DR.

URSU

HIOPU

INTRODUCERE

I

i

ODIAGNOSTI

Editura Fundatiei H S
~2002 -

iC
I

Editor: PROF. DR. CONSTANTIN RUSU Corectura: EMIL CANDEL Tehnoredactare computerizare: COSTIANA IONITA Toate drepturile sunt rezervate
EDITURIi FUNDATIEI HUMANITAS

IMPRIMAT IN ROMANIA TIPOGRAFIA "SEMNE '94" ISBN 973-85164-4·7 BUCURE9TI - 2002

INTRODUCERE
Necesitatea de a alcatui 0 luerare utila, eu privire la psihodiagnoza pentru studenti ~i psihologii speciali~ti de teren, nc-a pus in fata unor probleme complicate, chiar ~i dupa ce am publicat doua editii ale acestei lucdiri, singulare, pe atunci, in literatura de specialitate romaneasea. Acestea s-au petreeut prin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentele psihodiagnostice erau f010site, ir. aeele vremuri, doar in clinieile psihiatrice ~i in unele intreprinderi in care exista un grad important de periclitate, in exereitarea profesiilor. Era 0 perioada de difuzare oarecum neortodoxa a teste10r. Toate acestea se petreceau pe fondul ~i I:coul interdictiei testelor, prin 1936, in colosul sovietic ~i risipirea psihologi10r din intreprinderi, masuri Ul111atede 0 mare suspectare a psih010gilor psihodiagnosticieni. Masura se motiva prin ideea de protejare politica a c1asei muncitoare de tentativa de a se leza drepturile de §al1se egale profesionale. Totu~i, treptat, incepusera sa se difuzeze chiar ~i in publicistica 1arga teste improvizate sub forma de jocuri ~i ghicitori, uneori interesante, dar nevalidate, confOlID regulilor ce exista in privinta acestor instrumente de evaluare psih010gica. Aveau, oarecare, eireulatie earn doua duzini de teste, traduse, mai ales, din franeeza. Au inceput, treptat, sa devina de interes teste mai diverse. Se tindea spre experienta de dinaintea celui de-al doilca razboi mondial. Exista, in aeeasta privinta, 0 traditie consolidata, care se conserva prin laboratoarele universitare mai ales, care erau privite chiar ~i in intreprinderi eu oareeare bunavointa. Emu, apoi, teste ~i in unele reviste de mare cireulatie, ea expresii ale cre~terii interesului fata de ceea ce se petrecea in Occident, 'in tarile dezvoltate. Incepuse ~i lansarea de schimburi de idei ~i informatii prin revistele de specialitate (tot mai numeroase), dar circula ~i 0 implicatie mai veche, interesanta, ce conserva evenimente legate de integrarea psihologilor romani in dezvoltarea psihologiei ~i a instrumentelor de lucru, la sfar~itul secolului XIX ~i inceputul celui de-al XX-lea. Relativ consistente numeric au fost activitatile ~i contactele unor psihologi romani cu psihologi ajun~i, apoi, de renume in Laboratorul de la Leipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C. Raduleseu-Motru, FI. $teftmescu-Goanga, E. Gruber, care au vizitat laboratorul de la Leipzig ~i au efectuat acolo diseutii §i cercetari §i lucrari de doctorat, publicate in revista initiata de W. Wundt "Philosophische Studien", care a devenit, in 1903, "Psychologische Studien". intor~i in tara, ace~ti psihologi au continuat legaturile eu laboratoruJ lui W. Wundt, dar ~i cu alti psihologi, care, ca ~i ei, au devenit purtatorii destinului psihologiei lor. La laboratorul din Leipzig au fost, de asemenea, (in eonditii similare cu acelea ale psihologilor romani) ~i psihologi din alte numeroase t:1ri, printre care: Stanley
'"

.)

Hall (1846-1924), J. McKeen Cattell (1905-1977), Ed. Titchener (1867-1927), F. Kraepelin (1856-1926), B. Bourdon (1860-1943), A Michotte (1881-1965) ~i multi altii. Aparuse generatia activa a intemeietorilor de laboratoare, de conferinte ~i congrese ~i de asociatii nationale. Au existat, la inceputul secolului XX, ~i alte legaturi intre psihologii romani ~i cei din alte tari. Printre altele, a existat 0 corespondenta intre Titu Maiorescu ~i A. Binet, in urma careia A. Binet a venit in Romania (1895) cu fiice1e sale ~i a tinut conferinte la Universitatea din Bucurqti. Consistente au fost ~r alte contacte ale psihologilor romani cu cei din strainatatea vestica. Printre altii, a fost N. Vaschide (1873-1907), care a pleeat eu Binet, in 1895, la Paris, unde a ramas ~i a desm~urat 0 bogata viata ~tiintifiea (chiar ~i la Laboratorul de la Sorbona)l. Psihologia a ineeput sa se dezvolte intensiv in secolul XX, mai ales. In 1934, s-a infiintat Societatea Romana de Cercetari Psihologice, din initiativa lui C. Radulescu-Motru $i colaboratorul sau 1. M. Nestor, dar $i publicarea revistei Analele de Psihologie, in Bucure$ti. In 1937, $i-a inceput aparitia revista Jurnal de Psihotelmica, infiintata de 1. M. Nestor, tot la Bucure$ti, iar peste un an a aparut Revista de Psihologie de la Cluj, infiintata de catre Fl. $temnescu-Goanga. Peste un alt an, s-a infiintat Institutul Psihotehnic Militar (1939-1940), condus de Lt. Col. C. Atanasiu (Bucure~ti). In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Universitatea de la Cluj a trebuit sa se mute la Sibiu, in urma ocupatiei Ardealului de Nord, ~i s-a reintors la Cluj abia dupa razboi. Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologice mod erne la Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, sub conducerea unor remarcabili intelectuali ~i, mai ales, a celor care trecusera prin Laboratorul de la Leipzig. A avut loc 0 perioada grea, ca dupa orice razboi devastator, dar treptat au inceput sa se reconsolideze planuri de refacere a Universitatilor. La Catedra de la Bucure~ti se a~teptau schimbari. L-am intaInit la Washington, in vara Iui 1949, pe Mihai Ralea, ambasador al Romaniei in S.U.A., membru al Academiei Romane. I se solicitase revenirea in tara, ~i implicarea sa Intr-o reorganizare constructiva a Catedrei de Psihologie, de la Bucure~ti. Am discutat, impreuna, 0 serie de proieete legate de infiintarea unor reviste de psihologie, de organizarea unui institut de psihologie, toate sub egida Academiei, ca ~i despre extinderea tipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a. Toamna, a inceput restructurarea Catedrei de Psihologie din Bucure~ti. Membra a Catedrei din acel an, am fost implicata in echipele ce au pus in acfiune planurile expuse mai sus. Au aparut, pe rand, revistele de psihologie (una in limba romana, eu rezumate in limbi straine, §i apoi alta in limbi straine, franeeza, engleza, rusa).
] Am semnala ~i faptul origine romani!.

di D. Wechsler, dar ~iIacob Moreno au fost psihologi americani de
4

),

)
e
J

A fost infiintat ~i Institutul de Psihologie din Romania. Am fost, in acei ani, adjuneta Catedrei ~i ~ef de sectie la lnstitutul de Psihologie. In 1966, i-am spus profesorului ea a$ vrea sa !inem un curs de psihodiagnoza. Pacusem un stagiu la C.I.E. (Centre Intel11ational de l'Enfant), la Paris ~i luasem legi:itura cu prof. Zazzo, eu D-na Zazzo ~i cu alte persoane din echipa acestora. Mi-au spus $i libraria in care existau inca lucrari importante de psihologie. A$a mi sa consolidat ideea de a elabora ~i 0 luerare care sa fie suport pentru cuno~tintele model11e de psihodiagnostie. In acest context, a aparut, in 1970, prima edilie a lucrarii lntroducere in psihodiagnostic, la Tipografia Universitalii. Deja crescuse marja de acceptare a acestui curs. Cursul de psihodiagnostic a inceput sa se tina ~i la Universitatile din Cluj ~i din la~i. In 1972, a aparut 0 lucrare privind psihodiagnoza, a Marianei RO$ca (Cluj). Dupa moartea nea$teptata a profesorului Mihai Ralea (1964), eonducerea Institutului a fost preluata de Alexandru RO$ca. A urmat 0 perioada delicata pentru $tiintele psihologice, dupa 1982, in mma desfiintarii Institutului de Psihologie, pe criterii politice. Revistele de psihologie, al carol' sediu era la lnstitutul de Psihologie, au fost salvate de autoarea acestei lucrari, impreuna eu Paul Popescu-Neveanu $i Emil Verza, $i duse la Catedra de Psihologie. Dupa 0 perioada de lntarziere (ce s-a recuperat), cele doua reviste au inceput sa apara sub aceea$i coperta, in mod constant. La un moment dat, a trebuit sa ma preocup $i de sponsorizarea lor. A continuat $i sehimbul eu revistele straine, din toate continentele (1984-1989), in numar de 71. S-a realizat $i 0 noua legatura cu psihologia occidentala, prin constituirea Sectiei Romane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fost reprezentanta In BirouI, Intel11ational, din partea Romaniei, fiind eoordonatoarea proiectului $i programului acestei asocialii). S-au tinut eonferinte, pe aceasta tema, $i s-au eonsacrat primele pagini din Revistele de Psihologie acestei probleme, pana In 1991. Intre timp, psihologia s-a dezvoltat foarte multo Numeroasele curente psihologice, constituite in prime1e decenii ale secolului al XX-lea, preocupate de denominalizari $i optiuni privind modelul psihic, care se respingeau sau se ignorau intre ele (behaviorismul, structuralismul, gestaltismul, functionalismul $i, mai ales, freudismul) au dat na$tere la conturarea de noi probleme ~i domenii ce au cOl1solidat modelul psihic, implicatiile dezvoltarii psihice $i tematica acesteia, dar $i aportul social $i importanta psihologiei in viata sociala. Fermentatia de idei din psihologia moderna a avut un mare suport in cercetarile efectuate, printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i de sociologi, pedagogi $i chiar teologi. De mare folos au fost congresele internationale, Ia care au participat delegatii din Romania - la Bruxelles, Copenhaga, Paris, Londra etc., dar ~i la Montreal, la Moscova $i Ia Casa Alba. Informatiile $tiintifice aduse de eei care faceau parte din delegatii au inceput
5

muIte dintre e1e avand Catedre de psihologie. dar ~i pentru copii subdotati. Aceasta cu atat mai bine cu cat. In acest context. ca structura psihica implicata in procesele de invatare. Dintre acestea. al marilor schimbari structurale ale vietii social-economice din Romania. In primul rand. care creau intarzieri de progres in invatare a copiilor cu inteligenta nom1ala. datorita progresului generat de Revolutia tehnico-~tiintifiea a impus problema invatarii permanente ~i cerintele unei selectii profesionale modeme. cat ~i al fom1elor ei au devenit numeroase ~i au pus in evidenta doua aspecte deosebit de importal1te. ~i in al doilea rand ca exista 0 dezvoltare seculara a inteligentei. dupa 1989. a generat necesitatea testarii inteligentei pentru tratarea individualizata a copiilor cu handicap intelectual (mai ales). ceea ce indica 0 cre~tere a interesului pentru acest domeniu. S-au creat ~coli cu profil umanist ~i eu profiluri mai accentuate profesional sau pedagogic. a creat noi sperante. ca pre~edinte al Asoeiatiei Psihologilor. cu tendinta ca cei cu intelect de limita sa fie. insa. in anul 1989. de domeniul 5co1ilor. s-au creat numeroase universitati particulare. lipsa lnstitutului de Psihologie ~i a cercetarilor de mai mare anvergura ~i mai legate de nucleele interogatiilor de ultima ora din psihologia modemiL In aceste conditii se afla psihologia.sa circule mai rapid ~i sa fie mai consistente ~i mai altfel privite. Erau. s-au diversificat ~e01ile. Dupa acel an. printre altele). pe cat posibil. in prima jumatate a secolului XX. a devenit de mare interes gestiunea inteligentei. In genere. de catre 0 comisie la care am participat. In noiembrie 2001. ~i. care a tinut Congrese Nationale anuale de mare tinuta ~tiintifica. ca ~i cea de la Bucure~ti. Obligativitatea invatamantului primar pentru alfabetizarea intregii populatii. S-au constituit ~coli speciale pentru handicapati. Reinfiintarea lnstitutului de Psihologie. care are cre~teri mai semnificative de la un secolla altul. 6 . de recuperat multe caracteristici ~i aspecte legate de diminuarea statutului Psihologiei romane~ti de dupa 1982. ca inteligenta are muIte caracteristici specifice (modelul lui Guilford a impus aceasta idee). asimilali in primele trepte de inviWimant in ~colile obi~nuite. cea mai activa ~i mai bine organizata a fost echipa de la Timi~oaraj. pe de 0 pat1e. in al treilea rand. handicapati. au aparut. Este vorba. Studiile asupra inteligentei atat din punct de vedere al nivelului. organizatii de Prof Golu Mihai. programe. in al doilea rand de domeniul orientarii scolare ~i selectiei profesionale. va avea loe 0 eonferintii na!ionalii la Bueure~ti. in unele tari. Rata mare de schimbari ale profesiilor. de psihopatologie. In domeniul ~colilor. investigatii. Se simtea. Asociatia Psihologilor s-a destramat ~i s-au creat tendinte de formare de asociatii regionale. totu~i. ~coli pentru copii dotali (Canada. In ] Universitatea de la Cluj a mai tinut Conferin!a Na!ionaHi. Toate aceste probleme s-au conturat ca noi schimbari ~i noi cerinte de proiecte. mai ales in trei domenii mai Iargi. psihologia modema a devenit 0 necesitate.

crizele familiale. constelatii1e psihice favorizate de procesul dezvoItarii ~i progresului social. or la .n la ta Ie :a )1 e e a ! acest context. pentru a raspunde marilor solicitari puse in fata psihologiei de viata sociala. crizele psihiatrice ale oamenilor. dar are ~i efecte inverse. ce se constituie. memoria ~i atentia oamenilor sub presiunea bombardarii cu informatii. dar $i morali'l a psihologiei ca ~tiinta aplicativa. iar acest fapt se realizeaza prin extinderea aplicarii de teste. fapt ce alimenteaza "complexul calatoriei". statistic. cu potentialitati deschise sau inchise. se schimba stBul de viata. un stoc de informatii. privind ceea ce se poate face in cazuriconcrete. fa la. rara indoiala. pe care oriee psiholog trebuie sa Ie cunoasdL Fieca:n. privind psihodiagnoza. pril1 selectarea ~i ierarhizarea acestora. analizate tot mai profund. progresul. dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinte infurmative.om are 0 dezvoltare armonioasa sau neannonioasa. Prin aceasta lucrare. $i a fi provocat pentru a descoperi ce s-ar mai putea realiza in acest domeniu. Al doilea abiectiv 11 constituie sarcina de a contribui la valorizarea competentelor. cre~te inteligenta $i creativitatea umana. sa cunoasca valoarea $i modul de folosire a cat mai multor tepJ1ici psihodiagnostice. ~i este legat de selectia ~i orientarea ~colara ~i profesionala..~a. se degradeaza tendinta spre idealuri sociale. am daborat aceasta lucrare In care am condensat 0 cantitate mare de informatii eu tente mai pragmatice. Se nasc $1 nior profesii. ca suport $i canditie de meditatie. In anii universitari. acest instrumentar complex de evaluare a condiliei umane cu nenumaratele sale fatete. de neadaptare pe diferite palierein care scad "notele la purtare". acest fapt se manifesta prin crqterea gradului de agresivitate ~i violenta. dar $i spiritul creativ al oamenilor (in directii bune sau rele). exista 0 solicitare sociala. In obiectivul lucrarii $i al intentiilor noastre sta $i faptul de a oferi psihodiagnosticianului. cresc. care se exprima prin trei mari obligatii concrete. Prima este aceea de a mari gama de cuno~tinte privind structurile psihice. Psihodiagnosticianul din zilele noastretrebuie sa aiba 0 gama de cuno$tinte seeventi ale. implicandu-se in cercetari complexe. El trebuie sa-~i asume responsabilitatea pe care 0 solicita idealul sau profesional. cre$te curiozitatea $i dorinta de a gasi mai multa lini~te ~i de traire luminoasa a vietii.· prin care sa i se stabileasdl. dezvoltarea lor. dar $i cu tarde care trebuie eliminate. daca se constituie. A~adar. dar $i interese ~i idealuri. pentru a Ie gasi punctul de Insanato~ire. fonnata ~ ! . ce pornesc de la cre~terea dificultatilor de adaptare la acesta.$tiga. din zilele noastre. $i sa i se consolideze eornpetentele de specialist remarcabil intr-un anumit domeniu $i care sa participe la progresul social. Ritmul aleli al Revolutiei tehnico-~tiintifice alimenteaza. Psihodiagnoza alimenteaza eu noi cuno~tinte toate domeniile psihologiei. ofertele $i dificultati1e de a Ie c8.

Exista 0 dezvoltare seculara a omului. dar ~i pentru prevenirea cazurilor mai grave. in lucrare se va insista pe dosarul psihologic ~i pe categoriile de teste existente. strategii complexe de sondare a caracteristicilor psihice. apoi. Si sistemele de evaluare s-au modificat ~i se stabilizeaza intr-o noua structura. Cunoa~terea a cat mai numeroase teste are 0 foarte mare importanta pentru dezvoltarea caracteristicilor unui psihodiagnostician modem . Valoarea lor este. ca ~i recomandarea. este aceea a testarii persoanelor aflate in dificultate sau subefectul stresului.~i aceasta pentru ca testele au incorporate. decizia este foarte importanta. oarecum. atitudini ~i personalitate . temporal a. In finalul evaluarilor. s-a impus 0 putemica ~i complexa conversie de atitudini. interese.. pentru a imbunatati procesele formative cat mai de timpuriu. dar exista $i 0 profunda reforma a invatamantului. Trebuie. iar pe de alta parte. De aceea. pentru a se interveni la timp. in structura lor. este necesara 0 informatie mai larga privind testarea (tipurile de teste care sunt mai sensibile).adica testarea lor organizata. care este in desta$urare (inca neterminata). psihologul trebuie sa formuleze 0 decizie ~i 0 recomandare. o sarcina deosebita a psihodiagnosticianului este aceea de a fi fOalte atent ~i constructiv in domeniul testelor folosite. in Romania. pentru a se stimula sau echilibra dezvoltarea psihica dizarmol1ica. in urma Revolutiei din 1989. in reforme structurale. inteligenta ~i creativitate. in aceasta vasta problema. aflaHiin obiectiv. In cazul testarilor din zona aceasta. fiecare generatie trecand prin transformari. In ultima decada a acestuia. etc. Exista 8 . Dar despre toate acestea yom reveni pe parcursullucrarii. A treia problema de prim ordin. sa fie foarte clara modalitatea de a folosi testele . efectuarea de cercetari. dealtfel. Psihologul testeaza acest psihic nu doar de dragul evaluarii. depresiilor. datorita ritmului alert al Revolu!iei tehnico-~tiintifice ~i a efectelor de reflux ale acesteia. pe cat posibil. Adaptarea la aceasta. tendintelor spre handicap cultural . mai ales. ci.pe de-o parte. a frustrarilor. solicita 0 mai complex a angajare intr-un alt stil de existenta.pentru a servi cazurilor mai u~oare de psihopatologie. intensificarea operani cu acestea.de asimetrii functionale psihice sau cu un psihic echilibrat. dar mai ales. conversii de atitudini. pentru a se largi informatia psihologilor In acest domeniu. conturata cu potential valid. prin teste de cuno~tinte. tara de care nu este posibila 0 reala $i benefidi linie de progreso Prin urmare. Exista 0 mai larga implica!ie a testelor ~i probelor psihologice de toate felurile. dar ~i de atentie. deoarece exista 0 latenta perimare a optimei func!ionalita!i a testelor. competen!e ~i stocuri de cuno~tinte mai numeroase ~i mai noi etc. in a doua jumatate a secolului XX. legislatie corespunzatoare etc. in cat mai mare concordanta cu profilul profesiunii in care subiectul testat va fi implicat.

Ie "e 11 r. pentru a studia sensibilitatea. dar $i diferente lntre eei ee traiesc in medii de eultura mai dezvoltate $i cei din medii de cultura mai primitive. Al ~aselea obiectiv se refera la exercitarea ~iformarea capacitatii de interpretare a datelor din dosar ~i a celor din cercetarea periodica psihologica. Primul ar fi folosirea testelor $i diagnosticarea psihica in toata complexitatea (inc1usiv dosarul psihologic). pentru ca 0 psihodiagnoza sa fie utila $i corecta.la nivel de master. in metropole $i eei de la sate.l1a aeum ('in aceasta introducere). In final. in finalul acestei introduceri. in toate farile. ale statutelor pe care Ie c~tiga ~i alimenteaza. a prognozelor. a testelor $i ordinea lor de perimare. pe cat posibil. mai subliniem faptul ca aceasUi lucrare. pentru a stabili echilibre sau fragilitati $i dezechilibre psihice (de la caz la caz. Bucure~ti 2002 9 . necesitatea organizarii unor programe de strategii de folosire a testelor. Tin sa mu1tumesc. aceste ob1ective nu sunt u~or de realizat. In aI doilea rand. Psihologia modema se poate dezvolta numai printr-o permanenta cercetare ~i implicare in numeroasele probleme ale omului viu ~i concret. sau pe grup). ~i sarcina de a-I abilita pe psihologi in a eonstrui. cu recomandarile lor . In al treilea rand. adapta $i perfec!iona teste. dar eu ceva efoft se poate rezolva orice proiect de lucrn. univ. centratii pe problemele de baza ale psihodiagnozei. lntre eei care locuiesc in ora~e. 11 It e ) " '> numeroase reguli ce trebuie respectate. Aceasta este 0 cerinta foarte importanta.~i uneori cu informatiile simlite ca necesare. intre femei $i barbati. ce mereu incepe §i mereu descopera pe omul zilelor noastre . abilitare in a fi folosite. iar pe de aHa parte. in afara de ceea ce am subliniat pa. prin discu!ii ~i implicatii . este necesara studierea testelor mai sensibile $i folosirea lor.acest necunoscut.la la III e. In aceastii carte. Fara indoiala. ale capacitatilor Iui adaptive. dar ~i printr-o secreta alianta eu spiritul cerceti'irii. dr. matura. deoareee exista diferente de fond lntre populatia Umara $i populafia de diferite varste. Alte doua obiective ale lucrarii se refera la organizarea de studii ~i cercetari in vederea controlarii. in timp. are ca obiectiv. Ursula ~chiopu. colegilor md care au efectuat ~i au creat 0 atmosfera permeabila ~i constructiva.mai ales in conversatiile legate de teze de doctorat ~i liste de proiecte pentru studenti $i pentru cei ce fac cercetari . ne-am prop us atingerea a $ase obiective. pe de-o parte. Prof.

PARTEAI ISTORIA SUCCINTA. A DEZVOLTARII PSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI .

a 12 . de obicei dramatice. 0 pern1anenta lupta a omului cu destinul. secol ce a adus cu sine 0 noua mentalitate legata de triumful eforturilor omului. Rembrandt etc. omul in fata vietii cu capcanele ~i feeriile sale. Au inceput sa se dezvolte filosofia istoriei. dupa Osborn). ca a avut ~i are loc 0 uria~a ~i continua conversie de atitudini ale conditiei umane. a creat. operele lui Rubens. au fost reprezentate portretistici foarte complexe de oameni. informatii uria~e privind OMUL. numeroase portretistici.CAPITOLULI EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI MODERNE Fiecare om este. sociala ~i politica. dar ~i fatete numeroase ale psi~icului sau. ceva mai tarziu. a drepturilor. prin operele lui Boccaccio. prin cele ale lui Dante Alighieri (1n stralucita sa Divina Come die). care au reprezentat trairi de experiente umane. pe de alta parte. ~i portretistica foarte diferita a traversarii timpului de catre sculptura lui Michelangelo. prin poezia sa de dragoste.mai ales incepand din secolul al XVIII-lea. in care oamenii cautau adevaruJ.~i se intalneau cu destinul. prin scrierile lui Sofocle ~i Euripide. virtutea ~i fericirea . de asemenea. In 1789. Aceasta metodologie ascunsa. din viata de fiecare zi. in literatura. treptat. dar perfeqionata secular. dur ~i neindurator. psiholog intuitiv. cuno~tinte care au fost stocate in arte ~i. domeniul prin care s-au creat ritmuri foarte alerte de dezvoltare cultural a. Poate sesiza trairile celor din jurul sau ~i ale sinelui. In epopeile lumii antice. prin scrierile lui Petrarca. Velasquez. Se poate citi in aceasta bogatie a imaginatiei umane (de implicatie. tot felul de intelTelatii sociale ale sale sau ale altora. care dezvaluie. in opera lui Moliere ori aceea a lui Shakespeare.. potential existenti in timpul creatiei epopeilor. Literatura a dezvoltat. ~tiinta ~i omul au dobandit dreptul de contributie sociala ~i ~tiintifidL Omul $i libertatea sa au devenit subiecte de prim ordin in paginile filosofiei. ~i apoi prin opera lui Rabelais. de cele mai multe ori. insa. 1ntr-o oarecare masura. mai ales. Nu putem ignora faptul ca prin pictura s-au exprimat forme stralucite de scenarii legate de om.

precognitie.a diferentiat existenta a doua aspecte ale psihicului: anima brutus ~i anima spiritus. dupa bazele craniului. a aparut omulinvingator. Wundt (1913). in zilele noastre. eu Beitrage zur Theorie des 13 . Influentat de acestea. printre altele (fapt discutabil). Lombroso a considerat ca in conditii obi~nuite. Cine nu 0 are. care se combina in zilele noastre eu cele ale lui G. care trezea omului vremii aceleia curiozitatea pentru lumea miturilor pe care vroia sa Ie decodifice. Este yorba de Parace1sus (1493-1541). este complexa ~i interesanta. fiind central. omul intrat in nenumarate lupte eu diferite imprejurari. Teoria Iui Lombroso a fost preluata $i rediscutata de criminologi. telepatie. deoarece portretistica criminologica. inca din secolele XIV ~i XV. cazurile de paranormalitate etc. Pentru tentative1e de constituire a psihologiei. Cesare Lombroso (1835-1909). Paracelsus a incercat 0 apropiere a psihicului de fundamentele biologice. Paracelsus s-a referit $i la umori (glandeIe endocrine) ~i implicatiile lor in functiile organice reglatorii. dar ~i problemele mediului. Dispeceratul creierului. ~i ca diferentiatoare prin dominatii dereglatoare. dar a gas it doar oteorie ce pomea de la principiul activaliei. Apoi. ca cele legate de hipnoza. domeniul fenomenelor psihice mai ciudate. Prin lucrarile sale. Acestea au fost vazute. medic ~i criminolog italian. S-a dezvoltat ~i parapsihologia. erediHitii ~i educatiei. In secolul al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. In operele sale ~ Opus paragranum ~i Opus paranimum . inclusiv ale sistemu1ui nervos (SN). prezinta interes un psiholog mult discutat.liberHilii. opere1e lui Baudelaire. considerand ca unele persoane 0 poseda. care a diutat esenla psihicului. Durkheim (1858-1917). A conturat conceptul de analiza transcendentala. Ceva mai tarziu. femeile ~i barbatii. fiziologie. este un defavorizat ~i un inferiorizat al existentei. Au inceput sa fie de interes ~i problemele diferenlelor de profil psihologic. pe care a expus-o Lombroso. a preluat unele idei ale lui Gall (1788-1828) ~i a efectuat studii foarte meticuloase ~i complexe pe delincventi criminali. 1a randul lor. eele ale lui Rimbaud au inceput sa prezinte un alt om. mai ales criminalii pot fi adesea recunoscuti dupa morfologia lor (criminalii innasculi). Tarde (18431904) ~i cu cele ale lui E. care i~i fiiure~te destinul ~i care vrea sa se cunoasca ~i pe elinsu~i. ~i. Parace1sus I-a plasat in ochiul pineal ~i in vertex. treptat. Psihologia era alimentata inca de epidemia "misterelor". s-au dezvoltat numeroase cuno~tin!e de anatomie. Le~a aldituit p011rete. deoarece a considerat ca spiritul este nebulos ~i impregnat de dimensiuni cosmice universale.

161aboratoare (de psihologie). Psihologia ~i cercetarea de laborator au inceput sa devina cerinte sociale. ~i nu contrazicea nici optica asociationista. de catre Angelo Mosso (1888). pana la declan~area primului razboi mondial. Pavlov. de catre Merleau . P. foarte dezvoltata la inceputul secolului XX. unde viata laboratoarelor americane a fost amplificata de intensificarea industrializarii. dat in folosinta in 1879. a devenit un model ~i 0 promisiune pentru dezvoltarea psihologiei experimentale.Sinneswahrnehmung. Hall (1883). mai ales in America. unde s-a intors in 1893. De fapt. la Baltimore. chiardaca acestea s-au facut pe diini. unul de ditre H. dezlegarea acestora· nuclearizand noi domenii ale cunoa$terii. privind reflexele conditionate. In Romania. mai ales ca intre timp a luat premiul Nobel. s-au infiintat alte laboratoare: la Gottingen. pe cele efectuate de 1. de ci:itre G. peste 100. La un an dupa infiintarea acestui laborator. laboratorul de la Roma. totu~i. E. Gruber a lucrat la laboratorul de la Leipzig (1891-1893) ~i activitatea lui a fost foarte apreciata. din seria cercetarilor experimentale de laborator. Laboratorul de la Leipzig. la Paris. A devenit foarte repede celebru ~i a fost acaparat de catre behaviori~ti. a contribuit la consolidarea psihologiei experimentale senzoriale. in 1894. doua lab?ratoare. de catre Gruber. Baunis ~i celalalt de Universitatea Sorbona. in formarea deprinderilor (Re) ~i chiar in teoria reclamelor (inclusiv subliminale). marile universitati din Europa aveau toate laboratoare. P. Nu putem omite. Muller. existau in U. care pune omului tot mai multe feluri de interogatii.A. dar mai ales eu dezvoltarea istorica a progresului.S. iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie (Psihologia popoarelor) a facut 0 vasta descindere spre macropsihologia diferentiala. s-au infiintat. Reflexele conditionate au fost aplicate in probleme de implicatie in situatii. In 1893. ca ~i in imagologie.validata. Pavlov a inceput lucrarile sale in 1899 §i lea tot amplificat. E. omul a dezvoltat toate ~tiintele. de d'itre Behterev (1886). eel de la Universitatea din Kazan (Rusia). iar in 1927. s-a facut la Ia~i proiectul primului laborator de psihologie. ~i in acela~i an eel de la Bonn. in reglarea conduitelor. in 1884. E. dezvoltarea acestora a fost mai lenta. Este ~tiut faptul ca fiecare ~tiinta face parte dintr-un complex de conditionari implicate in cunoa$tere $i are mai multe feluri de interrelatii cu alte $tiinte. 14 .Ponty. de catre G. iar reflexele conditionate au devenit 0 cale explicativa a conduitelor . de catre Giuseppe Sergi (1884). 1. In Europa. laboratorul de la Torino. dar moartea sa nea~teptata a avut efecte nefaste privind laboratorul de la Ia~i.

privind copii proprii. psihodiagnoza s-a nascut ca tentativa de organizare a observatiilor pe copii. Interesant ni se pare. pentru ordonarea de date . au inceput sa se dezvolte muIt ~tiintele biologice. 1893). Ace~tia au infiintat. ca atribut al omului ~i caracteristicilor lui. legat mai mult de religie ~i cuvantul psihic. dupa ce s-au conturat prime1e studii experimentale implicate in pretuiri ~i evaluari convenabile ~i cu substrat motivational ~i functional psihofiziologic controlabil. Ch. 1840. dar ~i darwinismul (eontroversat la inceput) a de venit de interes.~i multe persoane aspirau la statutul de intelectual eu studii medicale. dar ~i cu semnaHiri ale dezvoltarii vorbirii. dar nu era inca). cre~terea apetitului pentru eercetare. punct de plecare in conturarea domeniului psihologiei. Sarmon au efeetuat. Denumirea a inceput sa devina viabiIa ~i sa capete identitate tot mai clara. Secolul al XIX-lea a adus cu sine. Or. Sub forma de evaluare empirica intuitiva. S-au considerat jumale de observatii de durata. Psihologia contura ceva misterios prin acest cuvant. A inceput sa fie cunoscuta tot mai mult dezvoltarea biopsihica a copilului. Omul. Pe planul mai larg al dezvoltarii ~tiintei. un laborator particular oarecum secret. Prezinta interes istoricul na~terii psihologiei ~i psihodiagnozei. mereu necunoscut. laborator in care se opera ~i ell fi~e medicale ale propriilor copii. se dibuia un coeficient de dezvoltare ori de schimbare psihidi prin dezvoltare. David Hume (1711-1776) au pus in evidenta faptul ca exista 0 diferentaintre cuvantul spirit. Shinn. cuvantul suflet. Studiile 10ngitudinale. faptul ca la inceput a fost cuvantul "psihic". insa. treptat. Aeeasta metoda s-a imbog24it ~i ordonat ~i a ajuns a metoda curenta de 15 . au inceput sa fie un fel de note in familii1e intelectualizate ~i culte. care este legat de filosofie. sub forma unor fi~e. aceste semnaIari s-au transformat din fi~e psihobiologice in studii biografice sumare (Tiedman. Doi filosofi .Psihologia s-a dezvoltat latent din structura nucleidi a filosofiei ~i a domeniilor ei cu directionari cosmologice (legate de univers ~i de religie). in Franta. in toate acestea este implicat latent ca maxim de interes. ontologice (legate de toate aspectele existentia1e) ~i mai ales epistemologice (legate de cunoa~tere ~i potentele ei). al psihologiei.John Locke (1632-1704) ~i. 1787. Hindey. apoi. Problemele metodelor au trecut pe prim plan. Darwin. dar mai ales au operat eu masuratori antropometrice. Treptat. greu de [olosit (pentru ca se refera la ceva ce ar fi trebuit sa fie. Montbarlard. Dezvoltarea psihologiei a constat in desprinderea de filosofie a interogatiilor privind psihicul.

particularitatile diferentiale in aparitia imaginilor consecutive.~----------- metodologie. Introducerea obligativitatii invatarnantului primar a dat na~tere cerintei tot mai acute de observare a caracteristicilor inteligentei. $tiinta despre om: psihologie. legi etc.. observatiei notatiilor senmificative legate de cre~tere. In secolul al XVIIIlea. dar ~i tipologi~ti ~i mai vechii precursori Hipocrates. a sugerat folosirea matematicii la evaluarea pragurilor senzoriale.11 psihologie. filosof $i matematician. s-au consumat cateva evenimente importante legate de constituirea psihologiei. Galenus. Empedocle. ca Socrate. datorita lui Locke ~i David Hume. Sub influentele convergente ale dezvoWirii intereselor de cunoa~tere ~i a constituirii unei c1ase de teologi iiuminati. Tot in aceste tipuri de notatii. El a sensibilizat penetratia matematicii 1. care masoara evenimente importante ale dezvoltarii biopsihice. Weber (1795-1878). acceptata ~i cunoscuta filosofilor. s-au extins masuratorile antropologice in familii. demonetizata. ~tiintele au inceput sa penetreze in diferite probleme . exista.~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare.mai ales ca atribute ale naturii umane. nascute in evaluari curente. sistematizare ~i interpretare. legate de ipoteze. Helmholtz (1821-1894). a limbajului ~i a sociabilitatii. Intre timp. Christian Wolf (1679-1754). fiziologi). Gall etc. De altfel. iar fizicianul Venturi a masurat dimpul vizual nonna!.---'~~~. precizie. la illceputul secolului XVIII. Cavalerul d' Arcy a masurat persistenta unor impresii luminoase inca de prin 1675. Platon ~i Aristotel. un nomenclator de concepte de corelatii psihoiogice ~i sociologice . De fapt. unele chiar in legislatiile vremurilor. s-a dezvoltat ~i studiul senzatiilor. a mersului. Pot fi inscri~i in aceasta nomenclatura. Christian Wolf a denumit. ca domeniu de activitate. P. Cu mai muIte imp licati i de profullzime ~i precizie. ~i constituie suportul altor metode care studiaza. copilul. E. in 1732. cercetatori precum Philippe de la Hire (1640-1718) au determinat. filosofi. au aparut semnalizan privind dezvoltarea psihica. sofi$ti etc. In fine. s-a dezvoItat diagnosticarea inteligentei ~i au inceput sa apara testele de inteligenta. Inca din 1732. Nu a fost insa singurul. mai in profunzime. atentiei. In secolul al XX-lea. In secolul al XIX-lea. dar mai ales 16 . la sugestii externe sau interne (mai ales la medici. dorinta de cercetare s-a intensificat $i s-a extins dupa Rena~tere. s-au abordat ~i studiat diferite domenii ale ~tiintei aflate in plina dezvoltare. memoriei. mai ales filosofii morali~ti ~i marii filosofi ai lumii antice. inca din antichitate. In to ate domeniile. H. pentru a deveni reguli.

A~a de pilda. sub forma experimentala cu rolul de a da contur ~i profunzime cercetarilor senzoriale pe de-o parte. din ce in ce mai mult. $i din alte direetii s-a alimentat ideea de rigoare ~i calcul. idei de precizie. Wundt la Leipzig. pentru rigori In gandirea omului de ~tiinta. a psihologiei diferentiale ~i de fapt a tuturO!"diseiplinelor. istoric. a pledat pentru 0 psihologie descriptiva.Th. W. 17 . primul palier al psihofiziologiei senzoriale. unidi In felul ei. medic de mare reputatie. In esenta. realizarile ~i obiectivele laboratorului pe tematiea. $i totuI se petrecea intr-o perioada in care. ramuri ale psihologiei. S-a intensificat. Claude Bernard (1813-1878).fapt ce parea bizar. Prezinta interes istoricul na~terii psihodiagnozei. in 1879. W. ace~tia considerau ea psihologia trebuie sa tn~~acade datele speeifice unei ~tiinte normative spre 0 epistemologie a psihologiei ~i a ~tiintelor istorice in care omul este 0 fiinta deosebita. metodele ~i obiectivele senzorialitatii. rigoare matematica ~i implieatii biologiste explicative ale functionalitatii senzoriale. a experientei. 0 forma a psihismului obiectiv. pe de-o parte. a devenit un eveniment de ineeput al ea~tigarii statutului de ~tiinta a psihologiei. eea a vmstelor. ~i pe de alta parte de a contura statutul de ~tiinta a psihologiei. nu erau siguri ell. se incepuse consolidarea surprinderii primelor structuri psihice validabile . analitica ~i de intelegere a contextului. cei implicati In acest proces ce Ie erea trairea unei biruinte. ca arta a interpretarii. domeniile. a pledat. optica hermeneutica. a provocarii senzoriale receptionate ca atare). Wundt a avut 0 bogata ~i tensionatii viata ~tiintifica. cerinta ~i tensiunea semnifieative procesului de conturare a domeniului metodelor. prin stoearea de rezultate ~i interpretarea lor. au conferit proceselor senzoriale statutul psihic eel mai complex din acea vreme ~i metodologii de eercetare. treptat. LaboratorulInfiintat de W. dar a reu~it sa impuna ideea existentei unei evaluari psihice a excitantilor senzoriali. prin care a Inceput distantarea diferitelor tipuri de senzatii ~i ca~tigarea. ca disciplina validanta pentru psihologia general a. Fechner (1801-1877). Wundt a fost eel care a subliniat. Wundt a conturat. dezvoltata de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) ~i de Wilhelm Dilthey (1833-1911). care se modi fica ~i modifica universul sau. Prezinta interes ~i intercorelarea psihologiei eu alte ~tiinte. de asemenea. ~i pe de aWi parte. tematica. W. obiectivelor ~i rolului social al psihologiei. a cercetiirii pragurilor acestora: pragurile absolute (maximal ~i minimal de receptie) ~i pragurile diferentia1e (de sesizare a diferentelor de intensitati. care are in vedere eoerenta ea~tigata de c~Hrepsiholog. a fost influentat de filosofia lui Kant. in 1879.

mai ales. spre descoperirea de noi ~i noi idei ce semnalau caracteristici psihice acceptabile. Proiectul lui D' Alembert continea obiectivele ~i domeniile mai importante ale proceselor psihice. cercetatori. insa. incepusera sa circule pareri despre asemanarea ei cu un om earn distrat care ~i-a pierdut ochelarii in gradina ~i ii cauta in casa. Kinsbrooken. mai ales. cand s-au dizolvat blocajele religioase. fapt semnalat de Maskelyne (1732-1811). Peste ani. efectuate de unii dintre astronomii observatorului. Au avut loc ~i alte evenimente demne de abordat ~i de corel at intre ele. Wundt. program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar al encic10pediei franceze . consemnari ale unor gre~eli de reperare a stelelor ~i planetelor la meridian. reprezentant regal al Observatorului. au avut loc la Observatorul Astronomic din Anglia . a~a cum visau. instrumentari ordonatoare. gre~ea mereu. legat de 0 situatie mai deosebita din domeniul astronomiei. a studiat ~i gradele ~i frecvenla gre~elilor (intarzierilor) de reperare astronomica de la Greenwich ~i a conturat motivalia gre~elilor datorita timpului de reactie personal al astronomilor invinuili. Prin secolul al XVIII-lea. ~i in casa se vede mai bine. De~i considerat ca un bun astronom. ~i cateva momente mai interesante ~i mai semnificative pentru dezvoltarea ideii ca psihologia poate deveni 0 ~tiinta cu obiective ~i . Prin 1875. intruceit lucrase la Observatorul din Bradley (1760). Exista.Greenwich. pe nedrept. A~a. probabil. in timp. care a lucrat in problemele participarii oamenilor la diferite forme de munca. printre care figura ~i inte1igenta. Wundt (1832-1921) i-a revenit meritul conturarii psihologiei ca ~tiinta umanista. Dar evolutia psihologiei s-a precipitat. ca ~i in alte parti. are cadrul complet al unei ~tiinte. pentru ca poate aprinde lumina.privind psihologia ca ~tiinta. dar ii lipsesc hainele sub palton. cu identitate proprie indiscutabila. in spiritul nou in care evalua psihologia. dupa liberalizarea de presiunile Inchizitiei inceputa in timpul Rena~terii. lui W. dintre care. Pe seama psihologiei. Bassel. Maskelyne avea experienta. necesitatea testarii TR (timpului de reaclie) al eelor 18 . Totu~i. Dar gre~eli de reperare au facut ~i alli astronomi ai observatorului. de pilda. consemnali ~i ei. Acest proiect a fost mai larg deceit cel ce a fost activat prin laboratorul intemeiat de W. sau ideea ca psihologia poseda aparate. a fost momentul Bassel. vechii filosofi ~i temperamentali~tii greci. de neglijenta. in 1879. Problema a sugerat ~i alimentat apoi.procesele de gandire ar putea fi studiate experimental. (in 1759). s-a constituit ideea posibilitatii de organizare a domeniului larg al psihologiei. iar D' Alembert a efectuat un program privind cunoa~terea omului.

privind moda ~i evolutia ei. iar pe de alta. cu efecte foarte complexe ~i cu progrese uria~e.iar in caz de nepotrivire. greutatea. piciomlui. a e~ecului ~i a tot feluJ de probleme. intensitatea stimulilor. Fechner (1801-1887). a vorbit despre specificitatea lui ~i a reactivat imperativuJ delfian "Homo nosce te ipsum". un laborator de antropometrie ~i a stnms foarte muIte date in aceasta directie. A lucrat intens in domeniul senzatiilor vizuale . utlla. ca semnificatie in dezvoltarea psihologiei modeme. Intre timp.avllnd ~i el probleme eu oehii. Din aceasta idee s-a nascut industria imbracamintei confectionate de gata.1911). Sir Galton a avut. Nu putem uita scrierile lui Mihai Ralea. ca activitati de testare a disponibilitatilor personale favorabile sau defavorabile unor profesii. Aceasta industrie a folosit. Un alt moment interesant.ce se angajeaza in profesii in care TR are 0 mare importanta. ca in acest context. mai ales. Este yorba de masuratori pe diferite persoane (femei ~i barbati de diferite v3rste). Pe de aha paTte. ca "obiect al cunoa{)terii ~i subiect care cunoa~te". Bineinteles. care a pledat pentru aceasta dualitate. dar ~i sub imperiul cerintelor unei mai profunde radiografii a psihologiei naturii umane. afost cea a Iui T. ca longilitate corporal a. cea mai importanta interventie. s-a dezvoltat asp (orientarea ~colara ~i profesionala) ~i SP (selectia profesionala). Folosirea SP ~i asp au solicitat. a fost generat de Sir Francis Galton (1825 . conturand interdependente1e dintre psihologie ~i biologie. este implicata ideea ca asortarea profilului psihologic a1 fiecarei persoane cu profilul profesiei devine 0 conditie a progresului . pentm a se stabili ce anume este necesar sa se diagnosticheze pentru diferitele profiluri de activitati lucrative. intensitatea senzatiilor fata de ace~tia. El a implicat 0 relatie eomplexa intre doua variabile: pe de-o parte. Psihologia s-a nilscut prin distantarea problemei naturii umane de metafizica sub presiunea Iargirii opticii pozitiviste. La un moment dat. constituirea de profiluri profesionale. Charles de Linne a integrat omul in spe~iile naturale. fiziolog de formatie. pe seama masuratorilor antropometrice de mare frecven!a. 1a Londra. Michel Foucault a definit omul prin ambiguitatea pozitiei sale. In acest context. 0 industrie necesara. a I'nt:11nit0 cuno~tinta mai veche care avea 0 intreprindere de panzeturi ~i stofe. in mai toata opera sa. printro Iuerare remareabila. De aceea. a bratu1ui. $i Buffon a pus in evidenta dualitatea fiin!ei umane. Cea mai ClL110ScuUi lucrare a sa Elemente der Psycho physik (1860) a 19 . OS ~i OSP au capatat 0 !inta sociaJa importanHi. claselor mijlocii. Ia nindul lor. In seria aporturilor de inceput. ~i in discu!iile celor doi s-a conturat ideea de a face imbracaminte standard. larimea capului etc.

N. lmpreuna cu Fechner. Pe plan socio-economic. expansiv. In aceasta lucrare.semnele dezvoltarii R. Misses".~i s-au conturat. 1876). deosebit de importanta. Fechner1 a §i conferit psihologiei statutul cel mai complex ~tiintifie din acea vreme. Acestea au devenit mai clare ea obiectiv. care aveau sa duea la 0 mai mare aeumulare de capitaluri ~i la raporturi noi lntre om ~i munca. mai directionate . A folosit metoda celor mai mici diferente de sensibilitate senzoriala. Weber (1840) a sintetizat rezultate privind toate categoriile de senzatii. a fost intitulata Vorschule der Aesthetik (Introducere fn estetidi. (revolutiei tehnico-~tiintifice). a elaborat 7 volume in care a expus teoria panpsihismului. cofondator al psihofiziologiei modeme. al conturarii psihologiei modeme. secolul al XIX-lea a fost impregnat de idei ale darwinismului §i de noua mentalitate elaborata sub influentele dezvoltarii biologiei ~ia ~tiintelor. ~i 0 noua optica. om ~i educatie. in genere. al carei reprezentant au fost G. senzoriale. a folosit metoda impresiilor. Weber este. Este considerat intemeietorul "esteticii de jos" . ~i modalitatile in care puteau sa fie abordate. la libertate. educatie ~i munca etc. N. alaturi de cerinta crearii unei coerente in cadrul cercetarilor ce se efectuau. T. S-a facut. a§a cum de fapt am aratat mai sus. In acest context. om ~i societate. treptat. drepturi §i proprietate asupra mijloacelor de productie. a aporturilorpsihologiei. Pe planul dezvoltarii psihologiei. Herman Ludwig Ferdinand von Helmholtz (1812-1890). Ele se refereau mai mult §i mai direct la om. Inperioada la care ne-am referit. astfel nascuta. Wundt (1832-1920).pentru dezvoltarea psihofizicii. Formularea acestor relatii este cunosc~ta ca legea Fechner-Weber. o alta lucrare a sa. au inceput sa apara cadrele largi ale cerintelor de aplicabilitate practica. un prim pas in constit1}irea psihologiei experimentale. fiziolog renumit al secolului al XIX-lea. Fechner (1801-1887) §i. de ani a scris satire sub pseudonimul "Dr. La 21. T. s-a format 0 serie de necesitati sociale noi ~i tot mai profunde.T. E.S. De altfel. obsedat de problemele fortei vitale. 20 . apoi. Psihologia experimentala modema.fost prima lucrare importanta §i caracteristica de psihologie experimentala. Intre anii 1838-1879. W. de ] G. s-a conturat.lucrarea constituind un punct de plecare pentru estetica industriala §i psihologia artei. El a studiat senzatiile musculare §i tactile . la situatia lui. Fechner a fost 0 personalitate deosebita. a devenit nucleul principal. se desfa§urau etape. eu 0 metodologie de cercetare riguroasa. ca atare. E.

21 . ca ~i altii. reprezentant al energetismului psihologie. De fapt. a. G. ~i C. C. Laboratorul de la Leipzig (1879). ~i el. Kraepelin. un rol important. in disectii ~tiintifice). Gruber (18611896). Foarte multi psihologi au luerat. sa se e1aboreze tehn. la laboratorul de la Leipzig au fost multi psihologi intemeietori de centre de cercetare in diferite tari (precum Stanley Hall.ici specifice. \Vundt nu le-a considerat instrumente ale psihologiei experimentale. prin dominatiile lor tot mai diversificate. la distantarea psihologiei de filosofie. in mod latent. Steranescu-Goanga (1881-1920). Consideram interesa. ~i a deschis drum larg integrarii dimensiunilor energetiste in psihologie. Ed. Michotte~. contribuind la dezvoltarea psihologiei ca ~tiinta. Radulescu-Motru a fost.l1tfaptul ca W. James Prescott (1814-1878) a avut in atentie teoria energetista (fiind printre intemeietorii termodinamicii). printre a1tii. Wundt. Se incerca implicarea in problemele fortei vitale. A. intitulata Philosophische Studien. Dintre ace~tia. In diferite tari. ~i Cabanis (1757-1818) a legat de psihicul uman rationamente1e biologice (el s-a implicat. Wundt. in mod rapid. au studiat ~i comentat experimente la acest laborator. de asemenea. a atribuit psihicului. ~i apoi la colportarea instrumentatiei doMndite. probleme ce se conturau in Iucrarile Iui Wilhelm Oswald. care a pledat pentru teste ca instrumentar psihologic de mare importama. insa. spre deosebire de C. S-au dezvoltat $1 revistele de psihologie. Radulescu-Motru. Radulescu-Motru (1868-1957). Acestea. FI. Ace~ti psihologi romani. legat de diferentierile senzoriale. Opticabiologica era ea insa~i de vaditil noutate ~i progres pentru acele timpuri. Wundt a avut 0 discutie controversata eu C. Bourdon. Radulescu-Motru privind testele.). E. care a reunit teoriile personaliste cu cele energetiste. J. au contribuit la distantarea psihologiei de filosofie. s-au constituit asociarii nationale de psihologie ~i a fnceput sa se organizeze congrese de psihologie nationale ~i intemationale. teorie care a contribuit. fondat de W. * * * Pomindu-se de 1a modelul laboratorului de 1a Leipzig. dar ~i F. in tarile din care au venit la laboratorul de la Leipzig. ~i-au efeetuat ~i publicat luerarile de doctorat in revista condusa de W. Oswald va fi. Titchener.mi~care permanent a ~i de legile conservarii energiei. a devenit un centru mondial al psihologiei. reprezentantul eel mai de seama in aceastil problema. B. au weut parte. teoretic. Mckeen Cattell. au inceput sa se organlzeze laboratoare. A~a cum am aratat inca din introducere.

Wundt. legate prin sentimentul de apartenenta la domeniul acestei noi ~tiinte: psihologia. printr-o optica noua. Woodt. treptat. de fapt. Woodt a' inceput. Wundt. Woodt a elaborat trei editii ale lucrarii Vorlesungen uber die Men. Wundt a pus in eirculatie lucrarea Grundlage der physiologischen Psychologie (Bazele psihojiziologiei). Prin 1793. §i modulin care aee~tia au dezvoItat o noua optica in mentalitatea filosofica a finalului de seeol XVIII §i apoi. Treptat. La acestea se adauga lucrarea Sprachgeschichte und Sprachpsychologie (1901). W. a publicat lucrarea Einfuhrung in der Psyehologie §i apoi Physiologisehe Psychologie (Psihologiajiziologiea). Wundt in conceptia spatiului §i timpului psihologic. pe langa biografia oamenilor mai remarcabili ai timpului. in care studiui mi~dirii ochiului i-a angajat pe \V.Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicana in psihologi~ abia nascuta prin el. Prin 1897. Hoffedingh. a efectuat primele interventii legate de organizarea activitatilor din fabricile (de atunci) de armament §i arsenalele de artilerie. Mare§al al Frantei. fizicianul Coulomb §i chimistul Lavoisier au studiat desfii~urarea ramurilor grele din intreprinderi. care a fost primui prezentat de Hoffedingh. In 1875. la conturarea psihodiagnozei. izvorul energiei umane. se refera la studiile fiziologice ale lui W. in care a facut 0 expunere a dezvoltarii psihologiei. lucrare ce a fost eonsiderata de aceea~i importanta cu lucrarea Elements de psyehophisique. care a conturat domeniul psihologiei diferentiale a popoarelor.~i apoi . Succesiunea eforturilor de cercetare psihologiea a pus in evidenta eonstituirea de centre de eercetare legate de obiective sau doar de idealuri . Un remarcabil analist. eu penetratie pana in secolul Xx. pentru a fi mai eficiente. ea ~i lucrarea Volkerpsychologie (1900-1920). a prezentat.sehen und Tierseele (Leelii asupra sufletului oamenilor $i animalelor). Analiza biografica §i de eontributie ~tiintifica a lui W. Este vorba de timpul seurs de la aetiunea stimulului vizual la trezirea reprezentarii unei trairi sensibile. ajuns profesor de filosofie la Leipzig. de transferuri din eelelalte ~tiinte.. lucrare in zeee volume. interesul pentru manifestarile psihice ale omului a crescut ~i a capatat 0 tenta de mare descoperire. Au existat tentative ~i de alt fei. relatia dintre cantitatea de oxigen consumat ~i mooca eficienta ~i multe alte probleme legate de relatia om-munca. a lui Fechner (0 capodopera a psihologiei experimentale). In fine. in 1890. din lucrarea Beitrage zur TheOl'ie des Sinneswahrnehmung. matematicianul Bernoulli. Vauban.de cele mai muIte ori. sa fie animat de un pelerinaj interior al tematicii psihologiei §i a ineeput sa fie interesat nu numai de ruperea 22 . care au contribuit.

ill 1899. Sinteza. venise timpul stiintei ca cerinta sociala. a II-a). din secolul XIX.aceea a sintezei ce nu se afla in senzatii. Steele. Dezvoltarea psihologiei ~i a psihodiagnozei sunt legate pro fund de aeeasta desprindere a omului de filosofie ~i de exercitarea libertatii de a diseea libel' competentele ~i part. Toate intrebarile s-au transformat in cautari. In articolul "Die psychologischen Axiome und ihre Beziehung zum Causalprinzip" ("Axiomele psihicului ~i legatura lor cu principiul cauzalitatii"). 11umanizeaza. cerceti1ri §i forte ale cunoa~terii. gestionandu-~i viata ~i geneza lui ca persoana. este expresia curenta a psihicului. indemanarilor. care devine transcendentaHi". care dispune ~i folose~te reprezentari. In secolul al XIX-lea. nici in reprezentari. Ce caracteristici are omul? Care sunt mai importante dintre ele? Cum a reu~it sa-~i ca~tige potentele prin care poate strabate complexitatea vietii? $i care sunt diferentele dintre oarneni? De ce exista? Cui se datoreaza? Acestea ~i muIte altele constituie problemele ruperii psihologiei de filosofie. mai sistematica. viteza de formare 23 . ed. incepuse sa elucideze problemele cunoa~terii. 1901). In 1890.ile slabe ale omului in fata Universului eu care se confrunta. pentru a pune in eviden!a dezvoltarea psihologiei evaluative interumane ca 0 solieitare permanenta a omului de a se cunoa~te ~i de a-I cunoa~te pe ceilal!i. implicata in modifidirile de mentalitate. ci in psihic. 0 forma de cunoa~tere mai profunda. ipoteze. lucrare in care a subliniat earaeteristieile diferitelor curente din filosofie ~i istoria aeesteia. intereselor ~i competentelor. Wundt a elaborat opera sa asupra Logicii.psihologiei de filosofie. Compania de otelarie M. aetivitatii de organizare de profiluri profesionale ~i de studiere aprofundata a aptitudinilor. in ~i prin care a atins un punct de mare sinteza. a avut 0 viziune . Dar eea mai interesanta afirmatie meuta de Wundt a fost di "prin cunoa~terea rationala se poate depa~i experienta. a considerat Wundt. mai ales. ci ~i de ruperea psihologiei de fiziologie ~l independenta ~tiintelor. Uzinele Fayot. fapt ce a dus la dezvoltarea psihologiei muncii. se voia Insa. apoi Uzinele Ford. EI a marturisit ca atunci cand a ajulls la functiile superioare ale imaginatiei implicate in spatialitate ~i temporalitate. dar ~i la modificarile senzatiei. In acest context. in fiecare persoana ~i eu fiecare secventa de timp §i de spatiu prin care trece. au organizat primul birou de asp (Vocational Guidance) la Boston. la sugestia Iui Parson. idei ce s-au conturat intp-ull articol publicat ill Revista de la Leipzig. A urmat Einstellung in der Philosophie (Introducere fn jilosojie. Am facut aceasta scurta evocare a experientei umane intuitive ~i impresive. apoi lucrarea Systheme der Philosophie (1892.

schimbul de idei ~i au largit foarte mult domeniul ~tiintific accesibil al psihologiei. elaborarea. Ambele functioneaza in interactiune. 24 . in aceasta Iume con creta. tumorile creierului ~i afazia. de asemenea. fapt ce a afectat problema core1atiiIor functionale. fapt ce a facut ca in secoluI XX sa inceapa sa apara tratate de psihologie ~i asociatii nationale ~i internationale de psihologie . Paris. (1894). Pierre Paul Broca (1829-1880).sa intre in atentie 0 serie de probleme de prim ordin ~ cum ar fi elabararea de sinteze pe domenii. eompletandu-se ~i eontrolandu-se reciproc. In arice caz. precum Wilder Graves Penfield ~i altii. Cele mai importante au fost: Le travail humain (1894). ca ~i diversificarea ~i organizarea mai severa a tehnologiilor de cercetare. valoarea atentiei ~i sincronizarea ei cu ritmurile de Iucru impuse de activitatea specifica ill intreprinderi. psihologia s-a eonturat ca domeniu ~tiintific intercorelat eu numeroase discipline . S. oamenii de ~tiinta. nevrologii. Toate acestea au amplificat comunicarea de probleme. ~i-a propus sarcina (foarte dificila de altfel) a localizarii cerebrale a diferitelor activitati ~i functii. profesor universitar la Paris. In acela~i an. lntre timp. Dupa localizarea efectuata de P. a unui cod deontologic. medic chirurg ~i antropolog francez. L 'Annee psychologique. Paris (1895). au demonstrat ca in cursul primilor doi ani de viata. Moscova. Emisfera dreapta sesizeaza realitatea mediului de apartenenta cu bogatia ~i caracteristicile imagistice mentale ~i gandirea concreta. sumarele acestora se vor mari foarte mult. a aparut revista rusa Obozrenie Psihiatrii. prin constituirea de laboratoare ~i reviste de psihologie s-a creat 0 provo care diferentiala intre centrele psihologice. In acela~i timp. experimentalnfi Psihologii. A elaborat ~i alte lucrari. 0 infinita retea de cauze ~i efecte armonioase (Vadim 1. Psychological Review. In special. Pe de alta parte. au inceput sa se infiinteze reviste de psihologie in diferite tari (tot dupa infiintarea Laboratorului Iui Wundt). Dupa 1900. Prin toate acestea. P.a deprinderiIor. Creierul are doua emisfere ~i structurile care Ie reunesc. Emisfera stanga cauta ~i gase~te. precum anevrismele. a avut loc 0 explozie a cercetarilor de Iocalizari cerebrale.dar mai ales eu ~tiinte umaniste de prima importanta . I-a interesat centrullimbajului din creier (devenit centrul Broca). Deplin 1975) ~i guverneaza gandirea logica ~i abstracta. emisferele cerebrale i~i ca~tiga functionalitatile specifice. Broca. ~i chiar craniometria.U.pana la sfar~itul secolului aI XIX-lea.A.

pentru un eadru riguros ~i un statut ~tiintific al psihologiei. a constituit primul demers fertiI ~i important pentru dezvoltarea psihologiei ea ~tiinta aeceptata. la Baltimore (1883). Infiintarea primuIui laborator. idei ~i a construit nenumarate ~tiinte pentru tainele lumii.U. diferentiate pe felul de persoane (dupa necesitatile ~i preferintele diferitilor psihologi) . ineareata eu un fel de mister ~i un fel de teama. Fara indoiala. de asemenea. Behterev. Toate acestea au evidentiat un mare apetit social ~i inteleetual. Martins. Lantul de laboratoare de psihologie din Europa.mai ales in studiile lui Van Helmholtz (1850). de un fel de teama relativ asemanatoare. In aceste laboratoare au avut loc eereetari din ee in ee mai interesante privind sistemul senzorial ~i tot mai multe. la Universitatea din Kazan in Rusia (1885).A. a pastrat distantari cateva secole fata de ~tiinta despre psihicul omului. Wundt. ramane un mister faptul ca omul care a creat atatea ~tiinte. Stimulatia a crescut chiar dupa 1879. a determinat organizarea de laboratoare de psihologie ~i in S. ideidifuzate in lucrarile lui Fechner ~i Weber.CAPITOLULH o NOVA RASCRVCE IN PSIHOLOGIA MODERNA. inclusiv metodoIogica. rnaximaIe ~i minimale. prin interesul creat. la Roma (1884). Angelo Masso. ca ~i ideile ca senzatia ere~te ca intensitate odata cu logaritrnul excitatiei. ea un exemplu ~i 0 provocare. 25 . dar cu 0 latura eeva mai putin misterioasa. cei care au vizitat laboratorul de la Leipzig au avut ca obiectiv ~i model organizarea unui laborator. A. de catre W. Muller a deschis un laborator la G6ttingen. CONFLUENTESICONVERSII In secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare. V. M. mai ales pe cei ce I-au vizitat. tendinta de organizare de laboratoare s-a produs ~i in alte domenii. De altfel. Laboratorul de Ia Leipzig a constituit. Mai ales. Supunerea la un examen medical este indlrcata. impregnate de optica experimentelor logice ~i mai S-au studiat pragurile senzoriale ales fiziologice ~i psihofiziologice. la Sorbona. a psihologiei. la Bonn. la Torino (1888). Giuseppe Sergi. chiar daca domeniul ei a pastrat un fel de aura deosebita. In acela~i an. Binet. inventii. Stanley Granville Hall.

Etudes de psychologie expel'imentale (1888) ~i Etudes experimentales de l'intelligence (1903). a fost Alfred Binet (1857-1912). in 1900 ~i E. Prin toate acestea. De altfel. ale sentimentelor (1896). se marca. Aserinshy. Ebbinghaus). s-a conturat dorinta de a se studia cat mai muIte paliere ~i probleme ale psihologiei. au creat un nou centru de interes. Bergson). altii au primit chiar premiul Nobel (H. Intr-o situatie asemanatoare s-au aflat ~i lucrarile Clarei ~i ale lui Wilhelm Stern. in acea perioada ~i un fel de implicatie ipotetica a radacinilor visului in incon~tient. Binet lucra la Sorbona ~i a devenit 0 persoana cunoscuta. prin cercetari experimentale. experimentul natural s-a dezvoltat foarte mult ~i el in secolul XX. B. in 1953. ale personalitatii (1886). Titchener. fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuau in laborator. W. Ribot (1832-1916). 0 comisie a 1 Despre Psihologia diferen!elor individuale. Binet. Cattell ~i A. ~i apoi extinderea acestora din urma. desigur. iar pe de alta. ale atentiei (1861). pentru ca~tigarea unei validitati cat mai consistenta a psihologiei. ~i au fost preluate de E. Unii psihologi au devenit cunoscuti. In genere. autorii citati aveau in atentie 0 conturare general a a psihologiei ~i a caracteristicilor psihice. Ribot) ~i cu metoda experimentului natural (H. in lucrarile lui Harwey Saint-Denise (1867). ~i apoi Sigmund Freud (1809-1861). 0 fiziologizare tot mai acaparanta a psihologiei (~i invers). Unul dintre psihologii mai cunoscuti. mai ales. privind dezvoltarea timpurie a limbajului. S~a conturat obsesia incon~tientului. fapt obiectivizat prin lucrari1e lui Th. precum maladiile memoriei (1861). ca domeniu. chiar daca se opera cu metoda chestionarului (Th. procesul de distantare a psihologiei de filosofie. aparitia peste timp a interesului pentru problemele identitatii psihicului. B.In apropierea anului 1900. 26 . Stern (1871-1938) a fost lillul dintre pionierii psihologiei moderne. prin trei lucrari: La psychologie du raisonement (1886). R. care a adus un aport important la dezvoltarea psihologiei. Ebbinghaus (1850-1909) asupra memoriei ~i caracteristicilor invatarii. pe de 0 parte. Lucrarea sa Chel' Psychologie del' individuallen Diffel'enzen (1900) I a stimulat foarte mult dezvoltarea psihologiei diferentiale ~i. Studiile lui H.

Aceastii cotatie a fost constituitii. impreunii cu Th. dar ~i din ospicii. Simon (18731964) . iar pe de alta parte. Testul a fost publicat ~i in S. in revista L 'Annee psychologique (1905. ~i anume. deci.U. Cei doi au facut cercetari ~i pe adulti analfabeti ~i alfabetizati. in 1908 ~i in 1911 (acesta din urma aparut dupa moartea sa). cu vMste cuprinse intre 3 ~i 16 ani. Traducerile efectuate in S. 191-244). prin media raspunsurilor la 0 serie de intrebiiri date de copii de diferite varste apropiate. cu rezultate. a apiirut primul test de inteligentii. Varsta mentalii (inteligenta) a fost extrasa de Binet-Simon. adesea evidenili.specialist in probleme de handicapati . tot mai mult. privind testarea inteligentei la copii din toate mediile. pentru cii a fost insotit de implicatii :fundamentale in unele probleme ale psihologiei. ea a proliferat ~i a dus. pe de-o parte. la constituirea tehnologicii a testelor ~i a chestionare1or psihologice.spre a efectua cercetari concrete. A fost preluat ~i in Germania. din testul de inteligenta. a fost gradarea. cooptat ~i discutat cu mult interes. Binet ~i I-a numit pe acesta intr-o echipii. Testul de inte1igentii al lui A. pentru a se surprinde pa~ii deprogres de inteligentii (varstii mentalii). Era prima scalii de inteligentii. in varianta din 1911 un copil putea sa fie ca varstii mentalii de 4 ani ~i 8 luni la viirsta de 5 ani cronologici. Binet a avut rasunet ~i a trezit un interes foarte mare. sau de 6 ani ~i 4 luni la tot atatia ani cronologici (5 ani). normali.Ministerului Invatamantului a devenit interesatii de aceste lucrari ale lui A. la abordarea problemei complexe ~i dificile a inteligentei. ill fonnularea interogatiilor (itemilor). a conturat optica ontogenetica in dezvoltarea inteligentei. din ~coli. a fost studiat ~i in multeuniversitati ~i laboratoare. ~i calculata pe tabele. Peacest fond situational. S-au creat ~i variante ale acestuia.1 Testul Binet-Simon a stimulat traducerea ~i aplicarea sa in numeroase centre universitare ~i laboratoare psihologice.U. 27 . intre varsta mental a ~i varsta cronologica. Problema inteligentei a avut progrese remarcabile in decursul intregului secol XX. de ditre Binet ~i Simon. ~i discutiile interpretative au dezvoltat ipoteza mai multor feluri de inteligenta. in ultima versiune (1911). Varsta cronologicii oficiaHi era trecuta in actele de identitate. Pe de alta parte. Testul Binet-Simon. subdezvoltat in primul caz ~i oarecum supradotat in cel de-al doilea.A. treptat. Scala de evaluare a pus in evidenta grade de distanta a raspunsurilor. nr. dar ~i pentru psihologia varstelor ~i psihologia diferentialii. suport pentru psihologia copilului. Thorndike a considerat cii 1 Mai dificilii. de varsta cronologidt Aceste diferente s-au valorizat in luni. a~a cii. dezvoltate ~i ele mai tarziu. A. intre 1905 ~i 1908. Binet a imbuniitiitit testul de inteligentii.A. 11. ca dificultate. aceasta scalii a stabilit necoincidenta. p.

Intre 2 §i 8 ani. urmeaza faza preoperatorie.in care se formeaza numeroase preconcepte. care a efectuat un model al intelectului cu 120 de aptitudini potentiale de inteligenta . are loc formarea de operatii concrete ~i rationamente intuitive §i logice.! In primii ani ai secolului XX. Funck. Spre 4 ani. domeniul operational al inteligentei. Caroll etc. Wechsler a implicat in testul sau 12 feluri de inteligenta. este activa dupa 16 ani. Spearman a constatat ca exista 0 inteligenta ipotetic innascuta §i 0 inteligenta formata sub influenta mediului. Teoria lui Piaget are suportul unor cercetari atente ~i a avut 0 larga acceptare. facilitate de limbaj §i de simbolistica ludica (a jocului). Dupa 7 ani. Au aparut dictionare de psihologie. abstracta §i sociala.. care condenseaza. iar spre 10 ani. W. Kohlberg care a nuantat-o. aceste forme de organizare a comunicarii §tiintifice §i progrese evidente in dezvoltarea psihologiei. Guilford.. Reflexia complexa.W.. aceste modele ierarhice au fost dezvoltate de W. o aha directie a cercetarii inteligentei a mers pe linia dezvoltarii ontogenetice a acesteia. Le jugement moral chez I 'enfant. Cea mai ampla structura a fost conturat& pentru modelul inteligentei de catre J. J. Thurstone. P. Speciali§tii in analiza factoriala au conturat doua modele ale acestei inteligente: una piramidala (cu factorul G in varful piramidei) §i 0 structura semipiramidala (tara factorul G). in toate tarile.te operatii formale.exista trei felmi de inteligenta: concreta. Etapa primara a gaudirii senzorial-motorie permite fixarea experientei primare. se atinge stadiul gaudirii complexe ce folose. C. ModeluI lui Guilford incorporeaza. ~i domenii ale tuturor activitatilor §i trairilor umane.~i memoria. Piaget s-a referit ~i la problemele evaluarilor morale (a inteligentei evaluative moral Intr-o lucrare). in formula inteligentei. inai ales. preluata de L. se formeaza gaudirea situativa §i se perfectioneaza. a§a incat in a doua jumatate a secolului XX existau. Piaget. E. 28 . D.inca nedescoperite toate.tiinta cu domenii care s-au organizat ~i unificat sub 0 constelatie de cerinre In care este implicata 0 mare deschidere spre to ate domeniile celorlalte . conturand stadii ale dezvoltarii ~i maturizani inteligentei. care a devenit 0 . Jean Piaget a fost cel care a aprofundat mai mult aceasta problema. dupa diteva criterii. evoluata logic. organizarea de asociatii nationale §i intemationale de psihologie.tiinte. subliniind. a avut loc 0 extindere a exploziei de aparitii de reviste de psihologie in diferite tari. insa. 1 J. atentia §i creativitatea sub denumirea de gandire divergenta. acest sistem se dezvolffi foarte mult -la 12 ani ~i dupa.

literati etc. care a schimbat structurile geografice. pentru prima data. Organizatiile statale au intrat intr-o perioada de tensiune. la primul congres international de medicina din 1903. Au avut loc consolidari ~i conversii de mentaliHlti ~i atitudini fata de ~tiinta. s-a centrat pe problemele muncii industriale . prin prezentarea. din intreprinderile 1 In tin1pul primului razboi mondial. in foarte numeroase domenii ~i ~i-au marit rafinamentuI. in viata economica. s-au conturat noi ~i noi investigatii ~i sisteme organizatorice care sa Ie coordoneze ~i sa Ie sustina. Multi psihologi au fost in zilele noastre piologi. dar mai ales dupa. dupa 0 lini~te relativa de 100 de ani mra razboi. testele (Army Test). Interesul pentru problemele invatarii s-a dezvoltat tot incepand cu intrarea in secolul XX. fiziologi. filosofi ~i teologi. A doua problema de mare aport ~i de stimulare a organizarii tematicilor de cercetare ~i diagnosticare a fost problema invatarii. in problemele reclamelor etc. ~i nu numai. a unei lucrari remarcabile privind Rejlexele psihice. ~i in 1914-1918 a izbucnit primul razboi mondial.aporturi ~i evocari de personalitati. adesea. Trebuie sa subliniem faptul ca in secolul XX psihodiagnoza a devenit disciplina de suport a tuturor ramurilor psihologiei. Daca in deceniile anterioare oamenii de ~tiinta psihologi erau. In Europa. Testele au capatat. care au pus in evidenta mecanismele de baza ale adaptarii implicate in conferirea de importanta ~i semnificatie stimulilor. de contributii in diferite ramuri ale psihologiei moderne. pentru ca a servit la validarea de ipoteze. o a treia directie de contributii concrete ale psihologiei. astfel. treptat patura acestora s-a modificat. In jurul anului 1900. prin cercetari. treptat. s~au folosH. atmosfera a devenit din ce in ce mai tensionata ~i agresiva. de cafre fiziologul rus 1. Tehnologiile de cercetare s-au extins. Dezvoltarea mare a industrializarii vietii sociale. pentru a nu treee in loeurile de lupta. 0 valorizare sociala. oamenii ell diseriminari confuze. in imagologie (ramura a psihologiei moderne foarte folosita in politica. in secolul XX. 29 . viata social a a inceput sa se schimbe tot mai intens. Pavlov. anatomi~ti. Teoria reflexelor conditionate de grad II ~i III a amplificat terenul invatarii ~i a fost implantata.). ca atare. in cautarea identitatii in Europa. Ritmul perfectionarii tehnologiilor. a provocat interventia psihologilor in acest domeniu vast ~i de mare importanta. cuno~tinte.~i a muncH in general. politice ~i economice ale Europei1. P. De fapt. era yorba de celebrele reflexe conditionate. idei ~i concepte. legati temporal intre ei. in viata concreta.

numeroase automobile. motivatii. Programul revolutiei tehnico-~tiintifice provoaca. Profesiile care se considera mai putin afectate de mari schimbari au politici active adaptative la 0 mai larga multitudine de domenii ale ~tiintelor. dar ~i de progresul ~tiintelor. Au crescut metropole lncarcate de blocuri. Au inceput sa apara persoane care sa invete repede folosirea de tehnologii diferite. mai pragmatic. treptat. In toate felurile de intreprinderi a dus la crearea de oferta tehnica de suport.productive ~i prin efecte de reflux. de robinete etc. foarte schimbate adesea. Oamenii au inceput sa ~tie sa mai repare cate ceva. Evolutia tehnologica este un produs al inteligentei modeme ~i 0 provocare de atitudini. deci. au inceput sa patrunda. in care se solicita un mare volum de aptitudini incarcate de atitudini. Exista ~i a~a-numitele profesii "eteme". Acestea sunt foarte sensibile la modificari legate de viata sociala. Pe acest fond. Aceasta implicatie se exprima printr-o ardenta proiectare a sinelui. care i~i imprima spontan caracteristicile opera1ionale cu un prag tot mai inalt de creativitate ~i diversitate operationala ~i de socializare de tip nou. insa. Ofertele tehnicii. economica ~i tehnologica. eu rol proieetiv ~i de consoli dare a politicii adaptative psihice la care ne-am referit deja. retele de comunicatii. s-a nascut problema invatarii permanente. s-a schimbat viata sociala. apoi metrouri. In 30 . cam de cateva zeci de feluri. eu tendinte de a trece la cinci schimbari. apoi radioului. ceea ce a conturat ideea de aptitudini tehnice. retele de cai ferate. Locuintele s-au umplut de butoane legate de folosirea electricitatii. omul i~i schimba de cel putin patm ori profesia. datorita publicisticii. toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult. in viata de toate zilele. incarcandu-se de politici adaptative foarte complexe. A crescut confortul locuintelor prin retelele de iluminat. pe de 0 parte cu rol adaptativ. pe de alta. Oricum. dupa schimbarea tehnologiilor. In profesii. retehnologizari in industrie ~i. Aceasta cednta se refera ~i la domeniul profesiilor. aptitudini. dar ~i aerodroame cu avioane etc. Contextul existential al vietii solicita un foarte mare rafinament adaptativ. televiziunii ~i telefonului. Treptat. din ce in ce mai apropiate in timp. Dintre ele fac parte medicina ~i profesiile educative (cel putin aparent). ca suport de confort. Ritmul mare de dezvoltare sociaUi pe aceste planuri a dus la index area faptului ca in decursul unei vieti. sunt insa mai sever combinate in diferite feluri In profesiile foarte numeroase ce au inceput sa se dezvolte. dar a crescut ~i comunicarea. a profilurilor aflate in schimbari accelerate. Componentele acestora. frigidere. solicitate in diferite profesii. aragaz. dar ~i ale competentelor. informatia. tramvaie. solicitandu-se studii mai aprofundate ale aptitudinilor. chiar pentm cercetarea interplanetara.

testul Torrance 1963). nevalidat social. adaptabile etc. barbatii fiind mobilizati. dar ~i testul Barron 1958. Fetele sunt mai dotate In dexteritati manuale (A. Au 0 mai mare rapiditate. coafura etc. Anastasiu 1958). Fetele ~i femeile creative au muIte caracteristici de masculinitate (testul Barron 1958. expunere artistidi a modei. este mai redusa Feminitate Fetele au superioritate in probele verbale. inclusiv sociale. munci de secretariat. In timpul primului ~i al eelui de-al doilea razboi mondial. este pozitiv -I relationata personale. politice ~i de frumos. Fetele au un potential creativ mare. emisiuni radio ~i TV. care a fost mai larg generalizata ~i adaptata.. In pubertate. Masculinitate Masculinitatea este asociata cu agresivitatea moderata. ]963). Ward (1968) in aceste comparatii. gablonturi. S.S. au inceput sa se faca numeroase studii privind masculinitatea $i feminitatea. au Inceput sase perfectioneze in tot felul de studii. S-au efectuat ~i studii privind creierul feminin ~i masculin. sunt favorizate de condifii. E vorba de structurile diferentiale ale masculinitatii :. inclusiv mecanice. baieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. care sunt mai bine dezvoltate la baieti. ~j Au gasit diferente semnificative ~i Graves $i Bolton (1972).. invaramant. feminitatii spatii cu ]968). medicina etc.). Baietii creativi au mai muIte 1963. 1963. Sanatatea prefera(BaITOn (Erick Erickson valorile FeteIe 1970). (statutul social-economic) este important. intre timp. Capacitate de opinie verbaIa mai mare. Baietii sunt mai independenti ~i mai noncollformi~ti. multe Intreprinderi au gasit solu!ia provizorie de angajaride femei. Dependenta In copiJarie timpurie la bilieti. Oricntarea spatiala solicita aptitudini numeroase. telefonie. Wallach ~i Kagan (1965). Sunt mai sensibile ~i manifesta precocitate. dar in cre~tere la fete. Cere mijloace ~i avere. Baietii caracteristici nll au spatiu de feminitate (tot testul Torrance la preferat ingust. a treia mare revolutie tehnologica a fost a computerelor ~i patrunderii lor in viata sociala eu na~teri de noi profesii eu noi profiluri. care. Baietii au rezultate mai bune la probe Ie figurale (in testul Torrance. 0 prezentam in tabelul de mai jos. Femeile s-au dovedit active.fine.ifeminitatii. Inegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. din cauza condipei ~i stereotipiilor socioculturale plus a masculinizfuii culturii ~i artei . Or. s-a evidentiat aceasta caracteristica ill mod pregnant). Fetele tind sa prefere protectia defmite. procesul acesta a avut efecte bune in foarte multe cazuri. .dar fetcle ca~tiga intens teren in cinematografie.i putemice de apropiere intre caracteristicile psihice la baie!i $i fete (lmbracaminte. dar ~i absorbite in activitiW ~i tentatii diverse. Exista tendinte numeroase :. in acest context. Depresia este de la 2 la 6 ori mai putin frecventa la baieti dedit la fete ~i femei pe scala varstelor.E. 31 . o portretistica diferentiala. diferentele psihice. Feminizarea profesiilor este relativ intensa ~i in cre~tere.

Femeia. atingere. femeile eu studii eomplexe traverseaza mai u~or menopauza. S. Fetele ~i baietii nu sunt crescuti In acela~i spirit ~i principii . ai caror copii au parasit easa.D. Toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult. sunete.~i I~i valorizeaza diferit caracterele. saracesc contactele prietene~ti. (Ereditatea? Sau cultura diferit stratificata?). este statut ~i rol dobandit . fetitele sunt iara~i In avans .Nu au acela~i model perceptual. conflictele sunt mai dese. Lotul aflat In studiu a cuprins 934 femei. superioare In coordonarea precisa ~i aptitudinea de a face repede lucrurile (de exemplu. totu~i. cu actiunile lor. Fetitele vorbesc mai repede -Intre 5 ~i 11 ani decalajul dispare.pana la a cantari coreet faptele. dactilografia).) au parcurs cateva sute de cereetari In problema ~i au ajuns la ideea ca s-a constituit un mit al diferentelor .) considera ca diferentele provin de la hormonii sexuali diferiti.U. au tendinte depresive ~i sunt mai sensibile la stres.A. In aceste 32 . Dupa 12 ani. acordul de idei ~i valori Intre soti. Descre~te. perceptia propriei sanatati. ~i-au schimbat statutul de importanta ~i s-au Incarcat de politici adaptative tot mai complexe ce solicita rafinamente tot mai complexe ~i inteligente. mai putin sigura de propria-i identitate ~i apare tendinta de a se raporta in functie de sotul sall. Nici constitutia neurologica nu e la fel. fiind mai distantate de rolurile traditionale feminine. S.ea~tigat ~i prin edueatie. Raporturile sexuale scad cu varsta . Marcel Konstarne (Toronto) relativizeaza diferentele: femeile sunt. mtre 40 ~i 60 de ani. Totu~i.probabil pentru ca aetul sexual i~i pierde finalitatea. Scade aetivitatea culturala. a propriei in:tati~ariintra In u~oaracriza. de comprehensiune .ele dispun de fluiditate verbala. Menopauza se manifesta mai devreme la femeile. sunt ~ipe acest plan prejudecati. Perceptia de sine. Fundatia Intemationala a Sanatatii a efectuat un amplu studiu.A. altele verifieabile. dar sunt mai agresivi. se simte mai dependenta.seade pHicereafiziea foarte mult . 1974. baietii au aptitudini video-spatiale ~i matematiee. Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali. totu~i. Eleanor Maecoby ~i Carol Jacklin (The Psychology of Sex Differences. solutiile de compromis mai greu de gasit. dupa ce ~i-a consumat functiile traditionale de mama ~i edueatoare.unele sunt confirmate. Diane McGuiness ~i Karl Pribram (Stanford. totu~i. In Elvetia. Fetele au aptitudini verbale mai dezvoltate. In 1972. altele confirmabile.

se afla problema (nu numai ca interogatie) a relatiei din mediile ergonomice.dar mai ales in cele legate de a. eu un prag de inteligenta ~i creativitate tot mai lnalt. ] Faverge Jean-Marie (n. Studiile ~i teste Ie de aptitudini dominante in psihologia mundi (inclusiv industriale). Manzat. atentie. S. (formele de orientare §i selectare profesionala) sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismului persoanei ~i a exercitarii. ca ~i testele de inteligent::t. S. oboseala in munca industriala. Vastul domeniu la care ne-am referit este in plina constituire. printre altii Faverge Jean a depistat variabile semnificative. ~i S. a profesiei.1 De altfel. Salade.soliciHiri se exprima cednta studiedi acestei proiectii a sinelui.P. In acest domeniu. Testele studiaza statutele psihice implicate in depistarea acelor caracteristici ce sunt legate de profesia solicitata.) ~i problema evaluarii in selectia profesionala. ~i este 0 componenta specifica de teste ce se aplica in vederea ocuparii de posturi de munca disponibile. Psychologice des accidentes du travail (1967). de eel dezvoltat. Desigur. se afla §i s-a aflat organizarea rationala a mundi pentru a se mari. In al do ilea nmd. care l§i exprima mai lntai 0 nebuloasa diversitate operationala.s. plus evaluarile din dosarul psihologic. ill numar de 29. in primul rand randamentul ~i profesionalismul persoanelor implicate in diferite feluri de munci. Mlinsterberg.s. Din studiile muncii. date specifice unei profesii ~i au in obiectiv controlul dezvoItarii acestora in timp ~i sugerari :mcute pentm perfectionare. Petre Pufan. in conditii bune.P.p. a fost preocupat de problemele sociale ale muncii.p.-urile au. P. dar ~i spedali~ti in psihologia sod ala (1. dr. care au specificitati legate de profilul caracteristicilor psihice solicitate de 0 anumita profesie. mai ales. s-au angajat. Prima se folose~te in angajarile in munca. La baza constituirii acestui domeniu. Psihologia mundi are In atentie toate problemele psihice ale tuturor sectoarelor de activitate. 33 . in vederea unei profesii apropiate. 1912). exista profesii de peric1itate crescuta. a. H. contactele de grup. in situatii de acddentare in munca. s-a impus necesitatea ordonarii activitatii industriale aflate in pEna dezvoltare. s-au conturat doua probleme foarte importante: problema selectiei profesionale (S. la fel de importanta in esenta. de asemenea. are compozitii de teste. invatare. la care se produce cre~terea randamentului mundi profesionale. Chelcea. In prim plan. Exista foarte numeroase lucrari de psihologia mundi.P. Golu ~i altii). in toate centrele de psihodiagnostic . prof. La care se adauga problemele conditiilor generale ale muncii industriale. ca profil logic. psiholog american de origine germana la universitatea Harvard.

observatie ~i aetivitate. neuropsiholog ~i neurofarmacolog.~========------------------ dexteritate. Testele clinice s-au dezvoltat ~i ele foarte mult. psihalergie etc. de clasi£lcari nosogra£lce (M. problemele la care ill-am referit ale inteligentei ~i invatarii . in mare masura. ca ~i de mi~carile imaginii pe retina. dar ~i de probleme1e nevrozelor.au avut 0 evolutie mai spectaculoasa.I . dar ~i alti speciali~ti s-au ocupat de problemele epilepsiei. care se transmite de la oehi la creier. a fost ~i este cel al psihopatologiei. relatii simbolice ~i analize de detalii elaborate logic. Psihologia ~i-a ca~tigat in. Schneider 1962). psihastenie. Domeniul psihopatologiei este legat de cel al psihologiei medicale clinice. american de origine canadiana. in mare masura. s-a conferit premiul Nobel pentru medicina lui Roger Spery (avea 68 de ani) ~i era profesor la catedra de psihologie de la Institutul din Pasadena Se considera ca Spery a extras secretul specializarii functionale a creierului (Institutul Karolinska din Stockholm atribuie premiile Nobel pentru medicina). N. In 34 . grija conducerii ~i a deciziei comportamentale emisferei stangL Lucrarile profesorului Spery permit sa se anticipeze mai clar efectele unor leziuni cerebrale. sunt implicate iIl aceste profiluri. s-au facut pa~i importanti ~i de succes privind functionalitatile creierului . El. de ceea ce i-ar permite sa intre in relatii cu lurnea externa. Ca atare. Hubel (55 ani). se spune ca profesorul Spery a putut demonstra. un rol important social . in mod stralucit. de asemenea. secolul al XX-lea. de con£lguratia locurilor lor. In 1981.care dupa autorii citati (~i altii) functioneaza ca un computer. Este un pasager tacut ~i pasiv care lasa. La propunerea premiului. sediul predominant al actelor motorii (a puterii executive). Emisfera dreapta este lipsita. Al doilea premiu Nobel Gmnatate din el) a fost atribuit profesorului David H. impreuna cu date ale dosarului psihologic ~i de personalitate. de psiho£lziologie ~i psihofarmacologie. Este. ~i lui Wiesel. oftalmolog. Dintre obiectivele ei de prim grad. Mondrain 1965). trece printr-un tratament analitic prin care elementele partiale (componente) ale imaginilor retiniene sunt decodificate In functie de contraste. Cei doi au demonstrat ca mesajul informativ. profesor la Harvard.0 instrumentatie foarte larga metodologica .a ie~it din laborator ~i a intrat in via!a concreta. Un al patrulea domeniu important al psihologiei. de psihosomatica (K. care s-a dezvoltat intens in secolul XX. ca £lecare din emisferele cerebrale are propriul univers con~tient. Emisfera stanga este orientata spre conexiuni abstracte.

psihologia generala a distilat tot prin intermediul acestor informatii 0 noua filosofie a psihologiei. catatonia tardiva ~i delirul de involutie. psihologia varstelor. precum melancolia involuntara. pentru aceste feluri de probleme. ramane eel a1 unor surprize. Bineinteles. insa. pe de 0 parte. ale afectivitatii. Se suspenda re1ativ filtrul atitudinilor (intentional con§tiente) ~i de exprimare a dominantelor. Exista psihoze in legatura cu modificarile organismului ~i ale psihicului. Toate acestea. puse in evidenta prin testari mai ales proiective. mai ales). inteligentei etc.eestea se adauga constituirea de penetratii in caracteristicile functionalitatii psihicului §i a modelului sau structural. Exista spitale speciale. La a. Tehnologiile psihologice. eu dit sunt mai importante. neurastenia. in contextul R. §i mai ales psihodiagnostice. materialele informative colectate prin tehnicile psihodiagnostice au creat ~i alimentat domeniile cele mai importante ale psihologiei. De fapt. precum este Spitalul Nr. 9 din Bucure§ti. paranoia presenila. insa. boala lui Pick. Nu putem ignora 0 alta incitatie nascuta din colectarea de informatii realizate prin testatori. probiemele legate de profesii ~i eele de psihopatologie au fost foarte legate de evolutia problemelor inteligentei ~i ale invatarii. In primul rand. §i multe altele. Inmultirea foarte mare a testelor a ere at. In genere. S-au putut pune in evidenta importante earacteristiei psihice diferentiale intre popoare. Fara indoiala. (revolutiei tehnico-§tiintifice) exista §i un aport a1 psiho1ogiei ~i mai ales a acelor a~a-numite domenii ale psihologiei aplicate. conflicte ~i stari conflictuale interne 35 . §i asistenta medicala a acestor boli s-a imbunatatit.S. a eelor mai semnificative cum sunt. pe de alta parte. precum dementa senila. necesita ingrijiri speciale. ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor §i sensibilitatea acestora. La acestea se adauga psihozele. Bolile ~i tulburarile psihiee sunt numeroase.schimb. boala Alzheimer. 0 alta categorie de boli psihiatrice sunt provocate de afectiunile vaseulare (hipertensiunea ~i arteriosclerozele. Domeniu1 eel mai interesant. Mai dese sunt psihozele senile. au raspuns foarte activ la solicitarile ~i cerintele sociale. eu at£1tpsihopatia este mai difieila. care confera rol psihologiei centrate pe te1mologiile de cercetare §i pe cercetarea propriu-zisa. psihoza maniaco~depresiva §i epilepsia. Exista tulburari ale proceselor de cunoa~tere. psihologia diferentiala §i. psihastenia §i psihozele reactive. a motivatiilor profunde.T. o boala psihica importanta este schizofrenia (dementa preeoce). Din tulburarile psihiee fae parte nevrozele.

Omul a creat computerul ~i inteligenta artificiala. revista Psihologia. ale invatarnantului primar (red.) cu inteligenta natural a a omului. exista 0 foarte mare atractie a psihologiei. Se afla in joc 0 oarecare necesitate de stimulare a identitatii psihologiei [ata de ~tiintele biofizio10gice ale domeniului medieinii. dar ~i necesitatea unei cat mai mari informatii metodo10gice. Reviste1e de psiho10gie. mai ales (red. revistele invatarnantului pre~colar. iar computerul a devenit forta cea mai mare expresiva a arnplificarii structurilor operationale algoritrnice ale inteligentei urnane. se patrunde in profunzimile psihicului. Din pacate. structuri combinatorii interne. Prin teste. Exista boli psihice. (red. psihologia a largit implieatiile eontrolului valorie al interpretarilor (analiza ealitativa) ~i a descoperit. desfiintarea Asociatiei Psihologilor din Romania a dus la oarecare disociere de interese cooperante regionale pana prin 1996. Psihologia a putut penetra in viata tacuta intema psihica. domeniilor ~i reanalizei tehnologiilor de cercetare psihologica. condusa de 36 . precum Psihoterapia Experimenlialii. Chelcea). cand s-a revigorat Asociatia Nationala a Psihologilor din Romfulia. Tot 1a intersectia eu medicina se afla bolile psihosomatiee ~i domeniu1 handicapurilor. In acest vast context. au insa dificultati de aparitie §i difuzare. date fiind va1iditatea §i sensibilitatea lor. S-au infiintat biblioteci ~i centre de informare pe langa catedre1e de psiho10gie a peste zece mari universitati particulare ~i pe langa cele de stat. personalitatea ca aspiratie etc. ~i reviste noi. De altfel. de sub egida Academiei ~i a Institutului de Psihologie. testul arborelui. ea domeniu. cu publicatii de studii ale studentilor in psihologie. s-a intensificat cerinta unei mai profunde analize a problemelor.~i structuri caracteriale de baza ale persoanei.$i Tehnicii.). sa apara traduceri de teste (Rorschach. testul Loretta Bender etc. dar afecteaza proeese1e adaptarii. lntr-o lupta relativ permanenta eu exeesivul rol acordat calculelor statistiee. Au mceput. in acest climat relativ dificil (inclusiv pentru cercetare). inteligenta ca substructura a personalitatii. Noi ne vom centra in aceasta lucrare pe strueturile ~i tipurile ce1e mai fo10site de teste. In genere. Eforturile de a continua publicarea de reviste au fost benefice. in probleme de conversii psihice in tensiunea dorintelor ~i a pretului lor in viata de fiecare zi. prin intermediul analizei factoriale. inclusiv prin testele proiective. insa. ~ef Silvia Dima). inclusiv ale inte1igentei ~i alte boli care nu au substrat psiho10gic. pe langa redactia Stiinlii . caracteristicile relatiilor dintre inteligenta §i personalitate a capatat noi conotatii in conditiile dezvoltarii foarte mari a teoriei informatiei §i a analogiei inteligentei artificiale (LA. S-au mentinut.-~ef Rodica Garleanu). in Romania.

deoarece acesta e detenninat. Oameni cu acela~i nivel de aptitudini sau de inteligenta au un destin foarte diferit. dar lji ] Activitatea prof.tiinta de necesitate.tigat implicatii.. mai ales din cauza ea exista 0 foarte mare rata de schimbari ale profesiilor. Miele). Intrarea In mileniul al III-lea a gasit psihologia din Romania in plina fermentafie. tot foarte importanta pe plan social ~i legate de ameliorarea conditiei umane. Batalia pentru recunoa~terea testelor. revista Psihologia cognitivii (red. Se trecea printr-o criza economica.tiintelor umaniste. la care ne-am referit deja in paginile anterioare ~i un alt moment dramatic.icerinlele de selectie profesionala moderna. Iolanda Mitrofan s-a centrat pe aceasta problema..colare. Psihologia s-a dezvoltat foarte mult In ultirnii 10 ani. Aceasta este una din marile implicatii ale psihologiei modeme ca :. Ia~i ~i Timi~oara au ca:.R. ca instrumentar de cercetare. existenta unui instrumentar tehnologic de cercetare. relativ anemic. pe grupuri de profesiuni sau de clase :.. Problemele psihicului uman. aparuta de prin 1992-94 ~i apoi reconstruita in 1997. dar ~i in aceea a personalitatii. M. de situatii ~i de evenimente sociale. prin studiul inteligentei. ca sa fie dependente de structura de ansamblu a psihicului.iprogresele ei. Cluj. Bineinteles.. ca cele legate de momentul demolarii atri'. caracteristicile la care ne-am referit. problema invalarii permanente. inc1usiv de la distanta... exista numeroase dificuWiti in aceste domenii ~i demersuri de implicare a psihologiei in viala sociala :. potentialului sau ~i ale competentelor disponibile ale acestuia se investigheaza prin instrumentari metodologice numeroase ~i din ce in ce mai complexe. in aceste conditii :.iimprejurari.S. A doua directie de solicitari sociale s-a intensificat prin folosirea tehnicilor psihoterapeutice. a senzatiilor ~i apoi a perceptiilor a pus in evidenta. ale valentelor. eu un trecut ~i un prezent incarcat de eforturi ~i evenimente. prin anii 1968-69. Psihologia a devenit implicata In viata sociala.Yutelorpsihologiei din 1936 din fosta U. A aparut.Iolanda Mitrofan. Numarul de peste 10 000 de teste disponibile indica. desigur. Este lesne de inteles ca studierea inteligentei.S. pe de 0 parte. :. pe de aha parte. in aceasta problema. ale comunicarii. Universitatile de la Bucure:. 37 . ca o ramura bogata a :. a aptitudinilor. ale vietii sociale etc. a avut pe langa momentele dificile.. pe un drum ce se contureaza ca important ~i incarcat de proiecte interesante.ti1. a aptitudinilor ~i motivatiei ale caror capital disponibil trebuie sa fie cunoscut ~i folosit spre progresul vietii sociale. revista Prohumanitas. cand problemele testelor au fost discutate in senatul american. pe de 0 parte...

S-a conturat. Fara indoiala. a personalitatii. impunand anumite trasaturi psihice ~i 0 mare influenta evolutiva a destinului individual. dosarul psihologic cuprinde bateriile de teste ale ace lor structuri psihice ce trebuie stimulate. Fiecare persoana este unica in felul ei. dupa Rena~tere. astfel. din punctul de vedere al cuno~tintelor ~i abilitatilor cu care opereaza.iar pe de alta parte. S-a cumulat 0 foarte mare experienta naiva in aceasta problema. prin cantitatea de eforturi intelectuale. pe de 0 parte. ~i de testele de personalitate. la informatii privind traseele de viata. clasificarile profesiilor. cercetarile psihologice. s-au dezvoltat testele de euno~tinte ~i cele de dezvoltare. motivatii. Totodata. de temperament (idee intretinuta din timpuri istorice foarte indepartate ~i chiar prin structurile zodiacale care stabileau la oarneni 0 constelatie psihica dictata de data na~terii in care astrele se aflau in anun1ite pozitii unele de altele. ca 0 necesitatede a aborda complexitatea diferentiala a psihicului uman din toate direqiile in care s-a conturat elar cerinta de diferentiere. acestea fiind legate mai mult de testarea aptitudinilor in context profesional. ca ~i de testele de inteligenta. ca ~i conditiile mai stabile de mediu. sportive etc. Desigur. a eelor de abilitati. ce au inceput sa faca parte din dosarul psihologic individual. S-au constituit baterii de teste. dimensiunile prognozelor intelectualizandu-se treptat. profesiile s-au intelectualizat tot mai mult.de constelatia psihidi generala ce-i caracterizeaza. restul materialelor din dosar se refera. In acest context. Se poate considera ea mass-media. Pe de alta parte. conturate. ~ocuri. succese in acest traseu. pentru mare a investitie sociala ce se implica in sistemele de invatamant ~i dezvoltarea foarte mare a testelor profesionale. dezvoltate. aceasta evocare este legata de faptul ca ideea uniciHitii personalitatii s-a datorat unor observatii seculare ce s:-au impus. cu specificul sau . organizarea sociala a muncii. ale ~tiintei au crescut exponential. in grilele de testare psihologica. in functie de modificarile constelatiilor astrologice). s-au efectuat sondari ale cerintelor diferitelor profesii. cu insuflarea sa de opinii legate de viata 38 . mai ales pe care Ie solicita profesiunea in folos material. pe de 0 parte. emisiuni culturale. 0 tot mai mare viteza de dezvoltare a inteligentei umane. Radioul ~i televiziunea au 0 uria~a contributie la pennanenta solicitare a oamenilor prin ~tiri. A avut loc. a organizarii muncii ~i a stabilirii recuperarilor de oboseala (prin concediile de odihna ~i refacere) ~i a stabilirii salariale. cultural ~i social disponibil. omul zilelor noastre este diferit de eel din secolul trecut ~i:tara indoiala este importanta ideea dezvoltarii seculare a omului ca personalitate ~i mentalitate. au pus in evidenta ca exista mai multe feluri de inteligenta. centrate pe psihodiagnoza. Progresele tehnologiilor. pe de alta parte.

ce se obiectiveaza prin crqterea mare a numarului de oameni ce au vizitat ~i intentioneaza sa viziteze alte tari. Are loe. data fiind valoarea mare a cuno~tintelor corecte. Toate acestea genereaza sehimbari. In aceasta lucrare yom insista asupra tehnicilor psihodiagnostice. citesc mai multa literatura decat inainte cu 20-30 de ani. caracterologice. nivel de cultura ~i efecte ale mediului de viata ~i de educatie parcurs de personalitatile testate. adoleseentei ~i chiar a tineretii ~i maturizarii ~i de descre~tere in anii de regresie.. sex. Exista varste ~i niveluri de varsta ale inteligentei. Ralea. De aeeea. ere~terea foarte mare de persoane care cunose mai multe limbi straine. dar mai ales in psihologia diferentiala. cu idealuri ~i aspiratii tot mai diferite de cele ce functionau Inainte cu cateva zeci de ani. a subordonarii ei la unele comenzi sociale de necesitate. 39 . la care s-a referit.).tinte. ceva mai accentuat din optica diferentelor de varsta. prin mass-media. dar ~i in spatiile vaste interplanetare. vad ineomparabil mai muIte filme. fac perfeetionari. candva. ~i M. Experienta de viata a oamenilor a devenit foarte diferita. De altfel. de citire (coeficient de inteligenta (QI). substantial.. eunosc mai multa muzica (chiar daca nu identifica Intotdeauna autorii partiturilor). astfel.i descoperiri fac din omul zilelor noastre 0 persoana foarte solicitata. Problema diferentierilor este tratata mai mult statistic in domeniile psihologiei generale ~i ceva mai diferentiat In psihologia varstelor. implicata vast in problemele lumii ~i vietii legate de internationalizarea comeqului. in orice caz de evaluare a rezultatelor prin tehnici psihologice se constituie ~i se folosesc diferente de varsta. conferinte. Exista unele schimbari pe planul general al dezvoitarii ~i largirii psihologiei. asistam la 0 importanta dezvoltare a testelor de cuno:. exercitandu-~i. personalitatea umana devine tot mai uniea. se constituie noi ~i noi cerinte soeiale. genereaza acum obiective legate de curiozitati de diferite feluri. sesiuni ~tiintifice etc. schimbari ale pragurilor senzoriale (pe varste) implicate toate 1ntr-o curba de cre~tere in anii copilariei. la constituirea de personalitati diferentiate.11 acest sens. Sub ofertele culturale foarte variate. 1.curenta ~i cu comunicarea permanenta a tot ce se intampla mai important In toate zonele Pamantului. Pe fondul unei tendinte puternice de modernizare. fapt de altfel oarecum normal. fae sport. a circulatiei ~i comunicarilor (telefonice. v:ITste ale capacitatii de scriere. aptitudinale etc. numeroasele inventii :. Complexul caIatoriei. de dezvoltare general a). fapt ce contribuie. imaginatia de implicatie ~i trairile virtuale. Invata sa mfulUiasca eomputere. In aceasta situatie. eu oarecare melancolie. in zilele noastre.

importante ~i coerente. Acestea au tendinte, ill numeroase tari, de a inunda viata sociala, dar mai ales ~colara ~i universitara, :?i de a inlocui sistemul docimologic clasic eu tehnologia mai supla ~i perfectibila a examenelorteste. Aeeasta tendinta este in consens cu transformarile profunde ee au loc .in viata social a ~i in structurile :?colilor ~i ale educatiei. E yorba de construirea unui nou mod de integrare a ~colii in viata sociala, dar mai ales· de ameliorarea sistemelor de predare, evaluare ~i mai ales de ameliorare a terenului de confluente dintre cuno~tinte :?ipractica. Exista 0 zona intre cuno~tinte, testele de cuno~tinta ~i inteligenta. Problema, ea atare, a dus lao tot mai complexa studiere a inteligentei ~i aeeasta eu atat mai muIt eu cat exista ~i 0 implicare strueturala a inteligentei in invatare, adaptare, atentie ~i interes, mai ales sub forma sa de euriozitate. Gandirea este modul de exprimare a inteligentei, care se manifesta, preponderent, prin rationamente, liajele dintre ele avand fie un caraeter inductiv, fie unul deductiv, ambele fiind foarte active. Atentia ~i interesul sunt caracteristiciputemic inrudite, de angajare a gandirii ~i, evident, a inteligentei. Aceste caracteristici psihice stimuleaza energetic inteligenta, care, la randul ei, creeaza atentie ~i interese, forte, satisfactii ~i algoritmi fini de abordare ce se selecteaza mereu, creand operativitatea gandirii eu zone predileete de "desfatare mintala". Senzatiile ~i perceptia lor constituie, pe de o parte, materia prima a gandirii, dar ~i un stocaj uri~ prin reprezentari ale perceptiilor strueturilor dobandite senzorial. Memoria are menirea de a stoca informatii ~i experienta adaptativa, deprinderi, obi~nuinte, abilitati ~i cuno~tinte noi. Functionalitatea operationala a memoriei este legata pro fund ~i permanent de invatare, a carei buzunare contin informatii ~i experiente adaptative de lunga durata ~i de scurta durata, dar mai ales de durata medie, in special datorita faptului ca ~i cuno~tintele ~i ideile se nasc, traiesc ~i mor, sau sunt devorate de alte idei ~i cuno~tinte. Toate, insa, sunt legate ~i implicate in personalitate, constituie forma complexa a identitatii psihice, care se manifesta sub forme diferentiale in arice situatie. in acest plan de discutie, psihodiagnoza are in obiectiv individualitatea diferentiala :?ispeeificitatea ei temporala.

40

PARTEA a II- a
PSIHODIAGNOZA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE

CAPITOLUL III

PSIHODIAGNOZA [$1 CONTURAREA EI INSTRUMENTAL1\.

Cuvantul "diagnostic" deriva din termenul grecesc "diagnosticos", care insemna "apt pentm a recunoa~te". Termenii: "psihodiagnoza" ~i "psihodiagnostic" au fost creati prin analogie ~i extrapolare a sintagmei "diagnostic medical". Termenii, dqi relativ asemanatori1 au in obiectiv diferen!ieri de abordare a £lintei umane, deci nu se acopera integral ca sens ~i semni£lcatie ~i mai putinca obiectiv. Medicul jdentifi£a, dupa cum se ~tie, prin simptome ~i analize de laborator o.ilnumita m~8Qk Diagnosticarea medicala a pus~ipunein eviQ~nt~_~i modi£lcar!J2§ihice, mai mult sau mai putin evidente (nelTril~e~' team a, tenshU1i psihice etc.), mai ales in cazul bolilor psihosomatice. In cazuri de tulburari ~i handicapuri psihice (pentru ca exista ~i aceasta categorie de situatii), psihodiagnoza are functii complexe, similare §i coordonate eu cele ale diagnozei medicale, activitatea psihologului £lind intersectata, in astfel de cazuri, eu aceea a medicului, neurologului, ~i are sarcina de a core1a simptomele §i disfunctionalitatile gasite de ace§tia, pentm a-~i contura mai exact evaluarea psihodiagnostica. Fara indoiala, in cazuri de boli psihosomatice este bene£lca 0 consultare psihodiagnostica inversa, a psihologului solicitat de medic, pentru a se evalua gradul de tensiuni implicate in situatia de dinaintea stabilirii diagnozei medicale ~i dupa, §i pe acest fond, modul in care i se comunica bolnavului rezultatele analizelor medicale. Diagnoza psihica aetioneaza, insa, mai mult pe terenuri psihice relativ obi~nuite, ~i aceasta nu pentm a stabili normalitatea, fapt in care este angajata, uneori, ~i diagnoza medicaIa (ca functie de control), ci §i pentru a stabili unele potentialitati psihice, in vederea valorizarii sau stimuIarii dezvoltarii lor, ori in vederea implicatiei sociale mai complexe a posesorului acelor potentialWl.ti; include, ca atare, §i prognoze.
>,-.;-. - -_.,--"._.~-

43

Psihodiagnoza este un act de investigatie psihologica a unui caz ~i, concomitent, 0 sinteza logica ce permite organizarea coerenta ~i con~tienta a unor masuri generale de interventie, prin evaluari generale ~i particulare de influentare a dezvoItarii personalitatii cazului considerat, prin analize valorizante educativ, sau legate de programele de viata, inc1usiv volum de activitate. Psihodiagnoza exprima ~irezultatele (decizia) privind selectarea a ceea ce este mai potrivit ~i important pentru liniile de perspectiva ale dezvoltarii psihice, in cazul considerat. Decizia recomandarii, in urma psihodiagnozei, dar ~i structura ei sunt core1atecu anumite obiective legate de cele ce au determinat solicitarea acesteia. Altfe1 se fac psihodiagnoze pentru a stabili nivelul inte1igentei de 0 anumita structura (dar ~i a inteligentei in general), pentru depistarea unei intarzieri sau deteriorari ale inteligentei, anumite aptitudini (~i inteligenta disponibila in directia acestora), dar ~i cauzele ce determina deteriorari sau intarzieri de dezvoItareainte1igentei. In ace1a~i sens, intereseaza conduitele conformiste sau nonconformiste, opiniile ce Ie alimenteaza gravitatea influentei acestora etc. Asadar. psihodiagnoza selecteaza ceea ce este mai potrivit si important pentru directiile si liniile de perspectiva ale dezvoltarii persoanei aflate In cazul considerat. Aceasta caracteristica a activitatii psihologului modem este apropiata de cea a pediatrului modem. Ambii au in atentie annonizarea nivelului de adaptare biofunctiona1a ~i psihica (optimaIa) de adaptare la conditiile vietii a celor aflati in stare de psihodiagnoza. Data fiind aceasta structura a psihodiagnozei, ea a fost introdusa in ~coli, in numeroase tari dezvoltate, pentru a crea 0 mai inalta structurare psihica ~i 0 recuperare, la nevoie, a implicatiei psihice a e1evilor de diferite niveluri, la cerintele profilului ~co1iirespective, la cerinte1e vietii sociale, deci, de adaptare a elevilor la nivelul optim al ratei de dezvoltare culturala, informationala ~i de civilizatie, ~i socializare civica, in genere. Chiar in a.cest context de obiective, psihodiagnoza construie~te 0 relativa generalizare motivationala, a caracteristicilor psihice mai generale ~i u~or observabile (spiritul de observatie, limbajul curent, spiritul de ordine, formele de relationare, interesele, liosirurile preferate, aptitudinile, cultura, inteligenta, structura morala etc.); toate acestea se consemneaza ordonat in dosarul psihologic. PSIHOLOGUL CONTEMPORAN $1 CERINTA MUNCH iN ECHIPA In zilele noastre, este necesara munca in echipa pentru investigarea ill orice domeniu.
44

In diferite locuri, in care activeaza psil1ologul: ~coala, intreprinderi industriale, comerciale, sociale, in familie, dispensare etc., este necesara colaborarea infonnativa stn1nsa intre psiholog ~i ceilalti investigatori ai conditiei umane. In cazul in care se face "orientare ~colara ~i profesionala" (O.S.P.) sau angajari intr-un post de munca, informatiile medicului privind gradul de sanatate, dar ~i anumite deficiente (vizuale mai ales, dar ~i auditive, debilitate fizica, mobilitate scazuta etc.), sunt foarte implicate. Unele sunt semnalate in certificatul medical. Aceste informatii sunt folosite de psiholog in vederea raportarii la cerintele profesionale, ale caror profiluri sunt, In general, cunoscute ~i folosite prin activitatile informative colectate fie de catre psiholog, pedagog sau sociolog, fie de la familie ~i de la profesori sau persoane cunoscute. Psihologul colaboreaza cu medicul ~colii, cu dirigintii ~i eu profesorii care semnaleaza deticiente ale elevului in anumite feluri de activitati ~i de cuno~tinte. In clinic a, psihologul colaboreaza cu medici de diferite specialiUiti. In multe tari, medicii psihiatri poseda ~i 0 licenta in psihologie, in altele, 0 licenta in pedagogie. ~colile modeme cer tot mai asiduu psihologului ~colar cuno~tinte vaste de pedagogie ~i sociologie. Nu este lipsita de semniticatii constatarea ca pedagogul singur, oricat de mare competenta ar avea in orientarea ~colara ~i profesionala, are tendinta de a transfonna acest proces in munca didactica, ceea ce nu corespunde decat in parte cerintelor complexe ce sunt reunite in activitatea de O.S.P. Pe de alta parte, medicul este complet dezarmat in fata acestei probleme, atunci c~nd este yorba de copii sanato~i. Economistul ar fi tentat sa evalueze capacitate a tinerilor numai dupa randamentul activitatii ~colare la matematica, primejdie ce-i caracterizeaza, adesea, ~i pe pedagogi. Am aminti numai faptul ca Newton a avut note mediocre la ~coala, ~i sunt destule alte cazuri de acest fel. Domeniul psihodiagnozei a putut sa 'progreseze datorita dezvoltarii psihologiei experimentale ~i testelor, dar, mai ales, evenimentelor de la sfar~itul anilor '60, cand 0 situatie de criza ~i discutii legate de psihodiagnoza, provocate de 0 mi~care antitest din U.S.A. (aflata intr-o perioada de criza economica), a creat discutii in Congresul American cu psihologi ~i intre psihologi. A. Anastasi a participat la aceste discutii care, printre altele, au reactivat problemele deontologiei psihologice, dar au generat ~i necesitatea ca dosarul psihologic sa cuprinda informatii cat mai numeroase de ordin medical, pedagogic, juridic ~i social, privind persoana testata. 45

Actul de diagnoza psihica este un act complex, responsabil, confidential, care clasifica fapte ~i conduite, atitudini ~i interese, competente generale ~i speciale, atitudini morale, sociale fata de sine ~i de altii, fata de munca, ~i responsabilitatea pe care 0 are, fata de acestea, orice persoana. CE SE POATE INVESTIGA PRIN EXAMENUL PSIHOLOGIC? Intrebarea, ca atare, este legitima~i de prima importanta pentru justificarea diagnozei psihice; de aceea am considerat important sa ne oprim asupra ei. Se stie di activitatea psihica nu se poate studia direct. ci doar prin manifestarea ei. Aceasta conditie a cunoa~terii nu e specifica doar pentru psihologie. Oricine ~tie ca majoritatea ~tiintelor opereaza, in zilele noastre, in conditii similare (fizica, inclusiv fizica atomica, biologia celulara etc.). Exista mai multe feluri de manifestan psihice. Ele se exprima ca variabile dependente sau intennediare, deoarece exprima caracteristici ale unei personalitati umane date, de care depind. Orice manifestare, sau act de comportament, este rezultatul a doua elemente: natura persoanei sau starea (subiectului Ulnan considerat), ~i situatia in care se afla subiectul. Natura subiectului actioneaza sau reactioneaza la caracteristicile ~i natura situatiei, care devine sursa de stimulare a comportamentului sau a constelatiei de reactii ce au loc fata de situatie. Comportamentul poate fi observat, evaluat. Sursa de stimulare nu este intotdeauna evidenta, depistabila ~i masurabila. Aceasta cu atat mai mult cu cat asupra unor subiecti diferiti efectul stimulului poate fi ~i el diferit, chiar la acelea~i surse de stimulare. Acest fapt se datoreaza, in mare masura, motivatiilor diferite in momentul actiunii stimulului. A~adar, au foarte mare importanta comportamentele motivationale constituite in cadrul surselor conditionate ce s-au format deja ~i sunt active la persoana in cauza. Sursele actioneaza ca ~i cum s-au integrat in stimularea campului psihic, angajandu-l in situatie. Eston Jackson Asher, Joseph Tiffin ~i colaboratorii acestora au 0semnalat faptul ca 0 conditie sau un obiect extern devine constituent al \ mediului psihic, atunci cand produce influenta. efecte asupra personalitatii. • ~ Tocmai de aceea, un obiect din ambianta poate fi prezent, din punct de \ vedere fizic, dar absent, din punct de vedere psihic ~i myers. Relatiile f interpersonale, ca ~i persoanele inse~i incluse, se supun acelei~i reguli. 0 ; persoana poate sa nu fie acola unde este, ~i sa fie acolo unde nu este, prin \llSpectele virtuale active in universul ~i filmul interior. In genere, orice persoana dispune de un coeficient permanent de vigilenta. implicata si
46

activata la necesWiti deadaptare si de aparare, pe de-o pmie, dar ~i la necesitati de curiozitate. de obligatii. din datorie. mila. dragoste etc., pe
de aha parte.· Vigilenla perceptiva implica semnificalie percepliei care devine observalie. Aceasta cauta relalii ~i semnificalii intre formele de organizare a celor observate ~i semnificalia ce Ii se poate confen. Putem considera drept componente masurabile de prim ordin cele ale campului psihologic: activitatile (productive )$(performantele acestora; mai ales, performantele exprima, in mod concentrat, caracteristici importante ale personalitatii. Tot componente masurabile sunt $i oerformantele de
,- ",-,'~' ,;.,. ,t;+ 'y.'._ ..,.r";'-;'."":·~"";"'~J'," ",' -,,,"._,~,, -,_ .."-•. --ce

gasire a unor solum intr-o situatie complexa ce se cere rezolvata. sau gasirea factorului cheie in rezolvarea unei orobleme. Toate acestea pot fi
considerate activWili productive. un material bogat $i sernnificativ pentru diagnoza psihiciL Prezinta importanla, mai ales, analiza performantelor si a timpului de implicarel in ele. E yorba de performante1e din diferite tipuri de activitati, fluctuatia lor, curbele, ponderile performantelor (maximale ~i minimale), volumul lor, densitatea o5iconstanta, ritmul ~i calitatea produselor, care constituie tot atalia parametri importanli de masurare a manifestarii aptitudinilor, deprinderilor, capacitatilor, dar ~i a atitudinii, eventual preferenliale, fata de 0 activitate sau aha, ~i implicit exprima ~i 0 structura atitudinala, consolidata sau nu, fala de anumite categorii de activitati, un volum individualizat (personal) de capacitali ~i atitudini fata de activitatea respectiva, un. anumit grad de incareare a aetivitatii in eauza eu deprinderi. 0 socializare a tuturor

Analiza activitatii (productive) ofera psihologului

. acestora etc. In performante se evidentiaza insusirile innascute si educate ale personalitatit Performantele se sondeaza prin teste, in care se cer rezolvate probleme de dificultlti gradate ascendent, la tineretul ~colar. Gradarea dificultatilor este foarte importanta. deoarece pune in evidenta nivelul pana la care s-au dezvoltat capacitatile de activitate productiva a persoanei in cauza. Astfel de probe mai pun in evidenla ~i capacitati de perseverenta, de auto control, simtul datoriei, nivelul invatarii consolidate in domeniul unor diferite activitati (inclusiv mentale). Capacitatile enumerate mai sus constituie prezenta latenta a unor caracteristici psihice formate si consolidate. mai ales prin invatare.
Prezinta interes ~i faptul ca in formele de activitate are loc 0 structura latenta

1 Timpul de rezolvare exprima consolidarea deprinderilor, dar ~i caracteristici de comportament ~icompetentli.

47

dar ~i de exprimare a st~tutului de intercorelatie maximal. intensitate. Despre problemele proiectiei yom mai face referiri pe parcursul acestei lucrari. fata de incitatiile incluse in factorii de mediu. dar si de servai (a celor din familie. ~i la conferirea unui statut al acesteia. prin care se exprima. Analiza comportamentului constituie sursa cea mai diversa ~i saturata in aspecte corectoare ale psihodiagnozei situationale (prin teste. prin care interrelatia sa devina functionala ~i benefica. din profesie. pe baza unei selectii dintr-o multime de reactii posibile. iar conduitele se refera la calitatea comportamentelor. convorbiri etc. in mod specific. experimente. exista 0 proiectie de exprimare a rolului si statutului social. preponderent in situatiile de concurenta (mai ales la subiectii cu personalitate activa). La persoanele cu identitate duala. Pot crea 0 foarte mare angajare in cre~terea performantei. maximal. succese etc. normal a. in mare masura de impunere a statutului personal. Exista 0 proiectie functionala. ne2:ative. behaviori~tii au analizat caracteristicile ~i structurile comportamentelor. in afara comportamentelor de interrelation are ' exista comportamentele de autoservire. durata. Comportamentul se refera la totalitatea reactiilor pe care 0 persoana Ie exprima. alegere ce implica 0 interventie a inteligentei adaptative. dar ~i 0 proiectie conventionala. aceste forme de proiectie sunt mai complexe. adaptat la relatia cu partenerul din intercorelatie.). Mecanismele de proiectie pot stimula sau bloca performanta. comportamente la schimbari pozitive.~i discreta de "proiectare". de fiecare data. Prin comportamente de intercorelatie (sociale) se exprima forme de adaptare. Procesul de proiectare large~te aria analizei psihodiagnostice. Watson John Broaders (1878-1958) a subliniat diferenta dintre comportament ~i conduita. Mai ales. menita sa creeze 0 buna impresie in interrelatiile personale.. in functie de situatie. dinamica. 48 . din mediul general social). dimensiuni ~i rezonante. Comportamentele se exprima sub forme de conduite1. complexa. numeroase trasaturi de personalitate. potrivite situatiei. din conduite acceptabile. Acest fapt sta ~i la baza [olosirii testelor proiective in examenul psihologic. Comportamentul are structura. comportamente verbale ~i structuri ] Comportamentele sunt reactiile la situatie. la situatii de asteptari. ca exprimare ~i. dar ~i cu imaginea pe care subiectul dore~te sa-i fie atribuita . condensat. Comportamentul se constituie. la frustrari. Comportamentul se refera la reactivitatea integrala a ansamblului fiintei.

49 . Comportamentul verbal are mai muIte earacteristiei. Henning etc. se proiecteaza nivelul de eultura si civilizatie. se ineearca sa se obtina comportamente provocate (Hartstone si Mav. ~i altulin situatii tensionale deeM in cele netensionale. munca. rauvoitor etc. lnvatarea. Comportamentul se exprima ~i In activitati. Exista elemente spontane constituente ale comportamentelor (incon~tiente). prin diferite informatii date de persoanele care 11 cunosc pe eel ee urmeaza a fi testat. angajarea in situatii dificile pentru a Ie rezolva. li1tereseaza frecventa ~i varietatea. aSDecte nonconformiste. oficiale. care au ~i variabile emotionale mai tensionabile sau mai putin tensionabile.emotionale ~i expresive. ce se exprima mai precis prin termenul . dar ~i elemente deliberate. in eolective de aceeasi varsta sau de aceeasi· profesie. gradul de ajustare ~i performanta al conduitelor. eomportamente verbale ~i structuri expresive. Aceste aspecte caracteristice ale comportamentelor se structureaza. soeiale. gradul de suplete ~i flexibilitate al adaptarii la conditii noi de existenta sau la solicitari noi. El proiecteaza sti1ul activitatilor.).) se manifesta in eomportament. In genere. comportamentele se exprima sub forma de conduite. In comportamentul verbal. IncepfuId eu perioada pre~colara ~i in discreta descre~tere in perioadele de involutie psihiea a varstelor de regresie. Aceasta diversifieare este in cre~tere. poate suplimenta eunoa~terea caraeteristieilor comportamentale. din timpul ~edintelor de diagnoza psihica. dar ~i caracteristici morale (de a fi bun sau indiferent. politiee. algoritmi ai expresivitatii comportamentului cu variabilitati potentiale de folosire a aptitudinilor ~i de aetivare fundamentala a deprinderilor. devenind suport al algoritmilor eomportamentali de fond. in timp. reactii eoprolalice (lnjuraturi ~i asocieri aculturale etc. cand se desfiisoara eu persoane eunoseute ori cand persoanele dialogului sunt necunoscute. intelif!enta. Cunoa~terea caracteristicilor comportamentale se suplimenteaza prin anamneza. familiale. Politica. selectate. con~tientizate ~i afi~ate intentionat. PosibilWitile de exprimare comportamentala sunt relativ reduse in fimpul stabilirii unei dia!rooze psihiee: torosi. Este unul in situatiile protoeolare. Observarea eomportamentului. Comportamentul verbal poate fi diferit In variate situatii. cultura. adaDtarea sociala. dar ~i blocaie de timiditate. ele sunt semnifieative. preferintele ~i nuantarea acestora. arogant. cum ar fi jocul.conduita. A~a cum am mai mentionat deja. timid.).

Functiile de comunieare ale expresiei sunt folosite intens i. In viata curenta. Comportamentul verbal Dune in evidenta ~i aspeete ale adaptarii in aeeste cazuri: conformismu}. Prin limbaj.N.V. tonul familial. 0 discreta reieetie etc. fata de sine. aeeentele din ideile sau relatarile de diferite feluri de vorbire (comunicare).de la manifestarile pantomimiee spontane sau intentionate. (comunieare non-verbala). manifestarile comunieative umane se intind pe 0 2ama foarte lar2a .). in prineipiu. inro~ireasau palidarea fetei. constituind. deeenta sau indeeenta.!! arta teatrala. earaeterul si temperamentul. Fiind socializata ~i culturalizata. voeabular. reactia de surpriza. mai ales in dialogul cu persoane apropiate. Caraeteristieile limbaiului oral si seris pun in evidenta si defeete de vorbire. Expresia face parte din ceea ce se nume~te C. expresia este mai retinuta la temperamentele flegmatice. Valoarea diagnostica are ~i coloratura tonala a voeii. De altfel. de manie. din dorinta de a semnala 0 seadere a afeetivitatii. 0 sursa importanta de informatii cu privire la earacteristicile psihice proiective. Corman a elaborat 0 tipologie a caracteristicilor faciale. de asemenea. eultura.Limbaiul are stil. L. In acest context. intr-unul din capitolele acestei lucran. In cazurile serierii. se exprima inteli2enta. in mod deosebit. din dorinta de nean2aiare. eel incareat afeetiv pozitiv. pomind de la ipoteza ca fata constituie cartea de vizita a personalitatii ~i a Intregii con~tiinte. obieeiuri etc. Studiul expresiei. Dar la acestea ne yom referi. de spaima etc. avaud planuri de elaborare foarte complexe. dat fiind faptul ca probele grafologice sunt folosite ~i ca probe juridice. dialog in care se manifesta chiar ~i stmctura limbajului insdiunat in copilane. Expresia este socializata ~i a capatat functii de comunicare eu tendinte de intemationalizare. Nu putem ignora comportamentul grafic verbal. mai mult sau mai putin vulgar. la cele mimico-l!estieulare. earaeteristici 2ramatieale respectate sau nu etc. dar ~i afectivitatea. mimico-expresive. (1872-1956) a pus in evidenta faptul ca exista relatii intre expresie si temperament. comportamentul verbal are mare importanta. ponderea ~i caracteristicile acestuia in viata omului. se ~tie ca grafologia implica indici privind identitatea (falsurile serise se pot deseoperi). eel indiferent. aspeetele de fond ale personalitatii. Pentm psiholog. adesea. pregnante (precum eritemul de pudoare. se pun in evidenta mai multe caracteristiei de personalitate ~i de aptitudini. atentiei 50 . expresia este supusa intereseIor. expresia (mai ales a fetei) este supusa educatiei. ell componente. sau indiferent. tonul a2resiv. de eomunieare si de inteli2enta. Klages L. atitudinea fata de eeilalti. fata de moravuri.

intr-un fel. gestica expresiva pentru da ~i nu. experienta ~i teoria. deopotriva. adidi de a contura imaginea de sine lutr-un anumit feI.dar eXDresia are ~i funetH de fatada. nid la materialul de informatii ce se colecteaza cu aceste tehnici. de asemenea. natura. aceea de recuperare ~i de reconditionare psihologica a dimensiunilor complexe ale personalitatii umane. obiectivele implicate ~i gradul de con~tientizare ale acestora. valabil pentru mai ample probleme esentiale privind personalitatea umana. sunt. Actul de diagnoza psihidi este doar momentul prim al unei activitati mai complexe. uneori. psihodiagnoza nu se reduce la folosirea tehnicilor disponibile. Si in aceste tipuri de manifestari exista componente spontane ~i se evidentiaza caracteristici multilaterale structurale ale personalitatii. voit. in rezumat. Exista numeroase 51 . in vederea optimizarii universului interior ~i a eficientei contribuante a conduitelor umane. mai mult sau mai putin. "acest necunoscut". Prezinta interes ~i importanta frecventa. de piIda. iar Ia bulgari cu totul altfel (dau invers din cap). 0 vasta studiere a fimctiilor proiective ale personalWitii. ~i caracteristici zonale. se cauta un raspuns care devine. Actul de diagnoza psihica este de compatibilizare a aspectelor psihice cele mai complexe din constelatiile psihice active. probleme ce-l preocupa pe eel testat. In orice caz. Interpretarile ~i comentariile subiectului pot fi provocate. imagini etc. prin diagnoza psihica se pune naturii umane 0 intrebare. Comunicarea non-verbaUi are. probleme de viata. ca ~i efectele necon~tientizate ale lor. dar ~i efectele necon~tientizate secundare. Ca in orice cercetare. cu ceea ce reprezinta tesutul conjunctiv pentru organism. Toate acestea constituie 0 infrastructura complexa ~i semnificativa ce poate fi comparata. ca importanta ~i consistenta. marginale ale tensiunilor legate de prezenta dificultatilor subiective ~i obiective. A~a. prin mi~carile capului este la romani intr-un fel. privind diferite situatii. structura lor. ~tiinta a omului. RELA TARILE SUBIECTULUI o interesanta sursa de informatii utile pentru psihodiagnoza este aceea a interpretarilor ~i comentariilor subiectului (a persoanei diagnostic ate). Interpretarile subiectului pun in evidenta dificuWiti subiective si objective. unele obsesii. utile ~i necesare in activitatea de investigare. nu exista nici 0 manifestare umana care sa nu poata servi ca material pentru diagnoza psihica. Acestea permit. aspecte care releva cauze de disconfort psihic.ce se acorda evenimentelor din iur ~i persoanelor. De fapt. care este ~i activitate de cercetare ~tiintifica (in permanent a) in psihologie. Diagnoza psihica este utila pentm psihoterapii sau restaurari ale proceselor de educatie sau/prin reeducatie.

dominate de capacitatea unor persoane de a putea deserie ~i urman.4 Exista ~i cazuri de parapsihologie mai ciudate. expresia unei dificultati de adaptare a unui creier exceptional. a obiectivelor etc. din parametri obi~nuiti. 1. schimbare a mediului de viata. Rhine. Pierre Duval. B. Le double puissance de I 'esprit. Rhine. Dar asupra acestor probleme yom reveni. faptul ca Lucian Blaga a vorbit abia la J. 1965. revista Impact a publicat 0 serie de 1. "Encyclopedie Planete". des~uran de evenimente. Fleury a fost. Payot. B. "telepatia" sau "presimtiri care se adeveresc". 1. de la marl distante. au fost. In 1974. sunt relativ putin frecvente ~i nu de putine ori discutabile. I 52 . sa se spele ~i umbla foarte dezordonat imbraeat. Peste 10 ani. de Tirrel etc. mai ales de catre J. Robert Tocquet a emis ipoteza ca ciudata intarziere de dezvoltare a lui L. Robert TocQuet a deseris. ca insemne speciale. Nos pouvoirs inconnus. Nu putem incheia aceste consideratii rara a face referiri la faptul ca exista cazuri cu totul ie~itedin comun. miraeulosul eaz al lui Louis Fleury. Se ~tie ca Louis Fleury a devenit unul din cei mai mari calculatori ai acestui secol. trecute in evidenta speciali~tilor in parapsihologie (J. la mediocritatea mediului in care ~i-a desfii~uratdebutul marele calculatorist. acee~i revista a consacrat un numar intreg fenomenelor de para~tiinta. Domeniul paranormalitatii inglobeaza fenomene psihice ~i conduite ce se implica in doua marl categorii ~i anume: cateuoria fenomenelor paranormale propriu-zise ~i a doua a. 1. fenomenelor parare:ice. precounitie (1964). care la 10 ani nu ~tia sa se imbrace. exista un laborator de parapsihologie care dispune de 0 bogata banca de fenomene paranormale ~i se efectueaza studii. de fapt. Aparitia de sti!!mate pe corp. printre altele. Pierre Duval. 1a un moment dat. Ele se exprima prin vindecari spectaculoase sau miraculoase (care sunt consemnate ca "minuni" in scrierile religioase apocrife mai vechi). din Carolina de Nord.3 fenomene d. sau Les nouveaux mondes de l'esprit. Gare nu s-ar putea explica. Payot. B. Rhine.cazuri ~itipuri de tehnici terapeutice. ghicind eu mare precizie suecesiunea lor.\ La Universitatea Duke. Cu cat un caz este mai dincH. 1965. Acestea sunt expresii ale unor forme de cunoa~tereextrauzuale in timp ~i in spatiu. 2. cu atat este mai necesara 0 !!ama lar!!a de miiloace (metode) terapeutice. Robert Tocquet. de asemenea.2 Fenomenele para!!nosice constituie 0 cate!!orie de fenomene paranormale mai deosebite. la 0 alta scala de valori (cea literara).1 Fenomenele paranormale ar fi de genul "vedere colorata cu degetele". 1.

Ele se refera la limitele diagnozei psihice. la numeroase persoane. Mai recent. Exemple de sugestie se constata.. A. se pot trece ~i fenomenele predictive (efectul Dunn). Parapsihologie. Pierre Duval) constituie experimente interesante invocate. Fenomenele parandce (de fapt tot fenomene Psi) se caracterizeaza prin faptul ca nu se consurna la nivel dominant intelectual. la cunoa. CATEV A REGULI GENERALE PRIVIND DIAGNOZA PSIHICA Exista trei categorii de reguli a caror cunoa~tere este absolut necesara in munca din acest domeniu. 2. functia de predictie a dia1!nozei psihice trebuie considerata ca relativa. L. ~i apoi caraeteristicile de continut ale activitatii psihice reflectate In psihodiagnoza. a ritmurilor dezvoItarii. Paris: Payot. foarte scump. cu un medicament ce contine sub stante absolut neutre). efectele fiind. 1. 53 . 1963. atata vreme cat nu este terminata dezvoltarea ~i maturizarea persoanei. a factorilor care influenteaza ritmul dezvoltarii. Exista tot mai numeroase centre de cercetare care Ie inregistreaza ~i e~aboreaza statistici.i al conceptului de normalitate psihica. 'B. fata de cele ce au fost semnalate prin anii 1960-1970.i categorie. Vasilievl a studiat sugestia la distanta..a sunt fenomenele de psihochinezie (mi.1.eaza reactii fiziologice ciudate . Fenomenele paranormale sunt de foarte multe feluri. Ca re1!uHi generala.. numite din ce In ce mai mult fenomene Psi. emit ipoteze ~i largesc tot mai mult aria acestor fenomene.4 ani? 1. ci declan.i.datorita caracteristicilor dezvoltarii psihice (legilor).. Rhine.terea conditiilor care favorizeaza deteriorari psihice..carea obiectelor tara contact direct cu ele). de obicei. ca ~i a caracteristicilor involutiei ~i regresiei I L. Vasiliev. exista numeroase filme seriale care difuzeaza situatii ~i fenomene Psi.5 L. corectitudinea analizei in diagnoza psihid depinde de: tehnicile de investigatie (de finetea lor). Ca atare. In aceea. . Desigur. in fenomenele placebo (se substituie medicamentul cu un spectru foarte complex de actiuni.. identice cu cele substituite. frecvent. Numai ca aceste difuzari sunt eu 0 tenta relativ agresiva..i mai greu de explicat. care atrag atentia asupra caracterului extrem de simplist al psihologiei .. dar $i in anii de regresie. coroborarea tuturor datelo:r privftoare la sllbiectuI investigat sf de categoria de caracteristici si dezordini sall intarzieri de dezvoltare ce trebuie investigate sall ~u>ar in psihodia1!onstic. Cercetarile de parapsihologie mentionate (J. exista 0 valoare aproximativa a diagnozei psihice . L.

in acest context. Funcliile de predictie ale psihodiagnozei sunt conditionate de varsta subiectului testat. A~a sunt perioadele pre~colare. perioadele copilariei ~i cele ale batr?-. deoarece acestea au cele mai putemice intluente la varstele de dezvoltare a copiilor.psihice din anii batnlnetii. se poate vorbi de structuri psihice. alaturi de probele psihologice. asupra persoanei umane in timpul vietii (mai ales in zilele noastre. acestea sunt perioade de restructurari psihice. Aceste perioade au 0 fra2:ilitate mare. Conditii de fragilizare psihica se pot constitui ~i in urma influentelor mediului. are tendinta de a se permanentiza ~i. mai ales carentiala. 1. mai fragile ~i se cer protejate s pe plan social. dind exista 0 foarte mare emigrare). fapt ce imprima diferente specifice proceselor de dezvoltare psihica. in care frecventa dezordinilor psihice este mai mare. Deci. Este necesara ~i studierea mediului de provenienta ~i a celui de apartenenta. 1.4 Cea mai mare frecventa a cazurilor de dezordini psihice. Prezinta interes pentru cel ce face psihodiagnoza faptul ca exista perioade de dezvoltare psihica. daca nu se intervine in vreun fel ~i daca nu se amelioreaza conditiile de existenta (de mediu) care au provocat dezordinile psihice respective. la copii provin din familiile dezorganizate. datorita faptului ca alaturi de implicarea unui mai mare grad de maturizare cognitiva ~i afectiva. Exista dezordini psihice de scurta durata. dar mai ales cele ale puberHitii~i adolescentei. Nu trebuie sa uitarn faptul ca se cunoa~te inca cu aproximatie programul ereditar uman1 ~i este dificil de stabilit ce intluente sociale se vor exercita. cu atatpot surveni schimbari nu numai de grad. Exista diferente imvortante si de sex.netii unt. pe traseele maturizarii. dar ~ia vietii sociale ca mediu de apartenenta ~iinfluenta. Cu cat subiectul este mai tanar. de~i orice dezordine psihica. in timp. Tot fragila este ~i perioada menopauzei feminine. 1.2. nu numai de varsta. dadi acesta contine conditii de dezvoltare minate. in genere. din mediul familial supraautoritar sau avitaminizat afectiv sau moral etc. ci ~i schimbari de structura psihica. este necesara 1 Chiar dacli a f05t decodificat coduI genetic. ce se refera la subiectul considerat. privind tivolo2:ia umana. 54 . fapt ce face necesara 0 suprave2:here dia2:nostica organizata. de a se agrava. deci. Acestea pot provoca fragilizari ~i chiar deteriorari psihice. La acestea se adauga un procent de relativitate a predictiei ~i datorita conjugarii acestor factori pe fondul unei dezvoltari inegale a structurilor psihice in·general.3. ritmul dezvoltarii psihice a con~tiinteide sine ~i a identitatii sunt mai intense.

ea suprasolicitarea. starile de depresie etc.cunoa~terea mediului permanent familial. A treia categorie de reguli se refera Ia caracteristicile de continut ale activitatii psihice. au acelea~i efecte. In perioade de recesiune economica. generate de nelini~te. inclusiv 1a aparitia formelor grave de alienare. denumite ale "bunei stari"). inscrise in biografia ~iadaptarea subiectului. ~i 0 analiza sangvina are valoare doar un timp limitat. de rol ~i de statut social. se constituie nevroze. Printre altele. 2. instabilitatea psihica. 2. de cre~terea preturilor care devalorizeaza disponibilitatile unei vieti normale cu trebuinte ~ieu satisfacerea lor. Modificarile frecvente profesionale. ca ~i a celui ~colar ~i (cel mai larg) social-cultural. constituie un efect al suprasolicitarilor excesive si persistente sau sunt constitutive (~i due la schizofrenie. sentimente de incapacitate si insatisfactie. reprezinta 0 expresie tipica a dezvoltarii psihice. rezultatele diagnozei psihice devin din nou de valoare temporala mai redusa. In Franta 0 psihodiagnoza are valoare de predictie la copii. se instaleaza astenia. Se impune necesitatea de a stabili daca anumite caracteristici de acest fel au caracter episodic. Conditiile de viata. Modificarile frecvente de rel!im de edueatie. Dupa 45 de ani. ea si educatia excesiv Iiberalizata favorizeaza formarea de dezordini de dezvoltare ale comportamentului (determinand 0 gama larga a dezordinilor. Ele contribuie la deteriorarea generaUia personalitatii. earn de 6 luni. devenind valabil pentru un timp mai indelungat. in cazurile de suprasoiicitare. devalorizeaza oersonalitatea prin neantrenarea capacitatilor si a mecanismelor . in perioada tinerelii. EI este valabil doar cateva luni pentru numeroase eategorii de aspecte psihice la copE. deoareee. In multe din 55 .L Cazurile de intelect de limita sau cazurile de limWi caracterolo2ica sunt mai greu de diagnosticat. 3.2. provoaca tensiuni interioare si pot genera stan de oboseala. cand trasaturile psihice au tendinte de a se stabiliza.). teama de ~omaj. prin faptul ca deformeaza domeniul atitudinilor ~i responsabilitatii -~i nu creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea de aspiratii ~i de comportamente rezistente la conditii mai pulin favorabile de activitate. Un efect puternic are ~i retragerea din profesie a persoanelor care au fost foarte active ~ifoarte ata~ate de profesiunea lor. tensiunile frecvente provocate de activitati permanentizate in asalt. dupa cum bine se ~tie. de neacordarea salariilor la timp. exista 0 cre~tere a starilor de tensiune. De altfel.1. 2.3. aceea de subsolicitare. Rezultatul unui psihodiagnostic este limitat in timp. dementa precoce etc.creatiei. reflectate in diagnoza psihica. Situatia inversa.. timiditatea excesiva.

adica asa cum reiese ca ar trebui sa fie. modul de a 2:andi. vocabularul ~i inteligenta cu felurile ei) sunt tentati a privi personalitatea ca fiind constituita din entitati separate (ca memoria.).a determinarii clare a ceea ce se diagnosticheaza prin fiecare secventa a unui test la un moment dat). in genere. trasaturi psihice. atentia.aceste cazuri. este tentat a considera ca orice boala este provocata in mod direct sau indirect de tulburari ale functionalitatii pie1ii sau de tulburari gastrointestinale. Totu~i. acele ale situatiei. a simti. Aceasta este 0 deformare profesionala. Cazurile care se afla de 0 parte ~i de alta a mediei (din curba lui Gauss a rezultatelor) sunt mai greu de diagnosticat ~i ele. uneori abilitati manuale etc. capacitati de calcul rapid. Daca testul este etalonat. Aceasta tendinta afecteaza libertatea spirituala ~i de actiune a celor supu~i diagnozei psihice. care a fost. ce iI caracterizeaza. a voi. bineinteles. creeaza subiectului investigat cerinta de a aparea aitrel decat este.3. Conditia de confruntari de mentalitati poate crea 0 discreta fragilizare a insu~i instrumentului de cercetare (testul). nu exista structuri compensatorii. Exista primejdia ca acestea sa cedeze unei optici atomiste cu privire la persoana umana. exista 0 serie de primejdii. influentata de insu~i procesul de etalonare care se face pe seama unor raspunsuri colectate ~i apoi pre1ucrate. atentia. a) Unele se datoreaza individualizarii cerintei de criteriu (adica. el cuprinde 0 anumita preferinta a celui ce I-a etalonat ~i 0 anumita mentalitate a celui ce a ales itemii testului. capacitatii ~i/sau deprinderi de suplimentare (capacitati tehnice dezvoltate. Este imposibil sa se incorporeze in structura unui test infinitatea de mentalitati. similara cu aceea ce caracterizeaza medicul dermatolog sau pe cel ce se specializeaza in gastroenterologie. structura gramaticala. in mod direct. psihologii care lucreaza cu teste de inteligenta analitice (ce au in analiza memoria. care. in mod involuntar) celui anat in atentia sa. dar. experimentatorul creeaza 0 matja de distanta fata de ceea ce a incorporat in test in urma etalonarii. inteligenta verbala ~i nonverbala) ~i sa minimalizeze caracteristicile cu care opereaza alte aspecte ale personalitatii. din cauza receptivitatii lor foarte mari la toate influentele ce se exercita asupra acestora. 3. ce trebuie suspectata.2. este aceea care deriva din faptul ca psiholo2:ul impune (desigur. 3. fiecare in parte. ci doar manifestari ale acestora in anumite conditii date. de rutinare ~ide calificare a rezultatelor obtinute. In exercitarea profesiei de psiholog. psiholoe:ului i se cere sa mediteze la fiecare aplicare a unui test 56 . stiluri ~i caracteristici psihice care exista. Tot a~a. b) a alta tendinta. Psihologul nu poate diagnostica.

atmosfera creata de psiholog. Exista un eadru deontologic a1 problemelor profesiei ~i a atitudinilor morale ale psihologului. subiectii i~i manifesta nuantele mentalitatilor lor in orice testare.sall a unei baterii de teste asupra mentaHtatilor cclor ce sunt testati fata de mentalitatea implicata in test. prin el. fapt foarte banal ~i binecunoscut de orice medic. in esenta. chiar in timpul aplicarii intregului examen psihologic. Diseutiile in jurul aeestui eadru deontologie au fost prezente la toate congresele intemationale de psihologie.una cu caracter general ~i a doua implicata in domeniile psiho10giei aplicate). care au urmatoarele formu1ari: 1. Or. cu toate aspectele la care ne-am referit . psihologul trebuie sa aiba In vedere ~i acest aspect a1 terenului pe care lucreaza. Simptomul nu este tot una eu boala sau cu trasaturi dominante caracteristiee.~ . 1 Primu1. cA TEV A PROBLEME DE DEONTOLOGIE Fara indoiala. in 1861. corectitudine. Oricum. Cadrul deontoloe:ic at Asociatiei lnternationale a Psiholoe:ilor (de fapt este yorba de doua asociatii intemationale . onestitate. S-a elaborat. recomanda ~ase reguli importante (de baza) ale profesiei de psiholog1• Ele se refera la 0 respectare a cerintelor implicate in cele ~ase reguli. dar si de a considera aceasta valoare exprimata in rezultate ca mnd incontestabila si activit in orice impreiurari. care se refera la respectarea demnitapi umane ~i a secretului profesional. rezultatele unui test trebuie privite ca expresii situationale ale unor simptome.~i care sunt implicate in dosarul psihologic. cerinta de a crea conditia de testare care sa alimenteze exprimarea mentalitatii subiectului. 0 ultima problema. psihologul modem are 0 foarte mare responsabilitate sociala. un cod deontologic. 57 --------------_. in Franta. in ceea ce prive~te diagnoza medicala. prin Asociatia Psihologilor din Romama in 1959. insa. pentru a se obtine un dosar psihologic completat cu anamneza persoanei in cauza ~i cu observatiile colectate. Exista un proiect similar pentru legislatia romana. aplicarea unui test trebuie validata prin aplicarea altora. Ramane. a fost domeniu1 ~tiin!e1or medicale in societatea moderna. asupra careia trebuie sa atragem atentia este aceea de a absolutiza metoda (sau testul) pe de-o parte. la care au aderat ~i psihologii romam. sunt foarte importante 'in acest context. implicat ill organizarea de aspecte deontologice. revizuit ~i imbunata!it in 1987 ~i apoi protejat prin legea din 1985. Instructajul. pe de alta parte. e) In fine. Cerii'1tade etica. sau valoarea rezultatelor obtinute.

ce s-au constituit ~i consolidat dupa 1989. nu mai resping psihologi. 6. Pentru cercetare. dar ea trebuie sa fie. mentalitati. Cerinta de a pastra secretul profesional. munca psihologului ~i-a creat responsabilitati majore $i 0 mai putemica angajare I'n slujba omului. Pe fondul unor progrese intense $i foarte marl. Obligatia ca prin munca de observatie ~i de cercetare sa se contribuie la dezvoltarea $tiintelor psihologice. care devin 58 . Cu a1tecuvinte. pe acest fond. Cerinta de respectare totala a aceluia ce se afla I'n situatie de psihodiagnoza. Marea majoritate a acestor universitati particulare (multe pe cale de acreditare. * * * Omul. receptiva. Coeficientul de schimbare psihologica creeaza dispute. A crescut crirninalitatea. de educare a aspiratiilor.2. munca psihologului prezinta foarte mare importanta ca pagina de comparatie. 5. sa reprezinte 0 contributie la ameliorarea tarelor ~i a conturarii unor noi forme de adaptare psihosociala. de selectie a structurilor psihice ce se fragilizeaza mai mult ~i a celor ce au ramas mai rezistente. Obligatia de a respecta autonomia tehnica a cercetarii. Numeroase universitati. dirnpotriva. idealurilor. competitiva. mentalitatilor. secret ce se refera la diagnosticul efectuat ~i aceasta pentru a nu crea conditii de depreciere ori suspiciune a subiectului I'ncolectivitatea I'ncare traie~te. de alimentare a generatiilor ce se dezvolta cu mai mu1ta energie adaptativa la viata mu1t mai mobila. eonsurnul de droguril coruptia. culturii $i artelor. Exista 0 cre~tere importanta a ofertei de psihologi. Deci. dar ~i cu alte tari (in care Tarile Ba1canieeerau de tranzit)l de asemenea. pe fondul unei dezvoltari uri~e a informatiei ~i a presiunilor generate de perfectionarea foarte mare a tehnologiilor. culturala. iilelor noastre se afla in cadrul unor profunde schimbari ale vietii sociale ~i ale structurilor sale psihice. se dezvolta caracteristici noi. S-au dezvoltat ~i tehnici de psihoterapie de catre psihologi excelenti. angoase. deja) au catedre de psihologie. munca psihologului acestui timp devine de referire istorica. atitudini. 3. nelini~te. dar ~ia unei crize economice legate de perioada de tranzitie $i a unui razboi ce s-a eonsumat la granitele tarii ~i a afectat ~i el eeonomia ~i schimburile comereiale eu Tarile Balcanice. Se evidentiaza dificultati de adaptare ~i conflicte latente sau agresive. cerinte de confort psihic $i de nivel de trai dar ~i de lupta declan~ata I'mpotrivaterorismului. care se construie~te. legislatia este inca imperfecta ~ilabila. Cerinta de independenta profesionala fata de orice presiuni. 4. terorismul a atins cote excesive I'nanul 2001.

Benton House U.In viata concreta. New York. la un moment dat. Prezentul include dimensiunile remarcate ce trebuie cunoscute. modernizarea tehnologiilor psihologice. Integrarea se desfa~oara in conditii din ce in ce mai . Mai sunt. D. London. a unei sinteze logice situationale a dezvoltarii psihicului. Bibliotheque Meditations. Future Shock. Randoz: A. 1970. in ~colileobi~nuite. ] Alvin Toffler. Alvin Tofflerl a publicat 0 lucrare care ne-a oferit mereu momente de meditatie privind aceasta problema.tot mai cautati. dar contaCtele tot mai active cu centre de tot felul de psihologi din diferite tari au largit informatia ~i instrumentarea.S. Le choc de futur. Paris: Ed. 1971. care sa ofere prin aportul ei 0 importanta transformare ~i dezvoltare a obligatiilor la care ne-am referit in paginile anterioare. Toronto. in aceste conditii. in acela~i timp. Inainte cu aproape 30 de ani. a caracteristicilor mai semnificative ale acestuia. sau: Alvin Toffler. Exista ~i se construiesc conditii tot mai numeroase de dezvoltare a psihGlogiei romane~ti.bune. analiza de caz a devenit foarte importanta ~i a capatat statut de metoda de baza. 59 . in care psihodiagnoza i~i mare~teimplicatia. Toate acestea contureaza terenul foarte larg ~i mereu in dezvoltare a psihodiagnozei ~i-i confera statutul de proces de analiza psihologica a unui caz ~i. numeroase probleme de rezolvat. ca ~i directia acestei dezvoltari. Gauthier. S-au implicat In tot mai mare masura psihologii speciali~ti in psihopedagogia speciaHiIn activitati legate de copii cu deficiente de diferite tipuri nu foarte pregnante.. desigur.

mai ales." Acestea din urma pot fi considerate ca variante ale experimentelor naturale. TR prezinta u~oare diferente la fiecare persoana. De. Din acest motiv. Prima mare cucerire. prin crearea psihologiei experimentale. a fost aceea a timuului de reactie (TR) la un stimul (mai ales vizual sau auditiv). de catre astronomi. TR a fost studiat de Donders in Laboratorullui Wundt de la Leipzig. Bassel (1784-1848). ~i. care a cucerit. In acest domeniu. concerti~ti) ~i in profesiile legate de tehnologiile moderne.psihodiagnostice. di intensitate a sunetelor. perceperea sunetelor se transforma in reactie de durere. dar ~i a pragurilor minimale ~i maximale de percepere. Experimentele de laborator permit 0 evaluare de mare finete. fapt. traseele acestora fiind implicate in valori diferite in cadrul aceluia~i centru astronomic. identificarea intensitatii ~i duratei diferitilor stimuli (evaluare foarte fina) ~i evaluarea timpului de reactie. Cum am mai spus problema TR a fost stimulata de gre~eli de reperare de stele prin aparate. in vederea V'surprinderii~i "masurarii" caracteristicilor psihice simptomatice. iar deasupra pragului maximal (al sunetelor foarte puternice ere diferite feluri). Toate tipurile de experimente pot avea functii . se dan auroximativ 30 de stimulari si se face 0 medie a lor. sportivi. Victoria descoperirii timpului de reactie a consolidat caract~rul "~tiintific" al psiholo~iei. experimentele nu sunt altceva decat observatii i. experimentele naturale ~i experimentele pedagogice. fenomen a cMui gravitate a sesizat-o Fr.CAPITOLUL IV METODELE EXPERIMENTALE iN PSIHOLOGIE Psihologia experimentala descrie trei feluri de experimente. foarte organizate ~i manuite in cadrul unor strategii organizate. Pentru diferite organe ~"de simt. a pragurilor diferentiale. dar ~i altor stimuli. toate laboratoarele de psihologie au . dar inainte ~i de Herman van Helmholtz (1821-1894). In zilele noastre. Experimenteje de laborator.. treptat. Timpnl de reactie este roarte important In diferite profesii (~oferi. W. d'eci • nu mai exista ca stimul adaptativ. medie ce se 11 considera valabila. Sub pragurile minimale. datorita folosirii de aparate electronice. ~! 60 . omul nu mai aude. bibfizician ~i medic chirurg care a calculat viteza de transmisie a impulsurilor senzoriale.

G.. Evident."'"~T__". b. F. De altfel.. arice experiment constituie un mijloc de colectare de fapte semnificative.""'. ~i aeeasta pentru ca T~~~!~!()iiIr. pentro tilllpul de .lLQ~.y=c~. n.~" a devenit eoncurenta eu ~!i~area deJ~ste ~i m. Ca atare. in fme.~_. sa zicem. ca atare. in care ace~tia i~i exercita profesiile... organizare al unui raspuns (gandire etc.cti~_fIR).. mai ales in cazul unor reactii psihice mai complexe ~i mai fme..'''''._"=_. in esenta. dar ~i pentro efectuarea propriu-zisa de experimente prin eomputere... Sernnalfun acest fapt. deoarece motivul eel mai important pentru care cerc:!~~~~. Dintre acestea.=-_==c. B..): ".JiIJ}Qlll1. E. C. f... ca ~i psihic care altereaza rezu1ta!~I~(PIi1!!~~~liit~1!~i~!l~!~.""'_"""'=.cl asupra ~i eoncomitent asupra de personalitatea subiectului. ediul obi~nuiCae-viata(in m ~eoli...or variabile dependenteinterrelatiilor acestora cu alt.sportivi etc.~tea. Exista 0 tot mai mare tendinta de 1..~~J~r~llor. E un motiv legat de faptul ca aparatura este ""=. ! I) ExperimenteTesunt extrem de organizate ~i manuite in cadrul unor strategii... mai ales)...=. e. c. C. variabila "c". Mai exista un motiv pentru care laboratoarele au devenit mai putin folosite decat testele. pentro implicareamemoriei intr-o situatie sau alta.~ ie~it din labosatO.. Se are in vedere ~i organizarea situationala de destindere a subiectului aflat in cereetare experimentala. care este actionata prin factorol de interventie (extern) S (stimul). g. de asemenea. I ! r -'. unCleP ~i C au valorile descrise mai sus. fapt pe care 11subliniem..=___O_='.. de altfel.••.). 61 ..l• variabile. Actiunea de provo care se exercita.. cabil1eteleu meclicalesau ~aelltare. este ~i mai riscanta privind obtinerea de rezultate la nivelul celor reale a celor supu~i psihodiagnozei... cre~az~ UIldisco11fort ~. ."'~""'"'''.~"numeroase profesli -(~oferi.nu-numalpentro a calcula rezultatele observatiilor organizate. in vederea surprinderii de caracteristici psihice simptomatice. care dispune de variabilele: a. ._ aflat in actioneazacercetare un. asupra Iui P (personalitatea subiectului)..__ costisitoare ~i intretinerea ei. D. in ariee experiment putem presupune ea stimulul (saul factorol de interventie). N). pe care-lmanuie~te ~i 11 marcheaza psihologul. Binelnteles.aparatura tot mai sofisticata pentro studi~n~~._r. d. f61Osiie'~n50m15uteielor. intereseaza. imagini. pentro alcatuirea unui laborator este nevoie ~i de un mediu care se cere cat mai izolat de factori perturbatori.. actul de interventie se realizeaza in contextul unor conditii ce nu au dimensiuni specifice ~i se pot formaliza ca: C (A. in _. nu d numai pentru domeniul s~~c2lj~1?ai"'~r pentro t~ll1El!L~e ac:!~tare-1_~ 0 s'!I~ina.). R=fP (C). distantarea de mediul natural.

la persoanele care au 0 mare experienta in acest feI de activitate. ce se incorporeaza intr-un astfel de experiment. poate sa fie relativ mare. individualism etc. In esenta. a creat 0 dimensiune suplimentara in experiment. in linii mari. Experimentul avea la baza schema. Capacitatea de a construi experimentecu 0 Iarga arie de variabile in schema lor strategica se rafineaza treptat. privind subiectii afl. in esenta.V aloarea ~i caracteristicile latente. rapt ce permite colectarea unui important matffial de inform. Concomitent. de despuiere ~i evidentiere a ceea ce este mai 1 important In materialul considerat. fie pentru c1asadin care acesta facea parte.wliciirii exverimentului. faptul ca experimentul prezinta importan!a nu numai prin faptul ca poate ~Analiza logica se ohtine pr. Prelucrarea se realizeaza. timpul necesar pentm efectuarea unor rezolvari de probleme (calcule simple) ~i sa faca aprecierea (tot in prealabil) a gre~elilor ce potfi mcute2. note de posibilitati.n cursurile de psihologie generala. Dutem considers. experimentele Incorporeaza numeroase variabile. rezulta ca numarul de variabile. testelor.ca puncte pozitive . note de integrare in colectiv. indicatori specifici evalutirii ~i autoevaluarii. ce se af1a incorporate in materialul obtinut prin experimente. pe doua coordonate: prima este de analiza statistica. note de aspiratii. fata de cele destinate doar elevului. experimentul sonda. de altruism. foile pe care s-au realizat calculatii1e aveau destinatii . 62 . Nu trebuie sa uitam. Faptul ca la un moment dat se Uisa alegerea Ia voia subiectului. analiza incorporata in proiectul experimental. Sistemul de prelucrare are in permanenta evidenta mi~carii psihice ce se af1a in experimentul considerat. devin utile numai in urma prelucrarii lui.ce se acumulau fie pentru subiectul care era supus experimentului.. prin care se supune materialul datelor colectate (a rezultatelor obtinute) unei convertiri in directia aspectelor psihologice pe care Ie dezvaluie. Uneori. frontal.atii. exista tot 0 analiza IOf!ica anterioara . Rezumand cele de mal sus.ati in actul de dia2Doza psihic!. Din cele de mai sus. ca expcrimentul (mal ales eel de laborator) consta in consemnarea efectului unOI" variabile indeDendente in condit. fapt ce a creat posibilitatea de a se vedea in ce masura Se realiza 0 denivelare a angajarii responsabilitatii ~i a atentiei la paginile destinate c1asei. Insa. a doua este de analiza IOf!icii . Bineinteles.i controlabile. Intr-o lucrare efectuata de Zissu Weintraub se solicita subiectilor sa evalueze. in prealabil.

Wiersma (1908). preponde. din raspunsuri date. 3) chestionare eu rasDuns tiber sau desehis. Folosite astfel. la intrebarea:. Crosswords in the hard of Man Stamford University.Acestea rn·--·~· I T.. interese...duraULF.. 1928.obiective ~i eorecte.· dupa 2-4 saptamani. T. chiar daca aeestea sunt consemnate printre metodele de psihodiagnoza in toate luerarile consacrate acestui instrumentar de eercetare.aufost utilizate de Stanley Hell (1905) ~iapoide psihologii olandezi G. CA METODE PSIHODIAGNOSTICE Chestionarele au fost folosite intai de francezi. mai ales. Heymans ~i E. Pentru evenimente mai stabile.. totu~i acest fantastic instrument al ~tiin!ei va rilmane un auxiliar indispensabil"l . nU. la alegere. consacrate chestionarelor. Chestionarele cer l'aspunsuri la solieitari scrise. ci ~i vor etalona raspunsurile ~i se vor organiza scari de "masurare" cu valoare de pentru •caexperimentul fumizeaza vilIste.rent ·cele de opinii) ( referitoare la. Raspunsurile implidi ~i proiectari de atitudini. L. sex li structuri. caracteristiei de mentalitate. spunea· caeste " . L. lr~g!!p~sticarelativ. Mosteller a J consiaeiat r"c[~varabHitatea chestlonarelor . uneori· dfu1du-se propozitii netenninate . fals). este de mai lunga duratii. D. "Ce marca ~i culoare de ma~inapreferi?" .. ca instrun1ent de cercetare. rejectii sau acceptari de anumite idei etc. de genul: da. este· de 79%.. 79.fumiza materiale . Chestionarul se considera 0 metoda de investigatie a unei colectiviti1tii.. foarte complexe. Pescara larga. care a fost introdusin domeniul respectabil al ~tiintei. CHESTIONARELE. din mai muIte date: da. referindu-se la chestionar. instrumentul cel mai sarac. sau eoreet. este de valoare mai indelungata· decat la intrebarea: "AI cui sfat este mai pretios in orientarea profesionala?". din punctuI de vedere al caracteristicilor raspunsurilor solieitate: I} chestienare en rasDnns mehis san feria! dihotomie (la aeestea seee. dar a~a slab cum este.re sublinierea. Exista 4 feluri de ehestionare. A~a de piIda. Kelley. 63 . episoade de evenimente. pg.L.raspunsul . raspunsuri psihologie conditionate de foarte multi factori. eu privire laanumite caraeteristici psihice ale unuia sau ale mai multor subiecti in comparatie cu altii. Nuexistainca studii certe. Consta dintr-un set de itemi (secvente) ce contin propozitii interogative (numerotate) sau propozitii asupra carora se cere opinia. chestionarele au valo~~ . Kelley. nu. 2)ehestionare eu raspnns 1ft ale2ere.• e date pe care se ••••' diagnoza psibicadiferelliiala pe psihodiagnozei terenul d (diferen(iale)de ] personalitate.d~ scurta. posibil.

Daca in chestionar exista un numar mare de criterii (obiective). Masura in care toate intrebarile contin. ~i care in anumite conditii devin teste. insu~irilor sale tehnice. de creativitate. chestionarele pot fi: de cunostinte (folosite din ce In ce mai mult in evaluarlle ~colare). motivatii etc. anchete sociale si de ouinii. Raportul dintre intrebarile care se refera la criteriile chestionarului poate fi diferit. Chestionarele au 0 serie de insu~iri.. de sondare a nivelului intelectual. Orice chestionar are la baza 0 schema ce poate fi reprezentata grafic prin zone de intersectare. cum ar fi: structura extensivitatii. exoresivitatea. ele Dot avea un numar mai mare sau mai mic de obiective sau "criterii" IncorDorate in itemi (intrebari). foaric Dunn sau deloc. Structura chestionarului este data de totalitatea. Din punctul de vedere al criteriilor sau obiectivelor. 4) ehestionare eu rasounsuri ce cUDrind scari 2:radate de evaluare sub diferite forme. de caracter. de atitudini. avfu1d caracter proiectiv mai pronuntat. derivate din optica lui J. testele san metodele sociometrice. Din Dunct de vedere al modului cum se aldituiesc chestionarele. folosite frecvent in viata sociala pentru a se testa. precum ~i de evidenta "criteriilor". cu sau tara motivatii). El poate colecta 0 anumita cantitate ~i calitate de informatie simptomatica pentru 0 diagnoza psihica. finetea. Re1atiile dintre intrebarile de baza ale criteriului ~i cele de control confera chestionare1or adindme ~i finde. L. mult. De obicei. psiholog american de origine romana. frecvente sau gradatii prin cifre. direct sau latent. adancimea. el are 0 extensivitate mare. sondarea convergenta a acelora~i criterii (lnsu~iri 64 . de oersonalitate ~i de sociabilitate. Moreno (1889-1974). de raportul dintre criteriul de baza ~i celelalte. intrebarile de baza sunt saturate de "eriteriul" (obiectivul princioal) chestionarului. Acestea din urma se exprima ca metode statistice sociometrice (care au in obiectiv. de interese. acoperire total a ~i independenta relativa a intrebarilor. mai ales. pulsul in optiuni politice de diferite feluri. obiectivelor lui. in chestionar se afla cateva "criterii" (obiective). Extensivitatea este insu~irea chestionarului de a diagnostica un numar mai mare sau mai mic de criterii (obiective).incita la aprecieri. ca: foartc mult. probleme de interrelatii sociale preferentiale. unitatea de directie ~i functionalitatea.pe care Ie contine. constituie categoria chestionarelor eelor mai cunoscute ~i folosite. ca note evaluative gradate. sau searl similare privind gradatii mtre: intotdeauna ~i niciodata. mai ales. outin. Ansamblul intrebarilor oricarui chestionar se structureaza in jurul intrebarilor de baza (carora Ii se acorda ceva mai mare valoare diagnostica).

chestionarele de diagnoza psihica utilizeaza scari de sil1ceritate. pentru a fi interesati ~i antrena!i in participarea responsabila la activitatea de psihodiagnoza. 3. a unor itemi saturati de mai multe criterii ~i aranjamente ale itemilor care pot valida sau invalida unul sau altul dintre criterii. este necesar ca subiectii testati sa fie pregatiti prin instructajul prealabil asupra cerinlelor ce se manifesta fata de ei. arata ca. A~a. Ele se preteaza mai greu la operatiile de despuiere ~iprelucrare. Aplicarea unui chestionar pune.san atribute· psihice).ruiase aplica. acestea din urma se numesc intrebari de control. Intrebarea "Ce-ti place sa faci mai mult cand nu ai lectii multepentru a doua ziT' devine 0 intrebare de control. pentru ordinea ~i ponderile marturisite de eel testat la intrebarile de baza ale unui chestionar de interese. Orice chestionar trebuie sa fie scurt ~i sa nu ceara infonnatii la care se poate ajunge pe alte cai (dosare. este bine .i cataloage~colare. in general. Cand in chestionar sunt incorporate mai muIte criterii care nu sunt convergente. chestionarul poseda unitate de directie (de exemplu. 65 .. in ceea ce prive~te sistemul tehnic al chestionarelor. Este necesar ca intrebarile din chestionar sa fie clare. De obicei. in general. 2. 0 oarecare rezistenta ~iun anume grad de nesinceritate in raspunsurile Ullor subiecti.i comortabil ca ele sa aiba un sistem tehnic unitar (adica.)!. Exista. in vederea orientarii ~colare ~i profesionale. lMul!i psihologi considera chestionarele drept un felde interviuri. raspunsurile sa fie toate fOI1ate sau la alegere sau deschise).In arice caz. Chestionarele care contin scari latente de control au 0 mare functionalitate. este yorba de un chestionar multifazic (a~a cum este Chestionarul MMPI lMuitifazic de Minnesota! sau chestionarul PF 16. In chestionar. de la inceput. de pilda.). registre . NECESARE IN INTOGMlREA CHESTIONARELOR (pentru utilizarea lor optimala) L Orice chestionar trebuie pre-testat.. Exista inca in circulatie chestionare cu structura· tchnica eterogena. insu~irea de functionalitate a chestionarelor deriva din prezenta.. ca instrument de psihodiagnoza. inainte de a fi aplicat pe scara larga. De aceea. Chestionarul Freeman de maturi~ateemotionala etc. CONDITIILE DE BAZA. problema pregatirii aceluia asupra c3. jurnalul clasei etC. ce contine 16 factori. Chestionarul Cattell de anxietate are 40 de itemi ce diagnosticheaza aspecte ale anxietatii incon~tiente/voalatel ~i ale anxietatii con~tiente/manifeste/).

mijlociu.). In ehestionare trebuie evitati termenii ambigui. 6. 9. Sa se evite negatia dubla. sau pe luna. din neinte1egerea sensului celor ce se 66 . atunci cand este vorba de adu1ti. inainte de a-I intreba daea are sau nu 0 eolectie de timbre ~iun clasor. rar. vagi. exista riseul ea subieetii sa raspunda la 0 singura intrebare din eele doua. materiala.4. Intrebarea este bine sa contina un singur aspect. Daca se intreaba "Ce ocupatie ai?". se pot ivi subtilitati privind ziua ~i luna. de pilda. A~a. profesionala. superior. Intrebarile sa fie grupate in itemi in ordinea logica a subiectului. Prima verificare a raspunsurilor trebuie sa fie de exactitate ~i se face prin eonfruritarea datelor emise de eel ce a completat chestionarul eu date. de exemplu. se intreaba "Crezi ca elevii care au aptitudini la matematici trebuie grupali ~i sa se f~ea leetii individuale eu ei?". Este difieil pentru eel· ce trebuie sa raspunda. ca. este bine sa se intrebe"De eate ori pe saptamana. la intrebiiri ce vizeaza conduite clare. ca cele ale parlntilor sau ale profesorilor (privind situatia ~colara. raspunsurile tara sens! Nu intrebam un eopil sau un tanar ee timbre de valoare a coleetionat. de asemenea. subieetul nu va ~ti daea trebuie sa raspunda la "ce face?". sau eu date de la locul de munca. sa faca fata unei astfel de situatii. IO. Este mai bine sa se ceara data na~terii ~i data zilei in care a avut loc psihodiagnoza. candeste vorba de elevi.Unde eontradictii ale acestei confruntari apar din neglijenta. iti notezi lectiile la care ai avut difieultati?" ~i nu "Iti notezi lectiile la care ai avut dificultati deseori. 11. intotdeauna?". 12. De exemplu. Trebuie evitate. rar. Este bine ea inainte de testarea propriu-zisa sa se dea garantii de diseretie eu privire la eele fonnulate in ehestionar. daea se spune: Raspunde prin "da" sau "nu" la urmatoarea intrebare: "Nu stai de yorba cu copii care nu ~tiu sa se tina de cuvant?". care nu coincide intotdeauna cu aceea a psihologului care efectueaza psihodiagnoza. culturala etc. Daca. 8. de pilda. subiectii vor fi pu~i in situatii dificile. 7. In astfel de situatii. Trebuie sa se evite raspunsurile vagi. Daca se intreaba "Ce varsta ai?". sau la "pentru ce s-a pregiitit?". 5. Este necesar ca orice ehestionar sa respecte limba ~i nivelul de informatii ~i cultura ale subiectilor diagnosticati. prin care subiectul investigat s-ar putea deprecia (daca ai copiat vreodata la vreo teza?). Cel ce alcatuie~te chestionarul trebuie sa ~tie ca se raspunde greu la intrebari ce implica raspunsuri.

Pentru controlul chestionarului. Sea rile deapreciere sunt sisteme de evaluare simple ~i foarte frecvent folosite.aceasta scara manifestari de atentie foarte buna la tot ee se spune ~i i se cere (intre 4 ~i 5). in alte cazuri. Scarile de evaluare includ: 1. pe' linia gradata. sau en rezultate obtinute priri alte metode. bun --. se exprima prm calificative: i A+ ~---.am mcut unele referiri.sunt: sdirile de avreciere. In genere. conform evaluarii.a dorita). pe dreapta AB se pun 5 puncte.satismcator --. de altfel. Defmirea obiectivelor in telmeni de comportament (specificarea comportamentului. se poate considera ca anumite Insu~iri. 2. pe . la care. Un anumit elev (X) are. sau 4~dupa cum urmeaza: (+)A 5 x x (-) 4 3 1 Protocol de evaluare 1. ~i altul {Y)manifesta un foarte redus grad deatentie (intre grupele de evaluare 1 ~i 2).. rezultatul dorit la inv1itatur1i). aplicarea. scarile cOIDvarative.-_nesatismcator B Protocol de evaluare2. 3. evaluarea. ca: sm-guinta. In cazulin care intereseaza gradul de atentie la ore. Acest gen de scara de evaluare opereaza eu cifre. yom caracteriza fiecare dintre tipurile de seari de evaluare enumeraty.intreaba sau din mentalitatilediferite dintre cel ce a aldituit chestionarul ~i cel ce-l completeaza. atentia. Identificarea obiectivelor (de exemplu. pot fi notate pe 0 dreapta pe care sunt marcate'segmente de evalnare.exceptional f. sdirile descriptive ~i scarile concrete.pe care-l accept1im ca reprezentfuld invatare. fie late:nte (ta In anamneza ~i ntilizeazascaride observatie ).---. reiese faptuhca in chestionarese evaluarel fie~exprese. Tehnicile de evaluare mai frecvent utilizate. Ele se mai numesc ~i sdiri de evaluare calitativa. Programarea instrumentelor de m1isur1i.relatate mai sus. J 67 .-. se compara rezultatele obtinute eu acelea de la un grup de subiecti foarte bine cunoscuti.. participarea la lectii etc. In continuare. DESPREEV ALUARE in legatura cu ceIe.-.bun --.

In acest sens. 1. Aceasta SCanlde evaluare opereaza In sistem apreciativ verbal. (Y)12exceptional 12345 Protocol de evaluare 3.. Protocol de evaluare 4. definiri de calitati. de la mijlocul scarii.. cls. care are un earaeter mixt ~i se nume~te scara de 3preciere comvlexa. astfel de scara d 45 2 3 (+) (x) ex) (x) (-) 1 (x) > . Elevii V. mult mai fin. ca In scara de apreciere de mai jos. care reprezinta partea inferioara a diviziunii 3 a scarii de evaluare (sau apreciere) eomplexa.pentru a putea fi reunite Intr-un profil psihologicin care apar evaluari. ohserva ea elevul V. a V-a (atentia) = 1. Scarile descrivtive cuprind. ceea ee permite diferentierea de alt elev (Y) hun. relativ date. lesne.De aceasta data. slab 11 5.2122232425 bun17 18 1920 f. Insa.. 5. care se afla ~i el la diviziunea 3 a semi de evaluare simpla. X ~i y 3. EI poate deveni. suhiectul se afla la aprecierea "bun". bun) a scarii de evaluare complexa. 14 16 bun 15 678910 13 2. se poate. Unii autori simplifica scara de apreciere. in general. efectufu1d 0 evaluare pur numerica.4. in felul urmator: Elev V. lata o. 1. se afla la diviziunea 1. dar la diviziunea 15 (spre f. Companlnd notatiile de pe scara de evaluare simvlii cu notatiile de pe scara de evaluare cOIDvlexii. opereaza pe seria de note de la 1 la 5. 4. Acest sistem de evaluare se aseamana cu acordarea de note ~colare ~i este foarte simplu. 68 . aflat In scara de evaluare simpla la diviziunea 3. I. ~ oentru fiecare Insusire in oarte. 2.~.

. iar de la 15-20. ea seara expusa mai jos. ci se opereaza eu treptele de gradatie ale uneia . A~a de pilda: . (x) (-) (x) Protocol de evaluare 5.colara . lata forma sub care se prezinta astfel de evaluari. apoi 6-10 puncte 1ngrupa 2. Sistemul de apreeiere cere.. Se obtine. In fi~a de observatie (caraeterizare). in celedoua scari descriptive de mai sus s-au valorificat 1nsu~iri psihiee privind adaptarea . exista caracteristici psihice de acest gen. 0 scara cu doua trasaturi. timid-indraznet etc.. in unele cazuri.iscale. cupatru gradatii. nu seefectueazaevaluari separate. Se poate ca unei scari de evaluare... notalia grupei a 4-a. in care este yorba de diferitele note ale unei singure insu~iri neantinomiee cu altele.Scarile descriptive pot avea . 0 evaluare a conduitei sociale pe 20 de trepte. astfel.ialte forme. ce reprezinta polii unei insu~iri psihice (de exemplu:· egoist-altruist.fmetea de evaluare prin aeordarea de 1-5 puncte pentru conduita dingrupa 1. Astfel de scari descriptive se utilizeaza eu funetii de fi~e de earaeterizare in ~eoli (aeeste tipuri de scan permit efeetuarea de profiluri psihologice). sa i se· mareasea . . Pentru astfel de insu~iri. .).iaee1eia. 69 .. 1n ee1e mai multeeazuri. aIaturi deearaeteristiei psihice obi~nuite. Rareori Adesea (+) Niciodata Totdeauna (x) .. fapt ce transforma aeeasta scam deseriptiva (sau fi~a de observatie)in scara de evaluare. de la 11-15 sa fie numerotatia grupei a 3-a. aldituita in 1940 la Cluj.i con~tiinciozitatea.

serieriiau e~antioane gradate modele. sociabil 5 3 scaraputin·sociabil neascultiitor de x'· 3 x comDarativa x x foipe increzut 4 l~i x3x lnvata xx dincuviincios 4 1 1 1putinxascultiitorlectiilef. eu un se face La feI.putinlectiileIn pauzeacee~i' fi~a Data n~terii. timid x2 xsociabil indraznet increzut indriiznet putinxRup ascuWitor CUVlmC10S Data examinarii. prin con creta se . . in " I . I Es Es Es Es . evaluarea comparare fost astfel de scara:ca evaluare.xf..N mele subiectului. prin acestuiacopiilor De pildii. cuviincios Co 2 sIar~it. mai ales.. . utilizeaza. timid Stiu fac ascultator nesociabil caiete cuprinde. deevaluare 7... de m cu de evaluare. note e~antioane .audesenele psihologii foarte deja se se. x x modest 4modest f. lata de evaluate. scrierii eea~i)faptul ea evaluarea in exercitii functie care 5-6unui 0elev numar decareeompararea au mare alemai ultor elevL Se apropiate.0 care experienta evalueazii prin Es deosebe~tc de sistemele deserise mai sus. Co .face in de evaluare.. .

cerarrdu-se sa se puna 0 cruciulita sub grad. mascand punerea in relief a insu~irilor Cll pondere. A~a. ~i 0 linioara echivalenta cu semnul minus. s-a putut pune in evidenta. La toate acestea se adauga faptul ca.Din cele de mai sus. de pilda. ca ~i un copil indraznet sau neconformist. Aceste dificultati se datoreaza faptului ca intregul sistem elaborat este dependent de cel care 11 aplica. reiese ca scarile de evaluare sunt foarte diferite. Se totalizeaza notele brute tntr-o coloana T (totalul). uneori. faptul ca scara comparativ3 se poate transforma in scad descriptiva si invers. la intrebarea: "In ee grad 0 consideri pe sora ta prietena?" . pentru planul acestor probleme. care incita subiectul in a se evalua el insu~i cu intensitatea. adeseori. Un copil simpatic influenleaza. Se pare ca. 3. 0 serie de dificultati privind evaluarea ca sistern de psihodiagnostic. Acesta trebuie sa efectueze evaluan ce privesc exigentele minimale ~i maximale. se manifesta tendinta ca rezultatele. aprecierile in favoarea lui. Acela~i neajuns se manifesta ~i in ceea ce prive~te raspunsurile obtinute la chestionare1e care utilizeaza scan de evaluare. Subiectii au tendinta de a se subaprecia sau supraaprecia. Oricum. Ca atare. trecerea de lac etapa la aIta a evaluarii ~i trebuie sa aiba 0 reala constanta a aprecierii. clasificari relativ diverse intre elevi. manmea. Daca enuntul (itemul) este discriminativ. subiectii care au (+) au note sensibiI mai marl decat subiectii eu semne negative (-). ni se pare ehestionarul eu scari de evaluare Likert. scara comparativa permite sa se stabileasca ierarhii.se dau cinci c1ase de evaluare: 1. mai ales cu privire la acele insu~iri care sunt implicate mai des in procesul de invatare sau in relatiile dintre elevi ~i toate persoanele aflate in actul de educatie. adeseori. exista tendinta de centrare a aprecierilor. se sondeaza continuumul de atitudine. 2. 5. Exista. atitudini etc. sa influenteze rezultatele ulterioare. nu de putine ori. care situeaza subiectul intr-un continuu ipotetic. Tendinta de evaluare numai in cadrul valorilor centrale este. ale subiectului uman considerat. Interesant. importanta pe care 0 acorda unor fenomene. pentru evaluarea pozitiva. fire~te. odata elaborate (asupra unei trasaturi psihice). * * * Din cele relatate pana acum. printre altele. 71 . la fel un copil timid are ~anse sa fie subevaluat. Ele creeaza posibilitatea de a economisi timp ~i de a efectua observatii intr-un mod organizat sau de a utiliza chestionarele in sistem de eval uare gradata. secundata de tot felul de efecte determinate de considerente ce tin de subiect. sub gradul considerat pentru evaluarea negativa. 4.

probele psihologice trebuie sa aiba anumite caracteristici. Despre notele "T" se va vorbi in secpunea ell privire la masura. Cattell (1890) unor probe psihologice evaluabile. scala lui Likert evidentiaza note mari la raspunsuri favorabile. studii mdelungate ~i·complicate. Numele de "test" a fost acordat pentru prima oara de Me. Ele se bazeaza pe cercetari ~i permit sa se efectueze cercetari. Este insa 0 gre~eala sa Ie consideram drept instrumente psihologice de diagnosticarepsihica. anterior. testele au patruns mtoate aspectele vietii. adeseori amuzante. de Spearman). sub denumirea de teste. faci1itata. Valoarea scarilor descriptive este Cll atilt mai mare eu cat nu toate trasaturile de personalitate se pot masura eantitativ. in 1929-1930. I Scanle de evaluare pennit descrierea de trasaturi de personaIitate (acelea~i) ia mai muite persoane. in esenta. testele sunt situatii miniaturi. profesionale.rncand apella teoria specificitatii ~i a generalitatii (pusa m evidentii. TESTELE. trasaturi care antreneaza cunostinte san caoacitati si oun in evidenta structura. dintre care retinem. ca deosebit de semnificativ. este numele lui A. Asociatia Intemationala de Psihotehnica a adoptat unnatoarea definitie: "Testul psihologic este 0 proba determinata. ceea ce presupune. de varsta etc. facilitfu1devaluarea caracteristicilor spirituluiuman in diferite conditii de viata. ca instrumente psihologice. ca instrumente de psihodiagnosticare a intelectului. Testele sunt instrumente de evaluare a caoacitatilor sau trasaturilor osihice individuale. si valoarea acestora. tot felul de chestionare sau ~arade. Daca sunt simetrice. Pentru a purta aceasta denumire. identica pentru toti subiectii examinati cu instrumente precise. Ca ~i chestionarele. ca atare. Asociat la paternitatea testelor. m situatii standardizate. in prealabil. Binet. K. note medii la ezitari ~i note mici la raspunsurile defavorabile (negative). ce implica 0 sarcina de efectuat. 72 . se compara distributia notelor elementare (brute). Acest fapt permite 0 evidentiere a variabilitatii ~i dispersiei diferitelor insu~iri ~i comportamente. se utilizeaza metoda notelor standard "T" 1• Likert a elaborat scara sa de evaluare. Aproape nu exista publicatie culturala care sa nu publice. CA ELEMENTE DE PSIHODIAGNOZA o mare riispandire au capatat aceste mult controversate instrumente de lucru necesare psihodiagnozei. in grupurile plus (+) ~i minus (-). denumite "teste". faptul ca acestea trebuie sa fie etalonate. Testele sondeaza gradul ~i caracteristicile capacitatilor psihice. Compararea acestora este. Astazi.. datorita faptului ca ofero posibilitatea de a se studia caracteristicile diferitelor grupuri culturale.Pentru fiecare enunt (item).

un "model". datorita posibilitatilor pe care Ie ofera in examinarea a numero~i indivizi in situatii uniformizate. p:399 P. fie din punct de vederecantitativ. Numero~i autori asimileazatestele euexperimentul psihologic. Paris. date lntr-un timp relativ scurt.P. 0 anumita conceptie ce se acorda la un anumit moment dat unei functii sau unei functionalitati psihice. Vocabulaire de fa Psychologle. in fapt. testul Lorettei Bender include 0 concePtie structuralizata.. testele se studiaza In cadrul tehnicilor psihologice (psihotehnice). 1. Noiam considera ea. testul (care a pareurs faze1e sale de experimentare) poseda 0 fina analiza a evaluarilor. 73 . Un test este. sa se determine comportamentele uzuale. semnificative ale subiectului respectiv. traduce. privind valoarea cuno~terii unui testoarecare.pentru aprecierea succesului sau a e~ecului sau pentru notalia numeridia reu~itei" . spre deosebire de experiment. fie din punct de vedere tipologic2• Alain Sarton considera ca testul este 0 proba ce permite ca. P. fie la functii psihofiziologice. inclusiv cele viitoare. Zazzo. IR 2 Pieron.U. eronometre) ~i aparate cu ajutorul carora se poate masura un mare numar de comportamente ~i reactii umane. conform remarcii lui R. operand eu ele. de pilda. £1 materializeaza. testul Rorschach are la barn aspecte ale psihologiei abisale. astfel. constituie. Impreuna eu diverse instrumente (esteziometre. Les tests mentaux. Ele se preteaza la eercetare. 0 rafinare sistematica a observatiei ~i a evaluarii.A~a. fapt ce se refera la functia de predictie a testelor. Testele. ca probe psihologice u~or de mfumit. in sensul pe care I-a pus cibemetica in circulatie. Wallon a vazut in test "0 experientil sau un instrument de experienta". servind drept stimuli pentru un comportament. freudiste etc. p. pomindu':se de la un comportament observat al unui subiect dat. a caror evolutie este astilzi foarte complexa. Pierre Pichot a definit testele ca instrumente de 1ucru standardizate. fie la functiuni sensorio~motorii sau mentale (teste psihologice).. Pichot. 1967. 1963. clasificarea subiecti10r examinati. printr-un dispozitiv experimental ~i de analiza psihologica. Sarcina poate sa se refere fie la utilizarea de cuno~tinte dobandite (test pedagogic). Oleron considera ca testele sunt instrumente fundamentale ale psihologiei aplicate. Acest comportament este evaluabil prin comparatia statistica cu ace1aa1altor indivizi (subiecti). P. Paris. ~t.U.F.<. H. el a eonsiderat ea geniul experimentatorului se masoara dupa feeunditatea experientei.F. teoretice. Acest fapt este important in dezvoltarea discutiilor metodologice. permitandu-se. aflati in acee~i· situatie.

schema ce se obiectiveaza ill numarol itemilor testului. se estimeaza Drin referinta la valorile etalon. moravuri etc. In esenta. nivel de trai. instruire. Materialul. la subiectii investigati. 3. 4. pemlite sa se puna la punet schema strategica a testului (se elimina itemii nesensibili). in planul enumerarii instrumentelor de psihodiagnoza. se elaboreaza ~i sistemul de aplicare al testului (proiectarea. eu privire la subiectul considerat. concepute pentru a provoca. 74 A. 2. efectuandu-seetalonarea. Acest "copil scandalos" al psihologiei aplicate mai tulbura ~i astazi spiritele. in acela~i timp. Folosirea testului~ ca instrument de diagnoza. Rev. Problema utilizarii eficiente a testelor a starnit numeroase controverse ~i dispute. la randul sau. informatii relativ precise (cuantificabile) ~i obiective (independente de subiectivitatea . se contureaza ~i un eventual prognostic.Drocedee standardizate. reactii inregistrabile. adeseori. designul testului). ca instrumente centrale ale psihodiagnozei. a criteriilor ~i repartitiei lor. colectat in aceste eonditii. deoarece consideram utilizarea testului doar ca un moment al psihodiagnozei. testele. presupune ca se accepta ca atare. expresia ~i semnificatia. in aceasta faza. fapt ce-i va conferi functii de evaluare (diagnoza). studii ce au matentie rezultatele obtinute prin aplicarea testelor. Evidenta acestor limite permite sa se colecteze un pretios material privind influenta mediului de cultura. 1. Totu~i. aceste dispute prezinta mai putin interes. El poate deveni instrument de cercetare. editata de Biroul Asociatiei Psihologilor (!UPS). Dupa ce a fost construit. au la baza 0 schema experimentala: 0 strategie de colectare de informatii (sau de intrare In actiune a mijloacelor de solicitare ale anumitor caracteristici psihice). Subliniem inca 0 data faptul ca~ in psihodiagnozi. Materialul obtinut. forma. conditiile de aplicare (standardizarea) ~i are loc analiza rezultatelor. prin intermediul testelor. pe loturi de populatie ce au ~i nu au caracteristici asemanatoare cuacelea ale loturilor pe care s-au elaborat testele. efectuata intr-o anumita tara.~i autoaprecierile celui ce efectueaza sau suportii testarea). Scopul utilizarii testelor constilln a obtine Intr-un timp relativ scurt. reactii de toate felOOleatat In ceea ce prive~te complexitatea. Prin intermediul acestor informalii. Ap1icatiileluipermit 0 "valorificare" a finetei pe care 0 poseda ~i. saturati de diferitecriterii. ne vom referi la disputele In cauza in paginile urmatoare. cfu1dse aplica pe subiecti diferiti ~inumero~i. a definit testele psihologiceca . testul capata functii noi. apar. In pubIicatia International Journal of Psychology. 0 sondare exhaustiva a limitelor de cuno~tere ce caracterizeaza itemii sai. cat ~i durata.

in rezumat. testele au lnsulilireade a provoca un comuortament. in fme. privind anumite criterii (caracteristici psihice) la diferite persoane. pe cand illtrebarea din test este independenta ca variabila. testele au adus servicii orientarii ~eolare ~i profesionale. in contextul semnificapilor se acorda in mod curent (J. dedit cauze insuficient identificate ~i:taraposibilitatea unui control precis. Drenth). 75 ce Ii . Testele sunt implicate Intr-o situatie evaluativa. Pierre. ca ~i de necesitatea gasirii unor mijloaee de sondare a caracteristicilor psihologice potentiale ale eopiilor delincventi minori. itemii acesteia creeaza variabila dependenta . exprirnandu-se astfel. 2. ne obli~a la 0 reanalizi a strticturii pe care 0 solicita si nti care se implica. ca metoda psihodia2nostica. ceea ce numim cauza. frecventa ~i intensitatea comportarnentului solicitat exista relalii cantificabile (corelalii). constituie expresia unor caracteristici psihologice. un raspuns care. conduita). testul se deosebe~te profund de exercitiul ~colar. relatia cauza-efect fiind evidenta. ill realitate. In orice situatie. ce raspund unor cerinte sociale. pe de 0 parte.efectul. In cursul testarilor. Statistica devine necesara acolo unde variabilele dependente au importante fluctuatii in afara variabilei independente care se considera cauza. de fenomenul social al extinderii ~colaritatii obligatorii (~i de necesitatea depistarii eopiilor eu debilitati mintale). ramanand un instrument important ~i pentru mica §i marea psihopatologie umana. sa zicem! Totu~i. Testele sunt instrumente practice. In genere. fiind un instrument de experienta.2radul. efect sau lntfunplare nu constituie altceva decat 0 ordine diferita a evenimentelor. In biologie. De aceste relatii este conditionata obiectivitatea diagnozei psihice ~i predictia. Dezvoltarea lor a fost impusa. D. supus acttiltii de psihodia2noza. 4. precum notele ~colare. prin faptul ca furnizeaza un criteriu cu adevarat obiectiv de c1asificare ~i masurare. se obtin greu astfel de "relatii curate". Cand toate fenomenele se supun unei reguli. comportamentul provocat prin test este un eveniment I Unii psihologi pun in discupe valoarea acestor corel api.problema ce se pune este nu atit a testului. iar ceea ce denumim pur factori l:ntfunplatorinu sunt. Ulterior. dit mai ales a subiectului timan. nu exista problema statistica de evaluare. exista 0 variabila independenta care produce efectul (raspunsul. Intre acest comporiament ~i caracteristicile din viata de fiecare zi . 1. Problema testului. devenind cauza. 3. particulare ~i imediate. testul fiind doar un instrument sau o tehnica (mai fina sau mai putin fina) de colectare de infonnatii. presupuse ca fiind incorporate in testel.

128. indiferent care. Aceasta atmosfera se refera la toate momentele testarii. Sarton. 0 pregatire $i eu atitudini determinate. comportamentele. superficialitatea $i incertitudinea. Intelligence efficace. Mai tm-ziu. Aparenta lor simplicitate a dus la 0 aplicare nesabuit~. adolescenti. 1969. Fara indoiala. Aceste aspeete ~i relatii permit sa se valorifice. Sarton J arata ea oricum. faptul ca metoda. este yorba de 0 multitudine extrem de complexa de factori episodici $i stabili care actioneaza. insa. testele au creat numeroase rezerve. riguroase. ele au fost aplicate in solutionarea de probleme pe care nici testele ~i nici cei ce Ie foloseau nu puteau sa Ie rezolve. $i sa se puna in evidenta gradul in care acestea caracterizeaza 0 persoana data. candva.in deceniuI1960-1970. riseul de eroare mai mare decat in domeniile $tiintelor naturii. A. p.Caracterul imprevizibil. de persoane necalificate. dar nu din cauza unui mai mare procent de incomprehensibilitate a naturii umane. Exista o metodologie simpla de prezentare a testului $i·a conditiilor solicitate. prin faptul ca nu fac apella cuno$tintele ~colare. de confort psihic. lara eforturi penibile de memorie. cat mai ales pentru ca. spectrul de exigente . Inundarea. Agir. 76 . incarcat de sobrietate ~i severitate. se poate I A. cu un profil. s-a strecurat 0 noua opozitie fata de teste. dezvoltarea aptitudinilor etc. solicita ingeniozitatea. cu amaraciune: "cativa copii. Absolutizand aceasta conditie de dificultate. E necesar sa se creeze 0 conditie de incredere ~i relaxare. rabdare. cu un curs relativ larg publicistic. R. cu instructaj prezentat calm. Pentru elevi. influentand conduitele. Alteori. dar ~iteama ~inelini~tea. destins. Paris: Comprendre. atentia. Savoir. atitudinile. prin calitati statistiee (de frecventa. fapt ce a marlt numarul eriticilor cu privire la valoarea lor de diagnoza psihica. privind caracteristicile de criterii.(e~antion) din universul comportamentelor ee earaeterizeaza subieetul eonsiderat. adeseori. au trezit numeroase dispute in jurul testelor. adulti au fost prost consiliati de prestidigitatorii testelor!". in cazul fiintei umane. efectuata. daca instructajul prealabil este see. a literaturii psihologice. valoarea de diagnostic este in domeniile psihologiei mai preeara. cu teste. in al treilea $i mai ales al patrulea deceniu al secolului XX. Nu trebuie sa uitiim. pregnanta). calm. este intotdeauna folosita de oameni concreti. Zazzo afirma. Folosite intensiv. interesul. testele difera de exercitiile $colare. inclusiv terminarea sa. privind obiectivitatea lor ca metode de lueru. diferentele dintre ele. este necesara cerinta pennanenta de a eauta ~i analiza bazele mai profunde ale metodei.de care dispune.

Prima. B. ni se pare interesanta. Paris: Editions Gallimard. Intr-o foarte interesanUi lucrare. dar nu satismcatoare In psihodiagnoza particularWitilor mintale. Fourastie a divizat domeniile ~tiintei in trei mari categorii. Dar la urma urmei nici experimentele eele mai riguroase nu indeplinesc intru totuI acest deziderat. Altii fac anumite trieri. in 1921. M. depilda. care se caracterizeaza prin faptul ca observatia releva existenta sau pennanenta relativa a fenomenelor. Or "timpul". semnata de Jean Fourastie. se discuta in tenneni critici demersul numit "experienta". cum ar fi fenomenele din domeniul astronomiei. 0 metoda necesara. supradotati ea inteligenta (din California). dar ~i contestarea oridirei metode ca putfu1dfi utilizata in acest scop. dar observatia nu releva decat. Thorndike a reexaminat dupa 20 de ani pe cei 1000 de subiecti ealifieati. ~i in fine. De altfel. socialel. Metoda este un instrument perfectibil ~i integrabil intr-o evolutie istorica. In genere. privind fenomenologia sociologica a autorului citato In schimb. inseamna "experienta achizitionata" (pozitiva sau negativa). prognosticurile elaborate. Tcplov. existenta unei realitati riguros identice cu ea ins~i. 1966.L. Reexaminarea nu a validat. eu privire la acei subieefi. Multi autori acordau un credit limitat testelor utilizate in scopuri diagnostice. rareori. Se poate spune despre un om foarte 1 Jean Fourastie. Acesta este domeniul ~tiintelor umane. cum sunt fenomenele fizicii c1asice. din aceasta c1asificare. Este adevaratca testele nu ne spun nimic cu privire la cauze. L. A doua categorie.ajunge la contestarea testelor ca instrumente de psihodiagnostic. Inseamna "dezvoltare" (daca e yorba de persoane tinere) sau "involutie"( daca este yorba de persoane trecute de maturitate). a treia categorie. 77 . Nu ne aflam inca mult prea departe de inceputurile acestei evolutii. E. inseamna "probabilitate de discontinuitate". Este greu de acceptat agnosticismul. a scos testele fiziologice din conditia critica. Les conditions de I 'esprit scientifique. ~i deschid· problema duratei variabilitatii unui prognostic psihologic. considerand "testul" ca. un eveniment psihologic a eonfirmat aceasta. ca variabila de interventie in domeniile psihologiei. supradotati. Terman a extras un lot de 1000 de subiecti ealificati. Astfel de situatii pun in discutie nu psihodiagnoza initiala. eu tot ceea ce este eondensat in aeeasta. remarca privind actiunea ca factor de influenta a timpului insu~i in eategoria ~i domeniile ~tiintelor soeio-umane. uneori "transformare exploziva". alteori "deteriorare patologica" etc. ci valoarea ~i efectele variabilei "timp". categoria fenomenelor pe care nu putem decat sa Ie observam. aceea a fenomenelor pe care Ie putem supune experientei. a domeniului fenomenelor pe care Ie putem observa.

ea va fi tot atat de sanatos la 25 august? Desigur. A. ill mod absolut. Leontiev. de asemenea. putem afmna ca este coreet sa se perfeetioneze mereu instrumentele de investigatie. exista 0 situap. N. Ramane valabil de la bun ineeput faptul ca 0 suita de mtrebari sau probleme. pe 0 populatie ce are trasaturi comportamentale asemanatoare cu ale subiectului considerat. Extinzand cadrul discutiei noastre. este eel putin nedialectic sa se considere ca modificarile sunt provocate de variabila de interventie in exc1usivitate. dadi este foarte sanatos. ci poate interesul nou sau atentia mai concentrata a subiectului asupra acestei variabile. de~i pe planul relaliilor psihometrice apar. de probleme. Asupra modului cum se realizeaza acest fapt vom reveni in alt capitol al acestei lucrari. Cazurile de eroare sunt posibile in orice activitate umana. de situap. In prealabil. A. care au fost. de situatii problematice ce trebuie rezolvate nu pot fi denumite baterie de teste. raspunsul poate fi exprimat numai in valori de probabilitate. valoarea de. dar nimeni nu se I Vezi calitaple metrologice ale testelor din capitolul wmlitor.sanatos. Aceasta cu atat mai mult cu cat nu se ~tieca variabila de interventie a fost cauza modificarii. Se citeaza. A. de la sine lnteles faptul ca ill situatiile in care lntr-un experiment psihologie aPar modificari in urma actiunii variabilei de interventie introdusa de catre experimentator. decat m anumite conditii care ereeaza un cadru de c1asificarea raspunsurilor unui subiect dat la 0 totalitate de raspunsuri posibile (clopotul lui Gauss). la 1 ianuarie. Smirnov au considerat ca folosirea testelor este utilii. Instrumentul de luem. 78 . utilizarea lor critica ~icontextul general al fenomenologiei ce se are in atentie.1 Exista a serie de probleme ce se ridica in ceea ce prive~te valoarea de cuno~tere a testelor.. in cazul in care structura ~i aplicarea lor s-a facut in conditii acceptabile. cazuri particulare de fals psihodiagnostic ~i prin extrapolare se pune in discutie. iar cazurile de fals diagnostic sunt posibile ~i in medicina. Totu~i.masura" a testelor.i problematice poate fi transformata in teste.·cuno~ere a testelor. probleme complexe care nu pot fi treeute eu vederea. in urma unei activitati sistematice de studiu ~i experimentare. Pierre Janet a spus candva: "cifrele sunt aeelea care au eompromis testele".esimilara. dar se eere mereu verificata. in conferirea calitap. Nu putem insista asupra aeestei probleme. este statistiea. analizate din punctul de vedere al conditionarii lor. Este. Aeeasta din urma eonditie este valabiHi ~i pentru experimente. R. probabilitatea de a ramane tot ~a este foarte mare. Luria ~i A. msa. In domeniile diagnostieului psihologie. adesea. o suita de illtrebari.ide .

Tanarul. pot generarationamente suspicioase cu privire 1a teste ~i baterii1e de teste. diagnostieul psihie poate fi valabil un timp limitat1• Din acest punet de vedere. permite efectuarea "analizei de caz". ea cele deserise mai sus. i-a fost imposibil sa se adapteze cerintelor locului de mundi. deoarece "nu se cunosc influentele ee se vor exereita din partea faetorilor de ambianta asupra paeientului". sau lnsa~i medicina ca ~tiinta constituita. care a deyenit. ce se datoreaza unor lmprejurari mai speciale. ce a urmat dupa selectia profesionala. nesupusa dialecticii schimbarilor. sau daca i se cere a~a ceva va putea sa dea un raspuns aproximativ. 0 metoda imoortanta. independenta de conditiile atat de schimMtoare ale vietii sociale In plin progreso ERORI PRIVIND VALIDAREA TESTELOR Exista ~i cazuri de flagranta eroare dediagnoza psihica. tanarul a trebuit sa fie lndrumat spre 0 aha profesie. S. In cursul instruirii rapide. Unele I Fi~a psihologica. Profesorii opereaza cu estimatii empirice. se afirma. instrumentele de diagnoza ale medicinii. pal'curse ca ~i alli tineri de altfel. 1959. In care se consemneaza ~irezultatele testului ~i a chestionarelor. Medieului i'se cere sa detemline starea de sanatate sau starea de boala~i remediul de vindecare. de stabilizare sau de ame1iorare a bolii. Singura aetivitate pe care 0 rueea bine eu mana dreapta era aetivitatea de scriere2• In aeest eaz. 64-47. Niei psihologului nu i se poate cere mai multo A~adar. 79 .F. din acest motiv. Ca ~i cand personalitatea umana ar fi un fenomen imuabil. Ca nu este nevoie de investigatii psihologice. Paucaud. 0 serie de probe in scris. pentru unul din posturile nou create ale unei lntreprinderi de mecanica fma (stnmguri).U. s-a pus In evidenta faptul ea deprinderile ~i obi~nuintele. deoarece profesorii cunosc foarte bine elevii. P. Situatii. Printre altele. De fapt. In criticile privind testele. medicului nu i se cere neaparat sa stabileasca cat va dura 0 anumita stare de sanatate sau de boala.gande~te sa conteste. pot crea anumite conditii de relativizare a psihodiagnosticului. ce are 0 valoare prognostica mai mare dedit rezultatele unui test singular sau chiar a unei baterii de teste aplicate. La selection professionnelle. deoarece fiind stangaci ~i strungurile trebuind sa fie manuite eu 0 antrenare deosebita a maimi drepte. Cunoa~terea profesorilor are. se considera gre~it ea ar reprezenta 0 entitate permanenta.Pacaud citeaza cazul unui tanar care a reu~it foarte bine la probele psihologice de selectie profesionala. in ultimii ani. p. ~i care nu angajeaza un timp prea lndelungat. insa. formate sub influenta faetorilor de edueatie ~i eultura. cu totul alte obiective ~i un unghi de vedere cu totul specific.. 2 Vezi S. uneori.

Se pare chiar ca persoanele prezentabile sau cele sigure de sine sunt apreciate mai bine deeat cele timide sau cu 0 infati~areneglijenta. se noteaza ?!. Bissky.. efectuate de Ma2son. Gastull. mai ales. semnul (minus). ce completeaza ~i Imbogate~tedosarul psihologic. T.. Profesorii sunt atenti. care creeaza 0 adevarata capacitate eficientinvestigativa. se pune senIDul exclamatiei (!). A~a de pilda.G.. Se folosesc tot mai mult coduri specifice pentru observa~ii. Penton ~i Porter.sau incert : Timpul de reacfie se noteaza T. se pune semnul !!+.. 80 . T. pentru ezitari semnul ~. Observatia creeaza 0 cunoa~tere de fond.studii.Estimatia empirica este impresionista ~i deformata.O. ca exista tentatia de a fi apreciat defavorabil un elev antipatic. sau prea greu. la aspecte ale reu~itei ~colare. timpul de gandire. iar daca manifesta mirari. in toate imprejurimile de investigatie psihodiagnostieului se apliea ~i observatia. ~i mai putin la aspecte mai subtile ale conduitei. !!. deci. Daca totul 0 se pare foarte u~or.T. se noteaza In rubrica rezervata acestei evaluari semnul + (Plus). Se ~tie. Daca subiectul nu in~elegeceva ce ceilalti subiecti au inteles. cel de odihna.R.L. printre altele. timpul total. daca cere explicatii. se pune semnul corespunzator (?) de atatea ori cafe intrebari pune. 10 variabile ce se pot semnala. In Caz contrar. Observatia trebuie eultivata de psiholog ~i incarcata de conotalii. arata ca estima~ia empirica este foarte aproximativa: ea se Imbunata~e~te prea pu~in. T. Asupra ei actioneaza numero~i factori. este situa~ia In care un subiect rezolva 0 problema.chiar ill cazul unei conversa~ii. citate de MeiUi.

Cureton de la Intreprinderea Richardson. numar al celor doua sexe etc. Sunt. sub forma unui ghid simplificat. prin folosirea lor intensa ~i extinsa pe numeroase ~i variate grupuri de subiecti denomina1izati eu cerintele expuse. generate de R IS. Exista 0 diferenta semnificativa intre ~tiintele sociale ~i fizica ori alte ~tiinte. nivel cultural.CAPITOLUL V PRECAUTII IN UTILIZAREA ~I PRELUCRAREA TESTELOR Testele reprezinta un instrumentar important al psihologiei. au scos 0 serle de editii cu privire la statistica In psihologie ~i pedagogie. din bateriile de mare circu1atie. G. Ele fac posibila masurarea temporara a numeroase caracteristici psihice. implicate ill structurile reactiiIor psihologice ale ~tiinte1or umaniste. dintre care G. Exista. Bellows. Oricare reducere a acestor factori se face printr-un grup de control. necesare 0 serie de precautii ~i reguli de respectat In folosirea lor. Unii matematicieni. noi am mai adauga faptul ca foarte extinsa folosire de teste. Edwards de la Universitatea din Washington. ~i pentru aceasta afinnatie 0 indoiaUi suplimentara. Reactiile psihice ~i reactia sensibilitatiipsihicului sunt evidente in situatia careprovoaca schimbari. Henry & Co. de 81 . mai ales eu privire la: oboseala persoanelor testate (diferita la fiecare). Milton . al pedagogiei ~i al ~tiintclor sociale. Coeficientul de schimbare a generafiilor (la oarneni) este foarte activ ~i se produce din cauza progreselor sociale. La acestea. Norman Frederiksen de la Oficiul de admitere In Universitate ~i dr. mai ales in cercetari mai complexe.. asemanator ca numar. Ins a. totu~i. efecte ale alcoolulni san ale nnor medicamente folosite.Smith a motivat interesul sau ~i aI altor matematicieni (precum Allan L. a trecut prin blocajul expus mai sus.2radul de ang:aiare in rezolvarea testului. Milton-Smith. datorita numarului numeros de variabile. disDozitia. care au 0 cota de schimbare foarte mare ce se exprima in orice sondare sau cercetare spre deosebire de constanta mai mare a experimente10r structurilor din alte ~tiinte.) de a analiza drumul psihologiei. Testele celor mai folosite baterii au 0 mare validitate. Edward E.

~colarizareatot mai intensiva din toate tarile (chiar daca au loc ~i secuze pe acest plan. conditiile testarii. Intereseaza ~iIn ce ora a zilei se face testarea. trebuie sa ne referim eu precautiile ~i Ia regulile ce trebuie respectate In folosirea. Ace~ti factori sunt fundamentali. pentru a fi asigurata sarcina de folosire corecta a raspunsurilor ce se solicita. DUlla validarea si prelucrarile de caracteristici ale testelor. Este nevoie ca instructajul sa fie cat mai clar expus. relativ egali. luminoasa.). in familiile de apartenenta pot fi probleme numeroase. pot aparea erori sau factori de influente ecologice :?i culturale In aplicarea testelor. aptitudini ~i atitudini diferite. a cercetarilor psihologice. trebuie sa fie eat se poate de clar ca modalitate.se face aplicarea lor. In genere. deoarece toate acestea sunt implicate In bioestimari diferite. dar ~i 0 atmosfera culturaHi diferita ca intelectualizare. privind activitatea de prim plan (adidi aceea:?iclasa sau clase ~colare sau grupe universitare. solicitare. dar ~imedii de cultura ex~colara. Apar erori ce tin de factori ecologici. Egalizarea loturilor va testa inteligenta. In acest context. de ambele sexe (egale ca numar) ~i de egalitate. etc. Fanl indoiala. interese. deoarece acestea parcurg acelea:?i programe ~i proiecte). mai ales. mai ales prin penetrarea de schimbari sociaIe.grupurile ce se testeaza trebuie sa contina subiecti de acee~i varsta. datorate stresului. l11sa. In parte. ce creeaza diferente de reactii :?iraspunsuri In care se proieeteaza diferente de personalitate. nelini~tile datorate unor probleme de familie. 82 . statut economic. sau situatii ce trebuie organizate pentru viitoml· apropiat. Daca e 0 zi frumoasa. Aplicarea testului soliciffi foarte multa atentie in privinta prezentarii lui. in ee zi a saptarnanii. Trebuie sa se consolideze conditia de egalitate a stirnulilor pentru toti subiectii ce vor fi testati. determinare :?iaceasta pentru ca instructajul este de fapt momentul de angajare a subiectilor la 0 categorie de reactie. pentru a Ii se acorda calitati metodologice . solara sau 0 zi reee ~imohorata dispozitia oamenilor este diferita. 0 posibila ceremonie la care subiectul trebuie sa participe dupa testare etc. Modificarile din instructaj ori schimbarea a ceva (accentuari) sau tratari mai superficiale a unor accente in prezentarea testului pot modifica. Instructaiul (cad a~a se nume~te aceasta prima IntaInire eu testul a celor carora Ii se va stabili 0 serie de caracteristici). a descrierii rnodului in care trebuie sa lucreze cei ce parcurg testul. eventualele tensiuni. competente. Modificari pot aparea ~i din motive ce tin de evenirnentele prin care au trecut persoanele testate in ultimele ore. profesii. de cauze economice etc.

2. Metode de explorare in serii. pun in evidenta dezvoltari sau regresii liniare. 1949). 5. mai mult datorita unor tensiuni in viata de familie. are 0 mare importanta informativa. Toate acestea constituie argumente ~i pentru necesitatea de a avea cuno~tinte cat mai clare ~i mai numeroase privind subiectii testati. metode pentru instructajul ~i dirijarea actiunii subiectilor in timpul cercetarii. Exista ~i factori aleatori. ce se exprima prin efectul stocurilor de cuno~tinte ~i competenta. 3.opinii ~i mentalitati politice sau religioase etc. Hazardul este implicat In orice domeniu ~i desigur ~i in eel al. M. Rezultatele obtinute In orice testare sunt limitate In timp In perioadele de cre~tere ~i dezvoltare ~i In cele de regresie (varstele imbatranirii). 4. fapt ce se poate realiza prin testele ~i fi~e1e individuale. metode de control a stimulatiei parazitare din timpul cercetarii. 2. . optiuni ~i idealuri. interese. Psychologie Experimentale (deuxieme partie. 3. fapt ce a reie~it. ~i in aceste cazuri se pot manifesta handicapuri culturale. Metode de frecventi'i ~i 4.I R. metode de inregistrare a modificarilor corporale indirecte. Metode ale timpului de reactie. 541.etodele de aiustare. iar la persoanele in varsta. S. 2. Dammaijos unele completari. PUF. acestea sunt mai implicate in studiile psihologice. 1. metode de selectare a persoanelor ce vor fi studiate. Metode de ajustare. Paris. legata de caracteristicile implicate in structura personalitatii celor aflati in cercetare. dosaruI Dsiholocic. de altfel. dupa un timp. ~i din paginile anterioare. 3. Dupa Robert S.rezultate10r unor testari. datorita starii mai precare a organismului ~i aparitiei obsesiei mortH. 4. Retestarile. In genere. sinuoase. atitudini. DosaruI Dsiholof!ic ~i subiectele lui mai importante au fost deja expuse rezumativ In capitolul anterior. in care se strang informatii cu privire laidentitatea subiectilor testati. cu descrierea altor testari (anterioare). tensionate. ~i metode principale in psihologia Woodworth I. p. Woodworth. legati de eauze subiective in rezultatele testarilor psihologice. 83 . exista experimentala: 1. Diferitele domenii ale psihologiei impun urmatoarea clasificare posibila: 1. numite si metodeale erorilor medii. Ca atare. metode de prezentare a stimulilor.

0 serie de strategii ~i tehnici cu grupuri paralelein afara laboratorului. 0 alta strategie ar fi aceea de a stabili metode diferentiale.Tot mai mult s-a dezvoltat. . ca modalitate ~i obiectivitate. cultura. dar mai ales din bateriile de teste.6. controlul scapa. Termenul de corelatie psihica . Ideea aceasta areca suport faptul ca psihicul este. 7. Exista 0 structura adaptativa activa ce provoaca structuri diferentiale operationale ale sistemului psihic. Prelucrarea matematica"'statistica a datele •. Metodele simulate sunt considerate superioare. senzatiile. ~i 0 incarcatura afectiva. de fapt. teste. Exista praguri ~i pentro aceste situatii. inteligenta ~i personalitate. varsta. . experienta de viata. in psihologia modema. pennit sa se analizeze structurile psihice implicate in constelatia psihica situationala provocata de testan. un sistem in care exista 0 corelatie de forma structuraIa specifica a caracteristicilor psihice cu nuante diferentiale la fiecare persoana. Cfu1dnu sunt foarte dilematice ~ipericuloase. evoca reprezentari din stocurile memoriei etc. implicat aetiv ~i permanent in adaptare. Acestea sunt cu atM mai predictive cu cat implica un numar mai mare de subiecti ~igrupuri de control. care intervin in procesele adaptative eu funetH de control a impulsurUor primare. pe de aha parte. metode de analiza ~i reanaliza a datelor rezultate din investigatie. in genere. metode de observare ~i notare a raspunsurilor date la studierea persoanei. controlul mediaza reactiile. Cotatiile din teste. perceptiile ori reprezentatiile au intotdeauna. Fieeare persoana are un prom temperamental. si un prom caracterolo£dc prin care se exprima sistemele de evaluari socializate disponibile. ~i experimente. Cfu1d starile psihice provocate sunt foarte dilematice sau periculoase. pe de 0 parte.Se pot face clasificari ale metodelor ~i in metode experimentale care au. de interes. interesul pentru metodele de corelatie.in orice situatie de stimulatie -'-se refera la faptul ca niciodata in fata unui stimul nu actioneaza o singura caracteristica psihica.psiholo~ice obtinute Executarea sistematica Prin operatii statistico-matematice se obtin raspunsuri (care sunt reactii) ce pun in evidenta asemauan ~i deosebiri intre raspunsuri pe 84 . in funqie de sex. in experimente.

in mod natural. EDP. legate de intrarea psihicului In etape noi. Primul fel este al structurii Iongitudinale propriu-zise. natural.intre ele. Aeestea pot fi interventii educative deosebite ~i interventii terapeutice . atentia centrandu-se pe constelatiile psihice diferite pe grupuri ~i persoane ~i pe caracteristicile noi ce· apar pe generatii. Totu$i.etnii. la muIte persoane . in loturi diferite. Bucure~ti. profesor la Universitatea din Cluj. Primele sunt cele de on?:anizare a testarii prinselectarea strategica a IQturilor. religioase. in aceste tipuri de sondaje psihice se opereaza eu loturi de acee~i varsta. se ~tiedi dadi se construiesc doua intreprinderi noi. pe deo parte. 1976.Psihologia generaJa". Ele apar. are mai rapida trecerea In productivitate evidenta§i inalta.Jn lucrarea coordonata de AI. $i intre subiectii din fiecare grup. implicate In experimentarea longitudinala. care opereaza eu sisteme de testare complexe pe acela$i lot.asortate la ceva ee se eonsidera important in cercetarea psihologidL In acest context. indiferent de ee fel ar fi aceasta.grupl1!ilesondate. Radu. • Cercetarile longitudinale mai pot fi efectuate pe persoane de aceea~i varsta. dar ~i 1. in ziIele noastre. Avem In atentie schimbarile psihiee. cu exact aceIa§i plan arhiteetural ~i de produejie. un interes· crescand penttu protezarile psihice intelectuale de dupa 35-40 ani. Structura longitudinala este de doua feluri. Printre altele. 1. lntl'eprinderea la eare eei angajati au mai muIte clase de §colarizare. am aminti (aoml ca exista. sub influenta transformarilor culturale. pe de aWi parte. de tehnicizare duala etc. 1 Printre primii care. aceste strategii de cercetari longitudinale sunt mai putin validante . la distanta de luni sau de ani. fapt ce poate sa confere testarii 0 structura longitudinala san transversaHi. 85 . • Structurile transversale ale cercetarilor psihologice fac studii pe loturi relativ omogene .~i pot fi implicate in programe de educatie $i terapeutice . Ro~ca . mai ales cele impuse de dezvoltarea efectelor RTS ~i a solicitarilor sociale cu oferte noi stimulative §i cuefecte de modifieare a structurilor adaptative pe generatii. au abordat probleme}e preIucrarii matematico-statistice in Romania a fost ALRo$ca. grupuri religioase. dar ~i· prin efeete de interventie. dar §i pe grupuri obi§nuite din zone cu culturi diferite. ee se distanteaza eu 2-5 ani. politice. pentru a surprinde diferentele. cu acela~i numar de angajati $i sistem de orgarnzare..! Sunt utile si semnificative 0 serie de operatii.

pe de 0 parte. Bernoulli.2. D. care au in vizor programul social global .doua intreprinderi simultan. Orientarea nomotetica manifesm preferintele califieate §i eonturate eu tendinte mai puternice.ca mai sus . I Prelucrarea statisticii reprezintii orientarea nomoteticii in prelucrarea rezultatelor testiirii. competentele consolidate ~i in formare. Georgescu. confortului adautarii etc. P. Complementarii orientarii nomotetice este orientarea ideoRraficii2. 1991. dar ~i materoaticieni romani: Gh.complexitatea factorilor de accelerare a programelor. Acesta va permite sa se controleze numiirul ~i ponderea diferita a unor tipuri de raspunsuri fata de altele ~i posibilitatea de a se calcula. dar :]1 distanta sau diferentierea valoridi. in cre~tere sau in scadere etc.pentru a se desemna caracteristicile psihice individuale implicate in raspunsurL Psihodiagnoza. Gauy. este 0 portretistica psihologica. 86 . se pot contura elaboran de caracteristici psihice mai puternice sau mai fragile. 2 Interpretarea aceasta a fost efectuata de G. E. A doua remarca interesanta este aceea ca daca se construiesc . complementare sau mai slabe din grupurile testate. Prin aceastii orientare. I Au contribuit la prelucrarea statistico-matematica ~iPascal. p. in Iucrarea sa Structura ~i dezvoltarea personalita{ii (tradusa in romana). Mihoc ~iO. ce pune in evidenta caracteristici psihice ale potentialului sistemului psihic. medie in grupuri. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor pune in evidenta asemanari ~i deosebiri intre raspunsuri. Cercetarile transversale sunt implicate in studii foarte complexe. Hazardul este imuortant in orice domeniu si desiID!r si in eel al comulectarii unui test. * * * Prima masura de prelucrare este aceea de inregistrare a raspunsurilor intf-un tabel. Galton. prin cuantifican ce aspira spre evaluari mai semnificative. prin care se efectueaza 0 prelucrare calitativa pe baza datelor statistico-matematice obtinute . dar cu (zona obi~nuita de locuinte) va deveni mai repede :]i mai profund productiva intreprinderea din zona industrializata. tonusul energetic al celor testati. IS. tendintele centrale (§i dominante) ale grupului. Aceasta informatie s-a structurat prin studii concomitente transpersonale.. Fischer. dar una Intr-o zona cu mai multe intreprinderi (indiferent dit de diferite) ~i alta rara intreprinderi. Allport. astfel obtinuta.

7. Uneori. prefigureaza curbe ale nonnelor de probabilitate a distributiei raspunsurilor. 7.7.6 . 8.8. pot exista 2 module care sa nu coincida unul cu altul ~i nici cu media. Alteori.5.7. iar N = numarul total de subiecti. Aceasta reprezinta potentialul specific al grupului pentru caracteristicile (sau structura) psihice. data ~i solicitata prin test. Calculatia matematica este doar suport pentru analiza psihologica.8.6 -X=7 CIs. Organizarea rezultatelor. valoarea mediei este egala eu valoarea modulului care este ~i valoarea formulei celei mai des intalnite in totalul raspunsurilor.aspiratiile. Din acestmotiv.4. 7. Reprezinta 0 valoare globala. 10.9.8. fie intr-o parte. in tabele. modulul~i mediana. atitudinile. loturile cu care se lucreaza au caracteristici numeroase semnificative ale valorilor centrale. nivelul de dezvoltare intelectuaUi ~i aspectele specifice ale personalitatiiJ . mai problematice sunt curbele cu doua cocoa~e).8. V-B .8. ~i se calculeaza dupa urmatoarea fOlIDUHi: Ma = -- LX N (pentru rezultatele negrupate). la c1asa a V-a B cifra ce reprezinta media (7) are eea mai mare freeventa ca perfonnanta in grup (6 cifre). in care LX = suma rezultatelor totale obtinute in grupul testat. 6. Media aritmetidi este cea mai folosita in statistica psihologica.8. In cazul consemnarii performantelor obtinute la un test aplicat in3 mici colective diferite.X = 7 CIs. V-A. 7.6. analiza de caz a devenito metoda deosebit de importanta. se poate obtine urmatoarea compozitie de notatii a rezultatelor: CIs.6. 6. Acestea nu sunt perfect simultane. Media aritmetica pune in evidenta sumarea cazurilor individuale intr-o valoare noua. 7 . Modulul (Mo) este punctul de maxima saturatie a raspunsurilor.7. 87 .5.7. Urrneaza masuratea tendintelor centrale ~i apoi a dispersiei. La clasa VI-B cifra mediei aparede 3 ori. ci au diferente. In schimb.8. In primul rand la subieqii din clasa a V-a C lipse~te cu totul din seria performantelor valoarea mediei la subiecte. fie in alta (spre rezultate mai elevate sau mai slabe.6.X = 7 In tabelul expus. ca rezultat al grupului. V-C . Tendintele centrale se exprima prin media aritmetica. apar cateva aspecte.9. Oricum. Aceasta constituie obiectivul principal at psihologului.

se aduna. valoarea ei este data de valoarea termenului central (n + 1). Se calculeaza pe searna seriilor ordonate de date: Md=N-l 2 Exista cazuri in care mediana este mai reprezentativa decat media.~i rara raspunsuri foarte slabe. fapt ce ar putea sa faca sa ca~tige acest al doilea grup in competitia abaterii. S-a conturat necesitatea de masurari mai fine a variatiilor (dispersiei). dar grupul a1 doilea are mai multe raspunsuri de valoare . eateva exemple. deci. In ceea ce prive~te devialia standard G. nici un 7 (nota a mediei). Mai folosite sunt calculele deviatiei medii (Md). Se poate intampla ca un grup sa aiba rezultate mai bune (1l0-130). In grupa C.mai sIabe la cele maibune. In grupa clasei a 88 . adica se aduna deviatiile ~i se impart la o la dale negrupate. Este 0 valoare de serle. are IDe un proees asemanator. aWi ealeulatie importanta este a deviatiilor. Pentru deviatia medie. Oscilatiile sunt intre notele 5 :?i 10. numiirul de subiecp.dispersia afost mai mica decat la a1 doilea grup. dispersia simpHi este relativ mare. cand seria are numar impar. 7 ~i 8. iar a1t grup sa aiba rezultate mai mici. mai mnIte dedit clasele a V -a A ~i C. Ca ~itare. sunt cele mai marl oscilatii ~i lipse~te nota mediei. care se condenseaza Intr-un tabe1 prin care se calculeaza quartilele raspunsurilor. media aritmetica este mai putin precisa. Calcuhd eel mal necomnlicat al disuersiei este eel numit al amplitudinii. una de 5. patru de 6. a deviatiei standard (G).'1de0 nota de 4. Dam. notele oscileaza doar Intre cifrele 6. In grupa B. una de 9 ~i una de 10. din tabelul al doilea. Formula esle G = ~ mai jos. toate rezultatele deviatiei de la medic ~i apoi se impart la numarul subiectelor. Este 0 valoare de rang. 2 note de 8. Aceasta se calculeaza. sdizllildu-se rezultatul eel mai slab (mic) din eel mai mare. ceea ce inseamna ca este 0 clasa omogena. Clasa a V-a C cuprL.Mediana (Md) este valoarea ce se gase~te la mijlocul unei statistici. se acorda conventional ca valoare a medianei. La primul grup. Se calculeaza pe seama seriilor ordonate de date. Se obtine media abaterilor de la medie X. amulitudinea cuprinde extinderea tiuurilor de rasDunsun de la cell\. dispersia sa fie mtre 85-135. Cand numarul seriei este par (2n).

. un factor general G (modelul prognostic). apoi se aduna suma patratelor. E..-". 't.. Acesta a evidentiat. statistice psihoiogicel se ocupa tot mai multi Deviatia standard se calculeaza pe p~i. al do ilea = 50%. in care se convertesc alte note. Al treilea model a Tamas multilateral sau oligarhic. 1 89 . III. intercentilic. 't se obtine prin impaqirea valorilor .Q . = =4 Notele standard. Interesul pentru analiza factoriala a fost obiectivat prin studiile lill C. se calculeaza media. Q3 -QI = intervalul 2 u 3u QI 4. Caracteristici Se mai numesc ~i note reduse (sau note sigma). 't :::::68%din cazuri. De 0 parte ~i de cealalta se afla q2 II. Astfel. care are o medie mai mare.. Q = acela~i lucru in grade diferite de preCIZle. Alp factoriali~ti au ignorat factorul G.F. se afla sub medie la 0 clasa paralela. al treilea = 75%. ill favoarea factorilor de grup $i ai factorilor specifici. Acest fapt ~i altele au dus la introducerea de coeflcienti de dezvoltare. Servesc drept unitati comune. .+".V-a A. Q = Q3 . eu 0 nota deasupra mediei dintr-o clasa. Se ridica la patrat fiecare valoare a coloanei abaterii de la medie. inteligenta. . Spearman (18631945).. Q3 A. Primul q = 25%. DM:::::57%.e mai putin fin. DM. La inceput. LNd 2 ' Varianta (S2) se calculeaza dupa formula S = 100 + r Ma Deviatia Quartila este 0 masura ce se define~te ca valoarea cu care se exprima abaterile de la mediana.QI . pledand pentru prezen!a de saturatie de criterii. dar ~i la problemele notelor standard.~)x-n)2 N sau 't = F. ill structura psihicului.area N. deci. respectand semnele . astfel: r. S2. Sunt situatii cand un elev.d2 ~ la valp. apoi deviatia pentru fiecare individ. creativitate etc. evidentiind distributia rezultatelor in jurul punctului central. oscilatiile sunt intre notele 5 ~i 9. Au urmatoarele proprietati: A. De problemele psihologi. curbe mult mai apropiate ~i nu distantate foarte mult de medie.

14 R=-' . ce se incoloneaza de la 1-9 eu 0 medie de 5 §i 0 deviatie standard de 2.:: nota originala bruta. 't = deviatia standard originala. Se folose~te cand numilrul subiectilor e mic. X ::. dupa formula Z = --- x-x 't .B. Idem B.K) sau T = K + R 't - 10 - • N. Orice nota poate fi convertita Intr-o nota standard. X = media originala. 't = deviatia standard originala.0" spre stanga §i marirea scalei spre a se alinia valorile zecimale. X = nota brutil. 't Nota Hull (Hun Scores) H = 50+-·X-X 't 14 sau (H .. X = media originaHL 90 . astfel. X = media original a.X .metoda cea mai simpla.(X . sunt reprezentative. din distributia totala a rezultatelor pentru un e§antion. Se obtine.. corelatii intre raspunsurile la diferite teste. prin mutareape curba a punetului ..Z" ea metoda de comparare §i convertire a notelor din teste: • Se acorda note la elevii testati. C. dar In raport cu variabilitatea. Permite sa se evidentieze in ce masura performanta la un test e legatil de performanta la alt test. R). Exprima pozitia subiectului rntr-o dispozitie data. Se obtine din notele brute. Nota ~. R = 10 . T = nota originala standard. • Aceste note eondenseaza caracteristicile psihice diverse §i se numesc note standard. In ce masura raspund coreet subiectii la un al doilea test. dadi sunt cunoscute media ~i 'to Metodele: metoda aranjarii In ordine de rang . Procentele de cazuri. dar ~i cea mai putin precisa. Nota ••T": se elimina semnele negative.K = constanta = (50 .Rx). "scala T": T = X+. in raport cu media (X ). 't K = 50· X· R. • • Nota "Z" exprima §i deviatia de la medie. X = nota bruta. Sdirile stamine (Standard Nine Point Scale) Scorurile brute se convertesc in rezultate. dupa ce au raspuns corect la unul ~i Ince masura existil sau nu .

Intr-un grup format din N persoane. iar n = numarul perechilor de eazuri coincidente. Acest din urma caz a fost utilizat ca punct de plecare in analiza factoriaIa. c) in stabilirea masurii in care exista 0 saturatie eu acelea§i criterii in teste aparent diferite sau aparent asemanatoare. (De la 0 . Binet. alegeri n·p reciproce. d2 = diferenta de rang a aceluia~i subiect in doua probe la patrat. Indicele de coeziune al grupului: leg = 2Rg . alegeri unilateraIe. Acesta are urmatoarea formula: r· a ·1- 6Ld2 2 in care L = suma diferentelor fata de medie ridicata la n(n -1) . Stem a introdus VM intr~o re1afie mai larga. iar de la 0 la -1 sunt negative sau slabe sau lipsesc. n = numarul de subiecte sau observatii. b) in stabilirea unor tipuri de fidelitate.I. Q. un timp. n = ill.---l Varsta mintaHi si coeficientul de inteli1. corelatiiIe sunt pozitive. daea sunt dezvoItati normal ~i testuI se da la un oareeare timp dupa primul. patrat. elaborand Q. 1. 91 . varsta rnintala a fost folosita. compuse din structuri psihice prezente concomitent intr-o situatie.+ 1. iar cifra 6 reprezinta 0 constanta. R = ill. Despre calcularca corelatiilor Calcularea corelatiilor este necesara in mai muIte situatii: a) in efectuarea validitiitii testelor. ambele pe luni. • V. • Grupurile eu subieete inegale vor rezolva testele corespunzatoare varstei lor mintale. . iar VR = varsta reala sau cronologica. • Subieefii de aeeasta varsta rezolva un grup de teste. = VM(luni) VR(1uni) ·100. 1 este coeficientul extern principal. g = 1- p. Mai frecvent folosit este coeficientul de corelatie de rang (Spearman). ~i in filosofie. in caIeularea corelatiilor se pun in evidenta constelatiile psihice. in care VM = varsta mentala.!entii • Inifiata de A. p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul.

e EXDansiunea pozitiva (E ttil echivaleaza cu dorinta unui subiect dat (P) de a se asocia cu a1tii intr-o colectivitate de N persoane. permitiind sa se construiasca modul psihologic probabilist al analizei functionale in care se pun in evidenta factorii ~i dependentele intre ace~tia. ca material de prelucrare. eu I. lncare L = suma subiectilor care L n-l aleg. in care yom avea: r= LXY L~CX2)·Cy2) in care LCX2) ~i LCI) reprezinta abaterile de la medie a celor doua serHde rezultate ce se coreleaza. interrelapile. Metodele de corelatie au pus in evidenta evolutia capacitatilor psihice functionale considerate ca omogene. Cateva forme de prelucrare a socio2:ramelor Sociabilitatea se refera la statutul social. gradullor de stabilitate §i numarullor. gradul lor convertit in diferite tipuri de alegeri de preferinte ce se manifestA intre membrii grupurilor. psihologul are in atentie extragerea. • Expansiunea 2:rupului se poate determina eu urmatoarea relatie: E _ Totalul de alegeri pe care Ie face grupul (g) - N 92 . Indicele ce masoara statutul social se exprima astfel: subiecte care aleg pe p Iss = . dar ~i caracteristicile de baza ale eterogenitatii functionale. Aceasta se stabi1e~te prin unnatoarea formula: E (+) = Nr de alegeri pe care Ie face p N -1 E'xpansmnea . Calculele sociometrice au la baza teste sociometrice in care intereseaza.. a caracteristicilor de sociabilitate a subiectului singular.Se mai poate calcula corelatia produs-moment ~i prin metoda Bravais-Pearson. In timp ce sociologul are in atentie aceste valori referitoare la grupul mic sau colectivitatile mari $i operari comparate. cu privire la grupuri. la subiectele de integrare sociala ce-l caracterizeaza. la expansivitatea pozitiva a unui subiect dat. iar p = subiectul in cauza. Iss= indicele de statut social. ~ pozltlva se noteaza. StaturJl social poate fi pozitiv sau negativ. din sociograma grupului. uneori. n = numarul total de subiecti asupra carora s-a aplicat testul.

Coeficientul de asociatie sau de coeziune a grupului se pune in evidenta prin relatia: C = a ~I~ N(N-l)2 n'p _pe_re_c_hi Indicele de coeziuneal lcg= 2Rg ~rupului: R= nr. Acesta se identifica prin urmatoarea relatie: a1 + I cr = ----. pe primul plan au mceput sa treaca metodologiile implicate in test. evidentiind raportul dintre numarul de relatii reciproce ~i numarul maxim posibil de astfel de relatii. CaIititile metrolocice ale testelor 93 . intr-un grup format din N persoane. g= 1. p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul. obs.• Indicele de inte~rare sociala (Iss) exprima grupul de integrare sociala. alegeri reciproce.) ~i In disponibilitatile subiectului. dar ~i activitatea de interpretare de rezultate din punct de vedere sociologic ~i psihologic angajeaza un efort de munca foarte mare . Iss = 2N(N -1) d -100 in care Iss= indicele de integrare sociala. K = numaruI alegerilor. x = alegerea careia ii corespunde 0 respingere in a doua sociograma. dar ~i aceia ce palpita in conditionarea situationala a aplicatiei (ziua. Prezinta importanta ~i indicele de constientizare a alegerilor. ca activitatea statistica matematica. sens care exprima reciprocitatea. egen e 1 entice A d·· In d oua soclOgrame ce . r1 + 2x 2NNK 100 In care aj = a1·1 'd . Reies ~i alte aspecte. Reiese din cele de mai sus ~i din intregul capitol. d = numarul de relatii reciproce. ora. n = numar alegeri unilaterale. Dublarea numarului are ca scop traducerea In unitati simple a relatiilor dubIe. prevad acelea~i criterii. Dintre acestea.in incercarea de a subtiliza valoarea rezultatelor obtinute. N = numarul membrilor grupului. N = numarul subiectilor din grup. deoarece orice aplicare m ele pune in evidenta rezultate incarcate de situatii implicate in teste. rj = respingerile identice din 2 sociograme. ca ~i fondu! de tram psihice ale subiectului. mult discutate de asociatiile intemationale ale psihologilor.p.

N6i ne-am referit la aplicarea testelor pana acum pentru ca efectuareatestelor este 0 activitate efectuata. 1. Prin validare. Validitatea constructiva se refera la c1aritatea ~i masurarea strategiilor inc1use ill test ~i are In atentie gradul In care testul cuprinde 0 strategie satisfiicatoare de investigatie a criteriului (a dimensiunii sau caracteristicilor psihici) In situatiile de viata. intens. Ca sa fie valabil. Validitatea concurenta se refera la cerinta de a se valida doar itemii ~i acele teste care soudeaza. Trei sunt mai importante ~i anume: validitatea. considerate ca fiind incluse In test. un proces complex ~i Iucarcat de reguli. testul I~i contureaza caracteristicile de instrument diagnostic. din utilizarea de itemi ce sau dovedit diagnostici ~i predictivi. Pentru aceasta activitate. 94 . acesta va trebui sa corespunda unor aspecte ce poarm denumirea de calitati metrologice ale testelor.care (continese poate efeetua (care sunt saturate cu criterii dintre folosibil. mai ales de cercetatori. la teste. mai lutfii. uneori. Validitatea vredictiva se degaja. Se mai nume~te ~i validitate functionala. Valiftitatea acele~i criterii de testare. la persoanele ce au dep~it anii de ~colaritate. Aceasta forma de validitate presupune 0 lndelungata experienta ill timp ~i 0 rezistenta mare la deteriorarea criteriilor implicate In itemii testului nou ~ivechi de comparatie. de asemenea. pentru copii ~i tineri ~iprin randamentul profesional al testului la adulti.Elaborarea testelor este. fidelitatea ~i sensibilitatea. validitatea concurat~ vredictiva ~ivaliditatea constructiva. criteriul considerat. Validitatea unui test sau a unei baterii exprima testarea testului lnsu~i ~i are ill atentie stabilitatea concordantei dintre uotele sau evaluarea ce se obtine prin test ~i notele ce se dau acelo~i subiecti ill situatii de viata prin stabilirea concordantelorca acelea din test). Validarea la testele de inteligenta se poate face ~i prin corelarea randamentului ~colar cu randamentul profesional. Validitatea de continut se refera la eerinta de necontaminare a continutului (sau eriteriului testului) eu alte criterii deeat aeele ce se testeaza ~i se compara eu activitatile practice sau cu alte teste considerate valide pentru un anumit criteriu. organizarea proiectului de test ~i elaborarea itemilor saturate ill criteriile (caracteristicile psihice) pe care se axa textul. S-au conturat 4 feluri de validitate: validitatea de continut. prezinta importanta.

alta modalitate de estimare a finalitatii se face prin probarea. 1928 ~i 13. pe aeela$i lot dupa un timp (metoda test-retest). de teste echivalente (variante de acela~i continut). testul este de mare ~i fina sensibilitate. se refera la calitatea acestora de a diagnostiea in mod stabil aceea~i insu$ire (sau aeele~i insu$iri) psihica. o aWi caracteristica metrologica a teste10r este fideHtatea. exprima constante testelor de a diagnostica acelea$i criterii conferind testului consolidarea valorii de cunoa$tere. c. daea este mica. In orice caz. se treee la aplicarea lor pe un nurnar cat mai mare de subiecti $i dupa prelucrarea materialelor (rezultatelor obtinute) se face etalonarea acestora (tot de catre speciali$ti). Fidelitatea prin partaiare Ill. in b. C. Acesta este sensibilIa modificarlle persoanei care aplica testul sau la modificarile intervalelor de aplieare. Ca atare. testul nu prea poate face departajari Claparede aimportanta pentru ob~testare. Cfuld toti subiectii au eam acelea~i rezultate. ca masura metrologiea a testelor. Prin aplicarea aeeluia~i test. Be calculeaza coeficientii de corelatie la cele 2 aplicarl.Validitatea predictiva a teste10r (discutata de H. Unele din aceste cerinte de insu~iri sunt discutabile. altele imposibil de realizat. Aceasta este fidelitatea de 0 este a treia metoda de probare a fidelitatii. 95 . eorelatia dintre ce1e doua aplicari poarta denumirea de coeficient de stabilitate. testul nu are sensibilitate. Yangier ~i de D. Sensibilitatea este capacitatea testului de a diferentia. Sensibilitatea unui test poate fi mica sau mare. parale1. Testele pentru perioadele de varsta de dezvoltare au sensibilitate doar pentru varstele care au fost elaborate. II. Se calculeaza corelatiile dintre cele doua jumatati ale testului. Daca este mare. Weinberg in L'annee Psychologique 28. importante metrologice E. satisfacator. 8. echivalenta. de cele mai multe ori partajarea (in doua) se face prin separarea itemilor eu sot de eei rara sot in compararea rezultatelor. pe 0 eurba mai semnalat ~i alte calitati ale testelor (18 categoriipentru testele de aptitudini). este mai mare pentm caracteristicile psihice mai stabile ~i bazele (cele de temperament) ~i mai simple. subiectii investigati. Fidelitatea. Spearman (1904) a pus in evidenta 3 modalitati de estimare a fidelitatii. Dupa procesul de conferire de calitate metrologica a testelor. 1931) este mai complexa. Deoarece testele au itemi cu structura erescanda a dificultatilor.

legate de corelatii.in aceIa~itimp. Teste de dezvoltare ~i. Testul Rorschach sau Testul Luscher se folosesc de cate doua ori. b. exista: a. se evalueaza in functie de rezultate ~irecomandari. d. Se efectueaza chiar testarea prin computere. Exista ~i 0 tendinta ca testele sa devina un fel de experlmente naturale. insa. combinatii ~i tot felul de evaluari prin computere. de cre~tere a cuno~tintelor implicate in adaptarea totaIa. f. Acest proces trebuie integrat decodificare nu este procesul eel mai u~or din ceea ce trebuie sa faca psihologuL 1. Testele de personalitate. se obtin instrumente utile in operatiile de evaluare ~i in d~analiza psihologica. implicarea lor in categorii. testele se perfectioneaza ~i se combina in batem. Testele de creativitate. e. Testele de sociabilitate. pe viitor. in care activitatea de Intr-o activitate mai larga anali~ cantitativa. Chiar ~i deciziile. Testele au tendinta de a se repeta ~i sub forme mai concise. privind implicatiile psihologuIui. Testele de aptitudini. Prin calcule statistice matematice. Pe de alta parte. S-au ~i perfectionat. c. a patrons computerul in mai toate cabinetele psihologice. 3. 96 . Din acest punct de vedere. 2.In ultimii 10-12 ani. dar ~iprograme de calculatie tot mai sofisticate. TesteIe de inteligenta ~iinvatare (de progres educativ). A~a. de pilda. Cea mai importanta este. Testele s-au dezvoltat foarte mult.

PARTEA a III .a CATEGORll MAl 1MPORTANTE $1 DE LARGA FOLOS1RE A TESTELOR / .

Mai ales la varstele mid. radio. pe de alta parte. care favorizeaza constituirea de deprinderi. In procesul conditionarii (prin R.. adaptative. In acest context. din care motiv cerintele de a controla procesul dezvoltarii a devenit I RC = reflex condi!ionat. T. interese. luminat electric. a testelor de desen. satisfactii pe seama dobandirii lor. aragaz.)! se implica numeroase evenimente ce intaresc conditionarile. mai ales cele utile. Scalele longitudinale De muIta vreme.C. pe de 0 parte prin cuno$tintele ~colare $i. care au 0 dezvoltare legata de adaptare. care are 0 foarte mare raspandire. TESTELE PENTRU VARSTELE MICI BABY-TEST Avand in atentie caracteristicile cre~terii ~i dezvoltarii. procesul de dezvoltare prezinta mare interes. s-a constituit remarea privind faptul ca particularita!ile psihice evolueaza mereu sub incidenta unor feed-back-uri de precipitare $1 a unora de stabilitate. ma$ini de spalat.). a testelor de cuno$tinte. prin care se proiecteaza caracteristici multiple ale dezvoltarii psihomotorii. abilitati. aceste categorii de teste au evoluat in trei directii: a scalelor longitudinale simple ~i mai complexe...S.CAPITOLUL VI TESTELE DE DEZVOLTARE. 99 . dilat8. telefon etc.T.V.. dar $i a presiunii $i provocarii generate de R. mai ales de cre$tere corporala. care surprind p~ii ce au lac (de progres) in disponibilitatile psihice de la 0 testare la aha. au inceput sa capete tot mai mare credit testele 10ngitudinale."'1d procesele de invatare $i stocarile de cuno~tinte tot mai Ilumeroase.. in special pentru parinti. prin tehnologiile implicate in mod curent in viata de fiecare zi (ma$ini.

Pentru aceste ealcule. ~i mal tarziu ceJe ale Iui Burt Joc 0 conf(:riIl~internationaHi la Paris in @ceasta problema. . cre~tere staturaIa ~i ponderala. de pe la inceputul secolului XX.ane. apoi. indusiv pe planul psihologic. se inmul!e~te numarul lumlor de la na§tere eu 2 ~i se adauga lungimea de la na~tere a copilului. mai ales. §i se adauga lungimea corporaHi de la na~tere. Pentru varste1e de 7-12 luni. cre~terea normala in lungime ~i greutate. A awt (Neuman. 2 In ultima vreme. care semnaleaza fapml ea. metoda JongitudLl1ala a im:eput sa fie loJositli mai frecvent pe etc. dar ~i mai inegala privind diferitele I Dupa 1825. care se raporteaza la tabelele de dezvoltare disponibile ~i efectuate pentru populatie de c~itrespeciali$ti.o necesitate chiar ~i in familie. varste! de 1 an. se calculeaza u~or.5~ pentru varstele de 1-6 luni.eJ are mai intensa dezvoltare. care determina ~i provoaca aparitia indicilor sexuali secundari ~i. primari. tot mai num~:ro~j cOl1sidera ca $1 aezvc!mea in!elj.olt. se face unnatorul calcul: se inmulte~te numfuullunilor de la na~tere eu 600 ~i se adauga greutatea de la nU$tere. In genere. ~i dezvoltarea cea mai intensa dezv. eu cat copilul este mai mic cu atilt dezvoltarea sa pe toate planurile este intensa3. Acestea sunt teste de antropometrie. 1 Multi parinti se instruiesc ell privire la regume folosirii testelor legate. cre~terea dentitiei (intiii de lapte. Pentru perioada dintre 7-12 luni. Or:esterem statur1iill! (in inaltime) ~i ~ilnder21la normadii este un indiciu general pentru 0 dezvoltare buna (norrnala). ulth'"l1aweme. de cre~terea §i dezvoltarea fizica a greut:::lte) copiilor. exista tabele de referinte eu functii de contro1.ge:nt.1837). au considerat. psihologii cu profil ~i anatomi~ti.2 in genere. Aceasm optica a dat scalelor longitudinale 0 importanta de control al cre~teriL EXlsta 0 regula In aceasta problenla. Cea mai intensa cre$tere are loc ill prJ1Ilul an de viat~L Pentru controlul cresterii Donderale (in greutate). tot mai numl~rci~i considera di. intre 1 $i 6 lurri. apo! cea defimtiva) ~i implicit a proportiilor corporale ~i implicatia modificarilor hormonale. Pentr\! cre$terea staturali se calculeaza numarul lunilor de Ia na'?tere ~i se inmultesc eu 2. varstei de 1 an. calculul este relativ asemanator numai ca se J'nmulte~te numarullunilor de la na~tere eu 500 §i se adauga greutatea de la na:jtere. Acestea se folosesc tot mai muk Cele doua aspecte ale cre§terii se stabilesc prin masuratori brute. ca repere in dezvoltarea stadiaHl. in copilaria timpurie. Freeman ~i Holzinger .

Gesell (1880-1961). folosite in cazul copiilor mici. psiholog american 1. Multi alti autori (earn in aeela~i timp $1 ulterior) au preluat ~i folosit aceste dimensiuni de comporta. Scalele longitudinale mai complexe se refera la numeroase caracteristici ale dezvoltarii. se inseriu intr-un cadru mai larg. R. in genere. A. a aldituit 0 mini baterie eu 0 caracteristica mai pregnant experimental a prin folosirea filmului. a avut eolaborator mai ales pe A.'11entn sealele longitudinale pe care Ie-au aleatuit. 4. creand. apoi le-a distantat treptat.. mai tarziu.structuri psihice funqionale. Printre acestea. iar in a doua etapa pe F. implicat in caracteristicile dezvolHirii vfu-stelor umane. Testele de acest gen. De fapt. mai nesigura ~i eu oscilatii care. comportamentullingvistic. apropiate. Thompson.Ilg. dupa unii autori). Gesell a fast printre pri. i Comoortamentul motor a fost psihodiagnosticat de Gesell eu privire la eontrolul postural ~1dezvoltarea lui: loeomo!ia (rnersul ~i evolulia lui). e yorba de testarea fortei musculare ~i a evolutiei ei. eu retesHiri. comportamentul de adaptare. 101 . In prima etapa. 3. acestea sunt cele mai importante compOliamente testabile la varstele mid ~i cele mai angajate in procese de dezvoltare. comportamentul social. A avut in atentie 4 feluri de conduite sau comportamente: 1. Bateria aeestuia a cuprins 0 serie de teste simple privind copii mai miei de 3 ani. Gesell a lucrat la Universitatea din Yale ~i a fost printre primii psihologi care a folosit filmarea in eercetare psihologica (carn 110 kIn de filme. a luerat eu un program lunar dens. ~i ea atare predietia este mai probabila. au fost elaborate simplist. 0 intoarcere dominanta spre copilul concreto Totodata. comportamentul motor. 2. Chaille (1887). A strans cateva sute de metri de fiL'11area cepiiler. dar ~i controlul ~i implieatia milinilor in folosirea curenta a obiectelor. a altor probleme de sanatate. Tot in aeeasta eategorie se indud 0 serie de teste psihologice. Pentru primul an. insa. astfel..'11iipsiholegi care a felesit filmarea. In lucrarea Developmental Diagnosis (1925). a dat 0 mai mare consistenta teste lor longitudinale. a caracteristicilor de lateralitate (dreptaci-stangaci) ~i. sa ~cupat de eopii de la 6 la 10 ani. mai intal de catre S. 1 A. Gesell a expus aspecte importante ale cercetarii copiilor de la 4 la 60 de saptamilni ~i. folosind tot valori brute.

altele mai putin. din ce in ce mai aeeentuata. a silabelor ~i a vocalizarii au functii simbolizante aproape similare ~i devin structuri fOlmative pentru limbaj. Totodata. J. $i in studiile lui A. in manipularea primara a obiectelor. la conturarea pronuntiei lingvistice de apartenenta. Piaget a adancit problemele dezvoltiirii inteligentei ~i a patrons in problemele dezvoltarii irrteligentei ~i in problemele dezvoltarii morale in copHarie. Optica longitudinala a constituit baza de dezvoltare a psihologiei copilului in prima jumatate a secolului al XX-lea. ~i apoi in folosirea lor eurentii ~i in disponibilitatile ce se constituie treptat. de evacuare ~i apoi in exprimarea politetei conduitei civilizate). Gesell~ s-a pus in evidenta faptul ca structurile psihice nu se dezvolta toate deodata ~i in acel~i ritm. ~i Karl Gross a studiat problemele jocului §i marea importanta a acestui fel de activitate in formarea conduitelor "eu oglinzi refleetate din interior". Stem. provocate experimental. . lnteresul Iui Gesell s-a centrat pe eapacitatea copilului de a gasi solutii pentru probleme practice simple (inteligenta). ca replica la viata exterioara §i la conturarea identitatii. Conduitele sociale s-au referit la felul ~i rapiditatea copilului de a asimila stilin folosirea obiectelor~ mai ales a eelor de neeesitate (din situatii de alimentare independenta. lmpreunii eu au ao<ml:at problema Incarcata de l. H.ntlerogaltH a testa. au fost tot mai preocupati de aceste noi domenii ale psihologiei.. contribuind. Fiecare perioada de dezvoltare are unele caracteristici psihice care se dezvolta mai mult. l!anl!uritul mud 0 prima forma universaia comunicare. Binet. atras de problemele invatih"ii de conduite. dar ~i de problemele foarte complexe ale dezvoltarii afectivitatii. $i H. Aceasm problema a facut sa se deschida portite pentru cercetarea rolului vietii interioare psihice. s-a conturat ideea ca toti copiii din lume de ganguresc la· fel. $i pronuntarea lalatiunii. Pe seama acestei cercetari $i a altora similare. Intre timp. Pieron. Pe acestea Ie-a studiat atent ~i le-a considerat de prim plan in dezvoltarea personalitatii copilului.. lalatiunea ~i inteJegerea cuvintelor~ apoi comuniearea ~i reproducerile verbale. Gesell~ care a indexat ~i diagnosticat ganguritul. prin imitatie. De altfel. Conduita adaotativa a fost sondata de Gesell in diferite manifestiiri in care se implidi coordonarea oehilor eu mana. dar ~i W.Comportamentul §au conduita verbaHi a fost in atentia cercetarilor iui A.i in ale vietH. WaHon a studiat intens psihicul copilului. cercetiirile concrete prin teste au alirnentat dezvoltarea "Psihologiei diferentiale". iar in a doua jumatate a contribuit la constituirea psihologiei varstelor.

in Cu!egere de probJeme de psihologie vol. de asemenea. ] Ursula ~chiopu. Institutul de Igiena a semnaIat. ~i 187 studenti. 0 serie de rezultate interesante in aceasta problema. Baremuri antropometrice ~colare sunt multe. Pavlov. ~i scale longitudinale care se refera la parametrii psihici. Reglementarea respiratiei duce la recuperari ale tulburarilor de limbaj respective. Am vrea sa subliniem. evidenta earn la 10 ani. Baremele prezentate de I. Baremele. Au fost meute studii longitudinale ~i in Anglia (la Oxford in 1955). Barbel Luhelder. a introdus dimensiunea longitudinala temporala experimentele sale. 1954. P. M. datonta diferentelor de alimentatie. Nestor a expus. Nonconeordantele dintre rezultatele eelor doua testari au atras atentia asupra factorilor de interventie eu funetii formative. scalelor longitudinale s-au modificat de 4 ori in ultimele 2 decenii ~i jumatate. igiena ~i datorita cre~terii antrenamentului sportiv. studiile de acest fel au pus In evident a 0 cre~tere a Ina1timii tineretului. aceste fenomene. 2 P. eu aceasta ocazie. II.Unele teste longitudinale masoara. atragand atentia asupra importantei acesteia. coeficientul vital ~i capacitatea respiratorie. Alice Szerminske etc. Ed Masson & Cie. 1961. In genere. Academiei Romane. Nestor au cuprins masuratori mcute pe 14 633 e1evi eu vfusta intre 6-17 ani. din 1921. despre uneie particularitiifi ale rejlexelor catenare la capilul sugar. M. insa. la Paris. in Franta la centrul CIE (Centre International de rEmant) ~i s-a tinut chiar ~i o comerinti1 international a. Exista. Ane Grudi Skard. 1. prin metoda Iongitudinala. asupra a 1 000 de copii din California. ca cercetarile experimentale efectuate In psihologia aplicata aduc mereu aporturi definitiilof capitale ale psihologiei. Aceasta din urma este foarte importanta. precum rnediul ~i educatia. Ed. Problema studiului a fost ill atentia unor psihologi foarte cunoscuti. retestati peste 20 de ani de catre Thorndike E. Murphy. 1. 103 . inclusiv la gemeni ~i tripletLl Intr-un istoric al cercetarilor pe copli mid. in cazuri de 10gopedie u~oara care de multe on sunt intretinute de 0 respiratie defectuoasa. Felkner (ped) Croissance du developpement de l'enfant normal Paris. eu echipe de cercetatori din Londra. Au fost studiate ~i reflexele conditionate culturale la copii mici. ca Berkeley. in 1958. I. la eare neam mai referit. printre altele. mai ales. trebuie sa semnalam studiile Iui Terman. prin metoda clinica utilizata in elaborarea RC (refiexelor conditionate).2 De altfe1.

In easetele goale se solicita reproducerea desenelor date ca model. dar mai ales In cele ale lui A. in functie de dezvoltarea capacitatilor dedesenare.sului de Psihologie. In ultimii 15 ani. din punctul de vedere al corectitudinii desenarii. In 3 din 6 casete. Piaget sau H. 10. Methodological and theoretical issues in Modal Growth to Enfance 2. se aplidi acelea~i chestionare sau tipuri de teste pe acee~i populatie in perioade diferite. Kateskova2 ~i D. adica. vol. In 1966. studiullongitudinal nu a depa~it diferentele ce-l caracterizeaza. de 6 ani). Kagan I. In celeale lui J. Materialele Congn. Dackar ~i Kempole. Kateskova J. Aceste tipuri de studii exprima 0 model are sistematica a dezvoltarii In conditii de mediu ce evolueaza.. adica preocupari supuse ideii de scale longitudinale. Desenele se campara. Materialele Congresului de Psiliologie. fete ~i baiet! (sa spunem. J. surprinse din primele cercetari longitudinale. Totu~i. Moscova. different longitudinal sample. al XVIII-lea Congres International de Psihologie de la Moscova. simpozionul 29. The result aflongitudinal investigation on child development. Stock. Testul longitudinal presupune aplicarea acestui test 10.holm. a avut in atentie probiemele legate de studiul longitudinal inclusiv. fiind expresia demersului de studii de urmarire.1 timpului de lucru ~i al gre~eli1or. la un grup de copii de aceea~i varsta. 1967. Si G. interval de 0 jumatate de an sau la intervale de 3 lUlli. 0. s-au prezentat 30 de comunicari. 1966. R Hindley Some method. H. 29. Moscova. Prin testuI longitudinal. In lucrarile lui Wilhelm ~i Clara Stern. in desen. care vor avea rezultate diferite la test.Paris. A ten years longitudinal study of students interested in thing versus those interested in peoples. 1966.ri de acest fel. se pun in evidenta progresele. Mentionam dintre acestea studiile lui J. J 2 104 . E yorba de testul celor 21 de figuri. capEi studiati. Proieetele elaborate la aceasta conferinta au fost suplimentate eu cercetarile intreprinse la Louisville. and tendences in the compression of date form. Bmxelles. Testul are. Walton. Vezi ~i studiul prezentat la acela~i congres de C. Linguet a facut astfel de studii de analiza a dezvoltarii capacim-tilor de desen ale copiilor. Piaget a avut In atentie dezvoltarea inteligentei copiilor. La simpozion. A. S-a ajuns la stabilirea unor principii comune de lucm. 0 serie de desene. Gesell. exista preocups. 3 Campbell D. Campbell3. Acest test se poate da ~i transversal. Kagan J. eu mult mai mare finete dedit in teste Ie transversale.

mai mu1t 0 metodologie. S-au solicitat. Zazzo a reluat problemele tehnologice. R. aceasta metoda este mai putin faeila in utilizare. Tehnica transversala este mult mai faeila. pomind de la deverbalizarea modelelor de studiu longitudinal. pe trei paglm separate. 105 . se dau progresele longitudinale ale realizarii testului (care este ~i un test proiectiv de desen).00 c:. al unei fete. R. iar al tr~iiea. al propriei persoane. Pentru Testul Goodenough. Studiullongitudinal este. Tehnologic. al unui barbat. deoareee se afla sub obligatia curgerii timpului. Zazzo a fOffi1Ulatideea renuntarii la fictiunea ea metoda longitudinala este onmi prezentii. Testul GoodenoU/!h . al doilea. In genere. in desenele copiBor intereseaza problemele tehnologice. legate de reprezentarea in spatiu.::. Aeeste teste longitudinale favorizeaza un foarte mare numar de observatii privind aptitudinile de desenare. trei desene. fapt pentru care unii ii atribuie ~i implicatia latenta longitudinala. ~ CO aD D o + x Testul celor 21 dejiguri! ale lui H Walton ~i Lurcat. Unul. testul a fost transformat. de fapt. se exprima printr-o singura aplicare.omuletuL Ulterior.

ard Hetzen au efectuat 0 baterie de 10 probe pentru fiecare din prime Ie lurn de via!a $i apoi eu aplicabilitate pe intervalul 2-6 ani. $i aceasta s-a referit la mi~carile coordonate de apucare (intoarcerea de pagini. aptitudini. Charlotte Biihler si Hilde2. Catedra de Psihologie a Universitatii Bucure~ti. In 1945-46 a inceput sa circule Baylev test. dar ~i colectiv. uneori.In anii 1967-1969. Are un instructaj u~or de aplicat ~i cuprinde 185 itemi. fapt ce i-a creat 0 mare raspandire. nu tara functionalitati critice sau ell mimari de conduite eoneurente. mai ales prin conditionari. devenind un factor fuzional dinspre gradinita spre familie. de 1a 2-6 an. procesul de transfer ~i~a schimbat directia. 1969. care a avut in atentie testarea longitudinala 1a 3. incepe sa se dezvolte complicarea activiHitii ~i implieatia ei mai profunda mentala (inteligenta) eu implicatii lingvistice informationa1e (legate de perceptii. privind 5 secvente de conduite afective. Dezvolfarea psihologicii a copiilor pre:jcolari de la 4 la 5 ani. prognozele efectuate pe seama studiului longitudinal se confirma mai deseori decat cele tacute prin studiu transversal. Testele ~i chestionarele utilizate au investigat. :Si prin aceste probe s-a pus in evidenta faptul ca intal biologicul se incarca psihic. Ulterior. $i devine psihomotor. Mai semnificativ a aparut faptul ca intr-o prima faza. fapt ce permite sa se constituie struct'un de conduite in care se manifesHi mid abiliHlti ~i. inteligenta general a ~i sensibilitatea. Simbolistica verbala stimuleaza tot mai complex dezvoltarea inteligentei. 31-45. a fost ~la Bayley (1926). in Culegere de studii. apoi. in afara de parametrii psihiei. situatia material-culturala a familiilor copii1or aflati in cercetare. I Ursula ~chiopu. apoi. In genere.1. p. care devin active). Prin studiul longitudinal se surprind ~i se manifesta aspecte foarte eomplexe ale dinamicii dezvoltiirii de conduite elaborate. evolutialor de confluente ~i implicare in sistemul psihic. prin chestionare duble pentru marne $i educatoare. ajustandu-se la conditiile de uzanla ~i in mediul de gradinita. s-a efectuat un studiu longitudinalla 0 gradinita din Bucure~ti 1. dar ~i de reprezentari ~i de stocurile mIlemice.i 5 ani.$i prin aceasta mica baterie s-au pus in evidenla probleme ale dezvoltarii longitudinale. denumirea de obiecte ~i socializarea conduitelor). A Turcu. Garboveanu. Alice Descoendres (1921) a efectuat 0 baterie de 10 probe simple. 106 . morale. M. inclusiv cea motorie. D. Printre scalele ce s-au constituit. Nacu. in gradinita se utilizeaza conduitele elaborate in familie. Studiul longitudinal se poate realiza individual. eu aplicare din jumatate m jumatate de an. eu un instrumentar explicativ pentru parinli. 4 :. deprinderi.

Lezine cuprinde i'ntrebari eare surprind ~i implica gradul de influen!a al mediului. Brunet $1 i. Incepand eu 2 ani. Inca de prin 1921.S. sau C. bateria 1ui Gesell a fost tradusa ~i adaptata la fiuIte Universita1i din U. ca ~i varstele mentale. In perioada 1-3 luni. metoda longitudinala a inceput sa fie foarte mult folosita. a constat in faptul ea s-au extins spre caraeteristicile psihice tot mai mu1t ~i au capatat denumirea (de eireulatie) de baby-test. are suport de cartona~ecu imagini simple ce pot fi manuite. dar ~i ideea ca varstele de dezvoltare. (eoeficient de inteligenta). au pus in evidenta faptul ca tulburarile de dezvoltare sau nedezvoltarile (sau intarzierile de dezvoltare?). se recupereaza dupa 6-7 ani. inclusiv C. impiirtit la numiirul de teste pentru 0 anumita varsta. - L- 107 . manuirea· obiectelor. limbajul. Testele longitudinale. D. Coeficientul de dezvoltare eonstituie rezultatul sumat la notele date la probele trecute. Imaginile sunt colorate. cele 10 probe sunt valide pentru un an ~idevin din ce in ce mai complexe.Buchler au avut §i alte teste pentru eopii mid de la prima luna pana la 6 ani. prin impartirea varstelor de dezvoltare in varste eronologice ~i raportarea varstei psihologice 1a cea eronologiea.controlul postural ~i maturizarea acestuia. V. A mai abordat 0 interesanta problema ~i anume aceea de a se stabili un eoeficient de dezvoltare psihiea. de cele mai multe ori. Se solicita denumirea lor ~i indicarea earaeteristieilor ce sunt sesizate privind continutul perceput. .. aceea de a aborda aspecte morale ale conduitelor. (comunicarea non-verbala). dar §i din Europa. legate de aceste caracteristiei psihice. Lunile 9-10 au tot 10 probe. Testde de dezvoltare ~i-au extins domeniile tot mai mult. controlul corpului. In genere. activitatea intelectuaIa ~i sociaJizarea.coordonarea oeulo-motorie sau conduita adaptativa fala de obiecte. mai ales dezvoltarea lor. Dupa 1925. Ca material. Testeaza. ell centrare pe senzorialitate ~i receptivitate. bateria cuprinde 10 probe. Exista 0 corelatie intre Q. testele pentm varstele mari au preluat structura celor 4 earacteristici serrmalate de Gesell: P. D. N. ce se manifesta mai ales in primii trei ani de viata pe plan psihic (mai ales cele de limbaj).A. astfel. Testul a implicat 0 atentie mai deosebita. . invatarea.I. 0 aha implieatie. S-a conturat ideea unui coeficient de dezvoltare (Q. nu coincid total eu v<1rstele cronologice ~i testarile au devenit mai sensibile la aceste aspecte ~i 1a masurarea lor. Testul O. 1. Bateria Borel-Mavsennav aeopera distanta de la 1 la 5 ani.Hetzel .) complementar eu Q. C. sau c. S. inteligenta ~i limbajul.I. al piirintilor ~i eel al copmor. in dezvoltarea lor.

revizuita in 1947.. 108 . ~i S. Rene Spitz a elaborat 0 serie de baterii de teste. ~i de 30 minute. Piaget . Scala de inteligenta pentru prescolari Minnesota Cuprinde 0 serie de probe bazate pe selectia din alte teste. s~a folosit ~i se folose~te. B. in gradinite.Bateria Duse:r si Man' comns. Are trei variante: A. 7. CaUan!!er (1953). probe de depistare a proportiilor ~i a probabilitatii. de operalii combinatorii. 2.Pinter (1932). pentm plmerea in evidenta a efectelor complexe ale avitarninozei afective foarte active la copiii abful.Oleroq. Exarninarea se face prin intrebari cu durata de 2 minute. cuprinde 7 probe. D. in fine. Pana la 4 ani. la copiii de 9-12 luni. obiecte (fiecare imagine se afla in 3 variante A. scala de nerfol'manta Bonelli . Bazfu1du-se pe conceptia ~i etapele de dezvoltare intelectuala prezente irf studiile Iui J. Determinarea de gre~eli de marimi ~i propoqii in imaginile de obiecte de imbracaminte (combinarea lor). plante. 5. B ~i C.Patterson cuprinde 13 teste. Horms (1957) etc. Identificarea de obiecte ce pot fi asociate (gaina eu oul. Reprodueerea unor desene dupa modele date eu punetaje. W. cei din casele de copii etc. W. la eei de peste 121uni. in vederea comparatiei ~i stabilirii categoriei din care fac parte. contine 5 probe. Cavanau2h (1957). prezinta importanta P. Este 0 baterie pentru copii eu handicap verbal. Exista si baterii de teste de rlezvoitare pentru copu ell diferite deficiente (surdo-muti) $i probe pentru copi! ell handicap verbal . earn de acelea~i stIUctUri eu eele de mai sus. mai ales.. Bateria Warburton F. Scala Cunningham . Complectarea de desene neterminate. probe de gandire logica. fieeare de eate 7 teste eu privire la urmatoarele earaeteristiei psihiee: 1. Perceperea imaginilor date. apoi L. 3. s-a elaborat 0 baterie de teste de dezvoltare a gandirii logice a copiilor. Comentarea de scene de imagini date./C. se poate ealcula ~i Q. Din suma datelor. C). 6. (coeficientul de dezvoltare). Este 0 baterie eterogena nonverbala.relatiile soeiale ~i personale (soeiabilitatea).KQh!ock (1946). reprezentan operationale ~i probe de conservare a volumuIui ~i greuHilii. prin anii 1945-1946. 4. de pilda). Bateria Pinter .donati. Warburton. Mal pot fi dtate scalele lom!itudimde ale lui Pasannik s!. Observatii eu identifieari verbale de obieete obi~nuite: animale. F.. contine 5 probe.

j Analizat ill Laboratorul Universitatii din Bucure~ti. Testele screenhu! Provin de la cuvantul screening. de carre U. In fiecare pereche exista diferenre mici de la un desen la altuL Depistarea acestora se Inregistreaza numeric ~i ca pozitie In desen. 109 . E yorba de teste ce se folosesc.R. destinate copiilor cu probleme ~i nevoi de interventie suplimentara. inteligenta ~i precizia mi$carilor.Testul "Ce S-3 schimbat?" (VMS)l cuprinde 10 imagini perechi. a desenelor neterminate. Ce s-a schimbat? (U. ~chiopu. mai ales. de finete a perceptiei. o alta cate2:orie de teste de dezvoltare. WaUen-Lurcat solicit a completarea. care Inseamna ciur sau sita. la nivel de comunitate. Sunt teste. mai ales. motorii. (timpul de reactie). Se adauga la Inregistrarea raspunsului ~i T. Sondeaza finetea perceptiei §i observatiei analitice.M. In scopul de a alcatui pentru ei programe educative ~i terapeutice. Pentru fiecare valoare pozitiva se acorda cate un punct. pe puncte. de limbaj.S) Bateria H. Este un test de observatie investigativa ~i de atentie.

ca §i multe alte teste pentru copii mid. inainte de aplicarea de astfel de teste. Prof. Intereseaza starea fizica.ln 1994. cognitie ~i afectivitate. ratiunea activitatii de screening. Mitrofan. Bucure~ti. Press S. dr. Mitrofana impartit eei 2000 de copii pentru analize pe zone geografice: 903 copii din Centrul Bucure§ti (Munjenia. care trebuie sa fie delicate. verificarea ei cu atentie. a fost . 180 de eopU din Centrul Cluj-Napoca (Transilvania. Maramure§. eu anulari de contradietii pentrua se crea 0 atmosfera dit mai relaxata ill mediul de adaptare. Deoarece copiii mid (pentrucare sunt efectuate cele mai multe teste screening) au posibilitati limitate de concentrare ~i atentie. trehuie sa se tina seama de 0 serie de recomandari. Aeeasta trebuie familiarizata. Acest testa fost folosit. eu sprijinul material ~i financiar al Societatii SORZ. Anca Munteanu (de l~ Thnisoara).ca sa nu oboseasca copilul. in cadrul Catedrei de Psihologie din Bucure$ti. aplicarea acestor teste trebuie. obiectivele. decatre prof. din Olanda (director Pieter G. Mitrofan a prezentat mai muIte teste din aceasH'i categorie. ~i trebuie sa includa informatii prin observatii directe. N. N.sociabilitate. aqiunea de masurare nu trebuie sa foloseasca multi itemi . Hermsen). In al doilea rand. 1. Au fost implicali in cercetari ~i ciitiva studentL Testul Denver. de asemenea. Partea a doua a acestui demers. 110 . cum ar £1: sensibilitatea rata de preocuparile parintilor rata de copii. Coordonarea general a a fost facuta la Centrul Universitar din Bucure~ti. Mitrofan. Mitrofan pe plan national.L. au fost influentate de testul Gesell- 1 N. lector Cornel Havameanu (Ia~i). N. re2:ulile de aolicare si rolul de a evalua rapid si de a tra2:e orincioalele caracteristici psihice aflate in stare critidi. M.efectuata $i coordonata de prof. Oltenja~i Dobro2ea). Mihaela.. Testarea psihologica 1997. Ed. pentru a Ie reduce anxietatea ~i pentru a Inte1ege utilitatea ~i . lnsotita de dlt mai muIte informatii privind viizul.R. Coordonarile zonale au aparj:inutcadrelor didactice prof. locul de examinare trebuie sa fie ferit de zgomote de orice fel. a copilului mic. test de evidentiere a aetivitatilor In planul dezvoltarii. Prof. N. Mitrofan1 a atras atentia asupra acestei categorii de h~ste. etalonarea datelor (etalonul romanesc). descriindu-le structura. In genere. in anii 1993-1994. A inceput eu descrierea testului Denver. Informatiile se culeg de la parinti sau ingrijitori ai copiilor. Se solicita. lnsa.N. in general.: Crisana ). dar ~i cu eonditii eeologiee de alte feluri. atentia fata de relatia eu examinatorul sau examinatorii. 419 din Centrul Ia~i (Moldova). auzul ~i psihocomportamentul. asistent ~tefan Szamaskozy JCluj-Napoca). In· evaluare.

Mitrofan a mai prezentat 0 serie de teste screening. unul dintre cele mai cunoscute teste din S.i devenirea lor. o a doua categorie de itemi se refera la masuratori optionale avansate. a pozitiei etc. Are 17 secvente. imitatie. Itemii se refera la dezvoltarea capacitatii de observatie ~i a modului de a actiona (curent). Olanda. a interesat. 1 punet. bateria avea 341 itemi.pozitia in ~ezut. • Comportamentul verbal. . se adreseaza copiilor mici intre 6-8 ani ~i sondeaza sensibilitatea. • Comportamentul de adaptare general. dupa revizuire a ramas eu 96. Este centrat pe caracteristici curriculare specifice programelor. Testul a fost folosit ~i adaptat ~i in Anglia. activitatile motorii. Japonia ~i Romania. inconjunltori . anoffi1al. au fost folosite ~i unele obiecte. combinatiile de cuvinte folosite etc.A. in acest demers.U. Contine itemi prin care se coteaza cu 2 puncte. Itemii urmaresc modulin care este folosit limbajul. cand are foarte putine raspunsuri bune sau nici unul. De fapt. pentru raspunsurile corecte (in 90% din cazuri).) Pentru aplicarea testului. precum: raspuns la imagini (recuno~terea . in ordine crescanda ca dificultate.Sifert. in salturi ~i in balans etc. acelea~i in toate zonele in care testul a fost aplicat. N. Initial. litere marl ~i mici. Ca ~i testul Denver. • Comportament social (reactiile copiilor la factorii sociali. decat cum se ~tie despre toate testele de dezvoltare ~i cele de regres. Cuprinde 105 itemi. Tot un test pentru varstele mici este testul revizuit Bri2ance. de asemanarea vizuala ~i auditiva. sintaxa ~i fluenta in vorbire. daca raspunsurile sunt corecte in procent de 50%.instabil. poate participa panntele copilului sau ingrijitorul sau.in timpul testarii. Mai ales. in domeniul pediatriei. in mers. 111 . adaptibilitatea. ca test de triere. ~i 0 puncte. intereseaza coordonarea mainilor. Itemii sunt impartiti pe criteriile clasice ale testelor pentru copiii mici. Nu se poate considera predictiv. calculatie. • Comportamentul motor.. ca subiectii sa atinga rezultatele la cei 23-30 itemi care sa permita evaluarea de normal. urmarire ~i recunoa~terea de culori. situatia alfabetizarii ~i imaginatiei. care a fost pus in functiune in 1984 ~i apoi revizuit in 1988. A aparut in 1982.~imodul de comportament: nls. care se refera la:·imaginea globaUi~i segmentara a corpului. centrat pe controlul corpului (pozitia dreapta a corpului. limbajul ~i cognitia. suspect. comportamente rata de a1tioameni). vocabularul pictural~deprinderile vizuale ~imotorii. manuirea obiectelor. rezolvarea unei activitati practice. precum Inventarul dedezvoltare Battelle (BDI). ~i testele denumite babytest.). in picioare.

Se refera la copii de 3-4 ani. N. Mitrofan a mai descris ~i alte teste. expresiva. Pentru pre~colaritatea timpurie. deprinderi mnemice ~i calculatorii bazale. solicitat prin imaginL In test. Lucrarea domniei sale este bazata pe informatii cu privire la testele pentru copii pre~colari ~i pentru primele incercari de testare a procesului de alfabetizare. Prof. Se aplica transversal. Primele doua sondeaza capacitatile de Iectura ~i de ca1culatie (varsta de lectura. 2. sub-silabica. Testul SeGT are cateva sectiuni. ~i cuprind materiale fonetice. Testul cuprinde cate 6 plan~e eu litere. analize ~isinteze nu doar perceptive. Testele de citire. ste efectuat E pentru copii din ultimul an de gradinita ~i din prima clasa a ciclului invatamantului primar. Binet. se coteaza ~i fluenta verbala. exista cinci niveluri sau grade de lectura: 1. scriere si calcul elemental' Sunt teste de lectura. In alcatuirea de teste de cuno!?tinteexista. de numeratie ~i de calcul elementar). ale vocabularului pre-abecedar. tiinte. N. care-l pune pe copil in fata marii conversii a inteligentei care descopera in litere ~i eifre semnificatii simbolistice deosebite. litere.spre 0 forma de inteligenta mai incarcata de abstractizari. Mitrofan a descris testul Brigance revizuit ca fiind mai dominat de calitatea motricitatii limbajului (vocabularului). silabica. 3. Exista 0 gradare a prezentiirii din 112 .i propozitii In sectiunea consacrata sondarii.. Acela~i autor a efectuat un test de trieri pentru pre~colari (1985). Testul este similar cu testul SCGT ~i alte teste legate de alfabetizare. curenta. silabe. Cuprinde testarea a 11 deprinderi pentru cele 2 varste. 5. silabe. doua obiective ~i anume: sondarea nivelului de cuno~tinte ~i sondarea capacitatilor psihice antrenate in achizitia ~iconsolidarea de cuno§tinte. dar pot fi aplicate ~i longitudinal. Are ~i trei formulare care se completeaza de catre examinator (psiholog). fapt ce accelereaza procesul de conversie in planul cognitiv . panntele sau loctiitorul sau ~i un cadru didactic din gradinita sau din ~coaUi. ezitanta. propozitii. categorii ~iclase de obiecte ~itiinte. ca atare. 4. cuprinde ~i forme de solicitare ale observatiei intre cele 3 persoane care evalueaza rezultatele. ci ~i de obiecte. Testul este atractiv pentru copii. cuvinte .ascultari de subiecte orale. Testele de alfabetizare S-au elaborat pentru prima data in anturajul lui A.

ca instrument de mundi ~colara in larile anglofol1e. ritmul. capacitati §i un coeficient general al eficientei §colare). in eontinuare. apoi ealcule in aeeea~i ordine. siguranta leeturii la fiecare nivel ~eolar elemental' ~i natura spectrelor earentiale ale lecturii. din tabele cu eifre simple. in cele 14 plan~e ~i alcatuirea de povestiri din dl. Partea a doua solicita 0 estimatie privind factorii bipolari ce aqioneaza in invatarea constanta. (timp de aplicatie 20 de minute). invalare. seaderi. din tabelele eu litere. continuitatea etc. Teste1e de acest gen au in atentie viteza $i eorectitudinea lecturii. solieitari de eonstruire de euvinte. eonstruirea de eifre. astfel incat sa soli cite dh mai putin posibil interventia grafica a subieetuluL Prezinta interes testele de sondare a capacitatE de lectura $i a scrierii. ele tind sa se stabileasca nivelul general al euno~tintelor ~i capaeitatea de citit coreet. Se considera ca teste de educatie. Testul pennite sa se stabileasca nivelul alfabetizarii. Schiopu (vezi Tabelul1). Exista ca procedeu mai raspandit. are in eontinuare.cifre din ce in ce mai mari spre identificare. Se noteaza timpul ~i ezitarile.teva imagini. Chestionarul M. Prima prive~te autoevaluarea fala de diferite discipline §colare (potential. este 0 proba destinata a aprecia nivelul de adaptare a elevului la experienta sa §colara. Mai euprinde. Existl unele etalonaje pentru viteza lecturii. euvinte ~i propozitii. I Ursula 2 :. instruire. Pentru fiecare item.E. tonusul energetic. se acorda dite un punet. Claparede. dar ~i teste de autoestimatie ~colara. dupa plan~ele de litere ~i cifre. II. Bateria UBTS a avut ca punet de pleeare SeAT.S. Introducere ill Psihodiagnostic . Testele gradate de cunostinte Cele mai multe teste de cuno§tinte au aparatura de raspuns. cuvinte. elaborate de E. baterie eomplexa ee a fost elaborata in Franta. testul este divizat In doua patti. prin cifrele din tabel eu maxim 3 repetilii din literele ~i eifrele date.>chiopu. U. propozitii. Bateria euprinde eontinuturi gradate de litere. rapiditatea. in activitatea de Invatare. Bateria UBTS 1. silabe. Testele de lectura.A. acestea condenseaza interese. adunari. efeetuata la Universitatea din Bueure~ti2.ed. in conditiile organizarii in gradinite a ineeputului alfabetizarii. intelegerea a ce s-a citit ~i scrierea de litere. numeralie ~i calculatie se aplica. 113 . eel modela! 1ntai de Bovet. Testele ~eolare de acest fel se folosesc foarte mult in zilele noastre. la varstele §colare mici. copiilor intre 4 ~i 8 ani. silabe. in special. Din acest punet de vedere. fragilitatea adaptarii. Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti.

Lafavrais este un test de studiu $i analiza a capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii (in special. 9. vacanta toti I. unLaVine venitcarte dela finnte. Piecare subtest cuprinde 5 fraze a caror structuri $i componente gramaticale sunt astfel alcatuite incat sa cuprinda cerintele proprii. II. de J. inteles vara yom primavara. L 'alouette de P. la dislexici). dar fac gre$eli (mai ales de ortografie).~i pentru scriere exista categorii: a) copii care nu ~tiu sa copieze corect un test. cuvinte simple. a gradului de intarziere sau de tulburare a lecturii $i pennite sa se stabileasca un plan de reeducare a lecturii $i vorbirii. Detenninarea varstei de lectura $i a celei reale pennite stabilirea. si M. 8. Testul UBTS. 10. au mp n 1 e cer dar chi ghi ce ge b 0sar car Cl cbat Maineinflorimerge (citire Alfabetizare. Tabei 1. prin comparatie. . Cuprinde 265 de cuvinte ordonate prin desene $i silabe U$or de citit. Subes are in atentie prognoza repartitiei ~colarilor dupa absoivirea primei c1ase $colare. test A $iamcaiet pomii. Testul de nivel scolar Dentru ortoe:rafie ~i calcul. Vor cuno$tinte acasa. $i scriere) de vine mama Pa$te. 114 . c) copii care cunosc toate literele $i pot copia $i scrie dupa dictare. b) copii care nu copiaza corect. USGT variante 1965 . Acestea se afla integrate $i conturate in contextul de desene. dar pot scrie dupa dictare. 12.

DU D1 CA AL LA .. Se cere identificarea primeIQr2 randuri.. 1. < . STIU UN COLEGNOU. Se cere identificarea ultimelor 3nmduri.. PE B . AM sA cITEse..A . DE IERL •..• TabelIIt P DA BE CHE UN D DO T CE S BO DE TA..A R.CI MI A Ii.IPA DI.. 2. ACUM.AMVI El AC au j 0I 1. Se cere identificarea urmat()areIor 3 r<lnduri.. 3.•. 115 . EA J 1EV 1 I A. A AZI CES RO LACC STRA I UL TE IN IN I TOR H B US P AR PE U CN· PO CI OP AC I-SUS NE IT J SA GHE0 ·CE I I IE RE AESI D LOC MA I DINTR-IJN UNGHER TA$NI UN CINTEZOI. ETOARE ..Tabel II.NURA N.

IV. ale tabelului II. Se cere constituirea de 3 cuvinte din primele 2 nmduri. Tabel IV.II. 5. Se cere constituirea a cinci cuvinte din primele 4 randuri. 4. asoare racOED InCP arsI doar euCHI bI 0nB'ieVREA popIEFU 01 lauta Cl u dSOARE ploaI vrea clre~ po ceaIN ploaie ARGHE P UG 01 S ASCOALA a· JJiDsornnUZINA vreasc ouOU apaI I NugCE fuLAuTA b PLOAIE uzina DOAR APA BO RAC VREASC p TtAchioClRES EghePLOA . 6. Ie SOMN ~coala AM DINTR-UN UNGHER ceva COLEG de dintr-un nouNOD DE am UNSTIU sA CITESC TASNI CEV A un~tiu sa citesc ieri IBRI coleg ungher ta~ni i VIGHETOARE privighetoare A 116 . 8. V. Se cer 2 fraze din randurile 1-7 a tabelului II. III. 7. eu silabe. Se cere constituirea de 3 cuvinte din ultimele doua randuri. Se cere construirea a 4 propozitii din toate randurile tabelului I.

De reprodus ce s-a retinut din primele 2 randuri. Sa se reproduea propozitiile retinute. 12 -~i"i! .-1~w: ~e 9 l~ 'I ! V j j I v J ! m i q ! IzlaiD I > .. Sa se eonstruiasea efh mai multe euvinte din silabele eelor 4 randuri. De eitit literele din primele 2 randuri. Sa eiteasdi urmatoarele 3 randuri. a literelor. Fa propozitii cat mai multe din literele scrise. 7. silabele. Cuvinte ! Cuvinte ! Propozitii 1 j . 4. 5. j I 1[\ . din nou.. 6. Bareaza literele folosite. 3. Se solieita serierea in etape ~i pe rand. """"'-. Sa se eiteasea euvintele ~i propozitii1e.Sarcinile testului (Tabelul IV) 1.----=-Jat lac om sacvreau om cald com moale mine roua sac Val cad Durnn doua Itac vreau bune reee boaUi scad rnasa IIsat rele pam chiar spun cale dae. Test UBTS . I '" " 117 ~ ..~ j JIll . Sa se eonstruiasea 0 propozitie din silabele eelor 4 randuri. Sa eiteasca apoi urmatoarele 4 randuri..-:----.seris. Tabel VI Copierea literelor in patratele goale. II. ea mai sus. 2..tiu I voua mu!t adul1 iale spune tare vme mae iraemerg spala fug ~tiu I plac I damn Joe I Tabel VI. "--' .! -1- I ~: j V .---'---+. 9. 8.•• . 1. Sa se eiteasca.111i\li!&f§ . 10.

B. Aranjeaza indicatoarele astfelincat sa indice ora 2. Se cere: L Aranjeaza indicatori Ia primul ceas. 3.T. are variante ~i pentru eifre. 3) LY LJ 2 .Testul U.J . Arfu'1jeaza indicatoarele celui de-al 3-lea ceas astfel incat sa indice ora 8. la Centrul de Cercetare Psihologica al Universitatii din Bucure. Analiza timpului de lueru.S. Ultima secventa a acestui test este a stabilirii catorva infolTI1atiiprivind timpul. 30 minute. 1 2002 5 0 2 8 3 115 15 17 93 105 6 13 75 19 167 113 116 101 !1O9 Analiza rezultatelor negative permite sa se puna in evidenra dificuWitile de educatie 9i varsta culturaUi. astfel incat sa iasa ora 10. J ~\r 118 ~" 765 9 (" /\~ \: ¢ :} 3 ~ 2 \ . permite sa se stabileasca viteza ~i siguranta de numeratie in astfel de teste. 2..51 minute. 1977. A fost efectuat eu 10 plan~e. raportat Ia viteza numeratiei.ti.7 minute.

a gradu1ui de intarziere sau tu1burare a lecturii ~i stabilirea unui plan de reducere a lecturii ~i vorbirii. Sondeaza gradul de maturitate a1 scrierii.S.8 7 \ ~ - />/ ~·-L b 5 / 8 \: ~O .-~----L--Y 6 5 q j p.de cunoa~tere a iImmltirii sau a diferitelor aplicalii de regu1i aritmetice ~i dificultati in utilizarea relatiiIor aritmetice. Griffiths 1949 • • • 1.. Test de H. Desenele din text au functia de a facilita intelegerea. 2.nificatia frazelor. Determinarea varstei de 1ectura ~i a celei reale permite stabilirea. seria T.1 ~ 3 _ 12 1 2 /'~ .\ r \ 9 • 12 3 1 10 (/~~" • 5 \8~ 7 (' 5 4/ /\{----T-?~'" "- . privind Insu~irea de limbi straine 1a diferite niveluri. Metropolitan Readiness.)- \9 \/8 '< . cititu1ui ~i calculu1ui. 3. Teste1e au numeroase desene In cuprinsu11or. \ i ~ .0/ 4 6 -"'\ ~"---r-'I-~ "\ ( • 4 11 12 1 /\ 2 1 2 . y i / \9'10 • 5 \ 3-j\ \ . geografie. (Franta). prin comparatie.. pentru a elibera tensiunea legata de lectura. Test de studiu ~i analiza a capacitatilor de 1ectura la eopiii eu logopatii (dis1exici).. 4 3~I 9 ~7 '---l.A.. probe de vocabular.i-··--l6 . Informatii. cuprinde: • Serii de teste de sondare a cuno~tintelor. matematici.1 Teste1e aritmetice pot pune in evidenta dificuWiti de calcu1. Hildreth si N.______/ 6 \')' Testele de achizitii scolare.: 10 .A. Cuprinde 7 tipuri de probe: Semnificatii ale cuvinte1or. Sem. teste de cuno~tin!e pentru istorie.. limbi straine etc.9 (1~ 10 • 1:~ \ 4 '(8 4 "'1. I Exista 119 .

• Cuprinde 4 tipuri de teste ~i se concentreaza pe factori verbali ~i numerici. Cautare de imagini identice. la interval de timp. 7.4.Promise Test APT .. • Care fIgura din seria a doua corespunde celor trei figuri din prima serie? I /1~[- Bateriile de teste de pro~xes educativ • Bateria STEP (Secvential Tests of Educational Progress) • Cuprinde cate 4 caiete pentru fIecare subiect. (Educational Testing Service) din New Jersey . Descoperiti-l. yon Waynberg (Cleveland). 5. dar care I§i procura majoritatea fondurilor din contracte de cercetare. e Ce1e 4 caiete de mvel cuprind cuno~tinte ~co1are genera1e din domenii1e ~tiinle1or naturii. Bennet -1961 • Este 0 baterie de predictie a succesu1ui ~co1ar. ETS este 0 institutie autonoma. Testul Academic . in prima parte. pentru studiile secundare de 1a 12 la 15 ani. Acesteprobe au fost concepute. 6. in vederea utilizarii acestora in invalamant §i In alte institutii eu un caracter educativ. cu cate 2 paqi. in care cuno§tintele sunt flexionare. Exercitii de copiere de cercuri.institutie care se ocupa cu elaborarea de teste ~i alte instrumente de psihodiagnoza. Pentru nivelul ~colar prim (6-7 ani). cu etalonarea §i validarea lor. la care se raspunde in cate 35 de minute. Bateria seAT . Numere.1957 • Este complexa ~i saturata in factori verbali ~i numerici . • Se utilizeaza pentru cateva nive1uri de varsta.S. de catre KT. organizarea cursurilor de "reciclare" ~i din comercializarea testelor ~i a publicaliilor sale. cuno~tinle aritmetice. in anul 1955. pentru a se stabili ~i un procent de progres educativ. exista doua selii de fIguri. de limba ~iprivind viala sociaUi. Exemplu din partea cu facton numerici (cu 60 de itemi): • Mai jos. Desenul omuletului. subventionata de Ministerul Sanatatii §i Educatiei din Statele Unite. figurile ce se vild au un caracter comun. dreptunghiuri etc.de G. se prezinta testullui A. 120 .

mentinandu-se principiul constructiei probelor. ~i sub aspeetul investitiilor pe care societatea Ie face pentru a obtine un randament maxim in pregatirea tineretului. In fonna lor c1asica. trebuie. Macmillan. vederea succesului profesional ~i social. pe de 0 parte. a interactiunii dintre subiect §i procesul educational ~i. Meier (Re-creative Imagination.tTI ca asemenea orientari au fost ?i inainte.111:ate ]a Ursula $chiopu ~i Dr..l11 referit la perioada de dupa eel. Astfel. 5. s-a obiectat testelor de aptitudini intelectuale faptul ca de nu mascara efectele reale pe care ~coala trebuie sa Ie exercite asupra unui elev in vederea pregatirii lui pentru viatit Accentul s-a mntat de la detenninarea potentialului actual al elevului la masurarea. Astfel. Miller (The Psychology of Thinking. S. Teste1e de nivel intelectual. Aceste preocupari . care au contribuit la 0 revizuire a conceptiei ell privire 1a mIuI teste lor de aptitudini intelectuale. cum sunt cele inte1ectuale. l 1 1 I I i I 121 . 1931). din punetul de vedere al importanjei acestora in predictia succesului profesional. a1'nmarc at momentul unorpreocupari generalizate. doua preocupan relativ noi ~i din ce In ce mai insistente. P.J:llC1H. de-al doilea razbol mondial. w. 1909). e drept sub fonna de glasuri meJ. izolate. Constantin ZahiroJc. invatillmmtul considerandu-se. au fast criticate nu numai pentru faptul ca avantajau anumiti copii. Intre ahele. pe de aHa parte. L. 5-au ivit. la testarea iuse!. New York. ~i a1tii.tendinte ale psihologiei contemporane . dar ~i pentru camasurau capacitiiti greu de delimitat. in Psychological lvfonographs 51. in psihologie. McCloy ~i N. 10 Aspecte istoriee S1principii care se ana 1<1 baza construirii acestor teste Dupa eel de-al doilea razboi mondial. aflata Intr-o ampla perloada de revolutie tehnico-~tiintHica. initiat de dUre ETS.. elaborarea unor probe cuun continut adecvat realitatilor de la noi din tara. s-a ajuIls la concluzia ca acest rezultat al ~colii trebuie sa poata fi modelat in raport eu capacitatea de a raspunde noilor solicitari ale societatii.catre Prof a1J lost e>.>ia metodelor de predare care sa asigure un progres real in pregatirea elevilor. Vigotski. Procesul instructiv-educativ a fost astfel abordat Intr-un mod mai rafinat decat prin testele docimologice propriu zise sau decat cele de cuno~tinte.se caracterizeaza prin abordarea frontala a studiului creativiti1lii ~i a1 capacWitii de a invala. sa mentiona. insa. Cand ne-a. ulterior. este cazul sa citam pe J.pi'. ill. experimentare s-a trecut. E. 1930.

5. Cultivarea gfu1dirii divergente ~i creatoare. 3. 4. fapt dimensionat in strategiile testuluL 5. Educatia este un proees eontinuu ~i cumulativ. Testul trebuie sa fie suficient de lung. Accentul educaliei trebuie sa cada pe dezvoltarea uner deprinderi critice ~i a capacWitii de intelegere. Capacitatea de inlelegere ~i deprinderile programate spreevaluare urmeatil sa fie masurate pe baza unor incidente eritice. Complexitatea testului pennite masurarea aceleia~i deprinderi inteleetuale la toate celelalte niveluri ~i la fiecare forma a testului (limba materna. Se refera la 5 niveluri. matematiea.citat ~i optimizat. este una din eapacitatile solicitate In dimenshinile testului. clasa I ~i cate doua clase (5-6. 7-8. I Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti. in construirea probe lor de progres educativ. 2. 6. 2. Astfel. 9-10 ~i 11-12). s-au avut In vedere urmatoarele premise: 1. Bueure~ti)1 . la rezolvarea carora elevii apliea euno~tintele dobfu1dite. Caracteristicile mal importante ale probelor de progres educativ (forma 1975. ~tiinte naturale. fapt la care vor contribui ~i testele de progres educativ. 1. ineepand cu pre~colari. 0 deosebi1A important~'L 4. ~tiinte soeiale). ca ~el de prim ordin al ~colii contemporane. f?coala trebuie sa contribuie la integrarea con~tienta a elevului in viata sociali1 ~i profesionala. pentru a pennite masurarea performantelor individuale ~i det~area elevilor care dispun de capacitati peste medie. Radiografierea acestora prezinta. ce po ate 11 exe. Continutul probelor este interesant ~i vehiculeaza infonnatii utile: folosirea unor texte eu un earacter gratuit nefiind recomandabila. Sueeesul educaliei poate fi masurat In termenii capacitatii individuale a elevului de a utiliza cuno~tintele dobfuldite in rezolvarea unor probleme noi. Fieeare test euprinde probleme eu situatii reale. 3. 6. 122 . se constituie un instrument unitar. ea atare. recunoscute de catre educatori. Scopul principal al educatiei este acela de a dezvolta potentialul individual al elevului pentru a optimiza realizarea sa in viata sociala ~i profesionala. III.II. Ursula $chiopu.

Testul l~i propune sa masoare.errmifiealie se impliea in ideea ca produsele aetivitatii suporta un trw. Testeie nrojective . intereseIor.i numar de itemi u§ori.~ adecvate. capacitatea elevului de rezolvare ~i mai putin viteza de solutionare. Teste de 9tiinle naturale. dorinte. S" Test de matematidi. Fiecare forma a testului ~i fiecare varianta trebuie sa cuprinda acela:. Una restransa. eonvingerHor ~i atitudinHor persoa. Exista doua semnificalii ce se pot acorda fenomenului de proiectie. pentru a putea fi aplicat de mai muIte od la acela~i individ. Perfonnantele probei se cer eorelate eu performantele ~colaf(. PanA in prezent.'1d. medii ~i dificili. operational a la psihanali~ti. ea flind 0 expresie specifica ~i individuala. biologic in rezolvarea problemelor practice.70 Testul trebuie sa cuprinda mai multe variante echivalente. 4. in primul rand. IV. ce caraeterizeaza subiectul Is un moment ciat. Fenomenul de proicClic se manifesta ea 0 structura de exprimare a caracteristicilor mai semnificative psihice prin voce. incorporata in ideea ca in produsele activitatii se oglindesc aspecte ale imaginii de sine. verificarea il1IOrmatiilor sodale ~i a aplid1rii acestui gen de cuno~tinte in situatii reale intalnite in viala. pentru fiecare ciclu la care se aplica. se acordii termenului proiectie 0 semnificalie mai restransa.'1ei respective" 123 . 3. nazuinte. au fost construite 6 forme ale testului de progres_ educativ . Prima se refera la proiectie. utilizarea cuno~tintelor de fizica. folosirea cuno~tinlelor matematice in aplicatii practice. Test de cuno~tinte sociale. pornindu-se de 1a premisa ea prin analiza produse1or activiti:ltii creatoare libere (dar ~i a altor feluri de activiUiti) se exprima proiectia. Test de ascultare (intelegerea unui text audiat. interese. testele proiective pot pune in evidenla aspecte mai pregmmte ale preocuparilor. care are doua versiuni. Test de scriere (recunoa~terea unor gre~eli graiilaticale dintr-ull text dat ~i reconstituirea corecta a textului). 2. A doua s. temperament. LT} al doilea ra. . chimie."lificative. citit de c~itre examinator). Test de citire (intelegerea uni text chit de sublect).. aspiratii. atitudini etc. da! ~i temerile psihice implicate in psihic Ia momentul respectiv. caracter. Tipurile (fonnele') existente ale testului de ~rogres edueativ. ~i fu"1ume: ' 1. 9. 10. aspiratii sentimentale.. sociabiHtate. idealurilor. De aeeea. 6. penniland evaluarea procesului instmctiv -educativ.sfer alincarcaturii psihice mai sem.In fiecare se solicita aceia~i schema de organizare. 8.

atitudini. Aceasta cu atat mai muIt ell cat in activitl:iti1e ~colare aceste rigori influenleaza statutul de elev eu consecinte1e sale in facton de clasa etc. i I in psihologia romaneaseli. Teste interpretative. Teste catarctice. 124 . J'i.Trasatura comuna a testelor proiective. 4. impaqirea lui Bell leaga reaclii din testele proiective de solicitarile stimulului mai direct. aspiratii. Din dorinta de a trai destinderea. Bell a facut 0 impaqire mai simpla a testelor proiective. 5. Minulescu (2000). Bineinteles. fapt ce produce 0 desc8rcare emotionala. Tehnici care utilizeaza invocan expresive. 2. care se implica in raspuns la testele proiective depind ~i de caracteristicile privind stt1Jctura soliciHlrilor din test. pomind de la un material definit 3. n. caracterizate. conditionata de fortele mai stimulate disponibile In acel moment. Lindzley a mcut 0 interpretare in tehnici asociative. Tipografia Universitl:\tiiBucure~ti 1970 ~i ]976. de complectare. 4. G. J. constructive. deoarece subiectul trebuie sa construiasdi structuri mai largi. Testele refractive. Pierre a impfu1:it testele proiective In: 1. Introducere in psihodiagnostic. subiectul proiecteaza asupra stimulilor propriile interese.stfLconstHutiv!.-:. Subiectul realizeaza 0 interpretare ce are 0 semnificatie afectiva. E. opinii. prin faptul di subiectul implica In materialele nestructurate solicitate prin testele projective 0 stmctura ~i organizeazil ceea ce s-a cerut. este de a prezenta stimuli cat mai nestructurati. s-au ocupat de testele proiective Dr. Psihologul trebuie sa activeze aceasta stare de destindere. j H. Tehnici ce utilizeaza stimuli vizuali. Vezi ~i Ursula ~chipu. Tehnici ce utilizeaza jocul ~i loisirurile . de ordonare sau de alegere ~i tehnici expreSlve. I ~i ed. caracteristidle testului ~i ale subi ectil or. Acestea sunt legate de crearea conditiilor de expunere a subiectului prin distorsiuni ce sunt reactii structurate prin comunicarea sociala conventionala. aspecte de mentalitate ~i creativitatea disponibila. ~§te construedv. C-tin Enachescu ~i M. Subiectul este implicat in situatia de a se exterioriza emotional. 3. 2. mai ambigui sau mai necomp1eti. pentru psiholog. in functie de aceasta stmctura. Tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii de cuvinte. referindu-se la categorii de teste proiective: 1. ed. Acest fapt produce un fel de libertate sau mai biue spus eliberare a subiectului de rigorile intrebarilor care cer exactitate ~i creeaza emotE ~i tensiuni.. care au mare importanla.

se structurata. Prin toate acestea.Hc:ita subiectului sa 2. Teste in care desenul se face desen. cerandu-i sa le reprodudi pc 0 pagina eu puncte (de aritmetica). sf Lurcat (modelul eelor 10 figuri). sa picteze situatie activitate sau de construcfie. exista: 1. motiv pentm care devine semnificativ m()ch. din care 3 cuprind cate 6 imagini desenate. Pentm fiecare desen. atitudini intelectuale. so1icitp. Teste in care se dau. 3. TcstuJ Wan H...ri) cuprinde 6 coloane de patratele. 2.lor etc. flexibilitatea reprezentari. Exista diferente importante Intre copii de viirste diferite ~i in ceea ce prive~te modul de a lucra. Disputele au fost nu de putine on demolatoare pentru teste1e proiective. La acestea se adauga solicitari de finisat povestiri. unele repere de spijin. care au cotatii ~i sisteme interpretative u~or de folosit.Evseck a clasificat ~i testele 3 categorii. aranjamente de imagini.i 0 preparatie de 2 ani Au fost chiar rnomente In care s-a petrecut excluderea considerafiilor de teste ~tiinlifice a testelor proiective. cuvinte etc. sO.ll in care reactioneaza. prin puncte. prin care deseneze. B. Se da copilului 0 pagina eu figuri desenate. testele proiective devin produse ale activitatii metoda recunoscuUi. se acorda 2 punete. in favoarea lor 2 motive mal importante. solicitfu1du~se activarea capaciUililor de crealie ~i de repretentare la diferite solicimn.ndu-se redesenarea a ceva. 3.·Et1umitor desene sall figuri geometrice. ca de pilda modalitatile mu1t mai simple a analiza testele problematice. de p:ropozifii. Teste de Dlrodudie. povestiri. Exista. Inheider (testul eelor 21 de figu. prin tcstele de desenare exista 3 feluri de sifuatii de testari: 1. Se proiecteaza. Pentm a putea fol03i testul proiectiv al pete10r de cemeal~ Rorschach. Solicita. este nevoie de o experienta. care solicita 0 mal complexa ~i structurata competenta psihologica. centranctu-se pe caracteristicile materialului ell care ~i prin care se subiectuL In acest sens.ri de completare g... de nnaluri de intamplari). Phu!et. inceputun de propozitii etc. Teste de 09§elrvajie. Subiectul 125 . . In primul rand. ill desene. Teste d~ comDletare (de desene. Testui J. Insa. legatura ell testele Au existat numeroase dispute ~i discUlii proiective.

plus adaosurile din desen. la varste mai marl de 7 ani. ideologii. !ipsa curenta de contacte eu dezinteres. reprezinm 0 discreta inadaptare (i~i ia dorintele drept realitate). Daca subiectul este depresiv. Lnclinarea spre stanga.!lcutpe 0 secventa a paginii . Daca radacinile fac ca arborele sa fie implantat sau nu in sol.. se considera ca subiectul are uneori tendinte ideaHste. Stabilim aspecte legate de pozitia desenului in foaie.senul este mie. indica stapamre de uIleon excesiva rigiditate. dimensiunile acestuia. crestaturi. in acel moment. creeaza 0 ordine corecta.trebuie sa reproduea figurile din eoloaneleeu modele. Pentru fieeare figura desenata. 0 cruce "orgaruzata" pe intreaga foaie. Consta dLq solicitarea. caracter fenn ~i tendinfe spre abstractizare. in activitatea curenm. ~i arborele va evolua mai mult spre desenul coroanei (intelectul). se acorda un punet . Intereseaza dad\ desenu.~te.pagina. Daca truncmul are scorburi.fapt ce J~rnpeJt:. ~ui\(. inseanmi ea. adresata subiectului. Daca se ani spre sau in zonele C ~i D. lnseamna fol1a (prin radacini ale instinctelor). pe dimensiunea intregii pagini de la A la B ~i cea orizontala de la CIa D. and de. Exista 0 varianta a acestui test ell 3 arbori. Daca trunchiul este medin. eu. probleme. Radi!lcinile. Acest fapt ne pennite sa decodificam 0 serie de aspecte interpretative importante. se solicita varianta eu un singur aroore. ell atat vor fi aptitudinHe mai aproape de varsta adulta. mtereseaza ciac! pomul este desenat in centrul acest caz. inclinatiile. ceea ce inseamur expresiyitate. Exista 0 schema generata matriceaUi pentru toate desenele care se efectueaza Hber. Trunchiul comc. blocaje. tulpina ~i coroana. Dadicoroana 126 . indica C idereta sine:. fOrIlla radacinilor. . se pun in evidenta t:raumatisme vechi. fonna. repliere spre vise san spre diverse idei. obi§nuita ca marime (cat 0 paginii). E un test ce se folose~te la toate varstele. intereseaza . ale trunchiului ~i ale ramurilor. se pot mai bine analiza printr-o foaie transparenta.. de K. a subiectului domina afectivitatea. eventual pentru mama sau tata. in primul rand. semnificatia este de interes subiectului pentru viitor sau trecut. Inseamna ca in gandirea concreta. plasarea desenului in . linia vertical a. Testul arborelui. tubular. Daca trunchiul este mai seun: decai coroana. In acest sens. de a desena un arbore froctifer (uu brad). Koch. de executie.ml~~tali. sistemul·. considerandu-se ca desenul are unele caracteristici legate de dimensiuni semnificative. eu cat subiectul e mai mare. semnifica un leJer retard intelectual. Daca tmnc~jul este mai lung deeat coroana. Trunchiul gros reprezinta rigiditate mentala.l se extinde pe toata pagina. subiectul este implicat.

. .. pozilia In pagina.-----.este indinata spre dreapta. pe care am prezentat-o prin testul arborelui.. a imbracamintei. 4 ani 8 ani in:fiili~area felei.. intereseaza lima !recut . existenta unei bogate vieti interioare. "':: " 1 f /1 .l1familie.. la subiectul testat domina extroversia. regresii.6 ani 7 ani . catre cine prive~te inseamna atentie de observare a conditiilor persoanei spre care prive~te. intereseaza marimea desenelor. .. \--~lrr~~ 5 . a doua eu desenarea pe trei foi a trei persoane. . langa care se afla. peisajul. pune in evidentii echUibrul psihic. \- - . >---~. Intereseaza. dar ~i daca sunt desenate grupaje ori persoane izolate.:. La cele trei desene intereseaza ~i varsta data primelor doua persoane desenate.. a bratelor.. persoane strame de familie.:". -- . ~r-"'.. (':' .'~ j} " . este testq! Goode:nou.' ~\\ ! ~~ \ . La un personaj. Testul arbordui e folosit ~i in psihodiagnoza personalitatii. integrarea in pagina.!) ~')\ "'1"'-:"".. al doilea este un barbat ~i al treilea..' . dar ~i faptul ca persoana respectiva tdiie~te mai mult la voia intfunpHlriL Inclinarea spre stanga a coroanei inseamna introversie dominanta.. ca mm toate testele prOlectlve.. Intereseaza distanla mamaAata... dadi privesc in fata sau numai din lateral. In aceasta caracteristica a desenului se imp1ica simpatia pentru sora sau frate. virilitatea. toate aceste caracteristici au implicatii importante proiective privind caraeteristicile evaluative ale persoanelor desenate. intereseaza detaliile siluetei corporale (care pun in evidenta dominatia intelectului... 127 .. r-'/ :3 ani ~_ .gh sau omuletul. orientarea privirii ~i a fetei. Primul desen solicitat este 0 femeie.----. /J. \ j !j~-:rlJ ~ I f i~I /'.-__ Ii J ••.. In ceea ce prive~te pozitia. daca desenele sunt laborioase ~i cuprind mtregul corp san daar bustul. cum este . sau de afectivitate (dominatia tnmchiului). De asemenea... san infantilismo Daca coroana se afla in mijlocul trunchiului. Testul Familia se incadreaza §i el in caracteristicile de pozitionare a persoaneJor in desen ~i a marimii lor. uneori. Langa cine se afla reprezinta distanla intima ~i nediferentiata. Intereseaza ~i accesoriile. de asemenea.-~. Si acesta are doua variante: una eu solicitarea desenarii unei persoane...-.-... detalii ale accesoriilor.. j . propria persoana care deseneazao $i in acest test.viitor.. gestica. dar ~i cine di.\ <.•.• 'J. ! . ---" 'i . Un ait test care se ineadreaza in reguHle 1?i interpretarile legate de schema generala.

din Ottawa. subiectul nu are energie vital a. in acela~i timp. S-a efectuat eu ~colarii mici. Proiectul "Moi" (Eu) se realizeaza printr-o oglinda. in genere. Intai. dupa Porot Vinest etc. lneepand eu elevii claselor a IV-a ~i a V-a. cadm universitar care ~i-a luat doctoratul in Romania. dar ~i semnalarea cunoa~terii de sine. se face ~i 0 lectie de coafura (aranjarea parului). Fieeare saptamanaare in atentie 0 parte a corpului spre care se orienteaza diversele subaetivitati. atittldirJle subiectului fata de membrii familiei §i in acel~i timp adaptarea familiaJa. un ghid pedagogic. Experimentul incepe eu actualizarea potentialului observativ. Un test eu sareini asemanatoare a alcatuit Lude Frechette.:. pentru a face 0 verificare zilnica a vestimentatiei ~i a infati~arii exteme~ ell ajutorul direia sa-§i aranjeze copiii in:fati~area. de asemenea.. insearnnl'!. Exism :?i .zii. prezinta importan!a atmosfera din familie. atentia se centreaza pe oem. De asemenea. desenele sunt tot mai indireate ~i impliea imbracaminte. Indica aspecte ale familiei de tdiire mai mult in viata larga sau In fami1ie. Un test relativ. chiar afectiunile eelor prezentati. dar ~i pentru 0 noua regula pentru copii. aceea de a se controla in fiecare zi in fata oglir. subiectul are vitalitate ~i energie. ~i apo! desenarea familiei de apartenent~L Se considera. adeseori ell aspecte corporate ce se diferentiaza la talie §i bust. din varianta familiei cu doua des ene. dadi In familia ecran. tot de figuri umane.) varianta ell desenarea familiei proprii ~i a line! familii ideale. daca e ~erpuitoare. in mod proiectiv. In toate testde desen intereseaza §i trasarea liniilor. Intr-o varianta se solidta. efeetuarea de colaje in raport eu imaginea de sine. In saptamana a cineea. daca e clara. Autoarea pledeaza pentru introducerea oglinzilor in ~co1i.afara sau in camera. urmatoarele doua saptiimaru au in atentie picioarele. dar mari ~i musculo~i. a 128 .a. Testul sau se nume~te "Moi". di desenarea fami1iei dimensioneaza. $i acest test are variante. Exista §l se folosesc variantele testului Fful1iliei. Pentru stimulare.sau este 0 persoana tenslonam. indica tendin}e nevrotice pe moment . Dadi linia este anemica. a ~aptea pe urechi. tinere de mana. 9i preferintele prin apropiere. Primele doua saptamani sunt orientate spre studiul mainilor. ~i are inscris pe coperti\ ca este. a ~asea pe par. la fetite. Imeresea. linere de brat etc. Caietul "Moi" solicita de fiecare data. exista un copil (vID-sta ~i sexul acestuia) ~i daca aceasta ffullilie este mai mare deetH a lui. este testul 2 persoane ({)persoana feminina ~i una mascuHna)c Aceste desene au caracteristici de varsta foarte evidente. Proiectul dureaza 16 saptamani de activWiti de colaje. desenarea nnei familii ecran (fara specificare ~i identificare). Ia baieli.

proprletatea auzului in adaptare ~i interrelatiile sunetelor (7). pentm gambe (13).15). implicarea intr-un joc de lateralitate. a aranja ve~rnintele. fapt semnalat de C. (cat mai rnulte activita~i. de un alt test proiectiv interesant.a (zece). eu orientarea urec. ale pleoapelor etc. La feI. pentru a descoperi implicarea asociata (a bratelor) in diferhe activitati. mainHe in aIimentatie. inima. experienla kinestezica eu degetele. observat :. proprietatea miHnHor de a apuca. pentru corp (14). semnalata capacitatea de miros ~i respiratie. fata (l0). pentru anatomia interna (circulatia sanguina. dar ~i in gestica ~i. Pentru intereseaza observarea ~i desenarea de coafuri preferate. Ne vom ocupa. Jung. (6). In a 15-a. culoarea. ~i. expunerea proprieHitilor parului. In ultima saptamana se organizeaza 0 reluare generaHt Activitatea proiectului MOl are 0 durata de 20 de minute de flecare data. plus completarea cuno~tintelor.hilor spre zonele de unde vin sunete. (5). de asemenea. pUimanii . spontan3 de catre eopit D. :i'mbracare etc. al alimentelor. Proiectul nu cuprinde abordarea temelor sexuaHtaW. bralele (fiecare separat. in a 14-a saptfu'lilana. a spiHa. In structurHe psihicului. a. preocuparea trece pe anatomia intema. apoi brateIe. dit ~i cum s-a realizat. (8). Pentru urechi se incepe.. intereseaza gambele. sapmmallBe 11 ~i 12. In final. dadi este cret sau nu. urmeaza gura (nalla). jocul ascultiirii. proiectiv. In saptamana 13.opta pe nas. separat. pnntre care ~i acelea de a serle. pentru maim II. a1curateniei etc. a manevra multe obiecte. apara de mg etc. in continuare. aranjarea. in diferite aetiviHiti. se expun ~i cateva euno~tinle privind magazinele speciale (farmaciile) pentm materiale medicale. dadl are aspect ingrijit sau nu. a mi~ca jucani. desenul spontan al easel are 129 . Acee~i schema de fond pentru gura (9). fa. lungimea.1 desenat. este adesea desenata. oase. :disfoirea caietului Mol. G. Bonne a atras atentia asupra acestui fapt. Am prezentat pe larg acest test proiectiv pentru a pune in evidenta serviciile irnportante pe care Ie aduce psihologia pedagogiei.). Desemd casei. jocul oehilor ~i a1 pleoape1or. Pentru maini. Aceasti1 tema este implicata. De altfel. Pentru ochi se solicita observarea ~i desenarea fiedlrui oeru.'I1a ce. intereseaza apropierea bidimensionala (I ~i ll). Nasul trebuie. a desena etc. ca semnificatie5 a semnalat ca pe la 5-6 ani.'TIprentele digitale (3). in totalitate. 11 §i 12). da aspect interesant imaginii. de asemenea. capacitatea de adaptare la mirosul persoanelor. anatomia interna. La fel 91pentru picioare (4). apo! stabilirea proprietatilor oem lor. Trebuie controlate in fiecare sapmma. intereseaza cooperarea maiTIilor In activitali.

Copiii mid fae. ca desen proiectiv. ma§ini etc.. care incepe sa devina de mare importan}a. caminuhii. care ne~a almat in analiza unor caracteristici ale proiectului.eu 0 nuanta de incoerenta. La copiii cu familie stabila. Horl.spre dreapta sau stanga. dar $i biserici. In acest din urma test. dar ~i avioane. care niciodata nu au faCU! desene de acest fei. Biserica a mai aparut in desenele casei mcute In practica studentilor. In genere. In desen. proiectat. geamurile. ~i copiii cu handicap (mai ales inte]ectual) au desenul easei deosebit. apa. Copiii din orfelinate deseneaza de multe on c:asa m partea dreapta a foii" spre deosebire de eei din familii. se traie~te apartenenta easel ca loc de intimitate ~i relaxare .• cadrul natural din jurel easei este bogat In arbori~ verdea}ii. uneori. Person). an."". P. ~ acopen~u. desene mid. Dupa ~ase ani~ se exprirna tel1din~a de ~ fi extins desenul pe toata foaia. desenarea de biserici. Porn.. Tree.ios. Bineinleles. Si pentru acest desen este valabila schema generala. Unii psihologi considera. In genere.semnificatia simbolizarii adapostului. dar sunt desene J:ncfircate de coeren!e. dar ~i instabilitate.'1 autocontrol nativ defectuos (dar ~i intelectual). La copiii crescuti in mediul familial. Buck H.1 homun '1""~l peu. in 1952. tn genere. in pUna dezvoltare. in 1939. di acest aspect cuprinde ll. executa! dlferili copE ~i mai ales intre cd din famiHile Inchegate. maltimea.3ju 1~ care este ImpliCa!a casa. ceea ce face sa apara. acest sens. ci ~i extinderea ei foaie . sunt. La e m onam. Mabille a publicat. Stanga foii este reprezentanta a vHtonllui :. T " . integrari armonioase ale acestora.'Uta in 1947. in sitdalH eritice ~i eei din orfelinate. a desenului. desenului in raport cu foaia de hih'iie pe care a intereseaza nu numai marimea easei.. cu multe incoeren~e. simplificat. ~i la orfanii care nu au trait in familie pot aparea mai muite case desenate ~i biserici ia testul "casei". Om. aCfea de apartenenta. se aiHi pe de 0 parte in lucrarea lui J. La copEi din orfelinat. desende pe 10ata pagina apar abia la 12 ani. f\ (Home. peisaje:. . Casi'i. importanti:i manmea desenata casa. la copiii din casele de copii. Casa. mai multe case. de multe ori chiar ~i elemente nelegate de tema . mai ales ca intotdeauna elementele izolate sunt plasat!~ dezam1Cm. U]fi innare u§ile).unica. Interesas'1t este faptul ca. in genere. de R Arthur ~i introdus In Franta. T. al}ii considera ca expdma fmstrare. dar ~i in testul Satului.i constituie 0 pozilie 130 . care Incep sa alba aspect de tablollIi.. se datoreaza mai mult implicatiei bisericii in programul copmor eu aceasta situatie. Exista diferente intre desenul easei. Boutonjer a considerat desenul easei exprima 0 afectivitate deosebita. din famiHile aftat. 0 verslune in care a modifiea! materialul $i a standardizat praba. nu se constituie nOliunea de casa unica.

In genere. easele sunt. 0 aWl. facton importanti de interpretare. curba dezvoltarii u~ii este destuI de schh'TIbatoare. vitalintr-o casa. u~a reprezinta un factor activ. Aceasta stmctura se constiulie earn pc ~ase ani la copiii eu familie. evident. copiii din orfelinate au dificultati in aceasm privintii. Prime!e: 111cerdiri de constituire a perspectivei (adancimea In desen) apar la copiii din erfelinate la opt ani. in desen. La copiii orfani. Copiii din orfelinate deseneaza. Se constata. care Incalzesc casa. in secret. dorinla de a fugi din orfelinat. de asemenea. adeseori. pe la 11-12 ani. o aha componenm a casei. fapt ce pune in evidenta. marimea u~ii cre~te ell varsta. lumina etc. este un rnijloc de scm. De fapt. persoane care vin sa Incaseze sume pentru apa. nici un copil crescut in familie TIU a desenat casa rora ferestre ~i u~i. Dupa Dalto. se deseneaza ferestre eu perdele ~i flori. Din acest motiv. casele au ferestre la marginile easei. l1~ile sunt adeseori mal deschise la orfani. Probabil. acest fapt se explica prin privarea totala a de ~i afectiunea materna. ferestrele ~i u~a reprezinta eomunicarea eu lumea. De altfel. legata de desenul easei. Se considcra di la orrani exista lID discret intelecrual. Este ~tiut faptul ca ace~ti copii intretin. a perspectivei la copiii din ortelinate.~t Fiecare cotitura ar putea insemna promisiunea unui nou onzont. prietenii parintilor.":ile ~erpuitoare se considera ea evoca nevoia de schimbare.patemaUi.ite. deseori. rin u~a se vine ~i se pleaea de acasa. lungi ~i Inguste. iar la ~apte ani apar dupa incerciiri reu:. inchise la ace~tia. care seamana ell ni~te caveme. La orfani. se afla eel mult un horn. simbolizeaza prezenta mamei §i tatiHui. Drumurile ace~tora se opresc. in genere~ mai aratoase sunt locuibile. copiii acestora. Intoarcerea la realitate~ con~tientizandu-se dificultatile problemei ~i consecintele eL Dmmu. Deseori.. rudele. se considera ca drumurUe simbolizeaza fuga. bruse pe la mijlocul paginii.problema. este desenat de deua sau chiar de tiel on in desenele copiilor care traiesc in familii. In schimb. desigur. homu!. care evolueaza. punctele periferice ale casei sunt Ingro~ate ~i 131 . de asemenea. dorinta de a reprezenta perspectiva ar fi 0 forma de Incercare de adaptare la lume In spatiu ~i timp. drumuri ~erpuitoare. La copiii crescuti 111 familii normale. La copiii orfani. in schimb. eu alte cuvinte. Ferestrele sunt. creand confort. dar ~i de neprevlL:. Desenarea u~ilor ~i ferestrelor constituie. 0 Intarziere a fbiosini. Ingrijite. in genere. dar ~i 0 rafinare a perceptiei de distanta ~i incercarea de a 0 ex prima in desen. este a drumurilor spre ~i de la easEl. ei se onenteaza mai mul! spre patemale.. se P primesc musafrri..-rnbare.

de asemenea. 1 . baza casei. fiori sau alte detalii. mult mai simple. antena TV. este proporponal ell COrpUl . geam.. forma eoreeta. dad! are forma potrivita sau acceptabiUi.. veSlgur~ ell carenteie sunt mai timpuni. Intereseaza din Cc. Pe de 0 parte. fire electrice §i strea:. au loe unele . Am mai semnalat cateva categorii de teste de dezvoltare. prezenta. luate pereche. are pozitie ~i marime corectil. dadi eforturile de reclat perspectiva sunt reu~ite. . La orfani. fapt ce se interpreteaza ca 0 lupta de schimbare a personalitatii pe care copiii orfani 0 simt prea fragila. este recut acoperi~ul (tig1e. ~i Revue de neuropsychiatrie infantile et d'hygiene mentale de 1'enfance.un punet). homul iucrat perfect sau grosier. test III Loretta Bender. expenmenta 1e. . d . 1966). exista scara sau treapta paua la ea.ina). pe calld cele ale cepliler din institutiile de orfani sunt mult mai complexe (desenele).'11ele ferestrelor semnalate. 'aea ~ acopen§ul -. incercarea de a reda perspectiva . precizia in desenare a ferestruicii este importthlta in cadrul celor noua punete. clopotel .. propoqiile homului fata de acoperi:. laterala sau iongitudinala. Pentru acoperi~.. ~i. se dau alte noua puncte daea este clara prezenta hornurilor. +: ••••. olane bine desenate).reu~ita sau nil . cla.ectua 1e.:arente . daea sunt mai multe. grilaj e de aparare. eu forma corecta. unghiuri clare."tenenta. forma. ea forma. Pentru interpretarea desenului easel. Pentm detalii suplimentare. Peretii bine desenati se puncteaza. (girueta. dar trasat stangaci sau bine desenat. se 1 dau maxImum noua~ puncte. aiectivo-pozltlve. Pentru detalii. ferestrele 10 plL'1cte. Casele fiicute de copiE crescuti in familie sunt. perspeetiva corecta a homului. daca acoperi~ul est~. se mai da cate un punet ..pentru cea reu~ita se da un punet. orologiu. Pentru detaliile acoperi~u1ui. ~. din pacate~ sunt mai greu de reeuperat. Corpul cIMirii poate aduna 11 puncte prin prezente de forma corecta (patrata. cu atat efectcle lor cresc. in legatura eu mediul de apa. dar nu plea pronuntat). care consta 111 soHcitarea de desenare a diferite forme de linii ~i eombina~ii ale acestora Intr-o anumita 132 . perdele. bineplasate.un punet (v. desenat peste marginile easei. dar mai inccerente ~i dezechilibrate. raportul clintre ferestre. amplasarea corecUi. Intereseaza daca e desenata ~i prezenta fumului ie~ind pe horn. ian. se dau rnaxhmrrrl tiei puncte pentru marimea ~i situarea ei in pagiml (\fuca 5e afia In centruJ paginii sau pe centro. mte. obloane.innegrite la copiii orfani. doua cate dOlia. U~a are 10 puncte. easei.. are clanta. cate un punet (sonerie. comparativ ell ale copiilor din orfelinate. dreptunghiulara). daca are unghiuri dare. Aceste aspecte se datoreaza diferentdor consolidate In timp.. Intereseaza ~i ferestru1ca la pod. strea~ina . .. Mea e prezenta.-feb.

Duss. ell testele psihometrice de personalitate. 0 stmctura sirnilaril are testul de frustratie Rosenzweig. Si testele de cuI on preferate sunt folosite din ce In ce mai multo ~stul lid I~fester al p.i pentru adulti. de fnlstratie (0 varianta pentru adu1ti §i una pentru copii).referintei culorilor. se dau ~i plan~e mai mari.. personaje \lil1lane. E vorba de testele Rorschach. exista mariIe categorii de teste proiective. Rosenzweig. ordine ~i capacitati manuale implicate In diferentierea tipurilor de linii oblice. testul lili Coman (196 "A venturile Iui Pate noirej' a conturat 0 noua metoda de interpretare a tendinfelor incon~tiente. are ~i alte obiecte juearii ~i 0 casetil mare ce reprezinta 0 in care se poate organiza un subiect eu marionetele. In fine se folosesc testele implicate in activitatea grafologica. care pun mai mult In evidenta structurile personalitalii. folosesc ~i testele fabulelor (L. eu structurl1 ~i tipuri de raspunsuri ~i interpretari. Interesant este ~i testul de marionete. Este un test eu 0 cutie de judirii. compus 30 de randuri de cate 3 imagini pe un rand. N. Este un test de sugestibilitate. testele proiective sunt de 0 foarte mare diversitate ~i tind sa se complice. Tesrul T T allui Murray on testul Szondi etc. Pentru persoane1e mai aproape de adulti :. ca aport. sunt ordinea zEei. ce se solicita. i\m mai expune un test pentru testele de dezvoltare. Bineinteles. obiecte. care sugereazil subiecte. pe 0 pagin~ mnd 5 randuri 133 . cele de halet etc. implica micul animal eu pata neagril in nenumarate situatii pe care eel testat trebuie sa le identifiee ~i sa creeze 0 interpretare a ceea ce se intfunpHi ~i ce semnificatie ar~ ceea ce se intampla. Testul P. SemnaHirn doar faptul ca testele proiective devin tot mai complexe ~i pun in evidenta faptul ca inte1igenta umfula parcurge 0 dezvoltare similara. In teste similare stimulate acestea. E vorba de testul USP . sunt importante ~i oarccum iConcurente. animale. mult [olositc. Printre altele. Si testele de joc de nisip. In genere. testul Jung (asociativ~verbal). in care este evidenta cre~terea intelectualizarii. de asemenea. al lui Coman. poate sa le combine. prin care copilul este solicitat sa. ce:1:'curi etc. 1 testul sceno-test (elaborat de von Staale). de asemenea. umlilrind ca matcnalele se aranjeze sub aceasta incitatie.TS. pus la punet de Heiss Holfinan. personalitate. organizcze scene imaginare sau legate de evenimente din viafa iUl sau a altora. varlanta pentru copii. testul Luscher..ce pune 1n evidenta dezvoltarea capaciHilH de observatie. Dar vom descrie aces! test la testele de personalitate. a~a ca Ie vom studia la capitolul testelor de. Testele de propozitii netenninate sau de povestiri netenninate sunt.

mu 1 . Cel mai bine este ca (sa) (de 5 on) 4..). -' . se coteaza gradul de sugestibilitate.• (d e :) on ')J ? 6 · I vIala 1 n . " (Oe 5 on) \. D aca toll oamenn ar d on.. urmatoarele propozitii: 1.. ca structuri.l •••••••••••••••••••• . (de 5 ad) 12.imbate. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori) 5. Eu cred ea (de 5 ori) 8. care imagine din fiecare rand este la fel ell celelalte... Fiecare set de 5 propozitii sugereaza ~i provoaca raspunsuri legate de 0 forma de interrelationare sociala ~i adaptare merala. Cel mai bine este ca (sa) " (de 5 on) 2. .on') 4 · D aca mCl un am nu ar +~ . . cand a fast tolos1t pe 85 de elevi de clasa I. Numarul de imagini sernnalate. on') 10. Este un test proiectiv de profunzime.Ucrol1 mal••. '. In ardine. Interesant. ••••••••••••••••••••••• . apoi seade.1.' . se completeaza propozitia de mai jos: 1. " '" . este testul proiectiv pentru realizarea valorilor de fond. en 0 structura complexa. Niciodata nu trebuie sa " (de 5 od) Necompletarea propozitiilor pune in evidenta !ipsa unei atitudini despre lume ~i viala.. doar pozitia lor este schimbata. care este mare la copiii mai mid. pe de 0 pagina sunt 15 imagini ce au aceea~i structura). sa '" 13. Este fonnat din propozitii netenninate. Eu nu ered ea (de 50ri) 11oarnem "oe 9 · C·e1 mal.1 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• \. de forme de evaluan interioare §i de acceptari de valeri. (' 5. De pilda. in 1976. ca fiind diferite de ceielalte. . Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori) Tot de 50ri sunt aranjate. 5 Intr-o categorie. 65 de clasa aN-a. Prin numaml de imagini scJ:." (d" v' or~ :) fd e j. Eu sunt un om .i. Cel mai bine este ca (sa) : (de 5 ori) 3. (de 5 on) 11. Testul a fost efectuat la Catedra de Psihologie a UniversiHi1ii din Bucure~ti.(ded. V iata este (de 5 ori) . Cel mai rau este ca (sa) (de 5 od) ') -' . Daca tot 1oamenll ar .. Se solicita subiectului sa spuna. pentru ca imaginile sunt absolut la fe!. 45 + 45 din clasele a VII-a ~i a VIll-a ~i 25 pentro pre~colari (coordonator Ursula $chiopu). • A 134 . " e . arata gradnl de sugestibilitate.. 5 D aca mCl un om nu ar d'on .. pentru ca la pubertate sa aiba din nou 0 cre~tere u~oara. c: ('oe::>on') _.lmportan t eSle 7. Este vreme ca in viats.

Chmarede (funqionalist) a inleles prin inteligenta aptitudinea general a de a rezolva probleme incluse in diterite situatii dificile adaptative. ell titlul "General intelligence effectively detennined and mecasurement". dar ~i de psihologi remarcabili. pe de 0 parte. Ed. ~ j dilematka privind stabilirea inteli2:entei ca functie S1 ca proces. in 1904. E. nu eu concepte. diversitalii ei.ilitate de 0 buna memorie.lncepand chiar ell secolul V 1. inteligenla este de 0 foarte mare diversitate. Speciali~tii In analiza factoriala ~i mai ales C. Pia2et a considerat inteligenta subordonata adaptarii care se reaiizeaza prin asimilare ~i acornodare de procese intelectuale. . Pe de-o parte. inteligenta este privita ca 0 capacitate de rezolvare de probleme. de a interoga permanent experienta pe care omul 0 acumuleaza sub forma de cuno~tinte ~i operatE. prin diferentieri de perfomlante §i de campuri foarte largi de competente pe baza unoI' stocuri de infotnlatii fuc. n. Din punet de vedere psihologic. S-a creat 0 situatie ~ . Piaget (~i el psiholog a1 grupului de 1a Geneva). prin caracteristici calitative. 135 .. Numai ea J. Inteligenta oroului modem se dovede~te ea 0 capacitate de rezolvare de Drobleme din ce in ce mai comDlexe. pe de alta ea aptirudine de a invala (Watson). ~i pe de alta parte. inteligenta a fast definita Ioarte diferit de numeroasele curente ~i ~coli psihologice ce s-au conturat ill secolul XX mai ales.CAPITOLUL vn INTELIGENTA $1 TESTAREA EI Ca ~i personalitatea. dar pentru multi psihologi ca aptitudine de a opera eu cuno~tinle. Spearman a expus prima data ideea analizei factoriale in American Journal Psychology. A fost implicata in filosofie ~i in logica. idee preluata ~i dezyoltata de J. Acest atribut al inteligentei a raspuns. Factorul G (general) este eel mai prezent in A Jl. ca inteligenta este nu un proces de 0 structura complexa ce dispune de un factor general ~i de factori specifici (deviza numarului de inteligente). Spearman (18631945)1 au considerat. in genere. Ribot a considerat ca inteligenta este un proces psihic complex. ] C. care poseda numeroase deprinderi intelectuale (numite mai tarziu algoritmi) ~i stocaje de cuno~tinte. e. care se exprima. acestea stand la baza formarii cuno§tintelor. inclusiv meditative.

prin care aceasta a fost combinata eu alte caracteristici ale sistemului psihic pe care le concretizeaza. pe 'de 0 parte' observatia (perceptia). tempereazfi sau stimuleaza. operalii. Th~rstone L.c astfel ea toate testele de inteligenta sa dea coe:ilcienti de eorelatie diferiti. la Paris. factorul I de gandire inductiva. Holzinger ~i H. factorul P de rapiditate perceptuaIa. edueatia. E. mnemice ~i cognitive. relatia ~i prezenta lor suprema eu prezenta corelatiilor ~i ordonarea 10L A1ti speciali~ti In analiza factoriala. factori. actul de cunoa. Fr. Kraepelin ~i colaboratorii sai au facut. Thurstone Multiple Factor Analysis (1947). Cea mai mare complexitate ~i diferentiere factoriala a inteligentei a realizat-o J. prin prezenta lor. 1 Opera principala a lui C. de Keeb Cattell a elaborat 0 serie de teste ell aceea~i menire. Rossolimo. de fidelitate a perceperii ~i opedlrii eu numere. a incercat. De fapt. Iar prin 1890. semantice ~iaetionale (care acopera adaptarea inteligentei eu earaeteristici1e existentiale). L: (1935) a nommahzat ea facton comuru: factorul V de mtelegere ~l comprehensiune verbal a. precum K. daca sunt pozitive pentm adaptare. factorul D. de . factorul W. L. sisteme. Spearman se nume~te The Abilities of Man Their nature and Measurement (1927). factorul N (factor numeric). dar ~i psihiatrii au fost printre primii care s-au ocupat de eereetarea inteligen~ei.gruf ~i factor! ~pecifici . continuturi ~i produse. de asemenea. fb. Harman (1938) au pledat pentru 0 varianti1 multifunctional a (factor general. J. filosona. incercari in acela~i sens. de memorie ~i factoml S.te~e implica. de gandire deductiva. Operatiile implica evaluari convergente. c1ase.structuri1e existen~iale. Galton care testa praguri senzoriale. de asemenea. iar produsele implidl: mutatii. Ca atare. In 1889. transformari ~i duplicatii. J. divergente. masuratori 1ntr-o formula de reflexe psihologice considera ca testeaza inteligenla. 2 PrezinUi importanta lucrarea lui L. care a identificat in inteligenla 3 dimensiuni. COll1inuturile implica straturi figurale. 136 . relalii. simbolice. Guilford.ai i!lteligenl~i) . de fluctualie verba1a.. elaborarea unor probe psihologice pe seama cautarii inteHgenteL Factorii specifici. Rieger de la Wirzburg (1885) a elaborat chiar 0 serie de teste pentm detem1inarea inteligentei debililor mintal. dupe C: Speam~anl. de spalializare (vezi pagina 137).. Teoria funciionalista a creat inteligentei 0 ftmctie noua. factorul M. P.

---"'-. A2 / . II Diagrama 2 Diagrama ierarhica a concep}iei Iui Vernon privind factorii spirituaH intelectualL 137 .-. dupa C.--------.I /\ / \ / \ I PI J\ .77 • .. --- ~ Praclic~ ~ .\ ~.H2 HI '" /j'\ \ V4 V3V2 V'" V~5 VI$8 S7$6 1'5 '.asociafii P .perceptii S--senza/ii Diagrama 1 Modelul ierarhic al aptitudiniIor intelectuale factoriale.I \ I / \\\ /\ I \ II '\ \ $2 /\ / / C2 II CIC3P4 I ell I' • \ /\ !\ // r\ . /~ j\ \ Al $5 P2 g~ -----------.. Burt (1949)0 g I f r J Factori rnajori de grup Factori minori de grup Ved 1 K:m I 1 r ~ll III/ [ IIII r-1 i~ I I 1111 Factori specifici .. \\ $1 $3 54 A .. '".

deductive. Pe masura ce s-au dezvoltat testele de inteligenta. ~i inteligenta implicata in conditiHe morale cu structuri adaptative complexe. Este bine In5a sa se lina seama de ele. in studiile sale. Randamentul activitatii intelectuale nu este stabi!. ~i obiective.Thurstone L. cauzale ~i numero!?i algoritmi operationali spre vfu-sta de 11-18 ani ~i devine incarcata de valorizari. Inteligenta achizitioneaza cuno~tinte. J.. seslzata de Thorndike. dar ~i moduri de abordare logice. au stimu1at aceasta directie de masurare a intercorelatiiler din sistemul psihic ~i structuri1e 1ui active ~i potentia1e. Factorici~ti. int1uenteaza activitatea intelectuala. La randul sau. L. verbale ~i discutii filosofice. Treptat. A treia forma de inteligenta socialS. inteligenta abstracta se compenseaza in abordl"sea etlcienta de a opera nUInai activata eu simboluri matematice. s-au pus in evidenta utilizarea de operatii ~i importanta conceptelor. L. Complementar. J. cand peate sa fie mai proasta vizibilitatea. Oscilatiile se datoreaza multor cauze ~i conditii. starea psihidi din zilele mai grele §i incarcate sau dupa un e~ec sau 0 problema mai delicata din familie etc. s-a dezvoltat pe de 0 parte ideea ca orice structura psihica este 0 constelatie de im?licatii ~i corelatii complexe provocate de situatii ~i de competentele adaptative. In aceasta categorie. inclusiv la conditiile schimbarilor acestuia. meditative etc. vara foarte incarcata de ploaie ~i non. 3~a referit ~i la factcn de flexibilitate. Piaget a explicat. eei ce au intdigenta concre1:a observa repede ~i cIar rdatiile dintre evenimentele percepute. din preajma mesei. prin care se fae integrari mai l~gi sau mai Inguste ale situatinor complexe problematiee dintr-o solutie. dar provoaca ~i stari deosebite la persoanele reumatice sau meteosensibile. Suearman. In fine. Pe acest fond. Thorndike a integrat ~i arti~tii. E. inductive. Intre timp. Thorndike a observat mai muite fdun de inteligenta ~i anume: inteligenta concreta specifica la subiectii 011 mare randament in . S-a referit la grade de rigiditate prin care se exprima Upsa flexibilitlitii ~i grade de sensibilitate la deteriorare sau debilitate mintala. activiHiti concrete.. s-au pus in evidenta tot mai numeroase fduri de inteligenta. La acestea s-au 138 . pe care a privit-o ea pc 0 structura achizitiva de operatii cognitive sub influentele stocajului de cuno~tinte. A atras atentia ~i asupra factorilor de globalizare. Ia caracteristicile mediului social. Si conditiile ecologice sunt influentabile ea ~i frigul. a considerat flexibiIitatea ca pe un factor asemanator ell eel de plasticitate. Oboseala din orele mai tilrzii. impreuna cu C. in care inteligenta este un factor de prim ordin. Piaget a efectuat 0 analiza psihogenetica a inteligentei. practice. este a inteligentei care genereaza 0 adaptare rapida ~i completeaza bine.

~i precum se intampla Intotdeauna. Piaget (1896-1980) au contribuit la constituirea unul suport pentm teoria ~i modelul lui Guilford. Modelul intelectului.9 .i relativ semiimportanla. InteHgenta este mult influentata de afectivitate. 11. care inca nu aparuse).. ClaDarede (18631940) ~i apoi J."C 11.. Dar comribuIia cea mai complexa s-a Intamplat prin anii 1967. In functie de facton mai importanti. Modelullui Guilford a fost privit eu interes . Diferenta de numar trebuie atribuita dupa autor faptului di in uncle ce1ule nu au fost inca depistati factorii corespunzatori. adica devine operatie ~i producatoare de pracuse ca structure de normalitate.. pe de aWi parte. Acestea ocupa 77 de celule ale modelului. e:jecul devine relativ important .•. doar 81 sunt unke. Chiar L M. '"' . Inteligenta sub semnul acestor interogalii a intrat Intr-o !aza de identificare E! felurilor ei. Guilford: 1. in model. In alte ce1ule exista cbjar 0 pluralitate de facton.•~ u· 2. Nestorl a tratat problema il1teligentei ca multiiaterala (indiferent de modelul intelectului al Iui Guilfor d. ::::sf 3. prin ideea ea perfonnanta este conditionata . E. o ••• Din cele 120 aptitudini cuprinse in Q. care a publica! studiul Sur I 'analyse des "facteurs" psychologiques. Diagnosticarea inteligen(ei copiilor intre 9-14 ani. dupa Guilford. Printre adeptii analizei factoriale din prima generatie din Romama face parte ~i N.. ~i eu oarecare interagatii. Planul afectiv reconstituie de fiecare data in forma sa relatii subiect-object. Nestor. M. . modelul din figura data. in optica Iui L P. Margineanu (1905-1980). Produse (implica perfonnanlele). Omniprezenta inteligentei aparea excesiv de monarhicil dupil unii. care este un fel de puIs al vietH active. pc de 0 parte ~i de inteligenla ~i creativitate. 1937.adiiugat ~i alte interogalii legate de inteligenta ~i aptitudini. Operatii (latura operalionala). chiar daca a inceput pe la mijloe de seeol XX. cfu1d Guilford a fost ales pre~edinte a1 Asociatiei Intemationale a Psihologilor ~i a prezentat prima versiune a modelului psihologic al inteligentei ca fapt mult mai complex decat considera Thurston ~i alli psihologi descoperiton de forme de inteligentiio In modelul lui Guilford a intrat ~i creativitatea ca forma de gandire divergenta. complementara intr-un celei convergente a inteiilzentei. Continut (aptitudinile intelectuale ).

In aceste conditi!.. Stefanescu-Goanga. dar ~i in Europa. in Franta. In acest context fierbinte ~i inca nu deplin clarificat a avut loe 0 situatie mai deosebita ell privire la inteligent1L E vorba .u. Ministerul Inv8lamantului Public a orgaruzat comisii de profesori (chiar de la Sorbona) pentru studiuI ~i solutia acestor probleme. iar dr. ~i ~i-a public at teza de doctorat In revista arhicunoscuta a Iui Woodt. de evenimentul Binet-Simon. A fost tradusa ~i adaptata de numeroase universitati. Scala de inteligenta.. S-a lucrat apoi la 0 a doua imbunatatire. Wundt. mai ales din S. Printre altele.colari oligofreni care pot rezolva impecabil probleme aritmetice de diferite categorii pe care nu le pot rezolva persoane eu inteligenla nonnala. Dupa cum se ~tie. exista . A. Binet. din 1911. de catre Fl. 1895. insa. care publica la Revista Centrului de Laborator din Leipzig.. • La inceputul secolului XX. lucranle ce se efectuau acolo. A. In 1905. a gre~elii neca1ifieabile. faptul ca procesul de alfabetizare era foarte complex ~i dificil pentru multi copii. Stefanescu-Goanga a lucrat la Laboratorul de la Leipzig .~i-a dat doctorattll eu W. Varianta scalei de inteligenta. Capacitatea de a rezolva probleme nu este mai importanta pentru ca. Incepuse sa se inte!eaga valoarea sociala a ~colarizarii ~i se facea 0 pledoarie foarte puterruca in favoarea invatfunantului primar obligatoriu. a probabilului. I Printre altele. de la psychologie individueUe". Se descoperise faptul ca elevii foarte buni nu acopera Intotdeauna I1ivelul eel mai inalt de inteligenta. Au fost solicitati ~i invitati in comisia ce se ocupa de problemele inteligentei. Binet a murit in acel an. a avut Insa 0 cota de interes foarte mare.creativitatea se mobilizeaza in fata necunoscutului. Erau multi copii ell handicap inteleetual? Sau era inca neorganizat sistemul de lTIvatamant? Poate ~i una ~i aIta .. astfel imbunatatita. p. scala a fost mult imbunatatita.A. ~i in Romania. Simon se ocupa de handicapul intelectual. a existat un val de schimbare in mentalitatea oamenilor. Binet-Simon au alcatuit primul proiect al unei scale a inteligentei. dar A. A~a.pentro di pune in evidenta neimplicarea inteligentei.Binet publicase deja cateva idei interesante eu privire la abordarea problemelor inteligentei . In L 'anee 140 .U petrecut in 1903. in timp ce inteligenta gestioneaza mersul competentelor ~i a ceea ce este implicat in adaptare . de pilda. Acestea S-8. profesor universitar la Cluj. Acesta a inceput sa se organizeze in diferite tan. "La mesure psychologique. a aparut. a aparut in 1911. Inteligenta se valonzeaza complex in perioada de intensa dezvoltare sociaUi. 433. Exista niveluri pe aceste planuri ~i aspecte diferite. In 1908.

De ce a a\'Ut succes scala centrat pe 0 optica originalii ~icredibHa ~~care ~i cre~tere se dezvolta treptat ~i procesele psihice ~~, Binet a acordat importanta relajiilor v.arsta Cnm{)l0 ~i mentaHi, ell sublinierea ca dezvoltarea celor doua caracteristici nu au ritlTIuri de dezvoHare egale. Poate exista 0 varsta de cr(';1>t~~rea inteligentei, sincroruzata cu aceea a cre~terii totale biologice, se poate ca mentala sa ramana In urma rala de sectoml cre~terii varstei cronologice, ceea ce va duce 1a interzicerea dezvoltarii mentale, sau se poate ca yarstlele mentale sa aiba un ritm de cre~tere mai activ decat al varstei cronologice. Pe seama numeroaselor cautari de a gasi un sistem de testare a aeestor idd, Binet a impartit anul pe luni, in care sa se imp1ice yarsta cronologidl ~i intelectuala, ceea ce a dus 1a Intrebari gradate inteligenfii, relativ

numeric pentru cele 6 momente semnalizatoare ale scalei de evaluare
cronologica, scala aflata sub controlul abiectiv a1 timpului. S-au Intrebari pentru fiecare luna ~i an. In. acest context, un copil de 6 ani ~i 8

luni, dadi l:<lspunde Ia 2 intrebari (itemi) -elaborate pentru varsta de ia 6 7 ani - are varsta mentala doar de 6 ani ~i 4 luni (sau daca sunt 10 Intrebfu-i pentm fiecare an ar fi de varsta de 6 ani ~i 2 luni).
Prin implicarea antecedentelor de mai sus, in aldltuirea testului inteligenla, A. Binet a emis ~i alimentat una din marile probleme prin implicatii in procesul dezvoltarii psihice - ~i anume ca in procesele psihice, nn se dezvolta toate deodata In ace1a~iritm ell dezvoltarea fizica. Activitatea

Binet-Simon, mai ales din anii 1905 - 1911, a fost de validare corecti1a
acestei preconceptii prin grad area intrebarilor, ca dificultate ~i ell numar, ~i concordanle nu.merke plauzibile dintre varsta cronologica ~ivaxsta mentaUL ea ordine de pragres in alcatuirea scalei Binet-Simon, s-au conturat urmatoarele: "' S-a elaborat un grup de probe de inteHgenta, In 1905, ce au constituit elementele de baza ale scani metrice a inteligentei. - S~au efectuat perfectionari intre 1908-1911. - Intellgenta poate fi definita ca 0 achizilie progresiva de mecanisme

intelectuale de baza, ce se pot rezuma (in maturitate) ea rectitudine, in
comprehensiune, inventie, directie, cenzura. - S-a descpis un nou drum In dorneniul psihologiei aplicate. - S-au concentrat punctele de plecare ale testelor de cuno:}tinte inteligenta.

~i de

141

- in 1916, s-a facut 0 revizuire completa a scald Binet-Simon, numita STANFORD - BINET, extinzfu1du-sescala (etalonatii) la 90 itemi pe 0 arie larga de la 3 la 19 ani. - In 1932, scala a capatat 2 forme, L ~iM, fiecare de eate 129 itemi. -~A. Binet recomandase, de la mceput, precautiune ill utiHzarea testeloro (Intiirziereamentala se reflect! in nivelul cuno~tintelor ~colare.) - Testele Binet-Simon au 0 mare raspandire, dar ~i imbunatatirL S-au realizat ~iadaptari pentru surdomup, nevazatori, deficienti senzoriali. Dupa A. Binet, inteligenta peate fi definitii (considerata) ea 0 achizitie pennanenta pmgresiva de mecanisme intelectuale de baza, ce se . pot rezuma in atitudine de comprehensiune, inventie. directie ~i cenzura, dar mai ales cuno§tinte. Scala din 1905 a lCuprins30 de iDtrebari - probleme (itemi) ~ezate in ordine de dificultate creSCatuia. Scala din 1908 a ayut, deja, 0 fonna aranjata pe v3rste. Emu grupati cate 7 itemi pentru virsta de 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5 pentru 10 ani. Prima revizie eompleeta a scalei a fost efectuata in 1916, de L. Ternan. Numarul itemilor s-a extins la 90, iar vfu'steletestate, de la 31a 19 ani. • Scala Binet-Simon a contribuit fcarte mult la dezvoltJfea testelor de inteligenta ~i prin ordinea operationaHisugemta ell privire la problemele inteligentei. A. Binet ~i dr. T. SimonI au lucret intai pe copii normali de 3 ani $i cativa copii cu deficit intelectual (5). Intai, a orgarnzat itemul 6, ca limita superioara a idiolilor (adu1ti),itemul 9, limita superioarn a copinor de 3 ani, itemul 14, limita medie a copiilor de 5 ani, itemul 16, limita copiilor imbecili, itemul 23, pentro intelect de limita adult:!. Scala din 1908 avea intrebari pentru 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5 pentru 8 ani, 6 pentru 9 ani, 5 pentru 10 anL Scala din 1911 (anul mortii Iui A. Binet, la 54 de ani) a tinut cont de criteriul testelor pentru vSrstele mid (care erau prea u~oare) ~i pentru varstele, pentru care intrebarile erau prea grele, impunandu-se deci nOl schimbari. Pentru 3 ani, s-au dat itemii: 1. Sa spunl1numele lor de familie, 2. Sa repete 2 elfre, 3. Sa enumere ~i sa denumeasca structurile dintr-o imagine, 4. Sa repete 6 silabe, 5. Sa se arate Is cerere: nasul, ochii, gura.

1

I Dr. Theodore Simon (1873-1961) a fost medic Ie azilul de psihiatrie din Perray-Vaucluse (Seine).
2

Scala Binet-Simon a organizat niveluriJe de inteHgenj! normale, subnormale ~i supra

normale.

142

Pentru 4 ani: sa repete 3 cifre, sa-~i spuna sexul. sa numeasca cheia, cutitul, banii, sa compare doua HnH. Pentru 5 ani: sa repete fraze de 10 silabe, sa numere 4 compare 2 greutati, sa copieze un patrat, joc de rabdare. Pentru 6 ani: sa numere 113 lei I, sa spuna la ce folosesc unele sa copieze 0 lucruri date, sa deosebeasdi dimineata de une1e comparatii estetice. Pentru 7 ani: sa descrie un tablou, sa numere 9 lei dintre care 3 dubIi, sa arate mana dreapta, urechea stanga, sa numeasca 4 culori, sa execute 3 sarcini. A. Binet a abordat problemde functionalitalii interpretative a testarii. A afinnat :;i faptul ca in raspunsu.."i se maniiesta tipuri de inteligentil. Binet a mai efectuat ~i alte proiecte de teste, Printre abele, a efectuat un test de Insarcinari. Solicitarea se referea ia executarea de sarcil1i date. earn Ia fel au facut teste ~i Bobertag, Poppenbreuter etc. La acestea se adauga un test de cornpletare a unor figuri. Un alt test era de recunoa~tere sunor tipuri In desene de oarneill (Dchi, gura, nas, sprancene etc., 1908). AIt test efectuat de Binet a fast unul de cornpletare de tablouri. Se solicita ~i desenarea tablourilor. De astadata, tablourile date trebuiau apreciate ca frumoase sau unIte. A elaborat, de asemenea, un test de definitii, de notiuni (se solicita ili asemanari t?i deosebiri). TestuI era compus din de sene de furculite, lingurite, cutite etc. Definitiile trebuiau elaborate abstracte ~i concrete. Un alt test Binet a fost: metoda celor trel cuvinte. Se dlideau 3 cuvinte, solicitandu-se aldituirea de propozitii din ele (principiul lui Masselm). Cuvintele trebuiau sa fie substantive §i adjective. Se cereau ~i descrieri, definilii. Un test de desfa~urare, decupaj de reprezentan spaliale al lui Binet, consta In faptuI ca se dcldeau coli subiectilor. Acestea erau impaturite ~i eu taieturi. Se solicita desenarea lor. Initiativa creativcl a lui A. Binet a avut efecte. Au aparut numeroase teste de inteligenta - nu numai ca revizii ale testului Binet-Simon, ci ~i de forme de inteligenta speciala (Omwake, More, Hunt). Acesta din unna a efectuat "The measurement of social intelligence" (Journal of applied Psychology vol XII, 1925 pg 317-334). • Exista 0 evolutie a vietH ~i, In cadrul ei 0 evolulie ~i 0 involutie a inteligentei, sub forma unei curbe. J. Piaget a considerat ca dezvoltarea psihica este relativ subordonata dezvoWirii inteligentei care parcurge

I Itemii descri~i sunt ai versiunii romane~ti, folosite, mai ales, la Univ. din Cluj, prill deceniul 2 aXsec. XX.
11. Piaget, Psih%gia
inteligenfei (tr.), Bucure~ti, Ed Stiintifica, 1965, pg. 169.

143

urmatoarele etape: a formarii inteligentei senzitivo-motorii - are la baza scheme d~,!ctiuni instinctive care se modeleaza sub influentele asimiliLrii ~i acomodariL Aceasta etapa se fonneaza ~i are fuuctionalitate pana la 2 ani latenta a evolutiei de (de fapt, J. Piaget face prin stadiile descrise 0 eVOC~Lre la Homo Sapiens mainte). - Etapa unnatoare, pana aproximativ la 4 ani, se caracterizeaza prin constituirea gandirii simbolice i?i preconceptuale. - De la 4 la 7 ani, urmeaza etapa dezvoltarii gandirii intuitive. - De la 7 la 11112 am, se forrneaza ga11direaformala reflexiva ~i de la 11/12 ani la 14 ani, gfmdirea abstracta conceptual a interna formala. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ea pana la 45 ani se traie~te prima etapa a vietH de achizitie ~i dezvoltare a inteligentei. Unneaza, pana la 59 de ani, 0 larga experienta maturizanta (varsta mijlocie), dupa care pana la 71 de ani Incepe un lent declin de inteligenra ca apo! parra. la 90 de ani ~i dupa, declinul inteligentei sa devina mai evident ~-e va.rsta de regresie a bi1tnlnetii I. • V. Bayley, Incercand ~i el 0 etapizare a vietH, considera caintre 22 ~i 44 de ani se poate vorbi de tineretea inteligentei, intre 45-60 de ani, de o varsta de stabilitate, de la 60 la 80 ani de 0 varsta de adaptare, ~i de la 80 la 90 de ani de batranete. Dupa 90 de ani, incepe varsta dedinului intensiv al inteligentei. Testul Binet a produs 0 mult mai mare impresie exploziva, dat fiind faptul ca era implicat mtr-o teorie, aceea a formel, decorelalia dintre dezvoltarea cronologica ~i a inteligentei, teorie ce latent era implicata in numeroase tentative ori elaboran de teste - dar nu era explicitata ~i extinsa ca principiu de acoperire a dezvoltarii inegale psihice pc plan primordial al inteligentei, ~i nu numaL Testul Binet-Simon a fost pre1ucrat ~i adaptat mai ales de Terman (1877-1956), care a facut, in 1916, prima revizie (Stanford-Binet scale). Etalonarea s-a extins la 91 itemi - de la 3 la 13 ani, plus un mvel adult matur ~i unul adult superior. S-au facut numeroase schimbarl ..Toate aceste revizii au avut in vedere doar copEi albi. Scala din 1937, denumita Terman-Merrill, 300 de a capatat 2 fonne, fiecare de 129 itemi. Validarea a avut loc pe copii: 1 700 nonnali, 200 superior dotati sau cu deficit intelectual, ~i 400 adulti.

2

I In ultimii 2 ani ai secolului XX ~i inceputul sec. XXI, a crescut in U.S.A. (mai ales, dar ~i in Europa) interesul pentru "protezarea" inteligentei. Se efectueaza numeroase lucrari in aceasta problema. Printre altele, in Romania, Martin Nicolae a efectuat, in 2001, 0 lucrare privind compensatiile legate de inteligenta dup1135 de ani.
144

Scala a mai fast imbuniiHitita de IVlaud 0 franceza (de Rene Zazzo) a 1 pn~ze;nt,:1reCJ ;;i sistemul propnu a1 unei scale matrice, organizarea situatiilor ~i strategii10r incluse in gradata a solicitarilor. Mai ales ultima varianta ca ITl()di:t1ciiri. S-8.U efectuat reajustari, reorganizi:iri ale prezentate In varianta anterioara. Patru itemi ai nivelului de 10-11 ani au mutali ani, itemii de 1a nivelul de 12 ani au trecut 1a niveIul au COJt1stitUJlt itemi ai nivelului de 13 ani, plus a1ti dOl itemi noua forma a testului (1911)0 Nu au fost 11, 13 $1 14 ani, care pareau a fi foarte influent ate de Binet a fost influentat in activitatea legata de inteligenia-diferentele crvladelaine ~iAlice). De fapt I-au atras foarte ale dezvoWlrii. Poate fi considerat unul din initiatorii psihologiei diterentiale privind inteligentaJ. L M. Terman a murit In 1969. M. Merrill a continuat activitatea' inceputaprivind 0 aWi revizie, care a aparut In 1960. Au fost testa!i din nOll 4 498 de subiecti de 1a 2 la 18 ani. Scala a devenit de 0 singura fonna mutit S-au introdus varstele de 17 ani ~i 18 ani ~i s-a extins calculul statistic a1 variallteloL Scalele elaborate dau explicatii, lncarcate de instructiuni, prezentarea sistemului de evaluare a rezultate10r pal1iale ~i a celor globale. Aceste scale au pus in evidenta faptul ca la vfustele adulte, inteligenta nu mai are curbe de cre~tere. Scala Telman a difuzat reprezentarea distributiei gradate a inteligenrei, in clase foarte ridicate (de 140-169 QJ.), superioara (120-139 Q.1.) a inteligentei mijlocii ridicate (120-119 Q.I.), mijlocii (90-104 QJ.), mijlociu inferior (89-80 Q.I.), cu deficit intelectual de limita (79-70 QJ.) ~i eu deficit mental (Q.I. 60-32). Terman L. M. a fost un mare admirator al l\1i A. Binet. considerat ea scala Binet-Simon reprezinta cea mai importanta contribu~ie din intreaga istorie a psihologiei. El a efectuat, Insa, 0 foarte importanta contributie tehnologica a teste10r inspirate din conceptia ~i modelul BinetSimon ~i anume a modificat ponderea diferitelor tipuri de caracteristici psihice solicitate.
<&

I V. A. Binet, La meSllre de fa Psychologie lndividuelle, A""l"'p. .q;l~.
145

in L 'Annee Psychologique,

1895,

Factori inclu~i 1. informatii
'j
A

Binet-Simon 18%
I

Terman

7%
~...,o

Stanford-Binet 5%
54%

~_

!

! ~,

i

ii i

I

4% - "'0% 4% 4%I20% 13% lI 34% 2% 13% 4%
1
f

39%

4%

• 0 varianH'i (dupa Tem1an) 'a akatuit, in Romania, ~te:fanescuGoanga1, in 1940. Scala romaneasca, aldituita ~i folosita la Universitatea din Cluj-Napoca, a [olosit itemii de la 3 paua la 11 ani (6 itemi pent11l fiecare an, dite unul pentru 2 hmi ~i cate 4 itemi pentru 3 luni), pentru 11-14 ani ~i vfu'stele adulte. Stef'anescu-Goanga a prevazut ~i timpul de rezolvare pentru fiecare varsta. Testele Binet-Simon au 0 foarte mare raspandire. Variantele Stanford-Binet ~i Tennan-Men-ill se folosesc in validarea' altar teste. ' Herdeschee D. a efectuat, in 1915, 0 adaptare speciala pentnl surdo-muti, aparuta in Zeitschriftfiir Ang. Psych. 16,1920, iar Haines T. N. a efectuat, in 1916, 0 adaptare pentru nevazatori, efectuata ulterior 111 Psvcholo.zische
Rev. J\1.anagr.

in acela~i sens, a lucrat Hayes B. P. pentm copii ell deficit de vaz, In 1943. Aceste revizii au servit ca punct de plecare pentm alte baterii, pentru copii eu deficit· ~i tulburari senzoriale. Bateria lui A. Binet 8i variantele ee au aparut facparte din categoria tcstelor analitice de inteligenta.
'" '" '"

o alta categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre David Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti. 111 1896. Bateria sa se aplica individual peste tot, 0 baterie de testare ana1itica a inteli!Zentei. A elaborat 0 versiune pentru adulti, in 1939, revizuita In 1955. si una Dentm copii ~i pentru pre~colari, in 1949. Bateria pentru copii are· denumirea de Wais, eea pentru adulti se nurne~te Wechsler-Bellevue, iar cea pentm pre~colari se nume~te \VIPSI. Bateria Wechsler de baza are 2 Parti, prima ell 5 grupari. Prima gmpare are 30 itemi de difieultate gradati privind cuno~tintele foarte generale,
I F. $.tefanescu-Goanga, Miisurarea inteligenlez: revizuirea, adaptarea $i completarea scorii de inteligen/o Binet,,:Simon, Editura lnstitutuJui Psihologic al Universitatii din Cluj, 1940. Echipa de Jucru a fost fonnata din A. Ro~ca, M. Beniuc, CiprianTodoranu.
146

Se dau maximum 57 puncte. Unl1eaza 0 proha de asamblare de imagini (manechin. Contine 16 itemi. Itemii acestei secvente sunt mai complec:ji. Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale. Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii exacte indtrcate de reprezentari. Aranjamentele au dificulta}l crescande. ultimul test verbal este de vocabular. se coteaza eu cate 2 puncte un item. se dau a puncte §i se intrerupe testarea. A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de dificultate. figura de om ~i automobil maxiI!1Un1 84 puncte). Este 0 baterie ce c. Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini eu lactme (20 punc:te). de logica spaliala. Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini pemru a reconstitui 0 intamplare (povestire). Al treilea. Afara de probleme. se refera la semnificatii incluse in reactii umane.intrebarile fEnd saturate 111 factod sociali ~i culturalL Pentru reu~ita maxima se acorda 30 de puncte. cal. 147 . A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce trebuiesc Intelese. Pe langa factori sociali de intelegere. Este un test satLlrat in fuctori intelectuali (53 puncte). Urmeaza un test de similitudini pentmcopii sub 8 wi ~i eei presupu~i CD retardliri de dezvoltare inte1ectuaUi pentru copii de peste 8 ani (28 de pu:ncte)< In fine. Este ~i pentru copii eu intarzieri mentale. Ca atare. de reconstituiri logice. Se solicita operatii cornplexe de gandire.uprinde 6 teste" Doar eel este odginaL In schimb este originala finaHzarea testarii prin profiluri hneresante. fost construit pentru copii de Ia 10-11 ani In sus ~i a fost folash pentnl prima data In 1929. test din sena a doua. Daca raspunsuI nu este clar ~i corect. Testul are elemente proiective. se da doar un Daca la 3 itemi consecutivi se gre~e~te. este de aranjare de cuburi dupa modele date. soIicita operarea eu dfre ca simboluri §i expresii ale cuno§tintelor. contine ~i serii de cifre. Cuprinde 40 de itemi (80 de puncte). cifre in ordine crescanda ~i cifre In ordine inversa. Solicira gandirea in situatii perceptive ce se eer ordouate. ceca ce Inseamna In total 24 puncte. secliunea aceasta solicita ~i atitudini morale. Implica ~i rezolvarea de probleme.

apoi. In partea B (a douaa acestui test) ~i parte a C (a treia) se afla combinatii de linii. $i acest test este saturat de creativitate. Al treilea test este de fraze. Test'..!lfrazelor este saturat de factori de creativitate. Se solieita sa se faea cat mai multe desene din 4 Hnii. Testu14 este de lacune in 24 de imagini ~i de completare a acestora. Fiecare serie trebuie completata eu cate 2 eifre in funetie de ordinea implicata in seria respectiva.I t\ \. umland ca acestea sa fie aranjate in ordine de catre eel ce este testat (testul dureaza 5 minute. Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 citl. Se'da dite un punet pentru fiecare raspuns corect. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte.}(I r-\ I 'iy I r W r~\ llJ' ~/'I ~ ] I '"\ .eu prima. ~a cum seamana a doU8. e (dureaza tot 5 minute). primul: cuprinde 16 . Se acorda un punet. Total 27 de serii de cuvinte ce pot aduce 50 de puncte.. ~xista patm grupe de sel1ll1e ~i se dau 1. din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. C. Se cere subieetului sa deseneze 0 a patra figura care sa semene eu a treia..2 sau 3 puncte... daca 0 cifra din eele 2 este coreeta. Fiecare realizare eorecta se noteaza eu un punct. !~. Testul 5 este de aleatuire de desene. ij (\ (11) lmagini Wechsler.I. in func!ie de utilizarea sel1ll1elordate. L'1 total sunt 20 de analogii. daca ambele cifre adaugate sunt coreete ~i 0 jumatate de punct. in partea a treia. Testul 6 este de analogie. Testul 148 . 6 serii de cuvinte pentru alcatuirea de fraze ce se noteaza eu 3 puncte.J•. Se dau. decat 0 singura data cele 4 Unii date in prima parte a testului (partea A). Descrierea bateriei.j 'cl I \ I 1 \ U \. serii de imagini (cate 4). Din cele 6 teste ale bateriei. ~. I\'V ~\1 \Ill II /. Nu e voie sa se foloseasca . ~i fiecare serie aranjata coreet pril11e~teun punet). a$ezate in dezordine. In total. instructajul este mai putin fericit. minimum 3 intr-o casuta. inclusiv din punctul de vedere al pozitiei.

in testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. E. memfor1c privind denumirea este interesant!i.esta •.). este de labirint..n evidenla activismul ei multilateral. Permitc sa se stabileasca "indicele· de deteriorare" -:i "indicele de schizofrenie".( 149 . . asemaxlatoare ell electricitatea. 61SIfP' 1 2 3 4 5 6 7 Test Cod· Sealele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriile individuale de testare analitica a inteligen!ei prin probele sale. Codul B e compus din cifre ~i semne diferite (93 exercitii). (1960)./ a . (varsta mentaUl). date ca model la Inceputul paginii -~ ce trebuiesc completate. M. coduri. Se dau 90 de puncte. Wechsler D. toate probele au tirnpuldat. mu 111 ater2Hltate) ~l In mte l'1genta umana. Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria StanfordBinet IJJ cfJ2urile de psihopatii.l1d a capatat denumirea de scala Wai:.. ca. Se noteaza depa~irile de timp. Se lucreaza eu Q. chiar dad e vorba de un test ell uzanta individuaHL Prin 1999. Aceasta eu atilt mai mult eu ca. 1972. Totu~i~ bateriile Wechsler se folosesc fOfu"'te mdt. inceput sa circule 0 nona varianta.. a .cuprinde numeroase cotatii ~i interpretarL Dune se convertesc in adultL decile (pe varsta) de la 11 fa 17 ani ~i separat de la 18 ani Urmeaza doua tipuri de teste. In Vfu'1anta \NPPSI (\iVechsk: Preschool and A ' '~A ". Se solicita atentie ~i inteligenta practica. Varianta pentm ~colari are 0 hU11a validitate ~i pune in evident a ell finele subiectii CD handicapuri intelectuale.I. Wiski (testul pentru nrescolari'l . pentru realizarea depHna. lIlai ales pentru faptul di Wechsler a neglijat factorul sociali!1 scalele sale. In ceea ce prive:}te inteligenta ce poate £1masurata doar pentm produsele sale. per!ormantele pun 1nS13.b "' ~ maJ1L. Gacadorb \V.. ~ aaevarat ~l ca. In esenta~ i Wechsler a felosit notele T. Codul A este fonnat din figuri geometrice.! electricitatea este 0 fomla de energie ale fi masurate. fapt ce a fost criticat de unii psihologi (Pierrot. Hall ''N. a considerat inteligenta ca pe un tel de energie. Ultima probS. tapt ce se carei efecte multilaterale (temlice ~i calorice) '+: ~ (sa "1 j' '" . abiHtiiti motorii (50 de puncte maximum).~'" tost in Franta. Scala \Vechsler-BeHevue (pentru a fast revizuita in 1959.

Codul de substituit a fost inlocuit eu un test mal u~or ~i coneret numit "disutele animalelor"). Lacune I IV. Din scala s-au elimlnat probele mal grele (de asamblare ~i aranjare de imagini ~i s-au introdus sarcini de desenare de figuri g~ometrice.~l 0" I IV.2. Cifre I II. Binet ~i de allii). Lacune 1. I CifreIG I Fraze I Desene Analogii Imagini 4.cn •. S.J I r f-J~ll r-. inteligenta pe schema umliUoare: 1. Tabelele se masoara pe u~ profil ce permite sa se detennine tipul de. Se aplica individual ~i coleetiv. Imagini i lIT r. Este un test creion-hfuiie atingere. Desene I VI. 1967). " :>. Au fost studiate ~i caracteristicile diagnostice cronice ale scalelor Wechsler (de A. Fraze I " 6. Tabel Schema rofilului stelar Perfonnante Deem r 1. 5.Primary Scale of Intelligence. '" '" '" Un test de asemenea de mare circulatie este testul analitic de inteligenta Mesilli (TAI).• o~n i 1. ! -. I I I I :l~ 150 I .

/'1' l~~ .vzfanriles) au indus inca doua dimensiuni tipul prezentat de MeillL * * Bateriile nonverbale de UH~U_~un.. / I:) L~--. 1 ...'1ta. I 2 is B -' \ r~1 L ~_ I ! .' . " care a semnalat ca testul de 1.perimentelle menralites f.~~\\ · " . '. mai ales pentm ~colari sunt favorizate militate reala deosebiUL 9iin cazuri1e de subieqi eu handicapuri creat 0 I I !iilIl • ~ -LJ r-"'~·\ I J I b)rl~/ .p. . are in atentie diagnoza implicata 1n aspectele projective stelare ale bateriei Meilli. 2 Pentru flee-are subiect se face un profil fiecare subiect 1a Hecare test rezultatde timpul apEcarii testului (sub forIna de deeiH}. * ~i diverse. fost 1 ~ . profiluri stelare prin care se po ate face analiza inteligenta de care dispune subiectul uvea perfom1al1Ta mai mare la pro ba de eifre ~1 acestea la probe1e de analogii ~i lacune practica.-----. " ~ I .I I ' !~--I' '. · ~•.• Irnagini test Raven" 1 r. care saturate reflexlY£! etco etc" foarte tenta. Daca subiectul are valori mai man creatlvitate. Prezinta numeroase pmfiluri ~i inteligente ell parti forte ~i pzl. Varianta romaneasca a aces:tull reelaborare.11i fragile.. a.)1 1& ~\ i \ : ~ i-' ----"'\..'.In desen se afJa.. Violet Canel §i Cani rat (L 'expioration e:.. inte1igenta 1u1este inventiva. \ I t'·.aze ~l propozltl1 au Testul SUC12.

Subiectul trebuie sa aleaga ceea ee lipse~te dintr-o serle de 6 variante. in fiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). anularea in alegerea acestor secvenle solicita 0 analiza a inteligenlei abstracte intr-o operatie eu elemente perceptive complexe' ce trebuie comparate ~i c1asificate.i organizari mentale de elemente diferentiate prin operatii perceptive logice ~i este in plus ~i un test de depistare de similitudini.k) CD l~) ~m WtA) Imagini Raven. saturat in faetorul "g" deoarece. O. M. to. organizarea campului perceptiv. Sunt in implicatii detalii. Acest test a fost revizuit de multe ori. ~ 1 ~~DI f I 8:) l. astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. A. V. A. Onofrei. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desene geometrice variate.eel mai cunoscut ~i folosit test din aceasta categorie este testul Raven (P. forme §i~ozifii din schema de alegere. Zaharia. Verbiu. Garboveanu. Dupa o· analiza mai amanuntita. .. de~i se opereaza ell figuri. in genere. Vi~. astfel incat sa se complecteze coreet sectiunea ce lipse~te. Revista de psihologie 8. M. 1974.. ! 152 . s-a vllzut ea in acest test se opereaza ~i eu . fii)' ~ ~ lIJ * * * 1 C. Testul Raven este .M. Turcu. Matricele Progresive Raven)'.R. in Municipiul Bucure~ti. J ~ ~ I .m au elaborat etalonarea PMA color pe copii de 6-10 ani. analize .. alegerea teste analitica abstracHLPune in evident a aptitlldinea intelectuala de inva}are din care motiv se constituie treptat 0 abordare mai de rutina a alegeriior.

p. Psychology. ludicre. Este tolosit ~i sub forrna de carton~e. Vinland 1919). se coteaza reu~ita.himbare benefica pentru test Hun a modificat notalii. Era un feI de simbol al labirintului vietii ee urma sa se structureze.aHL ~i revizuit testul ~i a pastrat 16 modele.i timp. Kons. eu numarul de mutari In masurarea cuburilor. cu 28 de labirinturi desenate. La Inceput Kohs a fol05it 35 modele de dificultate grad.. * * * Alt test de inte1igenta. Masoara expunerea analitiea ~i sintetica a gandirii conceptuale pana la nivelul eel mai ridicat. Maxfield Intre 0 baterie. ~i ell afectivitatea2• Mentine pe tot parcursul sau 0 curiozitate constructivll. culturali ~i ~colari.Alt test important (folosit ~i In textul Wechsler) este eel al cuburilor 1923. Cuburile Kohs au fost reluate ~i de F..an~a. 3. Seria Just §i Esse1brock folose§te . In acela. M. The Block Design Test. de asemenea. J. ca tip de inteligenta. t. Primul test de labirint a circulat prin 1901.. Sena Bonnardel (B 101 .d'" mcastrare. Rezultatele la acest test nu sunt influentate de factori . prezentate m e Seria Wechsler (1944) opereaza eu 7 modele Serla Alexander 946) folose~te cuburi bicolore ~imuhico!ore. 1920.:?i moddele (Seria Grace Keat). tapt ee a fast benefic. a Kohsi. exactitatea. sa mai facut 0 sc. este eel al Labirintului Porteus. In 1930. mai ales in Europa. (Porteus test. C. Exist! bateria Porteus S. ca ~i seria Reissemveder (1953) folose~te cuburi negre ~i albe. Acest test este ~i diagnoza clinica. elimim1nd cotatia exactitudinii. Exp. cunoscut ~i eficient.1953 §i B 20) folose§te ~i ea cuburile albe ~i ro~ii. dateaza din 1919. Aceasta fonna a fost biue folosit:1 In foarte numeroase baterii de teste.'iunghiuri etc. 2 Ace!e~i S1nlcturi de implicaiie psihica se testeaza eu cuburile Yerkes. iar seria Wechsler din 1965 ~i cea din Wais 1955.D. dar ~i de Bize care a utilizat intra baterie a reeonstituirii de imagini (figuri) ~i cuburi de marimi diferite din pozitii diferite ~ieu diseuri. 3 E:dsffi ~iteste de rotatie'de cuburi care au imagini diferite pe fiecare fate~. 357. pl. Seria din 1934 opereaza eu 22 cuburi desenate in marimea natural a cuburi . 153 . Testul de cireu1atie. timpul. efectuat de Porteus. opereaza ell gandirea spatiaia. no. . 1 S. Se utilizeaza foarte multo in genere. a matit valabilitatea testului.. the Vinland verSIon.

E yorba de 0 baterie de teste de inteligenta non-verbala.. IE Labirintele Porteus. Metoda s-a sistematizat treptat $1 se folose$te in foarte numeroase baterii.Bateria Porteus a foststandardizata ~i validata pe 984 ~colari americani . ca $1 testul Goodenough :?i cuburile Kohs se pot folosi independent pentru ca au implicatii complexe ~i .intre 4 ap.dar §i in studiul personalitatii. numeroase de angajari psihice intelectual-cognitive. Are cotatii de varsta mentaHi de la 3 lurn la varstele adulte.i ~i 6 lurn ~i 15 8. buteria Porteus se aplica in psihologia ~colara. c1inica. dar eu testele verbale . labirintele MacQuarrie sunt mai incarcate de implicatiile inteligentei spatiale ~i au mai numeroase . Se folosel?te ~i in examenul intelectual al surzilor $i al capiilor eu carente verbale. Un alt test de labirinte de Miles (labirinte eu 2 etaje. Labirintele Porteus se folosesc ~i in bateriile de seleclie profesionala .Exista $1 0 varianta Porteus ~ Maze din 11 tipuri de labirinte. seevente deci 0 mai activa angajare intelectuaUi pe spatii mid. 1927) l?ilabirintele MacQuarrie. Testul Raven. ~i in orientare profesionala. Dupa noi. Testele de labirint Porteus au 0 valoare speciaHi pentru adaptabiliHitii sociale. labirintele Porteus $i labirintele MacQuarrie. 154 .L pentm varstele adulte.L'1i. Opereaza Cll Q.

l 1 J I .

La queslionet Ie test mosaique. psihiatri. ordonarea dupa 1 sau 2 entitati.Labirintele . 28 dans Provaux et Documents de l'Institut National d'Etudes demographiques 1950. cahier no. Testul cuprinde: sectiuni de imagini ce trebuie identificate. I Rene Gille. legate de nivelul social economic al familiei (categoria de profesie a acestora ~i de rezistenta la factori de variatie). Gillel este 0 proba colectiva non-verbala. daca se noteaza ~i timpul de rezolvare a diferitelor sectiuni ale testului. similitudini etc. aranjate In ordine de marime. * * * Testul mozaic alluiR. Prin testul mozaic.Mac Querie sunt mai complexe ~i solicita 0 mai fina rezistenta la capcanele ~i la Intalnirile de drumuri ale liniHor. Cuprinde 50 de Intrebari in care se solicita diferentieri. Cel mai semnificativ rezultat consta in posibilitatea de a se stabili un grad de flexibilitate a gfu1dirii daca se noteaza timpul de rezolvare a diferitelor sectiuni ale testului. $i la acest test se folose~te complementar testul Wisk. prin Institutul de Studii Demografice eu. prezenta de sisteme organizate de evaluare. in Le niveau intelectuel des enfants de Page scolaire. In cotatie se dau de la 1 la 4 puncte pentru raspunsuri corecte. observarea erorilor. Se apliea pe copii de la 5 la 14 ani. 156 . Totalul de puncte este de 204. Se considera ca este testul ce are eel mai mare e~antion de subiecti testati in Franta. in formarea de concepte. prin imagini. similitudini. Bateria are posibilitatea de a stabili un grad de flexibilitate a inteligentei. p. demografi §i bineinteles psihologi. exista sectiuni In care sunt mcute omisiuni. fomia. a1. 71. Pune in evidenta inteligenta practica ~i abstracta. colaborarea unor speciali~ti sociologi. Gille se determina rapid nivelul intelectual.. Din acest test se remarca din nou diferente evidente la tineri. Rezultatelc se coteaza ell cifre de la 1 la 4 (total 204 puncte). Apoi. Testul a fost aplicat pe 95 000 de eopii francezi de la 5 la 14 ani.>surditatietc .

• L~:').. 9. . "... Prin ±acute. r·_ . .•.) J /' >j I ! I·' I":' f I ./. Sunt construite 1n acda~i sistem ~i scalele Duver.-----1 I Decupaj din testul mozaic R.\'"". /1~ . r•. a fost TestLll de perfonnante 1 Gr?ce Arthur. ~ ....·Pt"\.i .. New York Commission Wea1t!') 193CL '':. ~4 \iflr!.1erorile.:. * * :.~ i~~_ . I .<t' ~"":~'/' .' (~~. iar In 1940. t:. . . ( .•• i~ '-/ 'i:~1t '-A··I 1'2>t!~ f'. \ .... 'h•.'. i ~.I'':1 " I' ! '\'q -*'i_ <.7 ~__J. Prima varianta a apa...~. s-a facut a doua... t"'P _ <1"-\ .< . "...------.-~... I .. t· l J -L. autorul s-a concentrat asupra fom1ei paralela II. * * * Grace Arthurl. ~.. _J ! I I I I '" 'I '" I I ---' r!.Arthur etc. t'~. '--' i'. \ ~••••_./"1 I (r~' .upentru adaptare ~i revizie.titudine.ji:." T \: t'..< ( . ca test de inteligenta generativa...i' litH IV '-...A i:['~'" 1. core.~_"'-"'''it' .---=-----'--------~--.L.c' • c--=~ ~ . Se masoanl timpul.p-! U .a execu~iei. plan~ele Seguin.It . non-verbalit 15 i1ustrarii ce trebuie reconstruite..<) ~. a combinatiilor corecte . - I . s-a ±acut 0 noua standardizare.'/-. ~i permitt~ masurarea inteligentei generale intre 3 ani ~i varstele adulte.? ~ _'__ -I Fil 1! ./ J..'j!-.::.mt in 1 In 1928.D • '.. ". Scala Pieter-Paterson este 0 scala de perf~Jfmanti:i. A Point Scaie of Pel forma nee Tests."{I. . l~W..M.~ L. ~ .1 It'"' <=l" 'I~c'-A.... ~ - b. • . 5. labirintele IUl Parteus (tot revizuit de Grace Arthur).. S} I - I""l V I 1. :.'V .' ~ ··<IfflV"t ~ :1:::"': _ '". Apoi.. q~~~ --:~ I~ t.f\! f1 Ie< I ~ l:7 lULl.<7 . I '-::--" 9'''~'..~j I. ......'t>·f) .-~" '<71 4&"\. A fast preluata de Ro~. '*R. '\~.. 10 ~i 15.J r~-.-''}~~"'"~ I ---------.l. testul a fost modificat profhnd fala versiunea din nOli Si forma I a fost tmbunatatita in 1943..~ I "~ W -' 'l.-.. in 1947."'·fA...-' \~.~ . Apo!.:' (~)/ I .) ~.•. testele Pichoire.$ 'J'.'"J 1_ .. Se utilizeaza mai InuIt 0 scala rdaiiv aSlen:HlJ:JliH-Dalre en Pinter-Cmmingham..' ~ I . Este 0 baterie care fo]os(~~te cutmrile Kohs (revizuite de Grace Arthur). Revizia insa s-a facut doar 1. Collins §i Grace . ".'" f sJ.

Scala 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani ~i adultilor intemati. adaptata de Jean Marie Chevrier. plan~ele ~itestele Dearborn etc. Cotatia tine seama de reu~ita ~i de timp. de Grace Arthur. culture-free. * '" * Testul scala 2 de Cattell e 0 baterie elaborata de R. testele non-verbale. Cattell pentru nivelul elevi ~i adulti.f. cele dOlla pgun ~llm~t lyl~rrhil1 (solh. readucerea numarului de la 9 la 5 teste prin suprimarea de 4 teste. dominand aproape total factorii culturali ~i educationali. plan~ele Sequin. al lui Healy (e yorba de 0 plan~a cu decupaje ee trebuie aranjate) sunt integratel:ntr-un scenariu.qrnH' ~Hf»"H~~equin probe d~ vitrza de c reaqie intr-o sarcina sirnpla. acesta este unul din cele mai bune teste de performanta deoarece nu depinde de dexteritatea manuaHi. Printre aceste tipuri de teste prezinta importanta. Exista 3 variante sau scale pentru 3 niveluri. fata de forma I originala. Cattell R. dintre care 2 teste clasice de "cuburiKohs. Au fost iniocuit total cuburile Kohs ell Stencil Design test (test de decupaj) ce a aparot in 1944.t?~t onservat~ qp'~f. eu forme corespunzatoare a unor decupaje de forma geometridi pe plan~e cu forme decupate corespunz~toare.generala independenm de factori culturali). La fiecare nivel scala are 2 forme A ~i B ~i cate 8 probe (4 culturefree ~i 4 de intelegere verbala ~i cultura specifica). '" '" * Testele culture-free constituie 0 categorie de teste non-verbale care masoara aspectele cornportamentului intelectual. Aceste baterii sunt saturate de factorul "g" (inteligenta. urmatoarele modificari: a. Cuprinde 3 teste. Scala 2 este pentru copii superiori ca intelect. test tot al Iui Grace Arthur. Cuprinde 4 probe non-verbale. alese din 158 . A. Forma a doua contine. Exista 0 varianta franceza.Bateria cuprinde 5 teste: euburile Kohs. Anne Anastasi considera ca termenul culture-free este impropriu ~i ar fi mai bun termenul cross-cultural.retu~ata. B. Titlul original al acestei baterii a fost Culture-free Intelligence Test 1940.ita observatii de tras~turi ~i ca profiluri). Mai pot fi considerate in aceasta categorie testele Bonnardel. B. Labirintele lui Porteus. restandardizate ~i un Pascalongce consta din 9 probleme de dificultati crescande. * *' '" Scala de perfonnantii Alexander este 0 scala ce prive~te inteligenta ca aptitudine. Cattell ~i Th. Stencil Design.testul de completare de figuri n. Dupa Cattell. testul de inteligentii.

". Se apIiea tinerilor de 13. Folose~te ca material dominoul..'11ntreban copilului care poate vorDi. intr~o prima faza. fraze in dezordine de aranjat. care sunt paralele ~i cuprind fiecare 50 intrebarl (hemi). Pentru 0 rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti din punet de vedere intelectual ~i foarte eterogeni.. Piaget ~i L'lhelder. serH numerice.. standard ~i centile. senen. E vorba de mid probleme aritmetice.•• . dar ~i deteriorarea mental a (in asociatie eu un test de vocabular). Are doua parti A ~i B. plante. animalc. Enumeram diteva batedi de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale 1a diferite C'ltcgorii de copii handicapatL '" * * Scala de maturitate mintala Columbia (COL). ce se apEca u~or ~i rapid.ifidiri. ~i eu efieienta este testul lui Pierre Relli1es (h). Ele pot fi percepute u§or. Mult folosit este i?i testul D. Se calculeaza Q. lacune etc. .•.J ... conditionari). Aceasta baterie a fost elaborata de B.I. cuvinte contrarii.i este 0 baterie pentru evaluarea nivelului intelectual ai coplilor infi. L. apoi se creeaza corelatE de trecere la faza de organizare~ clasificare. Goldstein. la pla. Burgmeister. Este 0 baterie de inteligenta generala "g". Teste clinice de inteligenta Numeroase din bateriile enumerate pana aiei au itemi ce pun In evidenta ~i debi1itatea mintala. Pichot dupa Ansty. daborat de P. Masoara inteligenta general a (nivelul mintal superior varstei de 12 ani).1. Probele din aceasta baterie solicita 0 aetivitate motorie (restnmsa) foarte redusiL Bateria cuprinde 100 imagini de figuri geometrice.B. categorisire a materialului de perceput. se testeaza capacitatea de identificare.. Serge (1954) . In ordine creseanda de dificultate. s-a controlat In Franta ~ 800 de copE nornla!i Gradarea . * * * Un test de inteligenta. 48.. fapt ce permite calcularea unul Q.rmi motorcerebralla care nu se pot aplica probele elinice de nivel mental.teste eu 0 puternica saturatie in factorul "g" (c1a.'1~a31 se pu. pe " In total. batena cupnnde 5 clase normalizate standard . obiecte din viata de fiecare zi (pe plan~e). ~< l~q . Ca atare. Hollander ~i 1. sinonime. persoane. 15. E 0 proba ce contine 42 intrebari. este vorba de 0 baterie de gandire ccnceputa de tipul celor ce se solicita in sistemul Vigotski. 16 ani ~i adultilor. Cei ce cunosc jocul nu sunt avantajati. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc ell celelalte ~i care se potrivesc J:ntre ele. 14.

proverbe. reductiile. manechine (traforaj). sunt necesare probe complementare (testul Head al schemei corporale. Celelalte teste sunt dintre cele care. defectele. In cadrul subtestului de expresii orale se solicita cuvinte spontane. aspecte. Head si testul afaziei.). lecturi. denumiri de imagini. tulburarile de articulatie. Este 0 scala pentru copii handicapati din punctul de vedere al limbajului. fiind 0 tulburare complex a.. dezintegrarea fonetica. vedete retroactiva. prin schimbarea de sarcini. scala de nonnalitate mentala Columbia poate inlocui bateriile enumerate In cazul in care este yorba de copii greu de abordat. memorie etc. repetitii de texte. Diversitatea fumizeaza 0 baza foarte larga pentru estimarea comprehensiva a mvelului mental. in acelruji timp in care permite. copieri de desene etc. cartoane pentru constructie de cuburi. Bateria cuprinde 7 probe. ureche etc. al IUl R. A:?a de pilda. in timpul examenului psihic. W Din acest motiv. Fiecare subtest cuprinde la flmdul sau un numar de itemi. A fost special construita in vederea investigarii grupurilor de subiecfi la carenu se poate face apel prin vorbire (inclusiv copii surdo-muti). * * * Scala de perfonnanta Borelli-Oh~ron (1964) utilizeaza ca material de lucru: cuburi. margelele. definilii de cuvinte~ constructii de fraze. 0 parte din de au fost luate din bateriile clasice (manechinele. Se tin in evidenta. * * * Serial Test. elemente lingvistice.Fernand. in vederea reeclucarii vorbirii. de H. perturbarile de perseveratie dissintexis. sa se mentina tot timpul interesul 160 . indiferent de varietatea acestei tulburari.). Subiectul efectueaza 0 parcurgere individuala (30 minute). demonstratie de triunghiuri ~i doua figuri de Pinter-Patersson.T1-Merril. Ambele se apliea subiectilor afazici. 'pierderea de .'5ne de Ribencour. Dat fiind faptul ca afazia debordeaza domeniullimbajului propriuZi8. ca: intonatie. margelele lui Healy. cuburile Kohs). stereotipiile ~i agramatismele. de perceptie. repetitii. Testele cuprind subiecte ce se refera la expresiile orale. inteligenta orala. experimental. traforajul. Varsta de aplicare este de la 5 la 9 ani. Scala constituie un material interesant de completare a scarilor mai sus enumerate. isk etc. evocarea de cuvinte. de performanle. Duca. s-au ·dovedit interesante (constructii de cuburi. testul mana-ochii.~i a fost validata 111 comparatie ell Binet-Simon ~i Tenna. teste de inteligenta.

a testarii. care este un element de seama in interpretarea illtfuzierilor sau defectelor de vorbire. Pentru proha de reproducere se vor da 4 Incercari. dreptunghiuri. S-au eliminat dificultatile grat1ce prin folosirea de figuri relativ simple geometrice (cercuri. Testul poseda 15 cartona~e de cate 10/7 em. In institutii ~i c1ase de !live1 corespunzator. prezentate in combinatE cu figurile eu care s-a lucrat). fiecare pe cate un cartona~. Deci. In categoria testelor de inteligentii se inscriu ~i testele de memorare $i nivelare. triunghiuri. chiar a cdor mai tined.subiectilor. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute. Subiectului i se prezintii cele 15 desene succesiv.· cerandu-se apoi ca desenele sa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare Incercare. Eventual. Painer. fie in note standard. Pentru a se evita dificuItatile de Intelegere a sarcinii de ditre subiecti se fac in prealabil documentatii.P. Pentru elevii surdomuti. s-a facut 0 etalonare pe 272 elevi surdo-mutL Folose~te la repartitia copiilor surdo-muti sau cudefecte de vorbire (tara deficiente de auz).~i 15 combinatii de semne. dar §i linii §i puncte. In partea a doua a probei. cate una pentru fiecare Ineercare. se pot grupa. pentru memorare s-au dat 4 probe. pentru diagnosticarea nivelului mental. Pe fiecare sunt desenate cate 2 imagini. de ardine. se vizeaza recuno~terea semnelor prezentate. dupa 0 161 . testul Rey ~i L. Pentru proba de recunoa~tere. * * * Prezentam. din prezentarea din prima faza. de asemenea. e necesan'i 0 foaie de 10 desene printre care se afM. Etalonajul este dat fie ill note brute. Se da subiectilor foaia Cll cele 15 casule 1?i Ii se cere ca dupa ce vor pnvi ell aten!ie desenele de pe cele 15 cartona~e sa le treaca in cll::mte. Dadi nu-§i arointesc pentru moment toate desenele~ ele n011 reproduse pe aha pagina Intr-o a doua etapa. Pentro recunoa:?tere s-au folosit aceie~i. Aceastii bateric se folosel?te. patrate. folosit la Universitatea din Bucure~ti intre 1970 ~i 1977 in diferite lucrari ale studentilor. Se fac 5 incercan ~i se noteaza in file special pregatite . Mai ales de cand inte1igenta a fost implicata In asemanarea eu competenta. Testul face apella fix area voluntara de fonne geometrice simple ~i memorarea progresiva de elemente eterogene. Se da subiectului 0 foaie model pc care sunt reprezentate cele 30 de desene ~i se cere recuno~terea fiedireia in parte. Ea (bateria) folose~te ~i stabile$te 0 baza de referinta pentru 0 expresie a progreselor sau e~ecurilor ~colare. in acest context..

sau neglijarea unghiurilor drepte ~i inventarea de semne cele incomplete. dar ~i executate doua orL Recunoa~terea. In a doua erapa. dar mai ales in . Ele devin. Numarul desen~j()r e seris :iUS dreapta in Se da dhe un coreet. eu privire la obiceiuri.coala. se dau subiectului (1 fOelie alba §i un creion.. nid daca numerele sunt date de subiect arnestecate. implicate ierarhii162 . se tace.. treptat. defonnarea de unghiuri :. Evaluare. mai ales in familie ell privire la ce e voie sau nu e voie.pa~ aar ~i altele pe care nu Ie-au vazut. Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor pe ansamblu. In continuare. general. tot mai nurneroase.i ell privire la persoanele intime. face}l 0 llotatie a numarului acestuia pe casuta. precum colegii ~i colegele ~coala (nivelul primar a1 ~colii). elernentelor sus-jos. orientt\rile gre~ite. Cand vedeti unul pe care-l recunoa~teti ca flind cunoscut. trebuie desenate doar acele desene ce au fast uitate dupa prima prezentare. financiare.. religioase. Se ealculeaza erorile ~i desenelor coreete. Timpul este de aceasta data nelin1itat. in acela~i ~i opin:i.i nerecunoscut.. gre~ita a recunoa~te.enmelor. Prezinta. Se puncte pentru fiecare care se pot acorda cate un punet ~i HllVeJ:'saxea . Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge desenele ea ~i cand s-ar citi. Se constituie eVllluari privind statisticile sociale. In instructaj se senmaleaza ca pe [oaia ce Ii se va arata unde se afla desenele pe care Ie-au vawt in prima et8. diferentiate ~i rafinate. 1l1sa :. intelectuale. politice. foaia data. Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Toate numerde exacte de subiect 5e noteazii eu un punet. star:ga . maximum 15 puth::te probS. Se considerfi ~i Invers. sisteme1e evaluative se socializeaza tot mai muIt ~i se incarca de opinE personate. economice. sociale. un cerculet lcc de un defonniirile pronuntate. Perrim tehnica aplicarii probei de recuno~tere. Se va stabili punctajui pentru fiecare incercare ~i totalul celor 5 9i se acordil un singur punet incercari. legi etc.. cele apropiate. Dupa intrarea gradinita. vis-a-vis de opiniile sociale corelatie fji cele ce se impun de institu1ia ~colara. Sistemele de eVUh131'e se formeaza inca din copik'irie..prezentare a cartona~elor. stfUctura lor est\":foarte diferita.. Evaluarile pot fi morale. se dau decupaje din douateste de evaluare: aceste tipuri de teste sunt de aspecte l1ltelectuale evaluative social ~i evaluative moral.dreapta.

grupurile de muzica tanara. cei ce lucreaza la diferite1e posturi de televiziune. Munca ~colara de invatatura: d) .. e) f) g) .. e) Atitudinea fata de pedepse ~i recompense: a) b) c) d) .cunoscute care alimenteaza aceste forme de evaluan. se constituie evaluari ~i fata de persoanele publice. a) b) c) . e) Atitudinea rata de pannti: a) b) c) d) .. e) " f) Atitudinea fafa de colegii mai marl: a) b) c) d) . Acestea slmt legate de competenfe~i importanfa lor.. 163 .•. cea practica ~i cei inclu~i In ele (toate fiind structuri evaluative). In fine. va rugam sa enumerafi unelevalori morale (trasaturi) dominante implicate mai mul! in fiecare din UTInatoarele rubrici. Numerotarea valorilor nu este obligatorie. Atitudinea fata de colegii de cIasa: a) b) c) d) . f) Munca ~coIara practidi: d) . medici etc. h) . vanzatorii din magazine. f) g) h) . f) g) h) .. e) Atitudinea fata de elevii mai mid: a) . h) . e) f) g) h) . Nu lipsesc evaluarile fafa de actori. Atitudinea fata de profesor (evaluari ale conduitei fata de profesori): a) b) c) d) . g) . Test de oroftl moral al elevului Pentru stabillrea unei metodologii. g) h) . e) . b) c) d) . a) b) c) . precum sportivii. Vom da mai jos un decupaj privind atitudinea fata de munca ~colara de invatatura. e) f) g) h) . f) g) h) .. privind profilul moral al elevului de 12-14 ani. oarneni politici etc. inscrieti cate considerati ca sunt necesare.

" . . . Inscrieii dhe considerati di sunt necesare (se dau doua potentiale valori de sernnalat 1nt1'-o schema ceva mai mica).. . 11 12 '7 • I & " •• ~ ~ ~ • ~ • . privind profilul moral al elevului de 14-16 ani.. Atitudinea faTa de colegii de clasa: 2 . 4 5 9 10 11 12 ... . 7 .•. . . ... . strazilor.. . . Numerotarea valorilor nn este obUgatorie.Atitudinea pe strada.: b) c) d) . va rugam sa enmnerati unele valori morale (trasaturi) dominante implicate mai mult In tiecare din unnatoare1e rubrici.) ... . . . 1.: a) b) c) d) .. Munca ~colara practidi: 1. •• <>oo. 3 4 5 .'umusetare a ora~ului. . · 0 " . 9 10 . 2 1 . 6 4.. 8 9 10 1 " .. 6 2.... 8 . .. 4 5 .. a) e) f) g) h) .. . . . Munca ~colara de Illvalatura: e) ... . . . Activitatea extra~colara de intl. . 8" 9 10 11 12 7 8 .0 3. . parcurilor etc. . Rubrici Valori implicate 1 7 . 2 164 . Valori morale (evaluari} Pentru stabilirea unei metodologii. in autobuz etc... Atitudinea fata de profesor: 1 2 .~ . -'. . . .·L" . f) g) h) .~o~o~o 4 . .::. in tramvai.. .•.) . .

Atitudinea fala de parinti: 6 1 2 3 4 8 9 10 " .. 7 8 9 10 --. . Din acest test reiese optic a fata de sistemul de organizare a vietH ~colare (plan~a 1 ~i 2).~"'_E. in 1. •• l' eva 1uare ~l concnnta curenta.. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 " '" . parcurilor etc. Activitatea a Infrumusetare extrlli?colara de ora~ului. .. Atitudinea autobuz etc. .--. strazilor. ~ . Atitudinea fatade elevii mai mici: . .·- . . . . evaluarea atl!'.. opinia fata de profesori. ..'". Atitudinea recompense: fata de pedepse ~i 1. 11 . Atitudinea fala de colegii mai mad: 1. 6. 10 . 12 .... . "-"-". 5 6 11 12 . 5" 6 11 12 .. . de . ----. " 5 70 11 12 7 . . .<F~. .. . 2 3 4 5 6 1.. . sistemele lor de predare. 8 ..: pc strad~ in tramvai. 9. ~--~. . . ..ldOnm 'f'ala d e co"egl 165 -------------- --- . 8.------------------5. 2 3 4 7 .. . . U'nneaza-. . . .." 10. 5 6 L 2 3 4 ---------7 8 9 10 11 12 7 8 9 10 . . .. 2 3 4. - ------·----=.. .:~.. 9 •. .

Evaluarea fala de activitatile ~colare §i Infrumuselarea or~ului sunt. de competente . Pentru atitudinea fata de colegi se solicita analiza ~i explorarea interrelatiilor benefice ~i tensionate ce eventual exista etc. etc. Al doilea test are tot zece item. dar ~i cum ar fi vrut sa fie trecerea pe care ~i-o evocit Adeseori. se exprima evaluari legate de profesorii care i-au stimulat mai mult sau Ie-au predat intr-un stH relaxat :. a~adar ~i teste de judecata (inteligenta) morala. . sunt de dobandire. in genere. pentru munca ~colara de i'nva!atura trebuie prezentate acele valori ce sunt specifice social pentru fiecare din rubricile (itemii) testului. de competentele pe care Ie au. Ele sunt relativ numeroase. in genere. caracteristicile de expunere a problemelor ~i adaptarea la acestea (e vorba de 0 adaptare diversificata). aceia~i aparent eu primul test. se exprima raportari la ei ~i Ia ideaIuI de sine. earn neglijata.. Pentru atitudinea fata de profusori se intelege respect. In privinia atitudinii fata de colegii mal mari.earn acelea~i..sticile mal remarcabile ale unora despre care se vorbe~te $i se $tie In $coaHL Atitudinea faHi de oarinti este relativ variata 5i se refera la conl:ortul . centrate insa pe abilWiti ce se solicita pentru munca 9colara practica.>i interesant. dar cand exista. Multe se organizeaza pe optica inteligentei morale din studiile Iui Piaget.. boli etc. dar are in vizor un ait fel evaluare. adevarat. sau severitatea pe care Ie-a impun -" ia fapml ca sunt ocupati excesiv.cultura. A~adar. ce Ie-a creat nelini9ti ~i tensiuni. Atitudinea fata de pedepse ~i recompense este.. implicate In mUIlca ~colara.de evaluare a caracteristicilor colegialiHitii. in cre~tere eu varsta. la faptul ca au sau nu dificultali (:?omaj. Desigur ar exista ~i ar fi binevenite ~i evaluari ale modalitatilor in care se orgarnzeaza de ditre profesori lectiile. ExistS. au funetii motivalionale. ritmul. A~a de pilda. . de conduitele acceptate :?ineacceptate. In muIte institutii $colare. cuno:?tinte ~i activitate de grup . Valorile sodaIe.i. executarea capacitatii de Intelegere dinspre partea elevului ~i el Ie va evoca pe acestea. l 166 . dar mai . atentia.). In privinia atitudinilor fata de elevii mai miei se manifesta 0 implicare a modului In care ei in~i~i au trecut prin aeeste clase ~i ce i-a ajutat. pensie. in pUna cre~tere la clasele liceak ~i postliceale. alaturi de stilul. la caracteri. aceste doua teste au obiective diferite. Ce valori sunt implicate in munca ~colara de invatare? E clar ca sarguinta. de~i au asemanari foarte mari in ceea ce prive$te succesiunea itemilor. a manualelor etc. pentru ca mai ales recompensele au' o valoare soeiala. de organizare a programe1or ~colare.

eu plaeere. Eu voi citi propozitiile cu voce tare. de asemenea. prin analiza logica (pentru fiecare camera). t1 se va da semnalul de Incetare a lucrului. Pe pagina aHiturata ai 9 propozitii prin care li se dati 0 serie de informarii ~i 2 prin care se solicita 2 raspunsuri. 50 Dana ar dori ea Andrei sa accepte sa schimbe futoliullui aib ell fotoHul ei albastm~ sau. 1. se solicita prin propozitiile 10 ~i 11. ce anume este specific pentm fiecare camera. folosit de noi in decursul ultimi10r ani. Ii se vor contum treptat. Acestea pot fi construite numai fiiud foarte atent(a) la confinutul fieearei propozilii (:}i a1 tumror). 3. eu cat raspunsurile sunt mai numeroase.ales acelea ale lui Kolberg . Ai la dispozitie 25 de minute. Raspunsurile cele mai importante. Are 9 itemi ~i 2 interogatii finale. Daell tennini mai repede de 25 de minute. A~adar. daca ar refuza-o.. eu amt se pun in evidenta sisteme mai dezvoltate ~i mai bogate de evaluare. prin informatiile din propozitiile testului. Pe un coridor sunt 5 camere. Catalin a terminat de citit "Gazeta sporturilor" ~i ar vrea sa 0 dea9 lui Luca in schimbul ziarului "Evenimentul zilei"pe care I-ar chi.un psiholog american care a pre1uat schema valorilor morale efectuate de J. In continuare. Urmare~te-ma cu atentie. in continuare. TestuI VETS de inteligenta deductiva (instructaj). Incepe nurnai cand voi spune sa o facio Redam. UBTS. la informatiile pe care ti Ie fumizeaza fiecare dintre cle. pornind de le acestea. cate 4 caracteristici. Trebuie ca. Cand se VOl' consuma. 2.referitoare Ia faptul ca exista 5 camere pe coridor. sa se dea raspunsulla ultime1e 2 intrebari. Prima dintre ele Iti da informatia de baza -. textele de evaluari sunt teste de inteligenta. langa camera lUl Luca. anunta. ca sa vezi daca nu ti g-au strecurat gre~eli in text. Oitalin sta in camera Cll un fotoliu nou gri. ca sa ti se noteze timpul de lueru ~i sa ti se spuna ce ai de facu! in continuare. urrmilid ca. un test de gandire divergenta deductiva. logic. Mara se amuza privind cum se joadi pisica eu un ghemotoc de hartie. eei 9 itemi sunt infonnativi. ~i mai nuantate. rezultate din intreaga analiza a propoziriilor testului. 4. ar 1:ncerca sa schimhc fotoliul ei ell 167 . Piaget ~i a TIuanlat-o. 1a aceste tipuri de teste. sa stabile~ti. ofera infoffilatii relativ dezordonate.

Ac010 a inceput 0 organizare ampla de programe ~i mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister. S. reprezenti'irile active ~i rapide spaliale ~i implicarea rapida in situatii complexe. 6. pentro dezvoltarea ~i stimularea de strategii de gandire pe termen scurt 9i pe termen mediu in competitii de inteligenta. Ar avea chef sa se duca la Andrei. 9. de Nono. in acest context. mai ales ill deceniile 7 ~i chiar 8 ale secolului trecut s-a totdiscutat ~i apoi s-a infiintat in Venezuela. S-au efectuat ~i programe de modificare a predarii in ~coli ~i a perfeclionarii muncH didactice. s-a implicat. 7. eu un program de 12 puncte. A. Intr-un proiect. Se semna1a necesitatea ~i cerinta de a se crea seminarii publice pentru stimularea ~i cre~terea nivelului de motivatii. dupa Andrei. in Venezuela a inceput eu 3 210 168 .. Ar fi llyut un avantaj. de asemenea. 10. . 8. Cati'ilin sta in camera din mijloc ~i se gfu1de~tesa mearga la Luca sa-i vada articolul acela nostim ~iprietencs.eel galben auriu al Iui Luea. Testul pune in evidenta inteligenti1. ca sa nu uite. astfel incat sa stimuleze inteligenta §i creativitatea. rapiditatea ei. La acestea s-au adaugat ~i programe de stimulare a gandirii laterale. deja experimentata in Canada ~i in U. imuitia. Cine are un d1tel din eei 5 locatari de pe coridor? 11. Mara bea un pahar de ceai.. Andrei bea un pahar de sue de fructe de padure ~i se gande~te ea ar vrea ~i el ni~te papagaH ca eei ai Danei.ahului 1a copiii de 1a 7 1a 11 ani. Dana ~i-a adus aminte cai-a promis lui Luca sa-i cumpere 0 sticHi de limonada. in prima camera. ~i-~inoteaza in carnet. Progresele rezolvarii rapide au 0 evolu}ie relativ lentit Rezolvariie sunt· ceva mai evidente la tinerii de 14-15 ani. dar ~i pe adolescenti ~i puberi. pentru di Luca sUi in camera a doua. Ed... * :I< >I< in Incheiere 1a acest capitol am semna1a faptul ca problemele inteligentei ~i ale creativitatii sunt foarte 1a ordinea zilei ~i de foarte mare interes. este putin racita. (pentm prima data In lume) un Minister a1 Inteligentei. Cine cite~te ziaml "Capitalul"? Strategia testuLIi este folos1bi1a pentnl nenumarate vmante. sa vada ce-i mai fac pe~ti~orii.ieste mai aproape de ea. Se stimula ~i proiectul de predare a :. comunicare ~i perfonnante. prin care se viza dezvoltarea inteligentei ~i a creativitatii. Testarea metodei Feuerstern de dezvoltare a metodei de formare de deprinderi intelectuale. A fast mult mai folosit in practica studentilor. programe conduse de un cunoscut psiholog-creatolog.

De asemenea. 169 . $i pre~colarii au fast cuprin~i in program.I. S-Ei dat adresa: Jose Dominiquez. Aceasta a vizat 0 programa ~colara de predare a gaudirii critice $i creative totodaUL Aceste proiecte s-au difuzat ~i pe Internet ~i prin presa. proiectul cuprindea $1 0 protectie a lucrarilor ce se programau. exista 0 institutie de contorizare a persoanelor ce au Q. in vederea dezvo1tarii deprinderilor cognitive de catre muncitorL In fine. in programele stimulative au fast £acute demersuri pentm concursurile internationale ale muncii ~i educatiei adultHor. Caracas.copii intre 11 ~i 14 ani. care are deja in Europa cateva centre. in vederea dezvolHirii vocabularului vizual ca mod suplimentar de percepere. peste 140. Venezuela. de mai bine de 20 de am. in acela~i timp. Palacio Miraflores. The Minister for Development of the Intelligence. Pentru primirea primelor reactii de aderare sau de propuneri.

Jones. Burt. Vezi Dictionar de Psihologie. 1957. In zilele noastre.subiective (de randament). Spearman. Mai mult decat ata!. aptitudinile impingspre rel1exii legate de cre~terea productivitatii muncii ~i a tuturor activit<ltilor umane ~i inteleetuale. educate. Spearman and L W. acestea trebuie cultivate. precocitate in aparWe ~i constanta) se atribuie unor 1atmi specifice alepersonalitatiP. London. Terrnenul de "capacitate" este sinonim 1. The inheritance of mental ability. pe lclnga faptul ca este neeesar sa se evite ariee risipa de apdtudini ~i de inteligenta. 1963. Ursula Schiopu. PUF. p. ~i definqte 0 dispozitie naturala sau dobandita pentru ceva. coord. motivatie porne~te de necesitatea ea toate activiH1tile umane existente structma diviziunii sod ale a mlmCl1 sa fie intretinute printr-o evitare dlt ~mai categorica a risipei ~i a dezordinii Intrebuintarii aptitudinilor. apt de . Poate niei 0 problema a psihologiei nu a provocat atat de !TIuIte discutii ~i controverse ca problema aptitudinHor. British Journal of ~sychology. Millan. Astfel de caracteristid ale activiti'itii (exprirnate prin randament foarte mare". 75. 2 C. . The ability of man.. 1950. pg. p. Ele se manifesta spontan. Vocabulaire deja psychologic. 1997.Vocabulaire de psychopedagogie et de psychiatrie de l'enfant. Exista 0 motiva~ie sociala complexa a acestei situatii. Ele nu pot fi explicate doar prin conditii favorizante. London. 48. Aptitudinile sunt instrumente ale persona1itatii. Mai interesant este fapml ca pentro I v~H. precum ~i Theory of g. antremlnd randamcnte calitative ~i cantitative crescute cQndiiii egale de edueaiie ~i exercitii. 1948. p. PUF.. 117-124. Despre aptitudini Tennenul de aptitudini deriva din cuvantullatin "aptus".CAPITOLUL VIII APTITUDINn""E~ PROFESIILE SI DIAGNOZA PSIHICA. ajustate earacteristicile multiple ale cerinte10r unei societali dezvoltate 9i complexe care c3te Intretinuta de a tehnica Inaintata ce presupune un om multilateral fannat. C. 1927. Pieron. Human ability. Me. A. Ed. XXXVI.mdar.eneral factor. L 170 . Babel. C. 26 ~i Lafon .

. Flammarion. Alte tipuri de aptitudini se manifesta ceva mai tarziu.. Se considera ea aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitia. 171 . 1 G.i mijloace1e de a Ie testa. eu insu§iriIe de earaeter.).i deprinderi). gandire.?. Claparecle poate fi socotitprintre iniIiatorii acestei directiP. V. iar ce1e privind activiUitile inteleetuale complexe ~i mai tfuziu (14-16 ani). aptitudini motrice etc.-mme: reproductive. legate de descn. a~a. Dar ~i acestea evolueaza intrand in corelatie eu alte Insu~iri ale personalitatii.264-269. Revesz. S-a conturat ipoteza ca este posibi1a interventia In procesul structurarii aptitudinilor pentru a Ie potenta. psihologia se ocupa. 1927. Pentru analiza noastra. studiul aptitudinilor s-a dezvoltat ~i pc terenul investigarii aptitudinilor tineretului ~colar. structurile dizarmonice pot fi negative sau pozitive. Exista incercari numeroase de a clasifica aptitudinile. 1946. omul co~cret poseda 0 structura re1ativ directionata ~i limitata ale acestora. Revesz2. In genere.activitati eu telmologii noi apar foarte curand persoane cu aptitudini specifice. unul dintre cunoscutii psihologi de origine maghiara. De altfel. Fondul aptitudinilor omului ne apare astfel. In zilele noastre. ponderea cea mai mare 0 au de obicei inaptitudinile (dar ~i sociabilitatea negativa). Printre aitii. a clasificat 'inzestrarile native in patru forme de manifestare operative functionale ~i a. creand 0 baza pentru dezvoltarea ~i perfectionarea lor. Functiile I V. G. In structurHe negative de personalitate. aptitudinile rnatematice se pun In evidenta earn pe la 9-12 ani. Ed. Suisse de Psychologie. Claparede. Paris. aplicative. cuno§tinte .tii personalitatii.ea dispune de infinite aptitudini. care In fapt impregneaza spatiul intregii noastre vieti sodale. interpretative ~i productive. cominuitatea :Ji·superioritatea in performante. fiind forme de exprimare a unicita. ca imens ~i supus unui proces deschis de dezvoltare. dar ~i eu Insu~irile intelectuale (memorie. Prime1e aptitudini care se manifestii sunt aptitudinile ce au la baza activitati senzoriale (muzieale. Ed. Utilizarea uneltelor ~i a obiecteIor remodeleaza mereu aptitudinile umane. In timp ce omenir. Aptitudinile au structuri ~i ponderi foarte diverse. se ~tie ca structura personalitiltii este dizarmonica. De altfeI. conserva structura lor utilitara (functionala) inteligenta ~i aptitudinile umane care stau 1a baza creatiei lor. de problemele caracteristicilor pe care Ie manifesta aptitudinile :. in special. uneltele ~i obiectcle mundi. Die Beziehung: Z\vitchen mathematischer und musikalischer Bagabungo Rev. Comment dia£mostiQuer les apptitudes chez les ecollen. de pilda.

Revesz 111 specifice ~i complexe. literatura. oriee proces psihic se poate transforma in aptitudine. evidentii la numero~i autori.. tehnic etc. In structura aptitudinilor. astfel. aptitudinile au fost clasificate de G. Categoria de aptitudini specifice grupeaza aptitudinile pentm matematica.lii(instruirii ~i educatiei). 0 concep~ie diml1l1icfunctionalista. 1940. artele plastice etc. n.). Totu~i trebuie sa subliniem ca inclinatiile nu se manifesta in mod spontan. Din punctul de vedere allnzestrarii generale. Measicev1 considera ca aptitudinea este expresia corespondentei dintre cerintele unci activitali ~i complexul de Insu~iri neuropsihice ale omului. Prin urman. iar alti autori considera ca in cazul In care aptitudinea este privita ca produs al activWl. Ed. Rubinstein considera eii prin stereotipizare (exercitiu). p. 3 L. unii autori sunt tentati sa mareasca. In acest sens. lnvatare. s. Aptitudinile. efectuarea unei anumite activitati. ! Kovalev ~i V. Rubinstein3 ea aptitudinile se dezvoWi pe baza dispozitiilor. omul care poseda anurnite dispozitii naturale. 1a baza sa stau laturi mai simple ale psihicu1ui. S. care asigura 0 inaltil productivitate cantitativcalitativa ~i perfectionarea eu 0 deosebitii u~urinta a activitatii respective mai bine decat omul obi~nuit. cit. particularWitile naturale constituie 0 parte din cauzele manifestarii inclinatiilor. Didactica ~i Pedagogica. 172 .In acest sens. L. accentul pefactorii favorabili de optimizare. 1962. preferfmd perceperea unor anumite fenomene. Measiscev. s-a observat di "venil1din contact" cu diterili excitanti individuali.reproductive ~i aplicative pot fi efectuate ~i de persoane subnonnale: functiile creatoare (interpretative ~i productive) caracterizeaza numai oamenii de talent. Particu1aritatile psihice ale omului. Rubinstein. anumite fonne ale culturii muteriale ~i spirituale2. fiiud cuprinse in dezvoltare. G. Rubisntein contureaza. vol. p. e1enu sunt totu~i produse ale acestora ci ale dezvoltih-iiin care dispozitiile. se modificii ~i ele. L. Moscova. incorporeaza in structura aptitudinilor ~i deprinderile. 124. pentru diferite domenii ale artei (muzica. Ucipedghiz. Kovalev §iMeasiscev V.. op. incepe sa actioneze In mod selecti\'. E vorba de prezenta perforrnantei ca manifestare a aptitudipjlor. Inzestrarea complexa generala se refera la talentul filosofic. Prezinta importanta specificarea fiicuta de S. In acela~i sens. S. lingvistic. N. Kovalev ~i V. 2 A. N. Aceasta conceptie. ci numai atunci cand intalnesc anumite conditii de viata. orice funclie peste medic poate fi considerata aptitudine.. Osnevl obscei psiIlOlo~hii. 1. 553-554. De fapt. A§a sunt inclin~!iilesau dispozi!ii1e. N.

ca tdlsatura de caracter pozitiva. atentie deficitara. "inaptitudine" pe planurile enumerate mai sus2• Ca atare. acestea tin. alaturi de aptitudinile speciale.. accidentele pun numeroase probleme. In numeroase profesii. dezordine ~i intarziere in munca respectiva ~i In ritmicitatea ei. Cerintele vietii sociale au detenninat ~i Intre!inut necesitatea ca aptitudinile sa fie supuse diagnosticarii psihice ~i din cauza unor aspecte particulare privind relatia om-randament (In loc de activitate). ~i Cll un inalt simt de responsabilitate. accidentele se afta pe primul plan In mortalitate. :.) . inclusiv atentie foarte bUlla. Data fiind marea varietate de facton ce provoaca accidentele'. care pun in evidenta faptu! ca aptitudinile ~i competent a profesionaIa trebuie sa se coreleze eu competen~e. 1965. La tinerii sub 14 ani. Cu privire la une!e conditii psihologice ale accidentelor In in~ja miniera. dar ~i a muncH la om. 1 f. orientare ~i anumite ponderi in ceea ce prive~te comportamentele In care se exprima mai deplin. Cre!U. 0 anumita structura (morfologie). statisticile nationale tind sa plaseze accidentele pc primele locuri In de mortalitate in ~arile ell industrie foarte dezvoltata (alaturi de bome cardiace ~i cancer). auditive. Universitatea din Bucure~ti. se poate vorbi de aptitudini generale. "" sa fie facuta 0 selectie a subiectilor aflati in . s ~ ~ . hiimicie. A~a sunt profesiile din transporturi.•.. conditii tensionale de activitate. Revista de psihologie. responsabilitate fata de colectiv). spirit de ardine.ide 0 sene de particularitati genera1e ca: 1 U. In viata sociala. dificultati de adaptare (integrare). este necesar ca In profesiile I'n care gradul de periclitate $i eel de securitate Dersonala sau a colectivitatii.rclt). care garanteaza realizarea oricaror activitati in bune conditii. M. grade diferite de coerenta. 1973. dar ~i 0 anumita pondere In structura personalitatii. omul inapt pentru 0 anumiUi forma de mundi sau de activit ate poate provoca pagube bane~ti. de trasaturile personalitatii ce pot fi integrate In aparatul operativ al caractemlui (perseverenta. T.In genere. Zlate.""7""1 . Schiopu. In societatea modema. adesea. 2 h~ele psihice ale accidcntelor (evenirnentelor) In transporturHe feroviare doct!:. inaptitudinea poate provoca accidente. Accidentele pot avea la baza diminuari ale acuitatii vizuale. aspecte ce se concretizeaza In cerinta crearii de conditii pentru adaptarea buna a omului la munca. aptitudinile prezinti'i grnpe diferite de operativitate. in orice caz. In acest context de idei s-a ivit cerinta de a se sonda "inaptitudinea" .

Date fiind toate acestea. Teoria aptitudinile a I11st antrenata in studiul eerintelor profesionale. Exista ~i 0 eonsecinta individual-psihologica a inaptitudinii. confortulill munea. ale culorilor au fost studiate In vederea 174 . intensitatea culorilor. ca 0 structura eomplexa. mare importanta. Definirea inaptitudinii este in esenja. dar ~i reactia de disconfort fata de incertitudinea in fl. fiind legata de balanta fortei de munca ce caracterizeaza economia unei tiLri. ca atare. De exemplu. Inaptitudinea provoaca 0 stare de disconfort psihic a subiectului fata de situatia delicata ~i precara contextul diviziunii sociale a muncH. servit de 0 persoana care are un temperament diamettal opus eu solicitarile muncii {ritmul ~i complexitatea ei). multilaterala. memoria buna etc. Coloristica. un suport de culoare bine ales are 0 valoare publicitara mai e1evata in prezentarea alimentelor sau a altor tipuri de produse. ameliorari ale mediului ~i ambian~ei de lucru (folosirea luminatului. culoarea gri' inconjurata de alb nu permite sa se det~eie prea dar semnalele.inaptitudinea. condijionata. un suport ge culoare bine ales faciliteaza perceperea semnalelor la 0 masa de comandi1. De exemplu. deline.. pe cand euloarea alba inconjurati1 de gri permite 0 mai bUlla perceperepe spatiul perceptiv considerat. alimentele prezentate pe fond galben par mai apetisante dedt cele prezentate pe un fond bleu-verde.. decoralii). indiferent de natura ei. "randamentul" poate fi ameliorat printr-o serie de conditii ca adaptarea (prin organizare ~i utilaje) a muneii la om.spiritul de observa!ie. In aeela~i sens. Culonle au. forrna. precum ~i 0 serle de interventii stimulatoare (aprecieri. Contrastul violent obose~te vederea. detaliile perceptive ale ambiantei de munca pot deveni factori de cre~tere a productivitatii muncH. pentru a corespunde igienei ~i esteticii muncii). devine un element de fninare a dezvoltarii In sectaml in care se lucreaza. de necesitatea sociaUi foane mare de a armoniza dezvoltarea industrialecoIiomica nationala. gradatii. In schimb. Efectele psihologice optimizani publicitatii. Fara Indoiala ca exista eazuri i'n care loeul de mundi poate fi nesatisfacator.lljctia profesionala ce 0 . anumiteeombinatii (albastru ~i roz) dau efecte de alegere mai putin bune ca altele (galben cugri). A~a de pilda.

natura activitatii (fizica. . 20-23 000. v. iar 1a sffu~ituI secolu1ui a1 XIX-lea la aproximativ 1 500 profesii.. dupa dificultati.. L B oteZ. crealie).. mai ales. gnosice intelectuale (filosof).Despre profesii Exista eea. P . Cre~terea vertiginoasa a profesiilor a avut loe. S' electla 51 onentarej:i proiesmmlor. dupa Lipmann 0. Aman a facut 0 clasificare dupa grupurile de mu~chi antrenati In mUJlca. Fr. trei criterii ~i anume: natura operatiilor (manipulare-fabricare.). gnosice spirituale (educator. in acest feI. numi1rul profesiilor 'nu trecea de 150. c . La Institutul de Orientare de la Barcelona s-au combinat trei facton ~i au fost clasificate. conducere-actiune. In secolul XIX in prima jumi1tate s-a ajuns la aproximativ 500 de profesii. Exista. tehnico-concrete etc. CentrUi de . psihiatru). Dupa el se poate vorbi de profesii necalificate. dupa cerintele necesare in exercitarea lor (inclusiv cerinte ce se refera 1a aptitudini). Stone ~i Weweller. inc1usiv de specialitate). (1916) considera ca profesiile superioare cer aptitudini gnosice tehnice simbolizante. A~a de pilda.. combinate eu abstractii. tehluce intelectuale (savant). 175 .. intelectuala etc. pun In evidenta faptul ca explozia profesionala este una dintre consecintele revolutiei tehnice.l\il. 6grupuri de profesii: gnosice tehnice Gudecator de instructie).ff j'dimalJ. tehnice concrete (inginer). J. la 0 analiza mai atenta ne apar nesatismcatoare criteriile simpliste de c1asificare a profesiilor in functie de cate un singur criteriu. StudE interesante de sociologie a profesiunilor. In seeolul XVIII. dupa unii anton chiar 27 000 de profesii'. LiDmann O. alaturi de lucrarile de istorie a profesiunilor. Fire~te. Ineepand eu secoluI XX. tendinte1e antrenate (biosociale. Baumgarden a combinat. profesii medii (care i1ecesita ~i 0 inteligenta generala $1 0 oarecare combinare de aptitudini ~i cuno~tinte). gnosice concrete (naturalist). Pu f:an.. Atwater.) 1 p ~ . psihofizica. 'fi . dupa consumul de energie. 1971.. de asemenea. Measiscev a facut clasifici1ri de profesii Inrudite. Piacerski a adus un aport mai interesant in aceasta privinta. 28 detipuri de profesii. Documentare ~i PubHcatii a! Ministerului MuncH. profesii superioare (care cer 0 dezvoltare a imaginaliei .i a capacitatii de decizic. profesii nespecializate (care cer aptitudini motrice simple). S-au :faeut clasifidiri dupa eriteriul de grad de tehnicitate a profesiilor.

aceea de poet. Teani). o Se vorbe$te de unele profesii eterne. din 1880 pana in 1931. . cum ar fi profesia de medic. In fapt. Bright ~i R. antrenarea femeilor. Dupa al doilea razboi mondial. Dragomire~tPlale. In genere. fuarte mult cerintele privind aptitud::n.. In zilele noastre. in corneTt de 18 ori. Tehnica a eliberat omul de munca grea. Productivita:tea $i randamentul muncii s-au modificat. ~i se modif1ca relatia dintre munca industriala ~i cea agricola!. Au crescut. modificarea caracteristicilor muncii. in diferite domenii. mult.). Ni se pare ea prezintii interes clasificarea profesiilor in functie de gradul de mecanizare ~i automatizare a t1uxului tehnologic (1. de asemenea. 1 V. in comen: de 11 ori. Buletin al Laboratorului de Psihologie si Pedagogie Agrara. dezvoltarea sociala mare$te mai eu seama numarul de profesii noi. In zilele noastre s-au nascut In mod similar electroni~tii. 176 .U~A. Cerintele de calificare si recalificare au crescut tot mai mult in aceste ~ ~ conditii. in munca de birou de 268 de ori. in oricare post de munca. astronautii. de asemenea. deoarece uneori clasarea unei.ile generale.de 3 ori. biochimi~tii. a dat n~tere la numeroase profesii noi care coexlsta ell exercitarea de tip mai vechi a acelora~i profesii. dupa inventarea tiparului de catre Gutenberg. datorita revolutiei tehnice. nr. numaml femeilor din industrie a crescut in S. Printre altele. 311965. 0 intarziere a varstelor de intrare In munca datorita prelungirii perioadelor de instruire.astfel de clasificare creeaza inca unele dificuWiti. S-a modificat. $i caracterul acestora s-a schimbat in decursul timpului. au creat un vast tablou de profesii ce caracterizeaza etapa contemponma. Tehnicizarea distractiilor a creat regizorii de film. Tehnica tinde sa elibereze omul $i de munca intelectuala dificila. au inceput sa apara tipografiile. procesul de coexistenta a schemel or vechi §i noi de diviziune sociaUi a muncii. La oarecare timp. a rncut sa fie mai putin necesara munca bruta $i mai necesare aptitudinile mentale. lucratorii in radio etc. montatorii (lucratorii in TV. profesii dupa un criteriu 0 plaseaza intr-o pozitie ce poate fi foarte greu corelata eu pozitia dupa celelalte criterii. Oricum. de profesor. in diterite dom. Exista in fiecare tara 0 anurr.enii. . in industrie a crescut in Romania de 4 od.ita curba a dezvoltarii profesiilor. de asemenea. 0 tendinta progresiv8 de integrare in profesii a muncii feminine.

In genere. a treia revolutie tehnico-~tiintifica solicita 0 foarte mare dezvoltare $i diversificare a aptitudinilor intelectuale. Popescu M. mai putine insu$iri privind fona. conducerea. Integrarea profesionala. la diversificarea lor. Conditia tehnica a muncH a intrat 1n stadii noi In care au aparut gigantii industriali. De pilda. au apamt relatii directe intre produqie. ~tiinta ~i ~coala . presupun 0 calificare. facultate de participare la opera comuna.sub in:l:1uente1e revolutiei teLl1ico-~tiin!ifice. deoarece gradul InaIt al mecanizarii industriale solicita mai ales insu$iri adaptative inalte. In gCllere. multe profesii au tendinta de a se mixta (profesiunea de ~ofer). Chepe? Gh" Drab E. Uncle pfofesii sunt in declin. planit1care etc. In . are Ioc o forma mai complexa de antrenare a planurilor psihologice in timpul executarii profesiunilor. Mai sunt ~i alte tehnici importante in structura profesiunilor. In timp ce eei ce se ocupa de muncile agricole devin mai putin numero~i. 177 . Po1itidi. Ed. inteligenta. electricieni10r ~i a1 conduditori1or auto. Este in curs de formare 0 adevarata armata de oarneni de ~tiinta: 9 din 10 oameni de ~tiinta din diferite domenii se ana ill viara. Pc fondul general al inteleetualizarii profesiunilor. V. in ziJele noastre se cere suplete. estetica muneii. Exista pc de alta pmie cerin!e importante de Hirgire a pregatirii profesionale pentru a se acorda la ritmul intens de transfOlmare si .instruirea devenind 0 cerinta ce se extinde asupra tuturor varstelor (reciclare. perfec}ionare profesionala) . * * * In timp ce prima ~i a doua revolutie tehnica au dus 1a dezvo1tarea aptitudinilor umane. 1967. organizarea ei. Climatul de munca. perfectionare a caracteristicilor rnuncii. dinarnism. mai ales ingradirea efortului fizic istovitor ~i imobitor. aI tehnidenilor. fine. oamenii au devenit mai culti ~i mai dotati cu aptitudini. Azi majoritatea profesiunilor au caracteristici de 1na1ta tehnicitate. mai numeroase insu~iri privind caracteruI. spirit de echipa. 5-au amplifi~at conditiile adaptarii omului la munca industrialii. a eclOT \'~esunt activi in anumite profesii. personalitatea. cre~te foarte mult numarul operatorilor. Ivlecanizarea intensa a conferit muneii 0 serie de schimbari pe eare Ie putem inregistra. . altele s-au modemizat.. a capaciHitilor de cunoa$tere ~i receptivitate. 0 instruire complexa impregnata de elemente tehnice. au devenit aHit de importante ca ~i problema tehnicitatii munciP.Exista 0 foarte mare cre§tere numerice.. anumite profesii au capiHat 0 pondere tot mai mare in viata sociala. In genere.

In zilele noastre devine pregnant ~ifaptul eli aptitudinile trebuiesc dub late de cuno~tinte ~i de capacitliti intelectuale. in sensul indicat de directia bolilor profesionale respective §-i 0 instruire ' medicalli minimaUi eu funclii profilactice (protectia muncH). In toate profesiile in care exista primejdii de boli profesionale este obIigatoriu ~i un riguros exam en medical. Briwn. !::LMilnsterberg (1863-1916). ••• * * In 1910 a fost invitat prof. privind aptitudinile ~i orientarea profesionala creand un model de cercetare Dsihologica ce s-a extins ulterior in domeniile muncii telefonistelor. in 1908. E. luase fiinta la Boston. Intre timp. cereetator. primul birou de orientare profesionala (Vocational Guidance). Toate profesiile enumerat€ mai sus presupun 0 competenta dobanditli prin cuno~tinte ~i studii numeroase care implica operarea ell ipoteze ~i strategii de conjuncturli. Boston. Miinsterberg. 2 V. creativitate. 3 H. Treptat. eu aceasta noua orientare a caracteristicilor muncH industriale a patruns mal adanc. au inceput sa devine de prim ordin. se sondeaza eu precadere indicatori fiziologici ~i fizici.i~arilor. cercetarea §tiintifica §i organizarea ~tiinpfica a mundi. in cadrul mtreprinderHor.tot atat de import. directorul laboratorului de psihologie a Universitatii Harvard. dactilografelor. Ghiselli and G. operator I. Acestea sunt instrumente de investigatie care au functii de decelare a I lnterpretarile la care se centralizeaza comenzile la tablouri de comanda se afla in pima dezvoltare. Psycholo~ and Industrial Effidnecy. 178 . Profesiile de "operator" Ia masa de comandli.a~a sunt profesiile de proieetant. E. s-a organizat procesui de orientare ~i selectie profesionala. flexibilitate etc. Personl.anm :iliazi. 1913. Pentru aceasta a fost necesarli 0 uria~a mundi de alclituire de profesiograme.al and Industrial Efficiency. . ceasorn. in selectia proresionaHi din anumite proresii. Ele soJicita dezVoltarea profesiunilor de proiectanti ai unor astfel de Intreprinderi ~i de manuitori ai unor astfeJ de giganp. poatechiar mai importantli deedt altadata. sa studieze cauzele psihologice ale accidentelor din domeniul tramvaielor electrice. MUnsterberg a meut observatii interesante In lucrarea efectuatli in urma acestei invitatii3. economist. Inzilele noastre devine pregnant faptul eli aptitudinile trebuie dublate prin euno~tinte ~i s!Udi1numeroase care implica operarea eu ipoteze ~i strategii de eonjunctura. problema~ orientani ~i educatiei profesionale . Boston. care are in atentie problemele eliberarii cailor de circulatie ainfonnatiei ~ia comenzii (decizii). H.·de dispecer. W. 1913.2• Ramane 1nS3.

Primul proiect al acestora se extinde ~i se perfectioneaza treptat. Stabilirea caracteristicilor unei profesii sau ale unui grup de profesii este relativ diferita. Abia dupa aceea se incepe testarea psihologica. in genere. Oricum. fili'1Ctia profesionala. existii. Aceste caracteristici sunt de fapt generale. Existii ~i familii economice care definesc grupari de intreprinderi care au acele~i functii economice (de pilda.idii rulantii. Exista profesiuni inrudite prin tehnica ce 0 utilizeaza (bfu. apoi ~iin aviatie. atentie. gradul de antrenare a unor capacWilipsihice este mai mare sau mai putin mare. cat ~i pentm a vedea ponderiie acestora. In continuare. fabricile de tricotaje. ofiterilor ~i a altor diferite ranguri din armata a persoanelor eu diseernarnant fragil sau eu reaetii neeontrolate. Combinarea de teste ce se folosesc este legata de profesiograma. pentru toate profesiile ~i perfonnantele lor.studii) ~i profesiuni care nu cer 0 calificare speciala. Primul razboi mondial a fost un moment de dezvoltare extraordinara a folosirii testelor. baterii specifice de teste. in majoritatea cazurilor. Testele s-au extins in armata ~i marina. in afara de competente privind munca ce trebuie sa se desfa~oare. ~i anume aceea de a face combinatii de teste care. in aceste combinatii de teste. de tesaturi. compJexe de rnunca. de industrie alimentara). mai ales in a selecta din nlndul soldatilor. care exprima gradul in iemrhia profesionala ~i ocupa!ia care se retera Ia categoria de activitate exercitatlL 179 . precizie. cunoa~terea profesiunilor este importanta atat pentm a se putea efectua 0 buna analiza a Insu~irilor psihoiogice antrenate in profesiunea respectiva. automatizare etc. ~i psihoprofesiogramele In diferite tipuri de profesiuni 1. se foloseau separat. pot fi relativ foarte diverse ca Profesiunile 1 Trebuie tacuta diferen!a lntre profesiune (capacitatea de a efectua 0 serle de activitati. ce devin specifice laboratorului psihologic al intreprinderii. pen?'U care este nevoie de lnvatare . Intereseaza ~i rezultatul examenului medical (bun de munca). certitudine. In genere.materiei psihotehnice a unei profesii sau a unar profesii ce au aproximativ aeela~iprofil. Aceasta necesitate sociala a generat 0 noua directie in psihologie.). postuJ ocupat de cineya constituie pozipa profesionaHl. bine delimitate. Tehnieile de psihodiagnosticare se refera la capacitatea de munca ce Incorporeaza.

" earacteristicile ponderale ~i functionale ale activitatii profesionale. nivelul functionalitatii unor activitati.P. Ne-am referi mai eu seama la termenii monografie Prin monografle profesionala.e in alcatuirea de profesiograme. Se ~tie ea intr-o intreprindere exista cadre de eonducere. exprimata prin modele analoage cu tele specifice in munca profesionala incorporate in aoarate. necesitatea de a crea 0 uzanta general a in ceea ce prive~te terminologia. ce au in atentie cunoa~terea caraeteristicilor specifice unei profesii determinate ~i se finalizeaza in monografii profesionale. Alcatuirea unei profesiograme eehivaleaza eu un studiu al earaeteristicilor ~i volumului muncH specifice untii post de munea. se aleatuiesc pe doua eai. Carrel se elaboreaza tabloul insu~irilor psihice necesare la postul de munca. Pufan). profesiograrna ~i psihoorofesiograma. inregistrare. indicii de perfectionare (echivalenti in acest caz cu indicii personali de cre~tere a productivitatii muncii) etc. interese. Psihoprofesiograma este rezultanta convertirii protesiogramei intr-o fi~d sintactica de cerinte psihice necesare.. muncii. ce Ie earacterizeaza. putfuld stabili. din care eauza efectul de finalizare. Vom descrie cateva dintre tehnicile mai des utilizate in studiul .posturi de munea. Psihoprofesiogramele. credem. Dependenta acesteia din urma de analiza muncii este absolut obligatorie.prezenta ·in bateriile de test. este ~i el de daua feluri: Calea analitica . Dersonalitate etc. prin modelele sintetice. Metoda analogicasondeaza . de aptitudini. in vederea exercitarii profesiei sau a muncii profesionale legate de un post de mundi. profesionaHi se denume~te finalizarea scriptica a activitatii de studiu multilateral a uneiprofesii.. analiza muncH (dupa multi autori: C. Modelele experimentale de acest gen pot fi miniaturlzan schematizan ~i pot fi "4tilizate ~Un vederea lnvatarii profesionale. inclusiv normele legale acordate. muncitori. teste etc. ~i ealea sintetica. Botez. dar au 0 anumita ineadrare economico-adlninistrativa..Profesiograma se elaboreaza prin tehnici de observatie. chestionare. importante pentru stabilirea structurii aptitudinilor profesii ~i apoi utilizabil. Mamali. se trece la elaborarea psihoprofesiogramelor. functionari. necesare in Exism. sau 180 . personal de intretinerea ma~inilor etc. interviu. Prin profesiograma se denume~te produsul sintetizat al evidentei sarcinilor implicate intr-un loc de munca in care se exercita 0 anumiHi profesie.

atdigand schimbari masive in structtlra profesiuniJor ~i in aportul ~i valorificarea lor sociala. E. Munsterberg etc. M. ca :fiind mal cuprinzator ~i neambigw. Maria Ionescu. Ru. Aspecte ale succesulu1 s1 esecului m:.). 1971. Krau.i $i E. ell date prelucrate pc baza de anaUzj'! factoriala. scheme satisrncatoare de investigatie a ! V. nr. a~a cum sefl1~aleaza S. 137-148. La al XI-lea Congres 31 AsocJa!iei Intema!ionale de Psh'lotehnidi de la Paris.rea de a illiocu! termenuJ de CD eel de psihologie aplicati:i.. L'eeficience des methedes psycologioues empJo~i. de altfel.:.Jn vederea orientarii 5i seleqiei 2rofes~onaJe. 1 V. Revista de Psihologie. ill. 3. din 1953. Sistemul orientarii ~i selectiei profesionale a trecut printr-o perioada de criza.L 181 . Revista de PsihoJogie. Macarie. Weintraub. Pacaud.analitical Elaborarea de teste $i baterii prm este foarte extinsit Fiecare test din baterie tretm:[. Aceasta a fost accentuata de faptul ca tabloul profesiunilor a impus cerin~a de a revizui rela!iile dintre selectie. N. Tome 15. din cauza ca subtestele ce Ie cuprind pot fi utilizate 111 ce1e mai diverse combinatii utile pentru investigarea de diverse profesiuni ce solicita astfel de aptitudini. dupa al do ilea razboi mondial a avut loc 0 neglijenta utilizare a acestor tipuri de baterU. orientare ~i fonnatie profesionala . Lar'1y s-a luptat In domeniul selectiei profesionale pentru menpm::rea unitatii mewdologice a psiliotehnicii. tom 19. Botez. utilizat prima data de W.nta Intr-o profesiune data. 5. Zahimic.1 cnprm\. C.rnblul a ceca ce a creat cultura pc plan practic. Din pacate. S-(l iuat homrz.YJ. Dr. Mamali. Aceasta eu atat mai mult eu ctit s-a intensificat ~i ritmul dezvoltarii revoluliei tehnice.. •• Bateriile analitice au d'ipatat 0 aplicabilitate mai generala.id. Marcela Bozianu. a ctlpatat la Munsterberg sensul de aplkare a procedeelor psihologke Ja ansa. nr. p. fapt ce a cemt 0 vasta activitate ~tiintifica de remediere ~i reelaborare de instrumente psihologice valide. ~ontributii metodqlogice la cercetarea unar aptitudini profesionale peqim meseria de swIer 51 lacatus. solicitarile privind diagnoza ~i prognoza psihologica au devenit mult mai complicate in psihotehniea? (in domeniul muncii) uncle au aparut foarte multi speciali~ti improvizati care au ere at 0 grava ~i rapida confuzie eu privire 1a ceea ce este posibil ~i controlabil 'In problemele profesiunilor ~i ale orientarii profesionale.! pour Ja selection professioru'1eile dans l'industrie electropiaue. Z.. Elaborarea experimentala de profesiograme pentru meseriiJe de strumwr 5i turnator formator. 303-307. Revue roumaine des Sciences SocHaes. Toate testele reunite trebuie sa soli cite acele Insu~iri ce au 0 mai mare pondere in profesia datiL Printre prime Ie psihoprofesiograme elaborate trebuiesc citate cele eu privire la activitatile din transporturi (Lally. 2. Latis. M. 3 Termenul "psihoteh. p. 1.otesional la operatori1 ch!misti s1 mecanicii de btretinere. 1973. sau 111 gmpe de profesiunF. Igiena. J. 29-41. 1969. Const. Stem (1900).l<l 0 prin intermediul careia se sondeaza forme de mare iI1(.-'1ica". Ele cuprind. 1968. Jurcau. p.

Exista 0 coneeptie ce are In atentie valorificarea potentialului disponibil (deci.i profesionala. Travail Humain.problema de foarte mare actualitate. uneori exeesiva. 16. contribuie la aplieabilitatea prioritara a bateriilor analitice eu profillarg . analizfu1d diferite conceplii indlvidualiste ~i eoleetiviste In orientarea ~colara ~i profesionala. sa se accepte pe sine insu:. P. Desigur. mai ales la subiectii eu cotare medie. valorificarea acestora.. J. tom 17. sunt utilizate din ce in ce mai mult in orientarea $colara :. In fine. nr. mobilizeaza numeroase suplean!e ~i coreetii in jocul de antrenare ~i realizare sociala a aptitudinilor. In schimb.D. Weitraub. 1966. din diferite domenii..Drevillon. indlt omul sa se recunoasca sau sa cunoasca mai bine. metoda este deosebit de eficienta in studiul accidentelor de munc~ ~i in probleme complexe ale reciclarii. J.F. Etude de la fidelite des notes dans les examens au certificat d'aptitude professionnelle. exista orientarea denumita "de compensatie".. Drevillon. 207·215. Revista de Psihologie. Paris. are numeroase aspecte ~i caracteristici care angajeaza multilateral munca de psihodiagnoza. . considera ea exista eel putin trei feluri de a privi orientarea ~iseleetia profesionala. gustuI. care are in atentie rezervele ~i disponibilitatile latente. valorificarea capaciUitilorindividuale).iin toate circumstante1e vietH.inteligentei ~i permit analize ale coeficientilor de corelatie a acesteia eu diferite aptitudini. atitudinile3 etc. Se ~tie ca vointa. am putea numi orientarea $colara $i profesionala 0 metoda generala de depistare spre 0 profesiune de reorientare in cazul modificarii profesiunii respective. 31-40. ca ~i cele de inteligenta ~i de cuno~tinte. Orientarea ~colara tinde sa realizeze 0 orientare precoce a aptitudinilor. 3 Z. p. p. Ca atare. problema orientarii ~colare. 2. Orientarea ~colara ~iprofesionaHi §i selectia profesionahi Testele~i bateriile de aptitudini. interesul. I Bonnardel. Acest tip de orientare a fost denumit "orientare totala". 1971. fapt uti! in clasamentele profesionale1• • Faptul ca revolutia tehnica impinge 1a0 mai mare apropiere intre caracteristicile mundi. L'orientation scolaire et professionnelle. responsabilitatea. Metoda sintetica a simuUirii(analogica) incepe sa se plaseze Intr-o situatie de particularizare profesionala. ill. Exista 0 conceplie ce urmare~te mai degraba crearea de astfel de conditii psihologice. aceasta. 1953. hi1micia. 182 . Implicatii teoretice 5i practice ale determJnarii criteriului valorii profcsionale in cerceU\rile de selectie.

Salton A. Pentru elevii eu rezultate slabe la Invatatura.In privinta dezvoltarii aptitudinilor. in cazul eliminani prin selectie se realizeaza 0 pierdere econornica ce se compenseaza insa prin aportul celor integrati pe locurile considerate acceptate. * * * Seleetia profesionala este prezenta potential in procesul de orientare $colara ~i profesionaIa.intai facandu-se recuperarea prin mijloace pedagogice sau psihoterapeutice si abia pe acest fond se realizeaza consilierea in functie de dominantele factoriale. aptitudinile se dezvolta intensiv. ci mai ales eliminarea inaptilor. dar are in plus un atribut ~i anume acela de a retine dintr-un sistem de clasificare .V ) permite 0 consiliere pentfu eei indeci~i ell capacitatile intelectuale ceva mai putin elevate. Se procedeaza de Ia caz la caz . Este $tiut faptul ea pregatirea pentru 0 anum ita profesie este costisitoare. il1functie de dominatia unuia sau a altuia din factorii ce se evidentiaza ca de mai mare pondere. aplicarea bateriei poate pune In evidenta dificultatile de exprimare sau neadaptare familiala etc. mai ales pentru profesiunile inteleetuale. Aceasta orientare este mai lib era CIaalegere). aptitudinile sunt inca putin dezvoltate. devenite foarte numeroase ill zilele noastre). Orientarea ~colara surprinde procesualitatea dezvoltarii aptitudinilor sub influenta instruirii ~i a modelarii intereselor ~i aspiratiilor. preocupfu:ile elevilor respectivi. ca atare. de~i prezinta 0 evidenta intercorelatie. Exista numeroase paren controversate eu privire Ia modul cum trebuie sa decurga seleclia 183 . Aplicarea bateriei sale (trifactoriala S N . prezinta interes schema efectuata de Sarton A. La nivelul ~co1ii medii. Elevii ell rezultate ~colare foarte bune sunt integrati in a~a numita orientare in ~~. Ea reglementeaza 0 ierarhie ce are importanta sociala ~i economica. gusturile. Aceasta forma de orientare se cheama de directionare. dar nu mai coreleaza atat de mult. pril1 care autorul denume~te orientarea 'i11care ponderea eea mai mare 0 capata interesele.pe cei ce poseda aptitudinile la indicatori convenabili pentru buna des:ta$urare a unei anumite activitati profesionale. pome~te de la analiza rezultatelor ~colare. speciaH~tii in analiza profesionala au depistat faptul ea in perioada ~colii elementare. orientarea ~colara euprinde~i (preselectie profesionaIa. Selectia profesionaHl nu are in atentie selectia supervalorilor. Din acest punet de vedere. 0 subiacenta selectie Implicit.

I este de parere ca aceasta convorbire e mai bine sa aiM. Rezultate foarte bune dau 0 convorbire scurtil inainte ~i 0 convorbire mai extinsa dupa examen. P. Vi~an. 1956. U. practica iji ell 0 eonvorbire mai eomplexa eu candidatuL • Paeaud s. Fire~te~ prin faptul ca s-a mic~orat mult distanta dintre ~coala ~i practicarea profesionala~ din viata sociaUL prin faptul ca ~coala a capatat ~i func!ia de a califica tineretul Intr-o profesie . la elemente privind familia ~i caracteristicile el. p. 0 parte dintre atributele examenelor de selectie au tendinta de a deveni mai complexe ~i mai legate de orientarea ~colara. in Tr~u~hologie aJiliguee. pentru ell. 3 V. V. Ulterior. £:''Uaindoiala. A In Pacaud S. Ca reguli genera Ie este bine se tina seam a de caractemi relativ §i paI1ial al problemelor.relatia dintre orientarea ~i selectia ~colara ~i profesionala se afll'l. Intereseaza. evolutia sociala a profesiilor ~i de evolutia intereselor tineretllluL Selectia profesionala s-a extins in a doua decada a secolului XX in diverse profesii industriale ~i agricole\ inclusiv in Armata eu prilejul primului riizboi mondial.. coreiatia ell cuno~tlntele §i atitudinile necesarr. Methodes experiment~jes-:. Anglia. 1973. sa nu se uite un individ poateevplua mai ales daca selina seama de este plasat in conditii ce optimizeaza evolufia S:ei. institutele deorientare profesionala au fast in majoritatea tarilor chate.. Dupa al doilea fazboi mondial. 85pectele motivationale intime ale aspiratiilor ~i intereselor mivtnd a1egerea unei profeshmF. In capitolul eu privire Ja personalitate.~~oi. Sorescu. Orientarea elevilor spre meseriCcu~!:. F. U.in pHn proces de schimbare. stabilirea acestora.. 1 2 184 . influentate de structura sectiunii de orientare ~i selectie profesionala dezvoltata intens Intre timp in S.Fsyfhgl1llirie. R. 4 H. ed. F. modul de viata etc. Pieron H. Astfel. aspiratiiJor ~i atitudinilor. 1960. se faca referiri scurte la pregatirea ~cQlara. Se preconizeaza examene de selectie profesionala eu momente de verificare teoretica.profesionaHi. In Belgia. Austria. ne yom referi la tehnicile de investigatie a intereselor. U. Italia. orientarea §colara ~i profesionaJa... Ia traseele copilariei. F. eel care lntreabri sa ~tie mai bine cite ceva despre subiect. §-au infiinlat III une1e tan institute nationale de orientare profesionala. 3. tome 1. P. G. interesele. Pieron. loe dupa examen. in juml anului 1928-1930 au luat fiinta institute de consiliere (orientare) In Franta (sub conducerea lui H. La selection professsionnelle. convorbiri prin care sa. Pieron)4.

imagini etc.zilele noastre orientarea profesionala are in atentie ~i problemele "reciclarii".fapt ce creeaza incurcaturi ulterioare. cruciu1ite ~i cercuri dispuse neregulat. pot fi considerate ~i teste de investigatie a capacitatii de muncil. in testele de baraj se utilizeaza materiale foarte diverse. corectitudine. 'In mod mai special prezinta interes pentru investigatii1e privind capacitatea de munca ~i oboseala. in primul caz. Daca sarcina are aspecte multiple. ne yom referi. distributia. Ribakov (1910) a testat atentia prin sarcina data subieclilor de a numara ~i socoti puncte. se acorda 0 importanta limitata examenului medical . in toate testele de baraj se inregistreaza viteza ~i cantitatea de 185 . Abia dupa aceea se dau teste psihologice de sondare a capacitatii de munca. in a1 doilea. e solicitata mai intens concentrarea atentiei. Intrucat aceasta prezinta importanta in foarte multe profesiL Capacitatea de munca incorporeaza precizie. In multe cazuri. in cele ce mmeaza. devenite acute In tarile ell ritm foarte intens de dezvoltare ~i industrializare. sa solicite mai ales concentrarea subiectului pe 0 singura sarcina de rezolvare sau pe mai multe. atentie. in genere. integre sau deteriorate. ca teste de atentie. Lahy a utilizat mult aparatul lui Giese pentru testarea unor caracteristici de atentie. Tehnici de investigare a aptitudinHor Exista foarte numeroase tipuri de tehnici de diagnosticare a aptitudinilor simple. combinate cu Inregistrarea exacta a timpului de lucru. ni se pare justificata diagnoza medical a directionata. ce se succed neregulat. Abordarea ei in acest capitol ni se pare.ce. in conformitate Cll cerintele profesionale. Cele mai utilizate. Testele de investigatie a capacitatii de mund Toate tipurile de teste de performanta. intal. Rossolimo a utilizat 0 tehnica apropiata. ca litere. de precizie si testele de substitutie. La acest aparat se pot prezenta stimuli In mod rapid. ca ~i a aptitudinilor complexe solicitate de diferite profesiuni. Rezultatul examenului medical se soldeaza eu atestarea de "bun de munca" pentru categorii mai extinse de munca (in orientare) ~i pentru 0 anumita categorie (in selectia profesionala). figuri geomem. Testele de atentie pot. 0 combinare de teste. la problemele ~i tehnicile legate de psihodiagnosticarea capacitatii de munca. este solicitata t1exibilitatea atentiei. testele de atentie. justificata. de rapiditate. in cad~l analizeicapacitatii de mundi. ca atare. sunt testele de baraj.

. Tot printre teste1e de atentie se pot numara acelea in care se cere subiectilor sa numere cat mai repede po sibil numere..1() aha. testele Toulouse~Ph~ron de baraj tu parfu:iteze intricate. m sau scazute.a1etee Kraepe 1') .l. Se cere subiectilor sa bareze anumite careuri. I 'd ' . soIicita din dintre coJoana partea subiectilor corectia gre~e1ilor (necorespondenteil ca model $i coloana eu gre~eli. Aceste tipuri de teste se dau eu timp limitat $i pun In evidenta fluctuatiile capacitatE de mundi (atentie) ~i randamentul.J Zurich). anume aceea de a nora timpul in care s"a executa! barajuJ De 0 pagina.. Testul Bourdon.mctie de anumite criterii ale succesiunii numerelor. ell cate 0 bara dispd. Testul Praga contine li el calculatie. Raspandire mai mare 0 au (dintre [oarte feluritele teste de baraj) teste!. in fl. E vorba e coloane de j:>~ de Cl!re ce trebme aaunate . lhere. consUl. 40 de randuri pe 0 pagina). pe una din cele 8 directii ale rozei vfu1turilor (40 de careuri lntr-un rand.. randuri de pagina CD: eate Testul T-K de atentie. itere Toulouse-Pieron a eliminat cunoa~terea literelor. ~:. spatH etc.". Halter~ .. Aceasta tehnica se poate apliea individual. modalitate. 111 bararea unor litere In texte imprimate. Zazzo a efectuat un test de dublu baraj. C. Exista ~i aIte feluri de grupaje de dfre ~i de cakule ce se utilizeaza In teste Ie de atentie. elaborat 1n 1895. S e poate cere .. Exista ~i teste de diagnosticare a unor propozi!ii scrise daar forma superioara sau inferioara a uneia dintre jumatatile textuluL In acest caz este antrenata ~i memoria de completare. Fire~te se UDate aolica.activitate efectuata..:. ca in decupaj ul de mai j os. timp limitat.. 'T Drive~te tJamuL . Antreneaza precizia ~i rapiditatea (autor dr.t.SS. miei careuri egale.compus din 20 doua coloane de semne litere ~i cifre a cate 17 SerrlJ1e tTecare. doua cate doua. Inlocuil1d~o eu barajul unor figuri geometrice. tn ceea ce . testele eu figuri in ~ir. Acest test este ~i de seleclie pentIu de corectori de pagini. de figuri eu orientare multipla.. -' a bararea uner 1"· sau em bl~' oarare I. ".. Testele in care se eer depistari de gre~eli san selT'J1aHiri ale unor omisitmii din imagini sau figuri sunt ~i de atentie ~i de observatie (vezi doua de sene in care trebuie depistate opt diferen!e). Exista diferite materiale pe care se opereaza bariilJul selectiv. Atentia implicata In texte R.. Tot printre testele de atentie se utilizeaza tel-mica adi~ionarilor (S. Aceste teste sunt ~i de rapiditate. utilizabil ill analiza comportamentului J 186 .

anume aeeea de a nota timpulin care g-a barajul pe 0 pagina.0 '0 0 QP-O ~O-Q 0''0 0 d-o [( Q. 187 . in afara de memoria de completare. intre ele.-0 c:f 'tJ a p rf d 6 ~ p 0-6 b~ Decupaj test baraj 59. Textul se cere completat ~i cu semnele de punctuatie necesare prin caracteristicile textului. Aceasta tehnica se poate apliea individual.carora Ie lipse~te orice feI de semn de punctuatie ~i acestea se cer completate solicha. fapt ce sprijina ipoteza ca atentia nu este un proces psihic.. t1 onp cf'tl 0 ~JJ. Se cere subiectilor sa bareze careuri.l-D QJ=J 0 0-. -DypO -0 0-'0 q. Oricum. careuri anumite prive~te executat Bara dispusa pe una din cele 8 directii ale rozei vanturilor (40 de lntr-un rand. In aceasta categorie enumeram ~i varianta testelor ce constau din texte in care toate cuvintele sunt scrise intr-o in~iruire :tara de nici un spatiu (test de segregatie) ~i se cere reconstituirea prin separa!ie a propozitiilor textului.o a-r. ~Cj1b 0--0 Q do-6-op ob. 40 randuri pe 0 pagina).Q)J cfct -0 0 tJ Q'p 0. foarte reduse grade de corelatie.:J d-ob -0 0. aceste tipuri de teste de atentie devin implicit ~i teste profesionale. intr-un timp delimitat Fire~te se poate apliea in ceea ce timpul ~i 0 aha modalitate. Testele de atentie prezinta. ~i cuno:?tinte gramaticale.

j ~ • .Baraj eu figuri eu orientare dubla. a a.l'1Ilr11 i3.. .aI1l13~t .• ~7~f11 fSt.-t"it:!lll"liP •• e. ~dc'a~J. fi f i ~li f. 1 :.11 ? R II .l' ~ a t ~.~_'14fJlt9~:ai!!IS"lil.dt1~"~ Decupaj 41· 188 .1~!. tal! 1'.• I I. Ill'"'' lS J •• J 4 t j ~. ...fl J If t1t of 'I .• l' \fa t ••7 3. ~ I 7 B:{ G.. Tiliati eu 0 linie cifra 2/care se ga§e~te Inte doua cifre fare! sot ~i cifra 7) care se gase~teintre doua cifre cu sot 6T.I~. Decupaj 40. B . if. .!. t .'"1 i " " 'f ~t ~ '. . ~g •• ilf e .a :l' 7i11l1'4'1'.it4 a !} <t\. II ~t S .l~a~"'''J~'~~'l'JI!>i1'' " ~ " .

{tl.• i1: «= ••• R. -4. ~ 0 ~ R .• !::n~"'W:1"k~r: iii f'llt W :] ::J" 3 ••• W.•). semnaland ~i eventualele inversiuru}prin sageli corespunzatoare. ~ 4: ..4.J.... Unnare~te eu atentie eoloanele de litere. 'j( CO fI :r 0 'i e II.. 0 M C K " A Jt .\ "l. C _ {!. :J :J . Decupaj test 42. +..~ .'\" (l ~~'f 0 At' •• C K V T <:: r e n.PtM.]~~~""~~~'JW"'~"lII _:JWE:~""PIl~. ••.Ot~·.i 1\ (I r' I( it 0 F M 'If 1\ l' I( C ~ M T Q (J R C \'K .' C 0 ~ PI:V }\ 0 K V tit c: ~ . ell . ~1T.'t. Ii( A () t' 't' U v <l l' iI (} M C)..d..t:./1 p..' V C U~~MTCGrOA"~N~CCOMR~CAurvKt~AKOG. Jt f 't. ). A_ n r Deeupaj test 41. ~t llt t (. '+..JJ/. £' 0 11 'K C ~ . A.·.U. r A L4U c: 11·1{ A. T COM..4: .•••'1' f (J \' t'.(./.Pt .t.-.f.R'~i~I~.AOMFTVC i>..l.. ~.': R.2 . Deeupaj test UGSM de atentie ~i solutionare..M A". 9.' K MT f' K V (J K 0 l' F 1\ .4 TrrtC~aTr~VCMORrr~V~~~ANTrCVaPMKC~A~GrOMT V A.6 l~ 10 ~g :I ~ W " " l'~ JC AJ un [::2 [wWi~!1 W . cifre ~i semne de mai jos ~i bareaza in eoloana a doua eeea ee difera de prima.A H4'.£: U Ie If t ~~ .~"CU:2 U"'~A •.4~: A.2.5.&.• " r: wt: r4 C ~ ~ I ~ C .•• ~ G RA T 1'.j. ~ K " H 0 M A \' ~ ".M•• "I: u" C" ]I ::J I: :J:luc ••~ 189 j r: u • ~":J:3 ~ ~ c C""~"~t\1 W "'c:. V () 'K G f~ I{ 0 CPO TAM. () It C V a.e 'I.. • ..•.\tt..A A.a.9••• 1.C.0. A~. l' A G X V 1. 0 U ~t K 1: V Af" M f' 0 f\ •.

Decupaj test 43. Care din figurile dintr-o sectiune sunt asemanatoare cu prima? 190 .

•• Ci"o""e oornine 0 serie de des-ene. C..'l--i I... I ~ lL)I 1'\71 Il'J ~ K.:1:l "2.'lgoWti.sesle in s 1iec. f'" E Jl 0 A \J 2 ~ II J I ] Figura de mai sus reprezinta 0 gramada de cutii.fJ1u..·i/"{~I.::.i.. Clltia C 191 .fei 10$1p. i . .~.i .I.Il k:\ desen flU4'llre~e:.i j.il:.:-- ----.li C-i' modf:J'uI e g.[l V 't" ~ ~~~~~~ t. ~. ~i l. kJ../ In ...'Y"f: desf:ll din .'iiC·je. In coloana. modea'ill'u.:Jf.J I~ m•. Mc. .lin ""\.'uI 007i'fJIet . fl'.. anurne cutiile B.-t. Cutia A atinge alte cutii. d •• i."Um ill .J.Decupaj test 45 Decupaje de teste de aptitudini vizuale spatia Ie Ac~ S1.7 ~."'!i desenr:Je oornitl 0 ce 1rebiJie $."V. (7. C/. ~~~~~~ Ifoo. e scns.. langa A. Tot astfel entia B atinge cutiile A ~i C.nurril!.".. f~J".. In dreptul ei.Ce$1 rind $i care e$1e :"71. In coloana din dreapta. numarul 2.'. deci.-:::>- •. D ~i E. Obse. -+ .d:::. ~-:.ndul oomine cbsen~·l.J L '-.J. e scris numarul 4. TrebiJie $. I'L. care arata numarul cutillor atinse de entia A. fie intO!de.i C-i'n.R \ ~ I/.i ~$ •.:::.1 ] ~ t)~~ I{ iJ ~ ~ ~ Baterii analitice II Testul (cararnizi1or) cutiilo!' .'iJ1 rind e·S1e doiIe:.re. '""ie .¢zit~ indiC-i'l ici {vezi mod~ •• din L (./ C/.

1 lKa sa patratu go e ianga il. Dobrota se semnaleazA diferente privind manifestarile atentiei la bolnavii cu leziuni ale lobului temporal stang (dorninant) fata de eel drept . Exista ~i teste de rezistenta sarcinii implicate in test este blocata din Joe h"1 loc de sarcini §i semne suprapuse. Cu astfel de aparate.semnat de M.e$ti. ·auta > A ~ A ~ < • A • .. J 192 . vadit perturbatoare. Se stopalre date 113. cutia D.Ui. Botez.. Fa acelasi lucm Dentm gramezile de cutii de mai ios. 3. si cercetari de neurologie. 3 cutii.ltesan perturb are ~i prin semnale neregulate.~imai ales fata de subiectii normali. nr. care soliciti'l.concentrare ~i cautare de (testul de rezistenta la distragerea atentiei allui Harsthone $1IvIay). iar cutia E tot 3 cutiL Aceste rmmere sunt scrise 111 dreptullor In coloana.e. in ~ lId' rt ~ C . Aceasta dimensiune 5e r . ~ - - gre. 193-200). mai cunoscut este aparatul tip Lahy. tamulI3. in care rezolvarea astfel de teste. intervale de timp re~. Printre aparatele de testare a atentiei. 1. S-au rolosit teste de baraje (v. . p.sa iUcreZl cat potl mal repeae . Sen Alexandru $11. 1968. Efectul perturbarii se pune evidenta In mod fin §i diferentiat In distragere. se creeaza posibilitatea masurarii promptitudinii intr-un studiu. Numara cate cutu atinge fiecare cutle notata U 0 ~i serle aces! numar coloana. ~ factori pert:urbatori de fond sau episodici In timpul rezolvarii obi~nuite de atentie COllc. Decupaj test 46 o alta categorie de teste de atenj:ie este a ce probeaza Doate crea interventia de rezistenta la distragere. A~teapta semnalul de lIlcepere..era.atinge 4 cutii.ntj~atii!(de bar(~D.

precizia gesruri10r :. Testele de dexteritate Precizi~ rapiditatea.aracteristica prin variante complexe gradate. ~i ca 0 expresie a unei fonne de inteligenta adaptiva. Testul porne~te de la ipoteza ca se poate stabili 0 para1ela intre ritm §i atentie. Exista "ritmul optim personal". profesionale etc. de asemenea. Autorul ~i-a propus sa bcorporeze in baterie aspecte ~i niveluri ale irJUbitiei retroactive. Se poate studia aceasta s. Se ~tie.reactiilor semnale ce se eer diferentiate din acest punet de vedere. se utilizeaza ~i aparate dintre care ni se pare interesant eel utilizat in cadrul testului psiho-motor al Iui Ricossav. Bateria Bonnardel de reactii com. de aceea~ testele de dexteritate trebuie sa aiba incorporata aceasta activitate in criteriu. in cazul activitatilor eu ritm de munca liber ~i impus (aparatul Ricossay .i stabilitatea comportamentului la monotonie.) este utila In examenele de se1ectie in profesiile in care exista un potential de accidente relativ ridicat.). dar ~i aspecte ale Invalarii :. Acesta din urma poate sa fie Iiber sau impus (ca in cadrul benzii rulante sau a activitatilor ce au structuri programate mecaruc. Bateria se utilizeaza prin intermediul unUl aparat ce se plaseaza in fata subiectului (aparatul e prevazut eu 0 fanm prin care se dau stimulii). eu 193 . se vorbe~te de ritmurile biologice care au caracteristici specifice .i de inteligenta concreta. ca ritmurile prea lente sau prea rapide pot deveni handicapante. un pupitru de comandil (al psiholog'ului) i-1 un pupitru al subiectului. mai jos.. Descriem. inc1use In structura testului. electronic etc. ruve1uri de plasticitate funclionala a mi~carilor (prezenta de spirit ~i vivacitate a reactiilor). Testele psihomotorii pot surprinde adaptabilitatea psihomotorie. bmena BOlli"1ardel de reactii complexe (R. In esenta.. CUIn este cazul in profesiile din transporturi. dar ~io distanta relativ COn10rk8. deoarece reprezinta un fel de prototip al testelor de dexteritate. Pentru testarea dexteritatii~ exista numeroase baterii de teste dintre care cele ale Iui Moede ~i apoi ale Iui Bonnardel au servit drept model. S-/lU construit aparate ce maSoara mi~carile simple de ajustare la un dtm determinat. Se dati stimuli in serii de viteze difurite Lahy-Guyot.printre altele). Se ~tie ca in activiHltiIe lucrative au 0 deosebita importanla cadenta. evident.).(minus).~i de ritmul activitatii (~colare. In acela~i sens. R). corectitudinea unor mi~cari lucrative.bila de ritm fata de acesta + (Plus) ~i . perseverenta.Qlexe (K C. B. ritmul activitatii. presupun 0 atenlie distributiva bine antrenati1 (ceea ce presupune factori intelecmali) ~i evidenta timpului de reactie in mod implicit. C. Pentru testarea atenfiei sustinute. Posibilitatea de a sustine atentia ~i a raspunde Ia solicitari poate tl privita.

fie prin apasare ell piciorul sau prin apasdri combinate. fndreotarul psiholoe:ului industrial. In acest caz. Se poate calcula (~a cum face autorul citat) indieele de rapiditate ~i eel de regularitate. Analiza U-1101 aspecte Ia modificanle de viteza par sa confirme aceasta ipoteza. 0 sectiune a bateriei are in atenlle stabilirea caracteristicilar relatiei oi!1tre madul de functionare a partE periferice :. coreet intr-o lucrare (1n 1975) diferentele dintre reactia eu interprogramul mintal ea fiiud diferitA de aceea simpHlla un stimul simplu. Ed.. Testul este combinat ell a serie de labirinturi (B. pozitiile la care trebuie raspuns se afli1 desenate sub fanta. Stimulii se dau in trei viteze.i 194 . obliee. dupa 32 de aplidiri. Dupa momentele de Incercare a sistemului de raspunsuri simple ~i acomodarea (inclusiv verificarea funelionalitatii aparatului) se da programul de :'. Acesta este modul curent de 11 se calcula timpul de reaclie. Autorul eitat! a sesizat. Psyche. bare verticale. ceva mai evidente ca in probde simple. il1tre 20 ~i 60 de ani.111 {) oarecare rezer'/a fata de aceasta ipoteza prin atragerea atentiei asupra simplulu:i fapt ca majoritatea oamenilor au nevoie de ochelari (~i multi de amplificatoare auditive) du. 1 Zoltan Bogathy. a celei centrale (de comanda corticahi) a analizatorilor auditiv :)i vizua1.. Timpul de reactie TR simplu vizual ~i auditiv se calculeaza. este dCllurnit de unii auton reactie de actiune (Zoltan Bogathy). puncte albe etc. care se dau reactii prelucra!e combinatoriu. Testul cup:tinde trei variante de prezentare a excitantilor programali. Proba a fost etalonata pe 0 populatie larga. Timpul de reactie. orizontale. ~t .inu aram diferenfe prea importante care sa eviden~ieze o degradare a analizatorilor solicitati in funclie de vanta. :. automl conchide ca in activitatea analizatorilor nu partea periferica se detenoreaza.ajutorul aparatului. Deoarece compliearea probei (combinalii de mana dreapUi ell piciorul stang ~i a InainH stangi eu piciorul drept) apar deteriorari ale raspunsurilor iutre 50 ~i 60 de ani. se solicita anumite raspunsuri ce se efectueaza fie prin apasare ell mana. denumire ce din pacate include un pleonasm lingvistic. Or. 19 DL) eu untest de punctaj. dintre care se elimina cele mai lungi (doua) ~i se stabile~te mediana..pa 45 de ca dexteritatile lor sa sufere prea mult. stimulul vizual are 6 variante (un cere ell 0 banda alba orientata ~ase directii). De altfe!. Consemnul ce se cia este de 11 se apasa eu una sau alta din maini (conform unui instructaj). co!. Pentru anumite tipuri de combinatii. spre a nu se salidta intervefllia memoriei in test. aceste cazuri protezarea este facuta la nivelul receptorului periferic al analizatomlui. pUl1cte negre.i.timuli simpli (auditivi ~i vizuali) ~i combinali. ci anallzatoml cortical. iHSa. Noi manifesta. se prezinta diferite serii de semne.

Pentru siguranta mi~dirilor mainii. Atingerea marginilor traseelor se inregistreaza ca erori. fie automat. discontinuitatea. calitatea lor. /-r (. sau testul Bennet. Sarcina consta in a solidta 0 aWl organizare a decupajelor in fonne. 1. patrate1e etc. Se pot pune in evidenta caracteristici ale afectivitalii ce intervine in cadrul mi~cari1or prin darea de stimuli perturbatori.> -0 ~ . Se lnregistreaza viteza executiei. fie prin aprinderea unui bee colorat. morfologia traseelor. dupa ce s-a dobfu1dit 0 oarecare dexteritate in parcurgerea traseuluL 195 .Astfel este The Two Hands Coordination Test.).F(" Exista teste ce au in atentie coordonarea mi~carilor. testul Roger sau testul de dexteritate digitala a lui O'Connor etc. [apt ce solicita ~i elemente de creativitate (printre materialele folosite in test sunt bilute. se utilizeaza tremometrele care sunt aparate ce permit urmanrea unor trasee pe 0 placa metalica eu un creion metalic. Asemanator este testul de manipulare Minnesota (The Minnesota Rate of Manipulation Test). care este alcatuit din decupaje incorporate in modele date.Printre testele de dexteritate maipot fi citate ~i alteleoA~a de pilda este intensiv folosit Stromberg Dexterity Test. Tot pe principii de manuire ~i asamblare a fost construit The Purdue Pegboard sau Pennsylvania Bi~ManualWork sample. Pentru coordonarea ocru-mana se utilizeaza testul de dexteritate Crawford. amplitudinea mi~carilor. fie printr-un sunet etc.>00 ~ ~.) ~ ~0(O)~ ~(o)(J)\ ~ ~~~ ~~ ~ ~~~ ~~~ "Q.

. . de asemenea. s-au dezvoltat. ~i pe de parte..... Editura E. de o parte de invalamant...:r!1~~. in acest context. P. . ... tot mai legate latente solicitari sodale ale lum. dar ~i editurile universitatilor.} .iiindustria1e..: ~~ ~ / if·ij··:"·.... solicitand in plus 0 restructurare a campului pereeptiv in functie de caracteristicile realizarii punet cu punct a mi~ca.. programe de investigatE legate. ~~ll"! .f~"b.". care au inceput sa devina tot mai numeroase in a doua jumatate a secolului XX. in cadrul detennina..~<~ ~ :.•.1 'c_. pe 0 parte testele legate 196 .~ Am mai enumera..! -. de cerintele urn verswui profesiunilor. testele de in~iruire de margele..rilor. ~ <... D.?:~~~~ ~. probe. .rii dexteriHitii.. Dintre aceste tipuri de teste. multe din de readaptate ~i apoi implicate in baterii. ".economice ~i chiar politice..Acest tip de proM are 0 larga utilizare in determinarea preciziei mi~ciLrilorla copii ~i tineri. ~l~.••• '::. a unor trasee are functii asemanatoare..Urmarirea (reproducerea) In oglinda.. au publicat numeroase teste de inteligenta concreta. foarte complexe de mi~cari ~i dexteritate. 8. au creat 0 cerere tot mai mare de sondaje.

R. au reintrat In discutie numeroase probleme ~i au devenit de prim plan. fapt ce a creat problemelor de psihodiagnoza 0 importanta functie constructiva. B 22). elaborat tot de Bonnardel. Bormardel ~i colaboratorii Sal au mai efectuat cateva variante ale acestui test (variantele B. B 32~i B 33). Testul. un timp. Testul are in atentie masurarea experientei analitice . Dezvoltarea testelor a pus in evidenta faptul conturat mai evident de Guilford . R. ~Auaparut. Bonnardel a preluat oarecum metodologia testului cuburilor Kohs. 2. Testul de inteligenta concreta Bonnardel (B 101) pentru adolescenli ~i adu1ti. In ultimele decenii. care au ~i 0 saturatie in reprezentari spatia1e. tot mai numeroase proiecte de studiu. este testul dediscuri. Un alt test de inteligenta concrem. 20. ~i aceasta baterie are trei variante (B 31. evolutia pe varste a rezultatelor.ea exista numeroase forme de inteligent~t Pentru profesii a interesat mai ales inteligenta concreta. Ramanand la implicatiile inteligentei concrete In domeniul bateriei profesionale.mai ales ca pentn.. de asemenea. privind urmatoarele criterii: 1.vllrstele de dezvoltare ~i de maturizare. Insa. etalonarea mi~carilor tipice. Bonnardel.i sintetice a gandirii conceptuale. Pe de aha parte. Contine 0 plan~a cu 10 figuri care trebuie reconstituite din fragmente (bucati de lemn plate taiate diferit. Fiecare secventa a bateriei poatefi folosita doar 0 singura dam. este de asemenea. dintre aptitudini ~i creativitate. compararea rezuItatelor la persoane de diferite profesii. semnalam cateva teste mai importante de inteligenta Re. Testul se aplica cu timp limitat (10-15 minute). ~i computerele au creat 0 solicitare mai mare prin necesitatea de efectuarea de programe. 4. Mai acute au devenit disputele privind diferentele dintre inteligenta ~i aptitudini. eu timp dat (10-15 minute). Testullui Bonnardel a fostaplicat pentru validare pe 60 000 de persoane. compararea rezultate10r obtinute la acest test cu rezultatele obtinute la un test de discuri. 3. dintre inteligenta ~i creativitate. elaborat de prof. s-au dezvoltat testele de aptitudini legate de profesii ~i testele de specialitate.a~a di intereseaz~ tot mai mult inteligenta abstracta . dar astfel incat sa permita reconstituirea mode1elor ce se solicim). Etalonarea s-a :facut pe 17 000 de cazuri. In acest context. domeniul psihologiei a intrat Intr-o corelatie mai stransa eu eel al pedagogiei. legata de apropierea tot mai mare de omul concret ~i viata concreta. exista 0 intelecrualizare intuitiva a profesiilor . ~i numeroase probleme in discutie. Contine placi mai lungi care au diferite grupaje de 197 . care au apropiat tot mai mult domeniul sociologici de eel al psihologiei.l tineret ~i ~coala procesul abstractizarii a ramas de mare importanta.

J. Blocurile au cate 3 ondulari relativ discret diferite. tot pentru inteligenta practica.) este un test. 0 serle de teste ce sunt. Prin gaurile pe care ie au pe placile de lemn ale discurilor. 4). de catre subiect. spiritul de ordine ~i dorinta de perfectionare. testul de discuri are in total 100 de discuri care trebuie Infipte sub incidenta cerintei de cat mai repede In locurile presupuse. nu ca plan~a ce a fost observata. Testul e foarte sensibilIa angajarea inteligentei practice.B. In acestea se vor pune 16 pUicute eu figuri (ce se ofera subiectului). ca se potrivesc prin numarul de beti~oare de pe placa pe care se lucreaza. modul de organizare a blocurilor. cerinla de ordine ~i de incredere in sine a subiectului. nesigurant~ gesturile lente li'i bru~te etc. SubiectuI va trebui sa priveasca placa un minut. allui PierkovsJg (R. angajarea prin rapiditate in timpul dat.G.metoda de a se descurca. Goguelin a efectuat un test de Incastrare pentru toate nivelurile de varste (P. Dupa ce a trecut minutul de observatie. Se solicitl incastrarea unuia din blocuTI tn altele. aspecte: 0 ~i un material bogat privind participare intelectuala independenta comportamentul subiectului . cunoscut ~i folosit in diferite baterii. Timpul ce se aC0rda pentru sarcina aranjarii p1aculelor este de 3 minute. Si P. de asemenea. precum: supletea ~i siguranta mainii. cifra mai mica e pentru adulti ~i cea mai mare pentru adolesceuj:i). Mai exism. maniera de a pune placutele. placutele trebuie puse pe 0 alta plan~a. eventual tremurol mainii. muh implicate in baterii pro fesionale. Testul bloc WigglY de O'Contlor (WJ-. dar goale. ordinea acestora ~i momentele de ezitare.L. Prin acest test. cu ajutorul carora se pot apliea pe pHici discuri (acele care se potrivesc). Aceasta are 16 patrate (ca impfu1:ire). ce are tot 16 patrate.P.beti~oare. 198 . Examinatoml soliciUi 0 cat mai rapida aranjare a blocurilor. cum ar fi testul rondelelor. Erorile In timpul de lucru pun In evidenta dauB. 0 aWl varianta a a'vut in vedere orgamzarea curburilor. viteza activWitii. Is-au miqorat blocurile. E fonnat din biocuri de lernn ell structuri ondulate (dopUte tot in buditi de lemn) . S-a ajunsla 9 piese (P. o varianta a acestui test se datoreaza modificarii numarlllui de piese. Si acest test a fast restructurat in timp. rapiditatea ~i finetea in orientare.) sau testul Form Board (KIM). ondulate mai ales. testul de incastrare allui Derbom (D.) prin cuburL Tot eu timp limitat de lucru (9-20 minute.). memorarea incadrarii placutelor. dupa modele date. de asemenea. se pun in evidenta 0 serle de caracteristici psihice. care are ca material 16 figuri gravate pe 0 placa. (indica emotivitate ~i impulsivitate).

eoordonare dinamidi a mainilor. testul cuprinde 6 teste ce corespund formelor de motricitate citate mai sus. Proba este cronometrata. Are mare uzan!a ~i testul mozaic de inteligenta practiea. sunt 10 figuri de organizat ~i reconstituit. Este un test important ce a fost efectuat printre ado1escenti ~i adu1ti. reprezentarile spatiale eorecte. prezentate §i peplan§a mare. Prima parte a testului a fost folosita foarte mult In Africa. In genere. Testul de deviere a miscarilor (D. Autorul a considerat important sa efectueze eomplementar un test de inteligenta la fiecare aplicare.U. Trebuie reconstituite paletele cu figuri prezentate pe plan§a mare. Aparatul este similar eu cele de 1a posturile de semnalizare din marBe intreprinderi securizate. dar prost orientate.lor mainilor in alegerea materialului. A doua parte are ca material 0 plan~a mare ~i palete colorate· in ga1ben ~i albastru patrate eu figuri. testeaza durata 199 .M. Testul este legat de mi~carile selectate in maniera individuala. In Africa nu sunt luate in considerare amanuntele pozitionale ale reconstituirii. Trebuie sa aiba aceea~i marime reconstituite cu ce1e de pe plan§a mare. fapt ce s-a evidentiat in implidirile pe populatia africana. Se da 1 punet pentio pHlcutele coreet puse la pozitie pe placa ~i 0 jumatate de punet pentru placutele puse in easutele corespunzatoare. la clinica de neuropsihiatrie infantila. a dirui manevrare da comenzi de deplasare longitudinaIa ~i·laterale. Are ca obiectiv nive1ul motric de dezvoltare. Aparatu1 dispune de un vo1an.In fine. Bateria Ozeretki contine 0 abordare a motriciti'ifii. inclusiv in limba rusa. Pune . efectuat de J. ~i a devenit foarte util.in evidenta coordonarea mi~efui. ~i testele de reprezentarl spatiale implica ~i inteligenta. mi~carile simultane. Este un test ce se poate folosi ~i de persoane ana1fabete.. feluliI1 care arata ca a terminat in evidenta politetea. prezenta sau absenta ei . Aplicarea lui mai intensa a inceput 1a Paris. Timpul de lucru este variabil. Se au in vedere componentele acestuia prin inregistrarea de: coordonare statica. In tarile europene ~i in S. Un test de lateralitate a efectuat ~i Roger. exista cotatii ~i pentru acestea. Testul a fost ajustat ~i remaniat in timp. Testul mozaic a fost inspirat dupa testul cuburilor Kohs. Se aplica de la 4 la 16 ani.A. Testul lui Ozeretki a fost tradus in mai muIte limbi. testul solicita reconstituirea din materialul disponibil a modelului de pe paleta mare. Pentru fiecare nivel de varsta 'studiat. rapiditatea mi~carilor. Se folose~te impreuna ell un aparat prin care se solicWi ~i masoara diferite activitati.). in genere. Morin (0 52). coordonare dinamica generala.prezenta sau absenta sincineziilor.i gandul ce n caracterizeaza.

Vointa se exprima mal ales prin doua exp.'. Sarcina (. ceea ce arata mvelul de dezvoltare al blocajului vointei. testele de depistare a dominantei uneia sau alteia din maim sau de Iateralitate ~i a gradului de dominatie a lateralitatii.rilor. Complementar acestor tipuri de teste. . A fost exersat pe peste 200 de subiec~i. In final.. testul Roger.). . a1 c.de 10-12 ~i chiar 14 figuri geometrice (cercuri. ~i en discemamant mal . paraleIa. triunghiuri ~i liria curba. oscilante ca distanta de lima model etc. tlmpUl d e 'mcru pentm finalizarea sarcinii.line. I Vezi schita testului mic~orata In Test UBTS. Sarcina solicitata subiectului este de a face 0 aIm organizare a decupajelor In fonne. dar ~i osci1a.c. dreptunghi ~i romb) ~i per total. patrate..reactiilor.iile acestui timp.. 200 . Pentru coordonarea mana~ochi se utiIizeaza testul de dexteritate Crawford ori testul Bennet.. Testul este interesant ~i foarte valid.:. in lucriiri practice In deceniul 7. d upa reanzarea el. patrate ~i 0 lUlle curba .. triunghiuri. care s-a inregistrat viteza. tremurate sau clare.ea activitate cat mai repede posihiL A deua este de (de cele mal multe ori de conduitii) pentru situatii in care discemarr:ililtul impune aceastii mai dificH reactie. In categoria testelor de acest gen se afM. testul Minnesota de manipulare manuala este asemanator. Rey I-a denumit "test frenaj voin~ir'.. In. intereseaza rea1izarea medie pe tipul de figura (cere. ~ .in varianta folosita la Universitatea din Bucme~ti). .sli complementare de a realiza orice exprimare.c: Hecare ngura~ se trece. putm fi0 1OSlt. Frenajul solicita vointa de stilpful. ~i Stromberg Dexterin: Test.ire a impu:su. In fine. numarul erorilor.neregulate. . . Prima este de exprimare prin rapidita. Oscilatiile ~i lipirile de linia model pun In evidenfa nervozitatea sau nedezvoltarea dexteritatilor legate de frenaj. cat mai coreet posibil1 ~i dit mai incet. dar ~i trarrea intensa alncrederii sau neincrederiiin sine. COlista din exisHi un test interesant. efectuat de Ao Rey . care are ca material decupari ce trebuie incorporate in plan~a testului. pentm persoaI}ele ell tipologii colerice ~i sang.. Este un test creion-hfuiie. Intereseaza caracteristicile liliBor trase (sunt regulate . fapt ce solicita ~i elemente de creativitate. e cia s subiectilor este de a trasa pe langa cercuri.'ointei. emotiile celu! testat E un test de rapiditate variatii programata prin aparat. o linie apropiam.

@" "-r .l prive~te pe rand literele ~i identifica ceea ce este pe panou. Examenul etiologic al disgrafiilor §ii dislexiHor pune in evidenta deficienle senzoriak Inadaptarea ~colara sau dezordinile verbale se datoreaza uneori structurilor senzoriale deteriorate sau in defect.Aparatul C. ~i identificarea literelor este corecta. Aeeasta eu alat mai mult eu cat se ~tie eEl.~t:' iW. Exista ~i apa. Un <} i 201 .rte. Se masoara limita de marime pana la care perceptia este faells.E. Aceste depistari au mare importanla pentru orientarea ~colara ~i profesionala. iTIcepand ell 0 culoare de rererinta.. aee§tia avand 0 dominanta evidenta in populatia tomla. cifre ~i chiar c1. dar ~i pentru proieete educative speciale pentru copii eu lateralitate ce poate fi relativ temperata.~. astigmatismul. o aha mare categorie de teste folosite in diagnosticarea aptitudinilor este a testelor de capacitati senzoriale..~-~ ~~ V •. mai ales la distanla de 5 mem de un panou eu litere. aJbastruL Subiectului se solicit§. toate aparaturile se construiesc pentru dreptaei. in aceasta categorie de teste se analizeaza acuitatea senzoriala ~i influen}a diferililor facton asupra acesteia. ~-' o . sa claseze in online pastilele. SubiecDJ.lvinte ~i propozitii care servesc la diferite masuran.V. Exista ~i aparate pentru vederea tridimensionala solicitata in conducerea auto. in genere. daltonismul. strabismul ~i vederea in relief. posed! 12 teste comandabile pe un singur buton ~i testeaza hipennetropia. ill I. Testul de cecitate a culorilor a lui Farnsworth dispune de 0 cutie de clasare a 15 pastile de material plastic colorat. prezbitia. Exista ~i aparate pentru vederea cromatica de aproape ~i de depa. Examinarea vizuala se face eu ajutorul aptitudinHor in care are loe masurarea acuitatii vizuale."ate pentru analiza vederii culorilor $i identificarea acestora.

Prin acest test se antreneaza ~i vederea incon~tientiL Pentru testarea tulburarilor capacitatilor de observare se dau imagini asemanatoare 1a care trebuie depistate diferente mai putin vizibile la prima vedere (vezi cele doua imagini eu labirinturi expuse in continuare). Acest fapt permite dece1an. Luminozit1itea optima este de asemenea {) proolema importanta-..1iller este nu numai de vizualitate. testeaza :..n testele de desen care pot pune In evidenta talente pe acest plan. J\ d" i)••• A'd'~1 m A.. dar ell mid schimbari.vlzualizare spatiala prezinta deseori doua perechi foarte asemanatoare 11. ~ m . sau adaosuri a doua varianta-.'1:e numeroase ~l pSH10iOgl.test mai compiicat pentn! studiul culorilor este testul Ishihara.s.ng. -'I' • files eel aJuns 1a protezan . ~i t~stele labirint sunt intr-un tel teste de atentie. Se apliea Inaintea testelor eu imagini colorate ~i a testului Rorschach pentru a nu aparea interpretari· in raspunsuri 1a aceste teste care pun accente pe culori. deuteronormalie). !' .. de observatie ~i de inteligen!a. Medlcina a . ActiviH'iIile artistic~ soot potential de mare lilcarcatura senzoriala.5 x 7. Testul Grace-Arthur de desen (Stencil design test) face parte di. m '"'U e lema protez8I11 inteligentei. problema de mare importan. astfel de cazuri. lipsuri. In testele ce urmeaza se Incepe testarea de la numarul 1 ~i se continua apoi. Testul de vizualitate ABC a1 lui V.5 centimetri in culori. Se apliea la surdo-nmti. Subiectul trebuie sa gaseasca culorile necesare prin interm~diul unor contururi monocrome (18). mai ales la varstele adulte 9i de reg--resie.1prima vedere. Acest test are M1Clii similare eu cele ale cuburilor Kohs. Acuitatea vizuala este implicata camp vizual care are profunzime ~i lateralitate. dar ~i de depistare a unO! tulburari de limbaj. Este campus din 38 de plan§e eu cifre ce sunt implicate mod discret coloratia plan~elor. ~ .. 6 careuri plastic colorate ~i 12 careuri decupabile. eu atat mai mult eu cat un m..la.edic oculist este specialist in probieme1e vizuaHtatii fj1ale protezarii acestora.a discromatopiei la ro~u (deuteronopsie. 202 . W. 1. I) . Colaborarea eu medicH oculi~i cste. protonoffilalie) ~i la verde (deuteroncpsie.-. Pentru a nu cMea in capcana este necesara multa atenrie (atentie concentraffi) aflaffi In potentiale normale de gre~eala Ia InliUniri ell alte Hnii ~i trasee privind alte numere. " promeme loa. Testele de.idesenul din domeniul individual 9i aptitudini mecanice. • Testul euprinde 20 de desene de cota 7. Depistarea ~i desenarea acestora Se marcheaza ell un punet.. au pe pnm plan d' mteres pro b' l' .

Testul are 6 sectiuni prin care se surprind 6 dimensiuni ale talentului muzical. folosit. Audiometrele verbale au importanla in diagnosticarea logopatiilor. ff "'" Testele de aptitudini artistice Testul de talent muzicaI C.E. Seashore. memoria tonaIa. .Ascultarea" se considera a 11 expresia sonalizani auzului ~i este implicata in numeroase activiUiti.ll timbruIui. dar ~i in activitatile de desenare? in cele legate folosirea de aparatu:ra mecanica.. simtu1 melodiei.W. Aceasta latura a auzului a fost diagnosticata prin testele de aptitudini muzicale. simp. & 203 .gradul in care subiectul elaboreaza analiza acordului muzical.judecarea auzului. pentru a fi utHizate in grupuri de subiecti.schimbarea iniil~imii. Testul a fost totu~i criticat de Lunden R. In astfe1 t observatie activa ~i comparativa. Audiometrul de Minnesota permite examinarea concomitti'nta a 40 de copii. a vibratiilor intre 250-800 Hz/sec. audiometre au fost adaptate la tonuri pure. Prima versiune a aeestui test a aparut in 1919.devine nerceptia La fei TR (timpul de reactie). iar versiunea cea mai semnificativa a fost elaborata in 1939. Atentia corelata eu observatia este testabila prin testul Sigma. simtu1 ritmului. in 1968. . .armoma. Observatia este foarte importanta in toate incepand eu aceea de detectiv ~i continuand eu profesiile proiectare de locuinte" intreprinderi. de computereetc. Acestea pelmit explorarea automata a celor doua meehi. . ~apacitatile senzoriale auditive (tot de senza~ii distanta ca ~i cele vizuale) se testeaza mai ales eu audiometrele. Seashore a considerat aceste caracteristici drept exponente ale talentului muzical. Aeestea sunt: simtulinaltimii tonale. mult in diferite baterii. . simtul forfei sonore. Testul standardizat de inteligenta muzicala al1ui Wing se refeTa Ia 7 aspecte ale perceptiei muzicale: .mtematatea.. de asemenea. memoria auditiva.

in bateriile de teste de aptitudini se afli1. Tot un test de . reconstituirea de figuri geometrice din cateva linii . Acesta trebuie sa aleaga coreet opera de arta (originala ei ~i o copie prin care se remarca distanta dintre dotatia artistica ~i a copiatorilor).ID.. ce au imprimate cateva linH cart:: sunt considerate puncte de plecare pentru desenele ce se solidta (se orera 2-6 secunde de desen). adeseori.expresm. Testele de reprezenta. Se dau subiecmlui 100 de perechi de desene sau obiecte de arta. Teside de aptitudini artistice plastice. i I 13. Acestea sunt ~i teste de prognoza.. Alt test folosh mm freevent este testul de judecata a desenelor de Graves (1948). expune ~i recunoa~te principii de ordin estetic. au.1 204 . Contine saturatie in factori spatiaU.bstracte. in numeroase baterii de teste mecaniceo Printre acestea cateva: The Assembly lni Jot. teste de reprezentari spatiale.rimi recluse In limp limitat it dOlla parte este de solicitare de Ia subiect de a des.iar a treia etapa se centreaza pe necesitt:tea ca subiectul sa efectueze de sene pe 12 cartona~e dreptunghiulare. inclusiv numerici. testul mecarJc Rennes (MECA) se folose~te in profesiile mecanice de la 13 ani ~i la varstele adulte.. Testele de aptitudini telullce speciale constituie 0 alta categorie de teste de aptitudini (tehnice).simtu1 melodiei. Testul de aptitudini mecanice se regase!?te de asemenea.testul Moede) etc. Are la hazel urmatoarea strategie. De asemenea. bateria GABT (General Aptitude Tests Battery). bateria FACT (Flafu"1agan Aptitude Classification Test). inteligenta practica ~i caracteristici ale activitatilor mecanice. . prin care se solicita sa se masoare gradui In care subiectul poate decodifica. test care cuprinde trei parti. spatiale au implicate sarcini de reprezentari constructive geometrice (numarare de cuburi suprapuse$ de cutii. The Horn Art Aptitude Inventory este un. in prima parte se soliciti1 subiectului sa schiteze 20 de desene de obiecte obi~nuite de ma. Din aceasta categorie fac parte bateriile DA T (Tne Differential Aptitude Test)..>reciere estetica este testullui Maier.. se ofera subiectului 0 serie de desene E. 0 validitate productiva relativ buna. impreuna eu teste verbale ~i saturate In diferiti factori. in genere. Stangurst san Test· of General Mechanical Ability (1932) Minnesota Mechanical Assembly Test.:cna subiecte abstracte simple .

jrr .. '.!< r" ~ ~ ~'Ii r .~~.J ~"---.... (~ '" ~ /1': ..' •••• . :: " .• (l.•. ~/HJ .../ ' ••••• /' p~ ~ ••••• e \ /.':-~~ i J ~ ~ •••• .I~ I..rp. '.••• .• t/·I\·~:. ~.....' ."--' """.~ " . 11. .".•.\\ .i..f'"' 't.~~J...-. '....'. ..P....: t~~ ..•..-r. .-"" •• ~ 1 rDecupaj test 51.• o'V /d1d'!NV d GQ~ ~~l 1".----c . .~p~~.y •...'.\. ••• ...~'. "')..:....'"':\. A~>~fl....i"/ .... ~.f ~~<:§~~'t{·· ~.'"1".:. ~~ <... I I In care directie A sau B se Invfu1:e~te roata X. """. i ' ..~' .~-.5 f6-./' •• - x..'#') r1 ~'~' .) '" I.. ' .. ~ ...." ~. ~.:). ""V~~' /. .r~~.:{ \ ••. In ce se 111vm celelalte roti" ·f Aratati acela~i lucru In figura de mai jos. 205 . • '"'I i ~ ~~ p ."" '1 "..../¥ 'I. . ~-~ i.(I t~· I"~ (. '.. .J••• . ....>.. ..'1. .".':~ J ":"{~f.... ~.~ ')..'\ <\.... "".: i" ~\i 1""/ "" :-. It~~ -:--:' .!...-'9'd.' .._ aratata de sageata.\ t .. ~. " t.} . f ••. ~-.J.":: 0 o • .' j -. " • \ j).-:".! _ . #. . . ~~ # '._lI--"~ '? .".:.~ If :'I ) -'...'t '''.JI'-='-:.. A ' ~.••. ~ ~ ':v __ r-"-~---:.~.~~"" .• 1" r.."( ....'...-._ C 7:) Motoml A se Inv@J1e 111 ~ ~. _.!o/ .bile..F.. '.'" .'\.•.•. I .•.j' .. _-." "". •. -. " ~ .~) ~JO...~'~ "" ..~ _~ . (.:~~ -. '..'O ..~ _oP'.i-...~~~ ·11 ::e •• ' /.._•.i:<''' '-'-. ••••• . daca roata motrice M se 1 Invarte~te In direclia aratata de sageata.•~ .••.i't-~'. ( ] .. (Dad! ambele direcjii sun! val.....of. '. f F o~ • ') •• '1.. '(.•• v·...<::\'Jo In ce directie A sau B trebuie sa se Invarteasca roata motrice pentru a face sa se invaneasca ~i roata X? notal! C).".' J Decupaj test 52. •• ~. "':-J~' } ·I. ..:."?~"v~..' • w .e .§?-~ ..-.. ~••••• lfi'fI ._. .

Regula impune. factornl "M" de dexteritate digitaUi. unnariri de trasee mecaruce. asemenea. @esistance aI' Automatisme Psychornotrice Acquis 1 este un test pentrn profesiile ce privesc securitatea publica. factornl . Rossolimo. Chessell. Are in vizor aptitudini mecanice. Testul de inle1egere pentru subiectii eu mvel intelectual merliu este folosit in orientarea profesionala (de ia 11 ani in sus). care are in obiectiv ingeniozitatea inventiva ~i testarea ei. in care profesionistul opereaza la un tab10u de comanda la care trebuie sa urmeze indici obi~nuiti ~i sa se adapteze rapid 1a modificarile acestora. din care subiectul trebuie sa aleaga 2. Exista ~i perfectionari de testari ell aparate ale inteligentei practice (Dr. Testele de selectie profesionala Acestea constituie 0 categorie de teste in cre~tere ~i de 0 mai activa transformare. Exista teste pentru depistarea aptitudinilor necesare L'1 aviatie (Testul Placido). a dus 1a cre~terea testelor de seIectie profesionala. constituie continutul ~iobligatiile acestui test. de a avea in baterii cca a 10 teste fapt ce adus la dezvoltarea acestei categorii de teste. Pentru aotitudinile ~tiintifice si de ingineri~xista. (Aptitude Test for Medical Students) ori in legislatie (Law School Admission Test). teste taping. 206 .). "V' de aptitudini verbale. Subiectul trebuie sa tnmscrie textele (timp nelimitat). in u1timii 20 de ani. Cuprinde scrieri de dificultate crescuta (manuscrise). Thompson etc. magazioneri etc. factorul "D" de dexteritate manuala. care vizeaza conflictul dintre viteza ~i exactitatea de executie (viteza.0" de percepere a scrierii. numarul de erori. D(. adica a factorilor . Un alt test este efectuat de Rennes ~i are ca obiectiv descifrarea de texte serise de mana. mai folosit este testul Svenati. Se folose~te in asp. localizari. factornl "F'~ de percepere a fonnelor. contine corelatia a 9 factori.. seeretari etc. controlori. Consta in prezentarea unui text urmat de 4 fraze. Este pentru functionari.Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie este un test creion-hame. Bateria OA TB se utilizeaza pentru diferite profesii.P. Testul R. Mai ales testele de colationare se folosesc in acest domeniuo Dintre acestea. care au sens similar eu al textului.0" de inteligenta.A.1916. Cuprinde 7 teme bazate pe analiza factoriala.A. Am adauga ~i testul Bogs (1927). in profesia de consultant in medicina etc. secretari. cre~terea numeric a ~i importanla profesiilor de funelionari.. corectitudinea executiei) a 16 probe. "N" de aptitudini numerice. de asemene£'_ tot mai multe teste.

3 teste. Noi ne-am referit mai mult la categoriile acestora. Testele de dezvoltare sunt foarte numeroase. iar pentm reactie. pentru ca poate pune in evidenta progrese sau regrese ale aspectului reactiei conditiei respective ~i a valorii ei In adaptare. pentnl rapiditate perceptiva §i memone.Testde de aptitudini pentru ~tiin~e ~i inginerie. 207 . 3 teste. Bateria Bonnardel eviden~iaza 10 factori implicali in selectia profesionaUl (pentru diferite profesii). pentru capacitatea de caleuI. pentru inteligenta practica necesara in activitatea de mundl 5 teste. pentru ortografie. devine un test de dezvoltare.) ~i The Pre-Engineering Test (testul Hoppe). 3 teste. pentru precizie. 3 teste. 3 teste. tot 3 teste pentru componenta verbala. sub urmatoarea structurare: pentm potentialul intelectual. De fapt. pentru dexteritate. Moore §i colab. sunt: Stanford Scientific Aptitude Test (1930) sau Engineering Physical Aptitude Test (de B. §i chiarpe toate v8:rstele.W. 5 teste. 2 teste. iar pentru inteligenta necesara In activitati de colaborare. 5 teste. c1xno:sCi:lte. orice test ce se poate apliea pe mai multe varste.

. a$3 cum mentiona candva ~i J. M. Piaget. acestea au in atenlie criterii ce au fost atribuite creativiH1tii de diferiti auteri.i persistenta a nivelului global a1 unul individ. T). creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor ale~L Mai semnificative. apreciere rapida ~. Pentru Sir Francis Galton. se manifesta 'ca stadii ale creatieL In aces! context. pentru tentativele de cercetare diagnostica a creativitatii. testele de creativitate nu pot surprinde Insu~i procesul ~i momentul creatiei. ". lnventarierea de numero~i autori a fom1elor timpurii de expnmare a creativitatii . Eminescu). au creat interese pentru problemele creativiU1lii.. spre a se valoriza social ~i spre a se stimula ~i intretine aceasta importanta. Problemele creativitatH au fost abordate diagnostic. creativitatea a inceput sa fie considerata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea Iui homo faber) ~i ca bun a1 societatii . ea stare activit Potentialitatea creativa se transforma in stare. sub foarte numeroase $i comp1exe conditii provocatoare. In 1862. in linii mari. In cazul in care creativitatea potentiala devine activa (stare). 1na doua jumlUate a secolului XX.S. E1e masoara un randament fara a atinge operatii constructive ca atare . prin arborii genea10gici de c~itre Sir Fr. mai 111tai. a creat 0 preocupare pentru abordarea evaluativa a creativitatii. din care rnotiv raman sensibile la anumite critici ce se refera la lnsu~i conceptul de creativitate. ci doar creativitatea potentiala ~i produsele ei. Galton care. se pot enumera studiile Iui Allport (1936) ~i cele ale iu! Guilford (1951). ca ~i cercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii. Totu~i. ca potenlial psihic ~i creativitate. 208 . Totu~i.prin metoda biografica (Mozart3 Chopin. "testele au dat. Cateva precizaQ Exista creativitate. s-au efectuat diferite tipuri de teste.sub influenta progresului in toate domeniile de exprirnare ale activiUilii umane (R.CAPITOLUL IX RADIOGRAFIA PSIHODIAGNOSTICA A CREATIVITATII . In genere. eu scopul de a surprinde cat mai devreme creatlvitatea. valoare social a. ceea ce se a~teapHl de 1a de.

~i ca staoanire a acesteia. artistidi.J . Wallach a semnalat momentele de preparatie. nelini~tile. ca ~iincertitudinea de statut pe care 0 po ate crea 0 astfel de atitudine. bariere in organizareacreativitatii ca stare. de multll flexibiHtate de combinare de idei. creativitatea ca stare (sau proces activ). Freud mai ales)o creeaza S1 omanizarea mesaiuluL se fac asocied. dar. constituie. de asemenea. teama de ridieol. ~ • 209 . mesaj complex ~i angajare en tehnicile ~i abilitatile creative maximal-disponibile. lung. conceptele.N. eu tente ludice. . bariere in cazul creativitatii ca stare. autocenzura excesiva. ca prima etapa a trecerii 1a creativitatea ca stare. Tot 0 temere devine confonnismul de grup. chiar daca acestea niei macar nu ar exista. cea mai profunda ~i complexa. E yorba de bariere psihice complexe. forme relativ diferite de nivel pana ia care se extind stnlcturile urmatoarele (C. DaL. aduce transfomlari. de neintelegerea multora ~i de rejectarea strategica a ahora ill concurente. Dupa multi autori. de percepere de relatii InCa nesesizate. loate aceste situatii pot avea ~i efecte stimulative foarte puternice.exista.=" . Aceasta se caracterizeaza prin J. Dupa A. eont1ictele. Creativitatea emergenta. daca e mai moderata. a mobi1izarii incon~tientuluj ~i a etapa ' se subcon~tiemului (Vlallach.rmrnitll originalitate. Creativitatea expresiva este forma fundamental a Ctl actiune. Preparatia este mai activa 1a eei cu creativitate potential a Inalti:'L doilea moment este eel a1 incubatieL hcubatia este 0 stare de interoga}ii putemice ~i imp1icare a stariler ~i a competenTelor 1ntr-o stare de efervescentii. tehnologidi etc. creeaza tensiuni de sustinere in relatia dintre ea ~i creativitatea de fond pe care 0 Incorporeaza. Taylor): Creativitatea productiva. incertitudinea. Creby. prod use creative deosebite ce pot crea transfonnari in viata social-~tiinlifica.H'!::. Exista ni~te etape In constituirea creativitatii ca stare. iTIsa. a operatiilor creative Inc:apc:ate 0 anunl1t:a tensiune acaparatoare. Este. faptul ca pe unii mai putin dotati Ii ocolesc ideile ~i citarea evocarilor 1a a1lii. sensibilitate. data fiiud valoarea deosebita a creatiei efectuate. Exista. eel de stH de viata din me diu! de apartenenti1. Se exprima prin implicatie total a 1nt1'-o a. cum ar fi spiritul critic. Creativitatea inventiva eehivaleaza ell 0 forma mai Inalta ~i flexibiHi In sesizarea de noi semniticatii.z. se contureaza 1"1 !i> '..mta control a1 jocului liber. Insa.

proces ce creeaza trecerea in etapa sau stadiul u. fructe ale creativiHitii. activitatea deplas€mdu-se pe comunicare. in a doua jurnatate a secolului a1 XX-lea. este 0 faza care nu dureaza prea mult (dupa "Aha!'\ "Evrika!"). Se mai nume~te ~i mcmeniul "Aha!" ~i se exprima prin inceput de descarcare. ipotezele noi pe care acestea Ie impun. Unneaza faza verificarii ~i a trecerii in etapele creativiUitii ca structura psihica finaIiL Verificarea se face din doua puncte de vedere. pe plan social s-au constituit tot mai numeroase olimpiade nationale :. care Ie surprinde ~i apoi Ie folose~te.i favonzan de fuziuni. Cluj. Bucure:. Se activeaza clmo~tinte. in aceasta problema. creativitatea a devenit 0 problema sociala protejata ~i in stadiu de a se cauta mijloace de stimulare. la muhe din oHmpiadele i 210 . Pe de o parte. Are. loc 0 confruntare ell realitatea §i concomitent en modullu care ea a fost privita ~i implicata 111 mentalitatea umana.problemei. Nu putem ignora faptul ca. ordini de aranjament al problemelor de prim grad. proces ce determina gradul de consurn de energie psihica la maximum.In mod incon~tient.ti ~iTimi§oara. tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. Incubatia tematica este fmute lnd\rcata afectiv. Perioada verificarii este 0 perioada de munca intensa. activa:]i Incarcata Inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire. de fapt. al iluminaliei este Incarcat de intuilH. Momentul urmator. Pe de aha parte. grup care ~ia extins activitatea :?i co1aborarea 1a Timi~oara. s-au copt ~i se culeg. confmnti3. legaturile ei nemaiganditeo Se rotunje~te tematica de baza ~i cea de implicare in necunoscutuI eel mai nea~teptat pentru eei ce savureaza domeniile ~tiintei. In acest moment. produsului "Evrika!". deci a ceea ce a fost ~i ceea ce a devenit. prin aportul creativitatii activate. Au lnceput sa se contureze tot mai nurneroase grupuri de psihologi care ~i-au contuiat menirea de contributie in aceasta directie (a stimularii creativitatii). prin verificarea a ceea ce a fcst implicat in creativitatea activata ~i pe de alta parte. De fapt.i internationale. Foarte activ. la care au intrat in testare sociala competitiva persoanele eu eea mai pregnanta dotare de creativitate ~i competenta. Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ea stmctura psihica potentiala ~i ca disponibilitate..rl tacite sau vehemente eu aparenie!e realitatii ~i eu idei ce au servit aceste aparente.rmator creativitafii activate. Mai mult dedit atat. Totul este ordonat ~i comunicarea se supune. in care prob1eme. se 1eaga fOfu'ie nurneroase probleme ale uria~elor interdependen~e ce constituie suportul existential al universului §i al fortdor inteligentei. a devenit grupul Mirabilis de la Ia~i. cuminte ~i ordonat. au loc s. inspiratiL Este un moment de implozii Si explozii interioare.

de. e " 211 . in eu cea a grupului de apartenenta.. nu toate peJLsoan~~iece. creativitatea este. numeroase cercet1ri ~i construiri de teste creativitate.'itatea lor exista ~i se manifesta zilnic. dar care au un mult mal mare potential de a se manHesta In produse ale creativiHltii disponibile. opere de arta fascmante ~i incarcate de mesaje ~i idei noi. Exista. ~i 0 indexare intemationala a similara persoanelor eu cotien de inteligenta superior. sociale ~i de alte [elmi au un potential ce nu se impHca in creativitatea. inclusiv in domeniul artelor.i creath. Printre marile schimbari ale secolului XX. fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la. In final. potentia1ul ei este diferit fata de persoane earn eu grad de creativitate potentiala. Se po ate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baieti. ea stare. social. mai subliniem inca 0 data fanml ca testele diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. sunt evident creative In interrelatiile curente. in acest context.. structuril are unele aspecte nedecodificate. dupa cum am mai spus. Oricum. ne obsedeaza. deeM rareori. cele doua sexe. 0 problema care. idei deosebite. sernnalfun faptul ca are loe 0 ferninizare a profesiilor. a momentului istoric in care s-au nascut idei ~i progrese uria~e pentru viata sociala. in probleu'iele profesionale. validarea acestora ~i implicit s-a conturat 0 mai completa lntelegere a unor aspecte ~i forme de dezvoltare a creativitatii. Oficiile de Inregistrare a inventiilor §i descoperirilor au crescut. reprezentantii tineretului de frunte. perceptia.. S-au elaborat. toate acestea sunt incarcate de responsabiliUiti noi ale cunoa~terii omului. din care motiv 0 folosesc). cu efecte pozitive sau tot discutabile. acest necunoscut . care a creat toate :?tiinte1e ~i artele ~i a creat ~i creeaza omul de maine. Identificarea ~i apoi stimularea dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii a conturat interesul pentm investigarea creativitatii 1a tineri ~i adu1ti. ceea ce Inseamna ca. Or. acest context. Secolu1 a1 XXI-lea va adanci aceasta problema ~i 0 va sociaIiza. care au ~i ele 0 a raportului dintre nivelul caracteristicii psihice respective ~i caracterul productivitatilor. subliniem faptul ea exista 0 sociala a grupurilor de natiuni ~i exista creativitatea individuaHi. deoarece existS. in intensa cre§tere. pe nOl psihologii. De pilda. Implicarea llilOf interogatii privind corelatiile creativitatii ell inteligenta. ~i anmne aceea a implicatiei inteligentei ~i creativitatii in aspecte pozitive sau discutabile.au mereu In internationale. s-a nascut domeniul istoriei inventiilor ~i descoperirilor.

HENRICHSON. • Tcstele de creativitate mai frecvent folosite. merlta 0 atentie deosebita. Pentru . Ca atare. Exista ~i cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie.ca ~i pentru pre. Aceasta cu atat mai mult eu cat creativitatea se contureaza ca de aport. se pot cita teste mai numeroase. •• ~colarilor Ii se dil testul KIRPATRICK. dar ~i caracteristicile individualizate ale creativitiitii ~itipul acesteia. •• Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvarea catorva probleme.. motivatiile. in genere. conceput de MARIA FRANCOIS. Despuierea povestirilor promite sa se foreze in caracteristicile ~i prezenta eventuala a creativitatii. sunt sensibile ~i testele de desen~compozitie ~icompozitie orala sau scrisa. modul secvential descriptiv sau de integrare 'in povestire (compunere. atitudinile. ~i posibil de surprins.aptitudinile. Si in testulla care ne-am referit mai Inainte este prezentata. preocupan. solicita elaborarea de pove~tisau povestiri pe teme date... in mod expres. a compozitiilor . mai ales dupa 16 ani. Printre altele. Testullui I. •• Se folose~te ~i testul "CopiHiria . profesii ~i interese diferite. Vom prezenta.H. • Testul Vernon consta. •• Pentru pre~colari (3-7 ani) se folose§te ~i testul Grippen.tintele (mvatatura) au solicitat strategii complexe de cercetare Cll teste de creativitate ~i teste privind caracteristicile psihice la lotun de subiecti de varste. sexe. e 41 212 . din 4 tablouri pe baza carora se solicita povestiri eu actiuni ~i deznodamant. ce face parte din categoria de teste in care se dau pete de cemeala pe baza carora se cere sa se efectueze relatari. pentm :jcolari. testul R. Intereseaza numarul ~icalitatea ipotezelor de rezolvare.Andrews .colari.i adolescenta". pe varste ~colaremai mari ~i la studenti. in acel~i timp.colari.R. Printre acestea. coerentele ~i scenariile ce se expun ~i se dezvolta. McPherson este de inventivitate. Acesta solicita compozitii. mai jos. caracteristicile compozitiei. creativitatea ~i au elaborat teste ce sunt sensibile pentm aceasta caracteristica psihica.imaginative. il1 final. compozitie) a ansamblului componentelor de plecare perceptiv . ce cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. dar mai ales compozitiL FUnd un test din familia testelor proiective Rorschach. cuno. inventivitatea imagistidi. ••Chlar pentru copii mai mid de 2-6 ani exisHitestul . se recurge Ia 0 demetamorfizare. ca material. diteva teste de creativitate.dar intereseaza. ~i In cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul..

i a sensibilWitii observaliei.) '1"'!-"'l ' . Pc baza acestora~ se cere montarea unul scenariu original. filir.A. atmosfera ce se vrea implicata. ambiguu 101:matt~. ~i valorizarea ideilor..adidi a contextului in care are loe scenariui ~i care sugereaza modul ~i nivelul de trai al personaje1or..' " ••• . Prima contine figuri simple (cercuri. Inspirfu1du-se poate din testul Kirkpatrick ~i fire~te din testul Rorschach. urbanistic.. . contine 0 pagina ell 4 T figuri complicate ~i 18 figuri simple). eei creativi au. sanitar. articole de recuzita.. 1790. locul in care are loc . . J1.• In testele enumerate pana aeum. ~i testul Sigma are inclusa aceasta sarcina.T.i dreptunghiuri) ce trebuiesc completate (dte 12 figuri de cuprinde 0 pagina ell 12 imagini simple.• 0 folosirc mai restransa. triunghiuri . . este perceperea situational a. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte.. redusa. un test de solutii pe cat posibil rezolvare." Se utilizeaza. mai multe solutE originale ~i nea~teptat de interesant integrate in ansambluri sau payi ale ansamblurilor..iin testul Sarton ~i variantele Selier. orienta. originalitatea ~i productivitatea ca aspecte ale creativitatii.. In genere.nse (dupa RoB.supravanantel romane~tl a acestUl test yom mal revem. SeHer are 3 sectiuni. se solicita in mod special creativitatea scenica. care consta din prezentarea unor probleme ~i teme de proiectat in domeniul ~colar. care se cer mai multe asociatii spontane. Se solicita titluri cat mai multe ~i cat mai interesante pentru fiecare imagine. Testul solicita fluiditatea. Catt~H.~i mai subtil. Poate fi chat ~i testul R.lrine. in astfel de teste se solicita. I " Imeresant ni se pare ~i Testul Proiectelor. Trebuie sa se gaseasca figurile simple in cele cornplexe.. au testele E. Erikson de productie teatraUt Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura. nn de putine este .LWgUach Ul1na principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse de in lucrarea Critica raliunii pure. . pentru testarea atentiei t. sugestiilor ~i a graduiui lor ingenio:dtate.. Aceste criterii sunt incluse :. semanand Frin aceasta eu testul .1. (}.ri tematice. al lui IVIednic~~fednick Testul 1ui Calvi (espressioni 1966). Testul hJ. estul figurilor ascu. a fost efectuat testul petelor de cemeal~ acrornatice de catre 1 . in genere. se implica organizarea scenidi . asociatiile $i creativitatea. .contimilld obiecte sau peisaje. fluiditatea ca una din caracteristicile creativiUitii prin compararea numamlui de raspunsuri.

el a pus accentul printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatii creativitatii). adverbe). Consta din 10 pete de cemeaHL Se cere un singur faspuns pentru fiecare pata de cerneaUL • Testul de imaginatie. are demersuri de creativitate literarit • Barron. de fapt. nu numai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capacitatii rationale de elaborare. In aceasH\ baterie. ca de pilda: ce §-ar Intampla daca oamenii nu ar mai dormi? o I In 1950. A~a de pilda: 1.?nulli. * >I< '" baterie foarte utilizata de creativitate este batena lui GuiHord (1971). in variante se mai dau. ca de pilda: cutie de conserve. Se solicita de Ia subiecti sa utHizeze un nurnar cat mal mare din cuvintele date. ca starteri verbali.~illntlve. diramida etc .. 2. a elaborat ~i un test de reorganizare de cuvinte. ulta. Testul consecintelor. allui Yamamoto. Testul utilizarilor neobi. cui. Intr-o varlanta. 3. aOjectlYe. originalitatea. Dominat de ideile Inrudirii ereativitatii ell inteligenta. Hanibal ar fi invins pc rarnam). se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii. daca s-ar fi schimbat uncle evenimente (de pilda dace.. in fond. Guilford a elaborat 0 baterie in care timpul de raspuns este limitat De aItfel. cuvinte.Barron. Guilford a preluat pre§edintia Asociatiei Internationale a Psihologilor. fluiditatea ~i flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care. primul din bateria Guilford.mp 1~ ator ti1 care sunt SUu. COlistain In~irarea cat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se tennina printr-un sufix dat. frecvent preluat ~i el in diferite alte baterii. h·' ". ei a considerat bateria sa ca fiind de gandire divergenta (oarecum de imaginatie). ma~ina de toeat etc. mal ales pentru creativitate. se refera Ia indicarea de cat mai multe utilizan inedite pentru obiecte banale. earn in aceea~i masura. intereseaza. acesta este un test tip check~list. 214 . constii in solicitarea de a construi 0 povestire despre oarneni sau animale neobi~nuite. ce consta din sarcina de a alci:itui 0 povestire dintr~ . / . elaborarea. un Ion d de cuvmte a Iese ~. la care ne-aID mal referit. Guilford a daborat (in 1950) 0 baterie ce a servit ca punct de plecare pentru numeroase alte baterii de teste din aceasta categorie. solicita indicarea consecinlelor unor situalii imaginare. Discursul sau s-a centrat pe inteligentA ~i creativitate $1a trezit interesuJ. Testul sufixelor. Este pentru studenti ~i adulti. Exista In bateria sa 0 mai mare angajare a inteligentei. precum: fier de dUcat. Initiator al valului de interes starnit pentm problemele ~ creativitatii 1. Din acest motiv.

a IDS! eyi aescnsa 215 . Se poate observa ca testele de creativitate se implica in strategiile de cercetare eu itemi ce se refera la diferite caracteristici ale personalitalii. 1. ce se refera 1a creativitatea generala nespecifica potenliaUi implicata. testul conferirii de titlu. Poate dear pentm desen se poate implica 0 activare a creativitatii ceva mai evidenta.'i. Unneaza un test de utilizan neobi~nuite ce se pot da unor obiecte banale . Faptul ca factorii implicati nu sunt egali eu aptitudinHe. la imagini incomplete. in cazuri de tulburari psihice. 3. dandu-se situatii bizare (testul solutiilor Mai interesant ni se pare testul povestirilor imaginate pe baza unOI' titluri date. depresia. Se cer. estc relativ mult mai mare dedit fOmlele specifice de creativitate activata sunt aproape imposibil de efectuat. . ~ !~.'" *' >.<. matcriale pagini albe prin decupaje de hfutie colorata §i pentru CODstruirea de figuri liDE de reunire a decupajelor. originalitate etc.. cercuri ~i patrate pe contururi de obiecte1 cat mai variate §i buline de diferite eulori. L Aceasta cuprinde.. apoi perfectionate. * * * TOlTance s1 colaboratorii au reun1t. Partea a doua a bateriei este foarte ampla ~i variata. II. Faptul ca numarul testdor.). intr-o baterie (bateria Minnesota). t1exibilitate. ea ~i un check. in continuare.i Ie operationalizeaza (factorii f1uidi!ate. solutii de imhunatatire de jucarii sau obiecte obi~nuite. butenE 'X'Y" ~·d· 1 • are trel pal1L 1:'nma. 2. figuri incomplete. aIlXietatca etc. unele teste elaborate. Trei observatii se impun rezuhatelor a numeroase aplieatii de teste de creativitate. o alta problema ce 8-a impus in cercetarea diagnostica a creativit~Wi este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristici opera~ionale ale creativitatii. ci sunt implicati acestea :.apoi se ap1iea un test ce are in atentie Droblema consecintelor -. consistent. animale ~i obiecte ~i cere identificarea relatiilor ~i a naratiunii posibile inc1use in acestea. in testele cunoscute de creativitate. ~ . in prima parte. ca: nevrozele. Cuprinde imagir.) .: in j urul a 20 de factod ce se activeaza..i eu persoane. aplicate. pentm a dabora tablouri interesante (vezi imaginile ce urmeaza).

fiul lui Peter. Testul consecin~elor ~i a situatiilor imprevizibile (de inspiralie Guilford)."1ozitatea ca stare incitativa. 3. asemanator eu eel folosit de Getzel ~i Jackson. pune evidenta. caietul} ceasul etc. Baiatul ell pisica. aparent absurde. cum ar fi cartea. dar interesante pentru imagistica pe care 0 solicita. 2. 216 .). se cer propuneri asupra cauzelor intampHlrilor prezentate ~ ~i in final se fac propuneri asupra conexiunilor Dosibile in contextul eelor relatate. In succesiune. ~i cu. Testul ~. Aceasta parte a bateriei solidta raspunsuri verbale la stimuli verbali. Testul utilizarilor neobisnuite. telefon etc. solieita enumera. De foarte mnIte on se deeupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului ~i se integreaza eu testul eonsecintelor~i testul titlurilor (la care ne vom referi in continuare ). III. Se cere sa se indice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare juci!rie mai atractiva. In fine.). In aceastl1 pa. tot de ditre subiectul in cauza). 0 maimutidi de plu§ etc. Primul test este: Testul "intreabi'i ~i mceste".>i de utilizari neobi~nuite (inedite) pentru obiecte uzuale. 2. 0 ultima categorie de teste verbale eu stimuli nonverbali se exprima in testul utilizarilor neobisnuite.list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerares.. Probeie verbaie ell stimuli nonverbali se condenseaza in trei eategorii in bateria Minnesota: 1. ca demersuri ~i criterii. In aces! sens. mama ell gasca etc. intelectiva. in afara de unele atributii ale creativitatii. "Ce s-a. dupa 0 imagine data (Tom.. se solicita de Ia subiecti sa puna toate intrebarile posibile in legatura eu ce se vede in imaginea dati'L in a doua etapa. Consta din solicitarea de completari la testul anterior. schimbat?" de la !l o imagine la aIta "irnbunatatirii Qroduselor". dintre care doua au variante (forma A ~i B). bicicleta. Se solicita creativitatea practica. Acest test are doua forme: forma A ~i forma B. Fonna A cuprinde ir:trebari. Se dau jucarii (0 truss' medical a. o varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se cer imbuntitiitiri de obiecte uzuale. eelor probate din initiativa proprie. Acest test a tost folosit ~i de Sarton. aceasta parte cuprinde: 1. Intr-o prima etapa. din optica utilizlirilor celor mai interesante posibile (cum este ~i cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile meute anterior. Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste.'1ea baterid intra §oi test•. testul cuprinde mtrebdn de tipul: . o aha secvenla a testului se refera 1aprobe verbale. 0 ma~ina de pompieri. haine. patine.

subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nu Maimuta zbudl. Fom1a A are itemi de tipul: CiHne1e care nu latra.). testeaza ~i adaptarea curenm. Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare in satisfacerea de trebuinte (meuml unui sandwich. Cotarea se face ca la alte teste de povestiri. Testul activitatii creatoare (check-list) 100 care leace!e activitati (ca inventer). doua forme (A ~i B).toare. 5. daca omul ar fi invizibH? pam2Jltesc? perf ora un orificiu care sa strabaUi emul ar intelege limba pasarilor ~i animalelor? Forma B cuprinde itemi de interogatie mai Ce s-ar §-ar intanlpla dad!. in prehmgirea testului incomplete ~i a constituirii de imagini. afara de creativitate. de asemenea.. care este. fiind bolnav.11 Guilford. 217 . . cu cate 10 itemi fiecare.. Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a 'hateriei (este pre1uat dupa Guilford). se testeaza ~i evaluari morale ~i sociale. Consta in trei see vente in care se cere sa se gaseasca cat mai multe solutii la diferite probleme. ocupa de gestiunea bani lor ~i este suspectat de !ipsa de onestitate . . Se cere sa se dea mai interesante pentru fiecare imagine realizata de subiect Si Salton a !010slt un astfel de test 7. Testul povestirilor imaginare(pevestiri atractive pe un subiect dat) are. dadi omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla. r! o DEltcne mal mteresan~ ampla ~1 Cllagnostlca pnvmu ~--~-- . zilele ar fi de dOLla on mai lungi deca! Intampla.. Omu! care pHlnge. daea omul ar aparate? 3... Barbaml rujat etc.Ce §-ar intfunpla. are doua fonne: Fonna A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multe probleme legate de situatii concrete: rncutul baii. folosit adesea ill cercetari privind creatH vitale. in cadrul formei B. de asemenea. mersul la ~coala etc. Daca unul prieten Ii place sa nida de a1tii. ~ . UITnand sa se indice decatre at~ plot'at ipjtiativa propriec Bateria de MiILnesota de creativitate are c:reativitate ale 11. cum te-ai instrui? in afadi de creativitate. dar nu suporta ca allii sa radii de et. Testul problemelor uzuale. care a~uim1uenlat eiaborarea acestei . toate ~come ar fi desfiinlate.. 4. 6e Testu! titlurilor. Doctorul care a devenit tamplar etc. Se apEd!. ~ 1'···· . cineva Sf. Daca. a temelor etc.

218 . investigatie a creativitatii.datorita utilizarii testelor nonverbale. prin care se large~te dLrnpul de 1 Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

J:pn. 219 ."ion /xJ/mve Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.SJu.ifn~ 14 .?'N?V4r4 3 p~$~\l!'.

. #r \ I 8~. . .9 . ~l\. '\ !~~ '. 01teva dcscne cfcctuate pe baza unorsemne date.N N . I ..'." .~~. .. o 7 ~~.~. Ii. .·1 l) ~ . ("A~_.'. ' __ --=t._~~~(~~-' I i() Sd~ ~ ~ ~- I. /JI' . ..j' ' 'tI? .-. 10. ....tJ)A~ ~tl1&p'l ~""~ ~l7 ---. -~ _ " __ () - .

Catevadesene efectuate pe baza semicercurilor date. Creativitatea la biiieti ~i fete. 221 .

1 lar!§: utilizatL1 este bateria Jlli~. Pome~te de la ideea necesltz:}ii de a solicita @ subiectului itemii Intr-o atmosfera ludica. Cuprinde cinci pfu1:i~ dintre care 3 verbale ~i 2 nonverbale. au fast date doar primele 4. 1.A. Testul interpretarij liuiilor (stimulii sunt 9 linii) a~ezate In pozirii diferite.T.te individual ell tirnp nelLmitat. Jestul interprettirilor de figuri (se dau 9 figuri) pe cartona~e 10 x 15 em ~i trebuie sa se precizezece reprezinta fiecare.Aceasta este G baterie :mai pregnant creativisHL Se folose:. pisica-~oarece.Tot 0 baterg.. 5. Probele nonverbale ale acestei baterii au urmatoarele secvenle: 4. tren-tractor. birou-masa etc. s-a eerut completarea unor linH curbe ~i drepte . cunoscuta '. In primul exemplu.solicitandu-se ~i denumirea figurii dupa Indeplinirea sarcinii de completare. Aid. Solicitarea este ceva mai dificila. 2. lipsita de atitudini critice ~i presante. Testul de desene solidia 10 completari. ceea ce acordil subiecmlui 0 securizare a activitatii. Testul asem!inarilor (similitudinilor) a fost adaptat. intre perechi de cuvinte denumiri. Folosirea alternativelor este al treilea test din partea verbaHi a bateriei.. de Mednick. dupa R. vioara-piall. 3. Consta In solicitarea in numar dit mai mare de asemanari (inedite) posibile.. cum ar fi: perechea cartofi-morcovi.AJ.). este vorba de un adolescent de dasa a IX-a (S. A ciat altreilea desenele terminate. care sunt patrate.D. netenslonata. care nu a implicat prea multa creativitate in desene.A Wallach ~i N. are 0 oarecare facilitate). din cauza dl punctul de plecare perceptiv este re1ativ mai putin sugerat de variabi1e imagistice. lapte~came. ne yom referii 1a rezultatele obtinute intr-un test de eompletari de desene. Kogan (196~). care se mi~di pe roate etc. 222 . Testul enumerarii de cuvime (verbal) consta din solicitarea de a se enumera cat mai multe obiecte ce sunt rotunde. caruia Ii place sa deseneze. In desenul mmator. e vorba de un Miat de dasa a V-a (R.). * :I< Pentru a ilustra diferentele ce pot aparea In problemele testelor de creativitate. In primul exemplu. care fae zgomot. dar a dat primul din clasa respectiva rezultatele (deci. Acest test a fost adaptat dupa un test de Tangiuri. In structuri incitative. bacamerestaurante.

i Kogan 1955. este mai pregnanta (dar nu foarte semnificativa) 0 conturare a sinelui cultural. $i Taylor a 223 . are loco feminizare de profesii.i feminitatea. Unii autori au gasit diferente. au mai dezvoltat sinele cultural. originalitatea ~i fluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. exprimarea creativitMii (mai ales productivitatea). exista tendinte marc ate de apropiere Intre caracteristicile psihice obtinute la baieti ~i la fete. Nu se manifesta caracteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves ~i Bottan 1977. fapt pus in evidenta de desenele 4 .. nehotarare.. fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele doua sexe. * * * Din ansamblul testelor. Puberii.i 5. s-a conturat ..i elevilor clasei a X-a. completarile indica 0 persoana dominata de probleme de maturizare feminina. Prezinta importanta ~i relatia dintre creativitate ~i structurile sinelui. Proiectiv)... Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baie!i.• Testul de desene cu solicitari de completari de desene din linii drepte $i curbe a fost dat . au. figura 4 . Este evidenta.dat fiind faptul ca e absorbita In activitati ~i tentalii cronofage diferite.. din care motiv 0 folosesc).i cautare. eleva A.V . • In al treilea rand. • Desigur. Clasa mijlocie ~i avuta este favorizatii. legata de fOIDIa~i implicatiile creative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietii de fiecare zi. insa. dezvoltata aceasta forma a sinelui ce se afla in ~coli sau facultati cu diferite profiluri culturale sau tehnice. indica asemanare .mai dezvoltat. inclusiv sociale (pentru prestigiul social). Wallach. iar cei ce provin din familii mai consolidate. din diferite. a reie~itfaptul ca la persoanele creative. de asemenea. Persoanele creative sportive.. • In primul rand. care are unele probleme. adolescentii ~i studentii au mai dilatat sinele fizic. in parte. din clasa mijlocie (generatia a ill-a de familii intelectuale) au ~i sinele moral .i 6. ~i tendinte mai puternice de cre~tere a productivitatii ~i nive1ului expresiv al Iucrarilor ce Ii se solicita la diferite niveluri de lnVatamant. Waro 1968). privind creativitatea. (statutul social economic) este important ~i genereaza muIte diferente. Prima serie de 6 completari a fost mcuta de 0 eleva (R. domenii.inc1usiv 1:ndomeniul artelor... ce au in atentie aceasta problema. Indica duplicitate.N.S. In cercetari. Acestea erodeaza.de civilizatie ~i conduite politicoase .E.i 0 serie de aspecte privind masculinitatea . S.

Ia tineri proveniti din familii de intelectuali.~i grupurile de psihologi care se ocupa de aceasta stimulare . problema $i traverseaza perioade de elucidari §i reevaluari ~ ce se centreaza pe definirea ~i stabilirea tipologiilor creativitatii . 3. se solidta preferinte. cotatie de I tineret 1. 4. 5. Testul Barron 10 plan§e cu pete de cerneaUi necolorate ineret . considerandu-se di toate persoanele au potential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influenta antrenarii ~i exereitarii. sugerate de plan~e. preluat de psihologia naiva. artistic (1952) Figurile sunt cotate de experti ca inspirate sau banale. idem 2. Pete de ce~eala . originalitate povestiri compuse. Problemele creativitatii ramru. care au profesii non-economice (culturale).Se solicita relatari. s-a vulgarizat ~i este folosit excesiv. Este adevarat ea exista 0 sensibilizare mai mare stimulativa a ereativitatii.semnalat astfel de aspecte. dar ~i pe problemele metodelor posibile de investigat de eei ce poseda ereativitati ~i de problemele inspiratiei etc. Ilona creatiile in Probe nonverbale raspunsuri I tineret desen Barkoszi ~i colab. se considera cli J instruirea ~colara foarte exacta genereatii blocaje pentru dezvo!tarea creativitatii. Testul . fapt pentru care s-au dezvoltat a~a numitele metode de stimulare a creativitatii . 224 .. creativitate testeaza Se dau figuri perechi. I adulti Printre altele.se solicita dite un raspuns pentru adu1ti fieeare plan:?a (are elemente roiectative ). Preferintele subiectilor se decodifica proiectativ .care sunt foarte diferite. perceptive ~i I studenti are elemente proiectative.. oarecum/ tineret Barron ~i Welsch gustul I adulti asemanatoare. Testul Barron Se dau cuvinte diferite.. adulti Kirkpatrick . de~i in ultimii 10 ani conceptul de creativitate. probleme ce solieita eforturi de eercetare de aIt gen decat cele de pana acum1 • Dam mai jos lista testelor mai des folosite ~i mai sensibile la stabilirea creativitatii individuale potentiale. se solicita I tineret creatie literara de creativitate Intereseaza I adulti alcatuirea de povestiri. finalurile numarull scenariilor compuse. (1963) ~i tematica. mai ales.dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta .1 numeroase ~i solicitante. T. nonverbale ~i verbale. No! le~am gasit. T.

I ~dulti Se solicita pro::ucereade figuri. 3 . A fost validat la peste 250 de elevi. pentru studen Ti D. Se solicita decoditidiri de metafore §i producerea de metafore eomplementare. M.raspunsuri nonverba1e. 10 . 12 tenneni. ~1 adulti 7. adulti elaborarea a cat mai muite intrebi1riprobleme eu Pllvire la "piatra". Este folosit Ia Universitatea Bucure~ti (a fast mult folosit in lucrarile de an.computer. la cele 10 date in test (1 . ca adaptare. . din deceniile 60 ~i 70).seara. Testul Fodor adoles Itemi nonverbali .raspunsuri verbale. carora se solicita sa Ii se faca completari. I I --1 225 . Itemi verbali . Se 6.solicitari nonverba1e. Are 3 secvente. 7 .P. Se solicita proiecte ~colare (pedagogice) I din domeniul sanitar. 2 . dupa testul Selier de creativitate (eu 0 structura mai complexa).mana.Onofrei Testul are Ia fiecare cat mai muIte comparatii.succes. stele). "ocean". grade (completari~ jl de dificultate ~i complexitate implicate in incruci~arile de trasee ~i cu capcane de trasee prelungite in continuare.sfar~it.tristete. ---In eontinuare.Garboveanu studen A.avian). iar' a treia secventa salicita cat mai niulte cuvinte asociate Jiber. "foe". din cel urbanistic I etc. "stele".rSe dau-labirinte (tip ellPorteus) I dificultati crescande. . S-a solieitat sa se elaboreze elevi 8. 6 . "frunze". 4 . spre a ie~i desene cat mai interesante. T. din clasele VI ~i VIII ~i 320 de elevi.abis. A doua secventa salicita cat mai multe titluri la imaginile date. centi Se dau 1abirinte eu difieultati creseande studen ti la incruci~arile de trasee. Testul verbal. 8 . 5 . "aer". yom prezenta un test cu 3 seevente. I Itemi verbali .ploaie. din clasele IX $i X liceale.Testul proiectelor numeroase ~i originale.avion. A fast elaborat. ca eele mai muIte teste de ereativitate.solicitari figuri cat mai solici~a producerea de nonverbale. 9 . Prima secventa este a desenelor de mai jas. dimensiuni creative eu titluri ti Proba generatlv elaborarea de compuneri literare metaforica banale (creion.

Originalitatea se calculeaza dand nota 1 Ie.lmmri originaie. date eel putin pentm 30 de subiectL Facilitatea se calculeaza urmarind interpretiirile date celor 16 imagini ale testului ce §-f'I stabilit originalitatea). doar un test sau doua dintre 0 mul!ime de teste acela~i feI. Raspunsurile originale reprezinta originalitatea potentia1a. faspunsurile onginale sunt mult mai putin numerO. raspunsurile banale ~i 2 la cde originale.1se decat banale.lri banale ~i raspl. originalitatea. in primul rand. Daca subiectul a ciat putin de 14 titluI1. 5e pome~te de 1a faptul ca §i in completarea ~i darea de titluri 1a de sene ~i in implicarea de asocieri spontane cuvinte exista raspunsl.0 J 0 6 n D Intel1Jretarile 1a testu1 UBTS: In fiecare test de creativitate intereseaza. Cele originale sunt faspunsurile care apar 0 data de doua on. In majoritatea cazurilor. faciHtatea $i varietate1l. are un lent de activitate interpretativa creativ~L . In ceea ce pnve§te originalitatea.

Varietatea consta in numarul de raspunsuri diferite date. Daca se pot diferentia 2-3 teme la cele 15 desene.-1 J' . 7-9 la al doilea ~i 4-5 la al treilea test (eel de asociatii). dl3~ J'. UBTS . Pentru fiecare patratel se vor da mai multe titluri. .. () ~o .. 2-3 cuvinte similare pe fiecare serie de cuvinte din cele 8. are ritm mediu. . r!. creativitatea testata are varietate mare ~i daca are 15 desene diferite la primul test. are 0 varietate scazuta. varietatea 3-4 la cele 18 solicitari de teste. 1/f \~ I~.. Daca a dat 36 de raspunsuri. are varietate buna.varianta 1 Varianta pentru adolescente ~i adulte.. tJ~8.)L.Dadi a dat de la 14 la 22 de titluri. 227 .-r- ...Y. Dadi se dau 5-8 raspunsuri la primul test. are facilitate mare ~imerita atentie./' ~t:P~~ ~ . 35 la al doilea ~i 36 + la al treilea.

"" Pentru fiecare patratel se VOl' da 3 titluri.Testul UBTS .varianta 2 Variante pentru d~sele VI-VIII . .

229 . din clasele IV -V 2 3 4 5 6 Pentru fiecare patratel se vor da 3 titluri.Testn} UBTS .varianta 3 Varianta pentru elevii.

Subiectul l~i poate picrde controlul ~i spontaneitatea. la 2 din cele 3 exercitii. nu efectuat variante. Se fere~te metodic de impulsivitate. In mundi. E yorba de persoane eu multe subiecte (solutii). este apreciat ~i preluat de altii.U 230 . cand ~echeaza. Este uneori intelept. cal1d vrea sa se distinga prin idei originale. Este atras de noutate. Varietatea medie pune in evidenta legaturi mai diferite ~i deschidere III sugestii.'1a fantezie vie. lnsa. receptive III nou. Este varietatea cea mai frecventi'i (medie). chiar daca nu sunt [oarte bun. In grup. I S-3. Ritmul moderat. de con#nutul ee semnifiea aceasta situatie. Are idei retinute ~i mai mult rationale dedit imaginare. Originalitatea. eei eu varietate mare au potential ridicat . risca insa sa strice haml ce1orlalti. Peate fi total creativ intr-un mediu conventional. Este dispus sa-~i modifice comportamentul ~i sa-~i adapteze ideile ia situatia prezenta. Ideile iui ofenseaza. intrucat a doua secventii este prea obositoare pentru elevi. in ceea ce Ie place. iipalce independenta In judecata. Varietatea. ulterior. gasire de solutii. E susceptibil de talent artistic.. adeseori simtul comun. la secventa eu cuvintele. Au spirit deschis. Ritmul capacitate de improvizare. Raspunsuri confomliste Ia doua teste arata ca subiectul este bine adaptat III grupul din care face parte.care depinde. Poate profesiunea sau alte conditii sa nu-i permita sau sa-i stimuleze manifestarile imagistice care sunt folosite ~i in alte ocazii ale testului'. rapid de executie Inseam. eei ce aleg putine teme se angajeaza.e.Interpretare finala _F_ac_i_li_ta_t_ea_. put and imbina punete de vedere diferite. nu are satisfactie. sugereaza ca subiectul elaboreaza idee a pe seama unor reflectii sustinute. pune in evidenta rigoare ~i echilibru ale acestuia. Subiectul poate schimba u~or ideile ~i solutii1e.. ~i nu poate fi feeunda in alte domenii. In acele domenii~ imaginatia este mai activa. In genere. AIle eategorii. Raspunsuri originale la cel putin doua teste inseamna ea poate fi creator. de obicei. 1nsa. vrea antrenamente~i schimbare. Echilibrul dintre polaritatea excesiva ~i dispersie. este adesea moderator mai mult decat animator ~i trebuie sa fie stimulat de ceilalti. Ritmul lent. pastrand 0 idee principalS. Nu suporta rutina ~i inertia. lnsa.

parti de constructii ~i viaducte. adica la semnificatia desenelor: 1. are spirit imaginativ simetrizat. dirti. nori. spirit ordonat ~i preoeupan importante in care persista chiar daca exista dificultati pe parcurs. Daca deseneaza fiinte umane. Daea deseneaza peisaje. 5. Daca deseneaza mult cer.Alte categorii. poduri. Dadi sunt caricaturi expresive. aeeidente de teren. mai ales daca se realizeaza prin mijloace economiee ~i linii dominant duble. rachete. Daca deseneaza vehicule ~i ma~ini. plase. harti geografiee. 9. a~tri. grafice. instrumente muzicale. sculpturi are preocupari artistice. imagini simetrizate cu numeroase linii rotunjite. stele. dar ~iromantism ~i anxietate latenta. tendinte sodale spre izolare. fata a fi ceva avansat. animale. inseamna ca este 0 persoana de~ata de concret. Daca deseneaza arme de tot felul. tablouri. 4. exprima u~or narcisism. fruete are 0 adaptare larga ~i u~oare nuante pragmatice . constructivism. vesela are adaptare mai restransa la mediul familial apropiat. dorinta de sehimbare. Toate aeestea se raporteaza la cele de mai jos. 231 . mitraliera etc. 3. ploaie. sisteme planetare. ve~minte. case. Daca deseneaza obiecte familiare. are interes pentru activitati relaxante. inc1inatii ~igust estetie. jucarii. alimente. se pun in evidenta tendinte u~or agresive latente. soeiabilitate bazata pe elemente de aberatii naturale. agresivitate potentiala. Daca deseneaza cifre. 8. vegetale. personaje. 12. inseamna tendinta spre abstractizare. Daca deseneaza motive omamentale. flori. 10. Daca deseneaza obiecte culturale. nu pe colectivitate ~i preocupari materiale. spirit independent. vapoare. evenimente meteorologice. avioane. Combina fantezia eu conformismul. schiuri etc. 11. viata potential ferma. Daca deseneaza fiinte vii. decorative. pu~ca. fiinte supranaturale. figuri geometrice. Are idei ce sunt personale. parti de corp. 7. este 0 personalitate sociala. Are incredere in sine ~i are succeseprofesionale favorizate. uzine. 6. fumale are spirit de sinteza. adaptarea ~i originalitatea. inseamna ea are dorinla de evaziune :ji solitudine. exprima atitudini critice pozitive sau negative. Daca deseneaza obiecte sportive. dorinte ~i aspiratii spre confort. mingi. rachete are spirit tehnic ~itendinte spre evaziune.u~or egoism. revolver. potential activa. preocupari ~i cuno~tin!e latent erotice. 2. Daca deseneaza constructii.

Tabelul eu semnificalia desenuIui.tinde spre foarte bun. In genere. Acelea$i caracteristici interpretative se men!in $i pentm titlurile date sehi!elor de desen. daca tree de jumatate. De asemenea. Sa nu uitam nici faptul ca lntr-un autoturism sunt condensate peste 7-800 de inventii ~i. exista descoperiri simultane. 14. 232 . inseamna ea subieetul are 0 ereativitate potenliaia relativ slaba deeodifieata de sensuri ~i semnificalii.13. desenele mcute se integreaza. in viitor VOl' aparea creatii din ce in ce mai sofisticate . obieete rupte sau barate. Daca titlurile sunt sub jumatatea nivelului ereativitatii .. la aeest punct. potentiale.. Dadi deseneaza ruine. adesea.daca se apropie de trei sferturi ~i dupa . Sa nu uitfun ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprinderea energiei atomice. Goethe a semnalat faptul ea deodata. niveIul este mediu . inseamna ca subiectul are creativitatea potentia1a de inalt nive!. ~i mai interesantestimulative pentru creativitate. Daca da. prezentat in paginile anterioare este valid sa puna titlurile date. astronautica. inseamna ea este 0 persoana eu tendin!e depresive. in afara de aceasta evaluare numeridi intereseaza dominatia titlurilor date. Problemele creativitalii raman probleme deschise ~i foarte de interes. datorita cre~terii soliciUiriicreativita!ii in viala sociala. Dad titlurile se repeta. insa. Daca deseneaza alte teme. are 0 slaba flexibilitate a creativitalii. scenariile spatiale virtuale etc. tara legaturi personate. din ce in ce mai numeroase. $i rara indoiala. Intereseaza. testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca ~i problema ereativitatii. in diferite zone ~i tari ale lumii. Vor fi ±acute astfel de invenlii peste tot in lume.. dominantele de titluri. Intereseaza daca eele 3 titluri solieitate pentm fiecare figura s-au dat in totalitate. de altfel. rnra indoiala. varietatea lor. in primeIe decade ale aeestui seeol se VOl' eumula progrese semnificative privind creativitatea ~i valorizarea ei. carora trebuie sa Ie dea cate 3 titluri (eele 14 tipuri de categorii de termeni impliea!i in titluri)... este scazut.

Adaptarea in alte tari. care.S. fie ca strategii de prezentare sau de pre1ucrare. legate de semnalarea cerintelor sociale carora Ie-au raspuns ca interventii noi. tematic mai ales. ~i opereaza pe fondul unor structuri de rnentalitati diferite. sunt uni sau bidimensionale ~i multidimensionale. fie in structura. Continutul lor se refera. implicatia latenta a atitudinilor in comportarnente ~i 233 . de mai multe feluri. deoarece exista diferente mai complexe ~i structuri aflate in efecte de reflux. diferite ca nivel economic ~i de organizare statala.ine de foarte multe alte aspecte pe fondul celor la care ne-am referit mai sus. Doar in cazul testelor proiective. inclusiv a psihologiIor ~i psihologiei. In acest din urma caz ~i nu numai. Adaptarea are aspecte foarte complexe ~i. dificile. instrumentarea. Adaptarea unor teste sau dezvoltarea de noi variante . coeziunea. structurile formative ~i de prim ordin ale intereseior.maiales acelea care au deschis drum ~i au suscitat importante discutii. l~i arnplifica potentialul.CAPITOLULX PERSONALITATEA UMANA.T. Preluarea testelor de diferite grupuri (inclusiv universitare. ExisHi adaptarea testului ~i la populatia pentru care s-a elaborat acesta. care toate solicita 0 mare atentie fata de iternii testului ce se adapteaza ~i mai ales de nivelul de cultura al populatiei pentm care se face adaptarea. are efecte foarte importante in diferite zone ale lurnii.~I DIAGNOSTICAREA EI Vom prezenta. De fapt. in timp. adaptarea este mai facila. in continuare. la 0 sene de problerne complexe. mai multe teste de personalitate clasicemaiimportante. adeseori. este mai complicata. din alte tari) se face prin a~anumitul proces de adaptare a testului respectiv. Adaptarea se efectueaza din timp in timp. ca alte domenii ale ~tiintelor. R. are loc 0 cre~tere a competentelor implicate in structurile personalitatii. intervine ~i faptul di. objective ~i stmctura. Testele de personalitate sunt ca instrumentare. Ca obiective. cum ar fi: adaptarea. datorita dezvoltarii implicate"'in istoria popoarelor. corelarea ~i gradul de interdisciplinaritate. adaptarea pune in evidenta diferitele aspecte de identitate a populatiei la care se va folosi testul preluat.

in acest context. persoane care folosese testele de personalitate bazandu-se nu amt pe studiul persoanei. Testele proiective fac parte din . Practic. din cauza capacitatii experimentale mai putin dezvoitata ~i sensibila a unor psihologi. gradul lor de moralitate ~i adaptare la cerinte1evietii ~i la conditiile existentiale. Structura complementara este cea sintetica. implicate mtr-o foarte mare cantitate de teste. cu un grup de persoane. mai ales in testele legate de ruta profesionaIa. dar ~i un economist. de fapt nu din cauze reale. latent orice persoana ~tie ea daca se duce intr-o padure sau intr-o statiune balneara. In astfel de cazuri. mai profund reprezentative pentru subieetul testat. Critieile se fae.mentalitate (dorintele ~i aspiratiile legate de atitudipj ~i de interese). din necesitate. itemii testului patrund in profunzime §i sunt saturalii in toate caracteristicile potentiale ale structurii de personalitate implicata in analiza diagnostica. M. inca din primele ore. S. un biolog. Acest procedeu (al eonstruirii de baterii de teste) s-a nascut. aeestea vor exprima o mare diversitate de opinii. ci pe eel al cotatiei psihometrice (mai ales) ce Ii se ofera odata eu testul. ca studii de control ~i 1 Prill D. s-a nilscut ~i neeesitatea de a se construi batedi de teste ~i necesitatea de a implica in aceste baterii diferite teste de personaHtate. aceasta categorie. ~i problema tulburarilor de personalitate se implica in aceastii meditatie. . de obicei. un medic. aceasta categorie de teste a fost adesea criticata. 0 provocare legata de domeniul ~i structurile existentiale ce-i sunt mai mult active subiectului in fiecare zi ~iin fiecare cUpa. In genere. ci mai ales datorita modului de a fi interpretate raspunsurile pe care Ie provoaca. sau intr-o excursie intr-o aWitara. temperamemul eu activismul sau specific ~i caracterul in care se condenseaza structuri evaluative ~i controlul personal al conduitelor. dupa necesitati ~i mai ales nevoia de a crea. raspunsuri ce sunt. mai ales cand se refera la 0 singura caracteristica de personalitate (sau la doua sau trei). testele de personalitate se pastreaza in dosarul psihologic §i/sau in baterii de teste implicate.S. efectuarea D. un sociolog. ~colara ~i sociala. prin testul respectiv. in esenta. Alteeva va observa in situatiile deserise.-uri se analizeaza 27 de tipuri de tulburari psihice. De altfel. de fapt. un psiholog.M. un arhiteet. de asemenea. Fara indoiala. aeeasta insearnna di profesiile genereaza un camp de interese de prima §i pennanenta atractie (este doar componenta cea mai complexa a mediului de apartenenta). o alUicaracteristica importanta a testelor de personalitate se refera la faptul ca unele sunt analitice.-urilor1.

sistemul de liage efectuat in baterie ~i in interpretarile date ~i sugerate ~i Incepe. Aceasta conduita are eel putin trei nuante. Din ee In ce mai multe persoane vorbesc doua sau mai multe limbi (etnicii printre allii). ar vrea sa para a!?a cum este . in fata testelOf de personalitate (excluzand cele proiective). subiectul da raspunsuri la fel de bune. Revizuirile de teste inseamna perfectionarea lor. a creat 0 aha structura umana de personalitate. Acest efect se deosebe~te de celalaIt. sa intuiasca $i aspectele fragile ale testului sau bateriei. precum ~i marile progrese a posibilitatilor de a putea vizita arice tara straina. Nu numai ca informatiile date de el sunt putine. apoi. dezvoltarea foarte rapida a progreselor sociale. dar Incepe sa creasca numarul persoanelor care vorbesc sau eel putin consulta luerari ~i informatii in tot mai multe $i diferite limbi. care se exprima prin raspunsuri ce ar 235 . "Efectul de originalitate" se exprima ceva mai rar decat celelalte. care incepe sa intuiasca aspectele importante ale testului ~i bateriei. orieat de Indepmata. care se manifesta prin a se prezenta earn cum cred ca ar dori eel ce-i investigheaza. ~i mai mult la adolescenti.vazuta pozitiv 0 penmana ell statutul sau. dar prin ele se aduna prezentarea de caracteristici mai accentuate sau mai putin accentuate pe care ar putea sa Ie aiba. In al treilea rand. In aceste cazuri. ar trebui sa fie. Acesta este raspunsul de "originalitate". Acest fenomen intra in categoria ~a-numitului "efect de fatada". prin faptul ca la toti itemii testuIui. In fine. fac din psihologul care Ie folose~te un specialist potential. in genere. Prima. Fiecare test sau baterie de teste folosite.revizie a testelor de mare circulatie au in vizor mai ales testele din aceste categorii. subiectii au 0 atitudine mai deosebita. In mod general. ATITUDINEA SUBIECTILOR IN FAT A TESTELOR PERSONALIT ATE DE In genere. Fara indoiala. deja descris. se manifesta efectul de buna reputatie. A doua manifestare ar fi sa para ci'ieste la fel eu eei de varsta Iui. o a11acategorie de subiecti dau raspunsuri prin care vor sa atraga atentia. Inseanma J:ncercarea de a se prezenta intr-o lumina favorabiUi. exista ~i "efectul de convenienta". circulalia tot mai perfectionata ~i comunicarea tot mai facila. de a se manifesta ~a cum. Atunci devine de fapt specialist.

pe ="1 . sub influentele ~i permanenta bombardare a evenimentelor la care trebuie sa se adapteze: familia de apartenenta. illsa. necesitatea de a avea in juru1 a 10 probe pentru a considera cazul bine investigat. dupa cum am mai afirmat. tensiunile crizelor economice. ca ~i in medicina. pentru depistarea persoanelor eu anomalii psihice din ranout tmpelor ce mergeau pe front Prima data a fost aplieat 1917. categorii numeroase de teste de personalitate. Chestionar. DE ADAPT ARE I Unul dintre primele teste de personalitate este testul K S. accidentele etc.R.I I I I I trebui sa existe la a personalitate model din categoria testata ~i care este activ in viziunea expeqilor ~i a oricarei autoritati. aceea a testelor proiective.lla fost revizuit de numeroase on pana s-a ajuns VainaJl1a oodworth-Matthews. teste de atitudini ~i asoiratii. anamneze. Exista obligatia psihodiagnosticianului de a avea in orice dosar psihologic. care au fost. date biografice. interviuri $i teste de inteligenta. aptitudini $i corelarea acestora cu teste de personalitate. varianta ce a avut 0 ''IV IDe Sf) testeazli T. in acestea sunt implicate ~itestele proiective. I In acest context. In fine. nationale. de asemenea. s-a instaurat $i in psihologie. s-a dezvoltat "metoda analizei de caz" ca 0 metoda foarte importanta. teste de interese (vocationale ~i profesionale) ~i teste temperamentale $i de caracter (moralitate). (inventarul multifazic de personalitate). TESTELE DE PERSONAI . insuccesele. Cea mai complexa §i mult discutata metoda de testare a personaliHitiia fast.D. Clasificarea testelor de personalitate o c1asificare pe categorii a testdor de personalitate ar fi: teste de adaptare. testele multidimensionate $i cele ce au in atentie problemele patologice constituie. in Europa.S. Nu trebuie ignorat faptu1 ca personalitatea este structura psihica generala ce trece prin cele mai numeroase schimbari in decursul vietH. politice. chiar daca aceasta este de fapt analiza rezultatelor in contextu1 organizarii profilului psihologic a1 unUl subiect ~i a deciziilor privind situatia $i implicatia subiectului in structurile sarcinilor de competente ~i a prognozei testului folosit pe acest plan.• T ATE. mult folosite Cll 0 mare varietate. profesiile (~coala). Woodworth P. dupa modelu1 acesteia din urma.. dorinte. care s-a dezvoltat fcarte mult in timp. in afara de observatii. Mai mult decat atat. A fost intens folosit in timpul primului razboi mondial. sodale. idealuri.

s-a folosit $i In variante mai noi. Are 296 de itemi. a11-xietate.D.mai mare 1ongevitate. 2. Chestionam1 are 76 itemi care se refera. se dau note diferentiate. aspiratii 237 . la care ne-am referit deja. Raspunsurile nefavorabile la 'intrebarile de oprire indue (indiferent de modul de completare 1a eelelalte intrebari) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. dar treptat s-au retinut doar acei la care s-a dat un raspuns semnificativ. epi1eptice. A fost elaborat In timpul celu! de-al doilea Tazboi mondial. Ii Chestionaru1 pune in evidenta inadaptarea datorata patologiei personalitatii.S. a fragilitatii ei. Inventory este un chestionar de adaptare $colara.. In eotatie. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de frica. incepand eu emotivitatea simpHi ~i eontinuand eu tendinte de psihastenie. In vederea construirii acestui chestionar. sensibiHtate accentuata. Dupa cum am mai spus. Former Woodworth-Matthews este varianta pentru tined ~i contine intentia de a stabili structura tendintelor. reactii psihosomatice etc. A fost validat pe 2 000 de persoane norma1e ~i pe un lot de nevrotici. atitudine fata de examene. relatii cu profesorii. e S. mai ales in situatiile de triere a persoanelor eu tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta. grad scazut $i foarte scazut a1 acestor caracteristici 1a persoanele sanatoase psihic. Au existat $i tentative de a face variante pentru eopU eu tendinte de1incvente. pentru barbati. perfectionate. mai ales. mai raspandita a fost varianta Woodworth-Cagy. impulsive. A fast folosit preferential In Franta. c1asati in 8 sectiuni: 1. obsesii. dar mai ales varianta Woodworth-Matthews P. Chestionarul s-a elaborat. Printre variantele elaborate. pentm a se putea organiza proiecte de restabilire a emotivitatii $i personalitatii.la 200 de simptome. Metoda este utila. ~i grade1e 1a care tendinta devine secventa pat010gica a structurii personalittltii. depresive. instabilitate $i tendinte antisocia1e.modifican anonna1e de dispozitie. neincredere excesiva. ipohondriee. s-a stabiEt 0 1ista de simptome ce au fost incluse In intrebari 1acare se solicita raspunsuri da/nu. punandu-se in evidenta gradu1 de anormalitate a1 acestor tendinte. Un alt instrumentar psihodiagnostic apropiat de testul Woodworth este Chestionarul Cornell Index. Chestionarul Woodworth este de adaptare. au fost 116 itemi In chestionar. tendinle schizoide. adaptare ~colara..A. Se introduc pe parcursul folosirii testului diteva intrebari de oprire. alcatuit de un grup de psihologi §i psihiatri de la Universitatea Cornell. masurarea emotionalitatii.R. Initial. ipohondrie. Chestionarul are 101 itemi. atitudine fata de metodele de lucru. cel putin de doua ori in grupul psihonevroticilor. paranoide.

de Anthonv Klay.a). cu chestionaru1 Woodworth ~i are ill obiectiv adaptarea.nobilare a imaginii de sine (mai ales in sectiunea 2. (8) sociabilitate. 4. Itemii testului solicita. E. rapiditate. numeroase teste cu acest obiectiv (relatiile copii-parinti). pe Hlngaanaliza. gradul de adaptare reciproca. Nawell. filosofie §1 religie etc. • Un alt ehestionar reprezentativ este eel de relatie illtte parinti si copii. (D) dominanta. testul este oarecum depa§it in numeroase tari in care se dezvolta. (R) flexibilitate. Insu~iriactive care 11impun ca. @ Testulde rationamente morale (MCS). ExisHi 0 mare inrudire llltre chestionarele de adaptare $i cele de socia1izare . §i autoaprecieri . 30 caracteristici generale. 1. ele alimenteaza ~i . (I) impulsivitate ill luarea ~i realizarea deciziilor. Lu Meres. inciusiv genul $i gradul de perrnisivitate3 interre1atiile ~i bunavoinla illtre membrii familiei. De altfel. 8. dar ~i ill decursul se(. 5. de asemenea. In fiecare cartona§ se solicita 0 apreciere morala. (E) stabilitate emotionala. morala. cuprinde 0 serie de cartona~ecu texte scurte.). chiar daca apar schimbari. Exista ~iun grad de proiectie. Totu$i. existS. controleaza mentaHtatile. Trasaturi1e de mai sus au grade de evaluare. Acest chestionar seamana. rapidWili ill activitatile curente. Testul apEca regula gradarii in comp1exitate a caracteristicilor morale pe care Ie prezinta (in fiecare caz alteleY. 6. • Chestionarul de personalitate al Iui Thurstone are funclii psihodiagnostice.'1 conduite. raporturile eu ceUHaltsex ~i adaptarea In aceasta privinta.implicata in cartona~e.o!'elor. J.ceea ce poate genera §i raspunsuri de ifl. lider. conduite fata de gmp ~i in grup. prezenta ~i prestanta. atitudinea fa~ade viata. oarecum. Se solicita subiectului sa ordoneze cartona9ele in functie de gravitatea pe care 0 prezints. complexe prin eei 140 itemi pe care Ii formuleaza. h'1tr-o perioada (prill legislatie ~i religie). ~i cum vede e1 adaptarea familiei 1a cerillte1e lui. Chestionarele cu astfel de obiective sunt puternic dezvoltate.latura moralS. adaptarea in familie. I Regulile morale soot cele admise de societate. Chestiollarul sondeaza adaptabilitatea 1a mediul de familie a1 copilului. Bene ~i Antony. este reprezentativ pentru 0 problema importanta. sanatatea. (V) rigurozitate evidenta ~i in aspectul corporal gelleral (musculatura scheletului etc. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism. Bineinteles.profesionale ~i atitudinea fata de propriile aptitudini. 7. fapt ce permite alcatuirea unui profil psiho1ogic complex al personalitatii. Tot mai multe cupluri traiesc ani de zile lara sa se casatoreasca. atitudinea fata de aspectele ei. A fost efectuat de J.

Scala are raspunsuri gradate pentru a pune in evidenta intensitatea ~i rolul atitudinilor implicate in structura personalitatii. Se refera la probleme de adaptare economica mai complexa. dar in acela~i timp solicita conversii de conduite ~i de atitudini inca nestabilizate social. In masura in care interogatiile nu se refera la propria persoa. SOCIa 1e . este foarte mult [olosit. autoeficienta. trasaturi de autosatisfactie. 0 intreaba: "Ce ai? De ce plangi?". in care aqioneaza sentimentul vinovi'iTiei pentru mcalcarea regulilor justitiei sociale. 239 . Scala intervalelor aparent egale de atitudini a lui L. incredere in sine ~i sociabilitate. Raspunsurile sunt ~i ele gradate pe 0 scala de valori de intensitate pentru fiecare item al scalei. Are 125 de itemi. ci la opiniile ell privire la alte persoane~ testele au 0 impregnare proiectiva re1ativa ~i dau rezultate bune.Justitie mterioara". Culpabilitatea nu este l'nsa intotdeauna proportionala en gravitate a gre~elii comise.. denumit . ce vor spune prietenii mei?".l1a. • Un alt test. are ca obiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice. conturarea unor pozitii fata de situatiile prezedtate. In . Thurstone ~i E. e Chestionarul Chestionarele de atitudini Chestionarele de atitudini sunt saturate in situatii §i provoaca. Chave (1938) a aparut Ia un an dupa studiuI lui Thurstone privind posibilitatea de masurare a atitudinilor. Sotia raspunde: "Femeile trebuie sa iasa la cinema cu sotii lor ~i sa se plimbe". privind $i cunoa$terea valorizarii prin monede a preturilor.I. Sotul raspunde: "Daca te iau eu mine. Rogers. Itemii sunt saturati in solicitari de @ I Exista pentru fiecare persoana 0 . trasaturi de intra.Money Problem Check List".. lui C. Dam un model de item: un sot vine acasa ~i 0 vede pe sotia sa ph1ngand.~i extraversie.]. povestirea pune in evidenta dificultatile de adaptare la noHe aspecte privind interrelatii1e sociale stratificate $i cele ce se solicita. Sotii nu au ~tiut ce sa faci:i? Tu ce ai face in locullor? Dupa cum se poate lesne ohserva. in acest fel.justitia interioara" exista ~i avocatura ell pledoarii privind culpa. Bernreuter· Personality Inventory (1931). I Structura morala a personalitatii @ se manifesta In toate relatiile Chestionarul Cannen Camilleri este un ehestionar ell raspunsuri deschise ce trebuie date la povestiri mici care solieWi atitudinea intr-o serle de probleme privind emanciparea femeii din tarile in curs de dezvoltare.

Cuprinde 5 feluri de evaluari de atitudini incorporate in itemii @ I Postura de .tii. scala se considera de opinie ~i de . problema rasismului incepe sa aiba 0 tendinta de democratizare in viata sociala modema. Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus (1925). Scala are. gradul (caracteristicile generalitiirii atitudinii respective). Hesnard (neofreudian) se refera la existen'(:a unul univers morbid al gre~emoL lmpllcatia religiei ~ia le. Fonna revizuita de Doog (in 1935) ~i de Crispi (In 1944) a fost de mai mare circulatie.atitudinile fala de satisfactiile imediate~fata de bani. nu numai in opinii. unul ell obstacole (6). Masoara atittldinile fata de difurite grupuri. Deoarece instructajul ciat subiec}ilor li posteaza In pozitia de a fi un fel de judecator. 22 de itemi.juriu expert".gislaturii alimenteaza ideea IUl Bergson privind moral a deschisa . dar ~i scala de atitudini 1• Alte teste sf scale de atitudini • Scala Guttman L. ~i din nou dupa 1982. etnii. Bineinteles.i morala inchisa. Raspunsurile sunt 1aa1egeredin 3. este scala de adaptare. Solicita aranjarea in ordine ierarhica ~i corecta a atitudinilor in astfel de probleme.Are un chestionar 1a alegere. fata de prestigiul social ~i fata de munca. in total. la mijloc aflandu-se indecizia. Klinebem. dar ~i de manifesffiri sociale violente. .judecator interior" sau de membru a! . eficaeitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune in evidenta). Scala este de analiza a atitudinilor fata de rasism.}Scala de atitudini a lui O. cum ar fi divoqul. a fast imbunata1itade dheva od 10 ani.irea de a opta perrtru 0 opinie sau aHa). fieeare eu raspunsllri 1aalegere din 6 5 alternative. Strategia testului este mai deosebiti1. @ Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanata. coerenta (se rcfera la corela!ia dintre atitudinea exprimata ~i conduita de fiecare zi).Juriu!ui interior" este tot mai mult consideraHi ca fHnd 0 structura a supraeului. Ca atare. 1?i chestionare ell dite 3 itemi.. • Scala de atitudini Lickert cuprinde itemi saturati in solicitari de atitudini foarte diferite ~i solicita raspunsuri la alegere din 5. precum: direclia (exprimata In Insm. Diferenj:iaza5 caracteristici ale atitudinilor. Se trece 111 sistemul de evaluare a raspunsurilor de la aprobare 1a dezaprobare totaHl. . eu dite doua raspunsuri 1a alegere. religii 91 popoare.opinii legate de viata concreta. Ulterior. intre aspectele de favorabil $i nefavorabil date de subiectul testat. intensitatea (prive~te nivelul pana la care atitudinea respectiva este importanta).

ciar mai ales a evaluarilor date de subiect eu privire la perfonnantele sale potentiale pe secvente. ca pdeteni. a unor persoane ce se afla pe aceea~i strada. allui J. Intr-o prima faza. se pot calcula tolerantele. atitudinea de acceptare sau de respingere. Vizeaza. ca turist. Fonteigne. dar ~i de interese extra. i i Chestionare de interese 9 Chestionarul de interese profesionale. gradul de tensiune al acestei atitudini. I se aduce la cuno~tinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii ~i al timpului. In final. diferentele de toleranta dintre diferitele grupuri etniee ~i rejectia.scalei. in ordine crescanda. identitate. Se noteaza cele ce afirma subiectul $i apoi se cronometreaza rezolvarea ~i timpul TR. performantele efective. ca persoane ce lucreaza tara probleme evidente in aceea~i intreprindere.rinti1or.. ca cetatean al tadi. Pe primul loc se pune distanta sociala de atitudine a acceptarii ca rude. iar pe orizontala se afla propozitii saturate in evaluari gradate. Aceste distante permit sa se stabileasca distante1e de acceptare a celui ce completeaza testul fata de grupul social in cauza. privind distantele potentiale fata de aceste grupuri etniee. iar pe de aha parte aspiratiile. pe de 0 parte.colare . In ansamblu. caracteristicile intereselor diferentiale. prill evolutia perfonnantelor. ca vecini. Vizeaza opinia pa. subiectul este solicitat sa priveasca problemele primei secvente a testului ce se ofefa spre rezolvare ~i sa evalueze daca va putea sa rezolve ce se cere ~i in cat timp. validitatea. de asemenea. Se aplidi pe adulti ~i adolescenti. evaluare a propriilor performante potentiale ~i ajustarea lor pe parcursulintregului test. l11cepand eu cele de mai mica distantare afectiv-atitudinala. Urmeaza a doua etapa sirnilara. Este un test de atitudine fata de sine. Raspunsurile sunt influentate ~i de politic ~i de jocurile politice. felul ei de exprimare ~i implicit cea de motivatie (se exprima mai ales in acceptarea doar ca turist sau prin lipsa de raspuns la itemi). ill Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati ~i performante. Se prezinta subiectului foi eu sarcini de a rezolva diferite secvente de probe care solicita unele perfomlante. Implica $i gradul de mentalitate mai larg legat de teritorialitate. Scala este alcatuita sub forma unui tabel In care se tree pe verticaHi diferite grupuri etnice ~i religioase.. privind interesele profesionale ale tinerilor (puberi sau adolescenti). de competentele ~coiare. fidelitatea ~i sensibilitatea scalei sunt bune. Atitudinile solicitate sunt saturate emotional ~i au un mare grad de subiectivitate in solicitari. apoi a treiao Prin aceasm strategie de testare se sondeaza.

Chestionarul a avut. §i structura multilaterala a intereselor ~i ocupatiilor. se prezinta preocupari practice ~i teoretice. inginer. in alegere. dar ~i de astronautica.intelectuale. mai mult. acele ocupatii ~i profesii pe care Ie prefera dintre cele prezentate in chestionar. mai ales. problema vocatiiior ~i a profesiunilor. ori cele ale spapului virtual etc. Chestionarul are 72 de itemi. Abordeaza. largimea Iui ~i diversitatea de profil ocupational. ~i pune In evidenta atractivitatea diferentiata a profesiilor. Pentm fiecare item se solicita raspunsuri la alegere.i acestea se schimM mereu. dar spre deosebire de chestionareleteste Kuder ~i Strong.. In cadrul fiecarni grup de interese. mal ales cele legate de computerizare. • Chestionarul Lacerbrau (1965) se adreseaza copiilor de 10-12 ani. persuasive. fapt ce pennite stabilirea campului ocupational al subiectului. gradate. care au fost date ( . mtr-un avion sunt cateva mii etc. de energia nucleara. pentru tineri de 12- III Chestionarul vocational Strong. din 3. literare. Intr~un autoturism modem SUilt peste gOO de inventii.imi place". "nu-mi place"). 1 punet Ia activiti3. existand revizii ale testului.tile din chestionar nealese ~i 0 puncte pentm activitatile respinse. sportive etc. Testul pune in evidenta structura multidimensionala a intereselor. Intrebarile din chestionarul Thorpe au 0 mai mare antrenare a judecalii logice. 400 de itemi vocationali ~i avocationali pentru difente profesii (biolog. . Este centrat. artistice. \ll Chestionarul Kuder. Are 12 itemi ~i a fost daborat. chiar dacl. Subiectul trebuie sa indice. prin acest chestionar. S-au efectuat numeroase chestionare inspirate de eel allui Strong. pe ocupatii tefu"1ice. Se adreseaza adolescentilor ~i se solicita raspunsuri la alegere din 3. empiric. 14 ani. prin raspunsuri. au recut sa existe un ritro alert de modifican ale testelor ~i chestionarelor vocaponale ~i sa creasca numarul centre lor de wJegistrare ~i oficializare a diplomelor de inven~ii. Are in vizor identificarea intereselor profesionale. I Dezvoltarea a numeroase profesii noi foarte avansate. "imi este indiferent". aviator). muzicale. din care cele mai folosite sunt Kuder Preference Record ~i Kuder Vocational Recordl• e Chestionarul Lee Thorpe de interese ocupa~ionale are in atentie problemele intereselor profesionale.. Se pune in evidenti3. Chestionarul are variante. Strong a alcatuit ~i 0 harta a familiilor de interese. sociale. A fost mult folosit.. dar ~i interese fata de servicii sociale.(coleqionare). Se acorda 2 puncte pentru ocupatiile preferentiale. in prima forma. Testul abordeaza interesele din optica analizei factoriale.

Spr1I1ger Verlag. tipul melancoHc ~i tipul flegmatic. flegmaticul a flegmei. a fost clasificarea temperamentaHi a 1ill Hippocrates (460-377). s-a conturat teoria eelor 4 structuri temperamentale. Galenus a preluat tipologia temperamentalii conturam de Hippocrates ~i. in care a L. dar ~i caracteristicile tipologice umane implicand in conditionarea lor facton fiziologici. Kretschmer a facut 0 tipologie biometrica. 1930. bila galbena ~i bila neagra. Q fuologia Iu! Kretschmer Ernst (1888-1964). In acest sens. ~ Chestionarul Edwards are 0 strategie ceva mai complicatit De altfel. Prin anii 1930. mai ales din timpuri Indepmate. Korperbau una Caracter. fapt ce permite 0 comparare a raspunsurilor. a incercat sa creeze un cadru explicativ dezvoltarii diferen!iale a oamenilor ~i s-a oprit la 4 umori sau cauze provocatoare. intrebarile au aspecte atractive. Chestionarul S-(l construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activWiti vocationale $iavocationale. Hippocrates a fost In antiehitatea greaea un erudit eu intenlii active de a separa medicina de magie. §-a centurat ~i a clevenit de mare interes tipolegia Iui Kretschmerl. melancolicul a bilei negre. climatici $i sociali. De pilda. Psihiatm ~i gennan. dar ~i de exprimarea temperamentului uman. Pavlov a efectuat 0 tipologie legata de ANS (activitatea nervoasa superioarii). a considerat ca prezinta 0 importanla deosebita: sangele. pe ce:!. Preocupat de boli mintale. mai ales. se Intreaba. Tipul sanguin.'ceiilri11 260 de bolnavi psihic pe care i-a supus unor masuratori corporale @ iE Kret5chrner.'11pHcat terminologia $i descrierea tipologica a IUl Hippocrates din respect pentru marele fiziolog al antichitatii. Dupa un timp. de multe seeole. Dominatia uneia sau a alteia dintre acestea provoaca structuri temperamentale diferite. Contine 240 de itemi eu raspunsuri perechi. . iar sanguinul a sangelui. 243 . nu numai de diferite boli. a fost $i este inca mul! utilizat In diferite baterii de teste. ill perioadele mal modeme.: Ce W place mai mult? a) Sa vezi un western? b) Sa calatore$ti? c) Sa completezijumalul clasei? Chestionarele de temperament Problemele diferentelor temperamentale au atras atentia filosofilor. dar $i de religie. De eirculatie. . Colericul are 0 dominatie a bilei galbene.Testele de structuri vocationale sunt folosite frecvent in asp. itemii se repem (uneori eu alte euvinte). flegma. L-au interesat bolile mintale. tipul colerie. In testul Edwards. Berlin. corporal a. in acest context.

combinat. il1fundat intre umeri. In fine. de la a interpretare cauzaHltrimodala pe care a modificat-o 1aa X-a editie a lucrarii sale Koerper und Karakter. A pamit. 1aacest tip. L. Etajul iirteriOIse refera la bilrbie ~i gura ~i reprezinta viata instinctiva. Cele dilatate. are pantecele tras. piele uscata. corpolent). are umeri puternici. ca fiind cea mal sensibila carte de vizita a personalitatii. dar adesea originale. @ 11. fata este cea mal angajam structura a fiintei umane care se exprima mereu. In conceptia Iui Kretschmer. Cdnd trasaturi1eschizotimice devin mai pregnante. de starura medie. Leptasomul longilin are umerii drepti.iar etajul superior. atleticii sunt persoane lente. / I I I I I I I I I aflat in diferite feluri de maladii mentale. Incarcata de expresivitate. gatul scurt ~i masiv. 1a care a adaugat tipul mixt. are torace slab ~i bombat ~i pantece gras. Intensificarea trasaturilor in directia descrisa mal sus trece prin faza cicloida intermediara. Din punet de vedere psihologic. Cormanl a utilizat in descrierea !ipologica fata. cu aspect anemic. Connan. 244 . are fata larga. expansive . etajul din mijloc este reprezentat de nas ~i pornetii obrajilor. pun in evidenta caracteristici adaptate la condiliile vietii. Tipologia Iu! Connan. Noveau manuel de morpho-psihologie. interiorizat $i poarm denumirea de schizotim.realiste. 1967. acesta este tipul cic1otimic. tipulleptosom longilin ~i tipul atletic (muscular. este slab. fruntea. Tioul atletic are 0 statura mij1ocie. corp muscu10s ~i putemic. Semnificativ. se refera la viata spiritual-intelectuala. este putin sociabil. Din punet de vedere psiho1ogic. Fizionomiile faciale retractate corespund caracterelor lipsite de vitaiitate. este 0 tendinta depresiva accentuata. care reprezinta rezumatul corporal :?i eel a1 earacterului..rmornzata vorbirea ~i structurile complexe ale eu intercorelatiilor situationale. L-a interesat tipul constitutional dominant. dupa ce a adaugat rezultatele cercetarii pe tl1ca 4 000 de cazuri. StaIts. Schizofrenia 'este maladia cea mai frecventa 1a aceasta categorie de subiecti. in care se condenseaza structura afectiv~sociala. Exista fizionomii faciale dilatate ~i retractate. este bine consolidat. rezervat 9i taciturn.foarte complexe ~i meticuloase. deci. acesta devine schizoid. Acesta este in conceptia iui Nicolas Pende brevilin. displastieul prezinta caracteristici combinate in functie de structura combinatorie eu ~iintre tipurile descrise rnai sus. Fata are trei etaje. datorata unei instabilitali emotive ~iunei !ipse de vointa. A pomit de 1atipul picnic (mic de statura). Exista brevilini stenici ~i astenici (eu tonus scazut). torace lung. mai ales in gdndire ~i eu 0 oarecare viscozitate mintala. a. Picnicul este de statura medie. Tendintele acestui tip sunt spre epilepsie.

P. bogatie de combinatie a inteligentei cu afectivitatea. Endomorful este re1atlv asemanator tipului picnic. Dimensiunile mai mari ale Partii inferioare (barbia ~i gura) indica 0 dominatie relativa a vietH instinetuale. la fata tot mai retractata proprie persoanelor In varsta. mai dimensionata. ~i anume: sistemul visceral. 1902. Fruntea dreapta ~i vasta pune in evidenta viata interioara foarte bogata. '" Tipologia lui LP. mimica neexpresiva este reprezentanta pentru lipsa de bogatie interioara sau excesiva reticenta ~i introversie.! In genere. trecandu-se. neurolog ajuns de renume din 1902. sistemul muscular ~i sistemul nervos. Sheldon. Les varietis de la constitutions physione de l'homme. 245 . dominatia sistemului muscular este specifica tipului mezomorf.. Tipologia lui W. Pavlov (1849-1936).U. 1950 3 Primul congres de medicina. Premiul Nobel pentru contributia adusa in investigarea 1 Pentru testul Corman observapa este foarte importanta pe 0 perioada de completare a testului pe timp de 0 ora minim. Dimensiunile proportionale. conduite nu totdeauna rationale. Sheldon. complexa ~i incarcata. iar dominatia sistemului nervos caracterizeaza tipul ectomorf. ectomorful este asemanator tipului leptosom. teoria numita de el a "reflexelor psihice" ~i a primit. Sheldon a subliniat ea tipologiile pure sunt foarte rare. trasaturile nemobile se intalnesc mai adeseori la persoanele pasive. adeseori de viata interioara.F. specifica Intotdeauna copiilor mici. in esenla. Ivan Petrovici Pavlov. iar mezomorful tipului atletic.l950 ~i Les varietis des temperamente. mai mari ale Partii mijlocii.2 S-a conturat sub influentele tipologiei lui Kretschmer. dar atrage atentia ~i asupra unor conflicte ~i emotivitati excesive. P.R.in timpul vietH. pune in evidenta 0 viata dominant intelectuala.. pentru prima data. dominatia uneia sau a alteia.S. egocentrism ~i 0 oarecare viata mai libertina. uneori. este yorba de tipul endomorf.F. Organizarea tipologiei lui Sheldon a pomit de la sublinierea faptului ca exista 3 sisteme importante ale organismului. in 1904. Fruntea bombata mare indica expansivitatea. trasaturile vii ~i stenice caracterizeaza persoanele active. de la fata dilatata pe toate dimensiunile. descris de Kretschner. Fruntea data pe spate implica aptitudini creative. excesiv de vioaie. procesul de dilatare ~i retract are se realizeaza conform unor reguli complexe. spirit meditativ ~i enciclopedist. Mimica expresiva pune In evidenta 0 bogata viata interioara. Au importanta ~i proportiile eelor trei zone ale fetei. 2 W. pun in evidenta 0 bogata viata sociala ~i profesionala. Partea superioara a fruntii. Daca domina sistemul visceral (viscerotonia). cand la un congres de medicina3 a expus.U. Complementar.

1974. se adauga aportullui J. J. Pavlov In problemele tipologiilor. carora le-a dat denumirile din 246 . Pavlov.rolului factorilor glandulari ~i neuronali in digestie. 2. Hilgard. sanguin. Pe de aha parte. flegmatic. coleric. deci a personaliHitii diferentiate. 3. Pavlov. melancolic. A adus mall. Gordon H. Pavlov a delimitat 4 tipuri temperamentale. \ 1 31 4 Cele 4 tipuri fundamentale: 1.R.P. Bover.P.P. teoria celor doua sisteme de semnalizare a creat 0 legatura de mare importanta intre psihologie ~i lingvistica. Tipologia lui I. Reflexul conditionat este considerat unitatea de masura in teona inviitarii (fenomen subliniat de E. La acestea. Referindu-se la 3 insu~iri ale sistemului nervos: mobilitate. 4. creand prin teoria reflexelor conditionate suportul fundamental al adaptarii culturale ~i mai ales teoriei invalarii. forta $i echilibru. adaptat mai devreme de behaviori~ti ~i apoi de total a acceptare). contributii psihologiei. descrise de LP. ale proceselor de excitatie ~i inhibitie.

co!. Adler (1870-1937i a efectuat unele tentative de alcatuire a unei tipologii legate de optica sa abisala. debil ~i fragH.G.1 A diferentiat 3 tipuri. a publicat. primare. In acela~i timp. este instabil. dore~te dependenta afectiva. Combinatiile acestor instarlte dau na~tere. 3. Acest tip temperamental are tendinte afective ~i erotice aventuroase. Adler. cu trairi afective putemice. La acest tip este evidenta autoconservarea. 2. este 0 personalitate tiranica interiorizata putemic. care este opozitional. care se caracterizeaza prin independenta ~i actiuni con~tiente. referindu-se la cele 3 instante importante. ~i 3. in fille. lung (1875-1961). chiar aproape de ideal.G. Trois essais sur la theorie de la sexualitate. Payot. Bourdel a fost interesat de relatia posibila dintre grupeIe sanguine ~i temperament ~i a obtinut rezultate sernnificative pe acest plan. dupa S. stimulata in antichitate de ditre Hipocrate. iD Tipologia abisala a lui S. 1953. Freud. Cele 3 tipuri primare sunt: 1. la care domina eul serios conturat. la care domina supraeul. ~i A. lung (1875-1961) a creat un interes deosebit pentru bipolaritatea fundamentaHidintre introversie ~i extraversie. Freud (1856-1939). a creat 0 noua optica in aceste doua domenii. Instarlta pulsiunilor instinctive (sinele). cel mai armonios.tipologia Iui Hipocrate. Gallimard. Cele 4 tipuri mixte sunt: tipul erotico-obsesional. Tioul obsesional. in 1921. tipul erotico-obsesional-narcisic. Instanta conduitelor motivate social. o Tipologia lui e. tloul erotico-narcisic. dar ~i ale agresivitatii. fapt ce a contribuit la consolidarea psihologiei diferentia1e ~i la adancirea problematicii complexe a structurilor personalitatii in care se constituie 0 unitate actionala ~i functionala relativa ~i specific~. Idees. Ace~tia au efectuat 0 tipologie pe baza grupelor sanguine. Tipul narcisic. lucrarea «II I I \ I \ 1 2 S. care are conduite infantiliste ~i este dependent. In special. Freud. la 3 tipuri ill care se implica dominante comportamentale eu suporturi tipologice ~i 4 tipuri mixte. Renumitul psiholog vienez a avut preocupan ~i pentru problemele diferentierilor tipologice. tendinte putemice ale libidoului. Le sens de 1a vie. In genere. 1963. C. 247 . Instanta subiectului incon~tient. implicate in analizele sale psihologice ~i anurne: 1. psiholog ~i psihiatru elvetian. Tipul erotic. I-au interesat contradietiile conduitelor incon~tiente ~i implicarea complexelor de inferioritate ~i superioritate in structura acestora. 2. ca implica#e intr-un mare respect al istoriei tipologiilor. lacare domina sinele ~i instinctul genital. Clasificarea tipologica a lui Landsteiner ~i Leon Bourdel (1965). A. tipul obsesional-narcisic.

conexiuni mitologice etc. din care motiv este foarte greu de In+e1es. lung a considerat ca. sociabil. in telalii personate. Pe axa verticalitatii psihicului. Heymans ~i B. exista 0 bisexualitate a incon~tientului. subtile de gradatie. care contine stratificari impersonale. I e. primaritare dau raspunsuri imediate (domina reactiile). a fost lntre tipul introvertit ~i tipul extravertit. 3 Gaston Berger.. • Clasificari tipologice ale lu! G. activitate-reactivitate. tipologiile de secondaritate au reactii mai Psychologische 2 lung. Trate de charactologie. G.D. lung a folosit 0 serle de eoneepte. la suprafata se afla constiinta. Sursse.G. ambele eu implicarii ancestrale in mit ~i primitivitate. pe care a semnalat-o in lucrarea sa. intre 1906-1918. care include ca subsisteme complexele ~i arhetipurile.or abordabilin orice imprejurare. grade diferite ~i adesea foarte . Dar mai exista ~i conceptul de umbra. 1921.D. aflata chiar in inco~tient. Inzeit schrift for Psyhologic Zetschrift fur Angewandte Psychologie. Cea mai evidenta structura diferentiala. a denumit acest strat incon~tientul familial. care este sfera onirlca. ea eel de anima (arhetip feminin) ~i animus (arhetip masculin). Jung a considerat ea prin arhetipuri se creeaza eontinuitatea omenirii. Complementar acestuia. . exteriorizat ~ichiar debordant. fonnat din acrnzitiile vietH personale ~i din automatisme.psihicul este un sistem energetic relativ inchis. 1950. Dupa Jung. Heymans $i E.Szondy. P.Typen1• Este una dintre lucrarile ultime ale lui lung. Ace~tia au introdus 0 foarte mare cantitate de variabile psihice. este ca atrage atentia asupra perioadei adulte de 40 de ani pe care 0 considera ca perioada a schimbarilor fundamentale in contributiile omului.n.F. Existii. Tipologiile. Dupa Jung. . atai a introvertiti1or. extravertitul este activ. Se implica imediat ~i total in orice situatie. Traite practique d'anaHse du caracter. In incon~tientul colectiv este sediul instinctelor.Rene la Senne3 (1945) ~i Gaston Berger (1950). The Description and Measurement of Personality (19946) ~i Personality and Mood by Questionnaire (1973).F. de asemenea. cat ~i a extravertitilor. Lucrarea sa a trezit interes. P. dupa lung. introvertitul are 0 natura impenetrabila. al sinelui ~i at arhetipurilor. Wiersma2.D. u. atitudinile generale de cea mai mare importanta care implica structurarea diferentelor comportamentale ~i atitudinale de baza ale personalitatii umane. Aceste caracteristici reprezinta. adept al Iui Jung. in doua modalitati de a fi activate ~i anume: primaritate-secondaritate. fusa. 1950. ce s~au incorporat in 3 dimensiuni de baza: emotivitate.. apoi incon~tientul personal. La Senne E.. Wiersma. Incon~tientulcolectiv are ~i un strat ce contine angoasele copiUiriei. apoi unneaza inconstientul eolectiv.Ce este interesant in optiea lui Jung. Psychologische Typen.

Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le~a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manife~i (con~tienti) ~i factori voalati (incon~tienti).stabilitateemotiva asemanator. activ. In special. primar) ~i tipul apatic (non-emotiv. R. Aspectul acestui test implica 0 optica multifazica in care este implicata ~i inteligenta. non-activ. un demers in care a fost implicat un studiu empiric privind structurile de adjective care deflllesc manifestan ale personalitatii. ~tetanescu. S. secundar). pe de 0 parte. Chestionare si teste de oersonalitate multidimensionate Sunt chestionare prin care.B. care au colectat 4500 de cuvinte (adjective) pentru descrierea caracteristicilor de personalitate. ca descriptori atribuabili personalitatii. Am putea considera ca mai importante pentru aceste demersuri au fost: pe de 0 parte. non-activ. eu implicatie in personalitatea activa. intr~o ordine gradata ~i combinata. Profil16. activ. dominate de structuri inteleetuale sau mai profund afective. Cupcea (1936). dar ~i cu tendinte patologice1• Notatia factorilor a implicat ordinea alfabetica (v. Factorii denominalizati se implica pe de 0 parte in profilul psihologic de personalitate normala. cu rezonanta activa imediata). Vom deserie cateva teste de personalitate mai frecvent folosite. activ. care sunt mai reprezentative pentru surprinderea celor mai importante caracteristici de personaIitate. primar. activ. cu rezonanta afeetiva prelungita). tipul sentimental (nonemotiv. primar)..turi de personalitate.B. se porne~te de la analize mai complexe ale personalitatii ~i implicarea acelor trasaturi psihice in structuri. in testul PF16. tipul flegmatie (non~emotiv. ne yom referi la testul factorial al lui R. secundar. tipul sanguin (nonemotiv. elaborat de Fl. De fapt. ell 140 de itemi ~i raspunsuri la alegere din 5. cu rezonanta emotiva imediata). tipul pasional (emotiv. Cattell a grupat sinonimele ~i lista s-a redus la 171 denumiri de trasa. secundar. AI. A publicat 20 de caqi ~i peste 300 de lucran. cu rezonanta emotiva prelungita). s~aajuns in esenta la 8 tipuri fundamentale. 249 . toate pe baza de studii de analiza factoriala. tipul colerie (emotiv. 1905). analiza factoriala.tardive. activ. Allport ~i Odbert au colectat cu 0 foarte mare atentie tipurile de adjective. secundar). In primul rand. Cattell (n. Goanga. Aeestea sunt: tipul nervos (non~ emotiv. Cattell): 1 Exista un chestionar de iD. A fost stimulat de demersullui Allport ~i Odbert. activ. ~i 0 serie de teste care au devenit de mare circulatie. Ro~ca. primar. tipul amorf (emotiv. ~i pe de alta.

timorat.{trema 1_~~3_'Eriori~!CdiliciHi. (R. Ne. rezervat. gandire eoncreUi (lentoare in B o intelcgere sau fnvl'ilare). eald. lndraznet. sensibil. clarvazator. boem. C o Ii: 2 31 4 5 2 3 4 5 2 31 4 61 7 61 7 89 101 C o Ii' o spre neglijenta (supraeu slab). eu sentimentc de Irustrare. Tensiulle energcticu ridicatlL . tara sim\ul datoriei. \ipsa de to1eranla la frustrare Deschis.::!~ce. QUO o 2 3 45 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 617 2 31 4 5 2 3 4 5 61 '7 Imaginativ. sigur pe sine. ' ._~i:_vcnJii. pozitivist. eu o 2 31 4 2 3 4 2 N 0 ~~ 0 l~__ I__:~:~or. reee (prepondcrent A o _?chizotim~. inovator. domina!_o_r. hipersensibilitate. deprcsiv. plio 5 61 7 8 9 101 F de via(li. Integrare !Jestins. sociabil. det~al. versatilitate. sociabil ~B r~A Rezerval:.. pcrseverent.oareeare Iipsli de imaginatie. sen!Lmental.:". critic. ba~". direct. tendinta Ie o 2 31 4 2 3 4 r-iFimid.lncrczator In sine. con~tiincios. iritabilitate.i~d\l-se pe sine. line la fonna. F. Mal plltin inteligent. QJIO . 8 9 101 Ii: agresiv. lntreprinzUtor._cooperant. .TcTC'OlcctiVllllii. llmnalist. o 89 67 89 2 3 4 5 61 7 8 9 (j 314 2 3 4 5 10 10~ 10 0 N I Conservlltou'" ell respect pentru cOllven!ii.r.£~{ie~MI~. .. _ adaptabil. Anxios.'~~5t~~~. lucid. suspidos: prlldcn~c. satislUcuL Slabu tcnsinne I L~~~ _ Q. ' Prenumele . LPired. amabil. ' Sexul ' Varsta ' Data .hit. ell mnor propriu. ncindicat pentru mUl1ea 5 61 7 8 9 101 L In cchiDli. Umii. prudent. imatur emotional. l1epasator. critic. sellin.lltde infe. cllpabil sa-~i fJ. clodl. entuziast. 2 3 4 5 61 7 8 9 101 A reoonderent ciclotim).. 1!:IlSlbli. Cll sentimentc de:e~lbilitatc. calm.•IO 61 '7 !!Jdc(lcndentli personam. ~. spontan. 2 3 4 5 61 7 8 9 101 B (eu {cllslabL-. dependent afectiv. vesel. depa~it de 8 9 101 Q4 cvcnimente. _ Con~tiincios. 111 conflict en slabl\. pozant moralizator (suprae 5 61 7 8 9 101 ~utcrnic). Tensiollat. prudent in raporturilc 8 9 10 soeiak. rh)e. plin de resurse. Controlat.__ H o I [. Cere ajutorul ~i aten\ia cclorlal(i.-~po(nmist. lncapalanat. acomodabil. _ Talldrll. Cattell Numele . L~3)m. sine. ell gust pentru analizli. eonciliant.PRO F I L 16 P. lndliratnie. Stabilitatea emotionala sclizuti'i.. h~ii©dl::ral:. cn sim(ul datoriei ~i all respol1sabilitalii. sc:ntil!!~. pcrspicaee. e r Pradil::. cu independenla de spirit _ Iml)ulsiv. decis.!l~itate)_.fu1~. Ii 5 61 '7 8 9 10 lipse~te spiritul praetic. o Afirmativ. eu 5 6\ 7 8 9 101 H rezonan(li cmo(iollalll bogata. taciturn. amabil.ll!r ~i re~ii~t. ~ praCllc. B. expansiv. VisatOL Subtil. Neillcrezlitor. Deschis spr nou. naiv.iCoiltro. autoritar. impulsiv. eooperant. lh~lePiis~t. natural. lara grijll pt.ntru . .

L.:. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere. dominatie a gaudirii concrete. ili. Q:1.:. Cattell a avut de la inceput. Carrd eoreIatia este (+) eu faetorul E. Factori de incredereneincredere. B. Ql. N. dominatie a gandirii abstracte. I7-85-20 II 6-7 3-4 Q5 Q22-26 0-5 I 0 iNO!1 A I 0-1 II 0 iII I i i 4-5 251 . calma. Factori de afeetivitatea accentuata ~i de nonafectivitate. Factori legati de imaginatie activa.I ]0I 3-4 8-9 0-5 7]9-26 ]516-21 ]212. Factori de variabilitate redusa. Factod de integrare. 4. ce nu se poate abstractiza. a fost tradusa versiunea franceza. L. ~. relativ similare. ca ~i factorul . Cand corelatia este (-). in test. eu ajutorul analizei faetoriale. persoana in eauza este putin realista. Factorul A este.F. Cand se afla in cotatie redusa.1. Intal a ajuns la 20 de factori. ca ~i vitaminele. Exista 3 variante A. in testul sau. apoi la 16 factori esenriali. pune in evidenta 0 persoana deschisa. ~i lentoare in gandire. domina instabilitatea. Cotatia (-) exprima inteIigenta slaba. reprezinta in cota!ie (+) inteIigenta intensa. versiune prelucrata. B §i C. Factor! de' conservatorism versus radicalism. factori de frica. rezervata. Q. spirit vioi. Denumirea A. ETALON 16 P. H. Factorul D se refera la submisie versus dominatie. Chestionarul se remarca prin densitate. Factori de paranoism ~i de nonparanoism. 16-175-6 0-2 1012 122-24 33-5H -7-8 3-48-97-81. naiva ~i de clarviziune. C a fost pre!ua!ll I de ditre Cattell din chimie (A-Q. a inceput elaborarea testului PF16. 2. 100 de trasaturi mai diferentiate de personalitate Intr-o prima etapa. factorul schizofreniei. iritabila emotional ~i sehimbatoare. Factorul B.13 N-3-14 647-9 1015-163 12 ]61-12 514-]7 15-16 4-5 13-]13-140 80-3 20-21]5-20 13 9-]013 617-]9 13]86-8 M5 6 9-10 7. 3. 1.-independenta. Se eoreleaza cu faetorul E.:. indus in itemii testului. persoana este stabila emotional. de catre C. Factorul C este faetorul de manifestare a fortei Eului. acomodabiia ~i cooperanta. Factod de dependenta. n Romal1ia. Zahirnic. neinfluentabila. Nemu1tumit. Cand se obtine cotatia inversa (de plus). rece. Factori de tensiunecalm. eu cateva exceptii). sau redusa. caIda.. pune in evidenta 0 persoana introvertW'i.9Q4-9]8 6-2 4·16 917-26 76-7 5 ]7-20 ]0-]1110-4 B 0-2 5-667 117-9 12-5 14-15 1211-]2 10 13-14 10-11 ]225-26 15 9 12-133-4I9I 0-3!0-3 I 0-2 14-]5 915]9-20 6-7L 9-10G5 7-80-2 l12F12 13-14 180-6 822-26 13-]4 O-lI15-17 1117 E113-14 8 16 ]4 ]5-]68 lO-ll 1914]8-20 0-4718 0-3 16-17 10-11 22-269]] 12-13 19-26 ]8-21 ]0D-2 C10 8-20 IE-2114 I173-45 I ]6-206 7 }] 8-9. teama ~i nonfrica-teama.

In 1957.si extraversiune. Weider. 3. earacteristici de dominanta-supunere. Wolf.S. Zimmermannl este. Permite sa se diagnosticheze ~i tendinte nevrotice. se poate utiliza u~or ~i eficient. Cattell (HSPQ. (E) sensibilitate emotionala. 10. 6. incredere in sine si sociabilitate. E. de asemenea. (M) i De altfel. (0) activism. Acestui test is-au consacrat ~i a figurat (testul de personalitate Bemreuter) in peste 135 de lucrari. (P) acceptarea semenilor. • Chestionarul de temperament J. cuprinde 110 itemi imparJ:iti in 10 sectiuni ce corespund unar zone speciale de conduita.P. ce-l fac folosibil. B. mai ales. (C) cooperare. • Chestionarul Cornell Index (la care ne-am mai referit). Acest test poate fi folosit in diferite tipuri de evaluari. dar mai ales in decelarea unor tulburari de personalitate. . 2. 7. (S) sociabilitate. Cele 10 trasaturi de personalitate ~i implicit de temperament sunt: 1. in probleme de decelare a 10 trasaturi de personalitate. a pulbHi~atlucrarea "Personality". Guilford a fost obsedat de problemele inteHgentei dar ~i de cele ale personalitatii. activitate general a.G. Deoarece are 0 forma aplicabila la subiecti de cultura medie. Bemreuter Personality Inventory a fost elaborat in 1931 ~i intens folosit ill numeroase cercetan. de adresare directa $i un caracter simplu §i foarte cIar de adresare.B. in vederea orientarii ~colare ~i a consilierii. Se poate folosi foarte bine pentru un prim examen (individual). dar ~i trasaturi. (T) inclinare spre meditatie. mult folosit. Guilford a fost obsedat de problemele lnteiigentei dar ~j de cele ale personalitalil. caracteristici de temperament. Bernreuter (BERN). 4. (R) constrangere (auto control). in 1957. H. elaborate de R. Guilford si W. Porter ~i R. Este elaborat ell 0 forma muItifazica prin ~i pe baza analizei factoriale ~i grupeaza factori bine stabiliti. Are 125 itemi ~i solicita raspunsuri fOI1ate DAINU. Chestionarul cuprinde itemi de 0 valoare informationala ridicata pentru cazuri patologice. Bradmann. precum autosatisfactia. Exista 2 variante (forme) ale acestui test: pentru militari ~i pentru adu1li civili. De altfel. 8.• Exista teste ~i pentru adolescenti ~i tineri ~i pentru copii. Acest chestionar are 300 de itemi eu raspuns fortat (DA/NU). (0) obiectivitate. trasaturi de intro.B. aplicabilla copii lntre 12 ~i 17 ani). • Chestionarul de personalitate allui Rober G. . a publicat lucrarea "Personality". o Chestionarullui Carl Rogers (ARP) are 6 pfu1i ell note diferite. 5. 9. integrare sociala. elaborat de W. (A) afirmare proprie (ascendenta). Mittelmann ~i D. autosuficienta. Wechsler in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

se testeaza relatii1e interpersonale. coloratura lor. Are 3 directii de investigatie. M. R. = activitate general a. ~i N. T. = nervozitate. • Exista ~i un chestionar elaborat doar de lP. Prima (STDCR) cuprinde urmatoarele aspecte: S. = tendinte sociale de introversie. = inferioritate. Fiecarei caracteristici i-au fast selectati cate 30 de itemi. cooperare sociala. se implica. In 1950. Co = operativitate ~i Ag = agresivitate. la inclinatia spre meditatie se implica bogatia ~i continutul acestora. Chestionarul este astfel alcatuit inc~it sa se extinda asupra unui numar foarte mare de trasaturi de personalitate care se coreleaza intre ele.barbatie. dar ~i ale personaIitatii. masculinitate/feminitate. masculinitate. E yorba de factorul 8 (T). adica G. D. = Rethiniminie (carefi'ee disposition) . Pentru sociabilitate (4). Guilford (prima versiune din 1934). a 253 . ~i extraversiune-introversiune (S). ~i aspectele patologice ~i normale ale trasaturilor la care se refera. = tendinte ideative de introversie (thinking). De altfel. El a efectuat schema de mai jos in aceasta privinta. In fine. • A doua directie de investigatie face evaluarea tip GAMIN. Guilford a considerat ca exista 7 categorii de trasaturi de personalitate. P. la stabilitate emorionala 5 (E) sunt saturatii in combinatii de dispozitii cicloide ~i tendinte depresive. Trasaturile enumerate se considera bipolare. Acesta identifica factori de bazel ~i factori de grup ai personalitatii. a treia evaluare (masuratoare) este numita OCoAg ~i se refera la 0 = obiectivitate. = depresie" C. Chestionarul pune in evidenta. Guilford a fost obsedat de problemele inteligentei. in succesiunea prezentarii de mai sus. J. I. = tendinte cicloide. = admisie ascendenta. in testare. iar la factorul 9 (P). la obiectivitate 6 (0) exista 0 saturatie in itemi privind bunavointa. prin grila de corectie. A.

eu Ed. implicate in inventar. (A) activism (rapiditatea activitatilor lucrative). • Nu putem ignora din aceste sumare prezentari ~i chestionarul de temperament allui Gh. Piaget. printre altele. a efectuat ~i 0 interesanta lucrare centraUi pe psihologia diferentiala:?i prezentarea unor tehnologii. printre care ~i un studiu amplu (carte) privind 254 . sunt ca succesiune: 1.). Printre altele. ~i pe Ianga studiile de psihotehnica ~i psihometrie. strungar. a publicat ~i lucrarea Inteligenfa tehnicii. care a studiat ~i elin Germania. inc1usiv a celei europene de psihologia personaHtatii (dID 1990) ~imembru asociat at Institutului de Psihologie ~i al Universitiilii din Toronto. Zapan (1897-1976). (D) dominatie (insu$iri active care fac $i impun subiectul testat ca lider). ~mbru al catorva asociatii intemationale de psihologie. (E) stabilitate emotionala. 3. NicolaeMargineanu 0905-1980\ care a studiat in tara ~i in Germania. ~i lucrari importante. un studiu privind "Sistemul temperamental $i diagnosticarea lui" (m Revista de psihologie 3. Tot in aceasta evocare de contributii n enumeram $i pe dr. ca $i N. dr. 1974). De altfel. psiholog roman care a efectuat modele experimentale $i chestionare privind aptitudinile ~i interesele elevilor pentru diferite profesii ($ofer. care. A publicat. deja validate pentm aeeasUi insu~ire in tot mai multe chestionare ~i teste de personalitate. (8) sociabilitate $i 7. A efectuat. (V) vigurozitate (exprimabila ~i prin aspeetul general ~i al museulaturii $i seheletului subiectului testat). ~i a avut interes pentru problemele aptitudinilor. 6. (R) reflexivitate. e Inventarul de personalitate al lui Thurstone (1951) este un instrumentar de diagnoza psihica a 7 trasaturi de personalitate de baza. Pe langa memorii. 2. 5. a suportat detentie poHtica. exista ~i testul GuilfordZimmermann de personalitate eu 300 de itemi la care ne-am referit de altfel. lucrari de analiza a psihologiei timpului (in Germania $i in Franta). A lucrat in Institutul de Psihologie al Academiei ~i a efectuat In cadrul colectivului Universitatii din Bucure~ti ~i al Institutului de Psihologie al Academiei traduceri ~i adaptari de teste din limba germana. Fiecare din trasaturile enumerate au grade de evaluare. 4. If Un alt psiholog roman. Claparede :?iJ. Cele 7 caraeteristiei psihiee. A studiat ~i la Geneva. ceea ce permite sa se efectueze 0 distributie complexa descriptiva a personalitatii prin cei 7 descriptori ai personalitatii folositi in saturatia celor 140 de itemi ai chestionarului.publicat lucrarea Personality. • Tot pentru contributii la probleme de psihodiagnosticare trebuie sa-l evocam pe prof. Margineanu. a fost Constantin Zahimic. daetilograili etc. Pavel Muresan. (1) impulsivitate (natura deciziilor in functie de impulsivitate). de asemenea.

(EPI). Apoi.) a aparut in 1964. in care familia Eysenk a fost in centrul atentiei. J. Eysenk. a lui Cattell (Porter & Cattell. Inventarul sau a fost tradus $i In romane$te $i folosh la putin tlmp dupa aparitie. Eysenk jr. extroversie (E) si introversie (f). a trait 1ntr-o atmosfera complexa de cercetare. Eysenk. folosita in aIte teste efeetuate de a1ti autori. in genere. De altfel. S. a elaborat un test de personalitate (1965).intre baleti ~i fete. EyseIh~. s-a conturat 0 mai'mare atentie fata de formularile din itemi.!. Pana prin 1965. Faptul se datoreaza. prin accentuarea bilateralitatii introversie-extroversie impreuna ell stabilitatea emotionaHi. de S. tipul colerie s-a conturat mai c1ar ca dominat de instabilitate emotionala. A urmat 0 varianta in care s-a adaugat scala L (minciuna).P. Factorul de control este L sau M. are 81 itemi $i implica 4 factori $i unul de controL Factorii constituenri sunt: psihoticism CPt nevrotism (N). incepusera numeroase tentative de a aborda aceasta problema.G. datonta marii angajari In cercetare. care a seos Ull manual. Unul a fost scala IPAT. deja. eu ocazia unei noi versiuni a scalei $i s-a conturat 0 mai mare preocupare in a implica modelul bidimensional a1 temperamentului mai pregnant. adica minciuna. Cartea a avut mare succes ~i a interesat multe persoane. EyselliX:.factorialist !ji figura centrala a grupului Eysenk. Au unnat aite cercetari. B. probabil. Mai poate fi evocata ~i argumentarea legata de rezultatele potential foarte greu de organizat privind elaborarea de itemi comprehensivi pentm copii ~i imagistica lor implicata in intelegerile ~i neintelegerile problemelor. Au fost tacute ~i diferentieri in rezultate . In acest sens. Eysenk Personality Inventory (E. eu predilecrie a personalita!ii H.cromatica~ Culoarea in via{a noastra (1988). marii dificultati de a aborda copii intr-o testare mai complicata.B. au aparut doar doua teste de personalitate pentm copii. tipul sanguin.P. cum este aceea a testarii personalitatii.K. din care a facut parte ~i M. G. dar nu in profunzime. prin extraversie. ~ Inventarul E. 1860) ~i al doi1ea. iar in 1975 a aparut Eysenk 255 . eel flegmatic prin stabilitate emo~ionala mai pregna11ta. autor al unei serii de chestionare ~i S. Totu~i.G. e Dirnensiunile personalWHii1a copii. cand a apamt testu1 autorului semnalat mai sus. MPI Junior (Furneaux & Gibson. 1961).B. Eysenk jr. Toti au fost obsedati de problemele diagnostidirii personalWitii. scala ce va fi folosita apoi $i care era. in mai toate cazurile discutabile ~i nesigure). din cauza unoI' dificultati mai complexe ~i a manualului caruia ii lipseau ni$te pagini. ir.B. in 1972. Si scala de minciuna (L) a fost consolidata prin 9 itemi. scala de validare a corectitudinii raspunsurilor. Rezultatele colectate eu privire la diferite probleme (chiar pe numero~i subiecti :?iin loturi randomizate erau.

Personality Questionnaire E. P. Q. Cercetarile nu s-au oprit insa. Prin 1989, scala a fost criticata de M. Zuckerman. In 1992, Eysenk a raspuns, in mare masma, criticilor, iar in 1995, Eysenk H.J. a publicat lucrarea Creativity as a Predict of Intelligence and Personality, eu colaboratori din International Handbook of Personality and Intelligence, N. Y. De fapt, in 1993, aparuse lucrarea Creativity and Personality, semnata tot de HJ. Eysenk, in care se semnaleaza faptul ca productia creativa este alimentaHi ~i sustinuta de 3 factori, mai exact de trei tipuri de variabile . • C.P.I. - Testul de personalitate California (scale de normalitate). 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanja de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate, 42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. eM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta; 32 itemi, 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. • Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (The Minnesota Multiphasic Personality Inventory, MMPI) a fost elaborat de Starke B. Hatway ~i Ch.J. McLinley. A avut 0 foarte mare circulatie, stimulativa de interes. A fost unul din cele mai de circulatie, chestionare din deceniile 8 ~i 9 al sec. XX. Testul cuprinde 550 de itemi eu referiri la 20 de caracteristici diferite, incepand eu sanatatea general a, simptome neurologice, psihosomatice. Prima forma a aparut in 1940, a doua, in 1951, a treia, in 1966; ~i ~upa aeeea au fost efeetuate perfeetionari. In jurul anului 1955, autorii au primit numeroase ajutoare de la alti psihologi prin faptul ca testul a fost aplicat pe numeroase loturi ~i au ie~it in evidenta aspecte mai subtile, legate de test. In 1943, a fost dat In folosinta proieetul oficial al testului ~i un subproiect, apoi a aparut ~i un Atlas ~i s-a Inmultit numarul de Iucrari de referinta privind acest test. A fost centrat pe structuri patologice psihice ~i a fost de foarte mare utilitate. Intai, testul s-a fo10sit individual, apoi s-a trecut la folosirea colectiva. Cei 550 de itemi se dau pe cartona~e in varianta modema a testului I. Se solicita subieetului sa c1aseze toate cartonmjele in 3 grupe legate de faspunsurile pe care Ie considera implicate. E vorba de grope pe: adeviirat, fals ~i nu ~tiu. Raspunsurile se implica in 4 scan de validare ~i 9 seari clinice. Testul
1

Mai ales, in folosirea individuala a InventaruluL

256

contine ~i scale suplimentare, mai rar folosite. Timpul folosit pentru aplicarea testului variaza, dar rareori depa~e~te 60 de minute; uneori, se realizeaza in doar 30 de minute. In instruetajul ~i infonnatiile cu privire la test se subliniaza faptul ea, din motive de eomoditate, itemii au fost ineadrati in 26 de rubrici. Testul are 0 forma completa ~i una prescurtata. Bolnavii cu tulburari mintale trec printr-o dubla aplieare a testului eu forma eompleta, iar dupa 3 zile se aplica forma prescurtata. Cele 26 de rubrici sunt urmatoarele: 1. stare a generala a siinatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate ~i coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulbun1ri trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia ~i via!a conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica -lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivita.te - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive ~i constrangere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinalii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobi! (29 de itemi); 23. tendinte sadice ~i masochiste (7 itemi); 24. moral a (33 de itemi); 25. masculinitate ~i feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata intr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: ipohondrie, depresiune, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-femiI1itate, paranoia, psihastenie, schizofrenie ~i hipomanie. In versiunile din deceniile post 1960, au fast puse 1a punet ~i alte scale privind ~i sindroame psihice clinice1, care, de fapt, toate poseda 0 seITL"lJ.ifieatie in domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de 1a 16 1a 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat pe 700 de persoane din populatia Minnesota, dar ~i pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori W.P.R., dar ~i tuberculo~i ~i epileptici. Inventarul, in ansamblul sau, a fast destinat sa atenueze conflictul dintre conceptia psihiatrica a personalitatii anormale §i cea a psihologilor sau a profesioni$tilor care se lovesc de elementul anonnal, printre numero~i subiecti normali. Inventarul a fost facut (spun autorii) in speran!a ca ar putea fi universal, aUlt in interpretare, cat ~i in aplicarea sa pe cazuri individuale. Din aceasta cauza, chestionarul se repeta, considerandu-se ca validarea i G. Ionescu, Psihosomatica, Bucure~ti, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1975, pg. 66,82,
122, 142 etc.

257

astfel meuta eomera un grad mare de incredere, chiar din raspmlsurile unar subiecti eu 0 mentalitate neevoluata $i putin instruiti. Prelucrarea rezultatelor, 1a forma ell cartona~e, Incepe eu paehetul faspunsurilor "adevarat". Aceste cartona~e se impart in doua gn.lpe: 0 grupa va fi a subiectilor care sunt normali ~i au evo1uat eu "adevarat" cam in ace1a~i 1a fel, ~i alta grupa mai rcdusa a evaluarii eu ,.adevarat", itemi ce, in genere, nu capata aceasta evaluare. Pentru u~urarea acestei alegeri ~i grupari, eartona~ele sunt taiate 1a eo11Uri in mod diferit eu grupele de evaluari (adeviirat, fals ~i nu §tiu). Numai acest paehet al raspunsurilor neobi~nuite, dar rar evaluate astfel se re!ine pentru ealcu1u1 rezultatelor (eartona~ele evaluate eu adeviirat au eoltu1 din dreapta jos taiat). Cartona~e1e care au coltul taiat in aha parte se scot din gramada ~i sunt trecute pe foile de despuiere, unde se potrive~te £lecare. ~i earton3.ge1e din grupa cu raspunsuri fals sunt 1a fel folosite. Raspunsurile eu freeventa nonnalafals au colful din stanga jos taiat. La raspunsurile nu $tiu nu se mai face triere, ci se tree toate in easutele foii earOfa corespund. In genere, se recomanda ea notatia sa se faea eu ereioane colorate diferite pentru fieeare categorie. Forma co1ectiva a apliearii testului este identicaeu forma individual a descrisa mai sus. Noi am luerat cu varianta franeeza. In general, in toate variante1e de dupa 1966 ale testului de Minnesota (j'n care s-a luerat eu nota T), ea ~i etalonarile sunt comune eelor doua sexe la seale1e: ?, L, Fd, Pa, Ms ~i diferite pentru scalele F, H, Hs, D, Hy, Pt, Si. Inventaru1 de Minnesota (MMPI) presupune 0 perioada Indelungata de lueru, pentru a se constitui deprinderile ~i competenfele de fo1osire a testului. • 0 aha struetura de cautari, tendinte ~i efortun in domeniul elaborari1or de instrumente de psihodiagnoza s-a centrat pe ideea de a ajunge 1a ee1e mai structurate aspecte semnificative. Mai reprezentativ, in aeeasta privinta, este Modelul Big-Five'. Peabody & Goldberg (1886) au trecut in revista determinantii de baza ai trasaturilor psihice. Schita variabilelor reliefeaza doua tipuri de evaluiiri. Prima prive~te definirea speci£lca universul persoanei. unui descriptor a1 trasaturilor care

I Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitatein Bucure~ti, Ed., Garen Publishing House, p. 16-3 L
258

evaluarea psihologidi,

1996,

A doua evaluare se refera la constituirea unui set de descriptori in activitatile curente - subset al acestui univers. Cercetari ~i controverse de prin finalul secolului XX, deceniul 8 mai ales, s-au dus in jurul modelului lui Eysenk de personalitate sau a modelului Big Five . • Testul de persona1itate allui Eysenk (la care ne-am mai referit) a pus in evidenta ca dimensiuni bazale ale personalitatii factorii (P) psihotism, (E) extroversie, (N) nevrotism ~i (L) conformismul ~ocului, in 1975. Modelul Big-Five are ca ordine denominalizata urmatorii factori: agreabilitate (placut-cooperant), con~tiinciozitate (organizat, sistematic), stabilitate emotionala (neemotiv, lipsit de invidie) ~i inte1ect (creativ intelectua1). Studiile lui Costa ~i McCrae (1985, 1989, 1992) au dus la efectuarea de chestionare care evoca cei 5 facton cu 6 fete, ~i anume: nevrotism, extroversie, deschidere, agreabilitate ~i con~tiinciozitate. Si cercetarile efectuate de psihologi in Germania au dus, in perioada respectiva, la 5 factori: Surgery, agreabilitate, con~tiinciozitate, stabilitate emotionala ~i inte1ect. Si italienii au retinut 5 factori, ca reprezentativi pentm personalitate: glirit calm, constiinciozitate, extroversie, egoism (versus altruism), conventionalitate, instabilitate. Factorul inteligentei (mai controversat) nu apare in acest model. Costa & McCrae au aderat 1a evaluarea personalitatii ~i au elaborat chestionarul NEO, in 19851• Au prezentat cei 5 factori detenninanti, implicati in structurile comportamentale 1a a VII-a Conferinta Europeana de Psihologie a Personalitatilor. Modelul a trezit discutii interesante. Oricum, aceasta tendinta de a gasi factori bazali (biologici), sub influenta extema a imperiului normelor culturale, a evenimentelor, a adapti:irii etc. au fortii deosebita asupra imaginii de sine, In care aClioneaza scheme ale sinelui ~i mituri personale. Discutiile au ramas deschise eu privire la modelul eelor 5 factori ~i versiunile oferite de diferiti psihologi. Se considera ca testul masoara personalitatea in linii mari, dar nu totaF. si un test mai deosebit Exista, mai ales In eazul strueturarii, pe baza psihodiagnozei, a tipologiilor 0 tendinta de a da, In final, ea exemple ale tipurilor descrise personalitatii eunoseute. A~a face, printre altii, Karl Leonhard. In perioada in care a fost director al c1inicii de psihiatrie ~i neurologie a Universitatii
Q;

o problema

Mihaela Minulescu a descris aceste categorii de teste de personalitate in op. cit. De altfel, tipologiile au avut predileqie pentru a implica personalitatea in strucrura de 4 tipuri temperamentale. In zjlele noastre, sun! tendinte de largire a studiiIor implicate in caracterizfu'ile fundamentale ale personalitatii YS. de a restrange caracteristicile psihice, condensandu-Ie in uneJe fundamentale ~i de profunzime.
J

2

259

Humboldt din Berlin, s-a preocupat de stabilirea de caracteristici ~i profiluri psihice privind oameni celebri, urni hI viata, altii doar in paginile istoriei §tiintelor sau ale diferitelor popoare. A Indrumat, metodologic, utilizarea ~i interpretarea chestionarului P.A. (personalitati accentuate, in viata §i in literatura). De altfel, a efectuat ~i 0 cunoscuta lucrare pe acest sublect, tradusa $i tiparita in romane§te, in 1979. In ceea ce prive§te problema trasaturilor accentuate psihice, abordarea lor a dus la 0 subliniere a faptului ca exista 0 amprenta psihica importanta, ce tine de ansamblul mediului de apartenenta in care se nasc aspiratiile ~iinclinatiile, mentalitatea §i competentele disponibile ale fiecarei persoane. Schmieschek §i Mueller, autorii testului P.A. (pe care i-a indrumat Leonhard) au atras atentia asupra unor aspecte psihice ce dau culoare personalitatii ~iprovoaca, daca devin accentuate, ca personalitatea sa ajunga de seama, publica, deosebita ~i apoi recunoscuta social pentru aportul adus societalii. Trairea interioara a aspiratiilor $i inclinatiilor este dependenta de caracter $i de temperament. Prelucrarea interioara activeaza sfera afectivvolitiva prin sentimente asociative. Aceste idei sunt expuse §i in lucrarea
Biologlsche Psychologle.

i

I

I
I

I

I I

I
I I

I

I

o aha problema interesanta descrisa de prof. Karl Leonhard, dar evocata ~i de autorii testului P.A., este ca structurile incluse 1..11 accentuarea personalitatii sunt greu de depistat ~i chiar de observat, deoarece se dizolvii cumva in numeroasele manifestari implicate in conduitele vietE curente; dar daca urmarim amprenta profesionala, se pune in evidenla structura §i in stilul general de a vedea lumea ~i viata, fapt ce diferentiaza universul unui invatator de cel a1 unui medic sau al unui inginer. Aceste trasaturi dau naf?tere unor personalitati obi~nuite diferentiatel. putine din de devin personalitati accentuate. Gradatiile se fac prin formarea detrasaturi mai pronuntate ~i nu totdeauna accentuate. Pentru aceasta apar 0 serie de caracteristici, cum ar fi ambitia, simtul datoriei, un fel de altruism etc. Trasaturile accentuate sunt mull mai putine decat cele ce alimenteaza variatiile intr-un domeniu conturat de persoane care au abated de la medie pentru mai multe caracteristici psihologice. Uilli autori continua sa considere personalitati accentuate oarecum pe cele anormale~ sau personalitatile demonstrative, la fel gandesc ~i despre personalitatile hiperactive (Bergman sau K. Schneider). La acestea, se pot adauga persoanele hiperperseverente, hipersensibile etc.
I

Totu~i, putini considera aceasta

diferentiere ca 0 prima fonna de accentuare

a

personalitatii.

260

Mai subliniem 0 idee importanta exprimata atat de prof. Dr. Leonhard, cat ~i de autorii testului P.A., ~i anume eli in timp ce in realitate observam greu personaliHitile accentuate, in literatura se manifesta mai elar intelegerea caracteristicilor hiperdezvoltate care Ie caracterizeaza. Schmieschek ~i Miller au intocmit chestionarul P.A. cu structura eelor obi~nuite de personalitate. Desigur, nu se poate ignora faptul ca raspunsurile la intrebarile unui chestionar ar fi totale, chiar daea, fiind tome multe, penetreaza in zone numeroase ale personalitatii. $i aceasta datorita faptului ca, in afara de raspunsurile verbale, mai exista ~i mimica ~i pantomimica, tonalitatile vocale, precum ~i nuantarile foarte mari ale conduitelor, in functie de numero~i alti factori pe care-i putem decela doar prin observarea diversitatilor conduitelor, opiniilor, dispozitiilor, implic3.rii in situatE de aspiratii, idealuri etc. La aeestea se adauga mobilitatea ~i flexibilitatea intelectuaia sesizata pe seama mai multor observatii in mai multe situatii. Autorii au pomit ~i de la mimica, modulatiile vocU, urmarirea de trasaturi de caracter, raportari nemijlocite la atitudini specifice de viata, modul cum i~i exprima zelul, sarguinta, perseverenta, vointa etc. Intereseaza 1nsa ~i efectde conflictelor, aderarea la indatoriri, meticulozitatea exagerata., con~tiinciozitatea, viala paliiculara, incarditura ~i importanla ei, simlu1 de raspundere - pentru ce, cat de conditionat este, ~i de ce anume. Multe persoane sunt hiperactive in profesie, dar dezordonate acasa, cu alte cuvinte intereseaza intregul comportament. Exista personalitati demonstrative la care are importanta lauda. Acestea folosese lauda sau autocompatimirea sau a..'11bele.Intrebate eu tact, recunosc ca au talent aetoricesc. Convorbirile prudente pot pem1ite ~i atlarea micilor minciuni folosite ~i a micilor pretexte. Observatiile in discutii libere pot sa puna in evidenta iritabiliH\ti neinfnmate eu izbucniri de furie, tendinte de suieid, tendinte epileptoide, hipertimice, hipomaniacale, psihopatii subdepresive, labilitate afectiva. In genere, extravertii sunt dispu~i sa dea informatii, Ii se constituie rapid inerederea. Personalitatile introvertite sunt mai rezervate (mai ales la inceputul conversaliilor, dar pot fi volubile, eand se refera la ideile ~i preferintele lor). Au mai multe raspunsuri ~ovaitoare din eauze de neclarificari in ganduri. Chestionarul P.A. are 88 de itemi. Cu privire la temperament, are 8 caracteristici eu 4 calitati ~i 4 obligatii, 6 metode active c~tigate ~i atentie fata de 6 capcane potentiale. Are, de asemenea., 4 stiluri de invatare active ~i 4 stiluri de conducere. Le yom prezenta suceint. Calitati: sunt eei mai organizati, reali~ti, pot seoate la iveala luemri, probJ.eme ~i soiulii. Pot cunoa~te nevoile imediate ale situatiei, sunt rapizi, 261

teoretic. incep rapid. sunt impersonali ~i deta~ati. Motiveaza putemic oarnenii. dar ~i buni planificatori pe tennen lung (N). Nu pot a~tepta ~i completa demersuri. se adapteaza U$or la schimbarile de programe. care adeseori l$i neglijeaza propriile nevoi . au putere de convingere. raspunsuri la teste.tori pe aces! plan. elaboreaza planuri de sistematizare. 1$1folosesc timpu1 pentm a descoperi scopu1 vie!ii. nu poarta pica. ei detennina ~i definesc competenta. critici ai gesturilor. La feI. preci~i. Sunt administratod putemici. de timp. au subordonafi. Nu au in atentie distractiile. sunt buni colectori de date intfunpHitoare. nu se pot re1axa. au 0 viata bogata. incarcarea ~i sublncarcarea cu date sau solicitarile de prea mult ~i prea repede. au euno~tinte temeinice. sunt competenti ~i constanti. se Invinovatesc. cd ce 'lad doar partea negativa a lucrurHor nu ~i cea pozitiva~ se p. poseda empatie sunt con~tienli de sentimentele ahora. sarcina intra pe mai tarziu. Metode. i~i petree timpul in primul rand eu oamenii. sunt pUni de resurse. Ii indispune sa a$tepte dupa allii. salveaza pe oridne. li poate sdipa imediat. autoritatea Ie este In momentlll optim aetiva (SP). prompt. Capcane. actioneaza de parca nu ar fi $i maine 0 zi. Nu actioneaza rara sa gandeasca. lucreaza bine cu detalii (S). Jipsa de interes. capcane. Sunt grijulii. sunt indemanatici. de asemenea. considera ca autoritatea este in oarneni (NT). Fata de eei care rigizi. Nu au timp pentm prioritatile celorla1ti. omiterile. petree mult timp in societate. Prefera lucruri secventiale. impersonal. Rezolva eu succes problemele. i$i consuma eforturile. ~i fata . in ceea ce prive$te prograrnele. Au putere de coneeptualizare. neatentia pentru detalii sunt considerate. au 0 minte fem1a ~i coreeta. sistem de ordine. se zbat cand cineva are probleme. schimba directiile U$or. nu pot da un raspuns simplu. Se gandesc la timp in mod conceptual. $tiu sa faca gimnastica mentaHl. Nu pot spune NU.rezolva bine urgentele. se simt vinovati daca Ii se acorda timp celorlalti. l~i asuma responsabilWiti. uita sa includa angajamentele ahora in prograrnele personale. sunt complec~i ~i. autoritatea rezida in competenta (NT). Salmrile intuitive. impart timpul corect individual $i-1folosesc precis.rezinta mai presus de eel ce spun ca orice socoteala. sunt nedrepte. planifica timpui pas eu pas. sunt judl. autoritatea le este in organizare ea sistem (8J). fac lucruri eronate. Obligatii: rigizi. sunt centrati pe moment. Impovarali de responsabilitati. scaparile din vedere. evlta cont1ictele. activitati. nu raspHitesc ~a cum se a~teapta. Sunt sensibili fata de oarneni ~i de timpullor. simt ca reprezinta capcane. se devoteaza muncii intelectuale. Confuziile sunt capcane pentro ei.

apropierea. au interes scazut fata de ceea ce se situeaza dincolo de practica. Comunica aprecierea. Au 0 definitie vaga a autoritatii. program. iar studentul sa "urmareasca ~i sa invete". Are nevoie de implicare fizica ~i activitate. arc 0 minte deschisa. este empatic. disciplina autoritiitii. lucreaza bine eu idei ~i concepte. Sunt . intelege ~i pastreaza valorile institutionale. ~unt atra~i de tehnologii. Nu este intotdeauna co~tient de sentimentele altora. intuie~te posibilitatile institutiilor ~i ale oamenilor. SP este amuzant. Este focalizat pe posibiliti'ili. Poate fi agitat in ordinea unei clase obi~nuite. Nu este un bun membru de echipa. spontaneitate. se plictisesc u. Este flexibil. Ii place sa inceapa proiecte. NT sunt interesati de principii ~i logica lor. Este intrigat ~i provo cat de enigme. NT este insetat de competenla ~i cuno~tere. Stiluri de conducere NF cauHi intelesuri ~i autenticitate. A~teapta de la ceilalti sa fie reali~ti. A~teapta ca profesorul sa "conduca ~i sa predea". dar are nevoie ~i de libertatedemi~care. Este sensibilIa idei noi. Mai u~or critica gre~elile decat rasplate~e implinirea sarcinilor. Pastreaza un contact strans cu personalul. Le place ~i au nevoie de organizare. Incearca sa depa~easca constant standardele proprii ~i pe ale altora. realist.sau sistemul m-au determinat sa 0 fac". dar nu este bun sa Ie realizeze de la un capat la aItul. Este mai probabil sa rasplateasca institutional decat personal (trofee. dependenta. Prefera 0 sala de clasa structurata. Stiluri de invatare NF au nevoie de acceptare. au nevoie de succes constant in experiente. SJ apreciaza responsabilitatea. spirit liber. Pretuie~te armonia ~i serviciile (ajutorul). grija. serisor!). Invata cel mai bine din dialogul fata in fata. entuziasmul. E foarte sensibilia tranzactiile interpersonale.. Vede sistematic relaliile.focalizati mai mult pe oameni dedlt pe abstract. Are promptitudine. lucreaza cu probleme reaIiste. dependent. lucreaza bine cu carti. caiete de lucru. suport.or. obedienta. Dore~te sa-~i asume riscuri. Le place sa-~i dezvolte propriile idei. Pot crea probleme de nerezolvat. Le place interactiunea de grup. pHn de resurse. Prefera cooperarea in locul competitiei. ofera stabilitate ~i structura clara de idei. 81 este insetat de apartenenta ~i contributie. SP este insetat de libert~te ~i actiune. Este un bun 263 . este foarte personalizat. Este infloritor verbal ~i vizual. prin analiza non-personala. Este ordonat. atentie de scurta durata. au capacitate sdizuta de a realiza ceva de la un capat la altu!.

preponderent. a parintilor.. dar ~i din cuno~tinte1e de psiho1ogie naiva din optic a cotidiana. au aparut variante elaborate de catre Gendre ~i Ogaay 1973.M. A doua categorie cuprinde 15 scale. Murray (1938) despre functia necesitatii in personalitate. Mead ~i Murray. Poate fi perceput ca indecis. ciar nu pe termen lung. variante in 1967. 1975. 0 aplicatie mai importanta a aparut in Itaiia. Heilbrun (1965) impreuna cu studentii saL A treia categorie regrupeaza scale diverse. Mueller (1935. portugheza ~i spaniola. Hathaway ~i Meehl (1951) ~i Black (1956). Testul poate fi folosit ~i pentru descrierea sinelui ideal. Gendre. destinate sa evalueze diferite aspecte ale personalitatii. ceea ce a insemnat 0 uria~a 1ista de adjective. In instructaj. in 1979. Testul are 37 de scale organizate in categorii. germana. 1937). Este eel mai bun la planuri verbale ~i proiecte pe termen scurt. Varianta Schmescheck a aparut ill 1968. au fost preluate 0 sene de idei din lucnlrile lui Freud. profesorilor etc. 1976. de variantele franceze. destinate sa puna in evidenta mode1ul de apropiere utilizat de subiect fata de sarcina solicitata (modus operandi). a copiilor. scazandu-se adjectivele smonime. Testul se poate folosi individual ~i colectiv. legate de teoriile lui H. A fost tradusa ~i experimentata de I. care a condensat ~i sistematizat J:ncercari1e simi1are efectuate ~i de R. ~i in eng1eza au aparut mai multe variantelegate. distimie. se solicita ca subiectii sa bifeze din listele de adjective pe ce1e care 11reprezinta (deci imaginea de sine).B. Este vorba de versiunea italiana. Testele de adjective Lui Allport ~i Odberg 1e-a apaqinut initiativa de a co1ecta toate structurile descriptive legate de testele de persona1itate. Au aparut apoi. nestapanire. Printre prime1e a fast cea a 1ui Gough (1949. semnata de Gough :?iMorino (1960. 0 versiune revizuWi. Raspunsurile sunt DAJNU (foqate). chiar ~i descrierea unui client. 198 in Franta. in 1978. in 1975. pe care 0 'lorn descrie pe scurt. M. 264 . Cattell (1943. Gendre ~i Fournier. hiperperseverenta. Pentm partea teoretica a testului. dar $i varianta din 1961). L I Adicl1 300 de adjective. 1946). provo cat de Incurcaturi. a aparut 0 serie de teste de adjective Check-list. Nestor. exa1tare. S-a tradus testul lui Gough (ACL) ~i in ebraica. a aparut varianta de 1a Universitatea din Paris. 1950). hiperexactitate. Scalele au fost dezvoltate de Alfred B. emotivitate. hipertimie. Au fost efectuate 10 scale cu cate 12 itemi saturati in trasaturi accentuate: demonstrativitate. Jung. Prima categorie cuprinde 4 scale. Testu1 WCL are 300 de itemi (pe 3 pagini)l. ciclotimie. anxietate.negociator.

nelini~ti. Testul are 36 de grile. verbala sau imaginara. reactii negative. a cincea categorie evoca inteligenta ~i cuprinde 4 scale care au fost dezvoltate de George Welsh (1957. cea de parinte. cum este V8. pentru ambele teste. parintele. • Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic. FPI 2 pune in evidenta agresivitate. A doua stare are caracteristici diferite de cele ale adultului. eu doua componente: control ~i educatie. $i copilul se prezinta in doua variante: copilul libel' ~i copilul adoptat. prin cele doua tehnologii compuse. Kathryn ~i John E. ~a cum sunt vazute In analiza tranzactionala. 1977). insomnii. Scalele au saruralii in diferite structuri. oboseala stagnanta. creativitate. impulsivitate. in versiunea franceza. Eu sunt (TST) pentru evaluarea. Exista 0 serie de variante prescurtate. In fine. Testul a fost aplicat. pentru a evalua cele patru tipuri de modele de personalitate la interactiunea dinamidi a creativitatii cu inteligenta. Scala efectuata prin optica analizei tranzactionale pome~te de la cele 3 stan primare ale eului. Are 12 scale (In total 212 itemi). eul real eel privind cum ar vrea sa fie subiectul testat.zuteul persoanei respective de altii . dar ~i tulburari ~i starigenerale proaste. la care se adauga dispozilii ~i stari de agresiune corporala. Testul a fost implicat $i Intr-o varianta faetoriala. pe 45 de barbati ~i 2 442 de femei. 1965) ~i din sealele IUI B. imaturitate afectiva (26 de itemi). tulburari psihosomatice (34 de itemi). lipsa de 265 . Parintele are 0 serie de caracteristici condensate in adjectivele de parinte critic ~i pannte afectuos. mai mult din domeniul afectivitatii ~i a tendinte10r de tulburari ce se pot structura. S~a solieitat. pe care Ie multiplica. Williams pentru evaluarea a 5 functii ale ego-ului. ca $i caraeteristieile copilului Hber §i eel adoptat.A )Jatfa scala a fost efectuata sub influenta lucrarilor lui Eric Berne (1961. La maniera de cotalie a celor 5 stari ale eului se adauga 4 scale eu implicarea conceptelor de originalitate. tendinte sadice. factorialist. FPI 1 pune In evidenta: nervozitate. Sf noi am utilizat 0 varianta a testului de adjective comparat ~i testul proiectiv. relativ diferite (proiect intens Eu sunt ~i testul de adjective). dar se realizeaza pe calculator deoarece solicita 0 foarte lndelungata activitate legata de numarul total de adjective bifate. elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). copilul si adultul. eare evalueaza relaliile de consistenfa comparativa a acestor trei caraeteristici uneIe fata de celelalte. sensibilitate crescuta la stimuli puternici ~i meteosensibilitate. instabilitate. $i inteligenta.

FPI 9.. .. reactivitate.msl. care poate evolua paua la capacitatea de a relaliona sau pana 1a exprimarea unul comportament anormal in anumite situatii de relationare. agresivitate. FPI 5. conduite ~i gandire autoritara. acliuni ~i stan afective adesea. nelini:. cuno~tinte ~i prieteni cat mm multi. tensiuni. Sange rece. vioiciune. incapacitate de a duce 1a bun sfar~it cele propuse. Tendinte de dominare. tendinte de a fi comunicativ. atitudini de suspiciune ~i de neincredere in ceilalti. agresivitate (20 de itemi). calm. FPI 8. nevoie intensi1 de schimbare. forta de actiune redusa..autocritica (14 itemi). Fire des(. nesiguranta in luarea de decizii.te.'1ta (28 de itemi). conformism. uneori. E vorba de persoane intreprinzatoare care dau tanul. anxietate. tendinte spre activitate. iritabilitate. Sociabilitate (16 itemi). iritare ~iteama cand este privit. nerabdare. nelini~te.control. tensiune (20 de itemi). FPI 4. emotii ce se manifesta fizic ~i aspecte vegetative. proasti1 dispozilie generali1. tendinle de a fi decePlionat. concentrare redusa aproape permanenta. Acte de agresiune fizica. FPI 6. dar au ~i tendinte de a domina. uneori Insotite de atitudini dezinvolte. pesimism ~i descurajare frecvente. nemu1tumire. preferinte de a ramane in a~teptare. mai ales in colectivitate.. capacitate de a-~i impune interese1e proprii. nesigura. recuno~tere deplina~i u~oara a unor defecte sau slilbiciuni generale umane. momente numeroase de epuizare. care are 34 de itemi. Neplaceri 91trac InaLnte de unele situatii. timiditate ~i inhibitie in relatii1e curente. verbala sau imaginara. sentimente de gol interior ~i apatie. violente. cand trebuie sa decida ceva (deci amana). Emotivitate. Depresie. Inhibi!ie. incredere In sine (20 de itemi). vulgaritate.icum ar trebui sa se intfunple ceva peri cuios. intreprinzator vorbaret ~i prompt in replici. agresivitate socialil. susceptibil deceptionat eu u$urinta. egocentrism. Este 0 scala. FPI 7. Extroversie-introversie. FPI 3. frustrare (20 de itemi). ingrijorari. Se refera 1a sociabilitate. Tendinte de autocritica. activism. ca :. stan de iritabilitate. FPI E.\. susceptibilitate. tendinte de a se simti deranjat ~i pus in incurcaturi. In genere. toleranta scazuta la frustrari. eu lipsa de sHipauire. nevoie de contacte. conduite degajate~ placere de divertismente ~i variatie. glume proaste ~i tendinle spre exaltare. nemu1tumire. Tendinte de a stabili contacte. tendinte de iritabilitate unnate de agresivitate ~i furie.

cotele mad la FPI N se asociaza eu cre~teri la cotele 1. 3. FPI 8. au realizat eel mai bine aetivitatea respectiva mtr-o ordine clara. complet independenta ramane FPI 6. testul sociometric J. elaborata de Gh. 1957) ~i prezentata la Congresul International de Psihotehniea de la Vierra (1937). Cotele marl la FPI 2 se coreleaza cu cre~teri de cote la FPI 5. FPI 9 ~i FPI M. 9. Labilitate emotionala. Cotele marl la FPI 8 se asociaza cu ere~teri la scalele 1. 19371938. N ~i mid la FPI M.L. Prin aceasta metodologie. 1938). N. 2. iritabilitate ~i vulnerabilitate la frustrari. de asemenea.FPI N. Se afirma nu numai dispozitia labila ~i proasta. este optimist. FPI 7. De asemenea. sa enumere pe ultimii 20% care au realizat eel mai slab aetivitatea data. 8. Este tot 0 scala suplimentara (24 de itemi). lntreprinzator. 8. de 1. Scala FPI a fost tradusa ~i folosita In Romania. In genere. 7. gata de aetiune. GAvanescu. 4. 1957) se solicita profesorilor §i elevilor. numita intai de prof. ca dupa efectuarea unei probe sau lucran. Dintre toate eotele. apoi.2. eu dispozitie echilibrata. Cotele marl la FPI 5 atrag cote ridicate la FPI E ~i cote miei la FPI 8. N. Moreno implicat in metoda aprecierii elevilor. tendinte spre meditatii ~i reverii inutile. FPI 8 ~i cote mici la FPI M. dupa parerea lor. pHn de griji. Zapan "Foaie de observatie voeationala" (metoda FOV. cu putine neplaceri organice ~i. 4 ~i la FPI N. Masculinitate (26 de itemi). tristete multa ~i !ipsa de vlaga. de multe ori cu dificultati de contact. la scalele 2. Tot In ordine. 3. uneori apatie. la Universitatea din Cluj de catre H. ineepand ell eel mai bun dintre eei slabi. FPI M. dominant agresiva. A implicat un demers original de constructie ~i validare (metoda Rating method). cotele marl la FPI 3 atrag note mari la FPI 1. ] Semnalam. Incepand cu 1984. sa-i semnaleze pe primii 20% din coleetiv care. 3. incepand cu 1984 ~i apoi in 1986. cu sentimente de vinovatie. Pitariu. Subiectul are eomportamente active. Clli'10Scuta literatura de specialitate anglo-saxona In ~i [010s1ta In tehnicile de scanareJ. 267 . Zapan (1933. Cotele mari la FPI 4 atrag note marl la 1. teza pe baza eunoa~terii competentelor eolegilor. 3 ~i 7 ~i la FPI N. nu au trae. iar eotele marl la FPI M eu cre~terea cotei la 3. FPI 4. con~tiinta de sine. Cotele mari la FPI 1 atrag ~i cote marl la FPI 3. FPI 7. 3. ~ Printre teste Ie obiective de personalitate semnalam Metoda aprecierii obiective a personalitatii. Cotele marl la FPI 9 se asociaza eu cre~terea eotelor la 2. tensiune permanenta. apoi "Metoda de apreeiere obieetiva" (MAG. FPI 9 ~i cote mid la FPI M. dar ~i sentimente de a fi fost gre~it lnteles ~i chiar nedreptatit. cote mari la FPI 7.

distanta dintre perceperea de sine ~iperceperea celorla1ti. in evaluare ell mai muIte adjective. elaborata de R. In prima etapa. caracteristicile aspiratiilor de sine. In prima serie evaluativa. Testul celor trei profiluri de Ursula ~ChiOpUl. acesta Ie va scrie pe toate intr-o paranteza la loeul respectiv din lista de evaluare. Compara}iadintre portretele A ~i B exprima distanta de ideal de sine. in al doilea portret se exprima caracteristicile sinelui ideal. ste de evaluare. dar e doar personala. Testul MAG a fost elaborat inaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (eoreleaza partial cu acesta). Ursula Schipu a prL'1lit titlul de Doctor Honoris Cauza de la Universitatea de Vest din Timi~oara. Aprecierea de sine prezinta 0 importanta educativa importanta. in privinta manifestarii copilului de a-~i cuno~te obiectiv semenii ~i pe sine. De obicei. se vor pune in evidenta caracteristicile perfeclionarii obieetivizarii evaluarilor. sau oricare alml ar fi earn egale. in trei directii. B. C.Bineinteles. Al doilea moment este similar eu primul. 268 . o Afara de distantele psihologice dintre portretele efectuate. Bales. fiecare elev se va aprecia ~ipe sine sau nu dupa situatie (printre cei mai buni sau printre cei mai slabi). care cre~te valoarea originalitatii testului. intereseaza consistenta profilurilor A. numai di subiectul va evalua prin numarul adjectivelor corespunzator cu modul cum ar vrea sa fie. mai ales. Cei medii nu intra in evaluarea nominalizata. La ace~tia din unna. B §i C. Exista §i 0 i 1 In 2001. Materialul ce se ofera celor aflati in studiu consta din 50 de adjective (legate de subiect ~i de varstele cuprinse intre 820 de ani ~i chiar aduIti) ~i are 3 etape. MAO prezinta importanta. ca expresie concentrata a autoevaluarii.F. consistenta mare a profilului A (earn 15 adjective). Cele trei profiluri au conotatia A. iar in al treilea portret se implica imaginea sociala de grup a propriei personalitati. dar ~i Cll tehnica interapreeierii de grup. se solicita subiectilor sa citeasca !ista de adjective date ~i sa scrie numerele corespunzatoare ale acelor adjective care se potrivesc cu modul in care se crede fiecare subiect ca este. iar distanta dintre portretul A ~i C. iar in a treia etapa se va centra pe evaluarea a cum crede ca-l vad cei din grupul de apartenenta. ded. fata de cea a portretului sau profilului B indica 0 buna cuno~tere proiectiva de sine ~i 0 slaba organizare a idealului de sine. Deoarece ~i profesorii sunt implicali in aceasta evaluare. portretele A ~i C sunt mai superficiale la elevii mai mid ~i mai concentrate la ace§tia fata de cei mai marl. in astfel de cazuri elevul nu va fi in 1istele de evaluare. Daea se pare subiectului ea pe locul 2 sau 3. se exprima autoportretul.

analiza este ceva mai complieata pentru ea este important sa se analizeze ~i gradul de subiectivism privind eele trd portrete. optica gestaltista ~i vizeaza fondul latent al personalitatii ce se proiecteaza abisal. se tine seama de suceesiunea In pagina ~i de pozitia desenelor. Dimensiunile componentelor figurilor raman sernnificative ~i pentru tendintele de masculinitate-feminitate. In interpretare. tulburari de limbaj. ca structura explicativa.M.. s-a solicitat ca sa se faca $i 0 mica !ista eu persoanele despre care crede subiectul ca 11 vad a~a cum a considerat el ea este portretul B. Ieziuni cerebrale organice. In faza de etalonare Uo. Operarea eu profiluri asemanatoare in toate cele trei portrete pune in evidenta aspectul constructelor personale. a formei. Cand numilrul de adjective. Consistenta numerica diferita dintre portretul A ~i portretul C inseamna ca subiectul este mai mult sau mai putin preocupat de imaginea sociala despre e1. marimea fiecarei structuri figurale ~i.R. inseamna ca persoana 111 cauza este preocupata de imaginea de sine $i de modulin care este percepuUi. In genere. Testele de dia2nosticare a tulburarilor de personaHtate Testul Loretta Bender este 0 proba cliniea de personalitate. echilibrului afectiv. fapt ce-i cre~te sensibilitatea ~i aria de psihodiagnoza. discordante ~i disocieri ale personalitatii. psihonevroze. I s-a filcut aceea$i interpretare.distanta de aspiratii implicata in gradul de diferente ce apar intre adjectivele din portretul A ~i din celalalt. Ca material. sa Ie a~eze dupa cum vrea el. In ultima varianta.. deficien!e mintaIe. Desenarea efectuata de subiect evidentiaza caraeteristici ale inteligentei. tot eu 3 profiluri) eu testul adjeetivelor descris mai sus. marimii ~i deformarile gestaltuiuL Toate acestea pun In evidenta simptome schizofrenice. intereseaza deformarea formelor ~icaracteristicile tematice ale deformarii figurilor. de folosirea spatiului. de asemenea. consta din 9 figuri desenate pe care subieetul trebuie sa Ie reproduca dupa modele ~i apoi din nou din memorie.cere subieetului sa modifice figurile date initialintr-o anumita se organizare. fenomene de disocieri. 269 .'111atoare. Exista 0 adaptare H. Testul poseda tehnici anexe de asociatii libere Ia desene. ale creativitatii. A fost elaborata $i 0 varianta eu eombinatia testului proieetiv TST (Eu sunt . este remarcabil ~i relativ egal. Intarzierea globala a rnaturatiei. interes. Testul are. Caracteristicile negative din portrete prezinta. adica a acelor caracteristici care se atribuie in scalele de evaluare saturate in cerinte sociale. a testului Bender. de asemenea. testul se aplica relativ u~or. din cele doua portrete. Intereseaza in cotatie pozitia. tulburari ale perceptiei etc.

.$ {O • {O ~ ill ••" ~ • lJII 0 •• r> I . mai ales la subiectii psihotici.: . consistenta. pattem-uri sau gestalt-uri. Acestea constituie scorul configurational. au revazut perfonnantele la eei testati.. r I" . N. Grecskin. Este important sa se noteze mi. Intai se noteaza desenele ce sunt bune.. Hutt.'1ifestarile TR (timpu1 de reactie). deviatiile pun in evidenta tulburari organice privind reactii1e limfocite1or la psihotici. mai ales 1a Figura 2. Acesta se 1 Prima figura este notat A. impreuna cu Billingster. 1960. celelalte nu. fieeare diferita ca pozitie. tulburari privind anumite dezordini organice.../.~-"-"". M. :' "r'-"'I --"... Fiecare desen trebuie privit ca integrat dupa Gestaltism ca fu11ctie a fiecarei paTti pentru lntreg. In rezumat...~. Raspunsurile inse~i sunt constelatii psihice. Sub influentele lui Hutt. . Stresul.. It· I . Testul pune in evidenta abaterile de la normal ~i ofera 0 gama larga de interpretare ~i de simptome psihice (Hull).. Exista ~i notatia de la 1 la 9. Bender. eu cat este mai mare deviatia in desenare (de la model) $1de la tabelul de scalare. Gluck nu a gas it diferente la normali ~i psiho-schizofrenici. ..Y. Tapul paginii are 0 sageaUi.. Intereseaza ma. iar celelalte ell numere de la I la 8. Testu1 nu masoara capacitatea de a percepe corect ~i de a desena bine. Procesul de seorare este simplu. eu atat se pun mai bine in evidentii perturbiirile psihice in atitudini. Subiectii mai lenti ~i mai meticulo~i folosesc 10 minute sau chiar un sfert de ora.-' I e I i I ~ v !I II -II \l • •••• e. Desenele sunt numerotate.carile de modificare a pozitiei paginii ~i deviatiile.r''''/'Test de structurare vizuala Bender L. care solicita complexitate. i . Hutt a atras atentia asupra faptului ca unele dintre desene diferentiazapsihonevroticii de nonnali. operationalitate de desenare2. The clinical use of the revesed Bender gestalt test. . in 1946.(~~-".X: !/ I I f i ) .o Cele 9 figuri I de grup sunt numerotate. Testu1 este cronometrat. Testul Bender a fost folosit in armata. I Ii' / 1'. Testul se efectueaza in 5 minute sau chiar mai putin.!~ "~. ••••••••• lLJ' I. _/ '. 2Bender 1. G. Grune and Sstefton.-'. L. este cIaI' ea. au refacut cotatiile ~i diagnosticarea a devenit semnifieativa. Se exprima prin el deviatii de la stimuli. E1 solicita atitudine (la normali) fata de realitate.

rotatia eu lipsuri (8) 7. distorsionat 11. a doua de tot (3) !ipsa 10. tonch-up (2) (5) 4. unghiuri (3) legate (2) 3) 271 . asimetria (8) (8) (3)(2) (4) 3. rotatia 10. forma2 4. ~coala §i cum face fata la aceasta. intreruperea curbelor 7. deviatiile HnHlor felul 6. directiacerculetelor(3) 5. in functie de educatia subiectului in nota Z.sexul.converte~te. Desen 9. adaosurileintereseaza:ating (5) 8. touch-up incereare(8) 1. plusurile (2) pante(2) ) Desenul3 Desenu14 curbelor 12. a doua (8) 2. Pentru desene se solicita Ul1llatoarele: Desen 1 . asimetriiincruci:?ate (5) 3. Bineinteles. culoarea incercarese (3) 1.desenenecentrate (3) 5. Hpse~te 3) Desenu15 Desenul6 extra (1) 2.tremurateurbelor (1) 8. rotatia desenuI 9. curbe ghidate (2) (8) 4. planuri (8) 5. v8. intereseaza identitatea subiectului.lungimeaHniilor (2)(3) (8) 3. curbeduble 6.rsta. bucle nelegate 6.linii (4) (4) 13. 1inii 1. desen (8) 12. cerculetele illcare 2.intereseaza: II.

incercari secundare (3) 10. dezordinea (8) 7. unghiuri exterioare (3) 3. incercari . rota!ii (8) 11. suprapuneri (8) 3. tremur (4) secundare 9. lipsesc unghiuri1e (3) 4. plusuri 8. tremur (4) 7.reprezinta dificulUitipe acest plan ~i reductii ale afectivitatii. ext . ordinea (4) 6. ale percepliei ~i caracteristici confuzionale. locul desenului (2) 2. Prima figura A (1). distorsiuni (8 8. 12. lip sese punete (2) 7. Testul diagnosticheaza Intarzierea globala a maturatiei. lini! de~iintate (8) 5. rotatii (8) IO. are 0 semnificatie. ca ~i toate celelalte.distorsiunidesenul (8) (3) 10. capete reunite (8) 2. \inii ghidate (2) 9. linii legate (8) 13. in reproducerea desenului. fenomene de disocieri perturbato:rii ale ansamblului personalitatii.scat (3) 5. lipsesc unghiurile (3) 4. Cercul ei reprezinta feminitate (patratul e figura a masculinitatii). Incerciiri secundare (3) 9.7. !inii dubie (1) 6. capete neunite (8) 2. compresie (5) 4. unghiuri exterioare (3) 3.scat (3) 5. linii dub Ie (1) 6. iar lipsa lor indica normalitate. pune in evidenta tendinte de identificare feminine sau masculine.liDse~t~ ctesenul (8) 1. Dimensionarea lor. deranjari ale impulsurilor. Iiosa desenului (8) Desen 9 Desenu18 1. 1ipse~te(2) )enui (8)(3) 2) undare Desen 7 1. rotatia (8) (2) 11. tremur (4) 7. Figura 272 ------------------------- . supradezordinea (8) Acestea sunt cele mai importante forme de deficiente. ext . Figura 1 substructurata este dificila pentru subiectii anxio~i ~i cei ell tulburari organice cerebrak Figura 2 este diagnostica pentru cerintele de relatii. distorsiuni (8) 8.

. in psihozele maniacodepresive. Laboratorul de ·la Spitalul Henri Rousselle din Paris a adus unele modificari testului Bender. folosirea spatiului. Porteus.i a factorilor de mi~care).ti In relatiiIe eu autoritatea. 1942. Sub aceasta forma. Porteus. caracterul fobic ~i probleme nerezolvate sau conflictuale pe plan sexual. pozitia. Figura 7 dimensioneaza. California. Pacific Boohe. Ajuriquerra ~i Hescen). 273 \ I \ . un test de larga folosire multidimensionala. numita scala extinsa. psihonevroze. Exista 0 varianta pentru copii ~i una pentru subiectii de peste 13 am. Acestea aduc un serviciu remarcabil protejarii potentialului uman. 0 aIm varianta. dar ~i a unor factori caracteriali. a dementelor posttraumatice. 6 este figura emotionalitatii (reducerea indica anxietate). unui larg domeniu de masuri psihoterapeutice. Analiza figurilor reproduse se realizeaza Intr-o mamera multidimensionala. a deformarii gestalt-ului (retrogresii. Testul poseda ~i tehnici anexe Cll asociatii libere la figurile desenate. Se studiazii ~i aplica §i In cazul afaziei (L. Fig. pentru controlul modificarilor ce au putut surveni intre timp (controlul leucotomiei)~i pentru a completa prognosticarea adaptarii sociale (aceste utilizari se aplica la subjectii de peste 13 ani). in nevroze etc. Este un test [oarte [olosit. Se [olose~te ~i ca test probatoriu pentru interventii nonchirurgicale postoperatorii. indica tendinte agresive. Testul pune in evidenta simptome schizofremce. The make test and clinical Psychology. s-a marlt sensibilitatea testului ~i pentru probiemele de inteligenta. Au fost retinute doar 5 figuri din testul Bender pentru aplicarea Iui pe copii intre 6 ~i 14 ani. a formei ~i a relatiilor de forma ~i marime. de asemenea. The Training School. cuprinde 8 labirinturi grupate ~i se folose~te in controlul rezultatului scalei originale. J. in conditii optimizate de recuperarea. fobii ~i leziuni organice eerebrale.3. Guide to Porteus haze Test Veanland. Figura 5 depisteaza dependente ~i nesiguranta. deficiente mintale.D. 1 \ I I I \ I \ \ I S. simplifican. ea ~i Figura 8. S-au efectuat foi de cotatie ~i notatii corespunzatoare. Paolo Alte. Exista foarte numeroase teste c1inice. coordonarea motorie . imp1icand secvente. Bender. 1959. permitand sa se realizeze. perseveran. bateria labirinturilor a fost ~i este folosita in examenul psihologic al deIincvenfilor. Interpretarea se face din punctul de vedere al succesiunii ill pagina a desene1or. New York. 2 S. Ben I-a folosit eu accente projective mai pronuntate. In caz de comprimare. fapt ce permite sa poata fi utiIizat ca test multilateral de personalitate.P. Figura 4 pune in evidenta dificulta. o Labirinturile Porteusl constituie. In revizia Iui Vineland (l959f.

testele proiective au devenit atractive. in once activitate se exprima numeroase caracteristici ale personalitlitii ~i in mod frecvent cele mai caracteristice. fapt la care ne-am mai referit in alt 274 . ana ~i in bateria lui D. deoarece.Labirintele Se Porteus. . Din acest motiv. Weschler (inteligente) Variante de teste de labirint Testele Droiective de personalitate Productiile umane libere pot servi ca instrumente de psihodiagnoza.

Minulescu. din acest punet de vedere. S-au semnalat L. Testul Rorschach a fost ~i este foarte raspandit .>}:a (1947). 1976. de efectuat asociatii etc.. ~j M. Ro.dupa unii. prin petele de cemeala. ed. In Elemente de psihologie proiectiva.)2. eu testul de inteligenta A. Bucure. Tim Maiorescu. C. arnator de pictura. va avea raspunsuri mai interesante la teste de construiri de povestiri. 2 eu privire la testele proiective. Datorita faptului ca testele proiective provoaca mai nurneroase caracteristici psihice. interesat de gasirea unui sistem mai complex de examinare psihologica. de Mariana Ro. Alcan. Frallk. in nevroze. Daca este 0 persoana eu aplicatii filosofice sau literare. Rorschach a stabilit un sistem complex de cotare ~i interpretare a petelor de cerneala. In 1964. dadl 0 persoana are un oarecare talent la desen (de pilda). 1970.ca. 1948. bibliografia engleza avea 3 747 de reterlnle la acest test In Iiteratura de specialitate. Enachescu. stil de abordare a situatiilor ~i problemelor. Binet. II. au apilrut 3 855 de referinte. Ed. a II-a.capitol al lucrarii noastre. va fi mai Incareat pozitiv ~i mai saturat in exprimarea creativitatii ~i disponibilitatii acesteia in situatia data. iar la sf'ar~ituI anului 1968. s-au facut semnalliri ~i descrieri In literatura de specialitate/ de catre: AI. p. Petele de cernealil au Incercat sa fie folosite in acela~i timp ~i de L. Oricum. 1939. pot fi numite teste multidimensionale ~i sintetice (ref1ecta pozitiv inteligenta.. Frank (l939)J. 1976. tensiuni sau destinderi psihice afective. rivalizeaza. Rorschach ~i-a construit plan~ele testului prin 19213• Se pare ca ideea utilizarii petelor de cerneala In explorarea personalitatii se citeaza ca fiind emisa de Leonardo da Vinci. ® Rorschach a recomandat folosirea testului In psihologia mentala. 1973. J 275 . Ultimul a vrut sa studieze. ed. Desenator. ® Cel mai complex $i mai cunoscut test de personalitate proiectiv a fost $i este testul Rorschach. 2001. memorie selectiva etc. Methodes projectives pour I 'etude de la personalite. 1972. Ursula $chiopu In cele doua edifii ale lntroducerii in psihodiagnostic. 452-458. abilitati. cultura. Paris. Kenersau de Bertelett. In lucrarea Metode de psihodiagnostic. Ed. In diferente1e culturale. Bucure~ti. ca raspuns la solicitare. perceptia ~i imaginatia. H. in lucrarea Tehnica proiectiva. Se pare ca percePtia vizuala este influentata de personalitate.tL 3 Vezi Introducere in psihodiagnostic. in detectarea talentelor. desenul realizat. A fost elaborat de psihiatrul elvetian Hennann Rorschach (1884-1922). e Semnificatiile teste lor proiective sunt conditionate de tipul de test proiectiv ~i de nivelul de cu1tura. A fost denumit Rorschach Inkblot Test. ~tiintifica. Cel care le-a conferitdenumirea de teste proiective a fost L. sistem ce s-a raspandit ~i se folose~te ~i In zilele noastre.

reprezentata de $coaia americana.. diferenle legate ~i de profesE ~i chiar diferente intre persoanele din eupluri eu ~i ±ara copiL La Inceput. ca importanta. receptiva ~i atenta. a ajuns. I Vezi imaginea urmatoare. 2 H. colorate ~i necolorate2• Poseda 0 forma "interesanta de cotare. Exista 2 tendinle in legatura cu aparatura statistica a acestuitest. 1921. aparitia unor reviste consacrate acestuia ~i reuniuni (din 2 in 2 ani) pentru studiul aplicarii ~i interpretarii tehnicilor metodologice ale testului. exista ~i utilizan intermediare caracterizateprin analize cantitative ~i calitative proportionate. originalitate. din care se pot decelalnsu~iri ale subiectilor privind feluri de anxietate (teama).U.. pentru utilizare. sau specifice personalitatii respective. In forma initiala. Testul consmdin 10 plan~e cu pete de cemeali1} simetrice mari. rnai accentuata deeat centrarea pe aspectele cantitative ($coaia sincretica elvetiana). 276 . mai ales in cele universitare. P. Testul Rorschach a declan~at un numar apreciabil de lucrari (cam 800 prin 1976).Canivel ~i G. acest tip ce se caracterizeaza ~i prin faptul ca mediteaza inainte de a actiona. iar raspunsurile mi$care de introversiune . Gatier. ~i 0 tendinta ce vizeaza mai ales aspectele calitative ale raspunsurilor.$i extraversiune egale). Rorschach. Testul are notatii pentru banalitate.diferente semnificative odatB. • Rorschach a denumit cu termenul de ambiegal tipul echilibrat (intro. confabulalie etc. • In genere. la 10 ani dupa aparitia testului. . Ulterior. Chiar ~i la moartea lu! Rorschach. Le Psyhodiagnostic. rara autocritica. nelini~ti. determinate in diferite felun. Raspunsurile color permit 0 analiza a caracteristicilor de extroversiune. testul a fost efectuat in colaborare cu H. Interpretarea reune. hm. 0 tendinla ce utilizeaza 0 vasta aparatura metrologica.te caracteristici ale gestaltismului $i freudismului.F.sarea testului a fast mai lenta. diferenta ill rezultate intre femei ~i barbati. dar ~i constituirea unui institut Rorschach. se cere subiectului 0 atitudine relaxata. aceasta inca nu era prea folosit. printre primele zece dintre toate testele. Aceasta din unna forma este utilizata ~i in diferite laboratoare din Romania. eu inaintarea in varsta.

Rorschach: Psychodiagnostics Schema block (Recording blanke) III IV v VI VII VIII IX X 277 .

:}ocurile sunt comportamente observabile in expresiile comportamentale ale modului de aprehensi~'1e a plan§elor. dar calitativ deosebite. 3. in primul rand. pana la 250 de raspunsuri la cele 10 plan~e.iluzii de similitudini ~iefort neputincios de depa~irea blocajului. 2. de ~ocurile pe care Ie produc plan$ele.a testatului. In cadrul loca!iei. diteva aspecte speciale importante. se noteaza partea plan~ei care este interpretata (exlsta un cod topologic). 278 ---- ---_ _. Se pot ob!ine. animale sau umane. 1 Primul demers. Intereseaza daca subiectul se refera la interpretare in ansamblu sau la detaliile petelor. Refuz al plan~ei dupa comentani ell referiri la caracterul dezagreabil ~i insuportabil al plan. Socurile se exprima la fiecare dintre cele 10 plan~e. Raspunsurile numeroase constituie un indicator de bogatie imagistic8-. se tree raspunsurile ce indica 0 gandire abstracta sau dualista.. Raspunsurile se analizeaza ~idin punctul de vedere al categoriilor: forma. mi~care. doua au in plus culoarea ro~ie ~i trd sunt multicrome. in general.-. dnei sunt negre-gri-albe. sau locatia. iipsita de originalitate. Ie inregistreaza locatia fiecarei plan~e. Aceasta nota!ie se refera la caracteristicile formale ale interpretarii.i preocupate de perfeclionare. dupa comentarii eritice ce se doresc obiective. Raspunsurile (productivitatea) putin numeroase evidentiaza retinere.. Refuz al plan~eidupa percepere. raporturile dintre forme $i culori ce intervin in raspunsuri. deoarece fiecare plan§8. Refuz blocaj. Mai ales forma (intreaga sau paI1ia1a)permite interpretari complexe.. daca atribuie forrnelor percepute identitati vegetale. pentru a se·putea face 0 cota!ie clara. constituie tipul de aprehensiune. Continutul se apreciaza ~i el din diferite direc!ii. Faptul ca domina raspunsuri de tip global sau raspunsuri ce se fixeaza pe detalii. ell atentie asupra rapOlwrilor ~i transparentei lor. perspective. de asemenea. Intereseaza.• In genere. in psihodiagnoza Rorschach. este de prezentare (inregistrare) a ~ocurilor pe fiecare plan$a. Aceasta. separat ~i in amanuTIiime. originalitatea Sau banalitatea raspunsurilor etc. E vorba._~-~--. Apoi. a modului de a fi . sunt ale persoanelor precaute.ei. • Dintre cele 10 plan§e ale tesRllui.Cfu1draspunsurile sunt putine. astfe}l: 1. ."--~--------------~~~~---. critica a plan~ei.._. lara comentarii.are 0 semrificatie specifica la nivelul trairilor necon~tientizate §i ill situatia totalS. Raspunsurile se presupune cil merg de la perceptie 1aproiectie. • Intereseaza in cotatie numarul raspunsurilor sau productivitatea acestea sunt interpretate ca facton emotivi $i intelectuali. !ipsa de expansivitate ~i energie mintaUi. culoare. ~ide la perceptie ~i proiectie 1aatitudinL $ ExistS.

!iliac (F + A) fluture (OF + A) " 6. Timp de reactie u~or creseut eu diminuare a produetiei. unnat de un efort neputincios de a continua.------------------------------------------ 40 Prelungirea latentei primului raspuns eu mutism. F Insearrma forma ce nu se vede in plan~e. A doua faza se refera la analiza plan~elor pe rand. in implicatia lor. raspunsurile banale. referinte personale. Timp de latenta prelungit. de suspine. sau precipitari spre un prim raspuns. 7. Schimbare anormala. piele de animalintinsa (OF+A) " '7 /. cumva de u~urare. de un ~oc Intarziat. Oarecare destindere. Raspuns banal liliac (GF + A) Plan~a 2. paianjen (albastru lateral DF + A) 279 . spum1nd dupa aceea raspunsul. 9. dar ~i nedumerire. neprevazuta ~i noneonforma eu solicitarile oblective ale plan~ei. afectarea raspunsului F 1 ~i F. descrieri. priviri intrebatoare. 8. 10. Manipulare insolita a plan~ei. gase~te eulorile frumoase. cap de personaj treimea superioara (DF + Ad) capete de elefanti treimea mediana (DF + Ad) 8. ca ~i cele originale. 6. ® Toate ~irurile servesc primei faze a psihodiagnozei. doua personaje (OK + H) fluture (DF + A) " 4. neputinta subiectului de a depa~i singur blocajuL 5. 5 Bineinteles. In timpul de aprehensiune sau de succesiune a raspunsurilor pe plan~e. intereseaza. piele de animal (OF + A) " 5. Apoi. " fluture (GF + A) doua personaje doi ur§i doi diini (GK + H) " 3. " oameni In actiune sau animale (DK + H oranjul) cap de om sau de bebelu~ (DF + HI) " 10. eomentarii euforiee. inearcat de mimica ambarasanta. Diverse comentarii eu privire la timpul de latenta pre1ungit. of eTa plan~a. Plan~a 1.lnainte de §i In timpul interpretarii. " animale (lateral e) (DF + A) 9. crab.

ce pleaca de la G sau D eu F K pe plan~e. A = animal. dar ~i depresivi. e Studiul bogaliei ~i diversitatii interpretarilor se face prin aprecierea numarului raspunsurilor pe categorii -eomparate fata de numarul total al raspunsurilor. la blirbali ~i 14 ~i 30. esentiale. evasi antrenati la situatie in eonfonnitate eu lUmea de relatE i?i reactii. ca §i rezultatele F (forma). H% nonnalin relatia H + HdJER §i este intre 9 $i 20. Procentul de originalitate prezinta 0 optiea general a privind cultura generala sau profesionalaa subieetului. insearnna ca subiectii reactioneaza u~or. Ele poarta eu sine semnele temelor dominante ale gandirii subieetului testat. Dupa alti autod. G = raspuns ce are in vedere plan~a -in mare (general). 60%. se pun insa probleme. De asemenea. Diminueaza eu bogatia imaginatiei 25-30% din arti~tii creatori. e Oricum. denumite dupa inspiratia momentului ~i care eorespund modului mai freevent de a fi. $i in acest eaz. daca nu se raporteaza la G (raspuns general) saula D (raspuns in detaliu) ~i la Dd. . dupa 50 de ani).Dbl ~i De (detaliu mie. 11 Raspunsurile originale sunt eele de efort. melancolici. Legenda: F = forma evocata. se evidentiaza prin el ~i persoanele foarte inteligente ~i sehizofrenicii recurenti.schizofreniei ~i organici.I I I I I I I omida (DF + A) hipopotam. hebefrenici stereotipi. pentru a evaluapozitiv sau negativ faspunsurile originale. K = accent pe mi~care. meticulo~i. Nu au destula originalitate. Hd H (0) sunt debili. Absenta banalitatilor in plan~e este un semn nelini~titor. partea inferioara (DF + A) cap de iepure (verde info central) In genere. Raspunsurile banale. la 40 de ani. Raspunsurile originale ar fi un indiee al originalitatii gandirii. referintele la G ~i D sunt importante ~i centrale.rsta (50%. arteriosc1erotiei. iarHd H evidentiaza normali nu prea inteligenti. deelaborare speciala din partea subiectului. exprima un nivel scazut al creativWilii. A cre~te CUV8. in medie. doar la aceea de grup. III Numarul mai mare de Hd se afla la normalii maniacali epileptici . de diferite feluri). anxio~i. Prea multe banalitati eonstituie sernne de slabiciune in gandire. Numerele mai mari se afla la normalii foarte inteligenti. + §i Orig. Conotatiile Orig. H = fiinta umana. Sub aceasta marja segasese subiectii ell gandire stereotipa. Procentul A normal (A-Ad/Ea) este mai freevent la adul!ii intre 35 ~i 50 de ani. chiar 12% dintre 280 . dar §i la sehizofrenicii eei mai incoerenti.sunt nesatisrncatoare. la femei.

Dd sunt doua raspu:nsuri. Procentajul A cre~te in stereotipia gandirii. sentiment de culpabilitate. (decl. irltestine. perceptie ideativa. sau PI. importanta pentru decodifiearea structurilor interioare specific psihice. vrajitoare. apus de soare etc. Restrangerea tematica a dispunsurilor exprima saracie a disponibiliti1tilor restranse. produetivitate. H. Lista simbolisticii raspunsurilor la Rorschach este descrrisa: H = forme umane intregi. Raspunsurile referitoare la ochi reprezinta obsesia privirii ahora. Raspunsurile D == detaHu mare ~i d == detaliu mie.nlspunsurile care evod!. Dbl in <& i I I I i @ @ 1 E yorba de situatE ill care subiectu! vede mtt~o secventa de pete de cemeali1 plamani. cascada. de asemenea. @ I I I I I 1 I I I Varietati = spirit deschis.= forme cvasi umane. inteligenti ~i originali. schelet etc. cap de copil etc. plamani. vertebre Scene sau peisaje . fata. inger. caracteristici anatomice). Veg. des ene. Raspunsurile care contin plante au procentaj mai mare la copU ~i la batr§. = vegetale.pi ~i indica 0 ere~tere a stereotipiilor. obiecte eu forma umana reprezinta teama de contact eu viata. ell trairile personale. fiori Sex (organe) Arlatomie . c1e~te de homar etc. frunze. diavol. @ Raspunsurile continand referiri la mana reprezinta orientare orala. A = animale: urs. DdG = accentuari patologice. fluture. universul personal Temele dominante in raspunsuri au. lampa etc. om de zapada etc. Ad = detalii animale: cap de musca. Do == raspunsuri oligofrene. creier etc. stilul. Dd mai exprima ~i evitarea IUl G (raspuns general). pidor. de a parea cultivati. Hd = detalii om. procentajul H cre~te la sub1ectii inteligenti ~i creativi. de detaIii foarte mid. Tenta personala. Statui..os de bazin. 281 . Obiecte: avion. anxios. Exprima ~i preocupari ipohondrice sau senzatii eroniee de vid interior la eei care folosesc mult interpretan de tip oSatura. ~oarece etc. statuie. Conservarea acelora~i raspunsuri inseamna 0 stare patologica.lac inconjurat de arbori. aspecte anatomice1 plaseaza subiectul In categoria normaliUltiL Programatica mentala. Raspunsurile dominant anatomice apar la medici ~i exprima complexe de inteligenta ~i dorinra de a straluei in oehii altora.

2 282 . aflate in caietele de folosire. Interpretarea testului Rorschach este foarte complexa. trebuinlele acestora (In ambele cazuri este yorba de identificarea eroBor povestirii cu propria I» 1 Aceste informatii soot prezente In cursurile universitare. reprezentand fiecare doua san 0 persoana. Testul a influentat efeetuarea de forme paralele de teste de pete de cemeaHi (testul Rorschach. T. coordonate de profesorii de specialitate de ia Universitatiie din Bucure~ti. testul T.H. elaborat de Hans Zullinger ~i testul Fuchs-Rorschach). Consta din 30 de ilustratii. 1976)\ B. aflat totu§i in stare de oarecare inhibitie . fapt ce permite sa se puna in evidenla aspecte importante ale personalitatii: pulsiuni. Testul W.T. complexe ~i conflicte. eroii povestirilor. Holtmann (H. U. dezvoltat de Christiane D. 2001).A. Morgan ~i Henry A. Testul Z. ernotii. Walker (1954). sunt raspunsuri neobi~nuite. Exista un sistem de interpretare de 5 puncte al raspunsurilor ~i anume: 1. in atitudini incerte (ambigue). este un test social §i interpretativ. in lucran mai vechi ale cercetari1or. Mottreaux ~i Richard N. Louis. Subiectului i se cere sa elaboreze 0 istorioara din ceea ce vede in plan~e sub dominatia momentului. tendinte de a interpreta situatiile ambigui din ilustralii implicand in ele propria experienta de viata. cuprinde doar 3 plan~e. Au facut interpretari legate de inteligenlil Mariana Ro~ea (1972). A dat unele informatii privind acest test ~i Mihaela Minulescu (1996. seria A ~i seria B. sentimente. Daca se combina eu raspunsurile K (mi~care). freudi~tii vad in aceste raspunsuri sexualitate. eu eforturi de a da un sens personal nenormal.opozilie cu Ddl = interpretari de spatii albe din petele de cemeala. Spre deosebire de testul Rorschach. Se aleg. sau Thematic Apperception Test. 2. Se fac 2 ani pregatitori $1exercitii pentm 0 corecta $1deplina folosire a sa. Ames R. insecuritate.J. de aceea~i factura §i din aceea§i familie de teste. dar ~i in functie de varsta. cunoseut ~i folosit este testul T.) cuprinde doua serii de plan~e. trebuie 2 ani de practica intensa. eu pete de cemeala negre ~i polierome (Universitatea din Texas). Testul Rorschach2 este folosit mai mult in clinica.T. inc1usiv pentru bolile psihosomatice. Cluj $i Ia~i. Exista distante intre interpretanle feminitatii ~i masculinitatii. publicate ~i tinute anual. Raspunsul cuprinde. fiecare cu cate 47 de plan~e. Murray (1935). Un alt test proiectiv. A. ~chiopu (1970. • Pentru a eapata eompetente active la intrebarile potentiale ale plan~elor. dupa Murray. fl:\cute pentru lucrl'iri de an (1964-1975). In raspunsurile Dbl: tendinte delincvente. lucrari de licentA ~i de doctorat. Raspunsurile culori exprima inhibitie. dupa caz. 20 de plan~e care se prezinta in doua serii.

:~'~~"1?\:~~-.~ .'._\ .>~~ f<:ij\~.''''..' /-..~:::.=--= $..• .. -.:\..'."" _l~' ..' . A"'\ /f/..A.. ..b.) ' . i~.. 'h~::£:~~-===..(:·t~ff...' '\...>.i. .' .~t~~i~£..• .-}"7~:'i?~r.i. .. .... ·::.J7!/~·::'~t._..\:. ··'··I'···'.:..p:~" __ "..~'~~.•... '11 _J? ~. t . V '<' ~~i.... .~.'.:...•• .' r~.:~':>. deznodamantul povestioarei... .·~ .- ".'. ~ ... ~*~~~ ~5..•.1 .~ ~ 'iI· t~~?~~ .'.~:!. i'e' --..::::..' l'.~I~}(..j!! .... .·1~J~.'....tf· .~t. \"'1 " . -n·.lj :.'F[:~:}~t· .-:.. :~:. rl{lj·.:..... ...• ..:·:r~~::·~~ .:t:.~~~~ ~~~~~.tlf·'· ~.-:'" •... /"'.~'~ . tema generalii a istorioarei elaborate de subiectul testarii ~i 5.~.. ..0.. VI I.~\.. .'-~~ .). {id~~~:~·· .~ " -'. ~ .• · (J.~.'...~F~. . " l. :. ~.'.[i'l·· '.' .~-::.H'.F:'.c--:.:~y.'\~": '..J•••...hi. .~i~~~~~~~~~~~~!~¥4?~~~.'..(~~2~.. . :.:£. .~~?~""'~.""'1"-'/.. ••.' ." :"\ "V ~~\ '" .'f."~...""""7."IJ: ...~ .. .""'..""""·~ . •...~i~:.."~:. '..:~" \_ '.d11..::~Y-~t:) ... ~.y... riP If7\ ~~...{0Ji~(jJj : .\1:tJ... J ~ A~ \r.~~ ~~.." .:..~l.6:'::\.':'~-~1l . ..·~·~t J'.. ".:::....~~~{ff1lfJ ...t.' [.'.R:: _ .:. .~ ' .1~' f \.Ii.~..~'..<... '-4: \\ d..~ .:/~.i. r~. ~~1!~~J..~ ".~ .~' > :'.'...T.}fl::.1 . ~·~f~~l.'.. ."j. ~::L....'p . .. . ... > ·'1~..1. ~~1:('.'.... ?:{.. . 1·~~i~t:~):·~r~>:'::iiV~~ ..l' ~.!'·""" ~:~ -'_:.A.. '"". ..... ~1"1 .. ' ·~. ..~'-.:~.--' '--=:1 ~""~·~0·VI:I-<J""'.'\. 4.1."~"f-~:7:."'"1. :··.. ~.~. ~~~> •• .I. n f<.)~..."'~. ....:~.'\1 ..persoana a subiectului aflat sub testare).. ."!<.T.~4rtr~~i~A.\..Fm:~jr.:si:jj "-' G ."~ •.c.....:.r::.f~:. ''' •.r'f'.··d·.~~..::"""'.·:·:·~".n. ~ •.J w ~. <t .:tS't.~:i ·C/:.. ... '.' '. .Yi . f0rtele ce actioneaza asupra eroilor. " ...~ .... ./11 . . . ~:~~~-')y-~:.?. '~"'-~:J. fJ .._~ -v"_ -=~~.y. 'i'·"J.J..-:'111 ·.. 1.'J' .. C . ~-~..~-"~'j~u' h !k'\iI\~""I. .~\~' ~11:! •. . '.: 1" ."~.'--..lr~~ 'I...r:..:t". ···' . rf~( . ..:..':~~~%~:j::-:~ ~ •... ~ .• ~ II" .~tt~ ." '.~/~:... •• ""i! . Imagini T...•.!. 'Ii..'..~ .. fu]~Wiift~l~~~ Decupaj T..".~'.0!..~ ..~/-.. .• '.- •••••• 283 ... .".!..• =. . "~~~~~~. ~~\ ""_'~h>""'·'~~'-"··"'02·..-...:\ "..f1~<:~~~f ~'!'-r*~.<:. .•... ' ..' /r~.VF. 3.H:·::?':·:·."' . '-'---' .". r~' ~ 'i' ~~~ """ ....'fi~.~.~.1·k...' .."rJ ( ·S~~\\ _ .......:'.

distantarea. fapt ce face sa se proiecteze in povestire versiuni personale. solicita competente de evaluare. motivate ~i nemotivate. este. • Testul de atitudini familiale (F. Jacques Dantec. dar $i aspecte legate de caracteristicile de mentalitate. £lind deschise. Bellak a elaborat un sistem de standardizare in despuierea rezultatelor. de L. care au avut in atentie. modul cum este vazut fiecare membru al familiei (ca atitudine) fata de ceilalti. In genere.T. in genere. 800 de lucrari aduceau completari interpretative.). • Testul P.T. de asemenea.N. Amiei Guillemont $i 284 . se folosesc teste in care se solicita desenarea familiei personale.-ul permite sa se exploreze dinamica personaM psihica. Gille $i Schaeffer (1964) de Raterr $i Henry. Se pune in evidenta acela$i fapt $i prin directia privirii fieciirui membru al familiei. subiectul se identi£lca cu unul dintre personaje. raspunsurile. $i vfusta care se da in desen fiecarui membru al familiei este importanta in analiza desenului. Annie Cantin. dispune de 8 desene simple privind aspecte U$or tensionate ale familiei. apropierea vs. $i sensul implicat in povestire este semni£lcativ pentru proiectia ce 0 cuprinde. modul cum este imbracat £lind. A$adar. Interpretarea. Se exprima.T. subieetul se adapteaza relativ u$or la acest test $i proiecteaza relativ mai U$or situatia adaptarii lui la astfel de probleme. In unele situatii. Testele de acest fel (privind familia) sunt tot mai numeroase. T. Din· acest . 18 BM $i 20 sunt mai ambigui. studiul de caz individual. Gertrude Corman. Astfel. Plan$ele 11.A. Totu$i..A. ca $i proiectarea subiectului testat sunt foarte complexe $i la acest test. mai ales dupa pozitia in desen $i distantele unora fata de altii. s-au lamurit unele probleme de catre R.A. motiv. in final cu reluari de probleme neclare $i oarecum contradictorii intre ele. Se pun in evidenta relativ numeroase aspecte privind relatiile subieetului eu membrii propriei familii $i optica sa cu privire la statutul.A. cultura. toemai din cauza ca astfel de situatii sunt de frecventa relativ mare. Interpretarile se suplimenteaza. semnificativ. de asemeriea.T. fapt ce pune in evidenta numeroase aspeete privind apropierea dintre membrii acesteia. de asemenea. iar L. Rappaport a adaugat 0 analiza de completare a testului T. dar $i mai diagnosticabile . subiectul vorbe$te despre propria sa existenta in povestirile pe care Ie creeaza. rolul $i calcarea acestora in familie. aceste probleme. ." $i interpretarea acesteia este foarte di£lcila. mod de a evalua situatii $i caracteristici psihice. un test proiectiv elaborat de centrul medico-pedagogic de la Nantes de catre Francoise Brelet-Feulard. in mod deosebit. sublinieri $i con£lrmari sau infirmari ale celor ce erau oarecum oficial implicate in modul de interpretare a testului T. In 1950. $i sentimentele mai pregnante ale subiectului privind diferilii membri ai familiei. dezvoltate ale acestui tip de test. Jackson.

F.-~ ~~ .. ~.."':.t __ _". II. Este yorba de un purcelu~ cu 0 pata neagra... Connan.. -?~~~ . Exista. Aceasta este instanta depozitara a mecanismelor de apm-are.'~~ ...". Decupaj test 65.. sa se aleaga ~i a~eze deoparte pIan~ele alese. ~ ~ ---~~ ~ <"" i _. ••• F"~ q.ill.. Dominalia unuia sau a altuia structureaza personalitatea ~i reactiile (conduitele) ei.:'. .Nadine Guill on."'. incarcate. /.-'~.-. dupa care se aranjeaza intr-o ordine preferenliala ~i se alcatuie~te 0 povestire. de 0 forta vital a foarte mare.'t." {'--.. care tind sa se echilibreze. Acesta este domeniul pulsiunilor vitale (mai mult incon~tiente).~~\!?i' A~ ..:. ..~."." . : \ /v r . . . dand pretextul unui spectacol de conduite calme ~i rationale.I.".•..-... care reprezintil con~tiinta morala. Testul s-a efectuat sub indrumarea lui Louis Corman ~i Ia a treia edilie (P . copiilor de 5-7 ani.... ~... 3 instanle care sunt implicate in dramatismul "spectacoluIui" conduitei Iui Patte Noire...> "'J. Prescurtat . r -'))I..J.9..' ~." . \.(>\' 1):. '"'~" .. ~~_. Le test P.U.~-' ". ~ .4 -.-•..v ~..i ~~ . Intre "Le soi" ~i "Le moi" exista conflicte./". .F..Vemes.~ -<-.. Prima instanla este a Iui "Le soi" (sineIe)..••.\~.\!.'~(~::... generatoare de tensiuni ~i conflicte interioare implicate in Iocul unor forte contrarii.. Plan~e reprezinta teme freudist interpretabile ca atare.. eu toate ea in interiorullor se consuma drame. ~i ele in mare masura incon~tiente.. Plan~ele reprezinta teme freudist interpretabile ca stare. P.c:::'.h. Testul este constituit din evenimente mereu noi ~i solicitante. dupa autor. - .~---..(~?'r'~-"'":.. ~ -~. parcurgandu-se cele 16 plan~e. Testul place."~ .. I...... -?t.PAT sau PN.~g. '" I~.~ ~~ ------~"'-~ -~-. A doua instanta este a lui "Le moi" (a eului). 1969.. ed. Plan~ele acestui test au fost desenate de Paul Dauce. de Corman Subiectul identitica imaginile ~i aldituie~te 0 povestire. Se solicita ca..'. 1 L.~1··(.->" -" .. .~.. experienta ~i cerintele sociale...:il'..... mai ales. I~ ~Y.... (manual)..C". A treia instanta este a Iui "Le surmoi" (a supraeului).:. --=~' '1.:-. Testul dispune de 16 imagini (pIan~e). eeea ce confera interes pentru test. Testul Patte Noire. insa. produsa de educatie.kY.D.. 1969) a dipfHat denumirea de Les aventures de Patte Noire] (Aventurile Iui Pate Noire).. Aplicarea strategiei de utilizare a testului are tendinte ludice.. ~. 285 .'"-~'-'~'\.

din care una este in situalie de frustrare. In informatii1e. colectate ea raspunsuri. Consta din imagini miniaturizate. pe de alta parte. insa. in replica.Testul Rosenzweig de frustra!ie. una din imagini prezinta 0 ma~ina cu doua persoane. Referindu-ne la cel pentru adulti. 0 tanara spune alteia "e groaznic.. Rosenzweig a prezentat testul pentru adul!i prima data in 1944. Intr-o alta imagine. Cuprinde 24 de astfel de imagini . Se cere subiectului sa spuna ce ar raspunde daca ar fi el cel stropit.zweig pentru adul!i ~i unul pentm copii. exista 11 tipuri de raspunsuri posibile evaluative. trebuie sa se raspunda. Difuzarea ~i interesul pentm test a inceput. stropit. S.sunt de aparare a eului. Au aceea~i schema operativa ~i func!ionala. privind raspunsurile ~i interpretarile ce Ii se pot da. Analiza raspunsurilor se face in functie de gradul de agresiune din raspunsuri ~i din punctul de vedere al TR (timpul de reactie). In unul din ele (de obicei primul) se pune textul provocator al situa!iei ~i al acelui ce a suferit ~i sufera fmstrarea. Cele mai multe raspunsuri .desene. a!i spart tocmai vasul preferat al mamei mele". 286 . Fiecare secven!a de test are doua patrate in partea de sus. Un test de frustra!ie Rosep. ~i din punctul de vedere al profilului elaborat pe seama a 6 indici deriva1i din frecven1a a 9 factori implicati in ansamblul testului. dintre care una cere scuze unui pieton pentru ca I-a . se analizeaza din punctul de vedere al: indicelui de conformism eu grupul (CSR) pe de 0 parte. In al doilea patrat se va expune raspunsul subiectului care se testeaza ~i care se implica in situa!ie. a~a cum vrea cel solicitat prin test. Este yorba de un test interpretativ proiectiv cu material de tip psihosocial. semnalam ca in fiecare imagine sunt prezentate doua persoane. adica eel frustrat. Diferitele elemente succesive. De exemplu. Exista doua variante constituite pe acelea~i principii. prin 1949.dar ~iprovocari de raspunsuri .

Testul Rozensweig pentru adulti.la searo. pUlin prea I11(Jfi IIroasa? \1i-a SpllS ca 11I11-a safi acola. 8 din c1e 24.". A-'ll sU17leti oare Prielena 10 /7/-0 invilolla bal a. i E groaznic! Ali sparllocmai vaslll pre{eral al momei mele. 7. 287 .2. Am facuI101 posibilul so evil balWaca. ~ n I 8 !~ Fll rr7fd I 7 Scenete1e 1. 1m pare fiJarle rau ca v-am stropit hainele Cllnomi.

rezultati din aliajul. din punetul de vedere al relatiilor mai importante ee se exprima in viata eurenta. cu trei ani de studiu. cel al sistemului pulsional arhaic colectiv. 02. 1947. Existil. Testul propriu-zis este compus din 48 de fotografii. Testul sau a trezit mare interes. prin testul Szondi: 1. 03. Bem. Exista ~i un tabel ee permite 0 reformulare a rezultatelor in functie de alte criterii . s-a infiintat Institutul Szondi. nevoi sau factori pulsionali (perechi de gene pulsionale analoage). se exprima modul de a evalua pedeapsa. incon~tientul familial (eu substrat genealogic ereditar. a predat la Zurich cunoscuta sa teorie a destinului. impaqite in 6 serii de cate 8. Experimentelle Treibdiagnostik. pulsiuni sau fuctori pulsionali. pe baza de arhetipuri. In 1969. Cuprinde genealogia patologiilor ereditare din arborele genealogie. • Metoda re1eva procesele incon$tiente ale destinului pulsiunilor ~i ale eului. Ca atare. In raspunsuri. care condenseaza genealogia subiectului ~i euprinde un complex de elemente ereditare. Se refera la 3 structuri ale incon$tientului. Al doilea este ineon~tientul familial.Prin aeeste demersuri. In 1977. Subiectul este invitat sa aleaga din fiecare serie cate doua ! Szondi L. dupa Szondi. 288 . in care palpita psihologia ereditara a maladiilor pulsionale ale generatiilor de provenienta). In sistemul pulsional al analizei destinului. se depisteaza. strategii de extrapedeapsa ~i de intrapedeapsa ~i atitudini de rejeetie ~i de atitudini refraetare fata de pedeapsa. Este yorba de 0 metoda diagnostiea de optica abisala . intricatia a doua reuniri de factori pulsionali. In raspunsuri se mai exprima reactii de dominanta a obstaeolelor provoeatoare de frustran ~i evident. aspiratii sau tendin!e pulsionale determinate de 0 gama materna sau paterna. subieetul poate fi plasat in populatia generala. Sistemul pulsional ereeaza un cadru determinist.. a aparut lucrarea sa de sinteza Introduction a I 'analyse du destin. ~i al treilea substrat. Cele 3 substraturi pulsionale din istoria destinului sunt: incon~tientul personal (cu substrat sexual). ca sursa pulsionala a experientei dobandite. la baza acestui test se intiUnesc psihanaliza ~i genetica. • Testul Leopold Szondi (1893-1981)\ psiholog elvetian de origine maghiara. Universitatea din Louvain i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa (1970). Ineon~tientul personal structurat ca substrat sexual ee se formeaza in copilarie. Szondi impliea in structura explieativa a acestor afirmatii tot ee exista disponibil in tematiea ~tiintifiea a vremii in aeeste probleme. patru grupe ereditare disociabile clinic in opt grupe de tendinte pulsionale specifiee. apararea de sine.

sex: fern. FOlmula completa pulsionaIa are. numita integratoare sau complementara.: casnica r? ~SIP S h s + + P e hy Sch C ± k£ dm + ± :! S = ++ : Perceptia reala a lumii prin toate organele senzoriale. • Tehnica de utilizare a testului presupune cateva etape.+: Eul inhibat. P = ± -: apropiata de panica. Precum a reie~it din cele de mai sus. Cele48 de fotografii sunt impartite in ~ase serii de cate 8. Alegerile pun in evidentaun profil pulsional. * In lucrarea "Triebpsychologie". testul Szondi este orientat spre patologia personalitatii .. una care reprezinta persoana cea mai simpatizata sau agreata ~i a doua contrarie (reprezentand persoana nesimpatizata). planuri ~i permite sa se diagnosticheze complet instinctele de pe palierele de apmienenFi. Sch = . Szondi a stabilit 400 de profiluri. Prezentare de caz Numele: LM. 289 . Este sexualitatea sanatoasa a subiectului mediu/obi~nuit/.Eros terestru. una care sa reprezinte persoana cea mai simpatica $i a doua. dupa Szondi.fotografii. Subiectul se straduiqte sa fuzioneze nevoile de feminitate /h +/ ~i masculinitate intr-un aliaj despre lumea heterosexuala. varsta: 40 ani . Szondi a prezentat 0 tehnica auxiliara. Prof. pe cea mai antipatica.. Subiectul este solicitat sa aleaga din fiecare serie cate doua fotografii. Represiune. Un Abel care lasa sa i se acumuleze afectele. dupa Szondi. Opresiune histeriforma. Fotografiile sunt similare cu cele de buletin de identitate. lupti'ind impotriva posedarii prin mecanisme de negare. destinul subiectului caruia i se face examenul psihologic. bazata pe dialectica instinctelor din prima ~i a doua categorie. Formula pulsionadi cuprinde.

NumeIe: C. + 0: Principiul realitatii. dorinta de implinire. Lipsa de ocupatiel anamneza/. propunandu-. adica sa se comporte realist. celorlalti. p = + ± : Un Abel/P = + . Lupta impotriva posedarii prin mecanisme de negare. sugestiva. pentru corijarea caruia subiectul se zbate. Imprevizibilitatea in relatiile sociale. Sexualitate histerifomla. Sch = .. Diagnostic: Subiectul inceardi sa se condudi dupa principiul realitatii... dar realist. Dorinta de a-.i $i straduindu-se sa fie realist $i. Cautarea unui obiect nou.+ : Eu juvenil.±: De~i obiectul este deja pierdut IC .i face cat mai multe rela!ii. Atentie J:mpaqita. bi-obieetuala in comportament. 290 . de asemenea. dar activa. sa se integreze cat mai bine in realitate. de aceea lupts. de~i exista inca legatura eu eele vechi. bunavoinla ~i valori. ireala.r Sch kE h s + C dm ± + + 0 S = . C = Legatura infidela. fixatia ~i chiar legatura subzisHL Atemie proasHL Legatura nefericita. care se da in spectacol I hy + = I.l 4~jl~IPVI~ C- p e h. Poseda un grad evident de agresivitate $i punerea in evidenta a propriilor calitati. agresiva.. Se opune lumii exteme prin mijloacele istericului. sa se impuna prin afirmare pe plan cultural. varsta: 20 ani. in vederea oblinerii unui autocontrol sufletesc prin oprimarea tendintelor contradictorii ce-l caracterizeaza.-I.. Lasa sa se acumuleze afectele spre a Ie revarsa apoi impotriva.C = .D. Inhibat. Diagnostic: Subiect cu un nivel de inteligema nu prea dezvoltat. oprimindu-$i pomirile. Cauta sa se adapteze.+ : Umanizare paqiala. Activitate culturaHi. Represiune. Profil histeriform. Nu reu$e$te intotdeauna. data: 28 mai 1993 S 5 1'P I Scl. Sexualitate histeriforma. sex: fern.I.

Buchler este cel mai raspandit. privind activitatea psihodiagnostica cu acest test la copiii normali. mai intai. Analiza finala este cantitativa ~i ealitativa ~i pentru adulti. ce se pun la alegere ca material de fond.vehicule. fapt ce se petrece. Astfel de teste. Aeest din urma test ofera 210 imagini. prezenta unor trasaturi caracteristice (exista 6 variante). natura. prin varietatea de materiale disponibile $i erearea atmosferei ludice. van Willick. coerenta alegerilor ~i ce anume sugereaza. acest test are in plus. Probabil se va imbogati in timp. cu fiecare test mai interesant ~. In 1953. E un test ce are ca materie prima numeroase obieete miniaturizate ~i implicate Intr-o optica psihanalista pentru copii eu foarte bune rezultate. Ca atare. ce se implica prin acesta. Se cere eopiilor sa se joace cu aceste materiale cum doresc. inclusiv de razboi. care se centreazii. a apiirut luerarea lui M. De~i foarte interesant ~i atractiv pentru copii. au apiirut in numeroase tari astfel de teste. pe construirea "satului". implicat intr-o alegere cu oferte mati. cu materialele 291 . Dupa 1953. Exista ~i 0 forma a testului cu 300 de piese impaqite dupa acelea~icriterii. construetii. S-a ocupat ~i de calitatile metrologice ale unui astfel de test. insa. Cel allui Ch. • Asemanator. Produsul final se fotografiaza pentru interpretare. In analiza intereseaza numarul de obiecte folosit pe categorii pe de o parte. animale salbatice. s-a efectuat peisajul general de fond cu cartona~ele ~i apoi implicarea de personaje in peisaj. materiale. fata de eel descris mai inainte. Cotatia se face dupa ce. • 0 alta varianta eu sareini $i strategii de aplieare similare se realizeaza cu testul lui Artness si eu testullui Scheidmann (Make a picture stOry maps.i mai special. in mod curent. dar ~i pentru activitati curente). la care se obtin adeseori rezultate interesante. se prezinta ~i 0 aha categorie de teste. impartite in 8 eategorii (personaje. animale domestice. dar cu 0 experienta de viata inca in plina formare. cotatia testului este inca destul de putin substantiala.• Testul Lumea a fost initiat de Melania Klein ~i Margaret Loewenfeld. organizarea unei animatii de persoane in fondul vietH ~i a mediului creat prin peisaj. Acesta contine un foarte evident material proiectiv. sub directia lui Kate Wolf. Charlotte Buehler a e1aborat o baterie complexa privind structura ~i semnificatiile obiectelor potential alese ~i reunite la 0 solicitare de acest fel. Faptul ca atare a contribuit la un mai mare ~i mai util diseemiimant in aldituirea testului care a inceput sa intereseze din ce in ee ~i mai multi cercetiitori. Interesant este faptul ca de aceasta problema se ocupau. pe de aWl parte. ~i alte persoane. 1952). cHidiri. Cuprinde 160 de piese. coneomitent. Studiind structura materialelor.

sau de siirbatorire a ceva (nunta. (5) influente culturale. romburi.dreptunghice. un model oareeare eu piesele de care dispune. (2) particularitati individuale. mai ales de produqiile spontane ce cuprind elemente importante ale personalitatii celui ce Ie confectioneaza. e) prezenta unui efect de simetrie sau de perspectiva. triunghiuri. Intereseaza $i simetriile topografice ale strazilor $i implicarea institutiilor intr-o simetrie sau dupa functiile pe care Ie repreznta §i importanta lor. intr-o prima faza. sau doua grafice de plecare (liniare mai ales). Produetia final a se fotografiaza sau se inregistreaza prin desene (pe culorile $i formele folosite in forma modelului).Z. verde.T. ce fel de caracteristici au. Autoarea s-a inspirat din modelele de broderii §i cusaturi traditionale din sud-estul Europei. este testullui N. Se solicita celui testat sa realizeze. (3) prezenta nevrozelor. Prin 292 . Triunghiurile sunt de 3 feluri . botez. b) asimetria in cele deja semnalate. pe de aha parte.). • Testul pune in evidenta: (1) maturatia la copiii normali. ce anume fac personajele. galben. subiectul va fi stimulat sa efectueze 0 tema de desen. hora etc. Cuprinde 456 de piese plate de materie plastica de 5 feluri sau forme .ro~u. alb ~i negru.cercuri. Testul este de un real interes ~i are 0 raspandire tot mal mare . d) neexistenta vreunui gestalt. dispersia personajelor in teren. (4) prezenta psihozelor. pe de 0 parte §i de dr. Mabille. Autorul s-a gandit ca. daca sunt privite din optica unei zile de lucru sau a uneia de siirbatoare. mai dramatice (in peisaj). c) hipersimetria. Se au in vedere: a) prezenta simetriei in forma sau culoare. • Testul de desen allui Warte~g (W.determinate de titlul acestora au fost £acute de Henri Arthus.). Plan§ele sunt colorate . daca sunt mai mult singulare sau in grupuri. dand unui subiect 0 linie dreapti:i sau curb a. se solicita celor testati sa implice in peisajul construit (pentru care deja se fac cotatiile de folosinta) scene deosebite. echilaterale ~i isoscele. Autorii respectivi au pus accent pe coordonatele topografice ~i pe alegerea §i organizarea lor care au sernnificatii legate de imagnea traditional a §i gradul ei cu privire la " sat". efectuat de Loewenfeld Margaret. e Asemanator intr-un feL dar cu 0 caracteristica diferita ca subiect. Tot cu materiale date. in urma cercetiirilor prealabile folclorice efectuate de auto are §i colectionate in materialul de cotatie. Fiecare model geometric se claseaza intr-o categorie de modele aflate in caietul de cotatie. e Testul mozaic. Intereseaza care $i cat de multe sunt strazile principale §1circulatia pe ele. albastru. Hamburger. Poate folosi oricate piese vrea. Testul este proiectiv constructiv cu implicatie a teoriei gestaltiste.

~ Noi ne-am mai referit Ia testul arborelui. Ramurile ~i pozitia paginala pun in evidenta 0 interiorizare spre trecut. II In acela~i context. La mijloe se exprima. ~i cotaria se structureaza re1ativevident. forma radacinilor. In genere se deseneaza steJan. centrale ~i marginale in eadrul de desenare. de provocare a interesului pentru desene. se cere subiectului sa deseneze 0 femeie. a aparut varianta Wartegg-Biedma. Ramurile fiind tara frunze. pune in evidenta 0 cautare a spiritualitatii. in fara Iui viitorul ~i in spate-trecutuI. In aceea~i cauzalitate de oferte s-au nascut numeroase teste. o In desenele de mai jos se afla doi arbori. A~a ca. a trunchiului. Sistemul de organizare ~i de interpretare a acestui test a trezit numeroase dispute ~i discutii. 293 . bineinteIes productive. In partea superioara a arborelui se considera· ca se proiecteaza spiritualitatea. Trunehiul e viguros ~i se afla spre viitor. intre care ~i testul Koch . prezenta de flori.linia data devine implicata intr-o satisfactie de proiectie afectiva. apoi un barbat. evoca 0 toamna sau 0 iama interioara. a coroanei. toate partile fiind semnificative ca fonna. nu dupa mult timp. Astfel. structurile instinctive. Prin instructaj. iar in partea inferioara. Wartegg a folosit 8 semne (Jinii) plasate in pozitii diferite. Faptul ca sunt mai inaIte. incarcata de aspirarii spirituale ce se transmit spre prezent ~i viitor. se afla ~i testul C.aceasta idee s-a conturat 0 alta noua eu privire la studiul proiectiei nu doar interpretativ. dar ~i ca stimulativ. dar eu ramuri groase in zonele treeutului ~i cu ramuri mai purine legate de prezent. Machover. ritm de executie. proiectiv. Primul este al unei persoane de 50 de ani. Se propune 0 tema care sa se expuna (prin desene) in careurile testului. de fruete ~ide frunze. Analiza proiectiva a desenelor pune in evidenra aspecte foarte diverse ~i semnificative psihologic. Are radacini putemiee. ramuri etc.testul arborelui (pe care I-am mai evocat). mai ales in zonele trecutului (a fost sanatos ~i bine implementat in viala). prezentuI. Aceasta consta dintr-o foaie divizata in 16 careuri eu laturile de cate 4 em. inclinarie. Toate acestea impart foaia de hartie in patru.

Testul arborelui. 294 . inseamna proiecte $i investitii. '-. iar ramurile groase impliea forta §i vitalitate a inteligentei. implicare in spiritualitate §i in viitor. Store considera ca repetarea desenarii creeaza 0 mai mare transparenta a proiectiei. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch. Este yorba de 0 persoana tanara. frunzi§ul. • In al doilea desen. R. pune in evidenta proiectare $i cautare. • Testul arborelui a fost aplicat $i la copii (Florence Goodenough) impreuna eu testul "Omuletu1" ("Le bonhomme") eu aeela$i sistem de interpretare. arborele este aproape fara rMacini.j!~\. Frunzi§ul bogat. A patra varianta cere ca desenul sa se faca cu ochii inchi~i. cu deschidere larga spre partea superioara. care are oarecare retinere la punerea in evidenta a implieatiei in radacini. solicitand desenarea a trei arbori pe foi de hfutie separate.

Sunt gradini numeroase eu ziduri. • Testul F. Testul euprinde un tab Iou cu culori ~i un tablou de euvinte stimuli. slaba sau lipsa a aeesteia). Combinatiile. poteci. Prima este urmata de 0 zona inca de preferinta. Urmeaza doua casete eu semnele X X eu preferinte moderate. efeetuat de L. Alegerea continua eu 0 zona de indiferenta (rezonanta afectiva. Acestea se bazeaza. Se noteaza XX. Primele doua locuri. in principiu. Ce1 mai interesant este. dar ~i gradini realizate dezordonat. compus din 8 eartona~e colorate. Se fae. care apar pe seama acestui sondaj. Urmeaza 0 zona de preferinte cu rezonante afective mai moderate. pe solicitarea de la subiect a unei atitudini interpretative in universul cromatie. pun in evidenta eonflicte sau coneordante. zona de rejectie ~i de rezonanla afectiva nula se noteaza eu __ . Ca atare. enumeram. a doua aleasa se noteaza tot eu plus. Birren este un test proiectiv-verbal de euloare. ca ~i prima. proieetiv ~i interesant. lipsite de perspeetiva (adancime in desen). In acest test. de asemenea. Color in Jour Word Collier. eu aglomenlri de pomi ~i vase de flori. Ca atare. Foaia de lucro euprinde 8 casute pentru cele 4 simboluri implicate in psihodiagnoza. elaborat in 1951. se solieita preferinte1e eu privire la 11 culori ~i 4 situatii coloristiee. In aeeasta ordine de idei. drumuri. starea de confort sunt influentate de culori in mare masura1. testul color Lueseher de alegere a eulorilor preferate. in apliearea lui. pentro fiecare din cele 4 zone exista 0 conotatie specifica. referiri la efectele fiziologiee ale eulorilor. Macmillan Ltd. Interpretarea evodi 0 foarte larga experienta social simbolistiea privind eulorile. Un interes tot mai mare au eapatat testele denumite de euloare. London. notate + +. Prima culoare aleasa este maximal preferata. ea forma de sistem de psihodiagnoza. Se presupune ca exista 0 latura proieetiva a aeestei influente . de asemenea. indica preferinta putemica pentro 0 culoare.• Testul gradinii este. Subiectii fac asoeiatiile corespunzatoare. semnul + pune in evidenta modus operandi al persoanei aflate in experiment. Matsuoke ~i P. @ @ ] Faber Birren. subiectul este solicitat sa aleaga eulorile in ordinea preferintelor.. In fine. testul de simbolism al eulorilor. Se ~tie di dispozitia generala. 295 . ultima este rejectata in cea mai mare masura. Obonsi. insa. flori ~i pomi aliniati.

zona de rejectie total a se noteaza cu __ (modus vivendi operandi) . da senzatie de apropiere in spatiu. Este ~i 0 culoare a depresiei. iar culorile prea stralueitoare au efecte 0bositoare. senzatie de departare in spatiu. galbenul. se spune despre un om in varsta. albul este culoarea doliului. Faciliteaza deconeetarea nervoasa. pentru sinceritate. Da 0 senzatie de departajare foarte calma in spatiu. stimuleaza multa buna dispozitie. • In genere. In fine. susceptibila de anagajare. tratand exhaustiv problemele sociale antropologice. calda. eu atingere grava a capacitatii vitale $i a posibilitatii de reactie. Ori se spune "sa facut galben de spaima". insa mai rece. Este 0 euloare a soeiabilitatii. Exprima 0 senzatie de apropiere afectiva. Creeaza senzatie de apropiere in spatiu. Portocaliul este 0 culoare calda. euloarea geloziei etc. negrul este legat de spiritul binelui. Rosul este 0 culoare foarte calda. Galu $i A. Este culoarea doliului $i a mortii 1• 9 Exista 0 influenta psihologiea diversifieata a eoloristicii incorporate in limbaj. de Iupta $i de pasivitate tragica in fata evenimentelor care depa~esc posibilitatile de Iupta ~i de eomprehensiune. verdele euloarea invidiei. Creeaza impresii de prospetime. La afrieani. "Este inca verde". griul de eel al raului. de stimulare general a. NeQ:rul este culoarea melancoliei. Verdele este 0 culoare lini~titoare. dar $i agresivitate latenta. inc1usiv intelectuala. deseuraiatoare. Exprima ~i sentimente de culpabilitate. cea a indiferentei (rezonanta afectiva slaba sau lipsa de interes). se noteaza = =. sau "alb ca peretele". Dicu au elaborat a interesanta lucrare despre personalitate $1 culaare. In execes. disperarii ~i angoasei. fiziologice. putemiea. vioi. Este 0 culoare dinamica. ori "rO$U de furie". stimulatoare emotiv. Este euloarea deceptiei. La chinezi. Treze~te tendinte spre tristete. stimulatoare de nelini~ti. stimuleaza vederea. duce la depresie. 0 energie vital a reziduala. 296 . psihologic~ 1 Exista atitudini emotionale fata de eulori diferite la diverse popoare (Werner sau Birren). psihologii romani M. Galbenul este 0 culoare solara. culorile inehise au efeete depresive. In acest sens. ~i alese pe primele locuri indica stari depresive. indiferent de efecte. se spune: "alb ca varul". Albastrul este 0 culdare lini$titoare. Violetul este tot 0 culoare rece. nelini~te excitatorie. sau "a spune verde in fata".A treia zona. Culorile deschise au efecte stimulatorii.

stres provocate de acestea (ro~u. Pozitiile 1 ~i 2. pun in evidenta: 1. Metoda esentiala. in tabelul descris mai sus. • Strategia testului curpinde 0 a doua alegere la putina vrerne dupa prima. galben. prin absenta celor patru culori stari de anxietate. verde. Culoarea este implicata in viata moderna ~i sub semnul efectelor neuro-psihice. estetice. trebuinte. modus operandi (albastrulla 1 indica niai mult calm in toate cele). Pot fi de calitati neconturate sau 6 de rezerva. se poate pune in evidenta forta stresului. albastru). M. Albastru. suspendate ~i utilizabile. Con~tientizarea acesteia . Verza au aplicat testul Luescher pe copii normali ~i cu debilitati mintale. Exista ~i un aspect privind implicatia sociala semnalizatoare a culoriler in circulatie. galben. estetica locativa. indica 0 sursa de stres calitativ. industriala etc. legata de culoarea fundamental a cu semnificatia ei (este yorba de locurile 6. • Pozitiile 7 ~i 8 sunt ale culorilor rejectate. prin a doua alegere. scopul de fond (de a trai in pace . • Testul pune in eviden~ in prima faza. inseamna ca trebuinta de pace este nesatisrncuta. dar ~i in moda. Caracteristicile stresului ~i structura de fond a acestuia se pun in evidenta prin locul culorilor fundamentale pe pozitiile 6 ori 7. ultimele locuri. daca se @ 297 . exprima confort psihic ~i buna dispozitie. • Ca atare.industriale etc. stimuleaza randamentul activitatii intelectuale. verde. diminueaza oboseala intelectuala. violet). fiziologice. daca au evocata 0 culoare din cele 4. urrnate de culorile din categoria celor de disconfort (negru. 7 ~i 8). au mare importanta. • Pozitiile 3 ~i 4 pun in evidenta stadiul situational al conditiei psihice interne. Deci. daca sunt pe primele locuri. opresiuni nefavorabile. Pun in evidenta inhibitii. albastru). favorizeaza memorarea ~i asimilarea de cuno~tinte. notate cu +. U. daca apar circumstante noi de imperioasa schimbare.albastrul). culorile de baza (ro~u. stabilind 0 serie de caracteristici ontogenetice ~i tipologii proiective fata de culori. pozitia culorilor. munca intelectuala de calitate. necesitati. culorile sunt profund implicate in artele plastice. pe aceste pozitii.ca fond pentru situatiile in care se afla subiectul (albastrul in aceasta pozitie indica 0 stare calma sau necesitatea de calm). dialogurile destinse. Garboveanu ~i E. "obiectivul actual". gri. insatisfactii. intensitatea ~i sociabilitatea. Schiopu. cre~terea gradului de receptivitate. • Pozitiile 5 ~i 6 reprezinta (dupa cum am mai semnalat) zonele de indiferenta. • in testul Luescher. atentia. nelini~ti.

Aplicarea dupa un timp (earn doua saptamam pentru evenimente mai compensabile ~i cateva saptamani ~i chiar luni pentru evenimente mai grave. dar dadi vor aparea schimbari. Nu putem ignora lucrarile efectuate de Tatiana Slama Cazacu. aflate la dispozitia subiectului (20 de decupaje mid din hartie colorata. se poate pune in evidenta modul de aparare a personaliHitii pe care I-a implicat deja. in anul 2001. precum decesul unei persoane importante.1 • Si psihologii romani au efectuat teste verbale de acest fel.R. 1& 1 Tatiana Slama Cazacu a primit titlul de Doctor Honoris Cauza. 3). doar eu sehimbarea sexului 9i a varstelor personaielor din povestire. dupa scheme Ie cunoscute. la care ne yom referi. Se subliniaza ~i se analizeaza dominatia coloristica pe secventa inferioara medie $i superioara a piramidei.va face aceea~i alegere. Materialul s-a dovedit sensibilin clinica de boE nervoase. A. Sergent). Un alt test de culoare este eel allui Pfister-Heise consta dintr-o piramida desenata din 15 careuri ce se pot asambla in e~antioane din hattie colorata. Despert). Paunescu etc. In fine. dar $i pe cele nevrozate. "Compozitia" se interpreteaza proiectiv. • Folosirea testului Luescher este relativ complexa ~i cere 0 exersaremaiindelungata. Miller ~i Margaret Sterne).). fraze ~i propozitii. schizofrenice etc. colapsuri economice sau sentimentele dramatice in mod deosebit etc.R. au efectuat. La test au contribuit T. • Ultima cate€!orle de teste proiective.Timi~oara.darestevorbadeuntestinteresant~isensibil. De prin 1940-1944 dateaza aceasta directionare. Este yorba de cercetilrile ±acute de T. de la Universitatea de Vest . Este un test interesant (1989. Radu. G. Bogdan $i M. Engel sau H. Verza.mai ales ca permite formularea unei prognoze temporale. la dreapta $i la stanga. C. terminari de povestiri in versiuni personale (D. Exista autori care au integrat utilizarea de completari de povestiri in optica gestaltista (M. (E. pentru a testa felul de tensiune ~i sensibilitatea proiectiei la tinerele delincvente.) • Cosmovici si colab. Cristescu (1969. un test legat de concepti a moral a dintr-o povestire in patru variante eu fondul neschimbat. Rudica $i Stela Teodorescu. de asemenea. Bogdan. 298 . Solomon Popescu a experimentat 0 baterie mixta de completari ~i povestiri. Revista de psihologie. sunt teste Ie de completari verbaIe: Drin povestiri pentru prescolari (L. Testele de acest fel pun in evidenta diferente normale. m. dintre care sunt suficiente 15). Exista numeroase teste verbale pentru copiii handicapati. In comparatie cu cele nedelincvente (eleve) din ~coli.

". de dorinle. se obtin 4 mari categorii de raspunsuri. aspirative $i evaluative incarcate. n-am ce face". exista 0 structura mai putin studiata. eand are lor un puseu de ere§tere discret dezordonat. Testul este in faza de finisare. @ 299 . Testul este compus din 20 de propozitH neterminate. Varianta 1 eu propozi!ii neterminate "Eu sunt . care se refera la caracteristicile fizice (sinele fizic). Testul a fost folosit la Universitatea din Bucure~ti ill 3 vanante.. Fiecare din aceste categorii are numeroasse variante posibile ~i numeroase stilOOde completare a propozitiilor. a lucrat ~i Virginia Sorescu.. In fine. A treia categorie de raspunsuri (C) are In atentie caracteris':cik' psihiee pozit~ve~i negative. a opri 0 catastrorn etc. e Tot cu propozitii.. Sunt mai frecvente la fete. poate exprima ~iun oarecare grad de cabotinaj. de multe uri. Zurcher (1972). mai ales. Pune in evidenta ~i nivelul de inteligenla. Rey a efetuat un test interesant. utilizat ~i descris mai intai de Kohn ~i Portland. in caz de stil asemanator implicat ~i in celelalte raspunsuri. sinele fizic cre~te in frecventa in perioada preadolescentei. Prin intrebarile implicate In Inceputul propozitiei "Eu sunt. Aceste propozitii pot evidenlia un spirit elevat filosofic. u§or de aplicat ~i de interpretat. Zurcher. Dupa Louis A.Testul proieetiv TST (Twenty Statements Test). fie ca actiune efectuata chiar in condtii dificile pentru a se realiza un obiectiv important sau pentro a bloca un dezastru. acest test a fost folosit pe numeroase grupe de diferite varste. * Un test mai deosebit In genere. . apoi preluat de Louis A. ce trebuie completate. E vorba de voinla.. A doua categorie de propozitii (B) se refera la sineIe sociaL Zurcher a folosit expresia "the mutable self" pentru ea are cea mai complexa evolutie ~i cea mai in cre§tere In decursul vietii. a patra categorie de propozitii (D) sunt de structura mai nonconformista la adolescenti $i mai filosofica la adulti (de multe ori meditative) uneori critice. La Universitatea din Bucure~ti. interese profesionale. romantic. In structura personalitatii. "Eu sunt fiuI secolului XX. sau metaforice. 0 persoana depresiva. de tipul "Eu sunt. ".Eu sunt 0 picatura din marele cosmos". La baieti. sau . f. mai ales in perioada pubertatH §i adolescentei. Vointa se manifesta.'" varianta 2 eu "Eu a~ vrea sa fiu " (sinele ideal) §i varianta 3 "Ceilalti cred despre mine ea eu sunt " (sinele perceput de la ceilalti). cele 4 categorii de raspunsOOsunt: raspunsuri (A). Testul poate sa puna in evidenta §i uncle tendinle psihotice. Este vorba de propozitii netenninate de evocare subtila a procesului muncH. A..

a:. scaderea sau oscilatii1e frenajului volntei pentru fiecare serle de figuri.ca in testul frenaj vointa . se aduna timpul folosit pentru cercuri ~i se face 0 medie a secundelor folosite. Dupa terminarea testelor. in care adesea descarcarea se face tnmtind obiecte.In astfel de situatii. Solicitarea facuta subieetului este . La fel se procedeaza pentru dreptunghiuri ~i pentru triunghiuri. testul este destul de dificil. Este posibil ca 0 persoana sa raspunda da . fie de ditre experimentator.de~i nu e prea sigur acest lucru. patrulatera §i a celei de a treia figuri din seriile de figuri). in chestionare in care exista intrebari (itemi) care formuleaza simple opinii (ai vointa dnd se solicita sa faci ceva foarte dificil? . Bineinteles. Rey a efectuat un tset.est test se folose§te de prin anii 1974 intr-o versiune eu 3 figuri geometrice: un cerc. dar dit mai ineet po sibil. situatii provocatoare. A fost schimbata ordinea figurilor 9i a fost introdus cercul in ~irul figurilor. o a doua forma de implicare a vointei se manifesHi sub forma de frenaj in fata unei dorinte. vointa subliniaza la maximum tot potentialul personalitatii care este folosit in situatii de urgenta. Testul "Frenai Vointa". Se pune in evidenta cre~terea. de Ray. mai ales. este compus din 3 serii de figuri geometrice (dlte 6. Testele de vointa. care trebuie sa-~i controleze ~i timpul de lneepere ~i de sfar§ire a sarcinii.sa traga 0 linie paralela eu fieeare figura cat mai aproape de linia fomlei geometrice. un patrat ~i un triunghi. Se solicita cronometrarea frenajului exercitat ~i scrierea timpului. A. u~a etc. a~ezate vertical pe 0 pagina alba ~i solicitarea din partea celui ce face testarea ca eel ce este testat sa traga in exterior 0 linie paralela cu fiecare figura foarte aproape de linia triunghiulara. aetivitatile programelor. toata lumea este solieitata sa faea totu! cat mai repede. ce au in obiectiv aceasta latura a vointei se exprima. pentru ca obiectivul vointei este distantat de manifestarea ei. In aeeastii cerinta este important frenajul vointei. 0 astfel de caracteristica a vointei este greu de testat.de exemplu). 300 . La Universitatea din Bucure~ti. 5 patrate. 5 dreptunghiuri de marimi egale. Figurile ai'ezate pe verticala foii sunt: 5 cercuri. In genere. fie de catre subiect. De aceea. in toate testele. dar cu consecinte nepliinuite in fata unui moment de putemica nervozitatea. consemnat in figura geometrica. ca psihologul i~i noteaza timpul de exercitiu necesar fiecarei figuri. Pentru aceastii forma de vointa.

l . in parte 3. amplitudinea ~i viteza scrierii. apoi. dar. daca are sau nu oscilatii ce due la atingeri de figura model. Paris. ~i cea de ani de viata. (de scris) ~i ca atare au timp putin de valorizare a testului . • Actul scrierii are forme de cotatie privind transformarea lui ca deprindere ~i deci activitate curenta. pe parcurs. Pot avea 0 scurta scadere a timpului sau 0 cre~tere a acestuia.frenaj slab al vointei .e yorba mai ales de persoanele colerice. In al doilea rand. pe tot parcursul testelor.Nu trebuie sa uitam ca atunci cand 0 persoana scrie. daca linia paralela este ~i ramane egala la fiecare figura. ca viteza. prin forma scrierii. IMPLICATIA PERSONALITA. M. In al treilea rand.vointa. Este 0 deprindere intelectual-motorie a mainii. pun in evidenta 0 slaba capacitate de frenaj .Intereseaza. M. in scriere se manifestii un stH personal de adaptare. a reunit toate informatiile privitoare la caraeteristicile fiziee. J V. 1909 301 I I c. A doua categorie este a persoanelor care au oscilatii pe parcursul seriei. rara indoiala se imprima in unele pagini ~i amprentele digitale. deoarece se considera probe absolute in identi£lcarea unei persoane. treptat..S. 2. aparuta postum. cultural a. dezordonata.. Oscilatiile. In lucrare sa. Essais sur la psychologie de la main. care poate fi ordonata.N. este un indiciu de nervozitate. neglijentl. 1. Exista persoane care au foarte putemica viteza de lucru.TU IN SCRIERE • Fondatorul chirologiei. In acest caz. Vaschilde. toate acestea £lind legate de A. precizia liniilor ~i fluenta a acesteia. Vaschide. Acestea au reu~it sa-~i activeze frenajul vointei. serisul pune in evidenta ~i va. amprentele digitale au devenit extrem de utile in jurisdiqie. ELEMENTE DE CHIROLOGIE SI GRAFOLOGIE. pe de 0 parte. pot ajunge la 0 organizare a activitatii solicitate. Essais sur la psychologie de la main (1909). relativ dezorganizate la persoanele in vfusta ~i la cele foarte tinere (din primii ani de ~coala). In al patrulea rand. care sunt supu~i unor dereglari ale capacitltii de scriere. artistice ~i caracterologice ale mainii.a fost psiholog francez de origine romana (1873-1907)1.cea de scriere este. fiziologice ~i psihologice ale mainii. Riviere. actul scrierii este ~i 0 expresie a temperamentului exprimat prin ritmul. • Fara indoiala. A studiat ~i comparat mainile a numeroase persoane. preocupat de amprentele profesionale. corectl etc .rsta .

personalitate. claritatea acestora ~i fermitatea. frurnos sau spontan ~i deci. Camillo Baldi. din Bologna. dr. A evocat ~i lucrarile lui . substituirea sau imitatia scrisuIui altor persoane. efectuate ca analize de Kuo-Jo-Hau Okakura. printre prirnii initiatori in grafologie. Enumerarea continua eu medici. • Metodele descriptive folosesc 0 serie de parametri evaluativi. • Tot printre seriile de teste grafologice organizate s-au efectuat unele sub comanda sugerata sau hipnotica ~i se refera la mascarea. Demetrius din Falera. dar mai ales lucrarile unor grafologi importanti. Darevici. sensibilitatea ei. • Metodele de cercetare a scrierii sunt: descriptive. maladive. Staletschi. ca ~i inclinarea spatiilor dintre randuri. mai putin controlat ~iingrijit. ca apasarea mainii in efectuarea literelor. Riviere. in aceasm problema. precum Crepieux-Janin (grafolog francez). Dintre autorii romani interesati de probleme1e scrierii. care au studiat corelatia dintre scriere ~i unele caraeteristici patologice (dr. specific subiectului ~i unele caracteristici intelectuale. care au forme standardizate social. stabilind tabele statistice de evaluare. Vaschide. dar mai ales Suetoniu. comparative ~i experimentale. sexul. din punct de vedere cultural. al criteriilor privind varsta. H. au subliniat aportul lui M. distantele dintre litere etc. cele ale Iui Klages (grafolog german). dr. Marinescu. Aceste metode au pus in corelatie caracteristici ale scrierii cu 0 serie de insu~iri psihice (vointa. Metoda comparativa a generat 0 serie de tehnici importante de abordare grafologice. Bogdanov. • Din toate acestea reiese ca scrierea implica 0 serie de caracteristici psihice. Corman. aceasta pune in evidenta nivelul cultural al persoanei in cauza. Pophal). N. • Metodele experimentaIe cuprind 0 serie de teste prin care se constituie cerinte de a scrie repede sau incet. normalitatea. de vitalitate ~icoordonare fluida). Exista ~i lucmi care incearca sa compare scrisul subiectilor cu QI diferit sau identic. de frazare ~i la caldura sau pretiozitatea scrierii. scrieriIe Iui Gh. mare sau mic. stapanirea mi~carilor mainii). Aristotel.Prin raportarea la caracteristicile gramaticale. forma ~i continuitatea ei. cele ale lui Pulver (grafolog elvetian) ~i ale grafologului englez Sandek. :?i 0 serie de insu~iri somato-psihice (tendinte depresive. Resten ~i dr. cu privire la scns . Se citeaza. • Metodele comparative solicita e~antioane mari de scrieri pe loturi de populatie diferite. ~imai recent Tahi. directia :?imarimea. Andrei Athanasiu a facut referiri rezumative cu privire la scrierile vechi din Orient. pe de 0 It 302 . chiar ~iin cereri ~i acte obi~nuite.. dr.

ritmul etc. precum pasiunea. unicitatea personalitatii. Nu trebuie sa uitam faptul ca exercitarea scrisului se face in :jcoli cu programe relativ egale in clasele unei ~coli (regiuni ~i ehiar tari). in cele ce urmeaza. Noi ne yom referi. Grafometria. la texte scrise in cadrul alfabetului latin.parte. Plicul contine numeroase note de "autocontrol" ~i mai numeroase caraeteristici privind modul cum ar vrea sa apara (social) 303 . sexul. Exista 0 tendinta activa de adoptare a alfabetului latin in tot mai muIte tan care folosesc astfel de alfabete. Nu se studiaza documente scrise eu creionul . limba celui testat grafologic. &guli de baza in vederea abordarii diagnozei grafologice 1. Exista foarte numeroase probleme legate de grafologie. Noi yom trata unele din cele ce·· ne pot fi nOlla folositoare In largirea competentelor de intelegere a semnificatiilor psihologice ale acestor fe1uri de reactii care. a pus in atentie problemele scrierii. eei mai buni sunt. ceea ce exprima individualitatea. ~i cazurile de persoane exceptionale au fost implicate in astfel de cercetari. Pot avea caracteristici specifice explicabile prin acest fapt. Exista ~i 6 parametri patologici. scrierea este foarte diferita de la persoana la persoana. insa. Ignorarea acestora poate duce la gre~eli de interpretare. dar fac tot astfel de studii ~i prin teste de scriere aplicate pe persoane care poseda caracteristici temperamentale identice sau de diferente opuse. structurata ~i ordonata prin activitatea Iui Helene de Gobineau Perron. Ele pot fi. eu iscalitura. pe de alta parte. Analiza grafiea trebuie sa se bazeze pe un document spontan (ca. Aceste solicitari sunt necesare deoarece exista unele aspecte variabile ale serierii ~i altele eonstante (ca de altfel ~i ale personaliUitii). Toate sunt foarte importante in analiza psihica. eu scns pe hartie neliniata. Multi grafologi se formeaza in zile1e noastre. :Mai ales pentru eei care vorbese §i scnu in mai rnulte limbi ~i mai multe alfabete. 0 serisoare datata. Se acorda importanta deosebita caracterului proiectiv al scrierii. pentru di pune in evidenta aspecte. eei eu studii psihologice la baza. datorita necunoa~terii interferentelor eu alte sisteme de scriere. \:+ @ 3. ci penita. daca se aplica la scrierea latina. insa. totu~i. se:bimbarile ei. prin marea alfabetizare dezlantuita in secol ul XX. care se afla de fapt in mare extindere. nationalitatea. de pilda. interpretate grafologic gre~it.nici pixul nu este recomandat. illsotita de plieul corespunzator (adresa) ~i materialele elaborate in cadrul examenului grafologic. 2. Trebuie intotdeauna cunoscute varsta. aplica 37 de parametri diagnostici pentru diferitele niveluri ale grafiei la varstele de cre~tere ~i 31 de parametri pentru scrisul adult.

caracteristici ale deprinderilor memoriei. eu suplimente omamentale. In orice analiza grafologica. stilul de antrenare in activitate.---- ------- persoana ce este implicata in examenul grafologic. sugestiilor ~i influentelor exercitate de persoana care a solicitat analiza grafologica. mod de a reactiona etc. vigorii (Klages). 5. Trebuie rezistat. unele aspecte ce pot sa se exprime contradictoriu Intr-o analiza grafologidi. 4. dimensiunea scrisului. 0 importanta caracteristica a serisului. Este yorba de caraeteristieile literelor in ansamblu. Aceasta dezvaluie aspeete ale afirmarii de sine. de asemenea.scrisul cu ascutimi. caracteristici ale functionalitatii scrisului in desta~urarea de activitati persistente. 6. trebuie sa fim atenti la caracteristicile serisului. Presiunea serierii exprima intensitatea de exprimare a individualitatii. da indicii asupra vitalitatii. 0 struetura importanta a scrierii. in rezumat. 1. gust. fluctuatia dispozitiilor. deprinderi. in orice act de analiza grafologica este importanta intelegerea atenta. dar ~i aspiratii. Aprecierile trebuie tacute cu bunavointa ~i moderatie. Aspeetele mai importante ale scrisului. plicul cu adresa reprezinta scrisul conventional. oficial. utilizate in analiza grafologiea eel mai important. A~adar. eu simplificari etc. ideal. dorinta de afirmare. Viteza este. Continuitatea este. Continuitatea exprima ~i simt de organizare. de asemenea. 2. Evidentiaza prin legaturile ~i spatiile din cadrul scrisului coeziunea in actiuni. ordine. de asemenea. 5. Forma scrisului. cadenta ~i ritmul aeestora. care se implica in dimensionarea individualitatii ~i care implica expansivitatea persoanei implicate in examenul grafologic. originalitate . Intereseaza. Pune in evidenta rapiditatea reactiilor interioare ~i exterioare. 3. vitalitatea. observatia eomplexa ~i nu aprecierea severa ~i superficiala. fluctuatiile specifice. cu tact ~i respect fata de cel caruia ii sunt adresate. Directia si inclinatia scrisului exprima starea de spirit. Este necesar ca examenul grafologic sa fie suplimentat ~i corelat neaparat cu observatii atente privind. sentimente. mai ales. ca ~i iscalitura. Impreuna ell 304 . caracteristici ale temperamentului. serisul "proiecteaza". de fapt. 4. prezentate mai jos. de proportiile ~i raportul dintre litere ~i nivelul de dezvoltare al serisului (varsta de scriere exprima 0 dimensiune a nivelului de eultura). rotunjimi. originalitatea. caracteristicile structurale ale aspiratiilor. Prin acesta.

uneari logica in aqiuni. 3. vainta. Daea ansamblul scrisului are anumite rotuniimi de litere. ScTIsulla. pune in evidenta aspecte maladivez conven!ionale sau psihopatologice. Cfu1d toate literele sunt separate intre ele (la adulti). snobism. pentro a analiza semnificatiile mai reprezentative in care se exprima. dar in ansamblu net. eehilibru interior. independenta~ spirit neinfluentabil. cu unghiuri 1110c de linii curbe. bogatie de idei.eu trasaturi impulsive in toate direqiile. activitate psihica bogata. adaptare mai superficiala ~i dezordine interioara de fond sau temporala./ . 5. uneori saracie mentala. vioiciune. reprezinta 0 oareeare lipsa de naturalele. adeseori sanatate buna. spirit lapidar. Daca ansamblul serisului este elegant. Daca scrisu} este pHieut la vedere si elegant. Dad! nu e frumos. au deprinderi dominante automatizate. natura maniac a. Sensul aseutit. Parametrii enumerati evidentiaza aspecte diferentiale ale activitatii psihice. Dadi sensu! e lent. reflecta aspecte semnificative ale dinamismului personalWitii. dorinta de adaptare. Sensul ferm eu trasaturi apleeate. disimulante. 305 . se pot diferentia: 1. exprima energie. dar ~i ell unele gusturi artistiee. Scrisul omat ell arcade ~i curbe evidentiaza persoa. rara complicatii ~i inflorituri. 4. cerinta interna de a se mentine in cadrul regulilor caligrafice invatate. caHgrafie ~i automatic (ea de tipar sau ca desenat) reprezinta smpanire de sine.l1ele lipsite de sinceritate. calm. neglijenta. putina originalitate. loialitate ~i obieetivitate. Aeesta este serisul colectionarilor. intransigent ~i inflexibil. cu obiceiuri organizate. yom relua fiecare dintre parametrii enumera!i.. In unele cazuri. pune in evidenta sUDerioritate morala. reprezinm impulsivitate. spirit de observatie. exprima snobism ~i disimulare. indica moralitate inalta. 2. @ . Daca este amlonios. reprezinta inteligenta. eferveseenta ~i pasiune.ritmul (viteza).'1sat. enenrie. dorinta de c1aritate. in exces sau deficit. Scrisul egal ~i putin monoton. Serisul claro simplu. reprezinta lentoare de fond. exprima intuitie.1 . Aceste persoane sunt ordonate. 1. reprezinta indiferenta. neincredere. pondera!ie. Ca forma generala. Serisul claro eu elemente simplificate in parte. dar ~i lipsa de stapfullre de sme. privind forma scrisului. exprima bunavointa. deeizii euraioase. Acesta pune in evidenta conformism partial. ~i chiar Epsa de sineeritate. In continuare. . Intotdeauna pune in evidenta adaptare dificmi. annonios ~i ferm. exprima fermitate. Dadl scrisul clar are anumite aseutimi.

adeseori. E serisul oamenilor ce ereeaza eerJivocuri $i indoiala. Scrisul dinamic 'exprima vitalitate. temperament lent $i ezitare. nerespeetarea promisiunilor. reprezinta prudenta. pune in evident a altemante de preeipitari §i reveniri. cu "n" ~i "rn".6. cu buele inutile. daea literele din euvinte au caraeter filiform. adesea este. cu forma literelor nec1ara. 11. II. Scrisul confuz. devenite "uu" ~i "uuu" . Sclisul confuz. Nu are insa semnifieatia de mai sus. Excesul exprima exaltare ~i nerabdare. Daca este ferm. 8. domici de a fi Iuaji in seama. Scrisul in ghirlande. versatilitate. Serisul nearmonios. eu tendinte de rotunjire a literelor. agitatie. exprima. 9. disproportionat. indica 0 lipsa de stabilitate §i precizie in activitati. este frecvent mai ales la oamenii foarte oeupati. eu litere in$iruite ea un fir. confuzionism. influen!abili. Scrisul dezordonat. reprezinw instabilitate. serisul persoanelor agitate. indica instabilitate extrema. sentimentali. exprima scrisul eelor ce se adapteaza u~or. uneori lipsa de franehete. lipsa de vointa. Serisul eu contururi vagi. subtire reprezinta vitalitate diminuata. cu trasaturi inutile ~i inflorituri. clificH de descifrat. sentimente delicate. reprezinta cochetarie. reprezinw un caracter rara scrupule. adaptare dificila. Modificarea caracteristicilor scrisului de la pagina la pagina sau de la rand la rand. La eopii~i la batrani. nu sunt implicate aceste semnificatii. ansamblul dezordonat $i necitet pune in evidenta variabilitate extrema de inteligenta $i aptitudini (uneori geniu) . exprima varietate de impresii $i pHieere pentru aeesta. precipitate. caracter inconstant. Cand excesul este foarte mare. inegalitate in dispozitii. entuziasm. 7. sensibilitate. suseeptibilitate. 13. Daca este nearmonic. prost delimitate. observabile ~i semnificative. lipsa de concentratie a spilitului. uneori inferioritate moraliL Selisul nearmonios. pune in evident a fragilitatea sanatatii (uneori cramp a scriitorului). Scrisul leier. apare §i la varstniei. 12. Scrisul filiform. 41 306 . ehiar dadi in aeestea sunt $i interese. poate sa fie yorba de unele deranjamente rnintale. insa. sunt receptivi. Dadi aspeetul filiform este ondulat. complicat. eu tremuratuli §i sacadat. DinamismuI scrisului. incoerente ~i confuze. sanatate deficitara. lipsa de principii. 10. Se analizeaza in doua directii. Se eonsidera di este scrisul persoanelor ce nu au 0 activitate psihiea pre a bogata.

o directie se refera la marimea Hterelor. a excitatiei ~i exaltatiei imaginatiei ~i a activWitii psihice. pune in evidenia finete de spirit. Inegalitatea in dimensiune a literelor exprima grade diferite de sensibilitate. orgoliu. ba jos. Literele foarte mici sunt frecvente la bolnavi. a ~i 1. referindu-ne la forma (scrisul clar. p. Uneori. 2. a ambitiilor. in special). spirit euforic. mica. Sensul ee ineepe subdimensionat $i se dinamizeaza treptat. Dadi serisul este nearmonios.}. insa. In jurul a 2 em (daca nu este scrisu! unui om cu deficient de vaz) . dar pot exprima ~i fineie inteleetuala. dominat de vanitate ~i orgolii. reprezinm persoane entuziaste. In genere. exagerate. * m. principii severe. 1. scrierea dimensionata medie este cea normala. Dura in proportiile dintre ele domina prelungirea in sus a literelor. Partea mediana se refera la corpul propriu-zis al literelor (grafemelor). simf critic. subiect viguros. de caracteristicile ei. plus semnele d. dar ~i sedilele literelor r ~i $. lipsite de patrundere. se pune in evidenfa 0 dominafie a aspiratiilor. entuziasm. cu ornamentalii rotunHte excesiv. precum g. ramamlnd ferm. reprezinta un temperament sanguin. 6.rii. se pune in evidenta 0 inteligenia confuza.f. subdimensionat constant. medie. In legatura eu dimensiunile scrisului. eu gesturi suple. Ne-am oeupat. Serisul supradimenisonat egal. patrundere. medie ~i inferioara a literelor. mEL:1ndu-se(inversul eazului deseris inainte). cu imaginatie vie. 5. Serisul cu maiuscule supradimesionate. indica lipsa de elan ~i meschinarie. exprima severitate in afirmarea de sine. implicit. A doua direciie se refed la proportiile dintre planurile verticale ale scrierii literelor. Serisul cu litere mid. Poate sa reprezinte. Sensul ce se subdimensioneaza treptat. intransigenia. 3. 1. acest fel de seris exprima bizarerii. 307 . ca dimensiune pe parcurs. d. t. ~i un efect al obosealii f?i epuiza. h. care delimiteaza partea superioara. Partea superioara se refera la corpul prelungit al literelor (grafemelor) I. Este scrisul frecvent al copiilor. Cfu1d literele inegale sunt plasate ba sus. se poate face 0 analiza grafologiea ~i prin diviziunea pe zone. Dimensiunea literelor poate fi mare. k. cerinfa maladiva de schimbare. Literele pot fi egale sau inegale. reprezinta vitalitate. mai ales dad manifesta tendinte de aplatizare. Partea inferioara se refera la prelungirile in jos ale unor litere. 4. la egalitatea marimii etc.

earn in mod egal ~i evident. uneori deranjamente mintale. diminuarea vitalitatii. se pot manifesta compensativ eomplexe de inferioritate.Daca prelungirile in sus sunt exeesive. spirit de inovatie. 3. deductiv (poate un logician). 1. la rfuldullor. Dad. lJ ~i d sunt inchise cu griia ell 0 mica bucla. se pune in evidenta susceptibilitate ~i prudenta. dar ~i la legaturile dintre grafemele unui cuvant ~i la caracteristicile spatiilor dintre grafeme ~idintre euvinte. indica spirit de contrarietate. 4. Cand acest feI de seris este §i dizarmonie. Scrisul condensat. de autonomie. uneori excese de acaparare. tendinte practice dominant tehnice. Sensul eu litere mareate. Continuitatea. fizice . V. IV.. eehilibrul.r----! t --- i ! ! 2. 7. in eorpulliterelor . . satisfactii pc acest plan.. Daca spatiul se afla si printre litere. literele a. ovalele Iui g. aheori aI unui incapatanat. 3. Exagerarea pune in evidenta supraestimarea. se exprima tendinte egocentriste. aceasta fiind zona capacitatilor psihice. Intreruperile. Direetia S1 inclinatia scrisului constituie. pun ill evidenta tendinte veleitare. Daca acest fel de scriere este 308 . uneori imprudente in conduita sexuala.ca fond ~iinstinetuale. se evidentiaza realismul. cateodata diletantism. Cfuld elementele zonei inferioare sunt foarte inegale. Serisul legat normal pune in evidenta sanatatea. reprezinta falsitate. rezerve. pun in c evidenta tendinte spre boli eardiaee ori respiratorii. ciar§i gust de confort. exprima extrema plaeere de a tdii. o. de independenta. Daca aceste spatii sunt inegale intre cuvinte. scnsul este al unui spirit agil. putin rutinata. Inclinatia evidenta spre dreaota a scrisului reprezinta 0 evidenta inclinatie spre anturaj. neincredere excesiva. bine dezvoltate. atentie. 5. sentimentalism. uneori disimulare. Spatiile largi intre euvinte si rfulduri pun in evidenta cerinte de spatiu. exprima concentrare. liajul ~i distantele (spatiile dintre litere) eonstituie 0 alta struetura de diagnoza. dar cu spatiul exprimat condensat. Cand se leaga ~i cuvinte distincte prin baza grafemului t. activitatea. prudenta. se evidentiaza bogatie de sentimente. Dad! zona mediana este [oarte dezvoltata. Daca zona inferioara este mai dezvoltaill. Continuitatea se refera la conservarea caracteristicilor de dimensiuni ~i forme (insu~iri analizate deja). de asemenea9 caracteristici importante. eu spatii freevente intre ele in eorpul euvintelor. 6. 2. totu~i.i uvintelor. Tot Klages a semnalat un aspect interesant. 1. sociabilitate.

uneori greu de decodificat de catre cei ce nu vad biDe. scepticism ~i melancolie. rezistenti la influentele exterioare. ca directie a randurilor. stapani pe ei in~i~i. 1. mobilitate. pune in evidenta ambitii. ~i serierea neapasata. • VI. • Serisul cu linii concave (ca directie) reprezinili descurajare facila. efervescenta in domeniul aspiratiilor. Presiunea este evidenta in scrierea apasata. 4. oboseala. reprezinta surescitare. greu de modificat. Daca liniile urea mai simtitor. eu cat este mai coborata directia liniilor. dar ~i in genral. de asemenea. lipsa de fnlna. Daca liniile urca exagerat. • Serisul ce eoboara. reprezinta duritate. exprima lipsa de elan. zel.i VII. in viata curenta. 3. 3. ~i apoi de a reveni la nivelul de pomire al randului. agilitate maladiva. care faee sa se vada bine cele sense. dar ~i dificultati de adaptare. optimism.<I . tendinte spre depresie. eu eonsecintele respective. Sensul orizontal este al oamenilor echilibrati. Acesta este serisul persoanelor entuziaste ee-~i ealculeaza adesea gre~it planurile ~i eforturile. de fapt. dar adesea lipsiti de fantezie. I. indica lipsa de masura in toate. reprezinta aservire la pasiune. Daca persista inegalitatea in orientarea generala a scrisului. uneori exeitatie fiziea ~i morala. conflicte afective recente sau veehi. de peste 191 litere pe minut. Daca scrisul urca u~or. Daca scrisul este foarte inclinat. mobilitatea general a a persoanei respective intr-o directie sau alta.unghiulara. apoi directia coboara. Este situatia scrisului care are linii incepute la un anumit nivel. instabilitate. Viteza [oarte mare. opinii ~i forme dure de evaluare. Viteza de scriere are. Inegalitatea in viteza. Scrisul inclinat spre stanga pune in evidenta preocuparea propriei persoane pentru a se frana. 2. se exprima. invers celui concav. 309 _____________________ ~~. nelini§te. activitati placute. pune in evidenta seninatate. L"1egalitate in conduita. activitate. Directia inegala a literelor indica diferite feluri de stari de spirit. semnificatii demne de subliniat. arivism. reprezinta instabilitate. are tendinta de a se direetiona in sus. initiativa. • Sensul convex. 2. eu atat tendintele depresive sunt mai accentuate. Viteza de peste 161 (pana la 190) litere pe minut reprezinta vitali tate. ea spre silir~itul randului sa aiba loc redresarea pozitionala (ca la inceput).

de Andrei Athanasiu. exprima forta. Daea isealitura urea. 2. reprezinta spirit violent. VIII. Dad\ este ingrijita ~i serisa ineet. Scrierea apasata cu litere unifoffilizate exprima mania de a placea. reprezinta incredere in sine. 310 . expansiune. ironie. eu adaptare la alfabetul $i scrierea romaneasca facuta. se eonsidera ca serisul manifesta sens critic. 8. Scrierea neapasata. 3. intereseaza mai ales isealitura. $tiintifidi. 5. Daea este serisa eu initiale ~i prescurtan. 3. combativitate. brutal.1 In rezumat. •• IX. lara presiune. Ed. metoda Crepieux include caracteristicile scrisului ~i semnificatiile principale psihologice ale acestuia in tabele eu trei rubrici. 5. 1970. reprezinta modestie. Scris ~i personalitate. bare1e literei t eu inclinatiile lor sunt implieat e in evaluarea grafologiea. indica tendinte depresive. cu putine fluctuatii. in metoda Crepieux-Janin ~i a colaboratorilor sai. Parametrii expu$i in paginile anterioare sunt integrali. un seris cu apasari brutale ~i bruste pe grafemele finale ~i pe barele lui t. eon~tiinta nu prea limpede. Daca isealitura este ilizibila. Daca isealitura este efeetuata eu litere mai mari decat textul. 6. densitatea. reprezinta lips a de vointa. incredere in sine ~i precautie. uneori manierism. Daca iscalitura este mai mica. 4. In fine. 4. exprima vitalitate. ~i chiar ipocrizie . exprima graba sau disimulare. inactivitate. interesata ins a. pozitia ei. regularitatea. In special. Isdilitura eu litera de debut eu ornamentatii reprezinta teama. spirit de manifestare creativa latenta. vitalitate. Daca coboara. 7. energie. Cand acest fel de scriere este putin lizibil. nevoie de a combate. dorinta de afirmare. In eeea ee prive§te serisoarea ~i plieul. Analiza grafologiea are in atentie ~i punctllatia. Apasanle putemice. Cand grafemeie finale sunt intante. terminatia cuvintelor eu 0 prelungire a lui t exprima generozitate. reprezinta tendinte maniacale. insearnna deseurajare $i depresie. 1. tendinte spre exces.1. inseamna ambitie. a doua incadreaza 19 \\I ] Athanasiu Andrei. repliere spre sine insu~i. precautie. in mare masura. in timp ce micile acro~euri exprima tendinta spre aviditate. forta de caracter. in mare parte. instincte puternice. 2. spirit opozabil. Prima rubrica expune caracteristicile scrisului. ce se vad chiar 8i pe cealalta parte a paginii. egoism ~i aeaparare.

egoism-altruism. Conform acestei metode. 2. mai ales. proiecteaza 0 personalitate mai mult ~imai adesea pesimista. dupa autor) reprezinta euI ofieial. importanta. se evalueaza gradul de vitalitate al scrisului dupa 0 scala de valori. intelectualism. con$tiinta individuala (sfera eului empiric). Ii Pentru dl plicul cu adresa (ca material obligatoriu. mai ales ca un document implicat in dosarul de orientare ~colara ~i profesionaJa. Aspectele secundare ~iconsecinfele se afla in a treia rubrica. in lucrarea Handschrift und Charakter (1923). reprezinta eomportament impregnat de reflexii. numita Ferme niveau. A crescut. este in esenta psihanalista. aspiratii multiple. Adresa sus. Adresa in partea dreapta a plicului exprima independenta. se proiecteaza sensibilitate.semnificatiile principale ce s-au extras din materialele disponibile ale subiectului. materialism. incapacitatate de conduita ordonata. in dreapta. expusa in lucrarea Symbolik der Handschrift (1931). 6. 1. spiritualitate ~i de la a treia (subcon~tientul). 5. subeon$tientul. Pe Klages I-au interesat ~i problemele ritmului $i ale cadentei. de asemenea. a considerat ca fiecare element al scrisului are 0 semnificatie dubla. in stanga. erotism. 3. in functie de vitalitatea scrierii. Ca atare. ~ Expertizele grafologice se folosesc. ata~at de trecut. 4. fnsa. in domeniul justitiei. proiecteaza caraeteristici de aetivitati impregnate de tendinte pragmatice ~iinstinctive. earaeteristicile pe care Ie pune in evidenta prezinta. • Serierea pe plic. sau pentru a identifica autori de scrieri gilsite tara auton semnalati etc. pentru a se analiza materiale false. Gre~elile In struetura adresei reprezinta tulburari psihice. Adresa sensa jos reprezinta spirit de imitatie. Adresa jos. Mai ales pentm perioada de la 311 . in stanga. lupta lntre dorinte con~tiente ~i pulsiuni instinctive sau distragere. considenlndu-Ie antinomice. Adresa jos. originalitate. de la a doua: intelectualitate. conventionalismdominante. eu totul diferita de ceea a textului. • Ludwig Klages. $i folosirea grafologiei In domeniul invatamantului. simboluri colective ~ivisuri. atribuie scrisului cele trei structuri verticale ale psihicului: 1. • Bateria Max-Pulver. con~tiinta superioara vizuala ~i 3. EI a opus spiritul ~i vitalitatea. De la prima instanta evocata. inc1inatiiartistiee. Adresa serisa in partea de sus a plicului exprima independenta. 2. exprima disimulare.

. freevent. • Exista. Se determina.i importante (practice ~i teoretiee. de~i luerarile privind varstele de seriere la inceputul formarii serisului a devenit de mare aetualitate. se manifesta. de citire ~i de intelegere in perioadele pre~colara mare $i ~eolara mica. artistiee in stadiu de stratificare). insa..iinciinatii ~i interes pentru computere. 312 . analiza grafologica pune in evidenta inclinatii active :. Nici varsta nu se poate determina foarte elar. ca. In ultimele cinei deeenii. :. fapt ce a creat expertizei scrisului un drum util in expertizele orientarii ~colare ~i profesionale.15 la 20 de ani. Expertizele grafologice se mai folosesc §i in eazul delincvente10r minore .nd se fae analize de acest fei. al expresiilor. ~i 0 mai mare atentie pentru caraeteristicile prognozelor. corelatiile dintre varsta de scriere. insa. probabil 0 ere~tere foarte mare. in viitor. al tipologiilor. ~i limite ale cunoa~terii prin serierea de mana. Se studiaza. printre altele. mai greu sexul. Va fi. pentru studiul grafologiei. inclusiv industriale. dar ~i mijlocie (gimnaziala). ~i pentru computerizarea de programe. mai pregnant.

~ _ 313 . Lucrarea de baza a contributiei sale a fost Who shall survive? A men approach to the problems of human relationships (1934). inclusiv cele sociometrice. dar sociometria se extinde §i asupra atelierelor. Noi yom aborda problema testdor de sociabilitate. claselor §colare. oficiilor de culoare Si de conducere a teatrelor etc. culturale.L. afiliatie.TESTELE DE SOCIABILITATE Testele de sociabilitate. de ritm ~i forta de dezvoltare ~i de coeziuni sociale pe grupuri. in acest cadru comnlex descris sumar mai sus. activitati efectuate in grupuri sociale (pregate§te individual §i colectiv sociabilitatea). afilierea sau complexele ce 0 caracterizeaza). variata. coeziunea sau dezordinea sociala a grupului. in acela$i timp. atmosfera. legislative. conflicte.J. In toate aeestea se poate studia matrieea sociala (a grupului). operatii. In sociabilitatea individuala palpiHi stilul. In genere. Societatea este larga. . judiciare. se studiaza §i statutele sociale implicate in personalitate (familiale .bilitate individuale sunt instrumente.de statut. evaluarea §i trairea ei. tehnologice. intreorinderilor. tot mai numeroase interferente de seturi de organizari de activitati ce se reunesc ~i creeaza structura operationala ~i de mentalitate a grupului $i a interrelatiilor celor ce se afla in eL Acestea sunt legiHuri psihologice preferentiale de organizare pe statute ~i rolmi. In cadrul sociometriei. pe clase sociale etc. economice. (1889-1974). Sociometria evalueaza atitudini. mai ales. din punct de vedere psihologic. testele de soci. economic. respingere etc. de mentalitate. Aceasta sa constituit prin J. inc1usiv aderarea. ~iimpliea nenumarate forme de organizare. psiholog §i medic american de origine romana. cabinetelor medicale. diagnosticari eu instrumentari specifice sociabiliHllii individuale. Moreno. Tehnologia §i metodologia implicate In optic a lui Moreno au fast sociometrice. ~i mai ales interrelatii oficiale ~i individuale. a spitalelor. cultural. admiratie. Interrelatiile sociale sunt complexe ~i au indircaturi de simpatie. tensiuni. care consta din numeroase ~i variate combinatii sociale de implicatie $i apartenenta la grupurile sociale (in care traie$te ariee persoana). abordeaza domeniile strueturilor sociabiliH'itii in mod indirect ~i secvential.

In al doilea stadiu. Moreno a studiat copii mici $i a depistat 3 stadii de dezvoltare a soeiabilitiitii: 1. eterogena sau 0 compozitie mai omogena. pot fi mai mari sau mai mid. 3. A doua directie acordii atentie problemelor teoretice. prin teleelemente. de premiere etc. R. deoarece acestea h 314 . fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuale si de grup. explicative teoretice implicate In fundamentul teoretic al sociometriei. 2.la 0 alegere de sarcina sau de conducere. iar pe de aha parte. Deficit de sociabilitate in primele 6 luni $i 0 saptamana. Conceptia sociometrid'i simplifica. 2. pe de 0 parte. determinismul social. In fine. incepe sa se manifeste curiozitatea . copiii incep sa se apropie ~i de alti copii decat de eei de aceea§i varsta . dar $i situatii in care 0 persoana sau mai multe nu sunt alese de nimeni din grup .proape de 9 luni. cupluri sau perechi de alegeri ce se transmit din aproape in aproape. diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului $i cele individuale.incepe etapa diferentierii verticale. a treia direetie se centreazii pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor. Rezultatul global se nume§te sociomatrice. Muchielli $i aItii).acestea alcatuind substanta nutritiva invizibila. In genere. dupa na§tere. Exista 3 directii mai importante in sociometria modema: 1. care ignorii probiemele teoretice legate de dificultati1e .se nume§te etapa diferentierii orizontale dupa 6 al treilea stadiu. facilitand. economice $i culturale. 0 directie tehnicista. ca aspecte de prim ordin. cre~teri ale productivitatii ideilor. 3. Grupurile mati manifesta. 10 luni. dar patrunde in nuc1eele Iui de consistenta $i structuri. TeIeeIementele circulii spre un subiect dat $i de la acesta spre alti subiecti. aspectelor contradictorii. Toate aceste grupuri marl sunt formate din grupuri mici. Este stadiulin care nu apare niei un interes pentm copiii aflali impreuna (sunt indiferenti unul fata de altul). Maisonneuve. adesea. unor inconsecvente tehnologice. grupurile pot avea 0 compozitie foarte. care se constituie in eereetarea sociometriea (J. de la 9 la luni §i 0 saptamana pana a. dar $i a celui roie ~i se poate face descrierea caracteristieilor sociometrice ale celor din grup. In sociograme apar. Chiar daca sociometria ignora conditiile materiale. profunda ~1 dmamlca a grupurilor. alegeri mai numeroase pentru 0 persoana. Aceasta permite 0 eficienta decodificare a unor structuri sodale ale grupului. eu 0 foarte mare valoare $i semnificatie pentru psihologia sociaUi. astfel. Prin sociometrie se ealculeazii gradul de coeziune asociativa a grupului mare. prin ea s-a organizat un sistem de analiza a grupului mic eficient. in determinismul social.

Persoanele mai putin sociabile sunt mai depresive. Persoanele nesociabile trebuie implicate educativ in probleme ~i proiecte. se diferentiaza 3 feluri de reactiL Unli se comporta indiferent. 3. altii din cei indiferenti 315 . 5. dar exista ~i altii ell 0 adaptare la sarcina. proiecte etc. Testele obfective de relatii sociale Moreno a considerat ca in des~urarea activitatilor umane exista etape: prima. chestionare sociometrice de adaptare ~i sociabilitate. 1951). Psihogrupurile au teleelementele mai incarcate ~i mai interesate de afinitati afective. conditiile ei ~i gradul de cooperare a colectivului implicat. de planificare ~i a doua. in psihogrupuri ~i sociogrupuri. Moreno a mai facut 0 impartire a grupurilor.dar pe de aWl parte chiar acest fen omen afecteaza luarea deciziilor. 0 imPartire mai larga ar avea urmatoarea clasificare: 1. teste obiective de relatii sociale. variate ~i in cre~tere. mereu angajate in activitate. mai semnificative: unli devin activi . apar alte 3 feluri de reactii. a planificarii modelelor. demersuri. teste sociometrice propriu-zise (masoara eonfiguratia sociala a grupurilor).dispun de varietatea resurselor . Sociogrupurile au teleelementele incarcate mai mult eu rolul ~i statutul social de aprecierile randamentului de catre colectiv. diferite ca marime. Dintre testele obiective de relatii sociale. Ambele au indircaturi (diferite insa) de sociabilitate. interes. teste de masurare a reputatiei sociale. de socializare. 4. eu ajutorul carora trebuie sa se faca 3 construetii eu model dat de catre doua persoane. reevaluat de D. 2. Cand alegerile sunt receptive. In grupurile coesive. Persoanele sociabile sunt optimiste. in sociograme. Sociometria este 0 teorie a interrelatiilor gradate social §i serve~te psihologiei (diagnosticul sociabilitatii are mare importan!a). In prima etapa.. exista afiliatie.se folose~te mai mult Testullui Russell (Sage Social Relation Test. Darner.i eonstructivi. 111 etapa de realizare. in grupuri sociale. Materialul de care dispune testul sunt 36 de cuburi. allii sunt chiar ostili. Pot fi depistate. au mai putine intrebari. cele doua categorii de mai sus prin faptul ca persoanele sociabile aleg ~i sunt alese de mai multe persoane. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. Acestea se structureaza in functie de scopul activWltii. TehIlicile de studiu a1 soeiabilitatii sunt numeroase. teste de masurare a percep!iei sociale (socia-empathy). comunicarea este mai eficienta ~i rapida ~i cre~te productivitatea celorlalti. pentru a le dezvolta gradul de sociabilitate §i inlatura pericolul de tulburari psihice.

~i se noteaza ca realizare propriu-zisa. pentm ~colile elementare medii inferioare ~i medii superioare. care se include intr-un cere. Pentru alegerea sau respingerea fiecarei persoane din grup. a facut 2 alegeri. este un test ce cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate iri scene de familie ~ipune in evidenta scene de sociabilitate. Bene $i A. Aceasta insearnna ca C ~i B sunt apropiate ca evaluare ~i se aleg mutual (ca prieteni). se folosesc linii diferite (mai ales colorate) ~i in ansamblu ies 0 serie de rezultate semnificative. Dam mai jos 0 interpretare eu 4 persoane A. sociometria este ~i 0 metodologie de cercetare. A fost elaborat de E. pe care a folosit-o la descoperirea nivelurilor profunde (adanci) ale unei persoane. Se cere subiectului sa aleaga dintre colegi pe cei ce pot fi comparari cu 0 persoana cunoscuta de multa vreme. The Family Relations. B a primit 0 alegere de la B (reciprodi). In alta schema yom avea urmatoarea configuratie: alegerea lui B de catre A. iar altii rarmm cu atitudinea indiferenta ~i ostila. care este sociograma. Se noteaza ~i colaborari ce pot sa apara pe parcurs. in acela~i timp. Testul are ~i elemente proiective. scop.sau ostili se angajeaza treptat in sarcina. Exista teste sociometrice ~i metoda lor de prelucrare. Testarea sociabilWitii si testele sociometrice Testele de sociabilitate ~i sociometrice au avut ~i au 0 foarte mare dezvoltare. dar mai ales pedagogiei. B. Gardner ~i J. in schimb. care au de facut cate 0 alegere. sociabile. vizand morfologia sociabilitatii unui grup. Anthony (1972). Implicaria cea mai semnificativa este aceea a testelor sociometrice. Testul The Syracuse Scale of Social Relations are in obiectiv testarea aspectelor generale ale sociabilitatii la copii de diferite varste. de asemenea. A nu a primit nici 0 alegere. Cel ce a conturat domeniul sociometriei a fost J. ca timp de reactie. mai multe preferinte sunt. Ca atare. gradul de integrare in sarcina ~i cooperarile potentiale. Persbanele ce nu primesc nici 0 alegere sau foarte purine nu sunt prea agreate in grup ~i probabil neincadrate. C ~i D. Aceasta din urma permite stabilirea interrelatiilor sociale grupale a fiecarei persoane dintr-un grup. Thomson. una spre B ~i a doua spre D. alegerea lui D de catre 316 . Moreno a vizat prin metodologia psihologica. Sarcinile ce Ii s-au dat se cronometreaza. alegerea lui A de ditre B. Persoanele care fac mai multe alegeri ~i primesc. Moreno. etapele acestei testari pun in evidenta caracteristici ale sociabilitatii in functie de conditii. Testul F. in genere. dar mai ales ale societatii al carei element semnificativ ar fi matricea sociometrica. Exista moduri de sociabilitate care se exprima prin gradatii sociale ~i serve~te psihologiei (diagnostic).

M. opinia fetelor (in acea problema). Bastin." --~ -..."-. Engelhard. INTREBARE: CU CINE DORESTI SA. pe nominalizarea din grupul de apmienen!a a celor care poseda 0 calitate data la un nivel superior.~./'-. Giles etc. . .B ~i alegerea Iui C de catre B.----. enerveaza etc. Darn rnai jos schema ilustrativa a unui grup .---- r LEGENDA FETE r ~__ :< L::-. apoi a celor ee nu poseda deloe 0 astfel de insu$ire.M..--..... Sunt ~i centrate pe starea preferentia1a a unuia din membrii grupului mic sau stare a care-I obose~te.// . Din aceasta categorie mai cunoscute sunt scalele Strayer. f?[....'·C· n-·. legate bineinteles de conduita sociala de acasa. . Aceste teste sunt centrate. Pot sa se constituie teste sociometrice eu sdiri de apreciere a calitatilor necesare in alegerea sau cercetarea optionala a unei profesii (sunt teste sociometrice vocationale). /GA.. ~--' . Schulte.. .eu algere~ evidenta a lui C. Nu au fost 1nSaalegeri reciproce. Nici 0 persoana nu a ales doua persoane..---~-. a parinti1or.J . .~~_. d Testele de acest gen se pot referi la conduita sociala de acasa ori de la ~coala.B. 31\:2~· ~ .' .. (pentru aprecierea profesorilor). i 11 . a baietilor. -.//-----/----/ 3'" '/"' . ! .. A. I. De fapt... ~ ../ --~. are astfel de obiective. in diferite tipuri de activitati sau in cadrul orelor de munca $colara...' J-t-.TI PETRECI T/MPUL UBER. .---* -<l{----~~ ALEGERE RESPINGERE REC/PROCA RESPINGERE S. aceste teste 317 _____________________ . dar in mare masura ~i testele de masurare a reputatiei (testul Zwei Personnen). . dar au mai multe rubrici de raspunsuri In ceea ce prive~te. ------.. _ ~~/ 1 . $i fiecare persoana a fost aleasa de alta. \ fl'" --~ ''''. de G.~-M // . CU CINE NU? zrVL' .. "-. '-.i. 2/ /~. Printre teste Ie sociometrice. -L.. Chestionarul de relatii parinti-copii. de pilda.----/ '\P: // E..R.--. unele se refera Ia opinia personaia cu privire Ia diferite conduite sau trasaturi caracteriaIe. mai ales... BA/ETI G '\A'~-. u. .

In acest caz. intr-o activitate ce trebuie sa se desfa~oare ~i se realizeaza eu ajutorul unor aparate sau instrumente (2 foarfece). ci sa se angajeze in alte activitati. dar persoana respectiva sa nu 0 mai exercite.. se solicita in test: "Alege patru dintre colegii tai. o Testul Zwei Personnen este un test elaborat de H. coordonarea mi~carilor. serviabilitatea. Exista ~i alte variante.I I I . in mod strans. retelele realizate prin teleelemente sunt reciproce in cazul prieteniei. se pune in evidenta percePtia social a. ----. saptfunana viitoare. masoara efectul de reputatie.. prin care se solicita colaborarea a 2 persoane. spiritul de echipa. Factorii implicati in efectul de reputatie sunt foarte numero~i I. insa. Maria Giirboveanu. "De ce?".. apoi. In genere. Chiar Moreno a incercat sa analizeze diferentele de prietenii ce se consolideaza prin diferitele criterii din sociograme.de H. 1970. Aspecte ale reputafiei vocalionale 1a tineretul ~co1ar. in intrecerea ell eei 1 Ursula ~chiopu. In aeeste conditii. finetea ei. "Dar la cele de istorie?". in 1961. --. . dar a intrerupt aceasta initiativa fiind solicitat in alte probleme. "De ce?" etc. corelarea sarcinilor.~i pune in evidenta aspectele complexe ale grupului.. Bastin a elaborat un astfel de test. Printre altii. • Testul de perceptie sociometrica (Socio-emoathy). precum prietenia. facand 0 varianta a testelor sociometrice.. 13-14 apr. Henning (1927). este eficient testul Zwei Personnen Sozial Test. aceste teste solicita subiectul sa aleaga cateva persoane din grup. In acest tip de test. De obicei. 318 . Exista. cine are initiativele. Variantele de circulatie inspirate din acest test pun intrebari de felul urmator: "La care dintre colegii tai ai vrea sa stai in vacanla?". se poate analiza eolaborarea. Este un test ce se refera la aprecieri . De exemplu. pentru 0 anumita activitate.. modul de comportare simplu sau rigid. cu efecte mai deosebite: timiditatea. in testele sociometrice se pun in evidenta sentimente de mare acceptare.. care se constituie cu privire la competentele unor persoane. despre care crezi ca ar fi mai buni pentru a face 0 echipa de concurs la desen. pericolul (in perioadele de cre~tere) ca reputatia sa fie inca activa. "Langa care ai vrea sa stai in ore Ie de matematica?". Henzelmann. neindemanarea etc. dar ~i agresivitatea ori vulgaritatea. Poate sa se refere ~i la alte probleme. "De ceT. Intr-o sociograma. se cere sa-i numeasca pe cei care crede ca I-au recomandat pe el §i pe cei ce crede ca I-au respins. inteligenta organizationaIa ~i sociala. Se poate solicita ~i eolaborarea in a desena un proiect sau un desen (doua persoane). G. Prin acest test se consolideaza reputatii. autoafirmarea ~i altele. Simpozionul national.

Solicita 0 fina apreciere.<d" ~~.'. t. Si TIU este de neglijat faptul 319 . a dragostei ~i a urii. a subalternului fata de superior ~i distanta publica . sexual a. care a denumit 4 feluri de distante psihice: distanta intima. Hull.I-i° COtfCf/vi lu.[":. A fost cercetata problema aceasta de catre E. Sa faci alegerea in ordinea pe care 0 crezi tu mai folositoare". a contactelar (dragostea materna. ura). a prieteniei. distanta personala.Y. sociogramele pun in evidenta $i diferente de cantitate de infonna!ie din grupuri ~i individual. Totodata. ~ la un criteriu la altul. privind evaluarile altara fata de sine.ale~i din alta ~coala. Aceasta eategorie de teste poate avea 0 tenta vocationala. colegialitatii. I 'A'''' Sociogramele evidentiaza destul de subtil nivelul de sociabilitate. Acest aspect este al "distantelor psihice". distanta oficiala. $OC/I. In sociometrie. l ! $:.a persoanelor publice fata de oamenii obi~nuiti ~i invers. In unele teste de acest· gen se pune in evidenta un coeficient de sensibilitate. Subiectii eu sociabilitate dezvoltata sunt mai nuantati in evaluari de ..'" . . se pune in evidenta ~i un coeficient de nepotrivire intre aria (suprafata) de probleme cuprinse in chestionar ~i imaginea despre aceasta arie a celui asupra caruia se aplica acest chestionar. fin ~i divizat.

doua categorii mai mari de implicatii de criterii in itemi eu saturatii complementare. Dupa Hemphill $i Westle. 7. au devenit foarte solicitate.extinderea caracteristieilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului. la un moment dat. Polarizarea . De altfel. Participarea .. Anatomia grupului . Tonalitatea hedonica a grupului . caracteristici psihice care favorizeaza $i alimenteaza sociabilitatea.ca soeiogramele au un bogat material informativ privind grupurile ~i diferentele dintre ele. Flexibilitatea grupului . din a doua categorie.~i prin alegerea acestora are loc un sondaj psihosocial mai larg in care se oglinde$te $i mentalitatea oamenilor eu tentele specifiee. dar .gradul de timp $i efort pe care-l acorda fiecare membru at grupului.gradul de apropiere ~i efort pe eare-l acorda fiecare membru al grupului altora. ~i de teste in care se evoca. Permeabilitatea . 8. in acestea este implicata reputatia. grupul social se descrie prin: 1. dar $i mesajul transmis de candida!i . Pune in evidenta distanta intima $i personala.adica masura in care functiile sunt independente de ale altuia.estimarea ariei de activitate $i adaptarea procedurilor la conditii $i situatii diferite. 6. dupa cum a reie~it din problemele testelor denumite sociometrice. dar ~i cu dominatii. Testele psihologice si sociometrice sunt instrumente de comunicare interdisciplinara. 3. 9. Este vorba de solicitari ~i evaluari legate direct de sociabilitate.caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare $i specifice pentru toti membrii saL 320 . Omogenitatea . Teste psihosociologice si sociometrice (interdisciplinaritate). cand se fac sondaje de opinii. in genere.extinderea caracteristicilor de agreabil $i antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare. lntimitatea . Exista. tente care actioneaza prin masurile ~i ideile folosite de candida!i in etapele in care au fost solicitati in functii de raspundere.i inteligenta sociala disponibila ~i activa de cunoa~tere a celor din jur. 2. mai ales in perioadele de alegeri parlamentare. 4. mai ales.in care se exercitii permanent relatiile functionale ale grupului. Toate acestea pun in eviden!a faptul ca in testele de sociabilitate exista solicitari ale inteligentei soeiale ~i ale accentualitatii motiva!ionale afective. Controlul sau gradul . 5. testele sociometrice.pana unde permite grupul integrarea §i accesul altor persoane.

2. a caracteristicilor esentia1e ale grupului. Stabilitatea . Dintre tehnicile sociometrice. implicate numeroase probleme referitoare la sociabilitate ~i caracteristicile ei. 13.rnentului C8Iltitativ al relatiilor interunlfuleo 321 . ce au fost create in vederea examenului psihologic. ~i dintre acestea chestionarele de adaptare.1 Potenta .. cea mai raspandita este sociograma. sub forma de atraqii ~i repuIsii reciproce. Mai ales testele de personalitate.. '" Tz§[u& RusseH (Sage Social Relation TesjJ. Testarea sociabiUtatii (deslPlre sociometrie) In cele 9 000-10 000 de baterii de teste. cuprind itemi de sociabilitate mai subtili ~i mai diver~i. 14.gradullll care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai. Sociometria se define~te ca domeniu al trata. Se folosesc 36 de cubur1. 12. Teste de masurare a reputatieL 3. Caracteristici sau dimensiuni ce pot fi masurate ~i descriu grupul social ~i autonomia grupului.numarul membrUor incIu~i in grup. Trebuie sa se faca 3 constructii eu modul dat de catre grupul aflat in studiu. Sociogra. TelLt1icide studiu al sociabilitatii: 1.persistenta. Unitatea grupului. Examinarea psihologica a sociabiliti'itii. matricea sociometridi este formata din structura afectiv-preferentiala a interrelatiilor din aceste grupuri. Exista 2 etape: '" Etapa planificarii. Unele grupuri s-au orientat spre sarcinile necesare realizarii constructiilor. Aceasta da 0 imagine mai ordonata :?i orgaruzatil. Testarea sOc1ometrica a sociabilitatii.'1turajulsau. Aceste relalii pot fi detectate prin analiza sociometrica. exista. adesea. in care se diferentiaza unele [eluri de a reactiona ale colectivitatilor ® Etapa de realizare. in timp. Stratifkarea . Te§te de sociabiHtate in concepti a Iui Moreno. I L Marimea .structurile ierarhice in grup. Teste de masurare a perceptiei sociale. In care §-au diferentiat 9 modalitati. Studiul sociometric serve~te calcularii gradului de coeziune a grupului.ma evidentiaza relatiile dintre individ ~i 8. diferite ea forma.

care influenteaza caracteristicile grupului $i a1catuirea procesului activ al vietH sociale. Ele sunt legaturi psihologice simpatetice preferentiale sau "cimentul care leaga indivizii existentei comLml. clasa §colara. Constelatiile intime ale grupurilor mici exercita.Conceptia lui Moreno Moreno a pomit de la idee a ca marea societate sau societatea extema. EntWitile masurabile ale studiului grupului mic sunt teleelementele. Randamentul cr~.). comunicare :. atelierul etc.i intereorelare. Moreno a pomit de la ideea ca marea societate este compusa din foarte numeroase grupuri mid (celulare). J. 0 presiune asupra societalii exteme. Cercetarile sociometriee pun in evidenta faptul ca toate gruplLrile sociale au ~i ascund 0 structura profunda (invizibiHi §i dinamidi).narca psihoiogica a sodabilWHii (testarea socio-psihidi despre sociometric) Sociometria evalueaza opinii. ea: familia. Acestea sunt legaturi psihologice. Entitatile masurabile ale studiu1u1 grupului mie se nunlesc teleelemente. afectilliie. atitudini (psibice $1 sociale) pe grupuri. simpatetice. Matricea sociometrica sau realitatea sociaia a grupurilor mici este incarcatii de structuri afeetive de afiliere $1 atitudini preferen~iale ale eelor din grup. Masurarea acestora permite identificarea materiei sociale. devenind adaptare reciproca a elemente ale gradului de 322 .. Exam.L.eaZE\ s:~ motivatiile. Matricea sociometrica sau realitatea microscopica este formata din structura afectiv-preferentiala a interrelariilor dintre aceste grupuri. Realitatea ce se studiaza in cadru} sociometriei este matricea sociala. atelierul etc. in permanenta. clasa $colara.ii sociale diferite ca structura §i compozitie psihica §i extensiune. adj[ni:ral:ie alJarare etc.care ~i grupului mie. este conceputa din numeroase grupuri mici (celule ca familia.ia1e. Teleelementul este expresia celei mai mici unitati de sentiment (sociabilitatea) ce se transmite de la individ la individ. macroscopica. Aceasta eonsm ointr-o varietute de consteIar. preferentiale. psihometric. care se Teleelementele condenseaza terldinte so(. Acestea pot fi detectate prin sociometrie. Intre grupurile care reprezintii celulele societatii $i societate exista numeroase relatii de conditionare. ce po ate fi analizata ~i ordonam §tiin!ific.

ignorand. 3. nu se refera la aspectele determinarii con~tiin!ei ~i atitudinilor sociale.. aspectele fundamentale ale vietii sociale. 1. sociometria este aceea care a daborat un sistem de abordare a grupului mic. In schimb sociol-U'amele erarhice pun in evidenta structura grupurilor mari. dar pune ~i numeroase semne de intrebare ~i chiar de opozitii. economice ~i culturale. 8.. ConcePtia sociometrica unilateralizeaza ~i simplifica relatiile ~i determinismul social. Termenul de alegere preferentiala. 2. Totu$i./ R><'t' tun ? 323 . cu 0 foarte Insemnata valoare de cunoa~tere ~i evaluare a acestuia. Preferentialitatea este discret ambigua ~i are structuri compozitionale [elurit folosite de diferiti speciali~ti in sociometric.i incertitudini privind teza Illi Moreno Sociometria reprezinta. ConcePlia sociometridi nu ajunge la esenta interrelatiiIor sociale. prin conditiile vietii materiale. pc plan teoretie. astfeI. este greu de definit ~i este central in conceptia sociometrica. redudindu-Ila te1eelemente (aspecte afective).Certitudini . Gi:t" hie f'rif'/crHJf !a"" . in conceptia sociometrica. un sistem de ipoteze fecunde.

toti constituie continutul sociogramei.~/"" ~ . <2. permite sa se elaboreze sociograme individualizate in grup. subgrupe in care sublectii se aleg eu reciprocitate (vezi figurile de mai jos) . substructuri mai ample sau mai simple. Concomitent se pot diagnostica aspectele sociabilitatii grupului. Aceasta are coloane verticale. expresia sub forma de grafic se nume~te sociograma. Impreuna. ce converg spre un subiect dat ~i de la acesta spre alli subiecti. sociograma lui. "'""" 0 {~ l. cea mai raspandiHi fiind sociograma "tinta".••••• _ {~----. in cele intuitive .Grupul mic. Exista ~i 0 sociograma ierarhizatil. Exista sociograme simple ~i intuitive. Se efectueaza ~i sociomatricea care condenseaza rezultatele. In ultimele doua coloane orizontale se afla alegerile ~i realegerile ce s-au acordat in coloanele fiecaruia. care evidentiaza alegerile preferentiale. negiijatii (membrii grupului care nu sunt ale~i) ~i exclu~ii (fata de care se exprima rejeqie). Decuparea conlinutului de teleelemente. prin imagini sau prin simbolurile B = baieti ~i F = fete.~ )~) SCHEMA 37 324 . In ultimele 3 coloane verticale se afHi semnele abaterilor pozitive ale respingerilor ~i a acestora impreuna. a.r:' " . fete ~i baie!i. Perechi sau cupluri.prin imagini stilizate. adica serii de alegeri ce se transmit reciproc din aproape in aproape. .. Izolalii (membrii grupului care nu aleg). ~ . . In sociograme exista structuri inchise ~i structuri deschise. b. In cele mai simple se diferentiaza membrii grupului. Alcatuirea unei sociograme permite sa se puna in evidenla doua aspecte mai semnificative. La aee~tia se adauga eei ce aleg ~i cei care sunt ale~i.

relatiile sociale de tip orizontal ~i verticaL Structura grupului este ell atat mai activa eu cat structurile de tip vertical sunt mai evidente. prin sociograme. ~:/ ~ - I. 9~10 luni . " ." __ ". .~ cu responsami1tatl...1::") . -{~ < -::. . 1. ~i fapt ce va pennite cOl1struirea unor strategii educative ell implica!ii diferenlis.nu se manifesta un interes de vreun fe1 lntre copiii a~ezati Impreuna. re 1atrv Importante Sl'.•. inc1usiv legate de educatia co1ectivitatii. '): '<.:'.SA IVlacarenco a difuzat 0 astfel de f01111a de educatie.. 2. psi. Pe de 0 parte... pentru varstele mici. . 3 stadii ale dezvoltarii sociabilitatii. (1~ "...~ (>-. lL. care pun in evident a Insu~iri se proiecteaza earacteristici nu numai de sociabilitate.~. ~J. Studiul sociometriei serve~te calcularii gradului de coeziune. Sociogramele capata funqii importante.. descrierii soeiometrice a acestuia...J .copiii se aHa aproape ~i de altii dedit cei ce se aHa in imediata apropiere (etapa diferentierii verticale). EI a identificat. Liderul este subiectul spre care converg cele mai multe alegeri.le . Etapa diferentierii orizontale este intre 6 looi ~i 9luni. I~ J5" ~ . Moreno a studiat sociabilitatea copiilor de diferite varste. expansivitatea fiecarui membru al grupului sau al colectivului.. . Se creeaza prime1e curioziUiti ~i apropieri intre copiii de acelea~i varste.. coeficientul sau indicele de asociatie sau de coeziune al grupului in ansamblu. ~.•.. Nu se pun in evidenta teleelemente. In ariee sociograma. Grupul-ile mai cterogene rezolva mai J •• ' ~... Prin sociograma se poate pune in evidenta statutul social. de sociabilitate a grupului.(" /~ SCHEMA 38 j~/ ...bice . .... ... apar izolatii.K gmp. 25 saptami'mi (6 luni ~i 0 saptamana) . pre cum ~i indicele de integrare sociala.. ~ 1\. .' ~ ulstn 'b'mte .• 5L. 3..mai ales prin orgai'uzarea de sarcini impartite in ' .

Chestionarele sociometrice de adaptare $i sociabilitate. Testele sociometrice propriu-zise . sociabilitatii sunt relativ variate. Se solieita colaborarea. in care se cere sa se raspunda la intrebari ce privese conditia soeiala de acasa. Testul consta in prezentarea pentru subiecti a unor sarcini de a 326 . Se face diferenta intre psihogrupuri $i sociogrupuri .$i se pun in evidenta talente $i roluri in grup. Tehnicile Tehnicile de studiu al.eficient problemele.care masoara eonfiguratia . a doua persoane. gradului de cooperare a colectivului $i de afiliere intre membri. Testullui Russell (Saze Social Relation Test). Testul F. Testele de masurare a pereeptiei sociale (socia-empathy). Intereseaza spiritul de colaborare. Gardner ~i J. 3. de serviabilitate. in timpul orelor de clasa. fieeare avand 0 saturatie specifica de sociabilitate implicata intr-un anumit fel in eoncordanta eu ansamblul scopului $i conditiilor activitatii. Bene si A. Exista chestionare sociometriee incarcate de itemi. 4. de amabilitate. Testul dispune de 36 de cuburi diferite ca marime. pe subgrupuri . Trebuie sa se faca. Chestionarele de sociabilitate sociometrice sunt foarte diferite ~i numeroase. astfel. in cele de sport etc. mai ales starea preferentiala a unui subieet dat din grupul mic in care se afla. 1. Testele de masurare a reputatiei. sociala. de la $coala in recreatii. 3 constructii de catre grupul aflat in studiu. Testele obieetive de relatii soeiale. Thompson. Se evidentiaza. Testarea sociabilitatii. in mod strans intr-o aetivitate. Aetivitatea se realizeaza eu ajutorul unor aparate (de exemplu: un foarfece pentru cele doua persoane). Mai utilizate sunt urmatoarele: 1. Testele obiective de relatii sociale • Contin materiale prin care se pot evalua subiectii in conditii de performanta ~i colaborare. eu modele date. exista etape de planifieare ~i de realizare. 5. in des:fa$urarea de activitati comune. Se dau sarcini ~i cu instrumentarul la indemana. dar $i al gradului de sociabilitate a grupului. 2. Testul Zwei Personnen allui Henning. Anthony (The Familv Relations) cuprinde imagini de persoane ce trebuie aranjate in scene de familie. Au ca obiective surprinderea aspectelor generale ale sociabilitatii copiilor de diferite varste. Testul The Syracuse Scale of Social Relations de E. • Se porne~te de la ideea ca. de brutalitate etc.

Tipurile de personalitate. . fiecare de cat 26 de itemi. fiecare item este 1nS3. de patrundere ~i evaluare. dar identic ca fond in cele 3 variante .orientat pe respingerea convingerilor ~i ideilor conservatoare de grup.J. pe 0 foaie separta.!. Tipul U. Are 3 variante: ARC.alege colegii in comparatie eu 0 persoana de multa vreme cunoscuta. Cele 7 variante U sunt: UP . fiecare tip are variante. legate de membrii grupului ~i permite 0 analiza a capaciHijilor de comportamente interpersonale in ee1e mai diverse ~i complexe forme de auto analiza a aspectelor interrelationale.schimbat ca formulare. Testul are un cod eu indiciu a1 tipurilor de personalitate ~i eu sociabilitate diferita . solicita 0 mare cantitate de informalii. Tipul P. Tipul B. •• Raspunsurile se dau prin da sau nu (foDate).. in functie de 0 serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip. _ ':>.reprezinta 0 persoana orientata spre succes social. continutul de fond al ceIer 3 variante este acela$i.orientat pe egalitate.orientat spre autoapreciere.l1samblu de pozitie ai celorlalte tipuri. folosirea ~i perfectionarea lor este in mare ere~tere. legate de Insa~i dezvoltarea sociabilitatii. orientat spre sueces material ~i putere. . Tipul D .. in ansamblul lor. De fapt. dar ~i subtila lor explicatie in analize complexe. in instmctaj. III In afara de ce1e 4 tipuri fundamentale. . Testul Bales e Unul din cele mai intereseante teste de personalitate este testul Bales. prezentate printr-un cod. ca pentm intrebarile (itemii) la care subieetul nu opteaza e bine sa puna un semn de intrebare. 327 . pune in evidenta 0 tipologie a sociabiliUitii.0 cheie de clasificare in patm tipuri principale de personalitate. ~i itemi! de a. Subiectilor li se spune. fapt ce pune in evidenta capaciti'iti1e de eomparalie. Testele sociometrice se folosesc in foarte numeroase imprejurari ~i au 0 cota de diversificare foarte mare. Analiza raspunsurilor. ~i De plIda. UF este orientat spre loialitate si coocerare de gnm. Interesul pentru eontributia. se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie). . ~i anume: Tipul U.. upp este orientat spre solidaritate ~i progres social.orientat spre succes material ~i putere. Testul Bales RT. sunt de fapt 0 expresie a realita!ii sociale eu aspectele ei eontroversate.

Testul are 0 foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelaliilor cu grupul de apartenenle. Nu toti subiectii se integreaza in portretisticile acestea. UPB este orientat spre sprijin emotional ~i entuziasm. Exista 0 mare ~i interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor ~i a analizei calitative cuprinsa in prelucrare. 328 . In testul Bales. caracteristicile valorice cu cele de securizare. cat ~i pozitiv-negativa de relatii personale. Se imbina. in zone Ie UP. mai ales. s-au mai definitivat. tipul U pune in evidenta tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominanlei altora asupra sa. Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica aspectele ierarhice in analiza final a a caracteristicilor dominante din raspunsuri. codificate prin literele U. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii in emotivitate. cele decodificate de autor. Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA NU . sunt 26 tipuri de personalitate. D. insa. UPF. N $i B. Folosindu-se acest test. iar daca sunt puternice indica ~i agresivitate. . UNB este orientat spre relativism valoric ~i expresie. dar $i cu persoane din alte grupuri . La timpul P. saturate in aceasta structura. P.UNT este orientat spre autoritate ~i autocontrol. Testul pune in evidenta $i aspecte disfunctionale intre cele doua sexe. se valideaza tendinte de izolare atat ca dimensiune pozitiva. Printre altele. Cocech 1. respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat in ascensiune (mai ales). Poate fi in profilul psihosocial pe pozitia 3 sau 4. P ~i DP. iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire. Fiecare grup are cate 5-7 membri izola!i. F. orientat spre izolare. de ditre unii autori. UN este orientat spre succes ~i afirmare de sine. Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinle de radicalism. cateva aspecte interesante. Baietii lideri apar. a diferentiat factorul N. iar fetele. Raspunsurile PF pun in evidenta orientclri spre iubire altruista. mai ales in zonele PF. au urmatoarele forme combinatorii.in masura in care domina in tipurile consemnate mai sus. orientate in anumite directii.inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale.

Upp . DB . DNF .orientari spre autosacrificare pentru valori. iar pentn! F. lJNB .orientarea spre sprijin social ~i entuziasm. orientare spre convingerile de grup conservatoare.orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.orientarea spre solidaritate ~i succes social. UPB . UNF .social.•• eu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP.orientare spre egalitarism. pentro B persista orientarea spre respmgerea convingerilor conservatoare. DN . UF . UN . Semnificatiile fiecarui item.orientare spre retinerea cooperarii. din cei 26 RASPUNSURlLE DA 1 14 Da=N D=U 2 Da=UP 15 Da=NB " .care se afla pe locul 2 . DPB . e Pentru P .orientare spre afinnare. iar U orientare spre succes (in genere).orientare spre depreciere de sine.orientare spre incredere in bunatatea ahora.orientaTe spre liberalism permisiv. UB .orientarea spre loialitate ~i cooperare.orientare spre autorelatie autentica.orientare spre individualism ~i gratificatie. In fine. orienUiri spre succes social. PB .orientari ~i identificare. i! 'I' l Ii I 329 .J Da=UPF 16 Da=B 4 Da= UF 17 Da=PB Da=lJNF 18 Da = DP 5 19 Da=DPF Da=UN 6 20 Da=DF 7 Da=UNB 21 Da=DNF Da=UB 8 22 Da=DN 9 Da=UPB 23 Da=DNB 10 Da=P 24 Da=DB 11 Da=PF 25 Da=DPB 12 Da=F 1" 26 Da=D "J Da=NF . neprivilegiata de viata. s-au obtinut 2 tipuri: PF .orientarea spre relativism .sunt variantele: DP .orientare spre valori altruiste. e Pentru D . DFF .

hi place sa fii in fruntea colegilor tai? 3. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa? 7.Forma A 1. Ceri satisfactie ~ipromovari. E~ti cordial ~iprietenos? 10. Tinzi intotdeauna sa fii obiectiv? 14. E~ti implicat in re1atiinumeroase cu altii? 2. superstitii1e? 17. Respingi. Ai tendinte de dominatie? 8. uneori.Nu=NB Nu=B Nu=PB Nu=UPB Nu=P Nu=UFF Nu=UP Nu=UNF Nu=N Nu=D Nu=DNT Nu=DPF Nu=DPB Nu=DNB Nu=DP Nu=DN Nu=DB Nu=NU Nu=UNB Nu=NF Nu=U Nu=UPB Nu=DF Nu=UN 26 25 23 21 24 14 19 15 22 20 16 18 17 RASPUNSURILE NU TESTUL BALES . Crezi di ~i pentru a1tii reprezinta ceva foarte important relaliilc de egalitate ~iumanitate? 330 . Simpatizezi u~orpe altii? 18. ~tame~ti admiratia celorla1ti? 11. Ii ajuti pe a1tiisa-~iafirme opiniile (parerile)? 12. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile) conceptionale de conduita morala ~i sociala? 16. in genere. Te simti demn de a realiza 0 sarcina de seama? 4. Pledezi pentru ideile ~i convingerile traditionale ale grupului? 13. cfu1dconsideri ca e cazul? 9. responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina coordonarii colegilor? 5. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individuala? 15. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa? 6. Reu~e~tisa faci ca altii sa simta di ii admiri? 19. Iti asu~i.

netravestita. refractar la tot felul de schimbari rapide ce survin? 23. Dai impresia ca e~ti ascultator? 20. AccePti u~or dezaprobarile? 6. Dai impresia ca te abtii ~i e~ti pasiv la cooperare (colaborari)? 25. adesea.MaIlife~ti a. in genere. Pari neprietenos? 15. impresia ca te impui in conducerea colectivului din care faei pa. E~ti 0 persoana deschisa. E~ti 0 persoana calma ~i intelegatoare? 19. introspectiva? 21. neconformism? 22. Tinzi sa stabile~ti relatii ~i sa te indelltifici cu persoanele mai putin necunoscute din grup? 26. serioasa. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii? 7.'1Xietate(nelini~te. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) deeM sa analizezi problemele dind participi la 0 activitate colectiva? 13. In genere. Pari prietenos? 11. intelegator eu ceilalti ~i aprobator? 12. E~ti. Tinzi sa te dezapreciezi? FormaB 1. lllgrijorare) ~i frica. Dai unora impresia ca ii consideri distractivi ~i amuzanti? 18. Te preocupi de fu"1tipatia(aversiunea rata de cineva) ce 0 manife§ti fata de allii? 331 . Ai contributii in numeroase succese privind sarcinile grupului? 5. E~ti 0 persoana inchisa in sine. Iti asu~i u~or suceesul social ~i popularitatea? 3. Pari preoeupat de idei fanteziste? 17.rte? 21. Accepti cu u~urinta insuceesul ~i retragerea? 24. extravertita? 9. Pari eapabil 00 de multa afectiune? 10. E~ti inclinat (a) spre model are ~i obiectivitate? 14. Te mul!ume~ti doar sa nlspunzi cand ti se cere opinia (parerea) :tara a cia sugestii? 23. Particioi intens la activitatea sociala a colectivului? 2. Pari neincrezator in idealurile grupului? 16. Iti place mai mult atmosfera vesela? 8. Dai. E~ti.20. Consideri ca ai fi un bun ~i amabil parinte? 4. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioare? 22.

in general. mai putin anxio~i (nelini~tili. gata de dezaprobare? 15. E~ti. Crezi ca ai putea fi dispreluit de unii? 23. Ai tendinta de a subanrecia increderea in sine a celorlalti? 'A . in genere. Tinzi sa. Ti se pare imposibil sa starne~ti antipatie? 26. Accepli autoritatea altora? 20. bine apreciat in sarcina? 13. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominali? 16. Exprimi revendicari $i dore~ti sa impui disciplina? 6. bancuri sau manife~ti mulili fantezie? 9.l1d e~ti solicitat? FormaC 1. Faci multe glume. Ai tendinla de a te adresa mai degraba grupului ca unui intreg. decat fiecarui membru in parte? 2. Manife~ti admiralie fata. e~ti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)? 24. adesea.24. 332 . Participi. Cand razi. 7. Ocupi un loc proeminent in grup? 5. Ai tendinla de a crede ca impulsurile agresive ~i instinctive pot fi exprimate prin dragoste fala de oarneni? 19. Solicili. testul a declan~at discutii privind influent a invatamantului. Ai tendinta de ate supraaprecia in popularitate $i succes social? 3. de altii? 12. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura? 22. Optezi pentru intelegere? 25. foarte putin la viata colectiva? In genere. Ai tendinta de a considera di altii accepta prea multe autoritali? 17. Colegii tai tind sa-li adreseze glumele $i fanteziile lor? 18. ingrijorati)? 10. Te orientezi cu interes spre activitali ~tiintifice? 21. E~ti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce? 4. opiniile ahora? 11. adesea. Tinzi sa-li limitezi participarea la a da doar infonnalii ca. E~ti capabil sa-i faci pe allii sa se simta. Te crezi apreciat in mod deosebit pentru modul in care ii domini pe ceilal!i? 8.stfune~ti agresivitatea in altii? 14. E~ti. Manife~ti tensiune ~i opozilie? 25.

Rezultatele testelor din Franta au fost negative ~i au declan~at reactii. auaparut.. fapt ce va crea 0 noua conversie in statutul psihologului ~i in reevaluarea ~i restrueturarea testelor intr-un ritm mai alert ~i de 0 mai mare desehidere spre psihologie ~i psiohodiagnoza. Marcu V. Teoria grupurilor ~i cercetarea colectivului ~colar au intrat in discutiile de prim plan. dominat de 0 modifieare de fond a vietii sociale. Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale.. spontan.s-au schimbat profilurile liceelor. ~i Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie problemele din Romania. Predescu A ~.l. fenomen firesc. Apoi.a. apoi. au avut loc reduceri ale duratei invatamantului. Ionut M. s-a conturat "codul pragmatic al tranzitiei". ~i la noi in tara s-au adus critici sistemului educativ (Radu N. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate ~i se vor mai constitui.mai ales ineepand eu finalul seeolului XX ~i ineeputul unui nou seeol. universitatile private (de invatamant particular). 333 .M. ~i Banca Mondiala. Ele au devenit tot mai numeroase. recomandat de organismele financiare internationale: F . S-a constatat 0 involutie in invatamant . data fiind cre~terea soeializarii in viata ementa. Prin anii '90.). in ele domina interogatii numeroase.

BINET. The Journal of Educational Psychology. Visul $i structurile subconJtientului. BONNARDEL. 3/1963.. 9. "0 tehnica verbal-proiectiva in cercetarea personalitatii adolescentilor". SIMON. Paris: Flammarion. P. BOGDAN. B. p. 1971. 2/1959.). c. "Rezultate psihodiagnostice obtinute prin aplicare de starteri sonori polivalenti". Psychological Testing. ANZIEU.U. Seris $i personalirate. 7. 19/1964. CATTELL. A... R. R. CRISTESCU. 31/1940. PUFAN. BONTlLA. 161. D. M. 11.. p. BOGDAN. R. ~tiintifica. Th. Revista de psihologie. p.. MAMALl. CATTELL..C. CATTELL... Bucure~ti: Ed. 1968. 102. B. 149. 12. Les idees modernes sur les enfants. American Psychologist. 1960... 1/1967. Revista de psihologie. p. Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului Mundi.. "Readability and Technical Meaning of Personality Questionnaire Scores". Psyche. 8.. R.. 62. Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului Mundi. 3/1961.. 1956 (2 vol. "Metoda pentru examinarea psihologica a mecanicilor de locomotiva". 1971. 1969. "Metode noi in analiza psihologica a mundi".. CEAU$U. 10. T. ~tiintifica. 2. "Intelligence.U. M. Revista de psihologie. p. 1970. Les methodes projectives. MAMALI. col.. 4. 334 . B.). BOLO~. BOTEZ. 437.. Bucure~ti: Ed. C. A..BIBLIOGRAFIE SELECTIV A 1. M. ANASTASI.TUCICOV. Seleclia $i orientarea profesionalii. 191. 14. M. Paris: P. 2/1970. p.. 64. BIBERI. 107. "A Culture-free Intelligence Test".. Ana. T.. 1911. ATHANASIU. Paris: P. A. 1. "Methodes nouvelles pour Ie diagnostic du niveau intellectuel des anormaux". Revista de psihologie. 16. 15. BOGDAN. M. Culegere de teste psihologice de nivel $i aptitudini. 1905. Travail humain. Personalite (tr. A. caractere et physionomie". p. 13. BINET. p.F. 3. V. L' annee psychologique. C.F. New York: MacMillan. BOTEZ. 6. 5. 11. CRISTESCU.

Les tests de l'eeole. 1966. 1970.. e. 1952. HOLBAN. CROMBACH.. FALKNER. New York: Harcourt & Brace.. 28. L 'orientation seolaire et professionnelle. Know Your Own QI. W. 20. "Valoarea diagnostidirii inteligentei prin teste ~i prin observatii ~i consideratii generale asupra profilului psihologic". H. 31. p. HULL. e.. 335 ----- ----------) I .1966. (tr.. Curs de statistica psihologica. DOLLARD. Inc. Toronto. Aptitude Testing. 1928. Essentials of Psychological Testing. 1934. Canada. 27. EYSENK.. Les psychotherapies. Geneve: Librairie de 1'Universite. 1969. L. 24. COSMOVICI.F. J.. N. Bucure~ti: Ed. Paris: Masson & Crie. A... GESELL. Pelican Original.G. CORRELL. "Cercetari experimentale asupra evolutiei vietii suflete~ti".). XVII. 25. Collection Bowerevar. IONESCU. (tL). Bucure~ti: Ed. H. Introduction a la psyehanalise. New York: Harper. 33. 30. Les dimensions de la personalite. 1967. JUNG.. R. A. 1. S. Revista de psihologie. Psychologie et 1'ineonscient. 35. CHIAPPELLA. C. 17. ~tiintifica.). DELPIERRE. Analele de psihologie. vol.. J. Bucure~ti: Viata Medicala. DRA VILLON.U. J. "Metode de cercetare ~i diagnoza a deosebirilor individuale in procesul gandirii". DESPINA. Paulines. FERRE. C. EYSENK. 1961. E. Elemente de psihologie proiectiva. Y. Analele de psihologie.P. 21.... 1963. Personality and Psychotherapy. London: McGrow Hill Company. 1966. 1950. 36. SORESCU. A. New York: Harper. Colin C. J. GOLU. 1970. Paris: P. ~TEF ANIA. Investigafia psihologicii in practica medicalii. ENE.17. AMA TRUDA. Paris: P. Toulouse Editeur.S. 29. 23. ENAcHESCU. Psychologique. New York. AI. Paris: Payot. Developmental Diagnosis. 1.. Probleme de psihologia mundi. Centrol de MultipHcare al Universitatii Bucure~ti. M. Guy. ColI. 1968. Croissance et developement de l'enfant normal.. 34. Troubles de l'apprentissage. 22. 32. FREUD. ~tiintifica.F. L. p. (red. 18. 1973.. Ed. 23. 1/1934... 19.U. 1922. 26. 1950. Gh. MILLER. 1968. Eduard priv. vol.. 11/1965.

de Psihologie. "Diagnosticarea emotivitatii prin metoda asociatiei verbale libere". de psihologie. 2. IONESCU. 2/1956. IONESCU. Hetzer.37. 44.U.. NESTOR. Bucure~ti: Soc. M. K. LEONARD... 16. Payot. Metoda Ch. a V-a. 263. "Noi realizari in aparatura experimental a de psihologie". NESTOR.R. 48. 56. Sibiu: Ed. Particularitatile psihice ale omului. V. JurnaZ de psihotehnica. Petite bibliotheque. Studiul psihologic al ~colarului. NESTOR. Bucure~ti: Ed. 1971... 120. 55. de psihologie. N. MARCUS.. Sibiu: Ed. 1...F. PETEANU. 4/1937. Examenul evolutiei psihologice a copiluZui de la 10 zile la 6 Zuni. 1964. 1972. Institutului· de Psihologie.S.. 1. Ed. de psihologie.U. Institutului de Psihologie. 46.. MEILLI. 1965. "Diagnostic area experimental a a unor tdisaturi de personalitate printr-un test proiectiv de completare". 1. 1.G. Paris: P. 39. Cluj. 47. 3/1968. 41. 53. p. 51. Bucure$ti: Soc. MAMALI.. Encic10pedica Romana. Rev. "Masurarea inteligentei eu scara testelor de performanta". Cluj. 1940. L. Personalitiifi accentuate. M. 1964. "Particularitatile aprecierii calitative a stimulilor olfactivi". (tL). Manuel du diagnostique psychologique. 32/1926. N. MEASICEV. p. J. 54. N. Bucure~ti. V. Rev.. 257. Rev. Academiei R. de Cercetari Psihologice. LEMAIRE. KRAU. N. LUNGU. M. p. 1962. 1941. MARGINEANU. 2/1967. Empatia. Rev. Zeitschriftfur Psychologie. 38. NESTOR. 1. Rev. 1937-1941. "Methodes pour compensations motrices". M. p. 336 . MORENO. 50. S. N. La relaxation. Masurarea aptitudinilor tehnice. "Din aspectele sodale ale orientarii profesionale".. Psihologia clipei de spaima. 42. de Cercetari Psihologice.. C. p. Aptitudinile. 45. 1957. NESTOR. Rom. Didactica ~i Pedagogica. 40. 1vfiisurarea aptitudinilor tehnice. Soc. E.. 8/1945. Rom. ed.. Ed. vol. instructiuni $i etaloane.. Psychotherapie de groupe et Psychodrame.. Rom. M. H. M. 52. LUNGU. 1938. 1/1968.. Buhler. PETEANU.. M.. de psihologie. D. (tL). 233..F.N. Paris: P. Diagnosticarea inteligentei copiilor fntre 9 ~i 14 ani. 49. Bareme rom6ne~ti privind antropometria ~colara. Pintener-Peterson. de Cercetari Psihologice.0SERETZKl. 1942.. PAVELCU.R. mapa de teste. Y. 43. M. KOV ALEV.

337 .•. "Diagnoza intereselor prin proba Catalogul de carfi". XV. Influenfa mediului social asupra alegerii projesiunii. D' ' DL . Psihiatrie. Le psychodiagnostic. REY.). Revista de psihologie. 65. AI.j. T. ROSCA.257. IONESCU.. GOLU. Bucure~ti: 4/1967. ' P .. 1968. Cercetari sociologice contemporane. Institutului de Psihologie. Filosofie. Dinamica psihologica in grupul terapeutic". Mihaela. Scrieri din trecut in filosofie. 1956._. Bucure~ti: Ed.. PRUNC... Formarea ideii de personalitate. F " U U J. PREDESCU. Bucure~ti: Ed.. "f" n+. 1966.. 59. Sensibilitatea. M.:. in Neurologie. 1960. 70. p. P. 4/1966. D. ans: !. 1969. 1970.. SALADE. 60. "'I'" H \tr. ]\1etode de psihodiagnostic. 1972. 457. Aportul demutizarii la transformarea caracteristicilor calitative ale gandirii surdomutului.. Connaissance de I'individu par les tests. seria Psihologie. 1947. A. vol.U. Stiintifica. 62. M. POPESCU-NEVEANU. 66. Psychological Bulletin. "Psihoterapie in grup. P.. 68. POPESCU-SOLOMON. Miron Constantinescu.F. C. seria $tiinte Sociale.u ~" 1951. RUDICA. Didactica ~i Pedagogica. M. AI. PIERON. T.111 . Bucure~ti: Ed. red. de psihologie. 3. Neurochirurgie. H.. ROCO. ESPLA. RALEA. 64.. Paris: P. Psihologia muncii. Tehnica psihologiei experimentale $i practice. 1967. "Cateva aspecte ale psihodiagnozei emotivitatii in starile reactive la copii".a~ 1 Oh6 • YI. LOGOFATU. 58. p.. Their Origins. Didactica ~i Pedagogica.p +: ~~ J. $tiintifica. 69. C..U. Analele Universitatii Bucure~ti. POPESCU-NEVEANU. Gh. Ombredane M. ROSCA. PUFAN. Bucure~ti: Ed. V. . Analele Universitatii Bucure~ti. 43/1945. 63. Theory and Application in Personality Research". XVII.. SERGENT. 1947 (trad. Creativitate. programe.. P.57. S"'"'"RLnON' W . 1960. et Londau). Cercetari privind factorii de creativitate. P... E.tv 72. modele. Rev. Ed.11\. "Projective Methods. ~i colab. PUFAN. RORSCHACH.F.. 67... H. ROSCA. 1 ~i 2.. 71. Bruxelles: Dessart. 1963.. 61. . Traite de psychologie appliquee.. Cluj: Ed. 1. ( 'L es vane'tes d" Temperament. A.

. VAS CHIDE. Institutului de Psiho1ogie. Rev.. p. TURCU. S. 3/1965. SPEARMAN. Cluj: Ed. ZAZZO. 43. ZLA TE. M. Precis du graphologie pratique. VERZA. THORNDIKE. ~CHIOPU. ed.. Invitation Conference of Testing Problems. VIANU. ~i colab. V. I ~i 1976. Univ. OARBOVEANU.. Creative Talent. THURSTONE. 1968. E. 1971. Experimentelle Troebdiagnostik. Essai sur la psychologie de la main. Buc. 1926. AI. Columbia Univ. 338 . Sistematizare [n teoria temperamentelor. 1972. 4/1957. Fl. lntroducere in psihoterapie. Introducere in psihodiagnostic. p. 83. 79.L. Paris: M. 92. Fl. 1940. L. 89. RO~CA. THURSTONE. CUPCEA. Psychological Review. p. M. p. 42. p. Gh.. STRELESKI. M. L.L. E. New York: Bureau of Public Teacher CoIl. Paris: Masson... 1909. Bucure$ti.. 76. de psihologie. M. 90.L. 43.. 103. Cluj-Napoca: Dacia. 1966.. Psihologia socia/a a grupurilor ~colare. 1975. C. 1970. SAHLEANU. Rev.. 81.. 55. p. 3-4/1960. ed. de pedagogie.. E. cu conc1uzii asupra organizarii §co1are". Didactica $i Pedagogica.. 1951.. ZAP AN. Cluj: Ed. Revizuirea. U. N. "The Theory of Two Factors". "Organizarea sistemului de reactii in conducerea auto". TEODORU. Gh. a II-a. C. 1. ~CHIOPU. 77.. Conferinta NationaHi de Psihologie. Masurarea inteligen/ei. 86. u. C.. 85. L.. The Measurement of Intelligence.$i completarea scarii de inteligenfa Binet-Simon. Bucure§ti. Aprecierea cantitativa a probelor de oboseala. Chicago University Press. ~TEF ANESCU-GOANGA. VERZA. 78. Multiple Factor Analysis. Princeton Educational Testing Service. R. 1947. 1942. 80. 91. "Probe psihologice verbale scurte pentru diagnosticarea de cuno~tinte la elevii adolescenti". 101... 18... BernHuber. Bucure~ti: Ed. p. 1947. C. Studii ~i cercetari de Endocrinologie. ZAHIRNIC. 2/1964. Conferin~a Nationala de Psihologie. ~TEFANESCU-GOANGA.. Revista de psihologie.. M. 88. GILLEY.74. Convorbirea libera aplicata fn selec{ia projesionalii. 149. Institutului de Psihologie.. Riviere. adaptarea . 75. "Metoda aprecierii obiective la diferite obiecte de studii in invatamantul mediu. 1946..... 84. VERBA. Teste pentru masurarea junc/Wor mintale. Nouvelles echelles metriques de I 'ntelligence. M. Librairie Armand Collin.. A. 21/1914. ZAP AN. 87. 82. p. SZONDY.

Ph. "Psychological Testing". CATTELL. 170-183.. Paris: Dunot. ALEXANDER. 14.. 4.. 1970.. W. Les exam ens d'aptitudes des professionnelles. in Revista de pedagogie... 1957. In British Journal of Psychology. BAUMGARTEN..BIBLIOGRAFIE SUPLIMENT ARA 1. "Rolul eereurilor de electromontaj in eduearea gandirii tehnice a elevilor".. Politica. M.. 9.. 18. 1980. 6. GETZEL. Creativity and Intelligence.. Willey and Sons. ALLPORT. 1981.. CRETU.. 1971. 1961. CATTELL...W. Stiintifica. M. Individual Differences. New York: J. ANASTASI.. p. "Concrete and Abstract Intelligence". England: Penguin Boooks. Tucicov-Bogdan.. 1972.. New York: Willey. CRETU. M. 2.. G. BARRON. ANASTASI.. A. seria Psihologie.O. 339 . 11. 16. The Development of Creative Capacity. Synectics. Bucure~ti: E. 1970. 10. inteligenfa. The Scientific Analysis of Personality. in Analele Universitatii Bucure§ti. in Manuel de psychiatrie de l' enfant. 19. Theoretical and Factual Study. A. W. 1970. New York: Harper & Row. New York: Me. 8. lW. "Theory of Fluid Chrystalized Intelligence". in red. GOLD.. London. 13. New York: World Book Co. Paris: Masson. Personality. 1937. Talent.B. Ed. 5. F. Aptitudinile $i masurarea lor. CORMAN. A. "Elemente de gandire tehnidi in ereatia ~colarilor". Bucure~ti: Ed. Ia~i:Junimea. P. Hold Rinehard.. Personalitatea copilului. GORDON. Paris: Alcan. Personalitate $i vocafie. T. "Coneeptul de Mare sistem ~i importanla lui metodologiea In psihologie". 1936. Psychology. 6/1934. Craw. 17.P. 1965.B..D. Me. 15. 54/1963. BEJAT. Personality: a Systematic. A' Psychological Interpretation. W.P. Creative Person and Creative Process. 12. Oh.. BEJAT. Geneza psihologiei ca §tiinfa experimentala. 7. in Educ. T. theorie et pratique. CATTELL. L. BONTILA. 7/1968. ALEXANDRESCU. Visage and Character. Bucure~ti: Centrol de Documentare ~iPublicatii al Ministerului Muncii. R. R. 1963. 1970. Monogr. Oraw Hill. 1. JACKSON. 1971. 1971. 3. creativitate.. Fr.

2/1979. factor hotarator fn cultura 32. Franyaise. u. Bucure~ti: Garrel Publishing House. R. ROCO. 30. L'imagination constructive. 39. 23. Metode de psihodiagnostic. GUILFORD.D. Creativitatea individuala ~i de grup. de psihologie.H.). 1867.: Ed. Voca!ia. Paris: Dunod.P... 35.. M. 340 . ~CHIOPU. H. 26. 36. 1967. in Creativity and Its Cultivation... Paris: Ed.: E. 1935... 1972. 1/1974. JURCA.. QUARRIE. T. T. ROCO. c. MINULESCU. Bucure~ti: E. New York: Harper and Row. A...P. 1959. Bue. N. "Atitudini $i aptitudini la studenti..P.. 21. 1959.: E. 27.P.: Harper & Row. p. Paris: P. 25. 69-82.P. Bue. ~tiin1ifiea.D. 28. 1972. 1994. 1976. Aptitudini profesionate.20.C1uj-Napoca: Dacia. GUILFORD. 29. 37.. in Forum. A. c. In Cercetiiri sociologice contemporane. v. M. 1972. N. de psihologie. MDULESCU-MOTRU. 1979. PIERON. Selec!ia ~i orientarea profesionala. New York: Harper & Row.. Motivation and Personality. 40. "Toward a Theory of Creativity". Academiei Romane. M. "Cercetfu:i privind struetura ~i formarea interesului $tiin1ifie la elevi". Tests d'aptitude mecanique. Psihologia economica. Bucure~ti: Casa ~coalelor. PETEANU.. Anderson. M.. N. MC. Grow Hill Book Company. Traite de psychologie appliquee.D. MASLOW. 33. In Monney. in Revista de psihologie.. Bucure~ti: Ed.. 34. 22.. T. V.A. Pregatirea elevi/or din clasele V-VIII pentru alegerea proftsiunii. J. 24. "Intellectual Factors in Productive Thinking".. SALADE. 1964. Rev. Chestionarele de personalitate fn evaluarea psihologica. Exploration in Creativity. 1930. $i Basic... OSBORN.Y. "Masurarea aptitudinilor tehnice". 38. 4/1988. MINULESCU. Titu Maioreseu. "Creativitatea potentiala ~i virtuala"... PRUNA.U.. Date experimentale". 1/1974.F. N. "Cercetari privind structura individuala ~i de grup". ed.. 2001. J.D. 95-107.W. in Rev. p. "Influen1a mediului social asupra alegerii profesionale". M. M. New York: Me. 1951. The Nature of Human Intelligence. (3 vol. Ed. M. SALADE. Bue. ROCO. In vol. 31.P.. Bucure~ti: E. 1959.L. OPRESCU.. ROGERS. HORGHIDAN. Testele proiective... popoarelor. 1980.

2/1992. 2/1967. 1988. Taci. 1997.. 44. "Date privind potentialul creativ al elevilor adolescenti". Bue. "UneIe aspecte ale dezvoWirii reprezentiirilor in activitatea de electromontaj". Psihologia conduitei. Bueure~ti: Albatros.: Ed. Stiintifica. GARBOVEANU. in Revista de psihologie. 2/1992. D. A. M... TURCU. in Revista de psihologie. SPANOIU. 43. Bue.. comportament §i eomunieare". "A patra stare de con~tiinta §i meditatia transcendental a Revista de psihologie. 49. 1972.. SCHIOPU.: Ed. 46. Eul §i personalitatea. 48. CALUSCHI. E. ZLATE. D. Bue. VERZA. Academiei..: Ed. 47. 341 . TEODORESCU. 1978. 1957. Bue.. M. 42.: Ed. ZLA TE... Inteligenfa tehnica.. 1/1978. Stiintifiea ~i Enciclopedica. STOICA. in Revista de psihologie. "Dimensiunea interdependentei dintre personalitate. n. Omulfafa infafa cu lumea. A. 45. ZAHIRNIC. M.· SCHIOPU. SLAMA-CAZACU. T. S.. C. in discutie".. Dialogulla copii. M.

... Testele pentru varstele mid BABY-TEST ...... Testele de dezvoltare........ profesiile ~i diagnoza lor 170 Radiografia psihodiagnostica a creativitatii 208 Personalitatea umana ~i diagnosticarea ei 233 Testde de sociabilitate 313 Bibliografie selectiva Bibliografie suplimentara 342 " " .... .CUPRINS ................... Inteligenta ~i testarea ei 135 Aptitudinile....... Confluente ~i conversii 25 PARTEA Capitolul Capitolul Capitolul a II-a III IV V Psihodiagnoza instrumentelor de cercetare Psihodiagnoza ~i conturarea ei instrumentala Metodele experimentale in psihologie Precautii in utilizarea ~i prelucrarea testelor 41 43 60 81 PARTEA a III-a Capitolul VI Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul VII VIII IX X XI Categorii mai importante ~i de larga folosire a teste!or ... . Introducere 3 PARTEAI Capitolul I Capitolul II Istoria succinta a dezvoWirii psihologiei ~i psihodiagnozei 10 Eforturile na~terii ~i dezvoltarea psihologiei modeme ...... 12 o noua rascruce in psihologia modema.... .........

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful