ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE MARKETING MASTER MARKETING INTERNATIONAL

RĂZBOIUL RECE CONCEPT. CAUZE. CRIZE. PERIODIZARE

STUDENT :

BUCURESTI 2011

1

INTRODUCERE

Originea războiului rece trebuie căutată în îngrijorarea de care au fost cuprinse marile puteri occidentale (S.U.A., Anglia, Franţa, Germania Occidentală) faţă de cursul politicii din ţările unde s-au instaurat dictaturi totalitare, ca expresie a extinderii sferei de influenţa sovietică. Aliaţii de până mai ieri, americanii, englezii şi sovieticii, s-au trezit astfel în faţa unor adversari de neîmpăcat. Acestea vor lua chipul războiului, dar nu cu arma, deoarece aliaţii erau legaţi de tratatele de pace şi de condiţiile stabilite prin ele, ci folosind căi politice şi diplomatice. Acest soi de război ciudat a şi fost inaugurat nu printr-o lovitură de tun, ci printrun discurs care, fiind deschizător de drum al unei noi orientări occidentale, ar putea rămâne, dacă nu celebru, cel puţin foarte cunoscut. Este vorba de discursul rostit de Winston Churchill în 1946 în localitatea Fulton din S.U.A., prin care atrăgea atenţia asupra pericolului în care se aflau democraţiile occidentale, pe punctul de a fi înghiţite de comunism, şi propunea o strânsă alianţa anglo-americană pentru a le apăra. Şantajul cu bomba atomică nu putea servi atunci manierei în care "bătrânul" politician englez vedea rezolvată situaţia. Mai ales că sovieticii dispuneau şi ei de această teribilă armă. În mod paradoxal, la finalul celui de al doilea război mondial SUA a ieşit nu doar învingătoare din uriaşa încleştare militară, ci şi-au restabilit şi prosperitatea economică devenind prima putere politică, tocmai datorită rolului jucat în conflict, când au fost un autentic arsenal al democraţiilor. Americanii, care erau deţinătorii supremaţiei aeriene şi maritime, descoperiseră şi utilizaseră o armă de nimicire fără precedent, bomba atomică. În mod firesc se bucurau de un enorm prestigiu ideologic şi politic. În fond Statele Unite erau singurul beligerant care ieşise din război mai bogat decât intrase. Aveau un buget echilibrat şi deţineau două treimi din rezervele de aur ale lumii, ceea ce le conferea o putere financiară considerabilă. Dolarul american dobândise o asemenea poziţie încât era apreciat „as good as gold” şi deja se vorbea de un „imperialism al dolarului”. În viziunea americană ordinea politică instituită după război trebuia să conducă la restabilirea liberalismului economic, care să îngăduie creşterea economică şi expansiunea

2

fapt perfect perceput de SUA. ieşită din izolaţionismul în care stătuse cantonată într-o vreme. În egală măsură. Ajutorul american era indispensabil pentru Europa ce trebuia să-şi construiască economia pe temeliile ruinelor lăsate de război. în primul rând pentru SUA. pentru aceasta apelându-se la planificarea autoritară decisă de Stalin. Obiectivul prioritar postbelic pentru sovietici era relansarea economiei. Războiul Rece a constituit o pagină din istoria omenirii. Răzbiul Rece este consecinţa a decăderii Europei ca o veritabilă forţă de menţinere a echilibrului de puteri pe continentul Euroasiatic. care mai mult ca oricare altele a avut ca esenţă a desfăşurării sale motive ideologice. dar acest deziderat urma să se împlinească doar în anumite condiţii. instaurarea unei ordini economice şi politice comuniste.comerţului. 3 . însă. Uniunea Sovietică dorea şi extinderea sferei sale de influenţă mai ales în Europa.

Pornind de la contrariul sau. în şuvoiul său firesc. ne gândim la bombe explodând în aer. Noţiunea de „Război Rece” Expresia "razboi rece" apare pentru prima dată după al doilea razboi mondial şi e necesar a-i cunoaste intelesul. Războiul traditional are o concreteţe materială înfiorătoare: genocid. e provocat de existenţa malefică a unui duşman extern. altfel spus: după logica pierderilor minime calculate si. la televizor sau în mass media – pot fi operate mai rapid corecţii socioeconomice si tehnologice domestice decât s-ar fi putut impune ele dacă timpul ar fi fost lăsat să curgă în voie. Tot paradoxul arată că după încheierea oficială a Războiului Rece (1991). fiindcă războiul de azi nu mai e – asa cum se sustinea în epoca romantică – prelungirea politicii interne într-un câmp de mine si grenade. tranşee pline de morţi. după aceea a mentinerii intacte a dusmanului. sânge curgând peste tot. razboiul rece devine cel al nervilor (macinator si el intr-un anumit fel de vieti omenesti). avem de urmărit nu doar dusmanul extern al cuiva. părinţi rupţi de copii. CONCEPTUL DE RAZBOI RECE. 4 . desfăsurându-le pe teren (războiul din Golf. marile puteri – si în primul rând Statele Unite – au căutat mereu forme beli-gerante de substitut. Noile războaie – Războiul Rece fiind primul dintre ele – au un efect prioritar autoscopic. nu extern.I. ci si reflexele din interior ale acestei beligerante. pe campul de lupta). ucis. fiindcă sub umbrela lor – sau în spatele ecranului dramatic prezentat publicului. privaţiuni şi suferinţe.1. Analizând un război postmodern. CAUZELE ŞI CRIZELE SALE 1. care trebuie contracarat. la clădiri prăbusite. în acceptiune traditională. Paradoxul arată că extraordinara dezvoltare economică si tehnologică a lumii de după cel de-al doilea război mondial nu s-ar fi putut înfăptui fără psihoza beligerantei continue întreţinute de dualismul Războiului Rece. Totul. real sau doar de simulacru (în ciuda faptului că se desfăsoară pe teren. mai ales. Când spunem război. cu un arsenal militar hipersofisticat). ofensiva armată împotriva Yugoslaviei. Afganistanul) după logica Războiului Rece. ci un pretext strategic pentru reorganizarea unor procese din interiorul unei anumite comunităti. familii despărţite arbitrar. populaţii deportate. "razboi cald sau fierbinte" (care ar trebui sa fie cel intretinut cu armele. cum a fost si "razboiul de pozitii" ( de transee ) din primul razboi mondial pe frontul de vest. tinta din afară care-i obiectivează ura.

1. În replică. Indochina etc. Superioritatea nucleară a S. Statele Unite au trimis o flotă de război în Mediterana 5 .S.ceea ce a creat o mare tensiune diplomatică.A. în vreme ce Statele Unite nu uitau atitudinea U. Astfel. sovieticii nu l-au cerut. Deşi puteau beneficia de ajutor economic. Au existat şi cauze concrete.N. în vreme ce Statele Unite erau ataşate valorilor democratice. Existau. • Propaganda ideologică comunistă şi instigarea la revolte şi revoluţii socialiste în diferite zone ale lumii (Coreea.S. • Sabotarea de către sovietici a Conferinţei de la San Francisco pentru înfiinţarea O. • estică. sovieticii reproşau americanilor secretul menţinut asupra bombei atomice. acordului pe care il semnase în acest sens. Cauzele Războiului Rece Războiul rece a fost urmarea dorinţei celor două mari puteri de a-şi impune supremaţia mondială. Menţinerea trupelor în Iran demonstra intenţiile de a-şi asigura ieşirea la Oceanul Indian şi aducea atingere intereselor engleze şi celor ale companiilor petroliere. • • Pretenţiile Uniunii Sovietice de a institui tutela asupra fostelor colonii Refuzul Uniunii Sovietice de a-şi retrage trupele din Iran. Sovietizarea Europei de Est.) Presiunile exercitate asupra Turciei pentru a institui controlul sovietic asupra Dardanelelor. care au determinat înăsprirea progresivă a relaţiilor dintre cele două blocuri.U. Statele Unite au cerut Uniunii Sovietice să-şi recheme trupele. situate în inima Africii.U. inclusiv a Poloniei şi Cehoslovaciei. în 1943. cum ar fi: • Interpretarea unilaterală şi abuzivă de către sovietici a acordurilor de la Ialta.2. Se adaugă neîncrederea şi insatisfacţia privind colaborarea celor două state la sfârşitul razboiului. la determinat însă pe Stalin să cedeze. faţă de Japonia şi ezitările de a-i declara război. de asemenea. Încercarea de a-şi extinde zona de acţiune în Germania.R. pe baza acordurilor de la Bretton Woods. contrar italiene şi asupra coloniei Congo. importante deosebiri ideologice: sovieticii doreau extinderea comunismului.

Discursul lui Winston Chruchill în anul 1946 în localitatea Fulton din SUA.5 mil. Acest soi de război a fost inaugurat nu printr-o lovitură de tun. Şantajul cu bomba atomică nu putea servi atunci manierei în care politicianul englez vedea situaţia rezolvată. financiar în Consiliul de Securitate ONU. teritoriul german şi în special Berlinul au fost împărţite de către puterile învingătoare ( SUA. Blocada Berlinului După sfârşitul celui de-al doilea război mondial. creşterea nivelului de trai au condus la decizia Uniunii Sovietice de a interzice accesul oricăror transporturi terestre către Berlinul Occidental1. Înfrânţi de occidentali. 1. i-a pus pe sovietici într-o situaţie delicată. Editura Polirom. Amploarea ajutorului acordat astfel berlinezilor ( 4 mii tone de alimente. pg. Marea Britanie. a dat „lovitura de deschidere” a războiului rece. unificarea celor 3 zone prin desfiinţarea liniilor de demarcaţie. Înfrângerea comuniştilor în scrutinul organizat la Berlin în octombrie 1946. $ )2 s-a dovedit că acela era răspunsul cel mai adecvat.3. Crizele Războiului Rece Războiul Rece a fost jalonat de crize „calde”. discurs prin care atrăgea atenţia asupra pericolului în care se aflau democraţiile occidentale. 1999. Martin. Momentele de vârf ale Războiului Rece au fost cele în care confruntarea dintre cele două superputeri a părut inevitabilă: blocada Berlinului. Mai întâi s-a făcut la nivelul Berlinului. tone în total cu o valoare de 500 mil. trebuiau organizate alegeri libere. combustibili . dar siau măsurat forţele prin intermediul aliaţilor cărora le-au oferit ajutor militar. ci printr-un discurs celebru care a fost deschizător de drum al unei noi ere. Riscul măsurilor de normalizare a situaţiei luate de aliaţii occidentali. Iaşi. apoi la nivelul întregii Germanii. 1 2 McCauley. momente în care tensiunea dintre SUA şi URSS a crescut. includerea noului teritoriu în planul de asistenţă american Marshall. 2. SUA şi URSS nu s-au confruntat militar în mod deschis. URSS şi Franţa ) în patru zone de ocupaţie. sovieticii au fost nevoiţi să ridice blocada.47 Ibidem 6 . avion aterizând la fiecare 3 minute. America şi Războiul Rece 1949-1991. Rusia. războiul din Coreea şi războiul din Vietnam.

a răsturnat situaţia. Americanii au crezut că îi pot învinge pe comunişti prin forţă militară. Războiul din Vietnam Americanii au ajuns la concluzia că Indochina este indispensabilă pentru securitatea lor. americanii au extins politica de îngrădire a comunismului la nivel global. puterea a fost acaparată de comunişti avându-l în frunte pe Kim Il Sung. Douglas MacArthur.000 de oameni. să ţină sub control Japonia care era aflată sub dominaţie militară şi Republica Populară Chineză proclamată în octombrie 1949.. Deşi succesul a fost unul parţial. Kennedy a sporit numărul de consilieri americani şi le-a permis să se angajeze în lupte. a luat iniţiativa încercând să unifice militar Peninsula în anul 1950. în baza unei rezoluţii ONU de restabilire a status-quo antebellum. în noiembrie 1963. Regiunea nu trebuie lăsată pradă comunismului. nord-coreenii. Războiul din Coreea În regiunea de nord. Temători de declanşarea unui război nuclear. iar la Seul s-a dezvoltat un regim pro-american. dar adevăratele bătălii din Sudul Vietnamului au fost de natură economică şi socială3 . 3 Ibidem. Când a fost asasinat Kennedy. Divizarea Europei era consfinţită în mod oficial. trupele americane prezente în Vietnam erau de peste 16. peninsula rămânând divizată. pg. Sprijinit de Stalin care dorea crearea unui stat puternic. în caz contrar răspândirea comunismului în sud-estul şi sudul Asiei ar deveni de nestăvilit. fiind respinşi spre graniţa cu China.Epilogul acestei crize este reprezentat de formarea în mai 1949 a doua state germane: Republica Federală Germană cu capitala la Bonn şi Republica Democrată Germană. având capitala în Berlinul de Est. Trupele ofensive au început să se infiltreze în interior. Statele Unite au preferat să încheie armistiţiul de la Pam-Mun-Jom. din noiembrie 1949 URSS deţinea arma atomică. Coreea de Nord.74 7 .

Robert." In Die doppelte Eindämmung: Europäische Sicherheit und deutsche Frage in den Fünzigern. PERIODIZAREA RAZBOIULUI RECE 2. dar întreaga productie a fabricilor rãmase era consideratã ca parte a reparatiilor de rãzboi. crearea a patru "partide democratice" antifasciste : Partidul Comunist German (K.) si Partidul Liberal (L. K. administratia militarã sovieticã a autorizat. odatã cu nationalizarea industrialã si cu reforma agrarã decise de ocupantul sovietic 6." In Die doppelte Eindämmung: Europäische Sicherheit und deutsche Frage in den Fünzigern. 8 . au fãcut imposibilã statuarea unui punct de vedere comun în problema resurselor germane din cele patru zone. Russia's Place in Europe: A Security Debate. dar organizarea lui nu a fost deloc usoarã. 6 Spillmann.II.P. Numai o micã miscare secretã comunistã reusise sã supravietuiascã celor doisprezece ani în care Hitler a condus Germania5 . by Rolf Steiniger et al.P.D.1.S. 27 7 Wampler. a început controlul asupra Germaniei de est înaintea conferintei de la Potsdam. S.S. p 291. 1993. "pompau" din ce în ce mai mult capital pentru a sustine poporul german. München: v. în care securitatea va fi impusã de cãtre puterile de ocupatie. Partidul Crestin-Democrat (C. concentrându-si atentia în construirea Partidului Comunist si stabilirea unui sindicat centralizat. Declanşarea războiului rece Imediat dupã înfrângerea Germaniei.S.D.R.D. Op. nu numai cã a demontat industria germanã. a început sã izoleze zona esticã si s-o transforme într-o regiune satelit4. 1999. p. secretarul de stat Byrnes a reliefat o schimbare a politicii americane în Germania : "Va veni timpul când granitele zonale vor fi privite numai ca o definire a suprafetelor ocupate si nu ca unitãti economice sau politice. by Rolf Steiniger et al. Robert.U.D. Speranţele ca întelegerile Conferintei de la Potsdam sã fie respectate si Germania sã fie tratatã ca o singurã entitate economicã au fost desarte. Cit. Creatã la 9 iunie.R. La 6 septembrie 1946. Un Partid Comunist German a fost înfiintat aproape imediat în Berlin.A. ed. Jukov. Adenauer und die atomare Strategie der NATO.Hase & Koehler. "7 4 Wampler. Kurt R. "Die USA. în sectorul occidental. printr-un discurs tinut la Stuttgart. înrãdãcinarea progresivã a comunistilor minoritari în organismele administrative si politice are ca punct de plecare anul 1945. "Die USA. total opuse. p.).R.S. 273 5 Wampler.). sub control comunist.).). Robert. U. and Andreas Wenger (eds.P.S. Cele douã puncte de vedere. U.S. În schimb.. Pe plan politic. sub directa coordonare a maresalului G. U. Bern: Lang.U.D. ed. Partidul Social-Democrat (S. Adenauer und die atomare Strategie der NATO.

S.R.Dacã Germania nu urma sã fie tratatã ca o singurã unitate economicã.S. s-a deschis la Moscova a patra sesiune a Consiliului Ministrilor de Externe. Vojtech. 1997. 1997. "8 Exprimând pozitia poporului american. "9 La 10 martie 1947. Op. Byrnes a mai adãugat cã vor fi fãcuti pasi pe calea stabilirii unei agentii economice centrale si a formãrii unui guvern provizoriu german : "Consiliul de Control [din Berlin] are dreptul sã guverneze Germania numai pânã când Germania se va guverna singurã. 22 11 Mastny. Manifestul a împãrtit lumea în douã fronturi : un front imperialist si un front socialist al "democratiei". unde a transformat diviziunea geograficã în regiuni de influentã. La sfârsitul lunii aprilie. 9 Spillmann. 1993. Russia and the Western Alliance. Oslo: Norwegian Institute for Defense Studies. 45 9 . Vojtech. care nu a avut posibilitatea sã scape Münchenul de imperialisti. p. 201 8 Mastny. Dar aliatii occidentali nu au dat prea mare atentie izolãrii acestuia în zona de ocupatie sovieticã.11 presa comunistã din Germania de Est a atacat pentru prima datã politica americanã de ocupatie. p. Op. calificând-o drept imperialistã si nazistã. conferinta esua. Robert. acuzatie ce relua tezele sovietice ante-1941. vom acorda tãrilor amenintate un ajutor atât economic si financiar cât si militar. Reassuring NATO: Eastern Europe. desfãsurându-se într-o atmosferã tensionatã. ocuparea quadripartitã a Berlinului.103 10 Wampler. Pe 5 octombrie a luat fiintã Kominformul care. p. Ei München: v."10. p. Aliatii "cuceriserã" de la U. cit. între natiunile libere si iubitoare de pace.Hase & Koehler. pentru a se debarasa de concurenta economicã japonezã si germanã. într-un mesaj adresat Congresului american. Russia and the Western Alliance. Esecul Conferintei de la Moscova este adevãratul debut al "rãzboiului rece" si al împãrtirii lumii în douã tabere. Kurt R. atunci acest lucru va avea ca rezultat fuzionarea zonelor de ocupatie occidentale. and Andreas Wenger.. a acuzat Statele Unite si Marea Britanie cã au dus un rãzboi propriu. în primul sãu manifest. Oslo: Norwegian Institute for Defense Studies. Pe 12 martie. Reassuring NATO: Eastern Europe. Byrnes a mai adãugat : "Poporul american doreste returnarea guvernãrii Germaniei cãtre poporul german. Cit. Consecintele sale au fost resimtite în mod particular în Germania. presedintele Truman definea la Washington ceea ce avea sã se numeascã Doctrina Truman: "În fata comunismului. Poporul american doreste sã ajute poporul german pentru a-si recâstiga un loc onorabil în lume.

trupele franceze si-au ocupt propriul sector la 12 iulie. situatia militarã nu corespundea cu frontierele de ocupatie ale celor patru puteri. cu scopul ocupãrii comune a acestui oras. Un ordin emis pe 21 ianuarie 1946 confirma din nou cã Berlinul nu fãcea parte din nici o zonã de ocupatie. and Andreas Wenger. câte una de fiecare parte.htm Mastny. ce urma sã fie ocupat si administrat împreunã (de cãtre cele patru puteri).2. În schimb. 10 . ce se afla sub controlul Armatei Rosii si sub influenta comunistilor. nici o întelegere scrisã nu a fost stabilitã 13. 1999: 7-17. respectiv pe 8 mai 1945. 12 13 http://www. Spillmann. Zürich: Forschungsstelle für Sicherheitspolitik und Konfliktanalyse. Criza Berlinului (1948-1949) În acord cu discutiile din 1943 de la Teheran. aliatii au dat publicitãtii patru declaratii. Transferul de trupe a început la 1 iulie 1945 si primele trupe anglo-americane au intrat în Berlin pe 4 iulie . în care se prevedea la capitolul 4 statutul special al Berlinului. prin protocolul si întelegerea din 12 septembrie si respectiv 14 noiembrie 1945 încheiate la Conferinta de la Ialta. "Neue Forschungsresultate zum Kalten Krieg aus osteuropäischen Archiven. franceze si britanice urmau sã fie introduse în Berlin. ed. cu scopul controlului si administrãrii. acestia urmând sã înlocuiascã în acea regiune trupele anglo-americane 12.gwu. Thuringia si Meckleburg au fost ocupate de trupele americane si britanice. Anii urmãtori vor dovedi cã aceastã omisiune a fost o gresealã importantã. În momentul capitulãrii Germaniei. Desi aranjamentele pentru accesul liber dinspre zonele aliatilor vestici spre Berlin urmau sã fie fãcute de guvernatorii militari. trupe americane. Stalin a acceptat procedura sugeratã de Truman si Churchill. puterile victorioase au decis. by Kurt R." In Zeitgeschichtliche Hintergründe aktueller Konflikte VII. Pe de altã parte. trupele sovietice au organizat o magistraturã. sã dividã Germania în patru zone de ocupatie.seas. O parte importantã a Saxoniei.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB14/index. Imediat dupã ocuparea Berlinului. 2. stabilindu-se cã în interiorul Berlinului nu era valabil nici un decret sau ordin al vreunui comandant al zonelor de ocupatie. În iunie 1945 Truman si Churchill i-au propus lui Stalin ca trupele britanice si americane sã pãrãseascã o zonã desemnatã de sovietici.au neglijat asigurarea unui land-coridor pentru Berlin. La 5 iunie 1945. Vojtech. trupele sovietice au capturat Berlinul la 2 mai 1945.

trebuiau sã organizeze alegeri pentru Adunarea Constituantã si întocmirea unei constitutii pentru întreaga Germanie de Vest15.htm 16 Retegan. În februarie 1948. Marea Britanie. pp. Mihai. În martie 1947. Statele Unite au preluat zona de sud-vest. întelegere mutualã defensivã. Principiul dominoului: Prabusirea regimurilor comuniste europene. Franta.S. a primit un statut constitutional pe 13 august 1946.31 17 ibidem 11 . 2000. 7-17. 27. " Presedintele a cerut Congresului sã urgenteze aprobarea legii pentru ajutorarea Europei si adoptarea unei legi universale pentru manevrele militare ale armatei Statelor Unite.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB14/index. cei trei comandanti-sefi. afirmând în fata Congresului : "Pentru a le ajuta s-o realizeze. afirmând cã puterile occidentale au violat întelegerile pentru controlul cvadripartit. care aveau autoritatea de ministriipresedinti. când Comandamentul si-a dat aprobarea pentru stabilirea unei constitutii provizorii pentru Berlin. De exemplu.seas. deoarece trupele americane se aflau pe flancul drept al aliatilor 14. la 17 martie 1948. Sokolovsky pãrãsind la 20 martie 1948 Consiliul de Control Aliat. ce se opunea agresiunii sovietice16. Op. Bucureşti: Fundatia Culturala Romană . Ultima clauzã specialã a acestui pact specifica sprijinul reciproc în cazul unui atac al U.Administrarea germanã a Berlinului a fost pusã sub contolul celor patru puteri. punctul central al tensiunilor devenind Germania. Olanda si Luxemburg au semnat Pactul de la Bruxelles. maresalul Vassily D. Belgia. împotriva Germaniei 17.gwu. Conform întelegerii de la Londra. Peste numai un an. cele trei puteri occidentale s-au întâlnit la Londra pentru a pune bazele unei politici comune cel putin pentru partea vesticã a Germaniei. Cit. Truman a aprobat aceastã initiativã. formatã mai întâi sub administratia militarã sovieticã. cu scopul de a se sprijini reciproc în cazul unei viitoare amenintãri din partea Germaniei. 14 15 Mastny. http://www. Vojtech. Eforturile americane de a consolida si redresa Germania de Vest au contribuit la consolidarea Europei Occidentale. pp.S. El a protestat fatã de deciziile luate pe 6 martie la Londra. and Dumitru Preda. împãrtirea fãcându-se în relatie directã cu o situatie deja existentã. 1989. Franta si Marea Britanie au semnat Tratatul de la Dunkirk. ce prevedeau viitoarea organizare a celor trei zone vestice.Magistratura orasului. Sovieticii au protestat. conducând la intensificarea represaliilor sovietice. stabilindu-se o aliantã defensivã colectivã. hotãrârea tãrilor libere din Europa trebuie combinatã cu aceeasi hotãrâre din partea noastrã.R.

Intre sfârsitul lui martie si începutul lunii iulie. Truman a remarcat în mod clar cã acesta nu este un subiect pentru el. Fiind sigur de extinderea blocadei. dintre care 6. Traficul era sustinut de 13 trenuri de marfã si 12 de pasageri zilnic si 700 de barje lunar 18. Cu toate cã unul dintre apropiatii presedintelui a întrebat dacã Berlinul este chiar atât de important. tigãri. Zilnic. Principiul dominoului: Prabusirea regimurilor comuniste europene. criza din Germania a luat amploare. presedintele american a întrunit Cabinetul. situatã la 110 de mile în interiorul zonei sovietice. nu trebuie sã 18 19 ibidem. Acest decret unilateral conferea autoritãtilor sovietice dreptul de a controla orice transport din si înspre Berlinul de Vest.500 erau americani.000 de persoane. În aceeasi perioadã de timp. Aceasta era de fapt o violare a întelegerilor verbale fãcute de reprezentantii occidentali cu maresalul Jukov. Pe 1 aprilie. Imediat dupã ce sovieticii au initiat blocada. Fortele militare aliate din Berlin totalizau numai 11.000 de tone de alimente.U. becuri. generalul Lucius D. Bucureşti: Fundatia Culturala Romana. pp. Pus în fata acestei situatii. situat ca mãrime între Paris si Moscova.Berlinul de Vest reprezenta de fapt o enclavã. pantofi si alte articole manufacturate erau trimise spre Germania de Vest. Pe 31 martie. peste 30. 33 Retegan. a solicitat pe 10 aprilie 1948 o teleconferintã cu Deprtamentul de Stat.000 de tone de masini industriale. 35. britanic si francez trãiau 2.25 milioane de locuitori. 2000. Sovieticii au început sã obstructioneze transporturile dintre Germania de Vest si Berlin.36 12 . care specificase cã personalul aliat nu va fi controlat la granitele zonei sovietice. Mihai. deoarece i-au fost respinse planurile de participare la guvernarea Germaniei de Vest.A. 1989. Inspectiile impuse pe sosele. Clay. Clay si-a exprimat opinia cã S. barajele si perchezitionarea camioanelor au completat aceastã actiune. reprezentantii sovietici au decretat cã nici un mijloc de transport nu poate pãrãsi Berlinul fãrã aprobarea comandamentului sovietic. peste 4. administratia militarã sovieticã a emis un ordin prin care se stabilea perchezitionarea tuturor transporturilor occidentale ce traversau zona sovieticã. articole textile. În sectoarele american. materiale de constructii si bunuri de consum intrau în zona vesticã a orasului. comandantul zonei de ocupatie americanã. declarând cã a actionat conform drepturilor pe care le detinea. Uniunea Sovieticã si-a justificat actiunile. pentru a pune în aplicare ordinul. Berlinul de Vest era un oras industrial. singura sa preocupare fiind când si cum va decurge aprovizionarea Berlinului pe calea aerului19 . and Dumitru Preda. p.

puterile occidentale au transformat marca vesticã într-o monedã legalã. El era convins cã S. Ziua urmãtoare. considerând cã acestã evacuare va fi interpretatã ca un semn de slãbiciune. Urmãtorul pas fãcut de sovietici a fost impunerea blocadei totale asupra Berlinului de Vest. între puterile occidentale s-au încheiat o serie de acorduri privind coordonarea politicii economice în cele trei zone. Cea dintâi sustinea cã nu exista nici un factor ce ar putea avea ca rezultat pãrãsirea Berlinului de cãtre vestici. La sfârsitul rãzboiului. Germania de Vest va fi urmãtorul pas. nu-l va întelege niciodatã si comunismul se va extinde nestingherit. În acelasi context s-a decis si realizarea unei reforme monetare.R. Norvegia este amenintatã.S. astfel încât Germania de Vest devenise parte a Programului Europen de Redresare.S. recomandându-i-se sã înceapã evacuarea familiilor americane din Berlin. cât si de poporul german. S-au emis douã solutii. Punctul culminant a fost luna iunie. nu trebuie sã pãrãseascã Berlinul. începutã cu închiderea cãilor ferate. blocada sovieticã devine totalã. nu trebuie sã ne clintim…Dacã America nu întelege acum acest lucru. întrerupând complet comunicatiile cu zona occidentalã pe uscat si pe apã.cedze : "Am pierdut deja Cehoslovacia . În primãvara anului 13 . Luni de zile liderii puterilor occidentale au dezbãtut situatia creatã prin blocada impusã Berlinului de Vest. Cred cã viitorul democratiei ne impune sã rãmânem " La 23 iulie. Uniunea Sovieticã a introdus pe 23 iunie o nouã monedã (Ost Mark) în Berlin si în Germania de Est. Maresalul Sokolovski i-a învinuit pe occidentali cã. prin introducerea noilor monede. el a decis cã noua marcã (Deutschen Mark) sã nu circule în acest oras. Curând a devenit însã evident cã U. Instructiunile transmise generalului Clay îi indicau sã fie foarte precaut. cãilor de navigatie si urmatã de restrictionarea traficului pe sosele. înfiintându-se Banca Nationalã Germanã. De-a lungul primãverii. Fãrã anuntarea prealabilã a puterilor occidentale.A.U. ce urma sã introducã o singurã monedã pentru cele trei zone occidentale de ocupatie. începând organizarea politicã a Republicii Federale Germane. Dacã vrem sã apãrãm Europa de comunism. atât de cãtre sovietici. exceptând proprii termeni. Clay a anuntat însã pe 18 iunie cã Germania de Vest va adopta o nouã monedã. Clay s-a opus însã acestei solutii. Statele Unite si-au redus considerabil efectivele militare. pozitia noastrã în Europa va fi amenintatã ". nu va fi de acord cu un sistem monetar uniform. Pentru a evita confuziile în Berlin. declarând cã va lua mãsuri pentru a contracara aceastã initiativã. Dacã Berlinul de Vest va cade. în nici o circumstantã : "Dacã ne vom retrage. urmãreau de fapt divizarea Germaniei.

Dupã aproximativ zece zile. când fuseserã impuse de cãtre sovietici primele restrictii asupra traficului spre Berlin. Stalin declarând 14 .S. când sovieticii au relaxat restrictiile impuse pe cãile ferate. dacã asupra Moscovei ar fi fost aruncatã o bombã atomicã. Marshall. Diplomatia atomicã dusã de Statele Unite cu Moscova se baza pe o experientã trãitã doar de Extremul Orient. O a doua pãrere sustinea ipoteza cã U. fiind sigur cã dacã puterile occidentale vor trimite un convoi blindat în Berlin.R.S. Însã la Washington nimeni nu dorea sã-si asume riscul unei astfel de actiuni. s-a dovedit cã bomba atomicã era simbolul "impotentei marii potente". podul aerian a fost întrerupt.1948.R. De-a lungul verii anului 1948. Un aspect important al acestui punct de vedere se baza pe faptul cã occidentalii trebuie sã stea ferm pe pozitii. în ziua urmãtoare impunerii blocadei totale. Multi experti militari americani au afirmat cã. fãrã a face concesii sau sã se retragã. cât si secretarul de stat pentru rãzboi Kenneth C. Pe 24 iunie. fortele conventionale americane erau destul de reduse. blocada va fi întreruptã. a fost improvizat un mic pod aerian. Generalul Clay a fost unul dintre cei mai ferventi avocati ai politicii fermitãtii. pentru aprovizionarea personalului aliat. Clay a încercat sã afle dacã se poate folosi un pod aerian pentru a aproviziona nu numai personalul aliat. au fost extrem de pesimisti în privinta acestei solutii. ci întreaga populatie a Berlinului de Vest.R. fãrã ca aceastã actiune sã declanseze un rãzboi. Pentru a sustine Berlinul pe perioada iernii. nu era grãbitã sã ridice blocada. Treptat. aceasta urmând sã fie aplicatã si relatiilor cu U. puterile vestice au început negocierile cu Uniunea Sovieticã pentru a pune capãt crizei Berlinului. Royall.S.S. dar era un mare semn de întrebare pentru cum putea fi folositã aceastã armã întrun eventual conflict pentru Berlin.S. blufeazã. Toate informatiile indicau însã cã U. puterile occidentale fiind incapabile sã pãstreze orasul dacã aceastã situatie nu va fi rezolvatã pe cale diplomaticã. Americanii aveau bomba atomicã. transportul aerian se dovedea însã insuficient. afirmându-se cã sovieticii nu doreau un rãzboi armat. În aprilie. ci se vor angaja într-un rãzboi al nervilor. Zilnic erau transportate între saizeci si o sutã de tone de produse. Ambasadorul american Walter Bedell Smith s-a întâlnit pe 2 august 1948 cu Stalin si Molotov.S. Discutiile preliminare s-au dovedit mult mai amabile decât se anticipase. Armata Rosie va pãrãsi Europa.

integrându-se în douã structuri economice si militare opuse. no." In Von Truman bis Harmel: Die Bundesrepublik Deutschland im Spannungsfeld von NATO und europäischer Integration. Constantin.22 La 30 mai 1949. Harder. viata în Berlin revenind la normal. noi rãmânem aliati ". "NATO from the Soviet and East European Perspectives 1949-1968.R. deoarece "peste toate. dovedind ineficienta blocadei sovietice. În primãvara anului 1949. fiind ales un "Consiliu Popular" (Volksrat) . no. 22 Olteanu. monopolul american al armei atomice a fost un factor determinant în aplanarea crizei Berlinului 21 . nu avea intentia de a forta puterile occidentale sã pãrãseascã Berlinul. cu scopul proiectãrii unei constitutii pentru o Germanie unitã si o presã a "justitiei si pãcii". Dosarele Istoriei. În aceastã perioadã. by Hans-Joachim. sovieticii au constituit un regim marionetã declarând capitala la Berlin. acesta fiind primul pas într-o serie de actiuni ce aveau ca scop convingerea S. la 22 octombrie 1948. 21 Olteanu. Pânã în 1972. pentru acea perioadã. 2 (2001): 12-22. În acelasi an. cãrbuni si alte produse esentiale. s-au dezvoltat douã Germanii cu douã guverne separate.402. se întruneste la Berlin Congresul Popoarelor Germane. Congresul Poporului din Berlin 20 Mastny. Dupã ridicarea embargoului. Dosarele Istoriei. gazul si electricitatea au fost redistribuite douãzeci si patru de ore pe zi.20 Podul aerian devenise parte a vietii zilnice .A.U. ed.S. Constantin. În urma Conferintei Germaniei de Est tinutã la Praga (în februarie 1948). În Germania de Vest.cã U. "Furtuna in Tratatul de la Varsovia" [Storm Inside the Warsaw Treaty]. Prin acest rãzboi de uzurã. a fost tinutã în viatã de podul aerian americano-britanic. care din ziua impunerii blocadei a transportat 1. populatia din sectorul vestic al Berlinului. Cu certitudine cã. iar din 1950 sovieicii au început sã militarizeze regiunea. de aproape doisprezece luni. 2000: 55-73. un consiliu parlamentar a emis o constitutie provizorie. berlinezii din sectorul occidental se hrãneau mai bine decât la începutul blocadei. 2 (2001): 12-22. inclusiv personalul aliat. în Germania de Est. Situati alimentarã a acestora era cu mult mai bunã decât în cazul germanilor din Berlinul de Est.644 metri cubi de hranã. în august 1949 având loc primele alegeri libere de dupã 1932. 15 . Uniunea Sovieticã a testat pânã unde putea ajunge determinarea politicii americane. Vojtech. "Furtuna in Tratatul de la Varsovia" [Storm Inside the Warsaw Treaty]. sã pãrãseascã Berlinul sau chiar întreaga Germanie.S. punându-se bazele Republicii Federale Germania. München: Oldenbourg.

G.adoptã Constitutia Germaniei în zona sovieticã.G..R. al doilea dovedindu-se însã complet gresit. si R.D. este ales cancelar al Republicii Federale a Germaniei (Bundesrepublik Deutschland).).. ruptura era foarte clarã.U. R. La acel timp.F. Monopolul american al armei atomice a fost decisiv pentru alegerea primei variante.A.F. ce fusese integratã într-un sistem ostil de aliante. denumirea de Republica Democratã Germanã si noua constitutie a acesteia fãceau clar deosebirea de o altã Germanie. nu s-a trecut la nationalizarea agriculturii. Spre deosebire de Constitutia R.G. ci U. în Germania de Vest a fost implementat un nou sistem politic. Din punctul de vedere sovietic si est-german.G.D.G. în ciuda faptului cã aliatii au câstigat rãzboiul.F.U. în urma Conferintei Ministrilor de externe de la Paris. În Germania de Vest. si R.D. Când Stalin a realizat acest lucru.S. si-a dat seamã cã trebuie sã ridice embargoul sau sã doboare avioanele anglo-americane. Stalin s-a bazat pe douã argumente : în primul rând pe dimensiunile Armatei Rosii si în al doilea rând pe faptul cã S. Germania de Vest era o marionetã a S.G.F.G. fatã de Europa si Germania. riscând declansarea unui rãzboi cu acestia. nu mai era receptionatã ca inamic principal. si Marea Britanie nu vor fi capabile sã aprovizioneze Berlinul pe calea aerului. La 15 septembrie Konrad Adenauer. Blocada Berlinului a fost un test pentru politica postbelicã a Statelor Unite. liderul Uniunii Crestin-Democrate (CDU). opunându-se R.F. au pierdut pacea. îndoctrinarea comunistã.R. Primul avantaj s-a dovedit a fi corect. Desi la 8 octombrie 1949 s-a semnat o întelegere între R. pe mãsurã ce opinia publicã americanã si-a schimbat atitudinea. iar pe 6 octombrie este proclamatã Republica Democratã Germanã (D.G. la 23 mai 1949 este semnatã la Bonn Constitutia Germaniei de Vest. a fost un rezultat al politicii ocupantilor si o evidentã a faptului cã. a devenit avanpostul lumii socialiste în fata sistemului capitalist occidental. nivelul scãzut de trai si nu în ultimul rând politia secretã Stasi au determinat un mare numãr de est-germani sã 16 . În zona de ocupatie occidentalã. R. provocând o reconsiderare a politicii externe a S. În zona sovieticã a Germaniei.A. renuntându-se la mãsuri radicale.S.A.D. Divizarea Germaniei între R. Concomitent. Aceasta din urmã încerca sistematic sã-si extindã influenta în Europa de Est.U. aceasta fiind una "democratã".

ordonata de Stalin in aprilie 1948. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a depasit cu bine. În anul înfiintãrii Republicii Democrate Germane. politica de indiguire (containment) a expansiunii sovietice. 165.S. in frunte cu SUA. puterile occidentale. 197. Greciei si Turciei.emigreze prin Berlin în Germania de Vest. Omenirea s-a aflat. Sovieticii nu au permis niciodatã sustinerea de alegeri libere. concretizata in asa-numita "doctrina Truman". de o catastrofa nucleara in octombrie 1962.S. in timpul crizei rachetelor din Cuba. a refuzat sã facã un aranjament pentru încheierea unui tratat de pace cu reprezentantii întregii Germanii. isi dadea primele roade prin garantiile economice. datorita fermitatii americane. Fiecare va încerca să se impună prin diverse metode. care nu au privit cu ochi buni aceasta actiune.393 în 1952. 59. care au procedat la o interventie militara unilaterala in zona Canalului de Suez.788 în 1950. si SUA. Aceasta va genera anumite proble de ordin de securitate internaţională. blocada stimulând efortul american de consolidare a apãrãrii Europei de Vest si de accelerare a Programului European de Reconstructie. Era şi evident că confruntările dintre cele două puteri ale lumii să fie mai acute.245 de est-germani au trecut din Berlinul de Est în zona occidentalã. pe de o parte. alesi prin alegeri libere sau prin orice altã procedurã de autodeterminare. sa faca fata cu bine blocadei ilegale a Berlinului. Criza Berlinului a accelerat procesul de creare a unei republici vest-germane.R. Diviziunea Germaniei si dividerea Berlinului au existat pânã în 1989 din cauzã cã U. in timpul razboiului rece. o succesiune de crize care amenintau soarta pacii. prin divergentele manifestate intre Anglia si Franta. pe de alta parte. mai aproape decat oricand. în acest caz cortina de fier fiind împinsã cu 200 de mile spre est. cand. De altfel. 182.648 în 1951. aliatii occidentali nu au putut interveni impotriva reprimarii de catre sovietici a revolutiei din Ungaria. După 1962 urmează o perioada a înarmărilor şi a impunerii prin forţă a strategiilor de împărţire a zonelor de influienţă. Deceniul 7 şi 8 al secolului XX se caracterizează prin o afirmare pe plan politic şi economic a ţărilor din lumea a treia. 17 . deoarece acest lucru ar fi putut declansa un razboi mondial. in acelasi timp. reusind. Anul 1956 marca un moment dificil in istoria NATO. in acelasi timp. politice si militare acordate de America. deoarece stiau cã le vor pierde. chiar inainte de constituirea aliantei.

5 miliarde dolari. trebuia sã fie stinsã cãtre mijlocul anilor ’90.6 miliarde dolari). După aceste evenimente încercările vor fi de altă natutră.1 miliarde dolari).5 miliarde dolari). In 1966.9 Unui numãr 18 ţãri le revin aproximativ 94% din suma totalã a datoriilor cãtre Rusia.R. Avertismentul presedintelui Johnson: "nu dezlegati cainii razboiului" a contribuit la inlaturarea acestei primejdii. presedintele de Gaulle anunta retragerea Frantei din structurile militare integrate ale NATO. şi anume impunerea pe plan economic.9 miliarde dolari). Cele mai mari creanţe faţă de URSS le aveau circa 57 de ţãri. o parte însemnatã a creanţelor statelor strãine cãtre fosta U. Inabusirea sub senilele tancurilor sovietice a Primaverii de la Praga. din care: Cuba (15. operatiunea Podul aerian (Big Lift). in baza Articolului 5 al Cartei. Vom da unele cifre care denotă influienţă URSS. Yemen (6. in schimbul promisiunii SUA de retragere a rachetelor sale nucleare instalate in Turcia. beligeranti. situatie oarecum delicata.S. in 1961. a marcat un alt moment de criza internationala.India (5.ului asupra economiei ţărilor care au căzut sub influienţa sa. Aşa dar din punctul de vedere al perspectivelor de stingere.5 milarde dolari). o parte importantã 18 . deoarece creditele acordate nu au fosat gestionate correct şi se implementau în alte domenii decât sectoarele profitabile ale economiei.1 miliarde dolari).Hrusciov a fost nevoit sa ordone retragerea rachetelor nucleare din mica insula din Caraibe. Conform unor date statistice ale anilor 90 cei mai mari debitori ai Rusiei au fost ţãrile socialiste şi statele în curs de dezvoltare. in august 1967. Vietnam (9. În conformitate cu prevederile acordurilor interguvernamentale de credit. ceea ce bineînţeles nu a avut loc.500 de soldati americani au fost transportati cu avioanele din SUA in Germania occidentala. Algeria (3. în recalcularea dupã cursul special al Bãncii Centrale). dovedind hotararea aliantei de a nu se lasa intimidata.2 miliarde dolari) ş. Afganistan (3. Etiopia (2. aliatii europeni ar fi devenit si ei. pe care alianta a reusit insa sa o depaseasca. care si-a gasit expresia si in amenintarile cu o interventie militara a Moscovei in Romania. a dus la alt moment de incordare intre NATO si Tratatul de la Varsovia. Mongolia (9. Construirea Zidului Berlinului. Daca razboiul ar fi izbucnit. Coreea de Nord (2.S.7 miliarde dolari). cand peste 14. automat.a. Mozambic (2.6 miliarde dolari).

bineînţeles.S. CONCLUZII Sfârşitul războiului rece şi prăbuşirea sistemului sovietic au avut. căruia să-i încredinţeze propria lor soartă. Nu ramânea decât o singura cale: ca Germania să fie strâns legată de celelalte ţări ale Comunităţii şi să nu poată profita de recucerirea independenţei sale pentru crearea unui mare Commonwealth german de la Rin la Nipru.ului şi dispariţia comunismului au distrus cetăţenia ideologică comună care protejase statele multinaţionale din Europa Centrală şi de Est împotriva demonilor intoleranţei rasiale şi ai fragmentării etnice sau naţional-religioase. Egocentric şi provincial. Occidental a privit emotionat la televizor războaiele ce aveau loc la uşa casei sale şi care aruncau valuri de refugiaţi pe plajele lui.R. altele s-au dizolvat în mod paşnic. Dar tocmai această aprofundare devine. incapabile să acţioneze pentru propia lor dezvoltare şi securitate: principate şi ducate în căutarea unui nou împarat binevoitor şi benefic. un raport politico-militar mai echilibrat cu Statele Unite. au apărut noi subiecte politice. nu mai puţin gravă decât aceea care a urmat primului război mondial. Din această deflagraţie. dar nu a acordat foarte multă atenţie la ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani la graniţa dintre Moldova şi Ucraina.R. François Mitterand şi Margaret Thatcher nu doreau reunificarea germană. euro. S-a născut astfel. dar nu au avut puterea să o împiedice. apăreau drept posibile: extinderea către ţările din Europa Centrală şi de Est. preocuparea dominantă a Europei comunitare. Dezintegrarea U. . la sfârsitul războiului rece. dotate cu o suveranitate fictivă.S. altele s-au precipitat în haosul războiului civil. la începutul anilor ’90.S. Uniunea monetară s-a nascut din aceste angoase si de atunci a devenit obiectivul strategic al Europei Occidentale. şde la Marea Baltică la Adriatică. poate fi trecutã în categoria celor “compromise”. De aceea Uniunea trebuie sasi concentreze toate eforturile asupra monedei comune. în Georgia. în Nagorno-Karabah sau în Cecenia. Consiliul Europei şi Comisia Europeana declară că depun toate eforturile în vederea aprofundării şi extinderii. Unele state vechi şi-au regăsit independenţa.R. şi să lase pe planul al doilea celelalte obiective care. în cursul 19 .a datoriilor statelor strãine faţã de fosta U. cele mai traumatizante şi mai durabile efecte în Europa comunistă.

Dar nu dispune de suficiente mijloace. această Europă. echivalează cu circa două treimi din cheltuielile americane. sediul al Comandamentului integrat al organizaţiei militare a Pactului atlantic. Cheltuielile sale militare. pe drept sau pe nedrept. În cazul Rusiei. măsurate în funcţie de produsul intern brut. După încheierea războiului rece. un ministru de Interne şi nici un ministru de Justiţie. un ministru de Finanţe. o monedă unică şi. o frontieră unică. tranziţia a însemnat şi trecerea de la statul imperial la cel post imperial. Dar nu are un ministru de Externe.deceniului. o Europă şchioapă şi neputincioasă. şi poarta uniforma militară a armatei Statelor Unite. după semnarea tratatului Schengen. dar el se află la Mons. Logistica sa şi serviciile de informaţii depind aproape exclusiv de bazele. dincolo de Marea Adriatică. deci incapabile să înfrunte împreună provocările noilor tehnologii. se simte datoare să intervină în treburile vecinilor săi. Într-o ţară obişnuită tranziţia a însemnat trecerea de la totalitarism la democraţie şi de la economia centralizată la cea de piaţă. fiecare ţară europeană a blocului socialist a fost confruntată cu problemele dificile şi dureroase ale tranziţiei. de avioanele şi de sateliţii americani. Solicitată de propria opinie publica şi de dorinţa de a evita contraloviturile crizei balcanice. Industriile sale de aparare sunt strict naţionale. Are o piaţă unica. Are un ministru al Apărării. 20 .

Fundatia Culturala Romana. Constantin. Martin. "Furtuna in Tratatul de la Varsovia" Dosarele Istoriei. Kurt R. Mihai.. Robert. ♦ Olteanu. Oslo: Norwegian Institute for Defense Studies. G. "Die USA. Dumitru Preda.BIBLIOGRAFIE: ♦ Braudel. 1999 ♦ Wampler.). „Gramatica civilizaţiilor”. and Andreas Wenger (eds. America şi Războiul Rece 1949-1991. Russia's Place in Europe: A Security Debate. Iaşi. 2001 ♦ McCauley. ed. München: v.". 1993 ♦ Spillmann. Bucureşti. 1994. Routledge. Editura Polirom. by Rolf Steiniger et al. Principiul dominoului: Prabusirea regimurilor comuniste europene.. Rusia. Bern: Lang. Meridiane. London.. Reassuring NATO: Eastern Europe. ♦ Parker. Bucureşti. ♦ Mastny. 2 . 1981. Russia and the Western Alliance. Vojtech. 1997 ♦ Retegan. F. 2000 21 . Adenauer und die atomare Strategie der NATO. „The Geopolitics of Domination”. no. 1999.Hase & Koehler.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful