1. INTRODUCERE 1.

1 Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale Construcţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat de cel iniţial. Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de producţie. La realizarea investiţiilor, cca. 30-40 % din fonduri revin producţiei de construcţii-montaj. Lucrările de construcţii-montaj servesc unor scopuri diferite:
 

adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit), satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale,şcoli, săli de spectacole

etc.), producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale inginereşti), producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi nuclearo-electrice, reţele electrice etc.),  căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.),  îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă, corectarea torentelor etc.),  depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.),  instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare funcţionării tuturor categoriilor de construcţii,  montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.
 

1.2 Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare a construcţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şi implicaţiile lor sunt: 1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire de industrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament. Implicaţii: - organizarea distinctă a fiecărui şantier; - dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale; - necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii; - unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor. 2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea ce face ca activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici. Implicaţii: 1

- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţi mai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost pentru a se încălzi; - influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute. 3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţii de construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile care decurg din aceasta. Implicaţii: - necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare; - necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare. 4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie pot avea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată. Implicaţii: - efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete; - stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante; - întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a tuturor activităţilor; - pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare. 5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi introduse în operă. Implicaţii: - mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări care implică masă mare de materiale; - planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor; - mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului. 6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de construcţie), asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie. Implicaţii: - necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii-montaj; - necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite. Având în vedere cele de mai sus apare evident că producţia de construcţii-montaj trebuie abordată într-un mod specific atât în ceea ce priveşte organizarea execuţiei cât şi în ceea ce priveşte rezolvarea aspectelor economice.

2

2. FACTORII PARTICIPANŢI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR La înfăptuirea unei lucrări de construcţii au existat întotdeauna trei roluri principale şi distincte: 1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul") 2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul) 3. Constructorul (antreprenorul) În decursul secolelor şi prin forţa împrejurărilor unele din aceste roluri separate au putut fi asumate de către o singură persoană sau organizaţie. Clientul, comandă lucrarea şi asigură plata lucrării. Rolul proiectantului, care a revenit la început arhitectului, odată cu apariţia acestei profesiuni, s-a amplificat pe măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei rezistenţei materialelor, transferându-se inginerului. Rolul constructorului, care a putut fi asumat odinioară de un zidar sau de un meseriaş iscusit, s-a extins mult în timpurile moderne spre a se ajunge la antreprenorul de astăzi. 2.1 Rolul clientului din sectorul public sau privat Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii): Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins; Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească; Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii; Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului; Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor; Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate; 7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri; 8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor; 9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării; 10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.
1. 2. 3. 4. 5. 6.

l. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii din sectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, de exemplu în cazul celor dintâi drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate "binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării - iar în cazul celor din urmă proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construirea unei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri, magazine sau construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul profitului; în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoane sau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximum din banii pe care-i învestesc / cheltuiesc. Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni de afaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui să dovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim din investiţiile lor ca şi fermierul atunci când cumpăneşte în a construi un hambar sau a cumpăra un tractor sau directorii de companie care examinează priorităţile concurând la fondurile lor limitate 3

sau posibilităţile care li se deschid şi riscurile legate de fiecare opţiune sau decizie. Nici un client nu are resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba de familia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să le construim - se aud în permanenţă cereri gălăgioase pentru cheltuieli mai mari ale sectorului public pentru drumuri noi şi mai bune, căi ferate, locuinţe, şcoli, spitale, locuri de recreare, pentru a menţiona doar câteva - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitului bun adus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi în sectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de la locuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate dar şi clădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luate sau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu! Iar din exemplele marelui avantaj care derivă din clarviziunea oamenilor şi voinţa de a asuma riscuri şi de a sprijini propriile judecăţi - fie în sectorul public sau privat - unii sunt deasupra opiniei sau presiunii publice, alţii sunt sensibili la gălăgia publică. Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vină în întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şi deci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuie adoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu. 2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu total alta e să precizezi scopurile şi obiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului. Să luam de exemplu proiectul unui drum. Poate să pară foarte evidentă necesitatea unei legături mai bune între o nouă investiţie sau o sursă de materii prime şi o zonă industrială existentă. S-ar putea să nu mai fie la fel de clar, totuşi, care va fi traficul iniţial şi cum ar putea creşte în timp acest trafic şi, ca atare, când se pune problema stabilirii lăţimii, a aliniamentelor verticale şi orizontale, a modului de execuţie, a tipurilor de racordări şi a terenului de expropriat, vor trebui făcute estimări şi ipoteze asupra acestor parametri vitali. Este funcţia drumului numai de a crea o legătura rapidă pentru traficul industrial care va fi generat la deschiderea lui sau construirea lui creează ocazia de a se deschide alte zone pentru investiţii, de a înlocui alte trasee şi/sau de a prelua o creştere în viitor a traficului? În egală măsură, în cazul unei unităţi industriale în scop speculativ ce fel de industrie este şi deci ce fel de încărcări şi de accese se au în vedere, iar prevederea unor dotări minimale va impieta viitoarea utilizare sau vânzare ? Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliu care să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nici să-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de la o anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului". Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fie exprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Aceste costuri vor creşte considerabil dacă modificările survin şi mai târziu, în timpul perioadei de execuţie, iar antreprenorii vor cere - şi pe bună dreptate, probabil - să fie bine recompensaţi nu numai pentru munca suplimentară dar şi pentru întreruperile şi întârzierile pe care le-ar putea pricinui aceste modificări. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi! Aranjamentele contractuale pentru execuţie sunt în mod necesar destul de inflexibile şi cu toate că idealul ar putea fi un "parteneriat" între client şi antreprenor, în realitate şi într-o economie de 4

o companie publică sau o mare companie privată care să ia în considerare posibilitatea de a investi într-o nouă fabrică sau de a face o investiţie cu caracter speculativ.încă . în timp ce clientul este preocupat să menţină cheltuielile în limita bugetului iniţial. Trecând la sectorul privat. ca clientul să fie de la început limpede precum cristalul în privinţa funcţiunilor şi scopului lucrărilor propuse. îndeosebi cele pe termen lung. deoarece uneori criteriile sunt destul de diferite iar alocarea de resurse între asemenea departamente şi autorităţile aferente este necesarmente bazată pe un spectru larg de obiective politice şi economice. oricum. pornind de la cel mai prost la cel mai probabil şi până la cel mai favorabil – luând în considerare costul “banilor” pe parcursul perioadei de împrumut. durata de serviciu rămasă şi metode alternative de intervenţie. cu atât rezultatele sunt mai relevante şi mai exacte. 5 . supus de autoritatea locală în materie de drumuri în vederea obţinerii suportului financiar (subvenţiei) de la guvernul central. se bazează pe un număr de parametri care iau în considerare nu numai costul iniţial ci şi dobânda la acesta pentru orice perioadă de rambursare a împrumutului (adică întregul capital de finanţare a proiectului). costurile întreţinerii şi serviciilor şi făcând estimări asupra inflaţiei. de exemplu. va întreprinde la început o riguroasă examinare critică a propunerii / posibilităţii. a ipotezelor făcute şi a riscurilor implicate şi va stabili beneficiul posibil adus de cheltuiala propusă în cazul unor scenarii de prognoză. Analize cost . efectul negativ sau pozitiv asupra mediului. acela de a încerca să coreleze cheltuielile cu venitul sau beneficiul obţinut în timp. pentru binele public general. Este crucial. asigură mijloace foarte bune de a compara o propunere de investiţie cu o alta şi.este efectuarea unor asemenea comparaţii între diferitele forme de investiţie ale diferitelor ministere.beneficiu similare se efectuează asupra principalelor proiecte de reparaţii capitale ale şoselelor. venitul anual. 30 ani. reprezintă un mijloc vital de a asigura folosirea resurselor reduse în modul cel mai avantajos din punctul de vedere al costului şi beneficiilor. Asta nu înseamnă a susţine că investiţia urmează întotdeauna un asemenea sistem obiectiv şi analitic şi este limpede că pot fi. Dar. aşadar. Principiul comparării costului real şi complet al unei lucrări pe durata admisă de viaţă cu beneficiile pe care le-ar putea genera (pentru mediu. spitale sau locuinţe sociale. luând în considerare costurile. Pentru fiecare proiect. contribuţiile pe care lucrarea le-ar putea aduce industriei. să zicem. comerţ) este important şi.piaţă unde contractul s-a câştigat prin licitaţie sau prin negocieri dure. Analizele cost . Deoarece beneficiile. şi să o facă pe o bază cât mai obiectivă cu putinţă. relaţia dintre cele două părţi se va stabili în mare măsură pe o bază de afaceri. aceasta nu este o ştiinţă exactă dar. alocaţiile de resurse de către autorităţile centrale sunt supuse analizei de detaliu a ratei venitului pentru capitalul ce trebuie investit. avantajele obţinute prin reducerea timpului de deplasare şi accidentele pe durata propusă de viaţă a lucrării (luând în considerare creşterea traficului în cursul acelei perioade şi făcând diferenţierea. valoarea beneficiilor prezente şi valorile prezente nete admiţându-se capitalizarea pe o perioada de. intervenţii pentru remedierea unor anomalii particulare sau ca urmare a preocupării excesive a publicului sau chiar din oportunism politic. între vehiculele uşoare şi cele grele). şi deseori sunt. Antreprenorul urmăreşte nu numai să-şi recupereze costurile dar să realizeze un profit pentru a servi la învestiţii ulterioare în compania sa. 3. trebuie transmisă şi o asemenea analiză într-o formă tip care să permită autorităţilor centrale să compare proiectele pe scară regională şi naţională şi să fixeze priorităţile. şcoli. cu cât propunerile sunt mai apropiate (de exemplu o variantă de drum cu o alta). în sens larg. societăţii şi comerţului şi alţi câţiva factori care împreună pot fi traduşi într-o rată pozitivă sau negativă de venituri în primul an. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii S-a atras deja atenţia asupra importanţei determinării de la bun început a valorii unei lucrări preconizate.beneficiu ale proiectelor de drumuri naţionale. sunt deseori destul de intangibile şi subiective. Se evaluează cifrele care dau valoarea costurilor prezente. iar acestea să fie enunţate explicit în documentele contractuale aferente. Analizele cost-beneficiu se înscriu de la simpliste la complexe dar împărtăşesc un ţel comun. cel puţin în cazul sectorului public. fie că este vorba de drumuri. Ceea ce nu se realizează . viaţa socială.

Banii lichizi sunt foarte importanţi pentru antreprenor întrucât în preţurile din ofertă el a presupus că venitul nu va fi prea departe de cheltuieli şi. substanţiale compensaţii. valoarea unui proiect în comparaţie cu altul. Cu cât siguranţa este mai mare şi riscurile sunt mai reduse. dar cel mai bun lucru este să se atragă atenţia asupra importanţei şi avantajelor încercării de a estima. probabil va fi îndreptăţit. vor trebui să fie la îndemână alocaţii pentru cheltuieli neprevăzute pentru a finanţa orice modificări sau a face faţă 6 . se pledează pentru un cadru general de principii care să asigure obţinerea valorii maxime a banilor. ţinând pasul cu costurile angajate Contractul stipulează ca clientul să-i plătească antreprenorului pe măsură ce înaintează lucrările. comparând cheltuielile necesare cu cea mai bună estimare a veniturilor şi beneficiilor care vor rezulta din perioada de finanţare cu capital a lucrării. Orice eşec pe acest front ar putea conduce la întârzieri costisitoare sau chiar la abandonarea lucrării. mai degrabă. mai degrabă. Unele din aceste beneficii nu pot fi cuantificate şi unele lucrări sunt justificate prin raţiuni mult prea evidente şi clare. în timp ce autorizaţiile de construire şi aprobările de la autorităţile competente trebuie obţinute înainte de atacarea lucrării. pentru care antreprenorul va cere şi. fie la etape convenite fie. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor La prima vedere s-ar părea că e un lucru care se înţelege de la sine dar este posibil ca orice omisiune pe acest tărâm ar putea avea consecinţe serioase şi costisitoare. 5. Numai după ce s-au întreprins toate acestea. în cazul cel mai rău. în orice caz. va duce la faliment un client cu capital redus sau fără capital în spate sau care a mizat totul pe obţinerea unui profit din lucrare. de "siguranţa" investiţiei şi de riscurile implicate. dar şi că modul de eşalonare al disponibilităţilor va asigura rezerve faţă de programul de execuţie anticipat. 6. Nu se pledează pentru vreun sistem birocratic rigid care ar sta în calea unor asemenea proiecte sau a progresului ci. În plus. este de importanţă crucială cheltuirea fiecărui leu cu maximum de avantaj. În mod clar nu se pot da sfaturi în această privinţă şi ar fi o utopie să credem că avem răspunsuri la problemele cu adevărat grele. Cererile sunt enorme şi trebuie făcută o alegere dificilă (uneori imposibilă) între a soluţiona problemele imediate sau a investi în infrastructură pentru beneficiul economic pe termen lung şi bunăstarea socială a ţării şi a comunităţilor. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului La punctele 2 şi 3 de mai sus s-au adus suficiente argumente pentru a ilustra acest aspect. permisele şi drepturile de acces / folosinţă pentru a da posibilitatea antreprenorului să treacă la lucru. Proprietarii particulari de terenuri şi clădiri aşteaptă să fie despăgubiţi pentru pierderea de terenuri / clădiri şi pierderea sau interferarea în folosinţa unor proprietăţi. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plăţi şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit. astfel încât valoarea ei adevărată să poată fi evaluată. pe baza unor evaluări lunare. clientul trebuie să se asigure nu numai că întreaga sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor va fi disponibilă. atât în privinţa derulării în timp cât şi în cea a resurselor necesare. el ar putea să aibă dificultăţi în a convinge băncile să-i mai împrumute bani fără garanţii corespunzătoare. cadru care trebuie urmat cât mai strict cu putinţă ori de câte ori şi oriunde există îndoieli sau opţiuni. Ca atare. Cu resurse limitate. 4. poate fi luată o decizie dacă merită să se promoveze lucrarea şi chiar în acest stadiu o companie prudentă ar putea lua în considerare posibilităţi alternative. vedem că atât în sectorul public cât şi în cel privat este esenţială efectuarea unui studiu atent. se va adânci puţin în continuare acest subiect. Un asemenea eveniment ar putea submina cu totul lucrarea şi. Aşadar. clientului i se cere să se asigure că s-au obţinut toate autorizaţiile.Timpul de aşteptare pentru care compania ar trebui să fie pregătită înainte de a aştepta acumularea profitului variază în funcţie de tipul lucrării. cu atât este mai lung timpul pe care băncile / investitorul sunt pregătite a-1 aştepta înainte ca investiţia să aducă beneficii. În majoritatea formularelor de contract privitoare la activităţile de execuţie. cât de aproximativ.

program pe care clientul . şi pentru că este puţin probabil ca iniţiatorii lucrărilor să aibă responsabilitatea de a le urmări şi după finalizare. iar clientul va trebui să se convingă că programul corespunde. clientul va trebui să plătească indiferent dacă are sau nu bani puşi deoparte sau la dispoziţie. Trebuie să fie bine înţeles că într-o atare situaţie contractuală "preţul de buget" iniţial nu are practic importanţă şi că în situaţia în care schimbările de soluţii.fie din jenă.de regulă stabilit de client cu luarea în considerare a timpului de execuţie estimat în mod rezonabil . Deseori aceasta se întâmplă deoarece fie cele două bugete (de învestiţii şi de venituri) sunt ţinute de persoane sau autorităţi diferite şi.sau mai degrabă proiectantul . programul / calendarul lucrării Cu toate că este o practică obişnuită ca în documentele contractuale să se specifice un timp total maxim pentru finalizare . mult înaintea licitaţiei.în special cei din sectorul public – să tindă a uita de costurile privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi să se concentreze exclusiv asupra capitalului iniţial cerut de investiţie. La unele proiecte pot fi necesare lucrări care să se desfăşoare în avans. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor Acest aspect a fost abordat suficient de detaliat la punctul 6 de mai sus. pe baza a ceea ce ştim la sfârşit. 10. 7. să se aducă amendamente. identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor În esenţă. ceea ce va conduce ulterior la o întreţinere necorespunzătoare şi la lucrări de reparaţii sau reconstrucţie excesiv de costisitoare. fie din frica de a le recunoaşte . Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri veniturile sau Există pericolul ca clienţii . 7 .şi ca urmare. în parte. Este important ca clientul să se convingă că programul propus de antreprenor răspunde exigenţelor sale atât în privinţa datelor stadiilor intermediare şi terminării integrale cât şi în privinţa aranjamentelor pe care le-a făcut pentru finanţare (la care s-a făcut referire la punctul 6) precum şi a oricăror restricţii asupra accesului pe teren. pentru reducerea la minim a riscului de întrerupere şi întârziere.va fi solicitat să-1 confirme ca acceptabil. 9. circumstanţe neprevăzute sau/şi pretenţii pentru întreruperi sau întârzieri sunt considerate a fi puse în răspunderea clientului.rămâne în răspunderea antreprenorului să întocmească un program detaliat al lucrărilor. Determină / aprobă.pentru a contribui la reducerea ciclului de învăţare şi a minimiza riscul greşelilor şi erorilor de judecată. 8. "gemul" disponibil va trebui întins într-un strat mai subţire pe infrastructura în continuă creştere. orice proiect ar fi realizat în condiţii mult mai bune. dacă ar fi posibil. lecţiile care ar trebui învăţate sunt irosite. este vorba de a fi siguri că învăţăm din greşeli! Prea des greşelile sunt acoperite . Dacă acest lucru nu este făcut. Multe lecţii pot fi învăţate doar la câţiva ani după terminarea lucrării. Întotdeauna pot fi aduse îmbunătăţiri în proiectare şi execuţie. înaintea contractului principal. În consecinţă. există avantaje în a folosi şi forma antreprenori şi proiectanţi cu experienţă îndeosebi în domeniul lucrărilor speciale . şi al căror cost cade în responsabilitatea clientului. Autorităţile prudente caută să se asigure că bugetele lor de venituri anuale iau în considerare creşterea obligaţiilor în concordanţă cu preluarea investiţiilor capitale finalizate. Toate acestea întăresc cele spuse mai înainte cu privire la faptul că. clientul trebuie să fie sigur asupra funcţiunilor ce trebuie să le îndeplinească lucrarea şi deci să facă tot ceea ce-i stă în putinţă spre a evita modificări ulterioare. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale. când greşelile ascunse şi cauzele acestora sunt identificate.oricăror probleme neaşteptate sau de care nu s-a ţinut seama la momentul ofertei.

în numele clientului. dar în ultima vreme. Un studiu de fezabilitate poate conţine o programare a investigaţiilor de teren. Tema subsidiară o reprezintă importanţa şi necesitatea de a gândi şi cântări lucrurile în mod clar şi concret înainte de angajarea lucrării. Supraveghează dacă lucrările corespund cu planurile şi specificaţiile. Rezu1tatul studiului va fi o definire clară a schemei selectate. Tehnicile de elaborare a acestor studii. suficientă pentru a permite evaluarea corectă a variantelor şi a costurilor. se va dovedi a fi un timp cheltuit cu folos. La toate aceste lucrări proiectantul are personal rezident la locul de execuţie al lucrării. proiectează. elaborează studii pentru selecţia celui mai bun proiect. Competenţa expertizei 8 . dacă este necesar. Se cere antreprenorului să execute lucrarea în conformitate cu graficul şi procedeele de lucru stabilite. elaborează studii de fezabilitate. Un studiu de fezabilitate complet joacă un rol cheie în mărimea sumei care este acordată fie de către guvern. Printr-un Studiu de Fezabilitate se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în care sunt dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi economice ale opţiunilor studiate şi comparate. Timpul folosit la început pentru determinarea obiectivelor de bază şi a funcţiunilor şi pentru evaluarea valorii lucrării şi poziţiei prioritare în raport cu alte opţiuni şi posibilităţi. Proiectantul este responsabil în mare parte de siguranţa personalului şi a lucrării respectând reglementările. Proiectantul dă acordul asupra măsurătorilor. Beneficiarul poate începe proiectarea detaliată având încredere în problemele inginereşti şi calculul costurilor. supraveghează lucrările pe şantier. Rolul acestuia variază. detaşând personal rezident pe şantier. şi informaţiile cerute de către finanţatori sunt adesea impuse de aceştia. 2. şi se pretinde un standard ridicat al lucrărilor. datorită modului în care este administrat proiectul acest rol are în multe cazuri tendinţe de schimbare. Supravegherea lucrărilor În unele ţări (de ex: Marea Britanie) proiectantul supraveghează pe şantier executarea lucrării pentru proiectele proprii. promovează proiecte valoroase. Studiul de fezabilitate Un aspect major al muncii consultantului este întocmirea Studiul de Fezabilitate. sunt solicitaţi să rezolve disputele care apar în afara contractului. cu problemele inginereşti rezolvate. în condiţii de imparţialitate. Aceste îndatoriri oferă evident. dar în mod tradiţional sunt reprezentanţii beneficiarului pe şantier. asigură proiecte complete.Concluzii S-a făcut o scurtă prezentare a principalelor obligaţii şi responsabilităţi ale clientului într-o situaţie reglementată prin contract. un rol de conducere în realizarea lucrării.2 Rolul proiectantului Proiectantul (firma de consultanţă inginerească) are un rol foarte complex şi constă în: reprezintă o sursă de consultaţii competente. de preferat cu adoptarea soluţiei inginereşti optimă. cu costurile estimative şi problemele economice rezolvate. pe baza cărora contractantul să poată executa lucrarea. Erorile şi omisiunile în această etapă îl vor costa mai târziu scump pe client. având o poziţie precis definită în contractul încheiat între beneficiar şi antreprenor. fie de agenţii internaţionale de împrumut cum ar fi de exemplu Banca Mondială sau băncile comerciale.

Dimensiunea competenţelor firmelor de consultanţă din străinătate este mai mare decât cea a unui institut de proiectare echivalent românesc. Aceasta nu înseamnă că el trebuie să se interpună în acest proces. Rolul unui consultant într-un proiect poate fi acela de a formula politica de acţiune. prevenirea inundaţiilor. Poate cea mai extinsă arie este cea în domeniul analizei economice şi financiare. beneficii. amenajări de terenuri de sport. descărcări în mare. reţele de conducte distribuitoare de apă. Astfel de firme sunt internaţionale. să cunoască cerinţele unei expertize. Aceasta nu înseamnă însă că toate firmele de consultanţă au în permanenţă personal specializat în toate domeniile. o firmă de consultanţă specializată în proiecte hidrotehnice acoperă toate componentele privitoare la alimentarea cu apă a oraşelor şi apele uzate rezultate: baraje. căi ferate). parcuri. analize operaţionale. Consultantul reprezintă o extensie a echipei beneficiarului. şi aceasta în afară de sarcinile inginereşti imediate. studii legate de mediul înconjurător. prevenirea şi controlul poluării industriale. epurarea apelor uzate şi modul de lucru. evaluarea corectă a preţurilor. activităţi de pregătire şi instruire. Firma poate angaja economişti sau poate folosi ingineri specializaţi în ingineria economică.aceasta va include tehnici de reducere a circulaţiei disponibilităţilor financiare lichide. reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare abandonate. rezervoare. diguri. studii de management. Multe din firmele de consultanţă din străinătate sunt multidisciplinare. Există multe firme mici care lucrează numai într-o ţară sau chiar numai într-un singur oraş care însă pot oferi o gamă largă de servicii chiar dacă se restrâng la proiecte de dimensiuni mici şi mijlocii. Desigur este mult mai uşor de spus decât de făcut. De asemenea are contribuţii semnificative în: studii privitoare la resursele de apă. hidroenergie. Consultantul trebuie să lucreze în permanenţă cu clientul. etc. dar el are datoria de a înţelege implicaţiile muncii sale. generatoare de putere până la proiecte arhitectonice şi proiectare structurală complexă. canalizarea oraşelor.În străinătate (model spre care se tinde) competenţa unei consultanţe este mai extinsă decât cea a unui institut de proiectare din România. Capacitatea de comunicare Se acordă foarte mare importanţă comunicării cu clientul. instalaţii industriale. El poate elabora analize şi poate trage concluzii pentru a putea contribui la luarea decizii1or. Scopul este de a asigura clientul că rezultatele obţinute de consultant răspund nevoilor acestuia şi corespund cu obiectivele sale. Un consultant incompetent este cel care ascultă o scurtă expunere şi vine peste un an cu "răspunsul". o parte din aceasta. conducte de alimentare.. canale de colectare. Inginerii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnici pe care le folosesc în domeniile lor de activitate. De exemplu. să recomande schimbări sau noi direcţii de acţiune dacă apar elemente neprevăzute. să fie capabili să colaboreze cu toţi experţii. şi nu totdeauna acest obiectiv este realizabil. aceasta nu este eficient. să se implice în procesul de evoluţie al studiului sau al proiectului. Unele firme mari pot oferi game largi de servicii de la alimentarea cu apă a oraşelor. De asemenea trebuie să folosească şi tehnici de analiză financiară. căi de comunicaţie (drumuri. să facă rapoarte privitoare la progresele înregistrate. Un inginer consultant este responsabil pentru munca depusă de echipa lui. porturi. dezvoltare urbană şi rurală. Obiectivitate şi integritate 9 . O firmă de consultanţă inginerească va asigura ca parte a studiului de fezabilitate o analiză complexă a proiectului . staţii de pompare. tehnici de epurare şi curăţire a depunerilor. iar cantitatea de muncă necesară pentru a susţine lucrări în această diversitate de domenii este foarte mare. irigaţii. informând clientul despre costurile estimative ale proiectului. dar inginerii firmei trebuie să cunoască toate acestea.

consultanţii caută să-şi delimiteze propria sferă de competenţă şi atribuţii. Pe scurt. sau. principalele motive ar fi: . această structurare este pentru a permite firmei ca în urma fazelor iniţiale să găsească direcţiile de acţiune ulterioare. Activitatea de verificare şi supraveghere este foarte dificilă pentru un consultant. De aceea un consultant competent nu este întotdeauna o persoană populară. Schimbări în rolul inginerului consultant Prezentând modalităţile de elaborare a studiilor. Adevărurile economice sunt deseori foarte rigide. Rolu1 consultantului este de a prezenta celor care iau decizii toţi factorii relevanţi şi consecinţele fiecărui mod de acţiune. Astfel comunicarea permanentă dintre consultant şi proiectant s-a pierdut. în Marea Britanie a devenit frecventă alegerea unui antreprenor care întocmeşte şi administrează procesul de proiectare. Clientul. Este important de spus că un consultant nu este întotdeauna o persoană îndrăgită. Deseori clientul îşi dă seama prea târziu că a pierdut controlul asupra procesului de proiectare şi trebuie să accepte ceea ce i se oferă. pentru că aceasta este obiectivă şi nu este influenţată. executarea documentelor detaliate de proiectare şi supervizarea amplasamentului construcţiei de către antreprenor.clientul consideră că astfel proiectul va fi mai bine adaptat posibilităţilor de realizare ale antreprenorului. Apoi consultantul poate fi solicitat să verifice dacă planurile antreprenorului satisfac aceste necesităţi. şi mai departe să supervizeze amplasamentul ales de constructor. evaluarea răspunsului dat de viitorii beneficiari ai unui proiect de lucrări publice. Clienţii realizează ei însuşi anumite parţi din proiect. în special în domeniul 10 . . poate avea încredere deplină în consultanţa oferită. Consultantul poate recomanda modul de acţiune dacă se cere acest lucru. după care să stabilească obiectivele secundare. de propriul său interes. că nu poate fi justificat. El nu trebuie să fie influenţat de chestiuni de ordin politic. în primul rând trebuie să stabilească obiectivele principale. Pe de alta parte. dar în acest caz consultantul este antreprenorul. Acest proces este un aspect cheie al procesului de comunicare (feedback). consultantului îi revine rolul de proiectant. Rolul consultantului nu este de a influenţa politica de investiţii. De exemplu în ultimii ani. Mulţi dintre noi ne-am ataşat de un proiect şi nu am vrut să auzim că acesta nu este viabil. de exemplu. sau de interesele altor grupuri. dar aceste recomandări trebuie să se bazeze pe fapte obiective. Există mai multe feluri prin care acest lucru se poate realiza. nu promotorul proiectului. Acest rol se află în schimbare. Rolul consultantului în proiectare poate îmbrăca mai multe aspecte. De fapt în multe contracte de proiectare şi construcţie. deci va fi mai ieftin. Un consultant trebuie să înţeleagă obiectivele şi priorităţile clientului şi să fie capabil să ofere alternative. Unele competenţe sunt preluate de către antreprenor. dar în mod obişnuit consultantul va fi angajat să conceapă un proiect general şi o specificare detaliată care stabileşte obiectivele şi cerinţele clientului. Această poziţie este considerată neconvenabilă de mulţi consultanţi. întrucât el nu mai participă la întocmirea proiectului.În faza de analiză şi studiu a proiectului consultantul trebuie să fie obiectiv în analizarea şi prezentarea faptelor. şi că nu ar trebui realizat. Proiectele pot avea perioade lungi de elaborare.lucrarea va fi finalizată într-un timp mai scurt. pentru formarea bazei de decizie viitoare. atâta timp cât sunt satisfăcute cerinţele din documentele iniţiale. antreprenorilor şi consultanţilor ar recunoaşte ca fiind rolul tradiţional al consultantului în realizarea unui proiect. s-a descris ceea ce majoritatea clienţilor. Consultantul poate prezenta alternative fezabile. proiectarea şi construcţia desfăşurându-se în paralel. Clientul consideră mai convenabilă situaţia în care antreprenorul răspunde şi de întocmirea proiectului. precum şi standardele tehnice necesare. care poate avea dificultăţi în luarea deciziilor pe baza consultanţei oferite.

lucrărilor publice. Consultantul se consideră întotdeauna răspunzător faţă de publicul larg care constituie consumatorul. Acest lucru pare a fi compromis de obligaţiile primare faţă de antreprenor. care constituie clientul. 11 . prin intermediul serviciilor publice.

Acest lucru se face adesea când lucrările sunt deosebit de complexe. Antreprenorul va realiza acest lucru făcând vizite regulate la clienţi şi la proiectanţi. Identificarea posibilităţilor de lucru Va fi necesar ca antreprenorul să identifice proiecte de construcţie avute în vedere de clienţi şi să-i facă pe aceştia şi pe proiectanţii aleşi de ei să ştie de el şi de interesul lui de a face ofertă la lucrarea lor. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei 3. Oferta pentru licitaţie . Executarea lucrării 5. Precalificarea Pentru anumite proiecte.estimarea preţului 4. Preţul de ofertă trebuie apoi transmis clientului la data cerută. De asemenea. acesta desfăşoară o serie de activităţi specifice. În echipa de întocmire a devizelor vor fi şi specialişti în aprovizionare. împreună cu ceilalţi membri ai echipei. În acest scop sunt necesare vizite frecvente pe şantier şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alte instituţii implicate.2. 4. Oferta pentru licitaţie După ce antreprenorul a avut succes în dobândirea documentelor pentru licitaţie el va începe să stabilească preţul lucrării de construcţie pe o bază cât mai competitivă. 2. cea mai economică succesiune a lucrărilor care să ţină seama de resursele disponibile şi să asigure respectarea termenului de finalizare cerut de client. Antreprenorul care a câştigat trebuie apoi să mobilizeze resursele necesare pentru a începe execuţia lucrării. Diferitele activităţi care trebuie duse la bun sfârşit sunt: 1. Toată această activitate trebuie să se încheie în perioada de timp oferită pentru pregătirea ofertei care se poate situa oriunde între două săptămâni şi trei luni sau chiar mai mult. de obicei în decurs de două sau trei săptămâni după ce i s-a încredinţat lucrarea. Plata şi lichidarea 1. depinzând de complexitatea contractului. urmărind emisiunile de radio etc. iar clientul trebuie să fie convins de capacitatea antreprenorului de a prelua lucrarea. Execuţia lucrării În cazul în care preţul de ofertă supus clientului este acceptabil şi se înscrie în limitele bugetului anterior pregătit de proiectant. În acest scop el utilizează experţi în întocmirea devizelor. Aceştia vor fi ingineri cu pregătire multilaterală şi cu experienţă în realizarea unor construcţii dintre cele mai diferite. Identificarea posibilităţilor de lucru 2. bine informaţi asupra preţurilor curente ale materialelor şi care să cunoască subantreprenori capabili să preia la preţuri competitive unele părţi secundare ale contractului pentru care antreprenorul s-ar putea să nu dispună de utilajele de construcţie necesare sau să nu dorească să le realizeze cu propria sa forţă de muncă. Costurile oferite prin deviz trebuie să includă cheltuielile neprevăzute ale antreprenorului precum şi profitul necesar.3 Rolul antreprenorului Pentru abordarea de către Antreprenor a contractului. stabilind contacte personale în industrie şi aiurea. convocându-i la o sesiune de precalificare în care antreprenorul va fi în măsură să prezinte informaţii complete asupra posibilităţilor sale. versaţi în conceperea unor tehnologii de lucru originale şi în estimarea costului articolelor din măsurătoare. clientul sau proiectantul acestuia pot hotărî să aleagă antreprenorii pe care doresc să-i aibă ca ofertanţi pentru lucrare. studiind cu atenţie ziarele de interes naţional şi local. de regulă cel care a supus cel mai redus preţ. contractul va fi acordat antreprenorului ales. antreprenorul va avea proiectanţi capabili să conceapă. Antreprenorul va trebui să transfere personal pe şantier spre a demara activitatea. antreprenorul trebuie să cunoască în detaliu condiţiile din zona şi din şantierul în care urmează să se realizeze proiectul. 3. şi căutând să fie la curent cu informaţiile secrete şi zvonurile care circulă în lumea construcţiilor. Pentru pregătirea unei oferte competitive. Şeful de proiect şi 12 .

spre a discuta evoluţia lucrărilor pe şantier şi alte probleme legate de contract. mai scăzute sau mai ridicate decât cele supuse în prealabil antreprenorului la momentul ofertei. echipamente. în cazul unor termene scurte sau al unor exigenţe speciale. lucrările efectuate sunt de obicei plătite pe baza unor rapoarte lunare care să ateste realizarea lucrărilor. Vor trebui organizate întâlniri cu autorităţile din zonă spre a se conveni derularea în timp a lucrărilor. Această evidenţă va fi ţinută de inspectori cu experienţă. folosirea drumurilor de acces şi altele. Antreprenorul va trebui să supună spre aprobare mostre din materialele pe care intenţionează să le folosească. dar alţi membri ai corpului tehnic precum şi muncitori de înaltă calificare din forţa permanentă de muncă vor trebui de asemenea ţinuţi pe şantier. haine de protecţie şi pentru a urmări folosirea lor. Vor trebui amenajate pe şantier birouri adecvate pentru personal şi ateliere care să asigure întreţinerea utilajelor necesare la executarea lucrărilor. Articolele care reclamă un termen lung de livrare vor trebui comandate cu mult înainte. deseori în condiţii foarte grele. ca urmare a condiţiilor de pe şantier. După cum s-a menţionat. antreprenorul va trebui să stabilească un sistem corespunzător de evidenţă a costurilor pentru a asigura înscrierea costului lucrării întreprinse în limitele costului estimat prin buget. antreprenor a programului săptămânal sau a altor programe pe termen scurt spre a-1 informa pe inginerul rezident asupra intenţiilor sale. depinzând de disponibilitatea resurselor. pentru finalizarea cerinţelor puse de programul de construcţie. Vor trebui întreprinse măsuri de recrutare corespunzătoare pentru a completa forţa de muncă cu mâna de lucru disponibilă în zona unde este situată lucrarea. mecanici montori calificaţi pot fi necesari pentru a menţine utilajele în stare de funcţionare. Sistemele pentru lucrări provizorii vor trebui finalizate potrivit prevederilor din ofertă sau vor trebui concepute din nou. Pe lângă toate acestea. de regulă lunar. Vor trebui comandate materiale pentru a se respecta programul de producţie. va fi necesar un personal eficient la magazii. Şeful de proiect din partea antreprenorului şi inginerul rezident din partea proiectantului vor trebui să cadă de acord asupra unor metode corespunzătoare de comunicare între echipele respective. Aceasta se va realiza de obicei prin transmiterea de către. Inspectori ai ambelor părţi sunt responsabili cu pregătirea şi acceptarea unor rapoarte şi cu autorizarea plăţii de către client. schimbări de soluţii şi alte instrucţiuni specifice vor trebui confirmate în scris. Trebuie plasate comenzi ferme de materiale şi încheiate subcontracte corespunzătoare pentru a confirma înţelegerile cu caracter provizoriu şi ofertele făcute în perioada pregătirii ofertei. Preţurile pot fi diferite. Separat de acestea. în cazul unei utilizări pe termen lung. astfel încât orice lucrare. După cum s-a arătat mai înainte. pe şantier. împreună cu discutarea propunerilor privind lucrarea şi continuarea ei vor genera o corespondenţă considerabilă între biroul de pe şantier al antreprenorului şi cel al inginerului rezident. În acest scop va trebui recrutat personal de secretariat. iar inginerul rezident va trebui să confirme în scris aceste modificări. Măsurătoarea lucrărilor se va face la intervale de timp convenite. Un manager experimentat al parcului de utilaje. Va trebui de asemenea să prezinte spre aprobarea proiectantului fişe tehnologice pentru procedeele tehnice propuse a fi adoptate. Pentru a păstra şi elibera la cerere materiale. spre a se asigura că toate sunt de calitate corespunzătoare şi în concordanţă cu planurile din contract. Ar putea fi necesară schimbarea unor detalii ale lucrării.alţi membri marcanţi ai personalului vor fi desemnaţi înainte de întocmirea ofertei. sau închiriate de pe piaţa locală sau naţională de utilaje de închiriat. 13 . să fie inspectată înainte ca Antreprenorul să fi încheiat stadiul respectiv de lucru. proiectantul va selecta şi va transfera la lucrare un delegat al său numit inginer rezident precum şi personalul de şantier care vor răspunde de supravegherea lucrărilor efectuate de antreprenor. de exemplu cofrajele. Utilajele de construcţii se vor comanda din parcul propriu de utilaje al antreprenorului. Vor trebui ţinute întâlniri regulate la toate nivelurile între membrii echipelor antreprenorului şi proiectantului.

Odată cu înţelegerea finală asupra tuturor problemelor în litigiu proiectantul va emite către client un certificat final de plată. După ce plata este efectuată. Majoritatea clauzelor contractuale vor admite asemenea situaţii şi vor include modalităţile de a le rezolva. în afara şantierelor. Cererile de plată sunt făcute de inspectorii de cantitate din staff-ul antreprenorului. casierie. spre a se asigura respectarea cerinţelor legale şi gestionarea corectă a banilor. Pentru a îndeplini exigentele proiectului trebuie folosit personal pentru lucrările cu caracter temporar şi personal ingineresc. este necesar un serviciu de exploatare a computerelor care să aibă în grijă hardul şi softul necesare. Este probabil că în acelaşi timp se vor afla în curs de pregătire mai multe oferte. Costurile operaţiilor trebuie să fie înregistrate iar obiectivele corespunzătoare şi informaţiile asupra programului trebuie în mod constant actualizate. spre a susţine activităţile de pe şantiere. Tot astfel. antreprenorul va avea obligaţia să aducă în bună stare toate lucrările care au prezentat defecte de execuţie sau au înglobat materiale necorespunzătoare. În acest sens nu este cazul să se discute în detaliu organizarea din afara şantierelor. pot apare pe parcursul lucrărilor unele situaţii care din punctul de vedere al antreprenorului nu sunt acoperite prin documentele contractuale. fără a depăşi însă un anumit plafon maxim. Trebuie să existe un serviciu de marketing care să identifice şi să obţină date asupra unui număr convenabil de potenţiale lucrări precum şi personal specializat în devize care să stabilească preţurile şi să câştige contracte în competiţie cu alţi antreprenori. contabilitate. Este de datoria conducătorilor companiei să se asigure că personalul se situează permanent la un nivel corespunzător de pregătire şi experienţă iar utilajele sunt judicios alese şi continuu reînnoite. garanţia oprită pentru a-1 obliga pe Antreprenor să-şi îndeplinească obligaţiile. Organizarea companiei În timp ce descrierea precedentă a rolului antreprenorului s-a referit în principal la activitatea de pe un singur şantier. Aceste tarife vor fi incluse în măsurătoarea finală. plata pentru lucrările prestate de antreprenor se face progresiv (de regulă lunar) pe baza măsurătorilor făcute în cursul perioadei respective. Trebuie pregătite şi menţinute sisteme de asigurare a calităţii şi. Forţa unui Antreprenor rezidă în principal în iscusinţa şi experienţa personalului şi a muncitorilor de bază şi în parcul de utilaje de care dispune şi pe care-1 exploatează. În plus. După încheierea lucrărilor de remediere. şi valorilor. personal. întrucât cea mai mare parte din informaţii este elaborată şi transmisă cu folosirea computerelor. pe numeroase şantiere în care compania are lucrări în curs. Unele din lucrările efectuate s-ar putea să nu se regăsească în articolele din antemăsurătoarea iniţială şi pentru acestea vor trebui convenite prin discuţii şi negocieri între părţi tarife noi. Majoritatea personalului antreprenorului va fi utilizată. se înţelege că se impune o organizare puternică. va fi deblocată.5. contractul va fi terminat. la un moment dat. La închiderea lucrărilor din contract. este evident că vor trebui menţinute departamente pentru problemele juridice şi financiare. Ele sunt verificate de personalul proiectantului care apoi emit o atestare asupra valorii lucrărilor efectuate. Proiectantul are răspunderea de a întocmi liste cu asemenea lucrări şi a le supune atenţiei antreprenorului. Plata şi lichidarea După cum s-a menţionat. Lichidarea finală va dura câtva timp şi se va realiza pe parcursul şi după perioada de garanţie care este de regulă de 12 luni. Serviciile de inspecţie cantitativă (ataşamente). totuşi trebuie aduse unele precizări asupra acestor operaţiuni de sprijin. 14 . El va solicita o plată suplimentară pentru acestea. aceiaşi inspectori de cantitate efectuează o măsurătoare finală mai precisă a tuturor lucrărilor aferente proiectului respectiv. deduse din cele oferite în prealabil. publicitate. spre a fi plătite de client. protecţia muncii şi secretariat sunt de asemenea necesare. La terminarea perioadei de garanţie. de obicei 5% din valoarea contractului. Un serviciu de organizare este necesar pentru a menţine un strâns contact cu firmele care domină piaţa internă pentru a se asigura procurarea de servicii şi materiale la preţuri curente competitive.

toate acestea cu consecinţe negative asupra vieţii de familie. Deşi pot fi uneori descurajaţi de atâtea greutăţi. anunţat din scurt şi pe durate reduse. cei care îmbrăţişează această carieră o consideră captivantă şi stimulatoare. Este esenţial ca forţa de muncă preponderent ocazională de pe şantier să producă lucrări de calitatea cerută de client. forţa de muncă şi materialele sunt supuse unor modificări continui atât ca preţuri cât şi ca disponibilitate. 15 . la noi lucrări. să presteze ore suplimentare.Concluzii Se poate constata că în economia de piaţă antreprenorul are un rol care-1 solicită din plin. Personalul permanent trebuie sa fie mobil şi să se deplaseze frecvent. în măsură să le aducă satisfacţii personale considerabile şi un sentiment al datoriei împlinite. Preţurile lucrării sunt mereu puse la încercare de alţi antreprenori în competiţie pentru aceiaşi lucrare. Lucrările de executat sunt în mod frecvent complexe iar resursele necesare pentru a le încheia.

a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii.1 GENERALITĂŢI Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii. împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ 3. delimitată spaţial. ea se detaliază. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. 16 . Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici. utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. Datorită particularităţilor specifice. delimitată spaţial. se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. denumite părţi de obiect de construcţie. În acest stadiu.recompunere a obiectului de construcţii. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. subansamblu. în întregul ei. Din acest motiv. De exemplu. se determină preţul investiţiei în construcţii. hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă. Este posibil. evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global. are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi. un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal. până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere . Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial. prin compararea cu lucrări similare.3. putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor. conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri. având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. De exemplu. se descompune. element de construcţie. şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie. Construcţia unei uzine.

Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale.m2. tencuire.Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. fasonarea şi montarea armăturilor. confecţionarea şi montarea cofrajelor. 17 . Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. turnare beton. se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură. La acest nivel de detaliere. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv. structura de rezistenţă a infrastructurii. Din acest motiv. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor. o conductă montată etc. executat cu continuitate. atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări. cofrare . articolele de lucrare pot fi măsurate. Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii. De exemplu. zugrăvire etc. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. De exemplu un stâlp. decofrare. betonare – m3). şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii. nu poate fi măsurat. diviziunea cea mai mică a unui obiect.kg. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu. cofrare. prepararea şi turnarea betonului etc. ele se mai numesc şi articole de deviz. de către o anumită formaţie de muncitori. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie. pentru elementul de construcţie stâlp. Se constată însă că nici elementul de construcţie. un planşeu. după o anumită tehnologie. care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie. o grindă. deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare . Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor. transformă procesul elementar în articol de lucrare.

Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare. de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp.Obiectiv de investiţie Parte de obiect de construcţie Obiect de construcţie Ansamblu Subansamblu Element de construcţie Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare. Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii. se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. se determină valoarea obiectivului de investiţii. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. 18 . Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci. măsurătoarea se numeşte ataşament. În timpul şi după executarea construcţiei. Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată. precum şi preţurile aferente acestora. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar.

datorită apariţiei unor noi tehnologii. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple. calificare. Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950. forţă de muncă. Această complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice. reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat. materialele necesare pentru realizarea lor. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor tehnologice. materiale de construcţii sau meserii. Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale. – respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz.2 NORME DE DEVIZ. cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj. – cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie respectiv (articol de lucrare). legislaţia în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. cu folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. – organizarea ştiinţifică a producţiei. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale. 19 . Cu toate acestea. – generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate. dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs.3. precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări. utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. aceste norme au fost îmbunătăţite şi completate. printre care: – aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă. Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii. normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă. Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după 1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr.

respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. folosindu-se o relaţie de tipul: N*cm =Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic. Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare. precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul. manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă. . la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru nestingherit. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare.materialele. temperaturi joase etc. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. în ore centezimale. care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje. forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere următoarele ipoteze: . 20 . sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare. Este exprimat pe tipuri de utilaje. în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari. Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor. Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare.lucrările se execută la lumina zilei. tăiere.transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului.La stabilirea consumurilor de resurse materiale.) se prevede aplicarea anumitor sporuri. începând de la preluarea materialelor. felul de depozitare şi modul de preparare. presare) – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor. În cazul materialelor auxiliare. schele. considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional. În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul: Ncm = Ct + Pt + Ptm în care: Ncm Ct Pt Ptm – norma de consum – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare) – pierderi tehnologice (la croire. pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare. . utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiectul de construcţii. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. în ore centezimale. începând de la prelucrarea materialelor.

TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă. De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km. autocisterne etc. – ore manoperă muncitori în construcţii Pentru a permite prelucrarea automată a datelor. Aceste simboluri sunt: TRA … – transporturi auto. cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz. TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. sub exploatare. În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili).5 mc.Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază. TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc). Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz. TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă. 21 . TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie. TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. exprimată printr-un număr cu două cifre. TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5. se mai folosesc următoarele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. În continuare vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz. astfel: TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor. Simbolurile se completează cu distanţa de transport. – transport utilaje de construcţii. – demontare utilaje de construcţii. normele de deviz şi resursele care participă la realizarea lucrărilor sunt codificate. – montare utilaje de construcţii. TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul. autofrigorifice.). AUT MDTA MDTB MDTC NMB – utilaje independente de construcţii.

simbolizate cu litere (A. cuprinzând: – conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului – condiţii generale de execuţie a lucrărilor – materiale – forţa de muncă – utilaje de construcţie – prescripţii tehnice avute în vedere. C. în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X. B. … ). pentru: A 1 .învelitori. atunci când diferă numai sortimentul materialului. … ). 03X. utilaje de construcţie. burlane sau glafuri. A2. … ). B. 03. uneori. care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a măsurătorii.jgheaburi. … ). O normă de deviz se caracterizează prin: – simbol – denumirea normei – unitatea de măsură – consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale. Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C. se prezintă mai jos: C E 21 Arămirea tablei zincate. a tuturor normelor de deviz • Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz. Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel: • Sumarul capitolelor • Tabla de materii. B1. 02X. Se măsoară la: – metru pătrat (varianta A).Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole. cu litere şi numere (A1. 22 . Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A. în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol – condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol – conţinutul normelor – consumurile specifice de materiale – consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj – condiţii de măsurare a lucrărilor. B 1 . C. … ). – metru (varianta B). B2. 02. forţa de muncă (manopera). În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01. La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură: – conţinutul capitolului.

02 5 0. care pot fi folosite în cadrul unei lucrări funcţie de necesitate.03 5 0.015 0..06 0. 1) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos.. precum şi consumul specific.1 2. TOTAL 2.01 5 0.32 0.16 – – 0.010 0..001 Acid sulfuric cu minimum 98.06 0. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe. şi în care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe. de regulă.5% H2SO4 monohidrat kg Sulfat de cupru Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Ulei tehnic de in Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Apă Kg Kg Kg Kg m3 Dulgher construcţii Dulgher construcţii Tinichigiu S. resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea automată a datelor.022 0. cu excepţia unuia sau mai multor materiale.1 ore ore ore ore ore – – 0.1 1.12 După cum se poate observa.Codul resurselor Materiale 45123111000 0 45222225000 4 45168112000 2 66942011000 7 62981911000 4 21912110000 1 Manoperă 10721 10711 13121 13111 Denumirea resurselor UM Cantităţi A B 0. de acelaşi tip. C D 09 A Zidărie din plăci de ipsos . Tinichigiu S.035 0.00 2 0.02 5 0. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice.16 0. Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se prezintă mai jos. Se măsoară la metru pătrat. 23 .015 0. În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac parte.06 0 0. Lista anexă reprezintă o listă de materiale.1 1.

Cod resursă Material 10172 565212100004 218345110000 21921200003 511111263205 301879892402 Forţe de muncă 013431 013411 019921 Denumire resurse Placi din ipsos … 1) Ipsos Nisip 0 … 1 mm Apă Scânduri răşinoase cl.020 0.antemăsurătoare.200 0.se utilizează aceleaşi simboluri. denumirea. În toate piesele scrise din documentaţia economică . Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista materialelor.005 0.500 0. devize.25 Utilaj 65700001 1 Bob elevator mobil electromotor de 4. amplasament. Cod material 1 5778001000 0 2 5778002000 0 3 5778003000 0 4 5778004000 0 Denumirea materialului Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 UM mc mc mc mc Preţ U n Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei.1 Muncitor de deservire c-m 2.1 TOTAL UM mc kg mc mc mc mc ore ore ore ore Cantităţi A 0.63 0. extrase de resurse . D Accesorii metalice Zidar 3.31 1. codul acestora.1 Zidar 1.04 ) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172.0006 0.5kw cu ore 0. În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz: 24 . unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură. preţ cu care intră în calculul devizului.31 0. încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei. O astfel de listă este prezentată în continuare: 10172 Material neexplicitat plăci din ipsos Nr.072 5. denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.

3. forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării de construcţii. de descrierea acestora.la stabilirea cantităţilor de resurse materiale.la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi. 25 .  în faza de licitare .) În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente. .C A 01 D1 Varianta de aplicare a normei de deviz Numărul de ordine al normei în capitol Simbol capitol Simbol Indicator norme deviz Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări de construcţii: în faza de proiectare: .la evaluarea preţului în cadrul devizelor. căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor.la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor. se pot elabora norme de deviz locale.  3. Acesta este dat în primul rând de codificarea normelor de deviz. NORME DE DEVIZ LOCALE (N. .ofertare . . iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă.la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată). normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat. .la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament).la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor.L. . Astfel. fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi. .  în faza de execuţie: .contractare: . de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor. În aceste condiţii.la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale acestora. Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981.la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări.

. Consum total de forţă de muncă Consum de muncă pe meserii muncitori calificaţi 7 . n Denumirea materialelor UM În lucrare Pierderi la: prelutransp. Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar. muncitori 12 necalificaţi Simbol normă de muncă Denumirea prescurtată a proceselor elementare de lucru Nor U ma M de l timp u NT c [ore r. ] 1 2 3 4 5 6 26 . de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul. .. Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general. de lucr.Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului... şi crare manip. Consumurile specifice de materiale: Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare Nr. Total B. 1 2 .. crt. executantului şi beneficiarului. Consumurile specifice de forţă de muncă: Cantitatea de proces de lucru pe unit. Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A..

Total Total rotunjit C. Consumurile specifice de utilaje de construcţie: Cod utilaj Denumirea utilajului Însumarea orelor de utilaj pe procese de lucru Total ore utilaj 27 .

format din două cifre (01. În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii. . De exemplu. 03.5. – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie. se încadrează lucrarea şi se cuantifică.lucrări de terasamente.3257 mc → rotund 12. cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. . Valorile rezultate se rotunjesc. antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice.01. la a treia cifră semnificativă. 01. De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg 12. De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări. 01. Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri. 28 . DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII 5.lucrări de infrastructură. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. la baza evaluării costului unei construcţii. în acelaşi indicator de norme de deviz. .1 Antemăsurătoarea Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări.lucrări de construcţii. … ) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice. … ).03. o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: . Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate. astfel: . după care.4 mc Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor: – nominalizarea variantelor de articole de lucrări. Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr. fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie.pe stadii fizice.lucrări de suprastructură. de regulă. – analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori. antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri: . folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare.02. pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. întotdeauna în plus. caz în care. Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare.pe categorii de lucrări. În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: – succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie.lucrări de arhitectură etc. . stabilindu-se lucrările necesare a se executa. astfel încât să se cuprindă toate lucrările. Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz. Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte. . Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse.lucrări de izolaţii etc. 02.

De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 km TRB + simbol normă de muncă . TRA04B … .transportul cu autobetoniera de 5.. Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea: Entitatea achizitoare: Unitatea: Proiectant: Pr....transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. sub exploatare. să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine. TRA04A … . … < Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic > Cantitate: ……. Rotund: . U. pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele simboluri: TRA01A … .M.transportul cu autobasculanta a materialelor. cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate. 29 ...transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc)..)..pentru încărcări-descărcări manuale YB01 ..transportul materialelor grele cu autocamionul.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t.. U. exprimată printr-un număr cu două cifre. TRA03A … . ………………………………………………………….5 mc.. proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei.pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă .transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă.M. Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată. crt. Pentru aceasta. autocisterne etc. TRA05A … .. TRA02A … ...M.sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie.] 2 ……….În afara normelor de deviz.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. TRA06A … . Simbolurile se completează cu distanţa de transport.. autofrigorifice. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). TRA03B … .transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă.sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 .nr. TRA02B … . Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz..: Faza: studiu de fezabilitate ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de < categoria de lucrări > Nr. 1 … Simbol articol Denumire articol de lucrare [U..

inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură m 2 x (4.30 m Cantitate: 15. fără bordură. executate simplu.7625 Cantitate: 15.85 3.80 m2 CG07B1 Plinte din mozaic. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 m2 4. fără coloranţi.30 m 30 1 01 02 .20 m Se scade lăţimea uşii: – 0. fără coloranţi. crt.90 m Total = 15.25 = 15.Exemplu: Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos. în câmp continuu în grosime de 1.5 cm. cu piatră de mozaic din marmură.25) = 16.30 m Rotund: 15.10 2 ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de construcţii Nr.25 2.7625 m2 Rotund: 15.85 x 3.50 90 2. turnate pe loc.85 + 3. Simbol articol Denumire articol de lucrare [UM} 2 CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. 1 4.00 1. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.

Deviz general.200 450. Prin însumarea costurilor pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. 6. Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz.1 ore 0. m2 Rotund = 15.2 Devize în construcţii Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şi deci. forţă de muncă. conţinut. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 U. scop şi etapă a procesului investiţional. Situaţie de plată. defalcat pe material.ofertare în etapa de execuţie 1. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. pe baza antemăsurătorilor. 2. acesta poate fi realizat pe categorii de lucrări. 5. cu piatră de mozaic din marmură.5.300 0. 4.253 0. manoperă. Deviz analitic.1 Devizul analitic Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. fără bordură. Deviz pe obiect.490 în etapa de proiectare în etapa de licitare . fără coloranţi. 3.300 U/M Cantitate Preţ unitar [lei/UM] 600 1. utilaje de construcţie şi transport.014 31 . Devizul reprezintă documentaţia tehnico . 4.30 8. M.montaj.2.5 cm. 5.560 16. Articolul de deviz reprezintă un articol de lucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale. – 5. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea. Deviz ofertă.650 3. în câmp continuu în grosime de 1.846 18 91 65. kg kg m3 kg kg m3 22. Deviz financiar. Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurile specifice aferente normei de deviz. executate simplu. Forţe de muncă Mozaicar 3. În funcţie de modul în care a fost întocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul.economică prin care se stabileşte costul unei construcţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii . cu preţurile de procurare ale acestora. 2. devizele în construcţii se clasifică astfel: 1. 6.80 m2 Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoare acestui articol.394 2. crt.037 0. Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus: C G 06 D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc.200 350 6.500 Valoare totală [lei] 13.000 15. precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos. Denumire resursă Materiale Ciment M30 Piatră din mozaic din marmură Nisip 0 … 3 mm Piatră de frecat Rumeguş de lemn Apă Total 7. utilaj.050 0. După modul de elaborare. sau pe stadii fizice.230 31. Nr.050 26. 3.

CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur. de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat. prefabricatelor.transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente: . manoperă. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto. contribuţia la fondul de şomaj aferent. preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz. ore ore 0. 77 749 lei / m2 x 15.cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător. Mozaicar 2. la depozitul intermediar. mortar.1 Zidar 1. .80 m2 = 1 228 435 lei În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrărilor de executat. la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii. forţă de muncă şi utilaje. . Preţul transportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor.800 6. precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA).A. C.8.500 8. fără T. cantităţile de lucrări. transporturile tehnologice (transport pământ. mai conţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale. 10. a materialelor. beton.749 Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz.1 Mozaicar 1. contribuţia la asigurările sociale.03 23.885 738 11. A. valorile pe articole de deviz defalcate pe materiale.2 Total Utilaje Bob elevator mobil cu electromotor de 4.000 690 690 77. Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoarea totală pe articolul de deviz. - 32 .cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare. poligoanele şi atelierele executantului.F.. precum şi taxele aferente acestor transporturi. naval.5 kW Total TOTAL ore ore ore ore 0.29 0.cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor.. Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli: CAP. iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal. salariile de bază ale maiştrilor. corespunzătoare resurselor materiale. B.84 0. de la producător sau furnizor.200 6. după caz. confecţiilor etc. . De asemenea. CAP. 9.V..665 12.52 7.552 1.09 1. utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. moloz rezultat din demolări). necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare.

încercări.). calculată potrivit normelor legale. tehnic. scule. ediţie 1983. cazarmament de la depozit la şantier.cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier. De cele mai multe ori. agrementări.cheltuieli pentru cercetări. cost apă necesară la branşamente. CAP. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect.cheltuieli cu protecţia muncii. inovaţii. consultanţă. rampe gări. lucrări pentru măsurători şi verificări etc. . semne de circulaţie şi avertizare. trasare şi topometrie etc. instalaţii ce deservesc clădirile. curăţire şi evacuare zăpadă în cazuri normale. pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei de construcţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. D. detaşări şi transferări ale personalului de mai sus. . publicaţii. impozitul pe clădiri şi prime de asigurare. valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii . acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului. 33 . .amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri.C. apărute în perioada de garanţie a lucrărilor. . invenţii. experimentări. În lipsa informaţiilor se pot folosi cu titlu orientativ. stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. administrativ.salariile de bază ale personalului de conducere. Indicativ P 91 83. alte drepturi. de la o antrepriza la alta.M. . inventar P. B şi C.S. . lucrări de curăţenie. dotări şi echipamentele de birou. autoturisme. PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ. . . expertize. C. verificările A.dobânzi bancare. reviste. .alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general.).). fondul de şomaj aferent. care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe.contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării. şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază.montaj.cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea automată a datelor. cărţi.cheltuieli legate de deplasări.CAP. etc. Cu alte cuvinte..cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor.cheltuieli privind micul utilaj de construcţii. economic.I.). De aceea. dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc. Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente: . Această valoare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult. studii. proiecte pentru nevoi proprii. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora. cheltuieli PTTR etc. dar nu pot fi asociate unui proces de lucru anume. taxe de circulaţie. deratizare şi dezinsecţie. Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. . . chirii terenuri.cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse. . În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte. profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A.

2 Devizul pe obiect Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. stabilindu-se în funcţie de kilometrii parcurşi.amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru. Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare. 34 . devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier în limita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă. La ofertă. Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta variabil în funcţie de categoria de lucrare .Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. funcţie de organizarea tehnologică proprie. un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat.V.transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale. În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora. Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor.V. . .lucrările pentru realizarea bazei de producţie. cuprinzând şi T. ca o sumă forfetară. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare.. prezentând o listă a principalelor lucrări.lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale personalului muncitor. Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului de începere a lucrărilor. inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei . se obţine valoarea totală a devizului analitic. Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe. atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. Această valoare se înscrie în coloana (5) de materiale. . se face o analiză de preţ. 5. Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şi de aici la locul de punere în operă. în baza unui proiect propriu al său. de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport. în cadrul ofertei. chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile legale. Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul de stat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier. administrativ etc. cheltuielilor indirecte şi profitul.2.înscriindu-se în coloana de manoperă. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată. ca un obiect distinct. Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a contractantului şi vor fi prezentate de către acesta. Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior. ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier. a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier. neincluzând T. în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite. În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat.A. afectând preţul acestora. În cazul în care transportul auto este inclus în preţul materialelor. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant. În organizarea de şantier se cuprind: . la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată.conservare a materialelor.A. lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic.

ventilare. TOTAL (fără TVA): T.3 Devizul general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare . 5. structura devizului general este prezentată mai jos. (… %) TOTAL I (cu TVA) II . fără TVA mii lei 2 EURO 3 Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conform ofertei adjudecate.PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA) TVA (.MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA) TVA (. finisaje) Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire.A.. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce.2. radio-tv.. se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază. structura derezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare compartimentari. climatizare. %) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) Valoarea pe categorii de lucrări. în prealabil. Conform legislaţiei în vigoare. Nr.. intranet Instalaţii de gaze Instalatii de telecomunicatii ………………….. 35 ..studiu de fezabilitate şi proiect tehnic.. LUCRARI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALATII Terasamente Construcţii ( rezistenta (fundatii.PSI.DEVIZ PE OBIECT NR. crt.V. valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. %) TOTAL III (cu TVA) TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (. %) TOTAL II (cu TVA) III .. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 … Denumire 1 I.

taxe şi cote legale 5.2 Comisione. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4. crt.2 Amenajarea terenului 1.CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI 1. nr. Comisioane. cheltuieli conexe organizării şantierului 5.2.179 / 24.3 Utilaje.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 .4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.2 Montaj utilaj tehnologic 3.1 Organizare de şantier 5. Costul creditului 5. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Din care Total supusă procedurii de achiziţie publică mii lei EURO 5 6 1 2 mii lei 3 EURO 4 PARTEA I CAPITOLUL 1 . taxe şi cote legale 5.5 3.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei: (mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……) Valoare (inclusiv TVA) Nr.CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ 4.4 3.1.1 Pregătirea personalului de exploatare 36 .CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI Reţele de racord. utilităţi exterioare incintei CAPITOLUL 3 .3 3.G. acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 .2.ALTE CHELTUIELI 5.: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE DEVIZ GENERAL (Conform H.2 3.Nr.1 3.ENTITATEA ACHIZITOARE : UNITATEA: PROIECTANT: PR.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE 6.2.10.R.1 Construcţii şi instalaţii 4. 1.1 lucrări de construcţii 5.CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ Studii de teren Obţinerea de avize.5 Dotări CAPITOLUL 5 .1 Obţinerea terenului 1.2.1.1.6 4.

Amenajarea terenului Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolari.1. Cap. acorduri şi autorizaţii 37 .1. schimbarea regimului juridic al terenului. 1. fotogrametrice. evacuari materiale rezultate. din care se specifică partea ce se supune licitaţiei. devieri de cursuri de apă. canalizare. hidrogeotehnice. inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor. precizându-se valoarea totală. alimentare cu gaze naturale. scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol. exproprieri. defrişări. plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor. radio-tv. devieri reţele de utilităţi din amplasament. Cap. care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic.6. strămutari de localităţi sau de monumente istorice etc. precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. 3. hidrologice. sistematizări pe verticală. precum: alimentare cu apă.2. agent termic. energie electrică. Studii de teren Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1. Amenajari pentru protectia mediului Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului. căi ferate industriale. precum: plantare de copaci. drumuri de acces. demontari. topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3. epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază). Obţinere avize.2 Probe tehnologice TOTAL PARTEA I: Din care:C+M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL: Din care: C+M Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli. geologice. despăgubiri. ca aparţinând obiectivului de investiţie.2. 1. reamenajare de spaţii verzi. În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. 1. Obţinerea terenului Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri. Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul: PARTEA I-a Cap.3. drenaje. telefonie.

de participare şi de atribuire a contractelor. c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. canalizare. 38 .Se includ cheltuielile pentru: a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism. Cap. 2. d) întocmirea documentaţiei. Consultanţa Se includ cheltuielile efectuate. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică. de evaluare. conform legii. poşta electronică etc. f) obţinerea avizului PSI. după caz.1. 3. telefonie etc. studiu de fezabilitate.. construcţii speciale. documentaţii urbanistice. în legatură cu procedurile de achiziţie publică.5. în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării. 3. termoficare. precum: instalaţii electrice. Construcţii şi instalaţii 1.4. cheltuielile cu onorariile. studii de impact. 3. Proiectare şi inginerie 1. transportul. organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. studii/expertize de amplasament. precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor. fax.. Organizarea procedurilor de achiziţie publică Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei. pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piaţă. exclusiv cele cumparate de ofertanţi. documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism. b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă. după caz. e) obţinerea acordului de mediu. obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară. gaze. taxa pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire. 3. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4. instalaţii aferente construcţiilor. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri. detalii de execuţie). b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă. 906/2001 privind înfiinţarea. g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative. b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie. pentru: a) asistenţa tehnică din partea proiectantului. corespondenţa prin poşta. energie electrică. avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate.6.3. pentru plata verificării tehnice a proiectării. cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare. proiect tehnic. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate. precum şi pentru multiplicarea acestora. anunţuri de intenţie. c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa.

taxe de amplasament. telefon etc. întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă.4. Montaj utilaj tehnologic 1. căi ferate. instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale. închirieri semne de circulaţie. -. Utilaje. canal. telefonie.sanitare. terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de constructor.2. Cap. după caz. 2. 2. contractele de asistenţă cu poliţia rutieră. 5. 5 Alte cheltuieli 5.1. 3. 2. 2. 2. Dotări 1.2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. energie electrică. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj. 4. 4. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant. în baza unui deviz ce ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale. căile de acces auto şi căi ferate. de amplasamentul obiectivului. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar. a circulaţiei rutiere. PSI. inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1. precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte. iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant.5. traseele acestora.3. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice. Cheltuieli conexe organizării de şantier Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier. 39 . radio-tv. dotări privind protecţia muncii şi. 4.1. spaţiilor. posibilităţile de branşare la utilităţi . agent termic. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. existenţa construcţiilor. dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii. ventilare. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 1. energie electrică. 5. contracte temporare cu furnizorii de utilităţi. instalaţii de încălzire. dotări de uz gospodăresc.1. navale sau aeriene. dotări PSI. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor.1. 2. conform legii. Organizare de şantier 1. climatizare. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care.apă. precum: mobilier. intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului. gaze naturale. canalizare. 4. termoficare. construcţii sau amenajări la construcţii existente. branşarea la utilităţi. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale. utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu. realizarea de căi de acces. cu unităţi de salubrizare.

cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului. se aplică un procent de până la 5%. extinderilor. urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii. modernizărilor. c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%. după caz. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor. energie./subcap. Cap.1. Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de către beneficiar / investitor. Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate. 3. Pregătirea personalului de exploatare Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii . 5. b) În cazul obiectivelor de investiţii noi. 6. stabilite în condiţiile legii.5.2.1. cantităţi suplimentare de lucrări. 1. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6. precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor. taxe.2.2. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice. reabilitării la construcţii şi instalaţii existente. 2. 2. utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei. transporturi. instalaţii aferente construcţiei -. Comisioane. Costul creditului . Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor. precum şi al reparaţiilor capitale. 5.se cuprind.3. PARTEA a III-a Fondul de rulment necesar începerii producţiei Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime. rodajelor. precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.clădire. cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice. modificărilor. PARTEA a II-a Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieşte 1. în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea. salariile personalului direct productiv. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor. 1. Probe tehnologice 1. Cheltuieli diverse şi neprevăzute a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap. d) Din procentul stabilit se acoperă. cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii.2. expertizelor la recepţie. 40 . cote legale şi costuri de finanţare 5. Comisioane. valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante. 2. transformărilor. utilaje şi echipamente. taxe. 3 şi 4 ale devizului general. necesare pentru primul ciclu de producţie.se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului. construcţie specială.2. piese de schimb de mare uzură.2.3. cote legale . după caz: comisionul băncii finanţatoare. prevăzute în proiect.

turnate pe loc. Acest lucru se datorează faptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă. … Nr. Conform legislaţiei în vigoare.împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol. cu piatră de mozaic din marmură.ofertare. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 Cantitate 4 U. manopera. preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz.047. devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. fără coloranţi.405 1. conţin şi ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări. crt.4 Devizul ofertă Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare . valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic.2. . fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale. pe formularele devizului ofertă. Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea: OBIECTIVUL: OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR.5 cm. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.000 2 CG07B1 Plinte din mozaic.697.M. Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz. Cu toate acestea.se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic. Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel: .5. transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor.30 m 22. cantităţile de lucrări. .80 m2 107. utilajele. 5 Preţ Unitar 6 Preţ Total 7 15. Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor. aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare. se determină preţul unitar pe articol de deviz ofertă. 1 1 Simbol articol 2 CG06D1 Denumire articol 3 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. fără bordură. Pe baza preţurilor proprii privind materialele. 41 . determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă. executate simplu. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA: 15. fără coloranţi. prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă.902 350401 2.401 Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total.valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport. descrierea lucrărilor de executat. în câmp continuu în grosime de 1.

Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor. prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine alfabetică). 42 .2. Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat. respectiv lunar. Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor. practicându-se o singură dată în cadrul unui contract. manoperă. în plus se calculează cota de T.6 Devizul financiar Prin devize financiare.3 Extrase de resurse În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale. iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate. evoluează în timp. astfel: . se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii . utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. necesare execuţiei unei lucrări de construcţii. Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective. 5. Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic. dar care se suportă de executant. Acestea pot fi: . întocmite de data aceasta de către beneficiar.montaj. 5. . se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor. în funcţie de condiţiile generale. se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval. . Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale.extrasul de materiale. situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos. convenit la un moment dat. sau pot fi preţurile la zi. de obicei o lună. preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă.chirii pentru terenuri etc.montaj pentru prestaţiile efectuate de beneficiar.2. întocmite de executant cu acordul beneficiarului. forţă de muncă şi utilaje. Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor.extrasul de transport auto (uneori). cu acordul executantului.A. În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe. Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare. Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii. – întocmirea extrasului propriuzis. se elaborează extrase de resurse.5 Situaţia de plată În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii. La intervale regulate de timp. . Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea.5. dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii .V. între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată. .extrasul de utilaje de construcţii.extrasul de forţă de muncă. Tot prin devize financiare.diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor de import. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai înainte au început. În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor. aferentă. Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor.

21. 15. 17. 24. 4. 1. furnizând rapoartele necesare în forma dorită. apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul. 25. 16. Anexa 2 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ ediţia 1981 Nr. 19. 11. 10.culturale şi agrozootehnice Drumuri Instalaţii electrice la construcţii Instalaţii frigorifice Foraje Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran Construcţii portuare Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii Îmbunătăţiri funciare Izolaţii la construcţii şi instalaţii Linii ferate şi înguste Linii tramvaie şi troleibuze Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare Montaje utilaje tehnologice din industria chimică. 12. celulozei şi hârtiei Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară. 2. 26. – costurile legate de folosirea forţei de muncă. Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: – sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate. 22. agricultură şi zootehnie Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii Poduri Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări 43 . 14. petrolieră. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. 5. social . 8. 20. Ca urmare.În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale. 18. 13. 27. 7. forte de muncă şi utilaje de construcţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61. 6. 9. 3. – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi. locuinţe. crt. 23. Simbol Ac At C D E F Fj G H1 H2 I If Iz L1 L2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 P RpA RpAc Domeniu Alimentări cu apă şi canalizări Automatizări Construcţii industriale. care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor.

locuinţe. 33. 32. 34.culturale şi agrozootehnice Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii Instalaţii sanitare al construcţii Tanele Telecomunicaţii Termoficare Terasamente Instalaţii de ventilaţii în construcţii Staţii. iluminat public şi branşamente Linii electrice de contact. 41. 35. 38. 39. 31. semnalizări şi centralizări feroviare 44 . 37. posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune Reţele de distribuţie a energiei electrice. social . 40.28. 36. RpC RpE RpG RpI RpS S T Tc Tf Ts V W1 W2 W3 Reparaţii la construcţii industriale. 30. 29.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful