Curs 1 - Deontologia profesiei de psiholog Problematica abordata: • • •

15.10.11

Principalele teorii etice Caracterizarea deontologiei contemporane si constructia unei profesii Specificul profesiei de psiholog din perspectiva deontica si analiza codului deontologic al psihologului cu libera practica (dileme, dificultati)

Teorii etice fundamentale Sinonimul latin a grecescului „ethos” – morala. Etica a devenit rubrica a filosofiei iar morala a ramas elementul conjunctural al eticii. Deontologia este o disciplina etica aflata la intersectia logicii deontice cu jurisprudenta. Ce este obligatoriu, ce este permis, ce este interzis, ce este sanctionabil – Deontologia profesionala reglementeaza normele permise, dezirabile, interzise intr-o profesiune fiind formulate in codul deontologic al profesiunii respective. Teoriile etice fundamentale (Intrebare fundamentala: Ce sa fac cu viata mea?)

• •

Etici ale fericirii (clameaza fericirea ca sens al vietii, scopul vietii) si etici ale virtutii (inlocuiesc conceptul de fericire cu cel de datorie) Eticile teleologice indica scopul vietii, telul suprem: eticile hedoniste (hedone=placere) considera ca scopul vietii consta in trairea a cat mai multor placeri si a evita suferinta. (se impart in: hedonismul cirenaic (bucura-te de fiecare clipa), Epicur (hedonism moderat, el face distinctie intre anumite niveluri ale placerii, unele necesare si naturale dar nenecesare, si ultimele, cele nenaturale si nenecesare. Promoveaza utilizarea rationala a acelor placeri.), etica utilitarista – a fost promovat de John Stuart Mill, promoveaza prezenta placerii (umana) si evitarea suferintei. eudemonismul rational (fericirea prin utilizarea ratiunii) – Aristotel considera ca scopul vietii nu poate fi placerea ci este un scop pentru a se ajunge la fericire. Pt Aristotel, toate existentele din lume au virtutea lor ce alcatuieste esenta. Nota specifica a umanului este ratiunea, trebuie sa isi traiasca viata sub ordine rationala. teologice (incluse in cele teleologice numai partial). Etici deontologice – E Kant – sustine ca nu exista reteta fericirii. („Ce trebuie sa fac?” Kant: „Fa-ti datoria!”) Nu mai este indicata decat forma moralitatii. Morala ne indica demnitatea de a fi fericiti. Omul este tratat ca scop in sine. Kant descrie 3 tipuri de actiuni: actiuni morale, actiuni amorale (nu au coloratura morala) si actiuni imorale.

-

-

Contractualismul etic Normele morale (binele si raul) sunt rezultatul conventiei si acolo unde nu exista conventie, nu exista bine si rau. – Thomas Hobbs. John Rolls spune ca institutiile daca sunt nedrepte trebuie daramate si reformate drepte. Principiile dreptatii le putem forma folosind ratiunea. Considera ca ne aflam sub un val al ignorantei. Libertatea maximala. Principiul inegalitatii – poate fi

1

El lauda pozitia lui Bubber dar ii reproseaza ca a pus in conditia lui Tu orice si orizontala relationala (faptul ca cele 2 prezente Eu su Tu erau pe aceiasi pozitie). mai bune. etica individualista. primordialitatea relatiei.acceptata inegalitatea daca inegalitatile sunt formale. etica grijii. Specificul eticii este cultul relatiei. Socialismul (umanitatea se poate izbavi de rau prin constructia unei noi lumi. metapovestiri: Hristica. Martin Bubber este continuat de catre Emanuel Levinas. Postmodernismul s-a lansat in anii ’60 – Marea deconstructie (critica adusa marilor constructii filosofice). Marile povestiri s-au transformat in mici naratiuni literare. Mitul Stiintei (stiinta ne va izbavi. De inegalitate trebuie sa beneficieze si cel mai prost plasat intr-o practica sociala – intr-o societate dreapta. fiecare cu accente personale si pot fi gandite ca niste clasificari ale claselor eticilor fundamentale. Din umanitate. societatea gaseste resurse de reabilitare. relatia initiala a lui Adam cu Eva. Omul autentic il constituie relatia. etica a cazut in individ. Al 2-lea cuvant existential „Eu-acela” il transforma pe Tu in Acela ca obiect de experimentale si uz. vom ajunge sa avem raspunsuri pt toate problemele noastre). mituri ce ne explica existenta. Levinas considera ca Eu este intotdeauna ostaticul lui Tu. Etica fenomenologica – Martin Bubber (filosof si teolog evreu de origine austriaca. mai drepte). Eticile sentimentale. 2 . individual si social la inceput a fost relatia – mitul biblic. (ex: relatia fatului cu mama). Etica contemporana – etica a suferit 3 caderi succesive: Etica a fost intemeiata in divinitate (omul era scop in sine devenea esenta moralitatii). Bubber considera ca la inceput a fost relatia (cuvantul fundamental „Eu-tuul” ireductibil termenilor. etica feminista. fragmentandu-se. Mentalul colectiv nu mai are datorii ci drepturi. d. Cu toate acestea. Gabriel Rothard – decesul marilor povestiri. Dpdv ontologic si istoric. anterior lui Eu si tu). „omul intre oameni”. 1965) lucrarea sa „Eu si tu”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful