P. 1
justitia restaurativa

justitia restaurativa

|Views: 554|Likes:
Published by Andrei Mihaela

More info:

Published by: Andrei Mihaela on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2014

pdf

text

original

Justitia restaurativa Introducere.

Într-un stat de drept apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei este domeniul prioritar de activitate, iar modalitatea cea mai frecvent utilizată în apărarea drepturilor şi libertăţilor este justiţia, înfăptuită de autoritatea judecătorească. Plasându-se în opoziţie cu abordările tradiţionale ale criminalităţii, încă de la finele secolului al XX-lea, a apărut ideea unei noi modalităţi de soluţionare a conflictelor în materie penală şi anume modelele consensuale. Acestea sunt promovate ca alternativă la sistemul penal clasic. Această nouă cale de rezolvare a raporturilor juridice de conflict nu este limitată la o anumită ramură de drept, ci poate atinge orice domeniu al dreptului, putându-se dezvolta în orice sistem de drept, mai cu seamă în cele ale statelor democratice. Modelele consensuale de rezolvare a conflictelor au fost descrise în mod variat, iar mişcarea care a stat la baza promovării lor este cunoscută sub diverse titulaturi: justiţie comunitară, justiţie restaurativă, justiţie informală, dar în practică este cel mai adesea cunoscută sub denumirea de mediere. Deşi s-ar putea crede că există o relaţie de sinonimie între noţiunea de mediere şi cea de justiţie restaurativă, totuşi justiţia restaurativă reprezintă un concept mult mai larg, un nou curent în filosofia penală actuală, incluzând şi medierea care de fapt este principala formă în care se concretizează justiţia restaurativă, alături de o mare varietate de forme particulare incluse în conceptul restaurativ. În multe dintre legislaţiile europene, o altă formă prin care se realizează justiţia restaurativă o constituie serviciul în folosul comunităţii ce îi vizează mai ales pe infractorii minori şi tineri. Într-o abordare oficială a problemei se precizează că: “Justiţia restaurativă este un proces în care toate părţile care au legătură cu o anumită infracţiune colaborează pentru găsirea unei căi prin care să fie înlăturate consecinţele nefaste ale infracţiunii şi implicaţiile sale pentru viitor” . Justiţia restaurativă presupune readucerea la starea iniţială a delincventului şi victimei, adică restaurarea relaţiilor dintre părţi, existente pînă la conflict. Mai întîi de toate, justiţia restaurativă reformulează noţiunea infracţiunii: infracţiunea este o violenţă, jignire, cauzată unei persoane, dar nu un atentat împotriva intereselor statului.

1

este deosebit de important asigurarea raportului corespunzător dintre necesităţile şi interesele persoanei vătămate şi drepturile delincventului.Infracţiunea aduce daune unei anumite persoane. apare o nouă problemă – resocializarea persoanelor care au executat pedeapsa cu închisoare. dar devine subiect activ al răspunderii. Justiţia de restabilire este o alternativă metodelor tradiţionale ale procesului penal. este important a preciza că justiţia de restabilire se bazează 2 . potrivit căreia pedeapsa serveşte o modalitate de restabilire a dreptului încălcat. iar victimele infracţiunilor. ca o „echitate”. existente pînă la comiterea infracţiunii. dar trebuie tratată ca o categorie „umană”. rareori fiind despăgubite. se schimbă şi scopul justiţiei penale: nu pedepsirea persoanei. În consecinţă. care suportă constrîngerea statală. fiind orientată mai mult spre satisfacerea necesităţilor şi atenuarea vinovăţiei. Drept prioritate a justiţiei de restabilire este aplanarea conflictului dintre victimă. deoarece principiul de bază al justiţiei restaurative este de a împuternici părţile în scopul soluţionării conflictului. Împăcarea are loc doar în cazul în care infractorul recunoaşte vinovăţia sa şi este de acord să recupereze dauna. În justiţia represivă infractorii sunt izolaţi de societate. Un moment primordial în metoda restaurativă de soluţionare a conflictelor de drept penal constă în conţinutul răspunderii: nici tolerare sau iertare. dar împăcarea. delincvent şi societate. nici răzbunare. decît spre reacţia represivă a statului. De asemenea. fiind orientată spre antrenarea comunităţii şi societăţii în ansamblu în procesul de restaurare. unui grup social concret şi ca urmare apare obligaţia de a repara dauna. repararea prejudiciului şi restabilirea relaţiilor sociale. readucerea la starea iniţială a delincventului şi victimei. Învinuitul sau inculpatul care şi-a recunoscut vina nu mai este subiectul pasiv. Subiecţii de bază ai acestei proceduri sunt înşişi participanţii conflictului – infractorul şi victima. în măsura posibilităţii. Restabilirea nu trebuie tratată ca o noţiune formal – juridică. deseori suferă a doua oară. Ideea de bază a justiţiei de restabilire constă în compensarea prejudiciului cauzat prin infracţiune şi. Astfel. În timpul aplicării măsurilor justiţiei de restabilire. cît şi în afara acestuia cu ajutorul compensării şi mediaţiei. în acest mod este tratată noţiunea răspunderii. Acest tip de justiţie asigură restabilirea armoniei sociale prin împăcarea delincventului cu victima atît în cadrul sistemului justiţiei penale.

Centrul de Resurse Juridice. Direcţia de Reintegrare Socială şi Supraveghere din Ministerul Justiţiei. 2415/C/2003 şi 400/C/2004 privind înfiinţarea. infractorului şi a comunităţii largi. prima direcţie prioritară a procesului de justiţie restaurativă fiind de a acorda asistenţă psihologică şi materială victimelor. Modelul de justiţie restaurativă a fost experimentat şi în România începând din anul 2003 când au fost înfiinţate două Centre de Justiţie Restaurativă în Bucureşti şi Craiova. Finanţarea a fost asigurată de către Departamentul de Dezvoltare Internaţională al Guvernului Marii Britanii (2003) şi Uniunea Europeană prin programul PHARE(2004). Cadrul legal a fost asigurat de ordinele ministrului de justiţie 1075/C/2002. Părţile implicate în conflict puteau fi beneficiare ale serviciilor de mediere. o scădere a fricii de victimizare. Studiile de evaluare a programelor de justiţie restaurativă au reliefat avantajele pe care acestea le aduc la nivelul victimelor:un grad înalt de satisfacţie cu programul şi cu rezultatele programului.pe compensarea benevolă de către delincvent a prejudiciului cauzat victimei în schimbul atenuării vinovăţiei. în cadrul procesului de justiţie restaurativă victima are rolul central. 3 . Modelul de justiţie restaurativă în România. şi o posibilitate mai mare de a obţine despăgubiri.În program puteau fi incluşi doar minorii (infractori şi victime) care au fost implicaţi în infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a victimei sau infracţiuni de furt prevăzute de articolele 208 CP sau 209 CP. drepturile şi nevoile sale fiind de cele mai multe ori ignorate (mai mult. Fundaţia „Familia şi Ocrotirea Copilului”au fost instituţiile care au colaborat la realizarea acestui program. Această evoluţie se explică prin beneficiile pe care le prezintă această abordare comparativ cu paradigma clasică de justiţie retributivă la nivelul victimei. Dacă în cadrul sistemului penal victima are o poziţie periferică. ajungându-se la o revictimizare a victimei în cadrul procesului penal). funcţionarea şi continuarea activităţii Centrelor de Justiţie Restaurativă din Bucureşti şi Craiova. Programele de justiţie restaurativă s-au dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani în Statele Unite.

Rădulescu. 4 . Schneider şi M. repararea prejudiciului produs victimei şi comunităţii şi restabilirea ordinii sociale perturbată de infracţiune. În prezent. Programe pentru victimă şi agresor din perspectiva justiţiei restaurative. Balica. Reparaţia Una dintre caracteristicile cheie ale justiţiei restaurative constă în repararea prejudiciului suferit de victimă. Dan Banciu. E. A. Interesul Guvernului României pentru modelul justiţiei restaurative s-a materializat şi în formularea unui proiect de lege care a fost înaintat Parlamentului. munca în folosul comunităţii. Justiţia restaurativă propune o nouă modalitate de abordare a criminalităţii care pune accent pe responsabilizarea infractorului. Statele Unite. care presupune plata unei sume de bani de către infractor 1 S.com/mpg2. M. Finkelstein. pentru un spectru larg de infracţiuni. Noua Zeelandă.5/restorative. Evaluarea proiectului experimental de justiţie restaurativă desfăşurat în Bucureşti şi Craiova. dar au subliniat şi dificultăţile pe care acestea le-au întâmpinat în derularea programului (lipsa deautoritate şi legitimitate a centrelor. cadru legislativ care nu permite includerea în program decât a unor infracţiuni)1. implicarea victimei şi a comunităţii în actul de justiţie. http://www. Primele programe au fost puse în practică în ţările cu un sistem de common law: Canada.dsgonline. în aceste state programele de justiţie restaurativă s-au dezvoltat puternic şi se aplică astăzi pe scară largă.Rapoartele de evaluare a activităţii celor două centre au evidenţiat aspectele pozitive ale serviciilor de mediere oferite de centre. atât pentru infractori minori. Proiectul de lege privind medierea şi organizarea profesiei de mediator se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului. cercurile de verdict. Cele mai des întâlnite forme de programe de justiţie restaurativă sunt: medierea.htm. C Dâmboianu. raport Centrul de Resurse Juridice. Australia. slaba implicare a comunităţii. cât şi majori. spre deosebire de sistemul clasic de justiţie retributivă în care accentul era pus pe pedepsirea infractorului. conferinţele familiale. 1998. La nivelul sistemului de justiţie american acest principiu se traduce în trei forme specifice de reparaţie2: . 2004.reparaţia financiară. În prezent. colaborare dificilă cu unele instituţii implicate în program. grupurile comunitare de sprijin pentru victimele infracţiunilor şi infractori. 2 cf. panelurile de victime care se adresează agresorilor.

munca în folosul comunităţii este folosită în următoarele situaţii: . .htm 5 .gov/CPP/cpp1. în statul Washington instanţele de judecată pot transforma un număr maxim de 30 de zile de închisoare într-un număr maxim de 240 de ore de muncă în folosul comunităţii3. . ci doar ca o condiţie pentru plasarea infractorului în probaţiune. munca în folosul comunităţii poate fi efectuată ca urmare a unei înţelegeri între victimă şi infractor sau infractor şi reprezentanţii comunităţi. munca în folosul comunităţii nu poate fi folosită ca alternativă la închisoare. înţelegere ce a avut loc în cadrul unei practici alternative procesului penal 3 http://www.wa. de exemplu.ca sancţiune alternativă la pedeapsa cu în chisoarea. Munca în folosul comunităţii este de altfel considerată ca făcâd parte dintre programele de justiţie restaurativă tocmai pornind de la ideea conform căreia întreaga comunitate este afectată de infracţiunea comisă şi astfel este o victimă indirectă. De exemplu. cât şi în afara acestuia.victimei astfel înât să fie acoperite pagubele pe care aceasta le-a suferit.condiţie pentru plasarea în probaţiune sau acordarea liberării condiţionate. Munca în folosul comunităţii reprezintă forma de reparaţie cel mai des întânită în SUA. Aceasta formă este mai rar întîlnită şi presupune ca victima şi infractorul să ajungă la un acord astfel încât infractorul să presteze anumite servicii pentru victimă pentru a repara prejudiciul suferit ce aceasta. . în cadrul sistemului penal de justiţie.doc. În cazul în care victima a necesitat servicii de recuperare fizică sau mentală. înlăturarea zăpezii etc. Ea presupune ca infractorul să efectueze un număr variabil de ore de muncă neremunerată într-o instituţie publică sau non-profit ca modalitate de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat comunităţii. îgrijirea peluzei.munca în folosul comunităţii. infractorul va suporta inclusiv aceste costuri.servicii oferite în mod direct victimelor. Trebuie subliniat că în cazul instanţelor federale. repararea obiectelor deteriorate. cum ar fi.În acelaşi timp. Munca în folosul comunităţii poate fi folosită atât în cadrul sistemului penal de justiţie. .transformarea pedepsei cu închisoare sau amendă în obligaţia de a presta o activitate neremunerată.

Prima şedinţă de mediere din Statele Unite a avut loc în 1978 în Elkhart. Mark S. iar în 2000 existau programe de mediere în mai mult de 300 de comunităţi din SUA. Medierea Medierea este un program de justiţie restaurativă care presupune întâlnirea faţă în faţă între persoana care a comis o infracţiune şi victima acelei infracţiuni. mii de şedinţe fiindorganizate în fiecare an7. în prezenţa unui mediator (o persoană special pregătită să conducă aceste şedinţe). se stabileşte un plan de reparaţie. Summer 1994. Cit.). Este important de subliniat că în unele jurisdicţii este permisă doar o restituire financiară. conferinţă victimă-infractor. despre impactul acesteia asupra victimelor. astfel că în 1994 existau peste 100 de programe de mediere în State6. Patrick Cunningham and Lawrence C.org/abtvom. The Restorative Justice and Mediation Collection: Executive Summary in OVC Bulletin.(mediere. etc. precum şi despre modalităţile concrete de reparare a prejudiciului produs. cerc de verdict. 6 . mai poartă denumirea de dialog victimă-infractor.Offender Mediation in Alaska in Alaska Justice Forum 11(2). Medierea victimă-infractor numită iniţial în SUA reconciliere victimă-infractor. Ontario. este posibil ca atât 4 5 http://voma. 7 Umbreit. Op.. Victim . prin care infractorul despăgubeşte victima pentru prejudiciul pe care i l-a provocat. membri ai comunităţii şi alte persoane (grupuri de suport). Indiana. în timp ce în altele este permisă şi o reparaţie sub forma unor servicii prestate victimei. victima poate cere plata acestei „datorii” sau poate cere ca infractorul să presteze un număr de ore de muncă în folosul său.. De asemenea. dialog de justiţie restaurativă sau întâlnire victimă-infractor4. În unele jurisdicţii victimele şi infractorii pot fi însoţiţi de familie. Trostle. July 2000 6 cf. De asemenea. Canada5. la 4 ani după ce a fost organizată prima întâlnire de acest tip din lume în Kitchener. Aceste practici dau victimei posibilitatea de a alege (cu acordul infractorului) tipul de activitate neremunerată ce urmează a fi prestată şi locul de desfăşurare a acesteia. Programele s-au dezvoltat rapid pe tot teritoriul Statelor Unite. 2. Mark S. În cazul în care prejudiciul este în special de natură materială. În cadrul şedinţei de mediere are loc o discuţie privind infracţiunea comisă.shtml Umbreit. iar paguba produsă poate fi cuantificată.

care prevăd cerinţele minime de pregătire a mediatorilor. School of Social Work. Spre deosebire de procesul penal. evaluarea programului.prevederile legislative variază de la simpla enunţare a medierii ca alternativă la pedeapsă până la prevederi comprehensive. etc. University of Minnesota. 2001. Kansas. Umbreit. în cadrul procesului de mediere ei au doar un rol de suport. responsabilitatea plăţii acestora revenind celor care îi angajează (victimă sau infractor). . Astfel. 7 . în unele state ea este aplicată inclusiv pentru infracţiunile de mare violenţă. .6 state au prevederi legislative care permit întâlnirea dintre victimă şi infractor. Deşi medierea se desfăşoară frecvent. pentru infracţiuni cu un grad scăzut de periculozitate. cât şi pe parcursul desfăşurării şedinţei de mediere. la dosar se ataşează o foaie cu consimţământul acestuia care va putea fi folosită pentru a se organiza şedinţa de mediere mai târziu. costuri. în raportul Legislative Statutes on Victim Offender Mediation : A National Review din 2001 se arată că8: . Astfel. Indiana. discuţia purtându-se între victimă şi infractor. Iniţiativa pentru punerea în practică a unei şedinţe de mediere victimă-infractor în cazul infracţiunilor de mare violenţă trebuie să aparţină victimei. iar în 2002 cel puţin 10 state organizau şedinţe de mediere pentru victimelor unor infracţiuni de mare gravitate36. Tennesse). Legislative Statutes on Victim Offender Mediation : A National Review.victima. avocaţii neputâd să intervină. Oregon. în momentul în care victima doreşte acest lucru. Nebraska. Center for Restorative Justice and Peacemaking.23 de state au prevederi legislative cu privire la mediere. să întrerupă procesul. Elizabeth Lightfoot şi Johnathan Fier. 8 Mark S. Montana. aşa cum am arătat. pentru ca din 1996 astfel de servicii să fie disponibile şi în statul Ohio. (cum e cazul statelor Delaware. în 1993 statul Texas a devenit primul stat american care a oferit servicii de mediere victimelor infracţiunilor de mare violenţă care doreau să întâlnească infractorul. cât şi infractorul să fie asistaţi de reprezentanţi legali atât în pregătirea. în care aceştia deţin rolul central. În cazul în care infractorul este cel care doreşte o astfel de întrunire. Prevederile legislative asupra medierii variază de la stat la stat.

infracţiunile pentru care se pot organiza şedinţe de mediere diferă de la stat la stat. aşa cum este cazul statului Kansas. care analizează informaţiile primite şi desemnează doi mediatori care să se ocupe de acest caz. Contractele de restituire rezultate în urma medierii sunt monitorizate de coordonatorul de proiect. . Aceştia îl contactează pe infractor şi verifică dacă acesta este dispus să participe la şedinţa de mediere. Trostle. 8 .Washington). Dacă ambele părţi sunt de acord. ofiţerul desemnat să se ocupe de caz discută cu minorul. 4 state oferă acest serviciu atât infractorilor minori. atunci se programează o şedinţă cu o echipă de doi mediatori. în general există următoarea procedură: după arestarea minorului. scopul principal fiind acela de a se realiza o reconciliere între victimă şi infractor. Indiana. pentru infractori cu un risc scăzut de violenţă (Montana) p穗ă la state care permit medierea pentru infracţiuni de mare gravitate. în timp ce 7 state permit organizarea medierii doar pentru infractori majori. 9 cf. Patrick Cunningham and Lawrence C. Vermont. statul Texas fiind în 2001 singurul care permitea organizarea unei şedinţe de mediere inclusiv pentru infracţiunile de omor. Maine. state care permit medierea doar pentru infracţiunile fără violenţă (Nebraska. Virginia. Dacă infractorul este de acord să participe. În cazul în care totul decurge conform planului. atunci este stabilită o întâlnire cu victima. cât şi majorilor.. Procedura medierii în cazuri cu minori. în unele state medierea a fost dezvoltată pentru infractorii minori. New York). iar dacă în opinia acestuia cazul se pretează la mediere. acesta este informat la sfârşitul programului9.există state în care legislaţia le permite judecătorilor să-i oblige pe infractori să participe la şedinţele de mediere. iar în cazul în care acesta nu este respectat atunci este informat ofiţerul. Deşi fiecare proces are particularităţile sale. După cum am menţionat. Missouri. atunci este oferită ca o alternativă şi este contactat coordonatorul de proiect. Există state a căror legislaţie nu prevede infracţiunile (de exemplu.12 state prevăd posibilitatea ca numai minorii să beneficieze de acest serviciu. Louisiana.

Totodată aceste întâlniri au rolul de a le dezvolta tinerilor capacităţile de rezolvare a conflictelor.doc. Un alt program de justiţie restaurativă folosit în SUA este cercul de verdict. 9 .gov/people/injury/enforce/PromisingSentence/pages/PSP3. numite şi cercuri pacificatoare (peacemaking circles). http://www.htm. pe de altă parte .nhtsa. în contradicţie cu forma clasică de rezolvare a conflictelor care consta în suspendare sau exmatriculare. . şi infractor şi comunitate.stabilitatea comunităţii depinde de vindecarea acestor rupturi.htm.us/rj/publications/circle. ele încorporând principiile vechii forme de justiţie tribală din America de Nord.mn. Cercurile de verdict sunt construite pe trei principii: . 11 http://www. Avantajul acestor şedinţe provine din valorificarea influenţei pe care persoanele de aceeaşi vârstă o au asupra adolescenţilor şi tinerilor. Primul proiect pilot de „cercuri de verdict” a fost implementat în Statele Unite 1996 în Minnesota. 1997. Cercurile de verdict. 3. au apărut pentru prima dată în Canada. Cercurile de verdict (Sentencing circles). Denumirea provine de la vechiul obicei al indienilor din America de Nord de a organiza cercuri de discuţii (talking circles) pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Kay Pranis. 10 cf. în Rezervaţia Mille Lacs Reservation10.infracţiunea constituie o ruptură a relaţiilor între infractor şi victimă. Ca răspuns la actele deviante petrecute în spaţiul şcolar au fost organizate şedinţe de mediere în cadrul cărora mediatorii sunt colegii persoanelor implicate în conflict. O formă particulară de mediere se desfăşoară în cadrul şcolii şi poate denumirea de peer-mediation mediere în cadrul grupului de vârstă. lucrare prezentată la Justice Without Violence: Views from Peacemaking Criminology and Restorative Justice. Restoring Community: The Process of Circle Sentencing.mediere în cadrul grupului de vârstă.comunitatea este mai îndreptăţită decât instanţa să judece cauzele infracţiunii care sunt de multe ori dependente de organizarea economică şi socială a comunităţii11. pe de o parte.Peer-mediation .state. .

organizarea unui cerc de vindecare („healing circle”) pentru infractor . scopul final fiind acela de a se ajunge la un consens cu privire la sancţiunea care trebuie adoptată împotriva infractorului. În cadrul programului fiecare persoană vorbeşte pe rând.cererea infractorului de a participa într-un asemenea program . grupurile de susţinători ai acestora. judecători. Cercurile de verdict presupun un parteneriat între privat şi public. Persoanele se aşează în cerc şi fiecare are dreptul de a-şi exprima părerea. . sancţiunea ce va fi aplicată infractorului. O condiţie importantă pentru realizarea unui cerc de verdict constă în legătura puternică pe care o are infractorul cu comunitatea. infractorul. ofiţeri de probaţiune). Cercurile de verdict sunt aplicate pe terioriul Statelor Unite atât pentru infractori minori.organizarea unui cerc de vindecare („healing circle”) pentru victimă . care în trecut era reprezentat de o pană de vultur şi care în prezent ia forma unui anume simbol al comunităţii respective. ea este retrimisă în cadrul sistemului de justiţie.organizarea unui cerc de verdict în cadrul căruia se stabileşte sancţiunea . .organizarea unor cercuri ulterioare pentru a monitoriza progresele înregistrate de infractor. .În cadrul acestor cercuri participă victima. Dacă persoana nu este mulţumită cu hotărârea luată în cadrul cercului de verdict. În cadrul grupului se analizează ceea ce s-a întâmplat. dat fiind faptul că succesul programului depinde de sprijinul pe care grupurile de suport i-l acordă infractorului. Hotărârile care se pot lua în cadrul 10 . ce impact a avut infracţiunea comisă asupra victimelor şi a comunităţii în general. în mediul rural şi în mediul urban. cât şi pentru majori. procurori. păstrându-se inclusiv vechiul obicei ca persoana să vorbească doar când are în posesie un anume obiect ce-i dă dreptul de a vorbi . un program iniţiat de comunitate şi al cărui scop constă în căutarea unor soluţii care să remedieze răul făcut. precum şi modalitatea concretă prin care poate fi îndreptat răul produs. reprezentanţi ai sistemului formal de justiţie (poliţie. Cercurile de verdict presupun mai multe etape : .„talking piece”. pentru o paletă largă de infracţiuni. precum şi orice membru interesat al comunităţii. Etapele cercului de verdict. suporterii victimei. .

Coordonatorul contactează victima şi infractorul. În cazul în care nu există un consens în cadrul cercului. reprezentanţi ai şcolii). Conferinţele familiale sunt discuţii desfăşurate sub coordonarea unei persoane specializate care le permit persoanelor cel mai grav afectate de crimă (victimă. infractorul revine în cadrul sistemului de justiţie unde se adoptă de această dată sancţiunea formală. spre deosebire de mediere în cadrul căreia mediatorii pot fi voluntari specializaţi. Persoanele care mediază procesul sunt în general oficiali publici (ofiţeri de poliţie. Conferinţa familială (Family group conferencing) Conferinţa familială s-a dezvoltat în Noua Zeelandă ca sancţiune penală pentru minori. unde conferinţele sunt organizate de poliţişti şi reprezentanţi ai şcolii. Procesul începe cu descrierea incidentului de către infractor şi a impactului pe care actul infracţional l-a avut asupra participanţilor. O dată adoptată o “sentinţă” în cadrul cercului de verdict. infractor. dar şi în sprijinirea infractorului pe tot parcursul procesului de reabilitare. hotărârea este dată de judecător. ofiţeri de probaţiune. 4. Australia. Forma de conferinţă familială dezvoltată în Statele Unite este însă cea originară din Wagga Wagga. După adoptarea sancţiunii. în unele cazuri este desemnat un voluntar din cadrul comunităţii care va verifica dacă persoana respectă condiţiile impuse şi va informa comunitatea. să pună întrebări cu 11 . familiile şi prietenii ambilor) să discute asupra impactului crimei şi despre modalităţile în care va fi sancţionat infractorul. victima are posibilitatea să-şi exprime sentimentele. Sistemul de justiţie şi comunitatea sunt parteneri. iar comunitatea este implicată profund nu doar în pronunţarea unei sancţiuni.cercurilor de verdict sunt mai variate decât cele care se pot adopta în cadrul sistemului penal. le cere acordul de a participa la conferinţă (una dintre condiţiile acestui program constă în participarea voluntară a victimei şi infractorilor) şi identifică persoanele care le vor sprijini pe parcursul acesteia. le explică caracteristicile programului. Ca şi în cadrul procesului de mediere.

Panelurile de discuţii privind impactul infracţiunii asupra victimelor (Victim Impact Panels) Panelurile de discuţii privind impactul infracţiunii asupra victimelor sunt forumuri în cadrul cărora victimele unui anumit tip de infracţiune povestesc unor grupuri de infractori despre impactul pe care infracţiunea l-a avut asupra lor.este recunoscut şi subliniat rolul familiei în viaţa infractorului minor. . 12 . 5. Toţi participanţii trebuie să ajungă la un acord privind modalitatea prin care infractorul poate repara prejudiciul produs victimei şi să semneze un plan de reparaţie.voluntarii din comunitate sunt mai dispuşi să ofere în continuare suport pentru victimă şi infractor. membrii familiei infractorului şi alte persoane apropiate acestuia .privire la infracţiune şi să propună soluţii pentru îndreptarea răului care i-a fost produs. Infractorii nu sunt însă persoanele care le-au victimizat. mai mulţi cetăţeni joacă un rol activ în procesul de justiţie . În mod obişnuit. Comparativ cu medierea. acordul include scuzele infractorului şi cerinţa ca un anume tip de reparaţie să fie acordat victimei. ci doar persoane care au săvârşit acelaşi tip de infracţiune pe care a suferit-o victima. În unele acorduri este stipulat ca tânărul să presteze munca în folosul comunităţii. deoarece un număr mai mare de participanţi sunt implicaţi în asistarea procesului de reintegrare socială a infractorului şi ajutorarea victimei .recunoaşte existenţa unui număr mai mare de persoane afectate de infracţiune şi explorează efectele asupra acestor persoane : victima primară. persoanele apropiate acesteia. conferinţa familială prezintă anumite avantaje : . cu care are foarte multe puncte în comun. . să-şi îmbunătăţească frecvenţa şcolară şi să efectueze o serie de munci casnice/menajere la şcoală şi acasă. Avantaje ale conferinţei familiale. Prin implicarea unui număr mai mare de persoane afectate de crimă.contribuie la consolidarea şi vindecarea comunităţii ca întreg deoarece implică mai mulţi membri ai comunităţii în întâlnirile sale. .

Spre deosebire de alte forme de justiţie restaurativă (mediere.să acorde victimei posibilitatea de a relata impactul pe care l-a avut infracţiunea asupra sa. 6. conferinţele de grup familial) în cadrul panelurilor nu este vorba de judecarea infractorului. În urma obţinerii unor rezultate pozitive. fie ca scoatere din cadrul sistemului penal. au fost organizate paneluri cu victimele infracţiunilor contra proprietăţii. ale violenţei domestice. panelurile sunt formate din 3-4 victime care relatează fiecare despre impactul pe care infracţiunea l-a avut asupra sa timp de 10-15 minute fără a-i judeca sau învinovăţi pe cei prezenţi.să-i ajute pe infractori să înţeleagă consecinţele infracţiunii asupra victimelor şi comunităţii. de stabilirea unei sancţiuni. iar modalitatea principală prin care au realizat acest lucru a constat tocmai în organizarea acestor paneluri. Obiectivele panelurilor sunt: . În mod obişnuit. Panelurile de impact asupra victimelor au fost iniţiate în 1982 de asociaţia Mame împotriva conducerii sub influenţa alcoolului (Mothers Against Drunk Driving -MADD) care au dorit să schimbe ideea aproape general acceptată conform căreia infracţiunile rutiere sunt mai degrabă accidente decât infracţiuni. 12 http://www. consiliul de reparaţie a efectelor infracţiunii asupra comunităţii este o variantă mai nouă a unei vechi modalităţi de răspuns la problema delincvenţei juvenile cunoscută sub termenii de “youth panels ’’. cu copii sau vârstnici victime ale abuzului12.să conştientizeze indivizii şi comunitatea asupra efectelor infracţiunii. Consiliul de reparaţie al efectelor infracţiunii asupra comunităţii (Community Reparative Board) După cum apreciau Gordon Bayemore şi Mark Umbreit. . . cercurile de sentinţe.gov/rest-just/CH5/7_impnls. Participarea infractorilor la paneluri este stabilită de instanţa de judecată. fie ca o condiţie a plasării în probaţiune. ci doar de o încercare de responsabilizare a infractorului şi în acest fel de diminuare a recidivei.nij. “neighborhood boards” sau “community diversion boards” care a fost folosită în Statele Unite încă din 1920.htm 13 .

Chestionaţi cu privire la o modalitate specifică de justiţie . reducâd astfel costurile asociate sistemului formal de justiţie. iar mai recent.să genereze soluţii în cadrul comunităţii pentru actele infracţionale.să promoveze „proprietatea” cetăţenilor asupra sistemului de justiţie prin implicarea acestora în procesul de justiţie.În prezent. În cadrul întâlnirilor consiliului are loc o discuţie cu privire la fapta infracţională şi la consecinţele acesteia. pregătiţi special pentru acest lucru.să acorde infractorului posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea şi de a fi direct responsabil pentru prejudiciul produs victimei şi comunităţii. Tot acum se stabileşte şi perioada în care infractorul trebuie să realizeze aceste reparaţii. Consiliul este alcătuit dintr-un mic număr de membri ai comunităţii. pentru infractori minori. Consiliile sunt folosite în principal pentru adulţii condamnaţi pentru infracţiuni minore şi fără violenţă. iar în acel moment încetează orice legătură a consiliului cu infractorul. .consiliul de reparaţie a efectelor infracţiunii asupra comunităţii – 92% s-au declarat de acord. unde la începutul anilor ’90 a fost realizată o anchetă cu privire la criminalitate şi justiţie. . . care conduc şedinţe publice cu infractorii pe care instanţa de judecată i-a trimis să participe la acest proces. iar în urma unor discuţii cu acesta se ajunge la un acord asupra activităţilor pe care infractorul trebuie să le îndeplinească pentru a repara prejudiciul produs. în principal în Vermont. 14 . consiliul înaintează un raport instanţei de judecată cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de către infractor. Rezultatele au arătat că oamenii doreau o mai mare implicare a comunităţii în procesul de justiţie. Consiliul elaborează apoi o serie de propuneri de sancţionare a infractorului. consiliile de reparaţie a comunităţii sunt folosite din 1990. După trecerea acestei perioade.să acorde oportunitatea victimelor şi membrilor comunităţii de a confrunta infractorul într-o manieră constructivă. Obiectivele panelurilor. Scopurile acestor consilii sunt următoarele: .

astfel că în prezent există grupuri de suport atât pentru victimele directe ale infracţiunilor. astfel că până în 1999. dar şi grupuri de suport pentru victimele indirecte: familiile persoanelor ucise sau familiile celor aflaţi în închisoare.org/ccia/Restore/.pdf http://www. Un program de acelaşi tip funcţionează în Tama County. Southern Wisconsin se folosesc echipe de infractori minori sancţionaţi cu munca în folosul comunităţii sau obligaţi să plătească despăgubiri.iowacbc. . Alte forme de justiţie restaurativă dezvoltate în SUA Echipele de reparare a efectelor infracţiunii (Crime repair crews) sunt alcătuite din infractori minori sau majori sancţionaţi cu munca în folosul comunităţii şi care lucrează sub supravegherea unor reprezentanţi ai sistemului de justiţie sau ai comunităţii pentru a repara prejudiciul provocat de infracţiune. chiar dacă infractorul care le-a victimizat nu a fost niciodată condamnat14. 15 . Programul RESTORE le oferă victimelor posibilitatea de a beneficia de o echipă pentru a remedia prejudiciul produs de infracţiune. În Dane County.participarea în programele Adopt-A-Highway şi Habitat for Humanity.distribuirea de pături şi prosoape pentru persoanele fără adăpost.coordonarea distribuirii de mâncare pentru persoanele nevoiaşe. Iowa. 13 14 http://youthsos.înlăturarea de graffiti de pe pereţii clădirilor din Dane County. 7. Un alt program de justiţie restaurativă dezvoltat în Statele Unite include organizarea unor grupuri de suport pentru victime şi infractori.Consiliul de reparaţie a comunităţii s-a dezvoltat puternic în Vermont. iar activităţile desfăşurate de acestea constau în13: . fiecare instanţă de judecată din Vermont folosea consiliile de reparaţie ca alternativă la pronunţarea unei sentinţe.org/pdfs/CRC. . iar peste 3000 de infractori acuzaţi de infracţiuni minore au beneficiat de activitatea acestor consilii. . Grupurile de suport pentru victime s-au dezvoltat extrem de mult în Statele Unite.

Astfel. Justiţia restaurativă presupune un proces de mediere între victimă şi infractor. de pregătire pentru liberare etc. de o mai bună acceptare din partea comunitătii. la drepturile şi obligaţiile pe care le au. la resursele disponibile. între comunitate şi deţnut. nu cel cu care se realizează medierea) şi deţinut. În unele ţări. dar autorul era altul. între victimă şi infractor. precum şi prin suportul psihologic care li se oferă în cadrul grupului de către persoane care au trecut prin aceeaşi experienţă. beneficiile participantilor pot fi diverse. Atât victimele. victimele ar putea obtine beneficii materiale. morale. astfel încât să se evite revictimizarea si alte efecte traumatizante. psihologice s. dar există posibilitatea unei medieri care să-l apropie pe detinut de propria-i umanitate si să-i permită victimei. Medierea poate să aibă loc şi după pronuntarea sentinţei şi poate fi realizată între victimă şi infractor. iar cei care au comis infractiuni ar putea să obtină beneficii care tin de libertatea lor. Concluzii generale. cât şi cei care au comis infractiuni pot participa la mediere doar dacă doresc si dacă îndeplinesc anumite conditii. În functie de momentul în care intervine medierea. între grupuri de victime surogat şi grupuri de foşti infractori.a. dar însoţiţi de familii. comunitatea/comunitătile din care fac parte victima si/sau infractorul pot 16 . De asemenea. în diverse faze ale procesului penal. să se descarce de tensiunea emotională suplimentară si să-si integreze mai putin traumatic evenimentul dureros prin care a trecut. succesul medierii poate presupune şi renunţarea la acuzaţii şi la urmărirea penală. atunci când simte că îi este util. direct sau indirect.Scopul acestor grupuri este de a sprijini persoanele afectate de infracţiune prin oferirea de informaţii cu privire la aspectele juridice (procesuale). între o victimă surogat (o persoană care a fost victima unei infracţiuni.. Cadrul legislativ actual este încă putin generos fată de un astfel de proiect.

în reconsiderarea atitudinii fată de persoana umană. dar poate fi un pas înainte în restaurarea sistemului juridic românesc. încă dificil. Justitia restaurativă reprezintă în continuare un proiect ambitios. chiar imposibil de aplicat în totalitate.întelege mai bine ceea ce s-a întâmplat si pot constitui sprijinul necesar victimei si căile de reintegrare socială a celui care si-a ispăsit pedeapsa. 17 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->