INTERVEN IA STATULUI PE PIA A ASIGUR RILOR

În România se practic asigur ri sub forma celor facultative i obligatorii, iar pe lâng acestea se mai realizeaz i opera iuni de reasigurare. În prezent singurele asigur ri obligatorii prev zute de lege, în ara noastr , sunt cele de r spundere civil pentru pagube produse din accidentele de autovehicule precum i r spunderile agen ilor din turism fa de clien ii lor. Condi iile de asigurare i tarifele percepute de societ ile de asigur ri pentru asigur rile facultative sunt stabilite de c tre societ ile de asigurare cu respectarea legii privind contractul de asigurare.

I. Cadrul legislativ al pie ei asigur rilor
Cadrul legislativ în domeniul asigur rilor România este format în principal din: y Legea 32/2000 privind societ ile de asigurare, prin care autoritatea administrativ cu atribu ii în domeniul autoriz rii,înfiin rii i func ion rii societ ile de asigurare ± reasigurare este Comisia de Supraveghere a Asigur rilor (C.S.A.); Legea 136/1995 privind asigur rile i reasigur rile din România; la care se adaug alte hot râri guvernamentale i norme pruden iale emise de Ministerul Finan elor.

y y

Activitatea de asigurare i reasigurare se desf oar prin intermediul societ ilor de asigurare, societ ilor de asigurare - reasigurare i societ ilor de reasigurare constituite sub forma de societ i pe ac iuni sau S.R.L.- uri. Înfiin area lor se face pe baza avizului prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor. Legea protejeaz reasigur torii români prin condi ionarea înfiin rii societ ilor de asigur ri de c tre persoane str ine numai prin asocieri cu persoane române. Activitatea reprezentan elor firmelor de asigurare i reasigurare str ine este de asemenea restric ionat oferind doar posibilitatea de a încheia contracte de asigurare i reasigurare cu persoane str ine pentru bunurile acestora. Asigur torii folosesc fondurile proprii i cele atrase temporar sub forma veniturilor din dobânzi investind o parte din capitalul i rezervele tehnice în titluri de valoare, în bunuri mobiliare i imobiliare sau pot acorda credite institu iilor bancare. Toate aceste opera iuni se pot realiza doar cu respectarea unui coeficient de lichiditate stabilit prin statutul propriu. Pentru a garanta bonitatea, continuitatea activit ii, existen a ulterioar a firmelor din domeniu Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor impune acestora norme pruden iale privind p strarea lichidit ilor i plasamentelor investi ionale la societ i din domeniul asigur rilor: y disponibilit ile b ne ti trebuie p strate în cel pu in dou b nci comerciale, dar mai pu in de 50% într-o singur banc comercial ;

Opera iunile de reasigurare completeaz activitatea de asigurare prin cedarea i primirea unor riscuri pe pia a intern i/sau interna ional . b) riscul asigurat a fost produs cu inten ie de c tre persoane fizice majore care în mod statornic locuiesc i gospod resc împreun cu asiguratul sau beneficiarul. . riscurile asigurate.y plasamentele investi ionale într-un fond de investi ii nu pot dep i 20% din totalul sumelor investite în aceste fonduri. Legisla ia din România consider aceasta ca un avantaj: sume importante de bani vor fi p strate în interiorul rii cea ce determin un interes crescut pentru înfiin area de firme de asigur ri în România. c) riscul asigurat a fost produs cu inten ie de c tre prepu ii asiguratului sau beneficiarului.A.S. sumele asigurate i alte drepturi ce se acord din desp gubirile de orice natur precum i transferurile de portofoliu i plasamente între asigur tori sunt scutite de taxe de timbru i impozite. C.S. y În conformitate cu legea. denumirea i domiciliul asiguratului. urm re te ca întreaga activitate de asigurare i reasigurare din România s se desf oare în condi ii legale optime. care este forma scris a acestora i specific elementele obligatorii de con inut în fiecare contract: y y y y y y y numele i prenumele.A. evalueaz primele i normele tehnice în anumite cazuri. alte elemente care stabilesc drepturile i obliga iile p r ilor.A. primele de asigurare. avizeaz elemente de calcul la aplicarea tarifelor. sunt: y y y avizeaz construirea societ ilor de asigur ri. sumele asigurate.S. desp gubirile. Principalele atribu ii ale C. Exist situa ii în care legea prevede c asigur torul are dreptul s refuze plata indemniza iei atunci când: a) riscul a fost produs cu inten ie de c tre asigurat sau de c tre beneficiar sau de un membru din conducerea persoanei juridice asigurate. asigur torii trebuie s notifice în scris la C. asupra b ncilor i a fondurilor de investi ii prin care se efectueaz investi ii sau plasamente. Cedarea unor riscuri pe pia a interna ional se face doar în cazul în care riscurile care fac obiectul asigur rii nu pot fi plasate pe pia a intern . autorizeaz asigur torii în func ie de obiectul de activitate al acestora. Legea 136/1995 precizeaz modul de întocmire a contractelor de asigurare. obiectul asigur rii. momentul începerii/încet rii r spunderii asigur torului.

Obiectivele reglement rii activit ii de asigurare 1. Asigurarea protectiei viitoare. Acoperirea oferita prin politele de asigurare este ulterioara platii primei de asigurare. Reglementarea solvabilitatii este justificata si de faptul ca asigurarea este o activitate de interes public. b). pot fi afectate foarte multe persoane. prime te i rezolv reclama iile împotriva asigur torilor pentru a proteja drepturile asigura ilor. Pentru a avea certitudinea ca asiguratorii sunt capabili. Desi scopul reglementarii activitatii financiare ale asiguratorilor este de a minimize numarul societatilor insolvabile. politice. constituite pe baza primelor de asigurare. constituie un fond de garantare i protejare a asigur torilor destinat p r ilor în caz de faliment. Interven ia statului în asigur ri Interven ia public poate avea loc prin diferite mijloace i în diferite domenii ale asigur rilor. Reglementarea solvabilit ii este important din urm toarele motive: a). avizeaz modificarea statutelor. Pentru a proteja interesele asiguratilor. precum si societatea in ansamblul sau. c). stabile te marja de solvabilitate a asigur torilor. sa plateasca despagubirile. A. II. cazurile de insolvabilitate sunt inca frecvente. Apararea interesului public. este posibil sa nu poata acorda despagubiri. din punct de vedere financiar.y y y y y analizeaz bilan urile anuale asigur torilor publicând rezultatele în anuare specializate. situatie in care protectia pentru care s-a platit prima de asigurare nu mai poate fi oferita. Daca asiguratorul devine insolvabil.Men inerea solvabilit ii asigur torilor Acest obiectiv se refer la modalita ile prin care procesul de reglementare încearc s men in i s îmbun t easc condi iile de ordin financiar ale asigur torilor priva i. Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor a fost înfiin at cu scopul de a realiza supravegherea aplic rii dispozi iilor legale privind activitatea de asigurare i pentru a preveni starea de insolvabilitate a asigur torilor i pentru ap rarea drepturilor asigura ilor. Companiile de asigurari detin fonduri substantiale. este necesara supravegherea permanenta a activitatii acestora. . în func ie de gradul de dezvoltare al fiec reia sau în aceea i ar intensitatea poate s difere de la o perioad la alta în func ie de anumite fenomene sociale.daca asiguratorul devine insolvabil. Supravegherea fondurilor din asigurari. Gradul de implicare a statului în aceast activitate difer de la ar la ar . adizolv rii sau fuziunii dintre asigur tori. economice. transferurilor de portofoliu. este necesara reglementarea guvernamentala a modului de investire a acestori fonduri.

de asemenea. Accesabilitatea a fost considerata intotdeauna o problema in ceea ce priveste acordarea compensatiilor pentru angajati. Lipsa de onestitate si incompetenta managerilor din asigurari au contribuit la falimentul multor asiguratori. De asemenea. Restrictiile au in vedere in principal promovarea disponibilitatii prin mentinerea unei acoperiri continue a asiguratilor. autoritatea de reglementare are responsabilitatea de a determina niveluri adecvate pentru cotele de prime. 5. Evitarea concuren ei neloiale Pentru a evita concurenta neloiala. deficientelor sistemului de drept si altor factori. Stabilirea unor cote de prim adecvate i echitabile Detinatorii de polite sunt tratati correct atunci cand cotele de prima sunt corespunzatoare riscurilor si sunt nediscriminatorii. considerate necesitati. Cu toate acestea. . Reglementarea activiattii de asigurare ajuta. Disponibilitatea i accesibilitatea asigur rilor Autoritatea de reglementare a asigurarilor umareste sa faca disponibile din timp anumite tipuri de asigurari. probleme au aparut in special in legatura cu asigurarea personala auto. in detrimental interesului public. 3. unii asiguratori ar putea incheia contracte de asigurare in defavoarea asiguratilor. Astfel. daca ar fi prea mari. Desi majoritatea asigurarilor incheiate respecta principiul bunei-credinte a asiguratorilor. Contractele de asigurare sunt documente legale care contin multe clause greu de inteles pentru majoritatea asiguratilor. Protec ia de in torilor de poli e Reglementarea este necesara datorita naturii complexe si tehnice a contractelor de asigurare. in scopul atragerii clientilor. unuii asiguratori descriu eronat tipul acoperirii. rezulattul il poate constitui insolvabilitatea unora sau o contradictie a ofertei de pe piata asiguratorilor. in statele in care nivelul primelor era ridicat datorita despagubirilor mari. Primele de asigurare inadecvate ar ameninta solvabilitatea asiguratorului. in domeniul raspunderii profesionale si in alte domenii de asigurare. 4. daca ar fi subevaluate. la protejarea asiguratilor impotriva fraudei si a comportamentului neloial al asiguratorilor si reprezentantilor lor pe piata. sau ar conduce la exploatarea asiguratilor. in absenta reglementarilor. refuza sa plateasca despagubirile cuvenite sau micsoreaza cuantumul acestora fara justificare legala.2. Toate statele au restrictii in ceea ce priveste dreptul asiguratorilor de a anula sau reinnoi politele de asigurare auto.daca asiguratorii se angajeaza in reducerea substantiala a cotelor de prima. acestia nefiind experti in asigurari. exista si asigurati care au primit acoperiri de care nu aveau nevoie in realitate.

10 miliarde de lei pentru activitatea de asigur ri de via . B. se pot majora cotele pe care asiguratorii le considera insuficiente sau se pot reduce cotele de prima prea mari.Controlul solvabilit ii societ ilor de asigurare. contavenind astfel incercarilor de a face asigurarea disponibila pe piata. Acest tip de control exist în toate rile putându-se realiza a priori (de exemplu în Fran a). subventionand o grupa pe seama alteia. In acele state in care este necesara aprobarea cotelor de prima.calitate între contractele diferitelor societ i de asigurare. Aceast capacitate sau poten ial financiar se exprim sub forma unui raport între angajamentele asumate de asigur tor i capitalul social v rsat plus rezervele de capital ale acestuia. standardizarea contractelor. obliga ii peste capacitatea lor de plat . societ ile de asigurare nu trebuie s î i asume prin contracte. 14 miliarde de lei pentru activitatea de asigur ri general . capitalul social v rsat sau dup caz fondul de rezerv liber v rsat nu poate fi mai mic de: y y y 7 miliarde de lei pentru activitatea de asigur ri generale exceptând asigur rile obligatorii.Activitatea de reglementare a asigurarilor urmareste sa faca asigurarea mai accesibila. desf urându. 2. Pentru asigurarea solvabilit ii activit ii desf urate. . Controlul caracteristicilor contractelor Acest tip de implicare const în impunerea clauzelor tip. Controlul solvabilit ii societ ilor de asigurare Aceast form de implicare a statului în asigur ri este cea mai complex . Se urm re te întocmirea de contracte cât mai u or de în eles de c tre asigura i i de asemenea s faciliteze compara ia pre . Efectul practicarii acestor cote de prima necorespunzatoare poate consta in reducerea volumului produselor pe care asiguratorii sunt dispusi sa le ofere. o alta metoda de a afce asigurarile accesibile publicului consta in clasificarea cotelor de prima pe grupe de asigurati. Metodele de interven ie ale statului în domeniul asigur rilor se pot sintetiza astfel: 1.Controlul caracteristicilor contractelor. unde toate informa iile difuzate de companii asupra contractelor sunt controlate de direc ia asigur rilor sau a posteriori privind conformitatea contractelor semnate. 2. 1.se pe mai multe direc ii. Pe langa reglementarea nivelului cotelor de prima. Conform noii legi a asigur rilor.

. societ ile de asigurare sunt abilitate prin lege s cedeze în reasigurare altor societ i p r i din obliga iile asumate prin contractele încheiate de acestea. aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigur ri. care se creeaz prin aplicarea lunar a unui procent minim de 5% asupra volumului de prime brute subscrise aferente contractelor care acoper riscuri catastrofale pân când fondul de rezerv atinge cel pu in nivelul re inerii proprii sau 10% din acumularea r spunderilor asumate prin contractele ce acoper riscul catastrofal. rezerva de egalizare. mai multe societ i pot conveni s accepte împreun asemenea riscuri i încheie contracte de coasigurare. Ea trebuie s fie mai mare decât valoarea stabilit prin norme. rezerv pentru riscuri neexpirate. cât i cele probabile a fi concretizeze în viitor. În calculul obliga iilor unui asigur tor se iau în calcul atât obliga iile certe. în baza estim rilor acestuia. care se creeaz i se ajusteaz cel pu in la încheierea exerci iului financiar. care se creeaz i se calculeaz lunar. nu pot fi preluate în asigurare de c tre o singur societate de asigurare. Acestea se deduc din veniturile asigur torului pentru determinarea profitului. Când anumite riscuri. care se calculeaz pe baza estim rii daunelor ce vor ap rea dup închiderea exerci iului financiar aferente contractelor încheiate înainte de acea data. care se creeaz în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor înanii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. rezerva de daune. a datelor statistice sau a calculelor actuale pentru daunele întâmplate dar neavizate rezerva de catastrof . Asigur torul care exercit o activitate de asigur ri de via are obliga ia s constituie i s men in rezerve tehnice numite rezerve matematice pentru fondul asigur rilor de via . în baza estim rilor pentru aviz rile de daune primite de asigur tor. y y y y M rirea rezervelor tehnice nu poate fi mai mic decât m rirea ob inut prin calcularea acestor rezerve potrivit metodologiei stabilite prin norme. Tot pe linia respect rii standardelor de solvabilitate societ ile de asigurare din România au obliga ia s men in urm toarele rezerve: y y rezerve de prime.Marja de solvabilitate reprezint suma cu care valoarea activelor dep e te valoarea obliga iilor. datorit asum rii unor riscuri supradimensionate sau de o structur neavantajoas . Asigur rile de via au un regim mai special. care se calculeaz lunar prin însumarea cotelor p r ii din primele nete subscrise. rezerve de daune neavizate. astfel încât fondul creat s fie suficient pentru acoperirea pl ii acestor daune. În scopul prevederii ajungerii în incapacitate de plat . din cauza dimensiunii sau naturii lor deosebite. în m sura în care valoarea estimat a acestora dep e te suma din rezerva de prime i primele care urmeaz s se mai încaseze la aceste contract.

f r s se solicite contribu ii speciale din partea cuiva. Asigur torul trebuie s o conduc astfel încât s permit întocmirea rapoartelor cerute în Comisia de Supraveghere a Asigur rilor i s permit analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigur ri în scopul de a stabilii dac activitatea sa este rentabil în ansamblu. asigure conducerea contabilit ii fondului asigur rilor de via pentru identificarea operativ a activelor i a obliga iilor aferente acestora. Combaterea fenomenelor aleatoare generatoare de pagube. y Asigur torul este obligat de asemenea s redacteze un raport asupra rezultatelor ce decurg din calculul obliga iilor aferente fondului asigur rilor de via i a rezervelor matematice necesare precum i o apreciere asupra concordan ei dintre fondul asigur rilor de via i activele aferente numit ÄRaport asupra asigur rilor de via ³. se realizeaz într-o perioad cât mai îndelungat de timp. înregistreze toate veniturile i cheltuielile aferente asigur rilor de via în conturi separate care s constituie i s apar in unuifond de asigurare distinct numit fondul asigur rilor de via . Un alt domeniu în care statul impune anumite reguli este eviden a contabil . Crearea de rezerve în vederea acoperirii pe seama resurselor proprii a pagubelor presupune constituirea de c tre unitatea economic a unui fond de rezerv .Asigur torul care exercit o activitate de asigur ri de via este obligat s : y y in conturi distincte pentru asigur rile de via . trecerea riscului asupra altei persoane. Rolul statului în protec ia oamenilor i bunurilor împotriva ac iunii for elor distructive ale naturii i a accidentelor este de a compensa o parte din pierderile suferite în urma producerii de calamit i naturale sau accidente. . în bugete locale a fondurilor de rezerv i/sau asigurare. pe care s -l foloseasc pentru acoperirea pagubelor provocate de calamit i sau accidente. deoarece prelevarea la acest fond a unor sume mari poate afecta eficien a activit ii. Activele aferente acestui fond vor garanta siguran a absolut a asigura ilor care au contracte de asigur ri de via i sunt folosite numai în raport cu obliga iile aferente fondului. limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Forma centralizat fa de cea individual prezint avantajul c rezolv problema constituirii fondurilor pentru acoperirea pagubelor cu un volum de resurse mult mai mic decât în cazul auto asigur rii. prin constituirea în mod centralizat în bugetul de stat. crearea de rezerve în vederea acoperiri pe seama resurselor proprii a eventualelor pagube. În marea majoritate a cazurilor gradul de compensare a pierderilor suferite este mic. Constituirea unui fond de valoare substan ial care s acopere într-o propor ie cât mai mare pagubele produse. Asemenea fonduri se prev d în partea de cheltuieli a bugetelor respective pe seama veniturilor generale ale acestora.ofer persoanelor mai multe posibilit i: evitarea sau prevenirea riscului.

angajatorii. fiind prev zut la partea de cheltuieli a bugetului de stat. asigura ii sistemului public au dreptul la: indemniza ie pentru incapacitate temporar de munc . cu case teritoriale de pensii în jude e. Aceast practic poate genera tendin e consumatoriste la cei care gestioneaz fondurile pentru a nu le pierde. pensii anticipate par iale. Baza de calcul a contribu iilor este diferit în func ie de contribuabili. ci se anuleaz . adic eventualele fonduri disponibile la sfâr itul anului nu se reporteaz înanul urm tor. Pentru omeri. O alt explica ie este faptul c aceste sisteme sunt în general obligatorii i însu ite prin autoritatea public . iar cotele de contribu ie sunt aprobate prin Legea Bugetului Asigur rilor Sociale de Stat i se pl tesc lunar. Pe de alt parte. facultative i însu ite prin intermediul pie ei. cauzat de boli obi nuite sau accidente în afara muncii. finan area acestor sisteme este asigurat par ial de c trestat. Asigur rile sociale se concretizeaz în principal în pensii pentru limita de vârst . deoarece cotiza iile salaria ilor nu sunt determinate în func ie de riscuri. Exist mai multe motive în acest sens. pensii pentru invaliditate. Mai întâi aceste sisteme au aproape tot timpul o component de solidaritate sau deasisten unde presta iile sunt forfetare. condi iile de beneficiere fiind reglementate prin lege. Din aprilie 2000 s-a înfiin at Casa Na ional de Pensii i alte drepturi de Asigurare Social (CNPAS). fiind specificat prin lege. par ial de societ i i doar o parte de c tre asigura i. Cotele de contribu ie la asigur ri sociale sunt diferen iate în func ie de condi iile de munc normale. pensii de urma . deosebite sau speciale. contribu ia se suport integral din bugetul fondului pentru plata ajutorului de omaj. Din acest punct de vedere colectarea cotiza iilor apare ca o întregire a sistemului fiscalit ii directe. presta ii pentru prevenirea îmboln virilor i recuperarea capacit ii de munc . are regimul acestora. asigura ii au obliga ia s pl teasc contribu ii de asigurare social i au dreptul s beneficieze deasigur ri sociale. pensii anticipate. În România dreptul la asigur ri sociale este garantat de stat i se exercit prin Sistemul Public de Pensii i alte drepturi de Asigurare Social .Un dezavantaj al acestui fond îl constituie falsa impresie c protec ia împotriva fenomenelor viitoare i incerte nu cost nimic. boli profesionale i accidente de munc . Aceste sisteme au aparent o finalitate de redistribuire important . spre deosebire de asigur rile private.ceea ce poate s reduc preocuparea pentru p strarea integrit ii bunurilor i buna lor gestionare. În afar de pensie. Agen ia Na ional de Ocupare i Formare Profesional . Fondul de rezerv i/sau asigurare. ci sunt legate în mod direct de venit i de transferurile existente între diferitele regimuri de securitate social . Contribuabilii sunt asigura ii. Acest dezavantaj se refer la costurile protec iei statului care nu se mai reflect în gestiunea financiar unit ilor economice asigurate. indemniza ii pentru .

redistribuirii veniturilor. Obliga ia de a încheia o asigurare de r spundere civil poate fi interpretat ca o m sur luat pentru a proteja indivizii. asigur torul nu tie exact cât îl va costa contractul. corec iei imperfec iunilor pie ei.Aceast informa ie se caracterizeaz printr-o dubl asimetrie în momentul în care contractul este semnat: y y asiguratul nu tie dac asigur torul va fi solvabil în momentul eventualei surveniri a sinistrului pentru care s-a asigurat. Interven iile statului pe pie ele de asigurare sunt în general realizate cu scopul: y y y protec iei indivizilor. . C. chiar dac ei nu sunt con tien i de aceasta uneori. de asemenea. ajutor de deces. Diferitele m suri de control ale bilan urilor sunt legate de prima asimetrie informa ional .ea este cauza unor serioase imperfec iuni ale pie ei. Incitarea fiscal pentru încheierea de asigur ri de via (este vorba de faptul c primele i desp gubirile nu sunt impozabile) poate s compenseze lipsa de prevedere a capilor de familie i. Celelalte dou justific ri pot fi în elese dac se face referire la informa ia imperfect a diferi ilor actori ai pie ei asigur rilor. sau tot câte pu in la o pierdere a utilit ii colective. poate încuraja economisirea.indemniza ii pentru cre terea copilului sau îngrijirea copilului bolnav. fapt care justific reglementarea atent a intr rii pe pia . În ceea ce prive te a doua asimetrie. C utarea unei tarif ri echitabile a asigur rii (absen a transferului între categorii de asigur ri) pare pe de o parte arbitrar (singura sa justificare este ideea unui ipotetic echilibru de pia ) i condamnabil pe de alt parte pentru c ea poate conduce la o aloca ie ineficient a resurselor.maternitate. Echilibrul pie ei poate s nu existe din cauza unor fenomene de concuren distructiv .