1. INTRODUCERE 1.

1 Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale Construcţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat de cel iniţial. Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de producţie. La realizarea investiţiilor, cca. 30-40 % din fonduri revin producţiei de construcţii-montaj. Lucrările de construcţii-montaj servesc unor scopuri diferite:
 

adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit), satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale,şcoli, săli de spectacole

etc.), producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale inginereşti), producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi nuclearo-electrice, reţele electrice etc.),  căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.),  îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă, corectarea torentelor etc.),  depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.),  instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare funcţionării tuturor categoriilor de construcţii,  montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.
 

1.2 Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare a construcţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şi implicaţiile lor sunt: 1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire de industrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament. Implicaţii: - organizarea distinctă a fiecărui şantier; - dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale; - necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii; - unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor. 2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea ce face ca activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici. Implicaţii: 1

- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţi mai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost pentru a se încălzi; - influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute. 3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţii de construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile care decurg din aceasta. Implicaţii: - necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare; - necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare. 4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie pot avea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată. Implicaţii: - efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete; - stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante; - întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a tuturor activităţilor; - pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare. 5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi introduse în operă. Implicaţii: - mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări care implică masă mare de materiale; - planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor; - mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului. 6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de construcţie), asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie. Implicaţii: - necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii-montaj; - necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite. Având în vedere cele de mai sus apare evident că producţia de construcţii-montaj trebuie abordată într-un mod specific atât în ceea ce priveşte organizarea execuţiei cât şi în ceea ce priveşte rezolvarea aspectelor economice.

2

2. FACTORII PARTICIPANŢI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR La înfăptuirea unei lucrări de construcţii au existat întotdeauna trei roluri principale şi distincte: 1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul") 2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul) 3. Constructorul (antreprenorul) În decursul secolelor şi prin forţa împrejurărilor unele din aceste roluri separate au putut fi asumate de către o singură persoană sau organizaţie. Clientul, comandă lucrarea şi asigură plata lucrării. Rolul proiectantului, care a revenit la început arhitectului, odată cu apariţia acestei profesiuni, s-a amplificat pe măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei rezistenţei materialelor, transferându-se inginerului. Rolul constructorului, care a putut fi asumat odinioară de un zidar sau de un meseriaş iscusit, s-a extins mult în timpurile moderne spre a se ajunge la antreprenorul de astăzi. 2.1 Rolul clientului din sectorul public sau privat Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii): Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins; Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească; Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii; Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului; Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor; Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate; 7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri; 8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor; 9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării; 10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.
1. 2. 3. 4. 5. 6.

l. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii din sectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, de exemplu în cazul celor dintâi drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate "binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării - iar în cazul celor din urmă proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construirea unei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri, magazine sau construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul profitului; în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoane sau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximum din banii pe care-i învestesc / cheltuiesc. Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni de afaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui să dovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim din investiţiile lor ca şi fermierul atunci când cumpăneşte în a construi un hambar sau a cumpăra un tractor sau directorii de companie care examinează priorităţile concurând la fondurile lor limitate 3

sau posibilităţile care li se deschid şi riscurile legate de fiecare opţiune sau decizie. Nici un client nu are resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba de familia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să le construim - se aud în permanenţă cereri gălăgioase pentru cheltuieli mai mari ale sectorului public pentru drumuri noi şi mai bune, căi ferate, locuinţe, şcoli, spitale, locuri de recreare, pentru a menţiona doar câteva - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitului bun adus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi în sectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de la locuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate dar şi clădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luate sau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu! Iar din exemplele marelui avantaj care derivă din clarviziunea oamenilor şi voinţa de a asuma riscuri şi de a sprijini propriile judecăţi - fie în sectorul public sau privat - unii sunt deasupra opiniei sau presiunii publice, alţii sunt sensibili la gălăgia publică. Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vină în întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şi deci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuie adoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu. 2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu total alta e să precizezi scopurile şi obiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului. Să luam de exemplu proiectul unui drum. Poate să pară foarte evidentă necesitatea unei legături mai bune între o nouă investiţie sau o sursă de materii prime şi o zonă industrială existentă. S-ar putea să nu mai fie la fel de clar, totuşi, care va fi traficul iniţial şi cum ar putea creşte în timp acest trafic şi, ca atare, când se pune problema stabilirii lăţimii, a aliniamentelor verticale şi orizontale, a modului de execuţie, a tipurilor de racordări şi a terenului de expropriat, vor trebui făcute estimări şi ipoteze asupra acestor parametri vitali. Este funcţia drumului numai de a crea o legătura rapidă pentru traficul industrial care va fi generat la deschiderea lui sau construirea lui creează ocazia de a se deschide alte zone pentru investiţii, de a înlocui alte trasee şi/sau de a prelua o creştere în viitor a traficului? În egală măsură, în cazul unei unităţi industriale în scop speculativ ce fel de industrie este şi deci ce fel de încărcări şi de accese se au în vedere, iar prevederea unor dotări minimale va impieta viitoarea utilizare sau vânzare ? Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliu care să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nici să-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de la o anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului". Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fie exprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Aceste costuri vor creşte considerabil dacă modificările survin şi mai târziu, în timpul perioadei de execuţie, iar antreprenorii vor cere - şi pe bună dreptate, probabil - să fie bine recompensaţi nu numai pentru munca suplimentară dar şi pentru întreruperile şi întârzierile pe care le-ar putea pricinui aceste modificări. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi! Aranjamentele contractuale pentru execuţie sunt în mod necesar destul de inflexibile şi cu toate că idealul ar putea fi un "parteneriat" între client şi antreprenor, în realitate şi într-o economie de 4

Trecând la sectorul privat. acela de a încerca să coreleze cheltuielile cu venitul sau beneficiul obţinut în timp.beneficiu similare se efectuează asupra principalelor proiecte de reparaţii capitale ale şoselelor. pornind de la cel mai prost la cel mai probabil şi până la cel mai favorabil – luând în considerare costul “banilor” pe parcursul perioadei de împrumut. 3. Antreprenorul urmăreşte nu numai să-şi recupereze costurile dar să realizeze un profit pentru a servi la învestiţii ulterioare în compania sa. efectul negativ sau pozitiv asupra mediului. alocaţiile de resurse de către autorităţile centrale sunt supuse analizei de detaliu a ratei venitului pentru capitalul ce trebuie investit. şcoli. societăţii şi comerţului şi alţi câţiva factori care împreună pot fi traduşi într-o rată pozitivă sau negativă de venituri în primul an. îndeosebi cele pe termen lung.beneficiu ale proiectelor de drumuri naţionale. ca clientul să fie de la început limpede precum cristalul în privinţa funcţiunilor şi scopului lucrărilor propuse. contribuţiile pe care lucrarea le-ar putea aduce industriei. şi deseori sunt. deoarece uneori criteriile sunt destul de diferite iar alocarea de resurse între asemenea departamente şi autorităţile aferente este necesarmente bazată pe un spectru larg de obiective politice şi economice. Se evaluează cifrele care dau valoarea costurilor prezente. supus de autoritatea locală în materie de drumuri în vederea obţinerii suportului financiar (subvenţiei) de la guvernul central. asigură mijloace foarte bune de a compara o propunere de investiţie cu o alta şi. aşadar. avantajele obţinute prin reducerea timpului de deplasare şi accidentele pe durata propusă de viaţă a lucrării (luând în considerare creşterea traficului în cursul acelei perioade şi făcând diferenţierea. costurile întreţinerii şi serviciilor şi făcând estimări asupra inflaţiei. reprezintă un mijloc vital de a asigura folosirea resurselor reduse în modul cel mai avantajos din punctul de vedere al costului şi beneficiilor. iar acestea să fie enunţate explicit în documentele contractuale aferente. sunt deseori destul de intangibile şi subiective. în timp ce clientul este preocupat să menţină cheltuielile în limita bugetului iniţial. relaţia dintre cele două părţi se va stabili în mare măsură pe o bază de afaceri. venitul anual. să zicem. oricum. Analize cost . şi să o facă pe o bază cât mai obiectivă cu putinţă.este efectuarea unor asemenea comparaţii între diferitele forme de investiţie ale diferitelor ministere. fie că este vorba de drumuri. valoarea beneficiilor prezente şi valorile prezente nete admiţându-se capitalizarea pe o perioada de. luând în considerare costurile. comerţ) este important şi. Dar. Pentru fiecare proiect. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii S-a atras deja atenţia asupra importanţei determinării de la bun început a valorii unei lucrări preconizate.piaţă unde contractul s-a câştigat prin licitaţie sau prin negocieri dure. cu cât propunerile sunt mai apropiate (de exemplu o variantă de drum cu o alta). pentru binele public general. spitale sau locuinţe sociale.încă . durata de serviciu rămasă şi metode alternative de intervenţie. Analizele cost-beneficiu se înscriu de la simpliste la complexe dar împărtăşesc un ţel comun. între vehiculele uşoare şi cele grele). cu atât rezultatele sunt mai relevante şi mai exacte. Analizele cost . va întreprinde la început o riguroasă examinare critică a propunerii / posibilităţii. intervenţii pentru remedierea unor anomalii particulare sau ca urmare a preocupării excesive a publicului sau chiar din oportunism politic. se bazează pe un număr de parametri care iau în considerare nu numai costul iniţial ci şi dobânda la acesta pentru orice perioadă de rambursare a împrumutului (adică întregul capital de finanţare a proiectului). viaţa socială. Deoarece beneficiile. Ceea ce nu se realizează . Principiul comparării costului real şi complet al unei lucrări pe durata admisă de viaţă cu beneficiile pe care le-ar putea genera (pentru mediu. 5 . trebuie transmisă şi o asemenea analiză într-o formă tip care să permită autorităţilor centrale să compare proiectele pe scară regională şi naţională şi să fixeze priorităţile. în sens larg. de exemplu. aceasta nu este o ştiinţă exactă dar. a ipotezelor făcute şi a riscurilor implicate şi va stabili beneficiul posibil adus de cheltuiala propusă în cazul unor scenarii de prognoză. Asta nu înseamnă a susţine că investiţia urmează întotdeauna un asemenea sistem obiectiv şi analitic şi este limpede că pot fi. Este crucial. cel puţin în cazul sectorului public. 30 ani. o companie publică sau o mare companie privată care să ia în considerare posibilitatea de a investi într-o nouă fabrică sau de a face o investiţie cu caracter speculativ.

cadru care trebuie urmat cât mai strict cu putinţă ori de câte ori şi oriunde există îndoieli sau opţiuni. cât de aproximativ. Nu se pledează pentru vreun sistem birocratic rigid care ar sta în calea unor asemenea proiecte sau a progresului ci. el ar putea să aibă dificultăţi în a convinge băncile să-i mai împrumute bani fără garanţii corespunzătoare. Cu cât siguranţa este mai mare şi riscurile sunt mai reduse. fie la etape convenite fie. 4. mai degrabă. este de importanţă crucială cheltuirea fiecărui leu cu maximum de avantaj. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plăţi şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit. Cu resurse limitate. dar cel mai bun lucru este să se atragă atenţia asupra importanţei şi avantajelor încercării de a estima. poate fi luată o decizie dacă merită să se promoveze lucrarea şi chiar în acest stadiu o companie prudentă ar putea lua în considerare posibilităţi alternative. vedem că atât în sectorul public cât şi în cel privat este esenţială efectuarea unui studiu atent. În mod clar nu se pot da sfaturi în această privinţă şi ar fi o utopie să credem că avem răspunsuri la problemele cu adevărat grele. astfel încât valoarea ei adevărată să poată fi evaluată. pe baza unor evaluări lunare. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor La prima vedere s-ar părea că e un lucru care se înţelege de la sine dar este posibil ca orice omisiune pe acest tărâm ar putea avea consecinţe serioase şi costisitoare. în cazul cel mai rău. Aşadar. 5.Timpul de aşteptare pentru care compania ar trebui să fie pregătită înainte de a aştepta acumularea profitului variază în funcţie de tipul lucrării. cu atât este mai lung timpul pe care băncile / investitorul sunt pregătite a-1 aştepta înainte ca investiţia să aducă beneficii. ţinând pasul cu costurile angajate Contractul stipulează ca clientul să-i plătească antreprenorului pe măsură ce înaintează lucrările. Cererile sunt enorme şi trebuie făcută o alegere dificilă (uneori imposibilă) între a soluţiona problemele imediate sau a investi în infrastructură pentru beneficiul economic pe termen lung şi bunăstarea socială a ţării şi a comunităţilor. În majoritatea formularelor de contract privitoare la activităţile de execuţie. substanţiale compensaţii. Banii lichizi sunt foarte importanţi pentru antreprenor întrucât în preţurile din ofertă el a presupus că venitul nu va fi prea departe de cheltuieli şi. Unele din aceste beneficii nu pot fi cuantificate şi unele lucrări sunt justificate prin raţiuni mult prea evidente şi clare. Un asemenea eveniment ar putea submina cu totul lucrarea şi. În plus. Orice eşec pe acest front ar putea conduce la întârzieri costisitoare sau chiar la abandonarea lucrării. vor trebui să fie la îndemână alocaţii pentru cheltuieli neprevăzute pentru a finanţa orice modificări sau a face faţă 6 . comparând cheltuielile necesare cu cea mai bună estimare a veniturilor şi beneficiilor care vor rezulta din perioada de finanţare cu capital a lucrării. mai degrabă. de "siguranţa" investiţiei şi de riscurile implicate. permisele şi drepturile de acces / folosinţă pentru a da posibilitatea antreprenorului să treacă la lucru. se va adânci puţin în continuare acest subiect. Ca atare. clientului i se cere să se asigure că s-au obţinut toate autorizaţiile. clientul trebuie să se asigure nu numai că întreaga sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor va fi disponibilă. se pledează pentru un cadru general de principii care să asigure obţinerea valorii maxime a banilor. valoarea unui proiect în comparaţie cu altul. Numai după ce s-au întreprins toate acestea. pentru care antreprenorul va cere şi. dar şi că modul de eşalonare al disponibilităţilor va asigura rezerve faţă de programul de execuţie anticipat. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului La punctele 2 şi 3 de mai sus s-au adus suficiente argumente pentru a ilustra acest aspect. atât în privinţa derulării în timp cât şi în cea a resurselor necesare. va duce la faliment un client cu capital redus sau fără capital în spate sau care a mizat totul pe obţinerea unui profit din lucrare. în timp ce autorizaţiile de construire şi aprobările de la autorităţile competente trebuie obţinute înainte de atacarea lucrării. în orice caz. 6. probabil va fi îndreptăţit. Proprietarii particulari de terenuri şi clădiri aşteaptă să fie despăgubiţi pentru pierderea de terenuri / clădiri şi pierderea sau interferarea în folosinţa unor proprietăţi.

"gemul" disponibil va trebui întins într-un strat mai subţire pe infrastructura în continuă creştere. În consecinţă. şi pentru că este puţin probabil ca iniţiatorii lucrărilor să aibă responsabilitatea de a le urmări şi după finalizare. Determină / aprobă. program pe care clientul .şi ca urmare. mult înaintea licitaţiei. 9.va fi solicitat să-1 confirme ca acceptabil. fie din frica de a le recunoaşte . iar clientul va trebui să se convingă că programul corespunde. Deseori aceasta se întâmplă deoarece fie cele două bugete (de învestiţii şi de venituri) sunt ţinute de persoane sau autorităţi diferite şi.rămâne în răspunderea antreprenorului să întocmească un program detaliat al lucrărilor. 8.oricăror probleme neaşteptate sau de care nu s-a ţinut seama la momentul ofertei.sau mai degrabă proiectantul . orice proiect ar fi realizat în condiţii mult mai bune. lecţiile care ar trebui învăţate sunt irosite. identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor În esenţă. Întotdeauna pot fi aduse îmbunătăţiri în proiectare şi execuţie. 10. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri veniturile sau Există pericolul ca clienţii . când greşelile ascunse şi cauzele acestora sunt identificate. în parte. programul / calendarul lucrării Cu toate că este o practică obişnuită ca în documentele contractuale să se specifice un timp total maxim pentru finalizare . La unele proiecte pot fi necesare lucrări care să se desfăşoare în avans. ceea ce va conduce ulterior la o întreţinere necorespunzătoare şi la lucrări de reparaţii sau reconstrucţie excesiv de costisitoare.de regulă stabilit de client cu luarea în considerare a timpului de execuţie estimat în mod rezonabil . clientul trebuie să fie sigur asupra funcţiunilor ce trebuie să le îndeplinească lucrarea şi deci să facă tot ceea ce-i stă în putinţă spre a evita modificări ulterioare. 7.pentru a contribui la reducerea ciclului de învăţare şi a minimiza riscul greşelilor şi erorilor de judecată. Trebuie să fie bine înţeles că într-o atare situaţie contractuală "preţul de buget" iniţial nu are practic importanţă şi că în situaţia în care schimbările de soluţii. pentru reducerea la minim a riscului de întrerupere şi întârziere. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor Acest aspect a fost abordat suficient de detaliat la punctul 6 de mai sus. Autorităţile prudente caută să se asigure că bugetele lor de venituri anuale iau în considerare creşterea obligaţiilor în concordanţă cu preluarea investiţiilor capitale finalizate. să se aducă amendamente. 7 . pe baza a ceea ce ştim la sfârşit. înaintea contractului principal. Este important ca clientul să se convingă că programul propus de antreprenor răspunde exigenţelor sale atât în privinţa datelor stadiilor intermediare şi terminării integrale cât şi în privinţa aranjamentelor pe care le-a făcut pentru finanţare (la care s-a făcut referire la punctul 6) precum şi a oricăror restricţii asupra accesului pe teren. clientul va trebui să plătească indiferent dacă are sau nu bani puşi deoparte sau la dispoziţie. Dacă acest lucru nu este făcut. există avantaje în a folosi şi forma antreprenori şi proiectanţi cu experienţă îndeosebi în domeniul lucrărilor speciale . Toate acestea întăresc cele spuse mai înainte cu privire la faptul că. dacă ar fi posibil. şi al căror cost cade în responsabilitatea clientului. circumstanţe neprevăzute sau/şi pretenţii pentru întreruperi sau întârzieri sunt considerate a fi puse în răspunderea clientului. Multe lecţii pot fi învăţate doar la câţiva ani după terminarea lucrării.în special cei din sectorul public – să tindă a uita de costurile privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi să se concentreze exclusiv asupra capitalului iniţial cerut de investiţie. este vorba de a fi siguri că învăţăm din greşeli! Prea des greşelile sunt acoperite . Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale.fie din jenă.

Beneficiarul poate începe proiectarea detaliată având încredere în problemele inginereşti şi calculul costurilor.Concluzii S-a făcut o scurtă prezentare a principalelor obligaţii şi responsabilităţi ale clientului într-o situaţie reglementată prin contract. de preferat cu adoptarea soluţiei inginereşti optimă. dar în mod tradiţional sunt reprezentanţii beneficiarului pe şantier. Un studiu de fezabilitate poate conţine o programare a investigaţiilor de teren. Rolul acestuia variază. fie de agenţii internaţionale de împrumut cum ar fi de exemplu Banca Mondială sau băncile comerciale. având o poziţie precis definită în contractul încheiat între beneficiar şi antreprenor. Timpul folosit la început pentru determinarea obiectivelor de bază şi a funcţiunilor şi pentru evaluarea valorii lucrării şi poziţiei prioritare în raport cu alte opţiuni şi posibilităţi. sunt solicitaţi să rezolve disputele care apar în afara contractului. 2. datorită modului în care este administrat proiectul acest rol are în multe cazuri tendinţe de schimbare. un rol de conducere în realizarea lucrării. se va dovedi a fi un timp cheltuit cu folos. în condiţii de imparţialitate. Printr-un Studiu de Fezabilitate se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în care sunt dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi economice ale opţiunilor studiate şi comparate. Supravegherea lucrărilor În unele ţări (de ex: Marea Britanie) proiectantul supraveghează pe şantier executarea lucrării pentru proiectele proprii. Proiectantul dă acordul asupra măsurătorilor. şi informaţiile cerute de către finanţatori sunt adesea impuse de aceştia. Supraveghează dacă lucrările corespund cu planurile şi specificaţiile. Aceste îndatoriri oferă evident. Erorile şi omisiunile în această etapă îl vor costa mai târziu scump pe client. şi se pretinde un standard ridicat al lucrărilor. Rezu1tatul studiului va fi o definire clară a schemei selectate. cu costurile estimative şi problemele economice rezolvate. pe baza cărora contractantul să poată executa lucrarea. Competenţa expertizei 8 . Tehnicile de elaborare a acestor studii. dacă este necesar. Studiul de fezabilitate Un aspect major al muncii consultantului este întocmirea Studiul de Fezabilitate. promovează proiecte valoroase. detaşând personal rezident pe şantier. elaborează studii pentru selecţia celui mai bun proiect. elaborează studii de fezabilitate. Un studiu de fezabilitate complet joacă un rol cheie în mărimea sumei care este acordată fie de către guvern. suficientă pentru a permite evaluarea corectă a variantelor şi a costurilor. Se cere antreprenorului să execute lucrarea în conformitate cu graficul şi procedeele de lucru stabilite.2 Rolul proiectantului Proiectantul (firma de consultanţă inginerească) are un rol foarte complex şi constă în: reprezintă o sursă de consultaţii competente. cu problemele inginereşti rezolvate. Tema subsidiară o reprezintă importanţa şi necesitatea de a gândi şi cântări lucrurile în mod clar şi concret înainte de angajarea lucrării. proiectează. supraveghează lucrările pe şantier. în numele clientului. Proiectantul este responsabil în mare parte de siguranţa personalului şi a lucrării respectând reglementările. La toate aceste lucrări proiectantul are personal rezident la locul de execuţie al lucrării. dar în ultima vreme. asigură proiecte complete.

O firmă de consultanţă inginerească va asigura ca parte a studiului de fezabilitate o analiză complexă a proiectului . Un inginer consultant este responsabil pentru munca depusă de echipa lui. studii legate de mediul înconjurător. o firmă de consultanţă specializată în proiecte hidrotehnice acoperă toate componentele privitoare la alimentarea cu apă a oraşelor şi apele uzate rezultate: baraje. evaluarea corectă a preţurilor. să recomande schimbări sau noi direcţii de acţiune dacă apar elemente neprevăzute. să facă rapoarte privitoare la progresele înregistrate. Consultantul reprezintă o extensie a echipei beneficiarului. să fie capabili să colaboreze cu toţi experţii. rezervoare. Un consultant incompetent este cel care ascultă o scurtă expunere şi vine peste un an cu "răspunsul". Dimensiunea competenţelor firmelor de consultanţă din străinătate este mai mare decât cea a unui institut de proiectare echivalent românesc. căi ferate). staţii de pompare. activităţi de pregătire şi instruire. amenajări de terenuri de sport. parcuri. De asemenea trebuie să folosească şi tehnici de analiză financiară. dezvoltare urbană şi rurală. Consultantul trebuie să lucreze în permanenţă cu clientul. Obiectivitate şi integritate 9 . Există multe firme mici care lucrează numai într-o ţară sau chiar numai într-un singur oraş care însă pot oferi o gamă largă de servicii chiar dacă se restrâng la proiecte de dimensiuni mici şi mijlocii. reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare abandonate. analize operaţionale. beneficii. căi de comunicaţie (drumuri. prevenirea inundaţiilor. şi aceasta în afară de sarcinile inginereşti imediate. Inginerii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnici pe care le folosesc în domeniile lor de activitate. De asemenea are contribuţii semnificative în: studii privitoare la resursele de apă. conducte de alimentare. Aceasta nu înseamnă însă că toate firmele de consultanţă au în permanenţă personal specializat în toate domeniile. hidroenergie.În străinătate (model spre care se tinde) competenţa unei consultanţe este mai extinsă decât cea a unui institut de proiectare din România. Unele firme mari pot oferi game largi de servicii de la alimentarea cu apă a oraşelor. generatoare de putere până la proiecte arhitectonice şi proiectare structurală complexă. etc. epurarea apelor uzate şi modul de lucru. Firma poate angaja economişti sau poate folosi ingineri specializaţi în ingineria economică. Astfel de firme sunt internaţionale. reţele de conducte distribuitoare de apă. Aceasta nu înseamnă că el trebuie să se interpună în acest proces. aceasta nu este eficient. Poate cea mai extinsă arie este cea în domeniul analizei economice şi financiare. Scopul este de a asigura clientul că rezultatele obţinute de consultant răspund nevoilor acestuia şi corespund cu obiectivele sale. tehnici de epurare şi curăţire a depunerilor. să cunoască cerinţele unei expertize. dar inginerii firmei trebuie să cunoască toate acestea. canale de colectare.aceasta va include tehnici de reducere a circulaţiei disponibilităţilor financiare lichide. Desigur este mult mai uşor de spus decât de făcut. instalaţii industriale. descărcări în mare. Multe din firmele de consultanţă din străinătate sunt multidisciplinare. informând clientul despre costurile estimative ale proiectului. prevenirea şi controlul poluării industriale. dar el are datoria de a înţelege implicaţiile muncii sale. El poate elabora analize şi poate trage concluzii pentru a putea contribui la luarea decizii1or. Rolul unui consultant într-un proiect poate fi acela de a formula politica de acţiune. diguri. să se implice în procesul de evoluţie al studiului sau al proiectului. şi nu totdeauna acest obiectiv este realizabil. De exemplu. Capacitatea de comunicare Se acordă foarte mare importanţă comunicării cu clientul.. canalizarea oraşelor. o parte din aceasta. studii de management. porturi. irigaţii. iar cantitatea de muncă necesară pentru a susţine lucrări în această diversitate de domenii este foarte mare.

. de exemplu. după care să stabilească obiectivele secundare. atâta timp cât sunt satisfăcute cerinţele din documentele iniţiale. De exemplu în ultimii ani. principalele motive ar fi: .În faza de analiză şi studiu a proiectului consultantul trebuie să fie obiectiv în analizarea şi prezentarea faptelor. Rolul consultantului nu este de a influenţa politica de investiţii.lucrarea va fi finalizată într-un timp mai scurt. Adevărurile economice sunt deseori foarte rigide. Este important de spus că un consultant nu este întotdeauna o persoană îndrăgită. Pe scurt. Astfel comunicarea permanentă dintre consultant şi proiectant s-a pierdut. Clientul. Schimbări în rolul inginerului consultant Prezentând modalităţile de elaborare a studiilor. antreprenorilor şi consultanţilor ar recunoaşte ca fiind rolul tradiţional al consultantului în realizarea unui proiect. Un consultant trebuie să înţeleagă obiectivele şi priorităţile clientului şi să fie capabil să ofere alternative. întrucât el nu mai participă la întocmirea proiectului. El nu trebuie să fie influenţat de chestiuni de ordin politic. Pe de alta parte. în primul rând trebuie să stabilească obiectivele principale. evaluarea răspunsului dat de viitorii beneficiari ai unui proiect de lucrări publice. şi că nu ar trebui realizat. Mulţi dintre noi ne-am ataşat de un proiect şi nu am vrut să auzim că acesta nu este viabil. Rolul consultantului în proiectare poate îmbrăca mai multe aspecte. Există mai multe feluri prin care acest lucru se poate realiza. pentru că aceasta este obiectivă şi nu este influenţată. Clienţii realizează ei însuşi anumite parţi din proiect. în special în domeniul 10 . dar aceste recomandări trebuie să se bazeze pe fapte obiective. sau. De aceea un consultant competent nu este întotdeauna o persoană populară. de propriul său interes. Unele competenţe sunt preluate de către antreprenor.clientul consideră că astfel proiectul va fi mai bine adaptat posibilităţilor de realizare ale antreprenorului. care poate avea dificultăţi în luarea deciziilor pe baza consultanţei oferite. Proiectele pot avea perioade lungi de elaborare. Această poziţie este considerată neconvenabilă de mulţi consultanţi. poate avea încredere deplină în consultanţa oferită. sau de interesele altor grupuri. Activitatea de verificare şi supraveghere este foarte dificilă pentru un consultant. De fapt în multe contracte de proiectare şi construcţie. pentru formarea bazei de decizie viitoare. că nu poate fi justificat. în Marea Britanie a devenit frecventă alegerea unui antreprenor care întocmeşte şi administrează procesul de proiectare. dar în mod obişnuit consultantul va fi angajat să conceapă un proiect general şi o specificare detaliată care stabileşte obiectivele şi cerinţele clientului. Acest rol se află în schimbare. proiectarea şi construcţia desfăşurându-se în paralel. Acest proces este un aspect cheie al procesului de comunicare (feedback). Rolu1 consultantului este de a prezenta celor care iau decizii toţi factorii relevanţi şi consecinţele fiecărui mod de acţiune. consultanţii caută să-şi delimiteze propria sferă de competenţă şi atribuţii. s-a descris ceea ce majoritatea clienţilor. executarea documentelor detaliate de proiectare şi supervizarea amplasamentului construcţiei de către antreprenor. Consultantul poate prezenta alternative fezabile. şi mai departe să supervizeze amplasamentul ales de constructor. consultantului îi revine rolul de proiectant. Deseori clientul îşi dă seama prea târziu că a pierdut controlul asupra procesului de proiectare şi trebuie să accepte ceea ce i se oferă. Clientul consideră mai convenabilă situaţia în care antreprenorul răspunde şi de întocmirea proiectului. nu promotorul proiectului. Apoi consultantul poate fi solicitat să verifice dacă planurile antreprenorului satisfac aceste necesităţi. Consultantul poate recomanda modul de acţiune dacă se cere acest lucru. această structurare este pentru a permite firmei ca în urma fazelor iniţiale să găsească direcţiile de acţiune ulterioare. deci va fi mai ieftin. dar în acest caz consultantul este antreprenorul. precum şi standardele tehnice necesare.

prin intermediul serviciilor publice. Consultantul se consideră întotdeauna răspunzător faţă de publicul larg care constituie consumatorul. 11 . care constituie clientul. Acest lucru pare a fi compromis de obligaţiile primare faţă de antreprenor.lucrărilor publice.

urmărind emisiunile de radio etc. Oferta pentru licitaţie După ce antreprenorul a avut succes în dobândirea documentelor pentru licitaţie el va începe să stabilească preţul lucrării de construcţie pe o bază cât mai competitivă. Antreprenorul va realiza acest lucru făcând vizite regulate la clienţi şi la proiectanţi. 3. Oferta pentru licitaţie . Pentru pregătirea unei oferte competitive. Identificarea posibilităţilor de lucru 2. depinzând de complexitatea contractului. de regulă cel care a supus cel mai redus preţ. Acest lucru se face adesea când lucrările sunt deosebit de complexe. Şeful de proiect şi 12 . iar clientul trebuie să fie convins de capacitatea antreprenorului de a prelua lucrarea.3 Rolul antreprenorului Pentru abordarea de către Antreprenor a contractului. cea mai economică succesiune a lucrărilor care să ţină seama de resursele disponibile şi să asigure respectarea termenului de finalizare cerut de client. Aceştia vor fi ingineri cu pregătire multilaterală şi cu experienţă în realizarea unor construcţii dintre cele mai diferite. Identificarea posibilităţilor de lucru Va fi necesar ca antreprenorul să identifice proiecte de construcţie avute în vedere de clienţi şi să-i facă pe aceştia şi pe proiectanţii aleşi de ei să ştie de el şi de interesul lui de a face ofertă la lucrarea lor. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei 3. bine informaţi asupra preţurilor curente ale materialelor şi care să cunoască subantreprenori capabili să preia la preţuri competitive unele părţi secundare ale contractului pentru care antreprenorul s-ar putea să nu dispună de utilajele de construcţie necesare sau să nu dorească să le realizeze cu propria sa forţă de muncă. În acest scop el utilizează experţi în întocmirea devizelor. 4. acesta desfăşoară o serie de activităţi specifice. Precalificarea Pentru anumite proiecte. De asemenea. Diferitele activităţi care trebuie duse la bun sfârşit sunt: 1. Execuţia lucrării În cazul în care preţul de ofertă supus clientului este acceptabil şi se înscrie în limitele bugetului anterior pregătit de proiectant.estimarea preţului 4. şi căutând să fie la curent cu informaţiile secrete şi zvonurile care circulă în lumea construcţiilor. contractul va fi acordat antreprenorului ales. Antreprenorul va trebui să transfere personal pe şantier spre a demara activitatea. versaţi în conceperea unor tehnologii de lucru originale şi în estimarea costului articolelor din măsurătoare. Preţul de ofertă trebuie apoi transmis clientului la data cerută. antreprenorul trebuie să cunoască în detaliu condiţiile din zona şi din şantierul în care urmează să se realizeze proiectul. Executarea lucrării 5. 2. studiind cu atenţie ziarele de interes naţional şi local. de obicei în decurs de două sau trei săptămâni după ce i s-a încredinţat lucrarea. În echipa de întocmire a devizelor vor fi şi specialişti în aprovizionare. convocându-i la o sesiune de precalificare în care antreprenorul va fi în măsură să prezinte informaţii complete asupra posibilităţilor sale. Costurile oferite prin deviz trebuie să includă cheltuielile neprevăzute ale antreprenorului precum şi profitul necesar. antreprenorul va avea proiectanţi capabili să conceapă. Plata şi lichidarea 1. Antreprenorul care a câştigat trebuie apoi să mobilizeze resursele necesare pentru a începe execuţia lucrării.2. clientul sau proiectantul acestuia pot hotărî să aleagă antreprenorii pe care doresc să-i aibă ca ofertanţi pentru lucrare. stabilind contacte personale în industrie şi aiurea. În acest scop sunt necesare vizite frecvente pe şantier şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alte instituţii implicate. Toată această activitate trebuie să se încheie în perioada de timp oferită pentru pregătirea ofertei care se poate situa oriunde între două săptămâni şi trei luni sau chiar mai mult. împreună cu ceilalţi membri ai echipei.

sau închiriate de pe piaţa locală sau naţională de utilaje de închiriat. Vor trebui ţinute întâlniri regulate la toate nivelurile între membrii echipelor antreprenorului şi proiectantului. Măsurătoarea lucrărilor se va face la intervale de timp convenite. dar alţi membri ai corpului tehnic precum şi muncitori de înaltă calificare din forţa permanentă de muncă vor trebui de asemenea ţinuţi pe şantier. Va trebui de asemenea să prezinte spre aprobarea proiectantului fişe tehnologice pentru procedeele tehnice propuse a fi adoptate. echipamente. Preţurile pot fi diferite. Vor trebui întreprinse măsuri de recrutare corespunzătoare pentru a completa forţa de muncă cu mâna de lucru disponibilă în zona unde este situată lucrarea. Utilajele de construcţii se vor comanda din parcul propriu de utilaje al antreprenorului. să fie inspectată înainte ca Antreprenorul să fi încheiat stadiul respectiv de lucru. Antreprenorul va trebui să supună spre aprobare mostre din materialele pe care intenţionează să le folosească. iar inginerul rezident va trebui să confirme în scris aceste modificări. de exemplu cofrajele. mai scăzute sau mai ridicate decât cele supuse în prealabil antreprenorului la momentul ofertei. haine de protecţie şi pentru a urmări folosirea lor. Vor trebui organizate întâlniri cu autorităţile din zonă spre a se conveni derularea în timp a lucrărilor. pentru finalizarea cerinţelor puse de programul de construcţie. în cazul unei utilizări pe termen lung. În acest scop va trebui recrutat personal de secretariat. va fi necesar un personal eficient la magazii. Un manager experimentat al parcului de utilaje. Pentru a păstra şi elibera la cerere materiale. schimbări de soluţii şi alte instrucţiuni specifice vor trebui confirmate în scris. pe şantier. lucrările efectuate sunt de obicei plătite pe baza unor rapoarte lunare care să ateste realizarea lucrărilor. de regulă lunar. Vor trebui amenajate pe şantier birouri adecvate pentru personal şi ateliere care să asigure întreţinerea utilajelor necesare la executarea lucrărilor. După cum s-a arătat mai înainte. Ar putea fi necesară schimbarea unor detalii ale lucrării. Trebuie plasate comenzi ferme de materiale şi încheiate subcontracte corespunzătoare pentru a confirma înţelegerile cu caracter provizoriu şi ofertele făcute în perioada pregătirii ofertei. în cazul unor termene scurte sau al unor exigenţe speciale. Vor trebui comandate materiale pentru a se respecta programul de producţie.alţi membri marcanţi ai personalului vor fi desemnaţi înainte de întocmirea ofertei. proiectantul va selecta şi va transfera la lucrare un delegat al său numit inginer rezident precum şi personalul de şantier care vor răspunde de supravegherea lucrărilor efectuate de antreprenor. Pe lângă toate acestea. ca urmare a condiţiilor de pe şantier. Şeful de proiect din partea antreprenorului şi inginerul rezident din partea proiectantului vor trebui să cadă de acord asupra unor metode corespunzătoare de comunicare între echipele respective. După cum s-a menţionat. Inspectori ai ambelor părţi sunt responsabili cu pregătirea şi acceptarea unor rapoarte şi cu autorizarea plăţii de către client. spre a se asigura că toate sunt de calitate corespunzătoare şi în concordanţă cu planurile din contract. Aceasta se va realiza de obicei prin transmiterea de către. antreprenor a programului săptămânal sau a altor programe pe termen scurt spre a-1 informa pe inginerul rezident asupra intenţiilor sale. deseori în condiţii foarte grele. depinzând de disponibilitatea resurselor. împreună cu discutarea propunerilor privind lucrarea şi continuarea ei vor genera o corespondenţă considerabilă între biroul de pe şantier al antreprenorului şi cel al inginerului rezident. spre a discuta evoluţia lucrărilor pe şantier şi alte probleme legate de contract. Sistemele pentru lucrări provizorii vor trebui finalizate potrivit prevederilor din ofertă sau vor trebui concepute din nou. Separat de acestea. astfel încât orice lucrare. 13 . Articolele care reclamă un termen lung de livrare vor trebui comandate cu mult înainte. folosirea drumurilor de acces şi altele. antreprenorul va trebui să stabilească un sistem corespunzător de evidenţă a costurilor pentru a asigura înscrierea costului lucrării întreprinse în limitele costului estimat prin buget. Această evidenţă va fi ţinută de inspectori cu experienţă. mecanici montori calificaţi pot fi necesari pentru a menţine utilajele în stare de funcţionare.

Unele din lucrările efectuate s-ar putea să nu se regăsească în articolele din antemăsurătoarea iniţială şi pentru acestea vor trebui convenite prin discuţii şi negocieri între părţi tarife noi. casierie. spre a fi plătite de client. fără a depăşi însă un anumit plafon maxim. După încheierea lucrărilor de remediere. Trebuie să existe un serviciu de marketing care să identifice şi să obţină date asupra unui număr convenabil de potenţiale lucrări precum şi personal specializat în devize care să stabilească preţurile şi să câştige contracte în competiţie cu alţi antreprenori. În acest sens nu este cazul să se discute în detaliu organizarea din afara şantierelor. Este probabil că în acelaşi timp se vor afla în curs de pregătire mai multe oferte. totuşi trebuie aduse unele precizări asupra acestor operaţiuni de sprijin. de obicei 5% din valoarea contractului. În plus. antreprenorul va avea obligaţia să aducă în bună stare toate lucrările care au prezentat defecte de execuţie sau au înglobat materiale necorespunzătoare. Costurile operaţiilor trebuie să fie înregistrate iar obiectivele corespunzătoare şi informaţiile asupra programului trebuie în mod constant actualizate. Majoritatea personalului antreprenorului va fi utilizată. pe numeroase şantiere în care compania are lucrări în curs. protecţia muncii şi secretariat sunt de asemenea necesare. plata pentru lucrările prestate de antreprenor se face progresiv (de regulă lunar) pe baza măsurătorilor făcute în cursul perioadei respective. personal. Odată cu înţelegerea finală asupra tuturor problemelor în litigiu proiectantul va emite către client un certificat final de plată. pot apare pe parcursul lucrărilor unele situaţii care din punctul de vedere al antreprenorului nu sunt acoperite prin documentele contractuale. La terminarea perioadei de garanţie. Tot astfel. Organizarea companiei În timp ce descrierea precedentă a rolului antreprenorului s-a referit în principal la activitatea de pe un singur şantier. Forţa unui Antreprenor rezidă în principal în iscusinţa şi experienţa personalului şi a muncitorilor de bază şi în parcul de utilaje de care dispune şi pe care-1 exploatează. este evident că vor trebui menţinute departamente pentru problemele juridice şi financiare. Plata şi lichidarea După cum s-a menţionat. Este de datoria conducătorilor companiei să se asigure că personalul se situează permanent la un nivel corespunzător de pregătire şi experienţă iar utilajele sunt judicios alese şi continuu reînnoite. El va solicita o plată suplimentară pentru acestea. deduse din cele oferite în prealabil. şi valorilor. Proiectantul are răspunderea de a întocmi liste cu asemenea lucrări şi a le supune atenţiei antreprenorului. la un moment dat. întrucât cea mai mare parte din informaţii este elaborată şi transmisă cu folosirea computerelor. Trebuie pregătite şi menţinute sisteme de asigurare a calităţii şi. va fi deblocată. Majoritatea clauzelor contractuale vor admite asemenea situaţii şi vor include modalităţile de a le rezolva. Pentru a îndeplini exigentele proiectului trebuie folosit personal pentru lucrările cu caracter temporar şi personal ingineresc. Serviciile de inspecţie cantitativă (ataşamente). este necesar un serviciu de exploatare a computerelor care să aibă în grijă hardul şi softul necesare. spre a se asigura respectarea cerinţelor legale şi gestionarea corectă a banilor. 14 . Un serviciu de organizare este necesar pentru a menţine un strâns contact cu firmele care domină piaţa internă pentru a se asigura procurarea de servicii şi materiale la preţuri curente competitive. garanţia oprită pentru a-1 obliga pe Antreprenor să-şi îndeplinească obligaţiile. contabilitate.5. aceiaşi inspectori de cantitate efectuează o măsurătoare finală mai precisă a tuturor lucrărilor aferente proiectului respectiv. contractul va fi terminat. spre a susţine activităţile de pe şantiere. în afara şantierelor. se înţelege că se impune o organizare puternică. publicitate. Lichidarea finală va dura câtva timp şi se va realiza pe parcursul şi după perioada de garanţie care este de regulă de 12 luni. Cererile de plată sunt făcute de inspectorii de cantitate din staff-ul antreprenorului. La închiderea lucrărilor din contract. Ele sunt verificate de personalul proiectantului care apoi emit o atestare asupra valorii lucrărilor efectuate. După ce plata este efectuată. Aceste tarife vor fi incluse în măsurătoarea finală.

în măsură să le aducă satisfacţii personale considerabile şi un sentiment al datoriei împlinite. Preţurile lucrării sunt mereu puse la încercare de alţi antreprenori în competiţie pentru aceiaşi lucrare. Lucrările de executat sunt în mod frecvent complexe iar resursele necesare pentru a le încheia. cei care îmbrăţişează această carieră o consideră captivantă şi stimulatoare. 15 .Concluzii Se poate constata că în economia de piaţă antreprenorul are un rol care-1 solicită din plin. la noi lucrări. anunţat din scurt şi pe durate reduse. să presteze ore suplimentare. Personalul permanent trebuie sa fie mobil şi să se deplaseze frecvent. toate acestea cu consecinţe negative asupra vieţii de familie. Deşi pot fi uneori descurajaţi de atâtea greutăţi. Este esenţial ca forţa de muncă preponderent ocazională de pe şantier să producă lucrări de calitatea cerută de client. forţa de muncă şi materialele sunt supuse unor modificări continui atât ca preţuri cât şi ca disponibilitate.

1 GENERALITĂŢI Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii. suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial. Datorită particularităţilor specifice. Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu. putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri. evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global. Din acest motiv. Construcţia unei uzine. având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi. delimitată spaţial. se descompune. De exemplu. Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă. un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal. delimitată spaţial. De exemplu. hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor. împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie. prin compararea cu lucrări similare. se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere . În acest stadiu. până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. ea se detaliază. denumite părţi de obiect de construcţie.3. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. în întregul ei. se determină preţul investiţiei în construcţii. 16 . având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. element de construcţie. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ 3. subansamblu. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente. Este posibil. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali.recompunere a obiectului de construcţii. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură.

Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii. Se constată însă că nici elementul de construcţie. Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. fasonarea şi montarea armăturilor. o conductă montată etc. pentru elementul de construcţie stâlp. confecţionarea şi montarea cofrajelor. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie.kg. zugrăvire etc. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente. o grindă. transformă procesul elementar în articol de lucrare. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. articolele de lucrare pot fi măsurate. după o anumită tehnologie. betonare – m3).m2. de către o anumită formaţie de muncitori. tencuire. diviziunea cea mai mică a unui obiect. forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv.Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. nu poate fi măsurat. executat cu continuitate. La acest nivel de detaliere. se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu. De exemplu un stâlp. pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură. cofrare. în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale. 17 . cofrare . De exemplu. un planşeu. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie. decofrare. deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare . Din acest motiv. şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor. turnare beton. prepararea şi turnarea betonului etc. Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. structura de rezistenţă a infrastructurii. ele se mai numesc şi articole de deviz. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări.

În timpul şi după executarea construcţiei. se determină valoarea obiectivului de investiţii. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. măsurătoarea se numeşte ataşament. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor. Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect. Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii. Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată.Obiectiv de investiţie Parte de obiect de construcţie Obiect de construcţie Ansamblu Subansamblu Element de construcţie Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare. precum şi preţurile aferente acestora. Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. 18 .

dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs. Cu toate acestea. avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor tehnologice. Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950.2 NORME DE DEVIZ. Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după 1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz. Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii. calificare. – organizarea ştiinţifică a producţiei. legislaţia în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981. normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă. forţă de muncă. – respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare. precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări. – cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie respectiv (articol de lucrare). materiale de construcţii sau meserii. materialele necesare pentru realizarea lor. datorită apariţiei unor noi tehnologii. aceste norme au fost îmbunătăţite şi completate. – generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate. Această complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice. 19 . utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. cu folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale. Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr. printre care: – aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat.3. cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple.

tăiere. în ore centezimale. Este exprimat pe tipuri de utilaje. manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă. începând de la preluarea materialelor. forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere următoarele ipoteze: . Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare.La stabilirea consumurilor de resurse materiale. considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional. care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje. începând de la prelucrarea materialelor. În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul: Ncm = Ct + Pt + Ptm în care: Ncm Ct Pt Ptm – norma de consum – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare) – pierderi tehnologice (la croire. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare. presare) – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor. . folosindu-se o relaţie de tipul: N*cm =Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic. sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. 20 . Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare. schele. temperaturi joase etc. Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor. felul de depozitare şi modul de preparare. în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari.materialele. la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru nestingherit.) se prevede aplicarea anumitor sporuri.lucrările se execută la lumina zilei.transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului. precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul. utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiectul de construcţii. . semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare. în ore centezimale. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. În cazul materialelor auxiliare.

autocisterne etc. TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. normele de deviz şi resursele care participă la realizarea lucrărilor sunt codificate. sub exploatare. TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie. În continuare vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz. TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. – montare utilaje de construcţii.5 mc. TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981. TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă. TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă. Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz. 21 . De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km. TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul. astfel: TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor. TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5. – transport utilaje de construcţii.). autofrigorifice. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz. se mai folosesc următoarele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. – demontare utilaje de construcţii.Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază. AUT MDTA MDTB MDTC NMB – utilaje independente de construcţii. exprimată printr-un număr cu două cifre. – ore manoperă muncitori în construcţii Pentru a permite prelucrarea automată a datelor. Aceste simboluri sunt: TRA … – transporturi auto. TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc). Simbolurile se completează cu distanţa de transport.

jgheaburi. Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel: • Sumarul capitolelor • Tabla de materii. care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a măsurătorii. … ). La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură: – conţinutul capitolului. … ). – metru (varianta B). simbolizate cu litere (A. C. 02X. A2. Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C. cuprinzând: – conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului – condiţii generale de execuţie a lucrărilor – materiale – forţa de muncă – utilaje de construcţie – prescripţii tehnice avute în vedere. 03. forţa de muncă (manopera).Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole. uneori. atunci când diferă numai sortimentul materialului. O normă de deviz se caracterizează prin: – simbol – denumirea normei – unitatea de măsură – consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale. 22 . B. în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol – condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol – conţinutul normelor – consumurile specifice de materiale – consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj – condiţii de măsurare a lucrărilor. C. B 1 . B1. … ). utilaje de construcţie. burlane sau glafuri. pentru: A 1 . 02. În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01. … ). Se măsoară la: – metru pătrat (varianta A). … ). Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A. B2.învelitori. a tuturor normelor de deviz • Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz. în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X. se prezintă mai jos: C E 21 Arămirea tablei zincate. B. 03X. cu litere şi numere (A1.

. Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se prezintă mai jos.035 0.015 0. Tinichigiu S.00 2 0.32 0. În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac parte.16 0.02 5 0. şi în care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe.03 5 0.06 0 0.02 5 0.010 0. care pot fi folosite în cadrul unei lucrări funcţie de necesitate.1 1.16 – – 0. de acelaşi tip.06 0.022 0. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice. 23 . resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea automată a datelor.12 După cum se poate observa.1 2... Se măsoară la metru pătrat. cu excepţia unuia sau mai multor materiale. C D 09 A Zidărie din plăci de ipsos .06 0.5% H2SO4 monohidrat kg Sulfat de cupru Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Ulei tehnic de in Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Apă Kg Kg Kg Kg m3 Dulgher construcţii Dulgher construcţii Tinichigiu S.1 1.001 Acid sulfuric cu minimum 98.015 0. Lista anexă reprezintă o listă de materiale. precum şi consumul specific. TOTAL 2.01 5 0.Codul resurselor Materiale 45123111000 0 45222225000 4 45168112000 2 66942011000 7 62981911000 4 21912110000 1 Manoperă 10721 10711 13121 13111 Denumirea resurselor UM Cantităţi A B 0. 1) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos.1 ore ore ore ore ore – – 0. de regulă.

D Accesorii metalice Zidar 3. devize. unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură. codul acestora.200 0.31 0.31 1. Cod material 1 5778001000 0 2 5778002000 0 3 5778003000 0 4 5778004000 0 Denumirea materialului Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 UM mc mc mc mc Preţ U n Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei.0006 0.1 Muncitor de deservire c-m 2.500 0. extrase de resurse .63 0.1 TOTAL UM mc kg mc mc mc mc ore ore ore ore Cantităţi A 0. În toate piesele scrise din documentaţia economică . denumirea. amplasament.072 5. preţ cu care intră în calculul devizului.25 Utilaj 65700001 1 Bob elevator mobil electromotor de 4. denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.04 ) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172.Cod resursă Material 10172 565212100004 218345110000 21921200003 511111263205 301879892402 Forţe de muncă 013431 013411 019921 Denumire resurse Placi din ipsos … 1) Ipsos Nisip 0 … 1 mm Apă Scânduri răşinoase cl. O astfel de listă este prezentată în continuare: 10172 Material neexplicitat plăci din ipsos Nr.5kw cu ore 0. În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz: 24 .005 0.1 Zidar 1.se utilizează aceleaşi simboluri. Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista materialelor. încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei.020 0.antemăsurătoare.

. fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi. de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor. 25 . În aceste condiţii.la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament).la stabilirea cantităţilor de resurse materiale. NORME DE DEVIZ LOCALE (N. Acesta este dat în primul rând de codificarea normelor de deviz.la evaluarea preţului în cadrul devizelor.la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor. .  în faza de execuţie: . forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării de construcţii. Astfel.la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări.L.contractare: . normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. de descrierea acestora.) În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente. iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă. Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981.la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi. . . .  3.  în faza de licitare .la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale acestora. cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat.3. se pot elabora norme de deviz locale.la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor. căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor.ofertare . .la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată).C A 01 D1 Varianta de aplicare a normei de deviz Numărul de ordine al normei în capitol Simbol capitol Simbol Indicator norme deviz Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări de construcţii: în faza de proiectare: .

muncitori 12 necalificaţi Simbol normă de muncă Denumirea prescurtată a proceselor elementare de lucru Nor U ma M de l timp u NT c [ore r. n Denumirea materialelor UM În lucrare Pierderi la: prelutransp. de lucr. executantului şi beneficiarului.. Consum total de forţă de muncă Consum de muncă pe meserii muncitori calificaţi 7 .. . ] 1 2 3 4 5 6 26 .Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului. Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general.. de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul. şi crare manip.. Consumurile specifice de materiale: Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare Nr.. Total B. crt. 1 2 . Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A. Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar.. Consumurile specifice de forţă de muncă: Cantitatea de proces de lucru pe unit.

Consumurile specifice de utilaje de construcţie: Cod utilaj Denumirea utilajului Însumarea orelor de utilaj pe procese de lucru Total ore utilaj 27 .Total Total rotunjit C.

Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII 5.lucrări de construcţii. Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse. – analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori. după care. în acelaşi indicator de norme de deviz. – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie.02. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări. Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare. pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. 01.pe stadii fizice. antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice. fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie. astfel: .1 Antemăsurătoarea Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri. antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri: . 02. folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare. o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: . Valorile rezultate se rotunjesc. De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări. .4 mc Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor: – nominalizarea variantelor de articole de lucrări. cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. … ). În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii. . la a treia cifră semnificativă.lucrări de izolaţii etc. În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01.01. la baza evaluării costului unei construcţii. 03. 01. De exemplu. . întotdeauna în plus.5.03.lucrări de arhitectură etc. … ) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice. . de regulă.lucrări de infrastructură. se încadrează lucrarea şi se cuantifică.lucrări de suprastructură. astfel încât să se cuprindă toate lucrările. Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate.3257 mc → rotund 12.pe categorii de lucrări. stabilindu-se lucrările necesare a se executa. caz în care. Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr.lucrări de terasamente. 28 . De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg 12. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: – succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie. Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte. format din două cifre (01. .

U.sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 . proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei.transportul materialelor grele cu autocamionul.. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). TRA02A … .transportul cu autobasculanta a materialelor. Simbolurile se completează cu distanţa de transport. exprimată printr-un număr cu două cifre...transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă.transportul cu autobetoniera de 5. autocisterne etc..] 2 ……….. TRA03A … .. 29 .M. Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată.. …………………………………………………………..pentru încărcări-descărcări manuale YB01 ...: Faza: studiu de fezabilitate ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de < categoria de lucrări > Nr. TRA06A … . Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz. crt. să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine.transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc).nr.. … < Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic > Cantitate: ……. Pentru aceasta. TRA04B … . pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele simboluri: TRA01A … . TRA05A … .transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. TRA02B … .. autofrigorifice..)..5 mc. TRA04A … ..În afara normelor de deviz. Rotund: .transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. 1 … Simbol articol Denumire articol de lucrare [U.transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă.M.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t..M. U.pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă . Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea: Entitatea achizitoare: Unitatea: Proiectant: Pr. cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate. sub exploatare.. TRA03B … .sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie. De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 km TRB + simbol normă de muncă .

1 4. în câmp continuu în grosime de 1.00 1.7625 m2 Rotund: 15.85 x 3.20 m Se scade lăţimea uşii: – 0.7625 Cantitate: 15.25 = 15.10 2 ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de construcţii Nr.30 m Rotund: 15. fără coloranţi.85 3. cu piatră de mozaic din marmură.90 m Total = 15. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 m2 4.30 m Cantitate: 15. Simbol articol Denumire articol de lucrare [UM} 2 CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc.5 cm.50 90 2.80 m2 CG07B1 Plinte din mozaic. turnate pe loc.85 + 3. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.Exemplu: Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos. fără bordură. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură m 2 x (4. executate simplu. fără coloranţi.25 2. crt.25) = 16.30 m 30 1 01 02 .

utilaje de construcţie şi transport.80 m2 Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoare acestui articol. Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz.037 0. forţă de muncă. fără coloranţi. Situaţie de plată. crt. Deviz ofertă. 2. Denumire resursă Materiale Ciment M30 Piatră din mozaic din marmură Nisip 0 … 3 mm Piatră de frecat Rumeguş de lemn Apă Total 7. acesta poate fi realizat pe categorii de lucrări. După modul de elaborare. fără bordură. 4. 3. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. Deviz analitic. Deviz general.5 cm. kg kg m3 kg kg m3 22. În funcţie de modul în care a fost întocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul. Nr. cu piatră de mozaic din marmură.253 0.500 Valoare totală [lei] 13. Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurile specifice aferente normei de deviz.000 15.30 8.394 2.490 în etapa de proiectare în etapa de licitare . Deviz pe obiect. 6. 6. 3. m2 Rotund = 15. 5.2.1 Devizul analitic Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. Forţe de muncă Mozaicar 3.economică prin care se stabileşte costul unei construcţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii .montaj. M. – 5. cu preţurile de procurare ale acestora. pe baza antemăsurătorilor.050 26.5.200 450. în câmp continuu în grosime de 1.300 0.560 16. utilaj. defalcat pe material.ofertare în etapa de execuţie 1.650 3. conţinut. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.2 Devize în construcţii Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şi deci. precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos. Deviz financiar. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 U.200 350 6. executate simplu. 4. sau pe stadii fizice.1 ore 0. Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus: C G 06 D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. manoperă.230 31. 2. Devizul reprezintă documentaţia tehnico . Prin însumarea costurilor pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz.300 U/M Cantitate Preţ unitar [lei/UM] 600 1. Articolul de deviz reprezintă un articol de lucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale. 5.050 0.846 18 91 65.014 31 . scop şi etapă a procesului investiţional. devizele în construcţii se clasifică astfel: 1.

. cantităţile de lucrări.transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare.A. Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli: CAP. .500 8. CAP. - 32 . Preţul transportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor. B. de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat. Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoarea totală pe articolul de deviz. A. confecţiilor etc.552 1. preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz. manoperă. precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA). transporturile tehnologice (transport pământ.F. necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare. forţă de muncă şi utilaje.09 1.cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător.. prefabricatelor. moloz rezultat din demolări). a materialelor.8.749 Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz.800 6. contribuţia la fondul de şomaj aferent. transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.2 Total Utilaje Bob elevator mobil cu electromotor de 4. beton. Mozaicar 2. 10. corespunzătoare resurselor materiale.885 738 11.1 Zidar 1.84 0. mortar.665 12. . valorile pe articole de deviz defalcate pe materiale. precum şi taxele aferente acestor transporturi.cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor.000 690 690 77.80 m2 = 1 228 435 lei În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrărilor de executat.. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto. fără T. iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal. de la producător sau furnizor. De asemenea. după caz.29 0.V.200 6. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente: . mai conţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale.52 7. la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii. naval.1 Mozaicar 1. 9.03 23. contribuţia la asigurările sociale. ore ore 0. la depozitul intermediar. 77 749 lei / m2 x 15. utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. .cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare. CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. poligoanele şi atelierele executantului. salariile de bază ale maiştrilor.5 kW Total TOTAL ore ore ore ore 0. C.

cheltuieli PTTR etc. consultanţă. alte drepturi. economic. 33 .S. . cazarmament de la depozit la şantier.amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri. lucrări pentru măsurători şi verificări etc. B şi C. dotări şi echipamentele de birou. calculată potrivit normelor legale.montaj.dobânzi bancare.). . .cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse.). şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază.I. etc. de la o antrepriza la alta. valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii . proiecte pentru nevoi proprii. De cele mai multe ori. Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente: . . cărţi. D. În lipsa informaţiilor se pot folosi cu titlu orientativ.cheltuieli pentru cercetări. detaşări şi transferări ale personalului de mai sus.cheltuieli legate de deplasări. . expertize. rampe gări. pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei de construcţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. inventar P. C..cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea automată a datelor. instalaţii ce deservesc clădirile.M. profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A. lucrări de curăţenie. chirii terenuri. studii. taxe de circulaţie. administrativ. impozitul pe clădiri şi prime de asigurare. acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului. care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe.cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier. semne de circulaţie şi avertizare. . dar nu pot fi asociate unui proces de lucru anume. dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc. experimentări. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora. reviste. . verificările A. tehnic.cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor. .contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării. În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte. inovaţii. PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ. De aceea. publicaţii. Cu alte cuvinte. încercări.).C.cheltuieli privind micul utilaj de construcţii. stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. . ediţie 1983.cheltuieli cu protecţia muncii.). cost apă necesară la branşamente.salariile de bază ale personalului de conducere. curăţire şi evacuare zăpadă în cazuri normale.CAP. apărute în perioada de garanţie a lucrărilor. autoturisme. deratizare şi dezinsecţie. Această valoare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult. agrementări. CAP. trasare şi topometrie etc. scule. . Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. .alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general. . Indicativ P 91 83. invenţii. fondul de şomaj aferent. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect.

în cadrul ofertei.A. ca un obiect distinct. chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile legale.conservare a materialelor. în baza unui proiect propriu al său. . Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior. administrativ etc. În cazul în care transportul auto este inclus în preţul materialelor. ca o sumă forfetară. 34 . În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora. în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite. cuprinzând şi T.A. În organizarea de şantier se cuprind: . de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport.2. Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului de începere a lucrărilor. Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul de stat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier.transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale. inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei . lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic.amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru. prezentând o listă a principalelor lucrări. Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a contractantului şi vor fi prezentate de către acesta. atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. La ofertă. funcţie de organizarea tehnologică proprie. . Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor.lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale personalului muncitor. obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier. Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şi de aici la locul de punere în operă. ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier.. neincluzând T. se face o analiză de preţ. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant.înscriindu-se în coloana de manoperă. devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier în limita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă. Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare. 5. stabilindu-se în funcţie de kilometrii parcurşi. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată. cheltuielilor indirecte şi profitul.2 Devizul pe obiect Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată. se obţine valoarea totală a devizului analitic. . Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe. un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat.V.lucrările pentru realizarea bazei de producţie.Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat.V. afectând preţul acestora. Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta variabil în funcţie de categoria de lucrare . Această valoare se înscrie în coloana (5) de materiale.

. Conform legislaţiei în vigoare.. în prealabil.. finisaje) Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire. structura devizului general este prezentată mai jos. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce..MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA) TVA (. se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 … Denumire 1 I. climatizare. %) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) Valoarea pe categorii de lucrări. crt. (… %) TOTAL I (cu TVA) II . structura derezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare compartimentari. %) TOTAL II (cu TVA) III .DEVIZ PE OBIECT NR. 35 . intranet Instalaţii de gaze Instalatii de telecomunicatii …………………. Nr.. %) TOTAL III (cu TVA) TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (.2. radio-tv. TOTAL (fără TVA): T.. fără TVA mii lei 2 EURO 3 Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conform ofertei adjudecate. ventilare. 5.A.studiu de fezabilitate şi proiect tehnic.PSI.V.PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA) TVA (. valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. LUCRARI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALATII Terasamente Construcţii ( rezistenta (fundatii..3 Devizul general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare .

crt.2.1 Pregătirea personalului de exploatare 36 .1.CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ 4. cheltuieli conexe organizării şantierului 5.1.5 Dotări CAPITOLUL 5 . echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.10. acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 .6 4.2 3.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE 6.3 3.2.G.2.1 Organizare de şantier 5. Costul creditului 5.CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ Studii de teren Obţinerea de avize.4 3.1 lucrări de construcţii 5.1 Construcţii şi instalaţii 4.CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI 1. taxe şi cote legale 5.1 3.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei: (mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……) Valoare (inclusiv TVA) Nr.2.ENTITATEA ACHIZITOARE : UNITATEA: PROIECTANT: PR.5 3.179 / 24.2 Comisione.ALTE CHELTUIELI 5. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Din care Total supusă procedurii de achiziţie publică mii lei EURO 5 6 1 2 mii lei 3 EURO 4 PARTEA I CAPITOLUL 1 . taxe şi cote legale 5. Comisioane.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 .: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE DEVIZ GENERAL (Conform H.2 Amenajarea terenului 1.CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI Reţele de racord.2 Montaj utilaj tehnologic 3.R. utilităţi exterioare incintei CAPITOLUL 3 .1 Obţinerea terenului 1. 1.1. nr.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.Nr.3 Utilaje.

2 Probe tehnologice TOTAL PARTEA I: Din care:C+M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL: Din care: C+M Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli. Cap. Obţinere avize. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. Amenajari pentru protectia mediului Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului. precum: plantare de copaci. În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază).2. Amenajarea terenului Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolari. 1. canalizare. telefonie. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1. drumuri de acces. acorduri şi autorizaţii 37 . exproprieri. ca aparţinând obiectivului de investiţie. topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie. inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor. Studii de teren Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie. agent termic.2. sistematizări pe verticală.1.1. 1. plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor.6. demontari. alimentare cu gaze naturale. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3. precizându-se valoarea totală. hidrologice. care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic. defrişări. Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul: PARTEA I-a Cap. despăgubiri. devieri reţele de utilităţi din amplasament. din care se specifică partea ce se supune licitaţiei. radio-tv. reamenajare de spaţii verzi. evacuari materiale rezultate. precum: alimentare cu apă.3. 3. hidrogeotehnice. drenaje. devieri de cursuri de apă. geologice. scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol. fotogrametrice. energie electrică. Obţinerea terenului Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri. 1. schimbarea regimului juridic al terenului. căi ferate industriale. strămutari de localităţi sau de monumente istorice etc. Cap. precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi.

Organizarea procedurilor de achiziţie publică Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei. precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor. cheltuielile cu onorariile. proiect tehnic. precum şi pentru multiplicarea acestora. 3.5. 3. conform legii. precum: instalaţii electrice. Consultanţa Se includ cheltuielile efectuate. poşta electronică etc. construcţii speciale.4. b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă.Se includ cheltuielile pentru: a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism. 906/2001 privind înfiinţarea.1. avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie. b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă. studiu de fezabilitate. taxa pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică. organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. pentru plata verificării tehnice a proiectării. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4. 2. c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. Proiectare şi inginerie 1. în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării. telefonie etc. canalizare. de participare şi de atribuire a contractelor. studii/expertize de amplasament. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate. obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară. detalii de execuţie). f) obţinerea avizului PSI. documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism. de evaluare. termoficare.. transportul.3. documentaţii urbanistice. c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa. instalaţii aferente construcţiilor.6. în legatură cu procedurile de achiziţie publică. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate. exclusiv cele cumparate de ofertanţi. b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie. Construcţii şi instalaţii 1. 3. după caz. Cap. g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative. corespondenţa prin poşta. gaze. cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare.. studii de impact. energie electrică. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri. 3. pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piaţă. fax. e) obţinerea acordului de mediu. pentru: a) asistenţa tehnică din partea proiectantului. anunţuri de intenţie. d) întocmirea documentaţiei. 38 . după caz.

construcţii sau amenajări la construcţii existente. 4. Utilaje. intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar.1. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte.4. Cheltuieli conexe organizării de şantier Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier. a circulaţiei rutiere. 4. 2. 5. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.apă. căile de acces auto şi căi ferate. instalaţii de încălzire. inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora. dotări privind protecţia muncii şi.1. Cap. energie electrică. de amplasamentul obiectivului. 3. realizarea de căi de acces. radio-tv. agent termic. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.2. 5 Alte cheltuieli 5. existenţa construcţiilor. Montaj utilaj tehnologic 1. traseele acestora.1. utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale. telefon etc.3. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale. Organizare de şantier 1. 2. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 1. 4.1. întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă. precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale. -. cu unităţi de salubrizare. climatizare. telefonie. canal. în baza unui deviz ce ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale. terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de constructor. dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii. 39 . branşarea la utilităţi. PSI. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor. energie electrică. dotări PSI. canalizare. taxe de amplasament. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. spaţiilor.sanitare. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect. conform legii. 2. căi ferate. ventilare. precum: mobilier. navale sau aeriene. 2. contractele de asistenţă cu poliţia rutieră. după caz. 5. termoficare. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice. 2. iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant. 4. dotări de uz gospodăresc. gaze naturale.2. 2. posibilităţile de branşare la utilităţi . Dotări 1. contracte temporare cu furnizorii de utilităţi.5. închirieri semne de circulaţie. intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului.

expertizelor la recepţie. Probe tehnologice 1.1. utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei. după caz. modificărilor. precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă./subcap. d) Din procentul stabilit se acoperă. c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%.5. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice. cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii.clădire.se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor. 5. cote legale . 1. cantităţi suplimentare de lucrări. utilaje şi echipamente.2. energie. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.3. necesare pentru primul ciclu de producţie. instalaţii aferente construcţiei -. modernizărilor. 1. Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de către beneficiar / investitor. valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante. Comisioane. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor. 2. 2. Pregătirea personalului de exploatare Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor. taxe. 5. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii . prevăzute în proiect.2. Cheltuieli diverse şi neprevăzute a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap.2. b) În cazul obiectivelor de investiţii noi.3.se cuprind. taxe. stabilite în condiţiile legii. precum şi al reparaţiilor capitale. construcţie specială.1. cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice. 2. Costul creditului . PARTEA a II-a Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieşte 1. Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate. se aplică un procent de până la 5%. Cap. rodajelor. salariile personalului direct productiv. 6. transformărilor. piese de schimb de mare uzură.2. 3 şi 4 ale devizului general. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. cote legale şi costuri de finanţare 5. 40 . după caz: comisionul băncii finanţatoare. Comisioane. urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii. reabilitării la construcţii şi instalaţii existente. cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului. transporturi. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor. 3.2. în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea. extinderilor. PARTEA a III-a Fondul de rulment necesar începerii producţiei Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime.2.

Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea: OBIECTIVUL: OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR. aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare. preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz. fără bordură. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări.împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol.80 m2 107.4 Devizul ofertă Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare . cantităţile de lucrări. fără coloranţi. Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 Cantitate 4 U. transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor.047.405 1. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea. cu piatră de mozaic din marmură. crt. fără coloranţi. turnate pe loc.ofertare. determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă. descrierea lucrărilor de executat.902 350401 2.5 cm.M. … Nr.30 m 22.697.valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport.se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic.401 Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total. prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă.5. 41 . 1 1 Simbol articol 2 CG06D1 Denumire articol 3 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. 5 Preţ Unitar 6 Preţ Total 7 15. se determină preţul unitar pe articol de deviz ofertă. manopera. Cu toate acestea. . inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA: 15. valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. pe formularele devizului ofertă. utilajele. Conform legislaţiei în vigoare. Pe baza preţurilor proprii privind materialele. devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. în câmp continuu în grosime de 1. fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale. Acest lucru se datorează faptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă. Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel: . Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz.2. .000 2 CG07B1 Plinte din mozaic. executate simplu. conţin şi ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic.

sau pot fi preţurile la zi. Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective. Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. Tot prin devize financiare. dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii . se elaborează extrase de resurse. Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii. Acestea pot fi: .extrasul de utilaje de construcţii. în plus se calculează cota de T. convenit la un moment dat. în funcţie de condiţiile generale. Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor. prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine alfabetică). se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor.extrasul de materiale. utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea. întocmite de executant cu acordul beneficiarului. La intervale regulate de timp. practicându-se o singură dată în cadrul unui contract. aferentă.extrasul de transport auto (uneori). de obicei o lună. Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare. Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat. între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor. evoluează în timp.diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor de import. manoperă. 5.2. forţă de muncă şi utilaje. 42 . întocmite de data aceasta de către beneficiar.5 Situaţia de plată În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii. dar care se suportă de executant. Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai înainte au început. – întocmirea extrasului propriuzis.montaj. necesare execuţiei unei lucrări de construcţii.chirii pentru terenuri etc.montaj pentru prestaţiile efectuate de beneficiar. respectiv lunar. se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval.3 Extrase de resurse În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale. 5.6 Devizul financiar Prin devize financiare.2. . preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă. astfel: . . iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate. . cu acordul executantului.5. Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor. situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos. se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii .A.V. În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor. . Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată.extrasul de forţă de muncă. Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic. În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe.

apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul. agricultură şi zootehnie Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii Poduri Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări 43 . 22. 9. 10. 13. furnizând rapoartele necesare în forma dorită. care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor. 8. 4. 3. 21. – costurile legate de folosirea forţei de muncă.culturale şi agrozootehnice Drumuri Instalaţii electrice la construcţii Instalaţii frigorifice Foraje Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran Construcţii portuare Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii Îmbunătăţiri funciare Izolaţii la construcţii şi instalaţii Linii ferate şi înguste Linii tramvaie şi troleibuze Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare Montaje utilaje tehnologice din industria chimică. locuinţe. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. 24. 2. 27. 12. 26. 14. – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. 18. social . 6. 19. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi. 16. 25. 11. 20. Anexa 2 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ ediţia 1981 Nr. 23. forte de muncă şi utilaje de construcţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61. Simbol Ac At C D E F Fj G H1 H2 I If Iz L1 L2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 P RpA RpAc Domeniu Alimentări cu apă şi canalizări Automatizări Construcţii industriale. Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: – sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate. 5. 7. celulozei şi hârtiei Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară.În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale. petrolieră. 17. Ca urmare. 1. 15. crt.

RpC RpE RpG RpI RpS S T Tc Tf Ts V W1 W2 W3 Reparaţii la construcţii industriale. 31. 37. locuinţe. 32. 29. posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune Reţele de distribuţie a energiei electrice.culturale şi agrozootehnice Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii Instalaţii sanitare al construcţii Tanele Telecomunicaţii Termoficare Terasamente Instalaţii de ventilaţii în construcţii Staţii. 36. 33. social . iluminat public şi branşamente Linii electrice de contact.28. 34. 39. semnalizări şi centralizări feroviare 44 . 30. 40. 38. 41. 35.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful