1.

Introducere
Un polimer este o substan compus din molecule cu mas molecular mare, formate dintr-un num r mare de molecule mici identice, numite monomeri, legate prin leg turi covalente. Cuvântul provine din limba greac , , polu, "mult"; i , meros, "parte"). Exemple cunoscute de polimeri sunt plasticul, ADN-ul i proteinele.
Fig. 1 Structura polipropilenei: Carbonul este albastru - Hidrogenul gri

Macromoleculele sunt molecule de dimensiuni mari, comparativ cu moleculele obi nuite, alc tuite dintr-un num r foarte mare de atomi, uni i între ei prin leg turi covalente i ale c ror mase moleculare sunt cuprinse în general între 104 i 106 u.a.m. Macromoleculele pot fi naturale sau pot fi ob inute sintetic prin reac ii de polimerizare sau de policondensare. Compu ii macromoleculari ob inu i în reac ii de polimerizare, prin înl n uirea unui num r n variabil de molecule de monomer, se numesc polimeri. Monomerii sunt compu i organici cu greutate molecular mic i cu compozi ie simpl , con inând în moleculele lor o a numit nesaturare, capabili s formeze polimeri prin unirea repetat a moleculelor lor unele de altele sau copolimeri prin unirea unor monomeri de natur diferit .

ca a (mii Compu ii macromoleculari ob inuìi prin policondensare au unit i structurale formate din resturi de monomer rezultate dup micromoleculare. oligomeri cu n cuprins între 10 i 30 i polimeri înal i sau. trimeri etc. Dup valoarea acestuia se deosebesc polimeri inferiori cu n cuprins între 2 i 10 (dimeri. de ordinul sutelor sau miilor.Num rul n care indic num rul de monomeri din macromolecul se nume te grad de polimerizare.). Valoare numeric moleculare medii ( M a gradului de polimerizare se ob ine prin împ r irea masei ) a polimerului la masa molecular a unit ii structurale (m): n! M m Polimerii obtinuti prin poliadiìie au aceea i compozi ie procentual monomerilor din care provin. polimeri cu valori ale lui n mai mari de 50. simplu. deosebindu-se de ace tia prin masa molecular pân la sute de mii) i prin propriet ile fizico-chimice generale. eliminarea unei substan e .

mai mari de 1500 at. a radicalilor liberi si in conditii de temperatura.deoarece polimerizarea se realiza numai la presiuni ridicate.Polimer Polietilen Polistiren Poliizopren Poli (hexametilen adipamid ) Poli ( -caprolactam ) Poli (oxi-etilen ) Monomerul CH2 = CH2 Unitatea structural ²CH2²CH2² H2N²(CH2)6²NH2 i HOOC ±(CH2)4²COOH sau H2N²(CH2)5²COOH ²NH²(CH2)6²NH²CO²(CH2)4² CO² ²[NH²(CH2)5²CO]² ²O²CH2²CH2² Tabel: Sisteme polimere i unit ile lor structurale: Alchenele simple. Acum procedeul se realizeaza la presiuni joase (1-2 at. Ex: Polimerizarea eteneicu formare de polieten . Cel mai usor se polimerizeaza alchenele care au doua grupe alchil la unul din atomii de carbon ai dublei legaturi. CH2=CH2 èi propena CH2=CH±CH3.a foliilor pentru ambalaj etc. Pana in anul 1955.Polimerizarea consta in unirea Äcap la coada´ a unui mare numar de alchene. . se transforma in macromolecule numai in conditii speciale. la izolarea cablurilor electrice si telefonice. ca de exemplu izobutena. Acizii mai slabi necesita o temperatura mai inalta( cca 200 grd. acidul sulfuric).) si ritmul de crestere a cantitatii de polietena s-a marit: nCH2=CH2 ?€CH2CH2An Polietena se utilizeaza la fabricarea diferitelor tuburi.sub actiunea catalitica a acizilor minerali( ex. Catalizatori buni de polimerizare sint si silicatii de aluminiu naturali sau sintetici. prin desfacerea dublelor legaturi .cum sunt etena.rezultând o macromolecula de forma unui fir lung (molecula filiforma).la fabricarea diferitelor obiecte casnice.sub influenta catalizatorilor. polietena se fabrica in cantitati relativ mici. Alchenele inferioare se polimerizeaza la temperatura camerei. in cazul acidului fosforic).

plastomeri termoplastici ± alc tui i din macromolecule bidimensionale i care î i m resc reversibil plasticitatea la înc lzire. aceste materiale se numesc i Ämase plastice³ (denumire improprie.2. plastomeri termoreactivi ± alc tui i din macromolecule bidimensionale dar care la înc lzire trec în structuri tridimensionale i devin rigizi. func ie de domeniul de utilizare). În func ie de propriet ile materialelor din polimeri. Polimerii sunt substan e moleculare. . pot fi de natur : anorganic . deoarece la materialele din polimeri utilizate în construc ii nu plasticitatea constituie caracteristica fundamental ci elasticitatea. organic sau mixt . Materialele din polimeri utilizate în industria materialelor de construc ii Materialele din polimeri sunt materiale în alc tuirea c rora intr polimerii i diferite adaosuri cu un rol bine determinat. deoarece în cursul fabrica iei numai ace tia trec printr-o faz plastic ceea ce u ureaz prelucrarea lor. În industria materialelor de construc ii se folosesc polimeri organici i mic ti. flexibilitatea i rigiditatea lor. De aceea. ace tia se pot împ r i în:  elastomeri ± forma i din molecule monodimensionale i caracterizate prin elasticitate mare.

3.. Prelucrarea materialelor din polimeri Un mare avantaj al materialelor din polimeri este c pot fi prelucrate cu u urin spre a li se da forma dorit . materialele din polimeri pot fi prelucrate prin a chiere. g urire. presarea ± se aplic mai ales la polimeri termoreactivi prin exercitarea unor presiuni asupra materialului ce se g se te în tipare înc lzite. . lipire. procedeul se aplic mai ales elastomerilor fuzibili care se topesc i apoi se toarn în diferite tipare. laminarea ± se efectueaz prin trecerea polimerilor termoplastici printr-o serie de val uri înc lzite ob inându-se benzi.  expandarea i înspumarea ± sunt opera ii care se aplic în scopul ob inerii unor polimeri cu pori numero i. Principalele metode de prelucrare sunt urm toarele: turnarea ± folosit pentru ob inerea unor obiecte cu transparen mare i f r defecte optice. etc. prin r cire se ob ine produsul dorit. evi. sudare.  extrudarea ± se realizeaz prin presare în filiere a polimerului adus în stare plastic . Pentru utilizarea în construc ii. t iere. etc. peliculizarea ± const în aplicarea unor emulsii sau solu ii de polimeri prin pulverizare sau suflare în mai multe straturi pe diferite obiecte pentru a le proteja i înfrumuse a.

polimetaculatul de metil (plexiglas) ± ob inut din polimerizarea metaculatului de metil în prezen a catalizatorilor. adeziv în industria lemnului. se utilizeaz pentru conducte de transport a fluidelor calde. se folose te sub form de tuburi PVC pentru instala iile electrice. la ferestrele cl dirilor. Materiale din polimeri de sintez Dup modul de ob inere polimerii sintetici se clasific în: Polimeri de polimerizare: polietilena ± ob inut prin polimerizarea etenei la diferite presiuni în prezen a catalizatorilor. se utilizeaz sub form de emulsie în ap neplastifiat (ARACET E) sau plastifiat (ARACET EP) la : zugr veli. policlorura de vinil ± ob inut din polimerizarea clorurii de vinil în prezen a catalizatorilor. se folose te sub form de foi.4. poliizobutena ± ob inut prin polimerizarea izobutilenei în prezen a catalizatorilor la temperaturi sc zute. produse fasonate în lucr ri decorative luminoase. jgheaburi. etc. . ca ecrane acustice i sub form de pl ci ondulate la acoperi uri. benzi. se folose te sub form de pl ci albe sau colorate la placarea pere ilor. etc. se folose te sub form de foi sub iri pentru protec ia schelelor (tuburi). fixarea parchetului pe stratul suport. poliacetatul de vinil (PAV) ± ob inut din polimerizarea acetatului de vinil. în amestec cu negru de fum i bitum se folose te sub form de foi ca material hidroizolator. conducte de ap .material pentru învalitori. tapete semilavabile. burlane. polipropilen ± ob inut prin polimerizarea propilenei.. polistirenul ± ob inut prin polimerizarea stirenului.Poate fi expandat sau extrudat.

r inile epoxidice ± ob inute prin policondensarea oxizilor de etilen (epoxizi) cu polifenoli. poliamide ± ob inute prin policondensarea diaminelor cu acizii dicarboxilici. sticl . metal. se folosesc la ob inerea vopselelor. relon (RO). se folosesc la ob inerea lacurilor utilizate în electrotehnic i la protec ii anticorozive ale metalelor. PFL). ca adezivi la fabricarea pl cilor (PAL. se folosesc sub form se fibre i es turi ci diferite denumiri: nylon (SUA). capron (Rusia). lian i pentruprepararea mortarelor i betoanelor cu rezisten e mecanice i chimice foarte bune. siliconii (polimeri de natur mixt ) ± ob inu i prin policondensarea acizilor silicici cu substan e organice. folosi i ca siliconi lichizi i ca lubrefian i i la ob inerea lacurilor foarte rezistente. se utilizeaz ca adezivi rezisten i pentru diferite materiale (beton. straturi de protec ie. repararea elementelor de beton. se utilizeaz ca spume flexibile la tapi erii iar cele rigide la izola ii termice i fonice. emailurilor i lacurilor pentru finisaje i protec ii anticorozive. etc.folii e de silicon (ca i scotch-ul)se folosesc pentru etan are. dialcooli sau amine.Polimeri de policondensare: fenoplaste cu diferite grade de policondensare ± ob inute prin policondensarea fenolilor cu aldehide. . la pardoseli industriale. aminoplaste ± ob inute din policondensarea aminelor (melamin ) cu aldehida formic . poliuretanii ± ob inu i prin policondensarea dintre diizocian i i alcooli.). poliesterii ± ob inu i prin policondensarea polialcoolilor cu acizi policarboxilici. se folosesc ca adezivi în industria lemnului i la ob inerea lacurilor rezistente (PFL melaminat). lemn. cauciucul de siliconi se folose te pentru garnituri de etan are ce lucreaz în climat variabil.

5.. orientarea macromoleculelor. grad de polimerizare. structur .  coeficient de dilatare termic ridicat (de circa 2-15 ori mai mare decât al o elului: 25·10-6-125·10-6). De aceea. font i chiar o eluri). 5.  îmb trânire în timp ± se manifest prin pierderea elasticit ii i plasticit ii. . Propriet i mecanice Rezisten ele mecanice sunt dependente de t ria leg turilor din interiorul catenelor moleculare i dintre catene. dac sunt folosite în mod potrivit. unele din aceste propriet i variaz în limite foarte largi. o rezisten la uzur considerabil i o durabilitate apreciabil . Dezavantajele materialelor din polimeri:  stabilitate termic redus . rezisten ele de compresiune i trac iune sunt asem n toare cu ale metalelor (bronz. dar mai ales de gradul de polimerizare sau de policondensare. Majoritatea acestor materiale au o mare rezisten la oc. ceea ce determin folosirea lor la executarea termoizola iilor. Propriet ile materialelor din polimeri organici 5. De regul rezisten ele mecanice ale maselor plastice sunt de acela i ordin de m rime ca rezisten ele materialelor de construc ii obi nuite. conductivitatea termic este în general redus .1 Propriet i fizico-chimice Propriet ile fizico-chimice depind de: compozi ie.2. la unele. Astfel: densitatea aparent poate fi cuprins între 15 i 2000 kg/m3.

. Dezavantajele materialelor din polimeri:  nu sunt rezistente la temperaturi înalte. în a a fel încât materialul nu se decoloreaz . fie la suprafa a lui. Întrebuin area i cur irea se fac u or. Sunt rezistente la ac iunea substan elor chimice.  coeficientul de dilatare termic este de 2-8 ori mai mare decât al materialelor obi nuite de construc ii. Au bune propriet i de izolare electric . Sunt impermeabile la ap . Colorarea. temperatura de înmuiere aflându-se între 50°C i 100°C.3 Alte propriet i: Pot lua u or forma dorit datorit diferitelor moduri de prelucrare. Nu necesit nici un fel de prelucrare la punerea în oper în construc ii.5. eventual în mai multe culori. se poate face foarte bine fie în masa materialului.

ca plastifian i se utilizeaz substan e cu molecule mai mici decât macromoleculele polimerului . la ob inerea lor se folosesc diferite adaosuri. Adaosuri pentru materiale din polimeri Pentru a conferi materialelor din polimeri anumite caracteristici. grafit.  sub form de foi (hârtie. Ac iunea plastifian ilor se explic prin intercalarea lor între macromoleculele polimerului provocând deformarea sau îndep rtarea acestora (func ie de cantitatea fabricat ). celuloz . ob inându-se produse stratificate sau compozite din polimeri cu rezisten e mecanice foarte mari i cu deforma ii sub sarcin reduse. metale u oare. Stabilizatori sau antioxidan i ± sunt adaosuri care întârzie procesul de îmb trânire în timp a polimerilor. . precum i de a conserva propriet ile lui fizico-mecanice.  sub form de fibre (de sticl . etc.6. iar în al doilea plasticitatea polimerului. absorb radia iile care accelereaz oxidarea sau reac ioneaz mai u or cu oxigenul decât polimerul). adaosurile se clasific în: Plastifian i ± au rolul de a m ri elasticitatea. Substan ele de umplutur i armare se utilizeaz sub form :  de diferite pulberi (mic .) care se intercaleaz între masa polimerului. plasticitatea i rezisten a la oc a polimerului. azbest) sau es turi din fibre vegetale sau minerale care având rol de arm tur îmbun t esc rezisten ele mecanice.  Pigmen ii ± sunt pulberi minerale colorate care se folosesc la colorarea sau opacizarea materialelor din polimeri. furnir. Ac iunea stabilizatorilor este diferit func ie de natura lor chimic (împiedic difuziunea oxigenului. În primul caz se îmbun t e te elasticitatea. într-un interval mai mare de temperatur . Dup efectul produs în produsul finit.) care îmbun t esc rezisten ele mecanice i stabilitatea termic . etc. negru de fum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful