MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM
LA DIRIGENŢIE
CLASELE V – XII

Chişinău, 2006
1

Aprobat de Consiliul Colegial al Ministerului Educaţiei şi Tineretului

Vlad Pîslaru, prof. univ., dr. hab., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, – coordonator Violeta Mija, cercetător ştiinţific, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Eugenia Parlicov, specialist coordonator, Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Autori:

Recenzenţi:

Vl.Guţu, dr. hab. ped., prof. univ., şef catedră Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. de Stat din Moldova V.Goraş-Postică, dr. ped., conf. univ., catedra Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. de Stat din Moldova T.Repida, dr ped. conf. univ., catedra Ştiinţe ale Educaţiei, Univ. de Stat din Moldova A Zbîrnea, dr ped., conf. univ., şef catedră Pedagogie generală, Univ. Pedagogică de Stat I.Creangă L.Afteni, psiholog şcolar, Liceul Teoretic, A.Mateevici din Chişinău M.Gheţu, prof. gr. did. I, diriginte, Liceul Teoretic G.Meniuc din Chişinău V.Harea, metodist la Centrul Metodic al DGJÎTS, Făleşti M.Soltanovschi, gr. did. I, gr. manag. I, dir. adj. educaţie, Liceul Teoretic N.Gogol din Chişinău

© Ministerul Educaţiei şi Tineretului

© Vl. Pîslaru, V. Mija, E. Parlicov

2

În ceea ce priveşte activităţile educaţionale. în special. Toate acestea preconizează un nou învăţămînt. în cadrul activităţilor de formare-dezvoltare. adecvat problemelor şi valorilor lumii contemporane. Curriculum-ul disciplinelor şcolare. precum şi din materiile angajate în activităţile educaţionale. decît la obiectivele propriu-zise. Legea învăţămîntului. este preconizată de Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. particularităţile psihologice şi de vîrstă ale elevilor. Concepţia educaţiei în Republica Moldova. din nivelul de capacitate. concepută în sensul larg al acestei sintagme. epistemologie (baza conceptuală). Iată din ce cauză sistemul de obiective al prezentului Curriculum reprezintă mai curînd nişte repere teleologice pentru activitatea dirigintelui. Elaborat în baza Concepţiei educaţiei în Republica Moldova. cu prioritate. ele sînt menite să menţină structura Curriculum-ului la dirigenţie asemănătoare cu cel al disciplinelor şcolare. Curriculum-ul este conform acesteia şi. activităţi educaţionale. preconizate de obiectivele-atitudini. se constituie din următoarele componente: teleologie (sistemul de obiective). sugestii metodologice şi de evaluare. această structură urmînd să faciliteze proiectarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale într-un sistem bine echilibrat. formulate de Curriculum-ul disciplinelor şcolare. Metodologia educaţională referitoare la activităţile dirigintelui se vor deduce. Curriculum-ul de bază. din caracteristicile de personalitate ale acestora. obiective de referinţă (pe trepte de învăţămînt). tehnologii (metodologie). Aici activităţile educaţionale comportă rol de activităţi de formare-dezvoltare a unor trăsături de personalitate. Programul Naţional de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova. dar şi a unor situaţii educaţionale de moment. 3 . la fel ca şi Curriculum-ul Naţional (de bază. Textul Curriculum-ului la dirigenţie este structurat în acelaşi mod ca şi cel disciplinar. dar şi specificului mediului educaţional al Republicii Moldova. Orele de dirigenţie trebuie să se desfăşoare pe materii imperative nu doar în baza conceptului general educaţional. şi include obiective-cadru. reprezentînd o continuare firească a procesului de formare a personalităţii elevului în cadrul orelor de curs şi. Specificul activităţilor la orele de dirigenţie revendică o flexibilitate mai vădită în comăparaţie cu cea de la orele altor discipline şcolare. Conţinuturile au un grad de flexibilitate mai relevant. REPERE CONCEPTUALE Educaţia elevilor. conţinuturi (materii de predare-învăţare-evaluare). pe discipline şcolare). concepţiile disciplinelor şcolare. solicitînd acestuia să-şi racordeze activitatea mai mult la conceptul educaţional preconizat.NOTĂ EXPLICATIVĂ Curriculum-ul la dirigenţie este destinat reglementării activităţilor educaţionale la orele de clasă şi în afara acestora.

cu poporul şi lumea. ambele realizează itinerarul dezvoltativ uniplan.Problemele şi valorile lumii contemporane sînt conturate de documentele UNESCO. ca urmare. şi de absenţa conştiinţei de proprietate (individul nu este conştient de faptul că reprezintă o entitate a lumii şi că. continuă şi permanentă a conştiinţei identităţii. reprezintă documentul normativ care preconizează generalizarea /consolidarea /dezvoltarea cunoştinţelor. Coordonata naţională a educaţiei este conturată de problemele primordiale ale educaţiei în Republica Moldova. şi lumea îi aparţine – sub formă de valori spirituale şi materiale). adică a conştiinţei identităţii cu sine. În acest mod. spirituale şi materiale proprii. aparţinînd lumii. conştiinţa identităţii umanităţii. Curriculum-ul la dirigenţie. consultarea cărora oferă diriginţilor reperele educaţiei contemporane. Coordonata general-umană şi universală a educaţiei este marcată de problemele educaţionale ale civilizaţiei moderne. fiind axat pe aceste repere. Criza de proprietate se manifestă la aceleaşi categorii de oameni şi reprezintă absenţa conştiinţei de sine (individul nu este conştient de propriile valori – proprietăţi. de alte lucrări în domeniu. ci. Acesta urmează a fi atins prin operarea unui sistem de obiective educaţionale. pe calea corelării intereselor lor şi. a conştiinţei proprietăţii – a valorilor morale. Tinzînd spre o armonie socială. de cele ale Consiliului Europei. structurate în sisteme de obiective specifice Curriculum-ului fiecărei discipline şcolare. Declararea independenţei Republicii Moldova a fost un act istoric. sau universală. a educaţiei. consecinţa firească a căruia este cultivarea conştiinţei identităţii şi a proprietăţii – scopul educaţional al învăţămîntului preuniversitar din Republica Moldova. Personalitatea este de neconceput în afara societăţii. precum şi în diverse studii de specialitate şi reprezintă coordonata naţională a educaţiei. educaţia fiind întemeiată pe repere axiologice. Lumea contemporană revendică educaţiei întemeierea ei pe principiul pozitiv şi pe principiul libertăţii. Eliminarea crizei de identitate se va efectua prin cultivarea sistematică. 4 . capacităţi). colectiv / individual. a corelării paradigmelor personal/social. Criza de identitate rezultă din contrapunerea tradiţională a intereselor personalităţii cu interesele societăţii. Specificul educaţiei în Republica Moldova este sistematizat în tezele sus-numitelor documente. competenţelor şi atitudinilor formate în cadrul activităţilor la diverse discipline şcolare şi care atribuie elevului calitatea de personalitate. conştiinţa identităţii comunităţii naţionale/sociale. a celor contigente şi din alteritate. proprii celei mai mari părţi a omenirii. Ele constituie coordonata general-umană. valorile lumii contemporane vor fuziona cu valorile comunităţii naţionale şi cu cele ale individului. manifestată în conştiinţa identităţii individului. marcate de cele două crize fundamentale ale populaţiei (în special ale reprezentanţilor generaţiei de vîrsta a doua şi a treia: criza de identitate şi criza de proprietate). Depăşirea acesteia se va realiza nu pe calea absolutizării valorii personalităţii sau superiorităţii societăţii asupra acesteia.

• flexibilităţii. către dezvoltarea. socială. Dezvoltarea culturii comportamentale. prin conştiinţa elevilor înşişi. conştient de rolul său de actor al propriei formări /dezvoltări fizice. responsabil de propria lui viaţă. precum: – stăpînirea de sine. Frumosul. – posibilităţile concrete. Dreptatea. ţinută demnă. atitudini) necesare pentru proiectarea şi monitorizarea activităţii orientate către atingerea scopului. cele achiziţionate pe parcursul vieţii şi cele din alteritate. intelectuale şi spirituale. ale comunităţii naţionale şi mondiale. Libertatea. permit elevului să-şi precizeze dorinţele şi scopurile. Principiul libertăţii presupune formarea/dezvoltarea – fizică. Obiectivele-cadru: – Formarea conceptului de sine. intelectuală. Libertatea şi caracterul pozitiv al educaţiei străbate toate sistemele de obiective ale curriculum-lui şcolar. intelectuale şi spirituale. Binele. activism în toate sferele de formare şi realizare a fiinţei umane – individuală. • axării pe caracterul pozitiv al educaţiei. Curriculum-ul la dirigenţie le sintetizează. definită în contextul problemelor şi valorilor individuale. oferind profesorilor repere suficiente pentru orientarea elevilor către inserţie socială şi profesională ulterioară eficientă. – capacităţile (cunoştinţe. • axării pe valorile naţionale şi cele general-umane. de acoperirea nevoilor vitale şi a celor spirituale. deprinderile.Principiul pozitiv al educaţiei preconizează orientarea tuturor actelor educaţionale către consolidarea şi dezvoltarea permanentă şi continuă a valorilor fundamentale ale humanitas-ului: Adevărul. – caracteristici şi valori care definesc personalitatea. spirituală – a copiilor şi a elevilor în conformitate cu valorile congenitale. spirituală. dar şi încurajarea celor educaţi în spiritul manifestării ca subiecţi ai propriei formări şi dezvoltări. Scopul educaţional al activităţilor de dirigenţie este formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor integratoare ale personalităţii contemporane. – Formarea nevoilor /trebuinţelor de autorealizare /actualizare. Realizarea scopului va fi ghidată de un automanagement educaţional centrat pe abilităţi. se va manifesta prin maniere elevate. competenţe. – Formarea abilităţilor de automanagement al propriei formări fizice. reale pentru atingerea obiectivelor stabilite. aptitudinile. Comportamentul cotidian al elevului. Curriculum-ul la dirigenţie s-a constituit pe principiile: • continuităţii. a ideii de democraţie şi progres social – condiţii inerente libertăţii persoanei. toate ele producîndu-se sub semnul Sacrului. 5 . interesele etc.

revistelor de modă pentru copii. aspect şi conduită. – Dialog. reprezentanţilor diferitelor profesiu. – Păianjen. viaţa – Să denumească aspecte din munca cotidiană. – Jocul de rol. ni.– Discuţii dirijate. iluştri. tate.– Discurs. – Să-şi creeze un model demn de urmat – Masa rotundă (cercul). Formarea conceptului de sine – Să determine sensul cuvîntului identi. căile decente de satisfacere a nevoilor – Studiu de caz. tanţa autodirijării pentru obţinerea – Comentarea secvenţelor din literatusuccesului. – Comentarea paradelor. Dezvoltarea culturii comportamentale – Să definească normele de comporta.CLASA a V-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE Obiective de referinţă Activităţi educaţionale (Exemple) Elevul va fi capabil: I. – Studiu de caz. – Masă rotundă. – Lecturi comentate. ment etic în situaţii cotidiene. – Să explice în cuvinte proprii specificul – Studiu de caz. fiinţei /speciei umane. – Chestionarea. – Lectura unor texte speciale. – Concursuri ale erudiţilor. şi responsabilităţile proprii pentru a-l – Comentarea meritelor oamenilor atinge. III. – Păianjen. Formarea abilităţilor de automanagement – Să exprime în cuvinte proprii impor. – Să determine condiţiile favorabile şi – Analiza propriei experienţe.– Joc de rol. – Examinarea aspectului fizic. vitale. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să identifice nevoile /trebuinţele vitale. – Jurnalul intim. – Să discearnă ce este bine şi frumos în – Discuţia dirijată. – Mozaic. presă. emisiuni radio şi TV. ră. II. – Lecturi comentate.– Discuţii dirijate. IV. – Discuţii dirijate. 6 . – Interviu.

Nivelul propriu de dezvoltare a proceselor de cunoaştere. Drepturile /libertăţile omului şi dreptul /libertatea alegerii. Zîmbetul. cinema. organizare. disperarea: cauze şi efecte. de protecţie şi securitate (temperaturi favorabile.). În lumea profesiunilor. şi alegerea vestimentaţiei. 2. oxigen. activitate fizică). Omul şi tentaţia sa să se cunoască pe sine. Casa părintească. genul. Cultura dorinţelor Omul şi trebuinţele/nevoile sale vitale: fiziologice (hrană. jocul. Valorile general . 2. Politeţea în viaţa cotidiană. Aspect cotidian şi festiv. 7 . Biblia – Marea Carte a răspunsurilor şi a veşnicii înţelepciuni. Frumosul. la teatru. în transport. ordine (disciplină). Emoţiile şi capacitatea omului de a le controla /stăpîni. 4. Semnificaţia mimicii şi a gesturilor. Cunoaşterea. Dorinţe şi trebuinţe. Sacrul şi alegerea căilor de satisfacere a nevoilor vitale şi dorinţelor rezonabile. opere literare. Jurnalul intim şi cunoaşterea de sine.capacitate specific umană. Vîrsta. Rolul şi importanţa ei pentru persoană şi ceilalţi. Cultura automanagerială 1. pe stradă. Emoţiile de bază – plăcerea. voinţei şi proceselor de cunoaştere. Dreptul la viaţă decentă. curiozitatea şi importanţa lor pentru carieră. Jocul şi efectele lui asupra emoţiilor. şcoala – sursă de cunoaştere a regulilor de comportament şi a celui ce este bine şi frumos. frica.CONŢINUTURI RECOMANDATE Persoana şi identitatea sa Omul ca parte componentă a lumii vii: asemănări şi diferenţe. Binele. Galeria eroilor preferaţi (folclor. 3. cinema etc. stabilitate (regim stabil). Introspecţia /autoobservarea şi cunoaşterea de sine . Bulimia. stresul şi alimentaţia. Nevoile vitale şi problema supravieţuirii. apă.umane . Familia şi societatea – sursă şi condiţie a formării identităţii noastre. în sala de festivităţi etc. Cultura şi comportamentul etic 1. Norme de comportament etic în cotidian: la masă. Arta de a fi simpatic. somn. Cartea – izvor nesecat de valori şi modele de comportament. lege). anorexia. Vîrsta. Autoreglarea. Limitele dorinţelor. pieptănăturii etc. Aspecte şi caracteristici. mînia. Identitate înseamnă a fi tu însuţi.Adevărul. Emoţiile şi profesiunile. 3.

.Să manifeste interes pentru dezvoltarea po.Jocul de corecţie propriilor destine.Păianjen tenţialului intelectual şi calităţilor volitive. .– Chestionare lui etnic şi cultural pentru dezvoltarea – Eseu omului.CLASA VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE I. IV.Să propună exemple de profesionişti .Masa rotundă .Lecturi speciale emoţională. Formarea abilităţilor de automanagement . – Să justifice legătura emoţională cu lo. de mediu social pentru satisfacerea nevoii de autorealizare.Concursul erudiţilor .. popor. Formarea conceptului de sine – Să scoată în evidenţă apartenenţa sa la – Discuţia dirijată – Introspecţie familie /neam.Să descrie modalităţi de autoreglare . – Să manifeste interes pentru autodezvoltare. 8 . – Jurnalul intim II. Dezvoltarea culturii comportamentale – Să explice nevoia de familie.manageri ai ..– Discuţia “Panel” cul de baştină. cu patria. – Să argumenteze importanţa responsabişităţii faţă de /pentru familie şi alegerea grupurilor de referinţă. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Discuţia dirijată – Analiza informaţiilor obţinute din diferite surse – Discuţia “Panel” – Masa rotundă – Chestionare – Testare – Expunere Eseu III.Discuţia dirijată .Training (inclusiv remarcabili) .Discuţia “Panel” selor profesii. .Să numească exigenţe specifice diver. – Masa rotundă – Să explice rolul şi importanţa mediu. ţară.

Patriotismul şi civismul . de patrie. gaşcă…). 73. Sacrul şi importanţa lor în realizarea nevoii de afiliere. determinarea sensului pentru autodepăşire. patrimoniu. 77. Autodirijarea şi importanţa ei în satisfacerea nevoii de afiliere. Valorile. Nivelul propriu de autodirijare. Adevărul. Dorinţă şi frică. a poporului. folclorul – patrimoniul spiritual al familiei. de familie. – Să argumenteze rostul şi importanţa aspectului exterior. a umanităţii. 76. colaborare. cunoaşterea de sine.noţiuni complexe şi multidimensionale.transmiţător al genelor şi valorilor familiei. Cultura automanagerială 1. – Să definească modalităţi verbale de exprimare decentă a stărilor interioare. Înstrăinarea. Limba literară – expresie a nivelului de cultură a persoanei. Familia are casă. 2. Frumosul. Dorinţă / trebuinţă / responsabilitate. Probleme cauzate de nesatisfacerea trebuinţei de afiliere: solitudine (singurătate). Strategii individuale pentru dezvoltarea capacităţii de autodirijare. 3. Migraţia. Dorul de casă. Pater. Avantajele dezvoltării potenţialului intelectual pentru formarea unei cariere 9 . Familia face parte din popor. Omul . introspecţia. patriotism. respingere. 79. poporul are patrie Terra e patria tuturor. al poporului. patrie. credinţa. Binele. tradiţiile. – – – – – – Lecturi speciale Exerciţiu Jocul de rol Dialog Monolog Autoprezentare Descriere – Dezbateri – Excursii la muzee. Trebuinţa de afiliere: de apartenenţă. relaţii. izolare. analiza statutului în grup (familie. II. 74. etichetei şi comportamentului etic. Profesionişti consacraţi (inclusiv din mediul de viaţă al elevului). Autodirijarea şi voinţa în universul profesiunilor. clasă. Dorinţă şi trebuinţă. 78. Omul – purtător şi creator a culturii familiei. Căi de soluţionare a problemelor personale: autoanaliza. datinile. galerii de artă – Expoziţii ale realizărilor colegilor CONŢINUTURI RECOMANDATE Persoana şi identitatea sa 72.– Să explice interdependenţa dintre frumuseţea interioară şi cea exterioară. de afecţiune. Dorinţă şi ambiţie. Cultura dorinţelor 75.

10 . veritabilă sau iluzorie. Cousteau. Tur Hayerdal. N.de succes. Aspectul şi imaginea de sine. 5. 4. M.Dadiani. S. Receptivitate. salutul. plasarea la masă. teatru.-Y. 3. a persoanei: 2. Indira Gandhi. Cultura şi comportamentul etic 1. Haşdeu. tact. 6. Iorga.Montessori etc. Frica de a fi înţeles greşit şi frica de a părea ne agreabil. mesei. Comunicare verbală. Kovalevski. M. toleranţă – condiţii ale unei relaţii eficiente. Roerich. N. N. Lomonosov. Elocinţa – arta de a vorbi frumos şi convingător. Oameni cu preocupări deosebite: B. Raportul etic / estetic. Frumuseţea. M. Eticheta: istoric şi modernitate. cinematografie. Organizarea unei recepţii: aranjarea sălii. Rolul de amfitrion.-P.Curie. Reflectare în literatură. J. A tăcea / a vorbi: Cînd şi cum? Argourile: motive şi efecte. Felul de a comunica şi de a se comporta fac parte din identitatea persoanei. Emoţii şi acţiuni: efecte asupra propriei vieţii şi a vieţii celorlalţi. întîlnirea oaspeţilor. prezentarea.

– Jocul de rol nează om cult. – Analiză – Testare – Discuţie – Discuţia “Panel” – Masa rotundă – Studiu de caz – Păianjen – Dezbateri – Brain-storming III. Formarea conceptului de sine – Să-şi estimeze valoarea pentru mediul – Autoanaliză său de viaţăSă explice în cuvinte pro.– Discuţie prii cum î-l influenţează mediul şi cum – Discuţia “Panel” el influenţează asupra mediului său so.– Lecturi speciale jului paraverbal pentru comunicare. – Studiu de caz – Brain-storming – Jurnalul intim II. – Să elaboreze căi decente pentru satisfacerea nevoii de respectul celor din jur /afecţiune. – Discuţia “Panel” Să analizeze efectele acţiunilor proprii – Păianjen asupra mediului său de viaţă. – Autoprezentare / descriere – Dezbateri 11 – – – – – – . – Exerciţiu Să exprime în cuvinte proprii ce însem. – Dialog Să-şi determine stilul individual de ex. Dezvoltarea culturii comportamentale Să scoată în evidenţă importanţa limba.CLASA VII OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE I. Formarea abilităţilor de automanagement Să aplice tehnici de autoreglare şi – Lecturi speciale dezvoltare a potenţialului intelectual.– Monolog presivitate a Eu-lui. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să argumenteze importanţa respectului de sine şi faţă de alţii pentru propria autorealizare.– Masa rotundă cial. – Masa rotundă Să-şi identifice aptitudinile şi deficien.– Discuţia dirijată ţele pentru domeniile profesionale. – Concursul erudiţilor – Training – Jocul de corecţie IV.

III.CONŢINUTURI RECOMANDATE Persoana şi identitatea sa 1. II. Competenţa comunicativă şi cultura omului. Măsura străduinţelor de autoperfecţiune – manifestare a identităţii. Importanţa încrederii în sine pentru asigurarea succesului. autoreglarea emoţională. credinţa etc. Valorile spirituale şi cultura. socio-culturală: suntem oameni. curte. Vestimentaţia. antrenarea facultăţilor intelectuale. Socializarea – condiţie a avansării de la individ la personalitate.nevoie umană. cultura şi sinceritatea. violenţa. Relaţia dintre comportament etic. creaţia. 2. Modalităţi de autoreglare: sportul. 12 . A fi stăpîn al propriei vieţi. 4. 3 Identitatea noastră umană. Învăţarea eficientă. Cultura şi comportamentul etic 1. 3. naţională. suntem purtătorii culturii lui. Experienţele proprii în dezvoltarea potenţialului personal. inteligenţă şi cultură. Comunicarea eficientă în diverse situaţii: familie. Respectul celorlalţi faţă de persoană. Europa.) 2. Proiectul de dezvoltare individuală: menire şi structură. 2. Patria. Arta de a le adresa. 2. Respectul de sine . Credinţa şi Decalogul (zece porunci ale Bibliei) – dominantă a comportamentului etic. Familia. sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Eticheta. trădarea etc. suntem popor. Valorile general umane şi alegerea căilor decente de satisfacere a nevoilor (munca. IV. 3. etichetă. Rostul complimentelor. Tharsan: real şi fantastic. Calităţi inerente executării diverselor profesii. comunitatea. Munca şi importanţa ei pentru respectul de sine. lumea fără mine. machiajul şi gustul estetic. ştiu şi pot să influenţez mediul meu spre bine. dezvoltarea capacităţilor volitive. Aspectul exterior – expresie a culturii. local public. Tendinţa omului spre perfecţiunea sa şi a lumii. jaful. Competenţa în materie şi rolul ei pentru respectul de sine şi respectul altora. Comunicarea şi eticheta. Omul şi lumea înconjurătoare. Eu vreau. Efectele alegerii căilor inadmisibile de satisfacere a nevoilor (furtul. elaborarea proiectelor mici etc. 4.) asupra respectului de sine. Orientarea individuală spre profesie. Cultura automanagerială 1. Importanţa intonaţiei în actul comunicării. minciuna. Mawgly. Pămîntul / Terra: imaginea şi starea lor depinde de fiecare. Cultura dorinţelor 1. Eu în afara lumii. Puterea de influenţă şi valorile general umane. şcoală. Lenea. 3.

– Autoanaliză /Introspecţie – Chestionare rile sociale.– Studiu de caz verbal şi paraverbal. non.CLASA VIII OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE Formarea conceptului de sine – Să-şi raporteze calităţile proprii la rolu. – Să manifeste capacitatea de a fi prieten intim. – Să-şi pună în valoare deosebirile esen. – Discuţia “Panel” – Să scoată în evidenţă raportul dintre ap. 13 . III. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să identifice rostul comunicării intime pentru realizare şi pentru autorealizarea celuilalt. – Training – Să se identifice în domeniile profesio.– Testare – Jurnalul intim ţiale de alţii. Dezvoltarea culturii comportamentale – Să utilizeze în mod decent şi veridic – Exerciţiul limbajele de comunicare verbal. – Dialog – Să determine modalităţi de accentuare a – Dezbateri individualităţii. Formarea abilităţilor – – – – Discuţie Masa rotundă Studiu de caz Brain-storming de automanagement – Să descrie modalităţi de prevenire a – Lecturi speciale dezechilibrului emoţional. – Să elaboreze strategii pentru satisfacerea propriilor trebuinţe în corelaţie cu trebuinţele grupului social. – Masa rotundă – Să delimiteze comportamentul etic de – Jocul de rol cel imoral.– Jocul de corecţie nale.– Păianjen titudini. IV. aspiraţii şi posibilităţi reale. – Masa rotundă – Să propună motive pentru a face ceea – Discuţia dirijată ce se cuvine.

2. Aptitudini şi aspiraţii. Individualitatea persoanei. 5. Abulie – dereglări de voinţă. Cultura automanagerială 1. Strategii posibile pentru satisfacerea nevoii de comunicare intimă. Cultura dorinţelor 1. dar fiecare îl realizează în mod diferit. Avantajele prieteniei sincere. 3. Voinţa şi importanţa ei pentru autorealizare/actualizare. 2. Responsabilitatea pentru alegerea profesiei. Interacţiunile umane şi rolurile sociale. Confidenţa. Emoţii şi sentimente. Importanţa comunicării sincere pentru autorealizare. Importanţa prieteniei sincere cu persoane de acelaşi gen. Autorealizarea prin intermediul comunicării. Prietenia sinceră. Prietenie adevărată şi falsă. Autorealizarea/actualizarea – trebuinţă umană supremă. Cultura şi comportamentul etic 1.CONŢINUTURI RECOMANDATE I. Politeţea . Aptitudini individuale pentru o profesie. adevărul şi solidaritatea. Consecinţe ale emotivităţii. limbajul verbal – limbajul minţii. Rolul social – model de conduită.bunătate. Puncte forte şi slabe pentru alegerea profesiei. încrederea. Rolul autodirijării pentru păstrarea prieteniei. Prietenia. Modalităţi de prevenire şi depăşire a emotivităţii. libertăţi şi responsabilităţi în relaţia de prietenie. 6. 5. A fi sau a părea astfel. Emotivitatea şi voinţa. Apartenenţa gender şi rolurile sociale. Fiecare ştie cum este şi cum poate fi. Rolul e acelaşi pentru toţi. Acţiuni aşteptate de la persoană (în funcţie de rol). Persoana şi identitatea sa 1. Insuficienţă de însuşiri pentru adecvanţă rolului. 3. Raţiunea şi emoţiile. Prietenia şi valorile general – umane / democratice. Calităţile unui prieten adevărat. 3. 6. Relaţiile de prietenie şi problema manipulării. Dorinţe şi trebuinţe: semnificaţii. Responsabilitatea pentru felul de a reacţiona. vîrsta şi dinamica rolurilor sociale. 2. Politeţea şi eticheta. Calităţi dictate de rolul social. 2. Persoana. Avantajul unei prietenii sincere cu persoana de gen opus pentru propria afirmare şi afirmarea acesteia. 4. destăinuirea. Limbajul corpului – limbajul sufletului. respect şi omenie. Roluri sociale şi comportamente adecvate cerinţelor rolului. Aptitudinile şi vocaţia. 14 . 4. Modelul social şi tendinţa de identificare cu el. toleranţă. Drepturi. Importanţa prieteniei sincere cu persoana de gen opus. 4. diferenţe. Diferenţa între relaţiile de prietenie în grup şi a prieteniei între două persoane.

Cultura şi stilul propriu de viaţă – expresie a individualităţii. Comportament etic / comportament imoral. bravada şi agresivitatea – faţa adevărată şi mască. Stilul de viaţă şi stilul vestimentar . Modalităţi de exteriorizare decentă a stărilor / trăirilor interioare. Cultura şi comunicarea /comportarea faţă de cei mai mici/ mai vîrstnici. Stil de viaţă fără vicii – provocare a timpului. 3. 4. 15 .Îngăduinţa. toleranţa – limbajul înţelepciunii. “Clovnismul”. Cultura şi comportamentul.accentuarea individualităţii. Sursele mass-media şi stilul de viaţă.

– Să aplice autoobservarea şi elemente de autoanaliză pentru cunoaşterea propriei identităţi II.– Discuţia “Panel” tru satisfacerea trebuinţelor/ nevoilor – Masa rotundă proprii. – Să determine posibilităţile de a căpăta o – Discuţia dirijată – Discuţia “Panel” profesie în ţară şi în afara ei.– Discuţie namică. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să explice esenţa şi supremaţia nevoii – Analiză de autorealizare. – Exerciţiu – Să elaboreze un cod comportamental – Jocul de rol decent pentru diferite situaţii de viaţă. – Dialog – Să demonstreze deprinderi de a-şi pune – Monolog în valoare individualitatea în diverse – Brain-storming forme de activitate. 16 .CLASA IX OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE I. – Discuţie – Să elaboreze proiecte individuale pen. – Analiză – Să reprezinte identitatea ca structură di. Formarea conceptului de sine – Să definească noţiunea de identitate. Formarea abilităţilor de automanagement – Să manifeste stăpînire de sine în com. – Masa rotundă – Să argumenteze interdependenţa dintre – Studiu de caz autocunoaştere. – Să-şi evalueze propriile competenţe ge.– Lecturi speciale – Masa rotundă portamentul cotidian. – Studiu de caz – Păianjen III. Formarea culturii comportamentale – Să raporteze stilurile de comunicare la – Lecturi speciale situaţiile concrete de viaţă. IV.– Păianjen nerale de muncă. cunoaşterea celorlalţi şi – Păianjen formarea identităţii. – Training – Să elaboreze un proiect individual de – Jocul de corecţie carieră profesională – Să manifeste capacităţi de autoevaluare şi evaluare obiectivă în realizarea proiectului individual.

CONŢINUTURI RECOMANDATE I. Cultura. Adolescenţa. Gîndirea pozitivă şi importanţa ei pentru schimbarea omului. 2. Isteţime. Valorile individuale. Natura vie. umor. 3. inteligenţa emoţională. democratice. Stilul de comunicare şi circumstanţele /situaţile concrete. 17 . casa – a familiei. e în permanentă schimbare. Aspectul exterior. spaţiul intim –a identităţii şi individualităţii persoanei. IV. Instituţii de profesionalizare. Cultura dorinţelor 1. Trebuinţele/nevoile de ordin inferior (fiziologice. Vreau şi Trebuie în alegerea profesiei. Stăpînirea de sine şi manifestările în viaţa cotidiană (din perspectiva persoanei şi a celorlalţi). intelectul în exerciţiu – condiţie de dezvoltare şi actualizare a potenţialului psihofizic. Comunicarea cu sine. Corespondenţa – comunicare epistolară. 2. II. Iindividualitate şi unicitate. Proiectul individual şi dezvoltarea pentru carieră. Valori şi motivaţii relevante pentru a lua o decizie în orientarea profesională. Mediul social şi puterea lui de influenţă asupra capacităţii omului de a deveni cel care intenţionează să devină. Eticheta corespondenţei. Eu-l real. lumea interioară şi cuvîntul modei. 2. Nevoi şi dorinţe la vîrsta adolescentină. Identitatea şi individualitatea ca valoare. Schimbarea individului şi responsabilitatea acestuia pentru ceea ce devine. 3. Nevoia de valori. Persoana şi identitatea sa 1. Monitorizarea proiectului individual. Trebuinţele şi valorile general-umane. sarcasm: rolul şi efectele lor în comunicarea orală şi cea scrisă. Individualitatea şi moda. ironie. Autocunoaşterea şi schimbarea. sala de clasă – a colectivului de elevi şi a dirigintelui. spiritualitatea şi şarmul personal. 4. Pot. Eu-l dinamic. 4. de statut social. de autorealizare): consecutivitatea lor şi interdependenţa. odaia.Cultura şi comportamentul etic 1. Autocunoaşterea şi autoeducaţia. Comunicarea orală şi cea scrisă. III. Voinţa. Ţara – expresie a identităţii şi individualităţii poporului. Profesia şi cariera. Cultura automanagerială 1. Dorinţa de realizare a propriilor resurse psihofizice. 2. Profesionalizarea în Republica Moldova: cerinţe şi condiţii. Identificarea alternativelor de alegere în domeniul carierei. Diferenţe şi similitudini. Respectul individualităţii celorlalţi. 3. Dorinţe realiste şi efemere. 4. de protecţie şi securitate) şi trebuinţele/nevoile de ordin superior (de afiliere. Eu-l ideal. 3. şcoala – a colectivului de elevi şi a celui didactic.

culturale. – Să exprime în cuvinte proprii esenţa rolurilor gender ale persoanelor. Formarea conceptului de sine – Să demonstreze prin exemple din co.– Eseu nei. şanse şi opţiuni pentru autorealizare în viaţa socială şi privată.– Discuţie tidian importanţa identităţii – umane. individuale – Autoanaliză – pentru afirmarea demnităţii persoa. – Masa rotundă etnice. ca valoare.CLASA A X-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE I. III. – – – – – Discuţie Masa rotundă Studiu de caz Dezbateri Brain-storming de automanagement – – – – – – – Lecturi speciale Masa rotundă Discuţia dirijată Discuţia “Panel” Păianjen Training Testare 18 . pentru autorealizare. Formarea abilităţilor – Să-şi identifice domeniile de interese stabile. – Să dobîndească abilităţi proprii de informare în domeniul carierei. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să-şi exprime opinia privitor la importanţa dragostei/ iubirii. – Să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi. – Să explice esenţa maturităţii persoanei. – Să discearnă limita stăpînirii emoţiilor. II. – Să explice noţiunea de identitate gender. civice.

Rol feminin şi rol masculin patriarhal. Relaţiile gender şi mass-media. 5. 18 ani – trecerea de la copilărie la maturitate socială. Profesia şi cultura persoanei. Viziuni asupra rolurilor gender în diferite ţări ale lumii. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat. oameni. Profesia şi vocaţia. Vîrsta şi maturitatea persoanei. Cultura automanagerială 1. Relaţie patriarhală – relaţie de superioritate. Retrospectiva istorică asupra statutului femeii şi a bărbatului. Relaţiile gender şi credinţa (religia creştin – ortodoxă). Dragostea şi Decalogul. 3. Cercul propriu de interese. Statura şi dezvoltarea fizică – semne ale dezvoltării fizice. 3. Profesia. Dragoste. Dreptul la identitate. Echilibrul emoţional şi responsabilitatea – premise ale maturităţii psihologice. 2. Satisfacţia nevoii de afecţiune şi respect în relaţia de dragoste. 2. din Europa. Nu se poate în dragoste: valoarea abstinenţei în relaţia de dragoste. Deficienţa de emoţii şi relaţia de serviciu. Identitatea fiecăruia –identitatea ţării. aptitudini vizavi de domeniul ales. Profesia aleasă vizavi de cererea şi oferta pieţii muncii. Nevoia de dragoste. din lume – componentă a identităţii personale. Relaţia de dragoste şi problema conformismului. Sursele de informare în domeniul carierei.Drepturi şi responsabilităţi. Dreptul (ambelor genuri) la verticalitatea în opinii şi opţiuni. Caracteristici masculine şi feminine. Importanţa dragostei /iubirii pentru propria realizare şi autorealizarea celorlalţi. pasiune şi riscuri. Riscul pierderii identităţii în relaţia de dragoste. Identitate gender. II. Altruismul. Interese. viaţă în toate formele ei de existenţă. Relaţiile gender în capodoperele lumii. omenire. relaţie partenerială – relaţie de egalitate. 2. Idealurile masculinităţii şi feminităţii. III.Cultura dorinţelor 1. binele. 19 . frumosul şi sacrul în relaţiile băiat /bărbat – fată /femeie. Emotivitatea şi succesul în carieră /afaceri. Hobby-ul.Persoana şi identitatea sa Cunoaşterea culturii şi vieţii spirituale din ţară. Familia – sursă de satisfacere a nevoii de dragoste. familie. Dragostea pentru părinţi. cultura persoanei şi cariera acestuia. 4. Familia – locul de afirmare şi autorealizare a bărbatului şi femeii. Dragostea părintească şi importanţa ei în viaţa omului.CONŢINUTURI RECOMANDATE I. Succesul şi ascensiunea în carieră. Probleme de gen în contemporanietate. Stereotipurile gender. Adevărul. Profesia şi personalitatea.

– Discuţia “Panel”. familie şi patrie. III. – Discuţia. Rolurile de gen şi mariajul. – Să demonstreze că formarea continuă e o cale spre autorealizare. II. – Masa rotundă. realizare a idealului de viaţă. – Brainstorming. – Să-şi stabilizeze idealul de viaţă. – Să argumenteze importanţa satisfacerii trebuinţelor vitale şi ale celor spirituale pentru actualizarea potenţialului propriu. Identitatea familiei. sociale. – Păianjen – Brainstorming.CLASA a XI-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE I. umane. – Masa rotundă. Familia tradiţională şi funcţiile acesteia. – Discuţia. – Studiu de caz. 2. şi imaturităţii. perspectiva manifestărilor maturităţii – Masa rotundă. 20 . Formarea trebuinţelor de autorealizare – Analiza. – Discuţia “Panel”. Imaginea familiei-model în literatură şi artă. – Discuţia dirijată. Familia şi patria – valori independente congenitale finţei umane. – Să dovedească opţiuni pentru valorile: – Studiu de caz. gender pentru descoperirea propriei – Discuţia “Panel”. Familia în Republica Moldova. etnice. valori şi respectul de sine. Criza institutului familiei în lume. CONŢINUTURI RECOMANDATE I. Formarea conceptului de sine – Să argumenteze importanţa identităţii – Lecturi speciale. – Păianjen. individuale. Persoana şi identitatea sa 1. Familia în viziunea religiei creştine ortodoxe şi a altor religii. Familia şi patria – piloni ai societăţii. – Să elaboreze un proiect individual de – Elaborarea proiectelor. Formarea abilităţilor de automanagement – Să-şi analizeze comportamentul din – Lecturi speciale.

Nevoia de a supravieţui şi nevoile spirituale. De la vreau prin pot spre trebuie. Autoeducaţia şi autodezvoltarea multiaspectuală – cale reală spre autorealizare. Valori de gen. Relaţiile de gen şi manipularea. Manifestarea maturităţii şi imaturităţii/infantilismului în comportamentul oamenilor. Maturitatea şi comportamentul prosocial. Soarta/karma /fatalitatea. de afiliere. 2. civice. Maturitatea şi libertatea.3. Diferenţele etnice. de respect faţă de sine şi de respect pentru ceilalţi. de autorealizare/actualizare. economice ale femeilor/bărbaţilor. Deprimarea unei nevoi şi efectele ei asupra satisfacerii celorlalte. Limbajul verbal. Masculinitate. feminitate: comportamente reprezentative. 21 . de gen şi irepetabilitatea /unicitatea persoanei. 3. Idealul vieţii şi autorealizarea. de protecţie şi securitate. socio-culturale. libertinaj. responsabilitate. 2. nonverbal şi paraverbal expresiv. Cultura dorinţelor 1. Puterea de influenţă a genurilor şi puterea de autorealizare. II. Idealul vieţii: capriciu sau nevoie? Idealul vieţii în copilărie şi la majorat. Nevoia de autorealizare – nevoie supremă. de dragoste. Nevoia de Adevăr. Frumos şi Sacru în satisfacerea fiecărei nevoi: fiziologice. 3. Discriminarea/echitatea de gen. Libertate. Strategii şi tactici de realizare a idealului vieţii. III. Bine. Cultura automanagerială 1. Genurile şi piaţa muncii. Idealul vieţii şi scopul vieţii. Problema masculinizării femeilor/feminizării bărbaţilor. Profesia / cariera şi idealul vieţii. Roluri profesionale.

dual de realizare a idealului/scopului – Discuţia dirijată. alegere şi şanse. iectelor individuale. 2. – Studiu de caz. Criza de identitate şi anxietatea. Criza de identitate şi trădarea. Emanciparea femeilor şi mişcarea feministă. – Masa rotundă. – “Cubul”.– Studiu de caz. – Lecturi speciale.– Masa rotundă. – Brainstorming. Criza de identitate şi respectul de sine redus. Criza de identitate şi laşitatea. – Păianjen. Persoana şi identitatea sa 1.– Discuţia. Criza de identitate şi infidelitatea.CLASA a XII-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI EDUCAE I. – Să manifeste motivaţie pentru perfec. Fata/femeia şi băiatul/bărbatul – persoane cu drepturi egale şi cetăţeni egali în drepturi. Egalitatea în faţa legii. – Să explice efectele crizei de identitate. Formarea conceptului de sine – Să demonstreze abilităţi de a stabili – Discuţia. Criza de identitate şi supunerea manipulării. – Brainstorming. II. CONŢINUTURI RECOMANDATE I. – Analiză. Idealurile masculinităţii şi feminităţii. – Dezbateri. – Păianjen. – Dezbateri. relaţii de parteneriat de gen. ţionare şi formare continuă. Identitatea de gen: eul corporal şi eul psihologic. de viaţă. Formarea abilităţilor de automanagement – Să manifeste maturitate în cotidian. Criza de identitate şi pierderea sinelui. – Discuţia “Panel”.– Analiza. Formarea trebuinţelor de autorealizare – Să dovedească responsabilitate perso. Criza de identitate şi făţărnicia. – Masa rotundă. nală pentru rezultatele realizării pro. III. – Să-şi monitorizeze proiectul indivi. 22 .

Selectarea şi combinarea metodelor este condiţionată de obiectivele activităţii. Idealul/scopul vieţii şi importanţa voinţei. autocontrolul redus – pericole şi riscuri personale şi sociale. III. Munca. Omul – purtător de conştiinţă a morţii. persoane de toate vîrstele. Din cea de a doua – descoperirea. Maturitatea – comunicarea eficientă cu familia. Instabilitatea emoţională. 2. dezbaterea. conversaţia. Proiectul individual de dezvoltare – expresie a scopului vieţii şi a căilor de realizare şi autorealizare. Ansamblul tehnologiilor educaţionale aplicate la orele de dirigenţie include nu doar metode tradiţionale. Din prima categorie profesorul va utiliza expunerea orală. competenţa. interactive. perseverenţei.Vacuumul existenţial: pierderea sensului vieţii şi a respectului de sine. procedeelor şi formelor de activitate este 23 . Dorinţa de realizări şi împlinire. operarea intervenţiilor eventuale. Viaţa omului: soartă predeterminată sau operă/creaţie proprie. Voluntariatul şi activismul prosocial în comunitate – dovezi comportamentale de maturitate. cercetarea. exerciţiile de creativitate etc. SUGESTII METODOLOGICE Activitatea educaţională este orientată către atingerea unor finalităţi. demonstraţia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale. Îmbinarea judicioasă a metodelor. Viaţa şi sensul ei – valori umane eterne. Raportul grad de realizare a proiectului individual şi nivel de maturitate a persoanei.II. IV. eforturilor şi credinţei/încrederii. patimile nestăpînite. jocul de rol. Situaţia şi stilul potrivit de comunicare. prietenii. 2. experimentul etc. Nevoia şi dorinţa de viaţă. Internalitatea şi responsabilitatea – premise psihologice ale maturităţii. studiul de caz. Responsabilitate pentru gradul de autorealizare. cît şi de subiectul educat – elevul. ci şi metode moderne. completate cu elemente noi (dialogul. 3. mijloacele disponibile. Evaluarea proiectului individual. cooperarea. Realizarea proiectului individual în raport cu idealul/scopul vieţii: erori şi corecţii. inspiraţia şi creativitatea profesorului.. Autorealizarea şi respectul de sine. Cultura automanagerială 1. Omul şi menirea lui de a perfecţiona lumea şi a se perfecţionana pe sine. Perfecţionarea şi formarea continuă – condiţii de corespundere standardelor profesionale şi cerinţelor pieţii muncii.). tema. colegii. cultura şi spiritualitatea – pilonii autorealizării. Profesiunea. conţinutul. luarea unei decizii. brain-storming-ul. demonstraţia intuitivă etc. progresul socioeconomic şi necesitatea de schimbare. specificul şi motivaţia contingentului de elevi. care se cer conştientizate şi interiorizate atît de către subiectul educator – profesorul. problematizarea. Cultura dorinţelor 1.

Orice curriculum. să se 24 . Realizarea eficientă a orelor de dirigenţie necesită respectarea unor principii metodologice. în cadrul unei verificări. realizate în baza unei autoaprecieri obiective şi a unei automanagerieri eficiente. V. colegială. a echilibrului intern. inclusiv: Autocorectarea sau corectarea reciprocă – un prim-exerciţiu pe calea dobîndirii autonomiei în evaluare. de a-i motiva pentru autodepăşire şi actualizare. în perspectiva diriginteluiPentru obţinerea unei educaţii eficiente la orele de dirigenţie. Orele de dirigenţie au menirea de a oferi elevilor ambianţa necesară exersării cunoştinţelor. XI. şi la nivelurile comportamental şi atitudinal. raportul elev-elev şi atmosfera stabilită în clasă (permisivă. proiecte individuale şi colective. cu atît mai mult. Realizarea obiectivelor vizate în Curriculumul la dirigenţie nu poate fi evaluată prin metode tradiţionale.o condiţie indispensabilă de realizare a obiectivelor educaţionale propuse. Specificul orelor de dirigenţie implică dificultăţi considerabile de evaluare. La fel de importante sunt metodele aplicate (preponderent interactive). de aceea profesorul va apela la metode netradiţionale. de a le forma abilităţi de comportament civilizat în diferite situaţii de viaţă. trăirea sentimentului stabilităţii. În acelaşi timp. cu cît aceasta are o funcţie pedagogică complexă: IX. VII. Elevul este solicitat să-şi depisteze operativ unele erori. Depistarea lacunelor proprii sau ale colegilor (nu se admite sancţionarea prin note!) constituie un prim-pas pe calea conştientizării competenţelor în mod independent. în ansamblul lor. de încredere). formarea tendinţei spre autorealizare/actualizare. ci şi la elaborarea acordului cu sine. Profesorii pot utiliza multiple căi de formare şi de educare a spiritului de autoevaluare obiectivă. este autoevaluarea elevilor. Autoaprecierea vegheată – elevul este solicitat. cum ar fi: – îmbinarea prelegerilor cu exerciţiile aplicative. în momentul realizării unor însărcinări. X. Una din modalităţile de evaluare. relaţia profesor-elev (democratică şi de cooperare). cu largi valenţe formative. să contribuie nu doar la adecvarea individului la normele sociale. – îmbinarea armonioasă a rolurilor de conducere şi organizare a activităţilor cu acela de stimulator şi participant activ la ele. scăderi. – alternarea dintre elaborarea şi realizarea ideilor prin modele. inclusiv şi cel de Dirigenţie. VI. el poate fi antrenat în corectarea răspunsurilor (lucrărilor) colegilor. împreună cu elevii. Se recomandă ca toate acestea. securităţii. evaluarea se va realiza prin raportarea rezultatelor obţinute la posibilităţile individuale ale fiecărui elev. aptitudinilor şi atitudinilor. evidenţierea progresului individual înregistrat de la o etapă la alta. SUGESTII DE EVALUARE VIII. urmăreşte scopul de a produce modificărişi la nivelul cognitiv.

într-o manieră nespectaculoasă.). – de a păstra contactul cu propriile trăiri emoţionale (unii pot aprecia greşit intensitatea unor trăiri emoţionale proprii. adică cultura alimentaţiei. ponderea cărora poate fi mai mare. Important este ca aceasta să fie imparţială şi. evaluarea propriu-zisă. – legate de sănătate. evitarea consumului de alcool şi substanţe toxice. – de a lua decizii realiste (unii tergiversează luarea deciziei pînă cînd aceasta nu mai este actuală. muncă. intelect şi inteligenţă. sănătate etc. – în sens negetiv). – de studiu. rezultatul fiind apoi negociat cu profesorul sau împreună cu colegii. – de a preveni şi gestiona problemele. fapt ce poate conduce la la apariţia problemelor de difinire a propriei identităţi). susţinerea de prezentări publice etc. Profesorul are datoria să argumenteze şi să evidenţieze corectitudinea/incorectitudinea autoaprecierilor avansate. mediu. să se facă publice. necesită intuiţie. gestionarea succesului.. adică gestionarea eficientă a timpului. alţii o evită sau se supun presiunilor din exterior şi se conformează celorlalţi). – de petrecere a timpului liber. iar alţii. Dirigintele va ţine în cîmpul său de atenţie capacitatea elevului – de a-şi asuma responsabilităţile pentru propriile opţiuni (unii îşi vor asuma prea multe responsabilităţi. 25 . Toate etapele autoestimării – pregătirea. Aprecierea obiectivă a personalităţii – antrenarea întregului colectiv al clasei în evidenţierea rezultatelor obţinute de aceştia prin acumularea a cît mai multor informaţii şi aprecieri – eventual. gestonarea anxietăţii faţă de examene. adecvată.autoaprecieze. cît şi nonverbală. pe cînd alţii vor renunţa la unele din responsabilităţile ce le revin). În acest sens este oportună contribuţia (sub orice formă) a psihologului şcolar. scurt în diferite domenii – relaţii interpersonale. stabili şi întreţine relaţii sociale. – de a iniţia. privitor la posibilităţile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc. sensibilitate. Aprecierea reciprocă – în cadrul acesteia elevii sunt puşi în situaţia de a-şi aprecia colegii. Dirigintele de clasă va estima comportamentele actualizate ale elevilor prin observare. lectura eficientă. Important este ca cele mai mici schimbări pozitive în comportamentul copilului să fie puse în valoare şi. – de a stabili obiective realiste (formularea unor obiective pe termen lung. respectarea termenelor. prin reciprocitate. pe cît posibil. Randamentul procesului de autoestimare este determinat de gradul de competenţă în materie de psihologie. studii. estimarea rezultatelor. gestionarea stresului etc. Estimarea propriei personalităţi (autoestimarea) – poate fi efectuată atît pe cale verbală. – de participare socială. alţii sunt grăbiţi şi impulsivi. prin confruntare – necesare formării unor reprezentări cît mai complete. – de clasificare a valorilor (siguranţa în legătură cu propriile valori contribuie la stabilirea obiectivelor pentru propriile acţiuni). – de a percepe realist propria persoană sau a celorlalţi (unii au percepţii nerealiste în sens pozitiv.

Cei şase stîlpi ai respectului de sine. Arta succesului la romîni. 2001.. 18. Беседы о детской психиатрии. 7. Bucureşti: Editura Colosseum. Организация воспитательной работы в классе. G. Жариков.. 1992.. 1999. Для тебя и о тебе. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. 1990. М. C. Coruţ . Calota. М. Яновский. I. 11. p. nr. 16. Bucureşti: Editura Miracol. Е. 14. et al.: Издательство политической литературы. том 21. Structura şi dezvoltarea personalităţii. М. 20. М. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.. М. 1993. BIBLIOGRAFIE 26 . 4 (9). Е. p. 1991. Eseu asupra reprezentării puterii. 1993. Крушельницкий. Bucureşti.: Центр «Педагогический поиск ». М. R. 19.P. Moscovici. Буянов. M. 23. Curriculum psihopedagogic universitar de bază /Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Ghid pentru activitatea educativă / MEN. с. сентябрь–октябрь.1. 2. 2000.26-27. Branden. Pîslaru. М. N. Relaţii dintre sexe – confuzii şi contradicţii // Psihologia. Şleahtiţchi. Iaşi: Editura Polirom. 2. 1996. iunie 2000. Drăgan. 13.: Просвещение. Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Allport. I. 8. Фромм. 21. I. 22.И. Мы живем среди людей: кодекс поведения. 2001. 1999. Знаков. 1991. В. Chişinău: Editura Ştiinţa. Mitrofan. Papuc. 9.: Центр «Педагогический поиск». Vl. 1992. 2000. В. Макиавеллизм: психологическое свойство личности и методика его исследования // Психологический журнал. Франкл. 2000..A.: Прогресс. Bucureşti: Editura Sigma.. Şcoala şi valorile morale. nr. М. 16-22. Сазонов. et al. Demersurile filozofic şi educaţional ale statutului profesorului şcolar // Didactica Pro…. № 5. Человек в поисках смысла. 1998.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova / Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. М. Vl. 1998. Bunescu. Э. 6. О психологических механизмах катарсиса // Мир психологии. 1992. 17. L. Negură. В. Consilierea carierei. Справочник заместителя директора школы по воспитательной работе. 4. Vl. 1998. 10. 1989. 15.: Республика. Principiul pozitiv al educaţiei // Făclia. Pîslaru. № 3. Chişinău: Editura Lyceum. Э. R. Gh. Jigău. M. 142-146. М. 2000. 12. S. 5. Educaţia noastră cea de toate zilele. 24. 2000. Timişoara.: Республика. Ciupercă. Фромм. Pîslaru. Душа человека. 1995. Психоанализ и этика. 3. с.

Comanda nr.LA DIRIGENŢIE Şcolar pentru clasele a V-a – a XII-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Dănilă Tipografia Orhei. . Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”. fax 45-97-64 Curriculum 27 . Socoleni 16/1 tel. Chişinău. Tiraj 3000 ex. str. 45-98-33.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful