P. 1
Bun

Bun

|Views: 7|Likes:
Published by Iacob Ionut

More info:

Published by: Iacob Ionut on Jan 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/14/2014

pdf

text

original

REZUMAT Geografia umana si economica (antropogeografia) este a doua ramura majora a geografiei (cealalta fiind geografia fizica) dar

isi revendica in raport cu aceasta o vechime mai mare si o importanta practica superioara. Exista mai multe opinii asupra termenului care sa desemneze cercetarea/prezentarea geografica a societatii umane (ca distributie spatiala si ca actiunea asupra mediului inconjurator), dominante fiind geografia umana (si economica) si antropogeografie, termen clasic, cu cea mai veche prezenta in limbajul stiintific. Se argumenteaza nevoia de revenire la termenul antropogeografie, consacrat de Fr.Ratzel pe fondul pastrarii si folosirii in paralel a celui de geografie umana (si economica). Geografia umana (si economica)/ antropogeografia se dovedeste a fi cea mai veche dintre ramurile/ preocuparile geografice, caracterul ei utilitar ca domeniu al cunoasterii umane fiind evident inca din antichitatea elena is mai ales romana. Largirea orizontului geografic al europenilor ± pana in pragul Marilor Descoperiri Geografice ± si contributiile deloc neglijabile ale arabilor se circumscriu spatiului Lumii Vechi. Modificarile socia-economice si politice majore au avut un impact direct asupra volumului de cunostinte antropogeografice, asupra perceptiei de catre europeni a celorlalte parti locuite ale Terrei. Geografia se dsprinde de filosofie odata cu Erathostene si ajunge la deplina ei consacrare ± in lumea antica ± prin Strabon si Ptolemeu. Modelele impuse de catre acestia vor fi urmate pana tarziu, in pragul epocii moderne. Evul Mediu nu a fost in intregime o perioada de regres in geografia umana; mai degraba avem de-a face cu o faza de continuitate ± pe alte coordonate spatiale si spirituale ± ce va conduce spre acel moment decisiv din istoria omenirii si al stiintei noastre, cel al Marilor Descoperiri Gegorafice. Raman drept castiguri ale geografiei umane abordarea regionala a realitatilor umane (etnice, spirituale, economice, politice, s.a.) si tentativele de explicare a realitatilor si a deosebirilor dintre societati si oameni prin raportarea la conditiile de mediu (si nu la divinitate). Prezentata mai tarziu ca un element negativ, aceasta raportare la mediul inconjurator reprezinta un element de progres pe calea lunga a desprinderii explicatiilor privind lumea reala de factorii religiosi.

PARTEA A II-A
Marile descoperiri geografice
Izolarea autoimpusa de catre noua dinastie chineza a indreptat toata atentia europenilor catre Indi si Asia de SE de unde soseau mirodeniile, aurul si diamantele. Pentru a ajunge in India, europenii erau obligati sa evite marele obstacol in calea drumului pe uscat, reprezentat de Imperiul Otoman. In plus, traseul greoi si cu multi intermediari pe care il urmau, ridica foarte mult pretul produselor, un saculet de mirodenii ajungand sa valoreze cat unul de aur ! ³Indrazneala care a determinat pe Columb sa porneasca hotarat spre apus, pe Bartolomeo Diaz si Vasco da Gama spre Sud si pe John Cabot spre nord, isi are in primul rand izvorul in vointa deplin constienta de telul ei: de a descoperi in cele din urma pentru lumea occidentala, o cale maritima spre India, o cale libera, fara piedici, fara v mi. Indaratul eroilor din aceasta epoca de descoperiri, se aflau comerciantii, ca puteri care pun in miscare o idee; si chiar si acest dintai impuls eroic pentru cucerirea lumii s-a ivit din motive cat se poate de 1

convins ca a juns in Asia rasariteana. Publicata la Amsterdam. geografii lasand matematicienilor preocuparea perfectionarii tehnicilor de reprezentare. romanii n-au putut juca un rol important. care include acele scrieri geografice care descriu trasaturile diferitelor locuri. Toate aceste noi teritorii trebuiau sa-si faca loc pe harti.materiale. ³In largirea orizontului geografic. Ea poate fi considerata prima lucrare de geografie descriptiva moderna in care se trece la problemele de geografie regionala (prioritar de geografie umana). sunt parti reciproc interdependente ale unui intreg. descriindu-se tarile din Europa. primul care a facut-o a fost Varenius. In acest timp. iar pe de alta parte geographia specialis (azi geografia regionala). s-a confirmat existenta Oceanului planetar unic. foarte greu de prelucrat si interpretat. spatii. debarca in 28 octombrie pe o insula mai mare. in coltul cel mai retras al Mediteranei si lipsita de o navigatie activa´ Simion Mehedinti. In mod evident. se intocmesc harti ale lumii care actualizaza pe masura noilor descoperiri. Prima lucrare care s-a bucurat si de un mare succes la vremea sa. spaniolii fac cunostinta cu tutunul. fiind necesare noi tehnici mai precise de intocmire a acestora. La inceputul secolului al 16-lea are loc un alt eveniment de rasunet si anume expeditia spaniola sub comanda portughezului Fernando Magellan (1519 ± 1522) care realizeaza prima calatorie in jurul lumii si implineste astfel visul lui Cristofor Columb. In timp ce portughezii au avansat rapid in lungul atlantic al Africii. autorul evidentiind caracterul dual al stiintei noastre: pe de-o parte geographia generalis. caci ei sunt un popor continental si tara lor nu se deschide decat pe o mare inchisa. Cristofor Columb a murit in 1506. Geografia devine o adevarata moda. trebuie sa-i alaturam o alta la fel de importanta in contextul epocii. insula Cuba. Primul care se ³leapada´ de preocuparile teologice (goleste textele geografice de informatii sau trimiteri teologice) este Bernhardus Varenius. acela de a ajunge in Est calatorind catre Vest. cel putin in trasaturile sale esentiale. porumbul. prectician si teoretician al geografiei 2 .trebuie sa tinem seama de noua faza economico-sociala in care intrasera tarile din vestul continentului nostru. dublati de cartografi. gratie explorarilor. Navigand in continuare printre insule. ei consacrandu-se de acum inainte studierii obiectelor si fenomenelor care sunt reprezentate pe harti. regiuni. Marile Descoperiri Geografice au indus un flux enorm de informatii. iar geografii. lucrarea surprinde prin modernitatea ei. cartoful. Cartografia devine autonoma in momentul in care Terra este cunoscuta aproape in totalitate. mai sunt si alte cauze care au condus la Marile Descoperiri Geografice. apare ca unul din motivele cele mai puternice ale epopeei maritime cuceritoare de noi taramuri. plante de cultura raspandite azi in intreaga lume. pe care o considera a fi Japonia din cartea lui Marco Polo. Sunt evidentiate modificarile intervenite in Lumea Noua in urma colonizarii europene si a amplificarii comertului cu sclavi ³importati´ din Africa. Totusi. Valorizarea si dezvoltarea teoriei geografice antice In doar tre decenii (1492 ± 1522) s-a dovedit practic forma sferica a Terrei. precum si identificarea legilor universale si a principiilor aplicabile in orice loc (general valabile). cele doua sectiuni ale geografiei in viziunea lui Varenius. portughezii au ajuns in India (1498. este prima lucrare de geografie generala moderna. Se poate spune ca dupa Columb. ce are in vedere descrierea Terrei in general. primul uscat din Lumea Noua. zone. In primul rand. Motivatiei comerciale/ economice.Kant. Africa precum si noile pamanturi descoperite. Cristofor Columb debarca la 12 octombrie 1492 pe insula San Salvador din arh Bahamas. este vorba de raspandirea crestinismului. sunt ³la mare pret´ la curile regale si imperiale europene. incredintat fiind ca a ajuns in apropierea continentului asiatic. Vasco da Gama). a fost Cosmographia universalis intocmita de Sebastian Munster (1544). s-au descoperit noi continente. unul din cei mai mari geografi din toate timpurile. imens in comparatie cu masele uscatului. autor al lucrarii Geographia Generalis (1650). Aceasta lucrare apreciata si folosita de marele filozof (si geograf) I. Immanuel Kant. In Cuba. lipsa metalelor pretioase folosite in continuare ca principale mijloace de plata. apoi continentele Asia. Se realizeaza astfel o noua proiectie cartografica ± Mercator ± si tot acum apar primele globuri geografice. lumea a aratat si a evoluat pe alte coordonate.

istoria si geografia sunt stiinte esentiale. deoarece fara ele nu se poate ajunge la deplina intelegere a lumii. Pregatirea tanarului Humboldt a inclus cursuri de tehnologie. fondatorii geografiei moderne Cu Al.. Franta si Anglia impreuna cu Georg Forster (german care participase la a doua calatorie a lui J. iar a doua ca fiind una fizica (pun accentul pe apropiere). considerand ca studiul geografiei este cel mai nimerit pentru a dezvolta judecata sanatoasa a omului. Al. cercetare ce poate fi realizata si fara a calatori´. filologie. El a predat geografia 40 ani la universitatea din Konigsberg. Olanda. intr-un anumit loc (geografia). are mai multe cauze: unele sunt legate de activitatea sa didactica. Kant propune o viziune asupra geografiei prin care o separa de religie. 3 .. Aceasta opinie a lui Kant in privinta deplasarilor mai lungi (el nu a parasit niciodata Prusia Orientala).Cook in jurul lumii). precum teoria/ipoteza privind formarea Universului sau explicarea originii vanturilor de vest precum si a caracteristicilor acestora. modelele de tratare a fenomenelor spatiale.. Pe langa Forster. istorie. Kant s-a nascut si a trait toata viata in Konigsberg. deplasarea sa tranformandu-se dintr-o deplasare turistica. Al.un astfel de oras poate fi luat ca exemplu pertinent pentru cercetarea universului antropic si a celui natural. Al. Aceasta calatorie i-a stimulat ambitia de a intelege ceea ce vedea cu ochii sai. apare ca interesanta considerarea tinutuli natal drept veritail poligon de testare a cunsotintelor despre naturasi societate privite sub raport spatial. geografia gaseste raspunsuri la intrebarile sale fundamentale: unde. pe care le putem numi cruciale. aducand contributii deosebit de importante. considerata drept stiinta care analizeaza fenomenele si obiectele ce apartin aceluiasi spatiu. fiind primul care l-a introdus intr-un studiu geografic. fizica.. in care se afla sediul guvernarii.. necesar cursurilor predate si argumentarii filosofiei sale. Kant clasifica fenomenele accesibile cunoasterii umane din doua puncte de vedere: primul in raport cu natura lor. arheologie. Forster a contribuit foarte mult la dezvoltarea geografica a tanarului Humboldt. cum si de ce ?.von Humboldt s-a nascut la Berlin (1769 ± 1859) intr-o familie de burghezi. economie. In acest fel. In viziunea lui Kant. von Humboldt si C. punctul central al unui regat. iar al doilea in raport cu pozitia lor in timp si spatiu. si Im. afla opiniile lui Kant asupra cutremurelor. semnand divortul ³amiabil´ dintre cele doua domenii ale cunoasterii umane. cat si prin pozitionarea sa in spatiu. Kant a dat dovada aplicarii conceptiei sale asupra geografiei. Oricum. Kant s-a apropiat de domeniul sitintelor naturii. Astfel.Kant a avut o influenta asupra lui. despre care Kant a scris intre altele: ³un oras mare. geografice impuse de cei doi fiind urmate in linii generale pana in zilele noastre. Prima abordare o defineste ca fiind logica (pun accentul pe similaritati).Ritter incepe o noua faza in dezvoltarea geografiei. De aceea geografia si istoria au un rol fundamental de a plasa fiinta umana in lume. Principala contributie kantiana in domeniul geografiei ramane insa cea a fundamentarii filozofice a stiintei noastre.. Primul l-a reprezentat calatoria facuta in anul 1790 in Renania. opinii dezvoltate pe marginea cataclismului ce distrusese la 1 nov 1755 capitala lusitana.von Humboldt si C.von Humboldt ar fi devenit un foarte priceput functionar al curtii regale prusace daca in viata lui nu s-ar fi intamplat doua evenimente. legata de prelucrarea enormului material informativ geografic (si nu numai).In a doua jumatate a sec 18 se remarca figura impunatoare a lui Immanuel Kant. prin viziunea lui Kant. Aflam aici aplicarea metodei comparative si cea a distributiei spatiale. Ritter. chimie. Omul este studiat atat prin ³pozitia´/ situarea sa in timp (istoria). intr-o adevarata calatorie stiintifica. ideile sale fiind asimilate in cadrul pregatirii din adolescenta si tinerete. foarte cunoscut ca filozof dar in acelasi timp un remarcabil geograf. Dintr-un prim eseu publicat in traducere engleza. Prin aceasta.

Al doilea moment crucial a survenit atunci cand porneste impreuna cu un botanist francez intr-o lunga calatorie in America spaniola tropicala. lucrare in 5 volume. el a fost dominat de ideea intelegerii conexiunilor. In paralel cu acest ³jurnal de calatorie´ monumental. g) Prin studierea legaturii dintre clima si vegetatie. ani in care a cules un extraordinar de vast material informativ. prelucrat si interpretat apoi timp de zeci de ani. in buna traditie aristoteliana c) El a dorit sa arate modul in care numeroasele fenomene ale naturii interactioneaza unele cu altele in diferite locuri de pe Terra. Cea mai imiportanta lucrare a sa ramane Kosmos. Humboldt nu a neglijat aspectele de geografie umana. ci important este sa scoti in evidenta insusirile cele mai caracteristice ale fenomenelor. subintitulata ³schita de descifrare fizica a lumii´. Se evidentiaza in randul lucrarilor cu un pronuntat caracter antropogeografic. Relatiile dintre lumea animala si cea vegetala. Pamantul a fost considerat un intreg organic inseparabil. fondatorilor stiintei noastre a) El este primul care a privit natura intr-o perspectiva geografica.von Humboldt publica si Taboluri din natura in care face de asemenea dovada extraordinarului sau simt de observatie. ale carui parti erau reciproc interdependente. punand accentul pe metoda inductiva. i) Humboldt mentiona ca nu este suficient sa constati faptele si fenomenele. pe atunci colonii spaniole. el a parcurs anii de scoala sub influenta unor percepte care stimulau cunoasterea lumii prin 4 . a descoperit legea zonalitatii si etajarii fitogeografice. Humboldt ramane in primul rand drept unul din fondatorii geografiei moderne. Humboldt fiind considerat de contemporani drept al doilea descoperitor al Americii. Alex. face numeroase masuratori de temperatura. a legaturilor de multe ori doar banuite sau pur si simplu ascunse. e) Al. j) A aratat stransa legatura intre geografia regionala/ descriptiva si cea generala/ teoretica. primul care a conceput geografia ca o descriere rationala si explicativa a peisajelor terestre considerate ca intreguri. b) A crezut cu tarie in metodele stiintifice. Al doilea parinte al geografiei moderne este considerat Carl Ritter. monografiile regionale asupra Mexicului si Cubei. Nascut in 1779 intr-un targ din Saxonia aflat la poalele muntilor Harz. contemporan cu Al. observand ca temepratura variaza la aceeasi latitudine in functie de departarea fata de ocean si apoi pe baza datelor colectate (proprii si de la statiile meteo). Totusi. Aceasta calatorie reprezinta prima expeditie cu adevarat stiintifica realizata in Lumea Noua. calatorie ce se va sfarsi in anul 1804. In cadrul unei calatorii facute in Rusia. ambele avand nevoie una de cealalta pentru a progresa. neevidente la o analiza mai superficiala. Desi este revendicat de mai multe discipline. el a fost mai putin interesat de descoperirea a noi specii (desi adusese din America 6000 de specii de plante. d) A pus accentul pe distributia fenomenelor in natura si nu pe clasificarea simpla a formelor intalnite.von Humboldt fata de care nutrea o adevarata prietenie si pretuire. economica si politica. a realizat o harta cu izoterme la nivelul intregii planete. Din cei peste 60 ani de munca stiintifica. Humboldt a transferat ideea lui Kant de impartire a domeniului stiintelor naturale in trei sectiuni: . fara a scapa din vedere societatea omeneasca cu toate aspectele sale. explorarile sale au reprezentat doar cinci ani.istoria geologica a Terrei . urcandu-l pe Humboldt pe piedestalul destinat creatorilor. In contrast cu alti naturalisti ai vremii. El a facut o serie de descoperiri si observatii de rasunet pentru dezvoltarea geografiei ca stiinta. consemnate intr-o monumentala lucrare (30 volume) pentru care si-a sacrificat toata averea.physikalische Geographie El nu a dorit sa se limiteze la unul din cele trei domenii. Vederile sale asupra geografiei erau cu totul extraordinare. f) A fost primul care a atras atentia asupra rolului pe care il joaca omul si influenta sa asupra naturii.descrierea naturii . de asemenea ce dintre omenire si conditiile geografice erau in centrul preocuparilor lui. h) A acordat o mare atentie metodei cantitative in caracterizarea faptelor prin intermediul a diversi indici. din care peste 3000 necunoscute in Europa).von Humboldt a pus bazele cercetarii geografice regionale.

cunoasterea directa. Consacrarea deplina in domeniul geografiei o capata in urma puhlicarii unei geografii a lumii pe regiuni. a devenirii sale. Sunt prezentate in Erdkunde. El nu privea forma continentelor (de exemplu) ca pe una accidentala. El afirma in Erdkunde ca prin folosirea unei culegeri de harti ca principala sursa pentru demonstrarea stiintei sale. afirmand ca Äpamantul si locuitorii sai se afla in cele mai stranse relatii reciproce. El atinge si latura geografiei umane. Dupa aceasta performanta stiintifica. marea complexitate a naturii. special pentru a fi capabila sa joace un rol desemnat de Dumenzeu pentru dezvoltarea omului. Contributia lui C. aspecte de geografie regionala ale Africii si Asiei. geografia celorlalte parti ale lumii fiind cuprinsa in alte lucrari de mai mica intindere. unde l-a avut ca student ep viitorul rege al Romaniei. C. lucrare ce a starnit un viu interes din partea publicului si i-a adus acestuia o medalie de aur. In 1827.. prin care el intelegea interconexiunile si interrelatiile existente la suprafata terestra. Dupa cum afirma biografii sai. Adept al observatiei directe si al cercetarii de teren. regiune cu regiune ar trebui sa conduca la recunoasterea unitatii in aparenta ei diversitate´. C. Carl Ritter a creat o adevarata scoala. geografi. In paralel. moment din care relatiile dintre cei doi mari oameni de cultura germani. C. Viziunea lui Ritter asupra stiintei izvora din credinta ferma in Dumnezeu. Aceasta viziune implica privirea regiunilor individuale sau a continentelor. spre a-ia arata omului calea dezvoltarii sale. intre acestea aflandu-se si un studiu asupra continentului insotit de 6 harti. El spunea urmatoarele: Äsistemul meu este bazat pe fapte si nu pe argumente filosofice. Adunarea datelor nu este un scop in sine.Ritter fiind titularul primei catedre de geografie existente in vreo universitate din lume.Ritter realizeaza a doua editie a lucrarii Erdkunde. El a considerat necesare cercetarile de teren. devin tot mai stranse. C. Pamantul influenteaza pe locuitorii sai. cel al noii stiinte. cel al ³regionalismului´ si cel al teleologiei. Viziunea ritteriana asupra relatiei om-mediu era in concordanta cu spiritul timpului sau. iar locuitorii. Pe plan stiintific. calatoriile si deplasarile sale au fost mai restranse. din care s-a dezvoltat mai tarziu antropogeografia/ geografia umana. 5 . este realizarea de observatii pas cu pas. Avand o astfel de pozitie in lumea germanica. si nu pornirea de la vreo ipoteza. 2. fara a lipsi cu totul. Alexander von Humboldt se stabileste la Berlin.Ritter a fost deci primul mare oponent a ceea ce s-ar putea numi Ägeograf de teren´. conducator al Universului. A dezvoltat ideea unitatii in diversitate. am comite. 3. Riter publica o serie de studii de geografie asupra Europei. Intre anii 1804 ± 1807. o mare greseala. El privea Pamantul drept Äcasa de educatie a omului´. adica de la un lucru concret la un alt lucru concret. Ritter a fost si profesor la Academia Militara din Berlin. ci ca pe una determinata de Dumenzeu. ca planificator. Istoria si geografia trebuie sa ramana pentru totdeauna inseparabile. profesor si coleg cu Ritter la univeristatea din Berlin. in 1820 i se creaza o catedra speciala la universitatea din Berlin. geografii trebuind sa faca observatie dupa observatie pana cand legile generale devin evidente pentru cercetator. cel al studiilor inductive. intitulata Erdkunde. geografia. Regula fundamentala propusa de el pentru geografie. Ulterior.´. Contributii ritteriene: 1. produc modificari in ansamblul mediului natural. in anii studentiei. Ritter este apreciat drept reformatorul geografiei. Intre acestea. drept unitati care formeaza obiectul de studiu al geografului. Interesanta este viziunea lui Ritter asupra cercetarii geografice. Ritter combate ideea potrivit careia a cunoaste harta este identic cu a sti geografie. la randul lor.Ritter la dezvoltarea geografiei poate fi sintetizata pe cinci paliere: cel al unitatii in diversitate.Ritter a avut ca obiect favorit in scoala. Vorbind despre geografia anterioara lui. Ritter va folosi astfel de harti fara a exagera rolul si rostul acestora. geografiei i s-a alaturat istoria si teologia. Carol I. intr-o stiinta. se numara si o calatorie prin Europa sud-estica. prin drumetii si calatorii mai lungi. sistematizarea si compararea datelor. cand a petrecut cateva saptamani si in Tara Romaneasca.. Fiind angrenat in sistemul unviversitar. mult mai ampla. recunoscand asemenea lui Humboldt. cel care a transformat un domeniu de cercetare. In lucrarile sale ulterioare. A militat pentru o ³noua geografie´. cu filosofia lui Hegel. Humboldt spunea ca Äopera lui Ritter este o implinire a planlui lui Varenius´. ca geografi. in 19 volume. de studiu. fapt care a intarit influenta lor asupra contemporanilor. in care natura a fost creata de Dumenzeu cu un anumit scop.

b) C.Ritter s-a vazut obligat sa se concentreze asupra relatiei societate-madiu natural. deoarece ea reprezinta inceputul dezvoltarii moderne a geografiei. au trecut aproape doua decenii pana la aparitia unei alte perosnalitati geografice impunatoare.Hartshorne.Ritter a considerat drept obiect al geografiei. amandoi au acordat o mare atentie unitatii naturii. Intre audientii sai s-au numarat Karl Marxx. El a dat stiintei noastre unitate si coerenta. In privinta lui Ritter. dupa acest inceput stralucitor. prin care. a) C.von Humboldt si Carl Ritter a fost numita clasica de catre marele geograf america R. s 6 . este privit ca un continuator al ³geografului´ Kant. in scrierile sale s-a bazat mai mult pe observatiile facute de altii. relatiile.Ritter este fondatorul metodei comparative din geografia regionala. Dar Ritter a folosit geografia fizica pentru a identifica habitatele umane sau pentru a preciza limitele regiunilor locuite.Ritter.Ritter introduce in geografie principiul integrarii care incearca sa explice raporturile dintre fenomenele geografice pe baza comparatiei. contributia sa cea mai importanta ramane in domeniul geografiei regionale. Friedrich Ratzel este fondatorul antropogegorafiei.von Humbold. A a vut o puternica influenta in epoca. care au scos geografia din Ämlastina´ detaliilor si informatiilor de tot felul acumulate timp de cateva secole. contribuind esential la individualizarea antropogeografiei. cea mai mare contributie a sa fiind in domeniul geografiei fizice sistematice. interconexiunile dintre multimea fenomenelor fiind analizate la nivelul unor areale.4.Ritter. incat dupa dispartia sa fizica in toamna anului 1859. impreuna cu populatia. Alexander von Humboldt si Carl Ritter au ramas personalitati de exceptie. In fapt. Specializarea cercetarilor geografice Geografia reprezentata de Al. Elisee Reclus. clar delimitate. PARTEA A III-A Consolidarea geografiei moderne Expansiunea geografiei universitare. studiul spatiilor de pe suprafata Terrei. a lumii inconjuratoar. El a fost in principal un antopogeograf. Toate acestea trebuie privitesi studiate prin folosirea metodei istorice. modelul de tratare preconizat de el fiind si in prezent folosit de geografii regionalisti din intreaga lume. economia si mediul natural. Humboldt a fost puternic angajat in dezvoltarea treptata a stiintei naturii. El nu a fost un veritabil om de teren/ cercetator dupa criteriile actuale. multi il considera drept fondatorul biogegrafiei si al climatologiei. Aspectul teleologic al geografiei lui C. Atat de mare a fost personalitatea lui C. asa dupa cum Humboldt nu a ignorat geografia umana. Exista desigur diferente considerabile intre C. una fiind mult clamata si anume punctul de vedere stiintific al lui Humboldt opus celui religios al lui Ritter.Ritter si Alex.Ritter in epoca si identificarea geografiei cu activitatea sa. considerat de multi drept cel mai mare si mai influent geograf al tuturor timpurilor. Totusi. catedra de geografie de la Universitatea din Berlin a fost desfiintata. Dezvoltarea stiintei facea tot mai dificila cuprinderea de catre o singura persoana a ansamblului unei intregi stiinte. fapt ce il deosebeste de contemporanul si prietenul sau Humboldt. beneficiind de catedra de geografie pe care a slujit-o timp de aproape 40 ani. - Acesti doi titani ai stiintei noastre au marcat dezvoltarea geografiei. Arnold Guyot. astfel ca insusi C. 5. Ritter nu a ignorat geografia fizica. apoi amandoi credeau ca scopul final al cercetarii era de a clarifica aceasta unitate. Abordarea regionala este cea care l-a facut faimos pe C. c) C.

Ea capata aspectul unei adevarate miscari stiintifice in care se manifesta idei dintre cele mai diferite. deoarece ea s-a dovedit a fi o intregire a geografiei lui Humboldt si Ritter. nu exista determinari ci numai posibilitati. scoasa insa din aceasta pozitie. Calatoreste ca junralist prin Europa (inclusiv in spatiul romanesc). Statul este un organism legat de un anum ti teritoriu. In urmatorii ani. Acest raport organic permite sa vorbim de biogeografie. avem de-a face cu posibilitati si nu cu certitudini (determinari). traiesc. numita de el posbilism. pe de-o parte din unele idei si principii ale lui Humboldt si Ritter si din evolutionismul generat de lucrarea lui Ch. an in care este chemat la universitatea din Leipzig. El mai spunea ca circulatia este conditia prealabila a cresterii Statului.08. Fara teritoriu nu ne putem gandi la om si deci nici la Stat.Avem astfel un cu totul alt orizont al geografiei care depaseste faza speculativa sau cea descirptiva. studii care nu ofereau posibilitatea desprinderii unor legitati si nici posibilitatea cercetarilor mai detaliate pe anumite directii. participa la razboiul franco-prusac. El are meritul incontestabil de a arata ca si fenomenele antropice aidoma celor naturale. lucrarea care i-a adus celebritatea in randul geografilor. luandu-si doctoratul in zoologie. Friedrich Ratzel ± fondatorul antropogeografiei moderne. Aceasta abordare antideterminista. cetatenii unui stat 4) Notiunea de ³spatiu-vital´ este centrala 5) Opozitia dintre puterile continentale si puterile maritime 6) Geografia politica contine si o dimensiune subiectiva. care se nasc. Noua geografie se insipra. cea a geografiei comparate. Cel care a implementat primul noi metode si a imprimat noi directii in domeniul geografiei. de marele geograf german. SUA). P. Jena si Berlin. studiaza la Heidelberg. Pana la Fr.Darwin (1859). Opinia lui Hettner era ca in relatiile om-mediu.1844 ± 9. sa amintim ca acel determinism. Pentru Ratzel. cel mai proeminent opoznat al sau s-a doveid a fi Alfred Hettner. Determinismul in geografia umana. geografia umana se intalnea ca elemente componente ale unor peisaje descrise in studiile de geografie regionala. Caracterele unui Stat provin din conjugarea caracteristicilor poporului care il anima si cele ale teritoriului pe care se desfasoara. Ratzel ofera si definitia poporului ³grupare umana sudata politic si constituita din grupe si indivizi care nu sunt in mod necesar inruditi pe plan etnic si lingvistic. Astfel ca Spatiul formeaza poporul. 7 . Ramane la Munchen pana in 1886. Fr. la numai trei ani de la disparitia lui Ratzel. Mexic. omul dispune´.Ratzel.Ratzel (30. calatorind in lumea noua (Cuba. pe care Ratzel o numeste ³sensul spatiului´ si ³energie vitala´. cu impact adesea si in afara lumii geografice. antrenand un numar restrans de ³initiati´. Aceasta lucrare a sigurat de la inceput autorului un loc aparte in lumea stiintifica. mare iubitor al naturii. Revenind la ³Antropogeographie´. gandirea geopolitica a lui Ratzel poate fi exprimata in sase idei majore: 1) Statele sunt organisme vii. avand intre audienti doi tineri care vor fi la randul lor creatori de scoala S. 3) Peisajul istoric si geografic marcheaza oamenii. a fost popularizata si prin celebra si lapidara formulare a lui Paul Vidal de la Blache: ³natura ofera. In acest context. a avut un impact mai mare in lumea geografilor. Culege in acest timp un bogat material pentru ceea ce va fi teza sa de docen . In aceasta perspectiva biogeografica.08. necesara pentru abilitarea ca profesor univeristar asociat de geografie la Munchen. din evolutiile din domeniul geografico-politic. orice stat este o secventa de umanitate legata de un anumit teritoriu de unde isi ³trage´ existenta. a fost Fr. care afirma ca in privinta influentei naturii asupra omului. imbatranesc si mor 2) Cresterea statelor in calitate de organisme este determinata apriori. era prea mult indatorata spiritului teleologic si problemelor de ordin istoric care faceau din geografie o sora mai mica a istoriei. Directia trasata de Ritter.Vidal de la Blache si directia regionala in antropogeografie/ geografie umana Inca din 1907.Ratzel creaza la Leipzig o adevarata scoala geografica. Nascut la Karlsruhe. In esenta. acea dependenta a societatii de conditiile naturale este mult mai temperat in volumul al 2-lea Primul volum aparut in 1882. iar pe de alta parte.1904). pot fi studiate sistematic de catre geografie. dupa care isi reia meseria de reporter.Mehedinti. dar care traiesc pe un teritoriu comun´.

Geografia umana/ antropogeografia reprezinta acea parte a geografiei implicata in cercetarea oamenilor. sa studiezi peisajul natural separat de cel antropizat. el fiind propagat de P. considerat al doilea intemeietor al geografiei umane. aspectul. P. ci in Franta. impunandu-se o tinuta generala.Radacinile posibilismului nu se afla in Germania. al carei fondator a fost. o forma de civilizatie devine un izvor de forte care actioneaza independent de conditiile imediate ale mediului. Contributiile teoretice au fost publicate postum de ginerele sau. mai precis a activitatilor acestora. optiunea umana este mai importanta decat limitele impuse de natura. El are calitatea de a cuprinde intr-o singura expresie identitatea spatiala si cea sociala. Astfel. vorbim in fapt despre geografia umana in sensul modern al cuvantului. A devenit practic imposibil. P.Vidal considera omul drept un ³agent natural´ care modeleaza suprafata pamantului. si-a inceput cariera universitara la Nancy.Darwin. De la inceputul carierei sale s-a dovedit un adversar al determinismului. cu atat mai mult cu cat nivelul culturii materiale al comunitatii traitoare acolo este mai inalt. si evolutiile sale timp de mai bine de o jumatate de veac. determina nu numai activitatile oamenilor dar si felul.V. conditiile fizice. Partea cea mai redutabila a geografiei umane vidaliene o constituie celebrele ³genres de vie´.de la Blache ne arata ca intr-o regiune populata. mai psunea la Blache. dar aratau ca intr-o anumita actiune. deoarece aceastea trebuie privite ca unite si inseparabile. Deterministii au ridicat rolul mediului la o pozitie dominanta in raport cu societatea.Ulterior se stabileste la Paris. ³genre de vie´ s-a transformat intr-o modalitate vidaliana de analiza spatiala si unul din conceptele cele mai larg utilizate in perioada clasica a geografiei franceze. despre determinism si posibilism. expresie aproape intraductibila.V. a geografiei sociale. Geografia umana are de asemenea in vedere.Ratzel. P. economica si spirituala se imprima in peisaj. ele sunt de asemenea si agenti formativi sociali. in volumul Principes de Geographie Humaine. P. a cules mult material informativ si a cautat sa obtina confirmarea principiilor sale antropogeografice. punand totodata bazele scolii franceze de geografie umana.Hettner atunci cand considera geografia regionala drept nucleu al geografiei. Paul Vidal de la Blache. Acest concept exprima cultura popoarelor si societatilor neafectate de industrializare. cu timpul se formeaza domenii de civilizatie care absorb mediile locale. un determinism mai nunantat. 8 . Posibilistii francezi nu negau faptul ca natura impune limite activitatilor antropice.de la Blache se afla in consonanta cu Al.V.V. Se ajunge astfel la celebra formula a genurilor de viata ± genres de vie ± care reprezinta raspunsul cel mai direct al geografiei franceze la determinismul promovat de scoala germana a lui Ratzel. putem aprecia ca posibilismul era in fond. Genurile de viata nu sunt doar puternici factori geografici. a structurilor sociale in contextul lor spatial. Problemele principale ale geografiei umane le-a dezvoltat intr-o serie de articole publicate in ³Annales de Geographie´. El spunea ca nu este normal sa trasezi limite intre fenomenele naturale si cele culturale (antropice). viata si dezvoltarea lor insisi. ca titular al disciplinelor istorie si geografie. Concluzii privind etapa antropogeografiei/ geografiei umane clasice Vorbind de F. desemnand grupurile umane a caror identitate sociala. Acum. Influentati de ideile evolutioniste emise de Ch. P. Cu aceasta semnificatie. deoarece ea exprima mai mult decat simplul mod de viata/ gen de viata.Vidal de la Blache si de discipolii lor.de la Blache se orienteaza spre geografia umana. cam in acelasi timp cu Ratzel influentat de Humboldt si Ritter. A calatorit mult prin Europa si spatiul mediteranean adiacent. al manierei de a opune naturaomului. O idee importanta a marelui geograf francez este ca desi fiecare regiune da posibilitatea unui anumit gen de viata (genre de vie). modalitatile in care oamenii interacitoneaza cu mediul natural. la mai bine de 100 ani. unde va preda geografia. Din aceasta viziune s-au dezvoltat noi directii in geografia umana care au dus mai intai la conturarea geografiei culturale si mai tarziu. apoi la Sorbona. natura este modificata in mod semnificativ. ei au afirmat ca mediul. sarcina geografiei umane fiind de a cerceta ³ actiunea acestuia si stigmatele pe care le-a imprimat pe fata acestuia´.de la Blache si de Jean Brunhes.

Simion Mehedinti detine. 9 . Scoala geografica romaneasca Intemeietorul scolii geografice moderne romanesti este Simion Mehedinti. in uriasul sistem oclonial. primul geograf ales membru al Academiei Romane. 1931). mai ales). desi inglobat in cadrul geografiei fizice. fara insa a o determina. cel mai important lucru ramane intemeierea scolii geografice moderne romanesti. In Europa. daca putem spune asa. Disputa stiintifica dintre deterministi si posibilisti isi pierde din consistenta spre sfarsitul anilor ¶30. geografia umana s-a trezit in situatia de a fi contestata in mediile universitare (americane. mai ales francezii au dezvoltat posibilismul environmental dupa care mediul constrange. una din figurile ilustre ale culturii nationale. Accesul geografiei in universitati nu a fost deloc usoara. la aparitia tot mai multor catedre universitare de geografie. singura care oferea legitimitate si personalitate in raport cu alte domenii de cercetare universitare. cel de-al doilea contribuind la aprofundarea geografiei regionale in care elementul definitoriu il reprezinta omul. Primul a fauct dovada tratarii de o maniera pozitivista a omului de catre geografie ± introducand pentru totdeauna omul in cercetarea stiintifica geografica. Asistam.Conceptul de ³spatiu vital´ a constituit argumentarea ³stiintifica´ a declansarii celui de-al doilea razboi mondial de catre Germania nazista (superioritatea rasei germane. In fond. Motivul. pana dupa al doilea razboi mondial. mai precis a insertiei ultimelor teritorii ale oikumenei. geografii de marca au respins in mod clar determinismul ca modalitate de abordare a relatiilor dintre om si mediul natural. Astfel. pe fondul reformei curiculare din tarile dezvoltate. la consolidarea functiei informative a geografiei si in puls. grupul acesta complex de fenomene. la care ia parte activitatea omeneasca. prima teza de doctorat in geografie. si unii si ceilalti erau adepti si promotori ai geografiei regionale. organizaru chiar mersul vietii oamenilor si influentau semnificativ dinamica sociala. menite sa asigure pregatirea stiintifica necesara cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar. necunoscute pana atunci europenilor. in timp ce la rasarit vaste intinderi erau slab populate de o rasa inferioara care nu merita sa traiasca in libertate). traitoare intr-un spatiu suprapopulat. cateva ³superlative geografice romanesti´: primul bursier al Societatii Romane de Geografie trimis in strainatate. in consecinta. prima sinteza teoretica de exceptionala valoare asupra geografiei ca stiinta (Terra. pedagogiei. primul profesor universitar de geografie. Primii acordau o importanta excesiva factorilor naturali (de mediu) care dirijau. REZUMAT Ultimele decenii ale secolului al 19-lea au fost martore ale generalizarii sistemului economic capitalist. in pas cu dinamica celorlalte stiinte. Europenii. Relatiile om-natura se constituie. J. Intre ele s-au numarat si cei doi co-fondatori ai geografiei umane/ antropogeografiei stiintifice moderne Friedrich Ratzel si Paul Vidal de la Blache. prin disparitia unuia dintre combatanti. Ceilalti ± posibilistii ± priveau societatea ca factor determinant in relatia cu mediul (³natura propune ± omul dispune´).Brunhes ³geografia umana studiaza acea categorie de fenomene de suprafata ale planetei. primul geograf ajuns intr-o functie ministeriala. cu zestrea sa culturala transformat in cel mai influent factor geografic. geografia nu dispunea de un aparat teoretic adecvat. personalitate marcanta in domeniile geografiei. Pentru noi. disputa a fost abandonata fara a se pronunta numele invingatorului. din cauza lipsei unei rigori stiintifice precum si a aparitiei nazismului. are caracteristic faptul ± usor de remarcat ± ca vine in atingere cu omul´. relevand insa faptul ca influenta mediului asupra omului ramane totusi foarte importanta (dar nu determinanta). in principala preocupare a antropogeografilor ³dispusi´ in doua tabere opuse ± deterministii si posibilistii. influenteaza activitatea umana. fiind nevoie de mari personalitati care sa se impuna si sa impuna geografia universitara. Data fiind preocuparea de a identifica regiunile conturate in timp la suprafata Terrei. etnografiei.

Valsan este ales membru al Academiei Romane. student si colaborator al lui Simion Mehedinti. Simion Mehedinti si-a dezvoltat un sistem propriu. introducere in geografie ca stiinta. pe care si l-a facut cunoscut prin numeroase lucrari.Mehedinti fundamenteaza teoretic si metodologic antropogegografia romaneasca inca de la primele sale lucrari tiparite ± ³Stepa romaneasca din punct de vedere antropogeografic´ ca si prin orientarea Seminarului de Geografie ± unde se dovedeste preocupat in primul rand.. mai precis a Baraganului.Ratzel). S. original. cunoscut ca geograf fizician (geomorfolog).. George Valsan. De altfel. la numai 35 ani. precum si activitatii sale vizand orientarea cercetarii etnografice. o recunoastere a exceptionalelor sale calitati de om de stiinta si universitar.Format sub influenta unor mari personalitati ale geografiei mondiale (V. G. stiintifice. in doua volume. are si contributii de mare valoare in domeniul antropogeografiei.Mehedinti este insa consemnata in numeroase alte lucrari. Valsan a coordonat infiintarea Muzeului Etnografic al Translivaniei. intre care magistrala sinteza ± unica la vremea ei ± Terra. Fr. In 1920. gratie lucrarilor sale cu caracter teoretico-metodologic. Viziunea antropogeografica a profesorului S.la Blache. Amintim in acest sens lucrarile privitoare la popularea Tarii Romanesti. de problemele geografiei umane. de gandire geografica. cu deosebire in cele in care evidentiaza interactiunea dintre factorii geografici si dezvoltarea istorica. primul muzeu etnografi romanesc realizat dupa principii moderne. 10 . George Valsan este considerat si unul din fauritorii etnografiei moderne nationale. G.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->