MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CUPRINS
CAPITOLUL I : PROIECTUL………………………………………………………. 4

1.1 Definirea notiunii de proiect………………………………………. 1.2 Caracteristicile proiectului…………………………………………… de proiect……………………………………………………………………….. 1.4 Elementele esentiale ale planului de proiect…………………….

4 6 6 7

1.3 Identificarea problemei in vederea elaborarii unei propuneri

CAPITOLUL II: IDENTIFICAREA SI SI CUNOASTEREA FINANTATORULUI

2.1 Identificarea si cunoasterea finantatorului…………………… 2.2 Timpul acordat elaborarii propunerii de finantare…………

18 20

2.3 Elaborarea unei propuneri de finantare…………………………… 21
CAPITOLUL III : MANAGEMENTUL PROIECTELOR …………………….. 33

3.1 Managementul proiectelor. Concept…………………………… 3.2 Ciclul de viata al proiectului……………………………………… 3.2.1 Faza de initiere a proiectului……………………………………… 3.2.2 Faza de planificare a proiectului…………………………… 3.2.3 Faza de executie a proiectului………………………………… 3.2.4 Faza de control a proiectului………………………………………

33 34 34 35 36 40

3.2.5 Faza de incheiere a proiectului…………………………………… 46
CAPITOLUL IV :FINANTAREA NERAMBURSABILA. COFINANTAREA… 49

4.1. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri?.................................................................................. 49 4.2. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile?... 50 4.3. Care sunt principalii finantatori?........................................ 51 4.4. Ce este un grant?............................................................... 52 4.5. Ce doresc finantatorii?...................................................... 52 4.6. Am nevoie de parteneri?.................................................... 52 4.7. Cofinantarea …………………………………………………………….. 60

2

CAPITOLUL V: INSTRUMENTE FINANCIARE EUROPENE………………

61

5.1. Asistenta structurala: Instrumentele de finantare……… 5.2. Asistenta structurala: Interventiile………………………….. 5.3. Initiative Comunitare…………………………………………….. 5.4. Actiuni Inovative…………………………………………………… 5.5. Proceduri de programare……………………………………….. 5.6. Procesul de implementare……………………………………… 5.7. Regiuni defavorizate………………………………………………
CAPITOLUL VI: ELABORAREA UNEI FISE DE PROIECT…………..

62 63 65 66 67 71 72
76

6.1. Elaborarea unei fise de proiect………………………… 6.2 Programele operationale…………………………………….
GLOSAR DE TERMENI………………………………………………………… Model declaratie de parteneriat…………………………………………. Model contract de finantare………………………………………………. Model fisa proiect……………………………………………………………..

76 77
88 99 100 104

3

4. 4 . Caracteristicile proiectului 1.  Un grup de activitati interconditionate desfasurate intr-o maniera organizata.3. cu un punct de plecare si un punct final bine definite.1.2. in vederea realizarii unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite. Definirea notiunii de proiect 1.CAPITOLUL I PROIECTUL 1. Principalele definitii ale acestui termen in literatura de specialitate sunt :  activitate (sau numar de activitati conexe) care se desfasoara conform unui plan prestabilit in vederea realizarii obiectivelor fixate in termenul determinat.  Un ansamblu de activitati ce trebuie realizate intr-o succesiune logica pentru a indeplini obiectivele prestabilite indicate de client/beneficiar.1. o schema. Identificarea problemei in vederea elaborarii unei propuneri de proiect 1. Definirea notiunii de proiect Definitia data de Dictionarul Englez Oxford explica termenul de proiect ca fiind un plan. Elementele esentiale ale planului de proiect 1.

 echipa de proiect. obtinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu caracter de unicat. proiectul reuneste un ansamblu de activitati derulate pe o perioada determinata care concura la realizarea 5 . Un program este subiectul unui memorandum financiar individual si are ca scop implementarea ajutorului din partea Comisiei Europene intr-un anumit domeniu. delimitate/stabilite.  realitatile obiective ce trebuie identificate.  specificatii privind calitatea.  buget.Un proiect implica o serie de activitati intercorelate cu durata limitata. Acesta consta intr-un numar de activitati ce vor fi realizate si suportate printr-un angajament financiar extras din bugetul Comisiei Europene. definite.  activitati. Programul este o masura luata de Comisia Europeana in favoarea unei tari sau a unui grup de tari. De exemplu. In acceptiunea noastra. in cadrul Comisiei Europene sunt diferentiate programele de proiecte. Pentru a putea clarifica notiunea de proiect in continuare sunt enumerate principalele elemente pe care le implica:  termen de inceput si termen pentru finalizare. prestabilita si are ca scop elaborarea unei lucrari. in conditiile respectarii termenelor de implementare. Exista si o alta acceptiune referitoare la notiunea de proiect. bugetului alocat si specificitatiilor de calitate prevazute.  ciclu de viata al proiectului. viabil din punct de vedere functional si financiar.  scopul care reprezinta o schimbare durabila. Un proiect este primul nivel al subdiviziei unui program si in cele mai multe situatii contine un numar de subproiecte. dezvoltate.

incepe declinul si se incheie.3 Identificarea problemei in vederea elaborarii unei propuneri de proiect Problema trebuie sa descrie o situatie sau un complex de situatii care coordonare si control potrivit unei succesiuni clare care sa permita incadrarea afecteaza anumiti oameni. adesea. proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie sa evidentieze situatia unei organizatii si a mediului sau economic concurential la un moment dat).  proiectul interactioneaza cu celelalte activitati din organizatie si.  proiectul trece printr-o etapa lenta de initiere.  realizarea unui proiect presupune atragerea unor resurse umane si materiale utilizate deja in cadrul departamentelor functionale ale organizatiei. proiectul concureaza proiecte sau actiuni similare propuse sau derulate de alte organizatii.  proiectul implica activitati si obiective. anumite grupuri sau intreaga societate. cu alte proiecte.  fiecare proiect contine elemente care il fac unic.2 Principalele caracteristici ale proiectului sunt:  complexitatea.  competitivitatea. 1. Astfel.  foarte adesea.  interdependenta. la un 6 . necesita in costurile si performantele stabilite. se dezvolta rapid.unui scop comun general si necesita o investitie de resurse.  unicitatea.  dinamica ciclului de viata. nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie sa evidentieze necesitatea si avantajele implementarii unui proiect). 1. atinge apogeul. in vederea indeplinirii unui set de obiective precise. Un proiect este un mod de imbunatatire a unei situatii existente la un moment dat.

trebuie sa ne asiguram de faptul ca nu este doar o impresie. il putem convinge pe finantator ca fondurile pe care i le solicitam ne sunt necesare acum si nu peste.4 Elementele esentiale ale planului de proiect Odata problema fiind identificata. ci nu la nevoia organizatiei de a face rost de fonduri de la un finantator despre care a auzit ca a deschis o linie de finantare . problema trebuie sa prezinte cateva caracteristici si anume: Sa fie urgenta Ideal ar fi sa putem dovedi faptul ca problema a devenit de nesuportat pentru cei pe care ii afecteaza. ci nu unul singur sau un grup restrans de cetateni. trebuie stabilite o serie de elemente esentiale pentru proiect. 7 . Sa se refere intr-adevar la nevoile oamenilor. Sa afecteze un numar semnificativ de mare de cetateni In general. de rezultatele unor studii/cercetari. Acest lucru nu-l putem realiza decat in masura in care existenta problemei respective este sustinuta de date foarte concrete. Cum trebuie sa fie problema? Pentru a putea face obiectul unui proiect si inca al unuia cu sanse de a fi finantat. Cand avem impresia ca am identificat o problema. se prefera finantarea unor proiecte care abordeaza probleme generale. de opinii ale unor specialisti in domeniul la care face referire.moment dat. numai dupa acest pas putandu-se cauta finantatorul potrivit. intr-un anumit loc. Sa fie rezolvabila Bineinteles ca la acest stadiu ne putem permite o doza mare de aproximare si intuitie. care preocupa un numar mai mare de cetateni. In acest mod. Important este sa nu ne apucam de rezolvarea unei probleme care este de « neclintit » 1. un an. de exemplu.

prefera sa finanteze oameni si nu idei. Sa nu fie format din mai mult de o propozitie. . planul de evaluare. obiectivele. Sa nu existe un « prin » urmat de explicatii cu privire la modul in care urmeaza a fi atins scopul. beneficiarii. trebuie avut grija : Sa fie scurt si clar. in cazul in care exista doua sau mai multe propozitii despartite prin virgule sau conjunctia « si » inseamna ca avem. oricare ar fi el. Grupul tinta Finantatorul.Acestea sunt :      Scopul Scopul reprezinta rezultatul final pe care il urmarim. respectiv proiectului organizatiei. Beneficiarii. mai multe scopuri. Se uita sa vada cine va beneficia de faptul ca el ofera organizatiei. de fapt. Beneficiarii pot fi: Directi – cei care beneficiaza direct si in timpul derularii proiectului organizatiei. Acest « stadiu » poate sa insemne rezolvarea problemei sau doar ameliorarea ei intr-o masura pe care ne-o propunem. bugetul. 8 scopul proiectului. Atunci cand se enunta scopul unui proiect. caci acest lucru urmeaza a fi aratat in cadrul altor componente ale planului de proiect. proiecte sau institutii. o suma de bani .

deoarece actiunea lor vizeaza natura. fara a exagera cu imaginatia. Primul imbold este sa considere ca grupul tinta nu exista. Ceea ce trebuie mentionat clar este ca grupul tinta trebuie sa fie format din OAMENI. avea din 9 . Ceea ce nu este total neadevarat. este de dorit sa prezentati beneficiile pe care le-ar aceasta actiune.  Nu omiteti finantatorul dintre beneficiari. Obiectivele proiectului Un obiectiv este un deziderat urmarit in efortul de atingere a scopului. Exista insa o serie de grupuri tinta pe care le pot viza: cine vor fi cei ce vor participa efectiv la actiune (pot fi elevi sau voluntari). Probleme care apar in identificarea grupului tinta/beneficiarilor  o organizatie de protectie a mediului se afla in mare incurcatura: proiectul lor vizeaza salubrizarea unei zone montane. Daca nu are nici un beneficiu. foarte probabil ca nu va finanta.  Beneficiarii sunt multi. Obiectivele mai pot fi vazute ca rezultate partiale ale proiectului. Extrapoland beneficiile.Indirecti – cei care beneficiaza de rezultatele finale ale proiectului prin intermediul beneficiarilor directi. Daca a finantat sau daca aveti dorinta sa va fie finantator. Incercati sa identificati argumentat pe beneficiarii directi si pe cei indirecti. Vor face publice actiunile intreprinse? (de dorit ar fi sa o faca. dar nu acesta este scopul prezentei rubrici in proiect. putem enumera intreaga societate ca beneficiind separat si impreuna de proiectul nostru. caz in care grupul tinta ar fi autoritatile care ar fi trebuit sa curete zona respectiva).

De foarte multe ori se confunda obiectivele cu activitatile. Trebuie sa tinem cont de faptul ca, acel punct. Un obiectiv trebuie sa aiba anumite caracteristici, dupa cum urmeaza: Specific – obiectivul trebuie sa fie specific scopului, ceea ce inseamna ca nu are rost sa ne propunem atingerea unui obiectiv care nu ne conduce catre atingerea scopului; Masurabil – trebuie sa fie astfel formulat, incat la sfarsitul proiectului sa ne putem da seama daca il vom fi atins sau nu; Abordabil – sa poata fi atins; Realist – trebuie sa fie realist din partea organizatiei sa-si propuna obiectivul respectiv; Incadrabil in timp – trebuie sa se poata identifica data la care sa fie atins proiectul, cu precizie. Activitatile din cadrul proiectului Asa cum spuneam mai sus, activitatile reprezinta mijloacele de atingere a obiectivelor. Prin urmare, sectiunea referitoare la activitati trebuie sa cuprinda descrierea detaliata a ceea ce organizatia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor. Activitatile se elaboreaza pentru fiecare obiectiv in parte. Pentru a face acest lucru, referitor la fiecare obiectiv, trebuie sa ne raspundem la urmatoarele intrebari: Ce anume avem de facut pentru atingerea obiectivului? Raspunsul la aceasta intrebare il constituie activitatile ce trebuie intreprinse. Ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei activitati? Raspunsul ne ajuta sa evaluam resursele de care avem nevoie, inclusiv cele umane. Care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor? in timp ce un obiectiv reprezinta un punct in care dorim sa ajungem, activitatile reprezinta modul in care ajungem in

10

Raspunsul la aceasta intrebare ne ajuta sa determinam secventele in timp.

Planul de evaluare Evaluarea reprezinta emiterea de judecati privind progresul inregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse. Evaluarea se face neaparat la sfarsitul proiectului, dar este deosebit de util ca pe parcursul lui sa aiba loc evaluari partiale. Asociat termenului “evaluare” intalnim mai intotdeauna pe cel de “monitorizare”. Conform unei definitii date de Charities Evaluation Services, monitorizarea reprezinta procesul de culegere sistematica de date cu referire la mersul proiectului si analizarea acestora. Spre deosebire de evaluare care reprezinta analiza a ceea ce s-a intamplat, monitorizarea presupune analizarea a ceea ce se intampla. Asadar putem considera ca monitorizarea are doua functii: 1. una care se refera la mentinerea proiectului in parametrii stabiliti in cadrul planului de proiect (prin “analizarea a ceea ce se intampla”) ; 2. si alta care consta in asigurarea informatiilor necesare procesului de evaluare (“culegerea sistematica de date”). O evaluare este eficienta numai daca: Obiectivele proiectului sunt SMART (S-specifice, M-masurabile, Aabordabile, R-realiste, T-incadrabile in timp); Monitorizarea se face pe parcursul intregului proiect, informatiile fiind culese si prelucrate cu grija; Cei care fac evaluarea doresc sa fie critici cu activitatea lor si a organizatiei (evaluarea nu are nici un sens sa fie facuta daca oamenii nu sunt capabili sa admita ca pot gresi); Membrii echipei de proiect doresc sa puna in aplicare schimbarile identificate a fi necesare ca urmare a evaluarii.

11

Evaluarea finala presupune si o masurare a

succesului proiectului.

Elementele urmarite in masurarea succesului sunt urmatoarele:  Incheierea proiectului in intervalul de timp alocat;  Incheierea proiectului in limitele costului prevazut de buget;  Incheierea proiectului la nivelul de performanta stabilit in etapa de planificare;  Incheierea proiectului cu schimbari minime sau aprobate de toate partile implicate;  Incheierea proiectului fara a perturba celelalte activitati ale organizatiei;  Incheierea proiectului cu un sentiment de realizare a membrilor echipei;  Acceptarea proiectului de catre beneficiar. Asadar, pentru elaborarea unui plan de evaluare, trebuie stabilite cateva aspecte si anume:  Ce anume vom evalua ?  Ce criterii vom folosi pentru a evalua ceea ce am stabilit ca vom evalua ?  Cum anume urmeaza sa culegem informatiile pe care le vom folosi in procesul de evaluare ? Referitor la acest din urma aspect, trebuie avut in vedere ca informatiile folosite in evaluare pot fi cantitative si calitative. Daca in privinta celor cantitative, modalitatile de a fi culese sunt mai lesne de identificat, lucrurile se complica, intr-o oarecare masura, atunci cand se pune problema de a aduna informatii calitative. In general, pentru a face acest lucru, solicitantii au la indemana urmatoarele mijloace:  Observatia (cu cat mai valoroasa cu cat persoana care o efectueaza este mai obiectiva);  Culegerea opiniilor beneficiarilor proiectului prin: 12

Abia in urma cercetarii pietei finantatorilor si stabilirea potentialilor finantatori ai proiectului.  Sondaje de opinie. Bugetul de cheltuieli poate fi privit ca fiind transpunerea activitatilor din cadrul proiectului in cifre.  Monitorizarea relatarilor din presa.  Solicitarea opiniilor unor specialisti in domeniul la care se refera proiectul. trebuie trimis finantatorului/finantatorilor caruia/carora dorim sa ne adresam. Cu alte cuvinte. in aceasta operatiune trebuind sa cuprindem si activitatile din procesul de evaluare. cu privire la activitatile din cadrul proiectului. necesare pentru acoperirea costurilor respective. trebuie sa ne fie clar faptul ca. pentru intocmirea bugetului de cheltuieli trebuie sa plecam de la estimarea resurselor necesare derularii fiecarei activitati in parte. Bugetul Bugetul unui proiect reprezinta un “tablou” in care sunt reprezentate costurile necesare derularii activitatilor din cadrul proiectului si. Categorii de cheltuieli in cadrul bugetului 13 . bugetul se compune din doua parti:  Bugetul de cheltuieli  Bugetul de venituri In aceasta etapa (a elaborarii elementelor esentiale ale planului de proiect) trebuie stabilit bugetul de cheltuieli. veniturile estimative. se poate realiza si bugetul de venituri care impreuna cu cel de cheltuieli.  Chestionare. Interviuri. Daca luam drept valabila aceasta afirmatie. deopotriva.

este de recomnadat a se incepe elaborarea bugetului de cheltuieli cu cheltuielile directe. folosindu-se formatul de mai jos: 14 . soferul etc. toate categoriile de cheltuieli ce trebuie acoperite de catre organizatiile neguvernamentale in cadrul priectelor pot fi impartite in doua grupe: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte. dar care prin munca depusa.  Intretinerea. Modul de intocmire a bugetului de cheltuieli Asa cum s-a mentionat mai inainte.  Inchirierea de spatii necesare derularii unor activitati din cadrul proiectului. contribuie. la bunul mers al proiectului: directorul executiv. cazare. bugetul cuprinde doua tipuri de cheltuieli: unele directe si unele indirecte. Cheltuielile directe pot fi urmatoarele:  Salariile personalului care lucreaza pentru proiectul respectiv. secretara. Tinand cont de acest lucru.). Cheltuielile indirecte pot fi:  Salariile personalului administrativ sau procente din acesta (este vorba de persoanele care nu lucreaza nemijlocit in cadrul proiectului.In general.  Cheltuieli cu comunicatiile.  Cheltuielile cu echipamentul si consumabilele (pentru achizitionare sau utilizare).  Comisioanele bancare.  Cheltuielile de deplasare (transport.  Cheltuielile cu publicatiile ce se tiparesc in cadrul procesului. in mod indirect. contabilul. diurna).  Chiria sediului in care solicitantul isi desfasoara activitatea sau un procent din aceasta.

Activitati Categ. trebuie sa fie acelasi. de cheltuieli Salarii – onorarii Echipament Consumabile Chelt de deplasare: -transport -cazare -diurna Publicatii Chirie sali Telefon Total 1 Cheltuieli nedefalcate Pe activitati ( sal. care nu pot fi defalcate pe activitati. coordonator de proiect) Total Utilizandu-se formularul de mai sus. fie ca este obtinut facand totalul sumelor aflate pe ultima coloana din dreapta. totalul de cheltuieli pentru fiecare activitate in parte. iar pe ultima coloana din dreapta. totalul pentru fiecare categorie de cheltuieli. Astfel. Exista o categorie de cheltuieli. sumele aferente fiecarei categorii de cheltuieli.Activitate Activitate 2 Activitate 3 …… ……. mai precis salariile unora dintre angajati (cum ar fi coordonatorul de proiect). In casuta din dreapta-jos se obtine totalul de cheltuieli directe ale proiectului care. pentru fiecare activitate in parte. fie ca este calculat totalizand sumele aflate pe ultima linie a tabelului. vom obtine pe ultima linie a tabelului. 15 . putem construi bugetul estimand. bineinteles.

 Aprobarea bugetului. dupa inceperea proiectului. se obtine totalul cheltuielilor. pentru a fi realist. la intocmirea bugetului. urmeaza sa se adauge cheltuielile indirecte (vezi categoriile enuntate mai sus). cuprinzand atat salariile care pot fi defalcate pe activitati.  Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul. cat si salariile care nu pot fi defalcate. Dupa stabilirea bugetului de cheltuieli directe.  Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare. perioade). Asadar. care trebuie sa fie estimate in functie de ponderea pe care o detine proiectul respectiv in intreaga activitate a organizatiei. in dreptul categoriei de cheltuieli “salarii”. cu salariile si onorariile. toate persoanele implicate in acesta. 16 .  Consultati.De aceea. facand suma pe orizontala.  Estimarea cheltuielilor in detaliu. pentru fiecare activitate si subactivitate.  Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult. deci incepeti din timp. Sumele aferente trebuie prevazute in coloana respectiva.  Estimarea potentialelor surse de venituri. trebuie prevazuta o coloana separata pentru aceste cheltuieli.  Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor – sume. pentru realizarea bugetului trebuie parcurse urmatoarele etape :  Planificarea activitatilor proiectului.  Reducerea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.  Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului. Astfel.

CAPITOLUL II IDENTIFICAREA SI CUNOASTEREA FINANTATORULUI

2.1. Identificarea si cunoasterea finantatorului 2.2. Timpul acordat elaborarii propunerii de finantare 2.3. Elaborarea unei propuneri de finantare
Adesea exista confuzie intre proiect si propunere de finantare, de aceea trebuie sa stabilim inca de la inceput, in mod conventional, semnificatia fiecaruia dintre cele doua termene. Documentul in care este descris proiectul se numeste plan de proiect. Acesta poate deveni propunere de finantare in momentul in care i se da o anumita forma, pentru a deveni un document pe baza caruia sa se poata solicita fonduri de la un finantator. Orice proiect trebuie sa plece de la existenta unei necesitati. Altfel spus elaborarea unui plan de proiect si a unei propuneri de finantare trebuie sa inceapa numai dupa identificarea unei probleme in domeniul de care ne ocupam. Indiferent daca pentru derularera unui proiect urmeaza sa adresam cuiva o propunere de finantare sau nu, initiatorii proiectului trebuie sa clarifice, mai intai o serie de aspecte si anume:  Care este scopul proiectului? Dorim sa rezolvam problema respectiva sau doar sa o amelioram pana la un anumit stadiu?  Care sunt obiectivele proiectului sau dezideratele pe care le urmarim in efortul de atingere a scopului?  Cum urmeaza sa atingem aceste obiective?  Cum urmeaza sa ne dam seama ca am atins obiectivele?  Care este bugetul proiectului?

17

Abia dupa ce aceste aspecte sunt clarificate in cadrul organizatiei, urmeaza identificarea finantatorului caruia ii vom trimite o propunere de finantare pentru sustinerea proiectului respectiv. Aceasta cronologie este impusa de faptul ca, asa cum se va vedea in capitolele ce urmeaza, fiecare finantator impune o serie de conditii in care acorda finantare si nu putem sti daca respectam sau nu aceste conditii inainte de a face clarificarile mentionate mai sus. In urma identificarii finantatorului caruia ne adresam, urmeaza sa elaboram propunerea de finantare in functie de metodologia impusa de acesta. 2.1 Identificarea si cunoasterea finantatorului

Odata cunoscute elementele esentiale ale planului de proiect, suntem in masura sa ne dam seama care ar fi finantatorul in masura sa sustina financiar proiectul respectiv. Operatia de cercetare a pietei trebuie sa aiba ca rezultate: • • respectivi Informatiile de care avem nevoie, in legatura cu fiecare finantator, pentru a ne putea da seama daca este unul « potrivit » pentru noi, sunt urmatoarele :  financiar ?    Ce fel de organizatii pot beneficia de finantare din partea sa (se Care sunt plafoanele, minime si maxime, in ceea ce priveste sumele Pe ce perioada se poate intinde finantarea ? incadreaza organizatia noastra in aceasta categorie) ? pe care le acorda ? Care sunt domeniile de activitate pentru care acorda sprijin Identificarea a cat mai multe surse posibile de finantare pentru Strangerea a cat mai multe informatii legate de finantatorii

proiectul in cauza

18

   

Daca are anumite termene pana la care trebuie depuse propunerile Cat dureaza din momentul depunerii propunerii de finantare pana in Care sunt categoriile de cheltuieli pe care le finanteaza si care sunt Daca exista formulare pentru redactarea propunerii de finantare sau

de finantare si daca da, care sunt acestea ? cel al luarii deciziei cu privire la aprobarea sau la respingerea ei ? cele pe care nu le finanteaza ? daca modul cum se face aceasta este la latitudinea noastra ? Clarificarea acestor aspecte ne ajuta sa ne dam seama care sunt finatatorii catre care trebuie sa ne indreptam atentia in demersul nostru de a obtine fonduri pentru proiect.. Odata identificat apelul pentru propuneri, corespunzator ideii de proiect, odata stabilit rolul organizatiei noastre de coordonator de proiect si odata desemnat managerul de proiect, este foarte important sa se citeasca cu atentie si in profunzime si sa se respecte complet ghidul solicitantului pus la dispozitie de institutia donatoare. Acest ghid cuprinde, de regula, informatii despre program, criteriile de eligibilitate, cererea de finantare, conditii si proceduri de completare a acesteia, criterii de selectare a proiectelor, conditii pentru faza de punere in aplicare a proiectului, contractul standard, alte informatii utile, precum si diverse formate (de exemplu, formatul pentru buget). Este deosebit de importanta, chiar hotaratoare, comunicarea cu institutia donatoare nu numai in timpul elaborarii propunerii de proiect, dar si in etapa de derulare. SURSE DE FINANTARE Finantarile pot fi: Rambursabile – credite si imprumuturi prin banci - Nerambursabile – oferite de Uniunea Europeana (programe), alte organisme internationale, guvernele statelor membre UE, investitori –

19

2. 2. cat timp ii va fi necesar managerului de proiect pentru a elabora propunerea de proiect. elaborarea propunerii dureaza chiar si cateva saptamani. Este foarte important ca in aceasta etapa. Fondurile nerambursabile (granturi) sunt bani care se obtin fara obligatia de a-i restitui institutiei finantatoare. Cofinantarea difera de la un program la altul (de exemplu la Programul SAPARD – 50% contributie privata. iar 50% contributie publica din care 75% UE si 25% cofinantare nationala . sa nu uitati. lucrurile iau amploare (chiar si in ceea ce priveste timpul). planul de activitati. In unele cazuri. In cazul in care propunerea implica mai multi parteneri. partenerii sa comunice foarte des astfel incat fiecare sa stie foarte bine ce are de facut si in ce limite bugetare. bugetul planificat sunt numai cateva elemente ce trebuie discutate cu toti partenerii in faza de elaborare a propunerii. De aceea. Ideea proiectului. In faza de elaborare a propunerii partenerii se vor intalni (fizic sau virtual) pentru a discuta propunerea si pentru a-si asuma sarcini precise. numita cofinantare. putem trece la definitivarea propunerii si prezentarea acesteia intr-o forma care sa respecte solicitarile institutiei donatoare.companii multinationale. Finantarile nerambursabile din Uniunea Europeana necesita un efort financiar si din partea solicitantului. este bine sa va rezervati un numar suficient de zile. cat mai corect posibil. fundatii. Pentru culegerea informatiilor necesare de la organizatiile partenere (de exemplu: costurile locale pentru inchirierea salilor unde se vor desfasura diverse evenimente) si pentru prelucrarea lor. ca timpul necesar elaborarii preopunerii de proiect este in functie de: 20 . obiectivele. pe toata durata de derulare a proiectului. la Programul PHARE 30%). Timpul acordat elaborarii propunerii de finantare Daca organizatia doreste sa actioneze in calitate de coordonator de proiect este bine sa se calculeze de la inceput. poate fi si in natura pentru societatile mici sau parteneri ONG-uri. Numai dupa ce partile implicate au fost de acord.

multiplicarea acesteia in numarul de copii specificat de institutia 2. poate crea probleme). In propunerea de proiect trebuie bine fundamentate activitatile ce se vor desfasura. elaborarea bugetului de proiect. sa descrieti aceste obiective.  trimiterea/depunerea propunerii de proiect. CV–ul managerului de proiect si al altor persoane ce detin functii cheie in realizarea proiectului.   elaborarea planului de activitati. ultimele bilanturi/declaratii de solvabilitate. este important sa aratati institutiei donatoare ca va sunt foarte clare obiectivele ce trebuie atinse. precum si rezultatele asteptate in termeni calitativi si cantitativi. redactarea si tehnoredactarea propunerii. 21 . astfel.). de la persoanele responsabile din propria organizatie si din organizatiile partenere (in cazul in care organizatia este mare si cu arborescenta ierarhica stufoasa.   donatoare. declaratia coordonatorului si declaratiile de parteneriat.3. timpul necesar obtinerii unei semnaturi poate fi indelungat si. etc. Totusi inainte de a prezenta o lista clara a rezultatelor este necesar sa se prezinte premisele de la care s-a pornit si o justificare detaliata a proiectului. Premisele proiectului Este important sa se descrie cum organizatia – coordonator de proiect si celelalte organizatii partenere s-au cunoscut si cum a aparut ideea de a face un proiect comun. rolul si responsabilitatile partenerilor precum si alte elemente pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza.  culegerea tuturor semnaturilor solicitate. Elaborarea unei propuneri de finantare Pentru a obtine o evaluare pozitiva a propunerii de proiect. pregatirea anexelor cerute (statutul organizatiei coordonatorului de proiect si al celorlalti parteneri.

trebuie sa identificati si constrangerile. Nu trebuie sa ne propunem multe obiective pe care s-ar putea sa nu le indeplinim. prin care s-au determinat nevoile si constrangerile ce au condus la propunerea de proiect.Unii parteneri pot descrie cum au ajuns la o anumita experienta pe care doresc sa o transfere celorlalti parteneri din proiect dar si altor grupuri tinta.  Motivati de ce proiectul si activitatile ce se vor desfasura sunt importante pentru grupurile tinta. studii. este evident ca aceste criterii vor juca un rol important in timpul evaluarii propunerilor de proiect. de la specific la general. Pentru justificarea proiectului se pot face referiri la rezultatele unor analize. Definirea obiectivelor proiectului Ceea ce ne propunem prin proiect trebuie sa conduca la atingerea obiectivului programului de finantare. Justificarea proiectului Cand o institutie donatoare (de exemplu Comisia Europeana) a decis sa ofere o finantare pentru proiecte ce corespund anumitor criterii. Descrieti cum va rezolva proiectul aceste nevoi pentru grupurile 22 . De aceea trebuie incluse in propunere informatii nu numai suficiente dar si detaliate pentru a justifica proiectul:  Descrieti nevoile pe care proiectul la va acoperi si cum sunt ele legate de obiectivele si prioritatile programului de finantare. Trebuie sa evidentiati in descrierea obiectivului general al proiectului dumneavoastra obiectivele specifice sau prioritatile programului de Descrieti grupurile tinta si estimati numarul beneficiarilor.   tinta stabilite.

: rezultatele unui proiect pilot pot fi multiplicate prin aparitia altor proiecte de acelasi fel). Rezultate concrete Trebuie sa dam raspuns in termeni cuantificabili la urmatoarele intrebari:   proiectului?  Ce rezultate economice si sociale obtinem? Efectul de multiplicare Rezultatele proiectului trebuie sa ajunga la cat mai multi beneficiari posibili (ex. Trebuie. Ce dorim sa producem concret in cadrul proiectului in urma Ce rezultate (altele decat cele realizate in urma unui proces de desfasurarii unor actiuni? productie) preconizam ca vom avea la sfarsitul perioadei de derulare a 23 . Orice impact pozitiv declarat trebuie explicat si argumentat in contextul proiectului. Estimarea valorica a impactului este importanta in evaluarea proiectului. prin activitatile ce le vom desfasura sau echipamentele pe care le vom achizitiona sa nu aducem prejudicii mediului inconjurator. sa avem mare grija. Rezultate Impact Institutia donatoare trebuie convinsa ca grupurile tinta ale proiectului vor fi influentate prin proiect in mod pozitiv. de asemenea.finantare. Proiectele care nu tin seama de mediu nu vor fi sub nici o forma evaluate pozitiv. Evaluatorului ii va fi mai usor sa urmareasca atingerea celor din urma. ca situatia acestora se va imbunatati in urma punerii in practica a proiectului. chiar si in cadrul proiectelor care nu au ca tema principala mediul.

este util sa se explice cum se va organiza diseminarea acestora catre cei interesati. workshopuri internationale.Cand se prevede. mass media. de exemplu. publicitate. filme documentare. Multiplicarea se poate realiza de catre grupurile de lucru din proiect. In cazul in care se realizeaza niste produse informationale specializate. de exemplu. proiectului se va autosustine dupa incetarea perioadei de finantare prin perceperea unor tarife de la clienti. instruirea personalului unor organizatii de sprijin a mediului de afaceri este util sa se precizeze cum personalul instruit va deveni la randul sau formator pentru a transfera experienta sa altor persoane din cadrul unor firme sau din cadrul altor organizatii. Diseminarea rezultatelor proiectului se poate realiza prin: conferinte de presa. prin prezentarea rezultatelor proiectului prin: pagini web. Activitati Pornind de la scopul si rezultatele pe care ni le-am propus sa le realizam in cadrul unui proiect trebuie sa determinam activitatile si componentele PROIECTULUI. Trebuie aratat ca partenerii au facut calcule economice si de piata realiste pentru ca acel serviciu sa vina in sprijinul continuitatii proiectului etc. acestora (subactivitati) care conduc la obtinerea rezultatelor. Asigurarea continuitatii proiectului (sustenabilitatea) O institutie donatoare va fi intotdeauna interesata sa verifice cum se va continua proiectul si dupa incheierea lui. un nou serviciu rezultat in urma derularii de a continua proiectul si de a investi in dezvoltarea sa ulterioara. De aceea este intotdeauna bine sa aratam:   ca organizatiile partenere au mijloacele financiare si disponibilitatea ca. atunci cand finantarea de la institutia donatoare va inceta. Totalitatea activitatilor reprezinta PLANUL DE ACTIUNE AL cat mai mare de beneficiari sa poata 24 . astfel incat un numar avea acces la ele. se pot incheia parteneriate. evenimente regionale.

Uneori. a responsabilitatilor intre parteneri. Pentru fiecare activitate si subactivitate trebuie sa stabilim necesarul de resurse.Este important sa fiti creativi in descrierea activitatilor pentru care se cere finantarea. astfel incat sa se ajunga la atingerea obiectivelor si la realizarea corespunzatoare a proiectului. Timpul total alocat activitatilor trebuie sa se suprapuna pe durata proiectului. permite ca anumite activitati care la prima vedere sunt neeligibile sa fie finantate. Elaborarea bugetului In ghidul pus la dispozitie de finantator se specifica tipul de cheltuieli si venituri eligibile. dar si in conformitate cu experienta acestora. O prezentare adecvata a rolului si o distributie echitabila a activitatilor. o descriere potrivita. durata si responsabilitatile partenerilor. Activitatile trebuie sa aiba o ordine logica si sa existe o interdependenta intre ele. element indicat de asemenea in apelul pentru propuneri sau in ghidul solicitantului. 25 . Aceasta descriere a responsabilitatilor ar trebui sa clarifice ce activitati trebuie sa fie facute de fiecare partener implicat si ce rapoarte trebuie facute de catre fiecare in parte. Fiecare activitate trebuie descrisa in detaliu pentru ca institutia donatoare sa inteleaga exact ce avem de gand sa facem. ar trebui sa conduca la evitarea oricaror neintelegeri in timpul derularii proiectului. precum si ce trebuie avut in vedere pentru elaborarea capitolelor de cheltuieli si a capitolelor de venituri ce rezulta din activitatile proiectului. Rolul si responsabilitatile partenerilor In orice propunere de proiect trebuie sa aratam cine si ce sarcini are fiecare. locul desfasurarii.

O finantare din fonduri nerambursabile asigurata de Comisia Europeana si. Dar. Cu alte cuvinte.In apelul pentru propuneri se specifica daca este permisa contributia in natura a beneficiarului si daca aceasta este luata in considerare cand se calculeaza finantarea nerambursabila. In cele mai multe cazuri. lista activitatilor minutios descrisa in propunere va fi ghidul nostru in elaborarea bugetului. munca voluntara din partea unei persoane particulare sau organism pamant. iar in cele mai multe cazuri suma minima si maxima ce va fi finantata de Comisia Europeana per proiect. de la orice institutie donatoare necesita un efort financiar sau in natura (acolo unde este cazul) si din partea solicitantului. precum si procentul de cofinantare. • • • corporatist. In apelul pentru propuneri se specifica intotdeauna bugetul total al programului. institutia donatoare cofinanteaza proiectul. fie ca este vorba de o finatare de Comisie sau de alta institutie donatoare. materii prime. proprietati imobiliare in intregul acestora sau doar in . in general. O astfel de schema poate cuprinde urmatoarele elemente:    Costuri de pregatire a proiectului Costuri de personal (resurse umane) Ivestitii/echipamente 26 mijloace fixe. Ceea ce trebuie sa nu uitam este ca o finantare nerambursabila reprezinta o plata directa a unei activitati sau proiect care nu are natura comerciala. institutia donatoare va prezenta o schema (un formular) pentru prezentarera bugetului. Contributia in natura se refera la : • parte.

care se fac inainte de trimiterea propunerii. Este foarte important sa consultati ghidul pus la dispozitie de institutia donatoare cu privire la categoriile de cost.      Costuri operationale Costuri generale Costuri de calatorii si diurna Cheltuieli pentru publicatii si documentatie Cheltuieli pentru seminarii si conferinte Costuri externe (consultanti. data cand acordul de finantare a fost semnat de parti) vor fi costuri eligibile. Costurile de personal Costurile de personal se refera la salariile si toate taxele platite pentru membrii personalului pe statul de plata al organizatiei coordonatoare si al partenerilor de proiect. Aceste costuri pot fi eligibile sau nu. Aceste costuri pot include salariile brute la care se adauga toate taxele legale si contributiile la buget pe care organizatia le plateste pentru 27 . pentru ca numai acele categorii de costuri prevazute in ghid. cu descrierile corespunzatoare vor fi eligibile. Ghidul solicitantului difera de la un program la altul. dar vor fi considerate contributia promotorului de proiect. Descrieri posibile de categorii de costuri intr-un asemenea ghid: Costuri referitoare la pregatirea proiectului Este cazul costurilor legate de realizarea propunerilor de proiect (de ex: timpul pentru elaborarea propunerii de proiect. studii etc). Este posibil ca parte din aceste costuri de pregatire sa fie eligile si considerate finantare nerambursabila din partea institutiei donatoare. costuri de calatorie pentru intalnirea cu partenerii straini etc). Se poate ca ghidul institutiei donatoare sa mentioneze clar ca numai costurile facute si facturile care sunt datate dupa inceperea oficiala a proiectului (de obicei. de aceea trebuie respectate intocmai indicatiile pentru alcatuirea bugetului. Este posibil ca si costurile de pregatire sa fie eligibile.

de obicei. institutia donatoare poate cere prezentarea dovezilor pentru plata salariilor si a contributiilor la asigurarile sociale. Acest lucru inseamna ca toate facturile platite unei firme de resurse umane. inclusiv. 28 . mobila de birou. Este important sa mentionam cu exactitate cifrele din inregistrarile contabile intrucat. licente) pot fi de regula eligibile. Daca au fost deja alese persoanele este bine sa se scrie numele lor (uneori este obligatoriu). Investitii/echipamente Multe programe permit coordonatorului de proiect si organizatiilor partenere sa cumpere echipamentele pe care le considera necesare pentru proiect (ex : calculatoare. pot fi incluse la capitolul costuri externe. neeligibila. Managerul de proiect calculeaza costurile reale de personal aferente proiectului prin multiplicarea unitatii de cost (de exemplu: costuri de personal /ora sau zi) pentru fiecare membru al echipei cu numarul de ore sau zile ce le va lucra in cadrul proiectului. Este util sa mentionam in propunere ce tip de specialisti sau functii sunt necesare pentru a se realiza proiectul si sa calculam sumele alocate. Ele trebuie indicate chiar din propunerea de proiect sau aprobate ulterior de institutia donatoare in timpul derularii proiectului. Achizitionarea de cladiri si terenuri este.). sa se prezinte CV-urile lor. Alte categorii de cheltuieli (de ex : achizitionarea de patente. Costurile de personal nu trebuie sa le depaseasca pe cele general acceptate de piata in cauza si nici pe cele practicate de organizatia coordonator sau partener de proiect.angajatul sau. Unele programe permit sa se includa si cheltuieli pentru renovarea unui spatiu corespunzator nevoilor proiectului. fotocopiator etc. in multe cazuri. care are drept angajati persoane ce muncesc temporar pentru organizatia coordonatorului de proiect sau a partenerilor. Costurile de personal pentru echipa ce nu este platita direct de organizatia-coordonator de proiect si de organizatiile partenere ar putea sa fie eligibile in cadrul acestui capitol de costuri.

Costuri de diurna si calatorie Costurile de calatorie care sunt direct legate de anumite activitati si sunt descrise in propunerea de proiect pot fi eligibile. fie pentru derularea celorlate activitati adiacente proiectului (de exemplu: chirie. trebuie sa se tina seama de faptul ca echipamentele trebuie sa aiba. etc. prin inregistrarile contabile tinute de organizatiile coordonatorului de proiect si partenere. in cadrul punerii in aplicare a proiectului si in faza de raportare. costuri postale. incalzire. Costuri administrative Costurile administrative includ: • cheltuieli generale pentru spatiile folosite. carti de vizita..diurna (cazare la hotel. Beneficiarul este de obicei obligat sa cumpere biletul de calatorie cu avionul la clasa economic. asigurari etc). tiparirea de coli cu antet). Costuri operationale Aceste costuri sunt legate de consumabilele/materiile prime. Este foarte importanta respectarea intocmai a ghidului institutiei donatoare . intretinere si curatenie). 29 . mai tarziu. • costuri facute de organizatie in mod obisnuit si care nu pot fi identificate distinct ca fiind legate de proiect (de exemplu: telefon si fax. mese. internet.). certificate de origine din statele membre UE sau tarile candidate. absolut necesare in executarea proiectului (de exemplu: hartie pentru multiplicare. transport in localitate. In cazul deplasarilor in strainatate se mentioneaza in ghid alocatia maxima zilnica . telefoane. iluminat. Aceste costuri pot fi justificate facand uz de sistemul de contabilitate in vigoare. fie pentru coordonare si administrare.In elaborarea bugetului si. costuri postale. de exemplu. etc.

Pentru plata expertilor.  Exprimarea interesului din partea organizatiilor partenere. Managerii de proiect pot comanda studii si consulta experti. Costurile externe se refera la toate cheltuielile care reflecta plata consultantilor ce lucreaza in cadrul proiectului si nu fac parte din angajatii organizatiilor coordonator sau partener de proiect.  CV-urile managerului de proiect. costurile unitare (persoana/zi) trebuie sa fie justificate daca depasesc anumite scari valorice care sunt mentionate in ghidul solicitantului. etc.  In cazul firmelor. managerul de proiect si alti parteneri de proiect pot include in bugetul provizionat si in rapoartele financiare numai TVA–ul care nu poate fi refinantat sau compensat de autoritatile financiare nationale (TVA-ul nerecuperabil). costuri de traducere si protocol legate de seminarii si coferinte.Cheltuieli pentru publicatii si documentatii Multe programe permit cheltuieli lgate de publicarea de brosuri. Pregatirea anexelor De obicei institutia donatoare va cere de la solicitantii unei finantari sa includa anumite documente ca anexe la propunerea de proiect. manuale. achizitionarea de documentatie de specialitate. consultantilor. 30 . Cheltuieli pentru organizarea de seminarii si conferinte Astfel de costuri se refera la inchirierea de sali de seminar. CD – ROM – uri specializate. Astfel de anexe pot fi:  Matricea cadrul logic (schema proiectului). expertilor. In majoritatea proiectelor finantate de institutiile donatoare. copie dupa certificatul de inregistrare de la Registrul Comertului. inclusiv cheltuieli de traducere.  Statutul organizatiei care si-a asumat rolul de coordonator de proiect.

 Planul de monitorizare. fotografii. Matricea cadru logic constituie si punctul de plecare in dezvoltarea altor instrumente ca:  Bugetul detaliat. 31 . Matricea cadru logic se elaboreaza in faza de pregatire a proiectului (chiar inaintea conceperii lui). lucrari de specialitate. indicatori). de aceea va recomandam ca.). Copii dupa bilanturile contabile sau alte documente financiare pe ultimii 3 ani. Continutul matricei carul logic si al cererii de finantare sunt strans legate. Una dintre anexele cu foarte mare importanta este matricea cadru logic. din care sa rezulte ca organizatiile partenere sunt solvabile etc. Alaturat va anexam un model de matrice cadru logic continand principalele elemente ale unui proiect si relatiile dintre ele. conventii. Solicitantii si partenerii pot atasa orice anexa pe care o considera necesara pentru a demonstra cele afirmate in proiect (planuri topografice. dar este utilizata si joaca un rol important si in toate celelalte faze ale proiectului (inclusiv in implementare si evaluare).  Planul de implementare. hartii. atunci cand pregatiti o cerere de finantare sa verificati corelatiile intre aceste documente. matricea va fi mai concisa. etc.  Alocarea responsabilitatilor. In timpul implementarii ea va fi dezvoltata treptat iar elementele sale vor fi mai detaliate (de exemplu: activitati. In faza de pregatire. Ea reprezinta o metoda de prezentare a continutului unui proiect intr-un mod in care este posibila stabilirea logica si sistematica a obiectivelor proiectului.

 Verificati numarul de copii (pe suport de hartie. 32 . legate sau nu) care trebuiesc trimise. verificati daca solicitarea de finantare este completa si are toate documentele cerute ca anexe. electronic. cum ar fi plic dublu.Trimiterea/depunerea propunerii de proiect Inainte de a trimite o propunere de proiect:  Verificati cu atentie la ce adresa trebuie trimisa propunerea.  Verificati daca este necesar sa se mentionaze pe plic/colet original sau copie.  Si. nu in ultimul rand.  Verificati daca trebuie respectat un sistem special.

3 Faza de executie a proiectului. 3.CAPITOLUL III MANAGEMENTUL PROIECTELOR 3. adică a limitelor bugetului prevăzut T .să se desfăşoare în limita sferei de activităţi prevăzute În general costul (C) unui proiect creste liniar cu P. Concept 3. Managementul proiectelor implică trei funcţii importante spre atingerea obiectivelor de proiect: • • • planificarea organizarea şi executarea controlul Orice proiect trebuie să: P .2. 3.1. 33 .1 Faza de initiere a proiectului. 3. Concept Managementul de proiect reprezinta procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru a se asigura atingerea obiectivelor proiectului: • • • • in conformitate cu un anumit standard la timp in limitele bugetului folosind resursele de care dispune organizatia. 3.2 Ciclul de viata al proiectului 3.2.să se încadreze în termenul prevăzut S .2.conducă la atingerea performanţei dorite C . T şi S. Managementul proiectelor.1 Managementul proiectelor.5 Faza de inchidere a proiectului.4 Faza de control a proiectului.2 Faza de planificare a proiectului.proiectul trebuie să se desfăşoare cu respectarea costurilor. 3.2.2.

Ciclul de viaţă al proiectului În „Viaţa” unui proiect există 5 faze definitorii. 34 . Neluând în considerare cazurile în care dorinţa de a face rost de bani pentru o organizaţie este elementul care îi determină pe unii să ia decizia de a desfăşura un proiect. În final de îndată ce am hotărât cui să ne adresăm pentru a solicita fonduri.1 Faza de initiere a proiectului Atunci când ne gândim ce etape ar trebui să parcurgem pentru elaborarea unei cereri de finanţare. Stabilirea acestor elemente ne permite să avem datele necesare pentru a căuta finanţatorul căruia să ne adresăm. nu ne rămâne decât să redactăm cererea de finanţare în forma solicitată de către finanţator. În concluzie următorul pas îl constituie cercetarea pieţei finanţatorilor. după cum urmează: o faza de iniţiere a proiectului.2. că putem satisface toate cerinţele acestuia. în mod normal motivul trebuie să îl reprezinte existenţa unei probleme pe care membrii organizaţiei respective îşi propun să o rezolve. Plecând de la acest lucru. în covârşitoarea majoritate a cazurilor. activităţile. planul de evaluare şi bugetul. trebuie să avem în vedere faptul că.2. putem stabili principalele elemente ale unui proiect menit a rezolva problema identificată. neam convins că suntem eligibili pentru finanţatorul respectiv. oricare ar fi aceasta îşi propun să demareze un proiect. o faza de încheiere. obiectivele. o faza de execuţie a proiectului. este normal să ne gândim care este motivul pentru care membrii unei organizaţii. finanţarea care se solicită este necesară pentru derularea unui anumit proiect. În esenţă procesul de elaborare a unui proiect şi de scriere a unei cereri de finanţare începe prin a identifica o problemă a comunităţii sau organizaţiei. Odată acest lucru realizat. o faza de planificare a proiectului.3. 3. o faza de control a proiectului. respectiv: scopul. care trebuie soluţionată.

stabilirea scopului şi a obiectivelor proiectului. .creşte eficienţa în realizarea proiectului.stabilirea sarcinilor. c) cercetarea pieţei finanţatorilor şi stabilirea finanţatorului căruia urmează să ne adresăm cererea de finanţare. .analiza resurselor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor (oameni. . e) elementele secundare ale proiectului.elaborarea bugetului.reduc incertitudinile. Procesul de planificare a unui proiect cuprinde următoarele etape: . ducând în final la economisirea timpului. consumabile. . echipament.formarea echipei de proiect ţinând cont de cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini. aparent.). Chiar dacă. o bună planificare va contribui la eliminarea pierderilor de timp în faza de execuţie a proiectului.alegerea unei echipe care face planificarea.se economiseşte timp. .se stabilesc nişte repere în raport cu care se poate urmări şi controla derularea proiectului.În concluzie procesul de elaborare a unei cereri de finanţare cuprinde la rândul ei 5 etape esenţiale : a) identificarea problemei. 35 . etc. . 3. . . .2. d) redactarea cererii de finanţare.2 Faza de planificare a proiectului De ce este necesară planificarea ? Motivele pentru care este necesară planificarea unui proiect sunt următoarele : .stabilirea unui program de activităţi.stabilirea unui plan de monitorizare a proiectului şi de măsurare a progresului realizat.membrii echipei de proiect înţeleg mai bine ce obiective au. . planificarea consumă timp. . b) stabilirea elementelor esenţiale ale proiectului. .se realizează o ordine de priorităţi a activităţilor în cadrul proiectului.

un cost şi rezultate prestabilite.3 Faza de executie a proiectului Daca dupa trimiterea propunerii de finantare.  Comunicarea eficienta. un om care facilitează activităţile din cadrul proiectului şi ia decizii în limita proiectului. al caror start necesita mai mult decat o intalnire intr-un cadru restrans. Organizarea eficienta a echipei de proiect MANAGERUL DE PROIECT Managementul proiectelor se concentrează cu precădere asupra declanşării şi susţinerii schimbării. pentru fiecare membru al echipei. Resursele sunt atrase şi utilizate după necesităţi. respectiv dupa negocierea cu institutia donatoare a activitatilor si bugetului si semnarea contractului de finantarea cu aceasta. Un manager de proiect are foarte puţine şanse de corectare a greşelii. Aceasta cuprinde:  Lansarea oficiala a proiectului. evenimentul ar putea avea atat un rol de informare.  Stabilirea responsabilitatilor intre membrii echipei. Ei conduc un compartiment sau o unitate organizatorică destinată unei funcţiuni. managerii de proiect sunt puternic specializaţi într- 36 . startul in activitatea prin care isi urmareste obiectivele. fiind totodata unul festiv. un proiect incepe cu o lansare oficiala a sa.  Organizarea eficienta a echipei de proiect. Marea majoritate a managerilor sunt specializaţi într-un anumit domeniu. institutia donatoare a evaluat propunerea si proiectul a fost declarat castigator. incepe faza de executie a proiectului. Managerii de proiect trebuie să manifeste în activitatea lor foarte multă concentrare. deoarece un proiect este prestabilit în limite fixe.3. În schimb.2. Lansarea oficiala a proiectului De regula. Managerul de proiect are foarte puţin timp liber de a echilibra factorii utilizaţi. are un termen finit. Acest lucru inseamna. Foarte rar. are o durată. managerul de proiect este un generalist. In cazul proiectelor cu impact mare in colectivitate.

Managerii de proiect exercită o influenţă puternică asupra orientării şi succesului proiectului. atunci cand trebuie sa se achizitioneze bunuri sau servicii de la companii sau consultanti externi (de exemplu: necesitatea organizarii licitatiilor pentru achizitionarea echipamentelor sau a pieselor. Pentru a avea succes. managerul de proiect trebuie :  sa organizeze intalnirile cu partenerii pe intreaga perioada de desfasurare a proiectului (intalnirea de inceput. Managerii de proiect trebuie să organizeze. furnizorii şi subcontractanţii In timpul executiei planului de activitati. intalnirea de final) si sa semneze procesele – verbale unde s-a consemnat tot ce s-a discutat si decis in cursul acestor intalniri. Calităţi:  să fie familiarizat cu metodele şi tehnicile managementului proiectelor  să utilizeze fondurile destinate proiectului într-o manieră în care maximizează beneficiile proiectului  să stimuleze relaţiile de cooperare între membrii echipei  să identifice riscurile şi să acţioneze într-o manieră ce limitează efectele acestora asupra proiectului. managerii de proiect trebuie să dispună de câteva competenţe:  a conduce o echipă de persoane cu capacităţi deosebite  a comunica cu toate persoanele implicate în realizarea proiectului  a motiva echipa de proiect.un anumit domeniu. daca valoarea acestora depaseste o anumita limita). să coordoneze activităţi din cadrul proiectului într-un mod diferit de activităţile de zi cu zi ale managerului unei firme. să planifice. intalniri in timpul derularii proiectului. 37 .  sa verifice indeplinirea obligatiilor legale nationale si europene. Conducerea unui proiect solicită din partea managerului de proiect un set divers şi unic de calităţi şi competenţe. Ei au rolul de a-i coordona pe alţi specialişti şi de a facilita contribuţia fiecăruia la realizarea proiectului.  sa verifice derularea tuturor activitatilor planificate conform programului initial.

Membrii echipei acţionează în mod colectiv şi unitar urmărind obţinerea unor rezultate aşteptate de toţi membrii. concentrate pe soluţionarea problemelor. Conceptul de echipă nu coincide cu cel de grup. Mărimea echipei de proiect – influenţează în mod direct managementul acesteia. concepţii. lipsa de competenţă sau criză de timp. sa gaseasca solutiile potrivite pentru rezolvarea problemelor ivite in timpul derularii proiectului. Marea 38 . afinităţi. Dacă numărul membrilor echipei este prea mare. dificultăţi în adoptarea deciziilor şi soluţionarea problemelor.  tipul proiectului. deschise. Se pune întrebarea: care este mărimea cea mai potrivită a unei echipe de proiect? Numărul optim depinde de:  dificultatea activităţilor de proiect. atunci nu mai putem vorbi de o echipă. Dacă numărul membrilor echipei este mai mic de 3 persoane atunci problemele care apar sunt legate de insuficienţa forţei de muncă. Echipele sunt des utilizate în cadrul proiectelor deoarece echipa reprezintă unul din cele mai flexibile şi eficiente mijloace de a conferi angajaţilor libertate de acţiune şi de a-i responsabiliza. ci de o mulţime. Experienţa practică a demonstrat că dacă echipa de proiect este mai mare de 25 de persoane. ECHIPA DE PROIECT Termenul de echipă este un termen comun. Dacă numărul membrilor echipei este prea mic pot apărea probleme legate de lipsa de experienţă. Conducerea echipei este mai puţin formală. Grupul reprezintă un ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei unităţi de interese. Şedinţele echipei iau forma unor dezbateri libere. înţeles în diverse sensuri. Dex – termenul de echipă de proiect reprezintă un grup de oameni aflaţi sub conducerea unui şef care îndeplineşte în acelaşi timp o muncă sau o acţiune comună. pot apărea probleme de comunicare şi coordonare.  disponibilitatea persoanelor potrivite. Într-un grup o persoană acţionează în mod individual urmărindu-şi propriile interse care pot coincide cu cele ale altor persoane.

Toată această diversitate face dificilă alegerea membrilor potriviţi pentru a forma o echipă. Managerii ignoră calităţile umane care trebuie să stea în spatele competenţelor funcţionale. În cazul proiectelor cu un număr mare de persoane implicate. Din nefericire. Este important ca noul manager să identifice aceste resentimente din timp şi să convingă membrii echipei că au nevoie de el aşa cum el are nevoie de ei. Membrii echipei de proiect sunt selectaţi pe criterii funcţionale. oamenii au comportamente. atunci echipa nu trebuie să depăşească 6-8 persoane. Motivele care stau la baza atragerii unor noi membrii în echipă ţin de disponibilitatea lor. Managerul de proiect trebuie să găsească cele mai potrivite căi de a asigura colaborarea între membrii echipei. alţii nu. ea nu va fi ferită de dificultăţi. Ei pot moşteni echipa de la managerul unui proiect anterior sau pot primi componenţa acesteia de la managerul general. Este importantă şi componenţa acesteia. Numărul persoanelor incluse în echipă nu reprezintă singurul factor important în organizarea echipei. În cazul proiectelor în care implicarea şi participarea activă a angajaţilor este foarte importantă. faptul că fac ceea ce li se spune fără a pune întrebări. Alegerea membrilor nepotriviţi poate genera conflicte. Acesta nu este un număr universal valabil pentru orice proiect. Membrii unei echipe sunt diferiţi. el se poate confrunta cu resentimente din partea echipei. Unii oameni sunt compatibili între ei. Chiar dacă componenţa este la început adecvată. numărul membrilor echipei trebuie limitat la 5-7 persoane. Dacă dorim să exploatăm la maxim eforturile şi creativitatea membrilor. firmele nu acordă atenţia necesară formării echipei. credinţe şi forme de comunicare diferite. Dacă managerul de proiect a preluat echipa de la alt manager. pot sau trebuie să fie organizate mai multe echipe satelit. coordonate de o echipă principală al cărui rol esenţial este să asigure o coordonare eficientă între toate echipele satelit.majoritate a specialiştilor recomandă ca numărul membrilor echipei să nu depăşească 10 persoane. Există situaţii când membrii echipei sunt rude cu managerul de proiect sau sunt persoane ce s-au oferit voluntar. În aceste cazuri sunt ignorate competenţele funcţionale sau creativitatea persoanei atrase în echipă. Managerii nu au libertatea de a alege membrii echipei de proiect. de caracterul lor îngăduitor. în practică. 39 .

Pentru un control eficient al proiectului.Pentru formarea unei echipe de succes. Unii ar putea considera ca dupa o planificare foarte meticuloasa este de presupus ca membrii echipei vor urma pur si simplu planul. iar totul va merge de la sine. Componenţa echipei reflectă natura proiectelor.2.4 Faza de control a proiectului Odata proiectul inceput. A identifica persoanele care îndeplinesc cerinţele necesare nu este o sarcină uşoară.  persoanele atrase în echipă trebuie să demonstreze capacitatea lor de a coopera cu ceilalţi în adoptarea deciziilor şi soluţionarea problemelor. sanitare. un specialist în instalaţii electrice. este recomandabil sa fie respectate urmatoarele cerinte:  Folositi planul de proiect ca principal ghid in coordonarea lui. care a fost randamentul lor în cadrul programelor de perfecţionare şi pregătire. Sistemul de control al proiectului si metodele de evaluare permit managerului sa urmareasca daca activitatile proiectului se desfasoara conform programului de executie. Se pot utiliza şi chestionare. un inginer de structură.  să aiba capacitatea de a se integra rapid în echipă. managerii trebuie să alcătuiască câteva criterii de includere în echipă:  persoanele atrase în echipă trebuie să ţină deţină calităţi funcţionale necesare . 3. De exemplu: un proiect de construire a unei clădiri de birouri va cuprinde un inginer specilizat în construcţii civile. În practică acest lucru nu este absolut necesar. 40 . Este nevoie să se acorde atenţie mare componenţei pe specialităţi a echipei. Pentru aceasta managerii trebuie să utilizeze toate informaţiile aflate la dispoziţie. un specialist în sisteme de ventilaţie. fără experienţă consideră că ei trebuie să fie la fel de pregătiţi ca şi specialiştii din echipă. Este important ca managerul de proiect să ştie să spună specialiştilor din echipă ce trebuie să facă. care este opinia actualilor sau foştilor şefi cu privire la activitatea acestor persoane. principala responsabilitate a coordonatorului este respectarea planului de activitati. a termenelor si bugetului. Trebuie să afle care a fost comportamentul persoanelor în alte echipe. Unii manageri de proiect.

o adoptarea măsurilor necesare. 41 cerceta ceea ce se intampla in timp ce se . a monitoriza inseamna a intampla.  informarea conducerii organizatiei si a clientilor despre stadiul in care se afla proiectul.  volumul de munca.  cheltuielile facute. Caracteristicile unui sistem de control al proiectului Un sistem de control eficient trebuie să cuprindă desfăşurarea a patru activităţi de bază: o planificarea performanţelor. prin comparatie cu costurile prevazute in buget.  cooperarea intre membrii echipei de proiect. Orice deviaţie de la indicatorii planificaţi reprezintă o abatere.  asigurarea unei justificari a ajustarilor care se fac. Cu alte cuvinte.  calitatea muncii.  asigurarea unei documentatii constand in comparatia intre planul curent al proiectului si cel original. Dacă rezultatele în muncă nu pot fi cuantificate atunci compararea performanţelor în raport cu indicatorii planificaţi este diferită. o urmărirea performanţelor planificate. La ce serveste monitorizarea Monitorizarea acopera cateva aspecte relevante cum ar fi:  derularea activitatilor prin comparatie cu planul. Monitorizarea trebuie sa serveasca la satisfacerea urmatoarelor necesitati:  comunicarea catre membrii echipei de proiect a stadiului in care se afla acesta si a schimbarilor ce se impun. Monitorizati in permanenta proiectul si actualizati planul. Monitorizarea este procesul de colectare sistematica de date cu privire la activitatile din cadrul proiectului si analizarea acestora. o compararea performanţelor efective cu standardele. Modalităţile de evaluare a performanţelor trebuie să aibă un caracter unitar pentru toate proiectele.

Concluziile obţinute în urma evaluării trebuie să fie clar prezentate pentru ca utilitatea lor să fie maximă. 42 . atunci executanţii vor pune accent pe respectarea termenelor şi respectarea bugetelor decât pe calitate. viteză de reacţie rapidă – timpul de răspuns al sistemului de control trebuie să fie cât mai mic. dacă în exercitarea controlului se pune un accent puternic pe respectarea programului de execuţie al bugetelor decât pe respectarea normelor de calitate. Se va găsi un echilibru între furnizarea unui volum prea mic sau prea mare de informaţii. controlul trebuie să fie inteligibil şi uşor de aplicat pentru ca el să fie protejat astfel încât să fie uşor de înţeles şi de aplicat. Dacă datele nu declanşează o reacţie atunci sistemul este ineficient. De regulă. Pentru aceasta. Caracteristicile unui sistem de control: utilitatea – elaborarea unui sistem de control trebuie să aibă în vedere o maximizare a utilităţilor sale. sistemul de control trebuie să răspundă la câteva întrebări:  Care sunt aspectele importante ale proiectului pentru firmă?  Care aspecte ale procesului de muncă trebuie urmărite şi controlate cu mare atenţie?  Care sunt punctele critice ale procesului de muncă asupra cărora trebuie să se exercite controlul? concentrarea controlului asupra aspectelor importante Controlul trebuie exercitat asupra aspectelor importante ale procesului de muncă. Sistemul de control trebuie ca pe baza datelor de control să iniţieze acţiuni de corecţie. situaţia este inversă. ceea ce este controlat devine important. determinarea unor acţiuni corective – sistemul de control trebuie să fie concentrat asupra reacţiei sale concretizate în adoptarea măsurilor impuse de concluziile evaluării. Dacă reacţiile sunt întârziate. controlul este ineficient. În caz contrar sistemul de control devine un simplu sistem de monitorizare. De exemplu.

Sistemele de măsurare determină oamenii să se comporte într-un mod ce le permite ca indicatorii să fie favorabili. măsurarea devine imposibilă. De exemplu nu are importanţă câte modificări aduce proiectantul schiţelor înainte de lansarea în fabricaţie. Datele de control care nu sunt necesare trebuie eliminate. Atunci când procesul de muncă are un caracter intelectual. progresul în realizarea activităţii e măsurabil mai uşor. Realizarea sistemului de măsurare În realizarea sistemului de măsurare trebuie urmate anumite linii directoare pentru ca rezultatele să fie cele dorite.flexibilitate – nu există sisteme de control general valabile pentru toate proiectele. Din acest motiv sistemele de măsurare trebuie să determine acele comportamente dezirabile. economicitatea – sistemul de control trebuie să obţină rezultatele dorite cu minim de efort. trebuie să stabilim o procedură de măsurare a parametrilor de interes. complexitate – sistemul de măsurare trebuie să fie complex. Acest sistem de măsurare realizat pentru a fi eficient trebuie să îndeplinească anumite criterii: relevanţă – sistemul de măsurare să furnizeze informaţii despre firmele care influenţează desfăşurarea proiectului. însă după lansare orice modificare devine importantă. Măsurarea performanţelor Dacă dorim să menţinem proiectul în limitele planului de execuţie stabilit. Trebuie să evităm greşeala de a controla proiecte complexe folosind sisteme de control simple. de natura proiectului. 43 . Colectarea unor date nerelevante reprezintă pierdere de timp. Fiecare sistem de control trebuie adaptat în funcţie de amploarea. a sferei de activităţi stabilite şi a criteriilor stabilite. Deşi tendinţa generală este să reducă parametrii modificaţi. adică să includă toţi factorii importanţi pentru realizarea proiectului. Dacă rezultatele activităţilor prestate sunt măsurabile. nu trebuie să cădem în extrema de a ajunge să omitem probleme importante.

pentru ca deciziile adoptate în baza lor să fie oportune. Principalii parametrii ai acestui sistem: b) Sistemul de măsurare al performanţelor angajaţilor c) Sistemul de măsurare al performanţelor manageriale Punctele b) si c) urmăresc tehnici de măsurare a performanţelor angajaţilor. cantitatea şi calitatea producţiei obţinute. starea de satisfacere a salariaţilor.rapiditatea – rapiditatea unui sistem de măsură trebuie interpretată în raport cu viteza schimbărilor. simplitatea – sistemul de măsurare poate mări costurile totale ale proiectului. Succesul unui proiect depinde de satisfacţia consumatorului cu privire la rezultatele proiectului. Pentru executanţi: norme de muncă. elementelor de stare ale proiectelor. Pentru manageri: indicatori de performanţă ai firmei: cifra de afaceri.: când solicităm oamenilor să lucreze mai repede. rentabilitatea. Din acest motiv sistemul de măsurare trebuie să fie astfel proiectat încât să asigure capacitatea maximă a unui volum minim de date. Măsurătorile trebuie să fie foarte precise pentru a fi utile şi rapide.se concentrează asupra  volumul activităţii  viteza de lucru  calitatea activităţii prestate  satisfacerea consumatorilor Trebuie să precizăm: În utilizarea acestor parametrii trebuie să manifestăm precauţie. de timp. Tipuri de sisteme de măsurare Există trei tipuri de măsurare a proiectelor: a) Sistemul de măsurare a procesului . 44 . Este un factor subiectiv. costuri. aceştia pot realiza o muncă de proastă calitate. nivelul calitativ al producţiei. De ex. Satisfacerea consumatorului este un indicativ util cu condiţia să dispunem de informaţiile necesare pentru a-l determina.

evalueaza nivelul si calitatea indeplinirii fiecarei activitati. Documentele justificative in original vor fi puse la dispozitia institutiei donatoare. Raportarea intra in responsabilitatea managerului de proiect si consta in adunarea tuturor informatiilor si a documentelor solicitate de catre institutia donatoare. Raportarea narativa In raportarea narativa. Cunoaşterea şi raportarea stării proiectului se face în şedinţe de analiză a situaţiei proiectului. precizeaza si justifica eventualele abateri de la planul initial.Sistemul de raportare a situaţiei proiectului Se concretizează într-un ansamblu de activităţi prin care se urmăreşte starea fiecărui proiect într-un anumit moment. Prin intermediul acestora. Principalele probleme care se dezbat:  Care este situaţia proiectului la momentul de faţă?  Care sunt activităţile ce trebuie întreprinse in situatia de fata?  Care sunt măsurile urgente pentru a remedia greşelile? Rapoartele interne sunt o metoda importanta de identificare a progreselor inregistrate dar si a problemelor. iar la institutia donatoare se trimit copii ale acestora. Documentele justificative raman. managerul de proiect (dupa cea a solicitat tuturor partenerilor informatiile necesare) descrie in detaliu toate activitatile ce au fost desfasurate. Raportarea narativa trebuie sa fie insotita de documente justificative. In cazul in care documentele justificative pentru activitate sau subactivitate sunt mult prea voluminoase (ca. Aceasta poate fi narativa si financiara. la solicitarea acesteia. de exemplu: in cazul unor studii cand se pot chestiona sute sau chiar mii de entitati) atunci in copie se pot trimite numai cateva exemplare. in original la coordonatorul de proiect si la parteneri (in functie de cine a desfasurat activitatea sau subactivitatea respectiva). coordonatorul proiectului poate sa descopere discrepantele intre ceea ce a fost prevazut in planul de proiect si ceea ce se intampla de fapt. poate sa prevada in detaliu fiecare secventa care trebuie parcursa pana la sfarsitul proiectului. de regula. pentru 45 . Este important ca descrierea sa fie plina de acuratete.

chiar si dupa incheierea perioadei de finantare. In cazul finantarilor nerambursabile ale Comunitatilor Europene acest termen este de 5 ani de la incetarea contractului de finantare. Raportarea financiara Un element foarte important in cadrul bugetului efectiv este rata de schimb la care se raporteaza cheltuiala. bonuri de plata.5 Faza de incheiere a proiectului Suntem deci în etapa în care acesta ajunge la finalul ciclului de viaţă al proiectului. In multe cazuri rata nu este cea a Bancii Nationale din tara in care s-a efectuata cheltuiala De Europeana afiseaza pe internet exemplu. În ciuda apropierii de finalul ciclului de viaţă al proiectului. Cand coordonatorul de proiect prezinta raportul financiar este important sa se verifice cofinantarea. Comisia la adresa : http://europa.2. institutia donatoare solicita copii ale documentelor. Rapoartele financiare.verificare. buletine de schimb valutar. volumul de muncă este ridicat. 3.int. de regula. dar oricand in timpul derularii proiectului sau pe o perioada specificata in contractul de finantare. 46 . certificate de origine a marfurilor etc). dupa incetarea finantarii./comm/budget/inforeuro/en/index. cel puţin din perspectiva îndeplinirii planului. proiectul trebuie încheiat. poate solicita consultarea acestor documente. care poate fi indicata in contractele de finantare ca rata luata in calcul pentru raportarea financiara.htm rata de schimb intre euro si alte monede. Aceasta inseamna ca pentru fiecare categorie de cost trebuie sa se verifice cat a fost cofinantat si daca procentul este cel aprobat prin acordul de finantare. Atingerea rezultatelor şi obiectivelor stabilite în etapa de planificare a proiectului semnalează faptul că. fie ca sunt intermediare sau finale trebuie insotite de documente justificative (copii dupa facturi. chitante fiscale. Ca si in cazul rapoartelor narative.eu. pe intreaga perioada ce este mentionata in contractul/acordul de finantare.

 elaborarea şi semnarea unui raport final.  încheierea formală a responsabilităţilor echipei de proiect.Etapa finală a proiectului reprezintă o piatră de încercare pentru managerii de proiect. clienţii şi alte terţe părţi care contribuie la realizarea proiectului şi care solicită o înştiinţare prealabilă a finalizării proiectului. aceste calităţi sunt la fel de mult solicitate ca şi celelalte etape ale ciclului de viaţă al proiectului.  verificarea faptului că activităţile şi rezultatele proiectului s-au încadrat în termenele de execuţie. producătorii. şi să negocieze.  obţinerea avizului clientului cu privire la activităţile şi rezultatele proiectului. Finalizarea proiectului vizează următoarele aspecte:  încheierea formală a relaţiilor contractuale cu furnizorii. De asemenea. Aşa cum am mai precizat. să motiveze. să verifice finalizarea contractelor. ale cărui rezultate vor fi incluse în raportul final.  încheierea tuturor relaţiilor interne şi externe. managerul de proiect trebuie să aibă capacitatea să conducă. 47 . În această fază a proiectului. dificultăţile cu care se confruntă managerii sunt mai mari decât cele întâlnite în alte faze ale ciclului proiectului. tot în etapa de finalizare a proiectului trebuie să se realizeze un audit al implementării proiectului. pentru a fi eficient. să comunice.  colectarea informaţiilor şi completarea documentaţiei ce poate fi utilizată în viitor pentru îmbunătăţirea altor proiecte. managerii trebuie să ducă la bun sfărşit proiectul. care să demonstreze că obiectivele proiectului au fost finalizate într-o măsură satisfăcătoare. în limitele bugetelor şi ale specificaţiilor tehnice. În ciuda dificultăţilor inerente. Din anumite puncte de vedere. Ei trebuie să urmărească obţinerea rezultatelor aşteptate.

precum şi. 48 . recomandări ale managerului sau ale echipei de proiect cu privire la continuarea sau încetarea proiectului. Cu toate acestea următoarele elemente specifice apar în toate rapoartele finale : • • • • succesul sau performanţele generale ale proiectului (determinate pe baza rezultatelor auditului postimplementare). În cazul proiectelor de mare complexitate. Există mai multe forme de elaborare a raportului final. organizarea şi administrarea proiectului. acest raport surprinde evoluţia proiectului de la primele etape ale acestuia până la finalizare.Este posibil ca institutia donatoare sa ceara la sfarsitul perioadei de derulare a proiectului sa se faca un audit extern a tuturor cheltuielilor ce au fost declarate. în continuare. tehnicile utilizate în vederea atingerii obiectivelor proiectului.  sa pastrati copii ale tuturor documentelor ce atesta cheltuielile efectuate (chiar daca compartimentul contabilitate pastreaza originalele). etc. Raportul final al evaluării proiectului serveşte ca mijloc de înregistrare a « istoriei » proiectului.  sa pastrati tabelul centralizator de cheltuieli la zi. Acesta este documentul pe care terţe persoane poate să îl consulte în vederea studierii progresului şi a impedimentelor ce au caracterizat proiectul. următorii doi-trei ani. evaluarea punctelor forte şi slabe ale proiectului. Pentru acest motiv este foarte important:  sa fiti foarte precisi in calcularea si declararea costurilor si veniturilor (unde este cazul).  sa indosariarti cheltuielile pe categorii.

recalificare profesionala. Ce este un grant? 4. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile? 4. el avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea 49 . De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri? 4. sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritatilor publice) sau din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu. reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace. nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu. activitatile cu caracter social).7.3.5. Ce doresc finantatorii? 4. Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau institutii internationale. Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state. COFINANTAREA 4. din cauza situatiei conjuncturale.1.CAPITOLUL IV FINANTAREA NERAMBURSABILA. Cofinantarea 4. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri? Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati . Care sunt principalii finantatori? 4.4.6.1.din domenii pentru care.importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social .2. Am nevoie de parteneri? 4.

Finantatorul contine un lanseaza in mod public programul ghid al programului (explicand mai de finantare detaliat ce respectiv.inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va beneficia de respectivele finantari (in cazul unor programe masive de finantare. B. resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile? Pentru a putea intelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nerambursabila va prezentam etapele de "viata" ale acestuia: A. Din acest motiv. in particular data limita pana la care pot fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie. limitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect. intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru 50 . activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale.rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu.domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze. Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii Mondiale) . 4. finantatorul stabileste . In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului. In prima etapa.2. oferind tuturor celor interesati un pachet informativ care intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa.

Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele. fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita. mari corporatii (de ex. functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate solicitantilor. in total. in cadrul pachetului informativ). Care sunt principalii finantatori? Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana. fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj. pachetul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator. Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator in functie de punctajul obtinut. fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex. bancile active in Romania. niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc. C. 4. Etapa finala este cea de evaluare. guvernele sau ambasadele unor state straine. 51 .: Fundatia "Soros"). bancile si institutii financiare internationale (de ex. Coca-Cola). o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv.: Microsoft. E.3. Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila. Banca Mondiala).proiectele castigatoare (de exemplu. sau 18 luni sau/si activitatile pot fi finantate numai pana la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat). durata activitatii trebuie sa nu depaseasca 6. D.: BERD. Guvernul Romaniei.). de regula. in cazul anumitor programe de finantare. acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in etapa intai. Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate in conformitate cu conditiile prezentate in ghidul programului. 12.

6.) sau persoane. finantatorii doresc sa sprijine intr-o masura mai mare activitati realizate in cadrul unor parteneriate. Un proiect este. culturale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme. inclusiv cu precizarea zonelor de activitate. 4.  in toate situatiile insa. de fapt.4. chiar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru. puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din cadrul multor programe de finantare existenta unui punctaj acordat special pentru realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul proiectului.5. sociale. Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare. 4. Ce doresc finantatorii? Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice.  in anumite cazuri. Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar. a gradului de implicare si a modului de colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul. calitatea parteneriatului . institutii publice etc. Ca un indiciu in acest sens. un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il poate pune singura in miscare astfel incat sasi atinga scopul.este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime. 52 . organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor actori sociali.4. Ce este un grant? Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop anume.si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere . Am nevoie de parteneri? Foarte adesea. organizarea unui parteneriat este solicitata in mod expres celor care doresc sa acceada la finantarea nerambursabila oferita. ONG.

Acordati timp suficient analizei activitatii/activitatilor pentru care doriti sa organizati un parteneriat. Bineinteles. Partenerul/partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si dezavantajele solicitantului. Alegeti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului. avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati. astfel incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate in mediul social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca. Cum arata un contract de parteneriat? Va prezentam in continuare un model de declaratie de parteneriat intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana.In situatia in care exista alti finantatori. dupa caz). 53 . cu cele ale finantatorului principal. este obligatorie utilizarea acestuia din urma. Cum pot construi un parteneriat viabil? Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele aspecte: A. acestia constituie nu numai o garantie a posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului. dar chiar a viabilitatii sale. difuzarea mai larga a informatiilor despre proiect etc. tinand cont de contextul economic si social de ansamblu in care functioneaza ea. pe cat posibil. Finantatorii care sunt solicitati sa cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida. atragerea unor categorii sociale defavorizate. daca pachetul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt model. B. deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane. pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe.

Procurati-va pachetului informativ al programului de finantare. pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala. trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape: A.). Alegeti programele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de dumneavoastra. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator. date statistice. D. C.nesolicitate expres de finantator . astfel incat sa puteti stabili cu certitudine ca programul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie. Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la realizarea proiectului care va participa la licitatie. Completati documentatia speciala solicitata de finantator si colectati anexe documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului. Ce pasi trebuie intreprinsi in vederea participarii la licitatii? Dupa ce v-ati hotarat sa apelati la o finantare de acest gen. parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat mai reusite . Selectati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc. in masura posibilului. scheme.si cu care sunteti cat mai siguri ca puteti colabora si in activitatile pentru care solicitati finantare. Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie. B.C. Este recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor. Aceasta situatie trebuie 54 . aceasta data limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei).care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului dumneavoastra (studii.pe care va trebui sa le prezentati pe scurt in proiect .) alegand. In general. O atentie trebuie acordata informatiilor suplimentare . inainte de data limita. strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect etc.

Intre anumite limite. licitatiei. dezvoltarea unor activitati existente. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind tot timpul necesar pentru realizarea proiectului de necesara pentru dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant. tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta Romana sau firmele private) au nevoie de cel putin 24 de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate in judete diferite. aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt program de finantare. proiectele necastigatoare. fiind bine cunoscuta de dumneavoastra. Astfel. Aici mai pot fi adaugate cateva sfaturi utile: 1. 2. Analizati rezultatul in parte. in faza de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a efortului necesar. De regula. veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vizate care. 55 . poate fi prezentata si argumentata complet si convingator. uneori. chiar oferit de alt finantator. Pentru comunicat proiectele a de finantator prin fiecarui urmeaza solicitant castigatoare. implementarea proiectul propriu-zisa Pentru proiectului. etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. cu putin timp inainte de termenul limita de depunere a proiectelor. Acordati finantare. initierea de noi activitati etc. semnarea este contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus castigator. momentul analizei punctajului obtinut de proiect. licitatiile de proiecte sunt lansate.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului. In plus. inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect. E.avuta in vedere de la inceput in planificarea realizarii proiectului. iar centralizarea informatiilor necesare poate solicita un volum de munca suficient de mare pentru a justifica acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului. in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele ghidului de finantare.

fie 56 . matricea logica a proiectului. este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare). 5. Cum construiesc bugetul unei activitati? Pentru a realiza un buget cat mai realist aveti in vedere urmatoarele aspecte: A. Bugetul trebuie sa fie fezabil . in general: A. Ce contine pachetul informativ? Pachetul informativ contine.trebuie sa asigure functionarea activitatii in economia reala. 4. Includeti toate cheltuielile absolut necesare. necesare in pentru de realizarea calitate obiectivelor necesare in activitatilor proiect.in particular o persoana pentru legatura cu partenerul/partenerii din cadrul proiectului (de regula. Clarificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare. Stabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de finantare si un grup de colaboratori . Ghidul programului (ghidul solicitantului). modelul de plan de afaceri acceptat de finantator. modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte. Formularul cererii de finantare. anuntul de lansare a programului de finantare etc. de care pot diferi de functie buget de al finantare: modelul proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare). nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurne.deci trebuie stabilite si estimate cat mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli respective. modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului. C. inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre finantator. B.3. in faza de implementare efectiva. Acumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele proiectului realizat de dumneavoastra. conditiile Orice omisiune esentiala duce. Formularele finantator si documentelor programul anexe. nu doar pe hartie .

cheltuieli de publicitate ale fiecarui proiect. in cadrul aceluiasi program de finantare (dar pentru alte proiecte) sau in cadrul altor programe (totusi.. Pentru ca organizatia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma de finantari nerambursabile. o contributie proprie mai mare poate indica finantatorului interesul si seriozitatea cu care solicitantul trateaza activitatile din proiect (solicitantul este dispus sa riste o parte mai mare din 57 . Asigurati co-finantarea (contributia proprie). finantatorii nu sunt dispusi sa finanteze decat cheltuieli derivate sau legate de functionarea programului de finantare in ansamblu . fie la solicitari de modificare a bugetului. In afara de cheltuielile strict necesare. B. depuneti mai multe proiecte.la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate. finantatorii nu acorda sume pentru activitati care sunt finantate in paralel din sumele obtinute de la alt finantator sau din sursele solicitantului). atunci cand pot fi incluse in buget. acceptate finantator. Nu va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera finantatorul unui proiect. cheltuieli de evaluare periodica a stadiului implementarii fiecarui proiect castigator etc. D. cel putin procentul minim solicitat de finantator. dovedind cu documente ca dispuneti de bunurile materiale si personalul (asanumita "contributie in natura") precum si de resursele financiare care reprezinta. Rezervele pentru situatii neprevazute. ca valoare totala in bugetul proiectului. Incercati sa asigurati un nivel al acestei co-finantari mai mare decat procentul minim solicitat. Nu supradimensionati au limite cheltuielile maxime peste strictul de necesar. iar finantatorul nu ezita sa solicite modificarea bugetului atunci cand considera nejustificat de mari anumite cheltuieli (un posibil efect secundar al acestor modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la un nivel la care proiectul devine neeligibil) sau decide sa acorde o suma mai mica decat cea solicitata initial prin proiect. de multe ori echivalenta cu anularea proiectului. C. acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre anumite limite.

vor avea loc urmatoarele actiuni: A. in urma aprobarii rapoartelor periodice. incheiere a contractelor de finantare si incepere efectiva a finantarii prin acordarea sumei solicitate dureaza cateva luni. F. B. Finantatorul aminteste.propriile resurse in proiect) si asigura o marja de siguranta in cazul cand bugetul trebuie modificat la solicitarea finantatorului. Se semneaza contractul de finantare. Este recomandat sa apelati la aceasta solutie atunci cand dispuneti de oferte competitive. 58 . Acest interval poate influenta unele categorii de cheltuieli. C. aceasta suma se acorda in mai multe transe) sa soseasca. care sunt remise spre analiza si aprobare finantatorului. in urma unei intalniri de informare detaliata a beneficiarilor (castigatorii licitatiei de proiecte) organizate de finantator. Contributia proprie a solicitantului trebuie sa poata acoperi cheltuielile de functionare ale proiectului in aceasta perioada. E. D. Beneficiarul realizeaza rapoarte periodice. in cadrul prezentarii proiectului posibilitatea echipamente solicitantilor din tara de de a achizitiona a pentru proiect origine finantatorului. Se acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se incepe activitatea proiectului. uneori. Este posibil ca proiectul sa inceapa inainte ca suma oferita de finantator (de regula. sunt acordate celelalte transe din suma totala. Tineti cont de faptul ca intregul proces de evaluare a proiectelor participante la licitatie. Ce se intampla dupa castigarea unei finantari nerambursabile (grant)? Dupa ce proiectul depus de organizatia solcitanta este aprobat spre finantare. G. estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie sa tina cont de modificarea conjuncturii economice care poate interveni in aceasta perioada.

in esenta insa. se realizeaza evaluarea finala a acestuia. 3. F. 2. 4. dar finantatorul nu a reusit sa acorde prima transa). Bineinteles. Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui contract (desi uneori pot aparea situatii cand proiectul incepe conform planificarii aprobate in proiect. la aceasta activitate participa atat beneficiarul cat si finantatorul. finantarea se acorda in mai multe transe. Suma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial. in cazul in care finantatorul a solicitat modificarea bugetului. De obicei. Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea platilor efectuate de finantator. Finantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a proiectului. care poate diferi ca forma. 59 . contributia acestuia poate fi diminuata. In ce conditii pot primi banii dupa castigarea unui proiect? Trebuie tinut cont de anumite aspecte: 1. veti regasi aproximativ aceleasi categorii de informatii. Ce contine un contract de finantare? Un contract de finantare detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar (solicitantul al carui proiect a fost declarat castigator). a caror valoare este stabilita in contractul de finantare. Dupa finalul proiectului. structura sau continut de aceste exemple.E. sau finantatorul poate solicita plata partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. Iata in continuare modelul unui asemenea contract de finantare. informatiile obtinute astfel vor fi utilizate in evaluarea proiectului. fiecare transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de catre finantator a unor rapoarte periodice realizate de catre beneficiar. Finantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre finantator si beneficiar (castigator al licitatiei). fiecare finantator utilizeaza un model propriu.

în momentul lansarii unei „cereri de proiecte”. asa cum este prezentata în Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor si în Ghidul Solicitantului. 4. in cazul unui contract de finantare nerambursabila. Astfel.Ce relatii trebuie sa am cu finantatorul? In principiu. schimb permanent de informatii cu finantatorul. 60 . beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile. Autoritatea de Management va face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte. 3. respectati un model de buna practica caracterizat de: 1. cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect în parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de Management în conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. transparenta. respectiv solicitant si parteneri). 2.7. De asemenea. precum si cofinantarea. Ce cofinantare îti trebuie ca sa faci un proiect ? Din costul total al proiectului. respectarea regulilor stabilite de finantator. Cofinantarea poate fi reprezentata si de contributia în natura a beneficiarului. Cofinantarea Definitie Partea de finantare care trebuie asigurata de fiecare dintre partile implicate intr-un contract de finantare (finantator.

Regiuni defavorizate 5. Asistenta structurala: Instrumentele de finantare Fondurile Structurale In prezent. Procesul de implementare 5. etc. Cele patru Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii.6. inclusiv regiunile industriale in declin.2. Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund . patru Fonduri Structurale permit Uniunii Europene sa ofere asistenta financiara nerambursabila pentru a rezolva problemele structurale economice si sociale. ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. in principal. investitii ITC.CAPITOLUL V INSTRUMENTE FINANCIARE EUROPENE 5.1. Obiectivele ERDF sunt.1. Poate finanta proiecte de infrastructura.3. Initiative Comunitare 5. zonele urbane in dificultate.ERDF) a fost infiintat in 1975 si a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunitatii. Proceduri de programare 5.4.5. Asistenta structurala: Interventiile 5. Actiuni Inovative 5. promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma si sustinerea reconversiei economice. redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale. precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. zonele aflate in criza. 61 . ajutoare pentru IMMuri. Asistenta structurala: Instrumentele de finantare 5. investitii care creeaza locuri de munca. proiecte locale de dezvoltare.7.

Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni. pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie. Sectiunea de Orientare a Fondului European de Garantare si Orientare pentru Agricultura (Guidance Section of the European Agricultural Guidance and Guarantee fund . revitalizarea industriilor care depind de pescuit si acvacultura. precum si prin sistemele de recrutare.EAGGF – Guidance). ESF are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri si muncitori in Piata Unica. imbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin procesare.ESF) a fost infiintat in 1958. fondul finanteaza masurile avand ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate.Fondul Social European (European Social Fund . Sectiuna de Garantare a acestui fond (EAGGF – Guarantee) sustine dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune in alte zone ale Uniunii. contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului prin indepartarea capacitatilor in surplus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit. infiintat in 1993. de asemenea infiintat in 1958. In afara de finantarea innoirii flotei si investitiilor industriale. 62 . In scopul de a intari coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea “Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca”. State Membre si Comisie. Fondul sustine actiuni avand ca scop atingerea unui echilibru sustinut intre resurse si exploatare. Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului (Financial Instrument for Fisheries Guidance – FIFG). finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri. procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. promovarea dezvoltarii intreprinderilor viabile economic in sectorul pescuit. prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la schimbarile industriale. Fondurile Structurale nu finanteaza proiecte individuale separate. in particular prin instruire vocationala si reinstruire. in special in regiuni cu intarzieri in dezvoltare.

Grecia. care sunt clar identificate de la inceput. zone cu densitate a populatiei extrem se redusa. in timp ce al treilea este orizontal si focalizat pe resurse umane. 94% din finantarea structurala pentru perioada de programare 2000-2006 este concentrata pe trei obiective prioritare. in acord cu Statul Membru beneficiar. in timp ce proiectele sunt administrate Monitorizare.2. Obiectivul 1 promoveaza dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma. Asistenta pentru obiectivul 1 este disponibila din toate cele patru fonduri structurale si reprezinta aproape 70% din totalul cheltuit. la zonele rurale in declin. 18% din populatia UE locuieste in zone obectiv 2. zonele urbane in dificultate si zonele in stagnare dependente de pescuit. Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus. ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale. la zonele care sufera schimbari socio-economice in sectoarele industrial si servicii. In total 22% din populatia Uniunii locuieste in cele 15 regiuni “obiectiv 1” . prin asigurarea infrastructurii de baza care le lipseste si prin incurajarea investitiilor in activitati economice. adica bazate pe regiuni. Asistenta structurala: interventiile Obiective prioritare Pentru a facilita impactul maxim si a asigura cele mai bune rezultate posibile. Doua din acestea sunt “teritoriale”. Acest obiectiv acopera zone al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media Comunitatii si. In prezent acopera Spania.Fondul de Coeziune Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht in 1992 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura de transport. prin extindere. ale caror economii nu sunt suficient diversificate si. in particular. Obiectivul 2 se refera la zonele afectate de conversia economica si sociala. Irlanda si Portugalia. Obiectivul 2 este 63 . de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de 5. Fondul de Coeziune nu co finanteaza programe. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus “programul de convergenta” si al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii.

promovarea includerii sociale si sanselor egale pentru barbati si femei. etc. in principal. inclusiv coordonarea planurilor de ocupare a fortei de munca din Statele Membre. Obiectivul 3 este finantat de ESF si are o natura orizontala. situatia ocuparii fortei de munca si severitatea anumitor dificultati. la realizarea Obiectivelor 1. sporirea sanselor de angajare prin educatie pe tot parcursul vietii si sisteme de instruire.5% din totalul lor.3% din Fondurile Structurale. 2 si 3: 64 . ERDF si ESF. fiecare conform prevederilor specifice care guverneaza operarea sa. participarea femeilor in piata muncii. educatie si instruire. luand in considerare capitolul privind ocuparea fortei de munca din Tratatul de la Amsterdam. Zonele eligibile pentru finantare sub Obiectivul 3 sunt zonele neacoperite de Obiectivul 1. ele pot beneficia de o iesire treptata. Este destinat sa serveasca drept cadru de referinta pentru toate operatiunile destinate resurselor umane din Statele Membre. iar masurile eligibile sunt destul de larg definite: masuri active impotriva somajul. datorita alocarilor speciale din cadrul fondurilor structurale pentru “faza de iesire”). noua “Strategie privind ocuparea fortei de munca” a UE. si primeste 11. Luand in considerare marea varietate de politici. Urmatorul tabel rezuma modul in care Fondurile contribuie. Este focalizat in primul rand pe adaptarea si modernizarea politicilor nationale si ale Uniunii Europene si a sistemelor pentru angajarea fortei de munca. nivelurile de educatie si instruire. Bugetul Obiectivului 3 reprezinta 12. inclusiv fonduri pentru sustinerea tranzitiei (dedicate zonelor care nu mai sunt eligibile pentru fondurile structurale – chiar daca au fost in perioada anterioara: pentru aceste zone fondurile nu dispar dintr-o data. practici si nevoi existente in diferitele State Membre. cum ar fi excluderea sociala.finantat de doua fonduri. iar impartirea pe State Membre este bazata. pe marimea populatiei eligibile. implementarea obiectivului 3 permite un nivel suficient de flexibilitate. anticiparea si facilitarea de schimbari economice si sociale.

insa. Meda si Tacis. in sensul ca se concentreaza pe unele obiective prioritare comune direct identificate de Comisia Europeana. Aceste proiecte trebuie sa corespunda cu obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale si trebuie sa fie corelate cu instrumentele de sprijin extern ale Uniunii. 5. O a treia masura (C) cofinanteaza.2006 exista 4 astfel de obiective. Urban II este finantat de ERDF si isi concentreaza fondurile pe strategiile inovative care vizeaza regenerarea oraselor si zonelor urbane aflate in declin.3. fiecare finantat de un singur fond. Fondurile mai contribuie la finantarea Initiativelor Comunitare si sprijina masurile inovative si de asistenta tehnica. Ele difera de masurile tipice Fondurilor Structurale.35% din bugetul Fondurilor Structurale. In afara de obiectivele prioritare. Initiative Comunitare Initiativele Comunitare care absorb 5. au ca scop identificarea de solutii comune la problemele care afecteaza intreaga Uniune. in conformitate cu Reglementarea Consiliului 1999. Interreg III este finantat de ERDF si promoveaza cooperarea peste frontiere (masura A) si transnationala (masura B) pentru stimularea dezvoltarii economice regionale si incurajarea planificarii regionale echilibrate. pentru perioada 2000.ERDF Obiectivul 1 Obiectivul 2 Obiectivul 3 • • ESF • • • EAGGF Sectiunea Orientare • FIFG • EAGGF Sectiunea Orientare si FIFG contribuie de asemenea la actiuni structurale in afara zonelor Obiectiv 1. In linie cu angajamentul general de concentrare a resurselor. cooperarea interregionala intre parteneri regionali care nu impart. cum ar fi programele Phare. de asemenea. o granita comuna dar au caracteristici socio-economice similare si sunt interesati de schimburile de experienta. 65 .

Leader+. Bugetul acestora (reprezentand 0. Actiunile inovative ale Fondului European de Dezvoltare Regionala (ERDF) sunt laboratoare de idei pentru zone din regiuni dezavantajate. handicapuri. EAGGF Sectiunea Orientare ERDF Interreg III Urban II Leader+ Equal • • ESF FIFG • • 5. Equal se concentreaza pe eliminarea discriminarii bazate pe sex.4. iar pentru perioada 2000-2006 ele sunt concentrate pe trei teme strategice: o economii regionale bazate pe cunoastere si inovatie tehnologica. Actiuni Inovative Deoarece Fondurile Structurale finanteaza in mod limitat “experimental”. finantat de ESF. orientare sexuala. o identitate regionala si dezvoltare durabila. este initiativa comunitara de cooperare transnationala pentru combaterea tuturor categoriilor de discriminare si inegalitate care reduc accesul la ocuparea locurilor de munca. origine etnica. lipsa de calificare.5% din totalul alocarii Fondurilor Structurale) finanteaza atat intocmirea de noi strategii. Equal. Prin reunirea partenerilor publici si privati in parteneriate de dezvoltare cuprinzatoare. saracie. sprijina dezvoltarea capacitatilor actorilor locali din zonele rurale si incurajeaza introducerea de strategii integrate de dezvoltare rurala durabila. religie. o e-EuropeRegio: societatea informationala si dezvoltarea regionala. proiectele pot apoi fi incluse in viitoarele strategii sub diferite Obiective. 66 . varsta. cat si faze experimentale ale proiectelor. Daca stadiul initial se dovedeste satisfacator. actiunile inovative dau ocazia sa fie testate noi idei si abordari pentru dezvoltarea regionala sociala si economica. finantat de EAGGF Sectiunea Orientare.

 Principiul Programarii implica diagnosticarea situatiei existente.  Aditionalitatea implica faptul ca asistenta furnizata de Uniunea Europeana este complementara celei asigurate de un Stat Membru. Fondurile Structurale nu sunt direct alocate de Comisie.5.  Concentrarea resurselor pe cateva obiective prioritare (Obiectivele 1. Proceduri de programare Principii de baza ale programarii Fondurile Structurale opereaza pe baza urmatoarelor principii-cheie:  Subsidiaritatea este un principiu de baza al functionarii UE si se traduce prin faptul ca o autoritate superioara nu trebuie si nu poate prelua activitatile unei autoritati inferioare.Alte actiuni inovative sunt derulate pentru ocuparea fortei de munca si pentru instruire (finantate de ESF) si in sectorul pescuit (finantate de FIFG). ajutorul Comunitar trebuie sa fie suplimentar si nu un substitut pentru activitatile si cheltuielile nationale existente. De aceea. atat timp cat aceasta poate sa atinga scopul in mod eficient. iar selectia si managementul proiectelor raman in responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale. 67 . plus un numar limitat si de catre Initiative grupurile Comunitare) sociale asigura mai directionarea cele mai mari parti a Fondurilor catre regiunile cu cele mai critice situatii economice cele dezavantajate. EAGGF Sectiunea Orientare ERDF Actiuni inovative • ESF • FIFG • 5. Cu alte cuvinte. 2 si 3. formularea unei strategii multi-anuale integrate si coerente si definirea de obiective concrete care sa fie atinse. principalele prioritati ale unui program de dezvoltare fiind definite de autoritati regionale/nationale in cooperare cu Comisia.

selectia proiectelor si managementul lor sunt in responsabilitatea 2006. si egalitatea intre barbati si femei. autoritatilor nationale si regionale. Prioritati orizontale Programele Fondurilor Structurale sunt subiectul a doua prioritati orizontale. inclusiv parteneri economici si sociali. In timp ce prioritatile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite in cooperare cu Comisia. finantarea comunitara nu poate reprezenta pentru nici o tara un mijloc de a face economii la bugetele nationale proprii. Procesul de programare Fondurile Structurale nu se aloca direct proiectelor selectate de Comisie. datorita faptului ca bugetele programelor sunt intotdeaua compuse din fonduri ale Uniunii Europene precum si din surse nationale (publice sau private). care include conformitatea cu legislatia comunitara de protectia mediului si a naturii. Pentru verificarea aditionalitatii in zonele Obectiv 1. ele sunt finantate atat din fonduri nationale cat si comunitare. Odata ce proiectele au fost selectate. Cu toate acestea. Comisia a emis un document metodologic de lucru. care trebuie sa fi incorporate in definirea si implementarea masurilor finantate de Fondurile Structurale si de Fondul de Coeziune: dezvoltarea durabila. Incorporarea lor in toate politicile (asa numitul ‘mainstreaming’) nu este o optiune. ci o obligatie. Parteneriatul este un principiu-cheie care implica cooperare stransa intre Comisia Europeana si autoritatile corespunzatoare nationale. regionale si locale. 3” publicat de Comisie explica cerintele oficiale legate de integrarea “sanselor egale pentru femei si barbate” in planurile si programele Fondurilor Structurale si dau indrumari asupra modului in care aceste cerinte pot fi implementate in practica. “Documentul tehnic nr. Conform principiului aditionalitatii. Aceasta mare descentralizare este una din principalele inovatii ale reglementarilor 2000- 68 . astfel incat tara sa poata depasi limitele impuse de propria capacitate financiara. finantarea UE este intotdeaua adaugata la finantarea nationale.

Aceasta este adevarata valoare adaugata a Fondurilor Structurale. Diferitele etape. Comisia si Statele Membre discuta continutul PND si cele mai potrivite fonduri comunitare pentru implementarea lor. Acest documentul aprobat se numeste “Document Unic de Programare” si contine aceleasi informatii care pot fi gasite in CSF si in OP. Procesul de programare urmeaza urmatorii pasi: La inceputul fiecarei perioade de programare. este trimis la Comisie. Dupa ce ambele parti au cazut de acord asupra tuturor subiectelor. ulterior analizate si integrate in Vademecum-ul Fondurilor Structurale. Fondurile Structurale sunt impartite pe tari si pe Obiective. Odata finalizate.O declaratie a strategiei si a prioritatilor atat pentru interventia comunitara cat si pentru cea nationala.O indicatie privind natura si durata Programelor Operationale. Fiecare CSF trebuie sa includa: . rezumate in “Planul National de Dezvoltare” (PND) Dupa ce Planul National de Dezvoltare este finalizat. programarea in timp si cerintele pentru toti cei implicati in procesul de programare sunt fixate de Reglementarile Generale privind Fondurile Structurale. cum ar fi Cadrul de Sprijin Comunitar (CSF) si Programele Operationale (OP). fiecare Stat Membru sau regiune – cu implicarea activa a actorilor economici si sociali – identifica zonele in dificultate sau grupurile sociale vulnerabile si traseaza propunerile sale si strategiile de dezvoltare. Apoi Comisia propune linii directoare tematice comune.Statele Membre poarta principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor in dificultate. . 69 . Comisia adopta planul si programele rezultate. Uniunea Europeana (Consiliul. la propunerea Comisiei Europene si dupa negocieri cu Parlamentul European) decide bugetul pentru Fondurile Structurale si defineste regulile de baza pentru folosirea lor. Urmand aceste decizii si linii directoare. in care obiectivele specifice sunt cuantificate (daca este posibil) si impactul asteptat este evaluat. Uniunea le ajuta sa obtina mai mult si sa atinga rezultate mai bune decat ar putea daca ar actiona pe cont propriu. CSF si Programele de Operatiuni sunt incluse intr-un document unic prezentat spre aprobarea Comisiei.

. - O descriere sumara a masurilor planificate pentru implementarea prioritatilor si proceduri de monitorizare si evaluare. Daca Programul Operational este finantat de mai mult decat un fond. ca si suma totala a finantarii eligibile publice si private estimate pentru fiecare fond. Programul Operational trebuie sa contina: .Un plan de finantare indicativ. descrierea masurilor de control. definirea procedurilor privind fluxurile financiare care asigura transparenta. . descrierea sistemului de monitorizare si evaluare. descrierea aranjamentelor pentru administrarea programului. specificand alocarea anuala pentru fiecare fond. tintele lor specifice. prin includerea unui set consistent de prioritati cuprinzand masuri multianuale care implica unul sau mai multe fonduri. Prevederi pentru implementarea programului operational.Informatii asupra metodelor de monitorizare si evaluare si prevederi financiare.Un plan financiar indicativ specificand pentru fiecare prioritate si pentru fiecare an alocarea financiara avuta in vedere pentru contributia fiecarui fond. Detalii ale programului. si o evaluare a impactului asteptat.O verificare ex-ante a aditionalitatii si transparentei fluxurilor financiare. cum ar fi nominalizarea autoritatii de management. inclusiv nominalizarea autoritatii de management si aranjamentele pentru implicarea partenerilor in comitetele de monitorizare. posibil cuantificate. sunt decise de autoritatile nationale sau regionale. . 70 . programele devin operationale. numite Programe Complement. . Prevederi pentru implementare. Deci. Programul Operational este un document aprobat de Comisie care permite implementarea CSF. in timp ce Comisia trebuie sa fie informata. este numit “program operational integrat”. Odata ce aceste documente au fost aprobate.Prioritatile programului conforme cu CSF.

documente de lucru privind “regula n+2”.6. asemenea. informeaza Comisia si dovedesc utlizarea fondurilor in cel mai bun mod posibil (adica certificarea cheltuielilor). Organizatiile selectate pot apoi sa isi implementeze proiectele care trebuie sa fie finalizate inainte de termenul limita stabilit in program. licitatiile…). evaluarea ex-ante si intermediara. autoritatile nationale/regionale pot sa inceapa implementarea programului conform cu metodele lor de operare identificate (adica lansarea apelului de propuneri de proiecte. ele informeaza participantii la licitatie asupra rezultatului acesteia. Dupa ce autoritatile de management au derulat faza de selectie a proiectelor in baza respectarii obiectivelor programului si a unei serii de criterii identificate in documentele de programare. In scopul de a indruma si asista autoritatile in administrarea Fondurilor Structurale cat si in corecta interpretare a Reglementarilor Fondurilor Structurale.5.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/offi_en. Toate documentele oficiale sunt disponibile in sectiunea “Official Text” a sitului de web al DG Regio (http://europa. 71 . Procesul de implementare Odata ce Programul Complement este aprobat. In mod regulat. deoarece planificarea in timp a decontarilor din ajutorul comunitar este fixat de la inceput. autoritatile responsabile monitorizeaza progresul programelor.htm) Beneficiari tinta Experienta arata ca politica regionala poate fi de succes numai daca isi concentreaza eforturile intr-un numar limitat de zone si asupra unor grupuri sociale dezavantajate moderat de largi. precum si managementul eficient al fondurilor structurale). Comisia Europeana – DG Region a realizat diferite documente de lucru (ex. platind regulat sumele ramase din contributia de la Fondurile Structurale. De Comisia pastreaza pastreaza evidenta analizele oferita de sistemele de audit. dezvoltarii indicatorilor de monitorizare si studiile de evaluare. privind rezerva de performanta.eu.

Regiuni al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii: sunt eligibile pentru sprijinul Fondului de Coeziune.Diferitele grupuri de beneficiari identificate in cadrul Fondurilro Structurale sunt detaliate in continuare. pentru introducerea de strategii inovative in vederea regenerarii economice si sociale. Regiuni defavorizate Fondurile Structurale sprijina: Regiuni a caror dezvoltare este ramasa in urma (zone Obiectiv 1): includ in principal regiuni cu un PIB pe locuitor care nu depaseste 75% din media comunitara. cu o rata a somajului mai inalta decat media. cu lipsa de servicii pentru populatie si afaceri. unde Politica Agricola Comuna (CAP) finanteaza masuri de dezvoltare rurala in afara zonelor rurale eligibile sub Obiectivele 1 si 2. cu o slaba infrastructura de baza. 5. in care Interreg III.7. Acestea includ investitii in unitati agricole. Zone cu dezavantaje specifice In interiorul sau exteriorul regiunilor defavorizate. zone urbane in declin si dificultati in sectorul de pescuit. cu niveluri slabe de investitii. Zone rurale. disparitia activitatilor traditionale in zonele rurale. Zone urbane in declin. Fondurile Structurale sprijina: Zone de granita. masura A. care primesc asistenta regionala prin Initiativa Comunitara Urban II. Scopul este de a promova infiintarea de zone transfrontaliere cu activitate economica comuna si elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritoriala. Regiuni care se confrunta cu conversii (Objectiv 2): includ zone cu patru dificultati principale: sectoare industriale sau de servicii care sunt subiect al restructurarii. in favoarea protectiei mediului inconjurator 72 . sprijina actiunile de cooperare cu zone transfrontaliere.

imbunatatirea calitatii produselor de pescuit. varsta sau orientare sexuala. 73 . ci pot fi asistati oriunde ar locui in Uniunea Europeana. instruire si angajare. rasa sau origine etnica. Autoritati locale si regionale Toate autoritatile locale din Uniune pot beneficia de masurile de cooperare transnationala si interregionala cofinantate de Interreg III B si C. in particular in acelea care au candidat pentru aderare. printre altele. Uniunea furnizeaza suport pentru noi metode integrate propuse de parteneri publici. in principal datorita discriminarii si inegalitatilor cauzate de sex.este destinata sa indrume si sa urgenteze restructurarea in acest sector. Grupuri sociale vulnerabile Fondurile Structurale sprijina: Populatia care se confrunta cu dificultati pe piata muncii. unde Politica de Pescuit Comuna – finantata de FIFG . In plus. In alte zone ele fac parte din programe separate. sunt invitate sa participe in aceste masuri de cooperare. Regiunile din Statele neMembre. Pentru combaterea excluderii. ele sunt incorporate in programele destinate Obiectivului 1. Masura B incearca sa imbunatateasca planificarea teritoriala a zonelor intinse. handicap fizic sau mental. programul Leader + sprijina proiectele rurale inovative organizate de grupuri de populatie locala. In fiecare Stat Membru. Principalele grupuri sociale acoperite de Obiectivul 3 sunt tinerii si somerii pe termen lung. urmarind. Obiectivul 3 actioneaza ca un punct de referinta pentru toate masurile privind resursele umane. Aceste grupuri nu trebuie sa locuiasca in regiuni a caror dezvoltare este ramasa in urma sau in zone aflate in reconversie. in timp ce masura C promoveaza cooperarea si schimburile de experienta intre cei implicati in proiecte de dezvoltare regionala si locala. cei care sufera datorita excluderii sociale si muncitorii subcalificati. Unele grupuri sociale sunt in mod special slab pozitionate pe piata muncii.si pentru promovarea produselor locale. Populatia discriminate si cu sanse inegale pe piata muncii. Asistenta structurala comunitara incearca sa rationalizeze si sa modernizeze pescuitul in toate zonele relevante ale Uniunii. religie. incluzand si ajustarea sistemelor si structurilor de educatie. Cand aceste masuri se deruleaza in regiuni a caror dezvoltare este ramasa in urma. privati si asociati prin Initiativa Comunitara Equal. Zone de pescuit.

instruire si angajare oriunde in afara regiunilor Obiectiv 1. Rezerva de performanta In scopul de a imbunatati performanta programului.3% sau 24. Consiliul European a agreat ca resursele disponibile pentru Fondurile Structurale.3% pentru sprijinirea tranzitiei in regiunile care nu mai sunt eligibile pentru Obiectivul 1 conform noilor reglementari. Urban II. in stransa cooperare cu 74 .05 miliarde euro pentru sprijinul adaptarii si modernizarii politicilor si sistemelor de educatie. care reflecta o concentrare semnificativa pe regiunile Obiectiv 1. Comisia.5 miliarde euro vor fi alocate reconversiei economice si sociale a zonelor care se confrunta cu dificultati structurale (inclusiv 1.7% sau 135.0. in combinatie cu asistenta furnizata sub Fondul de Coeziune. Defalcarea. Obiectiv 2: 11.4% pentru sprijinul tranzitiei). . . 4% din fiecare alocare nationala este tinuta in rezerva la inceputul perioadei de programare.9 miliarde euro pentru cele mai sarace regiuni ale UE. . la summitul de la Berlin.5.5% sau 22. 7 miliarde euro sunt dedicate procesului de aderare pentru tarile candidate. Comisia a trasat o departajare indicativa a fondurilor pe Statele Membre. Initiativele Comunitare si Actiunile Inovative. Obiectiv 3: 12. Pentru fiecare din Obiective. Totalul anual primit de fiecare Stat Membru din Fondurile Structurale. 18 miliarde euro sunt alocate Fondului de Coeziune si aprox. inclusiv 4. inclusiv asistenta de tranzitie.65% din alocarile Fondurilor Structurale sunt destinate actiunilor inovative si asistentei tehnice. este dupa cum urmeaza: Obiectiv 1: 69. In completare.35% din angajamentele Fondurilor Structurale sunt alocate pentru Initiativele Comunitare (Interreg III.5% sau 1. Leader + si Equal).Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune In 25 martie 1999.1 miliarde euro din totalul Fondurilor Structurale este alocat Instrumentului Financiar pentru Orientare in domeniul Pescuitului (FIFG) pentru sprijinul masurilor insotitoare ale Politicii de Pescuit Comune in zone neacoperite de Obiectivul 1.0. sa totalizeze 195 miliarde euro. Cu ocazia revizuirii de la mijlocul perioadei. nu trebuie sa depaseasca 4% din PIB-ul national.

conform cu obiectivele prioritare: • Obiectivul 1: maxim 75% din costul total eligibil si. care traseaza reguli detaliate pentru implementarea Reglementarii Consiliului (EC) No 1260/1999 in ceea ce priveste eligibilitatea cheltuielilor operatiunilor cofinantate de Fondurile Structurale. masurand rezultatele la jumatatea perioadei. Rate maxime ale contributiei financiare Criteriile de eligibilitate pentru operatii si proiecte sunt diferite. managementul si implementarea financiara a tuturor programelor. vor fi folositi pentru a masura eficienta. contributia nu poate sa depaseasca 50% din costurile totale eligibile in Statele Membre acoperite de Fondul de Coeziune. In cazul investitiilor in firme. o serie de indicatori cuantificabili. cel putin 50% din cheltuiala publica eligibila. definiti de Statele Membre. 40% in regiunile acoperite de Obiectivul 1 si 25% in regiunile acoperite de Obiectivul 2. 75 .Statele Membre. Mai multe detalii privind eligibilitatea cheltuielilor pot fi gasite in Reglementarea Comisiei (EC) No 1685/2000 din 28 iulie 2000. va aloca rezerva la acele programe care au rezultate mai bune. ca o regula generala. in functie de tintele specifice initiale. care in cazuri exceptionale si bine justificate poate creste la 80-85% din costurile totale eligibile. Detalii pot fi gasite in documentul metodologic de lucru “Implementarea rezervei de performanta”. contributia nu poate depasi 35% din costurile totale eligibile in regiunile acoperite de Obiectivul 1 si 15 % in regiunile acoperite de Obiectivul 2. • Obiectivul 2 si 3: maxim 50% din costul total eligibil si cel putin 25% din cheltuiala publica eligibila. De aceea. In cazul investitiilor in infrastructura generatoare de venituri substantiale.

Eligibilitatea ONGurilor este prezentata in mod expres in Programele complement.  Organizatii nonguvernamentale ( ONG-uri ). Elaborarea unei fise de proiect Fondurile structurale se pot obtine pentru diverse proiecte ( prezentate detaliat intr-o cerere de finantare ). Dar nu oricine poate cere bani pentru orice. Se pot face proiecte pentru aproape orice. Elaborarea unei fise de proiect 6.2. Programele operationale 6. 76 .  Chiar si autoritatile publice implicate in distribuirea fondurilor structurale pot fi beneficiare de astfel de fonduri ( in special Asistenta Tehnica ). etc pentru proiecte de cercetare-dezvoltare si educatie.1.CAPITOLUL VI ELABORAREA UNEI FISE DE PROIECT PROGRAMME OPERATIONALE 6. laboratoare.  Universitati.  Firme de consultanta si training pot solicita finantare pentru anumite categorii de proiecte .  Companiile publice si private ( microintreprinderi. pot obtine finantare urmatoarele categorii de solicitanti:  Autoritati publice centrale si locale. de la construirea unei noi fabrici pana la activitati cu caracter social sau chiar cultural.1. pentru Programele Operationale care implica proiecte nationale sau regionale. in special Asistenta Tehnica.Eligibilitatea acestei categorii este prezentata in mod expres in programele complement. institute de cercetare. IMM-uri si companii mari si foarte mari. In functie de natura proiectului . de interes public. ATENTIE: In functie de tipul liniei de finantare sunt eligibilile exclusiv anumite categorii de companii. cooperative ) si Regiile autonome.

Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative 6. trebuie identificat in ce program operational se incadreaza proiectul pe care vreti sa-l realizati. In aceeasi sectiune a programului complement veti gasi si plafoanele minime si maxime. Programul operational Ungaria . Programul operational asistenta tehnica Programe operationale sub obiectivul "cooperare teritorială europeană"(sursa:www. Programul operational transport 4. Domeniului Major de Interventie si Operatiunii unde se incadreaza proiectul dumneavoastra in Programul Complement al Programului Operational identificat initial. Programul operational Cooperare interregionala 77 . Programul operational dezvoltarea resurselor umane 2. Programul operational cresterea competitivitatii economice 3.2. Programul operational Romania . Programe operationale sub obiectivul "convergenţă" 1.Ucraina .Pentru a afla in mod concret daca puteti solicita .Romania 2.Slovacia .ro) 1.Serbia 4. 6. Programul operational Romania .Ucraina 6. Programele operationale Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeazã obiectivele Cadrului Strategic National de Referinţă 20072013. Programul operational Bazinul Marii Negre 7. Programul operational mediu 5. Al doilea pas este identificarea Axei Prioritare.Moldova 5.Bulgaria 3.mie. Programul operational Cooperare transnationala in sed-estul Europei 8. prin intermediul unor interventii specifice. Programul operational regional 7. Programul operational Ungaria .Romania . Programul operational Romania .

flexibile şi inclusive.2 Calitate în învăţământul superior 1. la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900. care să conducă. inclusiv în zonele rurale. flexibile inclusive. inclusiv învăţământul superior şi cercetarea . Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive.3 Dezvoltarea resurselor umane în educaţiei şi formare profesională 1. • Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii la locul de muncă. • • Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare.000 de persoane. prin promovarea egalităţii de şanse în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne. AXE PRIORITARE TEMATICE AXA PRIORITARĂ 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere 1. Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.4 Calitatea în FPC 1.Programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii.5 Programe de doctorat şi postdoctorat în sprijinul cercetării 78 . • • Dezvoltarea unei pieţe de muncă moderne. Obiective specifice: • Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continua. • Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii. până în 2015.1 Accesul la educaţie de caliatte şi IPT iniţial 1.

2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung in zonele rurale în termenii dezvoltarii resurselor umane şi a ocuparii AXA PRIORITARĂ 6 – Promovarea incluziunii sociale 6.3 Promovarea de oportunităţi egale pe piaţa muncii 6.1 Promovarea culturii antreprenoriale 3.1 Sprijin pentru implementarea.2 Prevenirea şi corectarea abandonului timpuriu al şcolii 2.1 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă 2.2 Sprijin pentru comunicarea şi promovarea POSDRU 79 .4 Iniţiative transnaţionale pe piaţa incluzivă a muncii AXA PRIORITARĂ 7 – Asistenţa Tehnică 7.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare activă 5.1 Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare 4.1 Dezvoltarea economiei sociale 6.3 Creşterea accesului şi participării la formarea profesională continuă (FPC) AXA PRIORITARĂ 3 -Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor 3.AXA PRIORITARĂ 2 . managementul general şi evaluarea POSDRU 7.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării pentru grupurile vulnerabile pe piaţa muncii 6.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerilor sociali şi societăţii civile AXA PRIORITARĂ 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare (SPO) 4.2 Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare AXA PRIORITARĂ 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare 5.Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii 2.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii 3.

Programul operaţional sectorial creşterea competitivităţii economice Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE. întreprinderi) Creşterea eficientei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potenţialului turismului romanesc AXE PRIORITARE TEMATICE AXA PRIORITARA 1 Un sistem inovativ de productie 1. 5. în special a IMM 1.2 Investiţii în infrastructura de CDI 2.1 CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie 2. Aceasta va permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE până în anul 2015.3 Dezvoltarea antreprenoriatului AXA PRIORITARA 2 Cercetare.5 %. Obiective specifice: • • • • • • Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor Creşterea capacităţii C&D şi stimularea cooperării între instituţii de CDI şi sectorul productiv Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (cetăţeni.1 Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor.2 Instrumente pentru accesul IMM-urilor la credit şi finanţare 1. Ţinta este o creştere medie anuală a productivităţii pe angajat de cca. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special al IMM-urilor) 80 .

2 Dezvoltarea reţelei naţionale de Centre de Informare şi Promovare Turistica AXA PRIORITARA 6 Asistenţă tehnică 6. 81 . Obiectivele specifice • Promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni pentru portul Constanţa.1 Îmbunătăţirea eficienţei energetice 4.AXA PRIORITARA 3 Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public 3. monitorizarea şi controlul POS Competitivitate 6. cu aplicarea măsurilor necesare în domeniul mediului înconjurător.2 Sprijin pentru comunicare. eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor. precum şi creşterea tranzitului dinspre UE către Sud prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante. evaluare şi dezvoltare TI.1 Promovarea turistică romanesc 5. implementarea. în cadrul Europei. la servicii de un nivel corespunzător standardelor Europene. la nivel naţional. destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri 5. Programul Operational de Transport Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial – Transport (POST) este să promoveze în România un sistem de transport durabil.3 Dezvoltarea e-economiei AXA PRIORITARA 4 .1 Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 3. între şi în cadrul regiunilor României.3 Reducerea impactului negativ asupra mediului al funcţionării sistemului energetic AXA PRIORITARA 5 România.1 Sprijin pentru managementul.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie 4.Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic 4.2 Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice 3. care să permită deplasarea rapidă.

Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului.4.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara Axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport 2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată 2.Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de cale ferată naţională şi TEN-T 3.Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare ale Reţelei TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE 1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere 2. prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale 2.1 Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor cu trenuri de generaţie nouă AXA PRIORITARĂ 4 .1.2. • Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate modurile de transport. 7 1. 22 1. naval şi inter-modal.3.3. a sănătăţii umane şi a siguranţei 82 . Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. • Sprijinirea dezvoltării transportului durabil. prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar.1.• Promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între regiunile României şi transferul acestora din interiorul ţării către axele prioritare prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian AXA PRIORITARĂ 3 . AXE PRIORITARE TEMATICE AXA PRIORITARĂ 1 . 18 AXA PRIORITARĂ 2 .

2. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.3. Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate privind POST Programul operaţional sectorial de mediu Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente. Promovarea transportului inter-modal 4. monitorizării şi controlului POST.1. implementării. • Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor . Sprijinirea managementului eficient. cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”. • • Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015. Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului AXA PRIORITARĂ 5 „Asistenţă Tehnică” 5. AXE PRIORITARE TEMATICE 83 . Obiectivele specifice • Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată.pasagerilor 4.2. inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. • Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei. prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport 4.1. 5.

1Extinderea/modernizarea sistemelorde apă/apă uzată AXA PRIORITARĂ 2 “Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate” 2.AXA PRIORITARĂ 1-„Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” 1. Reducerea eroziunii costiere AXA PRIORITARĂ 6 „Asistenţă Tehnică” 6. 84 .1. Sprijin pentru informare şi publicitate Programul operaţional sectorial dezvoltarea capacităţii administrative Obiectiv general este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naţionale şi ale Uniunii Europene de a obţine progresul în dezvoltarea socio-economică potrivit obiectivelor de coeziune şi convergenţă.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot) AXA PRIORITARĂ 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii” 4. Protecţia împotriva inundaţiilor 5.1.1. Sprijin pentru management-ul şi evaluarea POS 6. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000 AXA PRIORITARĂ 5 “Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” 5.2.2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric AXA PRIORITARĂ 3 „Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate 3.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor 2.

inclusiv pregătirea următorului exerciţiu de programare 3.Obiectiv specific: contribuire la îmbunătăţirea durabilă a administraţiei publice româneşti.2 Sprijinirea strategiei de comunicare a PO DCA Programul operaţional regional Obiectivul general îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate.2 Capacitatea de formulare a politicilor publice. astfel încât raportul între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată Regiune. AXE PRIORITARE TEMATICE AXA PRIORITARĂ 1 Întărirea intervenţiilor de politici publice în administraţia centrală 1. inclusiv a strategiilor intersectoriale şi a planurilor instituţionale strategice 1.4 Monitorizarea şi evaluarea în administraţia locală AXA PRIORITARǍ 3 Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării PO 3.1 Sprijinirea managementului general al PO DCA.2 Întărirea capacităţii de management strategic şi de planificare a acţiunilor 2.3 Implementarea reformei funcţiei publice 1.1 Activităţi de management al reformelor in adminsitratia publica locala 2. să nu se mărească în perioada 85 .4 Implementarea monitorizării şi evaluării programelor AXA PRIORITARĂ 2 Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în administraţia locală 2. în termeni de PIB.3 Raţionalizarea furnizării serviciilor locale şi întărirea managementului resurselor umane 2.1 Activităţi de management al reformelor 1.

1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural . universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă AXA PRIORITARĂ 3 Consolidarea mediului de afaceri regional şi local 3. Obiective specifice: • • • • Îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri Valorificarea potenţialului turistic. istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane AXE PRIORITARE TEMATICE AXA PRIORITARĂ 1.2 Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 2.2 Reabilitarea siturilor industriale neutilizate şi poluate şi pregătite pentru noi activităţi 3.1 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii judeţene şi a străzilor orăşeneşti. faţă de situaţia existentă în prezent (ultimul an pentru care există date statistice). inclusiv construcţia.Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 1. reabilitarea şoselelor de centură.Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local 4.de programare.istoric şi şi 86 .3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor AXA PRIORITARĂ 4 .1 Reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 2.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a mediului de afaceri 3. porturilor şi aeroporturilor de interes regional AXA PRIORITARĂ 2 .Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 2.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 2.

crearea/modernizarea infrastructurilor conexe 4.Sprijinirea dezvoltării urbane durabile 5. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic. managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional 6.2. 4.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare GLOSAR DE TERMENI Abordarea cadrului logic administrare si 87 .1 Sprijinirea implementării.3 Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu utilităţile conexe.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană AXA PRIORITARĂ 6 Asistenţă tehnică 6. precum şi a facilităţilor de recreere AXA PRIORITARĂ 5 .

Activitati Actiunile (si mijloacele) care trebuie intreprinse/asigurate pentru a Materializa rezultatele. Analiza socio. Din analiza obiectivelor rezulta arborelel obiectivelor/ierarhia obiectivelor.O metodologie de planificare. Analiza cost-beneficii Evaluare care compara costurile si beneficiile unui proiect. date fiind alternativele. evaluare a programelor si proiectelor. Analiza de risc Metoda de evaluare a probabilitatii de aparitie a unor factori care sa impiedice obtinerea rezultatelor urmarite prin implementarea unor proiecte/actiuni. analiza problemelor. prioritare pentru beneficiari. analiza strategiilor. analiza obiectivelor. pregatirea matricei schemei logice si a diagramelor de activitati si resurse Abordarea integrata Examinarea continua a unui proiect in toate fazele ciclului proiectului pentru a se asigura relevanta sa.economica Cadrul analitic care compara costurile si beneficiile pentru a stabili in ce masura. Analiza obiectivelor Identificarea si verificarea beneficiilor dorite. Acordul de finantare Documentul semnat intre Comisia Europeana si tara partenera sau tarile Partenere ca urmare a unei decizii de finantare. fezabilitatea si durabilitatea. un proiect propus va conduce sau nu la un 88 . pentru care se face o incercare de cuantificare a beneficiilor sociale si economice. bazata pe analiza partilor care preiau rezultatele proiectului. Se foloseste adesea pentru evaluarea proiectelor din sectorul public. conducere. Ele sunt un rezumat a ceea ce trebuie sa se faca prin proiect. Reprezinta angajamentul formal al Uniunii Europene si tara partenera de a finanta masurile descrise Aceasta include o decriere a respectivului proiect sau program de finantare.

intr-un mod sau altul. Beneficiari Beneficiarii sunt cei care. Se va face dictinctie intre:  partenerii de proiect/beneficiarii directi: sunt cei care sunt sustinuti prin fondurile Comisiei Europene pentru a concepe. dincolo de nivelul grupurilor tinta. organisme etc. Bugetul proiectului In sens mai larg. la nivelul societatii sau al sectorului. de punere in aplicare a proiectelor. profita de pe urma punerii in aplicare a proiectului.  beneficiarii intermediari: sunt cei care sunt sustinuti in cadrul proiectului pentru a presta mai bine tinta. a gira si a pune in aplicare un proiect. Asigurarea continuitatii proiectului/Durabilitate Probabilitate ca beneficiile produse de proiect sa continue dupa ce se incheie perioada de contributia financiara externa. bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar. In general. este vorba despre ministere.  beneficiarii finali: sunt cei care.progres suficient al economiei si al societatii.  grupul/grupurile tinta: grupul/entitatea care va fi afectata in mod pozitiv la nivelul obiectivului specific al proiectului cu care se va lucra. culeg roadele proiectului pe termen lung. Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Asistenta tehnica Metoda de utilizare a cunostintelor in sprijinul cresterii nivelului de expertiza al beneficiarilor de finantare si al finantatorilor unui proiect. El reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului. in sens larg. Etape in realizarea bugetului: • planificarea activitatilor proiectului serviciile catre grupul/grupurile 89 . agentii. Poate consta in: identificarea si punerea la dispozitia participantilor in proiect a informatiilor privind cele mai bune practici dintr-un anumit domeniu.

avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura. actualizarea periodica a bugetului. forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri. dupa inceperea proiectului • revizuirea si Tipuri de buget: • Buget pe categorii de cheltuieli .sume. Prin el se asigura o structura de consultare a partenerilor si se definesc deciziile-cheie. Bugetul trebuie sa corespunda cu cel inscris in contractul de finantare.grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri.• estimarea cheltuielilor in detaliu. 90 . Ciclul unui proiect Ciclul unui proiect este durata unui proiect de la ideea initiala pana la finalizarea lui. perioade) • aprobarea bugetului • stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul. • Buget pe surse . Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se elaboreaza bugetul unui proiect. cerintele de informare si responsabilitatile la nivelul fiecarei faze. astfel incat sa poata fi luate decizii fundamentale in fiecare faza.grupeaza cheltuielile pa categorii si pe activitati.grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii • Buget pe categorii de cheltuieli si activitati . Ciclul este luat in considerare in procesul de evaluare si este un mod de invatare a unor lectii care apoi sa fie utilizate in elaborarea urmatoarelor programe si proiecte. Acest tip de buget reprezinta de obicei. se poate atasa si bugetul pe activitati. pentru fiecare activitate si subactivitate • estimarea potentialelor surse de venituri • reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venturi • fluxul de numerar (bani pentru efecturea platilor. Cerere de oferte Invitatie publica pentru intocmirea si depunerea de proiecte pentru a fi finantate din fonduri ale Uniunii Europene sau fonduri de la bugetul de stat. pe intreaga durata a proiectului. in cadrul aceluiasi proiect. Daca se doreste o detaliere privind modul in care s-a ajuns sa se prevada sumele aferente fiecarui tip de cheltuiala.

Este lansata de Autoritatea Contractanta si adresata unei categorii de solicitanti clar definite. implementare. Un plan anual de audit si un rezumat al auditurilor efectuate transmise Comisiei Europene. echipamente. gestionare si control al politicilor comunitare. Membrii Comisiei sunt asistati de o administratie formata din directii generale si departamente specializate. munca voluntara. Comisia este numita pentru un mandat de cinci ani. Contributie proprie Completarea adusa de beneficiar din surse proprii. Contributie in natura Contributie la finantarea proiectului reprezentata de cladiri. Cooperare tehnica Cooperare avand ca obiect asistenta tehnica oferita de unul sau mai multi 91 . Contributia apartine solicitantilor de finantari nerambursabile. contractat de Comisie. dupa aprobare din partea Parlamentului European. Este gardianul Tratatelor si expresia intereselor Comunitatii. fara a aduce vreun prejudiciu responsabilitatilor Comisiei si ale Curtii Europene de Conturi. Controlul financiar Procedura aflata in responsabilitatea autoritatii nationale de control financiar competente (Curtea de Conturi). in fata caruia raspunde. Conturile si operatiunile tuturor structurilor de implementare relevante pot fi controlate periodic de catre un auditor independent. personalul acestora activand in principal in Bruxelles si Luxemburg. cu acordul statelor membre. beneficiarul avand obligatia sa asigure o contributie proprie. la finantarea primita. alte bunuri sau servicii a caror valoare poate fi evaluata. Un proiect poate fi finantat doar in parte de Autoritatea Contractanta. ce se refera la controlarea implementarii acordurilor rezultatelor de finantare semnate trebuie cu fiecare Agentie de Implementare/Autoritate Contractanta. Comisia Europeana Comisia Europeana este un organ cu atributii de initiativa.

Documente justificative Documente pe baza carora pot fi efectuate platile in cadrul unui contract de finantare. pune la dispozitie experti. Criterii de selectie Specificatiile in virtutea carora este selectat un proiect si care sunt identificate in Ghidul solicitantului. specifica programului de finantare. 92 . o sunt angajate in cursul duratei de executie a proiectului. mai ales in privinta eficientei economice si a raportului cost/beneficii. sunt prevazute in contract si respecta principiile unei gestiuni financiare sanatoase. Costuri eligibile Costuri care indeplinesc urmatoarele conditii: o sunt necesare pentru realizarea proiectului. Diurna Indemnizatia platita expertilor in timpul delegatiilor sau misiunilor (Care Necesita deplasarea si innoptarea intr-un alt loc decat baza operatiunilor curente). Dosar de licitatie Dosarul alcatuit de Autoritatea Contractanta. o sunt efectiv angajate. inregistrate in contabilitatea beneficiarului principal sau a partenerilor. care contine toate informatiile si documentele necesare entitatilor interesate in vederea pregatirii si participarii la o licitatie. o nu sunt incluse in lista costurilor neeligibile. sunt identificabile si verificabile si sunt sustinute de documente justificative in original. care fac obiectul unui contract cu finantare europeana. directioneaza si supervizeaza un proiect. Furnizorul de asistenta tehnica are rol de consultant. Efect multiplicator Capacitatea rezultatelor proiectului de a fi multiplicate si extinse dupa incheierea sprijinului financiar extern.parteneri.

referitor la efectele produse dupa un anumit timp. b) Compatibilitatea cu cadrul structural de finantare din partea UE. In analiza impactului trebuie avute in vedere grupurile tinta ale proiectului. cresterea gradului de informare privind drepturile cetatenesti). Masurarea acestui al doilea tip de impact este o actiune complexa. de aceea stabilirea exacta a relatiei cauza-efect este de multe ori dificila. Impact Efect (pozitiv sau negativ) al unui proiect sau activitati asupra unei anumite stari de fapt (de exemplu. referitor la efectele pe termen lung resimtite de o populatie mai numeroasa. Expert Persoana angajata pentru a oferi expertiza necesara in derularea corespunzatoare a contractului. estimata a fi afectata pozitiv de atingerea scopului proiectului. precum si 93 . mediu). social. Are in vedere in principal doua categorii: actiunile co-finantate si cheltuielile. Evaluarea impactului Activitate prin care sunt estimate efectele anumitor actiuni/masuri asupra unui anumit domeniu (ex. Exista doua tipuri de impact: impactul specific.) Grup tinta Grup/entitate caruia i se adreseaza proiectul.Eligibilitate Caracteristica unei organizatii/propuneri de proiect/activitati de a satisface criteriile definite de finantator. regim special de achitare a obligatiilor catre buget) sau de alta natura (legate de conditiile privind stabilirea pe teritoriul tarii. Ele pot fi fiscale (reduceri sau scutiri de impozite si taxe. legate direct de masura intreprinsa si impactul general. asupra unei organizatii (de exemplu. importul si exportul de schimburile valutare etc. perfectionarea personalului in domeniul activitatilor de consiliere a cetatenilor) sau persoane fizice (de exemplu. reducerea ratei somajuluiiîntr-o anumita regiune). Facilitati Conditii speciale acordate in scopul bunei desfasurari a contractelor finantate.

Scopul lor este de a masura eficacitatea (rezultate realizate/rezultate planificate). Ei reflecta efecte pe termen lung care afecteaza societatea (in sens larg sau restrans). IVO asigura baza de creare a unui sistem de monitorizare adecvat. ce contine informatii despre: • Relevanta • Acuratete • Incadrarea in termene • Accesibilitate si claritate • Comparabilitate • Coerenta • Posibilitati de realizare Indicatori de cantitate Expresie numerica cu ajutorul careia se caracterizeaza anumite fenomene economice.alti beneficiari directi si indirecti. Indicatori de impact Expresie numerica sau calitativa prin care se desemneaza consecintele programului/proiectului. Indicatorii verificabili obiectiv (IVO) Indicatori masurabili care arata daca obiectivele au fost atinse sau nu la cele mai inalte trei niveluri ale schemei logice. Ipoteze Factori externi care ar putea afecta evolutia sau succesul proiectului. reprezinta expresii cuantificabile utilizate la masurarea progreselor inregistrate in indeplinirea obiectivelor proiectului. dincolo de efectele sale imediate asupra beneficiarilor directi. eficienta (rezultate/cost) si economia (costuri reale/costuri planificate) asociate programului/proiectului. Indicatori de calitate O exprimare calitativa referitoare la descrierea obiectivului sau impactului unui proiect. Indicatori de performanta Denumiti si Indicatori Cheie de Performanta (KPI) sau Indicatori Cheie de Succes (KSI). dar 94 .

activitati 2. Management de proiect Procesul de supraveghere si implementare a activitatilor si resurselor necesare in vederea realizarii unui proiect. realizata de catre un comitet de evaluare.. rezultate. Indicatori de masurare a realizarii obiectivelor si rezultatelor 3. Acestia formeaza coloana a patra din schema logica si sunt formulati intr-un mod pozitiv. derulata dupa reguli speciale. Coloana de obiective.asupra carora manegerul proiectului nu are un control direct. ierarhiei obiectivelor” reluata in schema logica. Are ca rezultat atribuirea fondurilor catre proiectele care obtin punctajele cele mai bune in cadrul evaluarii specifice. toate aspectele esentiale ale elaborarii programului/proiectului. Managementul de proiect are ca scop realizarea obiectivelor proiectului conform termenului limita si bugetului prestabilit. Mijloace de verificare (a indicatorilor) 4. Este partea narativa a proiectului pentru fiecare din cele patru niveluri ale .Persoana responsabila cu monitorizarea implementarii unui 95 . Presupuneri (pentru implementarea activitatilor si realizarea rezultatelor). • construieste structura de informatii necesara pentru monitorizarea si evaluarea rezultatelor programului/proiectului. de calitate. Licitatie Procedura de acordare a fondurilor nerambursabile pe baza de proiecte. Matricea Cadru Logic Instrument de structurare a unui proiect care prezinta un set de concepte corelate si care: • faciliteaza elaborarea unui Program/Proiect coerent si realist • functioneaza ca un ghid pentru gestionarea si implementarea programului/ proiectului. si variabilele economice dezvoltate in documentatia proiectului. Matricea cadru logic sintetizeaza intr-un tabel cu patru coloane si patru randuri. Acestea trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile tehnice. Logica interventiei Strategia care sta la baza unui proiect. Cele patru coloane ale matricei cadru logice a programului/proiectului sunt: 1.

analiza si folosirea sistematica si continua a informatiilor in scopul administrarii proiectului si al luarii deciziilor. exprimate in termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali si de alte beneficii pentru alte grupuri.proiect in numele Autoritatii Contractante se numeste manager/director de proiect. Monitorizare Colectarea. cu momente bine definite de inceput si de sfarsit. Ansamblul lor conduce la un moment cand grupurile tinta incep sa perceapa beneficiile durabile. Sensul lui generic se refera la activitati. Proiect Set de actiuni executate intr-o perioada de timp. Rezultate Produsele activitatilor intreprinse prin a caror combinare se realizeaza obiectivul proiectului. Obiectiv Descrierea scopului unui proiect sau program. elaborate. rezultate. in conformitate cu reglementarile care guverneaza linia de finantare. Portofoliu de proiecte O lista de proiecte identificate. prin care se actualizeaza conceperea proiectului si/sau termenii de referinta si se 96 . cu un scop clar al activitatilor de efectuat. cu buget propriu si un nivel specificat al rezultatelor de obtinut. Obiectivele generale Explica de ce proiectul este important pentru societate. selectate si ierarhizate pentru o finantare ulterioara. Proiect/Actiune eligibila Proiect/actiune care indeplineste criteriile de selectie precum si criteriile speciale impuse de Autoritatea Contractanta. scopul proiectului si obiectivele generale. Raport de incepere a proiectului Primul raport efectuat la sfarsitul perioadei de incepere a proiectului.

Belgia. efectuat de administratorul proiectului/contractantul proiectului si transmis organizatieii partenere sau Comisiei la o data bine stabilita. Grecia. realizat in timpul fazei de identificare. state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria. economice. modificarea sau respingerea unui proiect propus in momentul in care i se va face aprecierea. de mediu. certifica faptul ca toate problemele au fost identificate. Ungaria. modificarea sau respingerea proiectului propus pentru finantare Studiul de prefezabilitate Studiul de prefezabilitate. institutionale. Spania. se depune trimestrial. Studiul va furniza suficiente informatii Comisiei Europene si guvernului partener pentru a justifica acceptarea. Germania. Stat Membru Tarile care fac parte dint-o organizatie internationala sunt numite „State membre”. de management. Estonia. Finlanda. Studiu de fezabilitate Un studiu de fezabilitate. Studiul va furniza Comisiei Europene si tarii partenere suficiente informatii care sa justifice acceptarea. Cipru. Slovenia. Studiul trebuie sa descrie conceptia proiectului in toate detaliile sale operationale. Ca au fost analizate toate solutiile alternative si ca s-a selectat cea mai buna alternativa pe baza factorilor de calitate. Raportul prezinta sectiuni referitoare la realizarea tehnica si financiara. Franta. Letonia. De la 1 mai 2004. Malta. Olanda. Danemarca. Raport intermediar Un raport intermediar referitor la modul cum avanseaza proiectul propus. Polonia. In general. Surse de verificare 97 . aspectele socioculturale si cele legate de egalitatea dintre barbati si femei. Suedia si Marea Britanie. Slovacia. Luxemburg. Italia. verifica daca proiectul propus este bine fundamentat si daca va putea sa raspunda necesitatilor grupului-tinta/beneficiarilor avuti in vedere. Cehia. efectuat in timpul fazei de apreciere. financiare. Portugalia. sa ia in considerare toate aspectele politice. Lituania.stabileste un plan de lucru pentru restul proiectului. Irlanda.

obirctivul proiectului si rezultatele lui (sunt descrise prin IVO). Procesul de aderare este finalizat prin incheierea negocierilor de aderare. Tara candidata O tara care si-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeana. Statele Membre au pus bazele unor institutii comune carora le-au delegat partial autoritatea astfel incat hotararile privind aspectele specifice de interes comun sa poata fi luate in mod democratic la nivel european. care s-au angajat sa colaboreze pentru pace si prosperitate. Nu este un Stat care are menirea de a inlocui statele existente. Model declaratie parteneriat 98 .Acestea formeaza si indica unde si in ce forma poate fi gasita informatii despre realizarea obiectivelor generale. semnarea Tratatului de aderare si obtinerea statutului de stat membru. Uniunea Europeana Uniunea Europeana (UE) este o familie de tari europene democratice.

ce presupune împărţirea responsabilităţilor în derularea proiectului finanţat de către Autoritatea Contractantă.     Declaraţie de parteneriat Am citit şi aprobat conţinutul proiectului înaintat Autorităţii Contractante. activităţi. partenerii trebuie să consimtă asupra unei distribuţii echitabile în cadrul proiectului a echipamentelor. Ne angajăm să respectăm principiile practicii unui bun parteneriat. Modificările esenţiale aduse proiectului (ex. vehiculelor şi bunurilor cumpărate cu finanţarea UE între partenerii locali situaţi în ţările vizate. atunci când înaintează spre aprobare propunerea de modificare. parteneri) trebuie să fie consimţite de parteneri înainte de înaintarea propunerilor către Autoritatea Contractantă. consimţind la principiile de bună practică a parteneriatului. Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul) să recunoască aceasta. Solicitantul trebuie să se consulte regulat cu partenerii săi şi să-i informeze detaliat asupra evoluţiei proiectului.narative şi financiare . Înainte de terminarea proiectului.înaintate Autorităţii Contractante. Copii ale titlurilor de transfer trebuie ataşate raportului final. solicitantul trebuie să informeze Autoritatea Contractantă cu privire la aceasta.DECLARATIE DE PARTENERIAT Un parteneriat este o relaţie între două sau mai multe organizaţii. Nume: Organizaţie: Funcţie: Semnătură: Data şi Locul: Model contract de finantare 99 . În cazurile în care acest consimţământ nu poate fi atins. stipulate mai jos: Principiile de Bună Practică a Parteneriatului  Toţi partenerii trebuie să fi citit formularul de cerere şi să fi înţeles care va fi rolul lor în derularea proiectului. Toţi partenerii trebuie să primească copii ale rapoartelor . Pentru a facilita derularea liniară a proiectului.

...] (o dată ulterioară)...... aşa cum se menţionează în Anexa I............ pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă..... 100 .. Articolul 2 ....... este de [...] (numele întreg al Beneficiarului) [...] (titlul Proiectului) ("Proiectul")......  prima zi a lunii care urmează după data la care este plătit avansul de către Autoritatea Contractantă...... pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat [....CONTRACT DE FINANTARE NERAMBURSABILA [....... 1(3) Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare Proiectul pe propria-i răspundere.......] (adresa [sediului ...... 1(2) Beneficiarului îi va fi acordată finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract care este constituit din prezentele condiţii speciale ('Condiţii Speciale') şi anexele lor.....] (Număr identificare contract) [...... Au convenit urmatoarele: Condiţii Speciale Articolul 1 .... de cealaltă parte..... 2(2) Durata de execuţie a Proiectului.  [.. şi [......] (numele întreg şi adresa Autorităţii Contractante) ('Autoritatea Contractantă')...] (acronim) cu sediul în [..Subiect 1(1) Subiectul Contractului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată de Autoritatea Contractantă...... a sediului central ... ('Beneficiarul'). pe de o parte...............Durata de execuţie 2(1) Implementarea Proiectului va începe în (se selectează o opţiune):  ziua următoare celei în care semnează ultima din cele două părţi.....pentru companii şi asociaţii....pentru instituţii publice şi universităţi]......] [număr de luni].... cod fiscal sau numărul de înregistrare oficială echivalent unde este necesar)....................

.. excluzând rezervele): . dintre opţiunile la care se face referire în Articolul 15(1).... în conformitate cu Articolele 2 şi 15(1) din Anexa II.......] (conform prevederilor Anexei II) Opţiunea 3 Plata finală (una singură) previzionată: .Plata finală previzionată: ..................] -..... [.. [.... [.. 4(2) Plăţile vor fi făcute în concordanţă cu Articolul 15 din Anexa II.....Raportarea tehnică şi financiară şi aranjamentele de plată 4(1) Se vor realiza obligatoriu rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată...................]...... se va aplica cele de mai jos: Opţiunea 1 -.....] -............... [... suma finală va fi stabilită în concordanţă cu Articolul 17 din Anexa II. [.. indicându-se numărul şi titlul Proiectului şi folosind următoarele adrese: Pentru Autoritatea Contractantă: 101 ... echivalentă cu [. finanţată de Autoritatea Contractantă.. [........ specificat în paragraful 1..Avans (80% din partea de buget previzionat pentru primele 12 luni de implementare.... Articolul 4 .] (conform prevederilor Anexei II) Articolul 5 .Avans: .. după cum se menţionează în Anexa III................... care este eligibil pentru finanţare de către Autoritatea Contractantă este estimat la ...Adrese Orice comunicare în legatură cu prezentul Contract trebuie să fie facută în scris.Articolul 3 ... [...] -..........]% din costul total eligibil estimat al Proiectului.........] (conform prevederilor Anexei II) Opţiunea 2 -. 3(2) Autoritatea Contractantă se angajează să furnizeze o sumă de maxim ..........Finanţarea Proiectului 3(1) Costul total al Proiectului...Plăţi anuale intermediare ..]......Plata finală previzionată . [...

... Beneficiarul trebuie să depună eforturile necesare în vederea asigurării publicităţii 102 ........... Articolul 7 .. adresă.......] O copie a rapoartelor menţionate la Articolul 4(1) trebuie să fie trimisă la Delegaţia Comisiei Europene responsabilă cu supravegherea Proiectului.................] Articolul 6 ............... încheiate în cadrul programelor descentralizate de ajutor extern Anexa III: Bugetul Proiectului Anexa IV: Proceduri pentru contractare Anexa V: Cererea standard pentru plata şi formularul de identificare financiară Anexa VI: Manualul de Identitate Vizuală 6(2) În cazul unui conflict între prevederile Anexelor şi cele din Condiţiile Speciale..........[.....] (nume............. telefon şi fax)........ 7(2) Următoarea derogare de la Condiţiile Generale se va aplica obligatoriu: 7(2)(1) În completarea Articolului 6 din Condiţii Generale..] (adresa departamentului de management a Autorităţii Contractante şi/sau a unităţii de management a proiectului responsabilă pentru gestionarea programului) Pentru Beneficiar: [........................... prevederile Anexei II prevalează........... În cazul unui conflict între prevederile Anexei II şi cele ale celorlalte anexe.Alte condiţii specifice ce se aplică în cadrul Proiectului] 7(1) Cele de mai jos vor completa Condiţiile Generale: 7(1)(1) Firma de audit care va efectua operaţiunea/operaţiunile de audit la care se face referire în Articolul 16(5) din Anexa II este [. la următoarea adresă: [..... prevederile Condiţiilor Speciale prevalează...................Anexe 6(1) Următoarele documente sunt anexate la aceste Condiţii Speciale şi sunt parte integrantă a Contractului: Anexa I: Descrierea proiectului Anexa II: Condiţii Generale aplicabile Contractelor de finanţare nerambursabilă din partea Comunităţii Europene..

....... trei originale fiind pentru Autoritatea Contractantă şi un original pentru Beneficiar.. În cazuri specifice.... în primă instanţă....... Standardele de identitate conţinute în această broşură/CD-ROM pot fi utilizate exclusiv în legatură cu implementarea acestui contract...... Încheiat la [......... Beneficiarul trebuie să urmeze Liniile Directoare referitoare la Identitate (Anexa VI)...............] în patru exemplare originale în limba engleză....... care se aplică tuturor produselor informaţionale şi publicitare care vor fi utilizate în cursul implementării proiectului. Liniile Directoare sunt specificate într-o broşură şi/sau CD-ROM produse atât în limba engleză cât şi în română.. inclusiv pentru compilarea listei de invitaţi.............. Pentru Beneficiar ............. Copii suplimentare pot fi obţinute de la Ofiţerul pentru Informaţii al Delegaţiei Comisiei Europene în România..activităţii desfăşurate în cadrul acestui contract şi să evidenţieze participarea Uniunii Europene în program......... [numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze] [semnatura] 103 ...................... să ia legătura cu Ofiţerul pentru Informaţii al Delegaţiei CE în România... Beneficiarul trebuie să contacteze Delegaţiei CE în România pentru aspecte referitoare la care este dorita orientare........ Beneficiarul trebuie. utilizarea listelor de corespondenţă şi materiale promoţionale........... [numele şi funcţia persoanei(lor) autorizată să semneze] [semnatura] [data] [numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze] [semnatura] [data] Aprobat pentru finanţare de către Comunitatea Europeană ... sau dacă sunt necesare clarificări suplimentare...... Această broşură/CD-ROM constituie parte integrantă a Contractului şi o copie este furnizată în calitate de Anexa VI a acestui Contract........... Pentru Autoritatea Contractantă ............

Localizare Regiune Judeţ(e) Localitate (Localităţi) 104 . Titlul proiectului 2.[data] Propunere de proiect în cadrul Programului Operaţional Sectorial ………………………………………………….? Conform prevederilor OG 27/2006 Micro Mica Medie Mare 1. Numele intreprinderii Domeniul de activitate Numele si functia persoanei de contact Telefon Web site / e-mail In care din urmatoarele categorii se incadreaza intreprinderea Dvs.

3. Justificarea proiectului (Descrieţi.) 4. ce necesităţi. lipsuri există. conform Axei Prioritare ……. Obiective specifice 105 . pentru care proiectul poate oferi soluţii. Obiectivul general al proiectului 6. in cadrul Programului Operaţional ………… 5. Încadrarea proiectului.

Rezultatele aşteptate 9.) 8.. Conţinutul proiectului (Descrieţi ce activităţi vor fi realizate în cadrul proiectului.7. şi rezultatele acestuia să fie autosusţinute.) 106 . Sustenabilitatea proiectului (Descrieţi în ce măsură va putea proiectul. Aceste activităţi trebuie apoi incluse în planul de activităţi de la punctul ..

107 .

C – contractare.10. E – evaluare. I – implementare. Bugetul estimativ al proiectului 6. raportare 11.) Activităţi Anul n (anul contractării) Anul n+1 Anul n+2 Opţiunile pentru completarea rubricilor: P – planificarea proiectului. Buget pe tipuri de cheltuieli Tipul costului Suma TOTAL . Planul de activităţi (Includeţi activităţile prezentate la punctul 7.1.

Cheltuieli planificate pe ani Anul Suma Anul n (contractare) Anul n+1 Anul n+2 TOTAL 109 .2.6.