condensator.12 % din puterea produsă la bornele generatorului electric. nefiind necesară amplasarea centralei electrice în imediata apropriere a consumatorului. 8 – schimbător de căldură.

Capitolul 3 63 GA CIP a b c CMP c CJP EJ PR PCI PIP7 ST PIP6 PCII a b PA RAL REJ PJP3 PJP2 PJP1 REt D Fig. REt – recuperator abur etanşări. EJ – ejector cu abur. CIP – corp de înaltă presiune. 3. ST – sta ie de tratare chimică a condensului principal. CMP – corp de medie presiune. PC – pompă de condens principal. PIP – preîncălzitoare regenerative de înaltă presiune. PR – pompă de răcire .13 Circuitul termic al unui grup energetic de condensa ie pură dotat cu supraîncălzire intermediară GA – generator de abur. RAL – recuperator abur labirin i. CJP – corp de joasă presiune.preîncălzitoare regenerative de joasă presiune. PJP . PA – pompă de alimentare. D – degazor termic. REJ – recuperator abur ejectori.

în circuit se introduce o sta ie de tratare chimică a condensului principal (ST). Acest abur are cel mai coborât nivel de presiune. această legătură este rigidă. Apa de adaos este introdusă în circuitul termic pentru a compensa pierderile apărute în timpul func ionării.fluxul de apă de adaos. Din considerente de rezisten ă mecanică. El asigură extragerea căldurii de la sursa rece a ciclului termodinamic.fluxul de energie termică pentru consumatori externi. F9 . Apare în cazul centralelor de cogenerare. Transportul căldurii la distan ă implică pierderi energetice considerabile. El constă din extrageri de abur de la prizele reglabile sau fixe ale turbinelor.Aburul din camerele subatmosferice ale etanşărilor terminale este extras cu ajutorul unui ejector.O parte din aburul extras de la etanşările terminale ale CIP. Căldura acestui abur este recuperată în REt.fluxul de agent de răcire. F10 . . În Figura 3. este utilizat . caracterizat prin cel mai ridicat nivel de presiune.3 % din debitul de agent energetic apă-abur pentru centralele de condensa ie pură şi 30 . În consecin ă. Atinge o cotă de 1. fiind necesară amplasarea centralei electrice în imediata apropriere a consumatorului. . ob inându-se în refulare o presiune acceptabilă pentru ST.Prima treaptă (PCI) asigură extragerea apei din condensator. care sunt folosite direct sau indirect (prin preparare de apă fierbinte) pentru alimentarea consumatorilor termici. pompa de condens principal este împăr ită în două trepte: .13 este prezentat circuitul termic pentru un grup energetic de condensa ie pură dotat cu supraîncălzire intermediară. Pe lângă subsistemele şi fluxurile men ionate mai sus se pot face următoarele comentarii privind structura circuitului termic: Pentru a corecta regimul chimic al apei de alimentare a generatorului de abur.5 . Circuitul termic reprezintă ansamblul de instala ii şi echipamente prin care evoluează agentul termic.64 Capitolul 3 F8 . Acest flux este caracteristic centralelor electrice bazate pe utilizarea unui ciclu termodinamic. Ca agent de răcire se utilizează apa. . Scăpările de abur de la etanşările terminale ale turbinei sunt recuperate şi utilizate astfel: . În consecin ă.Aburul din camerele de presiune uşor supraatmosferică ale etanşărilor terminale ale turbinei este direc ionat către recuperatorul de abur labirin i (RAL).A doua treaptă (PCII) asigură creşterea presiunii condensului principal până la valoarea necesară.40 % pentru cele de cogenerare (acolo unde consumatorii utilizează sau impurifică agentul termic primit de la centrală). filtrele din ST limitează presiunea condensului. sau (mai rar) aerul atmosferic. Acest flux realizează legătura dintre centrala electrică şi consumatorul final de energie termică.

14). aburul poate ocoli turbina . are dezavantajul prezen ei unui număr sporit de armături în sistemul de abur de înaltă presiune. chiar şi atunci când unul dintre generatoare nu este disponibil. CCA pot fi: • cu schemă bloc • cu bară colectoare • cu bară de ajutor 3. în func ie de: .turbină 3.5. iar gazele necondensabile sunt evacuate în atmosferă. astfel încât să fie optimizat procesul de transfer de căldură din preîncălzitoare.15) se face.13 se utilizează un ejector pentru care aburul reprezintă agentul motor.Capitolul 3 65 pentru a realiza etanşarea la CJP. Pentru crearea şi men inerea vidului în condensator sunt utilizate instala ii de extragere a gazelor necondensabile: ejectoare cu abur. pentru a avea o investi ie specifică cât mai mică.2 Schema bloc Schema de tip bloc este generalizată la grupurile energetice cu puteri unitare mai mari de 100 MW.5. 3. respectiv două generatoare de abur pe grup (Figura 3. Acest tip de schemă se caracterizează printr-o legătură biunivocă între generatorul de abur şi turbină. În func ie de tipul traseului generator de abur .Criterii tehnice: Concentrarea produc iei într-un singur generator de abur permite ob inerea de randamente superioare. ejectoare cu apă.turbină. La pornirea grupului. Pentru exemplul din Figura 3.5 Scheme de legătură generator de abur .turbină. Schema de preîncălzire regenerativă con ine perfec ionări (desupraîncălzitoare. subrăcitoare). . Modul de realizare al acestui traseu este determinant pentru structura circuitului termic. pompe de vid.Criterii economice: Este preferabilă realizarea unor generatoare de abur de capacitate cât mai mare. După ce a trecut prin ejector.1 Categorii de scheme de legătură Conductele de abur viu asigură circula ia aburului pe traseul generator de abur . În schimb. aburul este recuperat în REJ unde acesta condensează. Solu ia cu două generatoare de abur permite men inerea în func iune a turbinei. cât şi la oprirea acestuia. printre altele. Alegerea între o schemă cu un generator (Figura 3. Nu există legături pe parte de abur între grupurile existente într-o CCA. prevăzute cu supraîncălzire intermediară.

În Figura 3.15 Schemă bloc cu două generatoare de abur pe grup. 3.16 este prezentată schema pentru un grup energetic de 330 MW. GA IRRIP CJP CIP CMP IRRJP Fig.66 Capitolul 3 prin intermediul IRRIP (Instala ie de Reducere Răcire de Înaltă Presiune) şi IRRJP (Instala ie de Reducere Răcire de Joasă Presiune).14 Schemă bloc cu un generator de abur pe grup. 3. . GA1 GA2 CIP CMP CJP Fig.

D – degazor. SII – supraîncălzire intermediară .16 Schema termică simplificată pentru un grup energetic de 330 MW GA – generator de abur. ST – sta ie de tratare chimică condens principal. TPA – turbopompă de alimentare. CJP – corp de joasă presiune. CIP – corp de înaltă presiune. PC I. PIP – preîncălzitor regenerativ de înaltă presiune. PC II – pompe de condens principal.SII GA GE CIP CMP P P CJP CJP E PC I ST PC II D PIP TPA PJP Fig. 3. PJP – preîncălzitor regenerativ de joasă presiune. CMP – corp de medie presiune.

.4 Schema cu bară de ajutor La func ionare normală fiecare generator de abur alimentează turbina proprie. Principalele limitări: .5. Singura condi ie este ca produc ia de abur a generatoarelor să fie mai mare decât capacitatea de înghi ire a turbinelor. 3. GA GA GA bara colectoare TA TA Fig. cu parametrii coborâ i.68 Capitolul 3 3.Bara colectoare trebuie să aibă o fiabilitate bună. prin intermediul barei de ajutor (Figura 3.17).5. 3. Nu există o legătură între numărul de generatoare de abur şi cel de turbine. şi pentru CCA de cogenerare cu puteri unitare de până la 50 MW. deoarece orice generator de abur poate alimenta orice turbină. defectarea ei ducând la ieşirea din starea de func ionare a întregii centrale electrice.18).Numărul mare de armături în sistemul de înaltă presiune.3 Schema cu bară colectoare Toate generatoarele de abur debitează pe o bară comună din care sunt alimentate turbinele (Figura 3. Schema oferă o bună elasticitate. Există însă posibilitatea de cuplare generatorului de abur cu altă turbină. Solu ia se aplică în general pentru CCA de mică capacitate. .17 Schema cu bare colectoare.

. Ea este folosită în mod curent în România pentru grupurile de cogenerare cu puteri unitare cuprinse între 50 şi 100 MW. Schema combinată avantajele şi dezavantajele schemei bloc cu cele ale schemei cu bare colectoare.18 Schemă cu bară de ajutor.Capitolul 3 69 bara de ajutor Fig. 3.

generatorul de abur reprezintă o instala ie prezentă într-un număr mare de aplica ii industriale. industria chimică). În cadrul compozi iei se disting 5 elemente: C – carbon. Gazele de ardere provenite din arderea combustibililor circulă prin canale.1 Schema de ansamblu Aburul constituie unul din cei mai importan i vectori energetici întâlni i în industrie.2 Combustibili utiliza i în generatoarele de abur Generatoarele de abur utilizează o mare varietate de combustibili. numită focar.1 Combustibilii solizi şi lichizi se caracterizează printr-o stare ini ială. fie din membrane metalice răcite la interior cu apă şi/sau abur. cedând căldură către agentul termic (apă şi abur) care este vehiculat prin interiorul acestora. care defineşte compozi ia masică exprimată în procente. ele reprezentând obiectul prezentului capitol. GENERATOARE DE ABUR 4. Un accent deosebit se va pune asupra generatoarelor de abur bazate pe arderea unor combustibili. denumită şi cenuşă. printre altele. În figura 4. el putând fi utilizat atât ca agent motor (ex. În consecin ă. N – azot. În practica curentă majoritatea generatoarelor de abur sunt de tip acvatubular. conform celor prezentate în Tabelul 4. în condi iile reale de utilizare (rela ia 4.umiditatea.4.1).1 sunt prezentate elementele men ionate mai sus. antrenări de turbine). Pere ii canalelor pot fi realiza i fie din materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte (cărămizi refractare). . cât şi direct în cadrul unor procese (ex. H – hidrogen. Arderea combustibililor se realizează într-o zonă situată la baza canalelor. Wt . Generatorul de abur acvatubular are în componen ă canale de dimensiuni relativ mari în care sunt imersate sisteme de evi. O – oxigen.sulf combustibil şi două substan e: A – masa minerală necombustibilă. Generatorul de abur are rolul de a transforma apa în abur saturat sau supraîncălzit pe baza căldurii provenite. pe la exteriorul evilor. din arderea unor combustibili fosili sau din recuperarea căldurii provenite din diverse procese industriale. S c . 4.

4.gaze reziduale combustibile (provenite şisturi bituminoase din industria metalurgică.1 Categorii de combustibili utiliza i în mod curent în generatoarele de abur Solizi Lichizi Gazoşi cărbune (cărbune brun. [%] (4. rafinării) deşeuri solide combustibile .gaz natural antracit) . huilă.2).păcură . CO2 + CO + H2 + N2 + O2 + H2S + ∑C H m n + H2O = 100. combustibilii gazoşi se caracterizează printr-o compozi ie volumetrică exprimată în procente (rela ia 4.2) . .1 Generator de abur acvatubular utilizat în centralele conven ionale cu abur - Tabelul 4. [%] (4. lignit.biogaz biomasă Similar.1) structură de rezisten ă sisteme de evi canal gaze de ardere focar alimentare combustibil Fig.Capitolul 4 71 i C i + H i + O i + N i + S c + A i + Wt i = 100 .

2 Puteri calorifice inferioare pentru combustibili utiliza i în CCA Cărbune brun (inclusiv lignit) 5 000 ÷ 16 000. [kJ/kg] ( ) (4.1 Structura Circuitul apă – abur al generatorului este format din sisteme de evi imersate în canalele de gaze de ardere. j .2 sunt prezentate puterile calorifice inferioare pentru o serie de combustibili utiliza i în mod curent în generatoarele de abur.1 ⋅ H i − 109 ⋅ O i − Sc − 25.72 Capitolul 4 Puterea calorifică reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea completă a unită ii de masă sau volum a combustibilului. în cazul combustibililor folosi i în generatoarele de abur se utilizează puterea calorifică inferioară. În mod uzual. kJ/kg Antracit 29 000 ÷ 31 000. vaporizator. în kJ/m3N. În tabelul 4. care nu ine seama de căldura latentă de vaporizare a vaporilor de apă din gazele de ardere. Din punct de vedere func ional se disting următoarele suprafe e de transfer de căldură care intră în componen a acestui circuit: economizor.3 Circuitul apă .1 ⋅ Wt i . Qii. În cazul combustibililor solizi şi lichizi. kJ/m3N 4. kJ/m3N Gaz de cocserie 14 000 ÷ 19 000. dacă se cunoaşte compozi ia la stare ini ială. kJ/kg Păcură 39 000 ÷ 42 000. kJ/kg Gaz natural (inclusiv gazul de sondă) 30 000 ÷ 36 000. Tabelul 4. puterea calorifică inferioară ( Qii ) se determină cu rela ia: i Qii = 339 ⋅ C i + 1029. supraîncălzitor primar şi supraîncălzitor . puterea calorifică inferioară este dată de expresia: Qianh = 1 ⋅ 100 ∑r ⋅Q j i i.4) unde: r j este participa ia volumetrică a componentei j.abur 4. în %. Pentru un combustibil gazos anhidru (fără con inut de vapori de apă).puterea calorifică inferioară a componentei j.3. kJ/m3N Gaz de furnal 3 000 ÷ 5 000. kJ/kg Huilă 20 000 ÷ 30 000. [kJ/m3N] (4. j .3) unde componentele combustibilului sunt exprimate în procente.

4. În figura 4. pozi ia fiind dictată de temperatura care trebuie atinsă pe parte de agent apă – abur: . coeficien ii de transfer de căldură având valori ridicate. cu efecte benefice asupra costului generatorului de abur. . Se men ionează faptul că există tipuri de generatoare de abur la care o parte din evile supraîncălzitorului primar sunt amplasate în focar.3). pe de-o parte. SÎI şi ECO situa ia este diferită: coeficien ii globali de transfer de căldură posibili a fi ob inu i la interiorul evilor sunt sensibil mai mici decât pentru VAP. cu circula ie for ată multiplă sau cu circula ie for ată unică (fig. Transferul de căldură între apă şi gazele de ardere este de tip convectiv. generatoarele de abur pot fi cu circula ie naturală.Capitolul 4 73 intermediar. Transferul de căldură se poate realiza atât convectiv. şi nivelul de temperatură necesar a fi atins de către agentul apă – abur.în zona convectivă de joasă temperatură: ECO. lângă cele corespunzătoare vaporizatorului. În aceste condi ii devine interesantă plasarea VAP în focar unde. Supraîncălzitorul primar (SÎ) realizează supraîncălzirea aburului produs de către vaporizator până la nivelul de temperatură dorit. Cele trei suprafe e de transfer de căldură sunt amplasate în zona convectivă. Pentru aceste evi transferul de căldură se realizează preponderent prin radia ie. Modul în care se realizează transferul de căldură. În cazul SI.în zona convectivă de înaltă temperatură: SI şi SÎI. implicând o suprafa ă necesară de transfer de căldură redusă. Vaporizatorul (VAP) asigură trecerea apei din fază lichidă în cea de abur saturat. Supraîncălzitorul intermediar (SÎI) apare în cazul centralelor termoelectrice conven ionale şi asigură o creştere a temperaturii aburului deja destins în corpul de înaltă presiune al turbinei. la exteriorul evilor coeficien ii de transfer de căldură sunt de asemeni mari. . La interiorul evilor VAP are loc o schimbare de fază (vaporizare). Transferul de căldură se realizează preponderent prin radia ie. Economizorul (ECO) realizează creşterea de temperatură a apei de alimentare până la o valoare apropiată de cea de satura ie. cât şi radiativ. Va rezulta pentru VAP o valoare ridicată a coeficientului global de transfer de căldură. pe de altă parte. Din punct de vedere al modului în care se realizează circula ia agentului apă – abur în interiorul vaporizatorului. Acest lucru se datorează faptului că în această zonă transferul de căldură se face preponderent prin radia ie (temperatura în interiorul focarului depăşeşte 1000 °C).2 este prezentat schematic modul în care circuitul apă – abur este dispus în interiorul canalelor de gaze de ardere. impun modul în care aceste suprafe e de schimb de căldură sunt amplasate în interiorul canalelor de gaze de ardere.

2 Amplasarea suprafe elor de schimb de căldură în generatoarele de abur bazate pe arderea unor combustibili fosili 3 5 6 2 3 5 6 3 8 2 2 a) 1 4 7 1 4 b) c) 4 1 Fig. 3 – supraîncălzitor. c – cu circula ie for ată unică 1 – economizor. 8 – butelie separatoare . 2 – vaporizator.3 Circuitul apă – abur al generatorului de abur a – cu circula ie naturală. 4 – pompă de alimentare. 5 – tambur. b – cu circula ie for ată multiplă. 6 – purjă. 7 – pompă de circula ie.74 Capitolul 4 coş ECO SI. 4. 4. SÎI VAP combustibil + aer FOCAR Fig.

o unitate de masă de apă trebuie să parcurgă de mai multe ori traseul descris mai sus. respectiv cele ascendente (cu emulsie apă – abur). [Pa] (4. apa saturată este direc ionată către vaporizator prin intermediul unor evi descendente amplasate în exteriorul canalelor de gaze de ardere (figura 4. În evile ascendente are loc un proces de fierbere.4). spre deosebire de cele descendente. g accelera ia gravita ională.Capitolul 4 75 4. Pentru vaporizare completă. apa este introdusă într-un cilindru (tambur) care reprezintă punctul de separa ie dintre faza lichidă. pentru acest tip de generator de abur este valabilă rela ia: DVAP = m ⋅ Dabur . Vaporii satura i astfel forma i sunt colecta i pe la partea superioară a tamburului. . în calea gazelor de ardere. în m / s 2 . faza lichidă este reintrodusă în bucla vaporizatoare prin intermediul evilor descendente. DVAP debitul de agent termic care evoluează în sistemul vaporizator. pe pere ii focarului.3a). la tambur fiind returnată o emulsie apă – abur. ρ asc . Circula ia în sistemul vaporizator se realizează pe baza diferen ei de densită i existente între evile descendente (cu apă). Vaporizatorul constă din evi ascendente situate. după ce străbate economizorul.6): ∆p = (ρ desc − ρ asc ) ⋅ g ⋅ h . în kg / m 3 .densitatea emulsiei apă . [kg/s] (4.2 Generator de abur cu circula ie naturală La acest tip de generator.5) unde: Dabur reprezintă debitul de abur produs de generator. în m.3. în kg / m 3 . în kg/s. m multiplul de circula ie.abur din evile ascendente. fiind direc iona i către supraîncălzitor. Această diferen ă de densită i creează la rândul ei o diferen ă de presiune care asigură circula ia agentului termic (rela ia 4. Numărul de bucle efectuat de această unitate de masă până la vaporizarea completă poartă denumirea de multiplu de circula ie (m). respectiv gazoasă (figura 4. în kg/s. h înăl imea considerată egală cu aceea a evilor ascendente. În consecin ă. evilor descendente. Din tambur.6) unde ρ desc reprezintă densitatea apei din evile descendente. În acelaşi timp.

Datorită prezen ei tamburului. iar men inerea circula iei naturale în sistemul vaporizator devine din ce în ce mai dificilă. Apare deci o limitare superioară a presiunii de lucru până la care circula ia în sistemul vaporizator se poate efectua în condi ii corespunzătoare. generatoarele cu circula ie naturală sunt utilizate pentru presiuni ale aburului de până la 140 bar. cât şi în timpul func ionării. generatoarele cu circula ie naturală au un volum echivalent de apă mare. Comportarea generatorului la sarcini par iale se înrăută eşte. 4. respectiv gazoase ale apei scade. 3 – perete focar Odată cu creşterea presiunii de lucru.76 Capitolul 4 tambur FOCAR Fig. În consecin ă. în condi iile în care înăl imea la care este amplasat tamburul este limitată în general la 40 – 50 m. respectiv gazoasă. diferen a dintre densită ile fazei lichide.4 Structura sistemului vaporizator dintr-un generator cu circula ie naturală 1 – evi descendente. rezultând iner ii termice mari atât la pornire. prezen a tamburului asigură o delimitare clară între faza lichidă. Dacă salinitatea în apa de alimentare a generatorului depăşeşte limitele admisibile este posibilă o corectare a acesteia printr-o purjare efectuată la tambur.6 se va diminua. 2 – evi ascendente. După cum s-a precizat mai sus. În practică. diferen a de presiune dată de rela ia 4. Purjarea implică extragerea unei cote de apă cu con inut ridicat de săruri şi înlocuirea acesteia cu apă având o calitate chimică corespunzătoare. . Rezultă un minim tehnic de func ionare deosebit de ridicat (40 – 50 % din sarcina nominală).

Există variante de generatoare cu circula ie for ată unică prevăzute cu butelii separatoare amplasate imediat după sistemul vaporizator (Figura 4. [kg/s] (4. Se disting alte două particularită i ale generatoarelor de abur cu circula ie for ată unică datorate absen ei tamburului: . o unitate de masă de apă are nevoie de o singură trecere prin sistemul vaporizator.3c). Circula ia în sistemul vaporizator nu mai este condi ionată de diferen a de densită i dintre faza lichidă. ea fiind asigurată integral de către pompa de alimentare a generatorului.3.7) Pentru vaporizare completă. Ca urmare.Nu este posibilă o corectare a regimului chimic al apei. generatorul cu circula ie for ată unică nu dispune de un punct fix de schimbare de fază. Această butelie joacă rolul unui tambur. în acest caz apare o pompă de circula ie amplasată pe evile descendente ale sistemului vaporizator (figura 4.3 Generator de abur cu circula ie for ată multiplă Spre deosebire de generatoarele cu circula ie naturală. iar minimul tehnic poate coborî până la 25 %.3. 4. c) Presiunea posibil de a fi atinsă pe parte de abur creşte până la 180 bar. În consecin ă nu există limitări superioare privind presiunea aburului. existând în acelaşi timp pericolul de apari ie a cavita iei. . Spre deosebire de cazurile anterioare. devine obligatorie o demineralizare totală a apei de alimentare a generatorului de abur.Capitolul 4 77 4. b) Creşte stabilitatea curgerii prin sistemul vaporizator la sarcini par iale. respectiv supraîncălzitor (rela ia 4.4 Generator de abur cu circula ie for ată unică Circula ia for ată unică presupune egalitate între debitele de agent termic care evoluează în economizor. respectiv gazoasă. Generatorul cu circula ie for ată multiplă păstrează toate avantajele privind corectarea regimului chimic al apei prin purjare la tambur. Se men ionează totuşi faptul că pompa de circula ie lucrează în condi ii grele de temperatură. Acesta se deplasează în lungul suprafe ei de transfer de căldură a generatorului în func ie de sarcină. vaporizator.7): Dabur = DVAP . Prezen a pompei are următoarele efecte: a) Are loc o mărire a vitezei de circula iei a agentului apă – abur în sistemul vaporizator şi o creştere a coeficientului global de transfer de căldură. Multiplul de circula ie are valori mai scăzute decât în cazul generatoarelor cu circula ie naturală.3b). dar nu intervine decât la sarcini foarte mici (pentru a limita domeniul în care se deplasează punctul de schimbare de fază) şi în etapele de pornire ale generatorului de abur.

Existen a tamburului poate asigura de asemeni o corectare a regimului chimic al apei de alimentare. bar 16 16 35 40 Temperatură abur. În general nivelul de presiune este inferior valorii de 100 bar. .3 sunt prezentate câteva exemple de astfel de generatoare fabricate în România.5 83 În sectorul producerii energiei electrice parametrii aburului produs de generator rezultă din necesitatea de a ob ine randamente de conversie cât mai ridicate. t/h 120 420 525 1035 Presiune abur.3 Exemple de generatoare de abur industriale fabricate în România Debit. exploatarea unui generator cu circula ie for ată unică este mai preten ioasă decât în cazul celor cu circula ie naturală. mai ales în condi iile în care în aceasta apar impurită i provenite din procesele industriale. Tabelul 4. iar iner ia termică mai scăzută.5 În tabelul 4. 4.5 este prezentată o evolu ie în timp pe plan mondial a parametrilor generatoarelor de abur energetice.5 87. În general. °C 350 250 450 450 Combustibil gaz natural lignit gaz natural lignit Randament. bar 98 137 196 196 Temperatură abur.4 sunt prezentate principalele caracteristici pentru generatoare de abur energetice fabricate în România. % 90 82 90.4 Exemple de generatoare de abur energetice fabricate în România Debit.3. % 93 85 86.78 Capitolul 4 - Volumul echivalent de apă este mai mic decât în variantele anterioare. În aplica ii industriale (cu excep ia celor din sectorul producerii energiei electrice) parametrii aburului sunt dicta i de necesită ile consumatorului (procesul tehnologic industrial). t/h 10 30 50 50 Presiune abur. °C 540 550 540 540 Tip circula ie naturală naturală for ată unică for ată unică Combustibil gaz natural lignit lignit lignit Randament.5 Domenii de utilizare şi parametrii de func ionare Tipul de generator utilizat într-o aplica ie dată depinde în mod direct de cerin ele consumatorului de abur. fiind preferate generatoare cu circula ie naturală. În tabelul 4. Tabelul 4. În tabelul 4.

Ca o consecin ă.5 Evolu ia parametrilor generatoarelor de abur din centralele termoelectrice conven ionale An 1938 1958 1966 1970 Presiune ini ială.Capitolul 4 79 Tabelul 4. bar 62 103 159 196 Temperatură ini ială. în marile centrale de acest tip se vor regăsi cu precădere generatoare de abur cu circula ie for ată unică.4 Circuitul aer – gaze de ardere. O situa ie aparte o întâlnim la centralele de cogenerare la care. °C 482 538 565 540 Temperatură de supraîncălzire intermediară. se preferă de multe ori utilizarea generatoarelor de abur cu circula ie naturală.5 este prezentată evolu ia ciclului termodinamic pentru o unitate cu parametrii supracritici.5 Ciclul termodinamic pentru o unitate conven ională cu abur cu parametrii supracritici 4. Ultimul deceniu a fost marcat de promovarea pe o scară din ce în ce mai largă a centralelor conven ionale cu abur cu parametrii supracritici. Circuitul aer – gaze de ardere al unui generator de abur îndeplineşte următoarele func iuni: . din cauza calită ii chimice a condensului returnat de la consumatorii termici. °C 538 565 540 2000 290 580 580 Se observă clar tendin a de creştere a presiunii aburului produs de generatoarele din centralele termoelectrice la valori de peste 180 bar. 4. Caracteristic pentru generatoarele utilizate în astfel de centrale este faptul că apa trece direct din faza lichidă în cea de vapori supraîncălzi i. În Figura 4. punct critic Fig.

b) Tiraj suflat În circuit se prevede doar ventilator de aer. c) Tiraj aspirat Generatorul are doar ventilatoare de gaze de ardere. Din punct de vedere al circula iei aerului şi gazelor de ardere se disting următoarele cazuri: a) Tiraj natural Nu există ventilatoare de aer sau de gaze de ardere. După cum se poate observa. Aceasta are rolul de a preîncălzi aerul necesar arderii pe baza căldurii con inută în gazele de ardere evacuate spre . sau cu suprapresiune (presiune uşor supraatmosferică). Reprezintă solu ia cea mai întâlnită în centralele electrice. filtrarea gazelor de ardere. Ventilatorul de aer asigură aerul necesar arderii combustibilului. Din punct de vedere al presiunii din interiorul canalelor de gaze de ardere.80 Capitolul 4 - vehicularea şi preîncălzirea aerul necesar arderii. evacuarea în atmosferă a gazelor de ardere. circuitul aer – gaze de ardere cuprinde un număr important de echipamente auxiliare. gazele de ardere se caracterizează printr-o temperatură relativ ridicată (în general peste 350 °C). Evacuarea lor în atmosferă la o asemenea temperatură ar reprezenta o importantă pierdere energetică pentru generatorul de abur. acestea asigurând un tiraj natural. În Figura 4. Generatoarele de acest tip lucrează cu suprapresiune în focar. Solu ia este întâlnită la generatoare mici care utilizează hidrocarburi şi la cele pe cărbune cu ardere în pat fluidizat. d) Tiraj mixt În circuit se întâlnesc ventilatoare atât de aer. generatoarele de abur pot fi cu depresiune (presiune uşor subatmosferică).6 este prezentat cazul cel mai general al unui generator de abur cu tiraj mixt care utilizează drept combustibil cărbunele. fiind amplasat chiar în aspira ia acestuia. Circula ia se face pe baza înăl imii canalelor de gaze de ardere şi a coşului de fum. cât şi de gaze de ardere. Această variantă se aplică la generatoare mici pe cărbune sau lemn. pe lângă canalele în care este amplasat sistemul apă – abur. Pentru diminuarea acestor pierderi se introduce în circuit un preîncălzitor de aer. deci este necesară o etanşare foarte bună a canalelor de gaze de ardere. sau din exteriorul clădirii unde este amplasat generatorul de abur. Aerul poate fi aspirat din interiorul. iar în focar se stabileşte o depresiune. La ieşirea din zona circuitului apă – abur. Solu ia se aplică la generatoare de mică capacitate. cu ardere pe grătar. Filtrul de aer are rolul de a re ine impurită ile mecanice care ar conduce la erodarea paletajului ventilatorului de aer.

Temperatura de condensare a vaporilor de apă (temperatura de rouă) este cu atât mai ridicată cu cât con inutul de sulf din combustibil este mai mare. °C Gaz natural 100 – 120 i <1%) 120 – 125 Păcură cu con inut redus de sulf ( Sc i 130 – 150 Păcură cu con inut ridicat de sulf ( Sc > 1 % ) Cărbune superior (antracit. în func ie de tipul combustibilului. Rezultă o serie de efecte benefice cum ar fi îmbunătă irea arderii şi creşterea randamentului generatorului de abur. fiind necesară asigurarea unei bune dispersii a noxelor în atmosferă. pe de altă parte. oxizi de azot. În Tabelul 4.6 Circuit aer – gaze de ardere cu tiraj mixt (combustibil cărbune) 1 – filtru de aer. Prin arderea combustibililor apar o serie produse care au un efect nociv asupra mediului înconjurător: pulberi. poate apărea un fenomen nedorit de coroziune al acestor suprafe e. şi evitarea condensării vaporilor de apă. 2 – ventilator de aer. 1 2 4 5 6 7 3 8 9 10 11 12 Fig. 6 – circuit apă – abur. 4. 5 – focar.6 Valori uzuale pentru temperatura de evacuare în atmosferă a gazelor de ardere Tip combustibil Temperatură de evacuare. 4 – sistem de ardere. pe de-o parte.Capitolul 4 81 coş. prin condensarea vaporilor de apă pe suprafe ele metalice ale canalelor de gaze de ardere.combustibil Gazele de ardere nu pot fi răcite oricât. oxizi de sulf. 9 – ventilator de gaze de ardere. lichid sau gazos.6 sunt prezentate intervale recomandate pentru temperatura de evacuare în atmosferă. Se men ionează că. 11 – evacuare gaze de ardere în atmosferă. monoxid de carbon. Tabelul 4. 12 . Legisla ia în vigoare impune concentra ii maxim admisibile în gazele de ardere pentru aceste noxe. 7 – instala ie de filtrare a oxizilor de azot. 10 – instala ie de filtrare oxizi de sulf. Aceste sisteme diferă fundamental în func ie de tipul combustibilului: solid. 8 – instala ie de filtrare pulberi. îndeosebi pentru generatoarele de abur cu o putere . huilă) Lignit 120 – 130 140 – 160 Sistemul de ardere cuprinde instala iile de preparare ale combustibilului precum şi arzătoarele. 3 – preîncălzitor de aer.

Pozi ionarea filtrelor depinde de tipul func ional al acestora. O solu ie modernă utilizată în centralele electrice constă din utilizarea pentru evacuarea în atmosferă a turnurilor de răcire deja existente în structura centralei. el re inând particulele solide care ar conduce la erodarea paletelor ventilatorului de gaze de ardere. respectiv două drumuri de gaze de ardere (fig. 4 – filtru oxizi de azot. Rezultă o reducere a costurilor de capital. 9 – filtru oxizi de sulf. 8 – ventilator gaze de ardere.8). 6 – ventilator de aer. 5 – preîncălzitor de aer. 4. 4. oxizii de azot şi de sulf.6 fiind prezentată doar una din variantele cele mai des aplicate în centralele electrice. 10 – evacuare gaze de ardere în atmosferă (turn de răcire) . nemaifiind necesară construirea unor coşuri de fum. O filtrare corespunzătoare a gazelor de ardere va permite alegerea de valori pentru temperatura de evacuare în atmosferă mai mici decât cele prezentate în Tabelul 4. Respectarea acestor limite necesită introducerea în circuitul gazelor de ardere a unor filtre care să re ină pulberile (cenuşa). În Figura 4. în Figura 4. În mod clasic evacuarea în atmosferă se realizează prin intermediul unui coş de fum.7 este prezentată o sec iune printr-o astfel de unitate energetică. fiind imperios necesar în cazul generatoarelor de abur care lucrează cu depresiune în focar. 7 – filtru de pulberi. 1 2 3 4 5 8 10 6 7 9 Fig. Filtrul de pulberi are şi un rol tehnologic. 3 – sala turbinelor. În acest sens se disting generatoare de abur cu 1 drum (vertical sau orizontal). 2 – sistem preparare combustibil.82 Capitolul 4 termică instalată mai mare de 50 MWt (caracteristice centralelor electrice).7 Sec iune prin circuitul aer–gaze de ardere al unei unită i energetice pe cărbune 1 – sistem apă – abur. Ventilatorul de gaze de ardere asigură evacuarea în atmosferă a gazelor de ardere. Un element prin care se diferen iază generatoarele de abur este modul de realizare al canalelor de gaze de ardere în care sunt dispuse suprafe ele de schimb de căldură ale circuitului apă – abur.6.

Capitolul 4

83

a)

b)

Fig. 4.8 Generatoare de abur a – cu 2 drumuri de gaze de ardere; b – cu 1 drum de gaze de ardere vertical (generator de abur turn)

4.5. Analiza energetică a generatorului de abur.
4.5.1. Bilan ul termic
Pentru a putea pune în eviden ă pierderile de căldură şi a determina randamentul unui generator de abur este necesară efectuarea unui bilan termic. În acest scop trebuie fixată o suprafa ă de referin ă în raport cu care sunt definite fluxurile termice componente ale acestui bilan . Pentru generatoarele de abur, drept suprafa ă de referin ă poate fi aleasă suprafa a exterioară a canalelor de gaze de ardere în care sunt dispuse circuitul apă – abur şi preîncălzitorul de aer (fig. 4.9). Rela ia generală prin care se exprimă bilan ul termic al unui generator de abur este:

Qi = Qabur + Q p , [kW]

(4.8)

unde: Qi este puterea termică intrată în suprafa a de referin ă, în kW;

Qabur - puterea termică corespunzătoare aburului produs de generator, în kW; Q p puterea termică pierdută sub diferite forme în mediul ambiant, în kW. Puterea termică intrată în generatorul de abur se determină cu rela ia :

84

Capitolul 4

Qi = Qc + Qapa + Qinj + Qaer , [kW]

(4.9)

Qapa

unde: Qc este puterea termică introdusă odată cu combustibilul, în kW; - puterea termică a apei de alimentare la intrarea în generatorul de abur, în

kW; Qinj - puterea termică corespunzătoare aburului injectat în generator pentru diverse scopuri tehnologice (ex. pulverizare combustibil lichid), în kW; Qaer puterea termică corespunzătoare aerului de ardere, în kW.
abur

a T purjă SÎ

VAP ECO

a apă de alimentare aer de ardere

combustibil

PA gaze de ardere

cenuşă, zgură

suprafa ă de referin ă

Fig. 4.9 Schema de bilan termic pentru un generator de abur T – tambur; ECO – economizor; VAP – vaporizator; SÎ – supraîncălzitor; PA – preîncălzitor de aer

La rândul ei, puterea termică corespunzătoare combustibilului este:

Qc = B ⋅ Qii + B ⋅ hc , [kW]

(4.10)

unde: B este debitul de combustibili introdus în focar, în kg/s; hc - entalpia sensibilă a combustibilului, kJ/kg. Pentru cazul cel mai general, în care se utilizează un combustibil solid,

Capitolul 4

85

pierderile de căldură sunt date de expresia:

Q p = Qev + Qch + Qm + Qex + Q zg + Q PJ , [kW]

(4.11)

unde Qev este puterea termică sensibilă (fizică) a gazelor arse evacuate, în kW; Qch - puterea termică pierdută datorită arderii incomplete din punct de vedere chimic a combustibilului, în kW; Qm - puterea termică pierdută datorită arderii incomplete din punct de vedere mecanic a combustibilului, în kW; Qex - puterea termică pierdută în mediul înconjurător prin convec ie şi radia ie, în kW; Q zg puterea termică pierdută datorită produselor solide evacuate pe la baza focarului (îndeosebi sub formă de zgură şi cenuşă), în kW; QPJ - puterea termică pierdută datorită purjei, în kW.

4.5.2. Randamentul generatorului de abur
Randamentul pe cale directă ( η d ) se defineşte ca raportul dintre puterea termică utilă, respectiv puterea termică consumată de generatorul de abur. Rela ia utilizată în mod uzual în acest scop este:

ηd =

Qaa − (B ⋅ hc + Qaer ) B ⋅ Qii

⋅ 100 , [%]

(4.12)

unde: Qaa este puterea termică preluată în generator de către agentul apă – abur, în kW. În cazul în care se neglijează debitul de purjă, iar generatorul de abur nu este prevăzut cu supraîncălzire intermediară, va rezulta:

Qaa = Dabur ⋅ habur − hapa , [kW]

(

)

(4.13)

ηd =

Dabur ⋅ habur − hapa − (B ⋅ hc + Qaer ) B ⋅ Qii

(

)

⋅ 100 , [%]

(4.14)

unde: Dabur este produc ia de abur a generatorului, în kg/s; habur - entalpia specifică a aburului produs de generator, în kJ/kg; hapa - entalpia specifică a apei de alimentare la intrare în suprafa a de referin ă, în kJ/kg. Determinarea randamentului pe cale directă se aplică pentru cazane aflate în faza de operare şi este condi ionată de măsurarea cu mare precizie a unor

86

Capitolul 4

elemente cum ar fi debitele de apă, abur şi combustibil. De multe ori măsurarea debitului de combustibil are un grad relativ ridicat de imprecizie, îndeosebi în cazul cărbunilor. În această situa ie, pentru determinarea randamentului se preferă metoda indirectă.

Randamentul pe cale indirectă are la bază rela ia de bilan termic scrisă sub forma (în ipoteza în care se neglijează Qinj şi Q PJ ):
Qd = Qabur − Qapa + Qev + Qch + Qm + Qex + Q zg , [kW]

(

)

(4.15)

unde: Qd este puterea termică disponibilă corespunzătoare combustibilului şi aerului de ardere, în kW. Qd = Qc + Qaer . [kW] (4.16)

Împăr ind expresia 4.15 cu Qd şi înmul ind cu 100 se va ob ine expresia randamentului pe cale indirectă, exprimată în procente;

ηi =

Qabur − Qapa Qd

⋅ 100 = 100 − q ev + q ch + q m + q ex + q zg , [%] (4.17)

(

)

unde: q ev , q ch , q m , q ex , q zg reprezintă pierderi specifice de căldură, în %. Pierderile specifice prezentate mai sus pot fi determinate relativ uşor existând posibilitatea de a utiliza diagrame şi rela ii construite pe baze statistice. Spre deosebire de cazul anterior, expresia randamentului pe cale indirectă poate fi aplicată atât în faza de operare, cât şi în cea de proiectare a unui generator de abur.

4.5.3. Caracteristica energetică a generatorului de abur
În figura 4.10 este prezentată varia ia tipică a randamentului în func ie de sarcină pentru un generator de abur. Se poate observa că randamentul este proiectat să atingă valori maxime pentru sarcini mai scăzute decât cea nominală (uzual în intervalul 80...90 %). Acest lucru ine seama de faptul că, în timpul operării, debitul de abur produs de generator este în general mai mic decât cel nominal. Caracteristica energetică a generatorului de abur reprezintă rela ia de dependen ă dintre consumul de combustibil, respectiv produc ia de abur (figura 4.11). Se observă existen a unui consum de combustibil de mers în gol ( B0 ) pentru care produc ia de abur este nulă. Acest consum este necesar pentru acoperirea pierderilor de putere termică care nu depind de produc ia de abur a generatorului. Analitic, caracteristica energetică este dată de expresia:

în kg/s.10 Varia ia randamentului generatorului de abur în func ie de sarcină B [kg/s] B0 Dabur [kg/s] Fig. randament [%] 80 90 100 D abur n D abur [%] Fig.18) unde B este consumul de combustibil al generatorului. kg/s (4.produc ia de abur a cazanului.Capitolul 4 87 B = B0 + b ⋅ D abur . Dabur . în (kg combustibil/kg abur). 4. în kg/s. B0 consumul de mers în gol. în kg/s. 4. b – coeficient a cărui valoare depinde de sarcina generatorului.11 Caracteristica energetică a generatorului de abur .

88 Capitolul 4 Curbele prezentate în figurile 4. parametrii aer de ardere.10 şi 4.11 caracterizează un anumit generator de abur pentru o serie de condi ii date: calitate combustibil. În momentul în care aceste condi ii ini iale se schimbă va rezulta implicit o modificare a formei curbelor care descriu randamentul şi caracteristica energetică a generatorului de abur. parametrii apă de alimentare. etc. .

Determină formarea ploilor acide.1 Poluan i rezulta i în urma arderii combustibililor fosili 5. În Anexa A se face o scurtă trecere în revistă a acestor limite. Aerosoli toxici Efecte toxice şi cancerigene. Există norme care prevăd limitele maxime admisibile pentru concentra iile acestor trei poluan i în gazele de ardere evacuate în atmosferă. ei urmând a fi trata i pe larg în paragrafele următoare. As. Tabelul 5. Clorul. . REDUCEREA POLUĂRII ATMOSFERICE ÎN CCA 5. fluorul (Cl. Cd. Pulberi (cenuşa zburătoare) Irita ii ale mucoaselor oculare şi cele ale căilor respiratorii. Ni.5. Oxizi de azot (NO. Fluorul contribuie la distrugerea stratului de ozon. NO2) Dăunează direct organismului uman. Dintre aceştia. Monoxidul de carbon (CO) Efecte toxice asupra regnului animal. Ac ionează asupra florei şi faunei.1 Poluan i rezulta i din arderea combustibililor fosili Poluant Efecte Oxizi de sulf (SO2. etc. Determină formarea ploilor acide.1 sunt prezenta i principalii poluan i atmosferici rezulta i din arderea combustibililor fosili. SO3) Dăunează direct organismului uman. Dioxidul de carbon (CO2) Contribuie la efectul de seră. Pb. oxizii de azot şi pulberile.) Efecte toxice şi cancerigene. F) Formare de acizi (HCl.1 Categorii de poluan i În Tabelul 5. HF) cu efecte toxice. Metale grele (Cr. Favorizează distrugerea păturii protectoare de ozon din stratosferă. Protoxidul de azot (N2O) Contribuie la efectul de seră. în cazul CCA cei mai importan i poluan i sunt oxizii de sulf.1.

• Utilizarea unor combustibili cu con inut scăzut de carbon.2 0. ridicare a nivelului mărilor şi oceanelor). la 300 – 350 ppm în zilele noastre. 5.4 0. Din Figura 5.15 Carbune inferior Carbune superior Pacura Gaz natural Fig.35 0.1 se poate constata că din acest punct de vedere gazul natural este avantajat. cu toate efectele sale negative (schimbări ale zonelor climaterice.2 0.42 kg CO2/kWht 0. Dintre măsurile de reducere a emisiei de CO2 se amintesc: • Creşterea eficien ei de conversie a energiei primare din combustibilii fosili.45 0.25 0.1 Emisia de CO2 pentru 1 kWht rezultat din arderea combustibilului .). etc. 0. • Înlocuirea combustibililor fosili cu alte forme de energie primară (ex.2 Dioxidul de carbon – CO2 Dioxidul de carbon reprezintă unul din principalii poluan i rezulta i în urma arderii combustibililor fosili.27 0. Din punct de vedere al concentra iei în atmosferă se manifestă o accentuată creştere în ultimii două sute de ani: de la aproximativ 285 ppm în anul 1800.90 Capitolul 5 5.3 0.33 0. Principalul efect negativ al CO2 este legat de absorb ia radia iilor IR emise de pământ şi accentuarea efectului de seră.1. topire a calotelor polare. combustibili nucleari. surse regenerabile.

3) . după această valoare el descompunându-se conform reac iei: N2O + O → N2 + O2 (5. fluorul Emisiile de compuşi ai Cl şi F caracterizează îndeosebi procesele de ardere ale deşeurilor menajere urbane.4) (5. care au efecte toxice asupra biosistemelor.1.5 Clorul. ducând în final la înrăută irea alimentării cu oxigen a organismului şi la sufocare (CO are o afinitate fa ă de hemoglobină de 300 de ori mai mare decât a O2). Prin reac ie cu vaporii de apă se formează HCl şi HF.Capitolul 5 91 5.3 Protoxidul de carbon – N2O Experimental s-a dovedit că N2O reprezintă o emisie secundară.1.1. De asemeni.2) 5. acidul clorhidric va conduce la coroziunea componentelor metalice ale cazanelor de abur: • atac direct: Fe + 2HCl → FeCl2 + H2 • distrugerea peliculei protectoare de oxizi de fier: Fe2O3 + 6HCl → 2FeCl3 + 3H2O Fe3O4 + 8HCl → FeCl2 + 2FeCl3 + 4H2O (5. N2O devine un gaz nociv. Reducerea emisiei de CO se poate face în primul rând printr-un control corespunzător al arderii (asigurarea unei arderi complete). Efectul principal asupra regnului animal este fixarea hemoglobinei din sânge.1) În zona stratosferei (10 – 50 km altitudine). rezultată în urma aplicării tehnicilor de reducere a concentra iei de NOX din gazele de ardere.4 Monoxidul de carbon – CO Prezen a monoxidului de carbon în gazele de ardere este o consecin ă a arderii incomplete a combustibilului din punct de vedere chimic. contribuind la distrugerea păturii de ozon: N2O + O3 → N2 + 2O2 (5.5) (5. 5. Până la temperaturi de 600 °C. protoxidul de azot este un gaz stabil. nedorită.

materia anorganică a cărbunelui se transformă în pulberi. Cele mai utilizate filtre de pulberi (cenuşă) în CCA sunt: Filtrul electrostatic (electrofiltru) Filtrul textil (filtrul sac).2.1.6 Aerosoli toxici Aerosolii toxici sunt o consecin ă a arderii incomplete a combustibililor.2.1 Generalită i În timpul arderii.7 Metale grele Efectele negative ale cenuşii zburătoare sunt accentuate de prezen a în compozi ie a unor metale cu ac iune toxică şi cancerigenă. 5.2 Filtrul electrostatic Filtrul electrostatic este folosit în mod curent în centralele termoelectrice de mare putere şi poate func iona pe o plajă largă de temperaturi. Evitarea formării acestor poluan i se realizează printr-o ardere completă. aerosolii cristalizează sub formă de particule foarte fine (dimensiunea medie 0. corespunzătoare din punct de vedere al temperaturii. ele fiind amplasate la ieşirea din generatorul de abur. reprezentând unii din cei mai nocivi poluan i. dar cea mai mare parte este antrenată de gazele de ardere. în instala ii specializate. timpului de sta ionare în focar şi al excesului de O2. aceste două tipuri de filtre pot asigura emisii de pulberi sub valorile limită men ionate în Anexa A. La ieşirea din instala ia de ardere. Prin performan ele lor. Caracteristicile pulberilor depind de tipul combustibilului utilizat. Ei sunt constitui i din hidrocarburi aromatice (C8H. Nu este foarte sensibil la mărimea particulei şi poate re ine . după preîncălzitorul regenerativ de aer.2. 5. O cotă din aceste pulberi este re inută la baza focarului. Filtrele de pulberi nu pot func iona la temperaturi înalte.1. C6H) care au efect puternic cancerigen. precum şi de tipul arderii (pe grătar. 5. Re inerea acestor metale se face odată cu cenuşa. Reducerea emisiilor de pulberi 5. presiuni şi concentra ii de pulberi.92 Capitolul 5 5. Concentra ia de metale grele în cenuşă este dependentă evident de caracteristicile cărbunelui utilizat. în strat fluidizat sau în stare pulverizată).025 µm) şi plutesc prin aer.

5 .electrozi de depunere. 5. 2 . Aceste plăci formează electrozii de depunere (ED). . 3 .electrozi de ionizare Filtrul electrostatic este compus din rânduri de plăci dispuse paralel care formează căi prin care curg gazele de ardere. 3 1 4 5 2 Fig.Carcasa EF.pâlnii de tip piramidal.2. O configura ie tipică pentru electrofiltru este prezentată în Figura 5.placă de distribu ie.2 Principalele componente ale unui electrofiltru 1 . 4 . Rezisten a la eroziune şi coroziune trebuie în general luată în considerare în faza de proiectare. Aceşti electrozi se prezintă sub forma unor re ele de sârmă. aderă la acestea şi le transferă sarcina electrică. Datorită intensită ii ridicate a câmpului din jurul EI se produce o descărcare Corona (sunt emişi purtători de sarcină negativă).Capitolul 5 93 atât particule ude cât şi uscate. Ionii se ciocnesc cu particule din fluxul de gaze de ardere. În centrul fiecărei treceri se află electrozii de ionizare (EI) conecta i la polul negativ al unei surse de curent continuu de înaltă tensiune. fiind lega i la pământ. particulele migrează la rândul lor către ED. În momentul în care atinge o încărcare electrică suficient de ridicată. Moleculele de gaz care se află în zona EI sunt ionizate şi migrează către electrozii de sarcină opusă (electrozii de depunere).

Dacă este prea scăzută. Pulberile depuse cad în pâlnii situate la baza electrofiltrului. Distribu ia curgerii afectează performan ele sistemului.Emisie de electroni (descărcare Corona). în momentul în care ajunge pe electrodul colector. şi eficien a filtrului scade sensibil. 5.3 este prezentat schematic principiul de func ionare al unui electrofiltru. electrozii sunt scutura i cu ajutorul unor sisteme mecanice.Îndepărtarea particulelor de pe ED prin lovituri mecanice În practică. Când rezistivitatea este prea mare. Fig. în aşa numita „zonă rece a generatorului de abur”. 5 . Se doreşte o curgere uniformă pe întreaga sec iune deoarece aceasta asigură o colectare eficientă a prafului. un stat izolator se formează pe electrodul colector. În acest scop este prevăzută la intrarea în electrofiltru o placă de distribu ie. 3 . Rezistivitatea particulei de praf este foarte importantă. Atunci când stratul are o grosime suficient de mare. În Figura 5. 4 .3 Electrofiltru: principiu de func ionare 1 . filtrul este împăr it într-un număr de câmpuri distincte (maxim cinci în cea mai mare parte a cazurilor) alimentate din surse independente de energie electrică. Prin acest strat particulele eliberează sarcinile lor electrice către suprafa a electrodului.Încărcarea particulelor cu sarcini electrice.Transportul particulelor încărcate. de unde sunt descărcate ulterior.Depunerea particulelor pe ED. Electrofiltrul este plasat după preîncălzitorul de aer sau economizor. particula îşi pierde cu uşurin ă sarcina electrică şi este reantrenată în curentul gazelor de ardere. . 2 .94 Capitolul 5 Particulele se depun pe ED sub forma unui strat de praf.

2 – unitate filtrantă. 5 – ventilator. alternând perioade (mai lungi) de filtrare cu altele (mai scurte) de cură are. eficien a lui depăşind 99 %. 8 – vane de evacuare a pulberilor colectate Cele mai cunoscute metode de cură are sunt: utilizarea unui flux invers de aer comprimat sau gaze de ardere filtrate . Periodic este necesară o cură are a suprafe elor unită ilor filtrante. Particulele sunt re inute pe suprafa a interioară a unită ilor filtrante şi apoi cad în pâlniile de colectare. 4 – gaze de ardere filtrate.3 Filtre textile Filtru textil reprezintă una dintre cele mai eficiente solu ii de reducere a emisiei de pulberi. Rezultă o func ionare ciclică a instala iei. 5. pierderile de presiune pe parte de gaze de ardere crescând peste limitele admise.2. 7 – pâlnie de colectare pulberi.4 este prezentat un exemplu de astfel de filtru. În Figura 5. În timp are loc o înfundare a filtrului. 5.4 Configura ia unui filtru sac 1 – gaze de ardere nefiltrate. Acest unită i filtrante se prezintă sub forma unor cilindri executa i din material textil. O parte dintre particule rămân totuşi pe suprafa a textilă.Capitolul 5 95 Eficien a de reducere a concentra iei de pulberi din gazele de ardere este deosebit de ridicată. În general el este realizat din una sau mai multe unită i plasate în paralel con inând şiruri de unită i filtrante. 6 – clapete. faza de cură are filtru faza de filtrare Fig. 3 – carcasă. depăşind valoarea de 90 %.

Aceste costuri variază func ie de tipul filtrului. dar problemele cauzate de căderile de presiune şi cură are duc la costuri de operare mari.1 Desulfurarea combustibilului Desulfurarea combustibililor lichizi poate fi realizată în timpul procesului de rafinare. materialul sacilor şi metoda de cură are. °C Tipul materialului filtrului Normală Maximă Bumbac 70 110 Polipropilenă 90 100 Poliacrilnitril 125 140 Poliester 150 160 Polifenilenă 180 200 esătură din fibră de sticlă 250 300 Postav din ace de sticlă 220 250 Politetrafluoretilenă 260 280 5. În acest mod. Investi iile sunt mai mici decât la filtrele electrostatice.3.3 Reducerea emisiilor de oxizi de sulf Se deosebesc trei căi de reducere a emisiilor de sulf: • desulfurarea combustibilului • alegerea corespunzătoare a combustibilului • desulfurarea gazelor 5. în prezen a . Există combustibili care pot cauza înfundarea filtrelor textile. ducând la apari ia unor probleme de operare. o unitate se poate afla în faza de cură are.4). când este utilizată păcură. pentru cură are nu este necesară oprirea întregii instala ii. desulfurarea se realizează prin hidrogenare. mentenan a pentru un filtru se poate executa în timp ce celelalte func ionează.96 Capitolul 5 (cazul din Figura 5. Dacă construc ia este modulară şi modulele sunt izolate. Costurile de mentenan ă sunt şi ele mari deoarece sacii trebuie schimba i la perioade ce variază în general între doi şi cinci ani.2 sunt prezentate o serie de materiale utilizate pentru realizarea unită ilor filtrante. Înfundarea poate apărea în timpul pornirilor. Prin utilizarea corespunzătoare a unui sistem de clapete. În acest caz. scuturare mecanică. Tabelul 5.2 Materiale utilizate în cadrul filtrelor textile de pulberi Temperatură de lucru. În Tabelul 5. în timp ce celelalte sunt men inute în etapa de filtrare a gazelor de ardere.

respectiv 25 – 70 bar). var hidratat (Ca(OH)2) şi dolomită (amestec de CaCO3 şi MgCO3). putând conduce la o scumpire a combustibilului lichid cu 20 – 30 %.3 Desulfurarea gazelor de ardere Există trei procedee principale de reducere a con inutului de oxizi de sulf din gazele de ardere: • procedeul uscat • procedeul semiumed • procedeul umed 5. MgO).2 Alegerea corespunzătoare a combustibilului O altă posibilitate de a reduce emisia de SO2 este alegerea unui anumit combustibil (în faza de proiectare) sau schimbarea celui utilizat în mod curent în exploatare. Sulfi ii nu sunt produse stabile din punct de vedere chimic şi prin reac ie cu oxigenul rezultă sulfa i de Ca şi Mg (CaSO4 . În urma gazeificării rezultă un amestec de gaze combustibile în care sulful se regăseşte sub forma de hidrogen sulfurat (H2S). Utilizarea unui cărbune cu con inut redus de sulf (< 1 %). În continuare produşii de reac ie sunt re inu i de către filtrele de pulberi. Aditivii pot fi injecta i în diferite puncte ale traseului gazelor de ardere (vezi Figura 5.3. Mg SO3).1 Procedeul uscat Metoda presupune injec ia directă a unui reactant (aditiv) uscat în canalele de gaze de ardere. Procedeul este costisitor. 5. 5. În focar. căldura produce calcinarea reactantului şi transformarea lui în compuşi reactivi (CaO. Pentru combustibilii solizi principala solu ie este gazeificarea. . solu ia putând a fi neviabilă pe termen lung din punct de vedere economic.5 este prezentată succesiunea de reac ii chimice corespunzătoare acestui procedeu de desulfurare. În Figura 5.3. acesta putând fi îndepărtat cu uşurin ă. MgSO4). Se pot eviden ia două exemple în acest sens : Înlocuirea păcurii cu gaz natural. rezultând o reducere drastică a emisiei de SO2 . Reactan ii uzuali sunt : piatră de var pulverizată (CaCO3). Con inutul de sulf din gazul natural este practic neglijabil. formând sulfi i (CaSO3 .Capitolul 5 97 unor catalizatori (cobalt. la temperaturi şi presiuni relativ ridicate (320 – 420 °C. Compuşii reactivi reac ionează cu SO2. Dacă injec ia se efectuează după filtrul de cenuşă este necesară introducerea unui filtru suplimentar care să re ină produsele rezultate în urma desulfurării.3. molibden).3. Pre ul pentru un astfel de cărbune este relativ ridicat.6).

Se poate observa că. pentru compuşii calciului domeniul de temperatură favorabil reac iei cu oxizii de sulf (800 – 1100 °C) este mai larg decât în cazul magneziului.5 Reac ii chimice aferente desulfurării uscate 1 2 3 4 5 injec ie reactant injec ie reactant Fig. . 5. 3 – canale de gaze de ardere din zona convectivă a generatorului de abur. 5.7 este prezentată varia ia gradului de re inere a SO2 în func ie de temperatură. În Figura 5.98 Capitolul 5 Fig. 2 – focar. pentru diferi i reactan i (aditivi). 4 – filtru de pulberi.6 Posibilită i de injec ie a reactan ilor în cadrul desulfurării uscate 1 – moară de cărbune. 5 – coş de fum Punctul de injec ie trebuie să ină seama de temperatura optimă de reac ie dintre reactan i şi oxizii de sulf.

În Figura 5. Primele aplica ii comerciale au apărut în SUA. dar costurile investi ionale şi de operare sunt mai ridicate. Procesul de vaporizare are loc până când produşii de reac ie iau forma unei pulberi uscate.3. Eficien a de desulfurare poate atinge 70 . . Fa ă de procedeul umed investi ia ini ială este mai scăzută.3. apa din absorbant vaporizează şi SO2 reac ionează cu agentul de absorb ie. gazele de ardere nu trebuiesc în general reîncălzite.90 %. În raport cu procedeul uscat se ating eficien e mai ridicate de desulfurare (pentru aceeaşi cantitate de reactiv). 5. Un alt avantaj fa ă de procedeul umed este acela că. fiind aplicate la grupuri energetice func ionând pe cărbune.8. pentru diferi i reactan i (aditivi) 5. care este ulterior re inută în filtrul de cenuşă.7 Varia ia gradului de re inere a SO2 în func ie de temperatură. În cadrul acestui proces.Capitolul 5 99 Fig.2 Procedeul semiumed Procedeul semiumed s-a dezvoltat pe baza faptului că absorb ia SO2 de către compuşii calciului poate fi îmbunătă ită prin umidificarea acestora. după desulfurare. dar costurile de operare sunt mai ridicate datorită utilizării unui reactiv mai scump (varul). procedeul semiumed ocupă locul al doilea după cel umed. Din punct de vedere al răspândirii. agentul de absorb ie (în general o suspensie de var) este pulverizat în gazele de ardere într-o dispersie extrem de fină. Reac iile care au loc sunt date în Figura 5.9 este prezentată schema unei instala ii de desulfurare semiumedă. În urma acestui proces.

9 Schema unei instala ii de desulfurare semiumedă . 5.8 Mecanismul re inerii SO2 în procesul semiumed de desulfurare Fig. 5.100 Capitolul 5 Fig.

3.3. Utilizarea carbonatului de calciu este avantajoasă deoarece este disponibil în cantită i mari în multe ări şi este ieftin.3 Procedeul umed Procedeul umed se situează printre cele mai folosite tehnologii de desulfurare a gazelor de ardere.Capitolul 5 101 5.10 Turn de absorb ie prin pulverizare pentru desulfurarea umedă a gazelor de ardere . fiind întâlnit în aproximativ 80 % din cazuri. • zona de contact gaz/lichid şi • zona de gaze de ardere curate. Produsele care rezultă sunt gips sau un amestec de sulfat şi sulfit de calciu.10): • zona inferioară de drenaj.CaCO3). 5. Componenta principală a instala iei este reprezentată de un turn (scrubber) în care are loc amestecul între gazele de ardere şi reactan i. Un turn de spălare este alcătuit din trei păr i principale (vezi Figura 5. În prezentul paragraf se prezintă cazul în care absorbantul utilizat este carbonatul de calciu (piatra de var . Fig.

11). gazele de ardere trec printr-un separator de picături în care se re in picăturile fine de lichid pe care le-au antrenat.6 sau 5. în care gazele de ardere sunt evacuate prin intermediul unui turn de răcire. amestecată. 1/2 H2O + 3/2 H2O CaSO3 .8) Figura 5. La centralele existente. care nu au suficient spa iu. Gazele de ardere sunt răcite în tipul procesului până la 40 – 50 0C. În partea superioară a scruberului (zona de gaze de ardere curate). 1/2 H2O + 1/2 O2 + 3/2 H2O → CaSO4 ⋅ 2 H2O (5. pe mai multe nivele de pulverizare. Lichidul de spălare este distribuit uniform. În configura iile moderne. separatorul de picături este spălat cu apă de sus în jos. nu mai este necesară o astfel de reîncălzire. Instalarea echipamentelor necesită un spa iu destul de mare în centrală. zona de contact gaz/lichid. într-o anumită succesiune a sectoarelor acestuia. cu ajutorul unor pulverizatoare. În schemă se poate prevedea şi un ventilator de aer care să asigure oxigenul necesar reac iilor 5.8. fiind necesară în unele cazuri reîncălzirea acestora.6) În cazul în care este utilizat laptele de var drept principal absorbant.11 prezintă schema unei instala ii moderne de desulfurare a gazelor de ardere cu oxidare integrată. folosind calcar drept absorbant. principalele reac ii sunt: SO2 + Ca(OH)2 + H2O → CaSO3 . în contracurent. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui schimbător de căldură în care gazele de ardere filtrate se încălzesc pe seama gazelor de ardere care intră în instala ia de desulfurare (vezi Figura 5. Produşii de reac ie colecta i la baza turnului sunt evacua i cu ajutorul unei pompe. ventilată şi îmbogă ită cu absorbant proaspăt. Prin deshidratarea acestor compuşi rezultă gips de calitate foarte bună care poate fi utilizat în industria materialelor de construc ie. Principala reac ie chimică care are loc în timpul desulfurării cu carbonat de calciu este: SO2 + CaCO3 + 2 H2O + 1/2 O2 → CaSO4 ⋅ 2 H2O + CO2 (5. În zona mijlocie a scruberului. pot fi necesare investi ii . Astfel se creează un spa iu de amestec omogen gaz/lichid în care are loc transferul de masă de la gazele de ardere la lichidul de spălare. gazele sunt aduse în contact cu suspensia de spălare. Pentru cură are. Apa reziduală evacuată din ciclu trebuie tratată datorită con inutului său ridicat de ioni şi de metale. Volumul acestei zone este determinat în principal de viteza de dizolvare a absorbantului. Realizarea unei bune dispersii la evacuarea în atmosferă prin intermediul unui coş implică o temperatură a gazelor de ardere de cel pu in 80 0C. precum şi de cantitatea de SO2 ce trebuie înlăturată.102 Capitolul 5 În zona de drenaj suspensia rezultată din spălare este colectată.7) (5. şi astfel sunt spălate.

72 % dintre acestea folosesc ca reactant piatra de var.Capitolul 5 103 suplimentare în sistemele de conducte şi teren. tipul reactantului. 5. punctul de injec ie şi încărcarea generatorului de abur. Din totalul capacită ilor de reducere a oxizilor de sulf instalate. 16 % varul şi 12 % al i reactan i . umiditatea. Fig. Tabelul 5. cantitatea de aditivi.11 Instala ie de desulfurare umedă a gazelor de ardere În Tabelul 5. Pentru combustibil cu con inut de sulf de peste 3% scade foarte mult eficien a procesului. ceea ce poate duce la costuri suplimentare sesizabile.3 Sinteză procedee de desulfurare gaze de ardere Procedeu Uscat Semiumed Umed Eficien ă de desulfurare 50 – 90 % 70 – 90 % > 92 % Observa ii Eficien a procesului depinde în primul rând de raportul molar Ca/S.3 este realizată o sinteză a procedeelor de desulfurare a gazelor de ardere. 80 % folosesc procedeul umed.

..4 Reducerea emisiilor de oxizi de azot 5..1000 80.1800 600. în care NO are un procent de peste 90% din totalul NOx..2.. mg/m3 1200. În Tabelul 5.8 2......1100 100.6 0..3. Tabelul 5..300 300......4.4 Emisiile de oxizi de azot pentru diferite procese de ardere – fără măsuri speciale de reducere Proces de ardere Cărbuni superiori cu ardere în stare pulverizată: • focare cu evacuare lichidă a zgurei • focare cu evacuare solidă a zgurei Lignit (ardere în stare pulverizată) Focare industriale cu grătare de postardere Focare cu pat fluidizat • sta ionar • circulant Focare pe combustibili lichizi Focare pe combustibili gazoşi Concentra ia în gazele de ardere.4 Tehnologiile de reducere a emisiilor de oxizi de azot se împart în două categorii: măsuri primare (cele care sunt utilizate pentru controlul formării NOx) şi măsuri secundare (care ac ionează asupra gazelor de ardere).9. În func ie de modul de formare. Emisia de NOx termic este cu atât mai mare cu cât temperatura în focar şi excesul de aer au valori mai ridicate.4..2 Măsuri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot În acord cu condi iile de formare a oxizilor de azot men ionate în § 5.5 3. La evacuarea gazelor de ardere în atmosferă are loc un proces rapid de conversie a NO în NO2.1 Formarea de oxizilor de azot Oxizii de azot forma i în timpul arderii combustibililor fosili sunt în principal NO şi NO2.. g/kg 13.20 4..1000 150.13 0..4 sunt prezentate emisiile de oxizi de azot pentru diferite cazuri.. urmată de oxidare..4. NOx combustibil: Rezultă din oxidarea compuşilor de azot din combustibil. în condi iile în care nu sunt aplicate procedee speciale de reducere a acestor emisii.104 Capitolul 5 5.. oxizii de azot se împart în trei categorii: NOx termic: Rezultă din reac ia dintre oxigenul şi azotul din aerul de ardere.....3..3000 700. NOx prompt: Rezultă din reac ia dintre radicalii de combustibil (de exemplu CH) şi azotul molecular.30 8..650 100.1.. măsurile primare au ca scop: .5.9 1.800 Emisie per kilogram de combustibil. 5.4..11.

Aplicarea necorespunzătoare a acestui procedeu duce la o ardere incompletă.2 Arderea cu trepte de aer Procedeul se aplică la nivelul focarului.4.combustibil şi un amestec deosebit de bun al acestora în zona de reac ie.1 Reducerea excesului de aer Reducerea excesului de aer este o măsură simplă şi uşor de implementat.12 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de aer 5. 5.4. În acest caz randamentul generatorului de abur scade datorită creşterii cantită ii de carbon nears din cenuşă şi a concentra iei de monoxid de carbon din gazele de ardere. reducerea oxizilor de azot deja forma i la sfârşitul flăcării. gaze de ardere ZONA II (λ > 1) aer ZONA I (λ < 1) combustibil aer Fig. Reducând cantitatea de oxigen disponibilă în zona de ardere la un minim necesar pentru arderea completă. 5. Procedeul necesită un sistem de reglaj fin al raportului aer . evitarea vârfurilor de temperatură prin uniformizarea şi amestecarea rapidă a reactan ilor în flacără. reducerea timpului de reziden ă la temperaturi înalte. se reduce formarea de oxizi de azot termici. scăderea temperaturilor de ardere.2. Reducerea NOx prin introducerea aerului în etape se bazează pe crearea a două zone distincte de ardere în focar: o .Capitolul 5 105 • • • • • reducerea oxigenului disponibil în zona de reac ie.2.

3 Arderea cu trepte de combustibil Metoda se bazează pe crearea mai multor zone în focar în care sunt introduşi în etape atât combustibilul. Se produc radicali de hidrocarburi care reduc oxizii de azot forma i anterior la azot molecular.13 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de combustibil (λ > 1) Procesul presupune apari ia în focar a trei zone: • În zona primară se arde 85 – 90 % din combustibil într-o atmosferă cu exces relativ scăzut de aer. Această metodă reduce cantitatea de oxigen din prima zonă de ardere la 70 – 90 % din necesar. • În a doua zonă (numită zonă de postardere) este introdus restul de combustibil. Există două mari dezavantaje dacă procedeul nu este corect aplicat: formarea de monoxid de carbon şi arderea incompletă a carbonului. În Figura 5.106 Capitolul 5 zonă primară. În cea de a doua zonă arderea devine completă prin introducerea restului de aer necesar. cât şi aerul de ardere. Arderea substoechiometrică suprimă conversia azotului din aer în NOx.4.2. Este redusă de asemenea formarea de NOx termic. Formarea oxidului de azot în . 5. Temperatura joasă din a doua zonă de ardere limitează de asemeni produc ia de NOx termic. cu lipsă de oxigen şi o zonă secundară cu exces de oxigen pentru a asigura arderea completă a combustibilului (vezi Figura 5.12). 5. gaze de ardere ZONA III (λ > 1) aer ZONA II (λ < 1) combustibil ZONA I aer combustibil Fig.13 este prezentat schematic acest procedeu.

În consecin ă se reduce emisia de NOx termic.5 Arzătoare cu NOx redus A. Focar Preîncălzitor aer Electrofiltru 800° C Fig. fiind aplicat de data aceasta la nivelul arzătorului (vezi Figura 5.2.14). În principiu procedeul poate fi implementat pentru toate tipurile de combustibili şi în combina ie cu alte tehnici de denitrificare. 5. 5.Capitolul 5 107 • zona de postardere poate fi păstrată la un nivel redus prin temperaturi de ardere scăzute În a treia zonă arderea se completează prin adăugarea restului de aer.4.15). În zona de postardere se pot folosi diferi i combustibili. În consecin ă.14 Schema de recirculare a gazelor de ardere 5.4 Recircularea gazelor de ardere Procedeul constă în recircularea în focar a unei păr i din gazele arse evacuate din generatorul de abur (vezi Figura 5. Recircularea implică 10 . Prelevarea gazelor de ardere pentru recirculare se face în general după preîncălzitorul regenerativ de aer. dar în general se preferă gazul natural.2.50 % pentru centralele pe combustibil lichid sau pe gaz natural.12% din volumul total de gaze de ardere. Pentru o instala ie func ionând pe cărbune.4. Arzătoare cu trepte de aer Procedeul este similar cu cel prezentat în § 5. În acest proces aerul primar este amestecat cu cantitatea totală de combustibil. Efectul este reprezentat de diminuarea temperaturii şi reducerea excesului de oxigen în focar. reducerea atinsă pentru centralele pe cărbune este de ordinul 5% şi de 20 . rezultând o zonă cu exces de aer .2.4.2. NOx termic nu reprezintă decât o mică frac ie din NOx total.

16 Arzător cu NOx redus cu trepte de combustibil . Urmează zone în care se introduce restul de aer (aer secundar şi ter iar) pentru completarea arderii.15 Arzător cu NOx redus cu trepte de aer Fig. 5.108 Capitolul 5 subunitar şi temperatură scăzută. Ambele au efecte de inhibare a procesului de formare a oxizilor de azot. Fig. 5.

aceste măsuri nu pot fi evitate. Procedeul cel mai utilizat este acela în care se realizează o injec ie de amoniac sau uree în fluxul de gaze de ardere.17). iar sub.3. În a doua zonă a arzătorului este introdus restul de combustibil. rata de conversie . care inhibă producerea de NOx. în care se introduce restul de aer. Arzătoare cu trepte de combustibil Această tehnică are drept scop să reducă oxizii de azot deja forma i. Este creată o atmosferă în care oxizii de azot deja forma i pot fi reduşi.10) Temperatura optimă de reac ie se situează într-un interval care trebuie respectat cu deosebită stricte e: 850 şi 1100 °C. Finalizarea arderii se face într-o a treia etapă.9) (5. În prima zonă a arzătorului este introdusă o cotă de combustibil împreună cu o parte din aerul de ardere (flacăra primară). Peste acest interval amoniacul este oxidat şi în acest fel se produce şi mai mult oxid de azot. Costurile lor specifice de investi ie.3 Măsuri secundare de reducere a NOx Dacă măsurile primare pentru reducerea oxizilor de azot în focare nu sunt suficiente. rezultând o reducere a NOx. trebuiesc aplicate măsuri secundare care ac ionează asupra gazelor de ardere evacuate din generatorul de abur. 5. Însă. îndeosebi în cazul grupurilor energetice de mare putere care func ionează pe cărbune. Folosind amoniacul ca reactant au loc următoarele reac ii chimice mai mult sau mai pu in simultan: 4NH3 + 5O2 → 4NO + 6H2O (oxidare) 4NO + 4NH3 + O2 → 4N2 + 6H2O (reducere) (5.4. Această zonă se caracterizează printr-o temperatură relativ redusă a flăcării. Prin injectarea unei cote de gaze de ardere în zona de combustie temperatura şi concentra ia de oxigen din flacără scad. Injec ia se poate realiza cu. în condi ii de exces de aer scăzut (flacăra secundară). se injectează amoniac (sub formă de solu ie) sau uree direct în partea superioară a generatorului de abur (vezi Figura 5. pentru încadrarea în limitele de emisii. sau fără prezen a unui catalizator.Capitolul 5 109 B. Introducerea în trepte a combustibilului este des utilizată în aplica iile cu gaze naturale. ca şi costurile lor specifice de exploatare sunt mai mari decât cele corespunzătoare măsurilor primare.1 Reducere selectivă necatalitică (SNCR) În acest caz. Arderea în trepte de combustibil poate fi completată cu o recirculare internă a gazelor de ardere. prin adăugarea unei cote din combustibil în a doua fază de ardere.4. 5.

Următoarele condi ii sunt importante pentru ca un proces SNCR să func ioneze bine: • amestecul complet al gazelor de ardere cu NH3. • injec ia NH3 la temperatura optimă la toate nivele de încărcare ale generatorului de abur.18 Generator de abur echipat cu SNCR cu mai multe puncte de injec ie a amoniacului . Focar Injec ie NH3 sau uree CO(NH2)2 Preîncălzitor de aer Electrofiltru Fig. Fig.18). indiferent de încărcare.110 Capitolul 5 este prea scăzută şi se elimină amoniac în atmosferă. este mult mai simplu de pus în practică. 5. Un generator de abur echipat cu SNCR trebuie să aibă mai multe puncte de injec ie a amoniacului astfel încât. 5.17 Reducere selectivă necatalitică a oxizilor de azot Acest echipament este mai pu in costisitor decât procedeul SCR şi mai ales. reac ia să aibă loc în intervalul optim de temperatură (vezi Figura 5.

5. Agentul reducător este injectat în gazele de ardere înaintea catalizatorului. datorită lipsei de spa iu dintre generatorul de abur şi preîncălzitorul de aer. înainte de preîncălzitorul regenerativ de aer. Performan ele şi durata de via ă a catalizatorilor sunt puternic influen ate de concentra ia de pulberi din gazele de ardere. gazele de ardere trebuie încălzite din nou pentru a atinge temperatura cerută de reac ie. Fig. În Figura 5.19 Amplasarea SCR înainte de filtrul de cenuşă Pentru o instala ie nouă sistemul prezentat mai sus este uşor de implementat. Conversia NOx are loc de obicei pe suprafa a catalizatorului.2 Reducere catalitică selectivă (SCR) Procesul este unul de reducere a oxizilor de azot cu ajutorul amoniacului sau a ureei în prezen a unui catalizator. În acest caz o solu ie constă în efectuarea acestei denitrificări mai în aval. la o temperatura între 320 şi 420 0C. însă pentru o instala ie existentă este aproape imposibil. pentru ca temperatura gazelor să corespundă domeniului optim de ac iune al catalizatorului (vezi Figura 5. Catalizatorii pot fi realiza i din oxizi de metale grele. oxizi de fier sau carbon activ. ceea ce înseamnă un consum suplimentar de combustibil.21 sunt prezentate formele catalizatorului. Instala ia trebuie să se situeze imediat în aval de generatorul de abur.19).4. . după filtrul de cenuşă (vezi Figura 5. Catalizatorul folosit poate avea diferite geometrii ca fagure sau tip placă.20). zeoli i. În acest caz.3.Capitolul 5 111 5.

20 Amplasarea SCR după filtrul de cenuşă a) b) Fig.22). Alegerea diametrului este optimizată în func ie de con inutul de pulberi din gazele de ardere. b – tip placă Catalizatorii sunt fabrica i cu diferite diametre ale canalelor. 5. . 5.112 Capitolul 5 Cazan Preîncălzitor de gaze Electrofiltru NH3 Preîncălzitor de aer Aer Fig. caracteristicile pulberilor şi pierderea de presiune admisibilă în SCR. Elementele individuale ale catalizatorului sunt împachetate împreună într-un modul dispus sub formă de straturi în SCR (vezi Figura 5.21 Catalizatori de tip fagure sau placă a –tip fagure.

• Nu se creează poluan i suplimentari.6 sunt sintetizate performan ele diferitelor procedee de reducere a emisiilor de NOX. . În Tabelele 5.22 Structura SCR Principalele avantaje ale SCR sunt: • Poate fi folosit pentru diverşi combustibili.5 şi 5.Capitolul 5 113 Fig. • Emisia poate fi redusă cu mai mult de 90%. 5.

6 Sinteza performan elor măsurilor secundare de reducere a oxizilor de azot Alte performan e Procedeu Eficien ă Parametrul Valoarea 320 – 420 0C (amplasare înainte de filtru de pulberi) temperatura de operare 260 – 320 0C (amplasare după filtru de pulberi) agent de reducere amoniac. uree Reducerea selectivă catalitică 80 – 95 % 0. 65 % gaze naturale) 20 – 50 % (< 20 % cărbune.4 .1 – 0.5 % (amplasare înainte de filtru de pulberi) consumul de energie electrică 2 % (amplasare după filtru de pulberi) pierderea de presiune 0.5 Sinteza performan elor măsurilor primare de reducere a NOx Eficien ă 10 – 44 % 10 – 65 % (40 % cărbune.3 % . 45 % păcură.Procedeu Exces de aer redus Ardere cu trepte de aer Recircularea gazelor de ardere Ardere cu trepte de combustibil Arzătoare cu NOx redus Cu trepte de aer Tabelul 5. 30-50 % gaz natural) 50 – 60 % (70 – 80 % din NOx format în zona primară) 25 – 35 % 50 – 60 % Limitări ardere incompletă ardere incompletă instabilitatea flăcării instabilitatea flăcării ardere incompletă instabilitatea flăcării ardere incompletă Cu trepte de combustibil Tabelul 5.1 kPa temperatura de operare 850 – 1050 0C Reducerea selectivă noncatalitică 30 – 50 (80) % agent de reducere amoniac. uree consumul de energie electrică 0.

5.Capitolul 5 115 În Figurile 5. 5.24 Circuit de gaze de ardere cu evacuare în atmosferă prin intermediul turnului de răcire .23 şi 5.23 Circuit de gaze de ardere cu evacuare în atmosferă prin intermediul coşului de fum Aer de combustie 300 ºC Gaze de ardere 380 ºC SCR Turn de răcire Preîncălzitor de aer recuperativ 40 ºC 120 ºC Electrofiltru Ventilator de aer Ventilator de gaze de ardere Desulfurare umedă 50 ºC Răcitor gaze de ardere 85 ºC 130 ºC Recuperator de căldură Fig. Aer de combustie 300 ºC Gaze de ardere 380 ºC SCR Preîncălzitor de aer recuperativ 40 ºC 120 ºC Electrofiltru Ventilator de aer 130 ºC Ventilator de gaze de ardere 85 ºC Desulfurare umedă 50 ºC Coş de fum Schimbător 95 ºC de căldură recuperativ Fig.24 sunt prezentate două exemple de circuite de gaze de ardere echipate cu instala ii de reducere a poluan ilor atmosferici.

paletă Atât ajutajele.6. P . Fig. A – ajutaj. cât şi paletele.1 Turbina cu abur 6. treptele pot fi (Figura 6. . care transformă energia aburului în energie mecanică. CIRCUITUL TERMIC AL CCA 6. când aburul circulă oblic fa ă de ax. când aburul circulă perpendicular pe ax. care fac parte integrantă din statorul turbinei.1. O turbină este formată din una sau mai multe trepte.2): • axiale. După direc ia de curgere a aburului. fiecare având în compunere (Figura 6.1 Elementele unei trepte D – diafragmă. care la rândul lor se fixează pe arborele turbinei. • diagonale. se fixează pe piese-suport. când aburul circulă paralel cu axul de rota ie al turbinei. • radiale.1 Treapta de turbină Turbina cu abur este o maşină termică motoare. constituită dintr-un şir de canale fixe numite ajutaje. • un arbore (rotor) pe care sunt dispuse palete. Paletele se montează pe discuri sau pe tamburi. 6. Pere ii dintre ajutaje se fixează pe plăci circulare numite diafragme.1): • o parte statorică.

Energie termica Energie termica Ajutaje Energie cinetica Palete Lucru mecanic 0 1 Energie cinetica 2 Fig. În acest mod.diagonale În ajutaje energia termică a aburului este transformată în energie cinetică.3 Procese din treapta de turbină Din punct de vedere al modului în care energia aburului este transformată în lucru mecanic treptele turbinei pot fi: Trepte cu ac iune Într-o treaptă cu ac iune lucrul mecanic se produce prin lovirea paletei de către aburul ieşit cu viteză din ajutaje. În palete pot avea loc două categorii de procese (figura 6. 6. energia aburului este transferată paletelor.3): • energia cinetică a aburului este transformată în lucru mecanic. b – radiale. 6. Are loc un proces de destindere (scădere a presiunii) prin care aburul îşi măreşte viteza. • o parte din energia termică a aburului este transformată în energie cinetică (are loc un proces de destindere). Aburul se destinde numai în .Capitolul 6 117 Fig. c .2 Tipuri de trepte a – axiale. asigurând antrenarea rotorului.

5): • o parte rotorică formată dintr-un arbore pe care sunt fixate paletele prin intermediul unor discuri. în configura ia ei cea mai simplă. • o parte statorică (carcasa) pe care sunt fixa i pere ii ajutajelor prin intermediul unor diafragme. Trepte cu reac iune Lucrul mecanic se produce prin lovirea paletelor de către aburul ieşit cu viteză din ajutaje (efect de ac iune) şi prin creşterea vitezei spre ieşirea din palete (efect de reac iune).arbore. 5 . respectiv superioară. iar în palete suferă doar o schimbare de direc ie..diafragmă. cât şi în palete. Admisia aburului se efectuează pe la un capăt al turbinei. de ordinul 1000. .admisie abur în turbină.carcasă inferioară. Rotorul se sprijină la cele două capete pe lagăre. 4 . Aburul se destinde succesiv în treptele turbinei şi apoi este evacuat pe la celălalt capăt. presiunea rămânând constantă.1. 9 .ajutaje.disc. 6. 6 . 6.. Aburul se destinde atât în ajutaje.palete 7 . cuprinde (Figurile 6.118 Capitolul 6 ajutaje. Este necesară transformarea treptată a energiei aburului în lucru mecanic în mai multe trepte. 2. Fig. Carcasa are două păr i: inferioară.2 Structura turbinei cu abur Căderile de entalpie prelucrate de o turbină sunt deosebit de mari. 8 . O turbină cu abur.1500 kJ/kg..eşapare abur din turbină.carcasă superioară.4 şi 6.4 Sec iune printr-o turbină cu abur axială (schi ă) 1 . 3 .

A . Va rezulta o creştere a debitului volumetric de abur în lungul turbinei şi implicit o creştere a sec iunii de trecere prin ajutaje şi palete. .Capitolul 6 119 Destinderea aburului în turbină se efectuează cu scădere de presiune.P (figura 6. unele scumpe şi cu randament bun. discuri cu palete rotor carcasă inferioară postament turbină Fig. Majoritatea covârşitoare a turbinelor cu abur întâlnite în centralele termoelectrice fac parte din această categorie. Această creştere de sec iune se ob ine prin mărirea atât a diametrului la care sunt amplasate ajutajele şi paletele. respectiv cu creştere de volum specific.A . c) Turbine cu trepte de presiune: A .5 Vedere a unei turbine cu abur fără carcasă superioară Ra iuni economice au condus la necesitatea mai multor tipuri de turbină.P – P Destinderea se realizează într-un singur ajutaj.P . iar energia cinetică este prelucrată în mai multe şiruri de palete. altele mai ieftine.4) Ajutajele şi paletele alternează. cât şi a înăl imii acestora. Se disting: a) Turbină cu o singură treaptă: A .P . numite şi trepte de viteză. Efectul este o formă evazată a turbinei. Sunt turbine cu randament ridicat dar şi mai scumpe fa ă de variantele anterioare. 6.P .P b) Turbină cu trepte de viteză: A . dar cu randament mai slab. Considerente legate de dimensiunea maximă pe care o pot avea paletele aferente ultimei trepte impun pentru unită ile de mare putere realizarea păr ii de joasă presiune cu mai multe fluxuri în paralel.

Turbine de cogenerare: o parte din abur este extras de la prizele turbinei şi este utilizat pentru alimentarea unui consumator termic. Lucrul mecanic produs de turbină este utilizat pentru antrenarea unor pompe. .7.Cu contrapresiune: p e > p atmosferica .. ..8 sunt prezentate configura iile pentru o serie de turbine cu abur. care sunt utilizate în centralele electrice.Turbine cu abur saturat (întâlnite îndeosebi la centralele nuclearoelectrice). . cât şi energia termică livrată către consumator. .Numărul de fluxuri în paralel la eşaparea din turbină. Ultimele două categorii sunt utilizate în aplica ii de cogenerare. etc.120 Capitolul 6 6.Turbine cu abur supraîncălzit. . compresoare. diagonale.Turbine destinate pentru antrenări mecanice. Din punct de vedere constructiv turbinele cu abur se clasifică după: . radiale.Cu vid înrăută it: p e = 0.6 ÷ 6.2 bar. • În func ie de parametrii aburului la intrarea în turbină: .1.De condensa ie: p e < 0.Turbine de condensa ie pură: energia aburului este folosită exclusiv pentru producerea de lucru mecanic. • În func ie de presiunea aburului la ieşirea din turbină: .15 bar. În figurile 6..Turbine cu abur energetice. . Din punct de vedere func ional turbinele cu abur se pot clasifica după cum urmează: • În func ie de modul de producere a for ei în palete: . • În func ie de destina ie: .Direc ia de curgere a aburului: axiale.Cu eşapare în atmosferă: p e = 1. . .Turbine cu reac iune redusă. . . .Turbine cu ac iune.1 bar.Numărul de corpuri de turbină.1. • În func ie de efectele utile produse turbinele energetice pot fi: .3 Clasificarea turbinelor cu abur. Efectele utile sunt atât lucrul mecanic dezvoltat prin destinderea aburului..Turbine cu reac iune.

VR1. P . 6. VR1 CIP VR2 CMJP ∼ P P a) b) Fig.prize. CMJP – corp de medie şi joasă presiune.Capitolul 6 121 Tabelul 6.6 Turbină de cogenerare cu condensa ie a) schemă de principiu. b) sec iune CIP – corp de înaltă presiune.1 prezintă principalele caracteristici tehnice pentru o serie de turbine cu abur existente în centralele termoelectrice din România. VR2 – ventile de reglaj .

6.7 Turbină de cogenerare cu contrapresiune a) schemă de principiu. EA – eşapare abur.122 Capitolul 6 VR GE CIP ∼ P P EA a) b) Fig. b) sec iune P – prize. GE – generator electric .

b) sec iune CIP – corp de înaltă presiune. CMP – corp de medie presiune.1 Principalele caracteristici tehnice ale unor turbine cu abur existente în centralele termoelectrice din România Denumire comercială Putere electrică nominală. CJP – corp de joasă presiune. 6. bar Temperatură abur la intrare.130 210 F1L . MW Tip Supraîncălzire intermediară Presiune abur la intrare.4 535 Nu 127 565 .CJP CMP CIP CJP în dublu flux b) Fig. SII – supraîncălzire intermediară Tabelul 6.8 Turbină de condensa ie pură cu supraîncălzire intermediară a) schemă de principiu.150 150 DSL – 50 50 de condensa ie de condensa ie cu condensa ie şi prize cu condensa ie şi prize pură pură de cogenerare de cogenerare Da 188 535 Da 127 565 Da 182.Capitolul 6 123 SII CIP GE CMP CJP a) legătură CMP . °C F1C – 330 330 K – 210 .

6.1) unde: D1 este debitul masic de abur intrat în turbină. în kg/s. pe de altă parte. în kJ/kg.3) unde: h1 este entalpia specifică a aburului la intrarea în turbină. în kJ/kg. El ine seama de toate categoriile de pierderi interne (din interiorul. respectiv randamentul intern. pe de-o parte.9b). în kJ/kg. Randamentul intern al turbinei reprezintă eficien a cu care a fost utilizată căderea disponibilă de entalpie. în kJ/kg. h2t . Pentru o turbină cu abur prevăzută cu extrac ii de abur la prize (Figura 6.9a puterea internă este dată de rela ia: P = D1 ⋅ (h1 − h2 ) . şi puterea produsă la bornele generatorului electric.entalpia specifică a aburului la ieşirea din turbină.entalpia specifică teoretică la ieşirea din turbină. în kJ/kg. h2 . [kW] ) (6. Pentru cazul concret al turbinei prezentate în Figura 6. corespunzătoare unei destinderi izentropice. Caracteristica .1. h1 . h pi -entalpia specifică a aburului extras la priza i. respectiv exteriorul treptelor de turbină).124 Capitolul 6 6.2) unde: D pi este debitul masic de abur extras la priza i. [kW] (6.1. h2 . putând fi calculat cu rela ia: ηi = h1 − h2 .5 Caracteristica energetică a turbinei cu abur Caracteristica energetică a unei turbine reprezintă rela ia de dependen ă dintre debitul de abur sau căldura intrată în turbină.entalpia specifică a aburului la ieşirea din turbină. în kJ/kg.4 Performan ele energetice ale turbinei cu abur Principalii indicatori de performan ă ai unei turbine cu abur sunt puterea internă dezvoltată prin destinderea aburului.entalpia specifică a aburului la intrarea în turbină. h1 − h2t (6. în kg/s. puterea internă se determină cu rela ia: P = D1 ⋅ (h1 − h2 ) − ∑ D ⋅ (h pi i =1 n pi − h2 .

în kg/s. D0 .10 Reprezentarea grafică a caracteristicii energetice a unei turbine cu abur cu condensa ie pură .4) unde: D este debitul de abur intrat în turbină. P . în kg/s.4.10).Capitolul 6 125 energetică este deosebit de utilă în procesul de operare al centralelor electrice. 6. 6. [kg/s] (6. pentru un regim de func ionare dat.puterea electrică produsă pentru un regim de func ionare dat. D1 D1 1 1 2 Dp1 Dp2 Dp 3 Dpi Dpn a) b) 2 Fig. caracteristica energetică pentru o turbină cu condensa ie pură este dată de rela ia 6. în kg/s.unghiul caracteristicii energetice (figura 6. D = D0 + P ⋅ tgα . Din punct de vedere analitic. α .debitul de mers în gol al turbinei.9 Turbină cu abur a – fără prize. permi ând o predeterminare a regimurilor de func ionare a turbinelor cu abur. b – cu prize D DN D0 α PN P Fig.

6) . D1 max D1 min Dc D max p max Dc Dp = 0 D0 max PB PB Fig.11 Reprezentarea grafică a caracteristicii energetice a unei turbine cu abur de cogenerare cu condensa ie şi priză reglabilă D1 – debitul de abur intrat în turbină. Se defineşte coeficientul de mers în gol: x0 = D0 DN . PB – puterea electrică la bornele generatorului. în kg/s. Tot lucrul mecanic produs de acest debit de abur este utilizat pentru compensarea pierderilor mecanice ale turbinei. Dc – debitul de abur prin coada de condensa ie inând seama de cele de mai sus. Valoarea coeficientului de mers în gol variază în func ie de tipul turbinei: de la 0. Dp – debitul de abur extras la priza de cogenerare. pentru care puterea produsă la bornele generatorului electric este nulă. expresia caracteristicii energetice devine: D = x 0 ⋅ d spn ⋅ PN + (1 − x 0 ) ⋅ d spn ⋅ P . 6. [kg/s] (6. (6. respectiv ale generatorului electric.08 (pentru o turbină cu condensa ie şi supraîncălzire intermediară) până spre 0.3 (pentru o turbină cu contrapresiune).5) unde D N reprezintă debitul nominal de abur la intrarea în turbină.126 Capitolul 6 Debitul de mers în gol reprezintă debitul de abur intrat în turbina aflată în rota ie.

12 Preîncălzitor regenerativ de amestec În interiorul preîncălzitorului aburul vine în contact direct cu apa de alimentare şi condensează.12). Se subliniază următoarele caracteristici ale preîncălzitoarelor de amestec: . 6. Se disting două categorii de preîncălzitoare regenerative: de amestec şi de suprafa ă. În cazul turbinelor de cogenerare apar o serie de variabile suplimentare (extrac iile de abur pentru alimentarea consumatorului termic. în kW. Rezultatul este reprezentat de apa de alimentare care s-a încălzit până la temperatura de satura ie corespunzătoare presiunii aburului. Expresiile şi diagramele de mai sus sunt valabile pentru o turbină cu condensa ie pură. d spn = N reprezintă consumul specific PN nominal de abur al turbinei. Apa de alimentare poate fi preîncălzită până la temperatura de satura ie corespunzătoare presiunii aburului.Capitolul 6 127 unde: PN reprezintă puterea la bornele generatorului electric pentru D regimul nominal de func ionare. . Preîncălzitoarele regenerative de amestec se caracterizează prin două intrări (apă de alimentare rece şi abur) şi o singură ieşire (apă de alimentare caldă – vezi Figura 6.2.11). presiunea la prizele de cogenerare) care complică forma acestor expresii şi diagrame (Figura 6. abur apă alimentare caldă apă alimentare rece Fig.Au o eficien ă energetică foarte bună. 6.Au o eficien ă exergetică foarte bună. în kg/kJ. Întreaga cantitate de căldură corespunzătoare aburului este transmisă către apa de alimentare.2 Preîncălzirea regenerativă 6.1 Categorii de preîncălzitoare regenerative Preîncălzitoarele regenerative sunt schimbătoare de căldură în care apa de alimentare a generatorului de abur este încălzită pe seama aburului extras la prizele turbinei. .

.Are o eficien ă exergetică mai scăzută decât în cazul preîncălzitoarelor de amestec. Prezen a unei suprafe e de schimb de căldură impune existen a unei diferen e terminale între temperatura apei de alimentare caldă. 6.Prin prezen a fascicolelor de evi creşte cantitatea de metal înglobată în preîncălzitor. Un preîncălzitor regenerativ de suprafa ă se caracterizează prin următoarele: .desupraîncălzitor: DS . Preîncălzitoarele regenerative de suprafa ă se caracterizează prin două intrări (apă de alimentare rece şi abur) şi două ieşiri (apă de alimentare caldă şi condens secundar – vezi Figura 6. Apa de alimentare circulă prin interiorul evilor. respectiv temperatura de satura ie corespunzătoare presiunii aburului de preîncălzire (vezi Figura 6.128 Capitolul 6 - Prin aducerea apei de alimentare la temperatura de satura ie este posibilă realizarea unei degazări a acesteia. După fiecare preîncălzitor este necesară dispunerea unei pompe pentru extragerea apei de alimentare.13 Preîncălzitor regenerativ de suprafa ă apă alimentare rece În interiorul unui preîncălzitor de suprafa ă aburul parcurge trei zone (vezi Figura 6. Creşterea eficien ei exergetice implică o serie de perfec ionări ale modului în care este dispusă partea de desupraîncălzire (DS). . iar aburul condensează la suprafa a acestora. Preîncălzitorul are în compunere fascicole de evi care generează suprafa a de schimb de căldură.14). Apa de alimentare preia în totalitate impurită ile antrenate de către aburul preîncălzitor şi le introduce în generatorul de abur. abur apă alimentare caldă condens Fig.13).corp principal (zona de condensare): CP . .Are o eficien ă energetică mai scăzută decât în cazul preîncălzitoarelor de amestec.răcitor de condens secundar: RC.14). . O parte din căldura corespunzătoare aburului este evacuată odată cu condensul secundar.

15). Pompa de alimentare împarte preîncălzitoarele regenerative în două categorii: .Preîncălzitoare de joasă presiune (PJP). t tp ts t δt tae tcs ∆t tai q DS CP RC Fig. În această configura ie preîncălzitorul de amestec este plasat în mijlocul liniei de preîncălzire regenerativă. respectiv de ieşire din preîncălzitor pe parte de apă de alimentare. q – flux termic. . plasate în amonte de pompa de alimentare. ts–temperatura de satura ie corespunzătoare presiunii aburului de preîncălzire.Preîncălzitoare de înaltă presiune (PIP). sau mai multe preîncălzitoare de suprafa ă (vezi Figura 6.14 Diagrama de temperaturi pentru un preîncălzitor regenerativ de suprafa ă. fiind urmat de pompa de alimentare. plasate în aval de pompa de alimentare. tai.2 Scheme de preîncălzire regenerativă În mod uzual schema de preîncălzire regenerativă este compusă dintr-un preîncălzitor regenerativ de amestec şi unul. tcs–temperatura condensului secundar. tae–temperatura de intrare. t – temperatură. 6. 6.Capitolul 6 129 - Nu permite realizarea unei degazări termice a apei de alimentare. tp–temperatura aburului supraîncălzit. .2. Nu este necesară dispunerea unei pompe după fiecare preîncălzitor de suprafa ă. Apa de alimentare şi aburul de preîncălzire nu vin în contact. Impurită ile con inute de abur nu sunt antrenate de către apa de alimentare. Preîncălzitorul de amestec asigură în acelaşi timp şi func ia de degazare termică a apei de alimentare.

Există variante în care o parte din condensul secundar este recirculat în circuitul principal (vezi Figura 6. acesta neavând un tambur unde poate fi corectat regimul chimic al agentului termic.15 Schemă de preîncălzire regenerativă Condensul secundar provenit de la PIP-uri se scurge în cascadă până la degazor. deoarece nu este asigurată o tratare chimică corespunzătoare a condensului secundar recirculat. Această instala ie este strict necesară în cazul grupurilor energetice care utilizează un generator de abur cu circula ie for ată unică.130 Capitolul 6 K PC I ST PA PC II PIP PJP Fig.16). 6.16 Schemă de preîncălzire regenerativă cu recirculare a condensului secundar PRC – pompă de recirculare . 6. K PA PC PIP PJP PRC Fig. Avantajul recirculării este dat de utilizarea integrală a căldurii con inută de acest condens secundar în scopul preîncălzirii apei de alimentare. Solu ia nu este recomandată în cazul în care grupul energetic utilizează un generator de abur cu circula ie for ată unică. În schemă poate fi introdusă o sta ie de tratare chimică a condensului secundar. iar cel provenit de la PJP-uri până la condensatorul turbinei cu abur.

4 Pompa de condens principal Pompele de condens principal au rolul func ional de a evacua condensul din condensator şi de a asigura circula ia acestuia până la degazor.Capitolul 6 131 6. Progresele înregistrate în domeniul motoarelor electrice au favorizat însă utilizarea EPA şi la puteri de peste 300 MW O TPA este prevăzută cu un condensator propriu. . . .puterea electrică pierdută prin extrac ia de abur de la priza turbinei principale în scopul antrenării TPA. respectiv TPA. Frac ionarea este generată de faptul că filtrele din sta ia de tratare chimică nu rezistă din punct de vedere mecanic peste o anumită presiune a condensului principal. respectiv TPA.randamentul EPA. La circuitele termice prevăzute cu tratare chimică integrală a condensului principal (cazul în care se utilizează generatoare de abur cu circula ie for ată unică) pompele sunt frac ionate în două trepte (vezi Figura 6.3 Pompa de alimentare Pompa de alimentare are următoarele roluri: . Variantele uzuale de antrenare a pompei de alimentare sunt: .puterea electrică necesară EPA. Condensul rezultat este vehiculat către condensatorul turbinei principale. iar peste TPA. sau par ial. între ele fiind plasată sta ia de tratare chimică. Prima treaptă de pompare asigură o presiune acceptabilă pentru sta ia de tratare chimică.cu ajutorul unei turbine cu abur alimentate de la o priză a turbinei principale (turbopompă de alimentare – TPA).15). debitul nominal de apă de alimentare a generatorului de abur.De a asigura presiunea necesară pentru ciclul termodinamic care stă la baza func ionării grupului energetic. 6.cu ajutorul unui motor electric (electropompă de alimentare – EPA). .investi ia specifică în EPA. Alegerea solu iei de antrenare EPA sau TPA se face în urma unui calcul tehnico-economic în care se ine seama printre altele de: . Pompa de alimentare reprezintă una din componentele principale ale circuitului termic. pentru puteri sub 250 – 300 MW se utilizează EPA. .De a prelua apa de alimentare din rezervorul degazorului şi de a o vehicula până în generatorul de abur. Întotdeauna este prevăzută o rezervă statică care acoperă total. În general. . iar cea de-a doua treaptă asigură restul de presiune necesară vehiculării condensului principal până la degazor.

. În cazul în care pentru răcire se utilizează apă de mare. acesta fiind mai rezistent la fenomenul de coroziune.∆t : creşterea de temperatură a apei de răcire în condensator.5 Condensatorul de abur Condensatorul reprezintă sursa rece a ciclului termodinamic.δt : diferen a între temperatura de condensa ie şi temperatura apei la ieşirea din condensator. 6.132 Capitolul 6 Antrenarea pompelor de condens principal se face exclusiv cu motor electric.17 Schi ă simplificată pentru un condensator de abur răcit cu apă Se disting două diferen e terminale de temperatură în condensator (vezi Figura 6. de cele mai multe ori sub aceasta. . alama se poate înlocui cu titan. Aburul evacuat din turbină condensează pe suprafa a exterioară a evilor. În cazul în care nu sunt disponibile cantită i suficiente de apă. abur din CJP intrare apă de răcire tR1 ieşire apă de răcire tR2 camera de apă tc evacuare condens camera de apă fascicul de evi placă tubulară Fig. Datorită proprietă ilor sale termofizice deosebit de favorabile. 6.18): . În Figura 6. Fiecărui corp de joasă presiune al turbinei îi corespunde în general propriul condensator. Pompele de condens principal sunt de asemeni prevăzute cu rezervă statică.17 este prezentată o schi ă simplificată a unui condensator de abur răcit cu apă. în acest sens fiind preferată alama. apa este agentul de răcire cel mai des utilizat. răcirea condensatorului poate fi efectuată şi cu aer. evile condensatorului trebuiesc confec ionate dintr-un material care să asigure un transfer de căldură cât mai bun. În general este un schimbător de căldură de suprafa ă care are în compunere fascicole de evi. iar prin interiorul acestora trece un agent de răcire. Condensatorul este amplasat în imediata apropiere a turbinei.

Capitolul 6 133 Rezultă temperatura de condensa ie: t C = t R1 + ∆t + δt t tc δt ∆t tR2 (6. În acest sens principalele probleme apar la plăcile tubulare în care sunt fixate evile.18 Diagrama de temperaturi în condensator t – temperatură. Cu timpul. Rezultatul este o scădere a coeficientului global de transfer de căldură. .Scăderea lui ∆t necesită o creştere a debitului de apă de răcire şi implicit a energiei consumate pentru pomparea acesteia. 6. cu următoarele observa ii: . În timpul func ionării condensatorul de abur trebuie să asigure două elemente fundamentale: .7) tR1 QQ Fig. Q – putere termică Pentru o temperatură tR1 dată. Este necesară o cură are interioară a evilor care se poate realiza cu. scăderea lui tC (deci şi a presiunii de condensa ie) se poate face prin micşorarea lui ∆t şi δt.Scăderea lui δt necesită o creştere a suprafe ei de transfer de căldură a condensatorului şi implicit a costurilor investi ionale necesare pentru acesta.O bună etanşeitate: Trebuie împiedicată pătrunderea de apă de răcire brută în condensul principal. aceasta este astupată cu dopuri astfel încât să nu mai fie străbătută de apă de răcire. . condensatorul se „murdăreşte” datorită depunerii de săruri. În cazul în care o eavă se sparge. Valorile lui ∆t şi δt utilizate pentru dimensionarea condensatorului de abur trebuie să ia în considera ie efectele contrare men ionate mai sus. de impurită i mecanice şi biologice (alge). sau fără condensatorul în func iune. .Un bun transfer de căldură: Pentru răcire se utilizează apă brută care a suferit doar o filtrare mecanică.

O2 şi H2 rezultate din hidroliză (descompunerea apei) sub influen a radia iilor (radioliză. Agentul motor utilizat este aburul cu o presiune cuprinsă în mod uzual în intervalul 6 – 10 bar. sau trei trepte.6 Extragerea gazelor necondensabile din condensator Presiunea de lucru din interiorul condensatorului este mai mică decât cea atmosferică. sau a unor pompe de vid.19 este prezentat cazul unui ejector cu abur cu două trepte. În consecin ă este necesară o extrac ie a acestora. cu consecin e negative asupra performan elor turbinei cu abur. la CNE) sau a temperaturii (termoliză. la CTE).N2 şi H2 rezultate din descompunerea amoniacului în exces utilizat pentru degazarea apei de alimentare a generatorului de abur. Aburul de antrenare împreună cu gazele necondensabile se introduc într-un recuperator (Rtr II)de unde acestea din urmă sunt evacuate în atmosferă. Ejectorul cu abur are rolul de a extrage necondensabile din condensator. de a le ridica presiunea şi de a le evacua în atmosferă.19 Ejector cu abur în două trepte Rtr II . Rezultă o tendin ă de infiltrare a aerului atmosferic în condensator. Extrac ia se poate face cu ajutorul ejectoarelor cu abur. Ejectorul de abur poate fi realizat cu una. Amestecul este introdus într-un recuperator (Rtr I) în care are loc condensarea vaporilor de apă aspira i din condensator şi a aburului utilizat ca agent motor. două. A doua treaptă a ejectorului (Tr II) aspiră gazele necondensabile din recuperatorul primei trepte. Efectul prezen ei acestor gaze necondensabile în condensator este o creştere a presiunii de condensa ie. 6.134 Capitolul 6 6. Prima treaptă (Tr I) aspiră gazele necondensabile din condensator. Pe lângă aer există şi alte categorii de gaze necondensabile care pot fi prezente în condensator: . . În Figura 6. Tr II patm Tr I Rtr I Fig. a ejectoarelor cu apă.

6.1 . atmosferice (1. care asigură o evacuare rapidă a aerului existent în interiorul condensatorului.2 bar) sau sub vid (< 1 bar). în special O2 şi CO2 corodează sau favorizează coroziunea suprafe elor interioare ale evilor din generatorul de abur. În cazul ejectorului cu apă agentul motor este reprezentat de apă brută prelevată din re eaua de răcire a centralei electrice (vezi Figura 6. care asigură extragerea gazelor necondensabile infiltrate în interiorul condensatorului).ejectori de pornire (de obicei cu o singură treaptă).20 Ejector cu apă 6.1.7.20).După presiunea nominală a aburului care alimentează degazorul: de presiune ridicată (4 – 10 bar).n Fig.Capitolul 6 135 Din punct de vedere al modului de func ionare ejectorii cu abur pot fi: .ejectori destina i regimului de func ionare normal. 6. g. În schema termică a unei CCA rolul degazorului este îndeplinit de către preîncălzitorul regenerativ de amestec. Degazoarele termice se pot clasifica: . Degazarea se poate face prin procedee termice sau chimice. .7 Degazarea apei de alimentare Gazele dizolvate în apă. Este necesară eliminarea lor prin degazarea apei de alimentare. .1 Degazarea termică Degazarea termică se bazează pe proprietatea gazelor de a părăsi un lichid în momentul în care presiunea lor par ială devine mai mare decât presiunea par ială a gazului în amestecul aflat la suprafa a lichidului. Aceste condi ii sunt îndeplinite în momentul în care apa este adusă la stare de satura ie.

7. iar peste o anumită concentra ie devine explozivă. 6. Aceasta reac ionează cu oxigenul conform reac iei: N2H4+O2→2H2O+N2 (6. .136 Capitolul 6 - După regimul de func ionare: cu presiune fixă (indiferent de sarcina grupului presiunea aburului ce alimentează degazorul este constantă) sau cu presiune alunecătoare.8) În mod uzual hidrazina se injectează în aspira ia pompei de alimentare deoarece reac ia dintre N2H4 şi O2 este favorizată de o temperatură suficient de ridicată a apei. Hidrazina trebuie utilizată cu grijă deoarece este toxică.2 Degazarea chimică Degazarea chimică se realizează prin introducerea în apa de alimentare a unei solu ii de hidrazină (N2H4).

7. UTILIZAREA CĂRBUNELUI ÎN CENTRALELE CONVEN IONALE CU ABUR 7. cu parametrii supracritici pe parte de abur .1 Tehnologii de producere a energiei electrice bazate pe utilizarea cărbunelui Stadiu de Tehnologie Acronim dezvoltare Ciclu combinat cu gazeificare integrată a IGCC Demonstrativ cărbunelui Pile de combustie cu gazeificare a cărbunelui IGFC Cercetare Ardere în pat fluidizat atmosferic AFBC Comercial Ardere în pat fluidizat sub presiune PFBC Demonstrativ Ardere în stare pulverizată cu parametrii PCC Comercial subcritici pe parte de abur Ardere în stare pulverizată cu parametrii PCC-SC Comercial supracritici pe parte de abur Ardere în stare pulverizată cu suprapresiune în PPCC Cercetare focar În prezentul capitol sunt abordate tehnologiile mature din punct de vedere comercial utilizate în mod curent în centralele conven ionale cu abur moderne: . În Tabelul 7.1 Categorii de centrale electrice pe cărbune La ora actuală există o largă diversitate de tehnologii de conversie în energie electrică a energiei chimice înglobate în cărbune. Particulele de cărbune ard în timp ce se deplasează .2 CCA cu ardere a cărbunelui în stare pulverizată Arderea în stare pulverizată implică măcinarea fină a cărbunelui până la o granula ie de ordinul micronilor şi injectarea acestuia în focar împreună cu o parte din aerul de ardere (aer primar).1 sunt prezentate sintetic aceste tehnologii.Ardere în stare pulverizată a cărbunelui.1 şi Figura 7.Arderea cărbunelui în pat fluidizat atmosferic. aflate în diferite stadii de dezvoltare.7. Tabelul 7.

7.138 Capitolul 7 prin focar. PPCC: Pressurised Pulverised Coal Combustion .SC: Pulverised Coal Combustion – Super Critical Steam Parameters. TEHNOLOGII BAZATE PE UTILIZAREA CARBUNELUI GAZEIFICARE ARDERE gazeificare integrată IGCC hibrid pat fluidizat sta ionar circulant cărbune pulverizat Pile de combustie IGFC atmosferic AFBC presurizat PFBC atmosferic presurizat PPCC subcritic PCC supracritic PCC-SC Fig. IGFC: Integrated Gasification Fuel Cell. generând temperaturi care se situează. în func ie de caracteristicile combustibilului. PCC: Pulverised Coal Combustion. AFBC: Atmospheric Fluidised Bed Combustion. PFBC: Pressurised Fluidised Bed Combustion. PCC . restul fiind antrenate de către gazele de ardere. Granula ia mică a cărbunelui implică complicarea circuitului aer – gaze de ardere prin introducerea unor echipamente specializate (mori de cărbune) care să asigure măcinarea fină a combustibilului.2 este prezentat focarul unui astfel de generator de abur.1 Tehnologii de utilizare a cărbunelui în centralele electrice IGCC: Integrated Gasification Combined Cycle. În Figura 7. în intervalul 1000 ÷ 1500 °C. O parte din pulberile rezultate în urma arderii (≅ 30 %) cad la baza focarului.

.Creşterea parametrilor ini iali .Preîncălzirea regenerativă a apei de alimentare a cazanului . Creşterea performan elor PCC este direct legată de creşterea performan elor ciclului termodinamic care stă la baza func ionării acesteia. în principal datorită materialelor din care erau confec ionate păr ile sub presiune.2 Focar cu ardere a cărbunelui în stare pulverizată Generatoarele de abur cu ardere a cărbunelui în stare pulverizată au început să fie dezvoltate după anul 1920. Bineîn eles.Capitolul 7 139 gaze de ardere + cenuşă antrenată aer secundar cărbune măcinat + aer primar cenuşă colectată la baza focarului Fig. acestea nu au depăşit în general limita de 800 MWe. În acest sens se amintesc următoarele metode principale: . Ele au dovedit însă o fiabilitate relativ coborâtă. la ora actuală reprezentând solu ia cea mai întâlnită în cadrul centralelor electrice pe combustibili solizi.Scăderea presiunii de condensa ie În condi iile în care presiunea de condensa ie este dictată de nivelul termic al sursei de răcire a condensatorului. 7. În ceea ce privesc puterile unitare.Introducerea supraîncălzirii intermediare . în acelaşi timp au fost luate în considera ie efectele pozitive aduse de supraîncălzirea intermediară şi de preîncălzirea regenerativă Primele unită i cu parametrii supracritici au fost dezvoltate în anii `70 – `80 (îndeosebi în SUA şi fosta URSS). principalele eforturi în ceea ce priveşte creşterea performan elor PCC s-au îndreptat înspre creşterea parametrilor ini iali ai ciclului.

abur viu (°C) Temp. Ambele tipuri de centrale au la bază ciclul termodinamic Rankine – Hirn. generatorul de abur nu este prevăzut cu vaporizator. În aceste centrale la nivelul vaporizatorului generatorului de abur există un amestec lichid/vapori în stare de satura ie. progresele înregistrate îndeosebi în domeniul materialelor au permis dezvoltarea unor centrale electrice cu parametrii supracritici caracterizate prin randamente înalte şi o disponibilitate ridicată. presiunea aburului este limitată la aproximativ 180 bar.°C Randament net. bar Temp. şi aproximativ 190 bar pentru cazanele cu circula ie for ată unică. Tabelul 7. Practic. % An de punere în func iune Esbjerg 3 Huilă 411 250 560 560 45 1992 Nordjyllands 3 Huilă 411 290 582 580/580 47 1998 Averdore 2 Huilă 390 300 580 600 48. . Japonia şi SUA. Danemarca.3 sunt prezentate o serie de realizări. Grupurile energetice cu parametrii supracritici s-au dezvoltat îndeosebi în 4 ări: Germania. Apa încălzită la 375 ºC şi la 221 bar trece direct din faza lichidă în cea de vapori supraîncălzi i. pentru cazanele cu circula ie for ată multiplă prevăzute cu tambur.3 2000 Schwarze Pumpe Lignit 800 267 547 560 41 1997-98 Boxberg Lignit 907 266 545 581 41.3 2001 Costurile actuale de investi ie ale centralelor cu parametrii supracritici cu puteri unitare mari sunt doar cu aproximativ 2 % mai mari decât ale centralelor cu parametri subcritici.140 Capitolul 7 După anul 1990. abur viu (°C) Temp. % An de punere în func iune Niederhaussen Lignit 965 275 580 600 45.°C Randament net. În Tabelele 7. abur intermediar. În cazul ciclurilor subcritice. MWe Presiune abur viu. Există foarte pu ine diferen e între o centrală cu parametri subcritici şi una cu parametri supracritici. Cheltuielile cu combustibilul sunt considerabil mai mici datorită randamentelor superioare ale ciclurilor supracritice.2 2002 Lippendorf Lignit 930 267 554 583 42. MWe Presiune abur viu. abur intermediar.2 şi 7. Într-un generator de abur din cadrul unui grup cu parametrii supracritici nu există apă sau vapori în stare de satura ie.3 Centrale cu parametrii supracritici din Danemarca Amplasament Combustibil Putere unitară. bar Temp.2 Centrale cu parametrii supracritici din Germania Amplasament Combustibil Putere unitară. iar cheltuielile de exploatare sunt de acelaşi nivel cu cele din centralele cu parametrii subcritici.8 2001 Tabelul 7.

Fig. în cazul unor sisteme electroenergetice mai modeste mărimea posibilă a grupurilor este la nivelul de 300 . Pentru ări cu sisteme electroenergetice puternice sunt posibile puteri unitare de 500 . 7.400 MW (cazul Danemarcei – vezi Tabelul 7.900 MW (cazul Germaniei – vezi Tabelul 7.3). în func ie de echipamentele instalate (numărul grupurilor.3 Vedere asupra centralei Schwarze Pumpe (Germania) Fig. În Figurile 7. Construc ia unei centrale noi. pe cărbune pulverizat. ceea ce implică însă un cost specific al investi iei mai ridicat.2). În schimb.Capitolul 7 141 Alegerea unei puteri unitare mari este condi ionată de caracteristicile sistemului electroenergetic. 7.5 sunt prezentate imagini aferente unor centralele electrice pe cărbune cu parametrii supracritici pe parte de abur. durează între 38 ÷ 58 luni.4 Turbină cu abur din cadrul centralei electrice Lippendorf (Germania) . tratarea gazelor arse).3 – 7.

particulele de combustibil (împreună cu cantită i importante de cenuşă şi nisip) rămân în suspensie în timpul arderii în interiorul focarului. respectiv a for ei ascensionale generată de aer. În practică s-au dezvoltat două categorii de astfel de instala ii: I. Sub ac iunea for ei de gravita ie.6). formând un pat (strat) cu proprietă i asemănătoare fluidelor.142 Capitolul 7 Fig. Se men ionează că particulele de combustibil reprezintă doar aproximativ 1 % din masa patului fluidizat. Cazane cu ardere în pat fluidizat fierbător (vezi figura 7.5 Vedere asupra centralei Lippendorf (Germania) 7. în contracurent cu un flux de aer ascendent. II. 7. În prima variantă particulele din patul fluidizat se află într-o permanentă .7). Cazane cu ardere în pat fluidizat circulant (vezi figura 7.3 CCA cu ardere a cărbunelui în pat fluidizat atmosferic Principiul de func ionare al centralelor electrice cu arderea cărbunelui în pat fluidizat la presiune atmosferică (AFBC) constă din introducea pe la partea superioară a focarului a cărbunelui concasat (particule cuprinse între 6 ÷ 20 mm).

Deci. solu ia tehnică fezabilă s-a dovedit a fi patul fluidizat circulant. Gazele de ardere ies pe la partea superioară a focarului şi sunt evacuate în atmosferă prin intermediul unui coş.Capitolul 7 143 agita ie („fierbere”). Varianta se caracterizează de asemeni printr-o zonă separată în raport cu focarul. prezentul subcapitol concentrându-se doar asupra acestuia. după ce în prealabil au fost desprăfuite. .6 Schema simplificată a unei unită i cu ardere a cărbunelui în pat fluidizat fierbător Principala diferen ă care apare în varianta cu pat fluidizat circulant constă din prezen a la ieşirea din focar a unui ciclon. gaze de ardere filtrate gaze de ardere abur filtru de cenuşă cărbune turbină cu abur pat fluidizat generator electric cenuşă cenuşă aer condensator apă de alimentare Fig. patul fluidizat nu mai este sta ionar. 7. În interiorul focarului sunt imersate evi prin care trece agentul de lucru apă – abur. în care sunt dispuse toate sau o parte din suprafe ele convective de schimb de căldură aferente circuitului apă – abur. precum şi nisip şi cenuşă care au fost antrenate din patul fluidizat de către gazele de ardere. apărând o buclă de circula ie. În acest ciclon sunt re inute şi retrimise în focar particulele grele de cărbune care nu au ars în întregime. Pentru unită ile de mare putere func ionând pe cărbune.

7 Schema simplificată a unei unită i cu ardere a cărbunelui în pat fluidizat circulant Din punct de vedere al ciclului cu abur nu există diferen e notabile fa ă de instala iile cu ardere a cărbunelui în stare pulverizată (PCC). biomasă. deşeuri solide. ceea ce permite o mare flexibilitate la nivelul aprovizionării centralei. Reglarea cantită ii de particule fierbin i care pătrund în acest schimbător permite reglarea cu precizie a temperaturii din focar. turbă. lignit. etc. plasat în paralel cu circuitul de reîntoarcere a particulelor grele de la ciclon către focar (vezi Figura 7. Este posibilă instalarea unui schimbător suplimentar de căldură. 7. Aceeaşi flexibilitate se manifestă şi din punct de vedere al modului de operare al generatorului de abur.) pot fi utilizate în acest gen de instala ie.144 Capitolul 7 abur abur gaze de ardere cărbune cenuşă turbină cu abur ciclon separator generator electric aer condensator cenuşă apă de alimentare Fig.8). el putând func iona la sarcini par iale de până la 30 % din capacitatea nominală. În acest schimbător particulele fierbin i cedează căldură către supraîncălzitorul intermediar al ciclului cu abur. . AFBC este foarte pu in preten ios din punct de vedere al calită ii şi compozi iei combustibililor. fără a modifica sistemul de combustie. Toate tipurile de combustibili solizi (huilă.

Focar Ciclon Circuit apă . se realizează o reducere a concentra iei de SO2. Acest interval este favorabil reac iei dintre calcar (CaCO3) şi oxizii de sulf genera i în timpul arderii.8 Unitate cu ardere a cărbunelui în pat fluidizat circulant Arderea cărbunelui în pat fluidizat s-a dovedit a fi foarte favorabilă din punct de vedere al impactului asupra mediului. prin injec ia calcarului în focar odată cu combustibilul. • Temperatura în interiorul focarului este men inută în intervalul 750 ÷ 900 ºC. În acest sens se men ionează următoarele elemente. • Temperaturile scăzute din interiorul focarul nu favorizează apari ia oxizilor de azot. Deci. Randamentul generatorului de abur prevăzut cu pat fluidizat (90 %) este în general pu in mai ridicat decât al unui generator de abur clasic (88 %). Eficien a desulfurării realizată în interiorul focarului poate depăşi 90 %. nefiind necesară prevederea unor filtre speciale. AFBC generează . 7. arderea cu trepte de aer). Concentra iile admisibile de NOx în gazele de ardere evacuate în atmosferă pot fi respectate doar prin aplicarea unor măsuri primare (ex.Capitolul 7 145 Cele mai bune performan e se ob in atunci când amestecul din focar este intensiv. recircularea importantă şi timpul de sta ionare al particulelor în focar este lung. contribuind la îmbunătă irea randamentului global al unită ii. Se men ionează că în cazul utilizării de lignit cu con inut ridicat de sulf emisia de SO2 poate coborî sub 200 mg/m3N.abur Cărbune Electrofiltru Calcar Aer Schimbător suplimentar Fig. Pe de altă parte se subliniază faptul că în raport cu PCC. iar cea de NOx sub 160 mg/m3N . eliminându-se sau diminuându-se capacitatea instalată în alte instala ii de desulfurare amplasate la ieşirea din cazan.

În Figura 7.9 este prezentată evolu ia istorică grupurilor energetice echipate cu AFBC. Generatoarele de abur echipate cu AFBC au fost utilizate îndeosebi pentru reabilitarea unor grupuri energetice existente. La ora actuală există pe plan mondial un număr important de unită i de mică capacitate dotate cu pat fluidizat fierbător. remarcându-se în mod deosebit companiile Alstom şi Foster Wheeler. Eficien a netă pentru o unitate echipată cu AFBC este cuprinsă în general în intervalul 38 ÷ 40 %. similar centralelor cu parametrii subcritici.146 Capitolul 7 o cantitate mai ridicată de pulberi (în principal datorită produselor rezultate din reac ia de desulfurare). utilizate îndeosebi în aplica ii industriale. generatorul de abur existent (care nu mai poate răspunde exigen elor de mediu şi eficien ă) este înlocuit cu AFBC. În prezent tehnologia AFBC cu pat circulant este matură din punct de vedere comercial pentru puteri unitare de 200 ÷ 300 MW. Utilizarea în viitor a unor cicluri cu abur cu parametrii supracritici va permite depăşirea valorii de 45 %. 600 Gross electrical output/MWe P. în viitorul apropiat urmând a se atinge pragul de 600 MW. MW 500 Jacksonville (USA) Lagisza (PL) 400 Gardanne (F) AES Puerto Rico Turow (PL) Seward (USA) Sulcis (I) Gilbert (USA) Turow (PL) 300 200 Tonghae (Korea) Tha Toom (Thailand) Red Hills (USA) Can (Turkey) 100 0 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 Year plant commissioned An de punere în func iune Fig. În consecin ă sunt necesare filtre de pulberi deosebit de performante la evacuarea gazelor de ardere din cazan.9 Evolu ia grupurilor energetice echipate cu AFBC . În aceste cazuri. Trecerea către unită i de mare putere care să fie utilizate în sectorul centralelor electrice a implicat un volum ridicat de cercetări. cu ardere a cărbunelui în stare pulverizată. 7.

Ciclul termodinamic după care evoluează instala iile moderne de turbine cu gaze este ciclul Brayton. utilizând ca agent termic un gaz. întâlnit în literatura de specialitate şi sub denumirea de Joule. gaze de ardere.4 destindere izentropă 4 . heliu. pentru care se disting următoarele transformări termodinamice: 1 .1 Ciclul Brayton teoretic Din punct de vedere al modului de interac iune între agentul termic şi produsele de ardere corespunzătoare sursei calde a ciclului.1 Considera ii generale Instala ia de turbină cu gaze (ITG) este o maşină termică care realizează conversia energiei chimice a combustibilului în energie mecanică. În figura 8.3 încălzire izobară 3 . se disting: .8. 8.1 este prezentată în coordonate temperatură-entropie (T-s) forma ciclului Brayton teoretic. dioxid de carbon. etc.2 compresie izentropă 2 . Gazele utilizate în acest scop pot fi: aer.1 răcire izobară T [K] 3 p2= p3 2 p1= p4 1 4 s [kJ/kg/K] Fig. INSTALATII DE TURBINE CU GAZE 8.

He. În figura 8.compresor.turbină cu gaze. ITG în circuit închis au o răspândire limitată. în centralele termoelectrice se utilizează ITG în circuit deschis. În mod exclusiv. pentru a fi ulterior eşapate în atmosferă. Din punct de vedere termodinamic nu se poate vorbi în acest caz despre un ciclu propriu-zis. care reprezintă în acelaşi timp şi sursa rece a ciclului. Într-o propor ie covârşitoare. atât sursa caldă.2 sunt prezentate schema de principiu pentru o ITG în circuit deschis şi procesul real în coordonate T-s. Masa de agent termic se conservă în interiorul ciclului.2 ITG în circuit deschis b) a) Schema de principiu. AZ .filtru de aer. TG . Închiderea acestuia se realizează prin intermediul atmosferei.amortizor de zgomot. . b) Reprezentarea procesului în coordonate T-s K.148 Capitolul 8 • ITG în circuit deschis Agentul de lucru se amestecă cu produsele de ardere la sursa caldă şi apoi se destind împreună în turbină. nici cu fluidul de răcire.cameră de ardere. Acesta are rolul de a opri eventualele impurită i mecanice care ar conduce la degradarea paletajului compresorului. la ITG în circuit deschis se utilizează ca agent termic aerul. CA . dar cu proprietă i termodinamice mai bune decât ale aerului: CO2. putând fi întâlnite în cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice. 8. FA . deci se pot utiliza în acest scop gaze mai scumpe. Agentul termic nu intră în contact direct nici cu produsele de ardere. Temperatura [K] 3 2 CA GE K 1 0 FA 3 p2 TG 4 5 0 2t 2 4t p0 1 4 5 AZ Entropia [kJ/kg/K] a) Fig. GE . cât şi sursa rece a ciclului se caracterizează prin prezen a unor suprafe e de schimb de căldură. În prezenta lucrare se abordează ITG din prima categorie. • ITG în circuit închis Spre deosebire de cazul anterior.generator electric Modul de func ionare al unei ITG în circuit deschis poate fi descris astfel: • Aerul este aspirat de compresor prin intermediul unui filtru FA.

cât şi al caracteristicilor de ardere. • Produsele de ardere ies din CA şi se destind în turbina cu gaze producând lucru mecanic. În aceste condi ii se impune o tratare a combustibilului înainte de a fi introdus în camera de ardere. Pentru a proteja turbina cu gaze contra fenomenului de eroziune. O solu ie poate fi reprezentată chiar de gazeificarea frac iunilor grele rezultate din rafinarea petrolului. El este deja folosit drept combustibil în cadrul unor centrale conven ionale cu abur. O parte din lucrul mecanic produs este utilizat pentru antrenarea compresorului. se caracterizează printr-un grad mare de contaminare cu agen i de coroziune (NaCl. În tabelul 8. Puterea sa calorifică redusă (situată în jurul valorii de 3700 kJ/m3N) îl face însă impropriu de a fi introdus ca atare în camera de ardere .1 sunt prezentate tipurile de combustibil utilizabile în ITG. pentru a preîntâmpina fenomene nedorite şi degradarea turbinei cu gaze. V.1 Combustibili posibil a fi utiliza i în ITG • gaz natural Combustibili tradi ionali • combustibil lichid uşor (motorină) • metanol Combustibili lichizi speciali • păcură grea • kerosen • gaz de sinteză Combustibili gazoşi speciali • gaz de furnal • gaz de gazogen Gazul natural reprezintă cel mai comod combustibil. gazele de ardere provenite din CA trebuie să fie deosebit de curate din punct de vedere al con inutului de pulberi. atât din punct de vedere al manipulării. Pb). nu este posibilă utilizarea directă în ITG a combustibililor solizi. cu precădere păcura grea. Combustibilii lichizi. În absen a gazului natural. • Gazele de ardere sunt eşapate în atmosferă prin intermediul unui amortizor de zgomot care are rolul de a reduce poluarea fonică. Energia necesară compresiei este furnizată de turbina cu gaze (compresorul şi turbina cu gaze sunt dispuse pe aceeaşi linie de arbori). El pune însă o serie de probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui randament bun al arderii. iar cealaltă parte este transmisă către generatorul electric. În consecin ă. Gazul de furnal este unul din cele mai importante produse secundare ale unui combinat siderurgic. aerul pătrunde în camera de ardere unde se amestecă cu combustibilul.Capitolul 8 149 • După compresie. Tabelul 8. combustibilul lichid uşor constituie un bun înlocuitor.

• Întotdeauna este valabilă rela ia: ε max > ε max K .L (8.2 Parametrii caracteristici de proiect ai ciclului ITG Principalii parametrii care caracterizează ciclul termodinamic ce stă la baza func ionării ITG sunt: • Temperatura înainte de turbina cu gaze ( T3 ) • Raportul de compresie: εK = p2 p1 (8. Acest procedeu este aplicat în cadrul ciclului combinat gaze – abur cu gazeificare integrată a cărbunelui (IGCC).150 Capitolul 8 a ITG. Gazeificarea reprezintă o solu ie tentantă de utilizare a acestui tip de combustibil pentru alimentarea unei ITG. • Există o valoare a raportului de compresie ( ε max ) pentru care K .1) Aceşti doi parametrii sunt utiliza i. în general.). Tehnologia de fabrica ie a acestora se bazează pe cea .η K . Din punct de vedere al resurselor şi rezervelor dovedite pe plan mondial. Este necesară o înnobilare a acestui combustibil printr-un aport de gaz natural. • Există o valoare a raportului de compresie ( ε max ) pentru care puterea K . 8. cărbunele ocupă de departe primul loc în cadrul combustibililor fosili.η randamentul ITG devine maxim (în ipoteza T3 = const. se disting două familii de instala ii de turbine cu gaze: • ITG de tip industrial ("heavy-duty") Se caracterizează prin faptul că încă de la început ele au fost gândite pentru aplica ii industriale (producere de energie electrică sau antrenări mecanice).L ITG devine maximă (în condi iile în care T3 şi debitul de aer aspirat de compresor rămân constante). de furnizorii de ITG în cataloagele de prezentare a produselor proprii.2) În func ie de valoarea raportului de compresie aleasă pentru dimensionare. În ceea ce priveşte efectul varia iei T3 şi ε K asupra performan elor nominale ale ITG se cunosc următoarele elemente: • Creşterea lui T3 conduce în mod nemijlocit la creşterea randamentului şi puterii ITG.

3 Concep ia de ansamblu a ITG În raport cu o unitate energetică care are la bază un ciclu conven ional cu abur. una din principalele caracteristici ale instala iilor de turbină cu gaze este structura compactă. respectiv turbina cu gaze . Se elimină astfel necesitatea unor canale lungi de legătură între aceste componente. pentru a limita cantitatea de carburant care trebuie transportată. camera de ardere. Caracteristicile prezentate mai sus generează timpi de construc ie-montaj foarte reduşi în compara ie cu alte filiere energetice. Solu ia clasică este aceea prezentată în figura 8. K .η 8. Este necesară ob inerea unui randament cât mai ridicat. în care turbina cu gaze este încadrată de compresor şi de generatorul electric. turbina cu gaze şi generatorul electric sunt situate pe aceeaşi linie de arbori. Se pot face următoarele observa ii generale: • Sursa caldă a ITG. care îndeplineşte aceeaşi func ie în cadrul centralelor termoelectrice conven ionale.L • ITG de tip aeroderivativ Proiectarea acestor tipuri de instala ii are la bază concep ia de realizare a motoarelor de avia ie. are dimensiuni mult mai reduse decât cele ale unui generator de abur. Din punct de vedere al dispunerii componentelor. investi ia specifică este relativ scăzută. în Figura 8.sunt amplasate una lângă alta.Capitolul 8 151 corespunzătoare turbinelor cu abur. cât şi spre generatorul electric. Avantajul acestei dispuneri constă în faptul că transmisia cuplului mecanic de la turbină se face în condi ii bune atât spre compresor.compresorul de aer. camera de ardere.4. Obiectivul unei astfel de ITG este de a furniza o putere cât mai mare pentru un debit dat de aer aspirat de compresor. În consecin ă. deci pentru dimensionare se utilizează ε max . • Cele trei piese principale ale ITG . Principala cerin ă ce trebuie îndeplinită este realizarea unui consum specific de combustibil cât mai redus. majoritatea ITG de tip industrial ("heavy-duty") au adoptat sistemul în care compresorul. . De asemenea. Pentru exemplificare. pentru dimensionare se utilizează ε max .3 este prezentată schi a unei ITG de fabrica ie General Electric. • Utilizarea ca sursă rece a aerului atmosferic elimină de asemenea condensatorul şi celelalte circuite voluminoase de apă de răcire întâlnite uzual la turbinele cu abur. K .

Fig. 8.3 ITG de tip MS 7000 EA de fabrica ie General Electric .

Capitolul 8 153 Fig. realizare a firmei General Electric (vezi fig. Astfel. • Generatorul electric este antrenat de turbina de putere (TGP). ceea ce diminuează lucrul mecanic specific şi eficien a ITG. inând seama şi de problemele legate de încadrarea ITG într-un ciclu combinat gaze-abur. Fig. Un exemplu tipic îl reprezintă ITG de tip LM 5000. lângă compresor (vezi fig. 8.5). • Compresorul de înaltă presiune (KIP) este antrenat de turbina de înaltă presiune (TGIP). generatorul electric a fost mutat la "capătul rece". Sunt introduse astfel pierderi suplimentare de presiune pe traseul gazelor de ardere. gazele de ardere vor eşapa din turbină paralel cu linia de arbori.6 este prezentat un exemplu de astfel de ITG. Ca urmare.4 Dispunerea ITG cu generatorul electric la eşaparea din turbina cu gaze Această variantă are însă un dezavantaj major: plasarea generatorului electric la eşaparea din turbină obligă schimbarea direc iei gazelor de ardere evacuate din ITG cu 90°.7) Instala ia LM 5000 este realizată pe trei linii de arbori: • Compresorul de joasă presiune (KJP) este antrenat de turbina de înaltă presiune (TGJP). 8. În aceste condi ii. deci cu pierderi minime de presiune. Bineîn eles. În figura 8. . intrând direct în cazanul recuperator fără schimbări de direc ie. 8. 8. la rândul ei cuplată gazodinamic la TGJP.5 Dispunerea ITG cu generatorul electric la capătul dinspre compresor ITG de tip "aeroderivativ" se caracterizează prin dispunerea lor pe mai multe linii de arbori. în acest caz apar probleme privind transmiterea cuplului mecanic în condi ii optime către generatorul electric. a fost revizuită concep ia de dispunere a componentelor pe linia de arbori.

Existen a mai multor linii de arbori şi a mai multor corpuri de turbină oferă următoarele avantaje: • La func ionarea la sarcini par iale se poate realiza un bun reglaj al debitului de aer aspirat de compresor. multe ITG de mică şi medie putere (îndeosebi de tip “heavy-duty”) sunt proiectate pentru tura ii sensibil mai mari decât cele sincrone. Pentru a ob ine gabarite cât mai reduse. 4 – compresor. • Există posibilitatea de a injecta abur în turbina cu gaze în scopul creşterii puterii ITG. 7 – eşapare gaze de ardere. 2 – suporturi. 8.154 Capitolul 8 Fig. 5 – cameră de ardere. În acest caz este necesară prevederea unui reductor de tura ie pentru cuplarea generatorului electric.6 Instala ie de turbină cu gaze de tip SGT5-4000F (Sursă: Siemens) 1 – carcasă. 3 – rotor. 8 – cuplajul pentru generator. prin varia ia tura iei compresorului de joasă presiune. 6 – turbina cu gaze. .

este limitată de nivelul de dezvoltare tehnologică atins la un moment dat. calitatea materialelor din care este executată partea caldă a ITG (camera de ardere. Excesul de aer din gazele de ardere evacuate din CA1 este relativ mare (în general peste 2. turbina cu gaze) influen ează alegerea temperaturii fluidului de lucru. o importantă limitare a puterii unitare se datorează căderilor relativ mici de entalpie din turbina cu gaze (în general 500 ÷ 600 kJ pentru 1kg de aer aspirat de compresor).Capitolul 8 155 Fig. deci există posibilitatea arderii unei cantită i suplimentare de combustibil. 8. Astfel. impusă la rândul ei de rezisten a la rupere a materialelor. 8.5).4 Perfec ionarea ciclului termodinamic al ITG Mărirea temperaturii înainte de turbină. prin limita de rezisten ă a acestora la temperatură. temperatura gazelor de ardere poate urca până la o valoare comparabilă cu cea . cu ardere intermediară.7 ITG de tip LM 5000 8. Creşterea puterii unitare doar pe baza sporirii debitului masic de agent ar duce. pentru îmbunătă irea în continuare a performan elor ITG (randament. putere unitară) trebuiesc abordate solu ii de perfec ionare a ciclului termodinamic. Sec iunea de curgere nu poate avea orice dimensiune. ca o măsură de creştere a performan elor ITG. existând restric ii în ceea ce priveşte lungimea paletelor. împreună cu ciclul termodinamic aferent. gazele de ardere urmând a fi introduse într-o a doua cameră de ardere (CA2). După primul corp de turbină (TG1) destinderea este întreruptă. la sec iuni de curgere mari. în condi iile presiunilor şi temperaturilor uzuale ale ITG. Astfel.4. Pe de altă parte.1 Destinderea frac ionată combinată cu arderea intermediară În figura 8.8 este prezentată o ITG cu destindere frac ionată în două trepte. În consecin ă.

înainte de a fi evacuate din ITG. Hz 60 (1) Condi ii atmosferice ISO. Gazele de ardere.87 Tura ie.ciclu termodinamic teoretic CA1.9. servesc la preîncălzirea aerului refulat din compresor.2 Randament electric brut. rot/min 3600 Raport de compresie 32 Debit de gaze de ardere. b .1 3000 33. un mod eficient este reprezentat de introducerea unui schimbător de căldură.2 Caracteristici func ionale ale GT24 şi GT26 (1) Parametru GT24 Putere electrică brută.corpuri de turbină 5 4 B Efectul scontat al introducerii celei de-a doua camere de ardere este o creştere sensibilă a puterii unitare a ITG.9 650 616 50 8. 8.2 sunt prezentate principalele caracteristici ale familiei de instala ii de turbine cu gaze industriale bazate pe această tehnologie: GT24. kg/s 449 Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbină.schema de principiu. combustibil gaz natural GT26 288. Prin temperatura deosebit de ridicată de eşapare din turbină GT24 şi GT26 reprezintă o op iune tentantă pentru echiparea ciclurilor combinate gaze-abur. TG1. ºC 608 Frecven a. Tabelul 8. % 36. în maniera prezentată în figura 8.8 ITG cu destindere frac ionată şi ardere intermediară a . CA2 .2 Recuperarea internă de căldură În scopul creşterii randamentului. În tabelul 8. T 2 K1 1 FA CA1 3 4 TG1 CA2 3 5 TG2 6 AZ 1 G 2 A 6 4’ s Fig. MW 188. respectiv GT26 (firma Alstom).3 38. TG2 .camere de ardere. În acest caz randamentul poate depăşi cu uşurin ă 58 %. în condi iile în care debitul de aer aspirat de compresor şi temperatura maximă a ciclului rămân neschimbate. Efectul scontat este o diminuare a consumului de .156 Capitolul 8 corespunzătoare ieşirii din CA1 ( T3 ≅ T5 ).4.

compresor. Una din principalele probleme care a trebuit să fie rezolvată în acest caz este amplasarea recuperatorului intern de căldură.10 este prezentată schematic configura ia ITG de tip Mercury 50. 5 2 K 1 FA RC 2’ CA 3 TG 4 G Fig. GE . astfel încât să fie minimizate pierderile de presiune pe parte de aer/gaze de ardere.3.recuperator de căldură COŞ RI b CA c a GE TG K ~ Fig.aer rece. În tabelul 8. b .8.turbină cu gaze.recuperator intern. a . În Figura 8.aer preîncălzit. de fabrica ie SOLAR. TG .11 este dată o vedere a acesteia. .gaze de ardere O realizare deosebită în acest domeniu este reprezentată de ITG de tip Mercury 50. CA . c . iar în Figura 8.9 ITG cu recuperare internă de căldură . RI . sunt prezentate principalele caracteristici func ionale ale acestei ITG.schemă de principiu RC . 8.cameră de ardere.10 Configura ia ITG de tip Mercury 50 K .Capitolul 8 157 combustibil a ITG. în condi iile în care puterea produsă rămâne neschimbată.generator electric.

kW 4 600 Randament. kg/s 17. . între acestea fiind introdus un răcitor intermediar.3 Caracteristici func ionale ale ITG de tip Mercury 50 Parametru Valoare Putere electrică .82 8. în condi iile în care debitul de aer aspirat de compresor rămâne neschimbat. °C 374 Debit de aer aspirat. Efectul final va fi o creştere a puterii unitare a ITG.9 Temperatura gazelor de ardere la coş. 8. Compresia aerului este efectuată în două etape. Obiectivul urmărit este ca prin scăderea temperaturii de intrare în a II-a treaptă de compresie ( T3 ).12 este prezentată o ITG cu compresie frac ionată şi răcire intermediară a aerului.3 Compresia frac ionată combinată cu răcirea intermediară În Figura 8.158 Capitolul 8 Recuperator intern Compresor Turbină cu gaze Cameră de ardere Fig. împreună cu ciclul termic corespunzător. lucrul mecanic consumat de compresor să scadă. % 38.11 Turbină cu gaze cu recuperare internă de căldură de medie putere (firma Solar) Tabelul 8.5 Raport de compresie 9.4.

Răcirea aerului comprimat este realizată prin intermediul unui .13 ITG cu compresie frac ionată şi răcire intermediară de tip LMS 100 AZC – amortizor de zgomot şi coş pentru eşaparea de siguran ă a aerului comprimat În Figura 8.8.13 este dată vederea pentru o ITG cu compresie frac ionată şi răcire intermediară.12 ITG cu compresie frac ionată şi răcire intermediară a .8. K1. K2 .Capitolul 8 159 T 2 K1 1 FA RI 3 K2 4 CA 5 2’ TG 6 AZ 3 1 G 4 B 2 A 5 6 s Fig.compresoare. RI .schema de principiu. b .ciclul termic teoretic.răcitor intermediar Aspira ie aer AZC Turn de răcire Sistem de pornire Schimbător de căldură aer .apă Generator electric Coş de evacuare Fig.

14 sunt date imagini ale acestui tip de ITG. apa este răcită cu ajutorul unor turnuri de răcire.100 .apă b) Fig. aspira ie aer a) schimbător de căldură aer .160 Capitolul 8 schimbător de căldură aer – apă. În Figura 8. La rândul ei.14 Imagini ale ITG de tip LMS . 8.

9 GT11N2 115 400 33.5 SGT6-4000E (V84. respectiv aeroderivativ.3 Siemens SGT5-3000E (V94.9 GT24 188 200 36.3A) 185 000 38.5 sunt prezentate o serie de ITG reprezentative de tip industrial.2) 163 000 34.1 PG6581B (MS6001B) 42 100 32.72 General Electric PG9171E (MS9001E) 126 100 33. kW electric brut(1).5 Realizări şi perspective în dezvoltarea ITG 8.79 PG6111FA (MS6001FA) 75 900 34.. În schimb randamentele pot atinge valori de peste 40 % • Cota de servicii proprii electrice pentru o ITG este în general de (3.2) 110 000 34 SGT5-2000E (V94.2A) 188 000 36.4 şi 8.3A) 278 000 39.4 ITG de tip industrial Randament Putere la Model borne(1).3 Firma producătoare (1) Combustibil gaz natural.1 SGT6-3000E (W500D5A) 121 000 34. inând seama de valorile prezentate în tabelele 8.5 SGT5-4000F (V94. condi ii ISO Din analiza tipurilor de ITG existente pe pia a mondială se pot face următoarele observa ii: • ITG de tip industrial se întind pe o gamă largă de puteri: de la sub 1 la peste 250 MW • ITG de tip aeroderivativ nu depăşesc în general 50 MW. Randamente În tabelele 8. pierderi nule de presiune.4 şi 8.9 GT26 288 300 38. apar inând principalelor firme constructoare.62 PG7121EA (MS7001EA) 85 100 32..97 PG7241FA (MS7001FA) 171 700 36.46 PG9351FA (MS9001FA) 255 600 36.5 se .90 SGT-800 (GTX100) 45 000 37 SGT6-2000E (V84.Capitolul 8 161 8. Tabelul 8.7 SGT6-5000F (W501F) 198 000 38 SGT6-6000G (W501G) 266 000 39.1 Puteri unitare.9 Alstom GT13E2 179 900 36.07 PG6591C (MS6001C) 45 400 36.5. % GT8C2 56 300 33.5)%.

5 ITG de tip aeroderivativ Putere la Model borne(1).8 GPB15D 1 450 23. Centaur 50 PG 4 600 29.76 38.76 41. pierderi nule de presiune .44 34.6 şi în Figura 8.5 Kawasaki (1) Combustibil gaz natural. valorile fiind impuse de către firmele producătoare de echipamente.6 ITG de mică şi medie putere Putere electrică Randament electric Model brută(1) (ISO). Una din caracteristicile ITG este că din punct de vedere al puterilor unitare ele nu sunt realizate "la comandă".34 41. foarte potrivite pentru solu ii descentralizate de alimentare cu energie electrică şi termică a unui consumator.35 35. kW LMS100PA 98 894 LMS100PBA 98 359 LM6000PC Sprint 50 041 LM6000PC 42 890 LM6000PD Sprint 46 903 LM6000PD 41 700 LM2500RC 32 916 LM2500PH 26 463 LM2000PE 22 346 LM2000PS 17 674 LM1600PE 13 748 Trent 60 DLE 51 504 Firma producătoare General Electric Rolls Roys Randament electric brut(1). Un operator de centrală electrică va trebui să se orienteze în pia ă pentru a găsi modul de dimensionare.8 GPB180D 17 859 33. În Tabelul 8.90 35.12 45. kW brut(1) (ISO).15 sunt prezentate o serie de realizări de acest tip. Firma producătoare Solar Turbines Tabelul 8.26 40. precum şi acele modele de ITG care să satisfacă cât mai bine nevoile sale.5 Taurus 70 PG 7 520 33.42 39. condi ii ISO Avantajele oferite de cogenerare au condus la dezvoltarea unor ITG de mică şi medie putere.2 (1) Combustibil gaz natural. pierderi nule de presiune. %. Tabelul 8.7 GPB70D 6 530 29.162 Capitolul 8 poate constata că din punct de vedere al eficien elor nete.3 Taurus 60 PG 5 670 31. instala iile de turbine cu gaze sunt pe deplin comparabile cu centralele conven ionale cu abur cu parametri subcritici.01 42.73 40. % 45.

.Capitolul 8 163 Fig. lucru ce duce la scăderea gabaritului.5. Dacă în anii '60 această temperatură nu depăşea 800 °C. • Utilizarea materialelor ceramice pentru realizarea unor elemente ale ITG expuse la temperaturi înalte (piesa de legătură dintre camera de ardere şi turbină. primele trepte ale turbinei cu gaze). după 1975 ea a ajuns la circa 1100 °C.15 Instala ie de turbină cu gaze de tip Typhoon (5. • Răcirea cu abur a pieselor turbinei cu gaze. pe lângă introducerea unor metale din ce în ce mai performante. precum şi a randamentului ciclului combinat gaze – abur din care aceste ITG fac parte.8.2 Temperatura înainte de turbina cu gaze Creşterea temperaturii înainte de turbină conduce în mod nemijlocit la îmbunătă irea performan elor ITG.25 MW) ITG de mică putere sunt caracterizate în general prin tura ii ridicate. În viitorul apropiat. pentru ca în prezent să fie superioară valorii de 1300 °C. 8.16 este prezentată evolu ia în decursul anilor a temperaturii înainte de turbina cu gaze („firing temperature”) pentru ITG produse de firma General Electric. iar randamentele pot fi comparabile cu cele ale unei instala ii de turbină cu abur de putere similară. În Figura 8. creşterea temperaturii înainte de turbină se va baza în principal pe următoarele elemente: • Adoptarea unor solu ii eficiente de răcire internă cu aer a componentelor turbinei cu gaze.

Acest lucru este datorat în primul rând posibilită ii de a creşte temperatura înainte de turbină (vezi Tabelul 8. respectiv cu utilizare de piese ceramice (1) Fără piese ceramice Cu piese ceramice Parametri (stare actuală) (prognozat) Temperatura înainte de turbină. kW 4040 5092 Randament.35 (1) Condi ii atmosferice ISO "Firing temperature". Tabelul 8.7 Performan ele ITG de tip Centaur fără. 62 60 58 56 54 52 Randamentul CC “H” 1570 1510 1450 1390 1330 1270 . respectiv a randamentului. În principiu aburul poate asigura răcirea atât a pieselor statorice. “Firing temperature” “F” 50 48 46 44 42 40 1970 1975 1980 “E” 1210 1150 1090 1030 970 910 1995 2000 2005 1985 1990 Anul de fabricatie Fig. %.7).8. Prin proprietă ile termodinamice deosebite în raport cu aerul.164 Capitolul 8 Randamentul CC.57 31. °C. % 29. Efectul scontat al introducerii materialelor ceramice este creşterea puterii unitare. cât şi a celor rotorice. aburul devine de asemeni o solu ie tentantă pentru răcirea interioară a componentelor turbinei cu gaze.16 Evolu ia temperaturii înainte de turbina cu gaze (Firing temperature) şi a randamentului CC pentru ITG de fabrica ie General Electric CC – ciclu combinat. °C 1010 1121 Putere electrică.

9. CICLURI COMBINATE GAZE - ABUR 9.1 Considera ii termodinamice
Randamentul Carnot maxim care poate fi ob inut în cazul unui ciclu termodinamic ideal este:
max ηc = 1 −

Ti Ts

(9.1)

unde Ts reprezintă temperatura maximă ob inută la sursa caldă, iar Ti temperatura mediului ambiant. Randamentul termic în cazul unui ciclu real este evident mai mic. Scăderea acestuia fa ă de valoarea maximă dată de rela ia 9.1 este cauzată în principal de: • Pierderi energetice (în concordan ă cu prima lege a termodinamicii); • Pierderi exergetice (în concordan ă cu a II-a lege a termodinamicii); • Ob inerea unei temperaturi medii superioare şi inferioare mai mici, respectiv mai mari decât Ts , respectiv Ti . Acest lucru se datorează faptului că la ciclurile reale (Brayton, Hirn), spre deosebire de ciclul Carnot, transferul de căldură se face izobar şi nu izoterm. În Figura 9.1. sunt prezentate intervalele uzuale de temperatură în care are loc extrac ia de lucru mecanic pentru o instala ie de turbină cu abur (ITA), o instala ie de turbină cu gaze în circuit deschis (ITG) şi un ciclu combinat gaze-abur (CCGA). În cazul ciclurilor cu abur, extrac ia de lucru mecanic are loc în domeniul temperaturilor relativ joase. Deşi la sursa caldă temperatura rezultată în urma arderii combustibilului poate ajunge la (1800...2000) °C, aceea a aburului nu depăşeşte în mod uzual (540...570) °C. În schimb, temperatura inferioară a ciclului se apropie foarte mult de aceea a mediului ambiant. La ciclul cu gaze extrac ia de lucru mecanic poate începe chiar de la temperatura ob inută prin ardere la sursa caldă. În schimb, evacuarea căldurii la

166

Capitolul 9

sursa rece se face o temperatură mult superioară celei corespunzătoare mediului ambiant, ducând la pierderi exergetice considerabile. Din cele afirmate mai sus se pot trage trei concluzii: • ITG lucrează bine în domeniul temperaturilor înalte; • ITA lucrează bine în domeniul temperaturilor medii şi joase; • Temperatura la care se opreşte extrac ia de lucru mecanic în ITG este de acelaşi ordin de mărime cu aceea la care începe să lucreze ITA. (1100 - 1300) °C (1100 - 1300) °C

ITG
(540 - 570) °C (560 - 600) °C

CCGA

ITA

(40 - 50) °C

(40 - 50) °C

TA
Fig. 9.1 Intervale de temperatură între care are loc extrac ia de lucru mecanic ( TA - temperatura mediului ambiant)

Deci, este interesantă realizarea unei cascade termodinamice în două trepte, care con ine un ciclu cu gaze urmat de unul cu abur. Ciclul combinat gaze-abur lucrează între temperatura medie superioară corespunzătoare ITG şi temperatura medie inferioară corespunzătoare ITA. Rezultatul este o creştere considerabilă a randamentului Carnot fa ă de ciclurile simple.

9.2 Clasificarea ciclurilor combinate gaze-abur
În func ie de modul în care este introdusă energia primară, şi de tipul cuplajului termodinamic dintre ciclul cu gaze şi cel cu abur, se pot distinge următoarele categorii de cicluri combinate gaze-abur (vezi Figura 9.2):

Capitolul 9

167

• Cicluri de tip "serie" Energia primară este introdusă doar în ciclul cu gaze, cel cu abur fiind strict recuperator. Căldura provenită din arderea combustibilului parcurge ambele trepte ale cascadei termodinamice. Pentru acest tip de ciclu combinat se ob in cele mai mari valori ale randamentului termic. • Cicluri de tip "paralel" Energia primară este introdusă simultan în ciclul cu gaze, respectiv cel cu abur. Din punct de vedere termodinamic nu se poate afirma că există un cuplaj între cele două cicluri, legătura fiind de natură strict tehnologică. Atât ITA, cât şi ITG lucrează independent. • Cicluri de tip "serie-paralel" În acest caz, o cotă din energia primară va parcurge întreaga cascadă termodinamică, restul fiind introdus direct în ciclul cu abur. Eficien a este mai scăzută decât în cazul ciclurilor de tip "serie".

Q0

Q0

Q0

PITG ITG ∆Q PITA ITA Q2ITG Q2ITA a) b) c) Q2ITA ∆Q Q2ITA PITG ITG ITA PITA ITG Q2ITG PITG ITA PITA

Fig. 9.2 Posibilită i de cuplare ale ITG şi ITA
a - serie; b - paralel; c - serie-paralel Q0 - energia primară; ∆Q - pierdere de căldură la cuplarea dintre cele două cicluri; P - puterea produsă de ciclu; Q2 - putere termică cedată la sursa rece

Un alt criteriu de clasificare ine seama de faptul că fluidele de lucru corespunzătoare celor două cicluri (aer-gaze de ardere, respectiv apă-abur) sunt sau nu în amestec. Pentru ciclurile combinate gaze-abur fără amestec de fluide o nouă

168

Capitolul 9

clasificare este posibilă, distingându-se următoarele variante principale:

A.1. Ciclul combinat gaze-abur fără postcombustie Este varianta în care are loc o suprapunere perfectă între ciclul de gaze şi cel cu abur. Combustibilul este injectat doar în ciclul cu gaze. Sursa rece a ciclului cu gaze reprezintă sursa caldă pentru cel cu abur. Este cazul tipic pentru un ciclu combinat de tip "serie", deci al unei cascade termodinamice în care ciclul inferior din punct de vedere al poten ialului termic (ciclul cu abur) este strict dependent de cel superior (ciclul cu gaze). Combustibilul folosit trebuie să fie "curat" din motive de protec ie a turbinei cu gaze. Reprezintă filiera cea mai răspândită în cadrul ciclurilor combinate gaze-abur. A.2. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie limitată De data aceasta suprapunerea între ciclul cu gaze şi cel cu abur nu este perfectă. O parte din energia primară este injectată în ciclul cu gaze, iar cealaltă parte direct în ciclul cu abur. Postcombustia în ciclul cu abur se face baza unei păr i din excesul mare de aer din gazele de ardere evacuate din ITG. În acest caz există o cantitate de căldură (cea provenită din postcombustie) care nu parcurge întreaga cascadă termodinamică. În anumite condi ii ciclul cu abur poate func iona independent fa ă de cel cu gaze, prin utilizarea unui ventilator de aer care să asigure comburantul necesar arderii. Nivelul de temperaturi după postcombustie este limitat, nedepăşind 800...900 °C. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie limitată este des întâlnit în aplica ii de cogenerare. A.3. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie totală Ca şi în cazul precedent, excesul mare de aer din gazele de ardere evacuate din ITG este utilizat pentru arderea unei cantită i suplimentare de combustibil. Deosebirea constă din faptul că de data aceasta este folosit aproape întregul aer existent în gazele de ardere. După postcombustie valoarea excesului de aer este comparabilă cu aceea întâlnită în cazanele conven ionale cu abur (1,1...1,2 fa ă de 2...2,5 în varianta prezentată anterior). De asemeni, parametrii ini iali ai ciclului cu abur (presiune, temperatură) sunt comparabili cu cei ai unui CCA. Spre deosebire de cazul postcombustiei limitate, în cazanul de abur poate fi utilizat un combustibil mai prost (păcură grea, cărbune). Prin utilizarea unui ventilator de aer ciclul cu abur poate func iona complet independent fa ă de cel cu gaze. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie totală este recomandat îndeosebi pentru reabilitarea unor grupuri energetice existente. A.4. Ciclul combinat gaze-abur cu arderea cărbunelui în pat fluidizat sub presiune Această categorie este favorabilă utilizării drept combustibil a cărbunelui. Focarul cu ardere în pat fluidizat reprezintă sursă caldă atât pentru ciclul cu gaze, cât şi pentru cel cu abur. Există şi varianta arderii unui combustibil superior întruun focar sub presiune (VELOX), caz care nu va fi tratat însă în prezenta lucrare,

1. Ciclul combinat gaze-abur cu injec ie de abur Aburul produs pe baza căldurii gazelor de ardere evacuate din ITG este injectat în turbina cu gaze pentru a mări lucrul mecanic dezvoltat. între ele efectuându-se schimburi de masă şi energie. abrevierile întâlnite în literatura de specialitate anglosaxonă (vezi Tabelul 9. solu ia este folosită îndeosebi în ac iunile de retehnologizare ale unor grupuri existente.1). De fapt are loc o ardere în două trepte: prima (o ardere incompletă din punct de vedere chimic) în gazogen.1. Ciclul combinat gaze-abur cu dispunere paralelă Filiera combină o parte din caracteristicile variantelor A. iar a doua în camera de combustie a ITG. Dintre ciclurile combinate gaze-abur cu amestec de fluide se pot aminti: B.6. Introducerea unei turbine de contrapresiune în care să se realizeze o destindere prealabilă a aburului apropie acest caz de ciclul combinat gaze-abur fără postcombustie.3. A. Ciclul combinat gaze-abur cu gazeificare integrată a cărbunelui Problema combustibilului "curat" necesar ITG este rezolvată cu ajutorul unui sistem de gazeificare care produce gaz combustibil pe bază de cărbune. aerul este saturat cu apă. Astfel. Sistemul de gazeificare este integrat într-un ciclu combinat de tip A.1. B. . căldura con inută în gazele de ardere evacuate din ITG poate fi utilizată pentru: • Preîncălzirea apei de alimentare a unui CCA • Producerea de abur la parametri corespunzători unui cazan de abur din cadrul unui CCA Ca şi în varianta A. nu justifică arderea unor combustibili superiori). Pentru comoditate. Principiul constă în utilizarea a două surse separate şi independente de putere termică pentru turbina cu abur.Capitolul 9 169 nefiind o solu ie atractivă de producere a energiei electrice (randamentul relativ mic fa ă de alte solu ii. A. ITG cu aer umed Înainte de a fi introdus în camera de ardere a ITG.3.2. în prezenta lucrare se vor utiliza pentru filierele de ciclu combinat prezentate mai sus. Ca şi în cazul precedent va rezulta o creştere a lucrului mecanic produs. 40 ÷ 42 %.5. respectiv A.

6. CCFF Combined Cycle Fully Fired A. STIG STeam Injection Gaz Turbine B. CCSF Combined Cycle Supplementary Firing A.170 Capitolul 9 Tabelul 9.4. STAG STeam And Gas A. IGCC Integrated Gasification Combined Cycle B.1.3. HAT Humide Air Turbine .2.5. PPCC Parallel Powered Combined Cycle A.1 Abrevieri utilizate pentru ciclurile combinate gaze-abur Filieră ciclu Abreviere Semnifica ie în original combinat A. PFBC Pressurised Fluidized Bed Combustion A.2.1.

b .1 Concep ia generală de realizare a unui STAG Gazele de ardere evacuate din ITG con in suficientă căldură şi au un poten ial termic suficient de ridicat pentru a putea fi folosite în scopul producerii de abur. e .10. PA .gaze de ardere.pompă de alimentare a . GR Fig.instala ie de turbină cu gaze.condensator de abur. GR – generator de abur recuperator.1 Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur fără postcombustie ITG .turbină cu abur. 10. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR FĂRĂ POSTCOMBUSTIE (STAG). c .aer. În Figura 10. Aburul astfel produs .abur.combustibil. C .apă de alimentare Gazele de ardere evacuate din ITG sunt introduse în generatorul de abur recuperator unde cedează căldură către agentul apă-abur. 10. TA .1 este prezentată schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur fără postcombustie. d .

puterea calorifică inferioară a combustibilului. • Puterea termică prelevată de la sursa caldă de fluid de lucru al ITG: ITG Q1ITG = Q0 ⋅ ηCA (10.3) unde : ηtITG .randamentul camerei de ardere a ITG.randamentul transmisiei dintre ITG şi generatorul electric. În acest caz gazele de ardere vor fi evacuate în atmosferă prin intermediul unui coş de bypass.randamentul generatorului electric aferent ITG. R ITG ηG .randamentul mecanic al ITG. ocolind generatorul de abur.randamentul termic al ITG. ITG poate să lucreze independent. În schimb. ηITG .2 Analiza energetică a STAG Pentru analiza performan elor STAG se definesc următoarele fluxuri energetice: • Puterea termică intrată cu combustibilul în ciclul cu gaze: ITG Q0 = B ITG ⋅ H ii (10.2) unde: ηCA .4) ITG unde: η M .172 Capitolul 10 evoluează în ciclul termodinamic inferior.1) unde: B ITG . dezvoltând lucru mecanic în turbina cu abur.debitul de combustibil. • Lucrul mecanic produs de ciclul termodinamic aferent ITG: LITG = Q1ITG ⋅ ηtITG (10. neputând func iona singură. 10. • Puterea electrică produsă la bornele generatorului electric al ITG: ITG ITG ITG PB = LITG ⋅ η M ⋅ η ITG ⋅ ηG R (10. Instala ia de turbină cu abur (ITA) este total subordonată fa ă de ITG. H ii . .

randamentul generatorului electric aferent TA.5) • Puterea termică intrată în ciclul cu abur: ITA ITG Q0 = Q2 ⋅ β (10. .10) Figura 10. • Puterea termică preluată de agentul apă-abur: ITA Q1ITA = Q0 ⋅ ηTR (10.7) Nota iile din rela ia 10.randamentul transferului de căldură în generatorul de abur recuperator • Lucrul mecanic produs în turbina cu abur: LITA = Q1ITA ⋅ ηtITA (10.8) unde : ηTR .2 prezintă în mod sintetic fluxurile energetice din cadrul STAG.randamentul termic al instala iei de turbină cu abur (ITA). exprimate prin rela iile de mai sus. (10. ITA ηG .7 corespund Figurii 10.9) unde : ηtITA .Capitolul 10 173 • Puterea termică evacuată din ciclul termodinamic aferent ITG: ITG Q2 = Q1ITG ⋅ 1 − ηtITG ( ) (10.6) unde β este gradul de recuperare al căldurii din gazele de ardere evacuate din ITG: β= t4 − t5 t4 − t1 (10.1. • Putere electrică produsă la bornele generatorul electric al ITA: ITA ITA ITA PB = LITA ⋅ ηM ⋅ ηG ITA unde : ηM .randamentul mecanic al turbinei cu abur.

10.174 Capitolul 10 LITG ITG Q0 ITG Q1 I PB T G ITG ITG ∆PM ∆PR ∆PG ∆QCA LITA ITA PB ∆Qβ + ∆QTR ∆QC ITA ITA ∆PM ∆PG Fig. se pot exprima următoarele mărimi care descriu performan ele unui ciclu combinat gaze-abur fără postcombustie: • Puterea electrică totală produsă de ciclul combinat: ITG ITA ITG ITG ITG PB + PB = Q0 ⋅ ηCA ⋅ [ ηtITG ⋅ ηM ⋅ η ITG ⋅ ηG + R ITA ITA + 1 − ηtITG ⋅ β ⋅ ηTR ⋅ ηtITA ⋅ ηM ⋅ ηG ( ) ] (10.12) ( ηtITG ) ⋅ β ⋅ ηTR ⋅ ηtITA ⋅ ITA ηM ⋅ ITA ηG ] • Raportul puterilor electrice : ITG ITG ITG ηtITG ⋅ ηM ⋅ η ITG ⋅ ηG PB R = ITA ITA ITA PB 1 − ηtITG ⋅ β ⋅ ηTR ⋅ ηtITA ⋅ ηM ⋅ ηG ( ) (10. 10.pierderi energetice aferente randamentelor definite în rela iile 10.11) • Randamentul electric brut al ciclului combinat: ηSTAG = B + 1− ITG ITA PB + PB ITG ITG = ηCA ⋅ [ ηtITG ⋅ ηM ⋅ ηITG ⋅ ηG + R ITG Q0 (10.10. Combinând rela iile 10.13) Pentru a pune mai bine în eviden ă rela ia între cele două cicluri se prezintă o aplica ie numerică pentru care se cunosc următoarele date ini iale de calcul: .1 . ∆P .10.1 ÷ 10.2 Bilan ul energetic al STAG ∆Q . ∆QC .pierderi la sursa rece a ciclului cu abur (condensator).

Acest salt de randament este o consecin ă directă a efectului de cascadă termodinamică în care ciclurile componente sunt înseriate. ηCA = 1. ηTR = 1.Capitolul 10 ITG ITG ITA ITA ηM ⋅ ηG = ηM ⋅ ηG = 0. au în general randamente mai mici de 40 %.3 Configura ie STAG cu două grupări ITG . randamentul global al STAG poate depăşi cu uşurin ă 50%. scăderea temperaturii de alimentare a GR conduce la o creştere a produsului β ⋅ ηtITA .35.984 175 η ITG = 1 (legătură rigidă între ITG şi GE corespunzător) R ηtITG = 0 .82 Rezultă: P ITG ηSTAG = 0. Deci gradul de preîncălzire regenerativă trebuie să fie foarte mic în cazul STAG.824 B PB Ordinul de mărime al valorilor din aplica ia numerică de mai sus este întâlnit în mod uzual în calculele aferente instala iilor existente. • Ciclul cu abur este strict recuperativ. BITA = 1. Pe ansamblu însă.3). aer combustibil gaze de ardere ITG GR CR abur ITA gaze de ardere aer combustibil ITG GR CR Fig. În condi iile în care puterea ITG este limitată. ob inerea unei puteri unitare mari pentru STAG trebuie realizată prin cuplarea a două sau mai multe grupări ITG . β = 0 . Din analiza rezultatelor se pot trage următoarele concluzii generale: • Deşi ciclul cu gaze.5332.36.GR . respectiv a ηSTAG . B • Puterea electrică a ITG este de aproximativ două ori mai mare decât a ITA. rezultând un randament termic relativ coborât pentru ITA. 10. Pentru ca β să aibă o valoare cât mai ridicată este necesar ca temperatura apei de alimentare a cazanului recuperator să fie cât mai scăzută.GR cu o singură ITA (vezi Figura 10. ηtITA = 0 . respectiv cu abur. În felul acesta poate fi asigurată o răcire corespunzătoare a gazelor de ardere evacuate la coş ( t5 scade).

Fa ă de un generator de abur conven ional deosebirea majoră constă în dispunerea suprafe elor de schimb de căldură. fiind suspendate de plafonul cazanului.5). amplasarea suprafe elor de schimb de căldură va depinde doar de nivelul termic care trebuie atins pe parte de agent apă-abur. spălate la exterior de fluxul de gaze de ardere. Solu iile întâlnite în mod uzual sunt cele cu circula ie naturală. Unul din elementele care diferen iază din punct de vedere constructiv şi func ional generatoarele de abur recuperatoare este tipul circula iei agentului apă abur în sistemul vaporizator. În Figura 10. Înăl imea evilor vaporizatorului trebuie să fie suficient de mare. În acest caz evile care formează suprafe ele de schimb de căldură sunt dispuse vertical. Nivelul de temperatură al gazelor de ardere recuperate din diverse procese industriale este în general de ordinul sutelor de grade şi nu favorizează schimbul de căldură prin radia ie. Ca şi în cazul generatoarelor de abur conven ionale.4 este prezentată în mod schematic amplasarea suprafe elor de schimb de căldură pentru acest tip de generator de abur. Se men ionează faptul că în ultima . impunând o dispunere pe orizontală a cazanului din punct de vedere al traseului de gaze de ardere (Figura 10. • Supraîncălzitorul primar (SÎ): vaporii de apă sunt aduşi la temperatura de ieşire din cazan.1 Generatorul de abur recuperator Generatorul de abur recuperator reprezintă interfa a între ciclul cu gaze şi cel cu abur. El este format din fascicule de evi prin care circulă agentul apă-abur. la limită. generatorul de abur poate fi considerat un schimbător de căldură în contracurent. evile prin care circulă agentul apă-abur sunt dispuse pe orizontală. sus inerea fiind asigurată de supor i verticali.3.3 Componentele STAG 10. • Vaporizatorul (VAP): apa trece în stare de vapori satura i. Cazanul recuperator poate fi dispus în acest caz pe verticală (Figura 10. În prima variantă circula ia în sistemul vaporizator se face pe baza diferen ei de densitate între apa care coboară şi emulsia apă-abur care urcă spre tambur. Acestea sunt înseriate în raport cu direc ia de curgere a gazelor de ardere încât. respectiv cu circula ie for ată multiplă.176 Capitolul 10 10. Pentru generatoare de abur cu circula ie for ată multiplă. • Supraîncălzitorul intermediar(SÎI): după destinderea în primul corp de turbină aburul este reîncălzit. prezen a pompei de circula ie în sistemul vaporizator reduce înăl imea necesară pentru evile acestuia. Astfel. se întâlnesc patru tipuri posibile de suprafe e de schimb de căldură convective: • Economizorul (ECO): apa este adusă până aproape de temperatura de satura ie.6).

Capitolul 10 177 perioadă de timp au fost dezvoltate şi o serie de generatoare de abur recuperatoare prevăzute cu circula ie for ată unică în sistemul vaporizator.tambur . 10. Aceştia sunt confec iona i din materiale uşoare care au drept principal obiectiv reducerea pierderilor de căldură în mediul înconjurător. Coş Apă Abur T gaze de ardere SI VAP ECO Fig. 10.4 Amplasarea suprafe elor de schimb de căldură într-un generator de abur recuperator În general temperaturile pe parte de agent primar sunt suficient de mici astfel încât să nu fie necesară o protejare prin răcire a pere ilor canalelor de gaze de ardere.5 Schi a unui generator de abur recuperator cu circula ie naturală T . coş ECO VAP SI. SÎI gaze de ardere Fig.

iar în Figurile 10.11 sunt date vederi pentru diverse tipuri de cicluri combinate. • Se ob ine o reducere a investi iei ini iale de 2 . PC .3. Reducerea se datorează în primul rând faptului că se foloseşte o singură gospodărie de ulei. Cea de-a doua solu ie prezintă o serie de avantaje în raport cu prima: • Permite realizarea unor scheme compacte ale STAG.2 Instala ia de turbină cu abur În cadrul unui STAG se disting două posibilită i de dispunere a turbinei cu abur: • Turbina cu abur este dispusă pe o linie de arbori separată în raport cu ITG • ITG şi turbina cu abur sunt dispuse pe aceeaşi linie de arbori.10. 10. un singur generator electric şi un singur transformator bloc În Figura 10.7 sunt prezentate diferite modalită i pentru o astfel de amplasare. 10. .pompă de circula ie.tambur.4 procente.8 .6 Schi a unui generator de abur recuperator cu circula ie for ată multiplă T .178 Capitolul 10 Coş Apă ECO VAP T PC SI Abur gaze de ardere Fig.

10. Unul din elementele care pot diferen ia turbinele cu abur caracteristice STAG. .cuplă rigidă. Există pericolul ca în zona corpului de joasă presiune să apară supraîncălziri datorită frecării paletelor cu aerul care sta ionează. 4 . este dispunerea condensatorului. G – generator electric În cazul dispunerii pe o singură linie de arbori una din problemele importante este comportarea turbinei cu abur la pornire. pe lângă dispunerea clasică. In Figura 10.lagăr axial.Capitolul 10 179 Fig.12 sunt prezentate aceste ultime două variante.turbină cu abur.cuplă elastică. înainte de admisia aburului. după ce a demarat produc ia de abur în GR. fa ă de cele conven ionale.7 Modalită i de dispunere a ITG şi TA pe aceeaşi linie de arbori 1 . Ulterior. Lansarea acestuia are loc pe baza energiei primite de la ITG. este nevoie de o sursă exterioară de abur pentru răcirea acestui corp în momentele de pornire. 3 . Astfel. astfel încât ITG să pornească independent. urmează să intre în func iune şi TA. se mai pot adopta şi variantele cu dispunere axială la eşapare (cazul cu un singur flux de joasă presiune) sau laterală.ambreiaj. O altă variantă o reprezintă utilizarea unui cuplaj de tip ambreiaj între turbina cu abur şi generatorul electric. Ca urmare. cu condensatorul suspendat sub corpul de joasă presiune. 2 . TA .

8 STAG cu două linii de arbori (două ITG pentru o ITA) generator de abur eşapare gaze de ardere ITG generator electric turbină cu abur transformator electric evacuare putere electrică instala ii de automatizare Fig.9 STAG cu o linie de arbori (o ITG pentru o ITA) . 10. 10.180 Capitolul 10 admisie aer generator de abur eşapare gaze de ardere ITG instala ii de automatizare generator electric evacuare putere electrică Fig.

11 Sec iune printr-un STAG cu dispunere pe o singură linie de arbori 1 – aspira ie aer în ITG.Capitolul 10 181 cameră de comandă şi control turbină cu abur ITG generatoare electrice GR Fig. 10. 10. 4 – generator de abur. 3 – generator electric. 5 – turbină cu abur.10 Vedere de sus – STAG cu dispunere pe mai multe linii de arbori Fig. 6 – condensator de abur cu dispunere axială . 2 – ITG.

10.12 Moduri de dispunere a condensatorului turbinei cu abur a . Altă modalitate ar fi utilizarea degazoarelor subatmosferice.condensator. generatorul electric este situat la partea dinspre corpul de înaltă presiune. cu efecte favorabile asupra tensiunilor termice care pot apare în cursul unei porniri rapide. însă acestea pun probleme din punct de vedere al gabaritului şi al men inerii vidului. Nu este exclusă şi folosirea unei degazări chimice. par ial în tamburul generatorului de abur. se ob ine o formă simetrică a turbinei. b . Men inerea unei temperaturi de alimentare a GR relativ scăzută va influen a şi modul de realizare al degazării.turbină cu abur. CJP .4 Realizări în domeniul STAG Fa ă de alte filiere de producere a energiei pe bază de combustibili fosili .182 Capitolul 10 G TA K a) K CJP G K b) Fig. TA . rezultând economii în ceea ce priveşte partea de construc ii. temperatura apei de alimentare a GR trebuie men inută la valori cât mai coborâte. Unele variante propun renun area la degazorul termic. În varianta cu condensator axial.generator electric. acesta este parte integrantă a CJP.dispunere axială. participând împreună la procesul de deplasare axială.corp de joasă presiune. În plus. degazarea efectuându-se par ial în condensator. În dorin a de a recupera o cotă cât mai mare din căldura gazelor de ardere. În acest caz. Aceste două moduri de dispunere a condensatorului permite pozi ionarea turbinei cu abur la o cotă foarte joasă.dispunere laterală K . G . 10.

STAG echipate cu ITG de tip GT24 (Agawam.13). SUA) şi GT26 . ceea ce reprezenta la ora respectivă un record mondial. realizare a firmei Siemens. reducându-se corespunzător cota de căldură evacuată în mediul înconjurător. prin înalta sa eficien ă. O altă problemă este constituită de evacuarea căldurii din centrală. II. Toate cele arătate mai sus relevă faptul că STAG prezintă reale avantaje fa ă de alte categorii de centrale electrice bazate pe combustibili fosili. în decursul probelor de garan ie pentru prima unitate. Ambarli (Turcia). O mare parte din energia primară este transformată în energie electrică. s-a atins un randament net de 52.Eficien a deosebit de ridicată a STAG contribuie la reducerea emisiilor de CO2. Unul din principalele obiective este reducerea emisiilor de noxe în atmosferă. respectiv hidrogen (ex. STAG are o durată relativ scurtă de construc ie şi montaj fa ă de celelalte tipuri de centrale. fiecare având două ITG şi o ITA. reprezenta cea mai mare centrală din Europa echipată cu STAG (1350 MW). camere de combustie cu ardere în trepte etc. Tendin a actuală. La momentul punerii în func iune (anul 1991). Din acest punct de vedere STAG prezintă anumite avantaje: . odată cu punerea în func iune a ITG. . Acelaşi efect îl are şi utilizarea unor combustibili cu raport mic între numărul de atomi de carbon. este de a minimiza impactul pe care o centrală electrică îl are asupra mediului înconjurător. este avantajat.17 % pentru regim de vârf. Recuperarea investi iei poate începe foarte repede. Totuşi. Aceasta cuprinde trei unită i.Capitolul 10 183 STAG prezintă o serie de avantaje certe: STAG atinge cele mai mari valori privind eficien a de conversie a energiei înglobate într-un combustibil fosil în energie electrică (vezi Figura 10.Func ionarea ITG.5 % pentru regim de bază. urmând ca ulterior să fie conectată şi partea de abur. respectiv STAG. Necesarul de apă de răcire în cazul STAG este sensibil mai mic decât la CCA. este condi ionată de existen a unui combustibil "curat". emisiile de SO2. fiind sensibil diminuate. metale grele etc. Dintre realizările deosebite realizate în domeniul STAG se pot aminti: I. există posibilitatea ca partea de ITG (care reprezintă aproximativ 2/3 din puterea totală) să fie pusă în exploatare mai repede. În plus. . regăsită şi în legisla ie.În domeniul reducerii emisiei de NOX deosebit de eficiente s-au dovedit tehnicile aplicate la ITG: injec ii cu apă sau abur în camera de ardere. Din nou STAG. respectiv 53. evolu ia ascendentă a pre ului gazului natural reprezintă un impediment important în calea dezvoltării acestei filiere energetice. gazul metan).. În aprilie 1991. cenuşă.

10. În cel de-al doilea caz eficien a netă depăşeşte 58 %. în circuit închis.STAG. Noua Zeelandă). Fig. b. de fabrica ie Alstom s-au dovedit a fi performante.CCA.hidrocarburi. 4 . iar eficien a acesteia poate atinge 60 %. 5 . cu abur prelevat de la ieşirea din corpul de înaltă presiune al turbinei cu abur. În acest scop a fost utilizat noul model de ITG de tip 9H. Firma General Electric a realizat o centrală echipată cu STAG la Baglan Bay. Principala noutate constă în faptul că o parte din răcirea componentelor turbinei cu gaze este realizată.CCFF. 1.ITG .184 Capitolul 10 (Taranaki.cărbune. în Marea Britanie. III. 3 .2 .13 Randamente pentru diverse tipuri de cicluri termodinamice a . Puterea centralei este de 480 MW.

condensator de abur. GR – generator de abur recuperator. Scopul introducerii postcombustiei este creşterea parametrilor ini iali ai ciclului cu . c .turbină cu abur.1 este prezentată schema de principiu pentru un CCSF.abur. VAS . TA . Din punct de vedere func ional deosebirea esen ială între STAG şi CCSF este reprezentată de faptul că. 11.ventilator de aer suplimentar. b . CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU POSTCOMBUSTIE LIMITATĂ (CCSF) 11.1 Concep ia generală de realizare a unui CCSF În figura 11. BITG b c coş ~ ITG BITA a VAS GR e TA C b d ~ PA Fig.combustibil. PA .apă de alimentare. d .aer.1 Schema de principiu pentru un CCSF ITG .5) din gazele de ardere eşapate din ITG. temperatura gazelor de ardere evacuate din ITG este ridicată prin intermediul unei arderi suplimentare (postcombustie). Arderea unei cantită i suplimentare de combustibil este posibilă datorită excesului mare de aer (în general peste 2. e .gaze de ardere. a . C .11.instala ie de turbină cu gaze. înainte de a intra în GR.pompă de alimentare.

în acest scop existând posibilitatea de a prevedea un ventilator de aer suplimentar (VAS). În acest caz. gazele de ardere fiind evacuate printr-un coş de by-pass.pierdere de căldură la sursa rece a ciclului cu abur (condensator) . pe lângă căldura provenită din ciclul superior (cu gaze). Deosebirea constă din faptul că. Ca şi în cazul STAG. ∆P – pierderi energetice aferente randamentelor definite în rela iile 11. În figura 11.186 Capitolul 11 abur şi/sau mărirea produc iei de abur a GR. nefiind utilizat întregul exces de aer disponibil. combustibilul introdus direct în GR va utiliza doar aerul provenit de la acest ventilator. Acest lucru justifică denumirea de ciclu combinat gaze-abur cu postcombustie limitată. ciclul cu abur beneficiază şi de energia dezvoltată prin postcombustie. În mod uzual. în anumite condi ii. ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie limitată nu mai poate fi considerat o cascadă termodinamică perfectă. şi partea cu abur poate func iona independent. După arderea suplimentară valoarea acestui exces rămâne în general mai mare de 2. CCSF poate fi încadrat în categoria ciclurilor de tip “serie . Bilan ul energetic.paralel”. în GR şi în camera de ardere a ITG se utilizează acelaşi tip de combustibil. Acest lucru se datorează faptului că. P ITG ITG B Q Q Q CA ITG 2 0 PITG M PITG G ITA PB ITA Q 0 ITA M ITA Q PC P PG Q PC Q GR Q C Fig. 11. Spre deosebire de STAG.2 sunt prezentate fluxurile energetice din cadrul CCSF.1 ÷ 11. instala ia de turbină cu gaze poate func iona independent.4 ∆QC .2 Bilan ul energetic al CCSF ∆Q .2 Analiza energetică a CCSF. Din considerente func ionale şi de material temperatura gazelor de ardere după arderea suplimentară nu trebuie să depăşească în general 750 ÷ 800 °C. 11. pentru ardere.

• Puterea electrică la bornele generatorului electric al TA este dată de rela ia: ITA ITA PBITA = Q0ITG ⋅ η CA ⋅ 1 − η tITG + Q PC ⋅ η PC ⋅ η GR ⋅ η tITA ⋅ η M ⋅ η G (11.3) unde: Q PC este puterea termică corespunzătoare combustibilului introdus direct în GR. Pornind de la rela iile de mai sus.1) • Puterea termică evacuată din ciclul termodinamic aferent ITG: ITG ITG Q2 = Q0 ⋅ η CA ⋅ 1 − η tITG ( ) (11.Capitolul 11 187 Urmărind aceeaşi logică ca în cazul STAG se pot exprima următoarele fluxuri energetice: • Puterea electrică produsă la bornele generatorului electric al ITG: ITG ITG ITG PBITG = Q0 ⋅ η CA ⋅ η tITG ⋅η M ⋅ η G (11.2) • Puterea termică intrată în ciclul cu abur (în GR) trebuie să ină seama şi de postcombustie: ITA ITG ITG Q0 = Q2 + Q PC ⋅ η PC = Q0 ⋅ η CA ⋅ 1 − η tITG + Q PC ⋅ η PC ( ) (11.5) . η PC – randamentul postcombustiei ( ine seama de pierderile datorate arderii incomplete).4) [ ( ) ] unde: η GR este randamentul GR şi ine seama de pierderile de căldură în mediul înconjurător şi de pierderile datorate căldurii sensibile a gazelor de ardere evacuate la coş. se poate exprima randamentul electric al CCSF: CCSF = ηB PBITG + PBITA Q0ITG + Q PC ITA t = ITG ITG = (1 − µ PC ) ⋅η CA ⋅ η tITG ⋅ η M ⋅ η G + (1 − µ PC ) ⋅ η CA ⋅ 1 − η tITG + µ PC ⋅ [ ( ) ] ⋅ η GR ⋅ η ⋅η ITA M ⋅η ITA G (11.

rela ia 11.11) [ ( ) ] ceea ce reprezintă de fapt expresia randamentului electric brut al unui ciclu combinat gaze-abur fără postcombustie în care: . cât şi în GR.5 devine: CCSF ITG ITG ITA ITA ηB = η CA ⋅ η tITG ⋅ η M ⋅ η G + 1 − η tITG ⋅η GR ⋅ η tITA ⋅ η M ⋅ η G (11.6) Gradul de postcombustie oferă o imagine asupra cotei de energie primară care este indusă direct în GR şi se poate exprima şi sub forma: µ PC = B PC ⋅ H ii +B B PC ⋅ ( ) ( ) H ii PC PC ITG ⋅ H ii ( ) (11. În cazul µ PC = 0 rela ia 11.puterea calorifică inferioară a combustibilului.8) µ PC poate lua valori în intervalul 0…1 cu următoarele situa ii limită: a) µ PC = 0 - (B (B PC =0 ) (11. B PC reprezintă debitele de combustibil introduse în ITG.7 devine: µ PC = B PC B PC + B ITG (11.7) ITG unde: B ITG .9) Nu are loc postcombustie ITG b) µ PC = 1 - =0 ) (11.188 Capitolul 11 unde s-a definit gradul de postcombustie µ PC cu rela ia: µ PC = Q PC ITG Q0 + Q PC (11.10) Întreaga produc ie de abur se datorează exclusiv energiei primare introduse direct în GR. respectiv GR. În varianta în care se utilizează acelaşi tip de combustibil atât la ITG. H ii .

Primele genera ii de ITG se caracterizau prin temperaturi şi debite relativ mici la eşaparea din turbina cu gaze. iar GR nu avea în general mai mult de un nivel de presiune. oprirea ITG pentru diverse motive (avarie. Principalele două cerin e ale oricărui consumator de energie termică sunt continuitatea în alimentarea cu căldură şi asigurarea parametrilor ceru i de proces. Pentru aceste situa ii. în func ie de structura cererii de energie. asigurându-se în felul acesta continuitatea în alimentarea consumatorului termic. În multe aplica ii. • Există situa ii când ansamblul ITG + GR este dimensionat pentru o valoare mai mică decât cea corespunzătoare consumului termic maxim. În consecin ă. CCSF se reduce la o ITG cu recuperare externă de căldură şi postcombustie limitată. În aceste condi ii. La ora actuală. Pentru celelalte cazuri. prevederea postcombustiei limitate este pe deplin justificată. instala ia de turbină cu abur poate lipsi. În acest caz. . Ea intră în func iune în momentele în care ITG este oprită. În cazul utilizării STAG. În consecin ă randamentul ITA şi al ciclului combinat era plafonat. cu următoarele consecin e asupra unui ciclu combinat de tip STAG: • Parametrii pe parte de abur erau limita i. CCSF reprezenta o alternativă care putea conduce la creşterea randamentului şi puterii unui ciclu combinat gaze-abur. prin utilizarea unor ITG performante şi a unor scheme eficiente de recuperare a căldurii din gazele de ardere. Din aspectele prezentate mai sus se poate trage concluzia că în viitorul apropiat CCSF va fi utilizat preponderent pentru unită ile de cogenerare de mică şi medie putere.12) 11.) conduce în mod inevitabil la oprirea livrării de căldură. fără a afecta încărcarea instala iei de turbină cu gaze. postcombustia joacă rolul unei instala ii de rezervă şi siguran ă. deci puterea la bornele TA era redusă. activită i de mentenan ă etc. introducerea postcombustiei limitate nu mai este justificată în centralele de condensa ie pură. • Produc ia de abur era scăzută. varianta STAG se dovedeşte a fi mai potrivită decât CCSF. În aceste cazuri. se poate asigura o varia ie a sarcinii termice. Se pot men iona următoarele avantaje pe care postcombustia limitată le poate oferi unită ilor de cogenerare : • Prin modificarea debitului de combustibil introdus direct în GR.3 Premizele utilizării CCSF. existen a unei cote de căldură care nu parcurge ambele trepte ale cascadei termodinamice conduce la scăderea randamentului global în raport cu un ciclu combinat fără postcombustie. În acest caz postcombustia poate interveni pentru acoperirea vârfurilor de sarcină.Capitolul 11 189 η GR = β ⋅ η TR (11. O situa ie aparte este reprezentată de grupurile de cogenerare de putere mică şi mijlocie.

Instala ia de ciclu combinat gaze-abur cu arderea cărbunelui în pat fluidizat sub presiune (PFBC) este alcătuită din următoarele păr i componente: instala ia de turbină cu gaze. e .focar cu ardere sub presiune.vaporizator. F b e Fig. K . instala ia de turbină cu abur şi focarul cu arderea cărbunelui în pat fluidizat sub presiune (figura 12.1). 12.zgură.1 Schema instala iei.12.cărbune.turbină cu gaze. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU ARDEREA CĂRBUNELUI ÎN PAT FLUIDIZAT SUB PRESIUNE. EF . b .absorbant+apă Compresorul K al instala iei de turbină cu gaze alimentează focarul cazanului F cu aer comprimat (la aproximativ 12 ÷ 16 bar). a . VAP . necesar pentru fluidizarea patului şi pentru ardere.pompă de injec ie.electrofiltru.compresor.gaze de ardere la coş. TA .1 Schema de principiu a instala iei PFBC F . 12. c .economizor. TG .cenuşă. Principiul de func ionare.supraîncălzitor. PI . d . f . .aer. ECO .turbină cu abur. SI . FC filtru de cenuşă.

Aceasta favorizează procesul de desulfurare în focar şi conduce. Men inerea temperaturii la această valoare se realizează prin imersarea în pat a unei suprafe e de schimb de căldură (de cele mai multe ori vaporizatorul şi supraîncălzitorul prin care circulă agentul apă-abur). gaze de ardere filtrate filtru ciclon abur cenuşă colectată pat fluidizat apă de alimentare cărbune + dolomită evacuare zgură aer comprimat Fig. având o granula ie maximă de 5 mm.Capitolul 12 191 Cărbunele. desulfurarea în focar atinge o eficien ă de până la 99 %. patul fluidizat poate fi de tip fierbător sau circulant. situând-se în jurul valorii de 850 °C. formând o pastă care este introdusă în focar cu ajutorul pompei de injec ie PI. este amestecat cu un absorbant care fixează sulful (calcar. Ca şi în cazul arderii în pat fluidizat la presiune atmosferică (AFBC).2 şi 12. în acelaşi timp. la ob inerea unor emisii reduse de NOX. împreună cu viteza relativ redusă de fluidizare (cca. dolomită) şi cu apă. în Figurile 12.3 fiind prezentată a doua variantă.2 Schema unei instala ii cu pat fluidizat circulant sub presiune În interiorul focarului temperatura este relativ coborâtă. Aceasta îmbunătă eşte calitatea arderii şi pe cea a . 1 m/s) realizează o durată ridicată de sta ionare a particulelor de cărbune. În aceste condi ii. Înăl imea relativ mare a patului fluidizant (3. 12. oxid de calciu.5 ÷ 4 m).

5 – filtru de cenuşă.3 Sec iune prin focarul PFBC 1 – depozit de cărbune şi absorbant. În acelaşi timp se îmbunătă eşte transferul de căldură între gazele de ardere şi agentul apă . tot printrun sistem de tip ecluză. 2 – circuit apă . Fig. • Evacuarea cenuşii fierbin i din zona de ardere sub presiune. 4 – anvelopă. . ceea ce conduce la posibilitatea utilizării unei varietă i mari de combustibili solizi. fapt care are drept consecin ă reducerea gabaritului focarului. se majorează energia termică pe unitatea de volum. 3 – injec ie de cărbune + absorbant. printr-un sistem de tip ecluză care func ionează la presiuni şi temperaturi ridicate.abur care circulă prin suprafa a imersată în patul fluidizat. 6 – reinjectare produse solide în focar Întrucât arderea are loc sub presiune.192 Capitolul 12 procesului de desulfurare în focar. Arderea sub presiune ridică însă unele probleme legate de: • Alimentarea focarului sub presiune cu combustibil solid.abur. 12.

mărindu-se durata de via ă a acesteia. Dintre dezavantaje se pot aminti: Func ionarea focarului la presiuni relativ ridicate. La ieşirea din acest sistem de filtrare. De asemenea. randamentul termic al ciclului cu abur este modest. Datorită preîncălzirii recuperative însemnate a apei în economizor. Eficien ă mai ridicată a procesului de ardere decât în cazul AFBC. preîncălzirea regenerativă este redusă. gazele de ardere rezultate sunt trecute printr-o instala ie de filtrare de înaltă temperatură (filtrul de cenuşă FC). Aburul supraîncălzit rezultat se destinde apoi în turbina cu abur TA. alcătuită în general din două trepte: 1. Eficien ă mai ridicată pentru conversia energiei termice în energie electrică. re inând particule de dimensiuni mici din gazele de ardere. Emisii de NOX mai scăzute la excese de aer comparabile. Urmărind traseul agentului apă-abur pe schema din figura 12. filtre ceramice care realizează o filtrare fină. În consecin ă. Gazele de ardere astfel cură ate se destind în turbina TG.1 se observă că. după parcurgerea economizorului. Pentru a putea fi îndeplinite standardele privind emisiile de praf în atmosferă.Capitolul 12 193 După ce părăsesc focarul. după care se răcesc în economizorul ECO. Din motive de siguran ă componentele care lucrează la presiuni . particulele de cenuşă rămase în fluxul de gaze de ardere au un diametru de maxim 10 µm. înainte de a fi evacuate la coş gazele de ardere sunt trecute prin filtrul EF (care poate fi un electrofiltru sau un filtru textil). preîncălzind recuperativ apa de alimentare din circuitul instala iei cu abur. În compara ie cu arderea în pat fluidizat la presiune atmosferică (AFBC). În acest fel se reduce eroziunea paletajului turbinei cu gaze. Gradul ridicat de întrepătrundere tehnică a instala iilor face ca ITG şi ITA să nu poată func iona separat. cazanul nu are preîncălzitor de aer. 2. arderea cărbunelui în pat fluidizat sub presiune (PFBC) prezintă următoarele avantaje suplimentare: Dimensiuni reduse ale focarului şi compactitate mai mare a centralei la aceeaşi capacitate instalată. în aşa fel încât este recuperat cărbunele nears. apa de alimentare este vaporizată şi aburul rezultat este supraîncălzit în suprafa a de schimb de căldură VAP+SI imersată în patul fluidizat. recirculându-le în focar. filtru ciclon care separă particulele grosiere din gazele de ardere. întrucât gazele de ardere se răcesc în economizor până la temperatura de evacuare la coş.

3 Exemple de centrale echipate cu PFBC • Prima centrală din lume echipată cu PFBC a fost pusă în func iune în 1990 la Värtan. împreună cu utilizarea unui ciclu cu abur cu parametrii ini iali cât mai înal i. . 12. IGCC. ca procedeu de conversie a energiei combustibilului solid în energie electrică. evile imersate în patul fluidizat sunt supuse unui fenomen accentuat de eroziune. Pe lângă efectul negativ asupra randamentului ciclului cu gaze. sub 100 MW. Aşa cum s-a arătat. Cenuşa este re inută în filtre performante care lucrează în condi ii severe de presiune şi temperatură.3). Astfel. emisiile de oxizi de sulf şi de azot sunt reduse printr-o desulfurare eficientă în focar. Pentru îmbunătă irea performan elor instala iilor PFBC. Este necesar un consum ridicat de reactiv pentru o desulfurare eficientă în focar. Filtrele de cenuşă lucrează în condi ii severe de presiune şi temperatură (800 ºC ÷ 900 ºC). Este cazul instala iilor PFBC din a doua genera ie. Totuşi. la PFBC aceste valori pot fi atinse şi pentru grupuri cu puteri unitare relativ scăzute. restul provenind de la instala ia de turbină cu abur. respectiv prin men inerea unei temperaturi reduse în focar. 12.2 Performan ele PFBC Randamentele instala iilor PFBC actuale se situează în intervalul 35 ÷ 45%. Această modificare. limitarea temperaturii gazelor de ardere la intrarea în turbină la valori sub cele uzuale la ora actuală conduce la micşorarea puterii ob inute în ITG. conduce la o creştere a randamentului până în domeniul 46 ÷ 48 %. fiind comparabile cu cele ob inute în ciclurile conven ionale cu abur şi chiar inferioare celor corespunzătoare instala iilor cu parametrii supracritici ai aburului. Se poate concluziona că instala iile PFBC le concurează pe cele cu gazeificare integrată a cărbunelui. cu impact redus asupra mediului. se poate majora temperatura gazelor de ardere la intrarea în TG utilizând o cameră de ardere suplimentară în care se foloseşte drept combustibil gaz natural sau gaz ob inut prin gazeificarea cărbunelui.194 Capitolul 12 ridicate trebuiesc amplasate în interiorul unei anvelope de protec ie (vezi Figura 12. Este vorba de o CET care alimentează cu căldură consumatori termici din Stockholm pe perioada octombrie-mai. Suedia. numai 20 % din puterea totală este furnizată de ITG. În urma desulfurării rezultă cantită i importante de reziduu solid (gips) care ridică problema depozitării şi valorificării acestora.

Cazanul existent al ITA a fost înlocuit cu unul cu ardere în pat fluidizat sub presiune.5 . MWel 135(225) 75 70 70 65(90) 350 250 Parametrii abur 137 bar/530 ºC 94 bar/513 ºC 90 bar/496 ºC 103 bar/ 593 ºC/ 537 ºC 142 bar/ 537 ºC/ 537 ºC 241 bar/ 565 ºC/ 593 ºC 166 bar/ 566 °C / 593 °C An de punere în func iune 1990 1990 1990 1993 1999 1999 2000 Randament.0 42. • Centrala electrică Escatron din Spania a fost retehnologizată tot în 1990. fa ă de norma de 60 mg/MJ. respectiv de gips şi cenuşă zburătoare. Calitatea proastă a lignitului folosit (36 % cenuşă. aceasta se face în nouă cicloane separatoare. Unitatea are o putere electrică de 79 MW care este produsă cu un randament global de 36 %. la 10 mg/MJ fa ă de norma de 50 mg/MJ. iar cea de NOX este redusă suplimentar prin injec ie de amoniac în gazele de ardere. În tabelul 12. % 33. Emisia de SO2 este de 30 mg/MJ. turbina cu abur s-a păstrat şi a fost adăugată o ITG.5 42. 20% umiditate şi 7% sulf) a condus la necesitatea utilizării şi vehiculării unor debite mari de combustibil şi de calcar.1 sunt prezentate şi alte realizări în domeniul PFBC.1 Exemple de PFBC Amplasament Wartan (Suedia) Escatron (Spania) Tidd (SUA) Warkamatsu (Japonia) Cottbus (Germania) Karita (Japonia) Osaki (Japonia) Putere electrică.5 36.4 35. cu ajutorul unei instala ii PFBC. Tabelul 12.0 41.0 37. Pentru creşterea eficien ei filtrării gazelor de ardere.Capitolul 12 195 Centrala are în componen ă două unită i PFBC care furnizează împreună o putere electrică de 135 MW şi una termică de 224 MW. cu un randament global de producere a energiei electrice şi termice de 80 %.

azot instala ie de preparare a oxigenului oxidant aer abur preparare gaz de răcire gaz gaz de filtrare gaz gaz de gazogen gazogen STAG cărbune cărbune de gazogen gazogen de gazogen gazogen apă Instala ie de gazificare Fig.13. • Recuperarea căldurii provenite din răcirea gazului de gazogen în scopul producerii de abur. În acest sens. IGCC. 13. se remarcă: • Utilizarea aerului comprimat provenit din ITG ca agent oxidant în gazogen. sunt date în Figura 13.1 Schema instala iei.1 Schema de principiu a instala iei IGCC La realizarea IGCC se urmăreşte integrarea cât mai strânsă a sistemului de gazeificare a cărbunelui în cadrul ciclului combinat gaze-abur.1. La limită. IGCC poate fi considerat un ciclu combinat fără postcombustie căruia i s-a ataşat o instala ie de gazeificare a cărbunelui în care este preparat combustibilul "curat" necesar func ionării ITG. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU GAZEIFICARE INTEGRATĂ A CĂRBUNELUI. 13. iar în Figura 13. Principiul de func ionare Principalele componente ale instala iei de ciclu combinat gaze-abur cu gazeificarea integrată a cărbunelui. .2 este prezentată o schemă simplificată.

Capitolul 13 197 • Recuperarea în ITG a azotului provenit de la uzina de preparare a oxigenului. 17 – generator de abur recuperator.2 Schema termică simplificată a IGCC 1 .) Acestea trebuiesc îndepărtate în vederea protejării turbinei cu gaze şi în scopul .gaz natural. 14 . 15 .turbină cu gaze. 13 saturare cu apă. 7 . 18 .filtrare gaz de gazogen.compresor de azot.sulf.compresor de aer.gazogen. la reglarea emisiilor de NOX.abur.fabrică de oxigen. 5 . 2 . 9 . 11 . clor.a. 10 . gazul combustibil con ine impurită i mecanice (cenuşă antrenată) şi chimice (compuşi de sulf. Azotul este folosit la creşterea debitului masic prin turbina cu gaze şi ca masă inertă în camera de ardere. 8 . 6 . fluor. 13. Fig.turbină cu abur La ieşirea din gazogen.flux de cărbune.răcitor gaz de gazogen.cameră de ardere ITG. metale alcaline ş. 3 .zgură. 16 .cenuşă. 12 .

Căldura recuperată în instala ia de răcire a gazului combustibil . respectiv aerul atmosferic. Cură area gazului de gazogen înainte de intrarea în ITG se poate face în instala ii func ionând la temperatură coborâtă . 13.tehnologie nouă. Gazele de ardere rezultate se destind în turbina cu gaze.3 – 2 % din cel al gazelor de ardere eşapate la presiune atmosferică.1 este dată compozi ia volumică standard şi puterea calorifică a gazului de gazogen ob inut prin gazeificarea cărbunelui utilizând ca agent oxidant oxigenul. . Raportul puterilor electrice la borne ob inute în instala ia IGCC este de ITG ITA ordinul: PB / PB = 1. pentru temperaturi ale gazelor de ardere la intrarea în turbina cu gaze de 1100 ÷ 1300 °C. Un aspect extrem de avantajos al IGCC este acela că opera ia de cură are se face asupra gazului de gazogen aflat sub presiune şi care are un debit volumetric de aproximativ 1. randamentul global al IGCC se poate majora cu 2 %. iar combustibilul gazos ob inut este denumit gaz de sinteză sau gaz de gazogen. iar sistemele de gazeificare au randamente de ordinul 80÷85%.2 Procesul de gazeificare Gazeificarea reprezintă procesul prin care un combustibil solid sau lichid este transformat prin oxidare par ială într-un amestec de gaze combustibile.este utilizată tot la producerea de abur.tehnologie uzuală . dioxidul de carbon. În Tabelul 13. Ca agen i de gazeificare (sau agen i oxidan i) se utilizează: oxigenul. Apoi. aerul. Prin creşterea gradului de integrare a sistemului de gazeificare şi a celui de răcire a gazului combustibil în cadrul instala iei de ciclu combinat. vaporii de apă. rezultă o valoare scontată a randamentului global al IGCC de 44÷46%. aburul se destinde într-o turbină cu abur. reducându-se investi ia specifică. După cură are.în cazul cură ării acestuia prin metode de joasă temperatură . Căldura lor reziduală este recuperată într-un generator de abur. Întrucât ciclurile combinate fără postcombustie au depăşit randamentul global de 55%. gazul combustibil poate trece printr-o instala ie de saturare cu apă sau abur.198 Capitolul 13 reducerii emisiilor de substan e poluante în atmosferă. în scopul reducerii emisiilor de NOX. avansată. gazul intră în camera de combustie a ITG împreună cu aerul de ardere eşapat de compresor şi cu azotul rezultat de la uzina de preparare a oxigenului. Instala ia în care are loc procesul de gazeificare se numeşte gazogen. Astfel scade gabaritul instala iei de cură are. La rândul lui.sau la temperatură înaltă . hidrogenul.5 .

de circa 500 °C. cu pat fluidizat şi prin antrenare.00 15.45 N2 [%] 1. hidrogenul şi metanul ob inu i din reac ii constituie elementele combustibile ale gazului de gazogen.3.05 1. .51 34. b) Gazeificarea este eficientă atunci când are loc la temperaturi ridicate. iar gazul de sinteză rezultat străbate în contracurent patul de cărbune.prin hidrogazeificare (agent de gazeificare hidrogenul). iar cărbunele se încălzeşte. fiind evacuat pe la partea superioară. Gazeificarea cu pat fix Brichetele de cărbune (6÷50 mm) sunt introduse pe la partea superioară a gazogenului. • endoterm .35 CO2 [%] 11.1 Compozi ia volumică standard şi puterea calorifică inferioară a gazului de gazogen Componen a/puterea Agent de gazeificare calorifică inferioară oxigen aer CO [%] 41. . Observa ii: a) Randamentul global al unui proces de gazeificare depinde de modul de recuperare a căldurii sensibile a gazului de sinteză. Agentul de gazeificare poate fi abur.37 H2 [%] 31.24 25. În acest mod gazul se răceşte.prin oxidare par ială (agent de gazeificare oxigenul). întrucât aceasta reprezintă mai mult de 10 % din puterea calorifică a cărbunelui.20 8.68 H2O [%] 15.00 15.Capitolul 13 199 Tabelul 13.00 8147 4167 Hii [kJ/m3N] Gazeificarea se poate face: • exoterm .15 CH4 [%] 0. Zgura/cenuşa este evacuată pe la partea inferioară.prin reac ie cu vapori de apă sau CO2 Monoxidul de carbon. Gazul ob inut are o temperatură coborâtă. Schemele de principiu ale acestora sunt prezentate în figura 13. Există trei tipuri de procese de gazeificare care se află astăzi în stadiul comercial: cu pat fix. aer sau oxigen şi este introdus prin partea de jos a gazogenului. Majoritatea instala iilor de gazeificare lucrează în domeniul de temperaturi cuprinse în intervalul 1300 şi 1600 °C.

Se constată că. gazul de gazogen este cură at prin procedee de înaltă temperatură în cazul gazeificării cu pat fluidizat şi prin procedee umede. b) cu pat fluidizat. Agentul oxidant (abur.200 Cărbune (6÷50mm) Gaz 500°C Cărbune (6÷10mm) Zgură Abur/aer/oxigen Capitolul 13 Gaz 900÷1100°C Gaz 1300÷1600°C Cenuşă Zgură Cărbune (90µm) Abur/ oxigen Abur/aer/oxigen a) b) a) cu pat fix. Temperatura în patul fluidizat este men inută la valori inferioare celei de topire a cenuşii. Datorită temperaturii ridicate. În aceste condi ii. de joasă temperatură. de aproximativ 1300 ÷ 1600 °C. Gazul rezultat are o temperatură relativ ridicată. un element cheie al fiabilită ii IGCC este reprezentat de instala ia de alimentare cu cărbune. răcită ulterior cu apă şi solidificată. c) prin antrenare. Gazul de sinteză produs părăseşte gazogenul cu o temperatură înaltă. c) Fig. realizată prin: • Amestecarea cărbunelui cu apă şi injectarea amestecului în gazogen. de ordinul 900 ÷ 1100 °C şi este evacuat pe la partea superioară a reactorului. consumul de oxigen este în general mai ridicat decât la alte sisteme de gazeificare. . • Antrenarea cărbunelui cu agent provenit de la uzina de separare a aerului. de circa 20 bar. Gazeificarea prin antrenare Cărbunele utilizat are o granula ie extrem de fină (90 µm) şi este gazeificat rapid la temperatură înaltă. aer sau oxigen) este introdus prin partea inferioară a gazogenului.3 Schemele de principiu ale principalelor procedee de gazeificare Gazeificarea cu pat fluidizat Cărbunele trebuie să aibă o granula ie mai mică decât cea necesară la procedeul cu pat fix (6 ÷ 10 mm). Timpul de reziden ă al particulelor de cărbune în gazogen este de ordinul a câteva secunde. iar o mare parte din reziduul solid este evacuat sub formă de zgură topită. la gazeificarea prin antrenare. 13. Gazogenul integrat într-un ciclu combinat gaze-abur lucrează la o presiune ridicată.

Capitolul 13

201

• Un sistem de tip ecluză. La utilizarea aerului ca agent oxidant se produce un gaz de sinteză cu o putere calorifică scăzută (aproximativ o optime din puterea calorifică inferioară a gazului natural). Dacă drept agent oxidant se foloseşte oxigenul, atunci gazul ob inut are o putere calorifică mai ridicată (aproximativ o treime din puterea calorifică inferioară a gazului natural). Aşadar, pentru o putere dată a IGCC, instala iile de gazeificare şi cură are a gazului de gazogen sunt mai voluminoase în cazul utilizării aerului. În schimb, la gazeificarea cu ajutorul oxigenului este necesară prevederea unei uzine de separare a acestuia din aer. Decizia privind adoptarea solu iei optime (aer sau oxigen ca agent oxidant) se ia în urma efectuării unui calcul tehnico-economic. În Figura 13.4 se prezintă schema de conversie a cărbunelui în energia electrică în centrala Buggenum (Olanda) echipată cu IGCC. Această unitate a fost pusă în func iune în anul 1993, având o putere electrică de 252 MW şi un randament global de 46,2 %. Întrucât 60 % din puterea electrică este produsă în ITG, necesarul de apă de răcire se reduce la mai pu in de jumătate din cel al unei CCA. Eficien a desulfurării este de 99,8%, emisiile de NOX sunt foarte scăzute (0,3 ÷ 0,5 g/kWh), iar cantitatea de CO2 per kWh este cu 15 % mai mică decât cea rezultată într-o CCA pe cărbune, datorită creşterii randamentului global. Emisia de praf este cu un ordin de mărime mai mică decât cea corespunzătoare unei CCA.
Servicii interne + uzina de separare a aerului 7%

Abur Abur O2 Abur

I.T.A. 21 %

Energie electrică 46 %

Cărbune 100 %

Sistem de Gaz de gazeificare sinteză Shell 82 %

I.T.G 32 %

Fig. 13.4 Conversia cărbunelui în energie electrică - IGCC Buggenum

202

Capitolul 13

În tabelul 13.2 sunt prezentate şi alte exemple reprezentative de unită i energetice echipate cu IGCC.
Tabelul 13.2 Exemple de IGCC
Amplasament Putere electrică , MW Randament net , %

Cool Water*, SUA Plaquemine*, SUA Wabash River*, SUA Tampa*, SUA
Buggenum**, Olanda Puertollano**, Spania

96 160 261,6 250
284 287,9

31,2 45 39,2 41,2
43 45

Pinon Pine**, SUA * Gazogen cu antrenare **Gazogen cu pat fluidizat

99

38,0

14. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU DISPUNERE PARALELĂ (PPCC)
Principiul ciclului combinat gaze-abur cu dispunere paralelă constă în utilizarea a două surse separate şi independente de putere termică pentru turbina cu abur. Principala sursă este de obicei un generator conven ional de abur, iar cea secundară un generator de abur recuperator care utilizează gazele de ardere eşapate dintr-o ITG. Montarea în paralel cu instala ia originală a uneia sau a mai multe grupări ITG + GR se poate realiza în următoarele variante: • Alimentarea cu abur a turbinei se face exclusiv din generatorul conven ional de abur. Generatorul de abur recuperator este utilizat doar pentru a preîncălzi o cotă din apa de alimentare (vezi Figura 14.1). • Generatorul de abur recuperator func ionează în paralel cu generatorul conven ional de abur. Aburul produs de GR poate fi injectat fie în admisia CIP (vezi Figura 14.2), fie în admisia CMP (vezi Figura 14.3).

ITG ITA

GA PIP DT PJP

GR

Fig. 14.1 PPCC cu preîncălzire a apei de alimentare

204

Capitolul 14

Bineîn eles, condi ia de punere în paralel pe parte de abur este ca ambele generatoare să producă abur la aceeaşi parametrii (presiune, temperatură).

ITG ITA

GA PIP D PJP

GR

Fig. 14.2 PPCC cu producere de abur şi injec ie în admisia CIP

ITG ITA

SII GA PIP D PJP

GR

Fig. 14.3 PPCC cu producere de abur şi injec ie în admisia CMP

PPCC reprezintă o solu ie interesantă pentru retehnologizarea unor centrale existente. Din punct de vedere istoric PPCC este primul tip de ciclu combinat gaze – abur care a fost dezvoltat pe plan mondial. În anul 1949, firma General Electric a pus în func iune un astfel de ciclu combinat gaze – abur la centrala Belle Isle

4 Vedere a primului ciclu combinat gaze-abur de tip PPCC (centrala Belle Isle.5). Figura 14. Oklahoma Gas and Electric Company. SUA) Un alt exemplu de reabilitare prin utilizarea PPCC este cel al centralei Mussalo din Finlanda (Figura 14. Tabelul 14. Fig.Capitolul 14 205 apar inând companiei de electricitate Oklahoma Gas and Electric. 14.4 prezintă o vedere a acestei unită i. Gazele de ardere eşapate din ITG sunt folosite pentru producerea de abur care este injectat în corpul de medie presiune al turbinei cu abur existente anterior pe amplasament. În cazul acestei centrale s-a utilizat pentru reabilitare o ITG de 65 MW. Aplica ia constă dintr-o ITG de 3. % 40 44 . MW 160 249 Randament.1 Performan ele centralei Musalo înainte şi după reabilitare Parametru Înainte de reabilitare După reabilitare Putere turbină cu abur. În Tabelul 14.5 MW care asigură preîncălzirea apei de alimentare pentru un grup conven ional de abur de 35 MW.1 sunt prezentate performan ele unită ii înainte şi după reabilitare. MW 160 185 Putere totală.

206 Capitolul 14 Fig. 14. Finlanda .5 Vedere a centralei Musalo.

1 Cadru legislativ Directiva 2001/80/EC reprezintă unul din cele mai importante acte legislative ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte reducerea impactului asupra mediului produs de sectorul energiei electrice şi termice şi se încadrează în strategia UE de combatere a ploilor acide şi a poluării transfrontaliere. Se pot face următoarele comentarii: • Directiva nu se aplică: . Notă: Concentra ia se defineşte ca fiind raportul între masa de poluant (exprimată în mg) şi volumul de gaze de ardere uscate (exprimate în m3N). indiferent de tipul combustibilului utilizat (solid.3 kPa). Pentru fiecare din cei trei poluan i men iona i mai sus sunt stabilite limite ale concentra iilor din gazele de ardere. Scopul final este reducerea emisiilor pentru o serie de poluan i atmosferici: oxizi de sulf (SO2). Concentra ia de oxigen din gazele de ardere se presupune a fi de 3 % (combustibili lichizi şi gazoşi). Pentru fiecare dintre aceste state a fost stabilit un plan na ional. lichid sau gazos). cuprinzând valori ferme ale cotelor de reducere. II. în func ie de tipul combustibilului şi de mărimea instala iilor de ardere. Reduceri treptate ale emisiilor anuale de poluan i la nivelul fiecărui stat membru al UE. Volumul de gaze de ardere este definit pentru condi ii normale (273 K şi 101. Limitării concentra iilor de poluan i din gazele de ardere evacuate în atmosferă. destinate producerii de energie. Directiva se aplică instala iilor de ardere având o putere termică nominală la intrare egală sau mai mare de 50 MWt.ANEXA A LIMITE ADMISIBILE PRIVIND CONCENTRA IILE DE POLUAN I EMISE ÎN ATMOSFERĂ A. În acest sens directiva con ine două categorii de măsuri destinate: I. oxizi de azot (NOX) şi pulberi. respectiv 6 % (combustibili solizi).

"Instala ii existente" pentru care licen a de construc ie. Până la data de 01.11. a fost ob inută după 01.11.bateriilor de cocs. sau în absen a acesteia licen a de operare.07.2002.instala iilor de postardere (ex. - .07.01. . Directiva admite derogări de la limitele de concentra ii impuse în următoarele condi ii: . . prin "instala ie de ardere" se în elege un generator de abur sau apă fierbinte care evacuează gazele de ardere în atmosferă prin intermediul unui coş propriu. sau să se încadreze într-un plan na ional de reducere a emisiilor de poluan i. sau în absen a acesteia licen a de operare.208 Anexa A • • • • • • instala iilor în care produsele de ardere sunt utilizate pentru reîncălzirea sau încălzirea directă. a fost ob inută înainte de 01.2008 aceste instala ii trebuie să respecte anumite limite de emisie. nave maritime. pot introduce limitări şi pentru alte categorii de poluan i. a fost ob inută după 01.1987. sau în absen a acesteia licen a de operare.07. II. De asemenea. Directiva împarte instala iile de ardere în trei tipuri: I.Reducerea numărului de ore de func ionare. Aplicând directiva la centralele termoelectrice şi termice. .instala iilor de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitică. Statele membre ale UE pot impune în mod individual limite şi termene mai severe decât cele stipulate în directivă.11. iar datorită con inutului de sulf al noului combustibil nu pot fi respectate concentra iile limită.instala iilor utilizate pentru propulsia unui vehicul.’02. Directiva se aplică doar pentru instala ii de ardere sta ionare.2003. Instala ii de epurare gaze reziduale) .1987. III. altele decât cele men ionate mai sus. "Instala ii noi" pentru care licen a de construc ie. fluviale sau a unei aeronave. . cu condi ia ca acestea să fie puse în func iune cel mai târziu la 27. .Imposibilitatea temporară de a asigura aprovizionarea cu combustibilul utilizat în mod normal.11.reactoarelor utilizate în industria chimică. cu condi ia punerii în func iune până cel mai târziu la 27. Dacă această licen ă a fost solicitată înainte de 27. . care trebuie să respecte limite de emisie mult mai dure decât instala iile de tip I sau II.2003. uscarea sau pentru orice alt tratament aplicat obiectelor ori materialelor. "Instala ii noi" pentru care licen a de construc ie. Directiva pune un accent deosebit asupra ac iunilor de monitorizare a emisiilor şi de măsurare a concentra iilor de poluan i.1987. instala ia trebuie să se respecte aceleaşi limite de emisie ca instala iile de tip I.instala iilor de turbine cu gaze montate offshore sau pentru care licen a de operare a fost solicitată înainte de 27.

2 Limite admisibile ale concentra iilor de poluan i pentru instala ii de ardere de tip I şi II A.Pentru instala ii mari de ardere prevăzute cu echipamente de desulfurare sau de injectare a varului montate înainte de 01. 541/2003. P ≤ 100 100 < P ≤ 300 300 < P ≤ 500 P > 500 MWt Rată minimă de desulfurare.5P P ≥ 500 400 Tabelul A. privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluan i proveni i din instala ii mari de ardere.01. gaz de furnal cu putere calorifică mică 35 5 800 . A.4 Combustibili gazoşi Tip combustibil Valoare limită. MWt 50 ≤ P <100 100 ≤ P < 500 Concentra ie. mg SO2/m3N 2000 2400 – 4P P ≥ 500 400 În situa ia în care valorile limită de emisie nu pot respectate datorită caracteristicilor combustibilului se aplică următoarele rate de desulfurare.1 Combustibili solizi Putere termică nominală (P). Tabelul A.1 Dioxid de sulf Tabelul A.Anexa A 209 În România prevederile Directivei 2001/80/EC au fost transpuse prin HG nr. mg SO2/m3N 1700 3650 – 6. mg SO2/m3N Combustibil gazos în general Gaz lichefiat Gaz cu putere calorifică mică.3 Combustibili lichizi Putere termică nominală (P).2001 Tabelul A.2.2 Rate de desulfurare pentru combustibili solizi Putere termică nominală (P). MWt 50 ≤ P ≤ 300 300 < P < 500 Concentra ie. provenit din gazeificarea reziduurilor din rafinării sau din cuptoarele de cocs. % 60 75 90 94 (92*) * .

care utilizează combustibil lichid cu un con inut de cenuşă mai mare de 0.3 Pulberi Tip combustibil Combustibili solizi Tabelul A. Valoare limită.06 %.500 MWt > 500 MWt Gazos 50 .6 Limite de emisie pentru pulberi Putere termică nominală.500 MWt > 500 MWt Lichid 50 .01. ** . mg NOX/m3N 600 500 600 200 450 400 300 200 Solid: 50 . un con inut combinat de umiditate şi cenuşă mai mare de 60 % în greutate şi cu un con inut de oxizi de calciu mai mare de 10 %.500 MWt > 500 MWt De la 01.210 Anexa A A.5 Limite de emisie pentru NOX Tip combustibil Valoare limită. .2.2016 50 .Valoarea limită de 100 mg/m3N este aplicată instala iilor cu o putere termică mai mică de 500 MWt.500 MWt > 500 MWt A. care utilizează combustibil solid care are o putere calorifică inferioară mai mică de 5800 kcal/kg.06% 5 în general 10 gaz de furnal Combustibili gazoşi 50 gaz provenit din ≥ 50 industria metalurgică * . mg/m3N MWt 50* ≥ 500 100 < 500 50 ≥ 50 ≥ 500 < 500 50 100 Combustibili lichizi** Combustibili lichizi cu un con inut de cenuşă mai mare de 0.2 Oxizi de azot Tabelul A. cu o umiditate mai mare de 45 % în greutate.Valoarea limită de 100 mg/m3N este aplicată instala iilor cu o putere termică egală sau mai mare de 500 MWt.2.

MWt 50 ≤ P ≤100 100 < P ≤ 300 Combustibil solid în general.11 Combustibili solizi Putere termică nominală (P). MWt P ≤ 300 P > 300 Rată minimă de desulfurare. Tabelul A. % 92 95 Tabelul A. mg SO2/m N 850 (descreştere lineară) P > 300 200 Tabelul A.2 Oxizi de azot Tabelul A. mg SO2/m N 200 200 P > 300 200 200 În situa ia în care valorile limită de emisie nu pot respectate datorită caracteristicilor combustibilului se aplică următoarele rate de desulfurare. mg SO2/m3N Combustibil gazos în general Gaz lichefiat Gaz cu putere calorifică mică provenit din cuptoare de cocs Gaz cu putere calorifică mică provenit din gazele de furnal 35 5 400 200 A. 400 200 mg NOX/m3N 3 Biomasă.8 Rate de desulfurare pentru combustibili solizi Putere termică nominală (P). MWt 50 ≤ P ≤ 100 100 < P ≤ 300 400 – 200 3 Concentra ie.Anexa A 211 A.1 Dioxid de sulf Tabelul A.3. 850 200 mg SO2/m3N 3 Biomasă.10 Combustibili gazoşi Tip combustibil Valoare limită.3 Limite admisibile ale concentra iilor de poluan i pentru instala ii de ardere de tip III A.3.7 Combustibili solizi Putere termică nominală (P).9 Combustibili lichizi Putere termică nominală (P). MWt 50 ≤ P ≤100 100 < P ≤ 300 Combustibil solid în general. mg SO2/m N 400 300 P > 300 200 200 .

50 ≤ P ≤ 100 P > 100 MWt 3 Concentra ie mg/m N 50 30 . combustibili solizi Putere termică nominală la intrare (P).Limitele nu se aplică pentru instala iile de turbine cu gaze de siguran ă a căror durată anuală de func ionare este mai mică de 500 de ore 4 . − ITG este utilizată într-un ciclu combinat având un randament electric mai mare de 55% (condi ii ISO) − ITG este utilizată pentru antrenări mecanice.12 Combustibili lichizi Putere termică nominală (P).3 Tip combustibil Concentra ie. 2 . mg NOX /m3N 4 Gaz natural 505 6 Combustibili lichizi 120 Al i combustibili gazoşi 120 1 . mg NOX /m3N 200 P > 300 100 200 Tabelul A.212 Anexa A Tabelul A. Se aplică doar pentru combustibili lichizi uşori şi medii η . 6. Pentru ITG care nu intră într-una din cele trei categorii de mai sus. unde η 35 A. mg NOX /m3N 400 200 P > 300 200 Tabelul A. mg NOX /m3N 150 Al i combustibili gazoşi.Limitele se aplică pentru încărcări mai mari de 70% din sarcina nominală 3 . dar care au randamente electrice de peste 35% (condi ii ISO) limita de concentra ie este dată de rela ia 50 ⋅ este randamentul ITG exprimat in % (condi ii ISO).Gazul natural con ine cel pu in 80 % metan 5 .2.Se acceptă o limită de 75 mg/m3N în următoarele cazuri: − ITG este utilizată într-o aplica ie de cogenerare având un randament global de peste 75% (condi ii ISO). în cazul instala iilor de turbine cu gaze1. MWt 50 ≤ P ≤ 300 Gaz natural.15 Valori limită ale concentra iei de pulberi.Limitele se aplică la o concentra ie de oxigen în gazele de ardere de 15%.14 Valori limită ale concentra iei de NOX.3. MWt 50 ≤ P ≤ 100 100 < P ≤ 300 Concentra ie.13 Combustibili gazoşi Putere termică nominală (P).3 Pulberi Tabelul A.

50 ≤ P ≤ 100 P > 100 MWt 3 Concentra ie mg/m N 50 30 213 Tabelul A. combustibili gazoşi. combustibili lichizi Putere termică nominală la intrare (P). mg/m3N Cazul general 5 Gaz de furnal 10 Gaz provenit din industria metalurgică 30 .17 Valori limită ale concentra iei de pulberi.Anexa A Tabelul A.16 Valori limită ale concentra iei de pulberi.

mai 1997 * * *. Modern Power Systems. Modern Power Systems. februarie 1998 7 8 9 10 * * *. 1993 . Chemical Technologies Play Major Role in Power Generation. 11 * * *.Renewable for Power Generation. International Energy Agency. ASME. 501G enters full load operation.BIBLIOGRAFIE 1 2 3 4 5 6 * * * .Managementul Mediului în Centralele Termoelectrice. International Gas Turbine Institute. Editura MatrixRom. Status & Prospects. 4-th quarter. * * *. revista Modern Power Systems. sea and air. Electric Power International. Aspects of Economical Powel Generation in Romania. Bucureşti. SUA. Siemens/KWV seminar. 2003 * * *. august 1994 12 * * *. aug. State of the Art. Technology report. Steam cooled 60 Hz W501G generates 230 MW. 1992 * * * . Tampa Electric Opts for IGCC in Florida. Mercury 50 introduces high efficiency recuperation to stationary gas turbines. Gas Turbine World Handbook 1998-1999. revista Modern Power Systems. 1992 13 * * *. revista Modern Power Systems. Ceramic boost small gas turbine performance. Fossil Fuel Power Generation. parallel powering and boosting by gas-turbines. A 500 MWe Coal Gaseification Combined Cycle Power Plant to Give 46 % Efficiency. Bucureşti. nov. 1999 * * * . octobrie 1994. PowerClean Thematic Network * * *. mai 1994 * * *. Reconstruction and up grading of steam power plants by means of topping. revista Modern Power Systems. 1990 * * *. Atlanta. Transmission and Distribution Handbook. Land. 1993 Italian Power Generation.

15 ***. Steam turbines for combinedcycle power plants. P. European IPPC Bureau. Darie. GE Power Systems.. Editura MATRIX ROM. U. Maşini mecanoenergetice. Pfost.. Editura Tehnică.H. Instala ii energetice de turbine cu gaze. 2001 23 Deblon. massachusetts. G. 1998 22 Darie.. The colaborative advanced gas turbines programme.L. L. Publicatie Siemens Power Generation.. Termuehlen. Seville. august 1991 24 Drenkard. Strategy of a global coal company for sustainable development.. G. Bucureşti..A.. G. Bucureşti.. revista Modern Power Systems. Bergmann. GE Marketing Communications.. Ministerul Economiei şi Comer ului.. 6 30 Grecu T. mai 1994... R. 20 Dach.a. Draft reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants. D. Cicluri combinate gaze-abur. octombrie 2001. Preventive maintenance reduces operating costs of gas turbines..H. 1993 18 CHASE. 1999 25 Eldrid.. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC). The 1990 International Joint Power Generation Conference. H. octombrie 1992 28 Foaie de parcurs în domenioul energetic din România. ş.. GER-4194. Hay III.. iulie 2003 29 Gasteiger. Budin. F. B..Bibliografie 215 14 ***. GER-4206 19 Cohn. Editura BREN. Combined-Cycle Development Evolution and Future. G.. Operating experience with natural circulation steam generators in combined cycle power plants. Wegmann. 1976 31 Grecu T. P... 1983 . H. nr..a. 2000 – 2001 17 Brooks. Dupleac. octombrie 1990 27 Finckh. Cârdu M.. Argentina 21 Darie. S.. Kaufman. A.. Bucureşti. Journals of Engineering for Gas Turbines and Power. Buenos Aires. March 2001. D.. a. Nicolau I. Boston. Schobesberger. ş. Marks. Bucureşti. G. Manualul Inginerului Termotehnician..J.. Development potential of combined-cycle (GUD) power plants with and without supplementary firing. Hollenbacher. W. Editura AGIR. G. GER-3567D. GE gas turbines performance characteristics. 1986 16 Anuarul Statistic al României. aprilie 2001 26 Engelke. 18th World Energy Congress. ş. Bucureşti... The 7FB: The Next Evolution of the F Gas Turbine. Editura Tehnică. Manual de instruire elaborat în cadrul proiectului Phare al Uniunii Europene. Bucureşti. Managementul mediului în centralele termoelectrice. R. Editura Didactică şi Pedagogică.. VGB Kraftwerkstechnik 70 (1990). Turbine cu abur. H. K. GE Power Systems. M.

a. Combined power including combined cycle gas turbine (CCGT) plants. Integrated Coal Gasification Combined Cycle. iulie 2003.. Londra.H. Gas Turbine engineering Handbook. iulie 1993 47 Rukes. revista Power Engineering International. Editura Tehnică.... 2. P. P. Gulf Professional Publishing. S. J. Niermeijer. Lilburn. Teză de doctorat. 18th World Energy Congress. I. F. Conferin a Power – Gen Europe. For ele hidraulice disponibile ale României. J. 1996 42 Pavel. A. octombrie 2001.L. Pergamon Press. R... Combined Cycles for Power Plants.. Bazele tehnice şi economice ale hidroenergeticii. septembrie 1999 33 Hardarson.. Facultatea de Energetică. ş. 1986 38 Mead. Centrale termo şi hidroelectrice.I. 1991 37 Kogălniceanu. 1993 39 Meherwan P. W. W. A. Bucureşti 1933 44 Regia Autonomă de Electricitate – RENEL. von Karman Institute for Fluid Dynamics. Lecture Series 1993-08 46 Rowen. 7th International Conference on Energy for a Clean Environment CLEAN AIR 2003. Bucureşti. natural or assisted circulation. revista Europower. GER 3648B. Argentina 34 Haywood. 1996 45 Richards. 1974 41 Murshed. Langeraar.C. Boyce. P. The heat recovery steam generator dilemma. Pergamon Press. nr. Wijffels. P. mai 1993 48 Schillig. Bucureşti. 2006 40 Mo oiu.G.– Renewable Energy Policy in Europe: Successful Support Mechanisms forGreen Electricity – Today and in a Harmonised European Electricity Market. 1992 36 Kehlhofer. Editura Tehnică. Conventional Renewable Energy Resources for Power Production in Competitive Market Environment. 1991 35 Horlock. Plan general d’amenagement des forces hydrauliques en Roumanie. Portugalia . Analysing of engineering cycles. D.-B. Lisabona.. Power Plant concepts with gas turbines. SUA.. GE Marketing Communications. Buenos Aires. J. Design considerations for gas turbine fuel systems. C.. Oxford. Combined-cycle gas and steam turbine power plants. R. Paris. Universitatea "Politehnica" Bucureşti. Fairmont Press. Options in operating combined gas and steam cycle for the UAE operating conditions. Znideveld.W. Bucureşti. Baglan Bay: an H showcase.. Electrificarea în România 1951 1992. D..216 Bibliografie 32 Green... Bucureşti 1929 43 Pavel. Edi ia a III-a... B. Editura Didactică şi Pedagogică...

D. Publica ie ABB.ewe. nr. Clean Coal Technologies for Gas Turbines.com/ 63 http://www. 2.com/ 65 http://www.rolls-royce.co.power.jp/power/e_power/product/index... GER-3650C. Conferin a Power-Gen Europe.com 62 http://www.W. Juravlev.kawasakigasturbines. R. CH-KW 203190 E 50 Sellakuman. Laman. General Electric Company. Heat recovery steam generators systems behind gas turbines.. Paris.ch 59 http://www.com/projects/ 64 http://www. International Energy Agency Pagini web: 57 http://mysolar.M.M.htm . 37-th GE Turbine State-of-the-Art Technology Seminar...G.. 2001 52 Survey of Energy Resources 2001. Wolf. Ministerul Industriilor şi Resurselor.alstom. 15. vol. Th.cat. nr.org/html/fpd/em/supercritical/supercritical.. K..Bibliografie 217 49 Schwarzenbach. 1981 55 Wagner. 1995. 19th Edition. mai 1993 56 World Energy Outlook 2000.com/ 58 http://www. J. V.mhi. Revista Heat Recovery Systems & CHP.worldbank.. V. K. Eneergoizdat.com/ 60 http://www. T. Pergamon Press 51 Strategia Na ională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu. 1993 54 Venikov. vol. World Energy Council 53 Todd.siemens. Applications today and developments for the future.powergeneration.power-technology.A.html 61 http://www. Optimizatia rejimov electrostantii i energosistem. Wunsch. Flexible power generation systems and their planning.A.. Application of pressurized circulating fluidized bed technology for combined cycle power generation. A.7.A. Filipova.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful