1. INTRODUCERE 1.

1 Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale Construcţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat de cel iniţial. Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de producţie. La realizarea investiţiilor, cca. 30-40 % din fonduri revin producţiei de construcţii-montaj. Lucrările de construcţii-montaj servesc unor scopuri diferite:
 

adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit), satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale,şcoli, săli de spectacole

etc.), producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale inginereşti), producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi nuclearo-electrice, reţele electrice etc.),  căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.),  îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă, corectarea torentelor etc.),  depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.),  instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare funcţionării tuturor categoriilor de construcţii,  montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.
 

1.2 Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare a construcţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şi implicaţiile lor sunt: 1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire de industrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament. Implicaţii: - organizarea distinctă a fiecărui şantier; - dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale; - necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii; - unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor. 2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea ce face ca activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici. Implicaţii: 1

- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţi mai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost pentru a se încălzi; - influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute. 3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţii de construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile care decurg din aceasta. Implicaţii: - necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare; - necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare. 4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie pot avea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată. Implicaţii: - efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete; - stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante; - întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a tuturor activităţilor; - pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare. 5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi introduse în operă. Implicaţii: - mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări care implică masă mare de materiale; - planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor; - mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului. 6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de construcţie), asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie. Implicaţii: - necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii-montaj; - necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite. Având în vedere cele de mai sus apare evident că producţia de construcţii-montaj trebuie abordată într-un mod specific atât în ceea ce priveşte organizarea execuţiei cât şi în ceea ce priveşte rezolvarea aspectelor economice.

2

2. FACTORII PARTICIPANŢI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR La înfăptuirea unei lucrări de construcţii au existat întotdeauna trei roluri principale şi distincte: 1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul") 2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul) 3. Constructorul (antreprenorul) În decursul secolelor şi prin forţa împrejurărilor unele din aceste roluri separate au putut fi asumate de către o singură persoană sau organizaţie. Clientul, comandă lucrarea şi asigură plata lucrării. Rolul proiectantului, care a revenit la început arhitectului, odată cu apariţia acestei profesiuni, s-a amplificat pe măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei rezistenţei materialelor, transferându-se inginerului. Rolul constructorului, care a putut fi asumat odinioară de un zidar sau de un meseriaş iscusit, s-a extins mult în timpurile moderne spre a se ajunge la antreprenorul de astăzi. 2.1 Rolul clientului din sectorul public sau privat Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii): Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins; Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească; Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii; Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului; Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor; Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate; 7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri; 8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor; 9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării; 10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.
1. 2. 3. 4. 5. 6.

l. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii din sectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, de exemplu în cazul celor dintâi drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate "binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării - iar în cazul celor din urmă proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construirea unei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri, magazine sau construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul profitului; în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoane sau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximum din banii pe care-i învestesc / cheltuiesc. Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni de afaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui să dovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim din investiţiile lor ca şi fermierul atunci când cumpăneşte în a construi un hambar sau a cumpăra un tractor sau directorii de companie care examinează priorităţile concurând la fondurile lor limitate 3

sau posibilităţile care li se deschid şi riscurile legate de fiecare opţiune sau decizie. Nici un client nu are resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba de familia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să le construim - se aud în permanenţă cereri gălăgioase pentru cheltuieli mai mari ale sectorului public pentru drumuri noi şi mai bune, căi ferate, locuinţe, şcoli, spitale, locuri de recreare, pentru a menţiona doar câteva - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitului bun adus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi în sectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de la locuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate dar şi clădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luate sau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu! Iar din exemplele marelui avantaj care derivă din clarviziunea oamenilor şi voinţa de a asuma riscuri şi de a sprijini propriile judecăţi - fie în sectorul public sau privat - unii sunt deasupra opiniei sau presiunii publice, alţii sunt sensibili la gălăgia publică. Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vină în întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şi deci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuie adoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu. 2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu total alta e să precizezi scopurile şi obiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului. Să luam de exemplu proiectul unui drum. Poate să pară foarte evidentă necesitatea unei legături mai bune între o nouă investiţie sau o sursă de materii prime şi o zonă industrială existentă. S-ar putea să nu mai fie la fel de clar, totuşi, care va fi traficul iniţial şi cum ar putea creşte în timp acest trafic şi, ca atare, când se pune problema stabilirii lăţimii, a aliniamentelor verticale şi orizontale, a modului de execuţie, a tipurilor de racordări şi a terenului de expropriat, vor trebui făcute estimări şi ipoteze asupra acestor parametri vitali. Este funcţia drumului numai de a crea o legătura rapidă pentru traficul industrial care va fi generat la deschiderea lui sau construirea lui creează ocazia de a se deschide alte zone pentru investiţii, de a înlocui alte trasee şi/sau de a prelua o creştere în viitor a traficului? În egală măsură, în cazul unei unităţi industriale în scop speculativ ce fel de industrie este şi deci ce fel de încărcări şi de accese se au în vedere, iar prevederea unor dotări minimale va impieta viitoarea utilizare sau vânzare ? Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliu care să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nici să-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de la o anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului". Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fie exprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Aceste costuri vor creşte considerabil dacă modificările survin şi mai târziu, în timpul perioadei de execuţie, iar antreprenorii vor cere - şi pe bună dreptate, probabil - să fie bine recompensaţi nu numai pentru munca suplimentară dar şi pentru întreruperile şi întârzierile pe care le-ar putea pricinui aceste modificări. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi! Aranjamentele contractuale pentru execuţie sunt în mod necesar destul de inflexibile şi cu toate că idealul ar putea fi un "parteneriat" între client şi antreprenor, în realitate şi într-o economie de 4

Analizele cost-beneficiu se înscriu de la simpliste la complexe dar împărtăşesc un ţel comun. sunt deseori destul de intangibile şi subiective. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii S-a atras deja atenţia asupra importanţei determinării de la bun început a valorii unei lucrări preconizate. intervenţii pentru remedierea unor anomalii particulare sau ca urmare a preocupării excesive a publicului sau chiar din oportunism politic. societăţii şi comerţului şi alţi câţiva factori care împreună pot fi traduşi într-o rată pozitivă sau negativă de venituri în primul an. cel puţin în cazul sectorului public. deoarece uneori criteriile sunt destul de diferite iar alocarea de resurse între asemenea departamente şi autorităţile aferente este necesarmente bazată pe un spectru larg de obiective politice şi economice. se bazează pe un număr de parametri care iau în considerare nu numai costul iniţial ci şi dobânda la acesta pentru orice perioadă de rambursare a împrumutului (adică întregul capital de finanţare a proiectului). fie că este vorba de drumuri. Principiul comparării costului real şi complet al unei lucrări pe durata admisă de viaţă cu beneficiile pe care le-ar putea genera (pentru mediu. a ipotezelor făcute şi a riscurilor implicate şi va stabili beneficiul posibil adus de cheltuiala propusă în cazul unor scenarii de prognoză. Analizele cost . comerţ) este important şi. şcoli. Analize cost . Este crucial. Ceea ce nu se realizează . Trecând la sectorul privat. aceasta nu este o ştiinţă exactă dar. viaţa socială. aşadar. să zicem. şi să o facă pe o bază cât mai obiectivă cu putinţă. pentru binele public general. Se evaluează cifrele care dau valoarea costurilor prezente. acela de a încerca să coreleze cheltuielile cu venitul sau beneficiul obţinut în timp. efectul negativ sau pozitiv asupra mediului. în sens larg. Deoarece beneficiile. va întreprinde la început o riguroasă examinare critică a propunerii / posibilităţii. 5 . reprezintă un mijloc vital de a asigura folosirea resurselor reduse în modul cel mai avantajos din punctul de vedere al costului şi beneficiilor.este efectuarea unor asemenea comparaţii între diferitele forme de investiţie ale diferitelor ministere. avantajele obţinute prin reducerea timpului de deplasare şi accidentele pe durata propusă de viaţă a lucrării (luând în considerare creşterea traficului în cursul acelei perioade şi făcând diferenţierea. Dar.încă . luând în considerare costurile. relaţia dintre cele două părţi se va stabili în mare măsură pe o bază de afaceri. pornind de la cel mai prost la cel mai probabil şi până la cel mai favorabil – luând în considerare costul “banilor” pe parcursul perioadei de împrumut. valoarea beneficiilor prezente şi valorile prezente nete admiţându-se capitalizarea pe o perioada de. supus de autoritatea locală în materie de drumuri în vederea obţinerii suportului financiar (subvenţiei) de la guvernul central. asigură mijloace foarte bune de a compara o propunere de investiţie cu o alta şi. ca clientul să fie de la început limpede precum cristalul în privinţa funcţiunilor şi scopului lucrărilor propuse. 30 ani.beneficiu ale proiectelor de drumuri naţionale. Asta nu înseamnă a susţine că investiţia urmează întotdeauna un asemenea sistem obiectiv şi analitic şi este limpede că pot fi. îndeosebi cele pe termen lung. iar acestea să fie enunţate explicit în documentele contractuale aferente. durata de serviciu rămasă şi metode alternative de intervenţie. Pentru fiecare proiect. 3. trebuie transmisă şi o asemenea analiză într-o formă tip care să permită autorităţilor centrale să compare proiectele pe scară regională şi naţională şi să fixeze priorităţile. venitul anual. costurile întreţinerii şi serviciilor şi făcând estimări asupra inflaţiei. în timp ce clientul este preocupat să menţină cheltuielile în limita bugetului iniţial. cu cât propunerile sunt mai apropiate (de exemplu o variantă de drum cu o alta).piaţă unde contractul s-a câştigat prin licitaţie sau prin negocieri dure. o companie publică sau o mare companie privată care să ia în considerare posibilitatea de a investi într-o nouă fabrică sau de a face o investiţie cu caracter speculativ. oricum. Antreprenorul urmăreşte nu numai să-şi recupereze costurile dar să realizeze un profit pentru a servi la învestiţii ulterioare în compania sa. între vehiculele uşoare şi cele grele). cu atât rezultatele sunt mai relevante şi mai exacte. de exemplu.beneficiu similare se efectuează asupra principalelor proiecte de reparaţii capitale ale şoselelor. alocaţiile de resurse de către autorităţile centrale sunt supuse analizei de detaliu a ratei venitului pentru capitalul ce trebuie investit. contribuţiile pe care lucrarea le-ar putea aduce industriei. şi deseori sunt. spitale sau locuinţe sociale.

6. cu atât este mai lung timpul pe care băncile / investitorul sunt pregătite a-1 aştepta înainte ca investiţia să aducă beneficii. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului La punctele 2 şi 3 de mai sus s-au adus suficiente argumente pentru a ilustra acest aspect. dar cel mai bun lucru este să se atragă atenţia asupra importanţei şi avantajelor încercării de a estima. Numai după ce s-au întreprins toate acestea. Cu resurse limitate. mai degrabă. Orice eşec pe acest front ar putea conduce la întârzieri costisitoare sau chiar la abandonarea lucrării.Timpul de aşteptare pentru care compania ar trebui să fie pregătită înainte de a aştepta acumularea profitului variază în funcţie de tipul lucrării. Proprietarii particulari de terenuri şi clădiri aşteaptă să fie despăgubiţi pentru pierderea de terenuri / clădiri şi pierderea sau interferarea în folosinţa unor proprietăţi. poate fi luată o decizie dacă merită să se promoveze lucrarea şi chiar în acest stadiu o companie prudentă ar putea lua în considerare posibilităţi alternative. ţinând pasul cu costurile angajate Contractul stipulează ca clientul să-i plătească antreprenorului pe măsură ce înaintează lucrările. În plus. va duce la faliment un client cu capital redus sau fără capital în spate sau care a mizat totul pe obţinerea unui profit din lucrare. comparând cheltuielile necesare cu cea mai bună estimare a veniturilor şi beneficiilor care vor rezulta din perioada de finanţare cu capital a lucrării. pentru care antreprenorul va cere şi. Nu se pledează pentru vreun sistem birocratic rigid care ar sta în calea unor asemenea proiecte sau a progresului ci. astfel încât valoarea ei adevărată să poată fi evaluată. vor trebui să fie la îndemână alocaţii pentru cheltuieli neprevăzute pentru a finanţa orice modificări sau a face faţă 6 . se pledează pentru un cadru general de principii care să asigure obţinerea valorii maxime a banilor. clientul trebuie să se asigure nu numai că întreaga sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor va fi disponibilă. permisele şi drepturile de acces / folosinţă pentru a da posibilitatea antreprenorului să treacă la lucru. se va adânci puţin în continuare acest subiect. în timp ce autorizaţiile de construire şi aprobările de la autorităţile competente trebuie obţinute înainte de atacarea lucrării. Un asemenea eveniment ar putea submina cu totul lucrarea şi. pe baza unor evaluări lunare. mai degrabă. este de importanţă crucială cheltuirea fiecărui leu cu maximum de avantaj. atât în privinţa derulării în timp cât şi în cea a resurselor necesare. Unele din aceste beneficii nu pot fi cuantificate şi unele lucrări sunt justificate prin raţiuni mult prea evidente şi clare. Ca atare. substanţiale compensaţii. valoarea unui proiect în comparaţie cu altul. dar şi că modul de eşalonare al disponibilităţilor va asigura rezerve faţă de programul de execuţie anticipat. în orice caz. probabil va fi îndreptăţit. Cu cât siguranţa este mai mare şi riscurile sunt mai reduse. Cererile sunt enorme şi trebuie făcută o alegere dificilă (uneori imposibilă) între a soluţiona problemele imediate sau a investi în infrastructură pentru beneficiul economic pe termen lung şi bunăstarea socială a ţării şi a comunităţilor. 5. cât de aproximativ. În mod clar nu se pot da sfaturi în această privinţă şi ar fi o utopie să credem că avem răspunsuri la problemele cu adevărat grele. 4. În majoritatea formularelor de contract privitoare la activităţile de execuţie. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plăţi şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit. de "siguranţa" investiţiei şi de riscurile implicate. vedem că atât în sectorul public cât şi în cel privat este esenţială efectuarea unui studiu atent. Banii lichizi sunt foarte importanţi pentru antreprenor întrucât în preţurile din ofertă el a presupus că venitul nu va fi prea departe de cheltuieli şi. Aşadar. în cazul cel mai rău. cadru care trebuie urmat cât mai strict cu putinţă ori de câte ori şi oriunde există îndoieli sau opţiuni. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor La prima vedere s-ar părea că e un lucru care se înţelege de la sine dar este posibil ca orice omisiune pe acest tărâm ar putea avea consecinţe serioase şi costisitoare. clientului i se cere să se asigure că s-au obţinut toate autorizaţiile. el ar putea să aibă dificultăţi în a convinge băncile să-i mai împrumute bani fără garanţii corespunzătoare. fie la etape convenite fie.

de regulă stabilit de client cu luarea în considerare a timpului de execuţie estimat în mod rezonabil .în special cei din sectorul public – să tindă a uita de costurile privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi să se concentreze exclusiv asupra capitalului iniţial cerut de investiţie. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale. La unele proiecte pot fi necesare lucrări care să se desfăşoare în avans.şi ca urmare.sau mai degrabă proiectantul . Este important ca clientul să se convingă că programul propus de antreprenor răspunde exigenţelor sale atât în privinţa datelor stadiilor intermediare şi terminării integrale cât şi în privinţa aranjamentelor pe care le-a făcut pentru finanţare (la care s-a făcut referire la punctul 6) precum şi a oricăror restricţii asupra accesului pe teren. să se aducă amendamente. 10. Întotdeauna pot fi aduse îmbunătăţiri în proiectare şi execuţie.pentru a contribui la reducerea ciclului de învăţare şi a minimiza riscul greşelilor şi erorilor de judecată. 8. când greşelile ascunse şi cauzele acestora sunt identificate. orice proiect ar fi realizat în condiţii mult mai bune. şi al căror cost cade în responsabilitatea clientului.rămâne în răspunderea antreprenorului să întocmească un program detaliat al lucrărilor. iar clientul va trebui să se convingă că programul corespunde. "gemul" disponibil va trebui întins într-un strat mai subţire pe infrastructura în continuă creştere. 9. lecţiile care ar trebui învăţate sunt irosite. Toate acestea întăresc cele spuse mai înainte cu privire la faptul că. identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor În esenţă. programul / calendarul lucrării Cu toate că este o practică obişnuită ca în documentele contractuale să se specifice un timp total maxim pentru finalizare . există avantaje în a folosi şi forma antreprenori şi proiectanţi cu experienţă îndeosebi în domeniul lucrărilor speciale . circumstanţe neprevăzute sau/şi pretenţii pentru întreruperi sau întârzieri sunt considerate a fi puse în răspunderea clientului. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor Acest aspect a fost abordat suficient de detaliat la punctul 6 de mai sus. clientul va trebui să plătească indiferent dacă are sau nu bani puşi deoparte sau la dispoziţie. ceea ce va conduce ulterior la o întreţinere necorespunzătoare şi la lucrări de reparaţii sau reconstrucţie excesiv de costisitoare. fie din frica de a le recunoaşte . Multe lecţii pot fi învăţate doar la câţiva ani după terminarea lucrării. pentru reducerea la minim a riscului de întrerupere şi întârziere. înaintea contractului principal.oricăror probleme neaşteptate sau de care nu s-a ţinut seama la momentul ofertei. Determină / aprobă.fie din jenă. pe baza a ceea ce ştim la sfârşit. dacă ar fi posibil. este vorba de a fi siguri că învăţăm din greşeli! Prea des greşelile sunt acoperite . clientul trebuie să fie sigur asupra funcţiunilor ce trebuie să le îndeplinească lucrarea şi deci să facă tot ceea ce-i stă în putinţă spre a evita modificări ulterioare. Autorităţile prudente caută să se asigure că bugetele lor de venituri anuale iau în considerare creşterea obligaţiilor în concordanţă cu preluarea investiţiilor capitale finalizate. 7 . program pe care clientul . Trebuie să fie bine înţeles că într-o atare situaţie contractuală "preţul de buget" iniţial nu are practic importanţă şi că în situaţia în care schimbările de soluţii. Dacă acest lucru nu este făcut.va fi solicitat să-1 confirme ca acceptabil. şi pentru că este puţin probabil ca iniţiatorii lucrărilor să aibă responsabilitatea de a le urmări şi după finalizare. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri veniturile sau Există pericolul ca clienţii . Deseori aceasta se întâmplă deoarece fie cele două bugete (de învestiţii şi de venituri) sunt ţinute de persoane sau autorităţi diferite şi. mult înaintea licitaţiei. în parte. 7. În consecinţă.

dar în mod tradiţional sunt reprezentanţii beneficiarului pe şantier. Un studiu de fezabilitate poate conţine o programare a investigaţiilor de teren.2 Rolul proiectantului Proiectantul (firma de consultanţă inginerească) are un rol foarte complex şi constă în: reprezintă o sursă de consultaţii competente. Beneficiarul poate începe proiectarea detaliată având încredere în problemele inginereşti şi calculul costurilor. cu problemele inginereşti rezolvate. elaborează studii pentru selecţia celui mai bun proiect. La toate aceste lucrări proiectantul are personal rezident la locul de execuţie al lucrării. asigură proiecte complete. Supravegherea lucrărilor În unele ţări (de ex: Marea Britanie) proiectantul supraveghează pe şantier executarea lucrării pentru proiectele proprii. 2. un rol de conducere în realizarea lucrării. Un studiu de fezabilitate complet joacă un rol cheie în mărimea sumei care este acordată fie de către guvern. elaborează studii de fezabilitate. Competenţa expertizei 8 . Proiectantul dă acordul asupra măsurătorilor. Erorile şi omisiunile în această etapă îl vor costa mai târziu scump pe client. Studiul de fezabilitate Un aspect major al muncii consultantului este întocmirea Studiul de Fezabilitate. dar în ultima vreme. supraveghează lucrările pe şantier. în condiţii de imparţialitate. detaşând personal rezident pe şantier.Concluzii S-a făcut o scurtă prezentare a principalelor obligaţii şi responsabilităţi ale clientului într-o situaţie reglementată prin contract. Rolul acestuia variază. Supraveghează dacă lucrările corespund cu planurile şi specificaţiile. Tema subsidiară o reprezintă importanţa şi necesitatea de a gândi şi cântări lucrurile în mod clar şi concret înainte de angajarea lucrării. Se cere antreprenorului să execute lucrarea în conformitate cu graficul şi procedeele de lucru stabilite. sunt solicitaţi să rezolve disputele care apar în afara contractului. de preferat cu adoptarea soluţiei inginereşti optimă. în numele clientului. Tehnicile de elaborare a acestor studii. şi se pretinde un standard ridicat al lucrărilor. promovează proiecte valoroase. Printr-un Studiu de Fezabilitate se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în care sunt dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi economice ale opţiunilor studiate şi comparate. şi informaţiile cerute de către finanţatori sunt adesea impuse de aceştia. cu costurile estimative şi problemele economice rezolvate. datorită modului în care este administrat proiectul acest rol are în multe cazuri tendinţe de schimbare. Proiectantul este responsabil în mare parte de siguranţa personalului şi a lucrării respectând reglementările. se va dovedi a fi un timp cheltuit cu folos. Rezu1tatul studiului va fi o definire clară a schemei selectate. fie de agenţii internaţionale de împrumut cum ar fi de exemplu Banca Mondială sau băncile comerciale. Timpul folosit la început pentru determinarea obiectivelor de bază şi a funcţiunilor şi pentru evaluarea valorii lucrării şi poziţiei prioritare în raport cu alte opţiuni şi posibilităţi. Aceste îndatoriri oferă evident. dacă este necesar. suficientă pentru a permite evaluarea corectă a variantelor şi a costurilor. având o poziţie precis definită în contractul încheiat între beneficiar şi antreprenor. pe baza cărora contractantul să poată executa lucrarea. proiectează.

Desigur este mult mai uşor de spus decât de făcut. Unele firme mari pot oferi game largi de servicii de la alimentarea cu apă a oraşelor. să cunoască cerinţele unei expertize. căi ferate). Dimensiunea competenţelor firmelor de consultanţă din străinătate este mai mare decât cea a unui institut de proiectare echivalent românesc. Un inginer consultant este responsabil pentru munca depusă de echipa lui. aceasta nu este eficient. Poate cea mai extinsă arie este cea în domeniul analizei economice şi financiare. staţii de pompare. evaluarea corectă a preţurilor. să se implice în procesul de evoluţie al studiului sau al proiectului. tehnici de epurare şi curăţire a depunerilor. analize operaţionale. Capacitatea de comunicare Se acordă foarte mare importanţă comunicării cu clientul. Scopul este de a asigura clientul că rezultatele obţinute de consultant răspund nevoilor acestuia şi corespund cu obiectivele sale. De asemenea are contribuţii semnificative în: studii privitoare la resursele de apă. Rolul unui consultant într-un proiect poate fi acela de a formula politica de acţiune.. iar cantitatea de muncă necesară pentru a susţine lucrări în această diversitate de domenii este foarte mare. dar inginerii firmei trebuie să cunoască toate acestea. Consultantul reprezintă o extensie a echipei beneficiarului. activităţi de pregătire şi instruire. El poate elabora analize şi poate trage concluzii pentru a putea contribui la luarea decizii1or. Aceasta nu înseamnă că el trebuie să se interpună în acest proces. amenajări de terenuri de sport. Multe din firmele de consultanţă din străinătate sunt multidisciplinare. şi aceasta în afară de sarcinile inginereşti imediate. etc.În străinătate (model spre care se tinde) competenţa unei consultanţe este mai extinsă decât cea a unui institut de proiectare din România. De exemplu. diguri. Un consultant incompetent este cel care ascultă o scurtă expunere şi vine peste un an cu "răspunsul". reţele de conducte distribuitoare de apă. canalizarea oraşelor. prevenirea şi controlul poluării industriale. instalaţii industriale. Obiectivitate şi integritate 9 . O firmă de consultanţă inginerească va asigura ca parte a studiului de fezabilitate o analiză complexă a proiectului . Firma poate angaja economişti sau poate folosi ingineri specializaţi în ingineria economică. Astfel de firme sunt internaţionale. să facă rapoarte privitoare la progresele înregistrate. Consultantul trebuie să lucreze în permanenţă cu clientul. rezervoare. conducte de alimentare. porturi. beneficii. irigaţii.aceasta va include tehnici de reducere a circulaţiei disponibilităţilor financiare lichide. să recomande schimbări sau noi direcţii de acţiune dacă apar elemente neprevăzute. epurarea apelor uzate şi modul de lucru. căi de comunicaţie (drumuri. hidroenergie. De asemenea trebuie să folosească şi tehnici de analiză financiară. Aceasta nu înseamnă însă că toate firmele de consultanţă au în permanenţă personal specializat în toate domeniile. o firmă de consultanţă specializată în proiecte hidrotehnice acoperă toate componentele privitoare la alimentarea cu apă a oraşelor şi apele uzate rezultate: baraje. Inginerii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnici pe care le folosesc în domeniile lor de activitate. şi nu totdeauna acest obiectiv este realizabil. generatoare de putere până la proiecte arhitectonice şi proiectare structurală complexă. canale de colectare. parcuri. prevenirea inundaţiilor. studii de management. o parte din aceasta. să fie capabili să colaboreze cu toţi experţii. studii legate de mediul înconjurător. reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare abandonate. Există multe firme mici care lucrează numai într-o ţară sau chiar numai într-un singur oraş care însă pot oferi o gamă largă de servicii chiar dacă se restrâng la proiecte de dimensiuni mici şi mijlocii. dar el are datoria de a înţelege implicaţiile muncii sale. dezvoltare urbană şi rurală. descărcări în mare. informând clientul despre costurile estimative ale proiectului.

Pe scurt. întrucât el nu mai participă la întocmirea proiectului. principalele motive ar fi: . De exemplu în ultimii ani. Rolul consultantului în proiectare poate îmbrăca mai multe aspecte. Un consultant trebuie să înţeleagă obiectivele şi priorităţile clientului şi să fie capabil să ofere alternative. Pe de alta parte. Clientul. deci va fi mai ieftin. proiectarea şi construcţia desfăşurându-se în paralel. Rolu1 consultantului este de a prezenta celor care iau decizii toţi factorii relevanţi şi consecinţele fiecărui mod de acţiune. dar în mod obişnuit consultantul va fi angajat să conceapă un proiect general şi o specificare detaliată care stabileşte obiectivele şi cerinţele clientului. Mulţi dintre noi ne-am ataşat de un proiect şi nu am vrut să auzim că acesta nu este viabil. De fapt în multe contracte de proiectare şi construcţie. Deseori clientul îşi dă seama prea târziu că a pierdut controlul asupra procesului de proiectare şi trebuie să accepte ceea ce i se oferă. Clienţii realizează ei însuşi anumite parţi din proiect. atâta timp cât sunt satisfăcute cerinţele din documentele iniţiale. pentru că aceasta este obiectivă şi nu este influenţată. De aceea un consultant competent nu este întotdeauna o persoană populară. Acest proces este un aspect cheie al procesului de comunicare (feedback). Există mai multe feluri prin care acest lucru se poate realiza. executarea documentelor detaliate de proiectare şi supervizarea amplasamentului construcţiei de către antreprenor. că nu poate fi justificat. nu promotorul proiectului. dar în acest caz consultantul este antreprenorul. consultanţii caută să-şi delimiteze propria sferă de competenţă şi atribuţii. pentru formarea bazei de decizie viitoare.În faza de analiză şi studiu a proiectului consultantul trebuie să fie obiectiv în analizarea şi prezentarea faptelor. de propriul său interes. în primul rând trebuie să stabilească obiectivele principale. şi mai departe să supervizeze amplasamentul ales de constructor.lucrarea va fi finalizată într-un timp mai scurt. Activitatea de verificare şi supraveghere este foarte dificilă pentru un consultant. Apoi consultantul poate fi solicitat să verifice dacă planurile antreprenorului satisfac aceste necesităţi. evaluarea răspunsului dat de viitorii beneficiari ai unui proiect de lucrări publice. această structurare este pentru a permite firmei ca în urma fazelor iniţiale să găsească direcţiile de acţiune ulterioare. Astfel comunicarea permanentă dintre consultant şi proiectant s-a pierdut. Clientul consideră mai convenabilă situaţia în care antreprenorul răspunde şi de întocmirea proiectului. sau. Consultantul poate recomanda modul de acţiune dacă se cere acest lucru. antreprenorilor şi consultanţilor ar recunoaşte ca fiind rolul tradiţional al consultantului în realizarea unui proiect. Este important de spus că un consultant nu este întotdeauna o persoană îndrăgită. Rolul consultantului nu este de a influenţa politica de investiţii. El nu trebuie să fie influenţat de chestiuni de ordin politic. şi că nu ar trebui realizat. Proiectele pot avea perioade lungi de elaborare. Unele competenţe sunt preluate de către antreprenor. în Marea Britanie a devenit frecventă alegerea unui antreprenor care întocmeşte şi administrează procesul de proiectare. după care să stabilească obiectivele secundare. consultantului îi revine rolul de proiectant. Această poziţie este considerată neconvenabilă de mulţi consultanţi. precum şi standardele tehnice necesare. care poate avea dificultăţi în luarea deciziilor pe baza consultanţei oferite. de exemplu. . în special în domeniul 10 . Consultantul poate prezenta alternative fezabile. sau de interesele altor grupuri. Acest rol se află în schimbare. dar aceste recomandări trebuie să se bazeze pe fapte obiective. s-a descris ceea ce majoritatea clienţilor. Schimbări în rolul inginerului consultant Prezentând modalităţile de elaborare a studiilor.clientul consideră că astfel proiectul va fi mai bine adaptat posibilităţilor de realizare ale antreprenorului. Adevărurile economice sunt deseori foarte rigide. poate avea încredere deplină în consultanţa oferită.

lucrărilor publice. 11 . care constituie clientul. prin intermediul serviciilor publice. Consultantul se consideră întotdeauna răspunzător faţă de publicul larg care constituie consumatorul. Acest lucru pare a fi compromis de obligaţiile primare faţă de antreprenor.

Costurile oferite prin deviz trebuie să includă cheltuielile neprevăzute ale antreprenorului precum şi profitul necesar. bine informaţi asupra preţurilor curente ale materialelor şi care să cunoască subantreprenori capabili să preia la preţuri competitive unele părţi secundare ale contractului pentru care antreprenorul s-ar putea să nu dispună de utilajele de construcţie necesare sau să nu dorească să le realizeze cu propria sa forţă de muncă. de obicei în decurs de două sau trei săptămâni după ce i s-a încredinţat lucrarea. antreprenorul trebuie să cunoască în detaliu condiţiile din zona şi din şantierul în care urmează să se realizeze proiectul. şi căutând să fie la curent cu informaţiile secrete şi zvonurile care circulă în lumea construcţiilor. Oferta pentru licitaţie . Antreprenorul va realiza acest lucru făcând vizite regulate la clienţi şi la proiectanţi. De asemenea. stabilind contacte personale în industrie şi aiurea. acesta desfăşoară o serie de activităţi specifice. Identificarea posibilităţilor de lucru 2. În acest scop sunt necesare vizite frecvente pe şantier şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alte instituţii implicate. Antreprenorul care a câştigat trebuie apoi să mobilizeze resursele necesare pentru a începe execuţia lucrării. depinzând de complexitatea contractului. Aceştia vor fi ingineri cu pregătire multilaterală şi cu experienţă în realizarea unor construcţii dintre cele mai diferite. Şeful de proiect şi 12 . Precalificarea Pentru anumite proiecte. Execuţia lucrării În cazul în care preţul de ofertă supus clientului este acceptabil şi se înscrie în limitele bugetului anterior pregătit de proiectant. Pentru pregătirea unei oferte competitive. Identificarea posibilităţilor de lucru Va fi necesar ca antreprenorul să identifice proiecte de construcţie avute în vedere de clienţi şi să-i facă pe aceştia şi pe proiectanţii aleşi de ei să ştie de el şi de interesul lui de a face ofertă la lucrarea lor.2. clientul sau proiectantul acestuia pot hotărî să aleagă antreprenorii pe care doresc să-i aibă ca ofertanţi pentru lucrare. iar clientul trebuie să fie convins de capacitatea antreprenorului de a prelua lucrarea. 4. contractul va fi acordat antreprenorului ales. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei 3. Plata şi lichidarea 1. Toată această activitate trebuie să se încheie în perioada de timp oferită pentru pregătirea ofertei care se poate situa oriunde între două săptămâni şi trei luni sau chiar mai mult. convocându-i la o sesiune de precalificare în care antreprenorul va fi în măsură să prezinte informaţii complete asupra posibilităţilor sale. 3. Antreprenorul va trebui să transfere personal pe şantier spre a demara activitatea. studiind cu atenţie ziarele de interes naţional şi local. Preţul de ofertă trebuie apoi transmis clientului la data cerută. În acest scop el utilizează experţi în întocmirea devizelor. antreprenorul va avea proiectanţi capabili să conceapă. Executarea lucrării 5. 2. Diferitele activităţi care trebuie duse la bun sfârşit sunt: 1. urmărind emisiunile de radio etc. În echipa de întocmire a devizelor vor fi şi specialişti în aprovizionare.3 Rolul antreprenorului Pentru abordarea de către Antreprenor a contractului. cea mai economică succesiune a lucrărilor care să ţină seama de resursele disponibile şi să asigure respectarea termenului de finalizare cerut de client. Acest lucru se face adesea când lucrările sunt deosebit de complexe.estimarea preţului 4. de regulă cel care a supus cel mai redus preţ. versaţi în conceperea unor tehnologii de lucru originale şi în estimarea costului articolelor din măsurătoare. Oferta pentru licitaţie După ce antreprenorul a avut succes în dobândirea documentelor pentru licitaţie el va începe să stabilească preţul lucrării de construcţie pe o bază cât mai competitivă. împreună cu ceilalţi membri ai echipei.

ca urmare a condiţiilor de pe şantier. Vor trebui comandate materiale pentru a se respecta programul de producţie. de exemplu cofrajele. Antreprenorul va trebui să supună spre aprobare mostre din materialele pe care intenţionează să le folosească. Pe lângă toate acestea. Sistemele pentru lucrări provizorii vor trebui finalizate potrivit prevederilor din ofertă sau vor trebui concepute din nou. Aceasta se va realiza de obicei prin transmiterea de către. pe şantier. antreprenorul va trebui să stabilească un sistem corespunzător de evidenţă a costurilor pentru a asigura înscrierea costului lucrării întreprinse în limitele costului estimat prin buget. proiectantul va selecta şi va transfera la lucrare un delegat al său numit inginer rezident precum şi personalul de şantier care vor răspunde de supravegherea lucrărilor efectuate de antreprenor. echipamente. Un manager experimentat al parcului de utilaje. folosirea drumurilor de acces şi altele. deseori în condiţii foarte grele. în cazul unor termene scurte sau al unor exigenţe speciale. mecanici montori calificaţi pot fi necesari pentru a menţine utilajele în stare de funcţionare. Inspectori ai ambelor părţi sunt responsabili cu pregătirea şi acceptarea unor rapoarte şi cu autorizarea plăţii de către client. Ar putea fi necesară schimbarea unor detalii ale lucrării. Pentru a păstra şi elibera la cerere materiale. spre a se asigura că toate sunt de calitate corespunzătoare şi în concordanţă cu planurile din contract. Utilajele de construcţii se vor comanda din parcul propriu de utilaje al antreprenorului. să fie inspectată înainte ca Antreprenorul să fi încheiat stadiul respectiv de lucru. împreună cu discutarea propunerilor privind lucrarea şi continuarea ei vor genera o corespondenţă considerabilă între biroul de pe şantier al antreprenorului şi cel al inginerului rezident. Trebuie plasate comenzi ferme de materiale şi încheiate subcontracte corespunzătoare pentru a confirma înţelegerile cu caracter provizoriu şi ofertele făcute în perioada pregătirii ofertei. dar alţi membri ai corpului tehnic precum şi muncitori de înaltă calificare din forţa permanentă de muncă vor trebui de asemenea ţinuţi pe şantier. După cum s-a menţionat. 13 . Vor trebui organizate întâlniri cu autorităţile din zonă spre a se conveni derularea în timp a lucrărilor. Această evidenţă va fi ţinută de inspectori cu experienţă. Va trebui de asemenea să prezinte spre aprobarea proiectantului fişe tehnologice pentru procedeele tehnice propuse a fi adoptate. astfel încât orice lucrare. Măsurătoarea lucrărilor se va face la intervale de timp convenite. în cazul unei utilizări pe termen lung. iar inginerul rezident va trebui să confirme în scris aceste modificări. Vor trebui întreprinse măsuri de recrutare corespunzătoare pentru a completa forţa de muncă cu mâna de lucru disponibilă în zona unde este situată lucrarea. mai scăzute sau mai ridicate decât cele supuse în prealabil antreprenorului la momentul ofertei. antreprenor a programului săptămânal sau a altor programe pe termen scurt spre a-1 informa pe inginerul rezident asupra intenţiilor sale. În acest scop va trebui recrutat personal de secretariat. Vor trebui amenajate pe şantier birouri adecvate pentru personal şi ateliere care să asigure întreţinerea utilajelor necesare la executarea lucrărilor. Vor trebui ţinute întâlniri regulate la toate nivelurile între membrii echipelor antreprenorului şi proiectantului. sau închiriate de pe piaţa locală sau naţională de utilaje de închiriat. După cum s-a arătat mai înainte.alţi membri marcanţi ai personalului vor fi desemnaţi înainte de întocmirea ofertei. Separat de acestea. spre a discuta evoluţia lucrărilor pe şantier şi alte probleme legate de contract. lucrările efectuate sunt de obicei plătite pe baza unor rapoarte lunare care să ateste realizarea lucrărilor. Preţurile pot fi diferite. Şeful de proiect din partea antreprenorului şi inginerul rezident din partea proiectantului vor trebui să cadă de acord asupra unor metode corespunzătoare de comunicare între echipele respective. de regulă lunar. schimbări de soluţii şi alte instrucţiuni specifice vor trebui confirmate în scris. Articolele care reclamă un termen lung de livrare vor trebui comandate cu mult înainte. haine de protecţie şi pentru a urmări folosirea lor. va fi necesar un personal eficient la magazii. pentru finalizarea cerinţelor puse de programul de construcţie. depinzând de disponibilitatea resurselor.

este necesar un serviciu de exploatare a computerelor care să aibă în grijă hardul şi softul necesare. spre a fi plătite de client. plata pentru lucrările prestate de antreprenor se face progresiv (de regulă lunar) pe baza măsurătorilor făcute în cursul perioadei respective. contractul va fi terminat. personal. Aceste tarife vor fi incluse în măsurătoarea finală. La terminarea perioadei de garanţie. întrucât cea mai mare parte din informaţii este elaborată şi transmisă cu folosirea computerelor. Serviciile de inspecţie cantitativă (ataşamente). pot apare pe parcursul lucrărilor unele situaţii care din punctul de vedere al antreprenorului nu sunt acoperite prin documentele contractuale. Tot astfel. Este probabil că în acelaşi timp se vor afla în curs de pregătire mai multe oferte. se înţelege că se impune o organizare puternică. După încheierea lucrărilor de remediere. în afara şantierelor. Lichidarea finală va dura câtva timp şi se va realiza pe parcursul şi după perioada de garanţie care este de regulă de 12 luni. Odată cu înţelegerea finală asupra tuturor problemelor în litigiu proiectantul va emite către client un certificat final de plată. fără a depăşi însă un anumit plafon maxim. de obicei 5% din valoarea contractului. Trebuie să existe un serviciu de marketing care să identifice şi să obţină date asupra unui număr convenabil de potenţiale lucrări precum şi personal specializat în devize care să stabilească preţurile şi să câştige contracte în competiţie cu alţi antreprenori. spre a susţine activităţile de pe şantiere. Organizarea companiei În timp ce descrierea precedentă a rolului antreprenorului s-a referit în principal la activitatea de pe un singur şantier. la un moment dat. contabilitate. garanţia oprită pentru a-1 obliga pe Antreprenor să-şi îndeplinească obligaţiile. protecţia muncii şi secretariat sunt de asemenea necesare. Este de datoria conducătorilor companiei să se asigure că personalul se situează permanent la un nivel corespunzător de pregătire şi experienţă iar utilajele sunt judicios alese şi continuu reînnoite. Un serviciu de organizare este necesar pentru a menţine un strâns contact cu firmele care domină piaţa internă pentru a se asigura procurarea de servicii şi materiale la preţuri curente competitive. Trebuie pregătite şi menţinute sisteme de asigurare a calităţii şi. În acest sens nu este cazul să se discute în detaliu organizarea din afara şantierelor. casierie. este evident că vor trebui menţinute departamente pentru problemele juridice şi financiare. La închiderea lucrărilor din contract. va fi deblocată. Ele sunt verificate de personalul proiectantului care apoi emit o atestare asupra valorii lucrărilor efectuate. După ce plata este efectuată. Forţa unui Antreprenor rezidă în principal în iscusinţa şi experienţa personalului şi a muncitorilor de bază şi în parcul de utilaje de care dispune şi pe care-1 exploatează. Proiectantul are răspunderea de a întocmi liste cu asemenea lucrări şi a le supune atenţiei antreprenorului. pe numeroase şantiere în care compania are lucrări în curs. Costurile operaţiilor trebuie să fie înregistrate iar obiectivele corespunzătoare şi informaţiile asupra programului trebuie în mod constant actualizate. Cererile de plată sunt făcute de inspectorii de cantitate din staff-ul antreprenorului. 14 . În plus. publicitate. deduse din cele oferite în prealabil. Unele din lucrările efectuate s-ar putea să nu se regăsească în articolele din antemăsurătoarea iniţială şi pentru acestea vor trebui convenite prin discuţii şi negocieri între părţi tarife noi. totuşi trebuie aduse unele precizări asupra acestor operaţiuni de sprijin. antreprenorul va avea obligaţia să aducă în bună stare toate lucrările care au prezentat defecte de execuţie sau au înglobat materiale necorespunzătoare. spre a se asigura respectarea cerinţelor legale şi gestionarea corectă a banilor. El va solicita o plată suplimentară pentru acestea. Pentru a îndeplini exigentele proiectului trebuie folosit personal pentru lucrările cu caracter temporar şi personal ingineresc. aceiaşi inspectori de cantitate efectuează o măsurătoare finală mai precisă a tuturor lucrărilor aferente proiectului respectiv.5. Majoritatea personalului antreprenorului va fi utilizată. Majoritatea clauzelor contractuale vor admite asemenea situaţii şi vor include modalităţile de a le rezolva. şi valorilor. Plata şi lichidarea După cum s-a menţionat.

Concluzii Se poate constata că în economia de piaţă antreprenorul are un rol care-1 solicită din plin. 15 . Deşi pot fi uneori descurajaţi de atâtea greutăţi. să presteze ore suplimentare. Personalul permanent trebuie sa fie mobil şi să se deplaseze frecvent. Preţurile lucrării sunt mereu puse la încercare de alţi antreprenori în competiţie pentru aceiaşi lucrare. anunţat din scurt şi pe durate reduse. Este esenţial ca forţa de muncă preponderent ocazională de pe şantier să producă lucrări de calitatea cerută de client. Lucrările de executat sunt în mod frecvent complexe iar resursele necesare pentru a le încheia. cei care îmbrăţişează această carieră o consideră captivantă şi stimulatoare. în măsură să le aducă satisfacţii personale considerabile şi un sentiment al datoriei împlinite. la noi lucrări. toate acestea cu consecinţe negative asupra vieţii de familie. forţa de muncă şi materialele sunt supuse unor modificări continui atât ca preţuri cât şi ca disponibilitate.

Printr-un proces de recompunere a părţilor componente.3. se descompune. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă. condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor. se determină preţul investiţiei în construcţii. delimitată spaţial. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei. se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Din acest motiv. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ 3. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere . Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu. Este posibil. Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. denumite părţi de obiect de construcţie. subansamblu. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri. Datorită particularităţilor specifice. până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură. împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici. având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. De exemplu.1 GENERALITĂŢI Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii. element de construcţie. ea se detaliază. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie.recompunere a obiectului de construcţii. în întregul ei. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie. suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial. prin compararea cu lucrări similare. În acest stadiu. a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii. hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. 16 . şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali. având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global. un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal. are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi. delimitată spaţial. De exemplu. Construcţia unei uzine.

articolele de lucrare pot fi măsurate. şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii. Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. un planşeu. de către o anumită formaţie de muncitori. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente. o conductă montată etc. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. diviziunea cea mai mică a unui obiect. Din acest motiv. decofrare. structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. tencuire. atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări.Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. prepararea şi turnarea betonului etc. Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie. o grindă. după o anumită tehnologie. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor. Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor.m2. Se constată însă că nici elementul de construcţie. deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare . De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii. zugrăvire etc. structura de rezistenţă a infrastructurii. De exemplu. transformă procesul elementar în articol de lucrare. confecţionarea şi montarea cofrajelor. De exemplu un stâlp. forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv. betonare – m3). pentru elementul de construcţie stâlp. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie. în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. nu poate fi măsurat. La acest nivel de detaliere. ele se mai numesc şi articole de deviz. Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale. turnare beton. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor. pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură.kg. cofrare . cofrare. 17 . se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură. fasonarea şi montarea armăturilor. executat cu continuitate.

În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor.Obiectiv de investiţie Parte de obiect de construcţie Obiect de construcţie Ansamblu Subansamblu Element de construcţie Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare. de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare. Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. precum şi preţurile aferente acestora. Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată. Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect. În timpul şi după executarea construcţiei. obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. 18 . Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. se determină valoarea obiectivului de investiţii. măsurătoarea se numeşte ataşament.

avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor tehnologice. legislaţia în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981. cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. calificare. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale. Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale. precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări. forţă de muncă. reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Această complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice. Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii. Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat. – respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare. – organizarea ştiinţifică a producţiei. utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă. datorită apariţiei unor noi tehnologii. materiale de construcţii sau meserii.2 NORME DE DEVIZ. – cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie respectiv (articol de lucrare).3. aceste norme au fost îmbunătăţite şi completate. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr. – generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate. Cu toate acestea. dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. cu folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz. 19 . Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după 1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950. materialele necesare pentru realizarea lor. printre care: – aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple.

felul de depozitare şi modul de preparare. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare. Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare.materialele. temperaturi joase etc. folosindu-se o relaţie de tipul: N*cm =Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic. precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul.) se prevede aplicarea anumitor sporuri. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. începând de la prelucrarea materialelor. începând de la preluarea materialelor. forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere următoarele ipoteze: . în ore centezimale. presare) – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor. . pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare. tăiere. considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional. manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă. Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare. în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. în ore centezimale. În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul: Ncm = Ct + Pt + Ptm în care: Ncm Ct Pt Ptm – norma de consum – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare) – pierderi tehnologice (la croire. care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje. la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru nestingherit. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare.transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului. Este exprimat pe tipuri de utilaje. Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare.lucrările se execută la lumina zilei. 20 . utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiectul de construcţii. schele. În cazul materialelor auxiliare. .La stabilirea consumurilor de resurse materiale.

– demontare utilaje de construcţii. Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz. TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc). în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă. normele de deviz şi resursele care participă la realizarea lucrărilor sunt codificate. – ore manoperă muncitori în construcţii Pentru a permite prelucrarea automată a datelor. TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul. În continuare vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz. – montare utilaje de construcţii. – transport utilaje de construcţii.). AUT MDTA MDTB MDTC NMB – utilaje independente de construcţii. exprimată printr-un număr cu două cifre. sub exploatare. 21 . Simbolurile se completează cu distanţa de transport. TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. se mai folosesc următoarele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km. TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi.Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază.5 mc. TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie. TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5. astfel: TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor. cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz. TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă. În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981. Aceste simboluri sunt: TRA … – transporturi auto. autofrigorifice. TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. autocisterne etc.

cu litere şi numere (A1. Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C. … ). 22 . forţa de muncă (manopera). în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol – condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol – conţinutul normelor – consumurile specifice de materiale – consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj – condiţii de măsurare a lucrărilor. atunci când diferă numai sortimentul materialului. În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01. simbolizate cu litere (A. La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură: – conţinutul capitolului.învelitori. … ). … ). 03X. 02X. C. B2. Se măsoară la: – metru pătrat (varianta A). Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel: • Sumarul capitolelor • Tabla de materii. O normă de deviz se caracterizează prin: – simbol – denumirea normei – unitatea de măsură – consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale. B.jgheaburi.Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole. – metru (varianta B). B1. Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A. burlane sau glafuri. se prezintă mai jos: C E 21 Arămirea tablei zincate. 02. A2. a tuturor normelor de deviz • Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz. pentru: A 1 . 03. … ). B 1 . care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a măsurătorii. în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X. B. … ). utilaje de construcţie. C. cuprinzând: – conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului – condiţii generale de execuţie a lucrărilor – materiale – forţa de muncă – utilaje de construcţie – prescripţii tehnice avute în vedere. uneori.

00 2 0.1 ore ore ore ore ore – – 0. Lista anexă reprezintă o listă de materiale. care pot fi folosite în cadrul unei lucrări funcţie de necesitate. Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se prezintă mai jos.1 1.010 0. TOTAL 2. şi în care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe.5% H2SO4 monohidrat kg Sulfat de cupru Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Ulei tehnic de in Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Apă Kg Kg Kg Kg m3 Dulgher construcţii Dulgher construcţii Tinichigiu S. precum şi consumul specific. de acelaşi tip. Se măsoară la metru pătrat..16 – – 0. 23 .01 5 0..015 0.1 2.03 5 0. În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac parte.Codul resurselor Materiale 45123111000 0 45222225000 4 45168112000 2 66942011000 7 62981911000 4 21912110000 1 Manoperă 10721 10711 13121 13111 Denumirea resurselor UM Cantităţi A B 0.16 0.001 Acid sulfuric cu minimum 98.02 5 0. 1) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos.1 1..06 0.32 0. cu excepţia unuia sau mai multor materiale. de regulă.035 0. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe. resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea automată a datelor. Tinichigiu S. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice.12 După cum se poate observa. C D 09 A Zidărie din plăci de ipsos .022 0.02 5 0.06 0 0.06 0.015 0.

se utilizează aceleaşi simboluri.1 Zidar 1.31 0. devize.072 5.0006 0.500 0. unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură.antemăsurătoare. În toate piesele scrise din documentaţia economică .Cod resursă Material 10172 565212100004 218345110000 21921200003 511111263205 301879892402 Forţe de muncă 013431 013411 019921 Denumire resurse Placi din ipsos … 1) Ipsos Nisip 0 … 1 mm Apă Scânduri răşinoase cl.1 Muncitor de deservire c-m 2. Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista materialelor.1 TOTAL UM mc kg mc mc mc mc ore ore ore ore Cantităţi A 0. amplasament. denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.04 ) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172.25 Utilaj 65700001 1 Bob elevator mobil electromotor de 4.020 0. Cod material 1 5778001000 0 2 5778002000 0 3 5778003000 0 4 5778004000 0 Denumirea materialului Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 UM mc mc mc mc Preţ U n Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei.005 0.63 0. O astfel de listă este prezentată în continuare: 10172 Material neexplicitat plăci din ipsos Nr. D Accesorii metalice Zidar 3.31 1. În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz: 24 .200 0. codul acestora. denumirea.5kw cu ore 0. preţ cu care intră în calculul devizului. extrase de resurse . încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei.

la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor.la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale acestora. forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării de construcţii. .la stabilirea cantităţilor de resurse materiale.C A 01 D1 Varianta de aplicare a normei de deviz Numărul de ordine al normei în capitol Simbol capitol Simbol Indicator norme deviz Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări de construcţii: în faza de proiectare: . . NORME DE DEVIZ LOCALE (N.la evaluarea preţului în cadrul devizelor. În aceste condiţii. Acesta este dat în primul rând de codificarea normelor de deviz. .la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor. se pot elabora norme de deviz locale.L.  3. . normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi.  în faza de execuţie: . căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor. de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor. cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat.la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată).la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări. 25 . .ofertare . de descrierea acestora. Astfel.la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament).) În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente. . Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981.  în faza de licitare .3. iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă.la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi.contractare: .

muncitori 12 necalificaţi Simbol normă de muncă Denumirea prescurtată a proceselor elementare de lucru Nor U ma M de l timp u NT c [ore r. Total B... Consumurile specifice de forţă de muncă: Cantitatea de proces de lucru pe unit.. şi crare manip. de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul. n Denumirea materialelor UM În lucrare Pierderi la: prelutransp.. crt. executantului şi beneficiarului. Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general.Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului. 1 2 .. Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar. . Consumurile specifice de materiale: Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare Nr. de lucr.. Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A. Consum total de forţă de muncă Consum de muncă pe meserii muncitori calificaţi 7 . ] 1 2 3 4 5 6 26 .

Consumurile specifice de utilaje de construcţie: Cod utilaj Denumirea utilajului Însumarea orelor de utilaj pe procese de lucru Total ore utilaj 27 .Total Total rotunjit C.

lucrări de izolaţii etc. Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr. . De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg 12. format din două cifre (01. – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie. … ). 28 . În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii.01. 01. Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: – succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie. stabilindu-se lucrările necesare a se executa. Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse. fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie. Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte.lucrări de arhitectură etc. se încadrează lucrarea şi se cuantifică. . folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare. . caz în care.lucrări de construcţii.3257 mc → rotund 12. pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. Valorile rezultate se rotunjesc. antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri: .pe stadii fizice. de regulă. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri. Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate. o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: . astfel: . 03. De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări.lucrări de infrastructură.lucrări de suprastructură.02. astfel încât să se cuprindă toate lucrările.lucrări de terasamente. . În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01. antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice.1 Antemăsurătoarea Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci. 01. în acelaşi indicator de norme de deviz. … ) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice. la a treia cifră semnificativă. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII 5. după care. – analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori.pe categorii de lucrări. cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.4 mc Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor: – nominalizarea variantelor de articole de lucrări. întotdeauna în plus. . Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa. 02.03. Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz. la baza evaluării costului unei construcţii. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. De exemplu.5.

..transportul materialelor grele cu autocamionul. Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată.sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie.transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc).. 29 .transportul cu autobetoniera de 5...În afara normelor de deviz. autocisterne etc.: Faza: studiu de fezabilitate ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de < categoria de lucrări > Nr. U.] 2 ……….. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili)..nr..sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 . 1 … Simbol articol Denumire articol de lucrare [U.transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă. exprimată printr-un număr cu două cifre.transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. TRA03B … . TRA04B … .. Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz. TRA02B … .. Rotund: .. crt. De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 km TRB + simbol normă de muncă . TRA03A … .transportul cu autobasculanta a materialelor. autofrigorifice. cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate. Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea: Entitatea achizitoare: Unitatea: Proiectant: Pr. TRA02A … . …………………………………………………………. TRA04A … ...M. Pentru aceasta. proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei. TRA06A … ..transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă..M..pentru încărcări-descărcări manuale YB01 .transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. U. să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. … < Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic > Cantitate: …….pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă . TRA05A … . sub exploatare.5 mc. Simbolurile se completează cu distanţa de transport.). pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele simboluri: TRA01A … ..M.

25 = 15.00 1.85 3. crt. Simbol articol Denumire articol de lucrare [UM} 2 CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc.50 90 2. fără bordură.20 m Se scade lăţimea uşii: – 0.5 cm.7625 m2 Rotund: 15. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură m 2 x (4. executate simplu.25 2.30 m 30 1 01 02 . inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.7625 Cantitate: 15.30 m Cantitate: 15.80 m2 CG07B1 Plinte din mozaic. în câmp continuu în grosime de 1. turnate pe loc.Exemplu: Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos.30 m Rotund: 15. cu piatră de mozaic din marmură. fără coloranţi.10 2 ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de construcţii Nr. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 m2 4. fără coloranţi.85 + 3.90 m Total = 15. 1 4.85 x 3.25) = 16.

În funcţie de modul în care a fost întocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul. executate simplu.2 Devize în construcţii Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şi deci. Articolul de deviz reprezintă un articol de lucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale.394 2.500 Valoare totală [lei] 13. M. Devizul reprezintă documentaţia tehnico .ofertare în etapa de execuţie 1.80 m2 Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoare acestui articol. conţinut.montaj. precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos. cu piatră de mozaic din marmură. 2. Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus: C G 06 D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. fără coloranţi.200 450.230 31.5 cm.050 26. m2 Rotund = 15.253 0. cu preţurile de procurare ale acestora. Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz. Deviz financiar. Deviz analitic. Situaţie de plată. 3. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea. acesta poate fi realizat pe categorii de lucrări. utilaj.1 Devizul analitic Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. Forţe de muncă Mozaicar 3. defalcat pe material. devizele în construcţii se clasifică astfel: 1. 6.560 16.1 ore 0. 5. 4.300 0. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 U.846 18 91 65.5. După modul de elaborare. kg kg m3 kg kg m3 22. 2. Denumire resursă Materiale Ciment M30 Piatră din mozaic din marmură Nisip 0 … 3 mm Piatră de frecat Rumeguş de lemn Apă Total 7. Deviz pe obiect. manoperă.30 8.650 3.050 0. crt.000 15.economică prin care se stabileşte costul unei construcţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii . 4. Nr. forţă de muncă.490 în etapa de proiectare în etapa de licitare .300 U/M Cantitate Preţ unitar [lei/UM] 600 1. 3. scop şi etapă a procesului investiţional.2. pe baza antemăsurătorilor. utilaje de construcţie şi transport. 5. Prin însumarea costurilor pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. sau pe stadii fizice.037 0. 6.200 350 6. Deviz ofertă. în câmp continuu în grosime de 1.014 31 . fără bordură. Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurile specifice aferente normei de deviz. – 5. Deviz general.

CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. cantităţile de lucrări.000 690 690 77. mai conţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale.52 7. .552 1. .transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare. beton.800 6. 77 749 lei / m2 x 15. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto.8. CAP. manoperă.F. moloz rezultat din demolări). corespunzătoare resurselor materiale. forţă de muncă şi utilaje. 9.1 Zidar 1.. după caz. Preţul transportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor. naval.cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare. 10.cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător. C. a materialelor. de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat. Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli: CAP. - 32 .5 kW Total TOTAL ore ore ore ore 0. .1 Mozaicar 1.A.84 0. preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz.80 m2 = 1 228 435 lei În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrărilor de executat. de la producător sau furnizor. poligoanele şi atelierele executantului. contribuţia la fondul de şomaj aferent. precum şi taxele aferente acestor transporturi. transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur. fără T.665 12. precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA).749 Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare.500 8.200 6.885 738 11. iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal..29 0. Mozaicar 2.09 1. utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. confecţiilor etc. ore ore 0. transporturile tehnologice (transport pământ. A. prefabricatelor. valorile pe articole de deviz defalcate pe materiale. Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoarea totală pe articolul de deviz.03 23. B. mortar.cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor. salariile de bază ale maiştrilor. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente: . De asemenea.V. la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii. contribuţia la asigurările sociale.2 Total Utilaje Bob elevator mobil cu electromotor de 4.. la depozitul intermediar.

M. experimentări.salariile de bază ale personalului de conducere. acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului. B şi C.cheltuieli pentru cercetări. . care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe. economic.cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea automată a datelor. instalaţii ce deservesc clădirile. semne de circulaţie şi avertizare.S. de la o antrepriza la alta.cheltuieli privind micul utilaj de construcţii.). . 33 . . Cu alte cuvinte. taxe de circulaţie. calculată potrivit normelor legale.I. lucrări pentru măsurători şi verificări etc.CAP.).). curăţire şi evacuare zăpadă în cazuri normale. .cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor. publicaţii. C. PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ. CAP. studii. În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte. tehnic. cărţi. încercări.cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier. valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii .cheltuieli legate de deplasări.contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării. Această valoare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult. pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei de construcţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută.cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse. În lipsa informaţiilor se pot folosi cu titlu orientativ. deratizare şi dezinsecţie. şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază. Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. impozitul pe clădiri şi prime de asigurare.cheltuieli cu protecţia muncii. dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc. Indicativ P 91 83. D. De cele mai multe ori. reviste.. . stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. cost apă necesară la branşamente.C. profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora. . trasare şi topometrie etc.amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri.montaj. apărute în perioada de garanţie a lucrărilor. . cazarmament de la depozit la şantier. . lucrări de curăţenie. chirii terenuri. . administrativ. Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente: . rampe gări. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect. dotări şi echipamentele de birou.). agrementări. consultanţă.alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general. detaşări şi transferări ale personalului de mai sus. etc. expertize. dar nu pot fi asociate unui proces de lucru anume. alte drepturi. proiecte pentru nevoi proprii. cheltuieli PTTR etc. verificările A. .dobânzi bancare. . ediţie 1983. De aceea. fondul de şomaj aferent. scule. inovaţii. . autoturisme. invenţii. inventar P.

amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru. a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier. 5. În cazul în care transportul auto este inclus în preţul materialelor.lucrările pentru realizarea bazei de producţie. Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului de începere a lucrărilor. Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul de stat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. în baza unui proiect propriu al său. La ofertă. atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero.Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier în limita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă. ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier. stabilindu-se în funcţie de kilometrii parcurşi. ca o sumă forfetară. În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat. prezentând o listă a principalelor lucrări.2 Devizul pe obiect Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. cuprinzând şi T. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.2. În organizarea de şantier se cuprind: .V. la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată. Această valoare se înscrie în coloana (5) de materiale.lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale personalului muncitor. cheltuielilor indirecte şi profitul. de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport. Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare. În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora. Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor.V. se obţine valoarea totală a devizului analitic. afectând preţul acestora.conservare a materialelor.transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale. în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite.. obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier. administrativ etc. Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe. Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior.înscriindu-se în coloana de manoperă. se face o analiză de preţ. un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat.A. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare.A. . funcţie de organizarea tehnologică proprie. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant. 34 . chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile legale. Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a contractantului şi vor fi prezentate de către acesta. neincluzând T. ca un obiect distinct. în cadrul ofertei. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată. inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei . . lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic. Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şi de aici la locul de punere în operă. . Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta variabil în funcţie de categoria de lucrare .

3 Devizul general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare ...2. structura devizului general este prezentată mai jos. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce. finisaje) Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire. Nr. fără TVA mii lei 2 EURO 3 Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conform ofertei adjudecate. valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. %) TOTAL II (cu TVA) III . Conform legislaţiei în vigoare. structura derezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare compartimentari. TOTAL (fără TVA): T. crt.studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. 5... climatizare. (… %) TOTAL I (cu TVA) II .DEVIZ PE OBIECT NR. în prealabil. radio-tv.PSI.PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA) TVA (. se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază.. 35 . %) TOTAL III (cu TVA) TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (..A.MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA) TVA (. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 … Denumire 1 I. LUCRARI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALATII Terasamente Construcţii ( rezistenta (fundatii. %) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) Valoarea pe categorii de lucrări..V. ventilare. intranet Instalaţii de gaze Instalatii de telecomunicatii ………………….

179 / 24.5 Dotări CAPITOLUL 5 .ALTE CHELTUIELI 5.2. cheltuieli conexe organizării şantierului 5. 1.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 .1 Obţinerea terenului 1.G. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI Reţele de racord. taxe şi cote legale 5. nr.ENTITATEA ACHIZITOARE : UNITATEA: PROIECTANT: PR.1 Organizare de şantier 5.2.1.6 4.1. Comisioane.1 3.: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE DEVIZ GENERAL (Conform H. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Din care Total supusă procedurii de achiziţie publică mii lei EURO 5 6 1 2 mii lei 3 EURO 4 PARTEA I CAPITOLUL 1 .1.2 Comisione.R.2.3 Utilaje.4 3.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE 6.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.2 Montaj utilaj tehnologic 3.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei: (mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……) Valoare (inclusiv TVA) Nr.3 3. utilităţi exterioare incintei CAPITOLUL 3 .10.2 3.2 Amenajarea terenului 1. Costul creditului 5.Nr.2.1 lucrări de construcţii 5. taxe şi cote legale 5. crt.1 Construcţii şi instalaţii 4.1 Pregătirea personalului de exploatare 36 . acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 .5 3.CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ Studii de teren Obţinerea de avize.CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI 1.CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ 4.

1.6. acorduri şi autorizaţii 37 . din care se specifică partea ce se supune licitaţiei. 3. Obţinere avize. care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic. precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi. În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. ca aparţinând obiectivului de investiţie. reamenajare de spaţii verzi. drenaje. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază). Studii de teren Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice. Obţinerea terenului Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri. 1.2. despăgubiri. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3. Cap. 1. geologice. radio-tv. Cap. topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie. devieri de cursuri de apă. hidrologice. căi ferate industriale. exproprieri. precum: alimentare cu apă. Amenajari pentru protectia mediului Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului. precizându-se valoarea totală. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.2. energie electrică. Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul: PARTEA I-a Cap. agent termic. strămutari de localităţi sau de monumente istorice etc. scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol. fotogrametrice. demontari. precum: plantare de copaci. hidrogeotehnice. canalizare. telefonie. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie. inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor. sistematizări pe verticală. devieri reţele de utilităţi din amplasament. evacuari materiale rezultate.2 Probe tehnologice TOTAL PARTEA I: Din care:C+M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL: Din care: C+M Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli.1. Amenajarea terenului Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolari. 1. defrişări. plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor.3. alimentare cu gaze naturale. schimbarea regimului juridic al terenului. drumuri de acces.

3. documentaţii urbanistice. avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie. Cap. corespondenţa prin poşta. precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor. studii/expertize de amplasament.4.. precum şi pentru multiplicarea acestora. c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. Organizarea procedurilor de achiziţie publică Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei.3. în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării.Se includ cheltuielile pentru: a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism. documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism. fax. b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie. anunţuri de intenţie. studiu de fezabilitate. 3. după caz. instalaţii aferente construcţiilor. gaze. Construcţii şi instalaţii 1. cheltuielile cu onorariile. de evaluare. f) obţinerea avizului PSI. de participare şi de atribuire a contractelor. e) obţinerea acordului de mediu. conform legii. studii de impact. b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă.. c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa. exclusiv cele cumparate de ofertanţi. g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative. Consultanţa Se includ cheltuielile efectuate. cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare. detalii de execuţie). construcţii speciale. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4. pentru plata verificării tehnice a proiectării. 38 . telefonie etc. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate.1. 906/2001 privind înfiinţarea. proiect tehnic. taxa pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire.5. 3. transportul. energie electrică. poşta electronică etc. organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. canalizare. după caz. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică. pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piaţă. d) întocmirea documentaţiei. obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară. 3. 2. în legatură cu procedurile de achiziţie publică. Proiectare şi inginerie 1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate. termoficare. b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă. precum: instalaţii electrice.6. pentru: a) asistenţa tehnică din partea proiectantului.

canal. precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. -. în baza unui deviz ce ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază. 4.2. canalizare. iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant. închirieri semne de circulaţie. traseele acestora. energie electrică. Cap. branşarea la utilităţi.sanitare. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor. căile de acces auto şi căi ferate. precum: mobilier. navale sau aeriene. după caz. dotări privind protecţia muncii şi.1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice. telefon etc. contractele de asistenţă cu poliţia rutieră. ventilare. spaţiilor. terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de constructor. 2. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care. PSI. 2. conform legii. posibilităţile de branşare la utilităţi . realizarea de căi de acces.apă. contracte temporare cu furnizorii de utilităţi. instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale. 5. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1. Utilaje. radio-tv.5. construcţii sau amenajări la construcţii existente. 2. de amplasamentul obiectivului. taxe de amplasament. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect. instalaţii de încălzire. Cheltuieli conexe organizării de şantier Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie. climatizare. telefonie.1. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale. căi ferate. Montaj utilaj tehnologic 1. 2. intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar. existenţa construcţiilor. a circulaţiei rutiere. 4. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant. intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. 4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 1. dotări PSI.2. 4. întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă. 2.1. 3. gaze naturale. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. 39 . Dotări 1.3. dotări de uz gospodăresc. energie electrică. cu unităţi de salubrizare. agent termic. 5 Alte cheltuieli 5.1. 2. inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora. 5. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.4. dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii. termoficare. utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu. Organizare de şantier 1.

Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate. Comisioane. după caz. 5. 40 . b) În cazul obiectivelor de investiţii noi. 3. Comisioane.clădire.2. 5. rodajelor. PARTEA a III-a Fondul de rulment necesar începerii producţiei Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice. 2.1. modificărilor. utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei. cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii.5. salariile personalului direct productiv. 1. cantităţi suplimentare de lucrări. precum şi al reparaţiilor capitale. utilaje şi echipamente. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor. Cap. taxe. extinderilor.se cuprind. prevăzute în proiect. taxe. cote legale . valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante. stabilite în condiţiile legii. modernizărilor. Costul creditului . cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor.2.2. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii . reabilitării la construcţii şi instalaţii existente. după caz: comisionul băncii finanţatoare. construcţie specială. Cheltuieli diverse şi neprevăzute a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap. se aplică un procent de până la 5%. 2./subcap. precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor. instalaţii aferente construcţiei -. Pregătirea personalului de exploatare Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.3. urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii.2. d) Din procentul stabilit se acoperă. c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%.2. piese de schimb de mare uzură. 2. 6. 1. PARTEA a II-a Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieşte 1. necesare pentru primul ciclu de producţie.2.se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului. transporturi. cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice. expertizelor la recepţie. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. transformărilor.3. în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea. Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de către beneficiar / investitor. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor. 3 şi 4 ale devizului general. cote legale şi costuri de finanţare 5.1. Probe tehnologice 1. energie.

41 .000 2 CG07B1 Plinte din mozaic.80 m2 107. cantităţile de lucrări. descrierea lucrărilor de executat. aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare. pe formularele devizului ofertă.se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic.ofertare. preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz. determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări.5. în câmp continuu în grosime de 1. se determină preţul unitar pe articol de deviz ofertă. valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. conţin şi ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic.902 350401 2. prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă. devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel: . Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor. Acest lucru se datorează faptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă.M.405 1.30 m 22. Cu toate acestea. transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor. … Nr. utilajele. . manopera. Pe baza preţurilor proprii privind materialele. turnate pe loc. fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale. 1 1 Simbol articol 2 CG06D1 Denumire articol 3 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz. 5 Preţ Unitar 6 Preţ Total 7 15. Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea: OBIECTIVUL: OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR. . în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 Cantitate 4 U.valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport. cu piatră de mozaic din marmură.4 Devizul ofertă Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare . fără coloranţi. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA: 15.047.697. Conform legislaţiei în vigoare. fără coloranţi.împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol. fără bordură.2.5 cm. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea. executate simplu. crt.401 Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total.

se elaborează extrase de resurse.chirii pentru terenuri etc. situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea.3 Extrase de resurse În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale. La intervale regulate de timp. dar care se suportă de executant. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai înainte au început. de obicei o lună. aferentă. Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor.V. practicându-se o singură dată în cadrul unui contract. prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine alfabetică). necesare execuţiei unei lucrări de construcţii.montaj pentru prestaţiile efectuate de beneficiar.extrasul de materiale. întocmite de data aceasta de către beneficiar. Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale.2. forţă de muncă şi utilaje. Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor.extrasul de forţă de muncă.5. evoluează în timp. 5. iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate. se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii . întocmite de executant cu acordul beneficiarului. se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor. Acestea pot fi: .extrasul de utilaje de construcţii. respectiv lunar. dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii .6 Devizul financiar Prin devize financiare. în plus se calculează cota de T. Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare. – întocmirea extrasului propriuzis. sau pot fi preţurile la zi.2. Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii. cu acordul executantului. preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă. În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor. se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval. manoperă. în funcţie de condiţiile generale. 42 . . În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe. Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată. .extrasul de transport auto (uneori). astfel: . Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor. utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. . . 5.diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor de import.montaj. între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată. Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor. convenit la un moment dat.A. Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective. Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic.5 Situaţia de plată În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii. Tot prin devize financiare.

care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor. Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: – sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate. Ca urmare. 27. 18. agricultură şi zootehnie Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii Poduri Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări 43 . – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. 4. Simbol Ac At C D E F Fj G H1 H2 I If Iz L1 L2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 P RpA RpAc Domeniu Alimentări cu apă şi canalizări Automatizări Construcţii industriale. 12. 3. forte de muncă şi utilaje de construcţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61. 16. 26. – costurile legate de folosirea forţei de muncă. 1. Anexa 2 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ ediţia 1981 Nr. locuinţe. 6. 5. 7. 15. apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul. 17. 22.culturale şi agrozootehnice Drumuri Instalaţii electrice la construcţii Instalaţii frigorifice Foraje Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran Construcţii portuare Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii Îmbunătăţiri funciare Izolaţii la construcţii şi instalaţii Linii ferate şi înguste Linii tramvaie şi troleibuze Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare Montaje utilaje tehnologice din industria chimică. 10. 14. 20. 8.În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale. 13. 2. 21. social . 9. 24. 23. 25. furnizând rapoartele necesare în forma dorită. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. 11. celulozei şi hârtiei Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară. petrolieră. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi. 19. crt.

40. 29. 30. 31. posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune Reţele de distribuţie a energiei electrice.28. 37.culturale şi agrozootehnice Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii Instalaţii sanitare al construcţii Tanele Telecomunicaţii Termoficare Terasamente Instalaţii de ventilaţii în construcţii Staţii. 39. 32. locuinţe. 34. iluminat public şi branşamente Linii electrice de contact. 38. 36. semnalizări şi centralizări feroviare 44 . RpC RpE RpG RpI RpS S T Tc Tf Ts V W1 W2 W3 Reparaţii la construcţii industriale. 33. 41. 35. social .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful