REFERAT Psihopedagogia jocului în preşcolaritate

Alexa Georgeta
Valu lui Traian , Constanţa

1

Apariţia şi practicarea lui sunt favorizate de nivelul dezvoltării psihice a copilului . Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor. datorită jocului..învăţătura şi munca . Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. jocul capătă forme în care elementele ocupaţionale se manifestă complex.98. În această perioadă apar cele mai complexe. . copilul nici măcar nu distinge jocul ca formă de activitate a sa de celelalte două. Bucureşti. Pedagogie preşcolară. deşi nu pierde din pondere... copilul simte nevoia unui partener de joc (de preferinţă copil). Bucureşti. copilul se află în Jocul de creaţie este predominant la vârsta preşcolarităţii. dar cresc substitutele lor imaginare. în ciuda distanţei imense dintre ceea ce 1 2 Debesse.capacităţi magice de a reflecta într-o formă proprie impresiile dobândite din lumea înconjurătoare. exemple În preşcolaritate. aceasta devenind prin intermediul lui mai subtilă.74. p.Definire. mai variate şi mai interesante forme de joc. 3 Munteanu.Vârsta preşcolară reprezintă un moment de evoluţie psihică în care jocul capătă caracteristici noi ce-l apropie de alte feluri de activitate. nevoie care se acutizează pe la 5 ani. ceea ce sugerează apariţia “jocului de alternanţă”. el crează unul imaginar. 1999. atracţia sa este dirijată. Jocul este un fel de teren neutru pe care se revarsă întreaga experienţă despre lume şi viaţă a copilului. afectivă. EDP. taxonomie. fie către un copil mai mic (caz în care îşi asumă rolul de coordonator al jocului). p. forma lui dominantă de activitate.după 6 ani. în perioada celor mai bogate acumulări. 1976. Către vârsta de 5 ani. R. cadrul ce-i face posibil progresul... Dacă în prima parte a preşcolarităţii. capacitate ce facilitează copilului apropierea sa faţă de lumea exterioară ..ne permite să urmărim copilul în acelaşi timp în viaţa sa motorie. cantitative şi calitative. conduitele implicate în joc. De regulă. evoluţia sa în plan psihologic.M. Pro Humanitate. U... caracterizare.fără a genera conflicte insolvabile.. EDP. Jocul . numărul jucăriilor utilizate scad. etapa preşcolară. M. contextul ce dă substanţă vieţii lui. 70. Şchiopu. Ed.mai ales a acelei . complementare..acest lucru devenind posibil abia în jurul vârstei de 5 ani .. inclusiv cele verbale sunt tot mai diversificate. Dacă partenerul lipseşte. sub forma jocurilor cu subiect şi roluri şi a celor de construcţie. p. 1970. La 4 ani. jocul se constituie în modul specific de a acţiona al copilului. socială şi morală"1. mai accesibilă''2. fie către un alt copil mai mare ca vârstă. ca urmare a trecerii de la jocurile de manipulare sau de mânuire de obiecte (specifice vârstei anterioare) la jocurile de creaţie. o lume cu încă prea multe necunoscute pentru copil''3.. Bucureşti. 2 .

răbdare.doreşte şi ceea ce poate să facă prin forţe proprii''4. Dacă la început subiectele sunt abia schiţate şi se construiesc pe măsură ce jocul se derulează . imitându-l pe tatăl său. să redea sensul acestor acţiuni. moment ce suportă fluctuaţii şi schimbări. copilul transpune mai întâi acţiunile exterioare ale oamenilor cu obiectele. perseverenţă etc. dreptate şi la formarea unor trăsături caracteriale: bunătate. hărnicie. poate manifesta tendinţa de unificare în jurul unei teme comune. apare un băiat care.De-a familia''.. După distribuirea rolurilor. semnificaţia lor socială. unii băieţi fac cumpărături. Transpunerea ludică a impresiilor copilului rezultate prin contactul cu concretul se face coerent şi rapid.. R.. odată cu viaţa din ce în ce mai complexă a preşcolarului.M. în care acţiunea de rol şi distribuţia rolurilor este puternic influenţată de experienţa fiecăruia. Prin joc. copiii devin sensibili la valori ca: adevăr. afecţiunea. Astfel când copiii se află în grupuri mai numeroase (grupa de grădiniţă). 1999.de aici şi tendinţa de abandon în favoarea altuia mai atrăgător . 70. 3 . * * * Un grup de fetiţe şi băieţei de 4-5 ani se joacă .De-a cumpăraturile". de imitare a atitudinilor şi comportamentelor adulţilor. p.. urmând ca apoi.după 4 ani subiectele devin mai consistente. el le înţelege treptat şi devine conştient de ele) şi are un puternic caracter educativ: imitând şi identificându-se cu personajele pozitive din poveşti. 4 Munteanu. tristeţea. Jocurile cu roluri se dezvoltă treptat. bucătar. în grupuri restrânse. din ce în ce mai complex. bine.. copiii iniţiază repede un nou joc de creaţie cu subiectul . Acest tip de joc este un bun prilej de asimilare a experienţei de viaţă. frumos. De-a mutatul'' ori . curaj. de implicare emoţionala activă (în joc. jocul cuprinde o poveste întreagă. Ed. copilul exprimă diverse trăiri: bucuria. cognitivă şi socială. Jocurile cu roluri din poveşti sau din viaţa reală ( joacă ei inşişi sau folosesc păpuşi) sunt preferatele preşcolarilor. dacă în cadrul de joc apare . Jocurile cu subiecte şi roluri din viaţa cotidiană sunt jocuri de creaţie cu o frecvenţă relativ mare la începutul preşcolarităţii. de exemplu un camion care transportă mobila unor noi vecini sau unul dintre părinţii ori bunicii unuia dintre copii pentru a merge la cumpărături. vrea el să gătească. În rolurile pe care şi le asumă fiecare se conturează deja . Pedagogie preşcolară.împrumutul'' din viaţa propriilor familii: unele fetiţe gătesc. Bucureşti. dezvoltat mai întâi pe teme diferite. Pro Humanitate. gelozia. jocul de creaţie cu roluri . Jocul devine astfel un instrument şi un mijloc în dezvoltarea emoţională. iar către 6 ani..

ca urmare. va ajunge cu greu la punctul de bătaie. simbolistica este liberă. * * * 5 Şchiopu. Şi acestea sunt jocuri de creaţie. el nu are răbdare să rămână în ascunzătoare. când copilul poate transpune în joc situaţii la care nu a participat personal.. Concret. Treptat. Astfel. . În fine.. * * * Jocul cu reguli .. preşcolarul mare reuşeşte să se integreze perfect la exigenţele acestei activităţi. în ultimă instanţă. În jocul liber de creaţie cu subiecte din basme şi povestiri.evoluţie ce necesită câţiva ani. El însă rămâne deficitar în organizarea tuturor momentelor jocului. .De-a medicul". unde subiectul este propus de adult.În parcul de distracţii".* * * Jocul . de la preşcolarul mic la cel mare. 1970. are grijă să nu răcească. 4 . preşcolarul mic nu este capabil să-şi însuşească corect regulile jocului şi crede că este suficient să-şi ascundă capul.. Preşcolarul mijlociu este capabil să asimileze corect regulile. EDP. U. ratând finişul.. subiectul jocului se îmbogăţeşte. îl duce la medic atunci când se îmbolnăveşte. iar dacă este chemat nu rezistă tentaţiei şi se deconspiră imediat. p. costumaţia este dată. acesta caută mult ascunzătoarea. i s-a povestit ori i s-a citit. . De asemenea. apropiindu-se de legăturile existente în viaţa reală. reflectând aspecte tot mai diverse ale realităţii exterioare lui.acest tip de joc este sugestiv ilustrat la preşcolar prin jocul “De-a v-aţi ascunselea”. Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor. Jocurile cu subiect şi roluri din basme şi povestiri . . Bucureşti.De-a mama" poate unifica jocuri .. îl duce la teatrul de păpuşi ori în parcul de distracţii. După opinia specialiştilor se poate constata o evoluţie în ceea ce priveşte asimilarea regulilor aferente acestui joc. apoi schiţate anterior.. copilul-mamă îşi însuşeşte dragostea faţă de copil . pe măsura dezvoltării generale a copilului..La teatru". precum: ." 5 Jocul colectiv va înlocui treptat jocul individual.100. îi cumpără jucării. manifestând preferinţă pentru locuri cât mai îndepărtate şi mai inaccesibile. copilul prelucrând rolul între nişte limite impuse.De-a cumpărăturile". cu reguli clar definite înainte de începerea jocului . ci doar a auzit. Acest salt de la acţiunile izolate la jocuri complexe antrenează modificări substanţiale şi în privinţa evoluţiei sociabilităţii copiilor.jocurile dramatizare apar şi sunt practicate cu o plăcere uimitoare către 6 ani (grupa mare şi pregătitoare). mai întâi cu reguli ce se impun pe măsură derulării jocului. deci realizează un progres faţă de etapa anterioară. creaţia fiind mai evidentă în jocul propriu-zis decât în dramatizare.

U...moderne"..Frumos. Făt . şi de construcţie ( cuburi. Bucureşti. cadru ce-i prilejuieşte trăiri imaginare din ce în ce mai profunde. precum Batman. 1970. a trăsăturilor lor de caracter. prin el copiii construindu-şi cadrul de joc necesar subiectului din jocul de creaţie. de aspecte ce i-au impresionat anterior ori sugerate lor de natura materialelor. subiectul şi şirul acţiunilor reconstruite vor căpăta aspecte creative uimitor de interesante. se vor constitui doar ca sursă de pornire. un batic poate fi mantie.. Trei iezi cucuieţi. imaginaţiei . accentuând ceea ce i-a impresionat mai mult. iar tu erai tata şi plecai cu maşina la serviciu" sau . suprapunerea momentană a rolului cu propriul eu . vor coexista cu cele .102 5 . Deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale.fenomenul de dedublare.. plastilină. trecerea rapidă din planul imaginar în cel real şi invers. nisip sau alte materiale) evoluează de la manipularea materialului de construcţie cu eventualele încercări şi reuşite de suprapuneri specifică vârstei de 3 ani până la realizarea unor construcţii laborioase din cuburi şi lego. fie propuse de adulţi fie alese de copii în funcţie de interese. către 6 ani reuşind chiar să le depăşească.modele sugestive". identificarea parţială cu rolul. Astfel.Punguţa cu doi bani" ori . pe măsură ce creşte. dar şi de a demarca imaginarul de real . De multe ori..cu scopul de a marca incertitudinea. imperfectul . jocul de construcţie precede sau se practică integrat celui de creaţie. iar eu eram Albă ca Zăpada'' . Ileana Cosânzeana etc. copilul devenind conştient de propria lui persoană şi de aceea a modelului pe care îl imită"6. p." ori . dar şi a personalităţii copiilor. acţiunea dată de povestirea audiată ori filmul văzut. în cele două forme: de asamblare (puzzle.Eu eram mama şi tu copilul meu" sau . ori de câte ori doreşte. dar ziceam că eşti piticul lu' Albă ca Zăpada... fapt atestat prin limbajul utilizat în exprimarea atmosferei de joc . Subiectele construcţiilor sunt.. precum iezii caprei. Uneori..Personajele de basm." Specifică jocului de creaţie este capacitatea copilului de a se identifica cu personajul interpretat. pe care însă copiii de 3-4 ani le ignoră. pământ... lut..... ele au efect şi în planul dezvoltării proceselor psihice. * * * Exemple de limbaj utilizat: . apare şi . jocurile de construcţie oferă şi .Ziceam că eu sunt mama şi făceam baie la păpuşă care era fetiţa noastră. Tom şi Jerry. Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor. nu vor renunţa deloc la repetarea pe voci şi cu tonalităţi diferite a vestitului cântec . boieri mari. Barbie. covor zburător. dacă anumite secvenţe din .Capra cu trei iezi" vor fi omise ori incerte. Cucurigu. EDP. fapt cei facilitează.de regulă.De adevăratelea tu eşti băiat . lego. extratereştrii. apoi încearcă să le rezolve din ce în ce mai performant pe la 5 ani. a gândirii. atenţiei. 6 Şchiopu. incastre) Jocurile de construcţie .

Iepurele fuge in afara cercului si incearca sa intre in cerc evitând sa fie prins de vulpe. o vârstă a dinamismului.. . Cine sare mai repede .sărituri Copiii se aseaza pe patru randuri. Palatul zmeilor etc.Broasca şi barza". iar vulpea trebuie sa-l prinda.Coarda". precum şi la creşterea rezistenţei copilului. * * * (1) .. a .. acesta fuge. * * * Vulpea şi iepurele . iar ceilalti in 6 . acesta devenind vulpe. . .. Cu preşcolarul mare se iniţiază.Şotronul".Lupul şi oile''. Dar si tu gonesti prea bine Mi-ai scapat o dată– n drum Teafar n-ai sa scapi acum. se aseaza intr-o parte a salii. Jocul se reia. jocuri didactice de mişcare. (2). La această vârstă. Bucătăria. ii atinge aleatoriu spunand: “ Eu sunt vulpea roscovana Iepure. ..Pompierii". pazeste-ti blana Am fugit eu dupa tine.. Chip şi Dale.... mişcările încep să fie încadrate jocului de creaţie cu subiect şi roluri. iar vulpea iepure. (3) Tom şi Jerry. în cadrul organizat al grădiniţei. Deosebit de frecvente în joaca copiilor sunt jocurile de mişcare cu reguli ce au drept scop exersarea unor deprinderi motrice şi drept caracteristică un spirit competitiv accentuat. * * * Exemple de jocuri de mişcare: . . Cel care a sarit cel mai departe. Vulpea trece pe la toti copiii. Scooby .alergare Copiii stau in cerc. In fata primului rand la distanta de 2-3 metri. reflectând.* * * Exemple de jocuri de construcţie utilizate: Cabinetul doctorului.necuvântătoarelor" (1) ori a adulţilor . . Jocurile de mişcare sunt strâns legate de specificul vârstei preşcolarităţii.Cine aleargă mai repede? etc. Jocul se termina cand iepurele este prins de vulpe. astfel incat majoritatea copiilor sa fie iepure sau vulpe. fie conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate(3) ce reînvie cu ajutorul copiilor. ce combină muzica cu dansul. fie fragmente din viaţa reală.Piloţii".. ceilalti copii pot sustine vulpea sau iepurele.Elasticul".Pisica şi vrăbiile"..Poliţiştii". ” Copilul la care se termina numaratoarea devine iepure. . a mişcării. în special profesiile dinamice(2). un copil este ales sa reprezinte vulpea si va sta in mijlocul cercului. Acest gen de activităţi contribuie la dezvoltarea abilităţilor motrice. la disciplinarea comportamentului. se marcheaza linia unde se va executa bataia pe un picior pentru saritura.

Papucarul papuceşte papucii papucăresei.Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur care a venit bucuros de la Bucureşti. chiar cofundate cu acestea. au obiective educaţionale bine precizate şi reprezintă forma ideală prin care jocul. cainele se repede . Restul copiilor vor fi veverite si vor sta in cerc si vor culege alune. la semnalul educatoarei executa saritura. sunt propuse de către educator.în patru. Sunt deosebit de valoroase din perspectiva valenţelor lor formative în plan psihologic: dezvoltă atenţia. Va fi considerat castigator cel care a sarit cel mai departe de aceasta data. pe capac un ac. privirea inainte. induc o atmosferă amuzantă cadrului de joc. La capatul acesteia se va aseza un covor impaturit pe care se va executa coborarea de pe scandura de echilibru. Se aseaza in fata fiecarei echipe aliniate cate o scandurica cu lungimea in directia de mers. să le car pe toate în spate. La semnal vanatorul iese si striga “Poc. La sfarsit. Mai departe pe directia de parcurs la o distanta de 2m.Pe cap un capac . Veveriţele şi vânătorul . veveritele se sperie si vor fugi.Ghiceşte şi taci'' sau „Cine spune mai repede?” 1. Copiii se urca pe scandura de echilibru si merg cu bratele in lateral.cealalta parte. . b. fierbinte". coboara de pe scandura prin saritura in adancime si parcurge traseul stabil cu trecerea obstacolelor prin pasire. c. Jocul: „Deschideţi urechea bine”. prin saritura in adancime. perspicacitatea. Ele sunt integrate demersului educaţional explicit. 2. intr-un loc va fixa locul cainelui care va sta ascuns. ca activitate fundamentală a vârstei preşcolare. spatele drept. Cursa cu obstacole . copii care au sarit cel mai departe. Dupa ce primul rand a terminat.căţărare Educatoarea va aseza in semicerc in spatele clasei vizuinile veveritelor din masute. poate sprijini învăţarea dirijată. atenţia. iar veveritele se catara in vizuine. 5. al doilea rand inainteaza spre locul de plecare. cald. competiţia.. se vor aseza obstacole. Jocurile hazlii . 3. au reguli şi ca funcţie dominantă recreerea. Jocurile didactice reprezintă o categorie aparte de jocuri. Atmosfera de joc este creată prin cerinţa de a ghici ceva şi educă stăpânirea de sine. 7 . formeaza un nou rand si sar.Am o mâţă mâţoasă căpăţânoasă care are cinci mâţoşei jucăuşi frumuşei.Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite. poc” .Rece. pregătind integrarea ulterioară a copilului în şcoală. Ele se aseamănă şi cu jocurile didactice prin faptul că pun în faţa copiilor o problemă de rezolvat. spiritul de observaţie. in mijlocul clasei va desena un cerc mare. Jocul: „Telefonul fără fir”. Jocuri hazlii: .. Şapte sape late şi alte şapte sape late.Căprarul crapă capul caprei pe capră. 7. uneori foarte apropiate de cele de mişcare. * * * a. Veveritele prinse de caine sau impuscate de vanator vor iesi din joc. iar in alt colt locul vanatorului care va sta la panda. 4.echilibru Se lucreaza cu doua echipe sub forma de concurs. pentru recunoaşterea vocii colegilor. 6.

să exerseze. etc. medic. chiar şi în activităţile libere din grădiniţă. o dă celui care o foloseşte sau o aşează acolo unde se potriveşte. etc. b) Mijloace didactice: jetoane cu imagini reprezentând diferite meserii. întrecerea. Raportul acestora este diferit .bucătarului fierăstrăul. Elemente de joc: Surpriza. numiţi de educatoare. b) psihomotorii: să perceapă imaginile prezentate: să execute cerinţele formulate de educatoare. Se aplaudă răspunsurile corecte. ale cui?) Regulile jocului: Copiii.tâmplarului. Sub conducerea educatoarei. să clasifice imaginile după gen şi număr. demonstraţia.. În lipsa acestui material didactic. închiderea şi deschiderea ochilor. matematică. problematizarea. Jocurile didactice se pot realiza la toate tipurile de activităţi comune (educarea limbajului. unelte-jucării (în miniatură). Prezentăm în continuare două jocuri didactice. o dă celui care o foloseşte. Un copil numit de educatoare alege o unealtă de pe masă şi la întrebarea . unul pentru activităţile de educarea limbajului. celălalt pentru activităţile matematice: * * * Joc didactic pentru educarea limbajului : . reguli specifice şi elemente de joc. modelaj. exerciţiul.Jocurile didactice au o sarcină didactică specifică ( o problemă de rezolvat pentru copil problemă ce vizează explicit dezvoltarea pe o anume coordonată psihologică).. Organizarea jocului: frontal. tâmplar.. se pot folosi jetoane cu imagini. c) afective: dezvoltarea spiritului de cooperare. I. aleg pe rând o unealtă sau o jucărie de pe masă şi la întrebarea .. bucătar. Strategia didactică: a) Metode: explicaţia. în funcţie de intrebarea folosită ( al. costumaţii de la jocurile de creaţie (poştaş. jetoane. individual. ai.. II.poştaşului stetoscopul. 2) Anunţarea activităţii şi enunţarea obiectivelor 3) Dirijarea învăţării 8 . cu cât vârsta acestora este mai mare. Pe masa educatoarei se află unelte în miniatură ( de la jocurile de creaţie). pe echipe.). muzică) ca şi în activităţile evaluative din grădiniţă. etc..Al (A) cui este ?''. în comunicarea orală. aplauze. instrumente de scris. Sarcina didactică: Schimbarea formei cuvintelor în vorbire. algoritmizarea. cu atât ponderea elementelor de joc scade în favoarea complexităţii sarcinilor de rezolvat... coordonate de un copil mai mare sau de către liderul informal al grupului de copii.. Exemplu: scrisoarea.Al (A) cui este?'' Obiectiv fundamental: Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la cazul genitiv Obiective operaţionale: a) cognitiv-informaţionale: să utilizeze în exprimarea orală cazul genitiv respectând genul şi numărul. Desfăşurarea jocului: 1) Captarea atenţiei: Câţiva copii vor fi costumaţi cu recuzita de la jocurile de creaţie: poştaş. acordul dintre subiect şi atributul genitival.. tâmplar.. medic bucătar.medicului polonicul. se stimulează întrecerea. ştiinţe. ghiozdan cu rechizitele şcolarului. jucării.A cui este ?''. a. desen. se pot utiliza... în funcţie de vârsta copiilor.

iar cealaltă echipă alcătuieşte propoziţii despre imaginea respectivă.Al (A) cui este ?''...a) Explicarea jocului: Sunt chemaţi în faţa grupei doi copii. Al. Pantalonii sunt ai băiatului. 4) Obţinerea performanţei: Se lucrează pe Fişa nr. etc.A cui este pisica? Pisica este a fetiţei/Pisica este a băiatului". Se organizează clasa pe două grupe de elevi. Se aşează siluete-personaje din poveşti şi obiecte folosite de către acestea aşez1ndu-le corect. din 5 în 5.." Pentru folosirea la plural a cazului genitiv. Ochelarii sunt ai băiatului. 2. Se reia număratul pâna când răspund toţi elevii din grupă. ia loc. Un copil numit de educatoare. jocul poate începe. la semnalul acestuia. Balonul este al băiatului. etc. Sandalele sunt ale fetiţei... 13 din . numaratoarea fiind preluată de al doilea elev din aceeaşi grupă. alege o jucărie. iar. etc. urmărindu-se folosirea corectă a cazului genitiv în exprimarea orală . Exemplu: . roată. locomotivă. ursuleţ.. se explică sarcinile de lucru şi se îndruma copiii în funcţie de particularităţile individuale. sunt chemate mai multe fetiţe şi mai mulţi băieţei. Grupa se împarte în două echipe. Elevul se opreşte. . Pentru complicarea jocului se cere copiilor să numere din 2 în 2. Umbrela este a fetiţei. Sunt antrenaţi cât mai mulţi copii. La fel se procedează şi cu cealaltă grupă.Cine ştie să numere mai departe?'' Obiectiv didactic: verificarea cunoştinţelor despre numărat şi consolidarea deprinderii de formarea corectă a zecilor.A cui este veveriţa? Veveriţa este a fetiţei/Veveriţa este a băiatului. * * * Joc didactic pentru activitatea matematică: ." b) Jocul de probă: Se desfăşoară un joc de probă pentru a vedea cum au înţeles copiii sarcina jocului şi regulile lui. aripă. Cireşele sunt ale fetiţei. o dă fetiţei (băiatului) şi pune întrebarea: .. stabilindu-se de la început numărul de la care se va începe numărătoarea şi cel la care se vor opri. Pe masa educatoarei se află jucării ( câte două de fiecare). Piticii sunt ai Albei ca Zăpada.Ce a greşit pictorul?'' Se aşează pe panou imagini fragmentare ( cioc.. .. . 6) Încheierea jocului: Se fac aprecieri asupra modului în care copiii au participat la joc.. denumeşte imaginea. Se folosesc imagini pentru singularul şi pluralul substantivelor (a şcolarului.Televizorul cu personaje din poveşti'. Primul elev din prima grupă începe numărătoarea şi continuă până când este oprit printr-o bătaie din palme de către educatoare. din 3 în 3.A cui este?'' copiii ghicesc şi aşează imaginea corect. a.. îi va antrena şi pe ei în evaluarea fişei personale şi ale colegilor lor..ale fetiţelor) Ai cui sunt ursuleţii? (.Al cui este ursuleţul? Ursuleţul este al fetiţei/Ursuleţul este al băiatului. Mod de desfăşurare: La acest joc.. Un alt copil răspunde.ai băieţeilor). coadă. 9 . ale şcolarilor). Se foloseşte un ghiozdan cu rechizite.. Educatoarea stabileşte până la ce număr se va număra. Acestea se scot pe rând si se precizează . d) Variante de joc: 1. Fluturele este al băiatului. Exemplu: . O echipă alege un jeton de pe masă.Ale cui sunt jucăriile ? (. Se intuiesc fişele. Sarcina didactică: exerciţii de numărare cu respectarea succesiunii numerelor.Caietul preşcolarului''.) şi la întrebarea .. ale cui sunt? rechizitele.. numărul de participanţi nu este limitat. ai. va rămâne în picioare. c) Jocul propriu-zis: Jocul continuă folosindu-se şi alte jucării: pisică. 3. Înainte de joc. Exemplu: Ciuboţelele sunt ale ogarului. o fetiţă şi un băiat. minge. camion. educatoarea recomandă elevilor să fie foarte atenţi pentru a reuşi să corecteze greşelile colegilor. Exemplu: . În finalul jocului se numără copiii rămaşi în picioare din fiecare grupă şi se declară învingătoare grupa cu cei mai puţini copii în picioare. 5) Evaluarea fişelor : Educatoarea va evalua fişele copiilor. Exemplu: Rochiţa este a fetiţei. 4. În cazul în care unul dintre elevi greşeşte la numărat.

. 2000. 1970.. Bucureşti.. Compania. jocul sprijină. jocul evoluează sub aspectul complexităţii formelor.. Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor.. grupa pregătitoare. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. Ed. S. Bucureşti.. 10 . EDP. U. A. Ed.Îndrumător metodic. Bucureşti. Bucureşti. Copilul. favorizează şi optimizează dezvoltarea personalităţii copilului.* * * Concluzii • • • jocul depinde de particularităţile de vârstă ale copilului. EDP. M.M. M. Pro Humanitate. R. Dumitrana. Cioflica. familia şi grădiniţa... Tehno-Art. 1999. Şchiopu. Ed. Bucureşti. 1976. 1999. Pedagogie preşcolară. Bibliografie Debesse. Jocuri didactice pentru educarea limbajului . Ana... Munteanu. conţinuturilor şi regulilor odată cu personalitatea copilului.M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful