1

Poluarea aerului Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul unor activitati umane din ce în ce mai extinse si raspândite în ultima perioada de timp, altele se datoreaza unor conditii naturale. Acest tip de poluare a luat o mare amploare, odata cu aparitia civilizatiei moderne, cu cresterea productiei industriale, a circulatiei rutiere, cu aparitia deseurilor menajere etc. Poluarea aerului este mai puternica în mediul urban iar aici în anumite zone industriale unde producerea de noxe este sporita. Substantele poluante sunt rezultate din arderea combustibililor, praful de la fabricile de ciment, gaze din industria chimica etc. In functie de starea lor de agregare, poluantii din aer sunt de doua feluri: poluanti gazosi si solizi. Poluantii gazosi Acest tip de poluanti reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi în atmosfera si din aceasta categorie fac parte: - oxidul de carbon (CO), este cel mai raspândit poluant atmosferic. Principalele surse generatoare de CO sunt: centralele electrice pe carbune, pacura si gaze; motoarele cu ardere interna (58% din total); industria fierului, otelului, petrochimica, a celulozei si hârtiei; arderea deseurilor, incendiile etc. Oxidul de carbon are o actiune asfixianta asupra organismului datorita formarii carboxihemoglobinei, ca urmare a combinarii cu hemoglobina din sânge. - bioxidul de carbon (CO2). Concentratia maxima normala de CO2, admisa în atmosfera este de 0 , 3 mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% îl face toxic pentru om. Cresterea concentratiei poate provoca schimbari daunatoare la nivelul creierului dar principalul efect îl constituie "efectul de sera". Principalele surse antropice de CO2 sunt diferitele procese de combustie în întreprinderi si arderile directe în atmosfera (incendii, deseuri, incalzit etc.). - hidrocarburile, se datoreaza arderii incomplete a carburantilor cu efecte cancerigene; - bioxidul de sulf (SO2), rezultat din arderea combustibililor fosili si din industria metalurgica, cu efecte toxice asupra plantelor producând leziuni foliare la conifere sau la specii foioase (plop, tei, mesteacan etc.); - hidrogenul sulfurat (H2S) se datoreaza fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau în industria chimica, farmaceutica, colorantilor e t c . . Acesta afecteaza sistemul nervos, aparatul circulator si sângele; - compusii azotului, dintre care N02 este cel mai periculos poluant provenit din motoarele cu ardere interna si automobile, arderea combustibililor fosili; transporturi, industria chimica (fabrici de îngrasaminte cu azot, de fabricare a HN03). Oxizii de azot pot produce efecte toxice asupra plantelor si animalelor. Dioxidul de azot (NO2) este de circa patru ori mai toxic decât monoxidul (NO). Persistenta în atmosfera a unor poluanti variaza între limite foarte largi. Astfel, compusii pe baza de sulf si azot (SO2, NO, NO2, N2O, NH3, H2S) persista în atmosfera câteva zile (1-5 zile), în timp ce, alte substante ajung la structuri mai putin stabile si reactive dupa ani de zile (CO = 3 ani; CO2 = 4 ani; hidrocarburi = 16 ani) "Smog-ul" este o ceata albastruie, rezultata în urma reactiilor chimice dintre razele solare catalizatoare si diferiti poluanti, în conditiile unei atmosfere umede. Este un amestec de ceata si fum si provine din cuvintele englezesti <<smoke>> si <<fog>>. Provoaca iritatia mucoaselor la om si animale iar la plante leziuni si arsuri. În 1952, la Londra, din cauza smogului s-au înregistrat 4000 de decese în 4 zile. În atmosfera apar si procese de autoepurare (datorita factorilor meteorologici si fenomenelor de sedimentare), însa atâta timp cât cantitatile de poluanti se înscriu în limite rezonabile, iar fenomenele meteorologice nu sunt modificate antropic. Ploile acide

2

Poluarea atmosferica cea mai grava se manifesta sub forma de ploi acide. Ploile acide sunt determinate de prezenta în atmosfera a oxizilor de sulf si azot (S02 si N02). care în prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete, se transforma în acizi foarte toxici (acidul sulfuric si acidul azotic). Aceste substante, ajunse în atmosfera, în urma activitatilor industriale, pot fi transportate de vânturile dominante la distante mai mici sau mai mari, cazând apoi pe sol sub forma de precipitatii (ploaie, ninsoare, bruma sau prafuri acide). Apa de ploaie este usor acida din cauza cauza acidului carbonic (rezultat din combinarea CO2) dizolvat în ea. pH-ul normal al apei de ploaie "necontaminata" este considerat 5,6. Precipitatiile acide sunt considerate cele în care apa are un pH sub 5,6. a.) Influenta ploilor acide asupra apei Aciditatea apei este mai mare toamna, când precipitatiile sunt mai frecvente si primavara, când poluantii stocati în zapada sunt cedati în prima faza a topirii zapezii. Ploile acide contin, de asemenea, o diversitate de elemente nutritive pentru plante: Ca, K, S, N, P precum si o varietate de molecule organice si produse ale industriei chimice. Creste deci continutul apei lacurilor si a sedimentelor în aceste substante. Apele afectate de depuneri acide pot avea drept efect dizolvarea unor toxine insolubile în apa aflate în bazinele si retelele de aductiune a apei potabile; prezenta acestor metale toxice aflate în bazinele si retelele de aductiune a apei potabile poate dauna grav sanatatii populatiei. Daca posibilitatea de tamponare a solului este prea mica pentru a neutraliza aciditatea ploilor va avea loc o acidifiere a apelor freatice, a cursurilor de apa si lacurilor. b. Influenta ploilor acide asupra solului Ploile acide conduc la cresterea aciditatii totale a solului, la absorbtia unor macroelemente din sol, la pierderi de humus, la inhibarea fenomenelor de nitrificare din sol etc. c. Influenta ploilor acide asupra plantelor Frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara si a epidermei sau prin extractia si spalarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafata superioara a frunzei, urmata de distrugerea celulelor palisadice si în final ambele suprafete ale frunzei sunt afectate. Raspunsul frunzei la actiunea ploilor acide depinde de: durata expunerii, frecventa expunerii, intervalul dintre ploi, intensitatea ploii, marimea picaturilor. Efecte vizibil negative asupra cresterii plantelor se obtin când vegetatia este expusa la ploi cu pH sub 4. Sensibile la efectul ploilor acide sunt în general culturile legumicole si sfecla de zahar. Ploile acide au de asemenea o influenta negativa si asupra padurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor si în mod indirect prin modificarea calitatii solului din care arborii îsi extrag substantele nutritive. Dupa unele studii rezulta ca solurile padurilor de conifere sunt cele mai expuse. d.) Influenta ploilor acide asupra diferitelor materiale. Depunerile acide au un efect puternic de corodare a diferitelor metale, constructii de piatra etc.

3

e.) Influenta ploilor acide asupra ecosistemelor acvatice Flora si fauna acvatice sunt foarte sensibile la schimbarea pH-ului. Posibilitatile de protectie a plantelor împotriva ploilor acide sunt reduse. De aceea se impune luarea unor masuri de limitare la sursa a substantelor acidifiante. Deteriorarea stratului de ozon Stratul de ozon (O3 - o forma molecutara de oxigen cu o mare capacitate de oxidare) este localizat în atmosfera la o altitudine de 10-15 km. El este important din punct de vedere ecologic prin functia de protectie împotriva excesului de radiatii ultraviolete. În atmosfera, în conditii normale, cantitatea de ozon este relativ constanta; procesele prin care ozonul se distruge si cele prin care ozonul se reface sunt într-un relativ echilibru. In ultimele decenii însa, ca urmare a activitatilor industriale, în atmosfera sunt eliminate gaze care perturba acest echilibru. Principalul element chimic care intervine în oxidarea si distrugerea moleculei de ozon este clorul ajuns în stratosfera care "sparge" moleculele de ozon. Clorul poate fi eliminat în atmosfera sub forma de CFC (clorofluorocarburi) utilizate ca solventi industriali, în refrigeratoare, în sprayuri, si sub forma de teraclorura de carbon (solvent industrial). Alaturi de substantele clorurate, efect nefavorabil asupra stratului de ozon au si oxizii de azot NOx (produsi rezultati din arderea combustibililor fosili). Distrugerea stratului de ozon poate avea implicatii importante asupra sanatatii umane. O subtiere cu l % a stratului poate avea drept urmare o crestere cu 2% a intensitatii radiatiei solare ultraviolete ajunsa la suprafata solului: rezultatul poate consta într-o crestere cu 5-7% a incidentei cancerului de piele. Expunerea prelungita la radiatii ultraviolete de intensitate ridicata poate, de asemenea, cauza o crestere a incidentei cataractelor si o slabire generala a sistemului imunitar al organismului Fluxul mai intens de radiatie ultravioleta poate afecta si lanturile trofice, atât cele acvatice (în felul acesta diminuând productia de peste), cât si cele terestre. Influentând nefavorabil fotosinteza plantelor terestre afecteaza direct productia primara si în consecinta productia de alimente. Pericolul de distrugere a stratulur de ozon, cu toate implicatiile lui, este in atentia forurilor de decizie nationale si internationale. Cercetarile recente au demonstrat ca deasupra Antarcticii stratul a fost distrus în proportie de aproape 40 % iar deasupra Statelor Unite se apreciaza ca grosimea stratului s-a diminuat cu 2,3 pâna la 6%. Alerta internationala si presiunea opiniei publice din diverse tari au avut drept urmare incheierea în anul 1987 a Protocolului de la Montreal, ratificat de 150 de tari, conform prevederilor caruia statele semnatare se obliga ca în viitorul apropiat sa reduca cantitatea de CFC eliminata în atmosfera. Efectul de sera Se cunoaste ca Atmosfera este, în principiu, mai rece decât suprafata Pamântului. Astfel, o parte din radiatia infrarosie emisa de suprafata terestra este absorbita de catre componentii naturali ai Atmosferei, mai ales de catre vaporii de apa si de dioxidul de carbon din aer. Atmosfera, la rândul ei, va emite un flux radiativ, din care o parte va fi îndreptata spre Pamânt, generând efectul de sera natural, iar alta parte se îndreapta catre spatiu. Datorita efectului de sera natural se produce încalzirea suprafetei terestre si a stratului de aer din vecinatate care, în absenta acestui efect, ar avea o temperatura mai mica cu 33oC (-18oC în loc de 15oC). Echilibrul radiativ al sistemului Pamânt-Atmosfera se realizeaza atunci când racirea rezultata prin emisiile de radiatii IR (infrarosii) catre spatiu echilibreaza energia neta primita de la Soare. Perturbarea bilantului radiativ a fost numita impuls radiativ care poate fi pozitiv, când duce la cresterea temperaturii medii globale sau negativ când are efect invers.

Efecte asupra s n t ii i prevenirea lor 1. al XIX-lea. începând cu sfârsitul secolulului al XIX-lea. cresterea nivelului marilor si oceanelor. arata o încalzire. expunerea. . aplicarea de tehnologii nepoluante. înclinarea. Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu): y y y y y y y y y y factori antropici ai climei: activit i ale omului care contribuie la modificarea climei (defri poluare a atmosferei). Analiza pe termen lung a procesului de încalzire globala. umiditatea.. Prevenirea si combaterea poluarii aerului Dintre masurile de prevenire si combatere a poluarii mediului enumeram: întretinerea si supravegherea utilajelor din industrie cu scopul evitarii pierderilor accidentale de substante toxice. încalzirea globala actuala se desfasoara si pe fondul perioadei numite <<Încalzirea recenta>> care a început la jumatatea sec. buna functionare a motoarelor cu ardere interna. în special complexele zootehnice în timp ce la unitatile industriale trebuie sa se evite eliminarea poluantilor în atmosfera prin filtrarea aerului poluant si nu prin marirea înaltimii cosurilor de evacuare a gazelor poluante. înlocuirea sau reducerea a cât mai mult posibil a transportului auto prin transportul cu trenul.înlocuirea materialelor energofage în sensul ca prin reducerea consumului de combustibili fosili sa se diminueze si poluarea aerului. cresterea temperaturii va determina si modificari ale vegetatiei. . a mareelor etc. zoocenotice. cum sunt: sursa eoliana. extinderea folosirii procedeelor care asigura reducerea poluarii în cazul utilizarii carbunilor ca sursa de energie. lumina. hidraulica. factori abiotici (fizici. Factorii fizici ai aerului. Desigur. efectul de sera s-a intensificat în ultimul secol. fapt ceea ce ar determina topirea ghetarilor si. provocând reac ii corespunz toare. apa. aceasta încalzire nu poate fi imputata numai bioxidului de carbon si celorlalte gaze mentionate.6oC. biocenotice. c ldura. ri. vântul.amplasarea întreprinderilor care polueaza atmosfera la distanta mai mari de localitati. factori geomorfologici: altitudinea reliefului. cu 0. . desec ri. Temperatura aerului Importan a din punct de vedere medical Infuen eaz termoliza. Se apreciaza ca temperatura medie a aerului la suprafata pamântului ar putea creste. climatici i hidrici): aerul. utilizarea surselor nepoluante de energie. ca urmare.4 Datorita activitatii antropice. chimice i biologice. iriga ii. apa marilor si oceanelor va acoperi suprafete tot mai mari de teren. factori ecologici: capabili de a influen a via a organismelor. Factor de mediu Prin factor de mediu se în elege un element material capabil de a produce o ac iune direct sau indirect asupra altor elemente materiale. pe plan mondial. pe baza datelor referitoare la temperatura medie anuala a ultimilor 100 de ani. In consecinta. factori edafici: solul cu propriet ile lui fizice. factori biotici: interrela ii fitocenotice.

care în anotimpul rece are maximum de cazuri lasfâr itul lunii ianuarie i începutul lunii februarie. hipertensiune arterial . Nevrite. pneumonii. Tratamentul const în înc lzirea rapid .). amigdalite. Ac iunea general cuprinde dou faze. în care simptomatologia evolueaz de la senza iedezagreabil de frig pân la bradipsihie i confuzie mintal . Recidive ale afec iunilor renale 2.5 y y y y y y y y y y Exercit efecte nefa vorabile atunci când cob oar dar i atunci când dep e te anumite limite superioare. Umiditatea aerului Importan a medical a umidit ii aerului y y Influen eaz termoreglarea(pierderile de c ldur prin evaporare) Influen eaz poluarea aerului . parezelor. astm bron ic. Ac iunea temperaturii sc zute asupra organismului Ac iunea local se manifest prin: Apari ia angionevrozelor. Afec iuni favorizate de frig Afec iuni ale aparatului respirator: rinite. În formele foarte grave: sfâr it letal. In fluen eaz ceilal i factori fizici ai aerului (umiditatea. nevralgii (de trigemen). bronhopneumonii. Factorul favorizant al gripei nu-l reprezint temperatura aerului sc zut . În formele grave: vindecare cu sechele (nefrit cronic . urcândt e m p e r a t u r a a p e i l a 4 0 4 3 0C .V a r i a i i l e s e z o n i e r e a l e t e m p e r a t u r i i a e r u l u i d e t e r m i n a n u m i t e p r o c e s e epidemiologice (exemplu: gripa. tulbur rile circulatorii revin la normal prin masajul degetelor i prin înc lzire. prin stop cardiac sau respirator. f r i c i u n i c u p r o s o p u s c a t . Afec iuni digestive (apari ia recidivelor ulcerului gastro-duodenal). localizate la nivelul extremit ilor. A f e c i u n i a l e s i s t e m u l u i n e r v o s p e r i f e r i c ( r e c i d i v e a l e n e v r a l g i i l o r nevritelor. presiunea etc. Afec iuni ale aparatului locomotor (afec iuni reumatismale). endarterit obliterant ). accidenta ii pot prezenta o rec dere termic (hipotermie) sau moarte subit . Influen eaz poluarea aerului. Evolu ia este în func ie de forma clinic : În formele u oare: vindecare f r sechele. laringite. Paralizii i pareze localizate mai ales la nivelul nervului facial. curen ii de aer. î n 1 0 m i n u t e . datorit epuiz rii cordului. repaus la pat. Dac ac iunealocal a frigului este de scurt durat . bron ite. a d m i n i s t r a r e a vitaminei C. s u b a n u m i t e l i m i t e considerate fiziologice. nevrit periferic . faringite. ci sc derea brusc a temperaturii aeruluiîntr-o perioad mai cald a anului). solu ii glucozate. deoarece dup câteva ore sauzile. paraliziilor). y y y y y y y y y y Afec iuni ale aparatului cardiovascular (ac iune nefavorabil la bolnavii cuafec iuni coronariene. prin imersie în baie cald la 34-35 0C.leziuni miocardice). oxigenoterapia.

ac ionândiritant asupra mucoaselor.Poluarea aerului cu dioxid de sulf. ‡Mi c rile de aer neperiodice. heterogen . asociate cu temperatura aerului sc zut ). care p trunde în aparatul respirator sub form de aerosoli . iar sc derea . c u c o n d i i a c a temperatura aerului s fie mai mic de 37 ‡Stimuleaz receptorii cutana i.i l a distan . ‡A n t r e n e a z g e r m e n i i i a l e r g e n i i v e g e t a l i d e p e s o l t r a n s p o r t â n d u . Yugoslavia i Banat (co ava). în cazul umidit ii crescute. Gripa (se pare c virusul gripal este distrus de umiditatea aerului crescut ). cucât temperatura aerului este mai crescut . duce la formareaacidului sulfuric. S U A . chiar în perioadele cu cea ). calde. senza ie Umiditatea relativ sub 30% determin uscarea mucoasei respiratorii. T i r o l . sub 10-15% produce uscarea mucoasel or. Astmul bron ic (se pare c nu este influen at de umiditatea crescut . prin cre terea ioniz rii. cu implica ii neurovegetative a fost denumit boal de Föhn .înmul irea bacteriilor Gram pozitiv Curen ii de aer Influen a curen ilor de aer asupra s n t ii Intensific termoliza prin evaporare i c o n v e c i e . Reumatismul (nu s-a putut stabili o leg tur intensitatea durerilor reumatismale). Afec iuni favorizate de varia iile umidit ii relative In flama ia cataral a mucoasei c ilor respiratorii datorit ac iunii unor virusuri. Scarlatina (streptococul rezist pu in timp la umiditatea aerului crescut ). ‡Favorizeaz modific rile electrice ale aerului. umiditateacrescut i cea . Bron ita acut i a g r a v a r e a s i m p t o m a t o l o g i e i b r o n i t e i c r o n i c e ( î n perioade cu umiditatea aerului crescut . ‡Dilueaz substan ele poluante existente în aer. cre te frecven a hemoptiziilor).Simptomatologia complex .În general. trebuie ca umiditatea relativ s fie cu atât mai mic . care se formeaz în anumite regiunis u n t d e n u m i t e f o e h n ( f ö h n ) . direct î n t r e u m i d i t a t e a aerului i frecven a i y y y y y y y y Tuberculoza (în anotimpul rece cu temperatura aerului sc zut . ‡Influen eaz defavorabil afec iunile cardiovasculare i hipertiroidismul. cu fi suri i sânger ri. Italia (tramontana). Argentina. Umiditatea relativ mai mare de 70-80% influen eaz n e f a v o r a b i l termore glarea prin evaporarea transpira iei (dac temperatura aerului e s t e crescut ) sau cre te pierderile de c ldur ale organismului (dac temperaturaaerului este sc zut ).Pentru ca termoreglarea s se desf oare în condi ii optime i s fie men inutconfortul termic al organismului. cre terea umidit ii aerului favorizeaz înmul înmul irea bacteriilor Gramnegativ. dac curen ii de aer sunt perceptibili.6 y y y y y y y Determin tipul de clim Influen a varia iilor umidit ii aerului asupra organismului Influen a indirect Umiditatea aerului intervine în echilibrarea diferen elor mari de temperatur aaerului. E l e s e î n t â l n e s c î n A l p i i e l v e i e n i .Se recomand ca umiditatea relativ s fie de maximum 60% vara i minimum 25%iarna. Transilvania (vântulmare) etc. care vareprezenta teren favorabil multiplic rii germenilor patogeni. Influen a direct : Umiditatea relativ de sete.

f i e î n m i l i b a r i ( 7 5 0 mmHg=1000 mb). neurastenii. d e p r e s i e . Electricitatea atmosferic Formele de manifestare ale electricit ii atmosferice sunt aeroionizarea. n u p r o d u c dezechilibre fiziologice la persoanele s n toase. în atmosfera centrelor populate i în zonele industriale.E x p r i m a r e a s e f a c e f i e î n m i l i m e t r i c o l o a n d e m e r c u r . randamentului. ulcer gastro-duodenal). la sportivi. ‡Aeroioni mari (grei i ultragrei): au înc rcare electric pozitiv . st ri depresive).). pe când ionii mari pozitiviau o ac iune nefavorabil . infraro ii. Buzia . memoriei. 4. fenomenele electrice de furtun (orajoase). etc. Varia iile presiunii atmosferice. care influen eaz s n tatea. l a u n n i v e l c a n t i t a t i v i c a l i t a t i v c o r e s p u n z t o r c u concentra ia natural optim din aerul atmosferic. a e r o i o n i z a r e a e s t e r e c o m a n d a t î n a f e c i u n i a l e a p a r a t u l u i respirator (bron it . combustiile naturale sau artificiale). El cre te în atmosfera umed i î n aerul expirat.4 0 m m H g a p r u t e l a i n t e r v a l e s c u r t e d e t i m p . migrene.). sistemului nervos.000/cmc aer). la latitudinea de 45 grade i la temperatura de 0 0 C.Î n s c o p t e r a p e u t i c . 5. în instala iile de aer condi ionat. c r e t e r e a f r e c v e n e i a c c i d e n t e l o r .sta iunile balneoclimaterice cu densitate crescut de aeroioni mici sunt B ileHerculane. în tulbur ri endocrine. r a d i a i i l e e l e c t r o m a g n e t i c e .S i m p t o m e l e s e c a r a c t e r i z e a z p r i n s e n t i m e n t d e f r u s t r a r e . a e r . în afec iuni aleaparatului digestiv (gastrite. Efecte asupra organismului Efecte directe Organismul este adaptat fiziologi c la varia iile mici de presiune. ele sunt considerate de numero iautori ca fiind factori principali în dezechilibrele care apar la persoanele meteorosensibile(frecven a crescut a crizelor de astm. în înc perisupraaglomerate. Presiunea atmosferic P r e s i u n e a e s t e a p s a r e a p e c a r e o e x e r c i t a e r u l a t m o s f e r i c a s u p r a u n i t i i d e suprafa . X. în l imeacoloanei de mercur este de 760 mm (presiune atmosferic normal ). Câmpul electric terestru (aeroelectric) . afec iuni ale aparatului circulator (hipertensiune arterial ). la persoanele meteorosensibile. durat de existen scurt . cre terea tensiunii arteriale etc. num rul aeroionilor mici este de 3000-4000 perechi/cmc aer.zeci de secunde sau minute. m a t e r i a l e l e d e construc ii.în sta iuni balneare. a p . În aceste zone. m o d i f i c r i a l e r e a c i i l o r p s i h o m o t o r i i .000. gamma). La nivelul m rii. C lim ne ti-C ciulata. astm). durat devia îndelungat . determinate deconcentra ia gazelor în aer i modificarea presiunii lor par iale. Varia iile maim a r i . pe litoral etc.de ordinul orelor. Efectele aeroioniz rii asupra s n t ii Ionii mici negative a u u n e f e c t b e n e f i c a s u p r a o r g a n i s m u l u i ( a s u p r a f u n c i e i respiratorii. c r e t e r e a num rului sinuciderilor la tineri.mine. sc derea capacit ii de concentrare. 0 0 0 perechi/cmc aer. a capacit ii dem u n c . ‡C o s m i c i ( r a d i a i i l e c o r p u s c u l a r e s o l a r e . câmpul magnetic terestru i Nuclei de condensare Factorii ionizani ai aerului ‡T e l u r i c i ( s u b s t a n e l e r a d i o a c t i v e d i n s o l . ultraviolete. Se g sesc în zonele poluate.Varia iile de presiune atmosferic datorit altitudinii exercit efecte directe prinmodificarea dinamicii schimburilor gazoase dintre organism i mediu. Se consider c presiunea atmosferic în corela ie cu modific rile meteorologice generale poate constituiun complex. Predomin în zone nepoluate (la munte. hemoragiilor etc. furtunile. Exacerb ri s-au observat.7 . undenum rul nucleilor de condensare este mai mare. cu înc rcare electric negativ .Este posibil i ionizarea artificial a aerului cu aparate generatoare de ioni mici(aproximativ 1. a emboliilor. tromboflebitelor. Efecte indirecte Presiunea atmosferic este un factor care contribuie la caracterul climatic dintr-ozon geografic .În scop profilactic. pulverizarea sau evaporarea apei. În ara noastr . întulbur ri neuropsihice (insomnii. În toate aceste zone num rull o r d e p e t e 1 0 0 . în arsuri etc. c u a m p l i t u d i n e d e 2 0 . câmpulelectric terestru. utilizarea energiei nucleare.desc rc rile electrice. în special. Totu i. Clasificarea aeroionilor se face în func ie de caracterele lor: ‡Aeroioni mici (rapizi).). aeroionizarea artificial este utilizat în unit ile industriale. în apropierea cascadelor.În desf urarea optim a func iilor fiziologice ale organismului este necesar atât p r e z e n a i o n i l o r m i c i n e g a t i v i .

8 Este reprezentat de diferen a de poten ial electric existent între suprafa a solului(înc rcat electric negativ) i aerul atmosferic din apropierea solului (înc rcat electric pozitiv). lichizi. Procesele de productie efectuate sunt principale surse ale poluarii atmosferice . descompunerea unor substante organice . incendiile .Se presupune c influen eaz defavor abil sistemul nervos vegetativ. industria chimica anorganica . Gazele industriale. Sursele artificiale sunt cele produse de om prin: transporturi. Sursele artificiale generatoare de praf cenusa si fum cuprind în general toate activitatile omenesti legate de arderea combustibililor . CO2 . radiatii vibratii si zgomote Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala. . fum. gazele rezultate din arderi . sol . solizi. Efectele asupra s n t ii: nu sunt bine precizate. Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii vulcanice. Sursa de poluare Furnale. sau gazele de esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare pentru sanatate . Industria este în momentul actual principalul poluant la scara mondiala . erodarile solului . Vaporii de apa. împreuna cu praful vulcanic . Surse industriale de poluare cu praf. industria metalurgica . Agentii de poluare a mediului ambiant sunt multipli având o actiune cumulativa datorita ciclurilor naturale care au loc în fiecare ecosistem -aer.În înc peri nu exist câmp aeroelectric i de aceea pot apare migrene. fum si cenusa Industria Otellrii. rafinarii de petrol . Aceast diferen de poten ial cre te propor ional cu altitudinea. fier. si se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic . si alte numeroase gaze ce s-au degajat (SO2 . sau premerg tor furtunii producealterarea st rii generale a bolnavilor cardiaci i a persoanelor meteorosensibile. Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren . astenie. gazosi. lichizi si solizi .si devin nocivi atunci când depasesc anumite concentratii . Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa . NO2 ) sunt suflate în atmosfera unde formeaza vapori grosi care pot polua la mari distante de locul de emitere. din încalzirea locuintelor . Cre terea brusc a câmpului electric terestru pe timp de furtun . apa. exercitând influente negative asupra puritatii atmosferice . genereaza produsi gazosi . Din punctul de vedere al poluantilor se disting : Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce sunt purjate în atmosfera Poluanti biologici formati din diferite microorganisme puse în libertate de oameni si restul vietuitoarelor Poluanti fizici formati din substante radioactive. masini de sintetizare. Produsul poluant Oxizi de fier.Fenomenul este deosebit de raspândit mai ales în zona tropicala. apei si solului.

Rafinarii de petrol. produse de descuamare) si artificiali (emanatii din unele ramuri ale industriei chimice. Ni. prin modificarea presiunii atmosferii . în organism introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma de suspensii lichide sau solide . dioxid de carbon care în expir are o concentratie de 0. aerosoli de asini. fungi). ceatã de acid sulfuric.30. . Praf de materii prime. În repaos se realizeaza 16 . Fum. NH3 . fosfor. Furnale si topitorii. POLUAREA ATMOSFERIC Modificarea compozitiei aerului poate influenta starea de sanatate a organismului prin variatia concentratiilor gazelor . magneziu. oxizi alcalini. Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt: Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica : SO3 . Fabrici de hârtie. Manipularea materiilor prime. Regeneratori de catalizatori. prin oxigenul din compozitia aerului . cuptoare de sticla. fulgi . .4% în expir si 3-4% în inspir si de un amestec de gaze (neon. metan. Be. Cl. fumuri de ulei. instalatii de dezbatere. fum. tragerea firelor. praf. Co. O data cu aerul pe care îl inspiram. Poluanti toxici sistemici : plumb. Aerul este compus din oxigen 20-21%. Furnale. Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar. Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o serie de factori externi si de starea generala a organismului uman. heliu. si un debit respirator de 8-9 l. Poluanti alergizanti naturali :vegetali (polen. cenusã de namol. Debitul respirator creste în timpul efortului fizic de la 20 l/min în efort usor . la 8-100 l/min în eforturi mari. NO. fumuri de ulei si metale. oxizi ai altor metale . Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 .9 Turnatorii de fonta. Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice amine ) anorganici (As. oxigen ce intervine în procesul de respiratie. dar numai de scurta durata . Metalurgia neferoasa.02 % . Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat. Se si sarurile lor minerale si azbest). Sticlã si fibre de sticlã. azot 78-79% . Oxid de fier. care sunt nocive sau toxice. hidrogen) de circa 0. kripton. animali (par. Praf de catalizator. incineratori de namoluri. mase plastice. fluor.01-0. Prafuri de chimicale.20 respiratii/min. FeO2.

10 Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot . Fiinta umana este adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii. mijloace de transport) si interne. noxele acustice afecteaza foarte profund colectivitatile umane. Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a combustiei incomplete a substantelor. Zgomotul ca si sunetul se caracterizeaza prin frecventa numarului de oscilatii/timp. cresteri lente a continutului sau în atmosfera (> 0. Este foarte toxic. Dioxidul de azot (NO2). stânjenind procesul de autocuratire a plamânilor . Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc . în special energeticii. ca si oxidul de azot. întrucât rezulta în urma combustiei carbunilor si a pacurii care contin sulf . în lemn v =4700m/s. Zgomotul de fond este maxim ziua si minim noapte.90 (Db) 70 .2%) conduce la modificarea climei terestre . este un gaz toxic constituind una din cauzele unor grave boli profesionale . Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un caracter permanent numit zgomotul de fond de intensitate redusa si frecventa joasa . în apa v =1441 m/s . Ca si poluarea aerului. Cresterea concentratiei de azot se datoreaza gazelor de combustie la temperaturi înalte ce apar. Principalele surse de zgomot sunt cele externe (industrii . în special în motoarele cu explozie si diesel .80 (Db) . în special când aerul contine si praf . prin beton v =4000 m/s . jena si chiar dereglari.80 (Db) 60 . în schimb. unitati comerciale . a carei depasire într-un sens sau altul este o sursa de indispozitie . Viteza de propagare în diferite medii este foarte diferita:în aer v =744 m/s . Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv . prin sticla v =6000 m/s. Urechea omului percepe vibratii cu o frecventa de 16-20000 oscilatii / s. Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza sub forma de unde . dioxidul de sulf si oxizii de carbon. Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule: Denumire vehicul CAMION MOTOCICLETA AUTOTURISME Intensitatea (decibeli) 80 . organice în cuptoarele industriale sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor în care se gasesc în proportie de peste 10%. diminuând circulatia oxigenului prin fixarea hemoglobinei din sânge. Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal al tuturor proceselor de combustie si nu este periculos pentru organism decât în concentratii foarte mari . în proportie de pâna la 5% . deoarece obstructioneaza caile respiratorii .

sistemelor de aerisire.81Db. et. et. alergiile si a cancerului de plaman. et. et.3-79Db. E o sursa frecventa de boli respiratorii.4-77Db.5 -45Db .30 Db 80 Db 80 Db 80 Db 70 Db 85 Db 80 Db Actiunea zgomotului asupra organismul determina manifestari asupra aparatului auditiv. Intensitatea sonora în functie de înaltime este : parter-80Db .60 (Db) Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie de nivelul apartamentului.73Db în partea dinspre artera de circulatie.140 (Db) 75 . Intensitatea sonora a zgomotelor interne: ORIGINEA VORBIREA ÎN sOAPT RADIOUL PIANUL LIFTUL ASPIRATORUL CÂNTATUL TRÂNTITUL UsII INTENSITATEA ÎN Db 20 .apar in mediul exterior.40Db.70 (Db) 50 . 6-44Db în partea din spate. inclusiv astmul.3-47Db.11 AVIOANE TRAMVAI AUTOBUZ TROLEBUZ C RU 120 .5-75Db . Sursele interne sunt datorate în cea mai mare parte diferitelor instalatii de apa si canalizare. Poluarea aerului din interiorul cladirilor Poluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa.6.2-48Db. plafoanelor.4 -46Db. et. Poate sa fie agravat in . et. et.1.2. caracterizate prin tulburari acute .zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale timpanului si tulburari cronice . si de 50Db-parter . et.90 (Db) 60 . de amplasarea si distanta pe care acesta o are fata de sursa. et.90 (Db) 60 . Zgomotele se transmit prin intermediul peretilor . et. et. et.83 Db . la locul de munca sau chiar in locuri pe care acestia le viziteaza.1.

Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an. Ozonul "bun" se formeaza in mod natural . Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa. Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing (respiratie sueiratoare). Fumul de tigara poate determina aparitia astmului la mii de copii. Nu trebuie ars sub nici o forma lemnul tratat cu substante chimice. azot. Trebuie folosit doar lemn uscat. Trebuie sa se ceara companiei de gaz sa ajusteze arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie albastre. de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta. materialele de izolatie adezivele pentru parchet si alte produse de gospodarie de forma aldehida. De exemplu. copacilor. care poate sa cauzeze greata. se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. camioanele. De exemplu. care poate cauza probleme respiratorii. Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4. Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. ar trebui cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere. numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator. Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza. cat si un distrugator al recoltelor. Este produs de o reactie chimica intre oxizii de azot si compusii organici volatili in prezenta caldurii si a radiatiei solare. acesta ar trebui sa-i roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Poluarea aerului din exterior Sus Aerul poluat provine din mai multe surse. pot produce nitrogen dioxid.12 timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate sa circule. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna. pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana gaze. maturat. Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni. Sunt descrise sapte componente ale poluarii aerului: Ozonul Ozonul este un gaz care exista atat la nivelul solului cat si la kilometrii deasupra pamantului. Instalatiile de gaz. trebuie sa se asigure inchiderea usilor. mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa de incalzire. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales daca sunt alergici sau au astm. cum ar fi placajul. Materiale de constructie Expunerea la materiale de constructie. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral. focurile neontrolate si praful. conform statisticilor. apei si al animalelor. Daca se planuieste cumpararea unei instalatii de gaz sau al unui aragaz. Casele construite de curand si spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problema particulara. piele uscata sau inflamata si iritatia ochiului. autobuzele. Copiii din casele incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii. placajul. particule si hidrocarburi. Fumul de tigara cauzeaza mai mult de 87% din cancerele de plamani. probleme respiratorii. Daca se foloseste o soba cu lemne. in ultimii 15 ani. folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si a textilelor pot cauza probleme de sanatate.700 compusi. care includ monoxid de carbon. care poate cauza infectii ale urechii. Fumul de tigara Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. dupa parerea expertilor. ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Daca soba de gaz are o flacara galbena. Iata cele mai frecvente surse:fabricile. Aerul murdar e un pericol atat pentru sanatate. masinile.

ozonul de la nivelul solului este un poluant din timpul verii care poate fi periculos. iritablitate sau pierderea cunostintei . emisiile de gaze industriale. vaporii de benzina si solventii chimici sunt sursele majore de oxizi de azot si de compusi organici volatili. un grup de gaze foarte reactive care contin cantitati variate de azot si de oxigen. Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome: .agravarea astmului. Datorita caldurii.dureri de cap. din fabrici si centrale energetice.scaderea functiei pulmonare . carbune si particule lichide gasite in aer.afectarea vizibilitatii: bioxidul de azot si particulele de nitrati blocheaza transmiterea luminii si reduc vizibilitatea in zonele urbane. Problemele includ: . capacitate pulmonara scazuta. formeaza un strat protector impotriva razelor daunatoare ale soarelui. insuficienta cardiaca si boala coronariana ischemica.agravarea problemelor coronariene. Aceasta poate rezulta din arderea combustibilelor de vehiculele motorizate. in stratosfera.dificultati in desfasurarea lucrului.ploaia acida. Oxizii de azot cauzeaza mai multe probleme. mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe. susceptibilitate crescuta la pneumonii si bronsite. care se formeaza cand oxizii de azot si bioxidul de sulf reactioneaza cu alte substante din aer si formeaza acizi.tuse si respiratie dificila si dureroasa . acestia cad pe sol sub forma de ploaie. cum ar fi vehiculele. Bioxidul de Nitrogen (azot) Cand este amestecat cu alte particule din aer. Aici. zapada.13 la 10-30 de mile deasupra solului. episoadele de wheezing (respiratie suieratoare). a invatatului sau la indeplinirea unor sarcini complexe . bioxidul de azot poate fi vazut ca un strat rosiatic sau maroniu asezat deasupra multor asezari urbane. Monoxidul de carbon In orasele cu un trafic intens. Alte particule se formeaza cand gazele din arderea combustibilelor reactioneaza cu vaporii de apa si cu radiatia solara.substante chimice toxice: oxizii de azot se amesteca cu substante organice comune sau chiar cu ozonul care pot cauza mutatii biologice . dureri la inspirul profund si dureri la miscarile respiratorii din timpul exercitiilor fizice .iritatia plamanilor care cauzeaza inflamatia . Ele provin din numeroase surse.tusea. majoritatea monoxidului de carbon eliberat in aer provine de la gazul de esapament. Prin adaugarea in ecuatie a razelor solare. cum ar fi angina. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la concentratii foarte mari ale acestuia. Bioxidul de azot este unul din oxizii de azot. drumuri nepavate si lemne care au ars. a caldurii se pot forma cantitati daunatoare de ozon. cum ar fi : . Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Dioxidul de Sulf . particule uscate sau ceata . cum ar fi inima si creierul. Mai provine de asemenea din procesele industriale. fum. arderea lemnului si focurile din padure. santierele de constructii.bronsita cronica . Gazele de esapament de la autovehicule. La nivelul solului exista ozonul "rau" (smogul). Particulele din aerul respirat pot cauza: . fabricile. Particulele Particulele au in compozitia lor praf.iritatii ale ochilor.agravarea astmului .probleme respiratorii care se asociaza cu ozonul de la nivelul solului .afectarea permanenta a plamanilor datorata expunerii repetate . Sursele din interior includ fumul de tigara si instalatiile de incalzire. nasului si gatului.

calitatea vie ii sau func ia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul în care tr iesc). Unii experti cred ca unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatica sau a sistemului nervos central. mai ales topitoriile de plumb. mai ales cele care ard carbune.expunerea excesiva poate sa determine aparitia convulsiilor. moarte fetala si cancere timpurii ale copilului. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluan i): y Poluan ii biodegradabili sunt substan e. Poluan ii nondegradabili sunt . Poluarea reprezint contaminarea mediului înconjur tor cu materiale care interfereaz cu s n tatea uman . Daca nu sunt folosite corespunzator. Chiar dac uneori poluarea mediului înconjur tor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup iile vulcanice. care se descompun rapid în proces natural. dar pentru ca acest tip de benzina a fost interzisa. care pot avea probleme de invatare sau un IQ scazut .afectarea padurilor si a recoltelor . expunerea la pesticide a fost asociata cu un risc crescut de limfom non-Hodgkin. Plumbul poate cauza probleme serioase de sanatate care includ: . atat pesticidele de la locul de munca cat si de acasa pot fi periculoase. sursa principala de plumb sunt industriile care proceseaza metalul. Copiii se pot otravi cu pesticidele depozitate in casa. sol sau alte structuri) pe care au fost folosite pesticide. Bioxidul de sulf cauzeaza: . ameteala. insectelor sau a termitelor si de la dezinfectante si fungicide. cum ar fi leucemia acuta limfoblastica (LAA). Expunerea la concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap. Expunerea la pesticide in timpul sarcinii este asociata cu pierderea sarcinii. Pentru lucratorii din agricultura. slabiciune si senzatia de gadilare.ploi acide . cea mai mare parte a substan elor poluante provine din activit ile umane.hipertensiune arteriala si o crestere a afectarii cardiace -anemie. retardul mintal. Mai mult de 13 milioane de tone de bioxid de sulf pe an sunt emise in aer de aparatura electrica.probleme de sanatate pentru cei care sufera de astm sau de boli cardiace .poate sa cauzeze osteoporoza si probleme ale sistemului reproductiv . greata. cum ar fi rafinariile de petrol sau industriile de procesare a metalelor. Plumbul Benzina care contine plumb era considerata sursa principala de plumb din aer. procesele de extragere a benzinei din ulei sau cand metalele sunt extrase din minereu.afectarea rinichilor. Pesticidele Expunerea la pesticide se poate realiza prin pesticidele agricole reziduale care se gasesc in mancare sau in produse de gospodarie sau industriale folosite pentru controlul rozatoarelor. Folosirea in interiorul incintelor a pesticidelor creste riscul copiilor de a face tumori cerebrale. contractii musculare. ficatului. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag metale din minereu. LAA sau defecte congenitale. cum ar fi apa menajer . Ace ti poluan i devin o problem când se acumuleaz mai rapid decât pot s se descompun .cantitati mici de plumb pot determina afectare cerebrala si nervoasa la copiii mici si la feti. astfel incat acestea ar trebui tinute unde sa nu fie la indemana acestora. Cele mai probabile feluri in care o persoana e expusa sunt prin ingerarea de pesticide in cantitati mici din mancare sau prin contactul direct cu suprafetele (plante. Exemple sunt arderea carbunelui si uleiului. carbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri. pierderi de memorie si tulburari de dispozitie . nervilor si a altor organe .14 Aceste gaze se formeaza cand combustibilul care contine sulf este ars. tulburari de comportament.afectarea pestilor in lacuri sau in rauri.

Un pe te mai mare sau alte animale carnivore care se hr nesc cu pe ti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul în ozon. cre terea ar face ca P mântul s fie mai cald decât a fost în ultimii 125. z pad sau cea dar dup ce au parcurs distan e mari.15 materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Pân în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru s n tate. cunoscute sub denumirea de gaze de ser . Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor . Hidrocarburile sunt oxidate în substan e care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i p trunz toare. y Compu ii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT). Ploile acide pot s afecteze i s n tatea uman i obiecte create de oameni. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este înc lzirea global . Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon i compu i organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi c rbunii i de dioxid de sulf de la impurit ile din combustibili. concentra ia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic.000 ani. În timpul Revolu iei Industriale (sec. afectând produc ia agricol . schimbând probabil tiparul climatic. Acest proces se nume te Äbioacumulare´. cu or e a c t i v i t a t e c h i m i c a r e d u s a s i d e n s i t a t e m a i m i c a d e c a t a a e r u l u i . În cele din urm . Conform OMS (2009). uneori chiar continente. este dificil sau chiar imposibil s se îndep rteze ace ti poluan i din mediu. expunerea la razele d un toare ale Soarelui a afectat via a acvatic i terestr i amenin s n tatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei. poluarea aerului a devenit o problem major . În timp ce poluan ii se adun în atmosfer . r ne te plante i irit pl mânii.M o n o x i d u l d e c a r b o n i n d u c e o s t a r e d e h i p o x i e a n e m i c a . ele dizolv încet statui istorice din piatr i fa ade din Roma. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1. inca de pe vremea lui ClaudeBernard (1865).4° C pân la 5. moleculele compu ilor toxici pot s se depun pe suprafa a plantelor acvatice f r s distrug acele plante. acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de pic turi. f i i n d unul dintre cei mai studiati agenti chimici. reduc c ldura disipat de P mânt dar nu blocheaz radia iile Soarelui.[1] COMPUSI CHIMICI CARE INDUC HIPOXIAMONOXIDUL DE CARBON Este un gaz fara proprietati organoleptice (miros. creând o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe s pt mâni în fiecare an. majoritatea în Asia. a început s reduc calitatea aerului deasupra ora elor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. înte ind cea a. dioxine. În timp ce smogul reac ioneaza cu oxigenul. înc lzire i g titul alimentelor. sunt cele mai afectate de ploi acide. Un alt tip de smog.XVIII si XIX). difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce în lan ul trofic prin intermediul animalelor.8° C pân în anul 2100. Majoritatea poluan ilor sunt eventual "sp la i" de c tre ploaie. oxizii de sulf i de azot sunt transforma i în acizi care se combin cu ploaia. . Produc ia excesiv a compu ilor care con in clor cum ar fi clorofluorocarbona ii (CFC) (compu i folosi i pân acum în frigidere. un agent chimic care atac cauciucul. Ca rezultat. Poluarea aerului Contaminarea uman a atmosferei P mântului poate lua multe forme i a existat de când oamenii au început s utilizeze focul pentru agricultur . Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili în secolul XX. cel fotochimic. L a temperatura obisnuita CO din aerul atmosferic nu reactioneaza cu altegaze sau cu vaporii de apa. Odat ce apare contaminarea. Un pe te mic care se hr ne te cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer . aparate de aer condi ionat i în fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic. Dioxidul de carbon si alte gaze. Atena si Londra. cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei. Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de Äsmog´. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i p duri unde poate duce la moartea pe tilor sau plantelor i poate s afecteze întregi ecosisteme. culoare). modificând distribu ia animalelor i plantelor i crescând nivelul m rii. lacurile i p durile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via . De exemplu. cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polu rii aerului. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate. o cre tere a temperaturii P mântului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "near i".

in acest fel fiind emise c a n t i t a t i m a i m i c i d e m o n o x i d d e carbon POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI Aerul in mod natural prezinta o flora microbiana reprezentata degermeni saprofiti. tusea convulsiva. c a r e transforma azotul proteinelor in amoniac.In orice proces de combustie in prima faza resulta monoxidul decarbon prin reactie cu oxigenul.Pe langa aceasta flora in aer ajung germeni de provenienta umanasau animala. etc). sau alte motoare pebaza de ulei. vitamine. Aceasta reactie are un randamente n e r g e t i c s c a z u t ( d e a p r o x i m a t i v t r e i o r i ) .Are afinitate mare pentru tesutul adipos si nervos. traficul rutier i n o r a s e l e m a r i . P r i n u r m a r e a z o t u l a s i m i l a b i l d i n n a t u r a a r d i s p a r e . In timpulp u t r e z i r i i m a t e r i e i o r g a n i c e i n t e r v i n b a c t e r i i l e d e d e s a m i n a r e .In aerul atmosferic azotul se gaseste in concentratie de 79% si arer o l u l d e a d i l u a c o n c e n t r a t i a oxi genului. In ceamai mare concentratie azotul se intalneste in sol.a r regenera prin interventia bacteriilor de asimilare si in procent foarte mic. Plantele fixeaza azotul. vegetatie) si se dezvolta la temperaturi de 20-22°C. parotidita.Manifestari patologice pot . d e a c e e a d i n m o t i v e economi ce in industrie trebuie sa se asigure conditiile unei ardericomplete. Intr-o cantitatei n s u f f i c i e n t a d e o x i g e n r e a c t i a s e o p r e s t e i n p r i m a f a z a s i r e s u l t a c a produs final mon oxidul de carbon. Aceste transformarireprezinta circuitul mare al azotului in natura. ‡B o l i b a c t e r i e n e : t u b e r c u l o z a . Trecerea azotuluia n o r g a n i c d i n s o l i n p l a n t e s i a n i m a l e s i r e i n t o a r e c e r e a l u i i n s o l reprezinta circuitul mic al azotului Paralel cu activitatea acestor bacterii. F i x a r e a a z o t u l u i d i n s o l s e face de catre microor ganismele din genul nitrobacter ele fiind capabile d e a a s i m i l a d i r e c t a z o t u l i n s t a r e m o l e c u l a r a s i s a . I n o r g a n i s m e l e v i i s e g a s e s c o s e r i e d e s u b s t a n t e o r g a n i c e p e baza de azot (proteine. A r d e r e a combustibililor lichizi in motoarele autovehiculelor. coxsachie. tularemia. ‡Micoze respiratorii: micoplasmoza.16 Sursele de poluare s u n t r e p r e z e n t a t e d e p r o c e s e l e d e a r d e r e i n c o m p l e t a a c o m b u s t i b i l i l o r f o s i l i i n s u r s e f i x e . Cu mai multe porti de intrare: ‡Enteroviroze produse de virusii polio. d a c a n u s . a d e n o v i r o z e . de producere a otelului.c a r e s e g a s e s t e s u b f o r m a d e a m o n i a c s a u a z o t a t i s i . antraxul. s u p r a a g l o m e r a t e f i i n d p r i n c i p a l a s u r s a d e p o l u a r e a aerului. ‡B o l i v i r a l e : g r i p a .Afectiuni transmise prin aer: Cu poarta de intrare respiratorie ‡B o l i l e i n f e c t i o a s e a l e c o p i l a r i e i : r u j e o l a .l t r a n s f o r m a i n c o m p u s i o r g a n i c i d e t i p u l c e l o r e n u m e r a t i . Compusii azotului au insa o reactivitate chimicam a r e . reprezinta o alta sursa importanta de poluare. c a r e t r a n s f o r m a a m o n i a c u l i n molecule de N c a r e n u p o a t e f i f o l o s i t c a a t a r e d e p l a n t e s i a n i m a l e . D a t o r i t a r e a c t i v i t a t i i c h i m i c e scazute se gaseste in aceeasi concentratie in aerul inspirat si expirat. care nu sunt proprii. i n d u s t r i a l e (termoenergetice. rafinarea petrolului. Amoniacul este oxidat debacteriile de nitrificare in azotati legati de Ca si K. ‡Bruceloza. pneumonia cupneumocistis carini. candidoza.i n t e r v i n s i b a c t e r i i l e d e d e n i t r i f i c a r e . m e n i n g i t a c e r e b r o . psitacoza.in aer. datorita solubilitatiimari in lipide. r u b e o l a . se ajunge la bioxid de carbon ca produs final.s p i n a l a epidemica. saus i s t e m e d e i n c a l z i r e l o c a l a s i d e p r e p a r a r e a a l i m e n t e l o r . ci provin din alti factori de mediu(sol. daca aportul de oxigen estesuficient. h e r p e s u l . hormoni).l t r a n s f o r m e i n compusi pe care sa-i foloseasca plantele. Acesti germeni asigura procesele de descompunere as u b s t a n t e l o r o r g a n i c e s i i n g e n e r a l n u a u efect e pat ogene l a om.P r i n p l a n t e a z o t u l t r e c e i n l a n t u l t r o f i c a l a n i m a l e l o r s i o m u l u i . echo. Laper soanel e cu t er en atopi c pot det er mi na unel e mani fest ar i alergiced e t e r m i n a t e i n s p e c i a l d e f u n g i s a u a c t i n o m i c e t e . acizi nucleici. scarlatina. reprezentandflora psihrofila. ‡Coriomeningita linfocitara Experienta Haldane AZOTUL Molecula de N2 are o foarte mare stabilitate si de aici o reactivitatechimica extrem de mica. care pot fi saprofiti sau patogeni. pentru ca apoi sa ajunga din nou in sol dupa moartea acestora. v a r i c e l a . m o n o n u c l e o z a infectioasa. clorofila. in urma fenomenelor electrice atmosferice. si pot determina o serie de imbolnaviri in care aerul este calea de transmitere si se numesc boliaerogene. dupa care. E s t e v o r b a d e pneumonitele de hipersensivitate sau alveolite alergice extrinsece.

% COHb = 0. cu euforie.Se pare ca acesta nu este singurul mecanism de actiune. Mecanism de actiune . Primeles i m p t o m e c a r e a p a r s e d a t o r e a z a microemboliilor. c a r e a p a r e datorita cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat. c a n d presiunea partiala a CO scade. mecanicia u t o .16 x CO (ppm) + 0. se formeaza 50% Hb O2 si 50% COHb.Coburn a gasit un model matematic de calcul al COHb in functiede concentratia CO din aerul inhalat. paralizii. sau cei cu o patologie cardio respiratorie. apoi trece ininterstitiu pana la saturare.17 aparea la inspirarea aerului la presiunimari.In apa presiunea creste cu o atmosfera la fiecare 10 m adancime. bucatari). l e z i u n i d e g e n e r a t i v e miocardice. dupa care se reduceiarasi presiunea la jumatate. c a r e a p a r e l a o s c a d e r e b r u s c a a presiunii (prin ridicarea brusca la suprafata). La scaderea presiunii partiale a azotului din sange.Crescand presiunea. exitus.Formarea carboxihemogl obinei reduce transportul de oxigen lan i v e l t i s u l a r s i i m p i e d e c a d i s o c i e r e a o x i g e n u l u i d i n h e m o g l o b i n a l a nivelul capilarelor.R e z u l t a c a d a c a p r e s i u n e a C O d i n a e r u l i n s p i r a t e s t e 1 / 2 4 5 d i n presiunea oxigenului. sau la scaderea brusca a presiunii atmosferice. artroze). L e g a t u r a m o n o x i d u l u i d e c a r b o n c u mioglobina la nivelul miocardului si muschilor scheletici poate fi suficientde mare ca sa reduca transportul intracelular al oxigenului. s t a t i i d e b e n z i n a . n i v e l u l carboxihemoglobinei dupa cum urmeaza: . s a u n a r c o z a h i p e r b a r a . instalandu-se o stare de hipoxie sau anoxie tisulara.pentru unele specii de animele raportul fiind mai mic. carepresupune reducerea la jumatate a presiunii cu o p a u z a d e c a t e v a minute pentru eliminarea prin respiratie a azotului. Va fi limitattimpul de lucru si se vor evita intreruperile mari in activitate. M o n o x i d u l d e c a r b o n d i n a e r u l i n h a l a t reactioneaza cu fierul heminic si resulta carboxihemoglobina (COHb). deoarece sepierde capacitatea de adaptare la presiuni redicate. deoarece COare o afinitate mare si pentru mioglobina (de 30-50 ori mai mare fata deo x i g e n ) s i c i t o c r o m o x i d a z a . bradipnee. agenti de circulatie. Aceste situatii apar i n c o n d i t i i o c u p a t i o n a l e l a m u n c i t o r i i c a r e l u c r e a z a i n c h e s o a n e s i l scafandri. v e n i l a t i a pulmonara. intimpul scufundarilor la mari adancimi. ‡Sindromul de decompresiune . a z o t u l t r e c e d i n t e s u t u r i i n sange si se elimina pe cale respiratorie. se elimina din organism in functie dev o l u m u l r e s pi r at or s i debi t ul car di a c.dezorientare. exprimata in ppm (100 ppm = 114mg CO/m3 ).care are o stabilitatate de 245 ori mai mare decit oxihemoglobina la om. urmata de pauza. tahicardie. g a r a j e .Competitia dintre CO si O2 este explicata matematic prin ecuatialui Haldane:Hb(CO) 4PCO= M xHb(O2)4PO2 Constanta M la om este egala cu 245 la un pH al sangelui de 7. Astfel studii efectuate in Frankfurt pe Main in aerul interior din autovehicule au pus in evidenta concentratii de COin jur de 40mg/m3 pe 30 minute. crampe musculare. r edu cer e a l a j u mat at e a oncentratiei fiind astfel atinsa intre 2-8 ore.d a t o r i t a s c a d e r i i p r e s i u n i i a e r u l u i i n s p i r a t . P o t s a a p a r a s i a c c i d e n t e m a j o r e p r i n i n t e r e s a r e a v a s e l o r m a r i ( i n f a r c t m i o c a r d i c . t i m p u l d e e x p u n e r e .e m f i z e m s u b c u t a n a t .R e l a t i a i n t r e c o n c e n t r a t i a C O d i n a e r s i n i v e l u l C O H b e s t e influentata de mai multi factori: nivelul COHb de provenienta endogena c o n c e n t r a t i a C O i n a e r u l r e s p i r a t .Concentratia de COHb creste foarte repede in vasele cerebrale simiocard si mult mai incet la periferie. efortul fizic. a g e n t i d e circulatie. creste si presiunea partiala a azotului. f i i n d v o r b a d e grupuri profesionale cu risc crescut (soferi. fiind respinsepersoanele obeze.bradicardie. i a r c a m a n i f e s t a r i c r o n i c e . care nu secombina cu elementele din sange si se dizolva in sange. cand azotul trece dinstare solvita in stare gazoasa. E f e ct e l e as upr a s ana t at i i s u n t i n f u n c t i e d e ‡Efecte neurorologice si comportamentale.5% = COHb de provenienta endogena.Manifestarile patologice care apar sunt cunoscute ca: ‡Sindromul de compresiune. In aceste conditii se produceo s a t u r a r e a n e u r o n i l o r i n a z o t . si apare riscul de embolii. agitatie psihomot orie.4. i n f a r c t p u l m o n a r .5%0.L e g a t u r a i n t r e C O s i h e m o g l o b i n a e s t e l a b i l a . I n p r i m a f a z a a p a r e o s t a r e d e excitatie. tahipnee.Pentru prevenirea acestor manifestari se va face o buna selectiemedicala a persoanelor care lucreaza in aceste conditii.P e n t r u e v i t a r e a sindromului de decompresiune ridicarea l asuprafata se va face in trepte (schema propusa de Haldane). Expunerea profesionala e s t e m u l t m a i m a r e . a r t r i t e . m u n c i t o r i i n p a r c a r i a u t o . a s t f e l . Pentru unele tesuturi saturarea este rapida(adipos si nervos). la nivelu capilarelor si se manifesta cu: parestezii. ale nervilor optici. pompieri. apoi se instaleaza o stare de inhibitie cu somnolenta.

El a demonstrat de asemenea c decompresia atinge o valoare critic când scafandrul este aproape de suprafa . Haldane stabile te teoretic pe baza unor ecua ii matematice. În 1906. de asemenea. Haldane a observat c muncitorii chesonieri care lucreaz în tunele sub presiune. 40 i 75 minute. Acestea sunt hemoglobinometrul. Haldane introduce conceptul de perioad de semisatura ie i a ales 5 tipuri de esuturi de 5. În anul 1908 Haldane formuleaz primele reguli precise necesare asigur rii unei urc ri progresive a scafandrilor la presiunea atmosferic . modificate de mai multe ori tabelele. profesor de fiziologie. Aici sus ine cursuri de medicin i efectueaz cercet ri medicale. fântâni. dar fiecare esut a reac ionat la presiunea gazului într-un mod diferit. aparat pentru m surarea nivelului de oxigen i al hemoglobinei din sânge i unul pentru analiza precis i rapid a aerului sau amestecuri de gaze. Haldane a fost primul om de tiin ce a aplicat o abordare tiin ific asupra decompresiei. 10. John Scott Haldane (1860 .1936) a fost un fiziolog englez specialist în respira ie. o procedur de decompresie în trepte cu mai multe opriri în func ie de adâncimea i durata scufund rii. lui Haldane au fost adoptate de cele mai multe ri. principiile de baz fiind considerate valabile i în prezent. Acelea i simptome au fost observate i la scafandri care respirau aer sub presiune. care a fost apoi denumit tabelele lui Haldane. care a studiat efectele diferitelor gaze asupra organismului uman. John Scott Haldane s-a n scut la Edinburgh. Haldane a studiat efectele diferitelor gaze toxice minele de c rbune. Tabelele lui Haldane au fost publicate în acela i an de Comitetul de scufundare profund al Amiralit ii britanice în revista Journal of Hygiene fondat de el în anul 1908. re ele de canalizare care aveau loc. Dup efectuarea a numeroase experimente practice în care a folosit capre. Acest lucru înseamn c esuturile au fost expuse simultan la gaze respiratorii la aceea i presiune ambiant . Haldane a folosit no iunea de presiune maxim admisibil prin traducerea acesteia în coeficient de suprasatura ie critic. 20. ar tând cauzele îmboln virilor i deceselor John Scott Haldane este considerat a fi p rintele teoriei moderne de decompresie. El completeaz i dezvolt cercet rile lui Paul Bert. El a stabilit un model matematic pentru a descrie modul în care fiecare dintre esuturi absoarbe i elimin gazele i stabile te ni te limite privind valoarea suprapresiunii pe care esuturile pot tolera. În scopul de a explica aceste observa ii. În 1887 se mut la Universitatea din Oxford. pune la punct teoria decompresiei i stabile te primele tabele de decompresie în trepte pentru scafandri. De asemenea. . cum ar fi silicoza cauzat de inhalarea prafului de siliciu. artralgii care cauzau o atitudine curbat . paralizie sau chiar deces. lucreaz ca profesor de fiziologie la colegiul din Dundee unde face câteva studii asupra calit ii aerului din locuin e i coli. Haldane a sugerat c organismul uman reprezint un grup de esuturi care absoarbe i elimin gaze la rate diferite. prezint uneori dureri în articula ii. în Sco ia într-o familie de nobili. Haldane descoper c reflexul respirator este declan at de excesul de bioxid de carbon în sânge i nu de lipsa oxigenului din fluxul sanguin i de asemenea descrie pentru prima dat propriet ile hemoglobinei (efectul Haldane). el trebuie ca imediat s se scufunde din nou pentru a reveni la presiunea atmosferic în mod reglementar sau s fie recomprimat într-un cheson special (barocamer ) unde este decomprimat în mod lent conform acelorla i tabele. iar metodele sale stau la baza majorit ii teoriilor moderne de decompresie. cunoscute sub numele de chesoane. Dup absolvirea universit ii din Edinburgh în 1884 ob ine diploma de medic. dac dintr-o cauz oarecare un scafandru este obligat s revin foarte rapid la suprafa . El a fost. De atunci. pentru a se al tura unchiului s u John Burdon Sanderson. Între 1892 i 1900. Haldane a introdus noi metode pentru investigarea fiziologiei aparatului respirator i a circula iei sângelui precum i analiza gazelor. o autoritate în studierea efectelelor bolilor pulmonare. i a monoxidului de carbon întâlnite în locurile de munc cu spa iu închis ca i prezint un raport în anul 1896. în colaborare cu John Gillies Priestley.18 ‡Efecte cardiovasculare.

Acestea sunt aspectele fundamentale ale vietii si sanatatii individului. Pentru a dobandi aceasta capacitate. serviciile publice adiacente iar factorii negativi. În primul r zboi mondial. Un factor evident il constituie accesul la un sistem competent de ingrijire medicala si de educatie sanitara. iar factorii negativi. pentru majoritatea persoanelor. Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de cativa factori. la scurt timp dup întoarcerea dintr-o vizit în Persia (Iranul de ast zi). printre care boli. De exemplu. In apa rece. aer si apa. temperatura. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura prin insasi capacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca. Haldane identific gazul utilizat ca fiind clor i concepe primele m ti de gaze pentru front. Totusi. factorii de mediu. emotiile. toti oamenii abordeaza tipuri de stiluri de viata care le afecetaza in mod direct sanatatea si bunastarea. Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaza insasi homeostazia. Ideea acestei sectiuni este ca ne putem controla sanatatea. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura Un altul. stilul de cviata contribuie in mare masura la 7-10 din cauzele ce conduc la deces. Ele pot afecta sanatatea fizica. la cererea ministerului de r zboi britanic. de care o persoana poate beneficia nu doar din perspectiva fizica cat si mentala si sociala. TA. aspecte ale vetii care sunt ³manipulate´ prin gene. Din perspectiva specialistilor americani. prin aceasta. Organismul este capabil sa se lupte si sa se adapteze la multe dintre aceste amenintari indreptate asupra propriei identitati si astfel sa revina la starea de normalitate. in aceeasi masura. acestia se constituie in caracteristici ale vietii care pot fi influentate si modificate cu mare dificultate. asupra respira iei. fiintele umane incearca sa-si mentina o temperatura normala la nivelul a 370C. Un altul. o persoana trebuie sa faca fata. factorii de mediu. serviciile publice adiacente. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii si functionaarii indivizilor. include siguranta caminului si a vecinatatii. aer si apa. sau homeostazie. Factorii genetici nu pot fi controlati de catre individ. este realizat prin activitatea unor mecanisme automate. Pe parcursul vietii. atunci când germanii au folosit gaze ot vitoare. sa raspunda unei suite de amenintari. organismul transpira pentru a se racori si astfel incearca sa impiedice deteriorarea din supraincalzire. organismul cauta in continuu sa mentina echilibrul intre factori constanti. vatamari fizice. In timp ce ereditatea si mediul joaca un rol deosebit in statutul sanatatii noastre. Prin cele exprimate dorim sa ajutam la identificarea alternativelor in momentul luarii deciziilor sau in desemnarea obiectivelor care pot avea un impact pe termen scurt si lung asupra sanatatii. desi adesea ei pot fi compensati. Genele sunt ³codurile´ innascute si incastrate in fiecare celula a organismului uman. s n tatea popula iei. Desi nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub controlul individului. obiceiuri si comportamentele persoanei in viata cotidiana. din organism. intelectul si chiar viata sociala.19 În anul 1911. ai microclimatului care influen eaz direct organismul i. iar alti factori pot fi influentati prin vointa politica. include siguranta caminului si a vecinatatii. de la desemnarea sexului si pana la tendintele catre anumite boli. Stilul de viata se refera la modul de ansamblu in care traim ± atitudini. Acest echilibru natural. precum temperatura. In apa calda. Factorii fizici ai atmosferei. unde a investigat cazuri de accident vascular cerebral cauzate de c ldura generat în rafin riile de petrol. Haldane conduce o expedi ie pe vârful Pike's Peak pentru a studia efectele presiunii atmosferice sc zute de la altitudini mari. Corpul uman este un organism remarcabil de mobil. alegerile pe care le facem in ceea ce priveste stilul de viata ne afecteaza si ne determina starea de sanatate intr-o si mai mare masura. corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel arde substantele nutritive si produce caldura. sunt: presiunea atmosferic . umiditatea i mi carea aerului. in SUA. Si mai greu de controlat sunt factorii ereditari. . cea mai importanta influenta in aceasta lume dezvoltata este stilul de viata2)). starea de normalitate a organismului chiar la baza nivelului fiziologic. stres. de genul volumul de substante toxice in sol. In timp ce toti acesti factori sunt importanti pentru sanatate. acesta fiind un factor ce poate fi controlat. de genul volumul de substante toxice in sol. continutul de apa si nivelul de zahar in sange. puls accelerat. Haldane a murit la Oxford în anul 1936.

Perioada de cre tere a presiunii atmosferice poate favoriza unele procese inflamatorii. favorizeaz apari ia bolilor reumatismale. mai ales în marile aglomer ri urbane. accentuarea durerilor reumatismale. Unele persoane resimt cre terea aceasta prin diverse simptome: nevralgii. paraleli sau aproape paraleli cu suprafa a solului. în ep turi. de unele surse industriale (fum. Mi c rile aerului duc la antrenarea germenilor de la suprafa a solului i a unor alergeni vegetali. necesar pentru p strarea temperaturii constante a corpului i duc la apari ia unor diverse afec iuni. reducându-le ac iunea nociv asupra organismului. favorizând transportul lor uneori la distan e foarte mari. . prin u i. În expunerea îndelungat la temperaturi joase pot apare deger turile. dureri la nivelul pl gilor cicatrizate. amor eli în degete. tromboza arterelor coronare. apar în zile cu modific ri importante ale temperaturii aerului). De asemenea. prin care se realizeaz schimbul de aer din înc peri cu cel din exterior. sc derea sensibilit ii cutanate. apari ia trombozelor i a emboliilor. tulbur ri digestive. cât i o temperatur crescut sau sc zut timp îndelungat. Sc derea presiunii atmosferice coincide cu apari ia "senza iei de greutate". Alt parametru al atmosferei îl reprezint mi carea aerului. Sc derea presiunii atmosferice m re te reten ia apei în organism. Sistemul nervos reac ioneaz la frig uneori prin pareze de nerv facial i nevralgii de trigemer. Curen ii de aer cu vitez moderat au o ac iune stimulant asupra organismului. Ac iunea frigului asupra organismului se manifest prin tulbur ri circulatorii (angionevroze). iar cre terea presiunii. Aerul atmosferic se g se te într-o continu mi care produs de curen i orizontali. porii materialelor de construc ie. Varia iile acestui parametru al atmosferei duc la o cre tere a frecven ei crizelor de astm bron ic. Sunt nocive atât schimb rile bru te sau excesive de temperatur . Fenomenul poart numele de vânt i este datorat înc lzirii neuniforme a suprafe ei solului de c tre radia iile solare.20 Oscila iile presiunii atmosferice influen eaz în diverse grade diferitele func ii ale organismului în raport cu particularit ile individuale. ca i apari ia recidivelor ulcerului gastro-duodenal. Îns rolul cel mai important al mi c rii aerului îl reprezint diluarea impurit ilor degajate. ferestre. mai ales. unele nevralgii i nevrite. Fenomenele revin la normal rapid dac ac iunea frigului este de scurt durat . Prin spasm vascular se observ albirea tegumentelor degetelor. afec iuni renale. eliminarea acestei ape prin urinare. gaze toxice). Poluarea sonor Reprezint cre terea intensit ii zgomotului i vibra iilor.de aici contribu ia lor la apari ia diferitelor afec iuni favorizate de r ceal . în schimb cei cu umiditate crescut i temperatur sc zut pot duce la o r cire rapid a organismului . cu localiz ri diferite la nivelul organismului i cu cre terea vitezei de circula ie a sângelui. Afec iunile reumatismale sunt favorizate de ac iunea frigului. Temperatura aerului are o mare influen asupra organismului. sc derea capacit ii de munc . Toate acestea suprasolicit capacitatea de termoreglare a organismului. praf. Studiul tensiunii arteriale la persoanele s n toase arat o cre tere în cazul oscila iilor bru te i ample ale presiunii atmosferice. Frigul i varia iile bru te de temperatur pot duce la apari ia unor afec iuni ale aparatului respirator i la agravarea unor suferin e cardiace (88-99 % dintre afec iunile cardiace acute: infarctul miocardic. Deci un rol deosebit revine curen ilor de aer în ventila ia natural . furnic turi. acutizarea unor suferin e cronice ale aparatului respirator. Mi carea aerului m re te pierderile de c ldur ale organismului. Varia iile umidit ii aerului influen eaz apari ia unor boli infecto-contagioase prin: modificarea rezisten ei organismului i ac iunea direct a unor germeni microbieni i a unor virusuri.

cre tere a activit ii glandelor endocrine. Dac zgomotul este.000 Hz. în general. repetate în timp. sc dere a motricit ii gastrointestinale. Alte surse sunt compresoarele i ciocanele pneumatice. între orele 6-22 i 35 dB între orele 22-6. mai exist i poluare infrasonor .insonorizarea cl dirilor de locuit. compresoare. cu calit i superioare. autobuze.21 Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezen ei simultane a mai multor sunete. cre terea frecven ei respiratorii (accelerarea ritmului respirator). mi c ri ale aerului.interzicerea claxon rii în unele centre populate. traficul rutier reprezint una din sursele cele mai importante de zgomot i vibra ii din centrele populate. cre terea frecven ei cardiace). În blocurile de locuin e: lifturile. . reprezint tot atâtea surse de zgomot în cazul utiliz rii nera ionale. autocamioane cu motoare cu benzin . tot a a absen a sa total este de nedorit. cre tere a excitabilit ii neuromusculare i a schimburilor respiratorii. iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele. tremur turile membrelor i sc derea tonusului muscular. . cu motoare Diesel. . la poluarea sonor . cu o intensitate.paradoxal . Modific rile organice ce apar datorit ac iunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne. care. nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45 dB. aparate radio-portative. Surse de zgomot sunt numeroase. perturb ri ale activit ii cerebrale normale. care sunt percepute de c tre ureche. La intensit i egale. În afara polu rii sonore.reglementarea circula iei rutiere cu stabilirea unor trasee diferen iate pe categorii de vehicule. Astfel. În afara urechii interne.între inerea re elei stradale. Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului i de aceea. . mai ales la hipertensivi) oboseal general . care s evite zonele compacte de locuin e.interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate. agita ie nocturn . frigidere. Vibra iile cu o frecven sub 16 Hz sunt infrasunetele. la fel ca i poluarea mediului înconjur tor. remedierea defec iunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun i al celor de m rfuri: tramvaie. Efectele asupra organismului sunt variate: cre terea rapid a oboselii. În mod normal sunt percepute ca sunete vibra iile cuprinse între frecven ele de 16-16. Organismul uman se adapteaz greu la "lumea t cerii". Astfel. lini tea des vâr it poate avea . utilizate la construc ii i între inerea re elei stradale. mai ales dac sunt la distan mic de centrele de locuit. în general. Este de la sine în eles c în asemenea condi ii se impun cu necesitate anumite m suri pentru combaterea zgomotului în centrele populate. prin utilizarea de materiale fonoabsorbante. aspiratoare de praf. Nu în ultimul rând. camioane grele. modific rile cardio-vasculare (sc derea tensiunii arteriale. Poluarea infrasonor este produs de ma ini de sp lat. Unii speciali ti consider zgomotul ca un pericol grav. nepl cut. nearmonice. alte sisteme i organe afectate vor genera tulbur ri cardiovasculare (vasoconstric ie cu cre terea rezisten ei periferice. sub form de vânt. solicitare nervoas . st ri de iritabilitate. este important cunoa terea i studierea polu rii sonore. automatele muzicale. În ara noastr . . origine i durat diferite. particip zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate. Un sunet este dat de vibra iile aerului. tractoare.urm ri nedorite. aparatele radio i televiziune. duc la surditate de percep ie (surditate profesional ). constatat prima dat la muncitorii din cazangerii. Aceste m suri sunt: . perturbare a somnului (insomnie precoce. turbine. ma inile electrocasnice. zgomotele cu frecven a mai înalt sunt mai nocive decât cele cu o frecven joas . somn profund neodihnitor). ultrasonor i cu vibra ii mecanice.

22

Poluarea ultrasonor este produs de motoare de avion de opera iile efectuate cu instrumente pneumatice, iar efectele asupra organismului sunt: oboseala intens , ame elile, psihastenia, tulbur rile de memorie, sc derea tensiunii arteriale. Poluarea cu vibra ii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulbur ri cum ar fi: - kinetoze sau boli de mi care, tulbur ri neurovegetative, datorate unor mi c ri neuniforme, grea i v rs turi în cazul transportului naval, aerian, rutier; - dureri cervicale, lombosciatic , hernii, discopatii, leziuni osoase sau articulare ale mâinilor (pumn, antebra , bra ) - în cazul vibra iilor transmise la nivelul membrelor; - tulbur ri vasculare, tulbur ri ale sensibilit ii i tulbur ri trofice - arsur , amor eal ; - la femei, tulbur ri endocrine sau chiar avorturi spontane.

Boli influentate de vreme Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta. Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari. Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec. Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec. Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia acestuia. Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

y y y y

Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii. La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive. Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice. Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni. Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja. Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru. In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.

23

Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece. Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent. Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice. Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii. Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa. Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea. Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii. Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie. Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase. Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor. Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo. Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere. Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca. Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari. Studii privind impactul vremii asupra sanatatii O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura. O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.

24

Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate. Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui. Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia. Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant. Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala. In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente. In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile. Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori. In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii. sus Prin umiditatea aerului se în elege cantitatea de vapori de ap care se afl în aerul atmosferic. Ace tia provin, în cea mai mare parte, din evaporarea apelor de suprafa i din straturile superficiale ale solului, de pe plante i din respira ia animalelor i unele procese tehnologice. Un alt factor de microclim , important în aprecierea complex a ambian ei termice la care ne referim, aproape tot atât de des ca i la temperatura aerului, este umiditatea. Umiditatea atmosferei se poate exprima în 3 modalit i: absolut , maxim i relativ . Umiditatea absolut reflect cantitatea de vapori de ap prezent efectiv într-un volum de aer, în timpul investiga iei, la temperatura existent în acel moment. Umiditatea absolut variaz în func ie de condi iile atmosferice. La o anumit valoare a umidit ii absolute aerul poate fi considerat umed sau uscat. Umiditatea absolut poate cre te pân la umiditatea maxim , în acest moment vaporii de ap se vor condensa. Umiditatea absolut se exprim cel mai simplu în grame de ap la metru cub de aer. Umiditatea maxim reprezint cea mai mare cantitate de vapori de ap care se poate g si într-un volum determinat de aer, la o anumit temperatur . Umiditatea maxim presupune saturarea cu vapori de ap a aerului. Pentru aceea i temperatur , aerul este saturat cu aceea i cantitate de vapori de ap . Îns , dac cre te temperatura aerului, cre te i capacitatea sa de saturare i el va acumula o cantitate mai mare de vapori de ap , ceea ce este important în procesul de termoreglare prin evaporare. Evaporarea transpira iei nu ar mai fi posibil dac umiditatea aerului la temperatura la care se g se te organismul ar atinge umiditatea maxim , dar dac temperatura aerului cre te mai sus de aceast temperatur , cre te i capacitatea de acumulare a vaporilor de ap i procesul de evaporare a transpira iei va reintra în ac iune ca un mecanism eficient de cedare a c ldurii. Umiditatea maxim se exprim în acelea i unit i ca i cea absolut , adic în grame de ap la metru cub de aer sau în milimetri ai coloanei de mercur.

un timp umed i mai r coros. consumului de energie. la care se determin umiditatea absolut . Viteza de mi care a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de c ldur al organismului. Dac umiditatea relativ este mare. deoarece totodat r mâne posibilitatea de cedare a c ldurii prin evaporare. care reprezint gradul de satura ie a aerului cu vapori de ap i permit a aprecia intensitatea i viteza de evaporare a transpira iei de pe suprafa a corpului la o temperatur sau alta. Direc ia este determinat de partea din care bate vântul. termoreglarea este influen at negativ. sub 30%. cât i prin faptul c influen eaz asupra climei i particip la realizarea fenomenelor de impurificare i autopurificare a aerului. Ele se stabilesc pe baza observa iilor meteorologice multianuale. peste 60-70%. Cu cât acest deficit este mai mare. Deficitul de satura ie exprim diferen a dintre umiditatea maxim la temperatura dat i umiditatea absolut . faringelui etc. Un interes cu mult mai mare prezint cunoa terea direc iilor repetate de vânt în localitatea dat . în Europa. Normarea se efectueaz dup umiditatea relativ . Influen a mi c rii aerului asupra metabolismului termic manifest prin m rirea pierderilor de c ldur .1 m/s apare senza ia aerului nemi cat. se calculeaz la aceea i temperatur . de variatele diferen e de temperatur i presiune.1-0.de distan a parcurs de masa de aer într-o unitate de timp. iar locul lor îl ocup aerul rece. Punctul de rou este temperatura la care umiditatea absolut prezent ajunge la satura ie. cu cât este mai mare temperatura aerului. termoliza cre te. Cea mai mare valoare igienic o au umiditatea relativ i deficitul de satura ie. Aerul se afl permanent în mi care. Pentru a determina umiditatea aerului. Dac temperatura aerului înconjur tor e mai înalt decât temperatura corpului i aerul e saturat cu vapori de ap . se consider 1-4 m/s. provocând senza ia de usc ciune a bronhiilor. În caz de umiditate mic . În igien . Umiditatea maxim . în timpul execut rii unei munci fizice u oare. cu atât aerul poate primi mai mul i vapori de ap i ajut la procesul de termoreglare. Vântul intensific de asemenea cedarea c ldurii prin evaporare. efectul de r cire a aerului. care deseori este cauza r cirii locale sau generale. umiditatea este mare.25 Umiditatea relativ este o valoare care poate fi calculat . Pentru igiena i practica sanitar are importan nu atât direc ia vântului ca atare. vânturile de vest aduc un vânt cald. în acest caz c ldura se pierde prin iradiere i convec ie. care se mi c . Curen ii de aer din exteriorul înc perilor au. Viteza de mi care a aerului ce dep e te 0. în scopul stabilirii umidit ii relative. de obicei. deoarece aerul care se mi c îndep rteaz de corp cele mai apropiate straturi de înc lzite. adic devine maxim . deci. Când temperatura aerului este sc zut . curen i de aer exist în interiorul înc perilor închise i în exteriorul lor. când se îmbrac haine u oare obi nuite. În înc peri. Astfel. st tut. se consider optim viteza de mi care a aerului 0. asupra proceselor de respira ie.3 m/s. ce reprezint raportul procentual dintre cantitatea de vapori de ap pe care o con ine un volum de aer i cantitatea de vapori de ap care ar satura acela i volum de aer. Prin urmare. de obicei. pot ap rea pretutindeni. în func ie de temperatura aerului i de felul de lucru care se execut . iarna vânturile de est aduc un timp rece. calculat în metri pe secund . mai întâi toate pe seama convec iei. În timpul vitezei mai joase de 0. Cre te pierderea apei prin transpira ie i respira ie. deoarece diferen ele de temperatur sau presiune. se p streaz . o intensitate mai mare i caracterizeaz clima teritoriului. Cea mai favorabil vitez a vântului pe timp de var afara înc perii. . în primul rând. Dac umiditatea relativ este mic . se folosesc metodele psihrometric i higrometric . atunci mi carea aerului nu d un efect de r cire. de i temperatura e înalt . curen ii de aer au mare importan atât prin ac iunea care o exercit asupra schimbului de c ldur dintre organism i mediu. vara vânturile de est aduc un timp uscat. este redus termoliza i cu atât mai mult. Schimbarea direc iei vântului serve te ca indice de schimbare a timpului. care au tendin a de a se nivela. Umiditatea optim relativ a aerului ce nu influen eaz negativ termoreglarea se consider 40-60%. vânturile de vest . iar viteza de mi care . st rii neuropsihice. Curentul de aer se afl ca direc ia i viteza mi c rii masei de aer. În acest caz se observ o evaporare intens umidit ii mucoaselor c ilor respiratorii superioare.5 m/s provoac o senza ie nepl cut de curent. Curen ii de aer reprezint deplasarea maselor de aer i depind. apare usc ciunea aerului.

. V. . de intensitatea radia iei solare. Regimul de temperatur al unei zone geografice sau al unui climat favorizeaz un anumit tip de morbiditate. ac ionând asupra paletelor. . se folosesc i aparate speciale formate din ni te palete continuate cu un ac indicator ce se rotesc în jurul unui ac vertical.5-0. Este un factor important în determinarea caracterului climatic al zonelor geografice. centralele de energie termic . iar în halele fierberii pân la 1-1. camerele din institu iile pentru copii se consider optim mi carea aerului în limitele de la 0. iar cele crescute . Care este importan a temperaturii aerului? 1. Influen eaz în mod direct procesul de termoreglare a organismului. în special. Temperatura aerului este influen at de anumi i factori ai mediului. care intervin cu surse artificiale de c ldur .existen a suprafe elor de ap .temperatura aerului scade o dat cu cre terea în l imii.6 m/s.maladii digestive. vor îndrepta acul indicator în direc ia în care bate vântul.nebulozitatea atmosferei. într-o perioad concret de timp (o lun . deoarece timpul de înc lzire între ap i sol este diferit. În cursul anului i pe baza datelor obi nuite se construie te graficul denumit "Roza vânturilor".asupra umidit ii. mi c rii etc. oricât de mic ar fi intensitatea acestuia. 5. Acest fapt face ca aerul din straturile inferioare s fie mai cald. Pentru a determina direc ia mi c rii curen ilor de aer în atmosfera exterioar . nedorite atât când coboar la ac iunea frigului. pe de alt parte. dispozitive care produc un fum fin care se va îndrepta în direc ia curentului de aer. care absoarbe o parte din radia ia solar .2-0. Pentru formarea rozei frecven ei vânturilor e necesar a suma num rul tuturor cazurilor de vânt i timp lini tit în decursul unei perioade. Temperatura aerului are ac iune i asupra polu rii atmosferei prin curentul de aer vertical i orizontal. Sub palet i indicator sunt trecute punctele cardinale. NV. care înc lze te par ial aerul i mai ales solul. Aceste varia ii se datoresc varia iilor de intensitate a radia iei solare i c ldurii emanate de sol. . (S. la viteza mai mic are loc un schimb insuficient de aer.5 m/s. Direc ia curentului de aer în interiorul unei camere se poate afla u or. iar. . Curen ii de aer. presiunii. NE. în s lile sportive se admite viteza de mi care a aerului pân la 0. cum ar fi: . În exterior se folosesc fumeg toare speciale.4 m/s se observ o senza ie nepl cut de curent. astfel temperaturile sc zute genereaz afec iuni respiratorii.prezen a centrelor populate. 4.vegeta ia. Direc ia vântului se schimb des i de aceea este important s cunoa tem direc ia ce predomin în localitatea dat . s lile de clas . Importan a igienic a vitezei de mi care a vântului este determinat de eficien a de aerisire a localit ilor. solurile calcaroase se înc lzesc mai repede). iar în timpul mi c rii aerului mai mult de 0.26 Cunoa terea particularit ilor de repetare a vânturilor într-un loc concret e necesar medicului igienist la planificarea localit ilor. Ele trebuie amplasate în partea opus b t ii vântului fa de întreprinderile industriale. gaze etc. de c ldura emanat de sol.4 m/s. pe de o parte. Temperatura aerului sufer varia ii zilnice i anuale. . an) sau pentru câ iva ani. emperatura aerului este determinat . sezon. La sistematizarea i construirea centrelor populate se ine cont de direc ia vântului. parazitare. la amplasarea ra ional a caselor de locuit. 2. Pierderile de c ldur a organismului conduc la efecte nocive. cât si când dep esc valorile de confort la ac iunea c ldurii. termolizei i senza iei termice a lui. Cu acest scop se fac observ ri asupra direc iei tuturor vânturilor. N. a institu iilor pentru copii. curativo-profilactice etc. Temperatura influen eaz asupra celorlal i factori fizici . 3.altitudinea . adic de capacitatea de îndep rtare a impurit ilor atmosferice dup hotarele ei i de influen a vitezei de mi care a aerului asupra st rii neuro-psihice. E. Roza frecven ei vânturilor e o reprezentare grafic de repetare predominant a direc iei vânturilor dup carturi (p r ile lumii). respira iei. aprinzând un chibrit i urm rind direct deplasarea fumului. iar num rul de cazuri de vânt din fiecare cart i timp lini tit se calculeaz în procente. În înc perile de locuit. Suma c p tat se ia ca 100%.propriet ile solului (de exemplu. SE).-S. Apoi se construie te o diagram . care pot s polueze aerul atmosferic cu fum. Pentru aceasta din centru se trag 8 linii care înseamn 8 carturi. infec ioase i.

recolte s race sau bogate . 14). exist un spa iu rezonator (Shuman) cu spectrul energetic cu frecven a de 7. Via a pe P mânt. migra ii neadecvate ale animalelor. secet . . hormoni. accidente rutiere. Electricitatea atmosferic . Interac iunea dintre vântul solar i câmpul magnetic terestru se manifest prin diverse perturb ri electromagnetice. Dac pierderea de c ldur este accelerat . corpul omenesc poate fi privit în mediul s u ambiant ca o incluziune mai cald . ca i substan ele respective s fie ionizate. rezultând din bilan ul acestor fluxuri. iar. pe de o parte. deoarece condi ioneaz procesele chimice vitale din celul . Soarele ne trimite o parte din sine. care se manifest prin evenimente majore sociale i naturale: calamit i. a suprarenalei.27 Efectele ambian ei termice asupra organismului depind. s . care posed sarcin negativ i ionosfera înc rcat pozitiv. catalizatori ai reac iilor biochimice. Moleculele neutre din punct de vedere electric ale proteinelor. Acest proces este realizat numai cu condi ia. In acest interval mai pot avea loc intensific ri bru te a activitâ ii solare. insectelor. (concentra ia de ioni mici din aerul de la sol). pe de alt parte. In rezultatul acestor interac iuni. Pentru ca aceast pierdere de c ldur s se realizeze propor ional cu producerea de c ldur . datorit sarcinilor diferite ("+ i -) a substan elor care interac ioneazâ (3. care le permit participarea la reac iile metabolice. Aceast frecven corespunde ritmurilor biologice esen iale ale organismelor vii. În fiecare zi via a pe Pamant începe cu Äsalutul´ Soarelui. 7). etc.i desf oare via a normal atât la poli. se produce hipertermia. parasimpaticotonia.i men ine constant temperatura normal a corpului omenesc. Prin urmare. diminuarea con inutului de aeroioni din aer afecteazâ procesele de oxidare tisular . o cantitate de c ldur echivalent cu cea produs concomitent în procesele metabolice în organism. este necesar ca temperatura mediului s aib anumite valori care pot varia de la cele optime pân la limitele critice inferioar sau superioar . hiperfunc ia tiroidei i a ficatului. lipidelor. cre te nivelul serotoninei) (3. acesta trebuie s piard permanent. dar de scurt durat (una ± la câteva luni). glucidelor. În razele sale. pe parcursul a 7-8 ani. când cre te considerabil intensitatea oscila iilor her iene. determinând func ionalitatea întregului organism. etc ). de starea termic a organismului. ca urmare are loc o suprasolicitate a aparatului respirator. nu formeaz compu i biochimici. în medie. rganismul uman este ca o celul a Universului. care cedeaz în jur din c ldura sa. 14). se înregistreaz hipotermia corpului. i noi îi vom sim i intemperiile în diverse forme. dupa care apar perturbâri grave. Aeroionii cu sarcin negativ au proprietatea de a activa substan ele chimice specifice din organism: enzime. Moleculele neutre ale sustan elor nutritive se activeazâ prin ciocnire cu moleculele specifice de proteine sau cu molecule activate. Aeroionii accelereazâ procesele de absorb ie în esuturile vii. scade nivelul serotoninei. Mediul electrochimic alcalin (cu exces de ioni negativi). Ini ial deficitul de energie se compenseaz prin reac ii chimice în secven â anaerob . deoarece între P mânt. foarte variate i complexe. Dac Soarele a avut parte de lini te i noi vom fi binecuvânta i. dar dac a fost zbuciumat de furtuni. mai evident în timpul a a-numitelor furtuni magnetice. s rurilor. având îmbr c minte.2 ani (5. Mediul electrochimic acid (cu exces de ioni pozitivi) este un mediu tonic. pe lâng un sistem fiziologic de autotermoreglare foarte evoluat. cât i la ecuator. pe tilor. de sensul i m rimea fluxului de energie termic între organism i mediu. îns caracteristic pentru toate ciclurile este intensificarea bruscâ a activit ii solare (de la minimum la maxim) în decurs de numai 3-4 ani. reprezint cel mai important factor ecologic cu efecte morbide. care se resimt de organismele vii.(7). El poate s reziste f r modific ri semnificative ale temperaturii corpului. i amplificarea ei influien eaz procesele. la o temperatur a aerului de la -40°C pân la +45°C. func iile SNV prin simpaticotonie. induce în organism un pH mai alcalin. Acest proces este important din punct de vedere ecologic. 8. în structura lor electronic se produc modificâri energetice. vitamine. întrucât. omul. sunt într-o dependen cert de activitatea solar . Pentru a. sub toate aspectele sale este influien at de aceast periodicitate. intensific func ia suprarenalelor. 8. cu perioade ciclice de 11. favorizeaz procesele de hidroliz intracelular . La om limitele de a men ine temperatura constant a corpului sunt destul de largi. Intensitatea activit ii solare difer considerail de la un ciclu la altul. care intensific procesele de fosforilare oxidativ . care afecteaz procesul de fosforilare oxidativ : (reduce depozitele de ATP). nu particip la metabolism (3). Toate procesele. dar diminuaz func ia tiroidei. nu intr în reac ii. hiperton. cardiovascular i rinichilor (blocheaz monoaminooxidaza. În general. i reducere lent . care depind de ritmurile biologice.8 Hz. iar dac este frânat . ireversiile ce duc la instalarea unei st ri morbide. regleaz ambian a termic .

Stingerea lor este de obicei brusca. In majoritatea cazurilor.Uneori au loc zeci de descarcari preliminare. 5. meningit cerebrospinal . globular. 10. produs al excesului de ioni pozitivi. asezandu-se uneori pe diferite obiecte. în perioadele intermediare ia amploare gripa. 15 ) i în aceste procese sunt implica i aeroionii. Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km.28 Fazele de minim i maxim activitate solar au o implica ie direct în vitalitatea.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet. In canalul trasnetului aerul este complet ionizat. Excesul de ioni negativi este favorabil rezisten ei macro-organismului. Activitatea solar influien eaz virulen a microorganismelor.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt. se numeste fulger perlat. aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 km\s. la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului. în anumite locuri se remarc difteria. in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care produce unde de soc acustice (tunetul).Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul. Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular. zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra. dizenterie. care se deplaseaza de la pamant spre nor. În perioadele de minim activitate solar . fie intre doi nori. din pamant. morbiditatea.Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai mult de pamant si care se intrerupe din nou. iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie.Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm). (1. multiplicarea i agresiunea specific a agen ilor patogeni (3. iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva. superficial. i prin prelucrarea datelor statistice. ce par insirate pe un fir. Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger. particularit ile epidemiilor. explosiva. tifos. i defavorabil agentului patogen. Exist o corela ie cert între activitatea solar i periodicitatea. pe perioade mai îndelungate de timp.Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului. . scanteia trasnetului. in special. Mediul acid. s-a constatat. Conform studiilor efectuate în diferite ri. fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera.Cand norul se deplaseaza. iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute. mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori. Electricitatea si magnetismul Trasnetul. Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase.Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus. faciliteaz dezvoltarea. fie intre un nor si pamant. 15). cu sarcina negativa. dar în mod deosebit a microorganismelor. perlat.Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar. substanta fiind aici sub forma de plasma. putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva. c în perioadele de maxim activitate solar sunt mai r spîndite epidemiile de: holer . reproducerea i mortalitatea nu numai a macro-.Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti. privind evenimentele majore pe parcursul mai multor cicluri solare. Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra. a c rui dezvoltare i multiplicare se realizeaz prin reac ii de oxidoreducere. cat si cei care afirma ca il loveste de jos.Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger.

.n. Au trecut multe secole pana cand s-a gasit o utilizare practica a fortei magnetice.Polul Sud si Polul Nord. Faptul ca elctricitatea si magnetismul au o legatura stransa s-a dscoperit abia in 1819. magnetul se va aseza cu varfurile catre polii magnetici ai Pamantului . in 600 i. Piptenele de plastic. de exemplu. iar prin suprapunerea fortelor nu rezulta o forta magnetica detectabila. un profesor de fizica danez. atunci metalul va avea caracteristici magnetice si va atrage bucatile de fier.n. Daca dintr-o oarecare cauza sceste domenii se orienteaza toate in aceeasi directie. polii de acelasi tip se resping. Azi stim insa ca fierul si alte materiale magnetizabile se compun din magneti mici numiti domenii magnetice sau regiuni magnetice. Acesta este principiul de functionare al busolei. In acel an.e. in busolele de navigatie. CEI DOI POLI Acesti magneti prezinta o trasatura comuna : caracterul magnetic pare a fi concentrat in doua puncte. Ambele extremitati ale magnetului atrag fierul nemagnetizat. deoarece frecarea transporta electroni de pe unul pe celalalt. Asadar. Aceasta se explica prin faptul ca polul magnetic al Pamantului este de fapt un pol sudic din punct de vedere magnetic. de aceea atrage pieptenele bucatile mici de hartie. se vor respinge reciproc. Totusi. Acestea de obicei sunt directionate aleator. respectiv nordici. chinezii utilizau dejo o forma rudimentara a busolei dar in Europa a aparut in jurul anului1200. pare paradoxal ca polul nordic al magnetului se intorarce catre Polul Nord al Pamantului. atunci polul nordic al unuia atrage polul sudic al celuilalt si viceversa. deoarece lasand liber magnetul in sens orizontal. parul insa devine polarizat pozitiv deoarece protonii vor fi majoritari. Acest experiment a insemnat descoperirea unuia dintre cele mai importante fenomene din stiinta naturii: electromagnetismul. a prezentat audientei un nou fenomen electric si a incercat sa-I gaseasca o explicatie. Hans Oersted. In 200 e. Descoperirea lui Oersted Omul de stiinta danez a legat extremitatile unei baterii cu o sarma. In acelasi timp. cei doi poli sudici. Extremitatile magnetului se numesc poli. intotdeauna in aceeasi directie ? Acest fenomen a ramas un mister de-a lungul secolelor. Oare de ce se pozitioneaza ferita magnetica este lasata sa se roteasca liber. unul care arata catre nord si altul catre sud. primeste electroni din firele de par si astfel devine polarizat negativ.29 ELECTRIZARE PRIN FRECARE Unele materiale se pot incarca prin frecare. Obiectele incarcate electric le atrag pe cele neincarcate. vrand sa demonstreze ca sarma se va incalzi cand este parcursa de curent electric. dar daca apropiem doi magneti. In momentul in care a conectat cele doua borne ale sursei s-a intamplat un fenomen ciudat: acul busolei din apropiere a deviat si nu a mai revenit la pozitia initiala. MAGNETISM Se crede ca Thales din Milet a fost primul care a cercetat forta de atractie ciudata al feritului magnetic asupra fierului obisnuit. numite poli.

radiouri mobile. prin firul comun de impamantare al echipamentelor . ) IEC. Cuplarea prin conductie intre doua aparate se face prin firele retelei de alimentare . care de exemplu preiau recomandarile de la CISPR ( International Special Committee on Radio Interference ).12. Zgomotele generate de radiatiile solare si zgomotele cosmice reprezinta surse naturale de zgomote cu frecvente peste 10 MHz. specializate pe anumite domenii de aplicatie. Sursele neintentionat create de om sunt echipamente a caror functionare nu are ca scop emisia de campuri electromagnetice. Poluarea electromagnetica. poluarea prin conductie apare in cadrul unui aparat in care functionarea unui etaj de putere in impulsuri poate provoca variatii ( caderi ) ale tensiunii de alimentare. se folosesc filtre electrice pe tensiunile de alimentare. dar cercetatorii au gasit modalitatea de amplificare a acestuia. indus de sursa poluanta in aparatul supus testarii. Important in poluarea electromagnetica este mecanismul de cuplare intre sursa si receptor. reprezinta surse naturale de zgomote electromagnetice cu frecvente sub 10 MHz. etc. conectarea/deconectarea automata a rezistentei de incalzire a termostatului provoaca variatii ale tensiunii de alimentare a retelei care influenteaza aparatele conectate la aceiasi retea de alimentare. semnale in alte circuite ale aparatului. Aceasta bobina cu miez in interior se numeste electromagnetism Poluarea electromagnetica a mediului Zgomotele electrice generate de furtuni electrice. electric etc. problema compatibilitatii electromagnetice este deosebit de actuala. tuburi fluorescente. datorita campului magnetic propriu. Aceste masurari se fac cu analizoare spectrale. Pentru a studia interferenta electromagnetica sunt necesare teste. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin inductie de la sursa poluanta se folosesc ecrane electrice intre sursa si aparatul testat. De exemplu. intr-un timp relativ scurt.) sa fie suprapuse pe suprafate cat mai mari. Prin aceste standarde se stabileste nivelul acceptabil de interferenta ( de susceptibilitate ) electromagnetica pentru diferite surse poluante si diverse echipamente influentate prin poluare electromagnetica.3. Cuplarea prin radiatie se face prin intermediului campului electromagnetic intre sursa si receptor ca intre doua aparate. exista organizatii de standardizare. in acest scop la aparatele cu circuite integrate. In domeniul . ceea ce formeaza de fapt un condensator electric cu rol de filtrare. cupland la aceiasi retea de alimentare un calculator si un termostat pentru incalzirea unui volum. ceea ce poate influenta ( prin conductie ) alte etaje ale aparatului respectiv. ca de exemplu ISO in domenii largi ( mecanic . echipamentele cu relee cu contacte. Zgomotele electrice artificiale sunt generate de activitatile umane si pot fi neintentionat sau intentionat create. echipamente cu modulare in frecventa sau amplitudine etc. poate fi numai intre doua aparate. circuitul imprimat este astfel realizat incat barele de alimentare ( +. Daca se infasoara conductorul sub forma unei bobine si se introduce in interiorul ei un miez de fier. CISPR in domeniul electrotehnic. In prezent. prin care se masoara amplitudinea si frecventa semnalului nedorit. fig. precum calculatoarele electronice. ci si in cadrul aceluiasi aparat. De exemplu. . Poluarea prin inductie in cadrul unui aparat poate apare atunci cand de exemplu variatii ale unui semnal electric provoaca. atat prin inductie ( prin sursa de alimentare in ca ) cat si prin conductie ( prin campul electromagnetic creat de functionarea unui calculator ). atunci intensitatea campului magnetic creste foarte mult. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin conductie intre sursa poluanta si aparatul testat. motoarele cu autoaprindere. sudura cu arc. datorita aparitiei a numeroase surse poluante. De exemplu. ca de exemplu echipamente radar. adica operatia unor tensiuni parazite in circuitele electrice. existand institutii de specialitate care se ocupa cu elaborarea de standarde si recomandari in acest domeniu. ca de exemplu un pistol de lipit in contact manual si cu transformator poate afecta prin impulsurile campului electromagnetic un calculator.30 Electromagnetism Curentul din conductor produce un cap magnetic relativ slab. cablurile TV etc. motoarele electrice. Interferenta electromagnetica poate apare si intre echipamente de calcul. La nivel international. care poate fi prin radiatie sau prin conductie. Sursele de poluare electromagnetica intentionat create de activitatile umane sunt acele echipamente a caror functionare normala consta in emisia de semnale electromagnetice. electronic CCITT in domeniul telecomunicatiilor CCIR in comunicatii radio In prezent exista si agentii nationale.

Principala actiune a campurilor electromagnetice asupra organismului uman consta in agravarea sau accelerarea aparitiei bolilor cardiace. in domeniul de frecvente de 10? 105 MHz. o modificare a ECG. care se ocupau cu instalatii la frecvente inalte 10KHz 30 MHz. utilizand aparate de avertizare acustica sau optica. vasculare. ca de exemplu din aliaje fier nichel. ) Pentru masurarea intensitatii campului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucrari de cercetare ( foarte scumpe. Aceasta influenta. INFLUENTA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. inclusiv in domeniul compatibilitatii electromagnetice. numai 7. in activitatea sa de indeplinire a rolului sau de a conduce un proces tehnologic. cu varste peste 40 ani. etc. in utilizarea unor tesaturi din materiale sintetice etc. . in structura carora intra fire subtiri metalice. ca de exemplu a unor incaperi formate din plase metalice. in centre urbane etc. . Cercetari similare s-au efectuat in spatii de productie. De exemplu dintr-o grupa de indivizi. ca de exemplu a unor folii metalice. este supus influentei campurilor electromagnetice. retelele industriale de alimentare cu energie electrica.Protectia prin limitarea timpului de expunere.Aplicarea de masuri de protectie in desfasurarea unor activitati cu surse de campuri electromagnetice.Normarea intensitatii admisibile ale campurilor electromagnetice. la frecventa de 50 Hz etc. matase. observandu-se o reducere a pulsului. se pot folosi aparate. Pentru aprecierea influentei campurilor electromagnetice asupra organismelor vii s-au facut cercetari experimentale asupra unui individ separat si asupra unui grup de indivizi. dintre care cele mai importante sunt: . pe durate diferite de expunere in timpul serviciului si pentru diferiti parametrii ai factorilor poluanti. pe plan mondial. constante si de joasa frecventa. Pentru masurarea intensitatii campurilor electromagnetice in laboratoare. Operatorul uman. Principalele surse de poluare sunt : Campul electric natural al Pamantului care depinde de latitudine si altitudine Campul electric static artificial ( care de exemplu apare in procesul de prelucrare a unor mase plastice. in SUA este recomandata densitatea de putere maxima a campului electromagnetic de 10 mW/cm2. inclusiv retele TC 65 Masurari industriale si conducerea proceselor In tara noastra. . Institulul Roman de Standardizare si Marci are ca preocupare principala coordonarea lucrarilor de cercetare si de adaptare a recomandarilor si regulamentelor internationale in domeniul standardelor. cu o intensitate de 100 300 V/m. in centre urbane sau rurale. o micsorare a puterii de receptie vizuale si auditive si o accentuare a starii de oboseala. de precizie ridicata si produse intr-un numar redus de exemplare ) si aparate pentru verificari experimentale ( de precizie redusa si produse in serie mare ). se intreprind actiuni pentru limitarea efectelor campurilor electromagnetice asupra organismelor vii. numita furtuna magnetica.Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale campului electromagnetic. ca de exemplu datorita exploziilor solare ) Campurile electromagnetice naturale ( de exemplu de la fulgere ) Campurile electromagnetice artificiale ( de exemplu. care depinde de intensitatea campurilor electromagnetice si de durata de expunere. ca de exemplu: TC 77 Compatibilitate electromagnetica intre echipamente electrice.Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca. . se face utilizand relatii empirice in care intervin parametrii sursei radiante. In prezent. In multe tari sunt elaborate tabele. pentru activitati industriale si pentru locuinte. . ) Campul magnetic terestru ( care are o componenta variabila. realizand ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata. neurologice si psihice. . De exemplu. este in continua crestere datorita maririi numarului de surse poluante cu campuri electromagnetice. Aceasta diferentiere este necesara deoarece timpul de expunere a unei persoane difera intr-o activitate industriala si in spatiul de locuit. Acest organism are comitete pe diferite domenii.31 aparaturii de automatizare cel mai important organism international este IEC ( International Electrotehnical Commission ). prin care se determina valorile admisibile in functie de timpul de expunere.5 mm. care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0.4 % nu au reclamat perturbari ale starii de sanatate si in primul rand al sistemului nervos si cardio vascular. .Protectia fata de campuri magnetice puternice. unde s-a constatat ca prezenta campurilor electromagnetice de joasa frecventa are o influenta negativa asupra sistemului cardio vascular al muncitorilor. care au costuri reduse si cu o precizie satisfacatoare. undele radio in gama 3?105 . in functie de fenomene astronomice. realizate din tesaturi din bumbac.5 ? 0. dintre care se pot mentiona : .Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de imbracaminte de protectie. in spatii industriale de lucru.Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de camp electromagnetic.3?107 Hz. . de diferite varste.

POLUAREA ARMONICA SI DE NESIMETRIE A SURSELOR DE CURENT ALTERNATIV Sursele de curent alternativ trebuie sa indeplineasca conditii severe privind forma si amplitudinea semnalului transmis. ?2= ej240? ). abateri ale valorilor tensiunilor in noduri. Cunoasterea si studierea prevederilor reglementarilor emise de aceste organizatii internationale are importanta pentru alinierea regulamentelor romanesti la standardele europene care vor sta la baza realizarii unor sisteme moderne asistate de calculator pentru asigurarea in timp real a parametrilor si indicatorilor de calitate. ? respectiv ?2 ( ?= ej120?. ca de exemplu: abateri ale frecventei de functionare prin nerespectarea echilibrului intre puterea totala generata si consum. Comitetul Electrotehnic International ( CEI ). iar sensul de rotatie al fazorului este pozitiv (direct). In practica s-a constatat ca intr-un sistem electroenergetic exista multe cazuri ale abaterilor acestor parametrii de calitate. Astfel apare problema de a stabilii pentru fiecare utilizator aportul de poluare armonica si de nesimetrie in vederea promovarii unor masuri sau a penalizarii acestor abateri. Racordarea consumatorilor de energie electrica la Sistemul Electroenergetic National necesita asigurarea unor indicatori de calitate ai alimentarii. Instructiuni ). dintre care se mentioneaza : . Sursele generatoare de energie electrica intr-un sistem electroenergetic asigura. Prescriptii. in anumite limite. care se datoreaza in primul rand lipsei aparaturii pentru determinarea precisa si obiectiva a valorilor de exploatare. In prezent. Energia electrica livrata intr-un anumit punct al retelei trifazate de curent alternativ poate fi caracterizata de urmatorii parametrii de calitate: continuitatea alimentarii cu energie electrica variatiile de tensiune variatiile de frecventa deformarea undei de tensiune si curent nesimetria si dezechilibrul sistemului trifazat de tensiune si curent. In prezent cercetarile in acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare si pentru implementarea de noi tehnici de protectie a omului fata de influenta campurilor electromagnetice. furnizarea energiei se face in conformitate cu un regulament de furnizare si utilizare a energiei electrice. deformari ale formei de unda a tensiunii si a curentilor ca urmare a existentei elementelor neliniare in circuitele electrice. asupra celulelor si organelor si organismului pe ansamblu. Decalajul intre fazorii tensiunilor la generator pe cele 3 faze ( ?UR. ?UT ). principalii parametrii de calitate ai alimentarii.Un impuls de scurta durata care este suprapus pe un semnal de curent alternativ determina in domeniul frecentei aparitia unor semnale intr-o gama larga de frecventa. Modulele tensiunilor pe cele trei faze sunt egale Frecventa de rotatie a fazorului echivalent este constanta. Astfel. Normative. La transportul si distributia energiei electrice de la locul de producere pana la consumator pot interveni factori perturbatori care altereaza parametrii de calitate ai alimentarii cu energie. US. Parametrii regimului deformant si nesimetric si valorile normale ale acestora sunt stabilite in Prescriptii de Exploatare. au demonstrat ca acestea actioneaza intr-un mod deosebit de complex asupra fenomenelor intracelulare. care afecteaza functionarea sigura si economica a acestuia in ansamblu si pe componente. In conditii normale de exploatare valorile abaterilor indicatorilor de calitate ai sursei de energie de la valorile normale se incadreaza in normele si prescriptiile de exploatare stabilite prin standarde. Normele de calitate in instalatiile electrice sunt cuprinse in reglementari specifice ( Regulamente. Pe plan international. respectiv 50 Hz. exista organizatii implicate in problema calitatii energiei electrice dintre care se pot mentiona: Conferinta Internationala A Marilor Retele Electrice (CIGRE). in sistemul electroenergetic exista cazuri flagrante de abateri ale acestor parametrii. Forma nesinusoidala a undei de tensiune si curent in retele electrice poate fi distorsionata ( deformata ) din cauza prezentei unor elemente neliniare in retea numite elemente deformante. reprezentanti in planul complex este 1. sistemele electroenergetice sunt prevazute cu protectii rapide si automate in scopul prevenirii extinderii si al izolarii defectelor. Abaterile parametrilor de calitate ai alimentarii cu energie peste valorile normate in exploatarea curenta pot conduce la daune importante atat la consumator cat si la furnizor. Aceste abateri ale parametrilor de calitate se datoreaza unor mari consumatori industriali cu procese tehnologice energofage si care sunt poluante din punct de vedere electric. Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica ( CENECEC ) etc. Comitetul 36. aparitia regimurilor nesimetrice ca urmare a impedantelor si sarcinilor neegale pe faze. In cazul aparitiei unor incidente care conduc la variatii brusce in limite neadmise ale parametrilor de calitate.32 Cercetarile recente privind influenta campurilor electromagnetice asupra organismelor vii. ca de exemplu: Forma de unda a tensiunii la generator este o functie sinusoidala de timp.

Componenta electric perturb . instalatii de sudura ). Câmpurile electromagnetice poluante perturb procesele naturale. provoaca scaderea randamentelor motoarelor electrice. Efectul generator de cancer al sistemelor de telefonie mobil a fost demonstrat de mai multe rapoarte de cercetare [5-7]. Principalii parametrii care caracterizeaza regimul deformant in retelele electrice sunt definiti prin urmatorii indicatori de calitate: Ponderea armonicii de rang n. 500V/m devin deosebit de agresive i se omoar între ele [4].a. cum ar fi sistemul de orientare al albinelor. implicit. etc. .2 GHz. Studiul influen ei semnalelor în curent alternativ (c. Elementul deformant este un receptor care produce sau care amplifica tensiunile armonice. care. desf urarea reac iilor electrochimice naturale . procese tehnologice ce folosesc arc electric ( cuploare. cât i prin componentele lor electrice i magnetice. produce pierderi suplimentare in transportul si distributia energiei electrice. instalatii electrice de electroliza. Componenta magnetic perturb sistemele biomagnetice. Factorul de varf definit ca raportul dintre amplitudinea maxima a undei nesinusoidale si valoarea efectiva a acesteia. etc. scheme cu diode redresoare comandate. ca de exemplu afecteaza functionarea echipamentelor electronice de protectie. atât prin efectul termic generat în diverse medii. în primul rând. cu importan practic deosebit . s-a constatat c la semnale de cca. iar în câmp electromagnetic de 600 MHz ÷ 3. Consecin ele polu rii electromagnetice a mediului sunt deosebit de diverse. regimul deformat se defineste ca fiind regimul permanent de functionare al retelelor electrice de tensiune alternativa care alimenteaza elemente deformante. accelereaz reac iile de coroziune [3].5 ÷ 1 V/m. determinata ca raportul procentual dintre amplitudinea armonicii H si fundamentala: a = ( An / A1 ): 100 Reziduumul deformant Coeficientul global de distorsiune al undei sinusoidale ( tensiune sau curent ) definit ca raportul in procente dintre valoarea efectiva a reziduumului deformant si valoarea efectiva a fundamentalei In care : n . In conformitate cu reglementarile in vigoare. automatizare si comanda.rangul armonicii An .33 bobinele cu miez de fier si feromagnetic circuite redresoare necomandate. se r t cesc i nu mai tiu s se întoarc la stup. solicita peste limitele admise instalatiile statice de compensare a puterii reactive. de ordinul 0.) suprapuse sistemelor electrochimice reprezint o problematic teoretic complex .amplitudinea fundamentalei Coeficientul de forma al undei de tensiune sau curent definit ca raportul dintre valoarea efectiva a undei periodice nesinusoidale si valoarea medie a semiperioadei curbei.amplitudinea armonicii de rang n A1 . Nivelul armonicilor definit ca raportul in procente dintre valoarea efectiva a amplitudinii armonicei de rang n si amplitudinea fundamentalei. Regimul deformant in retelele electrice influenteaza negativ economicitatea functionarii sistemului electroenergetic in ansamblu si pe componente.perturb tranzitul ionilor de Ca++ prin membranele celulare umane i. homeostaza calciului (cauza probabil a frecven ei ridicate a leucemiei la copiii expu i sistematic la radia ii electromagnetice [2]). tractiunea electrica etc.

zgomotul valurilor care se lovesc de stanci. O solutie pentru sanatate. peste procesele de electrod în condi ii industriale ± electroliz în curent ondulat ± poate prezenta un interes deosebit la cre terea performan elor unor depuneri galvanice. Sunetul muzicii este un alt remediu care inlocuieste medicamentele. fascinante chiar daca stam sa ne gandim ca ne-am facut un prost obicei de a apela la medicamente ori de cate ori ne doare ceva. suprapuse proceselor i reac iilor electrochimice care au loc în natur (fotosinteza. Tehnica celor 6 sunete vindecatoare apartine maestrilor taoisti. Te asigur ca am sa iti spun cateva lucruri interesante.a. . cât i a consumului de energie electric i. fiecare om are sunetul sau. laudam sau criticam prin cuvinte. Si deseori subapreciata. coroziunea metalelor etc. muzica Traim inconjurati de sunete. Efectele binefacatoare ale naturii le putem proba usor. procesele redox de la interfa a citoplasm / membran celular . a c derilor de tensiune pe electrolizor ± deci optimizarea energetic a proceselor electrochimice industriale [11]. reducerea supratensiunilor i. Este o tehnica care te va ajuta sa iti pastrezi sanatatea. Lumea noastra nu este una a tacerii. incurajam sau descurajam prin cuvinte. Nu este o noutate pentru nimeni faptul ca muzica. ca de altfel si cuvantul rostit.a. Fie ca este vorba de sunete din natura (vant.a. muzica). Natura si muzica inseamna sanatate Sunetele din mediul in care traim ne influenteaza la nivel psihic si fizic. O alternativa la medicamente. În condi iile actuale de dezvoltare tehnologic i industrial . tunete. Terapia prin muzica nu mai este de mult timp un secret pentru nimeni. Cele 6 sunete vindecatoare si echilibrul interior Pentru a te face sa intelegi mai bine. purifica si intaresc organele interne. Importanta cuvintelor este esentiala. în primul rând. Cand sunetul si cuvantul iau locul medicamentelor In articolul de astazi m-am gandit sa vorbim despre terapia prin sunet si cuvant. zgomotul tramvaielor. relaxeaza. Gandul. anxietatea. spuse pe un ton plin de iubire ne echilibreaza.eliminate. Lucrurile nu se opresc aici. Impunerea semnalelor în c. pentru ca fiecare organ al corpului omenesc are un anumit sunet si o energie de o anumita frecventa. Despre asta vom vorbi in randurile ce urmeaza. caracterizat . ploaie. cantecul pasarilor. Cv. au o anumita energie. spunem te iubesc prin cuvinte. al masinilor. insa. implicit. sa preintampini diferite afectiuni. calme. stresul. prin cre terea atât a produc iei. intensificarea polu rii electromagnetice a mediului natural i industrial cu semnale în c. sa tratezi si chiar sa vindeci probleme de sanatate. sunetele naturii dar si vorbele frumoase. rasetele sau strigatele copiilor. din diversitatea deosebit a c ilor cinetice (reac ii par iale) aferente proceselor de electrod. ne alcatuim viata din sunete. în primul rând. mai multe intr-un viitor articol. se impune studiul aprofundat al influen ei semnalelor în c. susurul apei. Efectele sale binefacatoare au fost testate in cazul mult afectiunilor carora muzica le-a oferit o solutie de vindecare sau ameliorare. Cele 6 sunete echilibreaza. deosebit de complexe.) [1]. ob inerea galvanic a unor aliaje. durerile de cap. Mai mult. am sa iti povestesc despre sunetele cosmice vindecatoare. Comunicam intre noi cu ajutorul cuvintelor. Spunem ceea ce gandim prin cuvinte. Despre terapia prin muzica. ne redau starea de bine. pentru ca de multe ori aruncam vorbele cu usurinta omului caruia nu ii pasa de consecinte. Energia lor este cu atat mai puternica cu cat constientizam si traim efectiv rostirea lor.34 Complexitatea teoretic a problematicii rezult . dar i din complexitatea influen ei câmpului electromagnetic ± în special a componentei electrice ± asupra atmosferei ionice [8]. Emise sau receptate. sunetele alcatuiesc universul in care traim. implicit. Cel mai bun panaceu impotriva stresului si a afectiunilor cauzate de el il reprezinta sunetele naturii: fosnetul copacilor. Rezultatul? Insomnia. O iesire la iarba verde sau pe malul marii este suficienta pentru a ne reincarca bateriile. depresia . fulgere) sau din mediul in care traim (claxoanele masinilor.

HAA. oare. frumoase. Prezenta apei in organismul uman (70% din componenta sa o reprezinta apa) constituie un motiv solid pentru care se poate afirma ca tot ceea ce vorbim sau auzim in jurul nostru ne afecteaza in mod direct. Cele 6 sunete vindecatoare sunt: SSS. Fara a fi nevoie de o cheltuiala financiara. precum si pentru artrita se foloseste mantra TU-LA-RO. afectiunile . la echilibrarea interioara a organismului si la rezolvarea multor probleme de sanatate. un somn mai odihnitor.vocala O rostita inchis si prelung sau cuvantul bucurie.M prelung sau cuvantul sfinteste.vocala E rostita deschis si prelung sau cuvantul bogatie. SSS este sunetul ficatului. Pentru problemele dermatolgice. OM scade presiunea sanguina. Chakra 6 . Chakra 3 . ai grija ce le spui altora. VO-A-A. Afectiunile ficatului. Cuvantul poate lua locul medicamentului. HII.vocala A rostita prelung sau cuvantul sanatate. boala. Cuvantul are puteri nebanuite si nelimitate. ca nu este in stare sa faca un anumit lucru si apoi sa te miri ca situatia nu s-a schimbat in bine.rinichiului. al saselea echilibreaza energiile rece si calda. ale splinei si pancreasului. insa va fi nevoie de timp. Prin urmare. Ai grija la zgomot! Sunetele tari/zgomotul reprezinta adevarate motive de boala. Secretul consta in a sti ce si cum sa rostesti. TRIAAH trateaza afectiunile umerilor si ale bratelor.tinute la distanta. sunt doar cateva dintre ele. de asemenea. pentru ca acel lucru ti se va intampla chiar tie. Chakra 5 . CHIU. HII. Acestia au ajuns la concluzia ca apa cristalizeaza diferit in prezenta unor mesaje diferite. Nu ii poti spune copilului sau prietenului ca este slab. HUU. Digestia . Chakra 1 . Cuvintele sunt precum sagetile. S-a observat faptul ca prezenta cuvintelor frumoase a facut ca apa sa cristalizeze in forme armonioase. Pe mai multe recipiente de apa distilata au fost atasate etichete pe care au fost scrise cuvinte si mesaje pozitive si negative. rabdare si multa munca. Un cuvant negativ va atrage dupa sine un alt cuvant negativ. Puterea nebanuita si nemarginita a cuvantului Terapia prin sunet/cuvant nu este o vorba in vant. Afectiunile respiratorii se amelioreaza cu ajutorul mantrei DOU-LAE. Ele sunt imbinari de sunete cu o anumita vibratie. Primele studii care au urmarit sa dovedeasca acest lucru au fost efectuate de o echipa de cercetatori americani si japonezi. probleme si sa fii fericit sau sanatos. HAA. precum si cele renale raspund favorabil la mantra GA-MO-AL.al inimii. agitatia. Nu este.vocala O rostita foarte deschis si prelung sau cuvantul cer.vocala I rostita preung sau cuvantul binecuvanteaza.meridianului Trei Focare. HUU. Nu poti sa te plangi de o anumita situatie si in acelasi timp sa speri ca ea se va rezolva. atragatoare. Durerea de cap. Apa are memorie. Am mai putea adauga hipertensiunea. in timp ce cuvintele negative au avut efectul invers: forme neomogene de cristalizare. Nu poti sa vorbesti si sa ti se vorbeasca despre ura.35 Raceala. rani sau te pot ajuta sa prosperi. Sunetele si chakrele Sunetele si chakrele Chakrele pot fi relaxate cu ajutorul unor vocale speciale si a cuvintelor. razbunare. Ajung la tinta.vocala U rostita prelung sau cuvantul minune. Cuvintele negative repetate chiar si fara intentia de a face rau nu vor putea avea decat rezultate negative. alergiile. SSS. Chakra 4 . CIU. gripa . Odata aruncate. Mantrele si sanatatea Mantrele ajuta. Pentru ca orice cuvant poarta in el o anumita incarcatura energetica. nu le mai poti intoarce. Chakra 2 . este lesne de inteles impactul lui asupra starii noastre de sanatate. O stare generala mai buna. Sunetul SSS corespunde plamanului. fara a avea reactii adverse. Le poti scoate ulterior din mediul/suportul in care s-au infipt. Primele 5 sunete detoxifica.sunetul corespunzator splinei-pancreasului.imbunatatita. mai bine sa prevenim decat sa tratam? Un lucru trebuie sa nu uiti: cuvintele pot vindeca. Chakra 7. ulcerul.

muzica ne incanta sufletul si. cu ceilalti. ea are. spunea ca muzica este Äsalvatoare³ si Änarcotica³. Intensitatea cu care se pronunta cuvintele sau sunetele este foarte importanta.36 respiratorii. o cale spre regasire Oana Maria Popescu. Adeptii acestui mod de vindecare alternativ cred ca muzica. in cazul acesta. Vibratiile lui curg de-a lungul traiectelor eroase si prin muschi. ci una profunda a fiecarei fibre din corpul nostru. Cuvantul inseamna. asupra corpului uman. . s-a optat pentu difuzarea unei muzici linistitoare. cu mediul inconjurator. Din acel moment. se pare. in locul celei care sporea gradul de tensiune a calatorilor. Poti sa crezi sau nu acest lucru. fara sa ne dam seama. Din acest punct de vedere. Psihologii demonstreaza ca o sonata claisca ne poate scoate din depresie. reprezenta un subiect foarte provocator: cum reuseste ea sa ne schimbe intr-atat incat. de ce ai tipa cand poti vorbi calm? De ce ai reprosa cand poti sa spui ce te deranjeaza intr-un mod matur? Cand vorbim despre vindecarea prin cuvant. care le resimte. Muzica. Muzica nu este doar o forma de distractie. Mai mult decat un mod de a ne incanta estetic. trista. Puterea sa vindecatoare Tehnica japoneza Tamado pleaca tocmai de la acest principiu. in acelasi timp. psihoterapeut specialist in hipnoza clinica. ne vindeca. doar o experienta auditiva si psihologica. muzica este utila in generarea de asociatii asemanatoare asociatiilor libere din psihanaliza. Emil Cioran considera ca Bach este Äsingurul argument pentru existenta lui Dumnezeu³. de aceea. Asadar. iti poate diminua anxietatile sau accesele violente. Aceasta pentru ca ea nu mai reprezinta. Cum se explica atunci efectul muzicii de relaxare? Simplu: vibratiile creierului nostru se adapteaza usor si natural la acele tipuri de armonie. cu cea baroca. cardiovasculare. relaxare si psihoterapie ericksoniana. Alege cuvintele pozitive. alt scriitor interbelic stralucit. Cel putin asa ne arata diferite experimente din toata lumea. pe cand altele ne pot lasa un sentiment apasator. Terapeutii Tamado spun ca ea are efect si asupra persoanelor cu deficiente de auz. ni se imbunatateste memoria. Ele au diferite frecvente si fiecare vibreaza intr-un fel anume. uneori. agresiva. Prin urmare. pentru multi influenta armoniilor sonore asupra noastra. ne referim fara nici cea mai mica urma de indoiala la intoarcerea la armonia cu noi insine. Nu este nevoie sa iubesti muzica pentru aceasta. si rol terapeutic. Efectul observat a fost uimitor: actele de vandalism si formele de violenta s-au diminuat simtitor. mai ales in anumite afectiuni. Alege sanatatea! Placuta. Spre exemplu. Desi. dar este limpede ca anumite tipuri de muzica au un efect pozitiv asupra noastra. Alege tonul bland. Tehnica este foarte originala: se aleg puncte de acupunctura asupra carora se asaza un diapazon. invatam mai usor sa vorbim in prezenta ei. adica a introspectiei si respectiv a identificarii unor tipare de relatie si comportament. frumoase. efectul poate fi chiar si acela de a adormi. Intr-un metrou din localitatea britanica Newcastle s-a inlocuit muzica moderna zgomotoasa. cat si scop terapeutic. efectele psihologice ale unei simfonii pot fi spectaculoase. nici macar sa o auzi. Ea are impact asupra emotiilor si a interactiunilor sociale. pentru unele persoane. social si fiziologic: ÄStilurile de muzica ce evoca emotii puternice sunt utilizate pentru obtinerea insight-ului. vorbeste despre importanta pe care o are muzica la nivel subiectiv. in cazul afectiunilor inimii aceasta trebuie sa fie sub medie. poate avea efecte curative. calde. in japoneza. armonizand energiile sale. sau romantica. Nu uita: suntem ceea ce gandim si ceea ce vorbim. Aceste fenomene fizice interactioneaza cu organismul nostru. ea este mai degraba un zgomot de fond. in interactiune cu corpul uman. Tonul face muzica. la fel si inteligenta spatiala sau concentrarea? Sunetele nu sunt ceva imaterial. Äacordand³ organismul. Äcalea sufletului³. Mihail Sebastian. se pare. avand atat scop diagnostic. Muzica te poate linisti.

rezulta particule incarcateelectric sau perechi de ioni si ruperea legaturilor moleculare.Din aspectele prezentate se desprind urmatoarele concluzii privind riscurile biologice generate de expunerea la radiatiile ionizante:‡ r a d i a t i i l e s i r adi at i i l e a u n o c i v i t a t e m a x i m a i n c o n t e x t u l i r a d i e r i i interne (patrunderea radionucliziior in organism prin inhalare sau ingestie). ele pot strabate intreg corpul.. o substanta cu efect Äantidepresiv´. Ca urmare. UNITATILE DE MASURA In ca de la sfarsitul secolului XIX su fost utilizate o serie de unitati de masura pentru definirea radiatiilor ionizante si a efectelor biologice produse. CARACTERIZAREA RADIATIILOR IONIZANTE Expunerea organismului uman la radiatiile ionizante poate ft urmata de aparitiaunor efecte biologice dependente de caracteristicile acestora: capacitatea de penetratie. 4. 8 cm).respectiv de capacitatea de ionizare.Spre deosebire de radiatiile corpusculare. muzica duce la cresterea imunitatii. In sprijinul ipotezei vine constatarea ca cea bazata pe ritmul de tobe sau flaut (ritmuri amerindiene sau celtice) are efect de reducere a stresului. Atunci cand ascultam muzica. De asemenea s-a constatat ca ascultarea muzicii duce la ridicarea nivelului de endorfine din creier. r a d i a t i a formata din fluxuri de electroni(cu sarcina electrica negativa). Din acest motiv se pare ca muzica este foarte utila in ameliorarea stresului. astfel ca majoritatea lor pot produce leziuni doar la nivelul tesutului cutanat.2.1 mm in aer sau tesuturi. c a r e reprezinta numarul de dezintegrari pe unitatea de timp (secunda) intr-un gram de rad iu sicorespunde la10 107. ‡radiatiile au o capacitate de penetrare care nu depaseste de rcgui . care in anul 1975 aufost supuse unor reformulari in cadrul Sistemului International de Unitati (Si Radioactivitatea Radioa ctivitatea sau activitatea unui radionuciid este definita prin viteza dedezintegrare a a t o m i l o r s a i .‡ r a d i a t i i l e e l e c t r o m a g n e t i c e i o n i z a n t e ( X s i ) d e t e r m i n a e f e c t e n o c i v e d e intensitate maxima in situatia iradierii externe. Radiatiile fotonice (X si )au capacitate de ionizare mult mai redusa.2 RADIATIILE IONIZANTE4. cea mai mare parte diniie ele fiind retinute in stratul cornos al pielii. Endorfinele sunt considerate hormonii fericirii si substante naturale anti-durere.. La nivel corporal. Muzica are efect calmant datorita asemanarii cu bataile inimii mamei. U n i t a t e a d e m a s u r a v e c h e e s t e C u r i e ( s i m b o l C i ) . si ca urmare pot firetinute in diferite tesuturi in functie de densitatea acestora. creste nivelul de serotonina. Capacitatea da ionizare a radiatiilor ionizante C a p a c i t a t e a d e i o n i z a r e a r a d i a t i i l o r i o n i z a n t e e s t e i n v e r s p r o p o r t i o n a l a c u capacitatea de penetratie: radiatiile corpusculare (cu exceptia fluxurilor ce neutroni carenu produc direct ionizare) au o foarte mare capacitate de ionizare deoarece elibereazaintreaga energie purtata in stratul subtire in care sunt retinute. aproximativ 0.Radiatiile ionizante sunt reprezentate de: ‡radiatiile electromagnetice fotonice (radiatiile X si radiatiile gamma) ‡fluxurile de particule atomice (radiatiile corpuscuiare) reprezentate de radiatia af o r m a t a d i n 2 p r o t o n i s i 2 n e u t r o n i ( r e s p e c t i v u n n u c l e u d o h e l i u ) .1. prin interactiunea cu substratul iradiat. DEFINITIE SI CLASIFICARE Radiatiile ionizante sunt radiatiile care au proprietatea de a ioniza materia asupracareia actioneaza deoarece la locui impactului ele cedeaza energiile mari pe care le poarta. Capacitatea de penetrare a radiatiilor ionizante Radiatiile ionizante corpusculare au o capacitate de penetratie redusa: ‡radiatiile a pot strabate doar distante foarte mici. fluxurile de protoni(cu sarcina electrica pozitiva) si fluxurile de neutroni (radiatii care nu producionizare directa).37 Multi specialisti sustin ca ritmul muzicii are un efect calmant datorita faptului ca ritmul muzical este oarecum asemanator cu bataile cardiace ale mamei pe care le aude fatul. prin expunerea partiala sau totala acorpului ia radiatia exterioara. radiatiile ionizante electromagnetice auo foarte mare capacitate de penetratie. 2 c m ( d o a r cele din categoria dure pot penetra pana ta cea.3 .

3 Bq. care corespundeabsorbtiei a 100 erg pe 1 g de substrat iradiat. iar la altitudinea de 17 km scaderea este de aproape 75%). electroni.In cadrul circumstantelor uzuale de expunere a colectivitatilor umane la radiatiileionizante. valoarea radioactivitatii aproape ca sedubleaza pentru fiecare 2 km altitudine.4.I n S i u n i t a t e a d e m a s u r a e s t e C o u l o m b / k i l o g r a m kg = 3 876 R. care la randul lor. este mai mic cu aproximativ 10%fata de poli. sol) sau prin iradiereinterna (de la radionuclizii patrunsi in organism prin inhalare sau ingestie).radiatiile cosmice nu constituie un factor de risc major deoarece nivelul expunerii este deaproximativ sievert pe an (in medie 10-12% din fondul radioactiv natural). Expunerea la radiatii iomzante Prima unitate pentru estimarea expunerii la radiatii ionizante a fost Rontgen(simbol R). sursele naturale contribuie cu aproximativ 87 % din doza receptata (figura 4. Sursele naturale de radiatii ionizante sunt reprezentate de radiatiil cosmice si deradiatiile telurice (terestre). in functie de latitudinea.03 pCi). Expunerea la radiatiile ionizante cosmice in transportu Centurile Van Allen (interioara si exterioara) sunt zone circulare care inconjoaraPamantul. care reprezinta doza de radiatie X sau gamma. Datorita originii aceste radiatii ionizate sunt denumite radiati}.Tabelul 4. i a r u n p r o c e n t m a i r e d u s r e z u l t a i n u r m a a c t i v i t a t i i s o l a r e . Tritiu-3 si BeriliuC a n t i t a t e a d e r a d i a t i i c o s m i c e c a r e p a t r u n d e i n a t m o s f e r a P a m a n t u l u i e s t e influentata de campul magnetic terestru: mai mare in vecinatatea polilor decat la ecuator.Utilizarea mijloacelor de transport aeriene. d a t o r i t a e f e c t u l u i d e e c r a n a l a t m o s f e r e i .Din punctul de vedere al iradierii populatiei.38 dezintegrari/secunda. in care intensitatea radiatiilor ionizante cosmice este deosebit de mare datoritaretinerii protonilor si a neutronilor sub actiunea campului magnetic .Unitatea SI (adoptata de Comisia Internationala pentru Masuri si Greutati in anul1975) este Bequerel (simbol Bq) care reprezinta 1 dezintegrare/secunda.D e a s e m e n i .inclusiv cele cosmice. neutroni si muoni cu energie joasa. in cazul patrunderii in organismul uman prin inhalarea sauingestie unor radionuciizi naturali ambientali. p o a t e d e t e r m i n a c r e s t e r e a m o d e r a t a a d o z e i d e r a d i a t i i i o n i z a n t e cosmice receptate de organismul uman. in contextul situational cotidian. care (in conditii standard de 0°C si 760 mm Hg) produce in 13cmmde aer uscat ioni negativi sau pozitivi a caror sarcinaelectrica este egala cu 1 unitate electrostatica. prin reactie in cascada. altitudinea sid u r a t a c r o a z i e r e i .Eventuale riscuri pentru sanatate pot fi generate de zborurile la foarte mare altitudine. Ele suntreprezentate In principal de fluxuri de particule protonice. Rezulta ca 1 Ci=10107. carereusesc sa ajunga pana la suprafata terestra.ca urmare. debitul ds expunere exprimat inRontgen ‡ Doza absorbita Poza absorbita reprezinta o marime care exprima distribuirea energiei absorbite inunitatea de masa a materialului iradiat.aer.Principalii nuclizi radioactivi cosmogenici sunt Carbon-14. respectiv 1 Bq =121003. determinat la nivelul marii. Acestia emit fotoni. In sistemul international actuai unitatea demasura este Gray (simbol Gy) si reprezinta absorbtia unei cantitati de energic de 1 Joule pe kiloqram de substrat iradiat .27 Ci (sau 1 Bq=27. fotoni si muoni cu energiiinalte RADIATIILE COSMICE SECUNDARE Doar o mica parte a radiatiilor cosmice primare poate penetra pana la suprafataPamantului deoarece in momentul patrunderii in atmosfera superioara interactioneaza cunucleii atomilor si moleculelor din aer generand radionuclizi secundari (radionuclizicosmogenici).4). determina producerea altor nuclizi radioactivi. intensitatea expunerii diminueaza pe masura descresterii latitudinii (nivelul deradioactivitate la ecuator.cosmice primare. dar de regula aceasta nu depaseste cateva zeci demicro gray (tabelul 4.1) RADIATIILE COSMICE RADIATIILE COSMICE PRIMARE Cea mai mare parte a radiatiilor cosmice provine din spatiul interstelar dinafaras i s t e m u l u i n o s t r u s o l a r . care determina iradierea naturala sau iradierea antropica a factorilor ambientalisi a organismului uman. Acestea pot determina iradierea externa (radiatiile gammaterestre) sau iradierea interna.Unitatea de masura veche este Rad (radiation absorbed dose). Organismul uman poate recepta variate doze de radiatii ionizante prin iradiere externa (de la surse dinafara corpului uman . in aceste conditii. importanta practica a dozei absorbite rezida infaptul ca efectul biologic este consecinta procesului de transfer energetic do la campul deradiatii catre materia in care se realizeaza absorbtia. i n t e n s i t a t e a r a d i a t i e i cosmice primare si secundare creste cu altitudinea. SURSELE lDE RADIATII IONIZANTE Sursele de radiatii ionizante sunt clasificate in doua mari categorii: naturale siantropice.

caracterizat printr-un continut de radiu-226 de 10-15 ori maa mare decatin sol). ca apa menajera.001 mSv/an). extragerea apei de la foarte mare adancime. . tratarea sau reciclareadeseurilor radioactive. Amploarea riscului de iradiere suplimentara. Uraniu-235. RADIATIILE TERESTRE Toate formatiunile geologice de pe Pamant contin cantitati variate de substanteradioactive naturale (radionuclizi naturali) a caror varsta corespunde varstei geologice aPamantului.extragerea minereurilor radioactive. unde predomina rocile bazaltice IRADIEREA NATURALA TERESTRA INTERNA I r a d i e r e a n a t u r a l a i n t e r n a e s t e c o n s e c i n t a p a t r u n d e r i i i n o r g a n i s m u l uman a elementelor radioactive din sol pe doua cai: ‡ prin ingestia radionuclizilor primordiali telurici prin intermediul apei sau aalimentelor.radon si thoron . l a p t e .Uraniu-238. ‡ prin inhalarea gazelor radioactive .2 mSv/an).provenite din sol. iradierea antropica poate fi ocupationala(profesionala) sau non-ocupationala (neprofesionala). ‡a r d e r e a p e t r o l u l u i i n c e n t r a l e l e e l e c t r i c e . medicina sauc e r c e t a r e s t i i n t i f i c a a d e t e r m i n a t c r e s t e r e a r a d i o a c t i v i t a t i i f a c t o r i l o r d e m e d i u s i a riscurilor pentru sanatatea comunitatilor umane. inunele procese semi-industriale (topitul inului si a canepei) sau ca factor terapeutic balneoclimateric. ‡cenusa de la centralele termoelectrice utilizata la fabricarea cimentului si a b e t o n u l u i ( u n e l e b e t o a n e pot contine pana la 80% cenusa de carbune). p e s t e ) p o a t e f i a m p l i f i c a t p r i n con centrarea elementelor radioactive in urma parcurgerii verigilor lantuluitrofic. Pentru populatie. inasemenea situatii . a caror concentratie este crescuta indeosebi in minele de minereu radioactiv sau celede mare adancime. poate ajunge ia un EDE cuprins intre 2x510í-22x410íSv pe an (0. l e g u m e r a d a c i n i . intr-o locuinta din beton E D E / l o c a t a r p o a t e a j u n g e l a valoarea de 7x510íSv pe an (0.07 mSv/an). desi este in curs deevaluare.03 mSv/an).a. obtinerea combustibilului nuclear si a energiei electro-nucleare. risculiradierii suplimentare apare prin consumarea produselor alimentare cultivate peterenurile fertilizate cu ingrasaminte chimice fosifatice sau datorita depozitariifosfogipsului (deseu rezultat in urma procesului de obtinere a ingrasamintelor fosfatice. aspect datorita caruia au fost denumite radionuclizi primordiali. IRADIEREA NATURALA TERESTRA EXTERNA Iradierea externa este produsa de radiatiile gamma emise in timpul dezintegrariiradionuclizilor primordiali sau a descendentilor acestora. e x t i n s a d e l a 2 0 0 0 0 l a 6 0 0 0 0 k m . EXPUNEREA OCUPATIONALA Expunerea ocupationala se produce in timpul prestarii unor activitati profesionalecare implica contactul cu diferite surse de radiatii ionizante ‡industrie .In functie de circumstantele de expunere. producerea fertilizantilor fosfatici.2 mSv/an). Intensitatea expunerii depindede concentratia elementelor radioactive din scoarta terestra. Marea lor majoritate au semi-viata(timpul de injumatatire) de ordinul milioanelor de ani (tabelul 5).02.39 terestru.2. A c e s t i r a d i o n u c i i z i p o t a c t i o n a a s u p r a o r g a n i s m u l u i u m a n p r i n d o u a circumstante de expunere: iradiere externe si iradiere interna.R a d i o n u c l i z i i p r i m o r d i a l i i m p r e u n a c u p r o d u s i i d e d e z i n t e g r a r e r a d i o a c t i v a determina existenta fondului radioactiv natural terestru a carui radioactivitate este relativc o n s t a n t a . valoarea Äde locuinte din lemn este de 3x410Sv pe an (0. Amploarea riscului datorat consumarii produselor alimentare( c e r e a l e . Centurainterioara. Radiu-226. SURSELE ANTROPICE DE RADIATII IONIZANTE Utilizarea radiatiilor ionizante in numeroase activitati industriale. ‡folosirea rocilor fosfatice de origine sedimentara (care contin concentratii multm a i m a r i d e s i p r o d u s i i s a i d e d e z i n t e g r a r e d e c a t s o l u r i l e n o r m a l e ) p e n t r u obtinerea ingrasamintelor complexe de sinteza NPK. Potasiu-40 s. este formatad i n p r o t o n i . Thoriu-232. fiind mai mare in teritoriile incare exista depozite naturale mai mari de uraniu si toriu. extractia titeiuluisi a gazelor naturale. arderea combustibililor fosili. p r i n c a r e p o a t e r e z u l t a u n n i v e l d e iradiere caracterizat prin EDE de 1x610íSv pe an (0. dar si locuintele si cladirile situate deasupra pivnitelor sauspatiilor tehnice insuficient ventilate ‡arderea carbunelui pentru producerea de energie. c a r n e . prin comparatie. ‡utilizarea apelor geotermale pentru incalzirea locuintelor. sistemele de semnalizare non-electrica. a carei localizare variaza de la cateva sute la cateva mii de km. e s t e a l c a t u i t a d i n electroni. proces care poate determina pentru populatia din jurul centralelor termice receptarea EDE ( echivalentuldozei efectiv) de pana la 2x41 sievert pe an (0. desimetria si defectos copianon-distructiva. i a r c e a e x t e r i o a r a .

Atata timp cat materialele radioactive exista oriunde in natura. se pot fixa in plamani si iradia tesuturile. minereul de fosfor contine radiu. Deoarece materialele de constructii sunt extrase din pamant. 5. Dezintegrarea radonului duce la formarea altor atomi radioactivi care.46mSv. t o m o g r a f i e c o m p u t e r i z a t a ) . de cele mai multe ori in concentratii foarte mici. unele aparate sauinstalatii de uz casnic si poluarea radioactiva a factorilor de mediu.Marimea riscului datorat procedeelor medicale care implica surse de radiatii esteconditionata de intensitatea dozei receptate (mai mare in timpul radioscopiilor). Este emis de sol si roci la suprafata pamantului si dispersat in atmosfera daca nu intra in interiorul cladirilor. p r i n c i p a l e l e m o d a l i t a t i d e e x p u n e r e l a r a d i a t i i l e ionizate sunt iradierea medicala in scop diagnostic sau terapeutic. este inevitabil ca acestea sa nu se ragaseasca si in apa si mancare. Un alt exemplu de industrie ne-nucleara este generarea de electricitate de catre centralele electrice pe carbune care au ca rezultat nedorit si neintentionat eliberarea de materiale natural radioactive din carbune. fiind de doua ori mai mult in corpul unui barbat tanar fata de o femeie in varsta. . Unele alimente. sub 0. 2.i m a g i s t i c a ( r a d i o s c o p i i . Dozele de radiatie variaza in functie de rocile si solul zonei geografice cat si a tipului de materiale de constructie folosite dar media anuala globala este de 0.Pentru populatie. se gaseste in roci si sol. Alimentatia. Doza globala anuala medie este de 1. 3. spre exemplu. Radiatia cosmica ajunge la noi prin atmosfea pamantului. Potasiul-40 variaza in corp in functie de masa musculara. r a d i o g r a f i i . 4. in zone cu concentratii mari de radon. Doza globala medie pe an este de 0. cea mai importanta sursa de expunere este iradierea medicala. Radonul este un gaz natural radioactiv care provine de la uraniul care este raspandit in crusta pamantului.39mSv. radioterapia afectiunilor neoplazice. ducand la o doza globala medie anuala de 0.6).23mSv. Crusta pamantului este constituita si din materiale care sunt natural radioactive. care se regaseste in concentratii mari in steril. dozele pot fi de cateva ori mai mari. De exemplu. medicina nucleara {diagnostic cu izot opi radioactivi). analize prin activare radioactiva. Acestea ajung in aer si transferate catre populatie prin intermediul alimentelor. Asa se intampla si cu thoriul. acarei contributie la realizarea iradierii externe a intregului corp depaseste 49 procente(tabelul 4. Uraniul. iar oamenii sunt iradiati atat in interiorul locuintelor cat si in afara lor. provenind o parte de la soare si o parte de la alte surse de energie din galaxia noastra sau din afara ei. o data inhalati. caz in care concentratiile pot creste.40 ‡m e d i c i n a . Un exemplu il constitue prelucrarea minereurilor continand materiale radioactive pe langa elementul pentru care sunt extrase. carbonul-14 si potasiul-40. f i z i c a a t o m i c a ( c i c l o t r o a n e s i acceleratori de particule). varsta (maimare la copii) sau starea fiziologica (riscul este mai mare in perioada de sarcina Sursele de radiatie naturale 1. zona iradiata (maduva hematopoetica si gonadele au radiosensibilitate mai mare). ele pot fi usor radioactive.001mSv. Industiile ne-nucleare pot tehnologic concentra materiale natural radioactive.3mSv dar. Doza globala medie anuala este totusi mica. EXPUNEREA NON-OCUPATIONALA P e n t r u c o m u n i t a t i l e u m a n e . Potasiul-40 in particular constitue o sursa majora in iradierea interna dar mai exista si altele. de exemplu nucile braziliene si stridiile concentraza materiale radioactive de asa maniera incat consumatorii de cantitati importante pot primi doze semnificativ peste media obisnuita. sterilizarea produselor hematologice. tehnici de datare cucarbon-14 sau potasiu-40 (pentru determinarea varstei unor materiale sau specii biologice).o b t i n e r e a m a r c h e r i l o r r a d i o a c t i v i . ‡c e r c e t a r e .

.0005mSv. SURSE DE RADIATII Orice corp. aparate de iluminat.3mSv. Alte boli pot fi diagnosticate folosind razele gamma emise de materiale radioactive introduse in corpul pacientului prin injectare. Aceasta detecteaza radiatia gamma si produce o imagine care ofera informatii privind starea de sanatate a tesutului. se numeste sursa de radiatii. Radiatia este folosita in medicina in doua moduri distincte: pentru diagnosticarea unor boli sau unor vatamari si pentru distrugerea celulelor canceroase. Din consideratiile de mai sus. Aceasta tehnica se numeste medicina nucleara. Pe carcasa sursei se va inscriptiona tipul de sursa (izotopul) si activitatea. Radiatii ale produselor de larg consum. Cel mai cunoscut mod de diagnosticare este radiografia folosirea radiatiilor X care trec prin pacient si formeaza o imagine pe un film. pentru a reduce doza incasata de tesutul sanatos inconjurator. care inglobeaza o cantitate suficienta de nuclizi radioactivi. sursa se numeste deschisa sau inchisa. emise de cobalt-60 sau alte surse similare. 7.41 Sursele de radiatie artificiale (man-made) 6. celelalte fiind practic absorbite de invelis. ceasuri luminiscente dar si de la radioactivitatea naturala. Acestea sunt orientate cu foarte multa grija. inghitire sau inhalare. Dupa cum materialul radioactiv este sau nu in contact cu exteriorul. Pentru public. Reactoarele nucleare si industria aferenta obtinerii si transportului combustibilului nuclear elibereaza cantitati mici de materiale radioactive la fiecare treapta a ciclului urmat de combustibilul nuclear. Doza globala anuala medie este extrem de mica 0. Materialele radioactive sunt alese asa incat sa se localizeze preferential organul vizat sau partea de corp de interes. Pentru a urmari distributia sau curgerea materialului radioactiv se foloseste camera gamma. Medicala. de cele mai multe ori din directii diferite. Folosirea iradierii medicale constitue de departe cea mai mare sursa artificiala de radiatie la care este expus publicul. rezulta ca pentru sursele inchise este de luat in considerare numai componenta gamma. natura bolii cat si stadiul acesteia din urma. incapsulat sau nu.008mSv. doza globala anuala medie fiind de 0. Asigurarea unor doze mari dar localizate se mai poate obtine si prin folosirea unor substante radioactive (solutii sau mici cantitati de material solid) inserate temporar in interiorul tesuturilor afectate de cancer. doza globala anuala medie este de 0. caz in care sunt folosite fascicule de raze X sau gamma de energie mare. C. 8. cum ar fi detectorii de fum. de exemplu a fitilelor din lampile cu gaz (impregnate cu nitrati de ceriu si thor pentru a mari luminozitatea). Cancerul poate fi tratat prin radioterapie. Mici doze de radiatie sunt primite de la bunuri de consum generatoare de radioactivitate artificiala.

produce o ionizare dependenta de tipul si energia particulei. materialul activ este un amestec intre izotopul radioactiv si cel stabil. CONCEPTUL DE DOZA Deplasarea unei particule incarcate. deci nu exista o corelatie intre activitate si masa ori volumul sursei. D. mai ales la sursele obtinute prin iradiere. in proportii dependente de procesul de fabricatie.42 *De regula. notiunea de doza absorbita (D). 1 Gy = 1 j / 1 Kg Efectul biologic diferind puternic de la un tip la altul de radiatie. notiune care reprezinta cantitatea de energie cedata de radiatie / Kg. cu urmatoarele valori orientative : F 1 Tip radiatie Gamma . intr-un mediu. materie. in acest sens. s-a introdus notiunea de echivalentul dozei doza echivalenta ( H ) sau H=FxD unde F este un factor de pondere a radiatiilor. EFECTUL RADIATILOR ASUPRA SUBSTANTEI . Se introduce. Unitatea de masura se numeste gray (Gy).

. maci 200 Gy. 1 Sv = 1 j / 1 Kg corp Se tolereaza. Doza precum si echivalentul biologic sunt marimi cumulative in timp si pot fi usor rescrise sub forma: D = (dD / dt) x t H = F (dD / dt) x t unde debitul este o marime proportionala cu fluxul de particole incident.ul ( röentgen equivalent man ). 1 rem = 1 /100 Sv Este de evidentiat faptul ca aparatele de masura cu citire instantanee indica. proportionalitatea efectelor biologice cu timpul de expunere. de fapt. Pentru exemplificare se dau. mamifere 6 z10 Gy. vertebrate inferioare 10 ÷ 15 Gy. debitul dozei . Efectul concret este dependent de complexitatea organismului. de asemenea. dozele considerate letale pentru diverse organisme: spori 10 kGy. Se evidentiaza. rem . adica variatia in timp dD / dt .43 3 10 20 Neutroni rapizi Neutroni lenti Alfa Unitatea de masura se numeste Seavert ( Sv ). mai jos. in acest fel.

aceste gaze provoaca leziuni în special la nivelul cailor respiratorii superioare si în plamâni. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste poluarea aerului prin prezenta unei substante straine. Sursele principale de poluare a aerului sunt cele artificiale. hidrocarburile. solventii organici etc. . Întrucât calea de patrundere în organism este cea respiratorie. ca oxidul de carbon. doza incasata la diferite distante. Poluarea poate fi simpla când este cauzata de un singur poluant. Aceste elemente de impurificare sunt raspândite permanent în aer. Ajunse în atmosfera. gazele naturale. de componenta chimica a lor. oxizii de azot etc. La ardere atât carbunele. putreficatii etc. Aceste gaze pot influenta la nivelul portii de patrundere ori asupra unui anumit organ sau sistem. care poate avea efecte nocive sau poate produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului. procese industriale. Resursele principale de energie sunt carbunele. Pentru Co60 se calculeaza debitul dozei efective in aer (fara atenuare) la distantele 1m si 6m: Activitatea (mCi) Activitatea (Bq) Debitul dozei efective la 1m (mSv/h) Debitul dozei efective La 6m (mSv/h) 0. În al doilea rând. limita acceptata a dozei efective este de 1mSv pe an.025mSv pe saptamana.44 Iradierile ritmice. aceste gaze pot patrunde în organismul uman în special pe cale respiratorie. ceea ce conduce la 0. cât si petrolul elimina produsi poluanti. de durata de expunere a omului etc.3 13 Pentru personal expus profesional se admite o doza efective de 20mSv pe an. procese de descompunere a substantelor organice care au loc în natura.37 3. În primul rând. Pentru public.004 0. dar si pe cale digestiva sau pe cale cutanata. prin actiune locala se deosebesc gazele iritante. sau mai frecvent complexa cum se întâlneste în apropierea întreprinderilor industriale sau în zone urbane aglomerate si cu circulatie intensa de autovehicule. provenind din procesele naturale (fermentatii.) sau din activitatea oamenilor. mai importante fiind procesele de combustie. termice sau mecanice).4 10 100 1000 0.13 1. Gazele toxice rezulta de asemenea din diferite. sunt gaze cu actiune toxica generala.04 0. iar efectul lor nociv depinde de concentratia. Gazele toxice pot patrunde în aer în cantitati diferite. cu pauze de refacere. sunt mai usor tolerate. petrolul si derivatii sai. pentru cateva valori ale activitatii. ca SO2. Procesele de combustie reprezinta una din sursele principale de poluare a aerului (obtinerea energiei electrice. Mai jos se exemplifica. transportul si industria. Sursele de poluare a aerului atmosferic pot fi naturale si artificiale.7 37 0.

SO2 poate fi oxidat în SO3 care. sistematizarea centrului populat. prost ventilate si cu circulatie mare produsii de impurificare care se afla în gazele de esapament pot atinge concentratii mari. de felul procesului de ardere. De componenta materialului de constructie si de modul cum are loc arderea depinde componenta în substante nocive a fumului si gradul lui de nocivitate. concentratia si timpul de actiune a lor. iar transportul auto sau aerian .45 Un poluant al aerului îl reprezinta fumul. . O serie de hidrocarburi si alti produsi organici eliminati prin gazele de esapament ale masinilor si de la anumite întreprinderi se oxideaza în atmosfera sub actiunea razelor ultraviolete. Pe strazile înguste. spatiile verzi si suprafetele acvatice. Datorita acestui fapt ele exercita o actiune iritanta foarte puternica asupra conjunctivei si asupra cailor respiratorii. relieful. Poluarea aerului este de obicei produsa de un complex de substante cu diferite actiuni asupra organismului. Sedimentarea reprezinta precipitarea pe sol a substantelor de impurificare. Dezvoltarea accelerata a industriilor a adus la cresterea numarului si a concentratiei elementelor de impurificare a aerului. amoniacul. Produsii de impurificare ajunsi în atmosfera pot sa se gaseasca într-o stare neschimbata. Produsii eliminati de diferite surse în aerul atmosferic îsi scad treptat concentratia datorita fenomenului de autopurificare a aerului. În acest sens exista: . iar în unele cazuri pot produce si o serie de reactii chimice. ci si o suma de alti factori. Actiunea cronica sau de lunga durata este o influenta a poluantilor în concentratii moderate timp îndelungat. nocivitatea carora variaza în functie de componenta si concentratia lor. Se elimina la procesele de ardere. Poluantii atmosferei pot fi clasificati în functie de actiunea lor asupra organismului sau în functie de starea lor de agregare. bioxidul de azot. Aceste gaze contin hidrocarburi. Actiunea acuta se manifesta prin alterarea starii sanatatii sub influenta în timp scurt a unor niveluri ridicate de poluare a aerului. în industrie sau diferite mijloace de transport. Pulberile si gazele pot fi eliminate în atmosfera la orice etapa a procesului tehnologic. datorita activitatii oamenilor. Actiunea directa este caracterizata prin efectul patogen al poluantilor în functie de natura. Cu cât arderea este mai completa. cantitatea de impuritati din aer este mult mai mare decât în teritoriile nepopulate. Întreprinderile industriale reprezinta sursa cea mai importanta de impurificare a aerului din centrele populate. fiind mai înalt în localitatile care utilizeaza carbune sau produse petroliere. Încalzirea locuintelor impurifica aerul cu fumul rezultat la arderea combustibilului. Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii poate fi acuta si cronica. fiind format din particule în suspensie (cenusa. gaze si vapori de apa. grupa în care intra pulberile netoxice si o serie de gaze si vapori. dintre care cei mai importanti sunt bioxidul de sulf. formând acid sulfuric cu actiune foarte iritanta. Gradul de impurificare în acest caz depinde de calitatea combustibilului folosit. poate sa se dizolve în picaturi de ceata.cu gaze de esapament. oxid de carbon s. un sir de produsi. iar substantele capatate au o putere de oxidare mare. De exemplu. dintre care cei mai importanti sunt: factorii meteorologici. clorul. În mecanismul impurificarii si autoimpurificarii aerului din centrele populate intervin nu numai sursele cu caracteristicile lor. care le schimba structura si proprietatile. Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. gaze sau fum. Ele impurifica aerul cu pulberi.a. în functie de tipul si de cantitatea combustibilului folosit. Componenta fumului de la întreprinderile industriale este foarte variata. În atmosfera centrelor populate. care este compus din doua procese: sedimentare si diluare. funingine). la încalzirea locuintelor. Diluarea se înfaptuieste în aer cu atât mai bine cu cât produsii de impurificare difuzeaza mai puternic. Transportul feroviar impurifica aerul cu produse de combustie. Sursele de impurificare chimica degaja în atmosfera centrelor populate. Componenta lui este foarte variata. cu atât si produsii care intra în compozitia fumului sunt într-o cantitate mai mica. în cazul umiditatii mari.poluanti iritanti. Prezenta în aerul atmosferic a acestor produsi cu putere de oxidare mare a creat posibilitatea de a folosi puterea oxidanta a aerului ca indicator al impurificarii aerului din centrele populate.

.poluanti alergizanti. kadmiul. monoxid de carbon. oxid si bioxid de carbon. Îndeosebi s-a înrautatit componenta chimica a atmosferei si mediului aerian din sfera de productie a omului în conditiile progresului tehnico-stiintific. naturali. substan e în suspensie (în apele -de euri cu con inut de fosfogips. amoniac. unele amine de natura anorganica (arsenul. de origine vegetala (polen). oxizii de fier etc. Emisiile sunt substan e eliberate în atmosfer de c tre uzine. aldehide. Stabilitatea lor în aer este determinata în special de marimea particulelor. dintre care cei mai importanti sunt oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat. asupra radiatiilor luminoase. destul de pronuntata a gazelor. . Cu totul alta se observa din partea factorilor chimici artificiali ai mediului aerian. cele mai mari sedimenteaza repede. Iat câteva exemple de factori poluan i de origine chimic : -oxizi de sulf. uree. fier i uzate).) sau de natura organica (hidrocarburi aromatice. Aerul atmosferic se caracterizeaza printr-o componenta constanta. . produse de descuamare). cât si la ambalarea si prepararea unor medicamente. alcooli etc). mercurul. fosfor. curativo-profilactice se aplica standardele de stat (STAS). oxizi de azot. artificiala (emanati de unele ramuri ale industriei chimice: industria farmaceutica. în care sunt date concentratiile maxime admisibile (CMA) ale noxelor. pentru copii. poluantii pot fi clasificati în 2 grupe: . Este cunoscuta actiunea produsilor poluanti asupra microclimatului. se pot degaja vapori toxici. în aerul din zona de lucru a încaperilor farmaceutice. . kobaltul. De exemplu. a aerului din încaperile de locuit. care pot fi de natura organica (hidrocarburile policiclice aromatice. iar cele mici persista mult timp în atmosfera. asupra conditiilor de viata.aerosoli.poluanti toxici sistemici. asupra radiatiilor ultraviolete. de natura anorganica (bioxid de sulf. Componenta lor e foarte diversa si numarul lor sporeste permanent. Aceste substan e se r spandesc pretutindeni. gaze si praf medicamentos atât în procesul de transportare si pastrare. . . epoxizii). asupra plantelor.grupa cuprinde cele mai diverse substante chimice poluante. fosforul.c zând din nou sub forma de particule si mai fine decât poluarea atmosferica mâsurabilâ în locurile de emisie. hidrogen sulfurat. fluorul) sau substante organice (pesticidele organo-fosforice si organoclorurate). oxizi ai azotului etc. fluoruri. animala (par. Dupa starea de agregare.gaze si vapori . Pentru aprecierea componentei chimice si a gradului de poluare a aerului atmosferic. sociale. sulfa i. reprezentati prin particule solide sau lichide. compu i organici volatili i pulberi în suspensie emisii în atmosfer (ex:poluarea pânzei freatice din zona Ploie ti cu produse petroliere reziduale) -cloruri.46 poluanti fibrozanti ca bioxidul de siliciu. industria maselor plastice etc). cetone.poluanti cancerigeni. dispersate în mediul gazos. Factorii chimici contribuie i ei la poluarea aerului. cenu a de pirit i alte de euri industriale specifice (depuneri pe sol). cromul. azota i. grup care cuprinde un mare numar de elemente anorganice (plumbul. Actiunea indirecta a poluarii aerului asupra sanatatii se caracterizeaza prin modificarile de mediu sub influenta poluantilor care se reflecta asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata. selenul si sarurile lor) sau de natura minerala (azbestul). asupra animalelor.începând cu bronsitele profesionale si starile alergice si terminând cu neoformatiunile maligne. amoniu. Substantele chimice nocive pot favoriza aparitia diverselor boli .poluanti toxici asfixianti. Factorii chimici ai mediului înconjurator se împart în naturali si artificiali.

La acestea se adauga fumul si particulele fine de praf. cateva zile fara apa. goniti de criza de timp. bronhiole). Ozonul. cardio-vascular si nervos. trahee. Concentratia acestui gaz in atmosfera variaza cu altitudinea. contribuind astfel la recuperarea si consolidarea sanatatii fizice si psihice. din zona muntoasa. Este foarte importanta calitatea aerului pe care-l respiram. prin respiratie diafragmatica (sa punem la lucru diafragma. . Aerul bogat in ozon. in influenta favorabila exercitata asupra metabolismului celulei nervoase facilitand somnul si relaxarea. In contextul vietii trepidante. intr-un mediu cat mai putin poluat.47 Compozitia chimica normala a aerului in compozitia chimica a aerului. care-l vor da afara din corp prin expiratie. iar mijloacele si caile de acces ale aerului spre aceste spatii altereaza mult din proprietatile terapeutice ale aerului proaspat. ampla. se remarca doua categorii de elemente: unele care se afla in mod constant si altele care se gasesc numai in mod accidental. un adevarat filtru protector al pamantului. in aprox. argumente ce pledeaza pentru cura de aer din zona alpina in tratarea diverselor afectiuni ale aparatului respirator.). Efectul benefic al ionilor negativi asupra organismului rezida in facilitarea procesului de hematoza la nivelul membranei alveolocapilare. gazele rare (heliu. Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase. De ce aerul este atat de important ? Pentru ca el contine oxigen. argon. de aceea este bine sa respiram pe nas si sa-l ferim de infectii. Este periculos atat fumatul activ. in comparatie cu zonele de ses. Dusmanul modern cel mai aprig al aerului din incaperi este fumul de tutun. oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui. Cura de aer se poate practica fie in repaus. Zilnic.95%). sub influenta carora moleculele diferitelor substante din aer devin ioni negativi sau pozitivi. Acest aer contine din abundenta oxigen si ioni negativi. Acest schimb se realizeaza rapid. rezulta bioxid de carbon. gura. traumatice ale mucoasei tractului respirator. au loc reactii chimice vitale. elemente nocive datorita poluarii atmosferei pamantului nostru. in zonele muntoase gasindu-se mari cantitati de ozon. pe cand ozonul (1-2 mg la 100 m3). care au efecte iritative. langa mari si oceane. cat si contaminarea celor nefumatori din jurul nostru. In natura. Aerul este esential pentru viata. Nasul poate filtra acest praf. muschiul abdominal in respiratie) si cat mai multa miscare fizica. exercita un efect stimulant asupra organismului. uneori. un minut. pe langa oxigen si hidrogen. neon. putand oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni patogeni. Aerul contine. xenon etc.09%). a radioactivitatii din sol. care il vor duce mai departe la toate celulele organismului. umezit si incalzit la temperatura corpului. pieptul in fata. In contextul civilizatiei moderne de astazi. pe care tot globulele rosii il transporta la plamani. bronhii. aerul se ionizeaza sub actiunea radiatiilor cosmice. el ajunge in cele mai mici camarute ale plamanilor. oxidul de carbon (1-15 mg la m3) se gasesc in proportii variabile. a padurilor. exercita influente benefice asupra organismului omenesc. Aerul. spatele drept. Concentratia maxima a ozonului se afla la aproximativ 30-35 km. stand intr-un mediu natural. omul petrece mai mult de jumatate din viata in spatii inchise. Oxigenul se poate obtine numai prin respiratie. este filtrat. Elementele constante ale aerului. a descarcarilor electrice din atmosfera. La nivelul acestora. amenintand viata. vaporii de apa.oxigen si bioxid de carbon. Cand inspiram aerul in plamani. respirand profund. In final. In urma lor.000 de litri de aer.03%). Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi. care patrunde pe caile respiratorii (nas. fie efectuand complexe de exercitii fizice simple destinate atat tonifierii musculare implicate in respiratie. La nivelul acestor capilare se realizeaza schimbul de gaze . caci este un produs rezidual. Este bine sa ne ajutam respiratia intr-o postura (pozitia corpului) corecta: umerii pe spate. se gasesc in proportii aproape fixe. prin plamanii nostri trec 10. ci este necesar sa afectam 10-15 minute de cateva ori pe zi unei gimnastice respiratorii sistematice. cat si a musculaturii corpului in general. crescandu-i rezistenta la frig si la actiunea substantelor toxice. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana. si azot (78. uitam ca pentru a ne pastra o sanatate viguroasa nu este suficient doar sa respiram. bioxid de carbon (0. unde alcatuieste ozonosfera. amoniacul. tot sangele trece prin plamani. azot si. numite capilare. oxigen (20. care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte mici. prin imbracaminte lejera. Aerul contine si praf. insa numai cateva minute fara aer. profunda. si avand efecte oxidative si bactericide. cu consecinte grave asupra sanatatii. gaz albastrui cu miros intepator. numite alveole.

Efecte: la animale i om. molu te. Concentra iile naturale se situeaz între 0.150 mg/. ‡ Poluarea cu compu i ai fosforului(greu solubili.5 mg/l în apa potabil . procese de galvanizare. Concentra ia fosfa ilor în apele menajere urbanevariaz între 20 . Cele mai toxice sunt pesticidele din categoriahidrocarburilor clorurate i compu ii organofosforici. amoniac). motorin . bitum. reduc permeabilitatea membranelor cellular e i împiedic formarea enzimelor. pl mâni. Surse : transportul maritime i fluvial. iar procesul de concentrare pe diferitele niveluri ale lan urilor trofice este intens. unele biodegradabile.002 mg/l în apa de mare i între 0.i zooplanctonul.003 . CMA admise în apa potabil pentru pesticidele dintr-o singur clas este de 0. Surse : industria textil . lubrifian i si agen i de cur ire.001 mg/l.5 mg/l. altele cu grad ridicat de persisten i nive ridicat de toxicitate .2 mg/l în apele continentale. industria prelucr toare. iar din apele de suprafa trebuie s lipseasc cele organofosforic e i nitroderiva ii. hidrocarburi grele (asfalt. antrenate de iroire sau ca urmare a r spândirii lor prin aviatia utilitar . azoti i. Surse artificiale :fertilizatorii agricoli i influen ele urbane. Concentra iile naturale în apa de mare sunt de ordinul a 0.‡ Poluarea cu compu i ai azotului(azota i. Surse:industria chimic . rinichi i oase. Anual ajung în apele oceanice 10-15 milioane tone de hidrocarburi u oare (kerosen. i unele activit i urbane. Efecte: Mercurul i deriva ii acestuia sunt slab biodegradabili. distrug fito. Efecte determin eutrofizarea apelor lacustre. Efecte : limiteaz oxigenarea apelor. diverse categorii de uleiuri). se men in ca emulsii (40%). Compu i imercurului afecteaz creierul. La om produce anemi i i saturnism.0. Surse natural :descompunerea substan elor organice care con in azot.Emisiile totale de mercur sunt evaluate la 3625 t/an. Surse:procese tehnologice care includ acest metal i care se desf oar în mediu lichid (prelucrarea galenei în flota ii. persisten i). pe ti). ± Poluarea cu plumb. Pentru cele organoclorurate CMAeste de 0. unele insecticide i fungicide.1 mg/l în apa potabil . crustacei. produce paralizii. solven i folosi i în procese de degresare sau cur ire). malforma ii i sterilitate. .3 µg/l. ± Poluarea cu mercur. benzine. Efecte: la animale i om este acumulat în ficat. Efecte: produc spume care limiteaz schimbul de oxigen. ‡ Poluarea cu pesticide. refriger ri). ‡ Poluarea cu produse petroliere . iar CMA este de 0. omoar pe tii Poluarea cu substan e tensioactive (detergen i) . unele insecticide (ex.precum i pulberi sedimentabile antrenate în hidrosfer (25 000 tone/an numai pentruAtlanticul de Nord). CMA la fosfa i este de 0. cele destinate ân arilor)sunt împ tiate direct pe suprafa a apei.003-0. activit ile menajere si utilitare. sau formeaz o pelicul pe interfa a aer-ap (20%)1. iar la concentra ii de 100 ppm distrug cele mai multe animale din zona litoral sau de mal (viermi. ‡ Poluarea cu substan e cu grad ridicat de toxicitate . schelele de foraj continental i marin.48 Poluarea chimic Constituie forma cea mai frecven i mai intens de poluare a apelor i se produce cu o mare varietate de substan e. Pesticidele pot s ajung direct în râuri. Produsele petroliere ajunse în ap sedimenteaz (40%). arderea diferitelor categorii de de euri. Surse artificiale:îngr mintele cu azot i apele uzate. orbire. inim i creier. a piel riei i coloran ilor.

emailate. Fe. nu se pot stabili masuri eficiente de protectie.modific gustul (amar).Aceste substan e au un grad redus detoxicitate sau nu sunt toxice.Surse:din ape reziduale industrial i din pesticidele cu arsen.05 mg/l în apa potabila i de 0. iar altele sunt introduse numai prin poluare (Cu. sau realizate din policlorur de vinilin sau polietilen . .01 mg/l în apa potabil . dupa natura chimica.Efecte efecte toxice cumulative pentru rinich i i ficat. produse de acestea. litosfera.CMA este de 0. Fierul (sulfa i. CMA este de 0. In functie de provenienta. metalurgic . poluanti agricoli poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urban . chimic .Blocheaz ac iunea unor enzime. Manganul . termoenergetic .Favorizeaz dezvoltarea ferobacteriilor. sufoc ri. cancer pulmonar i cutanat.acumulatoar e i baterii). compusi ce afecteaza solul. acestia se impart in 3 mari categorii: a. dupa proprietati: solubilitate. . c.49 ± Compu ii arsenului(trioxidul de arsen. nici una din clasificarile prezentate nu este satisfacatoare. compusi ce afecteaza procesele din atmosfera. CMA pentru apa potabil iîn apele naturale din categoria I . Deoarece unul si acelasi compus poate prezenta diferite modalitati de actiune. Mn).01 în apele de suprafa . Cuprul . precum si a efectelor nocive asupra vietuitoarelor. Surse:industria (minier . unghii i piele. dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic. CMA este de 0. agricultura (îngr minte i pesticide) i toate procesele care produc materiale zincate. biodegradabilitate. Sub aspectul nocivitatii este necesara insa o ierarhizare a surselor si agentilor de poluare. În concentra ii de 8 mg/l în sânge provoac icter i afec iuni renale severe. hidrosfera. culoarea (alb struie) i turbiditatea. .3 mg/l. Zn).1 O ton poate acoperii cu o pelicul molecular fin pân la 12 km2 de ap .1µg/l pentru apa potabil i 0. silica i) modific gustul (astringent). poluanti industriali b. ± Cadmiul. Efecte: se acumuleaz mai ales în p r. determin paralizii.05 mg/l în apele de suprafa . ‡ Poluarea cu substan e chimice indezirabile. cadmiate. dupa compartimentul contaminat: atmosfera. f când-o improprie pentru consum. arseni ii i arsenia ii). i culoarea(galben .înso e te poluarea cu Fe i determin modificarea gustului (s lciu) i culorii (cenu ie) CLASIFICAREA POLUANTILOR Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare: .a este de 0.portocaliu sau ro iatic în concentra ii ridicate). fosfa i. Unele dintre substan ele indezirabile se g sesc în mod natural în ap (Al. dar produc modificarea propriet ilor fizice i organoleptice ale apei. Fara cunoasterea surselor si a agentilor poluanti. care au efect corosiv asupra obiectelor metalice.

Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.aceasta atingandu-se la o expunere de 10-12h Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar dacaconcentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb.Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon. monoxidul de carbonformand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb).Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani. a elementelor infestate de catre subiectii umani sauanimali. fizica. Acest proces diminueaza capacitateahemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului dec a r b o n a s u p r a s i s t e m u l u i r e s p i r a t o r . Poluarea electromagnetica apare în locurile în care anterior au fost paduri care au fostdefrisate. prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea de obiectiveindustriale in zone virgine sau mai putin modificate de om.Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate creadupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100ani. chimica.reducerea severa a umiditatiisolului. Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei. bolnavi sau purtatori. la o expunere foarte lunga.5%l a c i r c a 2 . Cauzele imbolnavirii le reprezintam o d i f i c a r i l e s t r u c t u r a l e a l e p r o t e i n e l o r p u l m o n a r e ( c o l a g e n s i e l a s t i n a ) c a r e s u n t p r o c e s e reversibile la expuneri limitate.oxidul de carbon produce o intoxicatiecronica. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducandla o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie. termica si radioactiva. agriculturii de tip intensiv.Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui. Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambiant a germenilor patogeni sau conditionat patogeni.nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf. topirea zapezilor si a ghetarilor.la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta. Ca urmare oxigenul esteimpiedicat sa se combine cu hemoglobina. Poluarea fizica s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote sivibratii).deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul decarbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei. estetica si electromagnetica. Poluarea psihica si informationala (culturala si spirituala) este înregistrata la om. extinderea zonelor aride. d e p a s i r e a a c e s t e i v a l o r i conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp. L a c o n c e n t r a t i i r e d u s e a l e m o n o x i d u l u i d e carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prinintensificarea volumului de sange circulat (coronorian). ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media. psihica siinformationala.transporturilor. Efectele poluarii cu oxizii de azot Prin efectele sale.Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0. Poluarea estetica este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizarenecivilizata.actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarearezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare. Efectele smogului fotochimic . 5 % n u a r e e f e c t e d a u n a t o a r e a s u p r a o r g a n i s m u l u i u m a n .50 încorpora i în biomasa organismelor vegetale i animale i î i m resc concentra ia în diferiteverigi ale lan urilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare. deplasarea zonelor ploioase spre N. În zonele defrisate se înregistreaza o stagnare a câmpului electromagnetic al Terrei înabsenta copacilor care joaca un rol de antene Efectele poluarii cu monoxid de carbon In concentratii mici. inultimele decenii.Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica.Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon inaerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului.mergand pana la modificari structurale in cordsi creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular.alternari ale functieiv i z u a l e s i a l e p e r f o r m a n t e l o r p s h i o m o t o r i i ( c a r a c t e r i s t i c i i n g e n e r a l u n e i s t a r i d e o b o s e a l a avansata). urbanizarii etc.

023m/s. Dintre agentii periculosi ca bacterii : Micobacterium Tuberculosis (tuberculoza).o. in special a microorganismelor din categoria celor facultative patogene si patogene. In industria alimentara. PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegririale acestora. paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe careo aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti.edem si moarte. La concentratii de 0. m. In lipsa curentilor de aer. astfel intalnim urmatoarele tipuri de microbiote: .o. se gasesc sub forma de asociatie de particule de praf sau pe picaturi de secretie nazala sau bucala.Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor. deosebit de utili familiilor lor si societatii Microbiota aerului In aer. Efectele fumatului Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale sisociale provocate de fumat.cefalee pana lacongestie pulmonara. Streptoccocus Pneumoniae (pneumonie). m. nutrienti iar radiatiile UV sunt nocive. din aer este variabil.o.Dincolo de toate aceste neajunsuri.iar la 0. In aer m. putand provoca alergii foarte grave.Efectul negativ cel mai important aldistrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime deunda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii.8-1. se depun prin sedimentare.7 ppm apar congestiile pulmonare. la 0.o.1-1ppm creaza tulburari de vedere.dezvoltareaanormala a organismelor marine (pesti.mobilitate./m aer in spatiile inchise si in special unde cresc animale.la r e t i n a ( d e g r a d a r e ) . de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sauagravate de fumat.oameni in plina activitate creatoare.modificari ale functiei pulmonare. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante.Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului./m3 aer.A s u p r a s a n a t a t i i u m a n e d e g r a d a r e a s t r a t u l u i d e o z o n d e t e r m i n a a p a r i t i a u n o r maladii aleochilor :la cornee(fot ocheratilis)./m aer. Aerul este pur in zonele acoperite in permanenta cu zapada.o. deoarece nu exista apa. Actiunearadiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm (UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare . Efectele degradarii stratului de ozon Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice aatmosferei cu aparitia modificarilor climatice. De asemenea. care intereseaza oameni la varste active. au existenta tranzitorie. pneumonii) aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare. m a l a d i i a l e pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase. Sporii de mucegai sunt foarte periculosi. limita maxima a numarului de m. m o d i f i c a r i i n d i s t r i b u t i a pe verticala a ozonului cu cresterea con centratiei ozonului troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic. la cristalin(cataracta). nu cresc si nu se reproduc. Omul si animalele ca surse de microorganisme Atat omul cat si animalele reprezinta surse de vehiculare pentru numeroase microorganisme. fiind antrenate de curenti de aer si purtate pe distante foarte mari.o. larve). dintr-un spatiu este de 103 m. de ajutoarele medicale de boala.nasului.modificari ale acuratetii vizuale. Numarul de m.a functiilor pshilogice.51 Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt: a)acute : uscaciune a mucoaselor gurii. Se poate sa contina 104 m. de pensii. in functie de greutatea asociatiei de m.o.iar la altele scaderi ale productiei.o.Astfel.02-0. m.05 ppm ozonul este sesizatolfactiv. Microbiota omului si animalelor este alcatuita dintr-o serie de microorganisme adaptate sa creasca. b)cronice : leziuni cronice pulmonare (bronsita. cu o viteza de 0.Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii inspecial asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza.o.o. care se transmit de la indivizi bolnavi la cei sanatosi prin tuse si stranut.Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determinareducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii. de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca. Cele mai periculoase m. sa supravietuiasca in anumite parti ale acestor microorganisme.reducerea efectului de sera realizat de stratul deo z o n .o. in incaperile populate si 106 m. vehiculate prin intermediul aerului sunt bacteriile patogene. in aer.

de asemenea. foarte periculoase fiind 80. microorganisme chemotrofe care utilizeaza carbon organic. sub unghii si in spatiile interdigitale. in carii. precum cele din genul Sarcina.52 a) Microbiota rezidenta este alcatuita din specii de microorganisme organotrofe adaptate sa traiasca in cavitatea intestinala. la baza firelor de par. Metabolismul sau simbioza este un tip de relatie in care microorganismele aflate in acelasi habitat. fiind agenti ai unor toxiinfectii alim. Tot in microbiota intestinala intalnim microorganisme facultative patogene si strict patogene. Animalele rumegatoare contin in microbiota intestinala microorganisme capabile sa hidrolizeze substante celulozice. Exista trei tipuri de relatii: a) Relatii de tip O ² neutralismul este o relatie care se stabileste intre doua sau mai multe microorganisme care se gasesc in acelasi habitat si care se ignora reciproc. microorganisme termofile care se dezvolta foarte bine la conditii de 40-45ÜC. In microbiota pielii exista o serie de microorganisme care sunt inofensive pentru organism. ele fiind factor de risc biologic pentru siguranta alimentelor. se poate asigura obtinerea unor proprietati tehnologice si nutritive utile. sinergismul. Rolul acestor microorganisme este de a asigura digestia si de asemenea. d) Microbiota intestinala a omului si animalelor cuprinde peste 400 de specii de microorganisme aflate in interactiune intre ele respectiv organismul gazda. microorganisme psihrofile care se dezvolta bine la temperaturi cuprinse intre 0-15ÜC. deoarece prin intermediul materiilor fecale pot ajunge in mediu. Aceste microorganisme pot genera peste 160 de boli. De asemenea. fie sunt associate cu mucoasa intestinala sau cu alimente. deoarece prin coordonarea activitatii microorganismelor colonizante in acest habitat. Rozatoarele si insectele sunt factori vehiculanti pentru microorganismele din zonele murdare. unele din microorganisme au si rol de protectie impotriva unor factori nocivi. microorganisme acidofile la pH=4-5. in special prin utilizarea de culture STARTER sau coordonarea microorganismelor utile aflate intr-un aliment. un continut ridicat de substanta organica. stranut si vomit. microorganisme alcalofile la pH=8-9. dar exista si microorganisme patogene ca cele din genul Staphylococcus aureus. exercita reciproc influente positive care ajuta la cresterea si activitatea fiziologica a speciilor aflate in simbioza. comensalism sau metabioza. din sectii si restaurante. din aerul de la fermele unde sunt crescute si materiile fecale. putand sa contamineze astfel alti indivizi.putand contamina accidental alimentele care reprezinta vectori de vehiculare a bolilor. pe mucoase. b) Relatii pozitive ² mutualismul sau simbioza. cunoasterea acestor tipuri de relatii este importanta pentru proprietatile microbiologice si biochimice ale alimentelor prin inhibarea microorganismelor de alterare sau a celor patogene. aceste microorganisme fiind adaptate la conditiile de mediu din cavitatea intestinala respectiv conditii de anaerobioza. c) Microbiota flotanta sau tranzitorie cuprinde microorganismele care se transmit de la un individ la altul prin tuse. pH acid. Ex:microorganisme autotrofe sunt microorganisme care utilizeaza carbon anorganic din substrat. aceste microorganisme constituie factori de risc. Aceste microorganisme fie plutesc in continutul intestinal. Relatii biologice intre microorganisme Aceste relatii sunt importante in asigurarea calitatii si inocuitatii alimentelor. Si ai unor imbolnaviri cutanate sau la nivelul cavitatii bucale si faringiene. . microorganisme dupa materii prime. in spatiile interdentare. Animalele vehiculeaza microorganisme care pot proveni din sol. din furaje. b) Microbiota comensala cuprinde microorganisme care se dezvolta pe piele. Acestea sunt inofensive. Aceste microorganisme patogene provin din manipulare de obiecte necorespunzatoare si igiena necorespunzatoare. Aceste microorganisme sunt mai putin periculoase pentru alterari alim. Unele microorganisme sunt saprofite (organotrofe) si participa la degradarea (transformarile) alimentelor in compusi usor degradabili.

VIRUSURI HELMINTI. Dintre aceste microorganisme. GANGRENEI GAZOASE . bacteri i i fungi). TRIHOCEFALII. Parazitism ² unele grupe de microorganisme patogene incapabile sa desfasoare un metabolism propriu. IN CORPUL ALTUI ORGANISM INCLUSIV AL OMULUI. Antagonismul poate sa fie creat si ca urmare a biosintezei unor compusi cu efect inhibitor pentru un grup de microorganisme sau pentru un tip de microorganisme. viata acestora depinzand de o celula gazda pe care oparaziteaza apoi o dostruge. nici nu sunt influentate negative. sunt favorizate speciile de microorganisme care au viteza de multiplicare mai mare si speciile care prezinta echipament enzimatic foarte bine adaptat pentru transformarea unui substrat. Sunt prezente în atmosfer înglobate sau aderente la particule de praf . intre care se creeaza o competitie. Ex: bioconversia deseurilor celulozice sau putrezirea lemnului. Cele provenite de la animal e i om pot fi saprofite (nepatogene). SOL. Patogenitatea creaza infectia iar infectia creaza boala. condi iona tpatogen e i patogene. unele toxine(antibiotice) sau toxinele Kiler produse din drojdiile de vin. EI SE POT AFLA IN ATMOSFERA. Ex: bacteriile sunt competitive in raport cu fungi. ai caror viata se bazeaza pe parasitism. parazitismul. ASCARIZII. Ex: bacteriile lactice produc acidul lactic. dar în partea inferioar a troposferei exist în permanen microorganisme de origine uman . SOLUL ARE ROL DEOSEBIT IN TRANSMITEREA LA ON A UNOR GEOHELMINT :ANCHILOSTOMA. Antagonism ² microorganisme aflate in acelasi habitat.53 Ex.ACESTEA SUNT MICROORGANISME PATOGENE . ELE NECESITA O MATURIYARE IN SOL. BOTU- . TETANOSULUI LETOSPRIROZEI. Drojdiile produc vitamine din grupe diferite. Infectia si boala sunt date de agenti patogeni. Sinergismul este tipul de relatie in care doua sau mai multe specii de microorganisme aflate in acelasi habitat se ajuta reciproc in transformarea unui substrat. Drojdiile si bacteriile lactice utilizate in panificatie. deoarece au viteza de multiplicare mult mai mare. ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varietati de specii atmosfera nu dispune de o microflor proprie. animal sau natural (viru i. Ex: bacteriofagii paraziteaza bacteriile. ESTE CONSIDERABIL ROLUL SOLULUI SI IN PASTRAREA INDELUNGATA A FORMELOR SPORULARE DE AGENTI PATOGENI AI ANTRAXULUI. in special pentru substrat si uneori pentru habitat. APA. Ex: bacteriile lactice produc acidul lactic care inhiba dezvoltarea bacteriilor de putrefactie. c) Relatii negative ² antagonismul. iar altele nici nu profita. cooperare in care unele microorganisme profita. respectiv timpul de generatie este mic si se dezvolta mult mai rapid consumand substratul in defavoarea fungilor. acestea determinand ponderea pH-ului creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea drojdiilor. inhiba dezvoltarea drojdiilor salbatice. Poluarea biologica Poluare biologica: creata de contaminari microbiologice. acestea reprezinta factori de crestere pentru bacteriile lactice. Comensalismul este o relatie de cooperare intre specii in acelasi habitat. iar bacteriile lactice produc acid lactic.ETC. care ajuta la dezvoltarea fungelui imperfect GEOTRICHUM CANDIDUM.fum sau vapori de ap sau ca praf bacterian PE LANGA POLUANTI CHIMICI IN NATURA SE INTALNESC SI POLUANTI BIOLOGICI. OUALE PROASPETE DE DE HELMINTI SUNT INOFENSIVE .

RAURILE. ISTORIA OMENIRII A CUNOSCUT FAPTUL CA APA A FOST CAUZA A NUMEROASE EPIDEMII DE HOLERA . PE CALE ALIMENTARA IN CAZ DE NERESPECTARE A IGIENEI . ALTELE DE LA CATEVA ZILE LA CATIVA ANI. DIZINTERIE. AGENTUL PATOGEN TRECE ADESEORI PRIN MAI MULTE TRANSFORMARI. ACESTE MALADII SUNT CIUMA . IAZURILE . POLUAREA CHIMICA A APEI SE POATE PRODUCE IN MOD ACCIDENTAL . DAR DE CELE MAI MULTE ORI DATORITA INDEPARTARII NECONTROLATE A DIVERSELOR DESEURI SAU REZIDURI LICHIDE SAU SOLIDE . IN AFARA RELATIILOR CU OAMENII SAU CU ANIMALELE DOMESTICE. ENCEFALIA . IN ORGANISM EI PATRUND CAND E DEREGLATA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR . OMUL SI ANIMALELE DOMESTICE SE POT MOLIPSI DE ANTROPOZOONOASE. ETC. ESTE CEL MAI NOU. SURSELE DE POLUARE A APEI SUNT MULTIPLE . DIN CARE CAUZE APA DIN FANTANI IN SPECIAL CELE DESCHISE NECESITA IN PREALABIL DE A FI FILTEATA SAU FEARTA. ACEST TIP DE POLUARE POATE FI INTALNITA ATAT IN ZONELE AVANSATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC. PATRUNZAND IN FOCARUL NATURAL DE EXISTENTA AL MICROORGANISMELOR. ESTE CEL MAI VECHI TIP DE POLUARE CUNOSCUT SI APARE CARACTERISTIC ZONELOR SUBDEZVOLTATE SAU IN CURS DE DEZVOLTARE . IAR PENTRU ALTELE MEDIUL ESTE LOCUL LOR DE A TRAI NORMAL.ETC. . CAT SI CA CONSECINTE. POLUARE CHIMICA . OMUL PATRUNZAND TOT MAI PROFUND IN NATURA INTERVINE IN CONDITIILE NATURALE DE EXISTENTA A MICROORGANISMELOR PATOGENE SI EL INSASI VICTIMA LOR. PARTICULARITATILE ACESTOR MALADII ESTE CA ORGANISMUL PROVOCATOR TRAIESTE IN NATURA PE UN ANUMIT TERITORIU .ESTE REPREZENTATA DE PATRUNDEREA IN APA A UNOR SUBSTANTE DIVERSE. NU INTOTDEAUNA AGENTUL PATOGEN ATACA DIRECT OMUL.54 LISMULUI. DRUMUL INFECTARII ESTE MAI COMPLICAT . INDUSTRIALE SI AGROZOOTEHNICE . CAT SI IN CELE RAMASE IN URMA. CEL MAI FRECVENT ELE SUNT REPREZENTATE DE REZIDURILE COMUNALE. POLUARE FIZICA CU PUECADERE CU SUBSTANTE RADIOACTIVE . TRANSMITEREA LA OM ARE LOC PRIN INSECTELE PATOGENE. MALARIA. INCLUSIV LA OM. UNELE MICROORGANISME POT TRAI CATEVA ORE IN AFARA ORGANISMULUI UMAN . DE CELE ORGANICA USOR DEGRADABILE PANA LA CELE TOXICE CU PERSISTENTA INDELUNGATA SI CU REMANENTA. TIFOSUL . POLUAREA BIOLOGICA . EI POT PATRUNDE IN ORGANISMUL ANIMALELOR SALBATICE. IN GENERAL CARACTERISTIC ZONELOR AVANSATE SAU INTENS DEZVOLTATE. MICROBII PATOGENI POT PATRUNDE IN APELE SUBTERANE SI CAUZA MALADII. CEI MAI PERICULOSI SUNT AGENTII PATOGENI AI MALADIILOR INFECTIOASE SI CARE AU O RASPANDIRE LARGA IN MEDIU. VIRUSOLOGICA SI PARAZITOLOGICA LEGATA IN MOD DIRECT DE PREZENTA OMULUI. TULAREMIA .BACTERIOLOGICA .LACURILE . POLUAREA MEDIULUI AMBIANT JOACA UN ROL IMPORTANT IN RASPANDIREA PATOLOGIEI INFECTIOASE LA OAMENI. CELE MAI POLUATE SUNT REZERVOARELE DE APA DESCOPERITE ( DESCHISE ). AVAND EVANTAIUL DE CUPRINDERE CEL MAI MARE ATAT CA ELEMENTE POLUANTE . DAR SI TEHNICA SAU DETERMINATA DE ELEMENTE INSOLUBILE PLUTITOARE SAU SEDIMENTABILE. MAI RECENT TIP DE POLUARE.

a curtilor si imprejurimilor acestora. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera . CO. precum arderea de mai pu in combustibil este strategia preferat . 3. -mentinerea. Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati . Microbiologia aerului Atmosfera nu dispune de o flor_ proprie. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante. .sol). Controlarea polu rii atmosferice Cele mai sensibile strategii de control ale polu rii atmosferice implic metode ce reduc. In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca ³maximul se poate realiza la sursa ³. de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. reducând emisiile poluante cu o m rire a randamentului energetic i prin m suri de conservare.intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. spalarea combustibililor.a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor. Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO2. pesticidele in suspensie. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica.aer.santurilor) din parcuri. capteaz sau re in poluan i înainte ca ei s intre în atmosfer . 4. în sensul existen_ei unor microorganisme al c_ror mediu specific de via__ s_ fie aerul. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile . organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta. dar con_ine în permanen__ microorganisme provenite . -intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor. Din punct de vedere ecologic.zone de agrement si de. 2. Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in : 1. care determina imbolnaviri acute si cronice . -intretinerea si infrumusetarea cladirilor.protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale. dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .a parcurilor. ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze. Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive. NOx. colecteaz .a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului: -amplasarea obiectivelor industriale. Apoi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.55 METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI Pentru a stavili poluarea. ·Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa. CO2. Poluan ii industriali pot fi la rândul lor capta i în filtre sau precipitatori electrostatici.arborilor si arbustilor de protectie stradala.interes turistic. In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante poluante . Influen ând oamenii s foloseasc transportul în comun în locul autovehiculelor personale.a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante . ajut de asemenea la îmbun t irea calit ii aerului urban.

cel pu_in în zona temperat_ a globului terestru. Microorganismele din aer provin în cea mai mare parte din natur_. Germenii de origine uman_ sau animal_ pot fi grupa_i în saprofi_i. S_ nu uit_m _i alveolitele alergice extrinseci provocate de fungi si actinomicete. urmând formele vegetative ale bacteriilor _i virusurior. Green _i colaboratorii (1964). La acestea se adaug_ microorganismele provenite de la oameni _i/sau animale. constituind calea de transmitere pentru un num_r mare de agen_i patogeni. Cei saprofi_i nu joac_ nici un rol în patologia infec_ioas_. Exist_ deci in atmosfer_ aceste doua grupe de microorganisme (flora din natur_ _i flora de origine uman_ sau animal_). vor domina microorganismele provenite din natur_. Flora din natur_ joac_ un rol deosebit de important într-o sum_ de procese biologice (fermenta_ii. Astfel. vegeta_ie sau organisme umane sau animale. cât _i prin faptul c_ se dilueaz_ foarte mult. dintre care cel mai important îl reprezint_ radia_iile ultraviolete.500 m în_l_ime. este limitat. Bacillus albolactis) cât _i fungi (Penicillium globrum. flora din aerul înc_perilor _i în general a spa_iilor închise joac_ rolul principal _i bine demonstrat în transmiterea aerogen_ a bolilor infec_ioase. iar ca num_r reprezint_ cca 20% dintre bolile infec_ioase. Prezint_ importan__ pentru patologia uman_. Bolile infec_ioase care se transmit pe calea aerului se g_sesc pe primul loc ca frecven__. în special în m_sura în care poate constitui alergene. c_mine. scarlatina). Astfel.). Aerul joac_ un rol epidemiologic foarte important. varicela. din ap_. Supravie_uirea în aer a germenilor de origine uman_ sau animal_. Nici umiditatea aerului nu îndepline_te cerin_ele bacteriilor din acest grup. unde factorii negativi au o ac_iune mai pronun_at_ _i unde dilu_ia este mult mai mare. Aspergilus _i Cladosporium pân_ la 27. dar pot fi g_site _i la mare în_l_ime. Micozele umane cu fungi din natur_ sunt relativ rare. densitatea lor în aer crescând în func_ie de densitatea popula_iei din zona respectiv_. _coli. etc. difteria. pneumopatiile cu micoplasme. De asemenea. în atmosfera exterioar_. în special în condi_ii de aglomera_ie sau ventila_ie insuficient_. gr_dini_e. trebuie _inut cont c_ în atmosfera num_rul germenilor patogeni se reduce foarte repede. La ace_ti factori nefavorabili se adaug_ existen_a unor agen_i cu ac_iune bactericid_ sau bacteriostatic_. aeroflora constituie o problem_ sanitar_ mai important_ în locuin_e. Pe lâng_ germenii din natur_ apar _i germenii adapta_i parazitismului uman _i animal. Penicillium lanosum). A_adar. diferite micoze respiratorii. sporii fungilor _i bacteriile sporulate au rezistenta cea mai mare. supravie_uirea lor fiind limitata de existen_a unor condi_ii defavorabile. cât _i prin oscila_iile permanente pe care le prezint_. Vechile cercet_ri ale lui Proktor si Parker (1938) au ar_tat c_ pân_ la peste 5. aerul nu ofer_ condi_ii de dezvoltare a microflorei de origine uman_. temperatura aerului sufer_ mari varia_ii _i numai întampl_tor corespunde condi_iilor optime pentru metabolismul florei mezofile (35º-40ºC). în locurile slab populate. policlinici. s_li publice _i în mod deosebit în spitale. Structura _i densitatea florei microbiene din aer se schimb_ în zonele în care exist_ colectivit__i omene_ti organizate. Din aceste motive. Mai recent. prezen_a bacteriilor _i fungilor. Frecven_a _i natura acestora depinde de locul unde le urm_rim preze_a. flora patogen_ din aer joac_ un rol mult mai redus decat în spa_iile închise. tuberculoza. de grip_ _i celelalte viroze respiratorii. atât prin valoarea în general sc_zut_ a umidit__ii relative. În general. la distan__ de __rm. cre_e. vorbim de bolile infec_ioase ale copil_riei (rujeola. caracteristicile lor biologice determinând capacitatea de supravie_uire în mediul extern. de_i variabil de la o specie microbian_ la alta. Din acest punct de vedere.56 de pe sol. au g_sit îndeosebi fungi din genurile Alternaria. atât prin faptul c_ sunt repede distru_i. depinde de o serie de factori. biodegradarea unor substan_e.000 m în_l_ime se g_sesc atât bacterii (Bacillus subtilis. ci numai de un poten_ial mai mare sau mai mic de 3 rezisten__. condi_ionat patogeni _i patogeni. unde . boli care sunt frecvente în colectivit__ile omene_ti. Astfel. infec_ii respiratorii acute bacteriene. Densitatea acestor microorganisme variaz_ în func_ie de apropierea de sol. sau pe suprafe_e întinse de ap_. rubeola. legioneloza. iar Zahell (1942) a pus în eviden__ pân_ la 740 km de coast_ deasupra m_rii. microorganismele se deosebesc foarte mult intre ele. În acest caz aerul constituie calea de transmitere a acestor boli. În aer lipse_te orice suport nutritiv pentru microorganismele care paraziteaz_ oganismele umane sau animale. Din acest motiv. Astfel. în timp ce germenii condi_ionat patogeni _i îndeosebi cei patogeni pot provoca îmboln_viri specifice. etc. Timpul în care un germen eliminat de bolnav sau purt_tor poate infecta un organism receptiv. infec_ia urliana. În aceste împrejur_ri nu poate fi vorba de dezvoltarea acestor microorganisme.

unit__i de alimenta_ie.57 transmiterea aerian_ a infec_iilor se face cu mare u_urin_a (densitatea mare de persoane _i un num_r mare de purt_tori). Domeniul 4 de aplica_ie este în special pentru aprecierea condi_iilor sanitare din înc_peri _i îndeosebi institu_ii sanitare. ynuclei de picatur_ care rezult_ din evaporarea pic_turilor mai mici de secre_ie nasal_. salivar_ _i bron_ic_. O importan__ deosebit_ o reprezint_ cur__enia _i manevrarea ruf_riei în condi_ii de spital. Exist_ _i o anumit_ flor_ condi_ionat patogen_ cu caracter ubicuitar în natur_ (Coccidioides. În cazul cand se g_sesc în aer au semnifica_ie sanitar_ _i epidemiologic_. se consider_ c_ ei sunt distribui_i în aer sub trei forme: ypic_turi de secre_ie nazal_. aderen_i de un anumit substrat. Datorit_ simplit__ii determin_rii r_mâne indicatorul cel mai curent utilizat. Germenii de origine uman_ sau animal_ nu se g_sesc în aer sub forma de corpi microbieni izola_i ci. ci m_sura în care aerul este încarcat cu microflora de origine uman_ _i animal_. buco-faringian_ sau eventual bron_ic_. Streptococii _-hemolitici si _-hemolitici (streptococi viridans). Prezint_ dezavantajul c_ temperatura de 37ºC nu selec_ioneaz_ numai flora mezofil_.) sau fungii _i actinomicetele responsabile de alveolite alergice extrinseci. Praful depus pe podeaua unei înc_peri poate fi din nou adus în suspensie în timpul m_turatului sau datorit_ curen_ilor de aer. Praful contaminat (pulberea bacterifera) este constituit din particule de praf pe care se g_sesc adsorbite microorganisme. s_li publice. 2. în general. Streptococii _-hemolitici se g_sesc mai pu_in frecvent în faringele oamenilor s_n_to_i. Ace_ti germeni pot s_ provin_ din pic_turile sau nucleii de pic_turi depu_i pe sol sau pe podeaua înc_perii. cântatului sau vorbitului (pic_turi Flügge). _i semnalizeaz_ prezen_a unui bolnav sau purt_tor de germeni. Cum streptococii viridans se g_sesc la majoritatea persoanelor în faringe _i cavitatea bucal_ _i excep_ional altundeva în organism. din puroiul pl_gilor suppurate. din c_ile respiratorii superioare. Num_rul total de germeni din aer care se dezvolt_ la 37ºC (flora mezofil_ din aer). Semnifica_ia prezentei acestor germeni în aer este dat_ de faptul c_ majoritatea infec_iilor aerogene sunt provocate de agen_i patogeni care se elimin_ prin pic_turi de secre_ie nazo-f nazo-faringian_. stare de cura_enie). în general. analiza bacteriologic_ a aerului nu urm_re_te punerea în eviden__ a unui anumit microorganism patogen. Acest grup de germeni este un indicator de contaminare a aerului cu flora nazo-faringian_ _i bucal_. eliminate pe nas sau pe gur_ în timpul str_nutului. ruf_riei de pat sau a celei de corp. cavitatea bucal_. De asemenea. Criptococcus. ventila_ie. din expectorat_ii sau secre_iile nazo-faringiene uscate _i din dejecte. institu_ii de copii. . A fost demonstrat_ prezen_a bacililor difterici în praful de pe podeaua din jurul bolnavilor de difterie. Histoplasma. studiul aeroflorei este important pentru industria alimentara sau unit__ile de alimenta_ie public_ _i colectiv_. Analiza bacteriologic_ a aerului permite caracterizarea din punct de vedere igienic a poten_ialului pe care îl are ambian_a de a permite transmiterea aerogen_ a infec_iilor. de pe suprafa_a pielii (în special leziuni sau pl_gi supurate) _i din dejectele umane sau animale. tu_itului. buco-faringian_ sau bron_ic_ (drapplet nuclei Wells). Semnifica_ia acestui indicator const_ în faptul c_ ne permite a aprecia m_sura în care aerul este încarcat cu flora de origine uman_ sau animal_. Deoarece se urm_re_te stabilirea poten_ialului de transmitere aerogen_ a germenilor patogeni _i condi_ionat patogeni. etc. industrie alimentar_. deoarece la temperatura de incubare de 37ºC se dezvolt_ cu precadere aceast_ flora. etc. care influen_eaz_ transmiterea infec_iilor pe calea aerului. yata_a_i de particule de praf (praful contaminat sau pulberea bacterifer_). un num_r mare de particule de praf contaminat poate ajunge în aer în momentul scutur_rii covoarelor. cele de dimensiuni mai mici r_mân un timp mai îndelungat în suspensie în aer. Se recurge în felul acesta la anumi_i indicatori bacteriologici de contaminare a aerului: 1. Astfel. Provenien_a germenilor patogeni din aer este. _i unii streptococi patogeni sau condi_ionat patogeni au fost izola_i din praful camerelor în care se g_seau purt_torii. existând un num_r suficient de mare de germeni psihrofili care se pot dezvolta la aceast_ temperatur_. Indicatorul permite a face aprecieri asupra condi_iilor sanitare dintr-o încapere (aglomera_ie. Particulele de praf de dimensiuni mari se depun rapid. constituie indicatori fideli de contaminare a aerului pe aceasta cale. putând influen_a calitatea produsului alimentar sau s_ produc_ chiar contaminarea alimentelor cu flora patogen_ sau condi_ionat patogen_. fiind agen_i patogeni. De asemenea.

mastite. infec_ii respiratorii cum sunt faringita. Pân_ în prezent s-au identificat serogrupele notate de la A la H _i de la K la V. cifrele mari fiind prezente la personalul medical. Streptococi _-hemolitici: Streptococcus pyogenes (streptococul _-hemolitic de grup A) Streptococii beta-hemolitici de grup A sunt comensali la 3-5% din adul_i _i 10% dintre copii. în ordinea frecven_ei. streptococi _¶hemolitici care produc hemoliz_ incomplet_. deci produce infec_ii când str_bate barierele ap_r_rii naturale _i mecanismele ap_rarii antiinfec_ioase sunt ineficiente. imobili. Germenii din grupul coliform. cât _i pe tegumente. dispu_i în lan_uri. G. hidrosadenite. saprophyticus. Majoritatea tulpinilor sunt nepatogene. D _i F. În func_ie de grupul de persoane s_n_toase investigate. pneumonia _i bronchopneumonia. În practica curent_ a laboratoarelor clasificarea se bazeaz_ pe o combina_ie de caracteristici care include tipul de hemoliz_ pe geloz_ sânge. uneori capsula_i. DATE EPIDEMIOLOGICE Cocii gram pozitivi Genul Staphylococcus Stafilococii fac parte din familia Micrococcaceae. Cea mai comun_ poart_ de intrare a Streptococcus pyogenes este tractul respirator superior. infec_ii ale pl_gilor. pyogenes) urmat. sinuzite. carbuncule. streptococii nehemolitici) si a structurii antigenice (dup_ Rebecca Lancefield). de grupurile C. mezofili (se dezvolt_ între 10-42rC). facultativ anaerobi _i cresc pe medii simple. respectiv aer. Se pot determina to_i stafilococii. Infec_ia primar_ se cantoneaz_ la nivelul faringelui dar numai un anumit procent de indivizi infecta_i fac amigdalite sau faringite. contamineaz_ constant mediul de via__ al omului. Majoritatea sunt facultativ anaerobi. Stafilococii sunt coci gram pozitivi dispu_i în ciorchine de strugure. streptococi _-hemolitici care produc hemoliz_ par_ial_ cu apari_ia unei colora_ii verzui a mediului (hemoliz_ viridans) caracteriastic_ streptococilor viridans _i pneumococilor. la nivelul tractului respirator superior. o parte sunt condi_ionat patogene _i foarte pu_ine sunt patogene. De pe mucoasa nazal_. dar exist_ unele specii care sunt strict anaerobe sau aerotolerante. Sunt aerobi. Stafilococcus aureus este un condi_ionat patogen. infec_ii datorate toxinelor (toxiinfec_ii alimentare). Genul Streptococcus Streptococcii sunt coci gram pozitivi. în mod normal. Restul indivizilor infecta_i dezvolt_ infec_ii atipice. Infec_iile stafilococice pot fi: infec_ii purulente localizate (furuncule. Habitatul primar al stafilococilor este reprezentat de piele _i mucoase. fiind relativ mare. Stafilococii sunt prezen_i atât în c_ile respiratorii superioare. structura antigenic_. S. S. nesporula_i. aureus variaz_ de la 10-90%. 4. abcese. Dup_ natura antigenului polizaharidic C din peretele celular (antigen specific de grup) streptococii se împart în grupe serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin. Clasificarea streptococilor se face pe baza hemolizei pe geloz_ sânge (streptococi _hemolitici care produc hemoliz_ complet_. stafilococii sunt vehicula_i direct prin intermediul mâinilor sau indirect prin praf c_tre persoanele susceptibile pentru infec_ii. Semnifica_ia este apropiat_ de cea pe care o au microorganismele mezofile. osteomielite posttraumatice). sindromul _ocului. B (Str. Ei fac parte din flora normal_ a omului _i animalelor. caracterele culturale _i biochimice. Prezen_a în aer a germenilor din grupul coliform traduce un grad ridicat de insalubrizare a mediului. . Criteriul de clasificare pe baza structurii antigenice introdus de Lancefield este cel mai important din punct de vedere clinic _i epidemiologic. portajul nazal de S. Indicatorul este util pentru aprecierea salubrit__ii locuin_ei. dar mai important este s_ se identifice speciile de Staphylococcus aureus. Din punct de vedere al patogenit__ii cel mai important este grupul A (Str. nesporula_i. Exist_ 27 de specii _i 7 subspecii dintre care 3 sunt de interes medical: Staphylococcus aureus. Rezisten_a lor în mediul extern. aureus este un agent etiologic implicat frecvent în infec_ii nosocomiale datorit_ portajului nazal. care se produc prin consumul de alimente contaminate cu enterotoxine stafiococice. epidermidis _i S. cu dezvoltare optim_ la 37rC.58 3. infec_iile mixte (dermatita exfoliativ_ sau sindromul pielii op_rite). fiind izolati. agalactiae). Streptococcus pyogenes apar_ine grupului Lancefield A. imobili. Streptococii lipsi_i de antigenul de grup (streptococii viridans _i pneumococii) nu sunt inclu_i în grupele Lancefield. de regul_ necapsula_i. clar_ caracteristic_ speciilor patogene. indicând îns_ mai precis originea uman_ sau animal_ a contamin_rii aerului. otite.

milleri) joaca un rol etiologic predominant in formarea cariilor dentare si a paradontopatiilor. pneumonii. B. Grupul D streptococic _i enterococii Fa__ de grupele A. infec_ii biliare. S-au f_cut îns_. La nou-n_scut produce o form_ precoce care apare imediat dup_ na_tere cu septicemie _i o form_ tardiv_ care apare la câteva zile sau s_pt_mâni dup_ na_tere _i se manifest_ cu meningit_. infec_ii ale pielii _i ale _esutului subcutanat (celulit_. faecium. meningit_ osteomielit_. La femei. cum este Bacillus subtilis sunt oportunist patogene. infec_ii invasive (septicemie. glomerulonefrita acuta post-streptococic_). produce avort. Se dezvolt_ pe agar sânge _i se identific_ prin grupare Lancefield. abcese. Habitatul natural al enterococilor _i streptococilor de grup D este reprezentat de intestin _i vagin iar infec_iile produse sunt infec_ii urinare. Streptococcus pyogenes produce: infec_ii ale tractului respirator superior (faringite 30± 40% din infec_iile streptococice. endocardite. C _i G grupul D este o entitate complet separat_ din punct de vedere biochimic. Norme sanitare Pentru con_inutul bacterian al aerului nu exist_ pân_ în prezent standarde. a panoftalmiei si a infectiilor oportuniste. avium. Bacili gram pozitivi sporulati aerobi: Ge Genul Bacillus face parte din familia Bacillaceae al_turi de genul Clostridium. pneumonie. febr_ puerperal_. Speciile enterococice de interes medical ale grupului D sunt E. E. de la mama purt_toare vaginal_ de Str.pyogenes. erizipel. Prezenta enterococilor indica o poluare mai veche. cereus . piodermite. otite medii). septicemie post-partum sau post-abortum. empiem etc. anginosus (S. uretr_. intestinului. E. Se izoleaz_ frecvent din vagin. 6 Streptococcus agalactiae (streptococul _-hemolitic de grup B) Face parte din flora comensal_ a omului. amigdalite. faringele omului s_n_tos _i de pe tegumente. Streptococi _-hemolitici (streptococci viridans) Streptococii viridans. serologic _i patogenic motiv pentru care au fost reclasifica_i. subtilis produce infec_ii în urma aplic_rii cateterelor intravenoase sau a abuzului de solu_ii perfuzabile. Speciile: S. norme indicative cu ajutorul c_rora s_ se poat_ aprecia gradul de . În genul Bacillus sunt inclu_i bacili gram pozitivi. Datorit_ diferen_elor genetice acest grup a fost împ_r_it în: grup D propriu-zis _i enterococi care apar_in unui gen nou. durans. Se g_se_te la 30-40% din flora perineal_ a omului s_n_tos. pielii si cailor genitale. fasceit_0. artrit_.cauza toxiinfec_iilor alimentare (gastroenterite: forma emetica si forma diareica). facultativ anaerobi. infec_ii ale pl_gilor.agalactiae sau chiar între nou-n_scu_i. dintre care doar dou_ au semnifica_ie în patologia uman_: Bacillus anthracis .59 u_oare sau devin purt_tori asimtomatici. complica_ii alergice poststreptococice (reumatism poliarticular acut. sanguis. Pân_ în prezent se cunosc 34 specii de Bacillus. faecalis _i E. mutans. Se pare c_ antigenele specifice de tip cum sunt polizaharidul C _i proteina M au un rol important. bovis _i Str. Majoritatea tulpinilor acestui grup sunt mai pu_in sensibile la peniciline decât ceilal_i streptococi. faecalis. cardita reumatismal_. scarlatina (boal_ a copil_riei întâlnit_ sub vârsta de 10 ani). Acestea sunt implicate în infec_ii nosocomiale _i bacteriemii cu prognostic rezervat la pacien_ii imunocompromi_i. otit_. necapsulat _i rezistent la penicilin_. La persoanele în vârst_ _i la cele imunocompromise poate determina infec_ii ale tractului urinar. denumiti si streptococci orali sunt comensali ai cavitatii bucale. endocardit_. Speciile non-enterococice de interes medical ale grupului D sunt Str. rect. S. peritonite. impetigo.agentul etiologic al anthraxului _i B. pe baza unor cercet_ri. Infectarea nou-n_scutului se produce fie de la personalul de îngrijire. sporula_i. E. Bacillus cereus se diferen_iaz_ de B. Enterococcus.. sindromul _ocului toxic streptococci). Afecteaz_ cu deosebire nou-n_scutul _i femeia gravid_. faecium. equinus implicate în bacteriemiile asociate cu endocardit_ _i carcinom al intestinului gros. anthracis prin faptul c_ este mobil. S. Alte specii ale genului Bacillus. E. Factorii de virulen__ sunt mai pu_in bine defini_i ca cei ai Str.

laboratoare. A. În institu_ii de copii se consider_ o contaminare acceptabil_ a aerului la valoarea de 1500 UFC la 37ºC / m3. bron iectazia. . de mas_. de tipul celor ap rute în urma expunerii la noxe de tip profesional. nu sunt întrutotul justificate. astmul. deoarece ea se realizeaz foarte lent. a tehnicilor de spalare corecta a mâinilor. Acest lucru determin un r spuns inflamator. sapun stergtergere.respectarea exigen_elor privind utilizarea echipamentului _i înc_l__mintei de sport în s_lile de sport.asigurarea între_inerii periodice a filtrelor instala_iilor de condi_ionare a aerului ori ventiloconvectoarelor înlocuirea lor periodic_. insalubre). Pentru înc_perile unde cercetarea aeroflorei este îndeosebi indicat_ se folosesc în special valorile propuse pentru sezonul de var_. Orientativ. . s_li de sport. Num_rul total de germeni care se dezvolt_ la 37ºC I. mucegai. realizate de obicei prin deteriorarea membranelor celulare. microorganismel mezofile nu trebuie s_ depa_easc_ 2500/m3. varuiri. _i pe cât posibil eliminarea acestora.realizarea lucr_rilor de repara_ii la tencuielile afectate (cu igrasie.aspirarea temeinic_ a covoarelor.monitorizarea respectarii normelor de igiena personala. coridoare. coridoare. în vederea elimin_rii prafului. s_lile de spectacole. nu poate fi pus cu u urin în eviden . cu prec_dere la institu_iile de înv___mânt. au fost: laringita i traheita acut . diferen_ele mari dintre var_ _i iarn_. faringita i amigdalita acut .60 contaminare al aerului. Bolile influen ate de poluarea aerului i care au fost urm rite începând cu anul 1995. vopsiri periodice de igienizare influen a negativ a polu rii aerului asupra organismului uman. În schimb poluarea atmosferic influen eaz morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator i mai ales cronice agravând evolu ia acestora. . . cu apa. 1. alte boli pulmonare determinate de ag externi Principalele efecte asupra s n t ii umane cauzate de agen i de poluare ai aerului. prin deschiderea ferestrelor. distincte de îmbr_c_mintea _i înc_l__mintea de strad_. maxim 2000/m3. o serie complex de interac iuni între . RECOMAND_RI: . i d na tere mai rar la îmboln viri specifice. bron ita i bron iolit acut . legate de ventila_ia mai redus_. De asemenea.asigurarea ventilarii periodice. ritmice a încaperilor / spa_iilor. par a fi r ni ale esuturilor delicate. Safir propune pentru locuin__ urm_toarele valori: Norme privind con_inutul microbian al aerului (num_r de UFC la 37ºC / m3) VARA IARNA Curat Impurificat 1500 2500 4500 7000 UFC = Unit__i formatoare de colonii În aceste norme exist_ cuprins_ o zon_ incerta_ de cur__enie relativ_. .asigurarea cur__eniei pavimentelor prin sp_lare _i dezinfectare. emfizem. . rinofaringita i faringita acut . mochetelor din s_lile de curs. alte boli pulmonare obstructive cronice. Cele mai multe se refer_ la num_rul total de germeni _i mai pu_in la streptococii hemolitici sau la stafilococi. în special la unit__ile de înv___mânt ± s_li de clas_. a igienei mâinilor.cur__area periodic_ a saltelelor _i huselor acestora din s_lile de sport. . în locuin_e _i s_li publice. prin folosirea de agen_i de sp_lare _i dezinfectare.

dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Atunci când celulele mor din cauza lipsei de oxigen i nutrien i. Aproximativ de dou ori mai mul i oameni mor de insuficien cardiac decât cei care mor de cancer de pl mîni. mute zone sunt înc puternic poluate de c tre sursele industriale i se impune în continuare luarea de m suri pentru imbun t irea calit ii aerului. Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). În unele cazuri cre terea celular determinat de prezen a materialelor str ine din pl mân poate cauza formarea unor tumori. boal pulmonar cauzat de beriliu). respira ia este blocat i persoana se sufoc treptat. care sunt probabil pe locul doi. o boal pulmonar obstructiv i ireversibil ce const în contractarea permanent a c ilor respiratorii i deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor. beriliul i aluminiul. cum ar fi praful. vaporii de metal. astfel eliberarea intern de agen i declan atori este suspectat . precipitatori electrostatici. sau imediat dupa ce s-a format. Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut. dar de fapt sunt foarte asem n toare ca dezvoltare i efecte. Iritan ii din aer sunt atât de r spândi i încât jum tate din num rul pl mânilor examina i la autopsie în Statele Unite. Fiecare din aceste boli are un nume individual (silicoz . Totu i. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. Aceste atacuri sunt declan ate deseori de inhalarea alergenilor. Pera ii îngro a i ai bronhiolelor î i pierd elasticitatea. polenul. Bron ita acut poate obstruc iona c ile respiratorii atât de tare încât se poate ajunge la deces. Cancerul de pl mân este deseori mortal. carburator si motor. Emisiile principalilor poluan i au scazut în general în România din 1989. reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare. cauzate de episoade bru te de spasme musculare în pere ii bronhiali. Expunerea esuturilor respiratorii la iritan i severi poate duce la formarea unui edem (acumularea de fluid) în pl mâni. în special pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf. Reducerea pe scar larg a produc iei economice din majoritatea zonelor industriale i închiderea multor instala ii mari poluatoare au condos la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mul i poluan i în perioada 1989-2000. Nu se cunoa te dac astma este genetic . Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc. Degenerescen a fibroas este numele dat acumul rii de esut cicatrizat în pl mân. i în jur de 50. Bron ita este o inflamare persistent a bronhiilor i bronhiolelor (c i mici i mari de trecere a aerului prin pl mân) ce cauzeaz o tuse dureroas . azot i pulberi rezulta i de la instala iile mari de ardere sau emisiile de noxe provenite de la transportul rutier. Printre materialele care cauzeaz aceast boal se num r : siliciul sau praful de c rbune. fie de Äc ptu eala´ epitelial ). astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului finit. capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre. . creând spa ii goale mari incapabile s realizeze schimbul de gaze. în urma transform rilor politice i economice din ar . inainte ca acesta sa fie folosit. Smogul persistent i aerosolii acizi pot de asemenea s cauzeze aceast boal . Aerul închis în c ile blocate. pere ii alveolelor cedeaz . ce stagneaz . o mare produc ie de saliv (mucus i celule moarte) i spasme musculare involuntare care contract c ile respiratorii. umfl sacii mici de aer din pl mâni (alveolele). În timp ce pl mânul se umple cu esut fibrotic. dup atacurile de cord. De multe ori au nevoie de oxigen suplimentar pentru a compensa capacitatea respiratorie redus . 000 de mor i în plus în fiecare an sunt atribuite complica iilor acestor boli. Victimele emfizemului realizeaz un sunet uierat caracteristic. aveau un oarecare grad de deteriorare alveolar . îngreunând respira ia. în aparen nu exist nici un factor extern cauzator. blocând circula ia aerului. atunci când respir . colecteaza. În anumite cazuri. în special acolo unde poluatorul principal îl constituia industria. Celulele r spund la iritan i i materiale str ine din pl mâni prin închiderea zonelor afectate cu esut cicatrizat (produs fie de celule intersti iale din pere ii c ilor respiratorii. Bron ita sever poate conduce la emfizem. Unul dintre primele simptome ale inflam rii este scurgerea de fluid (plasm ) din vasele de sânge. p rul de animale sau gazele corozive. Din punct de vedere ecologic. Astma este o boal sup r toare caracterizat de insuficien e respiratorii ce nu pot fi prev zute. Aceast sc dere general a emisiilor de poluan i din aer a dus la îmbun t irea calit ii aerului în multe zone. precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Presiunea cardio-vascular este o complica ie frecvent în cazul bolilor pulmonare obstructive din cauza lipsei de oxigen din sânge. încât unul dintre ei se îneac efectiv. fibra de sticl . azbestul. datorat mediului sau o combina ie a celor dou . esutul înconjurator i sistemul imunitar.61 celulele deteriorate. 000 de oameni sufer de bron it i emfizem cauzate de poluare în Statele Unite. Fumatul este far îndoial cea mai mare cauz a bron itei cronice în majoritatea rilor. scamele de bumbac i chimicalele iritante. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor. Oficiul de Evaluare al Tehnologiei estimeaz ca 250.

ferestre. "Protocolul de la Montreal". Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide. natura problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului. Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii ? Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului. Cu toate acestea insa. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi. 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele. repara obiectele stricate in loc sa le arunci. asa cum a fost amendat in 1970. si recicleaza cat mai mult posibil. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa . care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act. sau transporturile publice. dar si de a le recicla. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. in plus. ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.62 Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. ciclismul. monoxidul de carbon. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. In Statele Unite. Actul Aerului Curat din 1967. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul. Amendamentele din 1990 identifica ozonul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful