Contract nr.

449/2010

Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor
(Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandări de proiectare şi exemple de calcul)


Volumul I. Revizuire CR 1-1-3-2005 - Redactarea II-a

















UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Tel.: +40-21-242.97.22, Tel./Fax: +40-21-242.97.22, www.utcb.ro


2
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
(Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandari de proiectare si exemple de calcul)


Volumul I. Revizuire CR 1-1-3-2005 - Redactarea II-a


Cuprins


1. Elemente generale....................................................................................................... 3
1.1 Introducere ............................................................................................................ 3
1.2 Proiectarea asistată de încercări ............................................................................ 3
1.3 Referinţe normative .............................................................................................. 4
1.4 Definiţii ................................................................................................................. 4
1.5 Simboluri utilizate................................................................................................. 5
2. Situaţii de proiectare ................................................................................................... 6
3. Încărcarea din zăpadă pe sol ....................................................................................... 7
3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol .......................................... 7
4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş............................................................................... 9
4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.................................. 9
4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş ........................ 10
5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 12
5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ........................................................................... 13
5.2 Acoperişuri cu două pante .................................................................................. 13
5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri .................................................................. 14
5.4 Acoperişuri cilindrice ......................................................................................... 15
5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte........................... 16
6. Efecte locale.............................................................................................................. 19
6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole .......................................... 19
6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului.......................................................... 19
6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri.. 20
7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş .......... 21
7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri ................................................................. 21
7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte............................ 22
7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete........................... 23
7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 23
7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 25
Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol........................................................... 26
Anexa B - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ..................... 30
Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii ....................................................................... 31
Bibliografie ................................................................................................................... 32


3
1. Elemente generale

1.1 Introducere

(1) Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru stabilirea
încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu şi preluate după formatul, principiile şi
regulile de aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3, 2003, cu
luarea în considerare a informaţiei meteorologice din România până în anul 2005.
(2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru
proiectarea structurală a construcţiilor şi lucrărilor inginereşti.
(3) Codul se adresează beneficiarilor, proiectanţilor, executanţilor de construcţii şi
autorităţilor publice.
(4) Acest cod se utilizează pentru proiectarea construcţiilor şi lucrărilor inginereşti situate în
amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării.
(5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din
zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale.
(7) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a
acoperişului.
(8) Acţiunea zăpezii asupra construcţiilor este considerată ca acţiune variabilă şi în unele
cazuri de aglomerare excepţională a zăpezii (Cap.7) ca acţiune accidentală, în conformitate cu
prevederile CR 0.
(6) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale:
- încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul;
- modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau
dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă;
- încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă;
- încărcări datorate gheţii;
- încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate;
- încărcări din zăpadă pe poduri.

1.2 Proiectarea asistată de încercări

(1) Pentru proiectarea constructiilor la actiunea zapezii pot fi utilizate teste/incercari
experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării
date de zăpadă pe construcţii.
(2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul
clientului şi al autorităţilor competente.
(3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în prezentul cod se pot utiliza
prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii
de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităţilor competente.

4
(4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea
valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din
zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituţii de specialitate
competente cu aprobarea autorităţilor competente. Valoarea caracteristică a încărcării din
zăpadă pe sol se obţine pe baza analizei statistice şi modelării probabiliste, utilizând date în
amplasament măsurate sau certificate de autorităţile de specialitate competente. Se recomandă
utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale măsurate (preferabil cel puţin 20).

1.3 Referinţe normative

(1) Codul CR 1-1-3 se utilizează împreună cu “CR 0 - Cod de proiectare. Bazele proiectării
construcţiilor”.

1.4 Definiţii

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de
depăşire într-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
(2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată
structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării.
(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea
valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu coeficientul de expunere al construcţiei
în amplasament, cu coeficienul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş si cu
coeficientul termic.
(4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale
a zăpezii pe acoperiş, distribută cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. Acest
tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice.
(5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii
pe acoperiş, de exemplu datorită vântului.
(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia
încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual acest coeficient reprezintă
raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenţa
condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice.
(7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de
fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.
(8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea
încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de
obstacolele de langă construcţie.
(9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare datorată
unui mod excepţional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de apariţie.

5
1.5 Simboluri utilizate

Majuscule latine

A altitudinea amplasamentului [m]
C
e
coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament
C
t
coeficientul termic
IMR intervalul mediu de recurenţă al încărcării
S
e
încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m]
F
s
încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care
alunecă [kN/m]

Litere mici latine

b lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
d înălţimea stratului de zăpadă [m]
h înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea
acoperişului
l
s
lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m]
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/m
2
]
s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m
2
]

Litere mici greceşti

α unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [
0
]
β unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric
γ greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
]
µ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.
ψ
0
Factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile
ψ
1
Factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile
ψ
2
Factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile

6
2. Situaţii de proiectare

(1) Situaţiile de proiectare sunt în concordanţă cu CR 0.
(2) Se consideră următoarele doua condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea
zăpezii:
(i) Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş (Cazul A). Se consideră situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie şi se utilizează
două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi
încărcarea din zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la 4(9), ecuaţia 4.1 şi Cap. 5.
(ii) Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş (Cazul B). Se consideră două situaţii de proiectare:
• persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată
(cu excepţia cazurilor din Capitolul 7), cu prevederile de la 4(9), ec. 4.1 şi Cap. 5 şi
• accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din
aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile
4(10) şi ecuaţia 4.2.
(3) Pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în
considerare zone cu căderi excepţionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte
redusă de apariţie.
(4) Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu
prevederile din Cap. 6 din CR 1-1-3.


7
3. Încărcarea din zăpadă pe sol

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de
depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani).
(2) Cu acordul beneficiarului, în cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un
nivel de siguranţă mai mare decât cel normal, se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol
având o probabilitate de depaşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR>50 ani),
Anexa B.
(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, s
k
, în România, este indicata în harta
de zonare din Figura 3.1. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m.
(4) Valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.1 este valoarea
minimă obligatorie pentru proiectare.
(5) În Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru
302 localităţi din România.
(6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu
altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaţii.
s
k
(1000m < A ≤ 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. s
k
(A≤1000m)=2,0 kN/m
2
(3.1)
s
k
(1000m < A ≤ 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. s
k
(A≤1000m)=1,5 kN/m
2
(3.2)
unde s
k
(A≤1000m) sunt valorile din Harta din Fig. 3.1. Exemple de valori pentru altitudini de
la 1000m pana la 1500m sunt indicate în Tabelul 3.1:

Tabelul 3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru
amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m

s
k
(1000m < A ≤ 1500m), kN/m
2

Zona
Altitudinea A, m s
k
=1,5 kN/m
2
s
k
=2,0 kN/m
2

1000 1,5 2,0
1100 2,3 2,7
1200 3,0 3,4
1300 3,8 4,1
1400 4,5 4,8
1500 5,3 5,5

(7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m
ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) si (3.2) sunt valori minime pentru proiectare.

(8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile 1.2 (4). In
aceste amplasamente, valoarea minimă pentru proiectare a încărcării din zăpadă pe sol este
cea calculată cu relaţiile (3.1) si (3.2) la altitudinea de 1500m.

Figura 3.1 Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, kN/m
2
, pentru altitudini A ≤ 1000 m
Notă: pentru altitudini A > 1000 m valorile se determină cu relaţiile (3.1) şi (3.2)

9
4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş

(1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de
forma acoperişului şi de redistributia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
(2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:
a) forma acoperişului;
b) caracteristicile termice ale acoperişului;
c) rugozitatea suprafeţei acoperişului;
d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş;
e) vecinătatea cu alte clădiri;
f) terenul din jurul clădirii;
g) condiţii meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de
temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).
(3) În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării
din zăpadă:
(i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi
(ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)).
(4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Cap.5 şi Cap.7.
(5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a
suprafeţei acoperişului (încărcare pe m
2
).
(6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din acest cod sunt valabile pentru depunerea naturală a
zăpezii pe acoperiş.
(7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta
trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate, cu
acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente.
(8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de
sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de
scurgere a apelor de pe acoperiş.
(9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s,

pentru situaţia de proiectare
persistentă/tranzitorie se determină astfel:
s = µ
i
C
e
C
t
s
k
(4.1)
unde:
µ
i
este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament;
C
e
coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
C
t
coeficientul termic.

10
(10) Valoarea caracteristica a incărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare
în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării excepţionale de
zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:
s = µ
i
s
k
(4.2)
unde:
µ
i
este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă
pe acoperiş (Capitolul 7);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament;
(11) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, C
e
, este funcţie de condiţiile de
expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior), valorile sale sunt date în
Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Valorile coeficientului de expunere C
e

Tipul expunerii C
e

Completă

0,8
Normală

1,0
Redusă

1,2
Notă:
În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii,
pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor
sau construcţiilor mai înalte.
În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor
nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.
În cazul expunerii „Reduse”, construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau
este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.
(12) Coeficientul termic C
t
poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri
speciale, când coeficientul global de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m
2
K)
şi conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin
studii speciale şi este aprobată de autoritatea naţională competentă. În toate celelalte cazuri
coeficientul termic:
C
t
= 1,0.
4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1) Conform CR 0, alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt:
- valoarea de grupare ψ
0
s,
- valoarea frecventă ψ
1
s,
- valoarea cvasi-permanentă ψ
2
s.

ψ
0
este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile.

11
ψ
1
este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile.
ψ
2
este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile.
s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.
(2) Valorile factorilor ψ
0
, ψ
1
şi ψ
2
sunt conform Tabelului 4.2 (extras din Tabelul A.1 din CR 0).
Tabelul 4.2 Valorile factorilor ψ
0
, ψ
1
şi ψ
2
pentru încărcarea din zăpadă
ψ
0
0.7
ψ
1
0.5
ψ
2
0.4




12
5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zapadă pe
acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este
neaglomerată şi aglomerată).
(2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul
aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
(3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Cap.
5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Cap.5.3) sunt daţi în
Tabelul 5.1 şi în Figura 5.1. Valorile din Figura 5.1 şi din Tabelul 5.1 sunt valabile pentru
situaţiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.

Tabelul 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o
singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri
Unghiul acoperişului,
α
0

0
0
≤ α ≤ 30
0
30
0
< α < 60
0
α ≥ 60
0

µ
1
0,8 0,8 (60 - α)/30 0,0
µ
2
0,8 + 0,8 α /30 1,6 -


Figura 5.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură
pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

(4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Cap. 5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe
acoperişurile cu mai multe deschideri (Cap.5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă
la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

13
5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

(1) Distribuţia coeficientului de formă µ
1
al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură
pantă, pentru situaţiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea
din Figura 5.2. Distribuţia din Figura 5.2 se foloseşte şi pentru cazul zăpezii neaglomerate şi
pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului µ
1
este dată în Tabelul 5.1 şi Fig.5.1,
funcţie de unghiul acoperişului, α [º].


Figura 5.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperişuri cu o singură pantă
(2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la
marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

5.2 Acoperişuri cu două pante

(1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.3, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din Figura 5.3, cazul (ii)
şi cazul (iii).
(2) Distribuţiile coeficienţilor de formă µ
1
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu
două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt
cele din Figura 5.3. Valorile coeficienţilor µ
1
sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie
de unghiul acoperişului, α [º].
(3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la
marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.


14

α
1

0.5 µ µµ µ
1
( α αα α
2
)
α
2

µ µµ µ
1
( α αα α
2
)

0.5 µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

µ µµ µ
1
( α αα α
2
)

µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

Figura 5.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperişuri cu două pante

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cu mai multe deschideri, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe
acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (ii).
(2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai
multe deschideri/pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe
acoperiş, distribuţiile coeficienţilor de formă µ
1
şi µ
2
sunt cele din Fig.5.4. Valorile
coeficienţilor µ
1
şi µ
2
sunt date în Tab. 5.1 şi Fig.5.1, în funcţie de unghiul acoperişului, α [º].
(3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă
la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.
(4) Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai
mari de 60º, pentru determinarea coeficientului µ
2
sunt necesare studii speciale efectuate de
instituţii competente, cu acordul autorităţilor competente.

Cazul (i)
Cazul (ii)
Cazul (iii)

15

Figura 5.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi
aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri

5.4 Acoperişuri cilindrice

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (ii).
µ µµ µ
3
β>60
0
l
s
0,5µ µµ µ
3
0,8
β=60
0
l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4
h
b
Cazul (i)
Cazul (ii)

Figura 5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cilindrice

16
(2) Distribuţia coeficientului de formă µ
3
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este
prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul µ
3
este determinat din Figura 5.6 şi Ecuaţia 5.1.
(3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat
în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a
acoperişului β ≤ 60
0
şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).

Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice
(β ≤ 60
0
)

(4) Valorile coeficientului de formă µ
3
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice
sunt:
µ
3
= 0 pentru β > 60
0
. (5.1a)
µ
3
= 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤µ
3
≤ 2 pentru β ≤ 60
0
. (5.1b)
(5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol
ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu
trebuie să fie mai mic de 0,8.

5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai
înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul
superior.
(2) Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează
zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent, se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din
zăpadă:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, distribuţia recomandată este indicată în Figurile
5.7a si 5.7b, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpada aglomerată, distribuţia recomandată este indicată în Figurile 5.7a
si 5.7b, cazul (ii).

17
(3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri
adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a si 5.7b .

Figura 5.7a

Figura 5.7b

Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

µ µµ µ
1


18
(4) Valorile coeficienţilor de formă µ
1
şi µ
2
(Figurile 5.7a si 5.7b) se determină astfel:
µ
1
= 0,8 (5.2)
µ
2
= µ
s
+ µ
w
. (5.3)
unde
µ
s
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul
mai înalt adiacent, iar
µ
w
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.
(5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, µ
s
este:
pentru α ≤ 15
0
µ
s
= 0
pentru α > 15
0
µ
s
= 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator
acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform
Cap.5.2.
(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, µ
w
este:
µ
w
= (b
1
+ b
2
)/2h ≤ γ h /s
k
0,8 ≤ µ
w
≤ 4,0 (5.4)
unde
γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m
3

b
1
, b
2
şi h - dimensiuni (in metri) în Figurile 5.7a si 5.7b.
(7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Fig.5.7a)
se consideră l
s
= 2 h şi este limitată la 5 m ≤ l
s
≤ 15 m.
(8) Dacă b
2
≤ l
s
, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului
orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui µ
1
şi µ
2
, în
conformitate cu Figura 5.7b.


19
6. Efecte locale
Acest capitol se referă la încărcări şi forţe folosite pentru verificări locale:
- în zona proeminenţelor sau obstacolelor;
- la marginea acoperişului;
- în dreptul panourilor parazăpadă.
Pentru verificări locale se foloseste situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie.
6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

(1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire
aerodinamică la vânt.
(2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor
este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.

Figura 6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cvasiorizontale cu obstacole

(3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi
orizontale cu obstacole sunt:
µ
1
= 0,8 (6.1)
µ
2
= γ h / s
k
respectând condiţia 0,8 ≤ µ
2
≤ 2,0. (6.2)
Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m
3
. h este inaltimea obstacolului (m)
(4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră l
s
= 2 h şi este limitată la
5 m ≤ l
s
≤ 15 m.

6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(1) La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă,
Fig.6.2, trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi
încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.

20






Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(2) Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca
acţionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată în kN/m) şi se
determină astfel:
s
e
= k s
2
/ γ (6.3)
unde:
s
e
este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);
s

valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de
zăpadă;
γ greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m
3
;
k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea
acoperişului.
(3) Coeficientul k=3/d, dar este limitat superior la valoarea k ≤ d γ, unde d este grosimea
stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).
(4) Înalţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş
s la greutatea specifică a zăpezii γ (3kN/m
3
).
6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

(1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare
dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru
liniar, F
s
(kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către
masa de zăpadă care alunecă, se va calcula pe direcţia alunecării cu relaţia:
F
s
= s b sinα (6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de
depunere de zăpadă;
b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama
acoperişului la primul panou (m);
α unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [
0
].
d
s
e

21
7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe
acoperiş
(1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează
pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii
este accidentală.
(2) Când se folosesc distribuţiile de coeficienţi de formă din acest capitol, se consideră că
astfel se caracterizează aglomerările excepţionale de zăpadă şi că în rest nu mai există zăpadă
pe acoperiş.

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea
excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare
(aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de
aglomerare indicată în Figura 7.1.

Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)

(2) Valoarea coeficientului de formă µ
1
pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:
µ
1
= γ h / s
k
(7.1a)

µ
1
= 2b
3
/ (l
s1
+l
s2
); l
s1
= b
1
, l
s2
= b
2
(7.1b)
µ
1
= 5. (7.1c)
unde s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
] în amplasamentul
construcţiei, iar γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m
3
. h se
consideră în metri.
h
2

h
1


22
Valoarea de înălţime h (în metri) se calculează cu relaţia:
2 1
1 2 2 1
b b
h b h b
h
+
⋅ + ⋅
= (7.2)
(3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi
uniformă, b
3
se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea. Această distribuţie de încărcare este
aplicabilă fiecarei dolii, dar nu neapărat simultan.
(4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan mai multe aglomerări excepţionale
de zăpadă în dolii, încărcarea caracteristica totală cumulată datorata acestor aglomerări se
limitează superior. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa
depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi
lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor.

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

(1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se
aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un caz de
distribuţie a încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă.
(2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când
clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care
poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă.
(3) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.

Figura 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

23
Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe
acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase
Coeficient de
formă
Unghiul acoperişului, α

0
0
≤ α ≤ 15
0
15
0
< α ≤30
0
30
0
< α < 60
0
60
0
≤ α
µ
1
µ
3

µ
3
|
¹
|

\
|

15
30 α

0 0
µ
2
µ
3
µ
3

µ
3
|
¹
|

\
|

30
60 α

0
unde
µ
3
este cea mai mică valoare dintre 2h / s
k
, 2b / l
s
sau 8.
b este cea mai mare valoare dintre b
1
sau b
2

l
s
este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adicent sau
învecinat situat mai jos, este cea mai mică valoare dintre 5h, b
1
sau 15m.
(5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) nu există zăpadă pe
acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Cap.7.3.1. În
cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Cap. 7.3.2.

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.
(2) Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea
exceptională de zăpadă mai mică de 1m
2
, atunci efectul aglomerarii se poate neglija.
(3) Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:
- obstacolul de pe acoperiş are o înălţime mai mică de 1 m;
- obstacole locale (obstacole cu peste 1m înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2m); în acest
caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea
obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului;
- copertine care protejează uşile de intrare în clădire sau docurile de încărcare, cu lungime b
1

mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.


24

Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişuri în zona obstacolelor

(4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:
µ
1
= minimul dintre următoarele două valori: γ h
1
/s
k
si 5; (7.3a)
µ
2
= minimul dintre următoarele două valori: γ h
2
/s
k
si 5. (7.3b)
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasamentul
construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m
3
. h
1
si h
2
se
consideră în metri.

(5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor
(Fig.7.3) se va lua astfel:
l
s1
= minimul dintre 5h
1
şi b
1
(7.4a)
l
s2
= minimul dintre 5h
2
şi b
2
. (7.4b)
(6) Pentru copertine (cu lungime b
1
mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării µ
1
este minimul dintre γ h

/s
k
, 5 şi 2b/l
s
, unde b este valoarea maximă dintre b
1
şi b
2
. Lungimea
zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină l
s
este minimul dintre 5h şi b
1
.




25
7.3.2 Acoperişuri cu parapete
(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.

Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişuri cu parapete

(2) În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în
dreptul parapetelor se va lua ca minimul dintre:
µ
1
= γ h/s
k

µ
1
= γ b/l
s
unde b = max (b
1
; b
2
) (7.4)
µ
1
= 8.0.
unde s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasamentul
construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m
3
. h este
înălţimea parapetului (în m).
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, l
s
se va lua minimul dintre 5h, b
1
şi 15m.

26
Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol
(1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a
modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol
observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul României. Baza de date existentă la
INCERC (obţinute de la INMH) pentru perioada 1930-1989 a fost completată cu date de la
Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 1989-2005.
(2) Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpada pe sol, s
k
[kN/m
2
], definită cu 2%
probabilitate de depăşire într-un an, corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR=50
ani, s-a făcut luând în considerare:
(i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiţia
Gumbel pentru maxime, repartiţie de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3/2003;
(ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile
maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, în fiecare staţie meteorologică;
(iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale
ale încărcării din zăpadă pe sol, a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de
observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie..
(3) În Tabelul A.1 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302
localităţi din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1.

Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România,
conform Fig. 3.1

Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
1 Abrud Alba 1,5
2 Adamclisi Constanţa 1,5
3 Adjud Vrancea 2,5
4 Agnita Sibiu 1,5
5 Aiud Alba 1,5
6 ALBA IULIA Alba 1,5
7 Aleşd Bihor 1,5
8 ALEXANDRIA Teleorman 2,5
9 Anina Caraş-Severin 2,0
10 Aninoasa Hunedoara 2,0
11 ARAD Arad 1,5
12 Avrămeni Botoşani 2,5
13 Avrig Sibiu 2,0
14 Azuga Prahova 2,0
15 Babadag Tulcea 2,0
16 BACĂU Bacău 2,5
17 Baia de Aramă Mehedinţi 2,0

Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
18 BAIA MARE Maramureş 2,0
19 Baia Sprie Maramureş 2,0
20 Balş Dolj 2,0
21 Banloc Timiş 1,5
22 Baraolt Covasna 1,5
23 Basarabi Constanţa 1,5
24 Băicoi Prahova 2,0
25 Băile Govora Vâlcea 2,0
26 Băile Herculane Caraş-Severin 2,0
27 Băile Olăneşti Vâlcea 2,0
28 Băile Tuşnad Harghita 2,0
29 Băileşti Dolj 2,5
30 Bălan Harghita 2,0
31 Bârlad Vaslui 2,5
32 Bechet Dolj 2,0
33 Beclean Bistriţa Năsăud 1,5
34 Beiuş Bihor 1,5


27

Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
35 Bereşti Galaţi 2,5
36 Bicaz Neamţ 2,0
37 BISTRIŢA Bistriţa Năsăud 1,5
38 Blaj Alba 1,5
39 Bocşa Caraş-Severin 1,5
40 Boldeşti-Scăeni Prahova 2,0
41 Bolintin-Vale Giurgiu 2,0
42 Borod Bihor 1,5
43 Borsec Harghita 2,0
44 Borşa Maramureş 2,0
45 BOTOŞANI Botoşani 2,5
46 Brad Hunedoara 1,5
47 BRAŞOV Braşov 2,0
48 BRĂILA Brăila 2,5
49 Breaza Prahova 2,0
50 Brezoi Vâlcea 2,0
51 BUCUREŞTI Bucureşti 2,0
52 Budeşti Călăraşi 2,0
53 Buftea Ilfov 2,0
54 Buhuşi Bacău 2,0
55 Bumbeşti-Jiu Gorj 2,0
56 Buşteni Prahova 2,0
57 BUZĂU Buzău 2,0
58 Buziaş Timiş 1,5
59 Calafat Dolj 2,5
60 Caracal Olt 2,0
61 Caransebeş Caraş-Severin 1,5
62 Carei Satu Mare 1,5
63 Cavnic Maramureş 2,0
64 Călan Hunedoara 1,5
65 CĂLĂRAŞI Călăraşi 2,5
66 Călimăneşti Vâlcea 2,0
67 Câmpia Turzii Cluj 1,5
68 Câmpeni Alba 1,5
69 Câmpina Prahova 2,0
70 Câmpulung Argeş 2,0
71 Câmpulung Mold. Suceava 2,0
72 Ceahlău Neamţ 2,0
73 Cehu Silvaniei Sălaj 1,5
74 Cernavodă Constanţa 2,0
75 Chişineu-Criş Arad 1,5
Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
76 Cisnădie Sibiu 1,5
77 CLUJ-NAPOCA Cluj 1,5
78 Codlea Braşov 1,5
79 Colibaşi Arges 2,0
80 Comarnic Prahova 2,0
81 Comăneşti Bacău 2,0
82 CONSTANŢA Constanţa 1,5
83 Copşa Mică Sibiu 1,5
84 Corabia Olt 2,5
85 Corugea Tulcea 2,0
86 Costeşti Argeş 2,0
87 Cotnari Iaşi 2,5
88 Covasna Covasna 2,0
89 CRAIOVA Dolj 2,0
90 Cristuru Secuiesc Harghita 1,5
91 Cugir Alba 1,5
92 Curtea de Argeş Argeş 2,0
93 Curtici Arad 1,5
94 Darabani Botoşani 2,5
95 Dărmăneşti Bacău 2,0
96 Dej Cluj 1,5
97 Deta Timiş 1,5
98 DEVA Hunedoara 1,5
99 Dorohoi Botoşani 2,5
100 Drăgăşani Vâlcea 2,0
101 Drăgăneşti-Olt Olt 2,0
102
DROBETA TURNU
SEVERIN
Mehedinţi 2,0
103 Dumbrăveni Sibiu 1,5
104 Eforie Nord Constanţa 1,5
105 Eforie Sud Constanţa 1,5
106 Făgăraş Braşov 1,5
107 Fălticeni Suceava 2,5
108 Făurei Brăila 2,5
109 Feteşti Ialomiţa 2,5
110 Fieni Dâmboviţa 2,0
111 Filiaşi Dolj 2,0
112 FOCŞANI Vrancea 2,0
113 Fundulea Călăraşi 2,0
114 GALAŢI Galaţi 2,5
115 Găeşti Dâmboviţa 2,0


28

Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
116 Gheorgheni Harghita 2,0
117 Gherla Cluj 1,5
118 GIURGIU Giurgiu 2,5
119 Griviţa Ialomiţa 2,5
120 Gurahonţ Arad 1,5
121 Gura Humorului Suceava 2,0
122 Haţeg Hunedoara 2,0
123 Hârlău Iaşi 2,5
124 Hârşova Constanţa 2,5
125 Holod Bihor 1,5
126 Horezu Gorj 2,0
127 Huedin Cluj 1,5
128 Hunedoara Hunedoara 1,5
129 Huşi Vaslui 2,5
130 Ianca Brăila 2,5
131 IAŞI Iaşi 2,5
132 Iernut Mureş 1,5
133 Ineu Arad 1,5
134 Isaccea Tulcea 2,5
135 Însurăţei Brăila 2,5
136 Întorsura Buzăului Covasna 2,0
137 Jimbolia Timiş 1,5
138 Jibou Sălaj 1,5
139 Jurilovca Tulcea 2,0
140 Lehliu Gară Călăraşi 2,0
141 Lipova Arad 1,5
142 Luduş Mureş 1,5
143 Lugoj Timiş 1,5
144 Lupeni Hunedoara 2,0
145 Mangalia Constanţa 1,5
146 Marghita Bihor 1,5
147 Măcin Tulcea 2,5
148 Mărăşeşti Vrancea 2,5
149 Medgidia Constanţa 1,5
150 Mediaş Sibiu 1,5
151 MIERCUREA CIUC Harghita 2,0
152 Mihăileşti Giurgiu 2,0
153 Mizil Prahova 2,0
154 Moineşti Bacău 2,0
155 Moldova Nouă Caraş-Severin 2,0
156 Moneasa Arad 1,5
Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
157 Moreni Dâmboviţa 2,0
158 Motru Gorj 2,0
159 Nădlac Arad 1,5
160 Năsăud Bistriţa Năsăud 1,5
161 Năvodari Constanţa 1,5
162 Negreşti Vaslui 2,5
163 Negreşti Oaş Satu Mare 2,0
164 Negru Vodă Constanţa 1,5
165 Nehoiu Buzău 2,0
166 Novaci Gorj 2,0
167 Nucet Bihor 1,5
168 Ocna Mureş Alba 1,5
169 Ocna Sibiului Sibiu 1,5
170 Ocnele Mari Vâlcea 2,0
171 Odobeşti Vrancea 2,0
172 Odorheiul Secuiesc Harghita 1,5
173 Olteniţa Călăraşi 2,0
174 Oneşti Bacău 2,0
175 ORADEA Bihor 1,5
176 Oraviţa Caraş-Severin 1,5
177 Orăştie Hunedoara 1,5
178 Orşova Mehedinţi 2,0
179 Oţelu Roşu Caraş-Severin 1,5
180 Ovidiu Constanţa 1,5
181 Panciu Vrancea 2,0
182 Paşcani Iaşi 2,5
183 Pătârlagele Buzău 2,0
184 Pâncota Arad 1,5
185 Petrila Hunedoara 2,0
186 Petroşani Hunedoara 2,0
187 PIATRA NEAMŢ Neamţ 2,0
188 Piatra Olt Dolj 2,0
189 PITEŞTI Argeş 2,0
190 PLOIEŞTI Prahova 2,0
191 Plopeni Prahova 2,0
192 Podul Iloaiei Iaşi 2,5
193 Pogoanele Buzău 2,0
194 Predeal Braşov 2,0
195 Pucioasa Dâmboviţa 2,0
196 Rădăuţi Suceava 2,5
197 Răuseni Botoşani 2,0


29

Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
198 Râmnicu Sărat Buzău 2,0
199 RÂMNICU VÂLCEA Vâlcea 2,0
200 Râşnov Braşov 2,0
201 Reghin Mureş 1,5
202 Reşiţa Caraş-Severin 1,5
203 Roman Neamţ 2,5
204 Roşiori de Vede Teleorman 2,5
205 Rovinari Gorj 2,0
206 Rupea Braşov 1,5
207 Salonta Bihor 1,5
208 Satu Mare Satu Mare 1,5
209 Săcele Braşov 2,0
210 Săvârşin Arad 1,5
211 Săveni Botoşani 2,0
212 Sângeorz Băi Bistriţa Năsăud 2,0
213 Sânnicolau Mare Timiş 1,5
214 Scorniceşti Olt 2,0
215 Sebeş Alba 1,5
216 Sebiş Arad 1,5
217 Seini Maramureş 1,5
218 Segarcea Dolj 2,0
219 SF. GHEORGHE Covasna 2,0
220 Sf. Gheorghe Tulcea 2,0
221 SIBIU Sibiu 1,5
222 Sighetul Marmaţiei Maramureş 2,0
223 Sighişoara Mureş 1,5
224 Simeria Hunedoara 1,5
225 Sinaia Prahova 2,0
226 Siret Suceava 2,5
227 SLATINA Olt 2,0
228 Slănic Moldova Bacău 2,0
229 Slănic Prahova Prahova 2,0
230 SLOBOZIA Ialomiţa 2,5
231 Solca Suceava 2,0
232 Sovata Mureş 1,5
233 Stei Bihor 1,5
234 Strehaia Mehedinţi 2,0
235 SUCEAVA Suceava 2,5
236 Sulina Tulcea 2,5
237 Şimleul Silvaniei Sălaj 1,5
238 Tălmaciu Sibiu 1,5
Nr. Localitate Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
239 Tăsnad Satu Mare 1,5
240 TÂRGOVIŞTE Dâmboviţa 2,0
241 Târgu Bujor Galaţi 2,0
242 Târgu Cărbuneşti Gorj 2,0
243 Târgu Frumos Iaşi 2,5
244 TÂRGU JIU Gorj 2,0
245 Târgu Lăpuş Maramureş 2,0
246 TÂRGU MUREŞ Mureş 1,5
247 Târgu Ocna Bacău 2,0
248 Târgu Neamţ Neamţ 2,0
249 Târgu Secuiesc Covasna 2,0
250 Târnăveni Mureş 1,5
251 Techirghiol Constanţa 1,5
252 Tecuci Galaţi 2,5
253 Titu Dâmboviţa 2,0
254 TIMIŞOARA Timiş 1,5
255 Topliţa Harghita 2,0
256 Topoloveni Argeş 2,0
257 Turnu Măgurele Teleorman 2,5
258 TULCEA Tulcea 2,5
259 Turda Cluj 1,5
260 Tuşnad Harghita 2,0
261 Ţăndărei Ialomiţa 2,5
262 Ţicleni Gorj 2,0
263 Uricani Hunedoara 2,0
264 Urlaţi Prahova 2,0
265 Urziceni Ialomiţa 2,0
266 Valea lui Mihai Bihor 1,5
267 VASLUI Vaslui 2,0
268 Vaşcău Bihor 1,5
269 Vatra Dornei Suceava 2,0
270 Vălenii de Munte Prahova 2,0
271 Vânju Mare Mehedinţi 2,0
272 Victoria Braşov 1,5
273 Videle Teleorman 2,0
274 Vişeu de Sus Maramureş 2,0
275 Vulcani Hunedoara 2,0
276 ZALĂU Sălaj 1,5
277 Zărneşti Braşov 2,0
278 Zimnicea Teleorman 2,5
279 Zlatna Alba 1,5


30
Anexa B - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
are asociat un interval mediu de
recurenţă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an de 2%
(probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%).
(2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire
într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru
valori uzuale.
Tabelul B.1
IMR
Intervalul mediu de
recurenţă, ani
p
Probabilitatea de
nedepăşire într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99

(3) Pentru un anumit amplasament, în repartiţia Gumbel pentru maxime, valoarea
caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p =
0,98) este:
( )
1 1
593 , 2 1 V m s
k
⋅ + ⋅ = (B.1)
unde m
1
şi V
1
sunt respectiv media şi coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale
încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.
(4) Coeficientul de variaţie pe teritoriul României este în general în intervalul 0,35÷1.0.
(5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98
se calculează cu relaţia:

k
1
1
p
s
V 2,593 1
V
p
0,45 1
s
⋅ +

(
¸
(

¸

+ −
=
282 , 1
) ln ln(
(B.2)
unde
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
), având o
probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
s
p
valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p;
V
1
coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.


31
Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii
(informativă)

(1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general ea creşte cu durata de existenţă
(vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică, clima şi altitudinea
amplasamentului.
(2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7,
pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în
Tabelul C.1.
Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii
Natura zăpezii Greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
]
Proaspătă 1,0
Aşezată (după câteva ore sau zile de la
ninsoare)
2,0
Veche (după câteva săptămâni sau luni de la
ninsoare)
2,5 până la 3,5
Umedă 4,0

(3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o
valoare a greutăţii specifice a zăpezii de 2 kN/m
3
, valoare recomandată si de codurile
americane.

32
Bibliografie

Association Française de Génie Civil, 2000. La néige. Recherche et reglémentation, Presses Ponts et Chausées,
334p.
ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society
of Civil Engineers, New-York, 2000
CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug.
Clima Romaniei, 2008, Ed. Academiei Romane,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucuresti, 365 pp.
Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocode 1 si
Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT
CR0 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, 2005.
CSTB, 2010. Actions de la néige sur les bâtiments. D’après l’Eurocode 1, Calcul des charges de néige sur les
toitures, 71p.
European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis
of design, CEN/TC250/SC6/N32.
European Standard EN 1991-1-3, 2003. EUROCODE 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions -
Snow loads, CEN, 56p.
Eurocode 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions - Snow loads, 2009. EN 1991-1-3:2003/AC, 3p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
ISO 2394:1998, General principles on reliability for structures, 73p.
STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări
date de zăpadă, Anexă Natională, 14p.
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de
zăpadă, 52p.
Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California
Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995. New european
code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering,
University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.
Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge
Wells, Kent, Abacus Press.
JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings
of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions,
Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised
with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil
Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construcţiilor, Editura Tehnică, Bucureşti
Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety,
Second Draft
Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design,
Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p.
Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural
design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p.
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design
and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199.
Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works
- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500269/1996, 55p.
Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works
- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500990/1997, 172p.

33









Volumul II
Comentarii şi recomandări de proiectare – Anexă informativă









34
Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor
(Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandări de proiectare şi exemple de calcul)

Volumul II
Comentarii şi recomandări de proiectare – Anexă informativă
Cuprins

Introducere .................................................................................................................... 35
C. 1. Elemente generale ................................................................................................ 35
C. 2. Situaţii de proiectare............................................................................................. 35
C.3 & C.A Incărcarea din zăpada pe sol....................................................................... 37
C.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş.......................................................................... 39
C. 5. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş........................... 44
C.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă.............................................................................45
C.5.2 Acoperişuri cu două pante....................................................................................46
C.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri....................................................................48
C.5.4 Acoperişuri cilindrice...........................................................................................51
C.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte............................52
C.6 Efecte locale ........................................................................................................... 54
C.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole ...........................................54
C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului ...........................................................55
C.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri ...57
C.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş....... 59
C.7.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri....................................................................59
C.7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte.............................60
C.7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete ............................61
C.7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)............................................61
C.7.3.2 Acoperişuri cu parapete.....................................................................................61
C.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ............................... 62
C.C Greutatea specifică a zăpezii ................................................................................. 63
Bibliografie ................................................................................................................... 66

35
Introducere
Volumul “Comentarii şi recomandări de proiectare” se referă la aplicarea codului CR
1-1-3 “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” şi are ca obiectiv
facilitarea evaluării încărcărilor din zăpadă pe acoperişurile clădirilor de către inginerii
proiectanţi. Toate trimiterile din prezentul text sunt către capitole şi/sau paragrafe din codul
CR 1-1-3 sau către lucrări citate în bibliografie.
Documentul cuprinde comentarii, explicaţii şi recomandări asociate unor prevederi din
codul CR 1-1-3, cu exemplificări acolo unde este cazul.
Se reaminteşte că prevederile CR 1-1-3 sunt armonizate cu şi preluate după formatul,
principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3,
2003, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice din România până în anul 2005.
Cercetarea în domeniul încărcărilor din zăpadă este considerată a fi încă insuficientă,
mai ales în ceea ce priveşte încărcarea din zăpadă pe acoperiş. Multitudinea de factori care
influenţează zăpada şi depunerea acesteia, variabilitatea fenomenelor meteorologice,
multitudinea de tipuri şi de materiale de acoperişuri, fac ca cercetarea să fie dificilă şi
laborioasă, iar rezultatele dificil de extrapolat. În privinţa încărcărilor din zăpadă pe acoperiş,
direcţia principală de cercetare pre-normativă la nivel internaţional (şi în special la nivel
European) este cea a studiilor probabiliste, ale căror rezultate trebuie să conducă la definirea
unor valori asociate unor intervale medii de recurenţă (Del Vostro, 2000).

C. 1. Elemente generale
Încărcarea din zăpadă este o acţiune variabilă, fixă şi statică, exprimată ca încărcare pe
metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului.
În cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii, încărcarea din zăpadă este acţiune
accidentală.

Notă:
• O acţiune este variabilă atunci când variaţia în timp a intensităţii ei nu este nici
neglijabilă nici monotonă;
• O acţiune este fixă atunci când are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe structură;
• O acţiune este statică atunci când nu induce acceleraţii structurii, deci nu induce forţe
de inerţie pe structură şi pe elementele sale componente;
• O acţiune accidentală este o acţiune de scurtă durată şi de intensitate semnificativă, cu
probabilitate redusă de apariţie pe o structură pe durata ei de viaţă (considerată pentru
proiectare).

C. 2. Situaţii de proiectare
Situaţiile de proiectare sunt în concordanţă cu CR 0 şi reprezintă un set de condiţii
fizice reprezentând situaţiile reale ce au loc într-un interval de timp considerat, pentru care
proiectarea asigură că stările limită relevante nu sunt depăşite. Conform CR 0 se consideră
următoarele definiţii:

36
• Situaţie persistentă de proiectare: situaţie de proiectare ce este relevantă pe un interval
de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii structurii (condiţia normală de proiectare);
• Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată
de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieţii structurii şi care are o probabilitate
mare de a se produce;
• Situaţie accidentală de proiectare: situaţie ce implică condiţii de expunere excepţională
a structurii la foc, explozii, impact, cedare locală, zăpada.

Pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în
considerare zone cu căderi excepţionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte
redusă de apariţie. Cu datele disponibile la nivel European în 1997, din peste 2600 de staţii
meteo considerate, au fost identificate căderi excepţionale de zăpadă la 159 de staţii
(Formichi, 2008). În viitor, în România, se impun studii aprofundate pe acest subiect, cu
considerarea unei baze de date meteorologice cât mai extinse.

Conform 2(1) şi 2(2) din CR 1-1-3, trebuie considerate următoarele două condiţii de
amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii:
(i) Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş (Cazul A). Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează
două tipuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi
încărcarea din zăpadă aglomerată (cu prevederile de la 4(9), ecuaţia 4.1 şi Capitolul 5 din CR
1-1-3);
(ii) Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş (Cazul B). Se consideră două situaţii de proiectare:
- persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată
(fără cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la 4(9), ec. 4.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3, şi
- accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din
aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile 4(10) şi
ec. 4.2 din CR 1-1-3.

Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu
prevederile din Cap. 6 din CR 1-1-3.

În absenţa vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s), depunerile de
zăpadă pe acoperişuri conduc în general la o acoperire cvasiuniformă (zăpadă neaglomerată).
În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s, zăpada poate fi spulberată şi
aglomerată în zonele adapostite ale acoperişului sau pe acoperişurile mai joase sau în spatele
obstacolelor. Depunerile suplimentare de zăpadă sunt de ordinul centimetrilor/zecilor de
centimetri pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s, fenomenul devenind important cantitativ în

37
cazul vitezelor de peste 7m/s, când depunerile suplimentare pot atinge 1,5-2,5m, funcţie de
rugozitatea suprafeţei zăpezii (Sanpaolesi, 1999).
Aglomerarea de zăpadă este influenţată de mai mulţi factori: viteza vântului, durata de
timp cu vânt puternic, compoziţia suprafeţei zăpezii (dacă zăpada este umedă, fulgii de zăpadă
sunt mai greu de ridicat, smuls şi deplasat de către vânt), dimensiunea fulgilor de zăpadă,
înălţimea stratului de zăpadă din care se face deplasarea zăpezii, expunerea (topografie şi
construcţii înconjurătoare), temperatura şi umiditatea asociate vântului.

C.3 & C.A Incărcarea din zăpada pe sol

În practica internatională se admite că încărcarea din zăpadă pe sol poate fi studiată
adoptând un interval de referinţă pentru culegerea datelor de un an, deoarece se consideră că
datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Astfel, în analiza statistică se folosesc
valorile maxime anuale, care în cazul zăpezii reprezintă maxime asociate unei ierni. Deşi pe o
perioadă lungă de timp, în unele regiuni geografice se pot identifica anumite tendinţe în
evoluţia climatică, acestea nu se iau în considerare în practica actuală de stabilire a
încărcarilor din zăpadă pe sol.
Eurocodul EN 1991-1-3 şi CR 1-1-3 definesc valoarea caracteristică a încărcării din
zăpada pe sol cu 2% probabilitate anuală de depăşire (interval mediu de recurenţă IMR=50
ani), valoare care este un fractil superior al unei variabile aleatoare ale cărei valori măsurate
sunt maxime anuale.
Baza de date utilizată pentru zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe
sol este considerată a fi unul dintre contributorii cei mai importanţi la incertitudinile asociate
evaluării încărcărilor din zăpadă. Pe de o parte există incertitudini asociate tehnicilor de
măsurare a înălţimii stratului de zăpadă sau a încărcării din zăpadă pe sol, în mod evident
existând o evoluţie istorică a tehnicilor şi a calităţii instrumentelor utilizate, dar şi inerente
incertitudini asociate erorilor umane. De asemenea, există incertitudini ale zonării datorate
dispunerii aleatorii şi neuniforme a staţiilor meteorologice pe ansamblul suprafeţei ţării şi pe
diferite regiuni geografice. Expunerea diferită a amplasamentelor în care se fac măsurătorile
influenţează depunerile de zăpadă şi deci şi valorile măsurate.
De asemenea se subliniază faptul că mărimea bazei de date este diferită pentru fiecare
staţie meteorologică (numărul de ani/ierni de înregistrări este diferit).
Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol într-un
amplasament sunt sporite şi de incertitudinile de modelare. Acestea sunt de două tipuri: (i)
incertitudini asociate trecerii de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea echivalentă din
zăpadă (v. comentarii de la Anexa C privind greutatea specifică a zăpezii) şi (ii) incertitudini
ale modelării probabiliste (repartiţia de probabilitate este doar un model al realităţii studiate).
Rezultatele obţinute prin utilizarea modelului de probabilitate ales au o incertitudine sporită în
cazul staţiilor meteorologice cu un număr redus de ani de observaţie. Exigentele CEN
recomandă utilizarea unui număr de ani de observaţii de 40-50 de ani pentru determinarea

38
valorii caracteristice cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani. O perioadă de observaţie de
20 de ani este considerată a fi minimală.
Pentru uniformitate, pentru toate staţiile meteorologice se alege aceeaşi relaţie de
trecere de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă şi se alege acelaşi model de
repartiţie de probabilitate.
Harta de zonare a încărcării din zăpadă la sol se obţine în final pornind de la
interpolarea în programe de tip S.I.G. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor
caracteristice asociate amplasamentelor staţiilor meteorologice, staţii care au o distribuţie şi
un număr de ani de observaţie neuniforme.
Harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR 1-1-3 a
fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime
anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul
României. Baza de date existentă la INCERC (date obţinute de la INMH) pentru perioada
1930-1989 a fost completată cu date de la Administraţia Naţională de Meteorologie pentru
perioada 1989-2005. Datele pentru încărcarea din zăpadă pe sol disponibile la staţiile meteo
din România acoperă perioade cu valori măsurate de la 10-13 ani (3 staţii recent instalate)
până la 74 ani, media numărului de ani cu valori măsurate fiind de 48 ani (ceea ce este
satisfacător pentru evaluarea încărcării cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani).
Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol, s
k

[kN/m
2
], definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (corespunzând unui interval
mediu de recurenţă IMR=50 ani), s-a realizat luând în considerare următoarele:
(i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiţia
Gumbel pentru maxime pentru fiecare staţie meteorologică;
(ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile
maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, în fiecare staţie meteorologică;
(iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale
ale încărcării din zăpadă pe sol, a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de
observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie.
Repartiţia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiţia de probabilitate
recomandată de EN 1991-1-3/2003, deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel
European la momentul redactării Eurocode 1, această repartiţie s-a dovedit a fi cea mai
potrivită pentru modelarea încărcării din zăpadă la cele mai multe staţii meteorologice
(Sanpaolesi, 1998).
Repartiţia Gumbel este repartiţia care a modelat cel mai bine datele din Elveţia, Italia,
Grecia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie, în timp ce în
Danemarca a fost utilizată repartiţia Weibull, iar în Irlanda repartiţia Pareto generalizată
(Sanpaolesi, 1998). Studii realizate în Japonia (Sakurai, 1992) au demonstrat ca cele mai bune
modelari se obţin cu repartiţiile Gumbel şi Weibull. În SUA şi în unele studii din Germania s-a
folosit repartiţia lognormală. Studii din Rusia recomandă repartiţia Gumbel (Ostavnov, 1996).

39
Repartiţia Gumbel este recomandată şi deoarece seria de date statistice este compusă din
valori extreme maxime anuale, iar repartiţia Gumbel este o repartiţie de valori extreme.
Funcţia de repartiţie de tip Gumbel pentru maxime (Gumbel, 1958) este dată de relaţia:
F(s
sol
) =
) ( u
sol
s
e
e
− −

α

(C.3.1)
unde
- s
sol
este valoarea încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- u este modul repartiţiei; u = s
1
– 0.45 σ
1
(kN/m
2
);
- s
1
este media maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- σ
1
este abaterea standard a maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- α este parametru al dispersiei/împrăştierii datelor (kN/m
2
); α = 1.282/ σ
1
.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
[kN/m
2
], este fractilul superior
din repartiţia Gumbel pentru maxime căruia îi este asociată o probabilitate anuală de
nedepăşire de 98% (2% probabilitate de depăşire într-un an).
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, s
k
, în România, este indicată în
harta de zonare din Figura 3.1 în CR 1-1-3. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m.
În Tabelul A.1 din CR 1-1-3 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în
302 localităţi din România. Pentru altitudini 1000m < A ≤ 1500m determinarea valorii
caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol se face cu relaţiile (3.1) şi (3.2) din CR 1-1-3,
relaţii liniare funcţie de altitudine.
Analiza datelor Europene (Sanpaolesi, 1998, 1999) a evidenţiat existenţa unor
proceduri diferite de obţinere a datelor (măsuratori pentru grosimea stratului de zăpadă, pentru
echivalentul în apă al încărcării, măsurători directe ale încărcării) şi a atras atenţia asupra
necorelării la frontiere a hărţilor de zonare din ţările europene.
Şi în cazul hărţii de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR
1-1-3 trebuie menţionat că nu a fost posibilă o analiză a compatibilităţii cu hărţile de zonare
din ţările învecinate.
De asemenea, se subliniază faptul că, la fel ca în cazul tuturor hărţilor de hazard
natural, harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol trebuie constant
re-evaluată pe măsura acumulării mai multor date meteorologice (mai mulţi ani de observaţie,
mai multe staţii meteo, etc.).

C.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
Modul de stabilire a încărcării din zăpadă pe acoperiş, în EN 1991-1-3, 2003, SR EN
1991-1-3:2005, CR 1-1-3, în marea majoritate a codurilor din diverse tari, precum şi în codul
internaţional ISO 4355, este aceea de a multiplica valoarea caracteristică a încărcării din

40
zăpadă la sol cu “coeficienţi de formă” care ţin cont de o parte dintre fenomenele care
influenţează depunerea de zăpadă pe acoperiş.
Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a
suprafeţei acoperişului (încărcare pe m
2
).
Distribuţiile pentru proiectare ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt determinate pe
baza relatiilor C.4.1 şi C.4.2 şi a distribuţiilor coeficienţilor de formă (Cap.5÷7) din CR 1-1-3.
Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din CR 1-1-3 sunt valabile pentru depunerea naturală
a zăpezii pe acoperiş. Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de
pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor
anticipate, cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s,

pentru situaţia de
proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel:
s = µ
i
C
e
C
t
s
k
(C.4.1)
unde:
µ
i
este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Cap. 5);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament;
C
e
coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
C
t
coeficientul termic.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de
proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării
excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:
s = µ
i
s
k

(C.4.2)
unde:
µ
i
este coeficientul de formă pentru încărcări datorate aglomerării excepţionale de
zăpadă pe acoperiş (Cap. 7);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament.

Până la elaborarea EN 1991-1-3 au existat relativ puţine date din măsurători privind
încărcarea din zăpadă pe acoperiş, iar procedurile de măsurare nu sunt standardizate. În plus
există şi multiple dificultăţi practice de realizare a măsurătorilor. De aceea incertitudinile
asociate încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt mai mari decât incertitudinile asociate
încărcării din zăpadă pe sol. Trebuie subliniat şi numărul foarte mare de tipuri diferite de
acoperişuri. Normele şi codurile încearcă să grupeze şi să standardizeze tipurile de
acoperişuri, dar în mod evident este imposibil să fie considerate toate variantele.
De asemenea, codurile propun relaţii de calcul pe cât posibil simple, neputând propune
pentru proiectarea curentă modelări complexe care să ţină seama de toate tipurile de
acoperişuri (formă, material, etc.) şi de toţi factorii care influenţează depunerea de zăpadă pe
acoperiş.

41

Calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş ţine seama de faptul că zăpada se poate
distribui în diferite moduri, cu influenţe datorate mai multor factori. Cei mai importanţi factori
sunt prezentaţi în cele ce urmează.
• Forma acoperişului
Acest factor este luat în considerare în calculul încărcării prin intermediul
coeficientului de formă µ (al încărcării din zăpadă pe acoperiş). În Capitolul 5 al CR-1-1-3
sunt prezentate distribuţii şi valori ale coeficientului de formă pentru diferite tipuri de
acoperiş.
• Condiţiile meteorologice locale
Aceste condiţii se referă în special la caracteristicile vântului, variaţiile de
temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).
Influenţa vântului este deosebit de complexă, în prevederile CR 1-1-3 este luată în
considerare astfel:
- vântul poate spori grosimea depunerilor de zăpadă în zonele protejate de pe acoperiş
şi poate diminua grosimea depunerilor de zăpadă în zonele expuse; aceste distribuţii
neregulate ale zăpezii sunt considerate în calcul prin distribuţiile coeficienţilor de formă
pentru încărcările din zăpadă aglomerată din Capitolul 5 şi prin prevederile speciale privind
aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete;
- prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament C
e
, care
caracterizează efectul de ansamblu al vântului asupra construcţiei în funcţie de expunerea
acesteia.
• Vecinătatea altor clădiri
Acest factor este luat în considerare prin intermediul coeficientului de expunere al
construcţiei în amplasament C
e
şi prin acumulările de zăpadă care pot aparea în cazul
vecinătăţii unei clădiri mai înalte.
• Terenul din jurul clădirii
Efectele de aglomerare a zăpezii (datorate în mod esenţial vântului) sunt influenţate de
topografia terenului din jurul construcţiei, influenţa topografiei fiind luată în considerare tot
prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament C
e
.
Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, C
e
, este funcţie de condiţiile
de expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior), valorile sale sunt
date în Tabelul C.4.1.
Tabelul C.4.1 Valorile coeficientului de expunere C
e

Tipul expunerii
C
e

Completă

0,8
Normală

1,0
Redusă

1,2


42
În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul
clădirii, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului,
copacilor sau construcţiilor mai înalte, exemplu în Fig.C.4.1.

Fig.C.4.1 Exemplu de expunere „completă”
În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a
copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt, exemplu în Fig.C.4.2.

Fig.C.4.2 Exemplu de expunere „normală”
În cazul expunerii „Reduse”, construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător
sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte, exemplu in Fig.C.4.3.

43

Fig.C.4.3 Exemplu de expunere „redusă”

Abordarea expunerii şi a coeficientului de expunere din EN 1991-1-3 este una
simplificată, problematica fiind departe de a fi lamurită definitiv. Studiile din SUA şi Canada
au indicat valori nu doar diferite de cele din Eurocode, dar şi diferite între ele, iar din motive
de variabilitate meteorologică regională rezultatele nu pot fi preluate si aplicate în Europa. De
asemenea, EN 1991-1-3 nu a reţinut relaţiile de calcul corespunzatoare abordării complexe
din ISO (Del Vostro, 2000).

• Caracteristicile termice ale acoperişului şi cantitatea de căldură generată sub
acoperiş
Aceşti factori sunt luaţi în considerare prin intermediul coeficientului termic C
t
. Acest
coeficient poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş atunci când coeficientul global
de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m
2
K) şi conduce la topirea zăpezii
(exemplu în Fig.C.4.4). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin
studii speciale şi este aprobată de autoritatea naţională competentă. În toate celelalte cazuri
coeficientul termic are valoarea C
t
= 1,0.

Fig.C.4.4 Topirea zăpezii în cazul acoperişurilor „calde” (www.sturdi-built.com)

Şi în cazul coeficientului termic soluţia momentan aleasă de EN 1991-1-3 a fost una
de simplitate prudentă. În cazul construcţiilor cu conductivitate termică ridicată şi în lipsa
unor studii speciale, se pot lua în considerare prevederile ISO 4355, care stabilesc valori ale

44
coeficientului termic în funcţie de conductivitatea termică a acoperişului, de temperatura cea
mai scăzută anticipată în interiorul construcţiei şi de încărcarea din zăpadă pe sol.
• Rugozitatea suprafeţei acoperişului
Rugozitatea acoperişului influenţează alunecarea zăpezii pe acoperiş. Rugozitatea
acoperişurilor nu este uniformă şi de aceea este dificil de apreciat. De exemplu, în unele zone
de acoperiş pot exista elemente constructive de mici dimensiuni care împiedică alunecarea
naturală a zăpezii (altele decât parapetele pentru care există prevederi explicite în cod).
Uneori, sub stratul de zăpadă pot exista zone cu gheaţă sau zăpadă îngheţată care favorizează
alunecarea zăpezii. Astfel de situaţii speciale nu sunt luate în considerare în prevederile
codului. In cod se consideră că zăpada alunecă în totalitate de pe acoperiş (atunci când nu
există obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al acoperişului de peste 60° şi de aceea
coeficienţii de formă sunt zero pentru aceste porţiuni ale acoperişurilor.

C. 5. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş

În Capitolul 5 din CR 1-1-3 sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din
zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada
este neaglomerată şi aglomerată).
În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul
aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
Codurile/reglementările actuale nu pot ţine cont în calcul, în mod explicit, de toţi
factorii care influenţează încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi de efectul acestora.
Valorile coeficienţilor de formă din EN 1991-1-3 au fost calibrate pe baza analizei
rezultatelor studiilor experimentale, atât în amplasament cât şi în tunel aerodonamic (Fornichi,
2008). De asemenea au fost analizaţi comparativ coeficienţii de formă din prescripţiile din
diferite ţări. Această comparaţie a arătat că există diferenţe destul de importante între
coeficienţii de formă, cele mai mari fiind constatate în cazul acoperişurilor curbe (del Corso,
2000). Coeficienţii de formă din Eurocode au fost inspiraţi de cei din codul ISO 4355 (aceştia
beneficiind de un înalt grad de recunoaştere internaţională), dar modul de calcul şi de considerare
în proiectare a acestor coeficienţi este simplificat faţă de prevederile complexe din ISO (Del
Corso, 2000).
În procesul de stabilire a coeficienţilor de formă din EN 1991-1-3 s-au folosit rezultate
ale unor măsurători in-situ realizate în SUA, Canada, Norvegia şi Anglia.
În iarna 1998/1999 s-a realizat o campanie specială de măsurători in-situ în Europa
(Sanpaolesi, 1999), pentru studiul depunerilor de zăpadă pe acoperişuri. Măsurătorile au fost
foarte detaliate, atât în ceea ce priveşte parametrii meteorologici de interes (viteza vântului,
direcţia vântului, temperatura aerului, umiditatea aerului, radiaţia solară, regimul de
precipitaţii, etc.), cât şi în ceea ce priveşte acoperişurile (formă, dimensiuni, înclinaţii,
rugozitatea suprafeţei, transferul de căldură dinspre interiorul clădirii, izolaţia acoperişului,

45
etc.), altitudinea, expunerea (la vânt, la soare), depunerea de zăpadă pe acoperiş în diferite
puncte, etc.
În Anglia au fost realizate măsurători pe 25 de tipuri de acoperişuri în 18
amplasamente diferite, la altitudini de la 5m la 656m. În Alpii Italieni au fost realizate
măsuratori pe 13 acoperişuri în 7 amplasamente diferite, la altitudini de la 88m la 1340m, iar
în Munţii Dolomiţi pe acoperişuri în încă 5 amplasamente. În Germania au fost realizate
măsuratori pe 3 acoperişuri în 2 amplasamente diferite, la altitudini de 141m şi 880m. În
Elveţia au fost realizate măsurători pe 35 de acoperişuri în 8 amplasamente diferite, la
altitudini de la 570m la 1628m. În total s-au realizat măsurători pe 81 de acoperişuri
(Sanpaolesi, 1999).
Aceste informaţii din măsurători in-situ au fost suplimentate cu rezultate din
laboratorul de încercări „Tunelul climatic Jules Verne” al Centre Scientifique et Technique du
Bâtiment (CSTB), Nantes. Această facilitate experimentală poate simula fenomenele
meteorologice: zăpadă, ploaie, vânt, îngheţ, ceaţă, furtună de nisip, ciclon, caniculă, etc.
Testele în laborator au urmărit simularea depunerii de zăpadă pe acoperiş în condiţii cu şi fără
vânt (cu diferite viteze), la diferite temperaturi şi umidităţi, cu machete de diferite dimensiuni,
cu diferite tipuri de acoperişuri.
Toate rezultatele măsurătorilor au fost procesate statistic şi modelate şi analizate prin
metode probabiliste (Sanpaolesi, 1999).
Se subliniază că cercetările ştiinţifice asupra modului de aşezare şi de spulberare a
zăpezii pe diferite tipuri de acoperişuri sunt încă insuficiente, existând relativ puţine cazuri de
referinţă care ilustrează depunerile reale ale zăpezii (nu sunt disponibile suficient de multe
măsurători în situ privind înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş corelată cu expunerea
construcţiei, cu meteorologia locală, etc.). De asemenea, majoritatea studiilor experimentale
în situ sunt din tări/zone „reci” şi rezultatele nu pot fi usor extrapolate la nivelul întregii
Europe.
Prevederile din CR 1-1-3 sunt pentru forme şi tipuri curente/uzuale de acoperişuri.
Pentru formele care nu sunt incluse în cod se recomandă consultarea instituţiilor de
specialitate, realizarea de teste în laborator, preluarea coeficienţilor de formă din alte
prescripţii de specialitate cu acordul autorităţilor competente.
În cele ce urmează sunt prezentate comentarii şi imagini reprezentative pentru tipurile
de acoperişuri şi diferitele distribuţii ale încărcării din zăpadă incluse în CR 1-1-3, insoţite de
exemplificări numerice.
C.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

Analiza comparativa a coeficienţilor de formă pentru acoperişuri cu o singură pantă
din diferite prescripţii şi din diferite studii experimentale a indicat existenţa unor diferenţe,
Eurocode 1 alegând să urmeze recomandările ISO, acoperitoare. Valorile coeficientului de
formă µ
1
ţin cont de alunecarea zăpezii de pe acoperiş în cazul unui acoperiş cu unghi mare
(peste 30°).

46
Conform CR 1-1-3, pentru un acoperiş cu o pantă, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fară a lua în calcul topirea zăpezii (C
t
=1,0), pentru cele trei zone de valori
caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt
indicate în Tabelul C.5.1 şi în Figura C.5.1 pentru diferite unghiuri ale acoperişului. Pentru
acoperişurile cu o singură pantă, în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe
acoperiş, se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş, fără a se face diferenţa
între zăpada neaglomerată şi aglomerată. Coeficientul µ
1
se calculează cu relaţiile din Tabelul
5.1 din CR 1-1-3.
Tabelul C.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă, pentru diferite
unghiuri ale acoperişului, în condiţii normale de expunere (C
e
=1,0) şi fără topirea zăpezii
(C
t
=1,0), în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş
s [kN/m
2
] Unghiul
acoperişului,
α
0

µ
1
s
k
=1.5
[kN/m
2
]
s
k
=2
[kN/m
2
]
s
k
=2.5
[kN/m
2
]
0 0,8 1,2 1,6 2,0
5 0,8 1,2 1,6 2,0
10 0,8 1,2 1,6 2,0
15 0,8 1,2 1,6 2,0
20 0,8 1,2 1,6 2,0
25 0,8 1,2 1,6 2,0
30 0,8 1,2 1,6 2,0
35 0,7 1,0 1,3 1,7
40 0,5 0,8 1,1 1,3
45 0,4 0,6 0,8 1,0
50 0,3 0,4 0,5 0,7
55 0,1 0,2 0,3 0,3
60 0,0 0,0 0,0 0,0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
0 10 20 30 40 50 60 70
Unghiul acoperisului, α
I
n
c
a
r
c
a
r
e
a

d
i
n

z
a
p
a
d
a

p
e

a
c
o
p
e
r
i
s
,

s

[
k
N
/
m
2
]
pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2

Fig.C.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe acoperiş pentru diferite unghiuri ale
acoperişului, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii, în cazul în care zăpada
nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş
C.5.2 Acoperişuri cu două pante
Analiza comparativă ce a stat la baza EN 1991-1-3 a arătat că valorile din prescripţiile
din diferite ţări sunt foarte apropiate de cele din ISO. Datorită lipsei de observaţii în situ pe timp

47
indelungat, în întreaga Europa, au fost adoptate valorile şi relaţia de calcul a coeficientului de
formă µ
1
într-o variantă prudenta (del Corso, 2000), deşi există unele studii care sugerează că
pentru unghiuri mai mari ale acoperişului (15°÷40°) încărcarea ar putea fi uşor supraevaluată. In
viitor, rezultatele studiilor şi observaţiilor in situ vor putea permite eventuala corectare a acestor
valori.
În Fig.C.5.2 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată, iar
în Fig. C.5.3 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe o clădire cu acoperiş cu două pante.

Fig.C.5.2 Incărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu două pante (Formichi,
2008)

Fig.C.5.3 Incărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu două pante (Gulvanessian,
2009)

Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.5.4 sunt prezentate cele 3 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fară topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să
alunece de pe acoperiş, unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi α
2
=10°, iar clădirea este
amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

48











Fig.C.5.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, s [kN/m
2
]

Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m
2
], se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2

Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
0,5µ
1

1
=40°) = 0,5 · 0,53 = 0,265
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = 0,5µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,265 ·1·1· 2 = 0,53 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2

Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,53
0,5µ
1

2
=10°) = 0,5 · 0,8 = 0,4
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = 0,5µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,4 ·1·1· 2 = 0,80 kN/m
2
.
C.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri
Există puţine cazuri de referinţă care să ilustreze distribuţia reală a încărcării din
zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri. Pentru aceste tipuri de acoperişuri
Coeficienţii de formă din Eurocode 1 au fost inspiraţi de cei din codul ISO, aceştia
α
1
=40° α
2
=10°
1,06 0,80 kN/m
2

0,53

1,60 kN/m
2

1,06

1,60 kN/m
2

Cazul (i)

Cazul (ii)

Cazul (iii)

49
beneficiind de un înalt grad de recunoaştere internaţională, normele diferitelor tari prezentând
o variabilitate accentuata a valorilor coeficienţilor de formă.
În Fig.C.5.5 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată, iar
în Fig. C.5.6 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe o clădire cu acoperiş cu mai multe
deschideri.

Fig.C.5.5 Încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri
(www.gapo.ro)

Fig.C.5.6 Încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri, test în
tunelul aerodinamic (Formichi, 2008)

Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.5.7 sunt prezentate cele 2 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
=1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este
împiedicată să alunece de pe acoperiş, unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi α
2
=10°, iar
clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53

50
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2













Fig.C.5.7 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri, s
[kN/m
2
]

Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,53 si µ
1

2
=10°) = 0,8
µ
2
( ° =
° + °
=
+
= 25
2
10 40
2
2 1
α α
α ) = 1,47
s(α
1
=40°) = 1,06 kN/m
2
si s(α
2
=10°) = 1,60 kN/m
2

s
maxim
(α =25°) = µ
2
(α =25°) C
e
C
t
s
k
= 1,47 ·1·1· 2 = 2,93 kN/m
2
.
Coeficientul µ
2
se calculează cu relaţiile din Tabelul 5.1 din CR 1-1-3.
Conform CR 1-1-3, pentru un acoperiş cu mai multe deschideri, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fără a lua în calcul topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru cele trei zone de
valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, valorile încărcării maxime din zăpadă
aglomerată (în zona doliilor) pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C.5.2 şi în Figura C.5.8
pentru diferite valori ale unghiului mediu
2
2 1
α α
α
+
= .
Tabelul C.5.2 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona
doliilor) pentru diferite unghiuri medii, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii
s [kN/m
2
]
Unghiul
mediu, α
µ
2
s
k
=1.5
[kN/m
2
]
s
k
=2
[kN/m
2
]
s
k
=2.5
[kN/m
2
]
5 0,9 1,4 1,9 2,3
10 1,1 1,6 2,1 2,7
α
1
=40° α
2
=10°

1,60 kN/m
2

1,06

1,60 kN/m
2

Cazul (i)



Cazul (ii)

α
1
=40° α
2
=10°
1,06

1,60 kN/m
2

1,06
2,93
kN/m
2


51
15 1,2 1,8 2,4 3,0
20 1,3 2,0 2,7 3,3
25 1,5 2,2 2,9 3,7
30 1,6 2,4 3,2 4,0
35 1,6 2,4 3,2 4,0
40 1,6 2,4 3,2 4,0
45 1,6 2,4 3,2 4,0
50 1,6 2,4 3,2 4,0
55 1,6 2,4 3,2 4,0
60 1,6 2,4 3,2 4,0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
0 10 20 30 40 50 60
Unghiul mediu
I
n
c
a
r
c
a
r
e
a

m
a
x
i
m
a

d
i
n

d
i
n

z
a
p
a
d
a

a
g
l
o
m
e
r
a
t
a

p
e

a
c
o
p
e
r
i
s

(
i
n

z
o
n
a

d
o
l
i
i
l
o
r
)
,

s

[
k
N
/
m
2
]
pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2

Fig.C.5.8 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii α , în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii
C.5.4 Acoperişuri cilindrice
Grupul de lucru pentru EN 1991-1-3 a dezvoltat relaţia de calcul pentru coeficientul de
formă µ
3
pentru acoperişuri cilindrice pornind de la mai multe prescripţii internaţionale şi de
la prescripţiile ISO. Relaţia propusă este în bună corelaţie cu cazurile de referinţă avute la
dispoziţie (Del Corso, 2000).
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.5.9 sunt prezentate cele 2 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cilindric, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să
alunece de pe acoperiş, clădirea fiind amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
. Raportul h/b = 0,2.






h
l
s
1,6 kN/m
2

l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4
4,0
2,0kN/m
2

Cazul (i)

Cazul (ii)

52




Fig.C.5.9 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric, s [kN/m
2
]
Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime l
s
, aceasta
corespunzând zonei de acoperiş pentru care unghiul β dintre orizontală şi tangenta la curba
directoare a acoperişului β ≤ 60
0
. Când β > 60
0
se consideră că zăpada cade de pe acoperiş (în
absenţa elementelor care să împiedice alunecarea).
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ = 0,8 pe toată lungimea l
s

s = µ C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2

Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
lungimea l
s
pe care se consideră încărcare din zăpadă este împărţită în două jumătăţi
egale, pe fiecare jumătate acţionând o încărcare triunghiulară având valoarea maximă 0,5µ
3
(pentru jumătatea din stânga a lui l
s
) şi, respectiv, µ
3
(pentru jumătatea din dreapta a lui l
s
)
µ
3
= 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤µ
3
≤ 2 pentru β ≤ 60
0

µ
3
= 0,2 + 10 · 0,2 = 2,2 şi trebuie limitat la µ
3
≤ 2, deci µ
3
= 2.
0,5µ
3
= 0,5 · 2 = 1
s
max
(jumătatea din stânga a l
s
) = 0,5µ
3
C
e
C
t
s
k
= 1 ·1·1· 2 = 2 kN/m
2

s
max
(jumătatea din dreapta a l
s
) = µ
3
C
e
C
t
s
k
= 2 ·1·1· 2 = 4 kN/m
2
.
Lungimea l
s
pe care se consideră încărcarea din zăpadă este lungimea corzii orizontale
a cercului de rază r al acoperişului care corespunde unui unghi la centru de 120
0
şi se
calculează cu relaţia: l
s
= r · 3 . Dacă l
s
> b, atunci pentru calcul l
s
= b.
C.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

Majoritatea prescripţiilor internaţionale au urmat prevederile ISO, prevederi care au
fost preluate şi în EN 1991-1-3. În Figura C.5.10 sunt prezentate exemple de depunere de
zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte.
b

53

Fig.C.5.10 Exemple de încărcare din zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente
construcţiilor mai înalte

Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.5.11 sunt prezentate cele 2 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte, în condiţii
normale de expunere (C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru situaţiile în care zăpada
nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, clădirea fiind amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
În Figura C.5.11 unghiul acoperişului mai înalt este α = 25
0
, iar b
1
= 10m, b
2
= 12m, h = 5m.

Fig.C.5.11 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent, s [kN/m
2
]

Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1
= 0,8
s
neaglomerată
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2

Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
b
1
=10m b
2
=12m
1,6 kN/m
2

1,6 kN/m
2

h=5m
0,8
4,4
5,2 kN/m
2

l
s
=10m
α=25
0


54
µ
1
= 0,8
s
neaglomerată
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2


µ
2
= µ
s
+ µ
w.

µ
s
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe
acoperişul mai înalt adiacent; pentru α > 15
0
valoarea lui µ
s
este 50% din valoarea maximă a
coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent. Deci pentru exemplul
considerat:
µ
s
= 0,5 · µ
1
(α = 25
0
) =0,5 · 0,8 = 0,4.

µ
w
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către
vânt.
µ
w
= (b
1
+ b
2
)/2h ≤ γ h /s
k
cu condiţia 0,8 ≤ µ
w
≤ 4,0
unde γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m
3
.
µ
w
= (10 + 12)/(2·5) = 2,2 < 4,0 < γ h /s
k
= 2·5/2=5,0.
Deci µ
2
= µ
s
+ µ
w
= 0,4 + 2,2 = 2,6.
s
aglomerată, max
= µ
2
C
e
C
t
s
k
= 2,6 ·1·1· 2 = 5,2 kN/m
2
.

Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos este
l
s
= 2 h = 2·5= 10m (≤ 15 m).

În cazul în care b
2
< l
s
, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată la
marginea (spre exterior) acoperişului orizontal situat mai jos µ
i
se calculează prin interpolarea
între valorile lui µ
1
şi µ
2
, în conformitate cu Figura 5.7b din CR 1-1-3:
1
1 2 2
2
) (
µ
µ µ
µ +

− ⋅
=
h
b
i
.

C.6 Efecte locale
C.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole
Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire
aerodinamică la vânt. Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, pentru acoperişuri
cvasiorizontale, încărcarea din zăpadă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor
este cea din Figura C.6.1. Un acoperiş este considerat a fi cvasiorizontal dacă are o pantă mai

55
mică de 5% (un unghi mai mic de 3°). În exemplul considerat, pentru condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0) şi fără topirea zăpezii (C
t
= 1,0), înălţimea obstacolului este h = 1,2 m, iar
clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Figura C.6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cvasiorizontale cu obstacole
Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile
cvasiorizontale cu obstacole sunt:
µ
1
= 0,8
µ
2
= γ h / s
k
respectând condiţia 0,8 ≤ µ
2
≤ 2,0.

Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m
3
.
In exemplul considerat µ
2
= 2·1,2 / 2 = 1,2.
Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată în vecinătatea
obstacolului sunt: s = µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2
şi
s
max
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 1,2 ·1·1· 2 = 2,4 kN/m
2
.
Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este l
s
= 2 h = 2 · 1,2 = 2,4m < 5
m, deci trebuie considerată l
s
= 5 m, deoarece conform CR 1-3-3, 5m ≤ l
s
≤ 15m.
C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă,
Figura C.6.2, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor
zone şi încărcarea dată de zăpada atârnată de marginea acoperişului.

h=1,2m
1,6
2,4 kN/m
2

l
s
=5 m l
s
=5 m

56






Fig.C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

Forţa de atracţie gravitaţională care se exercită asupra zăpezii atârnate la marginea
acoperişului trebuie să fie echilibrată de forţa de frecare din zăpadă dezvoltată pe înălţimea
stratului de zăpadă, aceasta fiind situaţia limită înainte ca zăpada atârnată să se rupă şi să cadă
de pe acoperiş.
Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului s
e
, se
consideră ca acţionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată
în kN/m) şi se determină astfel:
s
e
= k · d · d · γ
(C.6.1)
unde produsul (k · d · d) aproximează volumul de zăpadă atârnată de marginea acoperişului,
γ este greutatea specifică a zăpezii, iar
k este un coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la
marginea acoperişului şi exprimă cât de multă zăpadă este atârnată în afara acoperişului, în
funcţie de înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş.
Încărcarea din zăpadă pe acoperiş s poate fi exprimată şi ca produsul dintre înălţimea
stratului de zăpadă pe acoperiş şi greutatea specifică a zăpezii:
s = µ
1
C
e
C
t
s
k
= γ · d
(C.6.2)
deci încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului s
e
se calculează
cu relaţia:
s
e
= k · d · d · γ = k · d · s = k · (s/γ) · s = k s
2
/ γ
(C.6.3)
Valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş s

trebuie considerată

în cazul cel mai
defavorabil de depunere de zăpadă.
Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră pentru acest calcul γ =3 kN/m
3
.

Coeficientul k care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă se calculează
cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ, unde d este înălţimea stratului de
d
k·d
s
e
zăpadă pe acoperiş
zăpadă atârnată de
marginea acoperişului

57
zăpadă pe acoperiş (în metri), iar γ este greutatea specifică a zăpezii (în kN/m
3
). Coeficientul
k nu are unitate de masură.
Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe
acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m
3
): d = s/γ.
Practic valorile coeficientului k se calculează din limita k ≤ d γ (cu γ =3 kN/m
3
)

până
la înălţimea stratului de zăpadă d=1m, iar apoi cu relaţia k=3/d, Tabelul C.6.1 şi Fig. C.6.3.
Tabelul C.6.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale
stratului de zăpadă pe acoperiş
d, m k d, m k d, m k
0,05 0,15 0,75 2,25 1,45 2,07
0,10 0,30 0,80 2,40 1,50 2,00
0,15 0,45 0,85 2,55 1,55 1,94
0,20 0,60 0,90 2,70 1,60 1,88
0,25 0,75 0,95 2,85 1,65 1,82
0,30 0,90 1,00 3,00 1,70 1,76
0,35 1,05 1,05 2,86 1,75 1,71
0,40 1,20 1,10 2,73 1,80 1,67
0,45 1,35 1,15 2,61 1,85 1,62
0,50 1,50 1,20 2,50 1,90 1,58
0,55 1,65 1,25 2,40 1,95 1,54
0,60 1,80 1,30 2,31 2,00 1,50
0,65 1,95 1,35 2,22
0,70 2,10

1,40 2,14
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Inaltimea stratului de zapada d, m
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

k

Fig.C.6.3 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş
Această evoluţie a valorilor coeficientului k este în concordanţă cu faptul că pentru
înălţimile mici şi medii ale stratului de zăpadă pe acoperiş, cantitatea de zăpadă atârnată creşte
odată cu creşterea înălţimii stratului până la un maxim (la 1 m de zăpadă), iar apoi cantitatea
începe să descrească deoarece bucăţi din zăpada atârnată se desprind şi cad.
C.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, masa de zăpadă
care alunecă exercită pe panourile de protecţie (parazăpezi) sau pe alte obstacole o încărcare
din zăpadă pe metru liniar. Pentru calcul, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se

58
consideră a fi nul. Încărcarea din zăpadă pe metru liniar F
s
(kN/m) se calculează pe direcţia
alunecării cu relaţia:
F
s
= s b sinα
(C.6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de
depunere de zăpadă;
b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama
acoperişului la primul panou (m);
α unghiul acoperişului măsurat faţă de orizontală [
0
].
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.6.4 este prezentată încărcarea din
zăpadă pe un acoperiş cu două pante şi pe panourile de protecţie, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fară topirea zăpezii (C
t
= 1,0), unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi
α
2
=10°, iar clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m
2
], se determină în situaţia cea mai
defavorabila de zăpadă (Cazul (i)):
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1·2 = 1,60 kN/m
2
.








Fig.C.6.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, s [kN/m
2
]

Încărcările din zăpadă pe metru liniar care se exercită asupra panourilor de protecţie de
pe cele două pante ale acoperişului sunt:
F
s1
= s(α
1
=40°) b
1
sinα
1
= 1,06 ·1,5· sin(40°) = 1,02 kN/m
F
s2
= s(α
2
=10°) b
2
sinα
2
= 1,60 ·2,2· sin(10°) = 0,61 kN/m.

α
1
=40° α
2
=10°
1,06

1,60 kN/m
2

b
1
=1.5m
b
2
=2.2m
F
s1

F
s2


59
C.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe
acoperiş

C.7.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri
În cazul încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai
multe deschideri se consideră că nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de
aglomerare.
Spre exemplificare, in conformitate cu CR 1-1-3, în Figura C.7.1 este prezentată
incărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în zona doliei, pentru o clădire amplasată
în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
Lungimile l
s
pe care se consideră încărcarea din zăpadă sunt:
l
s1
= b
1
= 4m şi
l
s2
= b
2
= 7m.
Valoarea de înălţime h (în metri) definită în dreptul doliei este:
m
b b
h b h b
h 09 , 3
7 4
2 7 5 4
2 1
1 2 2 1
=
+
⋅ + ⋅
=
+
⋅ + ⋅
= .
Valoarea coeficientului de formă µ
1
pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă din Fig. C.7.1 este valoarea minimă dintre:
µ
1
= γ h / s
k
= 2 · 3,09 / 2 = 3,09

µ
1
= 2b
3
/ (l
s1
+l
s2
) = 2 · 18 / (4 + 7) = 3,27
µ
1
= 5.

Figura C.7.1 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu
mai multe deschideri (zona doliilor)



h
1
=2m
b
3
=18m
b
2
=7m b
1
=4m
h
2
=5m
h=3,09m
l
s1
=4m l
s2
=7m
s
max
= 6,18 kN/m
2


60
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul
construcţiei s
k
=2 kN/m
2
, iar γ este greutatea specifică a zăpezii, γ = 2 kN/m
3
.
Rezultă că valoarea coeficientului de formă este µ
1
= 3,09.
Valoarea maximă a incărcării din zăpadă în zona doliei, s
max
, se calculează cu relaţia
(4.2) din CR 1-1-3: s
max
= µ
i
s
k
= 3,09 · 2 = 6,18 kN/m
2
.
C.7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate (până la maximum 1,5 m distanţă) de
construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau
învecinat se consideră un caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Fig.C.7.2 este prezentată încărcarea din
aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos, pentru un
amplasament din zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Figura C.7.2 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe un acoperiş
adiacent mai jos
Lungimea pe care se consideră aglomerarea de zapadă este l
s
= 5m (cea mai mică
valoare dintre: 5h = 5·6=30m, b
1
= 5m sau 15m).
b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b
1
= 5m sau b
2
= 10m)
µ
3
= 4 (cea mai mică valoare dintre: 2h / s
k
= 2·6 / 2 = 6, 2b / l
s
= 2·10/5=4 sau 8).
Din Tabelul 7.1 din CR 1-1-3, rezultă valorile coeficienţilor de formă:
µ
1
= µ
3
|
¹
|

\
|

15
30 α
= 4
|
¹
|

\
|

15
20 30
= 2,67 (15
0
< α=20
0
≤30
0
)
µ
2
= µ
3
= 4.
Încărcarea din zăpada aglomerată este definită de valorile:
s
1
= µ
1
s
k
= 2,67 · 2 = 5,34 kN/m
2

s
2
= µ
2
s
k
= 4 · 2 = 8 kN/m
2
.
b
2
=10m
h=6m
α=20°
l
s
=5m
b
1
=5m
s
1
=5,34kN/m
2

s
2
=8kN/m
2


61
În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe
acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare.
C.7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
C.7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, se prezintă cazul aglomerării excepţionale din
zăpadă care se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare în construcţie. Prevederile
din cod sunt valabile pentru copertine cu lungimea b
1
< 5 m, indiferent de înălţimea h de la
copertină la acoperiş. In Fig. C.7.3 este prezentat un exemplu pentru o copertină cu lungimea
b
1
=4 m. Înălţimea până la acoperiş h = 5m. Clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Fig.C.7.3 Exemplu de incărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe o copertină
Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii este:
l
s
= 4m (minimul dintre 5h = 25m şi b
1
= 4m).
b = 40m (valoarea maximă dintre b
1
= 4m şi b
2
= 40m).
Coeficientul de formă al încărcării µ
1
este minimul dintre: γ h

/s
k
= 2·5/2=5; 5 şi 2b/l
s
=
2·40/4=20, deci µ
1
= 5.
Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe copertină este:
s = µ
1
s
k
= 5 · 2 = 10 kN/m
2
.

C.7.3.2 Acoperişuri cu parapete
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.7.4 este prezentată încărcarea din
aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului, în
cazul unei clădiri amplasate în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

b
2
=40m
s=10kN/m
2

h=5m
b
1
=4m
l
s
=4m
l
s
=4m
b
1
=6m
b
2
=12m
h=0,8m
s=1,6kN/m
2


62
Figura C.7.4 Exemplu de încărcare din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele
parapetului de la marginea acoperişului
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă l
s
= 4m (minimul dintre 5h = 5·0,8=4m, b
1
=
6m şi 15m).
Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş este minimul
dintre:
µ
1
= γ h/s
k
= 2·0,8/2=0,8
µ
1
= γ b/l
s
= 2·12/4=6 unde b = 12 = max (b
1
=6 ; b
2
=12)
µ
1
= 8.0.
Deci µ
1
= 0,8.
Greutatea specifică a zăpezii se consideră γ = 2 kN/m
3
.
Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la
marginea acoperişului este:
s = µ
1
s
k
= 0,8 · 2 = 1,6 kN/m
2
.

C.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol
În cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai
mare decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor CR 1-1-3, se poate folosi o încărcare din
zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă
IMR>50 ani). O astfel de valoare se calculează cu prevederile din Anexa B din CR 1-1-3,
utilizând repartiţie de probabilitate Gumbel pentru maxime.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
, are asociat un interval mediu
de recurenţă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an de 2%
(probabilitatea de nedepăşire într-un an p=98%).
Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire
într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tab. C.8.1 este exemplificată corespondenţa dintre IMR şi p.
Tabelul C.8.1
IMR
Intervalul mediu de
recurenţă, ani
p
Probabilitatea de nedepăşire
într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99

Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de
0,98 se calculează cu relaţia:

63

k
1
1
p
s
V 2,593 1
V
p
0,45 1
s
⋅ +

(
¸
(

¸

+ −
=
282 , 1
) ln ln(

(C.8.1)
unde
- s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
), având o probabilitate de
nedepăşire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
- s
p
este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate p de nedepăşire într-un an;
- V
1
este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.
Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe teritoriul
României este, în general, în intervalul 0,35÷1,0.
În Figura C.8.1 sunt exemplificate rapoartele între încărcările din zăpadă pe sol cu
IMR=75ani şi, respectiv, IMR=100ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50
ani), pentru diferite valori ale coeficientului de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din
zăpadă pe sol.
1
1.05
1.1
1.15
1.2
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Coeficientul de variatie V
1
R
a
p
o
r
t
u
l

s
I
M
R
/
s
I
M
R
=
5
0
a
n
i
s
IMR=75ani
/s
IMR=50ani
s
IMR=100ani
/s
IMR=50ani

Fig.C.8.1 Rapoarte între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75 ani şi IMR=100 ani şi
încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani)
C.C Greutatea specifică a zăpezii

Se subliniază faptul că evaluarea încărcării din zăpadă pe sol şi pe acoperişuri
comportă incertitudini, care nu ţin doar de înălţimea stratului de zăpadă. Zăpada este o formă
de precipitaţie compusă din gheaţă cristalizată şi aglomerată în fulgi cu diferite forme. Fulgii
pot avea o structură largă şi uşoară sau pot avea o formă compactă ceea ce conduce la o
variatie mare a densităţii. Din această cauză rezultă incertitudini asociate evaluării
încărcărilor. Incertitudinile sunt sporite şi de faptul că densitatea este influenţată de alţi

64
parametri ca vânt, tasare, reţinerea apei, temperatura, acţiunea soarelui, etc. Zăpada este deci
un material ale cărui caracteristici sunt variabile, iar variabilitatea proprietăţilor zăpezii este
de la un fulg la altul, de la un punct la altul, de la un moment la altul.
Trecerea de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă se face prin
înmulţire cu o valoare medie a greutăţii specifice a zăpezii. Această abordare nu ia în
considerare variabilitatea greutăţii specifice.
Greutatea specifică a zăpezii este influenţată de: grosimea stratului de zăpadă,
temperatura, acţiunea vântului, umiditatea aerului, acţiunea ploii asupra zăpezii, timpul de la
aşternerea stratului de zăpada, etc. De exemplu, măsurători simultane ale înălţimii stratului de
zăpadă şi ale încărcării din zăpadă au arătat că valorile maxime ale încărcării sunt adeseori
atinse ulterior înregistrării maximului înălţimii stratului (Del Corso, 2000).
In prezent nu există un model de calcul al încărcării din zăpadă care să ţină cont de
contribuţia şi influenţa tuturor acestor factori.
O relaţie dezvoltată cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (Otstavnov,
Gokhberg, 1970) permite calculul densităţii medii a stratului de zăpadă folosind înălţimea
stratului, temperatura medie a aerului în timpul acumulării de zăpadă şi viteza medie a
vântului în timpul acumulării de zăpadă, dar o astfel de relaţie este dificil de folosit în
practica.
Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formulă simplificată
care reflectă ideea variaţiei greutăţii specifice cu grosimea stratului de zăpadă, până la o
anumită limită (3 kN/m
3
):
h
e
5 , 1
2 3

− = γ
(C.9.1)
unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
], iar h este înălţimea stratului de zăpadă (m),
valoarea maximă a greutăţii specifice fiind de 3 kN/m
3
în cazul unei înălţimi a stratului de
zăpadă ≥4m.
În 2001, JCSS a considerat o nouă formulă în care a introdus o limită superioară a
greutăţii specifice a zăpezii de γ(∞)=5 kN/m
3
şi o limită inferioară de γ(0)=1.7 kN/m
3
:
( )
(
¸
(

¸



+

= 1
) (
) 0 (
1 ln
) (
/ λ
γ
γ γ λ
γ
h
e
h

(C.9.2)
unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
], h este înălţimea stratului de zăpadă (m), iar
parametrul λ=0.85m.
Cele două relaţii JCSS sunt comparate în Figura C.9.1.

65
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Inaltimea stratului de zapada, m
G
r
e
u
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

a

z
a
p
e
z
i
i
,

k
N
/
m
3
JCSS 1976
JCSS 2001

Figura 9.1 Greutatea specifică a zăpezii funcţie de înălţimea stratului de zăpadă

Relaţiile prezentate sunt valabile în condiţii normale de depunere a zăpezii. În
regiunile în care stratul de zăpadă se formează în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a
lungul unei întregi ierni greutatea specifică creşte de-a lungul timpului. În astfel de situaţii
sunt necesare formule funcţie de timp sau funcţie de dată.
Pentru relaţiile de calcul din CR 1-1-3 în care intervine greutatea specifică a zăpezii,
valoarea acesteia este specificată. Pentru alte situaţii, orientativ, Anexa C din CR 1-1-3 indică
valori pentru greutatea specifică medie funcţie de timpul scurs de la depunere: (i) zăpadă
proaspătă, (ii) zăpadă aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare), (iii) zăpadă veche
(după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare). De asemenea în Anexa C este indicată şi
greutatea specifică medie pentru zăpada umedă. Valorile indicate sunt conforme cu SR EN
1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3.



66
Bibliografie

Association Francaise de Genie Civil, 2000. La neige. Recherche et reglementation, Presses Ponts et Chausees,
334p.
ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society
of Civil Engineers, New-York, 2000
Clima Romaniei, 2008, Ed. Academiei Romane,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucuresti, 365 pp.
CR0 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, 2005.
CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur les
toitures, 71p.
European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis
of design, CEN/TC250/SC6/N32.
European Standard EN 1991-1-3, 2003. EUROCODE 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions -
Snow loads, CEN, 56p.
Eurocode 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions - Snow loads, 2009. EN 1991-1-3:2003/AC, 3p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări
date de zăpadă, Anexă Natională, 14p.
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de
zăpadă, 52p.
Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995. New european
code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering,
University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.
Gumbel, E., Statistics of extremes, Columbia University Press, New York/London, 1958
JCSS, 1976. Common unified rules for different types of constructions and materials, Bulletin du Comite Euro-
international du beton (CEB) nr.116, 3rd draft, Annex III, Paris
JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings
of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions,
Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised
with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil
Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety,
Second Draft
Otstavnov, V., Gokhberg, 1970. Promyshiennoe Stroitelstvo, nr.9, Moscova
Otstavnov, V., 1996. Elaboration of draft map for snow loads in Russia, Research Report 16-13-135/96,
CNIISK, Moscow
Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design,
Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p.
Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural
design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p.
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. Iabse Colloquim, Delft 1996, Basis of design
and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199.
Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works
- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500269/1996, 55p.
Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works
- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500990/1997, 172p.



67


Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
(Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandari de proiectare si exemple de calcul)


Volumul III. Exemple de calcul (anexă informativă)


Lista exemplelor de calcul:
1) Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol
2) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei cladiri de locuit cu diferite forme de acoperis
3) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei hale industriale cu diferite forme de acoperis
4) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului


Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor (Revizuire CR 1-1-3-2005. Comentarii, Recomandari de proiectare si exemple de calcul)

Volumul I. Revizuire CR 1-1-3-2005 - Redactarea II-a

Cuprins

1. Elemente generale ....................................................................................................... 3 1.1 Introducere ............................................................................................................ 3 1.2 Proiectarea asistată de încercări ............................................................................ 3 1.3 Referinţe normative .............................................................................................. 4 1.4 Definiţii ................................................................................................................. 4 1.5 Simboluri utilizate................................................................................................. 5 2. Situaţii de proiectare ................................................................................................... 6 3. Încărcarea din zăpadă pe sol ....................................................................................... 7 3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol .......................................... 7 4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş............................................................................... 9 4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.................................. 9 4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş ........................ 10 5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 12 5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ........................................................................... 13 5.2 Acoperişuri cu două pante .................................................................................. 13 5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri .................................................................. 14 5.4 Acoperişuri cilindrice ......................................................................................... 15 5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte........................... 16 6. Efecte locale.............................................................................................................. 19 6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole .......................................... 19 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului.......................................................... 19 6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri.. 20 7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş .......... 21 7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri ................................................................. 21 7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte............................ 22 7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete........................... 23 7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 23 7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 25 Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol........................................................... 26 Anexa B - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ..................... 30 Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii ....................................................................... 31 Bibliografie ................................................................................................................... 32

2

1. Elemente generale
1.1 Introducere

(1) Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu şi preluate după formatul, principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3, 2003, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice din România până în anul 2005. (2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea structurală a construcţiilor şi lucrărilor inginereşti. (3) Codul se adresează beneficiarilor, proiectanţilor, executanţilor de construcţii şi autorităţilor publice. (4) Acest cod se utilizează pentru proiectarea construcţiilor şi lucrărilor inginereşti situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării. (5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale. (7) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului. (8) Acţiunea zăpezii asupra construcţiilor este considerată ca acţiune variabilă şi în unele cazuri de aglomerare excepţională a zăpezii (Cap.7) ca acţiune accidentală, în conformitate cu prevederile CR 0. (6) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale: - încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul; - modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă; - încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă; - încărcări datorate gheţii; - încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate; - încărcări din zăpadă pe poduri. 1.2 Proiectarea asistată de încercări (1) Pentru proiectarea constructiilor la actiunea zapezii pot fi utilizate teste/incercari experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării date de zăpadă pe construcţii. (2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul clientului şi al autorităţilor competente. (3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în prezentul cod se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităţilor competente.
3

pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituţii de specialitate competente cu aprobarea autorităţilor competente. (5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş. (6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. 1.4 Definiţii (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau. cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani. distribută cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. (9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de apariţie. de exemplu datorită vântului. Bazele proiectării construcţiilor”. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice. (7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii. 4 . utilizând date în amplasament măsurate sau certificate de autorităţile de specialitate competente. echivalent. (4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale măsurate (preferabil cel puţin 20). fără influenţa condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol se obţine pe baza analizei statistice şi modelării probabiliste. 1.(4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m. (2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura.Cod de proiectare.3 Referinţe normative (1) Codul CR 1-1-3 se utilizează împreună cu “CR 0 . cu coeficienul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş si cu coeficientul termic. altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării. (3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. Conceptual acest coeficient reprezintă raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol. (8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de langă construcţie.

măsurat faţă de orizontală [0] unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.5 Simboluri utilizate Majuscule latine A Ce Ct IMR Se Fs altitudinea amplasamentului [m] coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament coeficientul termic intervalul mediu de recurenţă al încărcării încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m] încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m] Litere mici latine b d h k ls sk s lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] înălţimea stratului de zăpadă [m] înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m] valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.1. în amplasament [kN/m2] valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m2] Litere mici greceşti α β γ µ ψ0 ψ1 ψ2 unghiul acoperişului. Factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile Factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile Factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile 5 .

(2) Se consideră următoarele doua condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii: (i) Condiţii normale. (3) Pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în considerare zone cu căderi excepţionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie.1 şi Cap. 4. Se consideră două situaţii de proiectare: • • persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepţia cazurilor din Capitolul 7). Situaţii de proiectare (1) Situaţiile de proiectare sunt în concordanţă cu CR 0. cu prevederile de la 4(9). (4) Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Cap. Se consideră situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată.2. cu prevederile 4(10) şi ecuaţia 4. 5 şi accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7). ecuaţia 4. 6 . fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Cazul A). ec. Se folosesc prevederile de la 4(9).1 şi Cap.2. 6 din CR 1-1-3. (ii) Condiţii excepţionale. cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Cazul B). 5.

3. Încărcarea din zăpadă pe sol
3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). (2) Cu acordul beneficiarului, în cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai mare decât cel normal, se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depaşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR>50 ani), Anexa B. (3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, sk, în România, este indicata în harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m. (4) Valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.1 este valoarea minimă obligatorie pentru proiectare. (5) În Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 302 localităţi din România. (6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaţii. sk(1000m < A ≤ 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) sk(1000m < A ≤ 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. sk(A≤1000m)=2,0 kN/m2 pt. sk(A≤1000m)=1,5 kN/m2 (3.1) (3.2)

unde sk(A≤1000m) sunt valorile din Harta din Fig. 3.1. Exemple de valori pentru altitudini de la 1000m pana la 1500m sunt indicate în Tabelul 3.1: Tabelul 3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m sk(1000m < A ≤ 1500m), kN/m2 Zona sk=1,5 kN/m2 sk=2,0 kN/m2 1,5 2,0 2,3 2,7 3,0 3,4 3,8 4,1 4,5 4,8 5,3 5,5

Altitudinea A, m 1000 1100 1200 1300 1400 1500

(7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) si (3.2) sunt valori minime pentru proiectare. (8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile 1.2 (4). In aceste amplasamente, valoarea minimă pentru proiectare a încărcării din zăpadă pe sol este cea calculată cu relaţiile (3.1) si (3.2) la altitudinea de 1500m.

7

Figura 3.1 Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, kN/m2, pentru altitudini A ≤ 1000 m Notă: pentru altitudini A > 1000 m valorile se determină cu relaţiile (3.1) şi (3.2)

4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş

(1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistributia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii. (2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi: a) b) c) d) e) f) g) forma acoperişului; caracteristicile termice ale acoperişului; rugozitatea suprafeţei acoperişului; cantitatea de căldură generată sub acoperiş; vecinătatea cu alte clădiri; terenul din jurul clădirii; condiţii meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).

(3) În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă: (i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi (ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)). (4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Cap.5 şi Cap.7. (5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe m2). (6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din acest cod sunt valabile pentru depunerea naturală a zăpezii pe acoperiş. (7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate, cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente. (8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş. (9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel: s = µi Ce Ct sk unde: µi sk Ce Ct este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5); valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament; coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament; coeficientul termic. (4.1)

9

10 .1 Valorile coeficientului de expunere Ce Tipul expunerii Completă Normală Redusă Notă: În cazul expunerii „Complete”. pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului. pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel: s = µi sk unde: µi sk este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7).2) (11) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. (4. .valoarea frecventă ψ1 s.0 1. construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte. Ce. copacilor sau construcţiilor mai înalte. În toate celelalte cazuri coeficientul termic: Ct = 1.valoarea cvasi-permanentă ψ2 s. valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea naţională competentă. alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt: .0. valorile sale sunt date în Tabelul 4.valoarea de grupare ψ0 s. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt. În cazul expunerii „Reduse”. Ce 0.1.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş (1) Conform CR 0. zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii. (12) Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale. În cazul expunerii „Normale”. când coeficientul global de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m2K) şi conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri. 4. Tabelul 4. în amplasament. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2].2 ψ0 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile. .8 1. este funcţie de condiţiile de expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior). s.(10) Valoarea caracteristica a incărcării din zăpadă pe acoperiş.

4 11 .2 (extras din Tabelul A. s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş. ψ1 şi ψ2 sunt conform Tabelului 4. ψ2 este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile.7 0.1 din CR 0).2 Valorile factorilor ψ0. Tabelul 4. ψ1 şi ψ2 pentru încărcarea din zăpadă ψ0 ψ1 ψ2 0.ψ1 este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile. (2) Valorile factorilor ψ0.5 0.

5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş (1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este neaglomerată şi aglomerată). 12 .8 + 0.6 α ≥ 600 0. (2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.1 şi din Tabelul 5.8 (60 . 00 ≤ α ≤ 300 300 < α < 600 0.8 α /30 Figura 5.1 şi în Figura 5. cu două pante (Cap. Valorile din Figura 5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Cap. cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Cap.5. Tabelul 5.8 0.α)/30 1. 5.1).1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă. 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă.5.1). cu două pante (Cap.5. cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri Unghiul acoperişului.5. (3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Cap. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii.8.1.0 - α0 µ1 µ2 0.3) sunt daţi în Tabelul 5.1 sunt valabile pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Cap.

sunt cele din Figura 5.1.3. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0. α [º]. 5.pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată. (3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii. se utilizează distribuţiile din Figura 5. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0. Valorile coeficienţilor µ1 sunt date în Tabelul 5. . 13 .2 se foloseşte şi pentru cazul zăpezii neaglomerate şi pentru cel al zăpezii aglomerate.5. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.1 şi Figura 5. cazul (i). pentru situaţiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş. Valoarea coeficientului µ1 este dată în Tabelul 5.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii. Figura 5.1 Acoperişuri cu o singură pantă (1) Distribuţia coeficientului de formă µ1 al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă.3.1. cazul (ii) şi cazul (iii).3. în funcţie de unghiul acoperişului. (2) Distribuţiile coeficienţilor de formă µ1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante.1 şi Fig.8. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş: .2. Distribuţia din Figura 5. se utilizează distribuţia din Figura 5. este cea din Figura 5.8. funcţie de unghiul acoperişului.2 Acoperişuri cu două pante (1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante. α [º].5.

3 Acoperişuri cu mai multe deschideri (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: .1 şi Fig.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante 5.4. (2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe acoperiş. (4) Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai mari de 60º.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată. Valorile coeficienţilor µ1 şi µ2 sunt date în Tab. pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante.5µ1(α1) µ1(α2) µ1(α2) 0.4. 14 . în funcţie de unghiul acoperişului.5. 5. pentru determinarea coeficientului µ2 sunt necesare studii speciale efectuate de instituţii competente.Cazul (i) Cazul (ii) Cazul (iii) µ1(α1) 0. cazul (i). distribuţiile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 sunt cele din Fig. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0.8.5. cu acordul autorităţilor competente. se utilizează distribuţia din Figura 5. α [º].5µ1(α2) µ1(α1) α1 α2 Figura 5. . (3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii. se utilizează distribuţia din Figura 5. cazul (ii).4.pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.1.

.4 Acoperişuri cilindrice (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice.8 0.Figura 5. cazul (i). se utilizează distribuţia din Figura 5. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: .5. 0.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri 5. se utilizează distribuţia din Figura 5.pentru încărcarea din zăpadă aglomerată. cazul (ii).5.5µ3 ls/4 ls/4 ls/4 ls/4 Cazul (i) Cazul (ii) µ3 β=600 h β>600 ls b Figura 5.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice 15 .

(2) Distribuţia coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice (β ≤ 600) (4) Valorile coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt: µ3 = 0 µ3 = 0. 5. 16 . (5.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.7a si 5. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş. . distribuţia recomandată este indicată în Figurile 5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte (1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior.8. cazul (i).7b.pentru încărcarea din zăpada aglomerată. se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: .7b.5.6 şi Ecuaţia 5. cazul (ii).7a si 5. atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mic de 0. pentru β ≤ 600. Figura 5.1a) (5.1b) (5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii.6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului β ≤ 600 şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).1. (3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat în Figura 5.2 + 10 h/b 0.2 ≤µ3 ≤ 2 pentru β > 600. (2) Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent. este prezentată în Figura 5. distribuţia recomandată este indicată în Figurile 5. unde coeficientul µ3 este determinat din Figura 5.

(3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a si 5.7b Figura 5.7b .7a µ1 Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 17 . Figura 5.

7b.3) µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul mai înalt adiacent. (8) Dacă b2 ≤ ls. 18 .7a si 5. µw este: µw = (b1 + b2)/2h ≤ γ h /sk unde 0.7b) se determină astfel: µ1 = 0. b2 şi h .7a si 5. în conformitate cu Figura 5.dimensiuni (in metri) în Figurile 5. coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui µ1 şi µ2.5.2. (7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Fig.7a) se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ ls ≤ 15 m. µs este: pentru α ≤ 150 pentru α > 150 µs = 0 µs = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator acoperişului mai înalt adiacent. care se determină conform Cap. (6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.7b.8 µ2 = µs + µw.8 ≤ µw ≤ 4.5.(4) Valorile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 (Figurile 5.4) γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3 b1. unde (5.2) (5. iar µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt. (5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii.0 (5.

trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.8 µ2 = γ h / sk respectând condiţia 0.2) Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m3. .6. Fig.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului (1) La altitudini mai mari de 800m. 19 .la marginea acoperişului. la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole (3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi orizontale cu obstacole sunt: µ1 = 0. Pentru verificări locale se foloseste situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie.1) (6.0. (6. Efecte locale Acest capitol se referă la încărcări şi forţe folosite pentru verificări locale: . 6. (2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6. Figura 6.2.8 ≤ µ2 ≤ 2. .1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole (1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.în zona proeminenţelor sau obstacolelor.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.6. 6. h este inaltimea obstacolului (m) (4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ ls ≤ 15 m.în dreptul panourilor parazăpadă.

Fs (kN/m). 6. încărcarea din zăpadă pe metru liniar. unghiul acoperişului.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri (1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb. dar este limitat superior la valoarea k ≤ d γ. coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. (4) Înalţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii γ (3kN/m3). exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă.d se Figura 6. (6. γ greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m3. măsurat faţă de orizontală [ 0 ].4) α . unde d este grosimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri). În acest caz. k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului (2) Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca acţionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată în kN/m) şi se determină astfel: se = k s2 / γ unde: se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m). (3) Coeficientul k=3/d.3) s valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. se va calcula pe direcţia alunecării cu relaţia: Fs = s b sinα unde: s b este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m). 20 (6.

h1 h2 Figura 7. Acoperişuri cu mai multe deschideri (1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri.1. 7.1a) (7.1.1c) unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcţiei. se consideră că astfel se caracterizează aglomerările excepţionale de zăpadă şi că în rest nu mai există zăpadă pe acoperiş. 21 .1b) (7. iar γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. distribuţia este cea din Figura 7. ls2 = b2 (7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor) (2) Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig.1 este valoarea minimă dintre: µ1 = γ h / sk µ1 = 2b3 / (ls1+ls2). pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă.7. ls1 = b1.1. h se consideră în metri. 7. În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7. (2) Când se folosesc distribuţiile de coeficienţi de formă din acest capitol. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş (1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală. µ1 = 5.

dar nu neapărat simultan.Valoarea de înălţime h (în metri) se calculează cu relaţia: h= b1 ⋅ h2 + b2 ⋅ h1 b1 + b2 (7. (2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte (1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă.5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă. b3 se consideră egal cu de 1. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecarei dolii. încărcarea caracteristica totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase 22 . (3) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7. Figura 7. (4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan mai multe aglomerări excepţionale de zăpadă în dolii.1.5 ori deschiderea.2) (3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă.

dar cu lăţimea mai mică de 2m). .3. în acest caz. 2b / ls sau 8. b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2 ls este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adicent sau învecinat situat mai jos.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) (1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3. înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului.2.2. distribuţia este indicată în Cap.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete (1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Cap. b1 sau 15m.3. (2) Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea exceptională de zăpadă mai mică de 1m2. α 00 ≤ α ≤ 150 150 < α ≤300 300 < α < 600 0 µ3 µ3  30 − α     15  µ3 µ3 µ3  60 − α     30  600 ≤ α 0 0 µ1 µ2 unde µ3 este cea mai mică valoare dintre 2h / sk. este cea mai mică valoare dintre 5h.obstacole locale (obstacole cu peste 1m înălţime. cu lungime b1 mai mică de 5 m. 7.7.copertine care protejează uşile de intrare în clădire sau docurile de încărcare.3.3 se utilizează în următoarele cazuri: . indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.Tabelul 7. atunci efectul aglomerarii se poate neglija.obstacolul de pe acoperiş are o înălţime mai mică de 1 m. .1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase Coeficient de formă Unghiul acoperişului. 23 . (3) Distribuţiile din Figura 7. În cazul acoperişurilor cu parapete. 7. (5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7. 7.1.

3) se va lua astfel: ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 ls2 = minimul dintre 5h2 şi b2. în amplasamentul construcţiei. unde b este valoarea maximă dintre b1 şi b2. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor (4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel: µ1 = minimul dintre următoarele două valori: γ h1 /sk si 5.7. 24 .4a) (7. Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină ls este minimul dintre 5h şi b1. coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre γ h /sk.Figura 7.3b) sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2]. h1 si h2 se consideră în metri. (5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor (Fig.3a) (7.4b) (6) Pentru copertine (cu lungime b1 mai mică de 5m). (7. 5 şi 2b/ls. (7. µ2 = minimul dintre următoarele două valori: γ h2 /sk si 5.

0. h este înălţimea parapetului (în m). ls se va lua minimul dintre 5h. în amplasamentul construcţiei.4) 25 . coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se va lua ca minimul dintre: µ1 = γ h/sk µ1 = γ b/ls µ1 = 8. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3.4.4.2 Acoperişuri cu parapete (1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7. b1 şi 15m.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete (2) În Figura 7. b2) (7. Lungimea zonei de acumulare de zăpadă.7. unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2]. Figura 7.3. unde b = max (b1 .

Baza de date existentă la INCERC (obţinute de la INMH) pentru perioada 1930-1989 a fost completată cu date de la Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 1989-2005.0 2.5 1 Abrud 2 Adamclisi 3 Adjud 4 Agnita 5 Aiud 6 ALBA IULIA 7 Aleşd 8 ALEXANDRIA 9 Anina 10 Aninoasa 11 ARAD 12 Avrămeni 13 Avrig 14 Azuga 15 Babadag 16 BACĂU 17 Baia de Aramă 18 BAIA MARE 19 Baia Sprie 20 Balş 21 Banloc 22 Baraolt 23 Basarabi 24 Băicoi 25 Băile Govora 26 Băile Herculane 27 Băile Olăneşti 28 Băile Tuşnad 29 Băileşti 30 Bălan 31 Bârlad 32 Bechet 33 Beclean 34 Beiuş 26 .0 2.5 1.5 2. conform Fig. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România.5 2. în conformitate cu harta de zonare din Figura 3. (iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.5 1.5 2.0 2. sk [kN/m2]. 3.5 1.1 Nr.5 2.0 2. (2) Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpada pe sol.1. (3) În Tabelul A.5 1.Zonarea încărcării din zăpadă pe sol (1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul României.0 2. a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie. Localitate Judeţ Maramureş Maramureş Dolj Timiş Covasna Constanţa Prahova Vâlcea Caraş-Severin Vâlcea Harghita Dolj Harghita Vaslui Dolj Bistriţa Năsăud Bihor sk [kN/m2] 2.0 2.0 2.5 2.5 1.0 Nr.0 1.5 1.1 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România.0 2.5 2.5 1. definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an. corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR=50 ani. repartiţie de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3/2003.0 2.0 2. Tabel A1.5 1. Localitate Alba Constanţa Vrancea Sibiu Alba Alba Bihor Teleorman Caraş-Severin Hunedoara Arad Botoşani Sibiu Prahova Tulcea Bacău Mehedinţi Judeţ sk [kN/m2] 1.0 2. s-a făcut luând în considerare: (i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol.5 2. (ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol.5 2.0 1.0 1.5 2..Anexa A . calculate în repartiţia Gumbel pentru maxime.0 2. în fiecare staţie meteorologică.

0 2.5 2.5 2.0 2.0 2.5 2.0 2.0 1.Nr.5 2.5 1.0 2.0 1.5 2.0 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 1.5 1.0 2.5 Nr. Localitate 35 Bereşti 36 Bicaz 37 BISTRIŢA 38 Blaj 39 Bocşa 40 Boldeşti-Scăeni 41 Bolintin-Vale 42 Borod 43 Borsec 44 Borşa 45 BOTOŞANI 46 Brad 47 BRAŞOV 48 BRĂILA 49 Breaza 50 Brezoi 51 BUCUREŞTI 52 Budeşti 53 Buftea 54 Buhuşi 55 Bumbeşti-Jiu 56 Buşteni 57 BUZĂU 58 Buziaş 59 Calafat 60 Caracal 61 Caransebeş 62 Carei 63 Cavnic 64 Călan 65 CĂLĂRAŞI 66 Călimăneşti 67 Câmpia Turzii 68 Câmpeni 69 Câmpina 70 Câmpulung 71 Câmpulung Mold.5 2.0 1.0 2.5 2.5 2.5 2.0 2.0 2.0 2.5 2.0 2.0 2.5 1.0 2.5 2.5 1.5 2.0 2.5 1.5 2.5 2.5 1. 72 Ceahlău 73 Cehu Silvaniei 74 Cernavodă 75 Chişineu-Criş Judeţ Galaţi Neamţ Bistriţa Năsăud Alba Caraş-Severin Prahova Giurgiu Bihor Harghita Maramureş Botoşani Hunedoara Braşov Brăila Prahova Vâlcea Bucureşti Călăraşi Ilfov Bacău Gorj Prahova Buzău Timiş Dolj Olt Caraş-Severin Satu Mare Maramureş Hunedoara Călăraşi Vâlcea Cluj Alba Prahova Argeş Suceava Neamţ Sălaj Constanţa Arad sk [kN/m2] 2.0 1.0 2. Localitate Sibiu Cluj Judeţ 76 Cisnădie 77 CLUJ-NAPOCA 78 Codlea 79 Colibaşi 80 Comarnic 81 Comăneşti 82 CONSTANŢA 83 Copşa Mică 84 Corabia 85 Corugea 86 Costeşti 87 Cotnari 88 Covasna 89 CRAIOVA 90 Cristuru Secuiesc 91 Cugir 92 Curtea de Argeş 93 Curtici 94 Darabani 95 Dărmăneşti 96 Dej 97 Deta 98 DEVA 99 Dorohoi 100 Drăgăşani 101 Drăgăneşti-Olt 102 sk [kN/m2] 1.0 Braşov Arges Prahova Bacău Constanţa Sibiu Olt Tulcea Argeş Iaşi Covasna Dolj Harghita Alba Argeş Arad Botoşani Bacău Cluj Timiş Hunedoara Botoşani Vâlcea Olt DROBETA TURNU Mehedinţi SEVERIN Sibiu Constanţa Constanţa Braşov Suceava Brăila Ialomiţa Dâmboviţa Dolj Vrancea Călăraşi Galaţi Dâmboviţa 103 Dumbrăveni 104 Eforie Nord 105 Eforie Sud 106 Făgăraş 107 Fălticeni 108 Făurei 109 Feteşti 110 Fieni 111 Filiaşi 112 FOCŞANI 113 Fundulea 114 GALAŢI 115 Găeşti 27 .0 1.0 2.0 2.0 2.5 1.5 1.5 1.0 1.5 1.5 2.0 2.0 2.0 2.5 2.5 1.0 1.5 2.0 1.0 1.0 1.0 1.5 2.5 2.5 2.0 2.0 1.5 1.0 2.0 2.0 1.5 1.0 2.5 2.

5 1.0 2.5 1.0 1.5 2.5 2.0 1.0 2.5 2.5 1.5 1.0 1.Nr.5 1.0 2.0 2.5 2.5 1.0 2.0 2.5 2.5 2.0 2.0 1.0 2.5 2.0 2.0 1.5 2.5 2.0 2.5 1.5 1.0 1.5 1.0 157 Moreni 158 Motru 159 Nădlac 160 Năsăud 161 Năvodari 162 Negreşti 163 Negreşti Oaş 164 Negru Vodă 165 Nehoiu 166 Novaci 167 Nucet 168 Ocna Mureş 169 Ocna Sibiului 170 Ocnele Mari 171 Odobeşti 173 Olteniţa 174 Oneşti 175 ORADEA 176 Oraviţa 177 Orăştie 178 Orşova 179 Oţelu Roşu 180 Ovidiu 181 Panciu 182 Paşcani 183 Pătârlagele 184 Pâncota 185 Petrila 186 Petroşani 187 PIATRA NEAMŢ 188 Piatra Olt 189 PITEŞTI 190 PLOIEŞTI 191 Plopeni 192 Podul Iloaiei 193 Pogoanele 194 Predeal 195 Pucioasa 196 Rădăuţi 197 Răuseni 172 Odorheiul Secuiesc Harghita 151 MIERCUREA CIUC Harghita 28 .5 2.0 2.5 2.5 2.5 2.0 2.0 2.5 2.5 2.0 1.0 2.5 2.5 Nr.5 2.0 1.0 2.0 2.5 2.5 2.5 1.5 1.5 2.0 1.5 2. Localitate Judeţ Dâmboviţa Gorj Arad Bistriţa Năsăud Constanţa Vaslui Satu Mare Constanţa Buzău Gorj Bihor Alba Sibiu Vâlcea Vrancea Călăraşi Bacău Bihor Caraş-Severin Hunedoara Mehedinţi Caraş-Severin Constanţa Vrancea Iaşi Buzău Arad Hunedoara Hunedoara Neamţ Dolj Argeş Prahova Prahova Iaşi Buzău Braşov Dâmboviţa Suceava Botoşani sk [kN/m2] 2.5 2.5 2.5 1.0 2.5 2.0 1.5 1.5 1.5 1.0 1.0 2.0 1. Localitate 116 Gheorgheni 117 Gherla 118 GIURGIU 119 Griviţa 120 Gurahonţ 121 Gura Humorului 122 Haţeg 123 Hârlău 124 Hârşova 125 Holod 126 Horezu 127 Huedin 128 Hunedoara 129 Huşi 130 Ianca 131 IAŞI 132 Iernut 133 Ineu 134 Isaccea 135 Însurăţei 136 Întorsura Buzăului 137 Jimbolia 138 Jibou 139 Jurilovca 140 Lehliu Gară 141 Lipova 142 Luduş 143 Lugoj 144 Lupeni 145 Mangalia 146 Marghita 147 Măcin 148 Mărăşeşti 149 Medgidia 150 Mediaş 152 Mihăileşti 153 Mizil 154 Moineşti 155 Moldova Nouă 156 Moneasa Judeţ Harghita Cluj Giurgiu Ialomiţa Arad Suceava Hunedoara Iaşi Constanţa Bihor Gorj Cluj Hunedoara Vaslui Brăila Iaşi Mureş Arad Tulcea Brăila Covasna Timiş Sălaj Tulcea Călăraşi Arad Mureş Timiş Hunedoara Constanţa Bihor Tulcea Vrancea Constanţa Sibiu Giurgiu Prahova Bacău Caraş-Severin Arad sk [kN/m2] 2.5 1.0 2.5 2.5 2.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.5 1.5 2.

0 1.5 198 Râmnicu Sărat 200 Râşnov 201 Reghin 202 Reşiţa 203 Roman 204 Roşiori de Vede 205 Rovinari 206 Rupea 207 Salonta 208 Satu Mare 209 Săcele 210 Săvârşin 211 Săveni 212 Sângeorz Băi 213 Sânnicolau Mare 214 Scorniceşti 215 Sebeş 216 Sebiş 217 Seini 218 Segarcea 219 SF.5 1.0 2.5 2.5 1.0 1.0 1.0 1.0 2.0 1.5 2.0 1.0 2.5 2.0 2.Nr.0 2.0 1.5 2.5 2.0 2.5 1.0 2.0 2.5 2.0 1. Gheorghe 221 SIBIU 223 Sighişoara 224 Simeria 225 Sinaia 226 Siret 227 SLATINA 228 Slănic Moldova 229 Slănic Prahova 230 SLOBOZIA 231 Solca 232 Sovata 233 Stei 234 Strehaia 235 SUCEAVA 236 Sulina 237 Şimleul Silvaniei 238 Tălmaciu 239 Tăsnad 240 TÂRGOVIŞTE 241 Târgu Bujor 242 Târgu Cărbuneşti 243 Târgu Frumos 244 TÂRGU JIU 245 Târgu Lăpuş 246 TÂRGU MUREŞ 247 Târgu Ocna 248 Târgu Neamţ 249 Târgu Secuiesc 250 Târnăveni 251 Techirghiol 252 Tecuci 253 Titu 254 TIMIŞOARA 255 Topliţa 256 Topoloveni 257 Turnu Măgurele 258 TULCEA 259 Turda 260 Tuşnad 261 Ţăndărei 262 Ţicleni 263 Uricani 264 Urlaţi 265 Urziceni 266 Valea lui Mihai 267 VASLUI 268 Vaşcău 269 Vatra Dornei 270 Vălenii de Munte 271 Vânju Mare 272 Victoria 273 Videle 274 Vişeu de Sus 275 Vulcani 276 ZALĂU 277 Zărneşti 278 Zimnicea 279 Zlatna 199 RÂMNICU VÂLCEA Vâlcea 222 Sighetul Marmaţiei Maramureş 29 .0 2.0 2. GHEORGHE 220 Sf.0 2.5 2.0 2.5 2.0 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 1.5 1.5 1.0 1.5 1.0 2.0 1.5 Nr.5 2.5 1.0 2.0 2.5 2.0 2.5 2.5 1. Localitate Judeţ Satu Mare Dâmboviţa Galaţi Gorj Iaşi Gorj Maramureş Mureş Bacău Neamţ Covasna Mureş Constanţa Galaţi Dâmboviţa Timiş Harghita Argeş Teleorman Tulcea Cluj Harghita Ialomiţa Gorj Hunedoara Prahova Ialomiţa Bihor Vaslui Bihor Suceava Prahova Mehedinţi Braşov Teleorman Maramureş Hunedoara Sălaj Braşov Teleorman Alba sk [kN/m2] 1.5 1.0 2.0 2.0 2.0 1.0 2.0 1.0 2.5 2.0 1.5 2.0 1.5 2.0 2.5 2.0 2.5 2.0 1.0 2.5 2.0 2.5 2.0 2.5 2.5 2. Localitate Judeţ Buzău Braşov Mureş Caraş-Severin Neamţ Teleorman Gorj Braşov Bihor Satu Mare Braşov Arad Botoşani Bistriţa Năsăud Timiş Olt Alba Arad Maramureş Dolj Covasna Tulcea Sibiu Mureş Hunedoara Prahova Suceava Olt Bacău Prahova Ialomiţa Suceava Mureş Bihor Mehedinţi Suceava Tulcea Sălaj Sibiu sk [kN/m2] 2.5 1.5 2.5 1.

(5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0.Anexa B . o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%). echivalent.35÷1.1 IMR Intervalul mediu de recurenţă. având o probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0.99 (3) Pentru un anumit amplasament. p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.282    sp = sk 1 + 2.98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani).593 ⋅ V1 unde (B.Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. 30 .2) sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). ani 50 75 100 p Probabilitatea de nedepăşire într-un an 0.98 0.9867 0.45 + ⋅ V1 1.98) este: sk = m1 ⋅ (1 + 2. în repartiţia Gumbel pentru maxime. (4) Coeficientul de variaţie pe teritoriul României este în general în intervalul 0. coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.98 se calculează cu relaţia: ln( − ln p )   1 − 0.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru valori uzuale. sp V1 valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p. Tabelul B.1) unde m1 şi V1 sunt respectiv media şi coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.0. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0. (2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an.593 ⋅ V1 ) (B. sk are asociat un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau.

Anexa C . Tabelul C.Greutatea specifică a zăpezii (informativă) (1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp.0 (3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o valoare a greutăţii specifice a zăpezii de 2 kN/m3.0 2.1 . În general ea creşte cu durata de existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică.5 4.0 2. (2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7.5 până la 3. clima şi altitudinea amplasamentului. pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C. 31 .1.Greutatea specifică medie a zăpezii Natura zăpezii Proaspătă Aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare) Veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare) Umedă Greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] 1. valoare recomandată si de codurile americane.

Proceedings Vol. American Society of Civil Engineers. ISO 2394:1998. Metode probabilistice în calculul construcţiilor. Final Report.. 334p. Statistics of the maximum annual snow load in Romania. Journal of Struct. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1.Bibliografie Association Française de Génie Civil. Background and application of Eurocode 1. 2005. June.199. The background document for snow loads. European Standard EN 1991-1-3.. EUROCODE 1 . Aug. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. S. 10p. D. Constr.ISBN 978-973-27-1674-8. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . Ghiocel D. Aldea.Snow Loads. Abacus Press. 14p. DGIII . 1995..Determination of snow loads on roofs.191. S. 1995. Kent.. First edition.2. New-York. Journal of Struct. International Conference of Building Officials. 2010.436. Recherche et reglémentation.. pp.. Demetriu S. 2003. snow and temperature effects on structures based on probability.Actions on structures .Snow loads. 365 pp. 1999. 6p. University of Pisa.. 2001. Ghiocel D. 1982. Poland. Sanpaolesi L. Clima Romaniei. Presses Ponts et Chausées. Engngr. 172p... Commission Of The European Communities. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. Eurocode 1 . DGIII . Proceedings of Department of Structural Engineering. 56p.D3.. CEN/TC250/SC6/N32. Sanpolesi L. Part 2: Load Models. AIJ. Academiei Romane. Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions... Delft 1996. 2010. Contract n° 500990/1997. Raoul J. Stiefel U. 1992. Shibata. 73p. Lungu D. California Del Corso R. Calcul des charges de néige sur les toitures.Part 1-3: General actions . SR EN 1991-1-3:2005. 32 . p.Actions on structures .D3. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design. Part 1: Basis of design. Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocode 1 si Documentele ISO. STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Bucureşti Ostlund L. Section 2.Snow Loads. 3p.. Engngr. 31p. Bucuresti. 2009. Influences. 2.. Joh. Sandvik R. Wind. Lungu D. Contract n° 500269/1996. JCSS. Bases for design of structures . Background Document. July 10-13. IABSE Colloquim. 55p. Sanpaolesi L. ASCE 7-98.437. A. 1975.. CEN.. Snow loads. Demetriu. nr.. Interactions. Final Report... nr. Actions de la néige sur les bâtiments. 2000. 52p. Tunbridge Wells. Constr. CSTB. O. Probabilistic Model Code. La néige. S. Bazele proiectarii constructiilor. Contract de reglementare Nr. Commission Of The European Communities. Paris. ISO 4355:1998. European Standard ENV 1991-1. 1996. T. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. O.Part 1-3: General actions Snow loads. 1998. 1991 Edition. 1991. 1992.264-1995. 985/1995 cu MTCT CR0 Cod de proiectare.. Joh. Actions on structures. New european code for snow loads.. Basis of design and actions on structures. General principles on reliability for structures. 1995. 11p. Ed.12 Snow Load. No. Basis of design and actions on structures. Discomfort (EEBP VI). Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural design. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă.. EN 1991-1-3:2003/AC. EUROCODE 1 1993.12 Snow load in Probabilistic Model Code. Whittier. Joint Committee on Structural Safety. 2008.. July.. Second Draft Sakurai. 76 pag. Uniform Building Code. Sanpaolesi L. Editura Tehnică. AIJ. 71p. Gulvanessian H. D’après l’Eurocode 1... Sakurai.. Anexă Natională. Lungu. 7p. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering. Aldea A.881-887 Lungu D. 2000 CIB Commission W81. Granzer M.

Volumul II Comentarii şi recomandări de proiectare – Anexă informativă 33 .

.......6 Efecte locale ................................5..................1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)......................................................................................6.................5............................................................. 2...........7..................................................... Comentarii........................... 59 C.. 39 C...5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte..3...................................2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului ..55 C............... 63 Bibliografie ........................................3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete .................................2 Acoperişuri cu parapete...........1 Acoperişuri cu o singură pantă................................................61 C...............B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol .....................7..........45 C................7..........4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş..........2 Acoperişuri cu două pante..... 35 C...................................61 C..............59 C............................2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte......................................................48 C.........52 C................. 66 34 .........Cod de proiectare........................... Elemente generale ......... 54 C.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri...57 C...................................7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş....................................... Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş........... Recomandări de proiectare şi exemple de calcul) Volumul II Comentarii şi recomandări de proiectare – Anexă informativă Cuprins Introducere ........................60 C.... 35 C........................................................................................................................................61 C...............6.....................3..................... Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor (Revizuire CR 1-1-3-2005..... 44 C.............1 Acoperişuri cu mai multe deschideri......................5. 62 C...........3 & C..........................................................4 Acoperişuri cilindrice......3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri ..........7............................................................................... 1..................A Incărcarea din zăpada pe sol...... Situaţii de proiectare.6.........54 C.. 37 C......5.........C Greutatea specifică a zăpezii .................................1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole ........................... 5...........................46 C..........................................................51 C..........................................5..... 35 C....7................

Multitudinea de factori care influenţează zăpada şi depunerea acesteia. iar rezultatele dificil de extrapolat. Conform CR 0 se consideră următoarele definiţii: 35 . explicaţii şi recomandări asociate unor prevederi din codul CR 1-1-3. cu probabilitate redusă de apariţie pe o structură pe durata ei de viaţă (considerată pentru proiectare). 1. multitudinea de tipuri şi de materiale de acoperişuri. mai ales în ceea ce priveşte încărcarea din zăpadă pe acoperiş. deci nu induce forţe de inerţie pe structură şi pe elementele sale componente. Toate trimiterile din prezentul text sunt către capitole şi/sau paragrafe din codul CR 1-1-3 sau către lucrări citate în bibliografie. ale căror rezultate trebuie să conducă la definirea unor valori asociate unor intervale medii de recurenţă (Del Vostro. 2003. Notă: • O acţiune este variabilă atunci când variaţia în timp a intensităţii ei nu este nici neglijabilă nici monotonă. fixă şi statică. variabilitatea fenomenelor meteorologice. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” şi are ca obiectiv facilitarea evaluării încărcărilor din zăpadă pe acoperişurile clădirilor de către inginerii proiectanţi. 2. Cercetarea în domeniul încărcărilor din zăpadă este considerată a fi încă insuficientă. În cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii. Se reaminteşte că prevederile CR 1-1-3 sunt armonizate cu şi preluate după formatul. pentru care proiectarea asigură că stările limită relevante nu sunt depăşite. C. În privinţa încărcărilor din zăpadă pe acoperiş. cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice din România până în anul 2005. Documentul cuprinde comentarii. 2000). principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3. Situaţii de proiectare Situaţiile de proiectare sunt în concordanţă cu CR 0 şi reprezintă un set de condiţii fizice reprezentând situaţiile reale ce au loc într-un interval de timp considerat. • O acţiune este fixă atunci când are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe structură. fac ca cercetarea să fie dificilă şi laborioasă. • O acţiune accidentală este o acţiune de scurtă durată şi de intensitate semnificativă.Introducere Volumul “Comentarii şi recomandări de proiectare” se referă la aplicarea codului CR 1-1-3 “Cod de proiectare. Elemente generale Încărcarea din zăpadă este o acţiune variabilă. exprimată ca încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului. încărcarea din zăpadă este acţiune accidentală. direcţia principală de cercetare pre-normativă la nivel internaţional (şi în special la nivel European) este cea a studiilor probabiliste. cu exemplificări acolo unde este cazul. C. • O acţiune este statică atunci când nu induce acceleraţii structurii.

cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Cazul B).persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (fără cazurile din Capitolul 7). Depunerile suplimentare de zăpadă sunt de ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s. Cu datele disponibile la nivel European în 1997.2 din CR 1-1-3. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată (cu prevederile de la 4(9).• • Situaţie persistentă de proiectare: situaţie de proiectare ce este relevantă pe un interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii structurii (condiţia normală de proiectare). fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Cazul A). 4. fenomenul devenind important cantitativ în 36 . În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s. În absenţa vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s). zăpada. Conform 2(1) şi 2(2) din CR 1-1-3.accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7). cu considerarea unei baze de date meteorologice cât mai extinse.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3). Situaţie accidentală de proiectare: situaţie ce implică condiţii de expunere excepţională a structurii la foc. Se consideră două situaţii de proiectare: . ecuaţia 4. zăpada poate fi spulberată şi aglomerată în zonele adapostite ale acoperişului sau pe acoperişurile mai joase sau în spatele obstacolelor. impact. cedare locală. Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieţii structurii şi care are o probabilitate mare de a se produce. în România. cu prevederile de la 4(9). se impun studii aprofundate pe acest subiect. În viitor. ec. 2008). • Pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în considerare zone cu căderi excepţionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie. (ii) Condiţii excepţionale. au fost identificate căderi excepţionale de zăpadă la 159 de staţii (Formichi. cu prevederile 4(10) şi ec. trebuie considerate următoarele două condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii: (i) Condiţii normale. 6 din CR 1-1-3. Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Cap. din peste 2600 de staţii meteo considerate. depunerile de zăpadă pe acoperişuri conduc în general la o acoperire cvasiuniformă (zăpadă neaglomerată). explozii. şi . 4.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3.

Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol într-un amplasament sunt sporite şi de incertitudinile de modelare. compoziţia suprafeţei zăpezii (dacă zăpada este umedă. înălţimea stratului de zăpadă din care se face deplasarea zăpezii. valoare care este un fractil superior al unei variabile aleatoare ale cărei valori măsurate sunt maxime anuale. Acestea sunt de două tipuri: (i) incertitudini asociate trecerii de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea echivalentă din zăpadă (v. De asemenea se subliniază faptul că mărimea bazei de date este diferită pentru fiecare staţie meteorologică (numărul de ani/ierni de înregistrări este diferit).cazul vitezelor de peste 7m/s.5m. 1999). dar şi inerente incertitudini asociate erorilor umane. Baza de date utilizată pentru zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol este considerată a fi unul dintre contributorii cei mai importanţi la incertitudinile asociate evaluării încărcărilor din zăpadă. expunerea (topografie şi construcţii înconjurătoare). acestea nu se iau în considerare în practica actuală de stabilire a încărcarilor din zăpadă pe sol. în unele regiuni geografice se pot identifica anumite tendinţe în evoluţia climatică. dimensiunea fulgilor de zăpadă. C. fulgii de zăpadă sunt mai greu de ridicat.5-2. De asemenea. temperatura şi umiditatea asociate vântului. Eurocodul EN 1991-1-3 şi CR 1-1-3 definesc valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol cu 2% probabilitate anuală de depăşire (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). în analiza statistică se folosesc valorile maxime anuale.A Incărcarea din zăpada pe sol În practica internatională se admite că încărcarea din zăpadă pe sol poate fi studiată adoptând un interval de referinţă pentru culegerea datelor de un an. în mod evident existând o evoluţie istorică a tehnicilor şi a calităţii instrumentelor utilizate. deoarece se consideră că datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Aglomerarea de zăpadă este influenţată de mai mulţi factori: viteza vântului. Exigentele CEN recomandă utilizarea unui număr de ani de observaţii de 40-50 de ani pentru determinarea 37 . smuls şi deplasat de către vânt). când depunerile suplimentare pot atinge 1. durata de timp cu vânt puternic. funcţie de rugozitatea suprafeţei zăpezii (Sanpaolesi. Deşi pe o perioadă lungă de timp.3 & C. care în cazul zăpezii reprezintă maxime asociate unei ierni. există incertitudini ale zonării datorate dispunerii aleatorii şi neuniforme a staţiilor meteorologice pe ansamblul suprafeţei ţării şi pe diferite regiuni geografice. comentarii de la Anexa C privind greutatea specifică a zăpezii) şi (ii) incertitudini ale modelării probabiliste (repartiţia de probabilitate este doar un model al realităţii studiate). Pe de o parte există incertitudini asociate tehnicilor de măsurare a înălţimii stratului de zăpadă sau a încărcării din zăpadă pe sol. Rezultatele obţinute prin utilizarea modelului de probabilitate ales au o incertitudine sporită în cazul staţiilor meteorologice cu un număr redus de ani de observaţie. Expunerea diferită a amplasamentelor în care se fac măsurătorile influenţează depunerile de zăpadă şi deci şi valorile măsurate. Astfel.

media numărului de ani cu valori măsurate fiind de 48 ani (ceea ce este satisfacător pentru evaluarea încărcării cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani). Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol. a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie. Studii realizate în Japonia (Sakurai. Datele pentru încărcarea din zăpadă pe sol disponibile la staţiile meteo din România acoperă perioade cu valori măsurate de la 10-13 ani (3 staţii recent instalate) până la 74 ani. 1992) au demonstrat ca cele mai bune modelari se obţin cu repartiţiile Gumbel şi Weibull. 1998). Suedia. s-a realizat luând în considerare următoarele: 2 (i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol. 1998). Pentru uniformitate. Baza de date existentă la INCERC (date obţinute de la INMH) pentru perioada 1930-1989 a fost completată cu date de la Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 1989-2005. Harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR 1-1-3 a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul României. deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel European la momentul redactării Eurocode 1. Grecia. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor caracteristice asociate amplasamentelor staţiilor meteorologice. iar în Irlanda repartiţia Pareto generalizată (Sanpaolesi. calculate în repartiţia Gumbel pentru maxime pentru fiecare staţie meteorologică. (ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol. Harta de zonare a încărcării din zăpadă la sol se obţine în final pornind de la interpolarea în programe de tip S. Italia. Repartiţia Gumbel este repartiţia care a modelat cel mai bine datele din Elveţia. Norvegia. Repartiţia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiţia de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3/2003. sk [kN/m ]. (iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol. staţii care au o distribuţie şi un număr de ani de observaţie neuniforme. Germania. În SUA şi în unele studii din Germania s-a folosit repartiţia lognormală. 1996). Studii din Rusia recomandă repartiţia Gumbel (Ostavnov.G. definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). O perioadă de observaţie de 20 de ani este considerată a fi minimală. Islanda. în timp ce în Danemarca a fost utilizată repartiţia Weibull. în fiecare staţie meteorologică. pentru toate staţiile meteorologice se alege aceeaşi relaţie de trecere de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă şi se alege acelaşi model de repartiţie de probabilitate. 38 . această repartiţie s-a dovedit a fi cea mai potrivită pentru modelarea încărcării din zăpadă la cele mai multe staţii meteorologice (Sanpaolesi.valorii caracteristice cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani.I. Finlanda. Franţa şi Marea Britanie.

este indicată în harta de zonare din Figura 3. Pentru altitudini 1000m < A ≤ 1500m determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol se face cu relaţiile (3. C. De asemenea.ssol este valoarea încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). SR EN 1991-1-3:2005.s1 este media maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). Şi în cazul hărţii de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR 1-1-3 trebuie menţionat că nu a fost posibilă o analiză a compatibilităţii cu hărţile de zonare din ţările învecinate. sk. Analiza datelor Europene (Sanpaolesi.). Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol. CR 1-1-3. etc.1) şi (3.282/ σ1. În Tabelul A. este aceea de a multiplica valoarea caracteristică a încărcării din 39 .1) unde . se subliniază faptul că. mai multe staţii meteo. Funcţia de repartiţie de tip Gumbel pentru maxime (Gumbel.1 în CR 1-1-3. u = s1 – 0. α = 1.σ1 este abaterea standard a maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). iar repartiţia Gumbel este o repartiţie de valori extreme. în România.3.Repartiţia Gumbel este recomandată şi deoarece seria de date statistice este compusă din valori extreme maxime anuale. 1998.α este parametru al dispersiei/împrăştierii datelor (kN/m2).1 din CR 1-1-3 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităţi din România. 2003. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. este fractilul superior din repartiţia Gumbel pentru maxime căruia îi este asociată o probabilitate anuală de nedepăşire de 98% (2% probabilitate de depăşire într-un an). harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol trebuie constant re-evaluată pe măsura acumulării mai multor date meteorologice (mai mulţi ani de observaţie.45 σ1 (kN/m2). . Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m. . precum şi în codul internaţional ISO 4355. măsurători directe ale încărcării) şi a atras atenţia asupra necorelării la frontiere a hărţilor de zonare din ţările europene. . în marea majoritate a codurilor din diverse tari. relaţii liniare funcţie de altitudine.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş Modul de stabilire a încărcării din zăpadă pe acoperiş.2) din CR 1-1-3.u este modul repartiţiei. în EN 1991-1-3. . pentru echivalentul în apă al încărcării. 1958) este dată de relaţia: −α ( ssol −u ) F(ssol) = e − e (C. la fel ca în cazul tuturor hărţilor de hazard natural. 1999) a evidenţiat existenţa unor proceduri diferite de obţinere a datelor (măsuratori pentru grosimea stratului de zăpadă. sk [kN/m2].

4. De asemenea.4. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2].1 şi C. s. Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din CR 1-1-3 sunt valabile pentru depunerea naturală a zăpezii pe acoperiş. cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente. dar în mod evident este imposibil să fie considerate toate variantele. acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate. în amplasament. material. Normele şi codurile încearcă să grupeze şi să standardizeze tipurile de acoperişuri. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2].) şi de toţi factorii care influenţează depunerea de zăpadă pe acoperiş. coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel: s = µi sk (C. Distribuţiile pentru proiectare ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt determinate pe baza relatiilor C. 40 .4.2) unde: µi sk este coeficientul de formă pentru încărcări datorate aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Cap. neputând propune pentru proiectarea curentă modelări complexe care să ţină seama de toate tipurile de acoperişuri (formă.zăpadă la sol cu “coeficienţi de formă” care ţin cont de o parte dintre fenomenele care influenţează depunerea de zăpadă pe acoperiş. Până la elaborarea EN 1991-1-3 au existat relativ puţine date din măsurători privind încărcarea din zăpadă pe acoperiş. iar procedurile de măsurare nu sunt standardizate.5÷7) din CR 1-1-3. pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel: s = µi Ce Ct sk (C.2 şi a distribuţiilor coeficienţilor de formă (Cap. În plus există şi multiple dificultăţi practice de realizare a măsurătorilor.1) unde: µi sk Ce Ct este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Cap. s. etc. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş. Trebuie subliniat şi numărul foarte mare de tipuri diferite de acoperişuri. în amplasament. De aceea incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt mai mari decât incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe sol. Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe m2). Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş. 7). Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş. codurile propun relaţii de calcul pe cât posibil simple.4. coeficientul termic. 5).

• Forma acoperişului Acest factor este luat în considerare în calculul încărcării prin intermediul coeficientului de formă µ (al încărcării din zăpadă pe acoperiş).1. • Terenul din jurul clădirii Efectele de aglomerare a zăpezii (datorate în mod esenţial vântului) sunt influenţate de topografia terenului din jurul construcţiei. • Vecinătatea altor clădiri Acest factor este luat în considerare prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce şi prin acumulările de zăpadă care pot aparea în cazul vecinătăţii unei clădiri mai înalte. nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). Cei mai importanţi factori sunt prezentaţi în cele ce urmează.0 1.4. influenţa topografiei fiind luată în considerare tot prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce.Calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş ţine seama de faptul că zăpada se poate distribui în diferite moduri. variaţiile de temperatură. În Capitolul 5 al CR-1-1-3 sunt prezentate distribuţii şi valori ale coeficientului de formă pentru diferite tipuri de acoperiş.prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce. aceste distribuţii neregulate ale zăpezii sunt considerate în calcul prin distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcările din zăpadă aglomerată din Capitolul 5 şi prin prevederile speciale privind aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete.2 41 . cu influenţe datorate mai multor factori. .1 Valorile coeficientului de expunere Ce Tipul expunerii Completă Normală Redusă Ce 0. Influenţa vântului este deosebit de complexă. valorile sale sunt date în Tabelul C. • Condiţiile meteorologice locale Aceste condiţii se referă în special la caracteristicile vântului.4. în prevederile CR 1-1-3 este luată în considerare astfel: . Tabelul C. este funcţie de condiţiile de expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior).vântul poate spori grosimea depunerilor de zăpadă în zonele protejate de pe acoperiş şi poate diminua grosimea depunerilor de zăpadă în zonele expuse.8 1. Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. care caracterizează efectul de ansamblu al vântului asupra construcţiei în funcţie de expunerea acesteia. Ce.

În cazul expunerii „Complete”.1 Exemplu de expunere „completă” În cazul expunerii „Normale”.1. copacilor sau construcţiilor mai înalte.4. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.C.C.3. exemplu în Fig.4. construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.4. pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului.4. zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii. Fig. Fig. 42 . exemplu in Fig. exemplu în Fig.C.2 Exemplu de expunere „normală” În cazul expunerii „Reduse”.4.C.2.C.

valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea naţională competentă. care stabilesc valori ale 43 . EN 1991-1-3 nu a reţinut relaţiile de calcul corespunzatoare abordării complexe din ISO (Del Vostro.3 Exemplu de expunere „redusă” Abordarea expunerii şi a coeficientului de expunere din EN 1991-1-3 este una simplificată.4. Fig. se pot lua în considerare prevederile ISO 4355.com) Şi în cazul coeficientului termic soluţia momentan aleasă de EN 1991-1-3 a fost una de simplitate prudentă. În cazul construcţiilor cu conductivitate termică ridicată şi în lipsa unor studii speciale.C. • Caracteristicile termice ale acoperişului şi cantitatea de căldură generată sub acoperiş Aceşti factori sunt luaţi în considerare prin intermediul coeficientului termic Ct.0. Acest coeficient poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş atunci când coeficientul global de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m2K) şi conduce la topirea zăpezii (exemplu în Fig.Fig. problematica fiind departe de a fi lamurită definitiv. iar din motive de variabilitate meteorologică regională rezultatele nu pot fi preluate si aplicate în Europa. Studiile din SUA şi Canada au indicat valori nu doar diferite de cele din Eurocode. 2000).4). dar şi diferite între ele.C.4. În aceste cazuri.C.4.sturdi-built. În toate celelalte cazuri coeficientul termic are valoarea Ct = 1. De asemenea.4 Topirea zăpezii în cazul acoperişurilor „calde” (www.

transferul de căldură dinspre interiorul clădirii. 2008). Norvegia şi Anglia. Codurile/reglementările actuale nu pot ţine cont în calcul. dar modul de calcul şi de considerare în proiectare a acestor coeficienţi este simplificat faţă de prevederile complexe din ISO (Del Corso. De asemenea au fost analizaţi comparativ coeficienţii de formă din prescripţiile din diferite ţări. În procesul de stabilire a coeficienţilor de formă din EN 1991-1-3 s-au folosit rezultate ale unor măsurători in-situ realizate în SUA. dimensiuni. Uneori. de toţi factorii care influenţează încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi de efectul acestora. de temperatura cea mai scăzută anticipată în interiorul construcţiei şi de încărcarea din zăpadă pe sol. In cod se consideră că zăpada alunecă în totalitate de pe acoperiş (atunci când nu există obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al acoperişului de peste 60° şi de aceea coeficienţii de formă sunt zero pentru aceste porţiuni ale acoperişurilor. pentru studiul depunerilor de zăpadă pe acoperişuri. izolaţia acoperişului. 44 . Rugozitatea acoperişurilor nu este uniformă şi de aceea este dificil de apreciat. De exemplu. rugozitatea suprafeţei. în mod explicit. radiaţia solară. Această comparaţie a arătat că există diferenţe destul de importante între coeficienţii de formă. Măsurătorile au fost foarte detaliate. În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7. umiditatea aerului. 5. 2000). regimul de precipitaţii. etc. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş În Capitolul 5 din CR 1-1-3 sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada este neaglomerată şi aglomerată).coeficientului termic în funcţie de conductivitatea termică a acoperişului. 1999). sub stratul de zăpadă pot exista zone cu gheaţă sau zăpadă îngheţată care favorizează alunecarea zăpezii. cât şi în ceea ce priveşte acoperişurile (formă.). direcţia vântului. 2000). În iarna 1998/1999 s-a realizat o campanie specială de măsurători in-situ în Europa (Sanpaolesi. Canada. Valorile coeficienţilor de formă din EN 1991-1-3 au fost calibrate pe baza analizei rezultatelor studiilor experimentale. înclinaţii. cele mai mari fiind constatate în cazul acoperişurilor curbe (del Corso. Astfel de situaţii speciale nu sunt luate în considerare în prevederile codului. în unele zone de acoperiş pot exista elemente constructive de mici dimensiuni care împiedică alunecarea naturală a zăpezii (altele decât parapetele pentru care există prevederi explicite în cod). C. Coeficienţii de formă din Eurocode au fost inspiraţi de cei din codul ISO 4355 (aceştia beneficiind de un înalt grad de recunoaştere internaţională). atât în amplasament cât şi în tunel aerodonamic (Fornichi. • Rugozitatea suprafeţei acoperişului Rugozitatea acoperişului influenţează alunecarea zăpezii pe acoperiş. atât în ceea ce priveşte parametrii meteorologici de interes (viteza vântului. temperatura aerului.

Această facilitate experimentală poate simula fenomenele meteorologice: zăpadă. Prevederile din CR 1-1-3 sunt pentru forme şi tipuri curente/uzuale de acoperişuri. la altitudini de la 88m la 1340m. etc. iar în Munţii Dolomiţi pe acoperişuri în încă 5 amplasamente.etc. depunerea de zăpadă pe acoperiş în diferite puncte. altitudinea. la diferite temperaturi şi umidităţi. În Anglia au fost realizate măsurători pe 25 de tipuri de acoperişuri în 18 amplasamente diferite. majoritatea studiilor experimentale în situ sunt din tări/zone „reci” şi rezultatele nu pot fi usor extrapolate la nivelul întregii Europe.). Testele în laborator au urmărit simularea depunerii de zăpadă pe acoperiş în condiţii cu şi fără vânt (cu diferite viteze). caniculă. De asemenea. la soare). vânt.1 Acoperişuri cu o singură pantă Analiza comparativa a coeficienţilor de formă pentru acoperişuri cu o singură pantă din diferite prescripţii şi din diferite studii experimentale a indicat existenţa unor diferenţe. expunerea (la vânt. etc. cu machete de diferite dimensiuni. la altitudini de 141m şi 880m. Nantes. 1999). În total s-au realizat măsurători pe 81 de acoperişuri (Sanpaolesi. În Germania au fost realizate măsuratori pe 3 acoperişuri în 2 amplasamente diferite. la altitudini de la 570m la 1628m.). Se subliniază că cercetările ştiinţifice asupra modului de aşezare şi de spulberare a zăpezii pe diferite tipuri de acoperişuri sunt încă insuficiente. ciclon. furtună de nisip. preluarea coeficienţilor de formă din alte prescripţii de specialitate cu acordul autorităţilor competente. etc. În Elveţia au fost realizate măsurători pe 35 de acoperişuri în 8 amplasamente diferite. la altitudini de la 5m la 656m. acoperitoare. realizarea de teste în laborator. ploaie. C. cu meteorologia locală. Eurocode 1 alegând să urmeze recomandările ISO. 1999). Valorile coeficientului de formă µ1 ţin cont de alunecarea zăpezii de pe acoperiş în cazul unui acoperiş cu unghi mare (peste 30°). ceaţă.5. În cele ce urmează sunt prezentate comentarii şi imagini reprezentative pentru tipurile de acoperişuri şi diferitele distribuţii ale încărcării din zăpadă incluse în CR 1-1-3. 45 . Aceste informaţii din măsurători in-situ au fost suplimentate cu rezultate din laboratorul de încercări „Tunelul climatic Jules Verne” al Centre Scientifique et Technique du Bâtiment (CSTB). Toate rezultatele măsurătorilor au fost procesate statistic şi modelate şi analizate prin metode probabiliste (Sanpaolesi. insoţite de exemplificări numerice. existând relativ puţine cazuri de referinţă care ilustrează depunerile reale ale zăpezii (nu sunt disponibile suficient de multe măsurători în situ privind înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş corelată cu expunerea construcţiei. Pentru formele care nu sunt incluse în cod se recomandă consultarea instituţiilor de specialitate. îngheţ. În Alpii Italieni au fost realizate măsuratori pe 13 acoperişuri în 7 amplasamente diferite. cu diferite tipuri de acoperişuri.

4 0.6 1.1 pentru diferite unghiuri ale acoperişului. α Fig.4 0. valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C.3 0.1 0.8 0.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă. Coeficientul µ1 se calculează cu relaţiile din Tabelul 5.0kN/m2 pt.0 0. pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk.2 1.0 2.3 0. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş C.0 0.6 1.8 0. în condiţii normale de expunere (Ce=1. Tabelul C.5.2 0. se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş Unghiul acoperişului.5 1 0.0) şi fără topirea zăpezii (Ct=1.8 0.6 1.8 0.1 din CR 1-1-3.5.2 1.8 0.0 2.3 0.6 1.5 0 0 10 20 30 40 50 60 70 Unghiul acoperisului.7 0. fară a lua în calcul topirea zăpezii (Ct=1.0 1.7 0.5 sk =1.5kN/m2 2 pt.5.2 1.0).5 [kN/m2] 1.6 1.5.3 1.5 [kN/m2] 2.zona cu sk=1.8 0.6 1.8 0.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 2.0 sk =2.7 1.2 Acoperişuri cu două pante Analiza comparativă ce a stat la baza EN 1991-1-3 a arătat că valorile din prescripţiile din diferite ţări sunt foarte apropiate de cele din ISO.8 0.0).6 0.0 2.0).2 1.1 0.zona cu sk=2.1 şi în Figura C. în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii. Datorită lipsei de observaţii în situ pe timp 46 .2 1.0 s [kN/m2] sk =2 [kN/m2] 1.5 0.6 1.0 2. α0 µ1 0.C. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş.2 1.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe acoperiş pentru diferite unghiuri ale acoperişului.5.Conform CR 1-1-3.2 1.3 1.zona cu sk=2.0 2. pentru diferite unghiuri ale acoperişului. s [kN/m2] pt.0 2. în condiţii normale de expunere (Ce=1.5 0. Pentru acoperişurile cu o singură pantă. pentru un acoperiş cu o pantă.8 0.0 Incarcarea din zapada pe acoperis. fără a se face diferenţa între zăpada neaglomerată şi aglomerată.5kN/m2 1.

pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.5. C. 2009) Spre exemplificare. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°. fară topirea zăpezii (Ct = 1. 2000). pe o clădire cu acoperiş cu două pante.0). 2008) Fig.C.indelungat. În Fig. conform CR 1-1-3. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. In viitor. au fost adoptate valorile şi relaţia de calcul a coeficientului de formă µ1 într-o variantă prudenta (del Corso. iar în Fig.5.5. 47 .0).C.5.3 de încărcare din zăpadă aglomerată. deşi există unele studii care sugerează că pentru unghiuri mai mari ale acoperişului (15°÷40°) încărcarea ar putea fi uşor supraevaluată.C. în întreaga Europa. în Fig.4 sunt prezentate cele 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu două pante.C. rezultatele studiilor şi observaţiilor in situ vor putea permite eventuala corectare a acestor valori. în condiţii normale de expunere (Ce=1.5. Fig.2 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată.3 Incărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu două pante (Gulvanessian.2 Incărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu două pante (Formichi.

5µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.α)/30 = 0.53 1.4 ·1·1· 2 = 0.53 µ1(α2=10°) = 0.5 · 0.8 = 0.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri Există puţine cazuri de referinţă care să ilustreze distribuţia reală a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.8 (60 .C.8 ·1·1· 2 = 1.5. aceştia 48 .8 s(α1=40°) = 0. Pentru aceste tipuri de acoperişuri Coeficienţii de formă din Eurocode 1 au fost inspiraţi de cei din codul ISO.265 ·1·1· 2 = 0. C.5µ1(α1=40°) = 0.8 (60 .5.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante.60 kN/m2 Cazul (iii). zăpadă neaglomerată: µ1(α1=40°) = 0.53 = 0.06 1.4 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.40)/30 = 0.8 ·1·1· 2 = 1.06 α1=40° α2=10° Fig.60 kN/m2 1. s [kN/m2] Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş.8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.80 kN/m2.53 ·1·1· 2 = 1.60 kN/m2 Cazul (ii).53 ·1·1· 2 = 1.5µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.Cazul (i) Cazul (ii) Cazul (iii) 1. zăpadă aglomerată: µ1(α1=40°) = 0. zăpadă aglomerată: 0.60 kN/m2 0. se determină astfel: Cazul (i).53 0.80 kN/m2 0.5 · 0.265 µ1(α2=10°) = 0. s [kN/m2].06 kN/m2 s(α2=10°) = 0.53 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.5µ1(α2=10°) = 0.

conform CR 1-1-3.beneficiind de un înalt grad de recunoaştere internaţională. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.gapo.5. iar în Fig. pe o clădire cu acoperiş cu mai multe deschideri. În Fig. fără topirea zăpezii (Ct=1. 2008) Spre exemplificare. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°.8 (60 .40)/30 = 0.5.5 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată.5.α)/30 = 0. C.7 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri.C. Cazul (i). test în tunelul aerodinamic (Formichi.5 Încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri (www.0).ro) Fig.C.0).6 Încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri. Fig.6 de încărcare din zăpadă aglomerată. zăpadă neaglomerată: µ1(α1=40°) = 0.8 (60 . normele diferitelor tari prezentând o variabilitate accentuata a valorilor coeficienţilor de formă.5.5.53 49 . în condiţii normale de expunere (Ce=1. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.C. în Fig.C.

7 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri.5.5 [kN/m2] 2.47 2 si s(α2=10°) = 1.60 kN/m2 α1=40° α2=10° α1=40° α2=10° Fig.3 2.06 1. Coeficientul µ2 se calculează cu relaţiile din Tabelul 5.53 ·1·1· 2 = 1. pentru un acoperiş cu mai multe deschideri.5 [kN/m2] 1.53 si µ1(α2=10°) = 0. pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk. valorile încărcării maxime din zăpadă aglomerată (în zona doliilor) pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C.60 kN/m2 s(α1=40°) = 1.0).8 α + α2 pentru diferite valori ale unghiului mediu α = 1 .60 kN/m2 Cazul (i) 1. zăpadă aglomerată: µ1(α1=40°) = 0.06 2.1 din CR 1-1-3.4 1.1 sk =1. în condiţii normale de expunere (Ce=1.0).5.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0. 2 Tabelul C.47 ·1·1· 2 = 2.5.8 ·1·1· 2 = 1.2 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii.9 1.1 sk =2. în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii Unghiul mediu.7 .06 kN/m2 smaxim( α =25°) = µ2( α =25°) Ce Ct sk = 1.2 şi în Figura C.60 kN/m2 Cazul (ii) 1. α 5 10 µ2 0. Conform CR 1-1-3.C.93 kN/m2 1.µ1(α2=10°) = 0.9 2.6 50 s [kN/m2] sk =2 [kN/m2] 1.06 1.93 kN/m2. s [kN/m2] Cazul (ii).60 kN/m2 1. fără a lua în calcul topirea zăpezii (Ct = 1.8 µ2( α = α1 + α 2 2 = 40° + 10° = 25° ) = 1.5.

5kN/m2 20 30 Unghiul mediu 40 50 60 Fig.8 2.7 4.5 3 2.4 2. clădirea fiind amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.0 pt.0).0 3. s [kN/m2] 4 3. 2000). în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii C. conform CR 1-1-3.2 3.6 1.C.4 2.5 2 1. în Fig.2 1.5. Cazul (i) Cazul (ii) ls/4 ls/4 1.4 Acoperişuri cilindrice Grupul de lucru pentru EN 1991-1-3 a dezvoltat relaţia de calcul pentru coeficientul de formă µ3 pentru acoperişuri cilindrice pornind de la mai multe prescripţii internaţionale şi de la prescripţiile ISO.2.5 1 0.zona cu sk=2.2 3.0kN/m2 4.0 4.0 2.5 Incarcarea maxima din din zapada aglomerata pe acoperis (in zona doliilor).6 kN/m2 2.2 3.5 0 0 10 1.0).C.0 4.6 1.4 2. fără topirea zăpezii (Ct = 1.0 4.7 2.4 2.0 4.0 ls/4 ls/4 h ls 51 .3 3.3 1.0 4.9 3.5 1.5.6 1.6 1.15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 4.0 4. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.6 1.6 1. Raportul h/b = 0.2 3.9 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cilindric. Spre exemplificare.zona cu sk=2. în condiţii normale de expunere (Ce=1.6 1.8 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii α .5.0kN/m2 pt. Relaţia propusă este în bună corelaţie cu cazurile de referinţă avute la dispoziţie (Del Corso.2 3.zona cu sk=1.4 2.2 2.4 2.4 2.5kN/m2 pt.2 3.2 3.4 2.

C. µ3 (pentru jumătatea din dreapta a lui ls) µ3 = 0.2 şi trebuie limitat la µ3 ≤ 2.2 + 10 · 0. zăpadă neaglomerată: µ = 0.5. Când β > 600 se consideră că zăpada cade de pe acoperiş (în absenţa elementelor care să împiedice alunecarea).6 kN/m2 Cazul (ii). smax(jumătatea din stânga a ls) = 0.2 + 10 h/b 0.5. deci µ3 = 2.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte Majoritatea prescripţiilor internaţionale au urmat prevederile ISO.8 ·1·1· 2 = 1. atunci pentru calcul ls = b.2 ≤µ3 ≤ 2 pentru β ≤ 600 µ3 = 0. Cazul (i). s [kN/m2] Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime ls. aceasta corespunzând zonei de acoperiş pentru care unghiul β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului β ≤ 600.8 pe toată lungimea ls s = µ Ce Ct sk = 0.5.5µ3 (pentru jumătatea din stânga a lui ls) şi. C.5 · 2 = 1 0. În Figura C.5µ3 = 0. respectiv. 52 .2 = 2. Dacă ls > b.10 sunt prezentate exemple de depunere de zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte. Lungimea ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă este lungimea corzii orizontale a cercului de rază r al acoperişului care corespunde unui unghi la centru de 1200 şi se calculează cu relaţia: ls = r · 3 . zăpadă aglomerată: lungimea ls pe care se consideră încărcare din zăpadă este împărţită în două jumătăţi egale.9 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric. pe fiecare jumătate acţionând o încărcare triunghiulară având valoarea maximă 0. prevederi care au fost preluate şi în EN 1991-1-3.5µ3 Ce Ct sk = 1 ·1·1· 2 = 2 kN/m2 smax(jumătatea din dreapta a ls) = µ3 Ce Ct sk = 2 ·1·1· 2 = 4 kN/m2.b Fig.

s [kN/m2] Cazul (i).5.4 1.5. 1.C.C. conform CR 1-1-3.5.10 Exemple de încărcare din zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte Spre exemplificare.5.0).11 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte. clădirea fiind amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. fără topirea zăpezii (Ct = 1.6 kN/m2 ls =10m h=5m α=250 b1=10m b2=12m Fig. în Fig.8 5. h = 5m.8 ·1·1· 2 = 1.11 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent. b2 = 12m.6 kN/m2 0.8 sneaglomerată = µ1 Ce Ct sk = 0.2 kN/m 2 4. în condiţii normale de expunere (Ce=1.C.6 kN/m2 Cazul (ii). În Figura C. zăpadă neaglomerată: µ1 = 0. zăpadă aglomerată: 53 .11 unghiul acoperişului mai înalt este α = 250.Fig. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş. iar b1 = 10m.0).

6.0 < γ h /sk = 2·5/2=5. Spre exemplificare. pentru α > 150 valoarea lui µs este 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent.8 ≤ µw ≤ 4. max = µ2 Ce Ct sk = 2.1.6 Efecte locale C.8 ·1·1· 2 = 1.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.µ1 = 0. Un acoperiş este considerat a fi cvasiorizontal dacă are o pantă mai 54 . µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.0.2 < 4. µw = (b1 + b2)/2h ≤ γ h /sk cu condiţia 0.4.0 unde γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3. µw = (10 + 12)/(2·5) = 2.2 = 2. pentru acoperişuri cvasiorizontale.7b din CR 1-1-3: µi = b2 ⋅ ( µ2 − µ1 ) + µ1 . conform CR 1-1-3. Deci µ2 = µs + µw = 0.6.6 kN/m2 µ2 = µs + µw. coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată la marginea (spre exterior) acoperişului orizontal situat mai jos µi se calculează prin interpolarea între valorile lui µ1 şi µ2.8 sneaglomerată = µ1 Ce Ct sk = 0.5 · 0. încărcarea din zăpadă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura C.8 = 0. saglomerată. µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul mai înalt adiacent. Deci pentru exemplul considerat: µs = 0.6.2 kN/m2. În cazul în care b2 < ls. în conformitate cu Figura 5. Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos este ls = 2 h = 2·5= 10m (≤ 15 m).4 + 2.5 · µ1(α = 250) =0. 2⋅h C.6 ·1·1· 2 = 5.

iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.8 ≤ µ2 ≤ 2.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasiorizontale cu obstacole sunt: µ1 = 0.6. pentru condiţii normale de expunere (Ce=1. deci trebuie considerată ls = 5 m.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului La altitudini mai mari de 800m. In exemplul considerat µ2 = 2·1. trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpada atârnată de marginea acoperişului.0) şi fără topirea zăpezii (Ct = 1.2. C. Figura C.4 kN/m2 1.2 = 2.4m < 5 m.2 m.8 µ2 = γ h / sk respectând condiţia 0. În exemplul considerat.2 / 2 = 1. înălţimea obstacolului este h = 1.6 kN/m2 şi smax = µ1 Ce Ct sk = 1. deoarece conform CR 1-3-3. Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m3. Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată în vecinătatea obstacolului sunt: s = µ1 Ce Ct sk = 0.8 ·1·1· 2 = 1. 55 .2 ·1·1· 2 = 2.mică de 5% (un unghi mai mic de 3°).6 ls=5 m ls=5 m h=1. Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este ls = 2 h = 2 · 1. 5m ≤ ls ≤ 15m. la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă.0.0).6.6.2. 2.4 kN/m2.2m Figura C.

6. Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş s poate fi exprimată şi ca produsul dintre înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş şi greutatea specifică a zăpezii: s = µ1 Ce Ct sk = γ · d (C. γ este greutatea specifică a zăpezii.1) unde produsul (k · d · d) aproximează volumul de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.3) Valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş s trebuie considerată în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. în funcţie de înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş.6. Coeficientul k care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă se calculează cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ. Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră pentru acest calcul γ =3 kN/m3. unde d este înălţimea stratului de 56 .C. aceasta fiind situaţia limită înainte ca zăpada atârnată să se rupă şi să cadă de pe acoperiş.6.2) deci încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se se calculează cu relaţia: se = k · d · d · γ = k · d · s = k · (s/γ) · s = k s2/ γ (C.zăpadă pe acoperiş zăpadă atârnată de marginea acoperişului se k·d d Fig. iar k este un coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului şi exprimă cât de multă zăpadă este atârnată în afara acoperişului. se consideră ca acţionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată în kN/m) şi se determină astfel: se = k · d · d · γ (C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului Forţa de atracţie gravitaţională care se exercită asupra zăpezii atârnate la marginea acoperişului trebuie să fie echilibrată de forţa de frecare din zăpadă dezvoltată pe înălţimea stratului de zăpadă.

30 0.5 0 0 0. Practic valorile coeficientului k se calculează din limita k ≤ d γ (cu γ =3 kN/m3) până la înălţimea stratului de zăpadă d=1m.4 0.14 d.85 3.3 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş Această evoluţie a valorilor coeficientului k este în concordanţă cu faptul că pentru înălţimile mici şi medii ale stratului de zăpadă pe acoperiş.90 1.94 1.88 1.45 0. Coeficientul k nu are unitate de masură. coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se 57 .10 0.65 1.00 1.95 1.54 1.90 0.6 1.30 1.80 1.35 0. cantitatea de zăpadă atârnată creşte odată cu creşterea înălţimii stratului până la un maxim (la 1 m de zăpadă).40 2.67 1.73 2.6.50 1.61 2. Tabelul C.45 0.70 k 0.05 1.50 2.zăpadă pe acoperiş (în metri). m Fig.5 1 0.20 1.6.C.00 1.62 1. Tabelul C.50 1.10 1.75 1.85 1.6 0.4 1.30 0.58 1.00 k 2.55 0.65 1.05 0. m 0.15 0.82 1.00 2.50 0.2 1.85 0.40 2.50 3 2.40 0.60 1.3.25 2.45 1.80 1. Pentru calcul.20 0. masa de zăpadă care alunecă exercită pe panourile de protecţie (parazăpezi) sau pe alte obstacole o încărcare din zăpadă pe metru liniar.15 0.55 2.95 2.25 1.10 3.86 2. iar apoi cantitatea începe să descrească deoarece bucăţi din zăpada atârnată se desprind şi cad. C.5 d.5 Coeficientul k 2 1. m 1. Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3): d = s/γ.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb.65 0.90 1.55 1.6.8 2 Inaltimea stratului de zapada d .71 1.60 0.07 2.70 2.40 k 2.15 1.22 2.35 1.8 1 1.95 2.31 2. m 0. iar apoi cu relaţia k=3/d.2 0.25 0.35 1. iar γ este greutatea specifică a zăpezii (în kN/m3).20 1.05 1.70 1.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş d.80 0.75 0.76 1.6.60 0.1 şi Fig. C.6.75 0.

iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.6.consideră a fi nul. α Spre exemplificare.60 kN/m2 b2=2. unghiul acoperişului măsurat faţă de orizontală [ 0 ].8 ·1·1·2 = 1. fară topirea zăpezii (Ct = 1.5m Fs2 Fs1 α1=40° α2=10° Fig.8 (60 .4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante. s [kN/m2].0). în Fig. s [kN/m2] Încărcările din zăpadă pe metru liniar care se exercită asupra panourilor de protecţie de pe cele două pante ale acoperişului sunt: Fs1 = s(α1=40°) b1 sinα1 = 1. Încărcarea din zăpadă pe metru liniar Fs (kN/m) se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia: Fs = s b sinα (C.α)/30 = 0.6.8 (60 .53 ·1·1· 2 = 1. distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m). 58 .60 ·2.C. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°. se determină în situaţia cea mai defavorabila de zăpadă (Cazul (i)): µ1(α1=40°) = 0.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.02 kN/m Fs2 = s(α2=10°) b2 sinα2 = 1.4 este prezentată încărcarea din zăpadă pe un acoperiş cu două pante şi pe panourile de protecţie.06 b1=1.C. 1.8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.6. în condiţii normale de expunere (Ce=1.2· sin(10°) = 0.4) unde: s b este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş.61 kN/m.53 µ1(α2=10°) = 0.2m 1.06 ·1. conform CR 1-1-3.40)/30 = 0.60 kN/m2.5· sin(40°) = 1.0).

Spre exemplificare.09m .09 / 2 = 3.27 µ1 = 5. pentru o clădire amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.7.09m h2=5m b1=4m b2=7m b3=18m Figura C.18 kN/m2 ls1=4m ls2=7m h1=2m h=3. b1 + b2 4+7 Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig.1 este valoarea minimă dintre: µ1 = γ h / sk = 2 · 3.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri În cazul încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri se consideră că nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare. smax= 6. Lungimile ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă sunt: ls1 = b1 = 4m şi ls2 = b2 = 7m.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş C.09 µ1 = 2b3 / (ls1+ls2) = 2 · 18 / (4 + 7) = 3.C.7. în Figura C.7. C.1 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor) 59 .7. in conformitate cu CR 1-1-3.1 este prezentată incărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în zona doliei. Valoarea de înălţime h (în metri) definită în dreptul doliei este: b ⋅h + b ⋅h 4⋅5+ 7⋅2 h= 1 2 2 1= = 3.

Spre exemplificare. conform CR 1-1-3. Din Tabelul 7.sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul construcţiei sk =2 kN/m2.7. 2b / ls = 2·10/5=4 sau 8). C.C. pentru un amplasament din zona cu sk =2 kN/m2.2) din CR 1-1-3: smax = µi sk = 3.34 kN/m2 s2 = µ2 sk = 4 · 2 = 8 kN/m2. Rezultă că valoarea coeficientului de formă este µ1 = 3.2 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe un acoperiş adiacent mai jos Lungimea pe care se consideră aglomerarea de zapadă este ls = 5m (cea mai mică valoare dintre: 5h = 5·6=30m.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate (până la maximum 1. Valoarea maximă a incărcării din zăpadă în zona doliei.18 kN/m2. rezultă valorile coeficienţilor de formă: µ1 = µ3  30 − α  = 4  30 − 20  = 2.67      15   15  (150 < α=200 ≤300) µ2 = µ3 = 4. s1=5.5 m distanţă) de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.2 este prezentată încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos.7.09 · 2 = 6. iar γ este greutatea specifică a zăpezii. b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b1 = 5m sau b2 = 10m) µ3 = 4 (cea mai mică valoare dintre: 2h / sk = 2·6 / 2 = 6.34kN/m2 h=6m s2=8kN/m2 α=20° ls=5m b1=5m b2=10m Figura C.09. Încărcarea din zăpada aglomerată este definită de valorile: s1 = µ1 sk = 2. 60 . în Fig. smax.67 · 2 = 5. se calculează cu relaţia (4.7. b1 = 5m sau 15m). γ = 2 kN/m3.1 din CR 1-1-3.

se prezintă cazul aglomerării excepţionale din zăpadă care se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare în construcţie. C.7.7.3.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete C.2 Acoperişuri cu parapete Spre exemplificare.3 Exemplu de incărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe o copertină Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii este: ls = 4m (minimul dintre 5h = 25m şi b1 = 4m).În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare. Înălţimea până la acoperiş h = 5m.8m s=1. în Figura C. s=10kN/m2 ls=4m h=5m b1=4m b2=40m Fig. conform CR 1-1-3. Coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre: γ h /sk = 2·5/2=5. b = 40m (valoarea maximă dintre b1 = 4m şi b2 = 40m). C. 5 şi 2b/ls = 2·40/4=20. Prevederile din cod sunt valabile pentru copertine cu lungimea b1 < 5 m.3. în cazul unei clădiri amplasate în zona cu sk =2 kN/m2. C. deci µ1 = 5.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) Spre exemplificare.3 este prezentat un exemplu pentru o copertină cu lungimea b1 =4 m. Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe copertină este: s = µ1 sk = 5 · 2 = 10 kN/m2.6kN/m2 ls=4m 61 . conform CR 1-1-3.C. indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.7. In Fig. b2=12m b1=6m h=0.7.7. Clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.4 este prezentată încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului.7.

6 kN/m2. C.8/2=0.8 · 2 = 1.98 0. o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an p=98%).1 este exemplificată corespondenţa dintre IMR şi p.4 Exemplu de încărcare din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului Lungimea zonei de acumulare de zăpadă ls = 4m (minimul dintre 5h = 5·0. ani 50 75 100 p Probabilitatea de nedepăşire într-un an 0.8. Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş este minimul dintre: µ1 = γ h/sk = 2·0.8.8=4m.98 se calculează cu relaţia: 62 . unde b = 12 = max (b1 =6 .7. are asociat un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau.1 IMR Intervalul mediu de recurenţă. b2 =12) C. Greutatea specifică a zăpezii se consideră γ = 2 kN/m3. echivalent. În Tab. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an. Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului este: s = µ1 sk = 0. utilizând repartiţie de probabilitate Gumbel pentru maxime.Figura C. p este: N = 1/(1-p). Tabelul C.99 Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0. O astfel de valoare se calculează cu prevederile din Anexa B din CR 1-1-3. sk. b1 = 6m şi 15m).8. se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR>50 ani).9867 0.0. Deci µ1 = 0.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol În cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai mare decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor CR 1-1-3.8 µ1 = γ b/ls = 2·12/4=6 µ1 = 8.

8.8 0. Incertitudinile sunt sporite şi de faptul că densitatea este influenţată de alţi 63 .593 ⋅ V1 (C. IMR=100ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani).1) unde .6 0.9 1 Coeficientul de variatie V1 Fig.3 0.45 + 1.sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). având o probabilitate de nedepăşire într-un an p = 0.sp este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate p de nedepăşire într-un an.8. . Zăpada este o formă de precipitaţie compusă din gheaţă cristalizată şi aglomerată în fulgi cu diferite forme.05 1 0.1 sIMR=75ani/sIMR=50ani 1. pentru diferite valori ale coeficientului de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol. Din această cauză rezultă incertitudini asociate evaluării încărcărilor. Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe teritoriul României este.C Greutatea specifică a zăpezii Se subliniază faptul că evaluarea încărcării din zăpadă pe sol şi pe acoperişuri comportă incertitudini. 1.1 Rapoarte între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75 ani şi IMR=100 ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani) C. în intervalul 0. care nu ţin doar de înălţimea stratului de zăpadă.8.35÷1.C.98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). .282    sp = sk 1 + 2. în general.7 0. În Figura C.ln( − ln p )   ⋅ V1 1 − 0. respectiv.1 sunt exemplificate rapoartele între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75ani şi.4 0.V1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.0.2 1.15 Raportul sIMR/sIMR=50ani sIMR=100ani/s IMR=50ani 1.5 0. Fulgii pot avea o structură largă şi uşoară sau pot avea o formă compactă ceea ce conduce la o variatie mare a densităţii.

1) unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]. O relaţie dezvoltată cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (Otstavnov. umiditatea aerului. Gokhberg. iar h este înălţimea stratului de zăpadă (m). temperatura. Zăpada este deci un material ale cărui caracteristici sunt variabile. In prezent nu există un model de calcul al încărcării din zăpadă care să ţină cont de contribuţia şi influenţa tuturor acestor factori. timpul de la aşternerea stratului de zăpada. 64 . iar parametrul λ=0. Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formulă simplificată care reflectă ideea variaţiei greutăţii specifice cu grosimea stratului de zăpadă. dar o astfel de relaţie este dificil de folosit în practica.2) λ γ (∞) h  γ ( 0) h / λ (e − 1) ln 1 +   γ ( ∞)  unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]. etc.9. De exemplu. etc.85m. h este înălţimea stratului de zăpadă (m). temperatura. acţiunea soarelui.9. 1970) permite calculul densităţii medii a stratului de zăpadă folosind înălţimea stratului. JCSS a considerat o nouă formulă în care a introdus o limită superioară a greutăţii specifice a zăpezii de γ(∞)=5 kN/m3 şi o limită inferioară de γ(0)=1. de la un punct la altul. reţinerea apei. acţiunea vântului. tasare. acţiunea ploii asupra zăpezii. până la o anumită limită (3 kN/m3): γ = 3 − 2e −1.9. 2000). de la un moment la altul. iar variabilitatea proprietăţilor zăpezii este de la un fulg la altul. măsurători simultane ale înălţimii stratului de zăpadă şi ale încărcării din zăpadă au arătat că valorile maxime ale încărcării sunt adeseori atinse ulterior înregistrării maximului înălţimii stratului (Del Corso. valoarea maximă a greutăţii specifice fiind de 3 kN/m3 în cazul unei înălţimi a stratului de zăpadă ≥4m. Trecerea de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă se face prin înmulţire cu o valoare medie a greutăţii specifice a zăpezii.5h (C. Greutatea specifică a zăpezii este influenţată de: grosimea stratului de zăpadă. În 2001. temperatura medie a aerului în timpul acumulării de zăpadă şi viteza medie a vântului în timpul acumulării de zăpadă. Cele două relaţii JCSS sunt comparate în Figura C. Această abordare nu ia în considerare variabilitatea greutăţii specifice.1.parametri ca vânt.7 kN/m3: γ = (C.

5 2 2. Anexa C din CR 1-1-3 indică valori pentru greutatea specifică medie funcţie de timpul scurs de la depunere: (i) zăpadă proaspătă.5 3 3. m Figura 9. În astfel de situaţii sunt necesare formule funcţie de timp sau funcţie de dată.4.5 4 4.50 4.00 2.00 Greutatea specifica a zapezii. (iii) zăpadă veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare). În regiunile în care stratul de zăpadă se formează în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a lungul unei întregi ierni greutatea specifică creşte de-a lungul timpului.5 5 Inaltimea stratului de zapada. Valorile indicate sunt conforme cu SR EN 1991-1-3:2005 şi EN 1991-1-3.5 1 1. De asemenea în Anexa C este indicată şi greutatea specifică medie pentru zăpada umedă.1 Greutatea specifică a zăpezii funcţie de înălţimea stratului de zăpadă Relaţiile prezentate sunt valabile în condiţii normale de depunere a zăpezii.00 1. Pentru alte situaţii. 65 . valoarea acesteia este specificată.00 0 0. kN/m 3 3.50 3.50 JCSS 1976 JCSS 2001 1. orientativ. Pentru relaţiile de calcul din CR 1-1-3 în care intervine greutatea specifică a zăpezii.50 2. (ii) zăpadă aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare).

881-887 Ostlund L. 11p. Promyshiennoe Stroitelstvo. 55p.. 2001.. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. 1995. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.Part 1-3: General actions Snow loads. 172p. Research Report 16-13-135/96. O. Ed. Moscova Otstavnov. 2010. 2003. Sanpaolesi L. Annex III. University of Pisa. S.437. New York/London.. Elaboration of draft map for snow loads in Russia. 2009. Basis of design and actions on structures. American Society of Civil Engineers..D3.. June. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . Constr. Sakurai. Presses Ponts et Chausees. p. Del Corso R. D. Lungu.9. CEN. Statistics of the maximum annual snow load in Romania.. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering. Demetriu S. Influences. Second Draft Otstavnov. 7p. 1992. Contract n° 500990/1997. Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions. Final Report... SR EN 1991-1-3:2005. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural design. Bulletin du Comite Eurointernational du beton (CEB) nr. 2000 Clima Romaniei. 56p. Moscow Sakurai. 52p. La neige. 1996. Sanpolesi L.Determination of snow loads on roofs. Aldea A. The background document for snow loads. CR0 Cod de proiectare. Recherche et reglementation.. Proceedings Vol. Sandvik R.Snow Loads. New-York.. 66 . CSTB...264-1995.. Delft 1996. Joh.. Lungu D. 1992.. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. 3rd draft. July 10-13. Statistics of extremes. 334p. Gumbel. Gokhberg.116. Demetriu. Shibata. 1995. 1999. DGIII .. 1970. EUROCODE 1 1993. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Sanpaolesi L... EUROCODE 1 . Proceedings of Department of Structural Engineering. 6p.Actions on structures . Discomfort (EEBP VI). CEN/TC250/SC6/N32. Aldea. 71p. 10p. nr.191.Snow Loads. Paris. A. V. Basis of design and actions on structures. Commission Of The European Communities. T.436.199. 31p. E. European Standard ENV 1991-1. AIJ. D’apres l’Eurocode 1. 76 pag.Bibliografie Association Francaise de Genie Civil. Journal of Struct. 2010. nr. ASCE 7-98. S.. Paris JCSS. 1958 JCSS.. ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures.ISBN 978-973-27-1674-8.Part 1-3: General actions . Joint Committee on Structural Safety.. AIJ. New european code for snow loads. Anexă Natională. Commission Of The European Communities. CNIISK. 2005. Columbia University Press. Probabilistic Model Code. 3p.. O. Section 2. Final Report. Part 1: Basis of design. Stiefel U. Raoul J. 365 pp. STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006.. 14p. Engngr.12 Snow load in Probabilistic Model Code. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design. No. S. 2. Background Document.Actions on structures . Eurocode 1 .. Academiei Romane. V. Contract n° 500269/1996. European Standard EN 1991-1-3.. Bazele proiectarii constructiilor. Bucuresti. 2000. 2008. Part 2: Load Models. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . DGIII . 1976. 1995. Interactions. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Calcul des charges de neige sur les toitures. Background and application of Eurocode 1. Bases for design of structures . pp. Granzer M. Joh. July.2. EN 1991-1-3:2003/AC. Sanpaolesi L. Gulvanessian H. Poland.. Common unified rules for different types of constructions and materials. Actions de la neige sur les batiments.12 Snow Load. Constr. 1996. Engngr. nr. ISO 4355:1998..D3. 1998. Iabse Colloquim.Snow loads. Journal of Struct.

Exemple de calcul (anexă informativă) Lista exemplelor de calcul: 1) Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol 2) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei cladiri de locuit cu diferite forme de acoperis 3) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei hale industriale cu diferite forme de acoperis 4) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului 67 . Comentarii. Recomandari de proiectare si exemple de calcul) Volumul III.Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor (Revizuire CR 1-1-3-2005.