Capitolul I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.

1 Notiuni fundamentale ale managementului public Notiunea de public apare pentru prima data în opera lui ULPIAN, prin care se desemneaza modul de organizare a statului, în contradictie cu dreptul privat, care se refera la interesele particularilor. Stiinta administratiei a aparut înca din secolul al XVII-lea, sub denumirea de “stiinta camerala“, în cadrul învatamântului universitar german si austriac. Obiectul acestei stiinte îl reprezinta studiul activitatii administratiei publice locale si centrale, principiile, formele si metodele utilizate în administratie pentru realizarea scopului sau. Lorenz von Stein considera ca stiinta administratiei, ca stiinta politica, înglobeaza si dreptul administrativ, deoarece abordeaza complet fenomenul administrativ din punct de vedere politico-juridic. Astfel, s-au conturat o serie de principii ale administratiei publice: 1. principiul egalitatii cetatenilor în raport cu administratia, respectiv echitatea în distribuirea serviciilor administratiei - nici un cetatean nu poate sa fie lezat, nici chiar în cazul unor masuri de interes public, deoarece s-ar produce o inegalitate între el si ceilalti cetateni; 2. principiul riscului - conform acestui principiu raspunderea administratiei publice are un caracter obiectiv, chiar daca prin actele si faptele sale a cauzat o paguba; 3. principiul relei functionari, prin care se statueaza obligatia administratiei publice de a actiona conform legii, în caz contrar va suporta efectele juridice ale anularii actelor/faptelor ilegale; 4. principiul necontradictorialitatii - garanteaza aplicarea actului administrativ în virtutea faptului ca are caracter unilateral si nu implica acordul altei parti si nici contradictorialitatea; 5. principiul sesizarii din oficiu care garanteaza actiunea din oficiu a autoritatilor

ceea ce presupune existenta unui cadru legislativ care sa precizeze limitele de actiune ale functionarilor publici pentru satisfacerea nevoii sociale. * fundatiile unor întreprinderi. precum: * comerciantii individuali. * asociatii industriale. preturi. Interesul public are un anumit grad de generalitate. conform caruia activitatea administratiei nu trebuie sa fie facuta publica.administratiei publice. Sectorul public poate fi definit atât în sens larg. * banci. J. Sectorul public este alcatuit din ansamblul de organizatii publice create pentru a raspunde necesitatilor generale ale societatii ca întreg. ca fiind sectorul ce cuprinde toate functiile statului. cât si în sens restrâns. fiind o reflectare a nevoii sociale. Interesul public este precizat de puterea politica. caracterizata astfel de catre . Galbraith defineste sectorul public ca fiind acel sector care dispune de mijloace si instrumente politice pentru a controla societatea prin productie. 6. institutiilor si autoritatilor cu caracter de stat sau comunal. filiale locale. cu exceptia procedurilor de jurisdictie. * agentii economici. * camere de comert si industrie locale si alte organizatii de sprijinire a agentilor economici locali. ca totalitate a activitatilor care au ca scop producerea de bunuri si servicii publice. delimitându-se de nevoia sociala.K. * investitori privati. Generic. alimentate de la bugetul central sau local. spre deosebire de organizatiile particulare care servesc interese private. prin sector public se întelege totalitatea serviciilor. deoarece implica orice necesitate sociala. principiul nepublicitatii. cooperatii. Administratia publica reprezinta sistemul autoritatilor administratiei centrale si locale prin intermediul caruia se realizeaza puterea executiva. întreprinderi de stat si private. Sectorul privat este alcatuit din agentii economici si reprezentantii acestora. finante si administratia publica.

Aceasta particularitate a serviciilor publice a facut si face necesara realizarea unei cooperari între sectorul public. Caracteristicile serviciului public sunt urmatoarele: * satisface o utilitate sociala. Puterea publica confera dreptul reprezentantilor institutiilor administrative pentru a emite acte normative. care-l diferentiaza de acelea ale întreprinderilor particulare. cel privat si comunitatea locala. Puterea publica actioneaza într-un cadru legal bine definit si este exprimata de drepturile speciale ale unei institutii administrative care reprezinta si apara interesul public. * are o tipologie variata. Puterea publica reprezinta ansamblul drepturilor speciale pe care le are o institutie administrativa. . reglementat de principii de drept public.puterea politica si legiferata. cât si de sectorul privat (institutii si organizatii private). care. Contribuie la satisfacerea intereselor generale pentru care a fost înfiintat. Particularitatea serviciilor publice consta în aceea ca sunt oferite atât de sectorul public (administratia publica). Puterea publica reprezinta un drept al autoritatilor administratiei publice pentru a promova interesul general atunci când acesta intra în contradictie cu interesul particular. Serviciul public este un ansamblu de activitati organizate si autorizate de administratia publica pentru a satisface nevoi sociale de interes public. organizare. Regimul de putere publica contribuie la îndeplinirea legilor si prestarea de servicii publice. functionare si prestare a serviciilor publice. în sensul de autoritate ce reprezinta si apara interesul public. * furnizeaza bunuri si/sau servicii care satisfac interesele unui grup sau ale societatii. * se afla într-un raport juridic continuu cu administratia publica ce l-a înfiintat si care îl conduce. în mod obligatoriu. care impune administratiei publice sa desfasoare o activitate specifica de coordonare. trebuie sa se impuna celui particular. * este supus unui regim juridic.

Infrastructura. sunt structurate astfel : A. Clasificarea serviciilor publice poate fi facuta dupa mai multe criterii. Dupa nivelul la care se realizeaza: * servicii nationale. 2. * servicii publice industriale si comerciale. * servicii publice la realizarea carora sunt implicate în mod direct si alte persoane din afara. 3. locuinte si transport: . 19/1991. concesionarea si contractarea serviciilor publice ce pot fi prestate de catre firme private. responsabilitatile autoritatilor locale în furnizarea de servicii la nivelul municipiilor. Din punct de vedere al modului de cooperare la satisfacerea interesului public: * servicii publice la realizarea carora nu sunt implicate alte persoane din rândul clientilor. Din punct de vedere al formei de proprietate: * servicii publice monopolizate. rationalizarea si simplificarea sistemului administrativ. utilizarea unor metode moderne de analiza a activitatii din administratia publica locala. sporirea gradului de delegare a autoritatii. cresterea calitatii serviciilor publice locale. 4.* se realizeaza prin stabilimente publice. Stabilimentul public este un serviciu public oferit de o institutie publica ce dispune de un patrimoniu distinct si se constituie ca un procedeu. Conform Legii nr. oraselor si comunelor din România. Dezvoltarea serviciilor publice necesita actiuni concertate în urmatoarele directii: reducerea birocratiei si impulsionarea structurilor organizatorice ale administratiei locale. * servicii publice realizate de agenti economici publici si/sau privati. * servicii locale. Dupa criteriul juridic: * servicii publice administrative. 1. prin promovarea lucrului în echipa si dezvoltarea competentelor functionarului public. * servicii publice la realizarea carora participa în mod direct si alte persoane. ca o tehnica cu scopul de a realiza o mai buna satisfacere a interesului general.

cultura si educatie: biblioteci si muzee locale. O întreprindere privata nu poate sa furnizeze independent bunuri si servicii publice. C. teatre si sali de concerte. consta în aceea ca indiferent de numarul utilizatorilor. aceasta caracteristica este generata de faptul ca odata ce a fost realizat. D. ci doar acele activitati care sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi sociale apreciate de puterea politica de interes public. Arta. iluminatul public. administrarea fondului locativ public. energie termica. fara a suporta un pret. spitale si dotari pentru îngrijirea sanatatii. întretinerea parcurilor si a spatiilor verzi. Nu orice activitate de interes public este un serviciu public. Asistenta sociala si sanatate: camine de copii si de batrâni. Ordinea si siguranta publica: gardieni publici. administrarea traficului. cantitatea .apa si canalizare. impune interventia Statului pentru a stabili obligativitatea de plata 1. colectarea si depozitarea deseurilor solide. Însusirea unui beneficiu prin consumul unui bun sau serviciu public. administrarea pietelor si expozitiilor. întretinerea strazilor. Pentru bunul sau serviciul public dreptul de proprietate privata nu mai opereaza. programe de asistenta sociala. B. deoarece nu exista feed-back-ul utilizatorilor care platesc ceea ce consuma. centre pentru tineri. Activitati economice: administrarea de întreprinderi (regii) comerciale. transport public. gradinite si învatamânt primar. produsul sau serviciul public este utilizat de catre toti membrii societatii. * non-rivalitatea. Un bun sau un serviciu public are câteva caracteristici: * non-exclusivitatea. E.

1995. Brown2 considera ca “bunurile publice pure pot fi disponibile fie prin acorduri voluntare private. Aranjamentele private nu sunt fezabile decât pentru grupuri mici.monopol natural randamente continuu crescatoare la scala si cost marginal continuu descrescator. În analiza neoclasica. C. Aceasta caracteristica este generata de indivizibilitatea factorilor de productie si se manifesta la activitatile de tip retea . nu înseamna productia publica. pe când bunurile si serviciile publice se produc cu un consum fix de factori de productie pe o perioada scurta de timp. transporturi.disponibila pentru ceilalti utilizatori nu se diminueaza.FREE RIDING -. Blackwell. 1 2 Teoria economica denumeste aceasta problema . Apare ceea ce în teoria economica este cunoscut ca fiind . via buget. non-rivalitatea consumului unui bun sau serviciu apare atunci când costul marginal al adaugarii unui consumator este zero. nu trebuie sa fie produs în exclusivitate în sectorul public. Din punct de vedere economic. Sectorul public ar putea subcontracta productia la sectorul privat". Statul nu trebuie sa fie unicul furnizor de bunuri si servicii publice pure. daca un bun sau un serviciu are o caracteristica ce-i confera atributul de "public". Brown. infrastructura etc..V.V. Public Sector Economics. Oxford. telecomunicatii. pretul unui bun sau al unui serviciu trebuie sa fie egal cu costul marginal pentru ca sa se realizeze maximizarea profitului si a utilitatii. Cu toate acestea. fie pe cale publica prin intermediul bugetului. De aceea.posta. Exista foarte putine bunuri si servicii publice pure. deoarece cu cât cresc grupurile cu atât creste posibilitatea indivizilor de a deveni "free-riders". Dar furnizarea publica a bunului. Privatizarea întreprinderilor proprietate de stat care produc bunuri sau servicii publice prezinta o serie de avantaje concretizate în aceea ca se reduc cheltuielile . C.

Definirea obiectivelor si stabilirea tintelor. 3. 2. prefigurarea proceselor si fenomenelor viitoare. Managementul public este procesul de organizare si coordonare a resurselor umane. ca subsistem al managementului are urmatoarele functii: previziune. în regiuni diferite. materiale. acest rol revenindu-i patronatului din întreprinderile private. * se poate redimensiona activitatea si se poate desfasura la o scara mai redusa. Planificarea activitatilor prin evaluarea realizarilor si diagnosticarea situatiei actuale. Obiectivul acestei functii reprezinta o sarcina care trebuie precizata în sensul identificarii raspunsului la urmatoarele întrebari: Ce trebuie facut? Cine trebuie sa faca? Când trebuie facut? Ce performanta trebuie atinsa? De realizarea functiei de previziune depinde modul de manifestare a celorlalte functii. . la rândul lor. administrare si control-evaluare. Functia de previziune cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura identificarea tendintelor existente. * apare concurenta si aceasta poate sa conduca la sporirea calitatii bunurilor si serviciilor oferite. Analiza mediului prin identificarea oportunitatilor oferite de diferiti factori externi. 1. * guvernul nu se mai implica în negocierile colective.guvernamentale fara sa se elimine serviciile publice. Reducerea cheltuielilor guvernamentale este rezultatul urmatorilor factori: * transferarea activitatii consumatoare de venit public catre întreprinderi private care. organizare-coordonare. Planificarea necesita parcurgerea urmatoarelor etape: 1. motivare.2 Functiile managementului public Managementul public. stabilirea obiectivelor de îndeplinit si a resurselor necesare. aduc venituri la bugetul statului prin plata impozitelor. informationale si financiare ale unei organizatii publice în scopul prestarii serviciilor publice destinate satisfacerii interesului public.

5. Spre deosebire de previziune. financiare. pornind de la nivelul fiecarui loc de munca si pâna la nivelul global al întregii întreprinderi. disciplina. ea are întotdeauna un obiect în functie de continut. Spiritul de organizare se asociaza întotdeauna cu ordinea. generarea de scenarii alternative pentru viitor si analiza scenariilor alternative. Organizarea nu reprezinta un scop în sine.precum si prin identificarea pericolelor / amenintarilor. Îndeplinirea corespunzatoare a functiei de coordonare este conditionata de existenta unor comunicari intense verticale (între diferitele niveluri ierarhice si între manageri si subordonatii lor). care vizeaza punerea în opera a deciziei adoptate. sa fixeze legaturile necesare în scopul dirijarii tuturor eforturilor de realizare a obiectivelor stabilite. organizarea urmareste sa genereze un cadru adecvat pentru realizarea procesului de management. Functia manageriala de organizare raspunde la întrebarile: Cine raspunde de realizarea obiectivelor întreprinderii? si Cum contribuie fiecare la realizarea acestor obiective? Raspunzând la aceste întrebari. Functia de organizare-coordonare Organizarea este atributul procesului de management care asigura coerenta. sa ordoneze sarcinile si activitatile. în aceeasi directie de actiune. Elaborarea variantelor de plan care consta în stabilirea premiselor privind evolutia diversilor parametri. organizarea îmbina nemijlocit toate resursele întreprinderii (materiale. orizontale (între manageri si executantii situati la acelasi nivel ierarhic) si . 4. Stabilirea planului de actiune si alegerea variantei optime. umane si informationale). observarea legaturilor dintre oameni si lucruri. Obiectul organizarii îl constituie întotdeauna un sistem. ordine functionala si capacitate de adaptare a organizatiei publice la schimbarile generate de mediul ambiant. Coordonarea permite diferitelor compartimente ale unei organizatii publice sa asigure orientarea eforturilor spre un scop general comun. stabilirea unor reguli de munca.

Îndeplinirea corespunzatoare a functiei de motivare presupune întelegerea de catre manageri a rolului si particularitatilor factorului uman în cadrul organizatiei publice.oblice (între persoane care se situeaza pe diferite niveluri ierarhice si opereaza în diferite activitati). alocarea resurselor si stabilirea termenelor. Functia de motivare are un pronuntat caracter operational si raspunde la întrebarea: De ce personalul organizatiei publice participa la stabilirea si realizarea obiectivelor? sau: Ce trebuie întreprins pentru ca personalul întreprinderii sa participe la stabilirea si realizarea obiectivelor? Prin motivare trebuie sa se asigure corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu îndeplinirea obiectivelor si sarcinilor atribuite. cu atât mai mult cu cât acestia îsi doresc recunoastere si implicare în . a factorilor motivationali. adaptarea stilului si metodelor de management la natura si specificul fiecarei situatii. argumentarea logica a variantei optime de actiune. echilibrarea raspunderii cu autoritatea încredintata. în contextul unor proceduri prestabilite. Functia de motivare este strâns legata de relatiile interpersonale ale managerilor cu subordonatii si consta în stimularea lor. realism în formularea obiectivelor. acordarea unei largi initiative de actiune. Exercitarea functiei de motivare necesita: motivarea cât mai ridicata a întregului personal din organizatia publica. Managementul public este tot mai preocupat de motivarea functionarilor publici. repartizarea echitabila a sarcinilor si responsabilitatilor. realizarea unui sistem informational corespunzator. în organizarea participarii eficiente la stabilirea si atingerea obiectivelor fixate. practicarea unui stil corespunzator de management si stabilirea unei comunicari interne eficiente. claritate si concizie în formularea dispozitiilor manageriale. pe baza luarii în considerare a factorilor care îi motiveaza pe oameni.

analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat. Functia de administrare creeaza conditiile care faciliteaza utilizarea eficienta a resurselor materiale. * sa cunoasca abaterile de la atingerea obiectivelor propuse. De exemplu. prin dispozitii adecvate. indiferent de treapta ierarhica pe care se situeaza. durata de executie.evaluare se refera la ansamblul activitatilor prin care performantele organizatiei publice si a subsistemelor sale sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial. precum si a identificarii masurilor corective pentru înlaturarea abaterilor. natura acestor abateri si cauzele care le-au provocat. functia de control-evaluare impune parcurgerea urmatoarelor operatii: compararea rezultatelor (realizarilor) cu obiectivele (standardele) stabilite initial si evidentierea abaterilor. * daca deciziile luate au fost transmise la timp si cu fidelitate. daca ele au fost aplicate corespunzator. În general. cheltuieli de productie. consumul de resurse etc. actuala si economica. daca acestea au fost întelese si însusite corect de catre executanti. un rezultat al productiei se poate prezenta sub forma: volumul productiei. Compararea rezultatelor cu standardele stabilite trebuie sa fie utila. fiabila. fara distorsiuni. antreneaza si valorifica experienta si competenta profesionala a managerilor si a celorlalti functionari publici. managerii trebuie sa aiba în vedere ca acestea pot avea diferite forme de exprimare. Analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat constituie o operatie . financiare si umane. în vederea indicarii nivelelor de îndeplinire. controlul trebuie sa permita acestuia: * sa verifice daca ceea ce a decis îsi gaseste aplicarea în practica. Pentru orice manager.satisfacerea nevoilor fara ca autoritatea si controlul extern sa mai aiba efectul din trecut. Pentru compararea rezultatelor. actionarea asupra cauzelor care au determinat abaterile. Functia de control . efectuarea corectiilor.

* participarea la procesul de planificare strategica locala. 1. Cu ocazia analizei se apreciaza natura abaterilor (pozitive sau negative) si locul cauzei care a produs abaterea (locul cauzei poate fi una sau toate functiile din amonte de control-evaluare). * concesionarea terenurilor si serviciilor. sa fie conceputa sub forma recompenselor. cu rigoare.foarte importanta deoarece confera functiei de control o baza pentru efectuarea corectiilor. în acelasi timp.3 Administratia publica locala si rolul Uniunii Europene în dezvoltarea autoritatilor publice În cadrul sectorului public. * asigura conducerea procesului de dezvoltare economica locala. * administra proiectele de dezvoltare economica locala. administratia publica locala este autoritatea care dispune de autonomie si poate avea initiative în ceea ce priveste: * dezvoltarea economica locala. * contributia cu fonduri materiale si financiare în sprijinul comunitatii locale. * planificarea urbana. întreprinderilor mici si mijlocii. Rolul administratiei publice locale este de a: * analiza economia locala. * stimulentele oferite. * dezvoltarea agentilor economici existenti. Efectuarea corectiilor implica interventia managerilor si trebuie sa se realizeze cu operativitate. sanctiunilor si a normelor de disciplina. prin prevenirea fenomenelor de ″scurtcircuitare″ si. prin reducerea impozitelor. parteneriatul cu sectorul privat. Toate aceste prerogative fac din administratia publica locala un agent al dezvoltarii economice locale. * furniza servicii publice locale. * initiativele legislative în plan local pentru înfiintarea de noi întreprinderi de interes local. * coparticiparea la furnizarea de servicii publice locale. * întretine un climat favorabil cetatenilor si agentilor economici locali. Rolul agentilor economici în economia locala se concretizeaza prin: * crearea de noi locuri de munca. Principiile de organizare ale administratiei publice locale reprezinta regulile dupa care se organizeaza si functioneaza autoritatile administratiei publice .

de a descoperi cele mai potrivite modalitati de actiune pentru realizarea lor.prin care se asigura conformitatea actelor si faptelor administrative cu legea. eligibilitatea autoritatilor publice . Legea contine în mod expres si explicit atributiile institutiilor administrative.prin care se asigura functionarea independenta a autoritatilor alese si absenta subordonarii. relatiile dintre acestea conform nivelurilor de competenta. Pornind de la cadrul egal format din acte normative ce trebuie sa fie respectate. competentele decizionale ale acestora. Gestiunea institutiilor publice trebuie sa se faca într-un anumit cadru legal. drepturile si obligatiile functionarilor publici. Aceste principii sunt: 1. sistemul de relatii. descentralizarea serviciilor publice . legea publica este cea care delimiteaza coordonatele între care actioneaza functionarii publici. legalitatea . De aceea. de a fundamenta decizii administrative eficiente si de a utiliza cele mai noi metode pentru satisfacerea nevoii sociale generale. înregistrare si transmitere a informatiilor.prin care se asigura dreptul autoritatilor alese de a-si organiza servicii proprii pentru satisfacerea intereselor generale ale comunitatii.prin care li se permite cetatenilor sa-si aleaga persoanele care urmeaza sa-i reprezinte în administratia locala. Structura administratiei publice reprezinta un sistem care include toate autoritatile administratiei publice locale si centrale. 3. managerii institutiilor publice au libertatea de a fundamenta obiectivele pentru institutiile pe care le conduc. de a identifica acele cai si mijloace de culegere. consultarea cetatenilor . . 4.care impune organizarea referendumului în cazul adoptarii unor decizii cu caracter extrem de important. 2. autonomia . precum si modul de organizare si functionare a fiecarei autoritati publice în parte. 5.în unitatile administrativ-teritoriale.

Autoritati ale administratiei publice locale. Caracteristicile Parlamentului sunt urmatoarele: * Organ reprezentativ suprem. * Prefectura. municipiilor.Aceasta structura este ierarhizata. la nivel national: * Presedintia. Sistemul autoritatilor din administratia publica este structurat. iar pe plan local sunt descentralizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. * Guvernul. conducerea suprema având-o seful guvernului sau al statului. * Primaria. potrivit criteriului de competenta teritoriala. În subordinea sefului de stat sau de guvern se gasesc serviciile publice descentralizate care se afla la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale. la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale: * Consiliile judetene. Autoritati si organe ale administratiei publice centrale. în doua grupe: I. * Are doua Camere. * Institutiile juridice. II. de la nivelul judetelor. * Alte institutii si servicii publice organizate la nivel central. * Institutiile si serviciile publice organizate la acest nivel. În cadrul acestei structuri se afla atât autoritatile publice locale. * Unica putere legiuitoare. * Parlamentul. oraselor. . Autoritatea publica este denumirea generica atribuita institutiilor care îsi exercita autoritatea conferita de lege pentru realizarea functiei legislative. * Consiliile comunale si orasenesti. executive sau judecatoresti. * Ministerele. Sistemul autoritatilor publice în raport cu teritoriul unui stat este organizat într-o structura teritoriala. Autoritatile publice de specialitate la nivel central sunt reprezentate de catre ministere si celelalte organe de interes national. comunelor. cât si autoritatile centrale care au competenta teritoriala la nivelul întregii tari.

* Utilizarea unor tehnici specifice în desfasurarea activitatii. * Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. transformat în Ministerul Integrarii Europene. * Secretariatul General. * Control asupra respectarii Constitutiei si autoritatilor publice. * Reglementeaza organizarea activitatii altor institutii. * Desfasurarea proceselor de management si de executie. urmatoarele roluri: * Reprezentare a statului român. * Corpul de Control al Primului Ministru. * Departamentul Informatiilor Publice. Aparatul de lucru al Primului Ministru este compus din: * Grupul Consilierilor de Stat. Presedintele României are. * Cabinetul Presedintelui. unitatii si integritatii teritoriale a tarii. * Varietatea activitatilor desfasurate. * Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. unice. ca institutie. * Directia de Protocol. *Implicarea în procesul de dimensionare a resurselor necesare desfasurarii activitatilor administrative. * Departamentul pentru Integrare Europeana. * Orientarea activitatilor spre fundamentarea obiectivelor sistemului. * Nivel ridicat de autoritate. Principalele institutii publice subordonate Primului Ministru sunt: * Administratia Nationala a Rezervelor Materiale. Componentele structurale ale Institutiei Prezidentiale din România sunt urmatoarele: * Departamentul de Analiza Politica. * Agentia Nationala de Control al Exportului. * Directia de Documentare si Informare. * Existenta unor componente structurale distincte. * Cabinetul Primului Ministru. * Comisia Nationala pentru Statistica. * Agentia Nationala de Restructurare.*Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. *Oficiul pentru Relatii cu Patronatul si Sindicatele. În lume începuse sa se contureze doua centre de putere: Statele Unite ale Americii si . * Desfasoara activitate în plen sau în grupuri parlamentare. politica si militara a Europei era marcata de modul în care se încheiase pacea. La sfârsitul celui de al doilea razboi mondial situatia economica. * Garantare a independentei nationale.

Pentru Europa. fiind compus din membrii organelor alese la nivel regional sau local. Unul dintre scopurile pentru care a fost creat Consiliul Europei l-a constituit si punerea în aplicare a planului Marshall. statueaza principiile organizarii si functionarii structurilor locale: . Irlanda. reprezinta forumul conducator al Consiliului Europei. Suedia. prin Tratatul de la Londra semnat de catre statele semnatare ale Tratatului de la Bruxelles si de catre Italia. pe baza autonomiei de care aceasta se bucura. la Strasbourg. organ consultativ al Uniunii Europene. adoptata la 15 decembrie 1985. Tratatul de la Maastricht (9-10 decembrie 1991) a modificat Tratatul CEE si a creat Comitetul regiunilor .Uniunea Sovietica. Uniunea Sovietica a refuzat ajutorul financiar oferit de catre planul Marshall. a fost înfiintat la data de 5 septembrie 1949. Planul Marshall consta într-un ajutor financiar acordat de catre Statele Unite ale Americii tarilor din Europa. propune ca noul organ sa fie denumit Comitetul regiunilor si autonomiilor locale. pe traditiile constitutionale si respectarea legii. semnarea la 17 martie 1948 a Tratatului de la Bruxelles de catre Franta.un nou organ consultativ. Carta europeana a autonomiei locale. Norvegia si Danemarca. alcatuit din ministrii afacerilor externe ai statelor semnatare.Consiliul Europei . 10 sunt din România. Consiliul de Ministrii. În anul 1994 a fost înfiintat Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa. Rezolutia Parlamentului Europei din 12 decembrie 1990 asupra bazelor constitutionale ale Uniunii Europene. Marea Britanie. Primul organism politic vest-european de cooperare . Acest organism a fost creat dupa principiul reprezentarii interesului colectivitatii locale. a caror economie fusese distrusa de razboi. Olanda si Luxemburg a însemnat un prim pas spre realizarea unei comuniuni bazate pe principiile democratice ale libertatii unice si individuale. care urmareau extinderea zonelor de influenta. reprezentând puterile locale. Din cei 286 de membri. Belgia.cu sediul la Strasbourg.

2. România. Eligibilitatea autoritatilor locale. * consultarea colectivitatilor locale cu reprezentantii lor alesi. reprezinta unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene. Recunoasterea prin Constitutie si prin lege a principiilor autonomiei locale si a descentralizarii serviciilor publice. * controlul administrativ al activitatii autoritatilor locale. Descentralizarea structurilor administratiei publice locale. Autonomia financiara prin repartizarea de resurse proportional cu competentele. * eligibilitatea autoritatilor publice locale. . reprezinta doar câteva dintre obiectivele prioritare ale României în etapa actuala. ca tara membra a Uniunii Europene. trebuie sa continue procesul de realizare a unor reforme economice în domeniul sectorului public. * descentralizarea serviciilor publice. definirea clara a rolului statului în dezvoltarea sectorului public.1. Controlul de legalitate al actelor colectivitatilor locale. crearea de noi locuri de munca în sectorul public. Existenta unui patrimoniu distinct al colectivitatilor locale fata de cea a statului. 6. 4. Exercitarea deplina a competentelor în probleme de interes local. fundamentat pe principiile de baza ale administratiei publice locale: * autonomia locala. 3. 5. Realizarea unui cadru institutional si juridic unitar.