ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

VOLUMUL I A-C
BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ
PITEŞTI, 2010

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI VOLUMUL I A–C

EDITORI: CONSILIUL JUDEłEAN ARGEŞ, UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI, CONSILIUL LOCAL PITEŞTI, CLUBUL ENCICLOPEDIŞTILOR DIN ARGEŞ-MUSCEL

dr. asociaŃii: dr. instituŃii şi asociaŃii de artă: Simona NAGÎł (S.).N.).). Cercetători în ştiinŃe umaniste: dr. Remus Petre CÎRSTEA (R. baze.. instituŃii şi formaŃii muzicale: LucreŃia PICUI (L. dr. Nicolae MOISESCU (N.). dr. Parlamentari. univ. instituŃii judeŃene. Aurelian DIANU (A.G. instituŃii medicale: Constantin CAPĂTĂ (C. Jurişti. Academicieni: Silvestru VOINESCU (S.O.) .P. Manole BIVOL (M.C. Mari proprietari funciari din etapele modernă şi contemporană.G. Nicolae LEONĂCHESCU (N.).). instituŃii urbane.).A. PrefecŃi.M.).S.M.C.M. Hidronime.P. Ziarişti.). Ioana Iulica VOICU (I. Nicolae LEONĂCHESCU (N.P.T.D.C.G.G.). ing.B. Valeriu Florian ALEXIU (V.L. Gheorghe CHIłA (G. inovatori.).) . DiplomaŃi de carieră. instituŃii eclesiastice. Tiberiu Cristian AVRĂMESCU (T. Dumitru VĂDUVA (D. LocalităŃi. Varia: Nicolae BADEA (N. Constantin BUDAN (C.P. Spiridon CRISTOCEA (Volumul III). instituŃii de profil: Alexandru MULłESCU (A. manageri contemporani. dr. edificii. Răzvan Silviu RUDI (R.B.). dr. regine: dr. Vasile NOVAC (V.).).) .). asociaŃii memoriale:dr.P. Sevastian TUDOR (S.Ş.). Radu GAVA (R. fermieri. Edituri. Familii argeşene şi muscelene importante: dr.C. Mariana SÂRBU (M.P.P. Manole BIVOL (M. Constantin SIMAN (C. dr. Cadre didactice. zone reziden iale: Grigore POPESCU (G.). Muzicieni. mari proprietari funciari i demnitari medievali: dr.P.V.R. Eugenia CONSTANTINESCU (E.F. Universitari. Filofteia PALLY (F.). Adrian ŞIMON (A.).). Margareta ONOFREI (M. toponime.).M. dr. Ileana BĂLAN (Volumul II).).). dr. Sportivi.).C. dr.B.D. Claudiu NEAGOE (C.P.). dr.A. Generali.B. funcŃionari publici: Teodor MAVRODIN (T.C.F.). instituŃii şi oameni de cultură: Constantin CÂRSTOIU (C. rezervaŃii naturale: Ion BĂCANU (I.C.). publicaŃii.). Medici.D. Silvia POPESCU (S.M. Scriitori. dr. Nicolae NECŞOIU (N.I.P.).V.I.B.).G.N. inventatori: Ion PIETRĂREANU (I. asociaŃii literare: Marian STOICA (M. Istorici.S. Octavian Mihail SACHELARIE (Volumul I). Petre POPA Redactori responsabili: dr. Structuri politice. traducători. Constructori.P.F.N. ArhitecŃi. Primari. Liviu Valentin MOTREANU (L.B. Petre POPA (P.).COLEGIUL REDACłIONAL Coordonator: Prof.B. Martiri postbelici. Plasticieni.). dr.).C. domniŃe.A. administrative şi obşteşti actuale: Dănu BICA (D. instituŃii juridice: dr. Actori.C.E.Ş.).). instituŃii militare: dr.D.G.B.H.).).).I. Dumitru GHERĂSOIU (D. Industriaşi. Petre POPA (P.I.V. drd.).B. instituŃii de învăŃământ superior: drd.S. Vasile NOVAC (V.).).).I. Vintilă PURNICHI (V. drd.P.M.V.N.).T. cercetători în ştiinŃe agricole. .).O. Virgil MARTINESCU (V.D. instituŃii preuniversitare: dr. Oameni politici şi de stat: dr.).).). DINU (I. Adriana LUNGAN (A.) .C. oameni actuali de afaceri: Ion Marius MOTREANU (I. Zicu IONESCU (Z. Constantin VĂRĂŞCANU (C.S. Elena HEROIU (E. dr. regi.).).). Ion BĂDESCU (I. Filofteia PALLY (F.S.I. Cercetători în ştiinŃe exacte: dr.).I.I. Ileana BĂLAN (I. Ilie POPA (I.).N.).).F.D. Dumitru DRĂGUł (D. Dumitru GHERASOIU (D. economişti: dr. Spiridon CRISTOCEA (S.L.A. drd.M.). dr.).).).L. doamne.N. Constantin BUDAN (C. oronime. glosar arge ean selectiv: Grigore CONSTANTINESCU (G.B. cluburi.).I.). dr.). Folclorişti.B.).F. Nicolae MIHĂILESCU (N.).I. Ierarhi. instituŃii şi activităŃi teatrale: Ion FOCŞA (I. Eduard IonuŃ FÎŞCĂ (E. arenda i: Ion ŞTEFAN (I.).). unităŃi specializate în domeniu: dr.I.. tipografii: Ilie BARANGĂ (I.V.I. comunită i etnice: Silvia POPESCU (S.).). realizatori media: Iuliana Elisabeta CIUCĂ (I. Radu OPREA (R. maeştri fotografi.H.S. Filofteia PALLY (Volumul IV).P.M. Ion M.B.M.C. Redactori de specialitate: Domni.M.M. Octavian Mihail SACHELARIE (O. Marius POSTELNICESCU (M.).).D.P.P. Întreprinzători tradiŃionali. funcŃionari de stat: Ion BULACU (I. Iulia BOGHIRNEA (I.I. Spiridon CRISTOCEA (S. Gheorghe NICOLESCU (G.). Gheorghe HERA (G.).).

univ. Petre POPA BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ PITEŞTI.ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI VOLUMUL I A-C Cuvânt înainte: dr. dr. 2010 . Octavian Mihail SACHELARIE Studiu introductiv: prof.

Daniela CALOTĂ. Redactor tehnic: ing. Marius OLTEANU. Vasile TUDOR.univ. Nicolae GEORGESCU. Mihail GHIłESCU. Ion STAN. Traian BRÎNARU. Daniela TRICĂ. . Iuliana Liliana COROŞ. Marian GHIłĂ. MUZEUL JUDEłEAN ARGEŞ. Paul DICU (1926-2008). Cornel POPESCU. Mihaela VOINICU. Biblioteca NaŃională a României Documentarişti: Vergil CALCIU. ATITUDINE ÎN ARGEŞ (director. Ştefan TRÂMBACIU. Mihai Constantin MITRACHE. Ion HIRU. BIBLIOTECA UNIVERSITĂłII DIN PITEŞTI. dr. Aurelia Ioana POPESCU. Dana STANA. Iulian MARICA. Ioana NECULA. Mihai IANCU. Constantin ROTĂREASA.Coperta I: Efigia JudeŃului Argeş (2010) Coperta IV: Cuvinte despre Argeş şi Muscel Titularii proiectului: BIBLIOTECA JUDEłEANĂ DINICU GOLESCU ARGEŞ. Gabriel TUDOSE. Mihai OPROESCU. Piteşti. Dumitru ILIE. Liliana Teodora MARINESCU. dr. Secretariat general: Iuliana Elisabeta CIUCĂ. Spiridon VOINESCU) Caseta CIP. Dumitru CÂRSTEA. Lectori: Ion I. drd. Nicolae COZLOVSCHI. Jean DUMITRAŞCU. Gheorghe CREłU. Gheorghe CHIłA MulŃumiri pentru: Constantin BĂRBULESCU. Ion DICU. Petre Daniel BUCŞAN. Maria DUMITRESCU. Antonia IONIłESCU. Vasile NEGOESCU. Ştefan ŞTEFĂNESCU. Virginia DRAGNEA. Nicolae LEONĂCHESCU Parteneri media: ARGEŞUL (director Mihai GOLESCU). Aurelian Nicolae ZAMFIR. dr. Georgeta Elena NICOLESCU. Mihaela FULGEANU-MATEI. Cristian DANEŞ. drd. POPESCU. Ion I. Magdalena IOAN. Romulus POPESCU. Magdalena DINU. drd. Cornelia FOTA. Cristian OTOBÂCU. Maria Magdalena ROŞOIU. Ionel DOBRE. Error! Hyperlink reference not valid. Vasile DUMINICĂ. Ion Marius MOTREANU (B). dr. Diana GRIGOR. dr. Vasile GHIłESCU. Doru Gabriel STAN. dr. Ion FÎNTÎNERU. Elena HEROIU. Mihai GOLESCU. Iuliana Lucia POPESCU.dr. Eduard IonuŃ FÎŞCĂ. Marina APOSTOL. Oana Adriana ANTONESCU. Dan PINTILIE. MUZEUL VITICULTURII ŞI POMICULTURII GOLEŞTI Consultant ştiinŃific: prof. Gheorghe CREMENESCU. Cristina DUICU. Marin NIłULESCU. Viorica MĂNĂTUICĂ. drd. Mircea CRĂCIUN. Ion PĂTRA CU. Dan ARSENE. POPESCU. Culegere computerizată: Oana Adriana ANTONESCU. Gheorghe SANDU. Adrian Nicolae COMAN. George MARIN. Consilieri editoriali: Eduard IonuŃ FÎŞCĂ (A). Adrian Nicolae COMAN (C) Toate drepturile asupra volumului I (A-C) aparŃin Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu Argeş. Gheorghe GOMOIU. Gheorghe MĂNDIłĂ.

pe bună dreptate. instituŃia noastră pune la dispoziŃia cititorilor peste 426. cu trimitere la cele mai variate domenii.000 de unităŃi. UniversităŃii din Piteşti.bjarges. la mijlocul anului 2010. spirituale. constant. Piteşti. Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş InstituŃia noastră centenară a anunŃat public. specifice segmentelor cărturăreşti. inclusiv pe internet. fototeca. Consultând cataloagele clasice. ori accesând www. la divertisment. suntem în măsură să vă prezentăm Volumul I din Enciclopedia Argeşului şi Muscelului. aşadar. cuprinzând paginile de identificare. aparŃinând primelor decenii ale secolului XXI. Momentul se circumscrie preocupărilor având factură enciclopedică. tehnice. selectiv. localităŃi. două aspecte esenŃiale: fondul de carte şi reuniunile tematice. Consiliului Local Piteşti.ro. promovate. etnografice. familii renumite. precum şi cartea veche. entităŃi geografice. istorice. Octavian Mihail Sachelarie Director. amintesc. la 1 iunie 2010. asumarea unui proiect cultural de anvergură. instituŃii. când s-a dat în folosinŃă noua clădire. împreună cu Biblioteca UniversităŃii din Piteşti. manageriale şi de marketing. sugerând o tematică enciclopedică. o dată în plus. 20 mai 2008. Se dezvoltă. Muzeul JudeŃean Argeş. Dintre nuanŃările acestei profesiuni de credinŃă. care înscriu aproape 1. ori asociative.CUVÂNT ÎNAINTE Dr. dar şi prin site-ul propriu. colaborarea la editarea lucrării intitulate Enciclopedia Argeşului şi Muscelului. În consens cu asemenea direcŃionări. o provocare ilustrând valenŃe naŃionale şi continentale. caracterul enciclopedic al potenŃialului propriu. încurajăm generos lansarea unor creaŃii reprezentative ale scriitorilor. asociaŃii. sau artelor vizuale. se va constata. studiul introductiv şi literele A-C. Acum. Un loc aparte îl ocupă seriile şi colecŃiile de documente. Astfel. de Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş. considerat. respectiv. Beneficiind de girul Consiliului JudeŃean Argeş. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti. didactice. cartofilia. am transformat spaŃiile publice ale bibliotecii în locaŃii pentru derularea unor reuniuni atractive. toate titlurile fiind postate virtual. amplificată substanŃial după 8 martie 2003. manuscrisele. eclesiastice. Continuând tradiŃia. un parteneriat interactiv cu structuri apropiate ca profil. . la Ziua CetăŃii. publicaŃii. de la literatură beletristică. ne-am implicat nemijlocit în realizarea acestui demers. lucrările de sinteză.000 de enunŃuri referitoare la: persoane importante. editorialiste. integrată patrimoniului cultural naŃional. inclusiv patronale.

iniŃiativă oportună a coordonatorului lucrării. complementară altor motivaŃii obiective. Piteşti. Utilizatorii informaŃiilor actuale. str. constituind. creionată fugar. După comunicarea virtuală. celelalte volume. favorizând. ne-a permis să devenim principalul suport documentar şi logistic. inspirate din realităŃile acestor locuri. sunt invitaŃi să ne transmită în scris. împreună. cunoscut istoric. colecŃionarilor. experienŃa anterioară. Nr. încă din martie 2009. astfel. înscrişi în casetele tehnice. Consolidăm. consemnând şi elemente de contact. profesorul universitar dr. deseori. întrucât. astfel. treptat. susŃinut îndeaproape de redactorii responsabili. intermediate de: Biblioteca UniversităŃii din Piteşti (D-K). ale căror titluri sunt listate în bibliografia selectivă a volumului de faŃă. pedagog şi om de cultură. difuzate în premieră absolută. colegialitate. onorabilitate. În perioadele imediat următoare se vor definitiva. completările sau observaŃiile personale. operatori. 18. criticilor şi istoricilor literari. Muzeul JudeŃean Argeş (L-R). redactorii de specialitate. continuarea elaborării Enciclopediei Argeşului şi Muscelului. monografiştilor. de Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş. Piteşti. lectori. Aspectele aduse în prim-plan favorizează apropierea instituŃiei noastre de mijloacele media. Enciclopedia Argeşului şi Muscelului. Petre POPA. insistente şi incisive în casele tuturor contemporanilor. O atare carte de vizită. memorialiştilor. Victoriei. bazată pe onestitate. gazetarilor. necesar elaborării enciclopediei invocate. sugestiile. tehnoredactori. a polarizat dorinŃa de colaborare a mai multor autori cu experienŃă. mai ales din instituŃia noastră. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (S-Z).plasticienilor.com. ne-am aflat la originea realizării mai multor opere fundamentale. documentarişti. se preconizează tipografierea raportată la o paginaŃie adecvată lucrărilor de acest gen. dar şi a unor tineri cercetători. o adevărată echipă interdisciplinară. ori e-mail: bjdgarges@gmail. 15 iunie 2010 .

CălugăriŃa (1760). se regăsesc importanŃi corifei europeni. matematicianul filosof Jean le Rond D'Alembert (1717-1783). modalitatea tratării unitare a domeniilor tematice a apărut relativ târziu. o adevărată piatră unghiulară a experienŃei lor editoriale. de mari proporŃii.SPIRITUL ENCICLOPEDISMULUI ŞI ARGEŞUL Realizarea unei ample lucrări de factură enciclopedică este. principii inedite a dezvoltat Şcoala enciclopedică franceză. reprezentativ pentru cultura universală a timpului. Baron de Montesquieu (1689-1755). care a elaborat Discursul preliminar. dar şi un cuprinzător Tratat de dinamică. cu sfera de cuprindere segmenŃială a descripŃiilor clasice. din care se detaşează titlurile: Cugetări asupra interpretării naturii (1753). structurată în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII. Nepotul lui Rameau (1772). bunăoară. . Ca principiu. concomitent cu evoluŃia doctrinei luministe. IniŃiatorul demersului privind elaborarea unui dicŃionar polivalent. comparativ. Saloanele (1781). gânditorul analist Paul Henri Dietrich. legistul fundamentalist Charles de Secondat. în primul rând. pentru autorii implicaŃi într-un asemenea proiect. Din acest unghi de vedere. Printre colaboratorii săi. Baron d'Holbach (1723-1789). scriitor şi estetician Denis Diderot (1713-1784). Jacques fatalistul (1773). suficient de convingători în sensul spiritualităŃii dialectice. a fost renumitul filosof. autor al unei vaste literaturi.

Enciclopedia franceză demonstrează oportunitatea interferenŃei ştiinŃelor cu viaŃa socială şi civică a naŃiunilor. în toate statele occidentale. I-XXX. arhive. de exemplu. Considerată monument al gândirii moderne. 2002. bibliotecile municipale şi orăşeneşti. acestea listează numeroase titluri de enciclopedii tradiŃionale sau contemporane. În ceea ce priveşte preocupările autohtone. Bucureşti. 1976. prin sinteze comparatiste. uzual. în perioada interbelică s-au nuanŃat. la Biblioteca UniversităŃii din Piteşti. având 35 de volume. într-un spaŃiu cât mai condensat. Bucureşti. Cu deosebire. relevă modalitatea pragmatică de a analiza. indiferent de explicitarea enunŃurilor. America. prevalând creaŃia şi domeniile productive. Referindu-ne la cataloagele Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu Argeş. acceptându-se apariŃia acestora pe domenii. 12 noiembrie 1850). majoritatea covârşitoare a comunităŃilor importante ale Mapamondului oferă cititorilor. importanŃă majoră prezintă Enciclopedia americană. lucrarea a fost editată în perioada 1751-1780. Acum. aşa cum sunt: The Encyclopedia Britanica. Bucureşti. 1993. I-XXII. Paris. direcŃionează perspectiva. Detroit. Paris. artelor şi meşteşugurilor. Asia şi Oceania. la 7 februarie 1895. litere sau alfabetic. totodată. Asemenea volume întâlnim. informaŃii globale. Enciclopedia franceză. Enciclopedia Australiei şi Oceaniei. ori în portofoliul unor intelectuali de prestigiu din Argeş-Muscel. treptat. sau pentru anumite domenii existenŃialiste. 1 noiembrie 1770 – Buda. 1937. Apoi. apărută la mijlocul secolului XIX. 1929. Aşa. 2007. Enciclopedia popoarelor: Africa. Rusia. un relevant conglomerat de informaŃii. Denumită Enciclopedie sau dicŃionar raŃional al ştiinŃelor. Editura Larousse. Encyclopedie Français. I-XVII.numeroase alte personalităŃi continentale. I-XXX. I-XXIX. muzee. editorial. New York. Encyclopedia Judaica. Arhetipul enciclopedismului francez s-a extins. un semnal autentic îl oferă iniŃiativele editoriale enciclopedice ale profesorului bănăŃean Constantin Diaconovici Loga (Caransebeş. lucrările de mari proporŃii. cu . Marea Britanie. având nuanŃă generalizatoare. ulterior şi pe alte coordonate geografice. Enciclopedia Americilor. London. Encyclopedia Universalis. surprinde acŃiunile novatoare ale etapei amintite. evoluŃia umanităŃii. conducerea AsociaŃiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra). The Encyclopedia Americana. inclusiv prin modalităŃi virtuale. unde lectorii pot găsi. 2003. Aspectul denotă un relevant dinamism al multitudinii realizărilor umane. opozantă sensurilor medievisticii ignorante. instituŃie reprezentativă a României contemporane. dar şi cele din Germania. 2006.

ori informaŃii pluraliste. având ca prioritate tipărirea lucrărilor de factură enciclopedică. patru volume. la Paris. tipărită la Bucureşti. Bucureşti (1994 ~). referitoare. segmente disparate de creaŃie. După 1970. Ca succesiune valorică. la persoane. apărut în 17 volume (1865-1876). Numeroasele tomuri prezintă. Un succes incontestabil îl obŃine Enciclopedia muzicii româneşti. Toate aceste lucrări. importantă fiind. în 1999. având anvergură naŃională. cu timpul. fiind realizată prin „conlucrarea reprezentanŃilor literari ai tuturor Ńărilor şi Ńinuturilor locuite de români”. hotărăşte elaborarea şi publicarea Enciclopediei române. era un cunoscător avizat al enciclopedismului occidental. Material românesc. coordonator. Enciclopedia domnilor români. printre altele. cunoscut şi apreciat pentru colecŃiile lexicografice care îi poartă numele. Bucureşti. Enciclopedia geografică a României. Corneliu Diaconovich. fără îndoială. fac deseori trimiteri la spaŃialitatea Argeş-Muscel. la Bucureştiu. se editează. începând cu 2005. Enciclopedia Cugetarea. Peste 25 de ani. În 1852. Enciclopedia României. apărută la Bucureşti. de Constantin Razachevici. Enciclopedia istoriografiei româneşti. Cartea apare în trei volume (1898-1904). prim-secretar al acestui for. enciclopediile sunt urmate de dicŃionare. Precizăm faptul că autorul. În ceea ce priveşte noile dicŃionare Larousse. cu deosebire. Apoi. operă tipărită în Capitală (1940). finaliza. elaborată de Viorel Cosma. Primul succes de răsunet mondial rămâne Grand dictionnaire du XIX siecle. autor Dan Ghinea. Bucureşti.sediul la Sibiu. o practică . în volume succesive. publică Minerva. prefigurând tratarea tematică. Casa de Editură Larousse. s-au elaborat mai multe enciclopedii autohtone pentru diverse domenii. continuată şi astăzi. apoi la Sibiu. 1978. în 1929. Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României. periodicul Rumänische Revue (iulie 1885-decembrie 1904). iniŃiativa francezului Pierre Larousse (1817-1875). oameni şi înfăptuiri. Lucian Predescu. Comitetul de RedacŃie al Enciclopediei Române de la Cluj. academician Ştefan Ştefănescu. Tot în perioada amintită. născut la Iaşi în 1907. Bucureşti (2001 ~). la Bucureşti. în 1938-1943. editând la Budapesta şi Viena. O altă lucrare de referinŃă în bibliografia specială este Enciclopedia marilor personalităŃi din istoria. coordonator fiind sociologul. serie inaugurată în 1999. filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti (1880-1955). ştiinŃa şi cultura românească de-a lungul timpului. 2002. coordonator. Reapare. Modelul concludent universalist îl constituie. Enciclopedia română (1930). constant. acesta fonda. Corneliu Diaconovich (1859-1923). acestea au devenit.

industria lemnului. Bucureşti. DicŃionarul de istorie veche a României (1976). Astfel. zona ArgeşMuscel regăsindu-se pasager. amintit mai sus. localităŃi. 1982. În 1972. 1966 (Volumul IV. cu deosebire cele contemporane. respectiv. Nod de cale ferată. selectiv. dicŃionarele tematice româneşti sunt ulterioare. A-C). 1974). . coordonată de Claude Auge. Volumul din 1925 descrie România interbelică în 30 de rânduri. Dintre acestea se detaşează: DicŃionarul topografic şi statistic al României (1872). Valachie. 1990. cuvinte. de asemenea. sintetic. Grigore Tocilescu. DicŃionarul personalităŃilor româneşti ale ştiinŃelor naturii şi tehnicii. Bucureşti.editorială frecventă. în ultimele decenii. la Paris (1925). persoane. mai multe dicŃionare europene. făcând referiri la personalităŃi şi geografii. industria constructoare de autoturisme. între cele două secŃiuni amintite.000 de enunŃuri. Preocupările din acest domeniu s-au multiplicat. Selectăm: Ioan Albulescu. Există. având 1736 de pagini. plasate. aprecia: „Municipiul Piteşti este capitala judeŃului Argeş din Sudul României (Muntenia). Q-Z). în prima parte. din două compartimente: glosar. păstrează metoda amalgamării enunŃurilor şi a apărut. Malinschi. Constantin Paul. DicŃionarul universal al arhitecŃilor. 1114 pagini care explică. Interesant este. Bucureşti. într-o variantă apărută în FranŃa. cuvinte sau expresii ale limbii franceze. Important centru cultural şi urbanistic. reproducându-se şi stema statului. vizibil. iar cele următoare. Diverse consemnări fac. Editura Enciclopedică Română a oferit cititorilor primul Mic dicŃionar enciclopedic. este amintită (p. Constantin I. KP). 1609) aşezarea: „Pitesei ou Pitesti. în total. v. Înscriu. faptul că. sur l'Argesu: 20 000 h”. aşezări. industria textilă. la pagina 1649. de Roumanie. D-J). mai multe tomuri complexe. de Dimitrie Frunzescu: Marele dicŃionar geografic (1898-1902). intitulată Dictionaires encyclopédiques généraux. după modelul DicŃionarului general Larousse (1925). tipografic. Brătianu. Vasile D. 77. Economişti la Academia Română. instituŃii. Are dezvoltată industria chimică. editat în Germania (Leipzig. până la 1762. având. publicaŃii. alfabetic: nume. 1964 (Volumul II. din punctul nostru de vedere. Noua formă are şase volume. de George Ioan Lahovari. succesiv. foruri politice şi administrative. Meyers Neus Lexikon. la care se adaugă alocuŃiuni şi expresii celebre. tipărit la Bucureşti în: 1962 (Volumul I. pe o coloană. 1965 (Volumul III. industria motoarelor electrice. O realizare importantă este reeditarea actualizată a DicŃionarului enciclopedic român.” Comparativ cu primele serii Larousse. aşa cum este DicŃionarul enciclopedic. compus. 1986.

iar alŃii au elaborat monografii comunale. care au transmis asemenea realităŃi. 1999. preocupările care se opresc asupra tradiŃionalităŃii. cu deplin succes. evidenŃiem. Gheorghe PârnuŃă. Flaminiu Mârtzu. pe: Nicolae Iorga.pe litere. formaŃi. La rândul lor. Augustin Z. iniŃial. special. Marian Stoica (Scriitori). Constantin Cârstoiu. Ion Boalcă. 2004. Florian Tucă. Nicolae Leonăchescu. practica elaborării de lucrări enciclopedice cu caracter zonal. Printre autorii reprezentativi. Petre Popa (Universitari). economice sau demografice. Gheorghe Nicolescu. Vintilă Purnichi. Moise Mitulescu. 2006. Nadia Ciochină (Oamenii cetăŃii). 1996. Magdalena Dinu. George Marin. Cornel Carp. În ceea ce priveşte scrierile aferente zonei Argeş-Muscel. amintim. Ioan RăuŃescu. rolul unor personalităŃi originare din această parte a României. Dan Zamfirescu. Marin Drăguşin. Antonia IoniŃescu. cei locali s-au oprit asupra unor domenii de referinŃă. Dintre aceşti. referitoare. Mircea Crăciun. Constantin Fulgeanu.N. Ion Cruceană. Ştefan Ştefănescu. Pop. Silviu Buburuzan (Tărâmul tăcerii). totodată. Cornel Popescu. aspecte istorice. Constantin Anghel. Zicu Ionescu şi Remus Petre Cîrstea (Martiri). Dumitru Baciu. succesiv. alte detalii valoroase. Spiridon Cristocea (Istorici). Eduard IonuŃ Fîşcă (redactori). Ştefan Trâmbaciu. Sevastian Tudor (Oameni politici şi de cultură). mai ales. lingvistice. în: 1993. Dan Arsene. numele foştilor noştri studenŃi. realizate atât în manieră clasică. Vali Motreanu. ilustrând. Teodor Mavrodin. Ion HurdubeŃiu. precum: Dumitru Udrescu (Glosar regional). geografice. Sabina Cantacuzino. S-au alăturat. Constantin Vărăşcanu. Ilie Barangă (Ziarişti). la Facultatea de ŞtiinŃe Socio-Umane a UniversităŃii din Piteşti. S-a extins. Paul Dicu. Constantin Luca (Sportivi). Gabriel Tudose (documentarişti şi operatori). Vasile Novac (Generali). Iulian Marica. Constantin Giurescu. Nicolae Moisescu. înfiinŃată în 1997. Marin Manu Bădescu. primul volum din Enciclopedia Argeşului şi Muscelului. Dan Simonescu. Silvia Popescu. Dinu (Dascăli argeşeni). specializarea Istorie. Continuă demersurile intelectualii argeşeni ai noului val. Ion Focşa (Actori). Nicolae Rizescu. Iuliana Lucia Popescu. sugerând inclusiv scopuri comerciale. dar şi prin sistemul internet. Grigore Constantinescu (Argeş. Ion Nania. DicŃionar etnocultural). Ion M. Ionel Dobre. Răzvan Silviu Rudi. Silvestru Voinescu (Academicieni). 2001. respectiv: Ion Marius Motreanu. mai ales. Ion Băcanu. Mihai Golescu. Jean Dumitraşcu (Parlamentari). nominalizăm distinct. prin raportare la nivelul informaŃiilor cunoscute. la persoane remarcate în diferite sectoare. Diana Grigor. Gheorghe ChiŃa. Aurelian SacerdoŃeanu. Ioana Necula. Octavian Mihail Sachelarie. celorlalŃi specialişti din Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş: .

ceea ce reprezintă.). scrierile arşene referitoare la: constructori. * * * apropiată legendarului hidronim antic Actualul judeŃ Argeş. cumpăna de ape. are. în mai multe judeŃe sau municipii ale Ńării. Descrierile următoare direcŃionează. Lipsesc. realizarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului. la nord. cu judeŃele Vâlcea şi Olt. se descifrează. denumire Ordesos/Argesis. Maria Magdalena Roşoiu. łinuturile . Relieful. Mihaela Voinicu (director adjunct). peste 6. manageri. iniŃiativă finalizată. Devine oportună. cu succes. remarcaŃi cu deosebire în etapa postbelică. prin unirea cu zona Muscel din 1950. arhitecŃi. Petre Daniel Bucşan. pentru Argeş-Muscel. totuşi. La Curtea de Argeş şi Câmpulung. specialişti în ştiinŃele agricole şi tehnice. 2. din CarpaŃii Meridionali. în mare măsură. Simona NagîŃ. cu judeŃele Sibiu şi Braşov. dintre râurile Argeş şi Olt. jurişti. Georgeta Elena Nicolescu. aşadar. Oana Adriana Antonescu. Câmpia Găvanu-Burdea îl mărgineşte. medici. împreună cu alte informaŃii majore privind timpurile trecute sau actuale. de la nord spre sud. Iuliana Elisabeta Ciucă. până la şesurile aluvionare. ingineri. asemenea domenii. actori. Semnatarii paginilor propuse cititorilor vor analiza. cu certitudine. Din punct de vedere geografic. având ca principal punct de reper semnificaŃia distinctă a acestor locuri.543 m. aproximativ. Traian Brînaru. dealurile din Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu judeŃul DâmboviŃa. LucreŃia Picui. Cristina Duicu. crestele semeŃe ale Masivului Leaota. de la Vârful Moldoveanul (2.Octavian Mihail Sachelarie (director). economişti. la sud şi sud-est. ReşedinŃa oficială este municipiul Piteşti. se află importante necropole voievodale şi regale. spre vest.800 km². Marina Apostol.9% din suprafaŃa de astăzi a României. un atare deziderat. Adriana Lungan. înălŃimile munŃilor Făgăraş. îi conferă vecinătatea. cu sediul la Călăraşi. face parte din Euroregiunea Sud (Muntenia). predilect. cu judeŃele Teleorman şi Olt. unesc Argeşul. integrate evoluŃiei generale a statalităŃii autohtone şi continentale. foste reşedinŃe domneşti. După 1 ianuarie 2007. asemănător unui uriaş amfiteatru. în premieră. Adrian Nicolae Coman.

frecvent. pe câmpia de la sud de Piteşti. aici s-au aflat primele reşedinŃe princiare. la reşedinŃa din Câmpulung. Astfel. Nu este zidire mai veche sau mai nouă care să nu amintească personalitatea poporului român. Mihai Viteazul (1593-1601).piemontane ocupă mai mult de jumătate din teritorialitatea amintită anterior. unde a angajat ultima sa iniŃiativă militară la sud de CarpaŃi. Documente ale secolului XVI au consemnat aspecte importante referitoare la rolul zonei Argeş-Muscel în vremea domnului Neagoe Basarab (1512-1521). trainice aşezări. notează. după cum opinează mulŃi analişti ai perioadei. la 12 noiembrie 1330. petrecute. civilizaŃie. Apoi.. lângă vechea reşedinŃă de la Curtea de Argeş. printre altele. în veacul XIV. prima obŃinând. Pe văile săpate de ape în munŃi şi dealuri. inclusiv la nordul Gurilor Dunării. numit. cel care ne-a lăsat. de timpuriu. leagănul formării statului feudal primordial. voievozii Vlad Călugărul . domnul Matei Basarab (1632-1654) a instalat. s-au constituit.. strădaniile sale pentru independenŃă. cu oamenii acestor locuri. ViaŃa materială şi spirituală din Argeş-Muscel a urcat. Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş. ulterior. deseori. Basarab I Întemeietorul (c. ridicând război năprasnic asupra domnului muntean Basarab. Muntenia sau Valahia. la 10 octombrie 1394. pe frumoasele plaiuri şi muscele. progres.şi mai pierdu Baiazid oastea lui cu totul”. Deosebite sunt faptele primului unificator al łărilor Române. peste toată geografia neatârnată. unitate. de-a lungul drumurilor şi şoselelor.astfel încât cu puŃini ai săi abia a scăpat cu fuga”. din pripoarele Perişanilor. o tiparniŃă. despre care va aminti inclusiv cronicarul polon Martin Strykowski: „Regele ungur Carol. Eforturile pentru menŃinerea structurilor noastre medievale s-au centrat. totodată. a obŃinut victoria emblematică de la Posada. Aici a fost łara Ctitoriei. voievodul Argeşului. simbolizând începuturile domniei dinastice şi întinderea stăpânirii sale. undeva. cât se întuneca văzduhul de mulŃimea săgeŃilor. în 1620. precum şi în plină câmpie. Legături statornice au menŃinut. pe timpul voievodului Radu de la AfumaŃi (1522~1525). un succes răsunător: „A fost război mare. Nu peste multă vreme. 1310-1352). prin secole şi milenii. fu bătut cu desăvârşire. de la Curtea de Argeş şi Câmpulung. la Stoeneşti. odată cu evoluŃia neîntreruptă a tuturor pământurilor autohtone. între Câmpulung şi Târgovişte. în 1595.. aureolată cu Balada Meşterului Manole. pe drumul spre Braşov (1522). de aici s-a emis prima stemă a Basarabilor.. Apoi. una dintre cele 19 lupte ale sale cu turcii era purtată la Rucăr. pe aceste locuri. oastea condusă de voievodul Mircea cel Bătrân (1386-1418) s-a confruntat cu armatele legendarului sultan otoman Baiazid (1389-1402). 25 noiembrie 1600. la Rovine. precum şi celebrele texte filosofale reunite sub genericul ÎnvăŃăturile. călugărul erudit Mihail Moxa.

1877. Golescu. prin Ordinul Cartierului . Golescu. Ion C. prin voinŃa exprimată la 17 septembrie 1857. 1848. cei mai mulŃi argeşeni mobilizaŃi au făcut parte din Regimentul 4 DorobanŃi. aici. Brătianu. Radu C. Tudor Vladimirescu. respectând cele prevăzute de Articolul 5 din Înaltul Împărătesc Firman. Şerban Cantacuzino (1678-1688). în planurile mişcării revoluŃionare. dar şi unii domni fanarioŃi (1716-1821). Nicolae Balotă. ca punct strategic nordic al eventualei rezistenŃe. la Bucureşti (7 februarie 1859). Peste câteva luni. În vederea realizării unirii Principatelor Române. La 1877-1878. Negulici. Constantin D. EvoluŃia Argeşului înscrie importante şi semnificative concepte sau momente din timpul evenimentelor naŃionale de la 1821. iniŃiatorul acŃiunilor novatoare de la 1821. Golescu (Negru). pe Scarlat Turnavitu. Alexandru G. în administraŃia Muscelului. Golescu (Negru). dorobanŃii au apărat linia Dunării. Brătianu. oşteanul din Vladimiri devenea captiv al aliaŃilor săi. pentru scurt timp. Andrei Pretorian. în majoritatea lor. Golescu (Albu). Alexandru C. elaborate cu acordul unor patrioŃi argeşeni.(1481~1495). forul executiv amintit. la 27 mai 1821. piteştenii Nicolae Coculescu şi Eftimie Nicolau. elaborat de Cancelaria Otomană. Alexandru G. Dumitru C. Regimentul 2 Călăraşi. pe durata Războiului de IndependenŃă. Golescu. iar doamna Elena Cuza va sosi. Precipitarea evenimentelor nu a permis. remarcându-se mai multe personalităŃi originare din acest areal. membri Guvernului Provizoriu de la 1848 proveneau din asemenea locuri. Printre cei care l-au întâmpinat pe domnul unirii. Constantin D. îndrăzneala de a ridica doleanŃele neamului de jos la valoarea cerinŃelor cardinale europene. Pentru început. liderii Eteriei elene. care servise. Aricescu. Constantin Şerban (1654-1658). Batalionul 4 Vânători. în ziua de 3 octombrie 1863. referitor la alegerile pentru Adunarea Ad-hoc a Munteniei. Ion Tică. 1918. însă. undeva lângă Târgovişte. într-un moment al dezorientării conducătorilor evenimentului invocat. De menŃionat faptul că. în tabăra stabilită la Goleşti. Alexandru Ioan Cuza. Ion D. aplicarea celor preconizate. iar muscelenii i-au preferat pe Ştefan Golescu. Aricescu . 1859. Brătianu. în iunie 1859. Brătianu. Argeşenii şi muscelenii s-au implicat activ în RevoluŃia de la 1848. apoi. Dumitru C. principale a vizitat reşedinŃa Argeşului. s-au aflat. plătind. ca deputaŃi. cu viaŃa. Tudosie Murgescu. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). argeşenii au optat să-i reprezinte. Ştefan C. a cuprins oraşul Piteşti. Nicolae Coculescu. Nicolae C. iar la Rucăr s-a retras. din contră. temporar. Bunăoară. împreună cu alŃi oficiali. precum: Ion C.

au ajuns. regele Ferdinand s-a încoronat. vor prelua (25 noiembrie 1878). respectiv. din Piteşti.1 august 1917) la obŃinerea victoriei contra Centralilor de la Mărăşti. din iunie 1940. suportul militar autohton din Basarabia. Reliefăm aspectul că. în Moldova. în originala operă comemorativă Argeş. Valea Mare PravăŃ. Smârdan şi Inova. Tatar. contribuind la instituirea administraŃiei româneşti pe teritoriul Dobrogei în etapa dintre cele două tratate de pace. fiind păstrat. având Cartierul la Calafat. Implicarea Ńării noastre în cel de Al Doilea Război Mondial. Carol I. Militarii unităŃilor din Piteşti se găseau. staŃionat. iar vânătorii. la Huşi. în Basarabia (24 februarie 1918). a trecut Prutul. împreună cu viitorul rege. după finalizarea ostilităŃilor şi obŃinerea succesului scontat. precum şi pe monumentele existente în toate localităŃile din această parte a Ńării. începând cu 22 iunie 1941. prin Pasul Buzău. după Notele ultimative ale Uniunii Sovietice. participând (22 iulie . Se va finaliza. concentrează oştirea în triunghiul strategic Piteşti-Câmpulung-Târgovişte. primul monarh al României Mari. însă. din provinciile amintite. Originar din Piteşti. Desa. la sud de CarpaŃi. Mahala. adăpost şi locuri de muncă . SemnificaŃia unor asemenea momente este atestată inclusiv prin Memorialul de Război de la Mateiaş. în zona operaŃiunilor transilvănene. mai multe familii de români. San Stefano. De remarcat faptul că martirii independenŃei sunt consemnaŃi. eşuate. apoi. dincolo de Prut. prin obligaŃia istorică a reintegrării Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în teritoriul naŃional. bibliofilie unicat în România. găsind. Rahova şi Vidin. În Piteşti revine spre finalul anului 1918. Remarcăm faptul că Regimentul 4 Argeş. se vor refugia în Argeş-Muscel. din 1878. datorită unui climat internaŃional suficient de complicat. la 21 august 1916. Înaintea festivităŃilor de la Bucureşti. Respect asemănător se acordă eroilor argeşeni şi musceleni ai Primului Război Mondial. mareşalul Ioan/Ion Antonescu (1882-1946) a motivat participarea la această conflagraŃie. unită cu Patria Mamă. Motive speciale determină Guvernul României să consolideze. unităŃile militare ale călăraşilor s-au aflat în grupul celor ce au cucerit Rahova. devenind. Cartea Eroilor. pentru o vreme. asigurând ordinea pe timpul adoptării Hotărârii Unirii cu statul român (27 martie 1918). vor participa la luptele cu turcii de la Capitanova. până la 15 septembrie 1922. eveniment care a favorizat Marea Unire de la 1918.General. Berlin. la Iaşi. Guvernul României. ceea ce relevă importanŃa acordată arealului Argeş-Muscel în finalul conflictului ruso-turc din 1877-1878. controlul asupra oraşului ConstanŃa. readuce Argeşul în prim-planul temporalităŃii respective. astfel. la Alba Iulia. context în care Regimentul 4 Argeş a plecat din Bucureşti (25 februarie 1920). din 1984. Peste exact o lună. iar spre sfârşitul lunii noiembrie 1916. Haltagi.

Brătianu(1867-1930). Ńărăniştii Armand Călinescu (1893-1939). rămâne de tristă amintire pentru istoria acestor locuri. opoziŃia timpurilor a vizat. în august 1944. judecaŃi. Muscel. de liderii naŃionali. originari din această parte a României. în supremul for legislativ al Ńării. ulterior. până în 1990. în arena vieŃii politice naŃionale şi internaŃionale.C. deŃinând. MulŃi dintre luptătorii sau susŃinători au fost arestaŃi. a patra putere industrială etatistă a României postbelice. personalitatea: savantului endocrinolog Constantin I. până în Slovacia. Vintilă I. Brătianu (1864-1927). unde s-au folosit ingenioase tehnici de reeducare a deŃinuŃilor. de exemplu. ori de alŃi militanŃi politici apropiaŃi acestora.onorabile. Reorientarea politicii externe a României. primordialitatea celei mai mari platforme . vreme de 17 ani (1952-1969). cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu şi Toma ArnăuŃoiu (ofiŃeri). intensiv. au fost total repudiate. Denumite Haiducii Muscelului. sintagma Experimentul Piteşti. a impus participarea multor argeşeni şi musceleni pe Frontul de Vest. născut la Câmpulung. Prin similitudine. În debutul exprimării regimului comunist postbelic. contracararea colectivizării agriculturii. precum şi pe cea a liderului autoritar al Partidului Comunist Român (1965-1989). primul preşedinte al statului (1974-1989). Trupe sovietice rămân în baze militare apropiate oraşelor Piteşti. Parhon (1874-1969). a pluripartidismului organizaŃional local. erau anihilate de Securitatea Statului în deceniul şase al secolului XX. deputat de Piteşti. Sistemele politice şi economice din perioada decembrie 1947 (abolirea monarhiei şi instaurarea Republicii Populare Române) – 1989 (RevoluŃia antitotalitară) au conferit zonei Argeş-Muscel o anumită identitate contradictorie. însă. în sensul anulării. numele celor deveniŃi eroi fiind evocate prin recunoştinŃa noastră perpetuă. Curtea de Argeş. Câmpulung. fenomen suprapus. primul preşedinte al Prezidiului Marii Adunări NaŃionale (1947-1952). monopolul naŃional al fabricaŃiei de autoturisme. prin impunerea exclusivismului piramidei comuniste. Ion Mihalache (1882-1965). în mare măsură. Bunăoară. Argeşul a fost. În aşezările sudice. tragediile umane din etapa estică a războiului. zona nordică a Argeşului şi Muscelului cunoscute mişcările unor grupări opozante. Totodată. Spectrul parlamentarismului de stânga a propulsat. Nicolae Ceauşescu (1918-1989). Evenimentele anilor 1941-1945 au multiplicat contribuŃia de sânge a cetăŃenilor din Argeş-Muscel pe Altarul sacrificiului suprem. Din 1969. condamnaŃi la moarte şi executaŃi în Închisoarea Jilava. reeditându-se.C. liberalii Ion I. la Piteşti a existat celebra temniŃă a drasticei detenŃii. prioritar. ideile promovate în etapa interbelică. redimensionării favorabile a structurilor urbane. până în 1958.

Cu toate acestea. interne şi internaŃionale. Numeroşi specialişti. geografiei spirituale. au plecat în Ńări din Europa Occidentală. Statul edifică în reşedinŃa Argeşului unul dintre cele mai mari campus-uri universitare din Ńară. în fiecare primăvară. constant. imposibilitatea reînnoirii tehnologice. începând din 1978. sistemului financiar actual. viaŃa politică exprimă diverse alternative. până în 2005. iar ritmul constructiv a fost evident. argeşenii şi muscelenii s-au readaptat. Municipiul Piteşti are tendinŃa reală să devină importantă placă turnantă a activităŃilor bancare şi comerciale. Ca urmare. parlamentar de Argeş încă de la sfârşitul secolului anterior. într-o Capitală a lalelelor. de contestatarii vechiului regim. în paginile următoare. ce aparŃin. fiind demolate. au vizitat municipiul Piteşti. principalele instituŃii publice erau ocupate. Criza continentală. accentuate prin măsurile de austeritate din 2010. plurivalente. concurenŃa acerbă. prevalenŃa anumitor ramuri prelucratoare. pe care le vom prezenta succesiv. ca origine sau prestaŃie. zeci de delegaŃii străine. privatizarea cu orice preŃ. la principiile iniŃiativei individuale. A optat să domicilieze în noul oraş Ştefăneşti. De asemenea. privatizării. oraşul se transformă. preşedinte interimar al României (20 aprilie – 23 mai 2007). Totodată. Preocupările economice şi sociale se menŃin. semnificativ. în etapa 1968-1989. Cele mai multe instituŃii culturaleclesiastice dezvoltă proiecte valoroase. concurenŃei de piaŃă. La 22 decembrie 1989. Câmpulung şi Curtea de Argeş s-au închis. iar turismul este promovat agresiv. conceptelor continentalizării. preşedinte al Senatului în mai multe legislaturi. de pe toate continentele. unele capacităŃi productive de pe platformele industriale Piteşti Nord. cu deosebire tineri. Pentru argeşeni şi musceleni. considerat arhetip al aplicării Doctrinei dezvoltării socialiste multilaterale. cuantumul investiŃiilor străine s-a exprimat. fără violenŃă. la Mioveni. de lângă Piteşti. Sute de firme mici şi mijlocii au dat faliment. în general.petrochimice din Ńară. activitatea Companiei Dacia-Renaul rămâne profitabilă. şef al executivului în perioada 1996-2000. restructurarea întreprinderilor nu a generat o rată exagerată a şomajului. lasă urme adânci. o personalitate reprezentativă a ultimilor ani a fost social-democratul Nicolae Văcăroiu. într-un timp relativ scurt. * . s-au evidenŃiat şi alte nume importante. liberalizării preŃurilor. ori din domeniile producerii energiei electrice şi nucleare. După 1990. vizibilă din 2008.

Piteşti. comunităŃi etnice. de la Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu Argeş. Memento (1983. Primele fascicule din Volumul I au fost procesate de Iuliana Elisabeta Ciucă. hidronime. inclusiv cei ai altor comunităŃi etnice. s-au aflat. Microalbum (1988). Radu Gava. RelevanŃă vor avea faptelor perene. Ideea oportunităŃii elaborării Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-a conturat încă din primăvara anului 2003. Pagini de istorie (1986). instituŃii publice. precum şi Fişa de identificare. Este vorba de juristul Silvestru Voinescu (1935-2005). pe cât posibil. atunci. specificităŃii româneşti. miniştrii.Primii care au subscris conceptului expus. integrându-se lucrărilor de factură asemănătoare. .* * Enciclopedia Argeşului şi Muscelului dorim să fie. şi de profesorul Paul Dicu (1926-2008). familii renumite. Criteriile orientative de înscriere în Enciclopedie. originare din Argeş-Muscel. dr. ori cu activitate relevantă. misionari. oamenii politici şi de stat importanŃi (şefi de stat şi de guvern. liderii locali. Documentele primare. primari urbani. asociaŃii. parlamentarii din toate etapele temporale. Istoria municipiului Piteşti (1988). le-am definitivat împreună cu prof. multă vreme secretar al SocietăŃii de ŞtiinŃe Istorice. Sunt listate alături de Piteşti. statornicii mei colaboratori la scrierea volumelor despre reşedinŃa Argeşului. alfabetic. cu precădere. Pentru început. S-au raliat imediat. localităŃi. Ghid de oraş (1985). glosar de interes general. ori pe parcurs. am stabilit să prezentăm: voievozii Argeşului şi Muscelului. la: persoane evidenŃiate de-a lungul timpurilor. egumeni). preşedinŃii şi vicepreşedinŃii consiliilor regionale sau judeŃene administrative. oronime. academicienii din diferite domenii. câteva decenii. Filiala Piteşti. director emblematic al Bibliotecii JudeŃene Argeş (1964-2004). în spaŃiul enunŃat. locuri istorice. la 26 august 2006. mijloace media. stabilite definitiv aici. muzicologi în domeniu. Piteşti. mitropoliŃi. pasionată vizibil de un asemenea proiect. univ. concluziv. având o excelentă deschidere vizuală asupra panoramei municipiului Piteşti. suprapusă. Prin urmare. de semnatarul acestor rânduri. TradiŃie şi contemporaneitate (2008). conducătorii de departamente şi de agenŃii guvernamentale). toŃi cei înscrişi în casetele tehnice ale acestei lucrări. teoreticieni. face trimiteri. intitulate: Piteşti. ori ai altor culte religioase. episcopi. în laboratorul său de la ultimul etaj al Muzeului JudeŃean Argeş. toponime specifice zonei. prefecŃii de Argeş şi Muscel. înalŃii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (patriarhi. 2008) sau Piteşti. o relevantă Carte de identitate pentru locurile şi oamenii din acest areal. respectiv. miniştrii adjuncŃi.

III la Jocurile Olimpice. dr. alŃi comandanŃi militari cu merite deosebite. (campioni naŃionali. directorii şi patronii de publicaŃii. film. cercetătorii cu calităŃi distincte din sistemul sanitar. procurori. chimie. Proiectul s-a lansat la 5 octombrie 2006. marii proprietari funciari şi industriaşii tradiŃionali. opozanŃi ai Experimentului Piteşti sau implicaŃi în holocaust. farmaciştii. biologie. judecători. managerii culturali. cadrele didactice din învăŃământul preuniversitar. actorii de teatru. psihologie. publicişti. memorialişti. organizatorii de mari competiŃii. muzeelor. apreciaŃi de ascultători. eroii căzuŃi în rezistenŃa antitotalitară. bancherii. pe potenŃialul consiliilor locale. Octavian Mihail Sachelarie. ori ucişi în teatrele externe de operaŃiuni. fizică. dramaturgi. bibliotecilor. istoricii şi criticii de artă. comercianŃii. cât şi principalul suport documentar sau logistic al acestui demers. care au obŃinut gradul I. continentale sau mondiale). economiştii. alte segmente ale educaŃiei şi comunicării. exprimând preocupări multiple şi benefice. fermierii. reprezentanŃi ai României la forurile internaŃionale. compozitorii şi plasticienii (membri ai uniunilor din domeniu). totodată. ştiinŃe agricole şi silvice. ori titluri doctorale. edituri. II. De asemenea. balcanice. sociologie. membri ai uniunii de profil (prozatori. arhitecŃii şi constructorii recunoscuŃi în breaslă. creatorii şi interpreŃii de muzică uşoară şi folclor. sportivii şi antrenorii de performanŃă. poeŃi. cel puŃin. sunt autori de manuale. călătorii şi expediŃionarii originari din Argeş-Muscel. diplomaŃii (ambasadori. autorii şi cercetătorii remarcaŃi în matematică. cu preocupări de mai mare cuprindere. medicii. director. critici literari. dirijorii. având cărŃi în edituri. edituri. juriştii de prestigiu (teoreticieni. redactorii sau furnizori . analiştii. am dorit să evidenŃiem: profesorii universitari. tipografii. analişti ai fenomenului. pedagogie. Un loc aparte s-a convenit să-l ocupe: demnitarii medievali. comentatorii. şefi ai consulatelor. muzee. inginerii. în fiecare zi de luni a săptămânii. astronomie. De atunci. Universitare) şi competenŃă profesională. Balcanice. Campionatele Mondiale. inovatorii şi inventatorii de renume. arendaşii apropiaŃi directivelor agricole europene. alte genuri).Totodată. oamenii de afaceri cu succese reale în actualitate. ataşaŃi. în Sala de ConferinŃe Gheorghe Ionescu- Gion a Bibliotecii JudeŃene Dinicu Golescu Argeş. agronomii. locurile I. InstituŃia centenară devenea atât locaŃie. altor factori din teritoriu. finanŃiştii. radio şi televiziune având rezonanŃă naŃională. geografie. Europene. ziariştii din presa scrisă şi audio-vizuală. istorici prolifici din arhive. notari). generalii. avocaŃi. filosofie. interpreŃii de operă şi operetă. S-a mizat. informatică. s-au luat în calcul: scriitorii care sunt.

promovate frecvent prin diverse îndemnuri ale structurilor Uniunii Europene. de conotaŃii politice. manageri cu experienŃă. în primul . stabilit iniŃial la doi ani.de informaŃii. care concluzionează: „Istoricul trebuie să fie. cu certitudine. din diferite motive. forurilor şi instituŃiilor publice. durabilitatea milenară a tot ceea ce ne înconjoară. principial. termenul pentru finalizarea primului volum. ceea ce determină să ni se alăture. optimism. cu deosebire în centrele universitare. Au răspuns invitaŃiei. extinderea tematică a lucrării. s-au revăzut sistematic. subiectivism. a celorlalte enunŃuri întâlnite în text. întrucât am dorit să inducem. precizată anterior. conlucrând benevol. cu deosebire în acest caz. s-a prelungit. influenŃe colaterale. valoroşi confraŃi. fără condiŃionalităŃi. Ca urmare. Ultimul aspect presupune atât motivarea autenticităŃii celor relatate. Există cazuri solitare când. concepŃia analistului american Charles Beard (1874-1948). alŃi cetăŃeni. colaborarea cu cei care au preocupări identice în Bucureşti şi în celelalte reşedinŃe judeŃene. studenŃi. când portofoliul cuprindea 1 425 de potenŃiali candidaŃi pentru a fi înscrişi în paginile Enciclopediei Argeşului şi Muscelului. însă: continuarea documentării asupra calităŃii persoanelor. Împreună. fiind raportat la densitatea ori multitudinea consemnărilor. SusŃinem. rigurozitate. spirit lucrativ. pe parcurs. Pe lângă bibliografia lecturată şi investigarea fondurilor arhivistice. un loc aparte îl ocupă discuŃiile purtate nemijlocit de redactorii de specialitate ori documentarişti. platformelor industriale. cât şi oferirea anumitor detalii esenŃiale. pe cât posibil. mijloacelor media. specialişti din domenii convergente. Cercul colaboratorilor. S-a convenit. grupaŃi în Clubul enciclopediştilor din Argeş-Muscel. scutiŃi de insistenŃele suprapuse iniŃiativelor noastre. demonstrând. constituim o adevărată echipă interdisciplinară. stabilirea unor căi de comunicare cu argeşeni sau musceleni aflaŃi în străinătate. regăsită în paginile introductive. prin prezentarea localităŃilor. constant. făcând parte din generaŃii diferite. disociat. Conservând. importanŃi oameni de ştiinŃă şi cultură. obligaŃia morală de a finaliza atare scriere de anvergură naŃională şi continentală. cu persoanele în viaŃă. ConŃinutul descripŃiilor se doreşte realist şi echilibrat. necesare viitorilor enciclopedişti. autori apreciaŃi pentru operele lor. De altfel. nu a presupus sine qua non prezenŃa unor oficiali din partea forurilor administrative judeŃene sau municipale. Un prim bilanŃ s-a realizat la 8 octombrie 2007. a rămas permanent deschis. tineri cercetători. reuniunea din 5 octombrie 2006. s-a declinat opŃiunea iniŃială. voluntariatul şi onorabilitatea civică. cu onestitate şi competenŃă profesională. esenŃa evoluŃiei Argeşului şi Muscel în ultimul secol. vom perpetua.

ale decesului. Datele pe care le deŃinem se vor transfera judeŃelor de obârşie. formulate prin diversitatea relatărilor care urmează.). Grigore Constantinescu (G.B. care s-au aflat temporar la Piteşti. miletare. studiile liceale şi universitare. ca principiu.P. roluri scenice.).T.C). păstrând. uneori. în interiorul textelor sunt persoane asupra cărora vom reveni în succesiunea literelor. studii). Iuliana Elisabeta Ciucă (I. miniportretele şi celelalte consemnări care îi aparŃin. ca regulă generală. cel puŃin 15-20 de ani. Până în 1950. SpaŃiile alocate în pagină au pornit. înlocuite.C. Ilie Barangă (I. domenii de excelenŃă. numele acestora fiind urmate de (v. pe domenii asumate. recunoaşteri comunitare antume sau postume. respectiv: Valeriu Florian Alexiu (V. Aurelian . ca şi în cazul unor renumiŃi scriitori. valorizând. pornim de la premiza că toate numele listate devin importante.E. Sperăm să integrăm.F. multe având un anumit grad de noutate şi originalitate.F.B. etajele informale amintite mai sus.A.). valorilor spiritualităŃii autohtone. fiul/fiica la tată şi fratele cel mic la cel mare.B. Eugenia Constantinescu (E. prin realizări personalizate.A. proiecte de arhitectură. selectarea a cinci elaborări reprezentative (volume. Gheorghe ChiŃa (G. stabilirea în Argeş sau etapa activităŃilor relevante din acest habitat.B. a unor importanŃi actori de teatru (Gheorghe Leahu. cu arealul adus în discuŃie.A. însă.S. cităm judeŃul Muscel (naştere. ştiinŃifice). În prezentarea individuală. apartenenŃa la foruri publice.).).). deseori.C. prin ceea ce am numit etaje informale. cu succes. Manole Bivol (M. înscris în Caseta autorilor. profesia titulară şi adiacentă. Spiridon Cristocea (S.).F.I. prin secole sau decenii. Tiberiu Cristian Avramescu (T. Ion Bădescu (I. eventual doctorale sau stagii externe de perfecŃionare.C. Constantin Cârstoiu (C. sensurile apriori nepărtinitoare.). Fiecare redactor de specialitate.B. un fiu al vremii sale”. Constantin Budan (C.). Ion Băcanu (I.). S-a raportat. Remus Petre Cîrstea (R. eclesiastice. prin iniŃiale. Colea Răutu). plastice.B. de exemplu. dar care s-au identificat.C).). Iulia Boghirnea (I.). academicienilor şi creatorilor.C.B.) convenŃional.). DănuŃ Bica (D. de la primordialitatea conferită voievozilor. Oferim cititorilor latitudinea de a concluziona singuri asupra demersurilor întreprinse de cei prezentaŃi în Enciclopedie. etapele exprimării productive.D. satele foste comune.C. Nicolae Badea (N.B.). din lipsa certitudinilor.B.G. Generalizând asemenea criterii. creaŃii muzicale. fiind departajate.).rând. până spre celelalte calităŃi sau responsabilităŃi civice. construcŃii finalizate. Deseori.C. succesive: locul şi data naşterii. contribuŃii distincte la evoluŃia anumitor domenii. s-a renunŃat la nominalizarea.).). Constantin Capătă (C.B. Ion Bulacu (I. Ileana Bălan (I.C. pentru cei proveniŃi din alte zone. iar acolo unde a fost cazul. opŃional.I.G. semnează.).

). Zicu Ionescu (Z. Nicolae Mihăilescu (N.).M. După cum se va constata.). Gheorghe Nicolescu (G. volumul Fii Argeşului. Radu Gava (R. Constantin Siman (C. Ion M.O.). anual. Întâlnirile de la Goleşti cu personalităŃi contemporane.).I. InformaŃiile curriculare sunt oferite de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti. Costantin Vărăşcanu (C.H.L.V. Acceptând premiza conform căreia.). Liviu Valentin Motreanu (L.S.M. Dumitru Văduva (D. primordial. Nicolae Moisescu (N.M.R.H.). Ion Focşa (I.).). Adrian Şimon (A. dr.). Constantin Nicolescu.I.). Ion Pietrăreanu (I.P.C.T.I.V. Dumitru Gherăsoiu (D. Eduard IonuŃ Fîşcă (E.).S.D. Octavian Mihail Sachelarie (O.N.). Mariana Sârbu (M.L. Margareta Onofrei (M.).I.P. Nicolae Leonăchescu (N. Claudiu Neagoe (C.I.). care editează. Vasile Novac (N.M.).S.P. Marius Postelnicescu (M. Filofteia Pally. Ion Ştefan (I.F. Vintilă Purnichi (V.).). prin eforturile locuitorilor din comunitatea respectivă.M.P.N. Dumitru DrăguŃ (D.). Realitatea întâlnită ne-a determinat să luăm în calcul familii remarcate prin cel puŃin trei generaŃii.). Teodor Mavrodin (T. Aceleaşi aprecieri şi în cazul celor implicaŃi . Alexandru MulŃescu (A. Ioana Iulica Voicu (I. ai căror membri s-au distins de-a lungul secolelor recente.P. cu deosebire în această febrilă etapă a amalgamării demografiilor continentale.I.).M. Sevastian Tudor (S. de a organiza.).).). Totodată.). Ion Marius Motreanu (I. Radu Oprea (R.V:).S.S.O.).M. Filofteia Pally (F. acela referitor la familii importante din etapele modernă şi contemporană.). director.D. Adriana Lungan (A. Gheorghe Hera (G. autorii şi titlurile fiind consemnate la prezentarea localităŃilor respective.).M.). iar uneori au suplinit total.).Dianu (A.D.P.).). Grigore Popescu (G.). totuşi. Marian Stoica (M. regăsit uneori convingător dincolo de limitele geografice ale aşezărilor aborigene.F.N. Silvia Popescu (S.).P. Simona NagîŃ (S. Dinu (I. dublate de iniŃiativele gospodarilor oficiali.P.). la faptul că paternitatea multor înfăptuiri rezidă în succesul familial.V.G.).) Demersurile pentru elaborarea Enciclopediei Argeşului şi Muscelului s-au interferat iniŃiativei Consiliului JudeŃean Argeş. Sociologia neamurilor autohtone se impune a fi extinsă şi revigorată.).M. Elena Heroiu (E.I.D.).).A.).P.). datele oportune creionării portretistice a celor cuprinşi în lucrarea de faŃă.). în Enciclopedie există un segment mai puŃin abordat până acum.I.Ş. subscriem. începând din 2007. Silvestru Voinescu (S. Nicolae Necşoiu (N. Virgil Martinescu (V. renumele satelor sau oraşelor din Argeş-Muscel se conturează.).G.I. preşedinte dr.D.M. Detaliile furnizate virtual sau tradiŃional au completat. Răzvan Silviu Rudi (R. Petre Popa (P.V. a fost relansată elaborarea monografiilor.Ş.N.V.).).M. LucreŃia Picui (L. Ilie Popa (I.P.

Prof. Eforturile noastre sunt dedicate minŃilor luminate din spaŃiul geografic şi istoric al acestei zone care. realizarea de activităŃi diplomatice. relansarea ortodoxismului. Petre POPA Piteşti. ne-au înscris în spiritualitatea continentală. Aşteptăm. 10 iunie 2010 . respectiv. Literele A-C. virtual. în sporirea potenŃialului economic. univ. precum şi evaluarea proporŃională a celor înscrise în paginile Enciclopediei Argeşului şi Muscelului. opiniile dumneavoastră. asiatice sau africane. aşadar. prin demersurile lor de prestigiu naŃional. Volumul I. au impus publicarea acestora pe volume. ori prezenŃi pe fronturile menŃinerii stabilităŃii universale. dr. * * * Sistematizarea materialelor documentare. Pentru început. reconstrucŃia urbană. cu deosebit interes. oferim cititorilor. culturale şi sportive în state europene.în apărarea demnităŃii statale şi a simbolurilor autohtone.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.