1. INTRODUCERE 1.

1 Construcţiile, ramură de bază a producţiei materiale Construcţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat de cel iniţial. Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de producţie. La realizarea investiţiilor, cca. 30-40 % din fonduri revin producţiei de construcţii-montaj. Lucrările de construcţii-montaj servesc unor scopuri diferite:
 

adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit), satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale,şcoli, săli de spectacole

etc.), producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale inginereşti), producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi nuclearo-electrice, reţele electrice etc.),  căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.),  îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă, corectarea torentelor etc.),  depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.),  instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare funcţionării tuturor categoriilor de construcţii,  montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.
 

1.2 Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare a construcţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şi implicaţiile lor sunt: 1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire de industrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament. Implicaţii: - organizarea distinctă a fiecărui şantier; - dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale; - necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii; - unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor. 2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea ce face ca activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici. Implicaţii: 1

- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţi mai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost pentru a se încălzi; - influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute. 3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţii de construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile care decurg din aceasta. Implicaţii: - necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare; - necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare. 4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie pot avea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată. Implicaţii: - efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete; - stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante; - întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a tuturor activităţilor; - pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare. 5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi introduse în operă. Implicaţii: - mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări care implică masă mare de materiale; - planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor; - mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului. 6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de construcţie), asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie. Implicaţii: - necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii-montaj; - necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite. Având în vedere cele de mai sus apare evident că producţia de construcţii-montaj trebuie abordată într-un mod specific atât în ceea ce priveşte organizarea execuţiei cât şi în ceea ce priveşte rezolvarea aspectelor economice.

2

2. FACTORII PARTICIPANŢI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR La înfăptuirea unei lucrări de construcţii au existat întotdeauna trei roluri principale şi distincte: 1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul") 2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul) 3. Constructorul (antreprenorul) În decursul secolelor şi prin forţa împrejurărilor unele din aceste roluri separate au putut fi asumate de către o singură persoană sau organizaţie. Clientul, comandă lucrarea şi asigură plata lucrării. Rolul proiectantului, care a revenit la început arhitectului, odată cu apariţia acestei profesiuni, s-a amplificat pe măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei rezistenţei materialelor, transferându-se inginerului. Rolul constructorului, care a putut fi asumat odinioară de un zidar sau de un meseriaş iscusit, s-a extins mult în timpurile moderne spre a se ajunge la antreprenorul de astăzi. 2.1 Rolul clientului din sectorul public sau privat Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii): Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins; Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească; Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii; Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului; Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor; Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate; 7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri; 8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor; 9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării; 10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.
1. 2. 3. 4. 5. 6.

l. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii din sectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, de exemplu în cazul celor dintâi drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate "binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării - iar în cazul celor din urmă proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construirea unei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri, magazine sau construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul profitului; în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoane sau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximum din banii pe care-i învestesc / cheltuiesc. Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni de afaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui să dovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim din investiţiile lor ca şi fermierul atunci când cumpăneşte în a construi un hambar sau a cumpăra un tractor sau directorii de companie care examinează priorităţile concurând la fondurile lor limitate 3

sau posibilităţile care li se deschid şi riscurile legate de fiecare opţiune sau decizie. Nici un client nu are resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba de familia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să le construim - se aud în permanenţă cereri gălăgioase pentru cheltuieli mai mari ale sectorului public pentru drumuri noi şi mai bune, căi ferate, locuinţe, şcoli, spitale, locuri de recreare, pentru a menţiona doar câteva - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitului bun adus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi în sectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de la locuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate dar şi clădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luate sau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu! Iar din exemplele marelui avantaj care derivă din clarviziunea oamenilor şi voinţa de a asuma riscuri şi de a sprijini propriile judecăţi - fie în sectorul public sau privat - unii sunt deasupra opiniei sau presiunii publice, alţii sunt sensibili la gălăgia publică. Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vină în întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şi deci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuie adoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu. 2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu total alta e să precizezi scopurile şi obiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului. Să luam de exemplu proiectul unui drum. Poate să pară foarte evidentă necesitatea unei legături mai bune între o nouă investiţie sau o sursă de materii prime şi o zonă industrială existentă. S-ar putea să nu mai fie la fel de clar, totuşi, care va fi traficul iniţial şi cum ar putea creşte în timp acest trafic şi, ca atare, când se pune problema stabilirii lăţimii, a aliniamentelor verticale şi orizontale, a modului de execuţie, a tipurilor de racordări şi a terenului de expropriat, vor trebui făcute estimări şi ipoteze asupra acestor parametri vitali. Este funcţia drumului numai de a crea o legătura rapidă pentru traficul industrial care va fi generat la deschiderea lui sau construirea lui creează ocazia de a se deschide alte zone pentru investiţii, de a înlocui alte trasee şi/sau de a prelua o creştere în viitor a traficului? În egală măsură, în cazul unei unităţi industriale în scop speculativ ce fel de industrie este şi deci ce fel de încărcări şi de accese se au în vedere, iar prevederea unor dotări minimale va impieta viitoarea utilizare sau vânzare ? Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliu care să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nici să-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de la o anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului". Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fie exprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Aceste costuri vor creşte considerabil dacă modificările survin şi mai târziu, în timpul perioadei de execuţie, iar antreprenorii vor cere - şi pe bună dreptate, probabil - să fie bine recompensaţi nu numai pentru munca suplimentară dar şi pentru întreruperile şi întârzierile pe care le-ar putea pricinui aceste modificări. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi! Aranjamentele contractuale pentru execuţie sunt în mod necesar destul de inflexibile şi cu toate că idealul ar putea fi un "parteneriat" între client şi antreprenor, în realitate şi într-o economie de 4

beneficiu ale proiectelor de drumuri naţionale. Ceea ce nu se realizează . relaţia dintre cele două părţi se va stabili în mare măsură pe o bază de afaceri. aceasta nu este o ştiinţă exactă dar. trebuie transmisă şi o asemenea analiză într-o formă tip care să permită autorităţilor centrale să compare proiectele pe scară regională şi naţională şi să fixeze priorităţile. Se evaluează cifrele care dau valoarea costurilor prezente.încă . va întreprinde la început o riguroasă examinare critică a propunerii / posibilităţii.este efectuarea unor asemenea comparaţii între diferitele forme de investiţie ale diferitelor ministere. valoarea beneficiilor prezente şi valorile prezente nete admiţându-se capitalizarea pe o perioada de. cu cât propunerile sunt mai apropiate (de exemplu o variantă de drum cu o alta). se bazează pe un număr de parametri care iau în considerare nu numai costul iniţial ci şi dobânda la acesta pentru orice perioadă de rambursare a împrumutului (adică întregul capital de finanţare a proiectului). avantajele obţinute prin reducerea timpului de deplasare şi accidentele pe durata propusă de viaţă a lucrării (luând în considerare creşterea traficului în cursul acelei perioade şi făcând diferenţierea. să zicem. între vehiculele uşoare şi cele grele). reprezintă un mijloc vital de a asigura folosirea resurselor reduse în modul cel mai avantajos din punctul de vedere al costului şi beneficiilor. Deoarece beneficiile. Analizele cost . pornind de la cel mai prost la cel mai probabil şi până la cel mai favorabil – luând în considerare costul “banilor” pe parcursul perioadei de împrumut. oricum. Trecând la sectorul privat. a ipotezelor făcute şi a riscurilor implicate şi va stabili beneficiul posibil adus de cheltuiala propusă în cazul unor scenarii de prognoză. societăţii şi comerţului şi alţi câţiva factori care împreună pot fi traduşi într-o rată pozitivă sau negativă de venituri în primul an. şi deseori sunt. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii S-a atras deja atenţia asupra importanţei determinării de la bun început a valorii unei lucrări preconizate. Antreprenorul urmăreşte nu numai să-şi recupereze costurile dar să realizeze un profit pentru a servi la învestiţii ulterioare în compania sa. efectul negativ sau pozitiv asupra mediului. venitul anual. deoarece uneori criteriile sunt destul de diferite iar alocarea de resurse între asemenea departamente şi autorităţile aferente este necesarmente bazată pe un spectru larg de obiective politice şi economice. 3. o companie publică sau o mare companie privată care să ia în considerare posibilitatea de a investi într-o nouă fabrică sau de a face o investiţie cu caracter speculativ. comerţ) este important şi. intervenţii pentru remedierea unor anomalii particulare sau ca urmare a preocupării excesive a publicului sau chiar din oportunism politic. Dar. Principiul comparării costului real şi complet al unei lucrări pe durata admisă de viaţă cu beneficiile pe care le-ar putea genera (pentru mediu.piaţă unde contractul s-a câştigat prin licitaţie sau prin negocieri dure. Pentru fiecare proiect. viaţa socială. îndeosebi cele pe termen lung. Este crucial. în sens larg. cel puţin în cazul sectorului public. Asta nu înseamnă a susţine că investiţia urmează întotdeauna un asemenea sistem obiectiv şi analitic şi este limpede că pot fi. de exemplu. ca clientul să fie de la început limpede precum cristalul în privinţa funcţiunilor şi scopului lucrărilor propuse. acela de a încerca să coreleze cheltuielile cu venitul sau beneficiul obţinut în timp. pentru binele public general. şcoli. 5 . sunt deseori destul de intangibile şi subiective. alocaţiile de resurse de către autorităţile centrale sunt supuse analizei de detaliu a ratei venitului pentru capitalul ce trebuie investit.beneficiu similare se efectuează asupra principalelor proiecte de reparaţii capitale ale şoselelor. luând în considerare costurile. şi să o facă pe o bază cât mai obiectivă cu putinţă. spitale sau locuinţe sociale. fie că este vorba de drumuri. cu atât rezultatele sunt mai relevante şi mai exacte. supus de autoritatea locală în materie de drumuri în vederea obţinerii suportului financiar (subvenţiei) de la guvernul central. asigură mijloace foarte bune de a compara o propunere de investiţie cu o alta şi. iar acestea să fie enunţate explicit în documentele contractuale aferente. contribuţiile pe care lucrarea le-ar putea aduce industriei. durata de serviciu rămasă şi metode alternative de intervenţie. aşadar. costurile întreţinerii şi serviciilor şi făcând estimări asupra inflaţiei. în timp ce clientul este preocupat să menţină cheltuielile în limita bugetului iniţial. Analize cost . Analizele cost-beneficiu se înscriu de la simpliste la complexe dar împărtăşesc un ţel comun. 30 ani.

cadru care trebuie urmat cât mai strict cu putinţă ori de câte ori şi oriunde există îndoieli sau opţiuni. în orice caz. este de importanţă crucială cheltuirea fiecărui leu cu maximum de avantaj. Cu resurse limitate. ţinând pasul cu costurile angajate Contractul stipulează ca clientul să-i plătească antreprenorului pe măsură ce înaintează lucrările. cât de aproximativ. Ca atare. În plus. dar şi că modul de eşalonare al disponibilităţilor va asigura rezerve faţă de programul de execuţie anticipat. vedem că atât în sectorul public cât şi în cel privat este esenţială efectuarea unui studiu atent. permisele şi drepturile de acces / folosinţă pentru a da posibilitatea antreprenorului să treacă la lucru. se va adânci puţin în continuare acest subiect. Numai după ce s-au întreprins toate acestea. mai degrabă. comparând cheltuielile necesare cu cea mai bună estimare a veniturilor şi beneficiilor care vor rezulta din perioada de finanţare cu capital a lucrării. atât în privinţa derulării în timp cât şi în cea a resurselor necesare. el ar putea să aibă dificultăţi în a convinge băncile să-i mai împrumute bani fără garanţii corespunzătoare. 4. fie la etape convenite fie. Banii lichizi sunt foarte importanţi pentru antreprenor întrucât în preţurile din ofertă el a presupus că venitul nu va fi prea departe de cheltuieli şi. Cu cât siguranţa este mai mare şi riscurile sunt mai reduse. Orice eşec pe acest front ar putea conduce la întârzieri costisitoare sau chiar la abandonarea lucrării. în timp ce autorizaţiile de construire şi aprobările de la autorităţile competente trebuie obţinute înainte de atacarea lucrării. Proprietarii particulari de terenuri şi clădiri aşteaptă să fie despăgubiţi pentru pierderea de terenuri / clădiri şi pierderea sau interferarea în folosinţa unor proprietăţi. poate fi luată o decizie dacă merită să se promoveze lucrarea şi chiar în acest stadiu o companie prudentă ar putea lua în considerare posibilităţi alternative. probabil va fi îndreptăţit. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului La punctele 2 şi 3 de mai sus s-au adus suficiente argumente pentru a ilustra acest aspect. se pledează pentru un cadru general de principii care să asigure obţinerea valorii maxime a banilor. cu atât este mai lung timpul pe care băncile / investitorul sunt pregătite a-1 aştepta înainte ca investiţia să aducă beneficii. În mod clar nu se pot da sfaturi în această privinţă şi ar fi o utopie să credem că avem răspunsuri la problemele cu adevărat grele. mai degrabă. pe baza unor evaluări lunare. 6. vor trebui să fie la îndemână alocaţii pentru cheltuieli neprevăzute pentru a finanţa orice modificări sau a face faţă 6 . astfel încât valoarea ei adevărată să poată fi evaluată. valoarea unui proiect în comparaţie cu altul. Unele din aceste beneficii nu pot fi cuantificate şi unele lucrări sunt justificate prin raţiuni mult prea evidente şi clare.Timpul de aşteptare pentru care compania ar trebui să fie pregătită înainte de a aştepta acumularea profitului variază în funcţie de tipul lucrării. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor La prima vedere s-ar părea că e un lucru care se înţelege de la sine dar este posibil ca orice omisiune pe acest tărâm ar putea avea consecinţe serioase şi costisitoare. dar cel mai bun lucru este să se atragă atenţia asupra importanţei şi avantajelor încercării de a estima. în cazul cel mai rău. clientului i se cere să se asigure că s-au obţinut toate autorizaţiile. În majoritatea formularelor de contract privitoare la activităţile de execuţie. Un asemenea eveniment ar putea submina cu totul lucrarea şi. Aşadar. substanţiale compensaţii. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plăţi şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit. clientul trebuie să se asigure nu numai că întreaga sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor va fi disponibilă. pentru care antreprenorul va cere şi. 5. de "siguranţa" investiţiei şi de riscurile implicate. Cererile sunt enorme şi trebuie făcută o alegere dificilă (uneori imposibilă) între a soluţiona problemele imediate sau a investi în infrastructură pentru beneficiul economic pe termen lung şi bunăstarea socială a ţării şi a comunităţilor. va duce la faliment un client cu capital redus sau fără capital în spate sau care a mizat totul pe obţinerea unui profit din lucrare. Nu se pledează pentru vreun sistem birocratic rigid care ar sta în calea unor asemenea proiecte sau a progresului ci.

fie din frica de a le recunoaşte .pentru a contribui la reducerea ciclului de învăţare şi a minimiza riscul greşelilor şi erorilor de judecată. Deseori aceasta se întâmplă deoarece fie cele două bugete (de învestiţii şi de venituri) sunt ţinute de persoane sau autorităţi diferite şi. dacă ar fi posibil. 9. există avantaje în a folosi şi forma antreprenori şi proiectanţi cu experienţă îndeosebi în domeniul lucrărilor speciale . lecţiile care ar trebui învăţate sunt irosite. iar clientul va trebui să se convingă că programul corespunde. program pe care clientul . să se aducă amendamente. clientul va trebui să plătească indiferent dacă are sau nu bani puşi deoparte sau la dispoziţie.oricăror probleme neaşteptate sau de care nu s-a ţinut seama la momentul ofertei. clientul trebuie să fie sigur asupra funcţiunilor ce trebuie să le îndeplinească lucrarea şi deci să facă tot ceea ce-i stă în putinţă spre a evita modificări ulterioare. Trebuie să fie bine înţeles că într-o atare situaţie contractuală "preţul de buget" iniţial nu are practic importanţă şi că în situaţia în care schimbările de soluţii. pentru reducerea la minim a riscului de întrerupere şi întârziere. mult înaintea licitaţiei. înaintea contractului principal. Multe lecţii pot fi învăţate doar la câţiva ani după terminarea lucrării. "gemul" disponibil va trebui întins într-un strat mai subţire pe infrastructura în continuă creştere. este vorba de a fi siguri că învăţăm din greşeli! Prea des greşelile sunt acoperite . 7 .de regulă stabilit de client cu luarea în considerare a timpului de execuţie estimat în mod rezonabil . În consecinţă. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri veniturile sau Există pericolul ca clienţii . ceea ce va conduce ulterior la o întreţinere necorespunzătoare şi la lucrări de reparaţii sau reconstrucţie excesiv de costisitoare. şi pentru că este puţin probabil ca iniţiatorii lucrărilor să aibă responsabilitatea de a le urmări şi după finalizare. La unele proiecte pot fi necesare lucrări care să se desfăşoare în avans. Autorităţile prudente caută să se asigure că bugetele lor de venituri anuale iau în considerare creşterea obligaţiilor în concordanţă cu preluarea investiţiilor capitale finalizate. 7. 10. şi al căror cost cade în responsabilitatea clientului. Toate acestea întăresc cele spuse mai înainte cu privire la faptul că. Întotdeauna pot fi aduse îmbunătăţiri în proiectare şi execuţie. programul / calendarul lucrării Cu toate că este o practică obişnuită ca în documentele contractuale să se specifice un timp total maxim pentru finalizare . circumstanţe neprevăzute sau/şi pretenţii pentru întreruperi sau întârzieri sunt considerate a fi puse în răspunderea clientului. Este important ca clientul să se convingă că programul propus de antreprenor răspunde exigenţelor sale atât în privinţa datelor stadiilor intermediare şi terminării integrale cât şi în privinţa aranjamentelor pe care le-a făcut pentru finanţare (la care s-a făcut referire la punctul 6) precum şi a oricăror restricţii asupra accesului pe teren. în parte.sau mai degrabă proiectantul . pe baza a ceea ce ştim la sfârşit. 8.în special cei din sectorul public – să tindă a uita de costurile privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi să se concentreze exclusiv asupra capitalului iniţial cerut de investiţie. identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor În esenţă.fie din jenă. când greşelile ascunse şi cauzele acestora sunt identificate. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale.şi ca urmare. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor Acest aspect a fost abordat suficient de detaliat la punctul 6 de mai sus.va fi solicitat să-1 confirme ca acceptabil. orice proiect ar fi realizat în condiţii mult mai bune. Dacă acest lucru nu este făcut. Determină / aprobă.rămâne în răspunderea antreprenorului să întocmească un program detaliat al lucrărilor.

elaborează studii pentru selecţia celui mai bun proiect. Tehnicile de elaborare a acestor studii. Erorile şi omisiunile în această etapă îl vor costa mai târziu scump pe client. se va dovedi a fi un timp cheltuit cu folos. Supravegherea lucrărilor În unele ţări (de ex: Marea Britanie) proiectantul supraveghează pe şantier executarea lucrării pentru proiectele proprii. 2. sunt solicitaţi să rezolve disputele care apar în afara contractului. dar în ultima vreme. Proiectantul este responsabil în mare parte de siguranţa personalului şi a lucrării respectând reglementările. asigură proiecte complete. Competenţa expertizei 8 . Timpul folosit la început pentru determinarea obiectivelor de bază şi a funcţiunilor şi pentru evaluarea valorii lucrării şi poziţiei prioritare în raport cu alte opţiuni şi posibilităţi. Studiul de fezabilitate Un aspect major al muncii consultantului este întocmirea Studiul de Fezabilitate.2 Rolul proiectantului Proiectantul (firma de consultanţă inginerească) are un rol foarte complex şi constă în: reprezintă o sursă de consultaţii competente. Se cere antreprenorului să execute lucrarea în conformitate cu graficul şi procedeele de lucru stabilite. Proiectantul dă acordul asupra măsurătorilor.Concluzii S-a făcut o scurtă prezentare a principalelor obligaţii şi responsabilităţi ale clientului într-o situaţie reglementată prin contract. în condiţii de imparţialitate. datorită modului în care este administrat proiectul acest rol are în multe cazuri tendinţe de schimbare. şi se pretinde un standard ridicat al lucrărilor. cu costurile estimative şi problemele economice rezolvate. având o poziţie precis definită în contractul încheiat între beneficiar şi antreprenor. Rezu1tatul studiului va fi o definire clară a schemei selectate. în numele clientului. Un studiu de fezabilitate poate conţine o programare a investigaţiilor de teren. pe baza cărora contractantul să poată executa lucrarea. Printr-un Studiu de Fezabilitate se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în care sunt dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi economice ale opţiunilor studiate şi comparate. Tema subsidiară o reprezintă importanţa şi necesitatea de a gândi şi cântări lucrurile în mod clar şi concret înainte de angajarea lucrării. Supraveghează dacă lucrările corespund cu planurile şi specificaţiile. de preferat cu adoptarea soluţiei inginereşti optimă. cu problemele inginereşti rezolvate. dacă este necesar. fie de agenţii internaţionale de împrumut cum ar fi de exemplu Banca Mondială sau băncile comerciale. suficientă pentru a permite evaluarea corectă a variantelor şi a costurilor. şi informaţiile cerute de către finanţatori sunt adesea impuse de aceştia. un rol de conducere în realizarea lucrării. Un studiu de fezabilitate complet joacă un rol cheie în mărimea sumei care este acordată fie de către guvern. dar în mod tradiţional sunt reprezentanţii beneficiarului pe şantier. Beneficiarul poate începe proiectarea detaliată având încredere în problemele inginereşti şi calculul costurilor. promovează proiecte valoroase. proiectează. elaborează studii de fezabilitate. Rolul acestuia variază. La toate aceste lucrări proiectantul are personal rezident la locul de execuţie al lucrării. supraveghează lucrările pe şantier. detaşând personal rezident pe şantier. Aceste îndatoriri oferă evident.

prevenirea inundaţiilor. Firma poate angaja economişti sau poate folosi ingineri specializaţi în ingineria economică. prevenirea şi controlul poluării industriale. să facă rapoarte privitoare la progresele înregistrate. dezvoltare urbană şi rurală. Astfel de firme sunt internaţionale. Consultantul reprezintă o extensie a echipei beneficiarului. Unele firme mari pot oferi game largi de servicii de la alimentarea cu apă a oraşelor. dar inginerii firmei trebuie să cunoască toate acestea. tehnici de epurare şi curăţire a depunerilor. Inginerii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnici pe care le folosesc în domeniile lor de activitate. activităţi de pregătire şi instruire. şi aceasta în afară de sarcinile inginereşti imediate. De asemenea trebuie să folosească şi tehnici de analiză financiară. Dimensiunea competenţelor firmelor de consultanţă din străinătate este mai mare decât cea a unui institut de proiectare echivalent românesc. Există multe firme mici care lucrează numai într-o ţară sau chiar numai într-un singur oraş care însă pot oferi o gamă largă de servicii chiar dacă se restrâng la proiecte de dimensiuni mici şi mijlocii. staţii de pompare. amenajări de terenuri de sport. instalaţii industriale. El poate elabora analize şi poate trage concluzii pentru a putea contribui la luarea decizii1or. Capacitatea de comunicare Se acordă foarte mare importanţă comunicării cu clientul. porturi. reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare abandonate.. Multe din firmele de consultanţă din străinătate sunt multidisciplinare. evaluarea corectă a preţurilor. aceasta nu este eficient. informând clientul despre costurile estimative ale proiectului. studii de management. De exemplu. Scopul este de a asigura clientul că rezultatele obţinute de consultant răspund nevoilor acestuia şi corespund cu obiectivele sale. generatoare de putere până la proiecte arhitectonice şi proiectare structurală complexă. Poate cea mai extinsă arie este cea în domeniul analizei economice şi financiare. Rolul unui consultant într-un proiect poate fi acela de a formula politica de acţiune. Un inginer consultant este responsabil pentru munca depusă de echipa lui. beneficii. analize operaţionale. diguri. să fie capabili să colaboreze cu toţi experţii. să cunoască cerinţele unei expertize. să se implice în procesul de evoluţie al studiului sau al proiectului. irigaţii. căi de comunicaţie (drumuri.aceasta va include tehnici de reducere a circulaţiei disponibilităţilor financiare lichide. O firmă de consultanţă inginerească va asigura ca parte a studiului de fezabilitate o analiză complexă a proiectului . canalizarea oraşelor. hidroenergie. Consultantul trebuie să lucreze în permanenţă cu clientul. să recomande schimbări sau noi direcţii de acţiune dacă apar elemente neprevăzute. etc. Un consultant incompetent este cel care ascultă o scurtă expunere şi vine peste un an cu "răspunsul". Aceasta nu înseamnă că el trebuie să se interpună în acest proces. descărcări în mare. parcuri. căi ferate). rezervoare. dar el are datoria de a înţelege implicaţiile muncii sale. Obiectivitate şi integritate 9 . reţele de conducte distribuitoare de apă. şi nu totdeauna acest obiectiv este realizabil.În străinătate (model spre care se tinde) competenţa unei consultanţe este mai extinsă decât cea a unui institut de proiectare din România. studii legate de mediul înconjurător. canale de colectare. epurarea apelor uzate şi modul de lucru. Desigur este mult mai uşor de spus decât de făcut. iar cantitatea de muncă necesară pentru a susţine lucrări în această diversitate de domenii este foarte mare. o parte din aceasta. Aceasta nu înseamnă însă că toate firmele de consultanţă au în permanenţă personal specializat în toate domeniile. De asemenea are contribuţii semnificative în: studii privitoare la resursele de apă. conducte de alimentare. o firmă de consultanţă specializată în proiecte hidrotehnice acoperă toate componentele privitoare la alimentarea cu apă a oraşelor şi apele uzate rezultate: baraje.

pentru că aceasta este obiectivă şi nu este influenţată. principalele motive ar fi: . s-a descris ceea ce majoritatea clienţilor. atâta timp cât sunt satisfăcute cerinţele din documentele iniţiale.În faza de analiză şi studiu a proiectului consultantul trebuie să fie obiectiv în analizarea şi prezentarea faptelor. întrucât el nu mai participă la întocmirea proiectului. Rolul consultantului în proiectare poate îmbrăca mai multe aspecte. poate avea încredere deplină în consultanţa oferită. evaluarea răspunsului dat de viitorii beneficiari ai unui proiect de lucrări publice. Apoi consultantul poate fi solicitat să verifice dacă planurile antreprenorului satisfac aceste necesităţi. Activitatea de verificare şi supraveghere este foarte dificilă pentru un consultant. Rolu1 consultantului este de a prezenta celor care iau decizii toţi factorii relevanţi şi consecinţele fiecărui mod de acţiune. Există mai multe feluri prin care acest lucru se poate realiza. Consultantul poate recomanda modul de acţiune dacă se cere acest lucru. Mulţi dintre noi ne-am ataşat de un proiect şi nu am vrut să auzim că acesta nu este viabil. Adevărurile economice sunt deseori foarte rigide. Deseori clientul îşi dă seama prea târziu că a pierdut controlul asupra procesului de proiectare şi trebuie să accepte ceea ce i se oferă. proiectarea şi construcţia desfăşurându-se în paralel. Schimbări în rolul inginerului consultant Prezentând modalităţile de elaborare a studiilor. Consultantul poate prezenta alternative fezabile. această structurare este pentru a permite firmei ca în urma fazelor iniţiale să găsească direcţiile de acţiune ulterioare. sau. Această poziţie este considerată neconvenabilă de mulţi consultanţi. nu promotorul proiectului. Un consultant trebuie să înţeleagă obiectivele şi priorităţile clientului şi să fie capabil să ofere alternative. Proiectele pot avea perioade lungi de elaborare. Clientul. Clienţii realizează ei însuşi anumite parţi din proiect. în special în domeniul 10 . El nu trebuie să fie influenţat de chestiuni de ordin politic. executarea documentelor detaliate de proiectare şi supervizarea amplasamentului construcţiei de către antreprenor. Rolul consultantului nu este de a influenţa politica de investiţii. în Marea Britanie a devenit frecventă alegerea unui antreprenor care întocmeşte şi administrează procesul de proiectare. Este important de spus că un consultant nu este întotdeauna o persoană îndrăgită. şi mai departe să supervizeze amplasamentul ales de constructor. de exemplu. consultanţii caută să-şi delimiteze propria sferă de competenţă şi atribuţii. Astfel comunicarea permanentă dintre consultant şi proiectant s-a pierdut. deci va fi mai ieftin. dar în acest caz consultantul este antreprenorul. Pe scurt.clientul consideră că astfel proiectul va fi mai bine adaptat posibilităţilor de realizare ale antreprenorului. sau de interesele altor grupuri. Acest rol se află în schimbare. şi că nu ar trebui realizat. de propriul său interes. pentru formarea bazei de decizie viitoare. consultantului îi revine rolul de proiectant.lucrarea va fi finalizată într-un timp mai scurt. Unele competenţe sunt preluate de către antreprenor. De fapt în multe contracte de proiectare şi construcţie. dar în mod obişnuit consultantul va fi angajat să conceapă un proiect general şi o specificare detaliată care stabileşte obiectivele şi cerinţele clientului. dar aceste recomandări trebuie să se bazeze pe fapte obiective. antreprenorilor şi consultanţilor ar recunoaşte ca fiind rolul tradiţional al consultantului în realizarea unui proiect. De exemplu în ultimii ani. care poate avea dificultăţi în luarea deciziilor pe baza consultanţei oferite. . precum şi standardele tehnice necesare. în primul rând trebuie să stabilească obiectivele principale. după care să stabilească obiectivele secundare. că nu poate fi justificat. De aceea un consultant competent nu este întotdeauna o persoană populară. Clientul consideră mai convenabilă situaţia în care antreprenorul răspunde şi de întocmirea proiectului. Acest proces este un aspect cheie al procesului de comunicare (feedback). Pe de alta parte.

care constituie clientul. Acest lucru pare a fi compromis de obligaţiile primare faţă de antreprenor.lucrărilor publice. Consultantul se consideră întotdeauna răspunzător faţă de publicul larg care constituie consumatorul. prin intermediul serviciilor publice. 11 .

Preţul de ofertă trebuie apoi transmis clientului la data cerută. acesta desfăşoară o serie de activităţi specifice. depinzând de complexitatea contractului. Identificarea posibilităţilor de lucru Va fi necesar ca antreprenorul să identifice proiecte de construcţie avute în vedere de clienţi şi să-i facă pe aceştia şi pe proiectanţii aleşi de ei să ştie de el şi de interesul lui de a face ofertă la lucrarea lor. şi căutând să fie la curent cu informaţiile secrete şi zvonurile care circulă în lumea construcţiilor. antreprenorul trebuie să cunoască în detaliu condiţiile din zona şi din şantierul în care urmează să se realizeze proiectul. Execuţia lucrării În cazul în care preţul de ofertă supus clientului este acceptabil şi se înscrie în limitele bugetului anterior pregătit de proiectant. De asemenea. de obicei în decurs de două sau trei săptămâni după ce i s-a încredinţat lucrarea. cea mai economică succesiune a lucrărilor care să ţină seama de resursele disponibile şi să asigure respectarea termenului de finalizare cerut de client. Toată această activitate trebuie să se încheie în perioada de timp oferită pentru pregătirea ofertei care se poate situa oriunde între două săptămâni şi trei luni sau chiar mai mult.estimarea preţului 4. Antreprenorul care a câştigat trebuie apoi să mobilizeze resursele necesare pentru a începe execuţia lucrării. antreprenorul va avea proiectanţi capabili să conceapă. 4. studiind cu atenţie ziarele de interes naţional şi local. bine informaţi asupra preţurilor curente ale materialelor şi care să cunoască subantreprenori capabili să preia la preţuri competitive unele părţi secundare ale contractului pentru care antreprenorul s-ar putea să nu dispună de utilajele de construcţie necesare sau să nu dorească să le realizeze cu propria sa forţă de muncă. Executarea lucrării 5. urmărind emisiunile de radio etc. Identificarea posibilităţilor de lucru 2.3 Rolul antreprenorului Pentru abordarea de către Antreprenor a contractului. Antreprenorul va realiza acest lucru făcând vizite regulate la clienţi şi la proiectanţi. de regulă cel care a supus cel mai redus preţ. În acest scop sunt necesare vizite frecvente pe şantier şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alte instituţii implicate. În acest scop el utilizează experţi în întocmirea devizelor. convocându-i la o sesiune de precalificare în care antreprenorul va fi în măsură să prezinte informaţii complete asupra posibilităţilor sale. împreună cu ceilalţi membri ai echipei. Plata şi lichidarea 1. Diferitele activităţi care trebuie duse la bun sfârşit sunt: 1. Precalificarea Pentru anumite proiecte. În echipa de întocmire a devizelor vor fi şi specialişti în aprovizionare. Acest lucru se face adesea când lucrările sunt deosebit de complexe. iar clientul trebuie să fie convins de capacitatea antreprenorului de a prelua lucrarea. contractul va fi acordat antreprenorului ales. Oferta pentru licitaţie După ce antreprenorul a avut succes în dobândirea documentelor pentru licitaţie el va începe să stabilească preţul lucrării de construcţie pe o bază cât mai competitivă. stabilind contacte personale în industrie şi aiurea. Pentru pregătirea unei oferte competitive. Antreprenorul va trebui să transfere personal pe şantier spre a demara activitatea.2. Oferta pentru licitaţie . Costurile oferite prin deviz trebuie să includă cheltuielile neprevăzute ale antreprenorului precum şi profitul necesar. 2. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei 3. clientul sau proiectantul acestuia pot hotărî să aleagă antreprenorii pe care doresc să-i aibă ca ofertanţi pentru lucrare. Şeful de proiect şi 12 . Aceştia vor fi ingineri cu pregătire multilaterală şi cu experienţă în realizarea unor construcţii dintre cele mai diferite. versaţi în conceperea unor tehnologii de lucru originale şi în estimarea costului articolelor din măsurătoare. 3.

pentru finalizarea cerinţelor puse de programul de construcţie. Vor trebui organizate întâlniri cu autorităţile din zonă spre a se conveni derularea în timp a lucrărilor. iar inginerul rezident va trebui să confirme în scris aceste modificări. Ar putea fi necesară schimbarea unor detalii ale lucrării. împreună cu discutarea propunerilor privind lucrarea şi continuarea ei vor genera o corespondenţă considerabilă între biroul de pe şantier al antreprenorului şi cel al inginerului rezident. Aceasta se va realiza de obicei prin transmiterea de către. depinzând de disponibilitatea resurselor. 13 . dar alţi membri ai corpului tehnic precum şi muncitori de înaltă calificare din forţa permanentă de muncă vor trebui de asemenea ţinuţi pe şantier. Vor trebui ţinute întâlniri regulate la toate nivelurile între membrii echipelor antreprenorului şi proiectantului. Pentru a păstra şi elibera la cerere materiale. va fi necesar un personal eficient la magazii. Un manager experimentat al parcului de utilaje. haine de protecţie şi pentru a urmări folosirea lor. să fie inspectată înainte ca Antreprenorul să fi încheiat stadiul respectiv de lucru. astfel încât orice lucrare. antreprenor a programului săptămânal sau a altor programe pe termen scurt spre a-1 informa pe inginerul rezident asupra intenţiilor sale. Utilajele de construcţii se vor comanda din parcul propriu de utilaje al antreprenorului. în cazul unor termene scurte sau al unor exigenţe speciale. de regulă lunar. După cum s-a menţionat. Vor trebui întreprinse măsuri de recrutare corespunzătoare pentru a completa forţa de muncă cu mâna de lucru disponibilă în zona unde este situată lucrarea. folosirea drumurilor de acces şi altele. ca urmare a condiţiilor de pe şantier. Preţurile pot fi diferite. Inspectori ai ambelor părţi sunt responsabili cu pregătirea şi acceptarea unor rapoarte şi cu autorizarea plăţii de către client. Vor trebui amenajate pe şantier birouri adecvate pentru personal şi ateliere care să asigure întreţinerea utilajelor necesare la executarea lucrărilor. Articolele care reclamă un termen lung de livrare vor trebui comandate cu mult înainte. Vor trebui comandate materiale pentru a se respecta programul de producţie. deseori în condiţii foarte grele. echipamente. Separat de acestea. spre a se asigura că toate sunt de calitate corespunzătoare şi în concordanţă cu planurile din contract. spre a discuta evoluţia lucrărilor pe şantier şi alte probleme legate de contract. Şeful de proiect din partea antreprenorului şi inginerul rezident din partea proiectantului vor trebui să cadă de acord asupra unor metode corespunzătoare de comunicare între echipele respective. proiectantul va selecta şi va transfera la lucrare un delegat al său numit inginer rezident precum şi personalul de şantier care vor răspunde de supravegherea lucrărilor efectuate de antreprenor. Pe lângă toate acestea. Sistemele pentru lucrări provizorii vor trebui finalizate potrivit prevederilor din ofertă sau vor trebui concepute din nou.alţi membri marcanţi ai personalului vor fi desemnaţi înainte de întocmirea ofertei. antreprenorul va trebui să stabilească un sistem corespunzător de evidenţă a costurilor pentru a asigura înscrierea costului lucrării întreprinse în limitele costului estimat prin buget. După cum s-a arătat mai înainte. Antreprenorul va trebui să supună spre aprobare mostre din materialele pe care intenţionează să le folosească. Această evidenţă va fi ţinută de inspectori cu experienţă. Va trebui de asemenea să prezinte spre aprobarea proiectantului fişe tehnologice pentru procedeele tehnice propuse a fi adoptate. mai scăzute sau mai ridicate decât cele supuse în prealabil antreprenorului la momentul ofertei. Trebuie plasate comenzi ferme de materiale şi încheiate subcontracte corespunzătoare pentru a confirma înţelegerile cu caracter provizoriu şi ofertele făcute în perioada pregătirii ofertei. lucrările efectuate sunt de obicei plătite pe baza unor rapoarte lunare care să ateste realizarea lucrărilor. Măsurătoarea lucrărilor se va face la intervale de timp convenite. pe şantier. mecanici montori calificaţi pot fi necesari pentru a menţine utilajele în stare de funcţionare. de exemplu cofrajele. schimbări de soluţii şi alte instrucţiuni specifice vor trebui confirmate în scris. sau închiriate de pe piaţa locală sau naţională de utilaje de închiriat. În acest scop va trebui recrutat personal de secretariat. în cazul unei utilizări pe termen lung.

Este de datoria conducătorilor companiei să se asigure că personalul se situează permanent la un nivel corespunzător de pregătire şi experienţă iar utilajele sunt judicios alese şi continuu reînnoite. Plata şi lichidarea După cum s-a menţionat. personal. Lichidarea finală va dura câtva timp şi se va realiza pe parcursul şi după perioada de garanţie care este de regulă de 12 luni. spre a susţine activităţile de pe şantiere. El va solicita o plată suplimentară pentru acestea. pe numeroase şantiere în care compania are lucrări în curs. spre a se asigura respectarea cerinţelor legale şi gestionarea corectă a banilor. Este probabil că în acelaşi timp se vor afla în curs de pregătire mai multe oferte. este evident că vor trebui menţinute departamente pentru problemele juridice şi financiare. Costurile operaţiilor trebuie să fie înregistrate iar obiectivele corespunzătoare şi informaţiile asupra programului trebuie în mod constant actualizate. Forţa unui Antreprenor rezidă în principal în iscusinţa şi experienţa personalului şi a muncitorilor de bază şi în parcul de utilaje de care dispune şi pe care-1 exploatează. Ele sunt verificate de personalul proiectantului care apoi emit o atestare asupra valorii lucrărilor efectuate. În plus. şi valorilor. publicitate. Proiectantul are răspunderea de a întocmi liste cu asemenea lucrări şi a le supune atenţiei antreprenorului. Serviciile de inspecţie cantitativă (ataşamente). casierie. garanţia oprită pentru a-1 obliga pe Antreprenor să-şi îndeplinească obligaţiile. La închiderea lucrărilor din contract. Unele din lucrările efectuate s-ar putea să nu se regăsească în articolele din antemăsurătoarea iniţială şi pentru acestea vor trebui convenite prin discuţii şi negocieri între părţi tarife noi. întrucât cea mai mare parte din informaţii este elaborată şi transmisă cu folosirea computerelor. Majoritatea clauzelor contractuale vor admite asemenea situaţii şi vor include modalităţile de a le rezolva. aceiaşi inspectori de cantitate efectuează o măsurătoare finală mai precisă a tuturor lucrărilor aferente proiectului respectiv. la un moment dat. pot apare pe parcursul lucrărilor unele situaţii care din punctul de vedere al antreprenorului nu sunt acoperite prin documentele contractuale. antreprenorul va avea obligaţia să aducă în bună stare toate lucrările care au prezentat defecte de execuţie sau au înglobat materiale necorespunzătoare. Odată cu înţelegerea finală asupra tuturor problemelor în litigiu proiectantul va emite către client un certificat final de plată. Tot astfel. totuşi trebuie aduse unele precizări asupra acestor operaţiuni de sprijin. spre a fi plătite de client. Un serviciu de organizare este necesar pentru a menţine un strâns contact cu firmele care domină piaţa internă pentru a se asigura procurarea de servicii şi materiale la preţuri curente competitive. este necesar un serviciu de exploatare a computerelor care să aibă în grijă hardul şi softul necesare. plata pentru lucrările prestate de antreprenor se face progresiv (de regulă lunar) pe baza măsurătorilor făcute în cursul perioadei respective. 14 . La terminarea perioadei de garanţie. Pentru a îndeplini exigentele proiectului trebuie folosit personal pentru lucrările cu caracter temporar şi personal ingineresc. Cererile de plată sunt făcute de inspectorii de cantitate din staff-ul antreprenorului. Trebuie să existe un serviciu de marketing care să identifice şi să obţină date asupra unui număr convenabil de potenţiale lucrări precum şi personal specializat în devize care să stabilească preţurile şi să câştige contracte în competiţie cu alţi antreprenori. contractul va fi terminat. va fi deblocată. După ce plata este efectuată. protecţia muncii şi secretariat sunt de asemenea necesare. deduse din cele oferite în prealabil. După încheierea lucrărilor de remediere. fără a depăşi însă un anumit plafon maxim. Aceste tarife vor fi incluse în măsurătoarea finală. de obicei 5% din valoarea contractului.5. În acest sens nu este cazul să se discute în detaliu organizarea din afara şantierelor. contabilitate. Organizarea companiei În timp ce descrierea precedentă a rolului antreprenorului s-a referit în principal la activitatea de pe un singur şantier. Majoritatea personalului antreprenorului va fi utilizată. Trebuie pregătite şi menţinute sisteme de asigurare a calităţii şi. se înţelege că se impune o organizare puternică. în afara şantierelor.

Este esenţial ca forţa de muncă preponderent ocazională de pe şantier să producă lucrări de calitatea cerută de client. Personalul permanent trebuie sa fie mobil şi să se deplaseze frecvent. anunţat din scurt şi pe durate reduse. în măsură să le aducă satisfacţii personale considerabile şi un sentiment al datoriei împlinite. cei care îmbrăţişează această carieră o consideră captivantă şi stimulatoare. forţa de muncă şi materialele sunt supuse unor modificări continui atât ca preţuri cât şi ca disponibilitate. 15 . Preţurile lucrării sunt mereu puse la încercare de alţi antreprenori în competiţie pentru aceiaşi lucrare. Lucrările de executat sunt în mod frecvent complexe iar resursele necesare pentru a le încheia. la noi lucrări. toate acestea cu consecinţe negative asupra vieţii de familie.Concluzii Se poate constata că în economia de piaţă antreprenorul are un rol care-1 solicită din plin. Deşi pot fi uneori descurajaţi de atâtea greutăţi. să presteze ore suplimentare.

3. denumite părţi de obiect de construcţie. suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial. condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor. evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global. având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă. Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. în întregul ei. are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi.recompunere a obiectului de construcţii. împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Este posibil. până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. prin compararea cu lucrări similare. se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei. subansamblu. delimitată spaţial. Din acest motiv. delimitată spaţial. Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici. De exemplu. Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu. având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. 16 . CULEGERI DE NORME DE DEVIZ 3. şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali. utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal. element de construcţie. se determină preţul investiţiei în construcţii. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente. ea se detaliază. Datorită particularităţilor specifice. În acest stadiu. De exemplu. a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură. Construcţia unei uzine. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere . Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice.1 GENERALITĂŢI Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii. se descompune.

Se constată însă că nici elementul de construcţie. deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare . de către o anumită formaţie de muncitori. în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu. după o anumită tehnologie. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări. turnare beton. Din acest motiv. pentru elementul de construcţie stâlp. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor. confecţionarea şi montarea cofrajelor. La acest nivel de detaliere. Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii.Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. cofrare. ele se mai numesc şi articole de deviz. o grindă. tencuire. nu poate fi măsurat. şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii. se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură. pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente. 17 . articolele de lucrare pot fi măsurate. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. un planşeu. Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor.kg. Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. fasonarea şi montarea armăturilor. executat cu continuitate. zugrăvire etc. o conductă montată etc. structura de rezistenţă a infrastructurii. Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale. transformă procesul elementar în articol de lucrare. betonare – m3). De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv. diviziunea cea mai mică a unui obiect. decofrare. prepararea şi turnarea betonului etc. cofrare . De exemplu un stâlp. De exemplu. care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie.m2. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor.

Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.Obiectiv de investiţie Parte de obiect de construcţie Obiect de construcţie Ansamblu Subansamblu Element de construcţie Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare. de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. se determină valoarea obiectivului de investiţii. Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. măsurătoarea se numeşte ataşament. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor. În timpul şi după executarea construcţiei. 18 . se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii. precum şi preţurile aferente acestora. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar.

forţă de muncă. materialele necesare pentru realizarea lor. Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale. – respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale. precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări.3.2 NORME DE DEVIZ. – cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie respectiv (articol de lucrare). Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950. reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Cu toate acestea. utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. printre care: – aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă. – organizarea ştiinţifică a producţiei. calificare. Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după 1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr. avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor tehnologice. materiale de construcţii sau meserii. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple. normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă. legislaţia în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981. – generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate. datorită apariţiei unor noi tehnologii. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale. Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz. cu folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. Această complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice. dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs. aceste norme au fost îmbunătăţite şi completate. 19 . Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate.

manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă. care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje. Este exprimat pe tipuri de utilaje. felul de depozitare şi modul de preparare.materialele.transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului. .) se prevede aplicarea anumitor sporuri. sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare. presare) – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor. în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari. schele. folosindu-se o relaţie de tipul: N*cm =Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic. începând de la prelucrarea materialelor. în ore centezimale. Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor. respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare. tăiere. considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional. temperaturi joase etc. în ore centezimale. În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul: Ncm = Ct + Pt + Ptm în care: Ncm Ct Pt Ptm – norma de consum – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare) – pierderi tehnologice (la croire. forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere următoarele ipoteze: . respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare.La stabilirea consumurilor de resurse materiale. la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru nestingherit. În cazul materialelor auxiliare. . 20 .lucrările se execută la lumina zilei. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare. începând de la preluarea materialelor. pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare. semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare. utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiectul de construcţii. Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare. precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul.

cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz. TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5. Simbolurile se completează cu distanţa de transport.Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază. – ore manoperă muncitori în construcţii Pentru a permite prelucrarea automată a datelor. AUT MDTA MDTB MDTC NMB – utilaje independente de construcţii. astfel: TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor. 21 . sub exploatare. TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t. TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie.). exprimată printr-un număr cu două cifre. autofrigorifice. – demontare utilaje de construcţii. În continuare vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz. TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc). normele de deviz şi resursele care participă la realizarea lucrărilor sunt codificate. Aceste simboluri sunt: TRA … – transporturi auto. – montare utilaje de construcţii. autocisterne etc. TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi. TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă. Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz.5 mc. În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981. TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t. TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul. se mai folosesc următoarele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). – transport utilaje de construcţii. TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă.

B. cuprinzând: – conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului – condiţii generale de execuţie a lucrărilor – materiale – forţa de muncă – utilaje de construcţie – prescripţii tehnice avute în vedere. Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C. B1. utilaje de construcţie. se prezintă mai jos: C E 21 Arămirea tablei zincate. burlane sau glafuri. simbolizate cu litere (A. uneori. … ). B 1 .jgheaburi. B2. atunci când diferă numai sortimentul materialului. Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel: • Sumarul capitolelor • Tabla de materii. În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01. în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X. 02. 03. 02X. O normă de deviz se caracterizează prin: – simbol – denumirea normei – unitatea de măsură – consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale. forţa de muncă (manopera). a tuturor normelor de deviz • Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz. C. pentru: A 1 . care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a măsurătorii. 03X. … ). cu litere şi numere (A1. La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură: – conţinutul capitolului. Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A. – metru (varianta B).învelitori. Se măsoară la: – metru pătrat (varianta A). B. … ). 22 . în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol – condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol – conţinutul normelor – consumurile specifice de materiale – consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj – condiţii de măsurare a lucrărilor. A2. … ). C.Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole. … ).

022 0.5% H2SO4 monohidrat kg Sulfat de cupru Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Ulei tehnic de in Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Apă Kg Kg Kg Kg m3 Dulgher construcţii Dulgher construcţii Tinichigiu S. În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac parte. Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se prezintă mai jos.00 2 0.1 1.. şi în care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe.1 1.1 2..001 Acid sulfuric cu minimum 98.015 0. cu excepţia unuia sau mai multor materiale.035 0.1 ore ore ore ore ore – – 0. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe.06 0.06 0 0. Se măsoară la metru pătrat.03 5 0.Codul resurselor Materiale 45123111000 0 45222225000 4 45168112000 2 66942011000 7 62981911000 4 21912110000 1 Manoperă 10721 10711 13121 13111 Denumirea resurselor UM Cantităţi A B 0.01 5 0. 1) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos.06 0.12 După cum se poate observa. Tinichigiu S. 23 . care pot fi folosite în cadrul unei lucrări funcţie de necesitate.32 0.. resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea automată a datelor. precum şi consumul specific. de regulă. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice.015 0. C D 09 A Zidărie din plăci de ipsos .010 0.16 – – 0.02 5 0. Lista anexă reprezintă o listă de materiale. TOTAL 2.02 5 0.16 0. de acelaşi tip.

preţ cu care intră în calculul devizului.antemăsurătoare. unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură.5kw cu ore 0.0006 0.1 Muncitor de deservire c-m 2.200 0.25 Utilaj 65700001 1 Bob elevator mobil electromotor de 4.31 1. În toate piesele scrise din documentaţia economică .1 TOTAL UM mc kg mc mc mc mc ore ore ore ore Cantităţi A 0.se utilizează aceleaşi simboluri. denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.020 0. amplasament. codul acestora.04 ) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172. extrase de resurse . Cod material 1 5778001000 0 2 5778002000 0 3 5778003000 0 4 5778004000 0 Denumirea materialului Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos NII 1213 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 UM mc mc mc mc Preţ U n Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei.005 0.31 0.072 5. O astfel de listă este prezentată în continuare: 10172 Material neexplicitat plăci din ipsos Nr. denumirea.1 Zidar 1.Cod resursă Material 10172 565212100004 218345110000 21921200003 511111263205 301879892402 Forţe de muncă 013431 013411 019921 Denumire resurse Placi din ipsos … 1) Ipsos Nisip 0 … 1 mm Apă Scânduri răşinoase cl. încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei. Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista materialelor.63 0. D Accesorii metalice Zidar 3. În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz: 24 . devize.500 0.

) În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente.L.la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi. . Astfel. forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării de construcţii.la stabilirea cantităţilor de resurse materiale. . de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor.la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor.C A 01 D1 Varianta de aplicare a normei de deviz Numărul de ordine al normei în capitol Simbol capitol Simbol Indicator norme deviz Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări de construcţii: în faza de proiectare: . normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. de descrierea acestora. cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat. NORME DE DEVIZ LOCALE (N.3. .la evaluarea preţului în cadrul devizelor. iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă. 25 .  3. fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi.  în faza de execuţie: .la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări.  în faza de licitare .ofertare .la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor. În aceste condiţii.contractare: . .la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament).la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale acestora. .la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată). Acesta este dat în primul rând de codificarea normelor de deviz. Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981. se pot elabora norme de deviz locale. căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor. .

. ] 1 2 3 4 5 6 26 . n Denumirea materialelor UM În lucrare Pierderi la: prelutransp. 1 2 ... Total B. . muncitori 12 necalificaţi Simbol normă de muncă Denumirea prescurtată a proceselor elementare de lucru Nor U ma M de l timp u NT c [ore r..Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului. Consumurile specifice de forţă de muncă: Cantitatea de proces de lucru pe unit. şi crare manip. Consumurile specifice de materiale: Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare Nr. de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul.. Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar. Consum total de forţă de muncă Consum de muncă pe meserii muncitori calificaţi 7 . Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general.. Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A. executantului şi beneficiarului. de lucr. crt.

Total Total rotunjit C. Consumurile specifice de utilaje de construcţie: Cod utilaj Denumirea utilajului Însumarea orelor de utilaj pe procese de lucru Total ore utilaj 27 .

. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri.lucrări de izolaţii etc.pe categorii de lucrări. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII 5. Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz. după care. – analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori. În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01.02. Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr.pe stadii fizice. pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. se încadrează lucrarea şi se cuantifică.lucrări de infrastructură. . la a treia cifră semnificativă. … ).03. la baza evaluării costului unei construcţii. Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare. Valorile rezultate se rotunjesc. o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: .lucrări de construcţii. Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse. De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări.3257 mc → rotund 12. 01.lucrări de arhitectură etc. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: – succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie. cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.5. format din două cifre (01. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. 03. antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri: . Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa.4 mc Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor: – nominalizarea variantelor de articole de lucrări. În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii. 01. De exemplu. 28 . fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie. Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte. . astfel: .1 Antemăsurătoarea Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci. Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate. – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie.01. stabilindu-se lucrările necesare a se executa.lucrări de suprastructură. De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg 12. astfel încât să se cuprindă toate lucrările. caz în care. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări. folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare. antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice.lucrări de terasamente. întotdeauna în plus. de regulă. în acelaşi indicator de norme de deviz. 02. . . … ) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice.

În afara normelor de deviz.. proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei. Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată. De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 km TRB + simbol normă de muncă ..sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 . 29 .. să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t.M.pentru încărcări-descărcări manuale YB01 . Simbolurile se completează cu distanţa de transport.transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi..nr.M.. în locuri de muncă unde se folosesc explozibili).)..... Rotund: .M. Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz... exprimată printr-un număr cu două cifre. … < Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic > Cantitate: ……. pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele simboluri: TRA01A … . …………………………………………………………. autofrigorifice. autocisterne etc.. cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate.transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t..] 2 ………. 1 … Simbol articol Denumire articol de lucrare [U... Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea: Entitatea achizitoare: Unitatea: Proiectant: Pr.5 mc. TRA05A … .: Faza: studiu de fezabilitate ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de < categoria de lucrări > Nr. sub exploatare. U. Pentru aceasta.transportul cu autobasculanta a materialelor.pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă .. TRA04B … . TRA02A … .transportul materialelor grele cu autocamionul. TRA03B … . crt.transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă.transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc). TRA04A … .sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie. TRA02B … .. U.transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă. TRA06A … .transportul cu autobetoniera de 5. TRA03A … .

25) = 16. cu piatră de mozaic din marmură.25 = 15.30 m 30 1 01 02 .30 m Cantitate: 15. crt. fără coloranţi. fără coloranţi. Simbol articol Denumire articol de lucrare [UM} 2 CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc.10 2 ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de construcţii Nr.85 + 3. fără bordură.85 x 3.20 m Se scade lăţimea uşii: – 0.85 3. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură m 2 x (4.25 2.00 1. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.30 m Rotund: 15.Exemplu: Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos. executate simplu.50 90 2. în câmp continuu în grosime de 1.80 m2 CG07B1 Plinte din mozaic.7625 m2 Rotund: 15. 1 4.7625 Cantitate: 15.5 cm.90 m Total = 15. turnate pe loc. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 m2 4.

4. 6.5. Deviz general. 4. 5. executate simplu. precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos.050 26.300 U/M Cantitate Preţ unitar [lei/UM] 600 1. Devizul reprezintă documentaţia tehnico .1 ore 0.253 0. Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz. Articolul de deviz reprezintă un articol de lucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale. conţinut.200 350 6. – 5. scop şi etapă a procesului investiţional. m2 Rotund = 15. fără coloranţi. devizele în construcţii se clasifică astfel: 1. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.014 31 . manoperă. Nr. utilaje de construcţie şi transport.200 450. Deviz financiar.ofertare în etapa de execuţie 1. Deviz pe obiect. În funcţie de modul în care a fost întocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul.500 Valoare totală [lei] 13. kg kg m3 kg kg m3 22. Forţe de muncă Mozaicar 3.037 0. 3. pe baza antemăsurătorilor.economică prin care se stabileşte costul unei construcţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii . acesta poate fi realizat pe categorii de lucrări.000 15. 2. cu preţurile de procurare ale acestora.490 în etapa de proiectare în etapa de licitare . crt. Deviz ofertă. defalcat pe material. fără bordură.2.montaj. 3. utilaj. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. în câmp continuu în grosime de 1.80 m2 Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoare acestui articol. 6.846 18 91 65.394 2. 5.5 cm. Situaţie de plată.1 Devizul analitic Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. sau pe stadii fizice.560 16. Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurile specifice aferente normei de deviz.050 0. 2.30 8. forţă de muncă. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 U.650 3.300 0.2 Devize în construcţii Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şi deci. Denumire resursă Materiale Ciment M30 Piatră din mozaic din marmură Nisip 0 … 3 mm Piatră de frecat Rumeguş de lemn Apă Total 7. Prin însumarea costurilor pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. Deviz analitic. Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus: C G 06 D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. După modul de elaborare.230 31. cu piatră de mozaic din marmură. M.

naval.cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător.5 kW Total TOTAL ore ore ore ore 0. mortar. contribuţia la fondul de şomaj aferent. 10. C.000 690 690 77.09 1. valorile pe articole de deviz defalcate pe materiale.1 Zidar 1. contribuţia la asigurările sociale. salariile de bază ale maiştrilor. Preţul transportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor. Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoarea totală pe articolul de deviz.800 6. de la producător sau furnizor. . De asemenea. precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA). Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli: CAP. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente: . ore ore 0..84 0.03 23.2 Total Utilaje Bob elevator mobil cu electromotor de 4. poligoanele şi atelierele executantului. .F. precum şi taxele aferente acestor transporturi. Mozaicar 2. la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii. la depozitul intermediar. utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. corespunzătoare resurselor materiale. - 32 . beton.cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare.. forţă de muncă şi utilaje.transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare. fără T. manoperă. CAP.80 m2 = 1 228 435 lei În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrărilor de executat. 77 749 lei / m2 x 15.V.552 1.52 7.8.665 12.749 Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. .1 Mozaicar 1. cantităţile de lucrări. 9.500 8. confecţiilor etc. iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal. preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz. moloz rezultat din demolări).cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor.885 738 11. A. CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. după caz. prefabricatelor.29 0.A..200 6. transporturile tehnologice (transport pământ. a materialelor. necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto. transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur. de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat. B. mai conţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale.

şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază.cheltuieli pentru cercetări. studii. chirii terenuri. pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei de construcţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. agrementări. . De cele mai multe ori. . acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului. fondul de şomaj aferent. valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii . . .S. În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora. C. consultanţă. Cu alte cuvinte. autoturisme. apărute în perioada de garanţie a lucrărilor. alte drepturi.). Indicativ P 91 83. CAP. instalaţii ce deservesc clădirile.cheltuieli legate de deplasări. inovaţii. invenţii. dar nu pot fi asociate unui proces de lucru anume.alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general. lucrări pentru măsurători şi verificări etc.salariile de bază ale personalului de conducere. ediţie 1983. semne de circulaţie şi avertizare. lucrări de curăţenie. . 33 . curăţire şi evacuare zăpadă în cazuri normale. încercări. cost apă necesară la branşamente. experimentări. stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. detaşări şi transferări ale personalului de mai sus. . . PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ.cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier.I. care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe. rampe gări. dotări şi echipamentele de birou.montaj. expertize. dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc.CAP. taxe de circulaţie. deratizare şi dezinsecţie. În lipsa informaţiilor se pot folosi cu titlu orientativ.C. tehnic. . verificările A.). trasare şi topometrie etc. economic.cheltuieli privind micul utilaj de construcţii. cheltuieli PTTR etc.cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse.cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor. profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A. impozitul pe clădiri şi prime de asigurare. Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente: .contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării.amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri. . cărţi. B şi C.). publicaţii.cheltuieli cu protecţia muncii. De aceea. . Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. calculată potrivit normelor legale. Această valoare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult. reviste. D.cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea automată a datelor.M. proiecte pentru nevoi proprii. inventar P. scule. etc.dobânzi bancare.). de la o antrepriza la alta. . administrativ. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect. .. cazarmament de la depozit la şantier.

V. În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora. Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe.amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru.2 Devizul pe obiect Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare.lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale personalului muncitor. inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei . Această valoare se înscrie în coloana (5) de materiale. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată. a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier. . La ofertă. În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat. cheltuielilor indirecte şi profitul. Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului de începere a lucrărilor. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul. . Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şi de aici la locul de punere în operă. 5. la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată.Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile legale. se obţine valoarea totală a devizului analitic. un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat. Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior.A. Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a contractantului şi vor fi prezentate de către acesta. se face o analiză de preţ. afectând preţul acestora. funcţie de organizarea tehnologică proprie. obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier. administrativ etc.. ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier. atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. 34 . lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic. neincluzând T.lucrările pentru realizarea bazei de producţie.A. . în cadrul ofertei.V.transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale. În organizarea de şantier se cuprind: .conservare a materialelor. cuprinzând şi T. ca un obiect distinct. Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul de stat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport.înscriindu-se în coloana de manoperă. În cazul în care transportul auto este inclus în preţul materialelor. în baza unui proiect propriu al său. prezentând o listă a principalelor lucrări.2. Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite. devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier în limita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă. stabilindu-se în funcţie de kilometrii parcurşi. Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta variabil în funcţie de categoria de lucrare . Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare. ca o sumă forfetară. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant.

. 5.. climatizare. fără TVA mii lei 2 EURO 3 Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conform ofertei adjudecate. radio-tv.A. %) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) Valoarea pe categorii de lucrări.V. structura derezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare compartimentari. Nr. crt.3 Devizul general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare .PSI.. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 … Denumire 1 I. structura devizului general este prezentată mai jos. (… %) TOTAL I (cu TVA) II ..MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA) TVA (. se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază.DEVIZ PE OBIECT NR. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce. %) TOTAL III (cu TVA) TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (. în prealabil. valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. LUCRARI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALATII Terasamente Construcţii ( rezistenta (fundatii.studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. finisaje) Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire. ventilare. TOTAL (fără TVA): T. intranet Instalaţii de gaze Instalatii de telecomunicatii …………………. 35 ... Conform legislaţiei în vigoare.. %) TOTAL II (cu TVA) III .PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA) TVA (.2.

2.G.1 Construcţii şi instalaţii 4. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Din care Total supusă procedurii de achiziţie publică mii lei EURO 5 6 1 2 mii lei 3 EURO 4 PARTEA I CAPITOLUL 1 .5 3. cheltuieli conexe organizării şantierului 5.179 / 24.: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE DEVIZ GENERAL (Conform H.ENTITATEA ACHIZITOARE : UNITATEA: PROIECTANT: PR. taxe şi cote legale 5.Nr.2.2 Comisione.2.1 Obţinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 1.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei: (mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……) Valoare (inclusiv TVA) Nr. Costul creditului 5.1 Pregătirea personalului de exploatare 36 . acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 .1.5 Dotări CAPITOLUL 5 .R.2 Montaj utilaj tehnologic 3.2.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 .CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ 4.2 3.1.3 Utilaje. nr.3 3.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE 6.ALTE CHELTUIELI 5.CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ Studii de teren Obţinerea de avize. taxe şi cote legale 5. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.10.CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI 1. Comisioane. crt.1 Organizare de şantier 5.1.6 4.4 3. 1.CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI Reţele de racord. utilităţi exterioare incintei CAPITOLUL 3 .4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.1 lucrări de construcţii 5.1 3.

precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. ca aparţinând obiectivului de investiţie.1. hidrologice. Cap. exproprieri. topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie. telefonie. Obţinere avize. Amenajari pentru protectia mediului Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie. Studii de teren Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice. acorduri şi autorizaţii 37 . devieri reţele de utilităţi din amplasament.2. epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază). strămutari de localităţi sau de monumente istorice etc. Amenajarea terenului Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolari. scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol. Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul: PARTEA I-a Cap.3. defrişări. sistematizări pe verticală. evacuari materiale rezultate.6. Obţinerea terenului Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri. precum: plantare de copaci. despăgubiri. reamenajare de spaţii verzi. căi ferate industriale. precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi. radio-tv.2. care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic. În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1. devieri de cursuri de apă. schimbarea regimului juridic al terenului. drumuri de acces. Cap. alimentare cu gaze naturale. fotogrametrice. hidrogeotehnice. energie electrică. plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor. 3. 1. precum: alimentare cu apă. 1. inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor.2 Probe tehnologice TOTAL PARTEA I: Din care:C+M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL: Din care: C+M Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli. 1. agent termic. demontari. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3. din care se specifică partea ce se supune licitaţiei. canalizare. drenaje. precizându-se valoarea totală. geologice.

Construcţii şi instalaţii 1. precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor. b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie. e) obţinerea acordului de mediu. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri. după caz. de evaluare. avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie. canalizare. g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative. Proiectare şi inginerie 1. documentaţii urbanistice. studii de impact. pentru plata verificării tehnice a proiectării. de participare şi de atribuire a contractelor. precum şi pentru multiplicarea acestora. poşta electronică etc. corespondenţa prin poşta. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate. proiect tehnic. Cap. în legatură cu procedurile de achiziţie publică. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.. studiu de fezabilitate. conform legii.5. documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism. termoficare. d) întocmirea documentaţiei. b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă. transportul. anunţuri de intenţie. obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară. Organizarea procedurilor de achiziţie publică Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei. 906/2001 privind înfiinţarea.. cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare. 3. Consultanţa Se includ cheltuielile efectuate. c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa. detalii de execuţie). organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. gaze.1. 2. c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. studii/expertize de amplasament. energie electrică. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate. fax. 3. b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă.6. 3.3. cheltuielile cu onorariile. precum: instalaţii electrice. după caz. instalaţii aferente construcţiilor. 38 . telefonie etc. în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării. f) obţinerea avizului PSI. construcţii speciale. pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piaţă. 3. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică. taxa pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire.Se includ cheltuielile pentru: a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism.4. pentru: a) asistenţa tehnică din partea proiectantului. exclusiv cele cumparate de ofertanţi.

traseele acestora. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale. dotări de uz gospodăresc. 5 Alte cheltuieli 5. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. 4. Cap. după caz. canalizare. -.3. agent termic. 2.1. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. termoficare. dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii. 2.1. navale sau aeriene.1. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 1. PSI. 39 . contracte temporare cu furnizorii de utilităţi. instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte. 2. căi ferate. 4. dotări privind protecţia muncii şi. iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant. închirieri semne de circulaţie. conform legii. Utilaje. ventilare. Cheltuieli conexe organizării de şantier Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier. energie electrică. întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă.1. Dotări 1. instalaţii de încălzire. precum: mobilier. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1. 3. în baza unui deviz ce ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază. 5. 4. terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de constructor. 2. dotări PSI.sanitare. energie electrică.2.apă. telefon etc. 4. a circulaţiei rutiere. inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice.5. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale. radio-tv. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale. posibilităţile de branşare la utilităţi . intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar. existenţa construcţiilor. taxe de amplasament. 5. construcţii sau amenajări la construcţii existente. intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului. telefonie. de amplasamentul obiectivului. canal.4. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care. gaze naturale. 2. Montaj utilaj tehnologic 1.2. utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect. Organizare de şantier 1. căile de acces auto şi căi ferate. realizarea de căi de acces. branşarea la utilităţi. cu unităţi de salubrizare. climatizare. 2. spaţiilor. contractele de asistenţă cu poliţia rutieră.

Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de către beneficiar / investitor. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor. extinderilor. instalaţii aferente construcţiei -. 1.5. necesare pentru primul ciclu de producţie. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor.1. după caz. b) În cazul obiectivelor de investiţii noi. utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei. 2. energie. construcţie specială. expertizelor la recepţie. după caz: comisionul băncii finanţatoare. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor. prevăzute în proiect. cote legale . precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. 2. 6. piese de schimb de mare uzură. transporturi. se aplică un procent de până la 5%.clădire. cantităţi suplimentare de lucrări./subcap.2. Comisioane.2. cote legale şi costuri de finanţare 5. Cap. valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante. modificărilor. cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii. reabilitării la construcţii şi instalaţii existente. 3. cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice. taxe. c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%. taxe. transformărilor. în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea. PARTEA a II-a Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieşte 1.se cuprind. stabilite în condiţiile legii.1.2. 3 şi 4 ale devizului general.3. 40 . Probe tehnologice 1. Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate.se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului. precum şi al reparaţiilor capitale. Cheltuieli diverse şi neprevăzute a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap. salariile personalului direct productiv.2. 5. modernizărilor. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice. precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă. 5. Costul creditului . rodajelor. PARTEA a III-a Fondul de rulment necesar începerii producţiei Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime.2. d) Din procentul stabilit se acoperă. în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor. Comisioane. 2. 1. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii . cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului. utilaje şi echipamente.3. urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii. Pregătirea personalului de exploatare Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.2.

fără coloranţi. 41 . aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare. 1 1 Simbol articol 2 CG06D1 Denumire articol 3 Pardoseli din mozaic turnate pe loc. fără coloranţi.047.5. prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă. 5 Preţ Unitar 6 Preţ Total 7 15. manopera. Cu toate acestea. Acest lucru se datorează faptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă.30 m 22.5 cm. executate simplu. Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz. utilajele.M. valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări.2. în câmp continuu în grosime de 1.000 2 CG07B1 Plinte din mozaic. inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA: 15. . transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor. pe formularele devizului ofertă.se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic. Conform legislaţiei în vigoare. . se determină preţul unitar pe articol de deviz ofertă.401 Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total.4 Devizul ofertă Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare . descrierea lucrărilor de executat. … Nr.405 1.împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol. crt. preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz. determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă. fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale. inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea.902 350401 2. conţin şi ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic.80 m2 107. cantităţile de lucrări.ofertare. devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor. Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea: OBIECTIVUL: OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR. Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel: . fără bordură.valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport. cu piatră de mozaic din marmură. Pe baza preţurilor proprii privind materialele.697. în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 Cantitate 4 U. turnate pe loc.

diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor de import. forţă de muncă şi utilaje. preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă.extrasul de transport auto (uneori). întocmite de data aceasta de către beneficiar. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea. În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe. iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate.A.montaj. evoluează în timp. Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic. – întocmirea extrasului propriuzis. sau pot fi preţurile la zi. Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor.V. 42 . în plus se calculează cota de T. Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată. astfel: . întocmite de executant cu acordul beneficiarului.2. de obicei o lună. aferentă. La intervale regulate de timp. se elaborează extrase de resurse. între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată. necesare execuţiei unei lucrări de construcţii. În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor. Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare. . se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval. practicându-se o singură dată în cadrul unui contract. 5.2.extrasul de forţă de muncă. manoperă. situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos.chirii pentru terenuri etc. respectiv lunar. . Tot prin devize financiare. în funcţie de condiţiile generale.5. se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii . Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective.6 Devizul financiar Prin devize financiare. 5. . cu acordul executantului.extrasul de materiale.3 Extrase de resurse În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor. Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat. Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor.5 Situaţia de plată În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii. Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale. se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor. prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine alfabetică). dar care se suportă de executant. convenit la un moment dat. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai înainte au început.extrasul de utilaje de construcţii. utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. Acestea pot fi: . .montaj pentru prestaţiile efectuate de beneficiar. Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii. dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii .

26. 20. 16. agricultură şi zootehnie Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii Poduri Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări 43 . – costurile legate de folosirea forţei de muncă. 1. social . 21. apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul. crt. 11. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi. 9. 24. 17.În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale. 19. 2. petrolieră. 4. furnizând rapoartele necesare în forma dorită. 10. Ca urmare. Simbol Ac At C D E F Fj G H1 H2 I If Iz L1 L2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 P RpA RpAc Domeniu Alimentări cu apă şi canalizări Automatizări Construcţii industriale. locuinţe. 22. 7. celulozei şi hârtiei Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară.culturale şi agrozootehnice Drumuri Instalaţii electrice la construcţii Instalaţii frigorifice Foraje Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran Construcţii portuare Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii Îmbunătăţiri funciare Izolaţii la construcţii şi instalaţii Linii ferate şi înguste Linii tramvaie şi troleibuze Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare Montaje utilaje tehnologice din industria chimică. care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor. 23. Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: – sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. 6. 12. 18. 14. Anexa 2 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ ediţia 1981 Nr. 13. 8. 15. 25. 3. forte de muncă şi utilaje de construcţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61. 27. 5.

40. 41. 32. 33. locuinţe. 38. 30.28. 36. 29. iluminat public şi branşamente Linii electrice de contact.culturale şi agrozootehnice Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii Instalaţii sanitare al construcţii Tanele Telecomunicaţii Termoficare Terasamente Instalaţii de ventilaţii în construcţii Staţii. 34. semnalizări şi centralizări feroviare 44 . 31. 35. 37. 39. RpC RpE RpG RpI RpS S T Tc Tf Ts V W1 W2 W3 Reparaţii la construcţii industriale. posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune Reţele de distribuţie a energiei electrice. social .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful