FILOSOFIA CULTURII SI TEORIA VALORILOR de Tudor Vianu Cap.VI Conflictele valorii economice si aplanarea lor 1.

Scopul studiului In acest capitol autorul propune studiul valorii economice si conflictele ce apar in urma asumarii acesteia . El afirma luand in considerare pe fiecare din valori sau , mai bine zis , considerand pe rand tipurile omenesti purtatoare , in mod respectiv , a fiecareia dintre acestea , sa arat mai intai conflictele in care structurile tipice se pot pune cu valorile care nu alcatuiesc centrul si resortul lor cel mai intim , iar pe de alta parte sa arat cum totusi celelalte valori se pot asocia cu valoarea care alcatuieste centrul si axa fiecareai dintre aceste configuratii sufletesti. De asemenea autorul doreste sa prezinte conflictele cele mai observate in legatura cu ele ( valorile ) si chipul cum acestea au putut fi uneori rezolvate. 2. Prezentarea studiului Prin valori Tudor Vianu intelege valorile religioase, teoretice , estetice , economice si morale. In continuarea studiului el realizeaza o descriere a evolutiei modului in care era privita aceasta valoare din Antichitate pana in Epoca Moderna . Autorul a apelat la analiza documentelor pentru a-si putea imagina si pntru a intelege conflictele generate de aparitia valorii economice reprezentata de ban.Acesta a studiat atat documente scrise in Antichitate ( Politica Aristotel), Evul Mediu (Leon Batista Alberti Del governo della famiglia) pana in Epoca Moderna ( biografia lui Benjamin Franklin, Max Weber Sociologia religiilor). Prin exemple elocvente Tudor Vianu ne arata importanta valorii economice . Astfel : In viziunea lui Aristotel omul care se preocupa numai de valoarea economica era condamnat pentru ca se abatea de la norma dreptei conduite in viata.De asemenea el condamna imprumuturile pe dobanda si camata , pentru ca acestea nu respecta scopul pentru care a fost creat moneda , adica inlesnirea schimbului.In acest caz apare un conflict intre punctul de vedere economic si cel estetic si moral ,deoarece in viziunea lui Aristotel cel care economiseste se ingrijeste doar de placerile trupesti si nu de suflet. Dar uneori punctul de vedere economic a intrat in conflict si cu punctul de vedere religios.(T.Vianu) . Aceasta situatie este ilustrata intr-o afirmatie a scriitorului Baxter care sustine ca banul intoarce sufletul omului de la Dumnezeu si il orienteaza catre creatura. Prin aceasta intelegand ca omul devine din ce in ce mai preocupat de modurile in care poate sa castige bani si uita de sufletul su si de relatiile cu celelalte persoane din jurul sau. Autorul Leon Batista Alberti reuseste sa surprinda conduita si mentalitatea burgheza a vremii sale , ajungand la concluzia ca toate valorile se pot imbina armonios .Astfel in aceasta carte moralul ajunge sa devina asociat cu economicul. In sprijina acestor idei este dat exemplul un pasaj din biografia lui Benjamin Franklin , tipul omului economic .Acesta munceste , isi administreaza averea si isi

impune o disciplina morala pe care o studiaza si care ii aduce numai beneficii , deoarece ii creeaza in societate o imagine favorabila .De asemenea B. Franklin arata prin puterea exemplului propriu ca introducerea unor principii cum ar fi : temperanta, tacerea, ordinea, decizia , moderatia, echilibrul moral, zelul , loialitatea, echitatea, stapanirea de sine , curatenia , castitatea nu fac altceva de cat sa il ajute in dezvoltarea personala si economica .Alberti sustinea ca burghezul trebuie sa se ocupe de conduita sa in societate , astfel incat sa nu lipseasca la evenimentele importante ce se desfasoara in cadrul acesteia si sa nu se arate decat intr-o societate convenabila. Sociologul Max Weber si-a bazat studiile pe legatura dintre valorile religioase si cele economice , modul in care acestea relationeaza si se influenteaza .Dupa autor la baza formarii mentalitatii capitaliste se afla o contributie religioasa de ordin protestant.Un exemplu elocevent ar fi cel al pstavarului francez care considera ca profitul este o binecuvantare de la Dumnezeu , iar averea dobandita trebuie transmisa copiilor si nepotilor , deoarece lui nu ii folosea la nimic.

3. Concluzia In concluzie, putem afirma ca autorul ne indeamna prin intrebari retorice sa reflectam asupra citatelor prezentate si sa descoperim ceea ce inseamna pentru noi valoarea economica si in ce conflicte ne atrage aceasta atat interne , cat si externe. Tudor Vianu afirma : Valoarea economica nu este deci incompatibila cu nici una dintre valorile care in Antichitate erau prezentate ca opusele si dusmanele ei. Exista posibilitatea de a organiza in jurul economicului celelalte valori , care iau in aceasta constelatie tocmai caracterul pe care-l indica valoarea principala care le guverneaza. Imprejurarea trebuie retinuta ca unul din primele exemple ale felului in care valorile comunica in interiorul structurii sufletesti.