You are on page 1of 14

-1-

Poluarea mediului nconjurtor problem de actualitate


POLUAREA IN TERMENI GENERALI

oluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.

unt dou categorii de materiale poluante (poluani). Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu.

urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

ompuii nondegradabili cum ar fi DiclorDifenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s

n urmatoarele pagini vom prezenta detaliat toate formele de poluare intalnite in zilele noastre, cu exemple, dar si cu metode de combatere.

A
-2-

stfel, cele 3 forme principale de poluare sunt : Poluarea aerului.

2.

Poluarea apei. Prima dintre acestea este :

Poluarea solului.

POLUAREA AERULUI

n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major. Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt

transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade

peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s
-3-

creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Iata cam care ar fi singura utilitate a Terrei peste aproximativ 100 de ani, daca incalzirea globala, respectiv poluarea aerului nu inceteza :

Nimeni nu poate fi judecat dupa modul in care se foloseste de ea, insa, dupa cum bine stim, sunt situatii in care apa devine sursa de poluare a mediului inconjurator. In zilele noastre, putine sunt zonele in care locuintele nu au canaliyare. Canalizare inseamna ape menajere. Iar ape menajere inseamna poluare. Insa aceasta este doar una dintre sursele de poluare a apei. Apele industriale, la randul lor, alaturi de ingrasaminte de pesticide formeaza combinatia letala care declara moarte apelor curate.

Desigur, aceasta este o abordare sarcastica a problemelor de poluare a aerului actuale, insa ar trebui sa fie o avertizare foarte serioasa in ceea ce priveste poluarea atmosferei prin diferite metode. O problema la fel de importanta este si POLUAREA APELOR Odata cu cresterea numarului de locuitori ai Terrei, este de la sine inteles ca si cererea de apa potabila de pe Glob este in continua crestere.

De altfel, in Statele Unite ale Americii, peste 30 la suta dintre estuarele si deltele fluviilor sunt mult prea poluate pentru a se putea pescui sau innota in ele. De asemenea, in tarile in curs de deyvoltare, printre care se numara si tara noastra, peste 95 la suta dintre apele menajere se arunca in rauri si golfuri, lucru ce reprezinta un risc enorm pentru populatie si pentru mediul inconjurator. Pentru a va face o idee asupra felului dezastruos in care arata apele de pe Glob, am pregatit o poza mai mult decat sugestiva, care speram sa va deschida ochii si sa va faca sa
-4-

realizati cat de important este sa avem grija de apa.

Acestea sunt mormanele de gunoaie care polueaza apele din care bem si cu care ne spalam. Este timpul sa facem ceva in aceasta privinta! Sa actionam rapid si eficient. Aceasta revista are scopul de a educa populatia cu privire la modul in care putem stopa poluarea. POLUAREA SOLULUI Cea mai importanta, cea mai grava si cea des intalnita metoda de poluare este poluarea solului. Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor.
-5-

Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii. Irigaia necorespunztoare n zonele n care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhib creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei. n anul 2000 .e.n., oraele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului i Eufratului, n Mesopotamia, depindeau de bogia recoltelor. Pn n anul 1500 .e.n., aceste orae au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitii ridicate a solului. Aceeai problem exist azi n Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului n Egipt i Valea Imperial din California. Cauzele generale ale poluarii solului :

-6-

Pe langa aceste tipuri de poluare, mai este prezenta si : POLUAREA FONICA Zgomotul poate fi o form de poluare care caracterizeaz zonele urbane i industriale. Afecteaza nu doar auzul uman, ci toate functiile acestuia. Unitatea de msur pentru a stabili ct de puternic este un sunet se numete decibel. Un decibel descrie diferena minim ntre dou sunete pentru a putea fi auzit de oameni. optitul are o intensitate de 20 decibeli, n timp ce sunetul produs de un avion n decolare are o intensitate de 150 decibeli. Poluarea fonic se feref la niveluri iritante sau chiar vtmtoare ale zgomotului. ntr-adevr, expunerea la un sunet mai putenic de 85 decibeli pentru mult timp poate cauza surzenie pe timp ndelungat. Sunetele intense ne pot influena, de asemenea, sntatea mintal. Acestea fac oamenii mai agresivi i stresai. De asemenea, mpiedic concentrarea i, astfel, nu putem lua decizii corecte. n acelai timp, tensiunea i secreia sucurilor gastrice cresc, acestea putnd cauza ulcer. Factorii care cauzeaz poluarea fonic sunt destul de cunoscui, traficul intens, mainrii, muzica dat la maxim, explozii i trageri (in realitate, ct i n filme). Este o problem uor trecut cu vederea ca fiind ceva lipsit de importan, mai ales comparat cu alte feluri de poluare care afecteaza mediul nconjurtor n mod direct. Totui, aceasta este felul de poluare care afecteaza oamenii mai mult ca oricare dintre specii, iar astfel, noi trebuie s o controlm. Descentralizarea autoritilor i serviciilor (precum farmacii, bnci, coli) i vor face pe oameni s prefere spaii alternative de locuit, departe de orae i
-7-

poluare fonic. Aceasta este o buna modalitate de a aborda i alte probleme, cum ar fi efectul de ser in orae. Privind in ansamblu toate aceste tipuri de poluare, de ce sa nu privim si in gradina noastra si sa luam drept exemplu negativ poluarea Marii Negre. POLUAREA MARII NEGRE Marea neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri. Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ. In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul. Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere deverseaza foarte mult titei in mare. Aceasta practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata este azi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata. Cantitatea de metale, DDT si PCB( betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis. Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu. O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea
-8-

rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce. S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei si faunei, cum ar fi unul avand la baza cuprul si care este de 1000 de ori mai putin toxic pentru plante si animale. Organismele daunatoare se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli , care este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230 E. colii la 100g de tesut. Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBC-ul are un efect cumulativ asupra vietii din Marea Neagra. Ei sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si oameni.

De aceea poate ar fi mai bine sa avem grija de ceea ce ne inconjoara.

METODE DE PREVENIRE/COMBATERE A POLUARII Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele contaminri ale mediului. n Statele Unite a fost creat Actul pentru
-9-

Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curat (Clean Water Act - 1977) i Actul pentru Ap Potabil Curat (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanilor n ape i standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) i Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea i controla deeurile periculoase. Dup 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deeurilor. Aceste acte i alte cteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea polurii dar progresele au fost lente i au rmas multe probleme cu privire la zonele cu contaminri severe din cauza lipsei fondurilor pentru curare i din cauza problemelor n aplicarea legilor.
Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substane poluante care produc efectul de ser. n 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte ri s adereze la el pentru a reduce pn n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pn la sfritul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nc ratificat; negociatorii ncercau nc s ajung la un consens n legtur cu regulile, metodele i penalitile care ar trebui s fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil progres n diminuarea polurii aerului i apelor n rile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puini combustibili pe baz de sulf; courile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile i nu se mai folosete benzin cu plumb. rile n curs de dezvoltare continu s se lupte cu poluarea fiindc nu au tehnologii pentru filtrare i curare i trebuie s i mreasc puterea economic, de cele mai multe ori cu costul polurii mediului. Problema este c rile n curs de dezvoltare atrag investitorii strini prin fora de munc mai ieftin, materiale brute mai ieftine i mai puine restricii pentru substane poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniei dintre S.U.A. i Mexic, pe partea mexican, creeaz industrie i locuri de munc
- 10 -

pentru Mexic dar majoritatea lor aparin unor corporaii non-mexicane care au fost atrase de fora de munc ieftin i de lipsa legilor cu privire la poluani. Ca rezultat, aceast regiune de grani, incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i srcia, rile n curs de dezvoltare necesit ajutor i tehnologie de la rile i corporaiile strine, participarea comunitii n iniiativele de dezvoltare i crearea de reglementri mai aspre cu privire la poluare.

STUDII SI REZULTATE:
In urma unor studii intense in ceea ce priveste incalzirea globala, s-a ajuns la parerea ca tara cu cel mai inalt grad de poluarea a mediului inconjurator este India, urmata indeaproape de China. Rezultatele sunt prezentate in urmatorul tabel :

10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1990 2002 2010 2015 2020

Australia/Noua Zeelanda Brazilia Canada China India

De asemenea, dupa cum am precizat in paginile trecute, o mare sursa de ingrijorare este si poluarea fonica, care atinge cote ingrijoratoare in zilele
- 11 -

noastre. Iata care este numarul de decibeli produs de diferite activitati de zi cu zi :

Nivelul sonor (Db) 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160

Sursa de zgomot Ticaitul unui ceas, rasfoirea unei carti. Discutie normala, zgomotul pe o strada linistita. Discutie aprinsa, zgomote de birou, autoturism la 10 m. Zgomotul din traficul rutier, incinta unei fabrici zgomotoase. Claxonatul de la 7 m, o cazangerie. Ciocan pneumatic la distanta de 1 m. Aria din apropierea unei explozii, aria din apropierea unui reactor nuclear.

Gradul de sensibilitate Zgomot abia auzibil Zgomot slab Nivel de zgomot moderat Nivel de zgomot ridicat Nivel de zgomot foarte ridicat Zgomot ce provoaca asurzirea

Durere

INDEX:

A apa...........................................................2, 4, 5, 8, 9 E este..................................................2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 M

mediul inconjurator................................................4 P poluare........................................................2, 4, 5, 7 S Solul........................................................................5 - 12 -

CUPRINS: POLUAREA IN TERMENI GENERALI...............................................................................2 POLUAREA AERULUI............................................................................................................3 POLUAREA APELOR ..............................................................................................................4 POLUAREA SOLULUI............................................................................................................5 POLUAREA FONICA..............................................................................................................7 POLUAREA MARII NEGRE..................................................................................................8 METODE DE PREVENIRE/COMBATERE A POLUARII.................................................9

- 13 -

CITATE VERZI :

"Slava Domnului ca oamenii nu pot zbura, sa lase gunoaie pe cer, la fel cum fac pe pamant." ~Henry David Thoreau "Soarele, luna si stelele ar fi disparut demult ... daca ar fi fost accesibile mainilor acaparatoare ale omenirii." ~Havelock Ellis, The Dance of Life, 1923 "Exista suficiente resurse in lume pentru a satisface nevoile oamenilor, dar nu si lacomia acestora." ~Mohandas K. Gandhi "Exista asa de multa poluare in aer, incat daca nu am fi avut plamani nu ar fi existat destul spatiu pentru acesta." ~Robert Orben

- 14 -