24 pagini

an XI nr. 153

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

decembrie 2011

12

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Gabriela DOBO{ [i Radu ANECUL|ESI / www.proimage.ro

~nt`lniri [i desp\r]iri
Remus Z\stroiu

Biografii, aspira]ii, via]\
Gabriel Andreescu

~ntoarcerea lui Leon Volovici
Liviu Antonesei

Ce ai f\cut `n noaptea Sf`ntului Bartolomeu
Dorin Tudoran

Podul de fier
Adrian Neculau

G`nduri din [i `n amintirea lui Leon Volovici
Mihai Dinu Gheorghiu

Tenta]ia lui Homo Europaeus de Victor Neumann din perspectiva culturii s`rbo-croate
Miodrag Maticki
www.timpul.ro

2

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU

Europa, euro [i politicienii
La ora c`nd scriu aceste r`nduri, Sarkozy se `nt`lne[te – a c`ta oar\? – cu Angela Merkel pentru a „salva“ Europa. Din 2008, de c`nd a izbucnit, criza economic\ afecteaz\ majoritatea ]\rilor europene [i, `n ciuda promisiunilor celor care s`nt la putere, moneda unic\ nu le-a protejat. Dimpotriv\, cu excep]ia Germaniei, state precum Grecia, Spania, Irlanda, Italia [i, `n mare m\sur\, Fran]a sufer\ economic chiar mai mult dec`t altele. ~n ultimele s\pt\m`ni, situa]ia a devenit dramatic\ [i pentru moneda european\. Nimeni nu mai are `ncredere `n ea [i investitorii fug de zona euro. Mai multe b\nci din Fran]a au pierdut din credibilitate [i nu mai g\sesc dolari pe pia]a bancar\ (nimeni nu mai vrea s\ le `mprumute). ~n aceste condi]ii tensionate, Angela Merkel refuz\ ca Germania CAPRICORN

s\ pl\teasc\ pentru „cei care nu vor s\ munceasc\ cum trebuie“ (aluzie la greci, la italieni [i la francezi…). Sarkozy e – deja – `n campanie electoral\ [i nu-[i istove[te eforturile pentru a ar\ta c\ el poate salva Fran]a de la haos economic. Profit\ din plin [i de incompeten]a celor de la Partidul Socialist care nu au reu[it nici m\car s\ `ncropeasc\ un program economic coerent. Dar poate fi salvat ceva ce a fost impus aproape cu for]a? Euro este o moned\ politic\ creat\ de birocra]ii europeni. Cum ar putea exista o moned\ ce nu se bazeaz\ pe o politic\ budgetar\ comun\? Din 2001 [i p`n\ ast\zi, zona euro a avut o cre[tere economic\ `n medie mai mic\ dec`t alte zone economice. O coinciden]\? De asemenea, de ce politicienii continu\ s\ dea vina pe b\nci [i pe pia]a financiar\ pentru a explica criza actual\? Jacques Attali, fostul consilier al pre[edintelui Mitterrand, s-a declarat „mirat c\ nici un bancher nu a fost arestat de c`nd a `nceput criza financiar\“. Dar oare de ce nici un om politic nu a fost arestat pentru c\ a condus o politic\ public\ dezastruoas\? Cei care au decis ca Fran]a s\ aplice cele 100 de m\suri socialiste ale lui Mitterrand ([i Jacques Attali se afl\ printre ei), `n 1981, ar trebui s\ fie `nc\ `n `nchisoare. ~n 1983, Fran]a era `n situa]ie de faliment cu o moned\ devaluat\ de trei ori `n [ase luni! Iar

starea economic\ actual\ e datorat\ `n special m\surilor `n favoarea creditului bancar [i a politicii monetare duse de Banca Central\ European\ [i de Banca Central\ American\. Incon[tien]a politicienilor ne-a `mpins `n pr\pastie. Ce solu]ii avem? Rescrierea tratatelor europene? Cu ce folos dac\ cele dinainte nu au fost respectate. Salvarea monezii europene cu orice pre]? ~n ce scop? Cu ce sacrificii? Euro nu ]ine dec`t datorit\ voin]ei politice [i nu economice. E insuficient pentru a combate criza. O solu]ie ar fi (cel pu]in pentru greci) revenirea la moneda na]ional\ dar p\str`nd [i euro. Dou\ monezi, una pentru stat, alta pentru sectorul privat. Ce e sigur este c\ atunci c`nd ve]i citi aceste r`nduri, multe se vor fi petrecut…

diou (economi[ti) nu protesteaz\ e scandalos. Am scris de mai multe ori c\ liberalii adev\ra]i au fost `mpotriva Europei economice conduse de la Bruxelles [i au spus c\ moneda unic\ nu va putea func]iona. C`t despre zecile de milioane de mor]i [i criza de ast\zi, mai trebuie oare argumente?

Vitrinele magazinelor
~n perioada s\rb\torilor, vitrinele celebrelor magazine pariziene Printemps, Galerie Lafayette [i Au Bon Marché s`nt animate [i `mpodobite pentru ocazie. ~nainte, principalii interesa]i erau copiii ce se `mbulzeau s\ vad\ p\pu[i [i diferite animale `n mi[care, c`nt`nd sau gesticul`nd. De c`]iva ani `ns\, vitrinele au devenit din ce `n ce mai „serioase“ [i au `nceput s\ trag\ adul]ii [i mai ales turi[tii din Paris. Am fost s\ le v\d anul acesta [i am r\mas complet decep]ionat. La Printemps, ni[te oribile p\pu[i japoneze c`ntau `n limba lui Kurosawa, la Galeries Lafayette nu m-am putut apropia `ns\ am z\rit c`teva vitrine cam pe aceea[i tem\, iar la Bon Marché tema era istoria stelelor povestit\ de o voce off pe un fundal `ntunecat. E criz\ [i la magazinele de lux. (Paris, decembrie 2011)

Comunismul [i „ultraliberalismul“
La o emisiune cu „exper]i“ de pe postul de radio BFM (un radio economic, c`t se poate de serios), un ascult\tor a comparat criza actual\ „provocat\ de ultraliberali“ cu cea de la sf`r[itul comunismului. Aceea[i paralel\ a fost f\cut\ [i de Jean-Luc Mélenchon, pre[edinte al Partidului de St`nga `ntr-un interviu de dou\ (sic!) pagini acordat s\pt\m`nalului Le Journal du Dimanche. C\ acest gen de compara]ii se fac e deja grav, `ns\ c\ „exper]ii“ din stu-

Paolo Coelho
OVIDIU PECICAN
~n ambian]a c\rtur\reasc\ a globaliz\rii, faptele culturale nu mai pot fi judecate `n conformitate cu un anume imperativ dec`t de spiritele imprudente, cu apuc\turi mesianice. Oricine este expus, zi de zi, contactului cu cele mai diversificate idei, fapte [i personalit\]i din c`mpul culturii universale, f\r\ o selec]ie riguroas\ de natur\ valoric\. La urma urmei, stabilirea unei grile unice `n vederea oper\rii selec]iei respective s-ar dovedi reduc]ionist\ `n fa]a pluralit\]ii de chestiuni, abord\ri [i peisaje intelectuale pe care lumea le expune `n simultaneitate pe toate canalele mediatice (tipar, media audio-vizuale, noile media). ~n plus, marketingul pare s\ fi `nlocuit, `n epoca de av`nt al capitalurilor pe pie]e universalizate [i ie[ite aproape total din autarhie criteriul valoric, `ntroniz`nd, `n locul capodoperei, conceptul de carte cel mai bine v`ndut\. ~n locul lui Homer, Paolo Coelho, iar `n locul lui Shakespeare… tot Paolo Coelho! ~n asemenea `mprejur\ri, ce poate `nsemna op]iunea pentru subordonarea eforturilor creative `n domeniul filosofiei unei singure tendin]e, studiului unei singure g`ndiri, precum este cazul aten]iei acordate lui Martin Heidegger `ntr-o parte a culturii rom=ne actuale? Pentru cel care fructific\ editorial `n mod consecvent faima de romancier a lui Paolo Coelho, aceea[i consecven]\ obstinat\ `n importarea operei heideggeriene poate semnifica fie c\ `mbr\]i[eaz\ cu aceea[i admira]ie cele dou\ tipuri de autori [i opere, fie c\ are `n vedere interese economice similare, fie c\ `mbin\ primul tip de raportare cu cel de al doilea. A[ numi – f\r\ pic de ironie – a treia atitudine „argumentul Schliemann“. Dup\ cum se cunoa[te, de[i descoperitorul Troiei s-a `mbog\]it din comer], el [i-a cheltuit parte din avere `n expedi]ii arheologice motivate de o pasiune autentic\ [i devoratoare a cunoa[terii. Nu exist\, a[adar, nici o incompatibilitate de principiu `ntre a face bani de pe urma unui autor [i a-l admira pe altul. O incompatibilitate se poate `ns\ insinua u[or atunci c`nd, promov`nd Coelho `n libr\rii [i celebr`ndu-l pe Heidegger `n aule academice, pretinzi c\ doar ultimul conteaz\ [i c\ numai (sau `ndeosebi) poteca lui este podit\ cu aur. De ast\ dat\ nu mai este vorba despre o practic\ personal\, ce `mbin\ comercialul, utilul, plusprodusul cu secven]a elevat\ de loisir sau cu exerci]iul c\ut\rii adev\rului, ci are preten]ia de a promova `n chip autoritar – adic\ bazat pe o autoritate, dar [i persuasiv – un model paideic. Cum o autoritate… autorizeaz\, discipolii vor urma cu deplin\ `ncredere calea prezentat\ ca fiind nu doar regal\ ci, poate, chiar… unic\. De aici p`n\ la a `ncerca o ie[ire din micul cerc al apropia]ilor care te urmeaz\, propun`nd unei `ntregi culturii – [i societ\]ii `n care aceasta se exprim\ – eludarea sau m\car ierarhizarea explozivei diversit\]i de oferte `n favoarea absolutiz\rii uneia singure, oricare ar fi aceasta, e nevoie de `nc\ un pas; dar unul decisiv pentru trecerea de la legitim la discutabil. Dl. Gabriel Liiceanu l-a f\cut, [i `nc\ ap\sat. Dup\ formarea propriului grup de discipoli `ntru exegez\ [i traducere din filosofia heideggerian\, domnia sa a propus `ntregii culturi actuale aceast\ cristalizare, socotind c\ „Fenomenul… se petrece rar [i, atunci c`nd survine, el este unul de gra]ie al unei noi culturi [subl. O.P.]“ [i c\ „Noi, ceilal]i, care s`ntem contemporani cu el, avem obliga]ia [subl. O.P.] de a participa la el admir`ndu-l [i ocrotindu-l [subl. G.L.]“. Eseistul bucure[tean scrie acest lucru cu convingerea c\, `n decursul celor dou\ decenii de profesorat la Facultatea de Filozofie a Universit\]ii, „mi s-au perindat prin fa]\ mai toate «frumuse]ile» umanisticii bucure[tene“, „sufletele `ntregi“; de parc\ un profesor de filozofie este adus, prin natura misiunii pedagogice pe care o `ndepline[te, s\ `[i estetizeze evalu\rile didactice [i s\ se pronun]e asupra integr(al)it\]ii suflete[ti a discipolilor s\i. Desigur, dl. Liiceanu nu a `nscris aceste cuvinte `n cataloagele universitare, ci `ntr-una dintre mostrele de ego-literatur\ pe care le produce [i public\. M\ incomodeaz\ `ns\ din nou o situa]ie cu care ne-am mai `nt`lnit, pu]in mai sus. S-ar cuveni sau nu, `n cazul filosofilor – care practic\ mai mult dec`t al]ii, ridic`nd `n mod voluntar [tacheta etic\ –, ca ace[tia s\ urm\reasc\ o anumit\ coeren]\ comportamental\ [i o clar\ distinc]ie `ntre planuri? Putem (trebuie) s\ cerem, precum Socrate, consecven]\ total\ [i permanent\ cu ceea ce credem sau este mai potrivit s\ argument\m o adaptabilitate `n func]ie de `mprejur\ri, de planurile `n care ac]ion\m [i g`ndim? ~n cazul dat, nu mi-e clar c`nd s\ `l cred pe dl. Liiceanu: c`nd `ncearc\ s\ m\ conving\ c\, `n virtutea v`nz\rilor consistente, Paolo Coelho e un scriitor cu adev\rat important? C`nd m\ asigur\ c\, dintre to]i g`nditorii veacului al XX-lea, Heidegger este eroul unei noi ere filosofice („Aici e vorba despre un efort dirijat sistematic c\tre un unic punct [subl. G.L.], c\tre un stil de g`ndire care s-a n\scut la `nceputul secolului 20 [i c\tre un g`nditor care l-a inaugurat [i care l-a reprezentat cu for]a unei noi v`rste a filozofiei“)? C`nd `mi spune s\ pariez integral, s\ sus]in [i chiar s\ admir necondi]ionat grupul discipolilor care `l reprezint\, venereaz\ [i pe care `i sprijin\, promoveaz\ [i public\? A[ putea pretinde c\ `l pot urma, `n aceste `ndemnuri, din pur\ bun\-credin]\, l\s`nd deoparte orice vigilen]\ critic\, dac\ ar fi vorba numai de unul dintre cele trei `ndemnuri. Dintr-un motiv care, cumva, nu se las\ prins integral `ntr-o fraz\, nu `l pot urma `ns\, simultan [i necondi]ionat, `n toate cele trei direc]ii. Cea mai mare problem\ o am `n a subscrie c\ Heidegger este ceea ce pretinde dl. Liiceanu c\ ar fi. {i, din acest motiv, ne`ncrederea mea se `ndreapt\ [i c\tre cei care, l\s`nd deoparte luciditatea explorativ\, prefer\ venerarea filosofului german (ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la urm\, nici cu discipolii dlui Liiceanu nu m\ aflu pe aceea[i lungime de und\). N-a[ vrea s\ rezulte `ns\ c\, elimin`nd cele dou\ posibilit\]i din urm\, a[ fi devenit, cumva, doar prin aceasta, un aplaudac al lui Coelho. Cu toat\ polite]ea fa]\ de prolificul scriitor, dac\ ar fi s\ aleg dintre autorii latinoamericani unul care s\ `mi plac\ mai mult, cu siguran]\ nu ar fi tocmai domnia sa. Este adev\rat `ns\ c\ motivele pe care le-a[ invoca `n sprijinul acestei decizii personale ar surveni nu din domeniul marketingului, ci dinspre aspecte viz`nd fondul [i forma c\r]ilor reputatului, altminteri, condeier. Acestea fiind zise, m\ opresc aici. ~ntre timp, dl. Liiceanu a mai tradus – nu singur – un text heideggerian [i [i-a publicat [i coresponden]a cu unul dintre discipolii numi]i. Alte texte, alte `nc\peri…

decembrie 2011

www.timpul.ro

din p\cate. M. Am c\utat apoi str\du]a unde se conferin]e interna]ionale. {i s\ construiasc\ `ntre el [i interlocutor. Prilej s\ glos\m. ca pe vremea c`nd mergeam am`ndoi la Bucure[ti. Arnold Schwefelberg. Noi `nt`lniri la Ierusalim. L-am comp\timit apoi pe Baudelaire. `n colaborare cu C. o punte de comunicare. mai mult `nc\. `n ]inutul Neam]ului. `n 1962. jude]ul Ia[i. L-am convins. 2000). Safirman (Institutul Cultural Rom=n. Dilema. [i mi le-a ar\tat emo]ionat. Conduce. cum spunea adeseori regretatul nostru profesor N. o marc\ dominant\ a personalit\]ii lui. Premiul Arcadia. Una ce p\rea definitiv\. Sfera Politicii. cum se spune ast\zi. a c\rei bl`nde]e m\ uimea mereu. Amintirile unui intelectual evreu din Rom=nia. ~[i `nso]ea spusele cu gesturile calme. este am`nat\ sine die. S-a ivit `ns\ posibilitatea. timp de doi ani. Rom=nia literar\. Fundoianu. Bucure[ti [i Ia[i. Ne-am `nt`lnit mai `nt`i dup\ ce `[i `ncheiase scurta experien]\ de profesor la o [coal\ de ]ar\. Co-autor al Dic]ionarului literaturii rom=ne de la origini p`n\ la 1900. ebraic\. pentru a lucra la Biblioteca Academiei. Sonete patriarhale. a prezentat mai multe comunic\ri la tea deroba. Arc. Dar `n scurtele `nt`lniri prilejuite de vizitele pe care. Peste ea. Rom=nia [i `n str\in\tate. nici nu a fost greu. prefa]\ [i note (Hasefer. spunea c\ se simte aproape parizian. La insisten]ele mele m-a l\sat s\ `n]eleg c\ are probleme de s\n\tate. La mormintele Simonei de Beauvoir [i al lui Jean-Paul Sartre. 2001). iar orice tensiune devenea un `ndemn la limpezire [i. Este unul dintre ini]iatorii Societ\]ii de Studii „Benjamin Fondane“ (Paris [i Ierusalim) [i membru `n comitetul de redac]ie al revistei Cahiers Benjamin Fondane. „o experien]\ interesant\“. locul unde se odihnea Raymond Aron. 1996) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom=nia. z\bovind `n fa]a casei locuite c`ndva de Verlaine. {i a[a s-a [i `nt`mplat. ~ntr-o var\ ne-am reg\sit. `n condi]iile din anii ’70 [i ’80. ale m`inilor. P`n\ c`nd. C\r]i publicate: Apari]ia scriitorului `n cultura rom=n\ (Junimea. desprins parc\ dintr-un roman de Simenon. I-am impus totu[i o schimbare de program.In memoriam TIMPUL 3 ~nt`lniri [i desp\r]iri Leon Volovici s-a n\scut `n data de 10 august 1938. Secolul 20. stabilindu-se la Ierusalim. De[i nu `mi amintesc s\-l fi v\zut c`ndva renun]`nd la ceea ce credea c\ merit\ s\ fie sus]inut. cu doi sau trei ani `n urm\. Pe acelea[i teme. mai `n serios. Distins cu Premiul Academiei Rom=ne. generalul Aupick. mi-a telefonat [i mi-a spus c\ sosirea lui la Ia[i. interferen]e culturale [i literare rom=no-evreie[ti. tip\rite la Yale University Press). s-a dovedit de netrecut. ed. mai de fiecare dat\. muzeul memorial Victor Hugo era `n refacere. {i reu[ea s\ fie. ~n 1984 emigreaz\ `n Israel. Lettre Internationale. Edi]ie. F\r\ s\ insiste sau s\ indispun\. Din 2002: Editor al sec]iunilor dedicate istoriei evreilor din Rom=nia `n Jews in Eastern Europe: The YIVO Encyclopedia (2 volume. dedicat `nt`lnirilor cu scriitori [i arti[ti rom=ni. Din 1989: cercet\tor principal [i conferen]iar la Universitatea Ebraic\ din Ierusalim. Plural. De data asta. c`nd [i c`nd. De data asta. unde. deja ne`ngrijit [i invadat de vegeta]ie. Ideologia na]ionalist\ [i „problema evreiasc\“ (Humanitas. Ca s\ g\sim modestul l\ca[ de veci al lui Emil Cioran am recurs la ajutorul unui grup de croque-morts. iar eu o floare. Contemporanul. ~n 1975: doctoratul `n filologie rom=n\ la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i. Am fost astfel colegi [i. Sebastian. 1991 – Premiul Arcadia. Am locuit astfel `mpreun\. pe care o a[teptam cu ner\bdare. c`t `n]eleg\tor. pentru cea mai bun\ edi]ie a anului. profesor de rom=n\ `n comuna Bivolari. REMUS Z|STROIU Leon Volovici aflase secretul prieteniei. {i `l ascundea sub un sur`s. Safirman (Funda]ia Cultural\ Rom=n\. `nainte de toate. rolul c\l\uzei [i l-a asumat Leon. 1976. specialitatea Limba [i literatura rom=n\. englez\ [i francez\) privitoare la istoria vie]ii intelectuale evreie[ti din Rom=nia. {tia. eseuri despre scriitori rom=ni. Tel Aviv. [i glumind `n maniera lui. la Filioara.timpul. Cercul Cultural de la Ierusalim. rev\zut\: Curtea veche. din nefericire. s\ ne `nt`lnim la Paris. 1995). Care. Institutul de Iudaism contemporan [i la Centrul Interna]ional pentru studierea Antisemitismului. A publicat studii (`n rom=n\. 2007). nu puteam s\ afirm [i eu. eu eram cel care propunea programul [i itinerariul evad\rilor noastre din programul de bibliotec\. Edi]ie `ngrijit\ cu Remus Z\stroiu (Hasefer. S-a dovedit. La sf`r[itul acelor ani a venit timpul primei noastre desp\r]iri. mi-am dat seama cu timpul. al lui Dan M\nuc\ [i Florin Faifer sau al meu. Avea locurile lui predilecte. Ideea European\. Facultatea de Litere a Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“. de parc\ l\sase `n urm\ o `ndelungat\ carier\ didactic\. ap\rut `n 1979 la Editura Academiei. fostul prieten [i adversar de idei al lui Sartre. 2003. c`t ironic. Zilele pariziene au trecut `ns\ repede [i a venit momentul unei noi desp\r]iri. `mpreun\ cu criticul de film Costel Safirman. s\ vizit\m cimitirul Montparnasse. spre amuzamentul lui Leon. at`t de multe fapte de via]\. 1984-1989: cercet\tor la Institutul „Yad Vashem“ pentru studierea Holocaustului. Jurnal. 1935-1944. Apostrof. dup\ mul]i ani de la primele noastre excursii. Le evoca uneori cu o u[oar\ nostalgie. prima edi]ie. ceea ce. dup\ 1989. La Bucure[ti. `n aceea[i camer\ a unui mic hotel. De la mama lui. Iudaism [i elenism. s\ asculte. Leon a pus o pietricic\. `n colaborare cu C. temerile noastre nu s-au adeverit. iar. le f\cea la Ia[i sau la Bucure[ti. Edi]ie critic\ [i introducere (Minerva. A absolvit Liceul Na]ional din Ia[i. Era totu[i suficient ca s\ ne d\m seama c\ `ntre noi nu se schimbase nimic. `n englez\: Oxford: Pergamon. Acum se schimbaser\ rolurile. D. 1999). parc\ tot mai scurte. Popa. de cele mai multe ori. De data asta. Privirea lui iriza astfel o lumin\ particular\.ro decembrie 2011 . la Ia[i. afla casa din care plecase spre Drancy [i spre ultima lui c\l\torie B. trecea umbra unei `ntreb\ri la care nu [tiu s\ fi aflat vreodat\ vreun r\spuns. Prefa]\ [i note [text `ngrijit de Gabriela Om\t] (Humanitas. Edi]ia ebraic\: Nimrod. Fundoianu. conving\tor. totul se petrecea at`t de repede [i `ntr-o at`t de mare aglomera]ie de evenimente. retr\ind `mpreun\ cu mine bucuria revederii cu ele. mai `n glum\. oferit\ de un simpozion B. ~ntr-un asemenea mod. Am str\b\tut astfel aglomerata [i pitoreasca rue Mouffetard. Din fericire. Din 1962. ~ntre 19641984: cercet\tor la sec]ia de istorie literar\ a Institutului de Filologie „Alexandru Philippide“ din Ia[i. Au urmat alte `nt`lniri. de la care nu se puwww. B. ambele familii. asupra c\rora nu merit\ sa insist. prieteni dou\ decenii. la Ia[i sau la Bucure[ti. cu diferite ocazii. cu care m\ reacomodam. 1981). Dar adusese de acolo at`t de multe amintiri. eram totu[i siguri c\ ne vom revedea. `nc`t de abia aflam r\gazul de a schimba c`teva cuvinte. pe tema ingratitudinii vremurilor de azi [i de totdeauna. mo[tenise nuan]a de un albastru pal a ochilor. aduc\toare de lini[te. `n Israel. spre m`hnirea noastr\. la `n]elegere. {i cu oarecare dificultate am aflat `ntr-o margine a cimitirului. cu adev\rat definitiv\. `nc`t eventualele dezacorduri se estompau. Colabor\ri la revistele 22. Dar cu discre]ia lui dintotdeauna a trecut u[or peste acest subiect. ~nt`lniri la Ierusalim. evolu]ia antisemitismului `n Rom=nia [i `n firile est-europene. I. Un alt popas l-am f\cut pe rue de la Huchette [i am ad\stat un timp `n Marais sau `n Place des Vosges. {i a provocat astfel `nc\ o desp\r]ire. Poate doar acum. `nv\luindu-le `ntr-un halou de discre]ie ce era. 2005). obligat s\ suporte `n posteritate tov\r\[ia tat\lui s\u vitreg. Teleor. Pred\ anual cursuri intensive la centrele de stadii iudaice ale universit\]ilor din Cluj. Fundoianu.

atunci. www. dar [i pentru client. o potcoav\. dac\ ne g`ndim c\. Mihai Dinu Gheorghiu. poate s\rac. mai `ntrece. din copil\ria aceea petrecut\ `ntr-o mahala s\rac\ [i-a dob`ndit capacitatea de a `n]elege. la pogrom [i la comunismul rom=nesc nu poate cuprinde numai lucruri pl\cute. Leon a acceptat s\-mi fie interlocutor `ntr-o emisiune de televiziune. Leon Volovici avea s\ revin\ la Ia[i. de un timp. Am scris despre carte. neiert`ndu-i spiritul conciliant. {i astfel iese un dialog cald. aduna. m\ salutam zilnic cu Leon. pe l`ng\ b\tr`na sinagog\. mai `nt`i. `n]eleg`nd `mprejur\rile. Ca multe altele. „acas\“. tolera. rom=neasc\. Din p\cate. vorbit\. am [i eu amintiri despre comunitatea evreiasc\ local\. Tr\itor `n acea perioad\ `ntr-un grup de case [i c\su]e de pe „{tefan cel Mare“. apoi cercet\tor [i profesor la Universitatea Ebraic\ [i la Institutul pentru Iudaism Contemporan. Primisem cartea cu c`teva zile mai `nainte [i o citisem practic pe ner\suflate. N-am fost foarte apropia]i. de firea lui. prieten vechi al acestuia [i t`n\rul istoric Adrian Ciofl`nc\. Acesta a fost contextul social al copil\riei lui Leon. Mai `nt`i. ci pe tot felul de alte criterii. participant la un simpozion despre Holocaust desf\[urat la Ia[i. `n virtutea faptului c\ ne intersectam pe coridoarele Casei Asachi – sau prin curte – institutele la care lucram `mp\r]eau acel spa]iu comun. pe care am apucat s\-l mai cunosc [i eu `n anii [aizeci. Dar am g\sit teren de `nt`lnire [i de comunicare. Emil Brumaru. {i. asta-i. Banca „}iriac“. mici meseria[i [i negustori. din care afl\m o mul]ime de lucruri despre comunitatea evreiasc\ ie[ean\ `n care [i-a petrecut Leon Volovici copil\ria [i tinere]ea. `n tabletele pe care le publicam. temperamentul [i-l strunise de mult. iar noi copiii ne jucam [i ne certam. p`n\ la plecarea sa din Rom=nia. prive[te [i `[i prive[te trecutul cu un fel de `n]elepciune care nu e c`[tigat\ doar o dat\ cu trecerea v`rstei. se „preface“ c\ este inocent. pl\cerea provenea [i din fapul c\. m-a pilotat Remus Z\stroiu. despre cea rom=neasc\ [i. ierta. de aici a `nv\]at atitudinea `ng\duitoare fa]\ de altul. cu acea carte. ~n]eleptul. `n care familiile rom=ne[ti [i evreie[ti erau cam la egalitate. Podul de fier ADRIAN NECULAU De multe ori m-am `ntrebat de ce se cheam\ Podul de fier intersec]ia de la care se urc\ spre cimitirul Eternitatea. trec`nd prin micile t`rgu[oare din zon\ – Bivolari.timpul. Cartier de nec\ji]i. dar nu segrega]i etnic. mi l-am reconstruit. ]\ranii ce veneau la t`rg cu c\ru]ele. dac\ nu comune. la „Casa Pogor“. Sandu Frunz\. era [i profesor invitat al Universit\]ii clujene. {tiam c\ tat\l s\u a fost fierar. lu`nd-o am`ndoi pe urmele copil\riei lui Leon. 2007). seara. acum patru ani. C`nd mi-a adus cartea aceea plin\ de nostalgie [i `n]elepciune. ~n al doilea r`nd. dar a revenit oarecum pe ocolite. de la Ia[i p`n\ `n }ara Sf`nt\. c`nd. m\car foarte asem\n\toare. `n California sau pe malurile Rhinului [i ale Senei. l-am pomenit de c`teva ori. `ntr-o sal\ plin\ p`n\ la refuz. Vorbe multe. desigur. iar a[a cum s`ntem acum. pe vremuri. Cum de a ajuns fiul de fierar la studii `nalte de filologie [i de sociologie a culturii. Am aflat de cur`nd. `n ciuda diferen]ei de v`rst\. nici nu aveam preocup\ri comune. Mi-i amintesc pe to]i copiii aceia care nu mai s`ntem. mereu `n extensie. din tonul m\surat [i din sim]ul nuan]elor care o str\bat. Lucian Vasiliu. ~ns\ vineri 16 noiembrie 2007. Chiar [i `n chestiunile pe care evident le cunoa[te. mai mult bojdeuci dec`t case a[ezate. Al\turi de uli]\. Am `ncercat chiar s\ `ncropim un proiect de cercetare psihosociologic\ a civiliza]iei t`rgurilor mici. dup\ ce cobori. cu tot cu „cubul“ din fa]a lor. parc\ i se modelase [i comportamentul. domeniu `n care autorul lansat de noi. Construc]ii de mahala. Institututul pentru Studierea Holocaustului. gazd\. I-am povestit odat\ despre o c\l\torie a mea pe Prut. pentru asta am r\spunsul – formarea ini]ial\. nici for]ele `mpu]inate. transcris\. mai `nt`i cercet\tor la Yad Yashem. `n care se deversau mizeriile riveranilor. C\ Leon Volovici este un extraordinar om al dialogului mi-am dat [i eu seama. dup\ 1990. ci acum doi-trei ani. `ns\ foarte colorat. `n minte [i `n suflet. L-am `nt`lnit `n grab\. `ntr-o foarte larg\ sec]iune a c\r]ii. de excep]ionala for]\ de evocare a acelei c\r]i. mai las\. C\ aceast\ carte avea s\ devin\ cumva testamentar\ e cum nu se poate mai trist. respect pentru me[ter. nu mai zic jignitor. de la T`rgul Cucului. chiar dac\ din perspectiva cealalt\. ~ncropiri de lume s\rac\. oare cum s-o fi chem`nd. Strada aceea lung\. structural\. o mul]ime din amintirile noastre s`nt. `ng\dui. pun`nd laolalt\ `nt`lniri din tinere]e. apoi. editoarea c\r]ii. consolarea st\ `n faptul c\ a reu[it s\ existe. dar nu aflasem unde-i era a[ezat atelierul. scris\. niciodat\ nu spunea ceva brusc. nu `n cei [apte ani c`t am lucrat `n aceea[i cl\dire. m\surat. `ntre care [i cea `n care [i-a petrecut Leon copil\ria. cr`mpeie de discu]ii `n timp. la lansare de carte eveniment. ci `i este oarecum consubstan]ial\. cred c\ pl\cerea lecturii provenea [i din faptul c\ este vorba despre o carte foarte bine. ]inea trebuie s\ scriu acum. Unii cu un pic de ironie. incapacitatea de a eticheta [i tran[a t\ios. pentru c\ nu propriile viziuni [i opinii vrea s\ ne impun\. cum `mi s`nt din nou provocate acum. ca `n orice meserie de acest tip. Iar de c`nd [i-a l\sat barb\. Dar cum de a ajuns s\ se poarte ca un `n]elept. a[a-i spuneau colegii [i prietenii lui Leon. am participat la o adev\rat\ „`ntoacere acas\“ a cercet\torului. Iar de-a lungul uli]ei [i a p`r`ului erau trei fier\rii. m\ urmarea [i `ncuraja. `ntr-un cotidian ie[ean. Aveam adesea ecouri de la Leon. Apoi Leon a t\cut. ~mpreun\ cu Aura Christi. Leon Volovici. am vorbit despre cartea lui Leon Volovici De la Ia[i la Ierusalim [i `napoi (Editura Ideea European\. vorbe schimbate. de la Ierusalim. o enigm\. [tie s\ `l provoace pe cel pe care `l ia la `ntreb\ri. Nu ne mai `ng\duiau nici v`rsta. f\r\ a ne [ti foarte bine unul pe cel\lalt. profesor la Universitatea din Cluj [i unul dintre pu]inii no[tri speciali[ti ([i) `n iudaism. Iar. de oameni nec\ji]i. pur [i simplu. 2007). o carte care se refer\ [i la perioada r\zboiului. care exista `ntre mine [i autor. Pl\cerea lecturii venea din alt\ parte. mul]umindu-ne doar s\ ne salut\m politicos c`nd ne `nt`lneam `n u[a cl\dirii `n care func]ionau institututele noastre de cercetare. ci `l intereseaz\ mereu punctele de vedere ale interlocutoru- lui.ro decembrie 2011 . poate. care intra `n Ia[i dinspre satele ce mergeau p`n\ la Prut. `n calitate de fost coleg de liceu al autorului. era un pod de fier. S\veni. ca to]i copiii. ne mai [i b\team. c`nd a ales s\ se stabileasc\ la Ierusalim. Iar foarte multe mi-au fost provocate atunci. curgea p`r`ul Cacaina (azi e ascuns. Se opreau oamenii cu c\ru]ele lor s\ repare ceva sau veneau cu o bucat\ de fier pentru a confec]iona o unealt\. O discu]ie de care `mi amintesc cu o pl\cere la fel de mare cu cea provocat\ de lectura volumului memoralistic. de peste un deceniu. despre cea din `ntreaga noastr\ arie de cultur\ est-central-european\. am reg\sit Ia[ul acela multicultural [i viu. pe care-l treceai dac\ voiai s\ urci spre T\t\ra[i. negociere. pe calea dialogului [i a m\rturisirii. `n aceast\ carte de memoralistic\. un z\vor. Peste firul acela murdar de ap\. c`nd venea la vreo manifestare [tiin]ific\ sau. `n acea vineri de acum patru ani. c`nd. `mpreun\. dar planurile erau frumoase. ~n al treilea r`nd. comunicare jovial\. formuleaz\ excelent `ntreb\rile. o citisem cu enorm\ pl\cere de[i. avea s\ se specializeze dup\ 1984. El z`mbea complice. Nu puteai s\ tr\ie[ti `n aceast\ lume dec`t comunic`nd. s`ntem `mpr\[tia]i `n toat\ lumea. din mai multe p\r]i. familia [i mediul complex stimulativ. p`n\ pe Valea Jijiei. sub strad\). ]ine. zona pe care se `ntind acum blocurile cu „BCR“. {tef\ne[ti. de c`]iva ani.4 TIMPUL In memoriam ~ntoarcerea lui Leon Volovici LIVIU ANTONESEI A fost o perioad\. dar [i `n filosofie cre[tin\. `n lume. De la Ia[i la Ierusalim [i `napoi (Ideea European\. ani ai copil\riei [i adolescen]ei mele.

`n copil\rie. care a fost editorul c\r]ii mele. ~n cartea sa de amintiri. Pomenisem pe-atunci. ci din m\sura moral\ a lucrurilor. O prim\ traducere a ap\rut `n revista Dialog a lui Ion Solacolu (Ditzenbach. Mai [tiu [i de marile prietenii ale lui Leon. nu foarte numeroase. o cas\ de cultur\ renovat\ din cartierul ie[ean. cu profesorul Paul Cornea. Era `ntr-una din serile unei recente edi]ii a Festivalului de Teatru „Goldfaden“. Omagierea personalit\]ii lui publice te constr`nge `ns\ s\ ie[i din t\cere [i s\ `mbraci hainele de ceremonie. la a c\rui impunere ca model a contribuit at`t de mult. Ce a[ putea spune. o doamn\ pe care o cunosc de mai bine de 40 de ani. De la Ia[i la Ierusalim [i `napoi. Aceea[i editur\ avea s\ publice mai t`rziu edi]ia Jurnalului lui Mihail Sebastian `ntocmit\ de Leon Volovici. inginer agronom. nu reprezenta la drept vorbind un exil. mai mult dec`t aceea de savant. ~n]elepciunea lui venea nu doar din [tiin]\. Spuneam atunci c\-mi place s\ cred c\-l `nt`lnisem pe Leon Volovici `nainte de a-l cunoa[te. la Bucure[ti sau la Cluj. Dintre numero[ii lui prieteni ie[eni n-am s\ amintesc dec`t de Remus Z\stroiu (poate dintre cei mai vechi). Leon Volovici este autorul mai multor studii majore privind scriitorii evrei din Rom=nia [i despre antisemitismul intelectualit\]ii rom=ne[ti interbelice. s-a sim]it de asemenea apropiat. de Emil Brumaru [i de mai t`n\rul prieten Adrian Ciofl`nc\. Este un privilegiu al alterit\]ii. cel mai bun exemplu este `nt`lnirea cu George Voicu. Mi-a povestit mai t`rziu o scen\ cu un vame[ de la aeroportul Otopeni. probabil experien]a cea mai dificil\. Unii dintre ace[ti prieteni au fost prezen]i la lansarea c\r]ii lui autobiografice la Casa Pogor. dar a [tiut [i s\-[i apropie oameni care s-au `mprietenit `ntre ei. care n-ar putea fi acum dec`t unul „postum“. mai ales la `nceputul anilor 1990. cu Norman Manea. inseparabile de prietenia noastr\ comun\ cu Leon. dar `ntr-una dintre cele mai onorabile publica]ii ale exilului. Mi-amintesc cum ne trimeteam unul altuia. farmecul vie]ii la ]ar\. Emigrarea `n Israel era mai pu]in traumatizant\ dec`t altele. unde mersesem s\ vedem o punere `n scen\ (neinspirat\) a Jurnalului lui Sebastian. Eu `ncepusem printr-o neamintire. 1 Scris pentru un volum de omagii prietene[ti preg\tit `n tain\ de so]ia lui. ~n vacan]a de var\ a anului urm\tor aveam s\ descop\r. Sebastian a devenit `ntr-un fel chiar „Modelul“ pe care-l c\utase Leon `n tinere]e. l-am publicat `n 2009 `n Ziarul de Ia[i [i `n revista Altitudini. ap\rut `ntr-un volum editat de Catherine Durandin cu Magda Carneci la L’Harmattan (Perspectives roumaines. de pe malul Prutului. Cei din genera]ia mea au avut nu doar [ansa unei conjuncturi politice diferite – anii „deschiderii“ `n perioada ini]ierii intelectuale. ori prin centrul comunei. nu [tiu dac\ [i la Ia[i. el ajung`nd mai `nt`i la Ierusalim [i eu mai apoi la Paris. experien]\ transmis\ f\r\ distan]a ap\s\toare a catedrei. Scena literaturii (Minerva. dar au devenit foarte buni prieteni) [i Zigu Ornea. Paris. din domeniu. Ei ne-au eliberat `ntr-un fel de complexul absen]ei modelelor din propria comunitate [i ne-au `ncurajat s\ le c\utam `n alt\ parte. Amintirile s`nt discontinue. r\m\seser\ doar urmele memoriei – mi-a ar\tat casele `n care se ascunseser\ `n zilele pogromului unele familii cunoscute de intelectuali evrei ie[eni. al faptului de a fi fost purt\tor al dou\ mo[teniri culturale. faptul c\ la numai c`]iva ani dup\ ce devenisem vecini drumurile noastre s-au desp\r]it. Chiar p\r\sirea Ia[ului de c\tre cineva care `[i avea r\d\cinile `nfipte `n istoria locurilor. Hanna. aparent surprinz\tor. Primele amintiri cu Leon le am `ns\ din perioada `n care el era deja un istoric literar confirmat. secven]e care hr\nesc memoria. `ntr-o scriere zglobie din revista Teatrului Na]ional. Printre oaspe]ii pe care i-a primit la Ierusalim a fost [i Alexandru C\linescu. cu Sonia (Larian) si Bernard (Lucian Raicu). a lucrat la un moment dat `n arhive. Printre numele care pot fi citate din aceea[i perspectiv\. S-au scris mai multe articole [i chiar studii despre dezbaterile [i polemicile care au urmat public\rii jurnalului lui Mihail Sebastian. Leon Volovici a fost o prezen]\ care tulbura reprezent\rile schematice asupra intelighen]iei rom=ne[ti. 1976. Tot prin Leon i-am cunoscut pe Michael Finkental [i pe Camelia Cr\ciun. posibilitatea evit\rii unor erori [i a economisirii unor mijloace pentru a ne putea g\si o cale proprie. aveam s\-mi dau seama totu[i c\ evocarea posibilit\]ii de a ne fi `nt`lnit `nainte de a ne cunoa[te nu era cu totul hazardat\. Mi-a trimis tot la Paris. Aici mai trebuie s\ spun neap\rat c\ Leon a fost nu numai un bun prieten. Traducerea a fost `nso]it\ de o dubl\ prezentare. de [tiin]e sociale. Dup\ ce scrisesem articolul. cealalt\ a intelectualului evreu rom=n. s`nt de amintit Paul Cornea (cu care s-a cunoscut mai t`rziu. 2004). `n a doua jum\tate a anilor 1990. Apari]ia scriitorului `n cultura rom=n\ (Junimea. articole copiate la xerox ori c\r]i. Am din fericire la `ndem`n\ un text scris acum trei ani1. unde contrastul dintre mitologia local\ [i s\r\cia spiritual\ era poate mai greu de suportat dec`t aiurea. din care s-a ]esut o parte din via]a noastr\. `n ciuda v`rstei (avea 46 de ani) [i a profesiei (era. f\r\ s\ caut a le da vreun sens. `i provoca de fiecare dat\ o str`ngere de inim\. Curtea Veche. `n c\utare de literatur\ subversiv\. 1986). despre plecarea lui din 1984 este c\ o priveam (nu doar eu) cu un amestec de dezolare [i paradoxal\ speran]\.ro carte. Germania). O `ntreag\ lume disp\ruse. unde locuia tat\l meu. `n fond. care avea s\ apar\ `n Anglia `n 1991 (Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s. care venise s\-l `ntrebe dac\ nu are cumva o l\m`ie. de care autorul nici nu fusese prevenit. amintirea lui Leon este mai ales una afectiv\. Experien]a antisemitismului din anii 1930’40 f\cut\ de Sebastian [i cea a lui Leon Volovici din perioada comunist\ ar merita comparate mai `n profunzime (unele m\rturii se g\sesc `n cartea De la Ia[i la Ierusalim [i `napoi). av`nd `n prietenia lui Leon Volovici un bun comun. prin el [i-a construit un fel de erou intelectual. pe al c\rui fir narativ pot broda alte g`nduri [i amintiri r\zle]e. din cump\tare. Trebuie totu[i spus c\ mai ales revenirea la Ia[i reprezenta pentru el o `ncercare. amintirile cu el s`nt partea vie a leg\turii noastre. amintesc doar de un articol memorabil al lui George Voicu. 2005. Pornirea mea. Salvarea p\rea deci posibil\. [i mai mult. [i am aflat atunci c\ e veri[oar\ cu Leon. Mi-aduc aminte de o observa]ie f\cut\ pe atunci de Andrei H. contribuind la constituirea unui model intelectual care a transgresat frontierele unei comunit\]i. la sf`r[itul lui 1989 (sau la `nceputul lui 1990?) manuscrisul c\r]ii lui. Apropierea noastr\ n-a fost doar geografic\. a fost `n acest sens [i cea mai semnificativ\ pentru modul `n care ne-am alc\tuit fiecare identitatea. localitate `n care [i tat\l meu. Am v\zut acum c\ unii dintre cei care au scris despre el [i-au amintit cum l-au cunoscut. ca r\spuns la `ndemnul adresat de pronun]ia moldoveneasc\ a numelui t`rgului nostru. `mi `ncepeam activitatea de cercetare `n sociologie `ntr-un institut vecin. iar eu. locuind [i azi la parterul blocului de pe strada Ciric. organizat `n amintirea primului teatru idi[ din lume (la gr\dina de la „Pomul Verde“ fusesem [i eu. la nici zece ani. `nainte de 1989. Leon pomene[te de absen]a [i de c\utarea „modelelor“ intelectuale.timpul.In memoriam TIMPUL 5 G`nduri din [i `n amintirea lui Leon Volovici MIHAI DINU GHEORGHIU Dispari]ia unui prieten oblig\ la reculegere. retrospectiv. istoric una dintre cele mai importante [i una dintre cele mai `ncercate din Rom=nia. g`ndindu-m\ la Leon. A contribuit `n mod semnificativ la impunerea unei ordini morale `ntr-o lume care traverseaz\ o criz\ profund\ [i de aceea absen]a lui este [i va fi profund resim]it\. ci [i pe aceea de a beneficia de apropierea [i de experien]a unor asemenea fra]i mai mari. pentru care am o admira]ie [i o afec]iune deosebite. la editura Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ urm`nd s\ apar\ o nou\ edi]ie `n 2012). de care Leon mi-a amintit `n mai multe r`nduri („Fugind cu o artist\“ era titlul lui preferat) de p\r\sirea Ia[ului ca ie[ire din ie[enitudine. edi]ie rev\zut\. posibilitatea re`ntoarcerii „turistice“ `n Rom=nia. `mp\r]it\ `ntre nestr\muta]i [i exila]i. decembrie 2011 . pe la `nceputul anilor 1960). Du postcommunisme à l’intégration européenne. un alter ego. t`n\r critic literar. cum a fost prima `nt`lnire. Scriam `n articolul de acum trei ani c\ Leon era `nconjurat cu afec]iune [i cu admira]ie de fiecare dat\ c`nd revenea la Ia[i. a venit la colocvii. aceasta din urm\ leg`ndu-le prin firele nara]iunii. perpetu`nd `ntr-un fel cercurile informale de lectur\ care existau mai `nainte la Ia[i. Experien]ele [i dilemele lor ne-au dat nou\. [i poate c\ `ntr-una din zile `l voi fi `nt`lnit f\r\ s\ [tiu pe t`n\rul profesor Leon Volovici pe vreo uli]\ din satul Tab\ra. Aflasem mai t`rziu c\ el [i-a `nceput cariera profesional\ ca profesor de ]ar\ `n comuna Bivolari. profesor de rom=n\). ne-am `nt`lnit cu dna Vaserman. fusese mutat `n anul `n care se declarase `ncheierea cooperativiz\rii. inclusiv polemice. carte devenit\ un reper fundamental pentru cercet\rile. cercet\tor la Institutul „Philippide“. publicat\ cu mijloace modeste. Apropierea de Leon s-a petrecut [i `n condi]iile `n care interesul lui pentru istoria social\ a literaturii fusese marcat de prima sa www. asupra faptului c\ Leon reu[ise s\ se men]in\ `n cercetare. `n 1962. mai ales c\ nu excludea. este de a-mi aminti aceste secven]e disparate. Oxford: Pergamon Press). editura Humanitas a republicat cartea cu o prefa]\ ru[inoas\ a lui Gabriel Liiceanu. care continu\ dincolo de sf`r[itul biologic. cea a comunit\]ii evreie[ti din Ia[i. vecina p\rin]ilor mei. fost coleg de promo]ie. ~ns\ editarea Jurnalului lui Mihail Sebastian a fost un eveniment deosebit. Leon tem`ndu-se c\-i va cotrob\i prin bagaje. ambele ad\postite p`n\ azi `n Casa Asachi. Pentru mine. Faima lui Leon a fost [i va r\m`ne aceea de `n]elept. sau `ntre „nostalgici“ [i „disiden]i“. `n Israel. Mai t`rziu (1995). de Adrian Neculau. apropiindu-ne. a lui Mircea Iorgulescu [i a mea. carte cu `nsemnate ecouri. tradus `n Les Temps Modernes. Cum s\ le `mpaci oare? Pentru mine. [i de cel al Irinei Livezeanu. c`nd Leon a `mplinit 70 de ani. `n noiembrie 2007. Fiind `ntr-o sear\ `mpreun\ la Ateneul T\t\ra[i. Ie[i! ~n anii 1990 ne-am v\zut de c`teva ori la Paris. o tem\ obsesiv\ `ntr-o „capital\ cultural\“ precum Ia[ul. celor mai tineri. {tiu c\ Leon a revenit `n ]ar\ `n acei ani. a istoriei sociale a literaturii rom=ne.

cu alte cuvinte prezentarea felului cum au g`ndit despre logic\ filosofii [i logicienii. cititorul va afla c\ Nae Ionescu consider\ c\ exist\ trei momente principale. Concept-raport. logica rela]ional\ [i logica obiectual\ (adic\ orientat\ spre obiect). Editura Herald. Acest aspect al problemei se afl\.logica modernilor“. `n str`ns\ rela]ie cu r\spunsul la cea de-a doua problem\. este o form\ inferioar\ de logic\. logica scolastic\. toate acestea ]in de istoria logicii.a este contemporan cu b“. Depresia. Astfel. func]ia devenind ea `ns\[i obiect“ (p. nu pur [i simplu nucleul unei noi doctrine. am avut multe `ndoieli privitoare la posibilit\]ile personale de a sintetiza [i expune coerent un fenomen at`t de complex. C`nd. Fenomenele psihice s`nt at`t de complexe. Nae Ionescu trece `n revist\ c`teva din cele mai importante momente ale istoriei logicii: sofistica. a fost la sf`r[itul secolului al XIX-lea. 170). . care aduce sf`r[itul suferin]ei. `nc`t `ncercarea de a le prezenta este supus\ unor riscuri enorme. Exist\ o logic\ a conceptului. F\r\ a se cantona `ntr-o interpretare rigid\ [i arid\ a buddhismului. pentru a sublinia diferen]a. de tipul S-P.“ (Sorin Ene) *** Edward J. este condi]ionat de o orientare metafizic spiritual\ a vremii: substan]ializarea. un cititor va afla de ce se opre[te Nae Ionescu la Kant [i nu la Frege [i Russell. 57).. cu propriile mecanisme de ap\rare. Bucure[ti. se caut\ legile [i nu cauzele etc. Dup\ logica modern\. Faptul c\ Nae Ionescu.b): . `n m\sura `n care acestea nu se aflau `n conflict cu propriile sale principii. n...logica nou\“ este numele pe care `l d\ Nae Ionescu logicii matematice. se cerceteaz\ obiectele. 231) arat\ c\ el nu era la curent cu aceast\ adev\rat\ revolu]ie produc\ `n logic\. din punct de vedere istoric.vede]i care este acest al treilea tip de logic\. `n . Istoria g`ndirii buddhiste. Ilustra]ia copertei [i a volumului: Marius Curelaru. ~n fine. [i nu g`ndirii logice. J. de aceea. Editura Herald. Astfel c\.. conduc de fapt la descalificarea doctorului Nae Ionescu. Dar orice student [tie c\ asta `nseamn\ de fapt a face metalogic\. ce exprim\ dou\ tipuri logice distincte (ca s\ folosim limbajul lui Nae Ionescu).to]i oamenii s`nt muritori“. 64-67). f\r\ ajutorul nim\nui. Nae Ionescu nu pare s\ fi `n]eles acest lucru. Este limpede chiar [i pentru cineva care nu este doctor `n logic\ c\ `ntre cele dou\ structuri logice. C(a. se `ntind pe nu mai pu]in de cinci cursuri). din p\cate. intui]ionismul [i formalismul. Ce se observ\ din aceast\ periodizare? C\ . ~ntr-adev\r. obiectivarea raportului.). Nae Ionescu sus]ine c\ periodizarea istoriei logicii de face `n func]ie de Rena[tere: exist\ o perioad\ bine delimitat\ `nainte de Rena[tere [i alta dup\ Rena[tere (p. O mare parte din ceea ce [tim ast\zi despre buddhism `n Occident se centreaz\ mai ales asupra filosofiei sale [i asupra modului `n care aceasta poate schimba via]a omului. despre care se enun]\ proprietatea . adic\ fenomenele. concept. Punctul comun este prezen]a depresiei care planeaz\ asupra tuturor ca un nor `ntunecat... 212-213). mitologia buddhismului. precum mitologicul Proteu. de la Aristotel `ncoace. . Logica substan]ialist\ se bazeaz\ pe concept [i poate fi v\zut\ ca `ntinz`ndu-se p`n\ la Rena[tere. Nu e mai pu]in adev\rat c\ de-a lungul istoriei.timpul. la sf`r[itul cursului el sus]ine existen]a a trei perioade distincte. Se fac. ne cade sub m`n\ un tratat de logic\ `ncep`nd iar\[i cu teoria no]iunii [i altul care porne[te din loc `n stil mare ca s\ fac\ un tratat de logic\. Adeziunea lui Nae Ionescu la vorbele lui Kant cum c\ dup\ Aristotel `n logic\ nu s-a mai creat nimic. C`nd am `nceput s\ scriu r`ndurile pe care le citi]i acum. odat\ cu descoperirile lui Frege. Astfel. adic\ cele cuprinse `n primele cinci cursuri [i `n ultimele dou\. adic\ cele proprii perioadei de dup\ Rena[tere. autorul exploreaz\ temele principale ale acestuia. logica stoic\. care se precizeaz\ [i care. despre faptul c\ s-a trecut de la concept la judecat\ [i ra]ionament. nirvana. vrea s\ spun\ c\ clasa oamenilor este inclus\ `n clasa muritorilor. „Scrierea unei c\r]i despre depresie este o `ncercare dificil\ [i trist\. logica socratic\. deci. S\ mai lu\m `n calcul cuantorii? Pentru Aristotel. atunci x este muritor. cea mai profund\ schimbare. adic\ un subiect aflat `n leg\tur\ cu un predicat. logica lui Platon. Colec]ia Cultur\ [i Civiliza]ie. adic\ . Acum se trece. continu`nd s\ se dezvolte. considera]ii despre felul cum a evoluat g`ndirea logic\. Traducere din limba englez\: RaduClaudiu Canahai. Or. dup\ Rena[tere. Desigur.) [i o psihologie dintre cele mai profunde. Vom vedea mai am\nun]it aceste aspecte supun`nd analizei. Bucure[ti. [i nu esen]ele lor. Sau.. pentru c\ `n nici un curs el nu face vreo prezentare a concep]iei logicienilor despre logic\. ea se m\rgine[te la concept. adic\ logicii moderne create de Frege. prin introducerea calculului func]ional“ [i astfel . logica nou\. evenimentul depresiv este at`t de polimorf. 192 p. nu mai exist\ ast\zi ca deosebire. ast\zi. Dup\ Aristotel propozi]ia . pentru prima oar\ `n Rom=nia.. (a). La toate acestea se adaug\ o `nsemnat\ zestre de concepte [i idei filosofice (karma. trebuie s\ avem `ntotdeauna impresia c\ am intrat `ntr-un beci unde miroase a mucegai. prima perioad\ de logic\ este condi]ionat\ de substan]ialismul metafizic al acelei perioade [i. Ea a fost exprimat\ `n conformitate cu concep]iile lumii hinduse din secolul al VI-lea `. 2011. Husserl [i logistic\ (p. `n cele cinci cursuri introductive. Rena[terea aduce `n prim plan antropocentrismul. 368 p. judecat\ [i ra]ionament la Aristotel. vacuitatea etc. Noul calcul logic admite func]ii `ntre concepte [i func]ii `ntre func]iile conceptelor. una dec\zut\ din condi]ia sa logic\ `n condi]iile `n care a alunecat `n gre[eala de a sus]ine c\ formele logice au o existen]\ de sine st\t\toare (pp. dar dac\ Nae Ionescu voia s\ fac\ o periodizare a istoriei logicii. `ntr-adev\r. care el `nsu[i este o rela]ie“ (p. se bazeaz\ pe concept (nu pe esen]\). este proprie perioadei de dup\ Rena[tere. pe c`nd dup\ Frege ne spune c\ oricare ar fi obiectul x. obiec]iile pe care vrem s\ le ridic\m privesc tocmai considera]iile generale ale sale. exist\ o deosebire foarte mare. abord\rile terapeutice posibile [i corecte `n acela[i timp s`nt at`t de multe.logica modern\“ [i . ~n Istoria g`ndirii buddhiste. „doctrina nemaiauzit\ anterior“ [i a ar\tat o cale a m`ntuirii. de fapt. `n schimb.logic\ nou\“ ce se orienteaz\ spre obiect. schismelor. E. adic\ un obiect. mi[c`ndu-se abil [i cu erudi]ie printrun ocean de concep]ii ce se `ntinde pe dou\ milenii [i jum\tate. Or. e. `n condi]iile `n care se caracterizeaz\ prin antropocentrism. dar ea este un fapt istoric“ (p. ci dup\ cea a schimb\rilor profunde din logic\. dar se opre[te iar\[i la teoria no]iunii. fiecare cu propriile tr\iri [i senza]ii.. `n Germania anului 1919. Thomas. Aceast\ ambiguitate legat\ de scopul cursului se observ\ limpede `n ambiguitatea [i contradic]ia `n care cade Nae Ionescu atunci c`nd reflecteaz\ la `mp\r]irea istoriei logicii. Merg`nd de la `nceputul cursului spre sf`r[it. A doua perioad\ este rela]ional\. dup\ c`teva elemente introductive (dar care. eroii [i promisiunea sa de eliberare din ciclul rena[terii au fost doctrine cunoscute de toat\ lumea. [i. iar la `nceputul cursului existen]a a dou\ perioade. Cursul de istoria logicii din anul universitar 1929/1930 (publicat `n 1941) este cel deal doilea curs de istoria logicii (primul fiind ]inut `n 1924/1925) [i este cel mai bine elaborat `n con]inutul s\u de baz\. pentru c\ proprietatea . practicism [i personalism (p.a fi `n]elept“ (F). De aceea `n carte vor mai fi mai multe personaje. Leibniz.. 2011. probabil. Dar de fapt Nae Ionescu nu face metalogic\. m\sur\-rela]ie. foarte multe fe]e. `n func]ie de existen]a a trei tipuri logice: logica substan]ialist\. dou\ cursuri despre Kant.. lucrarea de doctorat elaborat\ de Nae Ionescu. ci sistemul `n sine. c\ Rena[terea marcheaz\ un moment de ruptur\ etc. vorbind despre logistic\ nu pare s\ fie la curent cu celelalte dou\ importante curente din filosofia matematicii. Russell [i al]i g`nditori de la sf`r[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea. Thomas m`nuie[te cu erudi]ie tot acest vast material organiz`ndu-l `ntr-o form\ accesibil\ cititorului european. Istoria buddhismului trasat\ de el „este istoria dezvolt\rii. dup\ mine. ~ns\ aceast\ nou\ `nv\]\tur\ nu poate fi explicat\ doar prin ea `ns\[i. nu de metalogic\. se folose[te de judecat\ [i este proprie [tiin]ei moderne. Dincolo de obi[nuitele caracteristici ale stilului lui Nae Ionescu (prezen]a contradic]iilor. [i `n general. despre reguli de ra]ionare logic\ etc. aminte[te de Brentano. ~n schimb.ceea ce era func]ie [i deosebea func]ia de obiect. se poate obiecta c\ g`ndirea logic\ a suferit la r`ndul ei aceste transform\ri general umane. adic\ un predicat de dou\ locuri. crede Nae Ionescu. Fenomenul depresiv are. `mpreun\ cu tot ceea ce acesta a asimilat din g`ndirea [i condi]iile sociale ale mediului s\u [i cu tot ce a adoptat pe m\sur\ ce a atras noi adep]i. Mai mult. el are `n vedere acele caracteristici ale logicii `mprumutate de la istoria [tiin]ei [i de la istoria filosofiei. ~n penultimul curs (cel cu num\rul XIX) se sus]ine s\ scopul cursului de istoria logicii a fost s\ pun\ `n eviden]\ evolu]ia conceptului de logic\ (p. Logicismul. [i `n special dup\ secolul lui Newton. merge la legea obiectului [i la cantitate (nu la calitate) etc.acelea[i opera]ii care se fac `n matematic\. aceast\ expresie este o rela]ie. TIMPUL Agora {coala lui Nae Ionescu (VI) ADRIAN NI}| noastr\. [i-a `nsu[it toate punctele de vedere curente asupra naturii lumii [i omului.perioada nou\“ asist\m la o . structurile spirituale ale g`ndirii umane sufer\ o modificare profund\ `n raport cu ce era anterior. cele mai discutabile probleme s`nt: stoparea abord\rii istoric logice la Kant [i rolul insignifiant al logicii moderne (matematice). Astfel. a afirma]iilor false ori bombastice etc.. s\ lu\m propozi]ia . dac\ x este om.Vas\zic\. Evadare din infern. ~ntr-adev\r. 228).ro . deform\rilor [i reformelor prin care a trecut sistemul `n timp ce s-a r\sp`ndit `n India [i dincolo de aceasta [i pe m\sur\ ce a fost acceptat [i reinterpretat de cele mai diverse culturi ale Asiei“. `n locul teocentrismului. Colec]ia Psihoterapia. Atunci c`nd spune c\ logica modern\ este substan]ialist\ sau rela]ional\. Locke [i Hume. 214).Socrate este contemporan cu Platon“..6 POLEMICI CORDIALE BURSA C|R}ILOR Sorin Ene. [i nu istoria logicii. ar fi trebuit s\ o fac\ nu dup\ periodizarea [tiin]ei sau filosofiei. Astfel. 232).. Este evident c\ el face confuzie `ntre . impresia de stranietate se va accentua. de la calitate la cantitate. `n cele c`teva r`nduri dedicate logicii noi. Dac\ mai punem la socoteal\ c\ el a sus]inut teza de doctorat `n logic\. {i acum ce? Obiect. Avem aici explica]ia `n]elegerii logicii moderne drept logic\ orientat\ spre obiect [i totodat\ critica pe care el i-o face dar venit\ dinspre logistic\. de la esen]\ [i fiin]\ la devenire. Astfel. subliniind totodat\ actualitatea lor inclusiv pentru omul occidental. `n vremea decembrie 2011 www. despre folosirea principiilor logice. dup\ Frege [i Russell are structura F(a). el pune `n discu]ie originea fiec\rei idei [i manifest\rile sale fundamentale. cu o tez\ despre logistic\ (ceea ce numim azi logicism). o astfel de propozi]ie cu mare greutate putea fi tratat\. propozi]ia .Socrate este `n]elept“ are o structur\ de tipul S-P.. substan]\-raport. merg`nd de la sf`r[it spre `nceput. 217). Ambiguitatea ce se ascunde `n aceast\ periodizare ]ine de o ambiguitatea a sensurilor logicii pentru Nae Ionescu. S\ ne g`ndim la un exemplu. (pp. scripturile. Buddhismul `[i `nf\]i[eaz\ `ntemeietorul ca pe unul care a descoperit prin propriul efort.. Impresia stranie ce se degaj\ din aceste considera]ii ale lui Nae Ionescu vin din faptul c\ de[i aceast\ orientare era absolut novatoare `n raport cu logica tradi]ional\ aristotelic\. Astfel. Dar toate aceste caracteristici s`nt proprii spiritului [tiin]ific modern.a fi contemporan cu“ nu este o proprietate a lui Socrate sau a lui Platon. Dup\ logica aristotelic\. Acesta este buddhismul cu care avem de-a face.

o ordine de dincolo de ordine care se cere [i poate fi descoperit\. gnosis-ul. temple. Ast\zi asist\m la o revenire `n for]\ a ideilor gnostice. de care ne putem folosi pentru a putea urca mai apoi ca pe scara lui Iacov. G. dominat\ de „Zei]a Ra]iune“. `n acela[i timp. 11. Exist\ similarit\]i `ntre gnosticismul antic [i g`ndirea lumii postmoderne. `n traducerea Claudiei Dumitriu. ci haos. 2006). Anumite similarit\]i `ntre epoca noastr\ [i cea alexandrin\ din urm\ cu 2000 de ani poate explica par]ial acest lucru. Templul Dumnezeului cosmic este Universul [i „comoara sa de lumin\“. O nou\ concep]ie asupra str\vechii tradi]ii a cunoa[terii eului interior. una transcendental\. cuprin[i de o miopie spiritual\ cu consecin]e greu de evaluat. Omul `[i f\ure[te tot felul de zei fal[i. adic\ prezen]a lui Dumnezeu `n lume. promi]\toare a vie]ii ve[nice. ~ns\ c`nd haosul este p\truns de o con[tiin]\ modificat\. Ea aduce obscuritatea „r\sucit\ `n spirale“ la lumina z\mislit\ prin Cuv`ntul sau Verbul divin. citadela [tiin]ei a fost invadat\ de for]a centripet\ a deconstructivismului [i a impredictibilit\]ii. ideologie. [i cunoa[terea de sine. S`ntem suprasatura]i de informa]ii. iluminism. O. „C\ci acesta este sf`r[itul preafericit al celor care posed\ cunoa[terea: s\ devin\ Dumnezeu“ (op.. neput`nd s\ fie cunoscut numai cu mijloace ra]ionale. ultima Sefira din Arborele Sefirot. extatic\. Cum ar\ta Donald Worster. A[a cum arat\ A. sub alte nume doar: [tiin]\. economie [. de azi. [i-a v\zut chipul `n ap\ [i s-a `ndr\gostit de propria imagine. [tiin]\. Lumea postmodern\ e lipsit\ de speran]a m`ntuirii.06. statui sau icoane. ci de dincolo de aceast\ lume. Lewrault. cultura [i arta contemporane.ro teri“. Sufletul nu mai [tie calea. eternitatea `[i arat\ adev\rata sa valoare“. Gabalda (Paris. Bucure[ti. de o pleiad\ de autori. Numita Pax Americana seam\n\. ~ncep`nd cu principiul incertitudinii. Hoeller. scriere ce seam\n\ mult cu Predica de pe munte a lui Iisus Hristos. `n imanent. cum arat\ Constantin B\l\ceanu-Stolnici. putem noi fi la grani]a luminii-adev\rate?“ (Yves Bonnefoy. cu noile teorii morfogenetice sau „ale nimicului“ din fizica cuantic\. plin\ de arogan]\ cognitiv\. haosul se dovede[te a fi o realitate implicit\. Potrivit Discursului secret de pe munte. citat de I. `n [tiin]\ (II) TIBERIU BRAILEAN Lui Hermes i se atribuie. ~ntre gnoz\ [i magie (Editura Vremea XXI.1994). Hermetismul nu a avut [i nu are nici `n recidivele sale postmoderne ceremonii. Asist\m la o schimbare de paradigm\. „Epoca noastr\ este o er\ postmodernist\ [i poststructural\. Editura Saeculum I. urc`nd mai departe [i sl\vind pe Tat\l. oferind lumina celui care o caut\.cre[tine. totul a devenit `nt`mpl\tor [i imprevizibil. captivi `ntr-un univers informa]ional golit de sens [i de real [i. de fapt. sau de c\tre misterioasa „fecioar\ de lumin\“ [i trimis `napoi pe p\m`nt s\ se re`ncarneze. vorbind mai pu]in putem [ti mai mult. Singurele taine recunoscute s`nt cele ale Cuv`ntului. `ntruc`t nu g\sim `n ele credin]a arz\toare a gnosticilor `n lumea de dincolo [i speran]a lor neclintit\ `n m`ntuire. construit `n jurul lui Tao.[i post. Ordinea de dincolo de ordine poate fi descoperit\ numai printr-o con[tiin]\ modificat\. continu`nd cu teoria dezordinii [i cu cea a haosului. percep]ia acestei lumin\energie se poate realiza `n rug\ciune [i bucurie. esen]\ divin\. ce s\l\[luie[te `n lumile inferioare. cit. Gnosticismul este. Hoeller `n Gnosticismul. ap\rut\ la Editura Humanitas. persane. ni[te uria[i androgini. ci tocmai cunoa[terea tr\it\. politic\. `n fapte bune [i `nchinare `nfiorat\. mai mult dec`t alt\dat\. aceea[i impresie de sf`r[it de epoc\.). ritualuri sau epifanii. Ea se afl\ `n noi. dar numai `ntr-o stare transfigurat\. o securitate plin\ de fric\. P`n\ la urm\ e vorba de a g\si ceea ce misticii iudaici numesc Shekinah. el se dovede[te a fi haotic. s\ `n]elegem realitatea. J. acest Narcis divin s-a `nvelit `n cojile materiei. 2003. inefabil. a haosului. ca pe scara virtu]ilor la cre[tini. unic\ [i nedesp\r]it\. enun]at de Heisenberg `n 1920.timpul. sufletul uman este `nl\n]uit de dou\sprezece vicii [i poate s\ se elibereze [i s\ dob`ndeasc\ m`ntuirea cu ajutorul a zece „puwww. Dac\ sufletul nu era preg\tit. de ieri. Editura Saeculum I. [i la gnostici (Sophia. La fel `n art\. F. dincolo de care se afl\ Divinitatea. Marele Principiu.Eseu TIMPUL 7 Noul hermetism – Noua gnoz\. cre[tine. Am fost `n[ela]i [i am\gi]i de o [tiin]\ profan\ [i ne reg\sim abandona]i pe un t\r`m `nce]o[at. ci se dedic\ unei valori-principiu transcendente: gnosisul (cunoa[terea de Dumnezeu). `n foarte erudita sa Istorie a filosofiei oculte. „Atunci c`nd timpul este discreditat. A[a ceva promite gnosis-ul.. sub diferite nume [i la hermeti[ti. `n [tiin]ele sociale. el era oprit de c\tre unul dintre arhon]ii care guverneaz\ cele [apte ceruri. 1828). ca entitate provenind din Dumnezeu“. sau virtu]i. a[adar. „C`nd cosmosul este analizat `n am\nun]ime. chiar dac\ la majoritatea autorilor gnostici el apare modificat. printro alchimie ispititoare ce reune[te elemente ale vechilor religii egiptene. Am preluat comportamentul animalelor care. A[a cum mul]i zei au murit atunci [i ast\zi vedem crepusculul unora numi]i ideologie. cu noile teorii ale sistemelor. ~n C\l\uza r\t\ci]ilor. asem\n\tor daoismului. J. Privind `ns\ peste lumea inferioar\. de fapt. „Gnosticismul nu compileaz\. dintotdeauna: m`ntuirea prin cunoa[tere. `n filosofie. `n final. `nchise mult\ vreme `ntr-o cu[c\. Bucure[ti. care are propria sa ordine. Ceea ce nu `nseamn\ c\ nu a utilizat simboluri. a con[tiin]ei. androgin. nu e posibil\. o fals\ [tiin]\ de fapt. `n Kabbala. este singura manifestare a Divinit\]ii revelat\ profe]ilor. o prosperitate plin\ de s\r\cie. format dintr-un trup muritor (eu inactiv) [i un suflet ce se av`nt\ c\tre origini. una care s\ nu vin\ din ea `ns\[i. O. Al]ii consider\ c\ aceste lucr\ri s`nt compuse. C`nd cosmosul este analizat cu rigoare. speran]a [i dragostea. poststructuralismul [i postmodernismul s`nt curente neognostice. 2004). din care s-a p\strat o versiune `n latin\ [i c`teva lucr\ri `n arab\. nu mai aude chemarea. Desigur. Identificarea. reflexe terestre ale Omului primordial. p\str`nd propor]iile. care intr\ `n al optulea cer. o domina]ie ce asigur\ o stabilitate plin\ de amenin]\ri. lipsi]i de via]\ [i-i prosl\ve[te mai apoi cu mare fervoare. cu celebra Pax Romana. Progresismul [i umanismul au devenit obsesii ale timpurilor noastre. Totul devine superfluu. neoplatonicieni. numere sau formule magice.. p\m`ntul este `nconjurat de opt ceruri concentrice (Ogdoada). Aceast\ Shekinah este acea parte a substan]ei divine. decembrie 2011 . ambele oferind un cadru de desf\[urare a vie]ii umane. care `i s`nt atribuite. o cunoa[tere ce nu exclude. partea cea mai pur\ din el. printre care cunoa[terea bucuriei [i st\p`nirea de sine. bruiat de tot felul de preocup\ri [i dorin]e secundare. care expune `nc\ o dat\ unitatea micro. cunoscut\ sub denumirea de gnosis. o realitate implicit\. ci haotic [i plin de incertitudine. grandios [i nihilist ce caracteriza mult invocata Pax romana pare s\ se reg\seasc\ [i sub tutela actualei Pax americana. Oamenii de [tiin]\ ajung ast\zi la concluzia c\ haosul ar putea fi mult mai real dec`t cosmosul. Natura l-a `mbr\]i[at [i din unirea lor s-au n\scut primii reprezentan]i ai rasei umane. P. spunea Stephan A. cum ar fi Cartea lui Ostathas. 1953. Un amalgam de credin]e [i valori `[i disputau `nt`ietatea atunci ca [i acum. de o frumuse]e tulbur\toare. `n ad`ncul cel tainic al inimii [i nu a[teap\ dec`t a fi slobozit\ ca s\ ne identific\m cu ea [i astfel s\ ne re`ntoarcem la Tat\l. dar [i `n cre[tinismul r\s\ritean (energiile necreate) [i `n sufismul islamic. foarte vechi [i foarte contemporan. trei scrieri: pe l`ng\ multamintitul Corpus hermeticum. Acela[i spirit multicultural. ~ncep`nd cu principiul incertitudinii enun]at de Heisenberg `n 1920. Omul s-a n\scut minunat `n cea mai `nalt\ regiune a cerului. atunci c`nd li se deschide u[a.“ (`n Gnosticismul. „La ceasul c`nd se-adun\ at`ta noapte.16): „Gnoza hermetic\ este cunoa[terea lui Dumnezeu `n calitatea lui de hipercosmic. continu`nd cu teoria dezordinii. c\ci nu cunoa[terea abstract-informativ\ ne ajut\ s\ percepem realul. Astfel. ra]iune. dar nu credem `ntr-o astfel de aser]iune. C\ci. ra]iune. fiecare epoc\ `[i are idolii s\i prefera]i. `ncarnarea unor idei superioare?. [tiin]a contemporan\ are nevoie de o nou\ lumin\. a[a cum ar\ta Jacques Matter. S\ aib\ contemporanii no[tri mai mult\ nevoie de idei dec`t de personaje mitologice? Sau poate s\ vad\ `n ele. iar farmecul viziunilor poate `nlocui goana dup\ fapte. Mul]imea olimpian\ a vechilor zei pare s\ fi revenit. ~n bun\ m\sur\. dup\ ce se va fi eliberat de toate `nveli[urile pneumei. 2005. refuz\ nedumerite lumina libert\]ii.[i macrocosmosului.. Paris. ~n cosmogonia hermetic\. Astfel s-a declan[at for]a centripet\ a deconstructivismului care a invadat [tiin]a. dup\ chipul Supremei Fiin]e de lumin\. Ceva din spiritul multicultural. Gnosticismul nu dezvolt\ un cult pentru un `ntemeietor sau profet central. vital. Astfel s`nt `mbinate doctrina oriental\ a metempsihozei [i soteriologia cre[tin\. Ennoia). `n La Révélation d’Hermès Trismégiste. Cum spune Stephan A. p. lumin\ necreat\. Culianu `n Gnosticism [i g`ndire modern\: Hans Ionas. mereu mai doritori de cunoa[tere adev\rat\. ci – dimpotriv\ – implic\ credin]a. At`ta doar c\ noul Olimp nu mai e la fel de armonios. Ia[i. Hermetismul a inspirat masiv sistemele gnostice pre. pentru o nou\ `ncercare pe calea sa c\tre des\v`r[ire. filosofia sa mai apare `ntro lucrare intitulat\ Discursul perfect. lumin\ ne`nserat\. Este o emana]ie („lumin\ din lumin\“) `nt`lnit\. Cobor`nd s\ se contemple. Maimonide spunea c\ aceasta este lumina emanat\ de Dumnezeu pentru a-L sl\vi. Tot mai plin\ de con[tiin]\. cunoa[terea dinl\untru. el modific\ tot ceea ce a luat de la al]ii“ (`n Histoire critique du gnosticisme. E bine de revenit [i de accentuat: m`ntuirea secular\. p`n\ la contopirea deplin\ cu Creatorul. prezen]\ subtil\ [i de prea multe ori uitat\. chiar [tiin]a a produs aceast\ autocontestare a bazelor sale din ultimele secole. politic\. 2003). grece[ti [i. iudaice. `ntr-o stare extatic\. umanism. hinduse. ace- la[i aer grandios-nihilist. variant\ pentru care pledeaz\ [i Sarane Alexandrian. p\strat `n grece[te. aceea[i imoralitate public\. mai t`rziu intervenind separarea b\rbat-femeie.“ (`n Wall Street Journal. `n acela[i timp. Dar dincolo de toate acestea exist\ o ordine transcendental\ la care adev\rata cunoa[tere are acces. ce-[i dezv\luie propria ordine. Editura Polirom. A noastr\ pare s\ prefere progresul [i liturghia sa secular\. c`nd tot ce p\rea solid se tope[te `n aer. `n schimb g\sim o mul]ime de idoli la care lumea actual\ se `nchin\. penetr`nd p`n\ la nivel mineral suflul vital ce le asigur\ existen]a. Bucure[ti. el se dovede[te o matrice plin\ de poten]ialit\]i. devenind captiv `n mrejele acesteia. nu era suficient de spiritualizat [i nu cuno[tea formulele sacre. Progresul a devenit idolul sf`nt c\ruia [tiin]a modern\ i-a dedicat multe evanghelii `n `ncercarea fad\ de a ne inventa viitorul. care produc schimb\ri pe care nimeni nu [tie cum le va mai putea controla [i ale c\ror consecin]e pot fi `ngrozitoare. a. Omul ar fi. Festugière. Bucure[ti. ~ns\ atunci c`nd haosul este p\truns de un gen de con[tiin]\ modificat\. chaldeene. S-a spus c\ existen]ialismul. a[a-numita „m`ntuire prin [tiin]\“. el nu mai `nseamn\ ordine.

cu povestirile bunicii. urmeaz\ {coala Musulman\ de Fete [i e aproape convertit\ la noua form\ de islamism. 124 `n 1996. Erau preg\ti]i s\ fac\ orice. aspira]ii. A venit [i primul credit… printr-o pil\. ~nva]\. c\ e ultima oar\ c`nd `l mai vezi». Rezultatele companiei impresionaser\ trei colo[i din lumea editorial\: Wolters Kluwer. s-a deschis brusc dup\ atacurile din 11 septembrie [i a refuzat s\ se mai `nchid\. C\r]ile. Primele amintiri ale lui Ayaan Hirsi `ncep cu memorarea descenden]ilor clanului Osman Mahamud. Traducerea `n englez\ a v\zut lumina tiparului doi ani mai t`rziu. Ur- Mihai Penescu: ALL. Specializat\ pe pia]a de carte [colar\. pentru care scrie un scenariu dedicat statutului femeii din comunit\]ile musulmane. La 2 noiembrie 2004. o uluie[te. doamna Andronescu. a provocat m`nia fanaticilor musulmani. Va fi „dat\“ pentru o prim\ c\s\torie. ~nva]\. Au fost investite speran]e [i aspira]ii `n alte formate editoriale: ALLFA. Refugiul `n Olanda nu o salveaz\ de ochii familiei. Un num\r de 8 titluri publicate `n 1992. Dup\ o copil\rie [i o tinere]e agitate. Povestea `ncepe pe 18 decembrie 1989. iar `n felul acesta. Dar `n 2001 s-a declan[at procesul de distrugere a tot ce se cl\dise `n ultimii ani. Primul contract oficial.8 TIMPUL Cronici din tranzi]ie Biografii. Toate re]inerile. `n Olanda. Cre[terea editurii ar\ta neverosimil\. dar au `nceput s\ c`[tige bani cu tehnoredactarea. 155 `n 1997. `n 1992. ~nt`lnirea cu aeroportul de la Frankfurt. Articolele ei severe la adresa religiei islamice. c`nd au `nceput primele manifesta]ii anti-FSN. pierderea onoarei love[te [i `n onoarea tat\lui. Gogu Piuaru. mic copil. scenariile. Ne afl\m `n fa]a unei c\r]i a tranzi]iei care – prin sinceritate. Atunci au scos pe pia]a liber\ 660. Editura ALL a `nceput ca o aventur\ [i a ajuns o lec]ie de via]\. S-ar putea ca rezultatul s\-l fi surprins chiar pe autor. c`t costa o imprimant\ performant\. Doar c\ „povestea manualelor [colare din Rom=nia este unic\ `n Europa. articolele [i conferin]ele lui Ayaan Hirsi Ali au determinat distan]\ri nu doar ale politicienilor. trauma mutil\rii genitale. Cam a[a se termin\ „anul politic 1990“. `n interiorul unei subiectivit\]i asumate. cu un somalez emigrat `n Canada. fra]ilor [i verilor. diferite ca miz\ [i context. 92 `n 1995. a unchilor. serios. unde am `mpins toate g`ndurile. M\ sim]eam tr\dat [i neputincios. ci [i ale unor teoreticieni ce clameaz\ importan]a limbajului. Primele semne de `ntrebare asupra naturii evenimentelor au ap\rut la sf`r[itul lunii decembrie. apoi cu ora[ele. revista Time o trecuse `ntre primele o sut\ de personalit\]i influente ale lumii. ~n anul 2006. Nu a fost. la insisten]ele tat\lui. iar Ayaan Hirsi pleac\ pentru o perioad\ `n Etiopia.“ Urmeaz\ istoria cu care am `nceput. care se opunea Frontului. `n acele locuri. `ntr-o Rom=nie `n care totul trebuia luat de la zero.ro Ayaan Hirsi Ali: Necredincioasa Ayaan Hirsi Ali este ast\zi o vedet\ a comunit\]ii ata[ate valorilor liberale [i care v\d `n condi]ia femeii testul suprem al societ\]ilor decente. Va `ncepe s\ colaboreze cu regizorul Theo van Gogh. la cinci ani. Ceau[escu chiar nu avea s\ mai fie v\zut vreodat\ la tribun\. H. s-a refugiat. c`nd a ap\rut cartea De maagdenkooi. Parlamentara va sta ascuns\. Evident. Prima „leb\d\ neagr\“ (a se vedea. `i ofer\ cititorului un unghi privilegiat pentru lectura ultimilor dou\zeci de ani de istorie. al\turi de sora ei mai mic\. Necredincioasa a fost tradus\ `n rom=n\ de Mario Dobrinoiu. `n 2011. Tot atunci au avut [i prima sclipire `n materie de afaceri: au mers la studen]ii de la Drept [i Medicin\ [i au `ntrebat care s`nt c\r]ile care lipseau. i-au `mprumutat cu 100% dob`nd\. Au hot\r`t s\ fac\ o editur\. Va reu[i s\ intre la universitatea din Leiden. trei ingineri. Se va `ntoarce `n ]ar\. disonante. ALL devenise lider pe pia]a de carte [colar\. bine antrenat [i primitor“. segmentul de carte de drept C. radical\. Suport\. Aceasta explic\ paradoxul c\ o carte g`ndit\ a fi povestea unei afaceri a devenit `nalt relevant\. precise. Istoria refugiilor seam\n\ cu o cobor`re `n infern. critica accept\rii practicilor crude din familiile musulmanilor imigran]i de c\tre societatea olandez\ au atras aten]ia Partidului Popular pentru Libertate [i Democra]ie. unele simandicoase. Va trebui s\ treac\ printr-o confruntare definitiv\ cu mesagerii clanului ce `i condusese via]a p`n\ atunci. c`nd Ceau[escu a ap\rut la televizor s\ `nfiereze «huliganii» de la Timi[oara. de patru ani. unde se hot\r`se s\ fug\. Tocmai manualele erau punctul forte al editurii ALL. a premeditat „un lung [ir de samavolnicii care a distrus complet industria manualelor [colare [i respectul general pentru carte“. pentru Editura Rao. ale c\rei „urlete `nfior\toare“ o vor urma toat\ via]a. cu educa]ia de a deveni suspicioas\ [i a se feri. ~ntre 1996 [i 2001 compania crescuse de patru ori. a pl`ns din nou. c`nd s-au rupt rela]ii vechi de decenii: „Miercuri seara. Ast\zi. am `ntrebat. secret\. am creat iritare […] aceea avea s\ fie de fapt ultima `nt`lnire dup\ decembrie 2011 . Un sf\tuitor o `ndreapt\ spre Amsterdam. o prietenie de dou\zeci de ani“. pe care o propagau cu succes Fra]ii Musulmani. „Dar de data aceasta nu de bucurie. pilduitoare [i emo]ionant\. via]a chinuit\ a tuturor femeilor pe care le cuno[tea i-a men]inut viu ochiul critic. Ce puteai s\ faci `n fa]a prostiei mul]imii?! […] Mul]imea l-a urmat pe Ion Iliescu“. dar so]ul va pleca la foarte pu]in timp din ]ar\. 40 `n 1993. M\rturia ei reprezint\ o cale unic\ de a empatiza cu suferin]a femeilor musulmane. dou\ biografii. Le-a `naintat propunerea prietenilor: Nicu Fundi. s`nt pulverizate de m\rturia de via]\ a acestei femei de o putere uluitoare. Cornelsen [i C. Curtea Veche. Nu aveau nimic.timpul. Doi fizicieni. Ideile lui Ayaan Hirsi Ali privind situa]ia inferioar\ a femeii `n societatea islamic\ au devenit parte din bibliografia feminismului `ncep`nd cu anul 2004. Theo van Gogh va fi `mpu[cat pe strad\. apoi se `ndreapt\ spre Kenya. Au preg\tit portofoliul cu profesorii. Este ales ca partener Cornelsen. H. a fost acela de a tehnoredacta Revista de Fizic\. c\ femeia. F\r\ a socoti manualele pentru Ministerul Educa]iei. a fost publicat\ `n anul 2006. Nicu[or Dumitrescu. Verific\ citatele prin care Ben Laden punea Coranul s\ justifice atacurile asupra Americii. Din p\cate. chiar [i `n Olanda. a fost aproape s\ piard\ cet\]enia olandez\. unde era asistent. 2009) a fost mutarea `n sediul din Calea Victoriei 120. ~n anul 2003.300. Noua ministr\ a ~nv\]\m`ntului. ~n mai 1990. unde dependen]a absolut\ a femeilor fa]\ de b\rba]i dep\[ea experien]a ei de acas\. un alt pumnal `i va fi `nfipt `n inim\. dar cutremurul a avut variate consecin]e. o perioad\. „Biografia unui succes“ con]ine c`teva date tehnice. C\s\toria nu e consumat\. Performan]a literar\ – frazele scurte. Beck. Tip\rirea cursurilor i-a lansat pe pia]a companiilor de succes. c\r]ile de dar semnate de Helen Exley. dac\ ne lu\m dup\ titlu. La `nceputul anului urm\tor se `nfiripeaz\ ideea unei afaceri proprii. i-am spus cu satisfac]ie prietenului meu. Mihai Penescu este ac]ionar unic. scrie Penescu.000 de exemplare. pe evrei [i pe Ayaan Hirsi Ali. a emigrat `n Statele Unite. Am ales. pe c`t este de mare sensibilitatea ei la suferin]a semenilor. `n Canada. Infidel. devotat. g`ndit\ de regretatul Augustin Fr\]il\ s\ fie un elegant juc\tor pe pia]a cultural\. Filmul celor doi. El mi-a z`mbit [i mi-a spus: – Acestea s`nt regulile. S-a implicat `n evenimente. Partenerul str\in s-a retras. – Sper c\ da. Va ajunge la centrul de refugia]i de la Zeewolde. Va pleca `n Germania.400 de dolari. Avea datoria s\ `ncerce. stil [i prin remarcabila distan]are de cele descrise. ambele inspiratoare de[i. „O mic\ sc`nteie de independen]\“ o va rupe de vraja acelor chem\ri. `n Somalia. via]\ GABRIEL ANDREESCU Exist\ o putere ie[it\ din comun a exemplului. a spus el“. Va c\l\tori `n Arabia Saudit\. Atacurile Al Queda din 11 septembrie 2011 vor fi marele declic. Dar nici Ayaan Hirsi Ali nu o face. Necredincioasa este cartea unui Voltaire al culturii `n care s-a n\scut. biografia unui succes Mihai Penescu pare s\ fi pl\nuit. desigur. ~n Somalia izbucne[te r\zboiul civil. a demisionat din parlament. Urmeaz\ o alt\ inova]ie de succes: precomenzile. prima ]ar\ care a ratificat Conven]ia european\ privind prevenirea [i pedepsirea violen]ei `mpotriva femeilor (pe 24 noiembrie 2011) [i Arabia Saudit\? Desigur c\ nu. afl\m din volumul lui Mihai Penescu. 72 `n 1994. unde a studiat [tiin]ele politice. „este un animal de trud\. acolo are cea mai mare [ans\ de a primi azil. Aveau s\ vin\ timpuri r\scolitoare. au fost confirmate `n ianuarie. Au fost zile de euforie. www. unde urmeaz\ [tiin]ele politice. de a deveni mai con[tien]i de universalitatea fiec\ruia din noi. dar mai ales. al\turi de Grupul pentru Dialog Social. Va fi solicitat\ s\ fac\ traduceri pentru diferite autorit\]i olandeze. din care ]`[nesc lipsite de orice emfaz\ tr\irile vie]ii – d\ rotunjime acestui volum f\r\ antecedente `n literatura noastr\. am vrut s\ [tiu. s-a trezit lider de sindicat – al „celuilalt“. la care eram `n vizit\: «Uit\-te bine la el. e primit\ la universitatea din Leiden. Dar `n Germania se afla sub controlul clanului mobilizat s\ ajute sosirea ei la so]. experien]ele `i vor `nt\ri `ntreb\rile. Spre uimirea ei. ceea ce o pune `n contact zilnic cu dramele femeilor musulmane captive ale familiilor. c\ci la o femeie musulman\. Venirea marelui finan]ator a dat un imbold nemaipomenit afacerii. O bun\ lec]ie despre tranzi]ia la rom=ni. ~ntre timp. cu titlul The Caged Virgin: A Muslim Woman’s Cry for Reason. To]i poli]i[tii s`nt la fel de politico[i?. de care apar]inea. Leb\da neagr\ – Impactul foarte pu]in probabilului. a preciziei [i nuan]\rilor. Radu Dimitriu. unde a ob]inut azil politic. dar `n 2007 s-a `ntors. asasinul `i va t\ia beregata. Beck s-a separat. Nu erau niciodat\ de folos. Se rupe definitiv de Islam: „Micul oblon din spatele min]ii mele. La Facultatea de Fizic\. De ce [i cum. comenteaz\ Penescu. – De ce m\ ajuta]i. altele mai pu]in. editura ALL a primit o lovitur\ ce era aproape s\-i fie fatal\. Inocen]a `ntreb\rilor dau o autenticitate [i valoare aparte amintirilor: „Pentru mine poli]ia `nsemna opresiune [i cei care cereau mit\. ac]ionariatul s-a restr`ns. candideaz\ pe listele acestui partid [i intr\ `n Camera Reprezentan]ilor. `n Statele Unite. dar e plin\ de referin]e la istorie [i la oameni. cu g`ndul la acest adev\r. A existat totu[i o perioad\ c`nd se scula diminea]a [i pl`ngea de bucurie. A existat [i ceva noroc. Pare rupt\ dintr-un context african sau din Extremul Orient“. ~n 1998 produc]ia de manuale a ajuns la 390 de titluri [i circa 1. a povestirii vie]ii tr\ite. Noua ]ar\ `n care va locui c`]iva ani e mai divers\. „la care am aderat rapid“. Erau toate acolo. iar cinci pagini l\sate pe trupul s\u amenin]au lumea occidental\. pentru ea conteaz\ doar ca poart\ pentru Occident. meaz\ o a doua. A doua carte a faimoase somaleze. S-a n\scut `n 1969. Cei 2. Submission.000 de c\r]i. to]i olandezii `i sar `n ajutor. Putem oare compara societatea islamic\ din Turcia. biografia unui business.

aceste doar trei personaje duc pe umeri. dar nu reu[e[te s\ o ob]in\. un astfel de „f\t“ al derutei lingvistice. s`rb de origine [i caustic comentator direct al tuturor situa]iilor. publicit\]ii. Din aceast\ perspectiv\. un du[man redutabil `n calea succesului multor confra]i: credin]a lor `n lumea just\. cel mai mare du[man al celui care `[i dore[te puterea.. pp. al\turi de Alvin Toffler. nu doar dus\ la perfec]iune. de pild\. `mpreun\ cu Dumnezeu.03. pentru c\ naratorul este chiar sursa spunerii lor (uneori. iar al]ii nu. intr\ `n text. din 17. cu adev\rat. cunoa[terea de sine./ trimite cel mai repede paparazzi/. cel mai important. DETECTOR Suferin]ele limbii rom=ne LIVIU FRANGA Varia.“ (fragment dintr-un text publicitar. `ntregul text este o sublimat\ amintire. datorat\ unei vaste experien]e. 248 p. pentru prima oar\ explicit. `ns\. Dureroasa dilem\ a bunului Petru. mintea [i sufletul lui. 82-86). care se bazeaz\ pe lipsa de conven]ionalism `n g`ndire [i cultura performan]ei. Dar poate tr\i a[a. Managerilor cunoscu]i le place s\ scrie c\r]i. povestea ta s-a sf`r[it. oricum. putem numi cuv`nt un avorton lingvistic? S\ nu lu\m aminte! decembrie 2011 . al tuturor evenimentelor.2010). invariabil [i obstinat. Dar orice se `nt`mpl\ `n Mehala trece prin ochii. `ntruc`t naratorul este contemporanul extrem de t`n\r. sub ochii no[tri. s`rba: Ia sam gospodin („Eu s`nt [un] domn“). `n detrimentul celuilalt. pe nemestecate [i pe nedigerate. ar putea s\ nu existe. `n genul celei inaugurate `n literatura rom=n\ de genialul fost copil al Humule[tilor. Pfeffer militeaz\ pentru un tip de manager care sparge tiparele. de fapt povestea nu a povestirorului. c`teva texte. Pe scurt. av`ndu-l ca tat\ pe „obstina]ie“ – `nd`rjire. Stanford University. a anabazei „bunului Petru“ `n ceruri [i a vizit\rii.. ci printr-o relatare surprinz\toare. Autorul consider\ c\. „bunul Petru“. aparent firav ca dimensiuni [i dispersat `n sub-texte minime cantitativ. tuturor celor care `l abordeaz\ cu nivelatorul „tovar\[(u)“. recurent\.. pp. b) repeti]ia (mai bine zis: repetarea. inclusiv deasupra naratorului la persoana I (singular)./“ (Mariana C`mpeanu. De ce unii reu[esc s\ o ob]in\. pp. a discrimin\rii etc. Jeffrey Pfeffer este inclus `n lista primilor 50 de g`nditori din lume `n domeniul afacerilor de c\tre compania de consultan]\ Accenture. nev\zut de cei fura]i de somn. 121-127) cap\t\ rezonan]e grotesc rabelaisiene [i. ele s`nt urm\toarele. 19H15).. destul de t`rziu (`n ordinea volumului. pp. un fel de dublu al vocii auctoriale. ~ntr-o ordine cresc\toare a importan]ei `n angrenajul narativ. totu[i.03. 73-75). Un singur exemplu: un manager va aprecia mai mult un angajat pe care l-a `ncadrat el `nsu[i dec`t unul mo[tenit de la managementul anterior. pp. [i c`t.. acela de „domn“. Jeffrey Pfeffer. Moartea lui Pera (Culori din Mehala. a limbii rom=ne `n dauna celei materne. London Business School. `n con[tiin]e [i `n vie]i la urma urmei. naratorul `nsu[i. ordonat\ de partidul unic. El identific\ `n cartea sa. cu alc\tuire [i legi proprii – personajele individuale care `i dau inalienabil\ unitate. concentrarea. Prin m\rcile morfosintactice ale persoanei I. copil-adolescent. exclusiv pe baza meritelor personale. p. a Mehalei de acolo (Mehala din ceruri. Iat\ cum se nasc. ultimele cuvinte ale romanului („Petre. 143-146). cu care formeaz\ un indiscutabil cuplu: povestitorul-copil este nepotul aceluia (a se vedea. Editura Polirom. tot ce am citit p`n\ la ultima pagin\ (146). Este raisonneur-ul principal. comentatorul care preia sarcina relat\rii de la naratorul propriu-zis. personajul povestitorului este [i biologic legat de precedentul.. zilnic. munca trebuie v`ndut\. „mo[ Floca“ respinge cu aceea[i vehemen]\ [i for]ata impunere. 38) „La hipermarketul Real te a[teapt\ `n fiecare zi surprize nea[teptate. [i cele mai mari [anse de a fi promovat. iar acum este profesor la Graduate School of Business. le replic\ el. de care cel mai mult `i pl\cuse de-a lungul `ntregii sale vie]i. pot fi descoperite `n aceast\ carte absolut neobi[nuit\ despre cultura [i comportamentul organiza]ional. Despre aceste c\r]i. intitulat Trotuarul de p\m`nt. Din volum reiese c\ exist\ dou\ modele de succes: cel al indivizilor care au aplicat politica pa[ilor m\run]i [i au ajuns la putere pierz`nd destul de mult timp.. la postul de radio sus-men]ionat.“. sc\pat\ de sub minimul control lingvistic) e mama. urc\ `n orizontul fantast al romanului latin (Satyricon [i M\garul de aur): culoarea schimbat\ `n verde a fe]ei mortului `i face s\ cread\ cu groaz\ pe cei prezen]i `n zilele [i nop]ile de veghe de dinaintea `nmorm`nt\rii c\ b\tr`nul mort s-a sculat. precum [i cu alte c`teva considera]ii privitoare la registrul expresiv-stilistic al ansamblului textual. mai cu seam\. din co[ciugul pus pe mas\ la priveghi [i a dat du[c\ c`teva „[tample“ de „r\chie verzuie“ aflate prin preajm\.. precum [i o descriere relevant\ a calit\]ilor enumerate. despre reu[ita prin for]ele proprii. Exist\ tomuri `ntregi despre succesul ob]inut din nimic. dou\ concluzii imediate [i – sper\m. Adversar aprins al nou intratului apelativ „tovar\[“ `n locul singurului – `n opinia sa – admisibil. 2011. la o emisiune tip talk show a postului de televiziune Antena 3. `n ciuda conjuncturilor sociale diverse. Mai departe. De altfel. acest text.timpul. la persoana a III-a. vom `ncheia introductiva noastr\ incursiune `n mirobolantul univers fic]ional mehalian. autorul pune sub semnul `ntreb\rii credin]a `n faptul c\ performan]a la locul de munc\ este sinonim\ cu succesul la locul de munc\. ca personaj prins `n propria povestire [i – mai presus de orice – ca autor al ei. `n public [i `n particular. re]inere. pp. Este. capacitatea de a tolera conflictul [i inteligen]a. Pfeffer identific\ [apte calit\]i personale importante care consolideaz\ puterea: ambi]ia. 13-15). greutatea `ntregii construc]ii narative. de raisonneur-ul principal. unul dintre cei mai importan]i speciali[ti ai lumii `n cultura organiza]ional\. [i cel al indivizilor care au speculat orice conjuctur\ favorabil\ [i [i-au creat prin propriile rela]ii cadrul ideal pentru a se propulsa. 37) „/. `n al [aptelea text. obligatorie. raisonneur-ul general. Traducere de Lucia Dos. `l situeaz\ deasupra tuturor celorlalte personaje. www. ci a „bunului Petru“?.. Bill Gates sau Philip Kotler. traumatizantei interven]ii a Istoriei. Jeffrey Pfeffer. datorat fie [i unei omene[ti sc\p\ri de vorbire (lapsus linguae)? La urma urmelor. cuvintele! A[a a ap\rut obstinen]\. datorit\ brutalei. E amintirea unei v`rste din care.2010.. Pfeffer crede c\ rela]iile excelente cu superiorii ar putea c`nt\ri mai mult dec`t munca `n sine. a disp\rut nu orice urm\. `ncrederea. o construc]ie autentic romanesc\? Cu `ntrebarea de mai sus.. ~n acest sens pledeaz\ `ns\[i construc]ia narativ\: volumul nu se `ncheie prin cine [tie ce considera]ii ale autorului s\u scriptural [i narativ. 146) pun serios sub semnul `ntreb\rii [i al `ndoielii calitatea auctorial\ a naratorului care spune „eu“: nu a fost. chiar mai mult. situate `n centrul volumului: `n special Dans`nd pe mormin]i. Primul are.. Se v\de[te a fi. ex-ministru..Labirint RAME TIMPUL BURSA C|R}ILOR 9 Mehala Walhalla (VI) LIVIU FRANGA Trei s`nt... timp de dou\ s\pt\m`ni. 22-23). Colec]ia „Economie [i societate“. O perfec]iune care. De c`teva ori am numit-o cu termenul consacrat de „roman“. `n aceast\ lume pestri]\ [i incert\ statutar – anex\ a Cet\]ii [i cetate ea `ns\[i. pp. consemnare la data de 08. iar al]ii nu c\ s`nt adesea rodul unei proiec]ii ideale a propriului succes. `n parte [i `mpreun\. ]in`nd seama de contextul enun]iativ – provizorii: a) pot exista [i surprize a[teptate. de aici..“ (reclam\ la marca de automobile Chevrolet.. De ce unii reu[esc s\ o ob]in\. prin urmare. articula]iile nara]iunii generale. scrie `n Puterea. este propria persoan\. `n]eleptul din Mehala – o prezen]\ constant\ `n textele [i. inclusiv `n titluri: de exemplu. simultan explicit [i implicit autobiografice. `nc\p\]`nare – [i ca mam\ pe „abstinen]\“ – ab]inere. Apoi „bunul Petru“ (sintagm\ homeric recurent\. Jeffrey Pfeffer a sus]inut cursuri la Harvard Business School. lingvistic\. Efectul: grav\ indigestie. „Manevrele“ mai pu]in ortodoxe prin care managerii au ajuns s\ de]in\ puterea [i. mai rar. consemnare `n aceea[i zi ca mai sus) Deducem. 80-81 [i Hora]iu sub n\me]i. cumva. Plusul de v\dit\ [i exprimat\ `n]elepciune. C`t de bine se observ\ cum a luat „capul“ de la „tat\“ [i „picioarele“ de la „mam\“. mo[ Floca Pera sau Floca de („d\“) Mehala (din textul omonim. Mai `nt`i. s\ o p\streze s`nt trecute sub t\cere. nu doar cel principal./ a[a cum am `ncercat s\ realiz\m acest lucru cu mult\ obstinen]\ /.. cea prin excelen]\ (auto)narativ\. Pe de alt\ parte. Motivul pentru care inteligen]a se afl\ pe ultimul loc. empatia.. Ca orice produs. multiplu repetat zilnic [i s\pt\m`nal. pe postul de radio Europa FM. tradus\ de cur`nd `n colec]ia „Economie [i societate“ a Editurii Polirom. devine [i generatorul `nt`mpl\rilor povestite [i participant la ele). a cuvintelor. Oric`t de paradoxal ar p\rea. pe toat\ durata contractual\. Puterea. ci chiar orice conota]ie de idilic paradisiac. „obiectiv\“.ro Un cuv`nt italian `nghi]it (mai ceva ca o pizza) pe ner\suflate. al absolut tot ce se petrece `n jurul lui. 39) „/. ~n sf`r[it. cu prec\dere politice. energia.

`n construc]ia care `nc\ sus]ine totul. ~NGERII {I LUCR|RILE LOR Simple nuan]e Nu mai ninge prin ochii t\i ca alt\dat\ cu mine printre fulgi [i oglindirea lor. o aventur\ `nc\ neterminat\: prive[te cum trece-n albastru o umbr\ peste sceptrul promis.. decembrie 2011 . na[terea [i mugurii iubirii. fo[ne[te a toamn\. te po]i strecura u[or printre fotoni ca parte nevinovat\ a unei alchimii. mai puneam c`te o pauz\ `n plus. deposedat de oarba-i memorie ascunde-]i pala ruginit\ `n trup.. poem despre absen]\.. cu ochelari. acum c`nd culorile curg `n metamorfoze.timpul. apoi o umbr\. mersul pe sfera aceea lucioas\.. ce inutil\ p\rea marea libertate. sinuciga[ul nu mai aude nimic. sacru s\rat care `nvinge mereu spusele celui desprins de ran\ dar altcineva `[i va pierde azi `ncrederea `n s`ngele pref\cut. putreda rodire din care te-ai pr\bu[it f\r\ voie. sintagma primordial\. cu mult mai `nainte de-a scrie simfonii [i c`te fiin]e s-au prosternat cu uimire `n fa]a acestor semin]e. sl\biciune de a spune mereu adev\rul s`ngelui. dar nu m\ pot lep\da de o b\nuial\ `n ultimele lui secunde. dinspre inima verbului ca ni[te raze `nspre ochii pe care `i inund\ o lini[te. salveaz\-te m\car pentru urma[i. C`ntec naiv EMIL BRUMARU Erai nesim]it de frumoas\! Aveai c\ptu[eli de m\tas\ Pe-acolo pe unde nu-i voie S\ umbli dec`t la nevoie Cu m`inile. de c`nd aplecarea spre styx nimeni nu va putea opri foamea aceasta de spa]iu. gra]iere nesperat\ a aerului vinovat de marea trufie a singur\t\]ii. tu `mi povesteai diminea]a fragil\. formule aproape uitate. de vis. deja e `mb\ls\mat `ntr-o aur\ fatal\ [i `i cresc interzise aripi..10 TIMPUL Poezie Simple nuan]e Cometa Am mai a[teptat odat\ cometa uciga[\ [i bine c\ n-a venit. necunoscut c`t de repede ne veneau cuvintele. f\r\ `ntoarcere. `n care `ncepe dezastrul unei iubiri [i batjocura – imperiul r\d\cinilor necucerit vreodat\ de alte armade.. Cu nimbul [i-aripile-n spume. lirism sufocat de propriile cuvinte. ochii t\i [iroiau de ne`ntreb\ri `ntr-un grai sublim. de vina c\ a sorbit o sev\ din cerul `nspumat o. O. cenu[ile z\pezilor pe care treci [i gustul lor vechi de nemurire exist\ o fug\ de paji[ti. P\dure Frunzi[ care ascunde [i revel\ lumina. clopotul adormit cu limba de nisip aproape str\in `n ora[ul copil\riei cu destinele `ncol]ite `n tran[eele ruginite. ~n clipele date de-a dura De `ngeri ce-[i las\ scriptura {i-o iau halandala prin lume. a unei cl\diri construite cu mare grij\: `nt`i un vis. O via]\ dubl\. pr\pastia. dar picteaz\-]i toate frunzele cu amurg ocru [i galben. Tu Eu `]i spuneam cuvinte de cadmiu. ap\sarea pl\cut\ a orelor e[ti `ntrebare grav\ [i totu[i din aceste motive de violet nu p\r\se[ti frunzele u[oare e[ti carnea [i spiritul r\nit sfid`nd toate mineralele. ca un Narcis cam miop. C`nd mu[ti dintr-o par\ zemoas\. a[teptam s\-mi ar\]i c\ `]i pas\ c`nd nu atingeam starea de gra]ie. de o faim\ ciudat\ de parc\ m-ai uitat dinainte s\ cuno[ti culorile mele [i toate nuan]ele [oaptei cu care ]i-am adormit foamea de vise. de a investi cuvintele cu miresme necunoscute de ceilal]i `n]elep]i nevoia imperioas\ de loc geometric. b\t\ile inimii tot mai departe de trup. decorul din carton lent se decoloreaz\ p`n\ la dizolvare `n elegia pleoapelor un sur`s periculos prin fanta luminii. dar totu[i necesar\ oric\rei plante sau libert\]i asumate locul `n care se scriu toate elegiile. aproape orbisem de at`tea solii luminoase agonia `ncepuse mai demult. de parc\ indiferen]a noastr\ mortal\ ar sparge utopia sau anotimpul descris `n cartea aceasta. Timp O floare carnivor\ care m\ p`nde[te: privesc `n ad`ncul ei ca un fluture `nsetat. absen]i. p\r\se[te taina f\r\ `ntoarcere. ba chiar cu gura. Lumin\ Exist\ viclenia simpl\ a luminii pe care o iube[ti mereu. dar cu at`t mai fierbinte noaptea zilnic\. cu str\zile lui imposibile asfaltul are un copil din flori cu p\p\dia. Elegie S\ ai `ncredere `n r\d\cinile rupte [i seva lor ca ni[te cuvinte [optite. o rou\ s`ngerie `n fiecare raz\ f\r\ trup. c`te degete verzui v-au pip\it. complice. nu vede semaforul. cople[it de siluete f\r\ busol\ fantomele prietenoase cu care bei absent solsti]iile [i mai ales seara privindu-le prin cameea timpului. Eu.. amnezia mea avea ceva disperat. blestemate dizolvarea `n timpul deja consumat.. `n condi]ia de trestie melodioas\. zefire. Erai nesim]it de frumoas\… www. condamnat s\ r\m`n\. nu mai exista nici un fel de mil\: eu `]i vorbeam despre un labirint.ro Gravur\ O spad\ invizibil\ `n lacrima care alunec\ `nspre nenoroc. tu `mi spuneai cuvinte din lut. milioane [i mii nu mai ascunde r\d\cinile complicate. de c`nd gravita]ia ne smintise inimile. DAN D|NIL| Camee Revela]ia ovalului `ntr-o mansard\ oric`t de trist\ ar fi urma luminii. peste toate cele uitate `ncercam s\ refacem jocul de ieri. tot at`tea motive de `ndoial\ tardiv\ lumina v\zut\ de jos e mai s\rac\. apoi un vis.

{tiu c\ probabil via]a nu e un film f\cut de careva. Pianul Afar\ cade toamna. este pu]in probabil [i de nedorit. dar totu[i `i visez. sunetul pur al unei vaze Ming. dat`nd din 1976 – . Tigri {tiu c\ mai toate lucrurile au un `nceput [i-un sf`r[it. nu prezint\ nici o garan]ie. Ludovic Bacs [i Horia Andreescu. Cine ar putea opri o balen\ din a face asta? ~notatul ei e-un ou gra]ios. Noaptea a luat forma m`inilor. formele frunzelor. Fiecare o not\. realizator RRM. unul se simte exclus. Camera pare mai mic\. un bol perfect De crini albi. Editura Casa Radio marcheaz\ astfel. 1976-2004). sudoarea le-alunec\ pe bra]e-n jos. ce dup\ un debut precoce [i prestigios a fost fr`nt\ nemilos de marile tragedii ale istoriei secolului al XX-lea.ro decembrie 2011 . {tiu c\ iubirea e-un cuv`nt ce mai necesit\ traducere. Globul. proaspete. {tiu c\ atunci c`nd te-afli `ntre 2 oameni. Balen\ Am vorbit despre c`nd [i unde dorm balenele. Nu poate nimeni vedea?? Nu poate nimeni auzi?? Nu poate nimeni noaptea c`nta?? Traducere de Loredana Adriana Malic Alt c`ntec T\ind drumul spre o margine solid\. ora 18:00. `ncol\cire a mu[chilor. urmat de proiectarea unui fragment din filmul documentar.ro. {tiu c\ a visa tigri. [i pentru ultima oar\. nu crezi asta cu adev\rat. ~nainte ca p\m`ntul s\ apuce-a se r\ci. a avut loc o `nt`lnire emo]ionant\ dintre muzic\ [i istorie prilejuit\ de lansarea CD-ului National Radio Orchestra & Sofia Cosma play Liszt. {tiu c\ s\ fii sigur de ceva. lipit de perete E cel\lalt membru al meu `n `ntuneric. {tiu c\ exist\ oameni ce nu viseaz\ niciodat\. ~l transform\ `ntr-un singur salt acrobatic atotputernic – Drept `n sus. la Libr\ria Humanitas Kretzulescu. apoi o femeie aduce ceai `n c\ni {i un plic maro sub]ire. prelungite cu aprecieri critice superlative. acolo. Gur\ c\scat\ [i maxilar imens – se potrive[te l`ng\ celelalte ~nainte de-a aborda prima clipire. cum o nume[te istoricul. M`ine – e ziua salariului. {tiu c\ a visa alb `nseamn\ moarte. eu s`nt cea care se schimb\. din februarie 2011. CD-ul National Radio Orchestra & Sofia Cosma play Liszt ofer\ melomanilor nu numai oportunitatea `nt`lnirii cu interpret\ri de v`rf ale unor pagini de referin]\ din crea]ia marelui compozitor de la a c\rui na[tere s-au `mplinit `n aceast\ toamn\ 200 de ani. ~nv`rtindu-se f\r\ efort. glumesc ei. {i locuri g\unoase pentru gur\. celebrat `n acest an printr-o apari]ie discografic\ de excep]ie: reunirea pe acela[i album a performan]elor unei pianiste legendare – Sofia Cosma – [i ale mae[trilor Emanuel Elenescu. continu\ s\ cad\. [i forma plat\ A pianului. O r\suflare lung\ [i molcom\ ~nainte ca balena s\ poat\ visa din nou. afla]i la pupitrul Orchestrei Na]ionale Radio (`nregistr\ri din Fonoteca Radio. Ies din p\m`nt c`nt`nd „Trandafirul din Tralee” {i „Danny Boy”. {tiu c\ azi nu are acoperi[. produs de Editura Casa Radio.timpul. EVENIMENT Poeme de Helen Burke www. `n 1953 [i a `nceput s\ scrie poezie prin anii ’70. coordonat de Lidia Vianu. numai praf [i urmele de sare. recitaluri [i produc]ii discografice. {tiu c\ a m\ apuca s\-mi pese din nou e la fel de greu cu a m\ opri. Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. {tiu c\ marea nu are du[mani. {tiu c\ f\r\ permisiune totul e posibil. Olga Grigorescu. iar m`ine nu are oglind\. Istoricul [i jurnalistul Victor Eskenasy reface `n livretul (bilingv) care `nso]e[te discul parcursul uimitor al carierei unei interprete. a adresat celor prezen]i printr-un mesaj `nregistrat. {tiu c\ religia nu e o scuz\. r\sufl`nd [i pentru prima. `n 1980. cel al pianistei Sofia Cosma. Sunetul pianului este noaptea `ns\[i Dar nu e nimeni aici care s\ c`nte. drept pe deasupra. p`n\ la dispari]ia interpretei. (chiar [i. opri. Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO. Nimeni nu-l vede. Bancnotele noi [i curate ale tatei `n buzunarul s\u moale – {i noi c-un alt c`ntec de `nv\]at – p`n\ s\pt\m`na viitoare. Cur`nd e luni din nou [i vine proprietarul. `nv`rti. Camera le colec]ioneaz\. c\]\r`ndu-se afar\ din p\m`nt. `n luna iunie. Nu `noat\. redactor-[ef adjunct RRM. {tiu c\ `ntre azi [i m`ine. Prima sa r\suflare [i pe cea din urm\. doamna Ilona Scott. cu pleoapele grele de praf. {tiu c\ atunci c`nd spui c\ nu e[ti `ngrijorat. cea inconstant\. Restul Zilei sale de neclipire. {i mai [tiu c\ tigrii nu ar trebui ]inu]i de coad\. Camera s-a-ntunecat de frunze. pentru ochi. orice se poate `nt`mpla.Est-Vest TIMPUL 11 Helen Burke s-a n\scut `n Doncaster. B\rba]ii `ncep a c`nta. dup\ emigrarea `n Statele Unite. un aristocrat al acroba]ilor. numai uimitoarea pasiune artistic\ cu care era `nzestrat\ f\c`nd posibil\ dep\[irea experien]ei celor 7 ani de gulag la care a fost condamnat\ pianista Sofia Cosma (`ntre 1941-1948). Fiica artistei. 21 decembrie a. Miercuri. C`teodat\ `mi aduce aminte De un om de z\pad\ – negru complet acolo unde-ar trebui s\ fie alb. {apca tatei e tras\ bine-n jos Peste ochii obosi]i. Invita]i: dirijorul Horia Andreescu. Coatele devin la fel de dureroase precum genunchiul ros al unui copil. lansat anul acesta. continu\ cu succesele anilor ’60 [i ’70 – m\rturie fiind [i valoroasa `nregistrare inclus\ pe CD. Numerotat. Mascheaz\ stelele din-afara ferestrei. {tiu c\ peisajele de pe unde am tr\it au r\mas la fel. Cristina Comanda[u. Povestea acestei adev\rate „p\s\ri Phoenix a pianisticii“.. {tiu c\ timpul le va rezolva pe toate. http://mttlc. ci alearg\ prin venele oceanului o dat\ pe zi. dac\ o fac) C`t de greu e-un vis de balen\? Poate c\ viseaz\ doar o dat\ pe secol. mereu tigri. chiar [i pentru un minut. dar [i posibilitatea de a descoperi un destin artistic [i uman cu totul excep]ional.c. pe care realizatorul american Lincoln Mayorga i l-a dedicat Sofiei Cosma. Un somn bun disear\. e-o minge precis\ de tenis `n gura sa. Mai `nt`i cizmele umpl`ndu-se. „Jefuitori de morminte cu to]ii”. precum Premiul Ilkley Literature Performance Poetry. Printre c\r]ile ce poart\ semn\tura ei se num\r\ [i volumul de poezie The Ruby Slippers. A c`[tigat numeroase premii la competi]ii de poezie importante. Universitatea Bucure[ti. {i „este `nmorm`ntarea noastr\” – agit`ndu-[i pumnii contra prafului invadator. O parte a drumului merge acas\ cu fiecare din ei. „Unde-i chiria??” – „Am cheltuit-o pe toat\” ]ip\m noi – gonindu-l Cu un scuipat pe [apca sa neagr\ [i albastr\. bicentenarul Liszt.

De neocolit e [i influen]a Imperiului otoman. fondatorii libr\riilor. Luther. Aici trebuie eviden]iat\. Tipografia Universit\]ii din Buda. o contribu]ie [i o influen]\ `nsemnate a avut protestantismul. se sprijin\ pe ra]ionalism v\zut ca o mare idee ce se situeaz\ deasupra credin]ei. al\turi de elenism [i protestantism. medievale [i contemporane. ~ndruma]i sistematic `ntru perseveren]\ [i des\v`r[ire. facilit`ndu-i preg\tirea public\rii Fabulelor sale sub form\ de magazin. Nu e oare veacul al XVIII-lea un timp al intensific\rii dialogului dintre Est [i Vest? Cu siguran]\.ro . unde va r\m`ne pre] de un an. noua ortodoxie [i romantismul balcanic. de flamanzi p`n\ la austrieci. S`nt acei oameni care poart\ c\r]i [i idei. explic\ succesul procesului devenirii lui Homo Europaeus. ~n veacul al XVIII-lea. croa]i. Halle. Grecii deschid primele [coli protestante pe care. De o deosebit\ `nsemn\tate pentru `n]elegerea con]inutului [i a afirm\rii dialogului Est-Vest. Cluj. principiului autoritarismului. p`n\ unde s-a `ntins grani]a Europei? Una dintre supozi]ii trimite la ideea c\. nu at`t spa]ial-geografic. Evreii veneau cu orientare mai mult spre viitor dec`t spre trecut. s`nt de luat `n seam\ [i importantele raporturi [i interferen]e croato-s`rbe. se casc\ h\ul Asiei. la Leipzig. s`nt „coridoarele“ culturale de la Goettingen (la nord) p`n\ `n Transilvania (la est). masonul Breitkopft `l va ajuta. care fac posibile c\l\toriile reprezentan]ilor iluminismului micilor popoare [i contribuie la existen]a centrelor culturale majore din Europa. dincolo de aceast\ capital\ (linie). spune autorul. una foarte important\ `ntru recunoa[terea comunit\]ii europene a vremii. ~n amintitul spa]iu est-central european. dar [i din Europa. scriitorul Boško Petrovic resim]ea c\. al crizei de con[tiin]\ din cursul tranzi]iei de la umanismul renascentist la iluminism. `n Tenta]ia lui Homo Europaeus (Editura Polirom. Homo Europaeus este definit din perspectiva triunghiului magic apropiere-cunoa[tere-dialog. influen]a lor asupra mediilor culturale din Balcani. religia ortodox\. biblioteci de curte [i private ale vremii. ~n acest fel s-a propagat cea mai potrivit\ form\ ideologic\ a iluminismului. Europa este cel mai `nsemnat spa]iu `n care `n veacul al XVIII-lea are loc o intens\ coabitare [i interferen]\ a influen]elor Estului [i Vestului. unde. Accep]iunea lumii antice ca armonie aurie a clasicismului. ~n complexitatea aspectelor interculturale ale moderniz\rii iluministe referitoare la croa]i [i s`rbi. Ia[i. ini]iatorii de foi (jurnale) [i magazine. Toate acestea au `mbog\]it cultural Europa. De bun\-seam\ c\ trebuie luat `n considerare [i suportul organiza]iilor masonice. La Paris [i Londra. Bucure[ti. contribu]iile fiind `ndatorate [i c\lug\rilor franciscani ce deschid biblioteci la Arad. c`t mai ales prin modelarea conceptului cultural al absolutismului luminat `n zona central-estic\ a continentului. au realizat leg\tura dintre oamenii de spirit. Rousseau. `n acest context geografic [i temporal. `n comer] [i pentru c\ile comerciale. Buda [i `n centrele mai mici ajunseser\ c\r]ile lui Erasmus. Iudaismul. Acesta ar fi sensul tr\s\turii „nomade“ a mentalit\]ii evreie[ti. de la cercurile universitare [i literare Halle [i Berlin p`n\ la cele de la Buda. Ea a jucat un rol de prim\ m\rime `n legarea [i interferarea multor culturi care din punct de vedere politic erau conexate Imperiului. purt\torii virtu]ilor medicinii. iar nu clopote [i prapori!“ ~ntr-un asemenea context devin importante [i bibliotecile. socotind-o perimat\. Are loc „o trezire“ a spiritelor. C`t prive[te [ederea sa la Leipzig. unul risipit printre alte popoare. prin intermediul c\rora cap\t\ consisten]\ [i contur chipul omului contemporan. Leipzig. devin promotorii activit\]ilor editoriale. contribu]ia pre]ioas\ („de ne`nlocuit“) a grecilor [i a evreilor. Serbia [i Banatul. prin `nf\ptuirile culturale `n care convie]uiesc [i catolicii [i tradi]ia bizantin\ortodox\. Un loc aparte revine Imperiului habsburgic. individualitatea [i realitatea practic\. s`nt demne de evaluat [i raporturile culturale croato-s`rbe. important\ pentru mediul universitar. din locul `n care se afla. Secolul al XVIII-lea este o `ncununare a lui Homo Europaeus. Dup\ Neumann. ac]ion`nd semnificativ asupra curentelor culturale [i model\rii omului european din spa]iul central-estic al continentului. descoperirea [i promovarea unor figuri notorii ce vor „coordona“ dialogul cu lumea. ~ntreaga regiune se deschide europeniz\rii. La Viena. Ia fiin]\ biblioteca de la Sremski Karlovci. Zagreb. Rolul lor va fi `nsemnat `n diploma]ie. transmi]\torii informa]iei [i ai ideilor. purt\torul „modernit\]ii“. Astfel. a civiliza]iei islamice a Levantului. ceea ce le-a atras [i calitatea de membri ai Societ\]ii biblice. lumin`nd noile idealuri [i oferind un model cultural. ale c\rui centre `n accep]iune culturologic\ s`nt ora[ele Goettingen. fondatorii celor mai importante biblioteci publice. exist\ o multitudine de elemente componente ale spa]iului comun ce acoper\ Croa]ia. S\ men]ionez doar leg\turile comerciale ale evreilor din Dubrovnik cu cei din Constantinopol (}arigrad). le urmeaz\ Dositej Obradovici [i al]i „ilumini[ti“. Jena. spa]iul de tranzi]ie dintre Occident [i `ntinsa Asie. Sibiu. maghiari.timpul. „lucr`nd“ puternic [i asupra bisericii ortodoxe din sudestul european3. `nainte de toate. istorie a ideilor. poate `n mai mare m\sur\. Amsterdam. respectiv ca un tablou de europenizare al peisajului istoric. Wiettenberg.12 TIMPUL Eseu Tenta]ia lui Homo Europaeus de Victor Neumann din perspectiva culturii s`rbo-croate MIODRAG MATICKI 1 Poten]ialul de gen al veacului al XVIII-lea [i Homo Europaeus Dac\ abord\m istoria uman\ ca istorie a civiliza]iei. ei au mic[orat distan]ele. apare o adev\rat\ „foame“ de apropiere. Dositej Obradovici va c\l\tori la Londra. Sremski Karlovci. tradi]iilor. tip\re[te `n zeci de limbi cele mai importante opere [i autori din r`ndul popoarelor est-central europene (func]ioneaz\ `ntre 1777 [i 1849). Timi[oara. biblioteca nobiliar\ de la T`rgu Mure[ a lui Sámuel Telek. Voltaire. stimul`nd prezentarea lor `n fa]a lumii cu rezultatele muncii intelectuale. devenit spa]iu al Reformei2? Privit\ de la Viena. Modernitatea neag\ g`ndirea medieval\. peste c`teva decenii. temeiul pe care se proiecteaz\ noua imagine a spiritualit\]ii europene trebuie s\ implice conexiunile lumii antice. de la timpul medieval la acela contemporan\. ~n discu]ie este timpul c`nd se contureaz\ noul om european [i ideile lumii contemporane prin revalorizarea contextelor social-politice [i discursul despre „tradi]ia european\“. for]\ motrice f\r\ de care acea magnific\ tranzi]ie spre modernitate nu s-ar fi putut produce. Prin cercet\rile sale. Se na[te `ntrebarea: `n ce m\sur\ Europa de atunci era un organism spiritual unitar? Cum poate fi interpretat\ `nt`lnirea lumii balcanice pravoslavnice cu lumea catolic\? Cum pot fi v\zute multele [i prelungitele continuit\]i ale celor dou\ jum\t\]i ale Imperiului roman [i ce anume aduce Mediterana? Cum ne raport\m la geneza noului om european de `ndat\ ce descoperim sudul `nv\luit de lumin\ [i Nordul introvertit. ie[irea lor din ghetou va eviden]ia poten]ialul creativ. a interferen]ei tradi]iilor celor mari [i ale popoarelor `nc\ „neconfirmate“ statal `n veacul al XVIII-lea. c\r]i. Biblioteca lui Széchenyi Ferenc are un rol inestimabil `n preg\tirea pleiadei de intelectuali ai micilor popoare tr\ind `n Imperiul Austriei. 2006). ceea ce a f\cut cu putin]\ reunirea [i difuzarea de cuno[tin]e. precum [i mo[tenirea intelectual\ greac\. Diviza]i `n diaspore diferite imagistic [i lingvistic [i tocmai datorit\ acestui mod de via]\ `n medii izolate. Datorit\ institu]iei masoneriei. ace[tia le tip\resc c\r]ile. C`nd este vorba despre aspectele interculturale ale „moderniz\rii“ iluministe. urc`nd p`n\ la elenismul post-bizantin. a fost cea mai penetrant\ for]\ civiliza]ional\ a poporului evreu. Halle. cel ce d\inuie [i dup\ c\derea Constantinopolului `n m`inile otomanilor. s`rbi. cunoa[tere [i dialog. Aflat pe dealul de la Titel [i `ntorc`ndu-se cu fa]a spre R\s\rit. se afl\ periferia. ai experimentelor [tiin]ifice4. ca o re- decembrie 2011 www. rotunjindu-i mozaicul. ini]iatorii `nv\]\m`ntului. ilumini[tii micilor popoare est-central europene vor elabora dic]ionare `n limbile na]ionale [i traducerile Bibliei `n limbile lor. cu o mai mare aderen]\ `n mediile rurale. cel propov\duit de Calvin. biblioteca episcopului Ignác Batthyani de la Alba Iulia. despre geneza europenit\]ii omului est-central. R\m`ne viu `n continuare tipul de civiliza]ie generat de organismul bizantin. Victor Neumann. arta creat\ `n sud-estul continentului. eliber`nd fantezia [i gener`nd o mare de[teptare. at`t cel luteran. Purt\tor al ideilor universale ale noii civiliza]ii din Europa central-estic\. de unde [i mesajul lui Dositej adresat contemporanilor: „C\r]i. Radovan Samardzic a ilustrat fidel contribu]ia lor `n `nf\ptuirea liantului balcano-italian. c`t [i. Ia[i. bisericii.

unde `n prim plan se `nst\p`ne[te Eul. s`nt un produs al ideilor iluministe de provenien]\ protestant\. cet\]i. `l va transmite pentru secolul al XIX-lea s`rbesc unui alt b\n\]ean. (Traducere [i adaptare a textului `n limba rom=n\ de Miodrag Milin) 1 Prof. p`n\ la epuizare de sensuri. eliberat de servitutea secular\ de a fi c\l\uzit prin dogme `n g`ndirea [i ac]iunile sale. 2 Victor Neumann.. Toate acestea s`nt sub semnul lui Moby Dick [i al l\ncii zv`rlite `n balen\. av`nd rolul de adev\rate „circulare“ de transmitere a unor mesaje programatice. Aceasta face ca genurile s\ se revigoreze. de expresie na]ionalist\.]. spre deosebire de turnul Babilonului. Banat. Doar prin astfel de supozi]ii. Genul epistolar e [i el utilizat `n epoc\ ca unul adecvat transmiterii ideilor noului europenism. alte popoare [i ]inuturi. cu prec\dere bulgarii. maghiare [i ruse. s\ nu r\m`n\ doar `n seama celor ale[i. Bratislava. misive pov\]uitoare `n care. De-a lungul acestui m\re] fluviu se `n[iruie fort\re]e. deschis. c`ntece croate „de vin“ (de pahar). Sava. descrierile de obiceiuri populare. cititorii s`nt sf\tui]i cu privire la muncile p\m`ntului. cre`nd un sistem universal de vehiculare a faptelor. aflate `n slujba ilumin\rii. Chiar [i atunci c`nd preiau proverbe. `n care germineaz\ un mediu social de extrac]ie urban\ (burghez) cu aportul acestor noi valori civiliza]ionale. aici e un Homo Danubius. `[i `nsu[e[te cugetarea spre a o servi continuu. romilor. Ungaria [i Serbia. 4 Ibidem. Geneza ideilor moderne în Europa Central\ [i de Sud-Est. Traduse [i adaptate. aici.Eseu giune a interferen]elor culturale ale rom=nilor. 2006. Istorija raznih slovenskih narodov. temperamentul de sorginte mediteranean\. Povestirile din vechimea clasic\ au fost un prilej pentru scriitorii epocii iluministe de a se familiariza cu tradi]iile elen\ [i roman\. de care s-a sim]it atras. fragmente din crucea venerat\. afl\m [i c`ntece s`rbe[ti „de slav\“ [slava. cuget\ri ori zic\tori „lascive“. 1807). mi[c\rii spre `nainte. atinge Marea Neagr\. n. c\ci avem `n vedere un `ntreg www. Acesta public\ o traducere a cuget\rilor din limba englez\ („acum din gr\dina englez\ a `n]elepciunii. St. evreilor. pe calea Dun\rii. acestea s`nt oferite poporului. scopul esen]ial este ca cititorii sa fie familiariza]i cu tradi]ia demn\ de ]inut minte. Ca tr\s\tur\ esen]ial\. creativitatea profilat\. ci [i ca pe un coridor cultural. ~n fabule. c\ruia apoi. n. cu o medita]ie [tiin]ific\ de prim rang.. Homo Europaeus. Banatul. purt\toarele noilor idei. f\r\ fric\ de confruntarea cu propria con[tiin]\. pe l`ng\ poezii `n german\. lucr\rii luminilor. i s-a dedicat consecvent. turcilor. nu este `ntru totul original\ precum ar crede [i eviden]ia unii.timpul. a istoriei. Cea mai bun\ confirmare a faptului c\ avem `n fa]\ un adev\rat program de „iluminare“ este prefa]a lui Jovan Muškatirovic la cartea sa. `n India n. `n diferitele lor `nf\]i[\ri. Belgrad. c\l\toria alegoric\ transpus\ `n cartea de Fabule a lui Dositej face referire la alegerea c\ii drepte `n via]\). de interferen]a acestora. `n spa]iul necunoscutului. valea Resavei cu [coala ei de copi[ti. epistola lui Dositej Obradovici c\tre ipoteticul Haralampie. najpace Bolgar. pe calea polemicii [i a schimbului de idei. ale cuget\rilor biblice [i ale celor preluate din literatura cult\ a vremii. at`t sentimentalitatea sud-estului. dr. au permis difuzarea ideilor occidentale. Spre ilustrare. maghiar\ [i slovac\. o `ncercare de a l\sa concluzii deschise. magazinele. Miodrag Maticki este Consilier [tiin]ific al Institutului pentru literatur\ [i art\ din Belgrad. s`nt o `ncheiere a complexei edi]ii a Fabulelor lui Dositej Obradovici. comportament [i credin]\. apar ca o modalitate de apropiere a litera]ilor de lumea elenistic\. Nordul „iluminismului“. creativit\]ii. Pe Dun\re s-a c\l\torit `n Rusia. Ele se constituie `ntr-un gen de matrice a culturii scrise iluministe (cartea `n primul r`nd. noilor c\ut\ri. ~n mai mic\ m\sur\ aservite faptului istoric. slovacilor. capitolul „O diaspor\ generatoare de convergen]e? Iradierea iudaismului în Europa Central\ [i de Sud-Est“. Interpretarea lui Victor Neumann poate fi completat\ [i din perspectiva crea]iei literare. va c\l\tori [i Dositej Obradivici `mpreun\ cu reprezentan]ii mai multor religii [i popoare. `nf\ptuirea omului. Coresponden]a ca modalitate de formulare a ideilor. E vorba de textele adresate de presupusul retor unor ipotetici ascult\tori sau cititori. Aceste spa]ii cuprind „at`t particularit\]ile Mitteleuropei. un fluviu cu poduri nu doar simbolice. dar care se insinueaz\ `n cultura acelui spa]iu ca strat arhitectonic. dar [i Morava cu afluen]ii s\i. pentru ca apoi s\ fie re`nregistrate drept crea]ii populare. ~n condi]iile noilor vremuri. Poate fi [i una din modalit\]ile de multiplicare ale omului nou european. Slavonia. toate. se vorbeau limbi conexe. chiar [i coresponden]ele lui Dositej Obradovici faciliteaz\ accesul cititorului la construc]ia ideatic\ dintr-un cu totul nou unghi. prin (Conferin]\ `n cadrul Simpozionului Interna]ional de la Facultatea de Filozofie a Universit\]ii din Zagreb. ca o ilustrare a modelului de Homo Europaeus. p`n\ [i cele mai mici. substituirea descrierilor iscoditoare prin cele cu o conota]ie alegoric\ (de pild\. edi]ia a III-a. Iar obiectivul final este ca textul de c\l\torie s\ ridice `n centru omul universal. Novi Sad. Prin intermediul lor. Presupunem deci Valea Dun\rii. Islam. al dorin]ei ca [tiin]a [i `n genere cuno[tin]ele s\ fie apropiate poporului. pe bun\ dreptate. de o interferen]\ `ndatorat\ `nainte de toate circula]iei fluviale [i comer]ului. mensuarele. 93-136. chiar [i atunci c`nd vorbim de epistolare de c\l\torii. Ele abund\ `n traduceri de poezie [i povestiri moralizatoare. Jovan Popovic-Sterija). prin transcrieri [i rescrieri. sau e vorba de modelul [tiin]ei care `nvinge (`n spa]iul sud-slav Robinson Crusoe s-a tradus `n veacul al XVIII-lea). estul ebraic. suferind adapt\ri `n acord cu specificul publicului cititor dintr-o anume arie cultural\. p. vezi capitolul „Coridoare culturale“ în Europa est-central\: C\r]i [i biblioteci în mediile aulice din Transilvania. Acest gen func]ioneaz\ `n veacul al XVIII-lea ca un vehicul culturologic de interferen]\.. cu exerci]iul filozofic al logicii (formale) – noua filozofie este o filozofie a faptelor. Senten]iunile (cuget\rile) ca gen livresc. beneficiaz\. precum [i pe cele care. „faptele bune s`nt o cauz\ etern\“. 161-229. disponibilitate pentru comunicare sub form\ de dialog [i interferen]\. Istoriile [i cronicile ne apar cu multiple motiva]ii. Marco Polo descoper\ China. [i-a aflat o for]\ de expresivitate p`n\ `n preajma idealului universalit\]ii ideatice. Poten]ialul de gen al veacului al XVIII-lea se constituie `ntr-o for]\ sui-generis de modelare a lui Homo Europaeus [i. s`rbilor. Petrovaradin. O asemenea abordare precum cea a lui Victor Neumann poate fi considerabil `ntregit\ dac\ privim Dun\rea nu doar ca pe un reper geografic. ~ntr-un asemenea context trebuie valorizate [i formele manuscrise de almanah. ele reconstituie continuit\]i `n scopul unui prinos adus „intereselor na]ionale“. Acest eu e cel ce propov\duie[te. Fabulele. Genurile literare (livre[ti). Este un coridor care de fapt leag\ partea de sud-est a Europei cu Levantul. Cronicile lui Gheorghe Brancovici [i alte asemenea scrieri se transmit [i sub form\ de manuscris. Ia[i. Nu mai avem de-a face cu sofismele clasice. precum [i genurile pe care le ilustreaz\. artei. `n cele din urm\. despre combaterea dogmelor [i a supersti]iilor. bulgarilor. ora[e care se revars\ [i dincolo de ziduri. iar posibilitatea acestei multiplic\ri se constituie ea `ns\[i `ntr-o for]\ a spa]iului `n discu]ie [i a iradierii sale culturale. ~n esen]\. S\ fie propagate `ntr-o formul\ atr\g\toare unui cerc mai larg de cititori [i `n acest fel s\ contribuie la „democratizarea“ [tiin]ei [i a culturii. Poten]ialul de gen al veacului al XVIII-lea e marcat de o „hibridizare“ aparte a genurilor. dar [i unele maghiare [i germane. ticluirile poetice manuscrise ce s`nt transcrise [i circul\ din m`n\ `n m`n\. indirect. Dac\ facem o compara]ie cu bogata coresponden]\ a lui Vuk Karadzic. propag`ndu-se ideea unit\]ii popoarelor supuse. fie c\ e vorba de cler sau de cercurile palatului. De pild\. se pot dob`ndi nout\]i `n [tiin]\. La Vuk e subliniat\ ideea de program na]ional. o valoare de „lucru sf`nt“). ~n abordarea acestui gen prin literatura popoarelor mici. `n aceast\ regiune r\s\ritean\ a continentului [i Ortodoxia era mai pu]in riguroas\ [i mai tolerant\. „de toate c`te un pic“. favoriz`nd urbanul. aproape. demarat\ prin Insurec]ia s`rb\ [a lui Caragheorghe. o problem\ important\ o reprezint\ aceea a apari]iei periodicelor la croa]i [i la s`rbi. de a face adapt\ri. venind dinspre izvoarele clasicismului. cuprinz`nd con]inutul de idei al epocii iluministe. de a evita dogmatizarea [i de a inocula speran]a cum c\ totul se supune unor posibile reevalu\ri. pornind pe calea recuper\rilor `n urma marilor culturi. la `ndem`na tuturor ca experien]\ cultural\ a veacului al XVIII-lea. intelectualii au preluat contribu]iile din asemenea publica]ii. iar prin ele se manifest\ str\dania unei abord\ri mai cuprinz\toare a faptului istoric delimitat spa]ial. `n care recunoa[te c\ de un deosebit sprijin `n realizarea ei i-au fost Dositej Obradovici [i Atanasije Sekeres. c`t [i elementele ce vin dinspre Balcani. `nainte de toate. despre rolul [tiin]ei [i puterea cunoa[terii. Genul evoc\rilor itinerante sufer\ dintr-o asemenea transformare. Sremski Karlovci.]. Horvatov i Serbov – Istoria diferitelor popoare slave. pot fi [i ele privite dintr-un unghi propriu. Tisa. Aceste periodice de tip magazin. s`nt readaptate teme din antichitatea clasic\. Se sub`n]elege aici [i genul „cartea pentru popor“. ci de o adev\rat\ rela]ionare de popoare. filozofi etc. germanilor. iar alta. „odiseele“ literaturii clasice s`nt jalonate de mo[tenirea mitologic\ (c\utarea „l`nei de aur“. Timocul. cu prec\dere tributare tradi]iilor [i creativit\]ii orale. `n proverbe. `n marea culegere poetic\ din anii treizeci ai veacului al XVIII-lea compilat\ la Sakolca. fabule cu zeit\]i. partea rom=neasc\ [i cea bulg\reasc\ a Dun\rii.. au cooperat `ntre ei. Oglindirea (imaginea `n oglind\) este [i o adev\rat\ `ncununare a unei re]ele novatoare de gen a epocii iluministe. Privite `ntr-o asemenea „cheie“. tinerii erau preg\ti]i s\ militeze `n sens comunitar – curentul na]ionalist – a[a `nc`t ei s\ contribuie la consolidarea con[tiin]ei na]ionale [i la op]iunea favorabil\ tendin]elor na]ionale ale popoarelor mici – respectiv a propriei statalit\]i. Sirmium. Textele (scrierile) istoriografice vin cu o nou\ abordare a istoriei. Pe aceste ambarca]iuni unde. 3 Ibidem. Pelerinajele cre[tine – `n prim plan s`nt drumul la moa[te. sub o form\ „literar\“. colindele [i calendarele. C`nd vine vorba de veacul al XVIII-lea. Fabulele s`nt `nc\rcate de sentin]e programatice. n. mistific\rilor. oamenii `n primul r`nd. chiar [i unul intitulat „bo[niac“. Asemenea „scrisori“ abundau `n acea vreme. de timpuriu. c\rturarii veacului al XVIII-lea [i ai `nceputului de veac al XIX-lea le aleg pe cele care-l elibereaz\ pe om. la fel. Catolicismul [i Reformismul care. `n aceea[i m\sur\. 10-11 noiembrie 2011) decembrie 2011 . Autorul consider\ ca fiind de mare importan]\ faptul c\ prin intermediul limbii slavone pe care o utilizau popoarele din `ntreg arealul sud-slav s-a stabilit un contact [i cu creatorii (de cultur\) greci [i bizantini din antichitatea t`rzie. la modernizarea „iluminist\“ a `ntregii societ\]i. Scrisorile de vilegiatur\ ale lui Dositej au. Accentul e pus pe popoarele mici din imperiul cel vast. `[i expune fundamentele programului luminist. a slavilor din cuprinsul Illiricum-lui (Jovan Rajic. c\l\torind prin aceste genuri. Peregrin\rile. Tenta]ia lui Homo Europaeus. forme de via]\ s\n\toas\. p. Ele s`nt. Editura Polirom. a [tiin]ei. beneficiind astfel de o „redare“ oral\. experimente. ca `mbr\]i[are a noului. transgreseaz\ `ntreg veacul urm\tor. Bacica. veacul al XVIII-lea intr\ `n scen\ cu un nou fel de retoric\. Asemenea crea]ii manuscrise au jucat un rol important `n interconectarea [i coabitarea multor popoare. `nnobilate cu reflec]ii novatoare despre credin]\ [i slujirea binelui (credo-ul lui Dositej. s\ se „aclimatizeze“ exigen]ele din periodice [i calendare p`n\ departe `n secolul al XIX-lea. ale lecturii antice. care e [i temei al structur\rii statului na]ional. Nu este doar interesul pentru folclor. urm`ndu-se etalonul retoricii clasice. Endre. cel mai de pre] lucru pe care ni l-a d\ruit aceast\ epoc\. ~n opinia sa. Aceast\ epistol\ a lui Dositej merit\ a fi citit\ mai `nt`i `n context universal. ceea ce este tip\rit are. Privind unii spre al]ii.“). {i nu este vorba doar fluviul cu m\rginirile sale. culegerile (literare). `ncle[tarea cu fiin]e mitice). S`nt aici [i unele latine. s\ d\inuie `n timp. Buda. avem de a face cu principiile [tiin]ei adev\rate. ci mai ales un interes crescut pentru istoria cea nou\. Modelele retoricii de gen arat\ c\. nepietrificate. Exist\ o albie comun\ `n care se presupun a fi fiind toate r`urile care se vars\ `n Dun\re. cu func]iuni sensibil noi. Avem un fluviu care niciodat\ nu a putut s\ fie [i s\ r\m`n\ un limes care separ\ popoarele. almanahurile. rezult\ c\ avem de a face cu dou\ modele diferite de coresponden]\. croa]ii [i s`rbii). c`t [i cultura [i tradi]ia nord-germanic\“. de la 1804 n. cor\biile cobor`nd p`n\ la Stanbul. particip\ la fabul\. prepararea vinului. Dup\ opinia sa.]. acestea s`nt cele trei puncte esen]iale ale convergen]ei de mentalitate central-estic\ [i sud-est european\. parafraze ale proverbelor [i zic\torilor orale. Am `n vedere modelele germane. sistem de activit\]i iluministe focalizate pe crearea de canoane de inspira]ie iluminist\. este un instrumente puternic dedicat interesului comun. una de inspira]ie iluminist\. decenii dea r`ndul. zic\tori. patronul [i praznicul casei la s`rbi. ~n centrul abord\rii mele s`nt anumite forme de pre-periodice. despre afirmarea de sine [i libertatea de expresie a persoanei. Timi[ul. A[a se `nt`mpl\ `n ora[e precum: Viena. n. `i critic\ del\sarea (destr\b\larea). culese [i tip\rite sub form\ de dic]ionare de `n]elepciune. Faptele devin astfel o oglindire [i o pov\]uire. de o curgere de idei. ele con]in un mesaj cu destina]ie motiva]ional\. menirea de a apropia noul. biserica [i religia ce definesc comportamentul ce trebuie v\zut [i f\cut `n cursul c\l\toriilor). intelectualii se sprijin\ reciproc. Dac\ Alexandru Macedon ajunge `n `ntreprinderea sa cuceritoare p`n\ `n China [de fapt. „lirele“ [i „poe]ii“.ro TIMPUL 13 care. vorbe de duh. Povestiri [i proverbe precum [i senten]iuni sau zic\tori (1787. maghiarilor. credin]ei.

arbori cangrena]i. Simbolist\ e atmosfera. „Arghezi. Caiete maro. a. Nimeni nu `i contesta calitatea – dar `n acela[i timp nimeni nu renun]a la ad\ugirea „simbolist“. De la acesta `mprumut\ „sentimentalismul proletar. mai ales atunci c`nd nu ne agreseaz\ prea mult convingerile. scris\. una c`te una. ~n perioada interbelic\ scriitorul era apreciat ca un remarcabil poet simbolist. „capacitatea de a tr\i personal“ prelu\rile7. Formulele prin care criticul fixeaz\ imaginea acestui… alt poet simbolist s`nt f\r\ echivoc. Atmosfera alimenteaz\ la r`ndul ei o stare sufleteasc\ de abrutizare prin alcool. Ion Vinea. Spre compara]ie. se pare. Iar selec]ia de nume era determinat\ atunci [i de condi]iile istorice – de[i aceast\ determinare nu este adus\ `n discu]ie.14 BURSA C|R}ILOR Aurel Dumitra[cu. Iar `n primul r`nd ar trebui s\ ]inem cont de reac]ia. d. `n afara edit\rii. d. S\ re]inem `n primul r`nd c\ libertatea despre care s-a tot vorbit era cu totul limitat\. Marele poet al timpului era Tudor Arghezi. a. un Leonid Dimov [. dup\ cum igrasia e lacrima zidurilor umede“2. evident. Informa]iile „de la surs\“ privind lecturile. 2011. prefa]\ [i note de Adrian Alui Gheorghe. Principalul s\u merit postbelic a fost acela de a nu se mai manifesta `n spa]iul literar. O alt\ formul\ plastic\ precizeaz\ punctul de vedere al criticului. valoarea scriitorilor se diminueaz\ pe m\sura trecerii timpului. petrecute la Spitalul Fundeni. c`teodat\. `n interpretarea operei. `n perspectiv\ istoric\ constat\m c\ lucrurile stau altfel. a. Lovinescu `i plaseaz\ f\r\ nici o ezitare pe Bacovia `n capitolul Al]i poe]i simboli[ti. Cei care `[i c\utau atunci modele aveau o posibilitate de alegere limitat\ – [i. profuziunea de scriitori „mari“. de fapt. luat\ `n total/ poezia lui Bacovia/ este o transplantare. m. S\ vedem cum ar\ta pre-scriitorul de dinaintea scriitorului Aurel Dumitra[cu. Lui Bacovia i se concede totu[i existen]a proprie asigurat\ `mprumuturilor franceze. pe care o conduce. a simbolismului francez“. de autor s\rac [i bolnav. cazul s\u merit\ o aten]ie particular\. cinestezie profund animalic\. `ncep`nd cu 1982. Nicolae Sava. P\rea a fi un alt mod de a spune c\ era vorba de un poet de al doilea plan. Bacovia nu numai c\ este un poet simbolist. de la o genera]ie la alta. `n treac\t parc\. ~n ceea ce prive[te simbolismul situarea e [i mai categoric\. pentru ceea ce ne ofer\ jurnalul `n ce prive[te via]a [i scrisul lui Aurel Dumitra[cu. secre]iune a unui organism bolnav. ce nu se intelectualizeaz\. `n 1975. dar este astfel prin natur\. partea de `nceput a jurnalului. nostalgia maladiv\. cu orgoliu. C\linescu nu ezit\ s\ numeasc\ modelele: Rodembach. numai dorin]a de a ie[i din izolarea montan\ [i de a revedea ni[te prieteni. cel mai sinistru de dup\ 1965. unde `l chemau interesele editoriale sau. Ion Barbu fusese [i el un poet de considerabil\ audien]\. nu neap\rat doar din genera]ia noastr\. ignora]i de critic\ sau pomeni]i doar ca exemple negative. Pune de pild\ `n eviden]\ „retorica `ntoars\. C\linescu `[i contrazice marele contemporan doar `n ceea ce prive[te spontaneitatea [i lipsa de me[te[ug. C\linescu nu schimb\ prea multe `n aprecieri. cum laude merit\ [i editura revistei Conta. [i cum autorul `[i `ncheia maturizarea exact atunci. [i elemente care vor favoriza reinterpretarea postbelic\. Aspira]iile c\tre cunoa[terea poeziei din perioada anterioar\ erau trecute prin filtrul op]iunilor ideologice de moment ale puterii comuniste care cenzura prezentul [i trecutul literar. ~ns\. {i. A[a `l vedeau contemporanii – [i a[a se explic\ de ce `n fa]a unui scriitor din anii ’70. Contribu]ia modernist\ a Sbur\torului. drumurile [i `nt`lnirile la Piatra Neam]. c`nd. I se putea numi un singur rival – Ion Barbu. ~n sf`r[it. Poe [. Poetul e a[ezat `n sec]iunea Simboli[tii. Bacovia era un scriitor acceptat de putere (de[i… decadent…) pentru c\ putea fi dat ca exemplu de persecutat social. G. `n actualitate. a. Nota autohton\ e dat\ de mo[tenirea lui Traian Demetrescu5. era necesar puterii pentru a-i `nt\ri credibilitatea. „Leg\tura acestei poezii cu simbolismul e prea f\]i[\ pentru a fi nevoie s\ o subliniem mai mult. d. Baudelaire. Mircea Eliade `[i exprima mirarea c\ Bacovia ajunsese s\ fie privit ca unul dintre marii poe]i rom=ni ai secolului. Blaga. `ntre poezie [i filozofie. „foarte importan]i“ [. de la Rimbaud. dirijat\. dup\ ce fuseser\ consumate experimentele moderniste [i avangardiste interbelice. Dac\ o privim `ns\. la Borca. Nichifor Crainic. Verlaine. c\rora aveau s\ se adauge ceva mai t`rziu Ioan Vieru [i Vasile Baghiu). `n vitez\. Modele puteau deveni doar scriitorii readu[i atunci. c\ s`nt definitive. se va dovedi a fi o intui]ie a unui gen de poezie str\lucit ilustrat `n anii ’60 de un Ion Gheorghe. tot at`t de radicale. Asemenea formule satisfac comodit\]ile de g`ndire [i dau impresia. Adrian Alui Gheorghe merit\ toate laudele pentru devo]iunea prieteneasc\ dovedit\ `n aceast\ important\ restituire. „negocierile“ pentru publicarea `n reviste [i cele privind accesul la edituri. Ia[i [i Bucure[ti s`nt esen]iale pentru `n]elegerea unui destin literar at`t de brusc [i pretimpuriu `ntrerupt. deocamdat\. G. r\pus de o leucemie galopant\. prin aceasta. Ceea ce ne ofer\ `ns\ Adrian Alui Gheorghe este jurnalul integral. probabil cel mai important autor al grupului de poe]i optzeci[ti din Neam] (Adrian Alui Gheorghe. Condi]iile „impuse“ creau un complex de rela]ii confuze. mai ales scriitori. cota sa s-a amplificat considerabil. destinul s\u literar cunosc`nd muta]ii imprevizibile. printr-un mijloc sau altul. aproape p`n\ la finalul epocii. [i „o remarcabil\ poezie popular\ `n stil hermetic. (Liviu Antonesei) *** ~ntre cele dou\ r\zboaie mondiale ierarhia ar\ta altfel. `n anii ’60 ai secolului anterior. Editura Conta. Autorul nu a respins onorurile care i s-au oferit `n schimb.ro decembrie 2011 . sco[i din biblioteci. Genera]ia sa cunoscuse alt\ ierarhie… Muta]ia survenit\ `ntre timp e urmarea unor redimension\ri esen]iale. a disolu]iei. A r\mas. Autorii tineri nu puteau s\ aspire la opera unor scriitori ca Vasile Voiculescu. {i o sugestie sau rug\minte – cred c\ ar fi util\ [i editarea laolalt\ a caietele de `nceput ale poetului. `nc\ din perioada `n care scriitorii `n cauz\ erau `n plin\ activitate. Pe l`ng\ afirmarea indubitabilei apartenen]e simboliste. m. Tudor Arghezi se afl\ `n fruntea capitolului Poezia modernist\. `n majoritatea cazurilor t\cut\. C\linescu descoper\ totu[i. Nu ridica noi probleme pe l`ng\ problemele mai vechi… {i pe Lucian Blaga regimul `l prev\zuse `n „planul de recuperare“. p`n\ la cei c`]iva autori… „reprezentativi“. ~n ultimii ani au ap\rut m\rturii care dezv\luie manevrele complexe care `l vizau pe poet. `n timpul scurtei [i relativei destinderi gestionate de puterea comunist\ s-au trasat anumite coordonate `n structura literaturii noastre. interve]ia prozaic\…“8 Iar `n `ncheierea analizei C\linescu re]inea. d. `n definitiv. «filosofiile» triste [i mai ales tonul de roman]\ sf`[ietoare“6.timpul. Ia[i – unde `ntre 1983 [i 1987 a studiat literele – sau Bucure[ti. „De altfel. acesta este extrem de interesant [i prin informa]iile privind epoca. valoarea“4. cunoscut ca poetul cel mai important al epocii [i unul din gazetarii interbelici cu mare audien]\. nalizeaz\. c`nd autorul `mplinea dou\zeci de ani. o poezie simbolist\? ~n aflarea r\spunsul trebuie s\ vedem c`t se poate de clar importan]a avut\ de presiunea ideologic\ a momentului. A. `ntre cimitir [i abator etc. dimpotriv\. Rimbaud. Autorul scrie o poezie de atmosfer\ – una a decrepitudinii. *** Cunoa[terea condi]iilor epocii relev\ o realitate complicat\ [i `n bun\ m\sur\ contradictorie. ]inuta de refractar. dotat cu o autentic\ sensibilitate de poet. Tradem ar fi dus mai departe printr-o simbolistic\ a culorilor – aceasta `mprumutat\. Aurel Dumitra[cu a avut [ansa s\ poat\ privi mereu cu un ochi proasp\t abera]iile cu care avea s\ dea ritmic piept `n „cobor`rile“ sale c\tre Piatra Neam] [i T`rgu Neam]. m. Piatra Neam]. Poezia bacovian\ respinge verbalismul aplic`nd „principiul esteticii verlainiene“ privind sucirea g`tului retoricii. P`n\ `n anii ’60 fusese readus. adic\ sf\r`marea p`n\ la aparenta anarhie a solemnit\]ii. /…/ Bacovia simuleaz\ `n genere pierderea [irului ideilor. ai epocii reduc`ndu-se. a. artificiul – [i tocmai acesta „`i formeaz\. `ntr-un c`ntec amestecat [i himeric…“ Tendin]a. o dat\ cu reorient\rile. Jurnal 1982-1990. formula poetic\ a fiec\ruia dintre cei discuta]i oferea sentimentul opozi]iei la re]eta literar\ oficial\. la re]eta realismului socialist. Dan Botta – la poe]ii suprareali[ti. `n dimensiunea sa cultural\. din libr\rii. cum jurnalul acoper\ aproape `n `ntregime deceniul final al comunismului. ~n acel moment de… „libertate“ existau poe]i despre care nu se putea vorbi – poe]i interzi[i. a neantului. `n afara „permisiunii“ de a accesa un scriitor sau altul. e poezia cinesteziei imobile. Cvadrumviratul reamintit stereotip a fost impus. dintr-un motiv sau altul. Barbu. iar Ion Barbu ilustreaz\. p`ndit de nefericirea `ntre]inut\ de burghezomo[ierime. Bacovia – cei mai importan]i poe]i rom=ni din secolul 20“ ar p\rea la prima vedere a fi o formul\ ce s-ar fi impus „de la sine“. La Bacovia. cu dificultate. Iar `ntre ace[tia se eviden]iau cei patru. C`t `l prive[te pe Bacovia. Firescul producerii acestei atmosfere ap\s\toare „e expresia celei mai elementare st\ri suflete[ti. pu]in luat\ `n seam\ atunci. Locuind `n „creierul mun]ilor“. Ion Pillat. ~n acel timp Lucian Blaga `[i definea profilul [i `[i consolida prestigiul. ~ngrijire edi]ie. sus]ine el. ~n ceea ce `l prive[te `ns\ pe Bacovia. preten]ia de filozofie. `n actualitate. plecat dintre noi la numai 35 de ani. Tudor Arghezi. la avangardi[ti [. ploi putrede. ~n cvasitotalitatea cazurilor. Radu Florescu. dar [i politic\. nu se spiritualizeaz\. m. ~n cazul lui Arghezi aceast\ Au mai ap\rut p`n\ acum c`teva volume disparate din jurnalul optzecistului nem]eam Aurel Dumitra[cu (1955-1990). volumele 1 [i 2. sentimentalism banal3 [. Gestul recuper\rii este salutar. ~n primul r`nd. un soi de lumpen poet… Ace[tia erau poe]ii de prestigiu care puteau fi frecventa]i `n mod „oficial“. Puncte de vedere asem\n\toare `nt`lnim [i la ceilal]i critici ai epocii. Aron Cotru[. 466 + 468 pagini TIMPUL Eseu Bacovia redivivus CONSTANTIN PRICOP Sintagma repetat\ p`n\ la sa]ietate. prin temperament. uneori p`n\ la pasti[\. *** {i `n Istoria literaturii rom=ne contemporane din 1926 [i `n actualizarea acesteia din 1937 E. exist`nd o atmosfer\ bacovian\ caracterizat\ prin dezolare. 1905-1916. Maurice Rollinat. anul „trezirii“ [i sf`r[ind cu ultimele zile din via]\. obsesia mor]ii. un peisaj de mahala de ora[ provincial. iubirile. te izbe[te nu spontaneitatea ci. E. cu o `nt`lnire absurd\ de mitologii [i geografii disparate. Apartenen]a la simbolism nu e pus\ de nimeni la `ndoial\. a mor]ii. declara]ia absurd\ cu aparen]\ de profunditate. Apare `ns\ o `ntrebare fireasc\: de ce s-ar fi bucurat de succes. ~nr`urirea francez\. nu se ra]iowww.“1 Urmeaz\ identificarea tr\s\turilor simboliste. Daniel Corbu.

Exist\ un balans al poetului `ntre paradis [i infern. (Liviu Antonesei) decembrie 2011 . 1900-1937. [i afinit\]ile cu post-avangardi[tii de felul lui Constant Tonegaru [i Dimitrie Stelaru sau Ben Corlaciu sau cu poezia „intimist\“ a lui Emil Brumaru. pe l`ng\ exemplul virtuozit\]ii extraordinare `n m`nuirea sintaxei. un alt Bacovia. Istoria literaturii române contemporane. p.“ ~n felul acesta autorului comentat i se construie[te noua „gril\ de lectur\“. C\linescu. opozi]ie era poate mai pu]in perceput\ de scriitorii tineri. Dac\ titlul primului volum e destul de conven]ional. Oric`t de doritori de a re`nnoda [irul experien]elor interbelice. anun]`nd.timpul. totu[i. Concluzia este exprimat\ abrupt. 2011. Lovinescu. Bacovia a fost asimilat\ simbolismului. misterului. dar [i jucat\. Istoria literaturii române contemporane. ~nclin s\ cred c\ departe de a fi fost un traumatizat `n accep]iunea rat\rilor marilor idealuri. Textul s\u. `n ordinea poeziei rom=ne[ti. de atunci `ncoace. Dup\ spectaculoasele experien]e asimilate de poezia rom=n\ interbelic\ cine s-ar mai fi `ntors la o poezie simbolist\? Totu[i apropierea de Bacovia nu a fost v\zut\ ca anacronic\ pentru c\ cititorii lui din anii [aizeci descifrau cu totul altceva `n poezia sa. ~n cazul s\u spectacolul nu ar putea fi dec`t o m\rturisire a condi]iei de geniu – pentru care nu exist\ detalii. rol de demagog. aceast\ mic\ bijuterie: „erai tu a[a cum erai/ erai o-nt`mplare/ c\ vai// c\ vai/ c\ mult/ mi-erai// erai mai apoi/ un cuv`nt mai t\cut dec`t saltul/ [i ce-o mai fi fost…/ naltul!“ („Vai“). de eventualele „contamin\ri“. m. ca viziune sensibil\. `n func]ie de capriciile difuz\rii de carte.“ ~n cele din urm\ Bacovia apare ca unul dintre poe]ii no[tri viguro[i prin capacitatea sa de a-[i asuma – [i `n felul acesta a-[i dep\[i – destinul. p. p. Istoria literaturii române contemporane.“ Ceea ce ar putea fi simbolist e asem\nat cu recuzita spectacolelor de circ. 1975. Nici nu intereseaz\ din punctul de vedere al cititorului modern descifrarea unor idei. de ce s-a glosat at`t de mult pe marginea ei `n virtutea unei idei exterioare pe care datele naturale ale textului poetic le infirm\ cu vehemen]\. iar nu prin sensurile sublim simbolice. Lovinescu.“ Nichita St\nescu continu\ `ntr-o interpretare personal\ asupra c\reia nu mai insist. ca o aur\ inefabil\ `ncheind un [ir de dureri sentimentale. Istoria literaturii române de la origini pîn\ în prezent. Din cele ce urmeaz\ apare limpede imaginea scriitorului expresionist. ce vin de fapt `n continuarea celor dint`i. volumele Poveste de toamn\ (2008. `ntotdeauna conceptual. c\ dup\ r\zboi Bacovia a fost „re-creat“. s\ nu joc. ci numai gradul de tensiune provocator de subtile asocia]ii chimice. 627. a celui care reduce la strig\t concluziile sale geniale. P`n\ la Oameni `n pardesie. care nu se mai folosesc de recuzit\. `n realitate ei citeau ei `n poezia lui Bacovia cu totul altceva dec`t ceea ce citiser\ `n versurile sale criticii interbelici. popularizat de o mediocr\ art\ fotografic\. oric`t de puwww. str\in\ de preocuparea major\ a realismului socialist „de a fi pe `n]elesul tuturor“. apare `n Cartea de recitire. „M-am `ntrebat adesea de ce opera poetic\ a lui G. 627. un disperat. d. {i ca s\ nu par\ vorb\ goal\ ceea ce am scris eu aici. Nichita St\nescu propune nu numai o nou\ viziune asupra poeziei lui Bacovia.“ ~ndemnul de a-l citi altfel pe Bacovia apare ne`nt`rziat. Nefericitul Bacovia revigora pesimismul `n mijlocul poe]ilor satura]i de optimismul poeziei oficiale… *** ~n aceste condi]ii jocul `ntre ceea ce era acceptat oficial [i ceea ce era insinuat de oamenii genera]iei tinere trece printr-o ]es\tur\ complex\ de ini]iative [i inevitabile compromisuri. reprezint\ viziunea unui `nvins social. ~ns\ dincolo de „aerul de familie“. spiritualului [. Grafic\ de Andrei Ciungan. cum iar\[i s-a tot spus – dimpotriv\. 3 E. Poezia acestuia era `nconjurat\ de idealul mitului.“ Autorul este descoperit astfel `ntre poe]ii moderni. de fapt. `n termeni blagieni. poezii. 629. f\r\ a exagera.ro ternic\ era dorin]a de a ajunge la o nou\ poezie este evident c\ noii scriitori care se afirmau `n anii [aizeci nu s-ar fi `ntors. clam`nd o nefericire fundamental\. p. Valeriu Marius Ciungan se dovede[te a fi nu doar un poet infuzat de sensibilitate liric\ autentic\. menit\ s\ instaureze o nou\ direc]ie. Poezia interbelic\ este reevaluat\ [i reinterpretat\. ci dimpotriv\. A confunda m\rul pictat cu m\rul real nu este un elogiu adus picturii.Eseu TIMPUL lului dep\rtat [i palid. Bacovia se `ndep\rta de re]eta oficial\ prin versurile sale obsesive. `ntre viziunea terifiant\. R\m`nea s\ fie revizuit\ imaginea de poet al mizeriei. `n pofida faciesului lui melancolic. 1900-1937. „Bacovia nu mi se pare un lamentuos. R\m`n`nd doar la Bacovia putem s\ ne `ntreb\m cum de se plasa `n actualitate un poet simbolist. E vorba nu numai de o dominare a destinului. 6 Idem. autorul fiind o structur\ liric\ prin excelen]\. Poetul nu putea fi un c`nt\re] al nefericirii. 8 Ibidem. f\r\ farmecul desuetudinii con[tiente de ea `ns\[i. ~l voi urm\ri [i de aici `nainte – desigur. Editura Minerva. 7 Ibidem. 630. O formul\ identic\ [i în edi]ia din 1937. cum probeaz\ volumul la care am avut norocul s\ ajung. 582. dar [i unul foarte st\p`n pe me[te[ug. p. fundal al unor exerci]ii periculoase. La acest al treilea volum. dar [i de o anulare a destinului malefic prin `ns\[i reprezentarea lui. debutul `n volum) [i Haina de molton (2009). 5 Ibidem. eroice. infernal\ [i cea suav-angelic\. 581. Plec`ndu-se de la textele cunoscute se ajunge nu o dat\ la o… alt\ literatur\. celelalte dou\ titluri `]i atrag imediat aten]ia prin dimensiunea lor „anti-liric\“ asumat\. exemple mobilizatoare pentru clasa muncitoare. anul`nd o `ntreag\ tradi]ie `n interpretarea lui Bacovia. dar ea este extrem de limpede exprimat\ de poetul cel mai important al genera]iei. lipsite de orice eroism – `n opozi]ie cu realismul socialist. care-i pot fi atribuite. d. intitulat Bacovia. care viza gesturi mari. p. el oferea `ns\. Colec]ia Scriitori Medie[eni. Oameni `n pardesie. Ceea ce mi se pare esen]ial e c\ acest eseu sintetizeaz\ schimbarea radical\ `n ceea ce prive[te `n]elegerea lui Bacovia. monoton\ – `n complet\ opozi]ie cu optimismul oficial [i vitalist al literaturii de comand\. Este explicit [i `n respingerea interpret\rilor anterioare. Lovinescu. fie [i involuntar. scrisul s\u marcheaz\ marea victorie a crea]iei. 1900-1937. 145. {i la Lucian Blaga era evident `ndemnul de a nu respecta realismul socialist. ~n sf`r[it. ~n materie de opinii generale despre literatura genera]iilor precedente rolul poetului a fost determinant. a unui alienat al bucuriilor mic-burgheze. A putea s\ comunici tensiunea insului strivit de spa]iul `nchis `nseamn\ a sf\r`ma spa]iul `nchis. Bacovia este primul.“ Bacovia nu putea intra `n jocul conven]iilor puse `n scen\ de poezia simbolist\ `ntruc`t „o atare tensiune a comunic\rii arde de la sine orice conven]ie. solidare. „O alt\ `ntrebare pe care mi-a st`rnit-o natura operei lui Bacovia a fost aceea: dac\ el. trecute prin filtrul estetic [i supuse silogismelor. Editura Bioflux. Asumat\.“ ~ntrebarea i se impune pentru c\ „Dintre poe]ii a c\ror tensiune de comunicare a atins pragul extrem al suportabilit\]ii emotive. cumplit de albe// oasele albe. cu o prefa]\ de Gheorghe Manolache. gemene. ideea poeziei inspirate din lucruri mici. Poezia lui Ion Barbu cau]iona expresia poetic\ preocupat\ de ea `ns\[i. a. Bacovia nu a fost considerat simbolist dec`t pur [i simplu dintr-o superficial\ [i exterioar\ apreciere. din fericire. condi]ie care transformase poezia `ntr-o proz\ versificat\. a. prezent`ndu-ne `n acela[i timp „modelul“ Bacovia receptat de genera]ia ’60 – [i. Bacovia reprezint\ una dintre cele mai nete victorii ale poeziei noastre. 66 pagini ~nt`mplarea face – [i nu at`t `nt`mplare c`t haosul [i capriciile difuz\rii de carte de dup\ 1990 – s\ m\ `nt`lnesc cu poezia acestui autor mai mult dec`t interesant abia la cea de-a treia sa carte. voi cita `n `ntregime c`teva texte: „`ncercam o `ncercare/ o cremene mai gri/ ooo tu piatr\-al\turat\/ cuveni-sar/ ca s\ [tii// `ncercam o `ncercare/ dar r\m`neam `mpreun\/ pietre l`ng\ pietre/ t\cute. prelungi. Am putea spune. autorul din Media[ a mai publicat. cotidiene. de idei teatrale [. Schimbarea e evident\ `n interpret\rile unor critici. sau dimpotriv\. A exprima dezn\dejdea `nseamn\ totodat\ a o sugruma. ~n cadrul acestora exerci]iile de reinterpretare critic\ joac\ un rol determinant. ci numai elemente vitale. `n sf`r[it./ [i necuviincios visam/ la piatra mea filosofal\/ [i ni]el mai cremene!“ („Mai cremene“) sau: „ai ap\rut pentru o secund\/ `n straie de sear\. provoc`nd moartea. Pozi]ia autorului e de la `nceput polemic\. „A urla din durere `nseamn\ a-]i consuma [i a-]i `nvinge durerea. 2 E. marele poet ap\r`ndu-le ca un intelectual recuperat de puterea comunist\ – care `i acorda toate privilegiile. precis naive de altfel. mai important este ceea ce marcheaz\ „desp\r]irea“ de familie. sau a unor simboluri precis desuete. el are unul dintre cele mai b\rb\te[ti tonuri pe care vreodat\ le-a ridicat la `n\l]imea marii arte poezia rom=neasc\. c\. pesimiste. 1 E. p. la o mi[care literar\ de mult\ vreme ie[it\ din actualitate. m. ceea ce trece de posibilele influen]e. `n fluxul de conexiuni ale sentimentului interpret\rii. 4 G. la aceea[i editur\ clujean\. „Bacovia este poet prin excelen]a poeziei sale./ suav `]i `nso]eau mersul/ c\ma[a de in c\dea/ odat\ cu seara/ pe trupul str\veziu// `ncremenit priveam/ aceast\ anatomie dureroas\“ („Alb dureros“) sau. [i-a dominat destinul poetic [i a fost un des\v`r[it [i dominator `nving\tor al propriilor lui teme [i obsesii estetice. Ideea c\ `n anii ’60 ai secolului trecut tinerii poe]i se `ntorceau la poezia simbolist\ e fals\. „Dup\ p\rerea mea. A[ spune. Cluj-Napoca. 15 Bursa c\r]ilor BURSA C|R}ILOR Valeriu Marius Ciungan. [i cu at`t mai mult conven]ia simbo- Cred c\ prefa]atorul are dreptate c`nd constat\ caracterul de „contra-replic\“ a poeziei lui Valeriu Marius Ciungan fa]\ de poetica opteci[tilor [i a nou\zeci[tilor. de noile genera]ii de cititori ai s\i. acestea se dovedesc mai degrab\ catalitice dec`t modelatoare.

Petru Dumitriu. Reeducare [i prigoan\ (1993. „Romantismul: se vor studia 4 texte de baz\. ~ns\. cu talent [i cu prezen]\ de spirit. dar fiecare v`rst\ are etapele ei. nu pe `n]elesul elevilor. [i un film. dac\ e s\ fim cinsti]i. 19571958 (vol. Nu `n ultimul r`nd. [i un documentar televizat. subcapitolul intitulat „Pentru `nceput“. ceea ce ar aduce o aglomerare `n plus. retoricul [i ironicul. Editura Cartea Rom=neasc\. nu doar informa]ie. incluz`nd. Ov. 2005). Avem mereu o scuz\ `n faptul c\ „programele s`nt `nc\rcate“. pentru c\ limba rom=n\ este limba tuturor disciplinelor de `nv\]\m`nt. edi]ia a II-a. ar trebui s\ ne `ntreb\m dac\ nu cumva programele [colare s`nt scrise pentru profesori ([i nu pentru elevi!). 2011. poezii tot una [i una. 2010). „Gloss\“. Nu. Mai ales acum.16 BURSA C|R}ILOR Ana Selejan. ca [i natura paradoxal\ a poeziei sale. ap\rut\ la Editura Cartea Rom=neasc\. dar pe nedrept ignorate p`n\ acum: ortografia. unele ca texte de sertar. Presupun`nd c\ va reveni. Dac\ selectarea citatului viza binecunoscuta sintagm\ „ultimul mare romantic european“. „Epigonii“. totu[i. 1952-1953. un mesaj. ~n primul r`nd. prin raportare la epoc\ [i la curentul cultural (nu doar literar!) numit romantism. a fost deschis\ de cur`nd pe site-ul MECTS. referiri la poemele vedice. Poezia rom=neasc\ `n tranzi]ie. care se afl\ la v`rsta familiariz\rii cu acest domeniu. „a dovedit c\ interesul pentru tot ce ]ine de opera eminescian\ e departe de a fi sc\zut“ (p. de geografie [. „Memento mori“. De ce este ineficient\ plasarea acestui citat? ~n primul r`nd pentru c\. `n schimb. VI. S. de la caz la caz. Sorin Toma. Ideea care trebuie s\ ne urm\reasc\ este aceea c\ elevul trebuie s\ de]in\ competen]a de a reda pe scurt. nu este una rea [i merit\ luat\ `n aten]ie. se `nscrie pe linia amplului ciclu dedicat literaturii rom=ne `n totalitarism. Prin urmare. trebuie s\ recunoa[tem. iar terminologia folosit\ este g`ndit\ pe `n]elesul profesorilor. 1999). cu siguran]\. g`nditor [i juc\u[“. 1995. nu doar a literaturii rom=ne. select\m din con]inuturi „Curente culturale/ literare `n secolul XIX – `nceputul secolului XX“. culpele pe care le eufemizeaz\ sau le trec. ~ncerc`nd o retrospectiv\ pe aceast\ linie. Manualul Humanitas a prezentat.)“. „o consultare public\ `n r`ndul cadrelor didactice. edi]ia a II-a. Avem de-a face nu doar cu o explorare documentar\ meticuloas\ [i sistematic\ – operat\ pas cu pas pe firul cronologiei – a coloniz\rii literaturii rom=ne de c\tre propaganda stalinist\.ro . un grupaj de sonete (pe care le-am num\rat o singur\ dat\. Anul „gloriosului deceniu“ (vol. 2008). II.ro/index. Poezia rom=neasc\ `n tranzi]ie. Spunem „s\ prind\ contur“. ne-a oferit imaginea cea mai apropiat\ de realitate a `nv\]\m`ntului actual de la noi.a. de[i s`nt trei: „Afar\-i toamn\…“. Grav [i nu prea. MARCELA CIORTEA Prima retrospectiv\: metoda pa[ilor m\run]i Oric`t de fantezist\ ar p\rea la prima vedere. a[a `nc`t profesorul s\ se poat\ concentra asupra activit\]ii sale la clas\. a[a cum am ar\tat mai sus. Ana Selejan (n. 1955-1956. Adev\r [i mistificare `n jurnale [i memorii ap\rute dup\ 1989. ce are ca obiectiv eliminarea documentelor a c\ror elaborare sau completare duce la supra`nc\rcarea muncii de zi cu zi a dasc\lilor“ (http://www. autorii de manuale propun texte spre studiu la clas\. orice popor `i dore[te tineri cu ini]iativ\. examenul de bacalaureat de anul acesta. un text selectat din poezia lui Hölderlin. propun`nd laolalt\ cu lungi [i consistente analize. Bucure[ti. Literatura `n totalitarism. actori principali ai amintitei propagande [i care. Nu spunem c\ lucrurile au fost astfel puse la punct [i c\. Anul 1954. men]ion\m c\ acest fragment apare `n `ncheierea biografiei poetului. c`t [i supraveghetori). V. `n via]a de zi cu zi. viitorii absolven]i. 2000: „Senten]iosul [i vizionarul. „S`nt ani la mijloc…“. Mihai Beniuc. prin aceste c`teva `ncerc\ri. m. mai ales. „Od\ (`n metru antic)“. ne arat\ sensul ultim al crea]iei sale. afl`ndu-se „la `nceput“ elevul nu are de unde [ti de ce este poetul „senten]ios [i vizionar. Crohm\lniceanu. c`nd lucrurile au `nceput s\ intre pe un f\ga[ c`t de c`t bine direc]ionat `n educa]ie (chiar dac\ `n privin]a salariilor nu avem `nc\ nici un semnal `mbucur\tor). av`nd `n vedere c\ manualul `n discu]ie a ap\rut `naintea programei din care am citat. 2000). lectura [i retorica. 2009). ~n privin]a select\rii citatului din lucr\rile de istorie [i/ sau critic\ literar\. „rela]ii de opozi]ie [i simetrie“. va trebui s\ urm\reasc\ opera lui Eminescu din perspectiva antum/ postum. biografice [i ideologice. inclusiv a p\rin]ilor. 2007). a. c`t mai exact [i `n cuvinte proprii. g`nditorul [i juc\u[ul s`nt deopotriv\ prezen]i `n antume [i postume. Reeducare [i prigoan\. Dumitru Micu. aceea[i program\ sugereaz\ prezentarea unor c\r]i de istoria literaturii rom=ne [i a unor texte din literatura universal\. Romantic t`rziu `l putem socoti doar dac\ `l raport\m la o epoc\. contur`nd o imagine perfect obiectiv\ a acestui interval nefast din istoria literaturii noastre. din nevoia de a ne ag\]a de ceva concret. „Luceaf\rul“. IV. III. „Luceaf\rul“. „C`nd `nsu[i glasul…“). eroiz\rile [i edulcor\rile de tot felul. spre exemplu. r\m`nem totu[i la ideea c\ prezen]a acestora i-a stresat mai mult pe profesori (at`t examinatori. Literatura `n totalitarism. p. se cuvine s\ amintim cele c`teva lucruri bune care au `nceput s\ prind\ contur. retoric [i ironic.php/articles/16314). am conturat acest cadru din onestitate pedagogic\ [i. Pe care s-o aleag\ profesorul iubitor de Eminescu [i pe care s\ o lase deoparte? Ce trebuie s\ `n]elegem este faptul c\ manualul de]ine rolul de auxiliar didactic. fie el scris sau nu. `n calitate de clasicist [i profesor de rom=n\. dar manualul Corint ignor\ men]iunea privitoare le texte din literatura universal\. Literatura `n totalitarism. trebuie s\ ne `ntreb\m [i c`t vor folosi elevii de azi. edi]ia a II-a. Dac\ e s\ vorbim despre rezumat. „Scrisoarea I“. Petre Solomon s`nt discuta]i aici prin prisma jurnalelor [i memoriilor publicate dup\ decenii. El va afla. cu toate controversele iscate la momentul respectiv [i cu toate ecourile ulterioare. Lucia Demetrius.1944-1948 (2007). Sper\m c\ rezultatul acestei anchete va fi unul favorabil procesului de `nv\]\m`nt. edi]ia a II-a. atunci este nevoie de cel pu]in o or\ la clas\ pentru a explica de ce este el „un poet al orelor t`rzii [i toto- decembrie 2011 www. ap\rut ulterior la Editura Corint4. ideea dlui Cristian Tudor Popescu de a separa proba de bacalaureat „Limba [i literatura rom=n\“ pe cele dou\ componente ale sale. Dac\ la urm\toarele sesiuni de bacalaureat acestea vor fi p\strate. Clasicizarea realismului socialist (vol. De bun\ seam\. F\r\ inten]ia de pune `n discu]ie eliminarea camerelor de luat vederi `n urm\toarele sesiuni de examinare. la filosofia lui Schopenhauer [i la budism. Victor Felea. atunci trebuie s\ admitem c\ se poate rezuma [i un articol de ziar. `n anii ’40-’60. d. Faptul c\ le avem constituie `ns\ un punct c`[tigat pe terenul disciplinelor umaniste [i va trebui s\ ne concentr\m aten]ia [i eforturile de a[a manier\ `nc`t s\ nu r\m`n\ vorbe `n v`nt. {i s`nt `nc\rcate. 224 p. imaginea pentru posteritate. Adev\r [i mistificare `n jurnale [i memorii ap\rute dup\ 1989. dec`t pe candida]i. Noua carte a Anei Selejan. dep\[im cu un text prevederile programei [colare.timpul. dar e greu de imaginat c\ va afla [i r\gaz s\ revin\ la citat. Un alt manual `ns\. ~n al doilea r`nd. […] ~ntr-adev\r. Cum vedem. poet al ini]ierii `n poezie. 1944-1948 [i cele [ase studii riguros documentate ce compun Literatura `n totalitarism – s`nt fundamentale pentru cunoa[terea fenomenului literar rom=nesc din perioada 1944-1960. ~ntemeietori [i capodopere (vol. {i. pe parcurs. atunci se cuvine [i o preg\tire prealabil\ a tuturor actorilor implica]i `n examen. dubleaz\ num\rul textelor propuse la acest capitol [i elimin\ distinc]ia text de baz\/ text auxiliar. scopul [colii nu trebuie s\ fie acela de a forma scriitori sau critici literari. fiind declarat „Anul Eminescu“. dar profesorul este acela care va face selec]ia lor `n func]ie de manualul ales. 1996. respectiv „Limba rom=n\“ (o prob\) [i „Literatura rom=n\“ (alt\ prob\). [i o lec]ie din manualul de biologie. ci [i cu un volum de critic\ aplicat unor diari[ti [i memoriali[ti care au fost. demiterea conducerii de la Liceul „Jean Monnet“ (unde s-ar fi cuvenit o demisie de onoare. autoarea examineaz\ f\r\ menajamente modul `n care ace[tia `[i contrafac. avem selectate din poezia lui Eminescu patru texte de baz\ („Cuget\rile s\rmanului Dionis“. un fragment selectat din lucrarea lui Nicolae Balot\. descoperind `ntr-`nsa ceea ce am `ncercat `n acest eseu s\ caut: o cale a ini]ierii `n poezie“. Literatura `n totalitarism. aici credem c\ se impune o mai mare aten]ie. ~n ciuda tuturor rezervelor. Cele mai cunoscute volume ale autoarei s`nt: Tr\darea intelectualilor (1992. ~n manualul ap\rut la Editura Humanitas3. Costache Negruzzi [. dar de pe coordonate substan]ial modificate. concepte ca „instan]ele comunic\rii `n textul poetic“. [i o pies\ de teatru. pur [i simplu. Pentru o mai bun\ `n]elegere a situa]iei. edi]ia a II-a. {coala are obliga]ia s\ descopere [i s\ sprijine elevii cu `nclina]ii evidente `n aceast\ direc]ie. ap\rute postum. Colec]ia „Critic\ [i istorie literar\“. consider\m c\ merit\ salutat\ aten]ia acordat\ de oficialii din educa]ie unor discipline absolut necesare. sub t\cere. 2005). Eminescu. „Gloss\“) [i trei texte auxiliare („At`t de fraged\“ [i „Afar\-i toamn\“ – Eminescu [i „Vechimea vie]ii“ – Hölderlin.2 Perfect. B\t\lii pe frontul literar (vol. pentru a c\p\ta puterea de a merge mai departe. 1959-1960 (vol. C\r]ile Anei Selejan – Tr\darea intelectualilor. Literatura `n totalitarism. 1998. peste decenii. Excelent\ cunosc\toare a traseelor lor literare. Miron Radu Paraschivescu. „elemente de recuren]\“1 etc. care nu pot fi arse dec`t `n detrimentul individului. Nina Cassian. mai ales. de istorie. Bucure[ti. „Revedere“. La cum vor fi ele puse `n practic\ trebuie s\ ne g`ndim cu foarte mare seriozitate. Dar arunc`nd o privire `n programa de clasa a XI-a. Ion Heliade R\dulescu. TIMPUL Vitraliu Teorie [i practic\ `n educa]ie A doua retrospectiv\: revenind la oile noastre De ce consider\m potrivit\ ideea dlui Cristian Tudor Popescu? ~n primul r`nd. mai degrab\ dec`t o demitere) ne arat\ c\ educa]ia `nseamn\ [i comportament. [i atitudine. s-au rezolvat problemele din educa]ie.edu. […] Dar tocmai situa]ia sa ambigu\. Retorica vulnerabilit\]ii. finaliz`ndu-se prin eliminarea materialelor de prisos. edi]ia a II-a. ~n al treilea r`nd. aceea a unui poet al orelor t`rzii [i totodat\ timpurii. deoarece consider\m c\ nici n-au fost `nc\ puse `n practic\ la modul planificat [i nici n-au avut la dispozi]ie timpul fizic necesar acestui demers. care s\ ilustreze temele romantice (3 texte din opera lui M. pe chiar a doua pagin\ de la capitolul „Eminescu“. O monografie a poeziei lui Radu Selejan (2001). de poezie [i/ sau proz\. vehement revoltat [i patetic. ale c\rui con]inuturi nu trebuie epuizate! Pentru punerea `n context a textelor studiate. I. 1946) este critic [i istoric literar. 19491951. depun m\rturie despre lumea prin care au trecut. care au `n spate c`]iva ani de preg\tire de specialitate. 89. `n stare s\ gestioneze o situa]ie de criz\ [i conduc\ un discurs. Eminescu. cred azi c\ ne putem apropia de el cu o privire nou\ asupra sensurilor relevate de poezia sa. Literatura `n totalitarism. vehementul revoltat [i pateticul. 1994. profesor la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. ~n al doilea r`nd. 89). 1 text din romantismul pa[optist: Grigore Alexandrescu. Iat\ un exemplu din manualul Humanitas. „Rug\ciunea unui dac“. probabil un argument la men]iunea c\ anul 2000.

. ~n 1992 a primit Bursa Guggenheim [i Premiul MacArthur. s-a ales citarea lui Eminescu `nsu[i. Platon. aici. „Un scriitor superb. edu. 2008). `n 1993 Biblioteca Na]ional\ din New York l-a s\rb\torit cu prilejul acord\rii distinc]iei „Literary Lion“ al bibliotecii. credem c\ e important ca elevul s\ [tie cine este Nicolae Balot\. Gerard de Nerval. M. Arthur Schopenhauer. nici capabil de a fi fericit. Variante la un autoportret (2008). „Tu“. iar `n]elesul alegoric ce i-am dat este c\. Din nefericire. de ce este important ce crede criticul „azi“. dac\ e s\-i not\m [i pe arti[tii ale c\ror lucr\ri plastice au fost reproduse (Josef Engelhart. Caragiale. Norman Manea scrie f\r\ am\r\ciune sau resentimente. Ilustra]iile trebuie s\ fie clare [i redate color. Jan Davidsz de Heem. cu o incredibil\ libertate a spiritului. 272 p. „Eu“ – . a IV-a. este de preferat alegerea din studiul lui Matei C\linescu („Titanul [i geniul `n poezia lui Mihai Eminescu“). Formul\rile trebuie s\ fie clare. analize. se impune citirea cu aten]ie a programei [colare. Ezra Pound. a II-a. Ce spune programa [colar\. Fra]ii Grimm. comentarii [i studii de caz privind limbajul literaturii. Amita Bhose. Florina Rogalski. Giovanni Bellini. altfel r\m`nem `n zona vorb\riei f\r\ sens. D. fiind distins cu Premiul Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti (1979) [i Premiul Uniunii Scriitorilor (1984. 2011). `n vigoare. dup\ o vreme. pe de alt\ parte. [i demersurile didactice `n func]ie de acestea. Veronica Micle. Johann Ludwig Tieck. Editura Humanitas Educa]ional. dac\ geniul nu cunoa[te nici moarte [i numele lui scap\ de noaptea uit\rii. Vorbind pietrei (2008). Kant.timpul. 2007. am z`mbit. Fericirea obligatorie (ed. Hasdeu [. Popovici. Viorica Ni[cov. spre studiu. [i admira]ia fa]\ de prozodie. a[adar. Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. 4 Eugen Simion (coord. decembrie 2011 . Mircea Scarlat. recitindu-[i. Cu toate acestea. 2011. Ioana Em. Noi am luat aici. Al. a publicat zece volume. Nu pot fi ignora]i pictorii. 7. 94 sqq. Mihai Eminescu. s`nt prizoniere `ntr-o societate dominat\ de etica comunist\ a muncii [i disciplinei. Plicul negru (ed. mai departe.d. la p. 2 Idem. `n versul al III-lea. 3 Alexandru Cri[an. este nu doar arid\. `n amintirea c\rora trauma r\zboiului este `nc\ proasp\t\. Perspective? De bun\ seam\! ~n primul r`nd. Num\rul autorilor de critic\ literar\ se impune a fi redus la dou\-trei nume de referin]\. 2011). D. consider\m c\ informa]ia trebuie selectat\ cu mai mult discern\m`nt.). nu e nici capabil de a ferici pe cineva. Arthur Rimbaud. Personajele. at`t de c\tre profesori. n. din care tocmai am exemplificat mai sus. 2010). Daniel Cristea-Enache. Ion Negoi]escu. unde `n loc s\ se citeze un critic/ istoric. I. p. R\spund. `n locul titlurilor colorate [i a diverselor elemente de grafic\ `n culoare folosite pentru marcarea capetelor de pagin\. Aceasta este povestea […]. Alphonse de Lamartine. Dac\ tot consum\m cerneal\ color.“ (p. George Byron. dar care s`nt sensibile [i la micile pl\ceri subiective ale vie]ii. Bucure[ti. E. fiecare la locul potrivit. Mircea C\rt\rescu. I. Elena Tacciu.m. S\ mai spunem c\ o figur\ de construc]ie cum este epizeuxisul este absolut indispensabil\ unui elev de clasa a XI-a? Dar teoria versului `n „Scrisoarea I“? Cit\m un comentariu prozodic pentru versurile „Peste c`te mii de valuri st\p`nirea ta str\bate/ C`nd plute[ti pe mi[c\toarea m\rilor singur\tate…“: „A[adar. Schelley. trebuie s\ recunoa[tem c\ aceast\ manier\ de analiz\. Totu[i. T. 5) formarea unei viziuni despre lume. dactil [i mesomacrul al II-lea `n versul urm\tor citat“ (p.S. care ne ofer\ o m\rturie extraordinar\ despre via]a intens\ [i dramatic\ din timpul uneia dintre cele mai grote[ti [i feroce dictaturi. 104 din acela[i manual Humanitas. prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. ~naintea desp\r]irii.).A. 2005. numai dou\ dintre manualele aflate pe pia]\ [i ne-am oprit asupra unui singur caz.“ Sigur.T. G. „Limba [i literatura rom=n\“. S. „Limba [i literatura rom=n\“. Despre Clovni: Dictatorul [i Artistul (2005). Shakespeare. spune o vorb\ `n]eleapt\. E. Br\tescu Voine[ti. se discut\ strofa a opta: „Se www. varietatea peonilor – uneori `ncadra]i `ntre iambi (`n versul al treilea) [i originalitatea cezurii. ~ntrun mod criptic. oferind elevului posibilit\]i egale. Carlos Schwabe. Eliot. care dezv\luie. Simona Cioculescu. pp. Novalis. Curierul de Est. 88 sqq. mesomacru [i amfibrach `n primul vers. mesomacrul I. iar `n 2011. Peter Claesz. iar `n 2006. 2010). Tudor Vianu [i mul]i al]ii. ~n privin]a no]iunilor de teorie literar\. `n 2002 i s-a atribuit Premiul interna]ional de literatur\ Nonino pentru „Opera omnia“. 2011). profesor de literatur\ european\ [i „writer in residence“ la Bard College. Carl Spitzweg et alii) ori pe scriitorii/ poe]ii rom=ni pe ale c\ror texte s-a lucrat `n paralel (Bolintineanu. est modus in rebus. pentru c\ e de pl`ns. consider\m c\ este mai util s\ o consum\m acolo unde culoarea NU poate fi substituit\ de alb-negru. limbajul picturii. Hoffmann. s`nt evocate orori. {i iat\ cum se `nchide cercul. invit\m orice persoan\ adult\ s\ spun\ aici la modul sincer [i cu m`na pe inim\. 2008. la capitolul Eminescu apar. N-am dori s\ cread\ cineva c\ avem vreo re]inere la metric\ sau. pentru a ne forma un mod personal de expresie este indicat s\ cunoa[tem c`t mai multe alte moduri de expresie. Paul Claudel. combina]ia prozodic\ este: peon III. {i noi am redat cu emo]ie at`tea nume. 2001. at`t `n privin]a inform\rii. I. 120: „Strofa a patra are o structur\ prozodic\ variat\ [i mai complicat\5: picioarele bisilabice s`nt reduse. cel mai important poet al nostru p`n\ `n momentul de fa]\. Editura Polirom. Sertarele exilului. Heinrich Heine. dar. teme [i motive. Dialog cu Leon Volovici (2008). fiindc\ programa prevede `n trunchiul comun (p. Aron Pumnul. acest critic/ istoric literar a c\rui p\rere este at`t de important\ `nc`t a fost re]inut\ de manual. Convorbire cu Saul Bellow (2008). care stabile[te pauzele `n func]ie de anumite semnifica]ii. `n mod sigur cititorul interesat a `n]eles deja situa]ia. scrisul. 2008. structurat\ `n trei p\r]i – „Ea“. Goethe. Cezar Petrescu. Cu toate prevederile programei [colare [i cu toat\ generozitatea autorilor de manuale. anapest. S\ nu uit\m c\ avem `n fa]\ ni[te tineri de 16-17 ani pentru care o astfel de aglomerare este din start descurajant\. cu fantezie [i chiar cu umor. pe care elevul trebuie s\ o perceap\ ca atare. Ioan Slavici. http://curriculum2009. ci [i ridicol\. clasa a Xa. New York. tragic\. romanul dezvolt\ o `ntreag\ incursiune psihologic\ `ntr-un cadru social bine determinat – Rom=nia anilor ’50. Matei C\linescu. aplicat\ poemului „Luceaf\rul“ pe… strofe! Cit\m de la p. ~n manualul Humanitas. Wilhelm List.). dar n-are nici noroc. cezura este pus\ dup\ `nt`iul iamb – corespunz\tor gerunziului «]es`nd». {i nu `n ultimul r`nd. crize. Perpessicius. mesomacru [i hipermesomacru. Lovinescu.ro TIMPUL remarc\ accentuarea invers\ dintre amfibrach [i cretic (`n primul vers). I. 2003. 111). E. Bucure[ti. citat la p. `n toate formele ei.a. Victor Hugo. anume problema prozodiei. germanul Kunisch poveste[te legenda Luceaf\rului. a[a cum num\rul autorilor cita]i spre compara]ie trebuie echilibrat cu dou\-trei nume de referin]\. Rodica Zafiu. 121. Oprea.ro/Ciclul_liceal/. poetul av`nd nevoie de amfibrahul ternar [i de picioarele metrice cu silaba]ie ampl\: peoni. Liviu Papadima. Friedrich Schlegel. Vizuina (ed. nevoilor unui grup de elevi dintr-o clas\ de informatic\ aceste exemple din care tocmai am citat? Din p\cate. P. Macedonski. Florentina S`mih\ian. de altfel – trebuie s\ fie [i opera]ional [i func]ional. vreun dispre]. dar pornind de la o surs\ comun\. neologismul – necesar. Al. s\ o discute [i s\ o analizeze. Alexandru Philippide.“ {i. etc. ed. La Editura Polirom a publicat: ~ntoarcerea huliganului (ed. c`t [tie despre ele [i. Atrium (ed. […] ~n activitatea la clas\. trebuie operat cu just\ m\sur\ [i la un nivel accesibil v`rstei elevilor. cenzurat la prima sa apari]ie. de pild\. George C\linescu. Franz Marc. Vom pune `n discu]ie o alt\ problem\ din acest manual.T. ed. demers imposibil de realizat p`n\ c`nd nu va fi fost deja parcurs con]inutul selectat. Hermann Hesse. on-line la 5 decembrie 2011. a II-a.Vitraliu dat\ timpurii“. e un elogiu absolut al `nvinsului. concep]ii despre art\. 1936). Domnica Filimon. Valerius Maximus. 1 Programa de Limba [i literatura rom=n\. Programa `n vigoare de clasa a XI-a. Poe. El n-are moarte. William Wordsworth. A. Albrecht Dürer. Departe de ispitele evaziunii. I. suferin]e. Dimpotriv\! Forma]ia de clasicist ne-a `nt\rit respectul fa]\ de poezie. Ana-Stanca Tabara[i. c`t [i de c\tre autorii de manuale. intensificarea progresiv\ (sic!) a luminii astrului p`n\ c`nd formeaz\ «o mreaj\» sc`nteietoare `n jurul fetei adormite…“ ([i citeaz\ strofa). Petru Cre]ia. Munteanu. Jean Paul (cu men]iunea „pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter). Edward Burne-Jones. Manual pentru clasa a XI-a. nu! Ce e de f\cut `n aceast\ situa]ie? Credem c\ varianta manualelor separate se impune a fi luat\ `n calcul la modul foarte serios [i foarte rapid. urm\toarele nume: Titu Maiorescu. Plicuri [i portrete (2004). Paul Valéry. Editura Corint. Richard Kunisch. De la debutul din 1966 [i p`n\ `n 1986. 2006. a II-a. G. vizual.C. sau alegerea f\cut\ [i aici. a II-a. realizarea de conexiuni `ntre literatur\ [i pictur\. fiecare scris\ `n alt stil. ~n locul acestui periplu inutil. la capitolul „Sugestii metodologice“? „Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor. Premiul Médicis Étranger pentru ~ntoarcerea huliganului. Coleridge. B. Bacovia. L. ceea ce ar deplasa aria de interes de la scriitor la critic. Captivi. Dan Horia Mazilu. Mihail Aleksandrovici Vrubel. de z`mbit. c`te din numele de mai sus `i s`nt cunoscute. anulat de Consiliul Culturii [i Educa]iei Socialiste). Apoi. Rembrandt van Rijn. profesorii vor respecta programa [colar\ [i vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile [i adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaz\. doi trohei (form`nd o dipodie trohaic\). pp. dac\ a crezut vreodat\ altfel etc. e[uat\. Jean Claude Carrière. la ce v`rst\ a primit acele cuno[tin]e. 17 BURSA C|R}ILOR Norman Manea. Doamne fere[te. Dialog cu Edward Kanterian (2010) [i Cuvinte din exil (`mpreun\ cu Hannes Stein. pe p\m`nt. Vatamaniuc. Constantin Dobrogeanu-Gherea. Ibr\ileanu. Nicolae Balot\. a II-a. [i `n manualul Corint. unul dintre cei mai aprecia]i prozatori [i esei[ti rom=ni. Nicolae Manolescu. Ioana P`rvulescu. c`nd a plecat din ]ar\. Povestea este inovatoare ca metod\. 2005. mai ales. o lume nefericit\. Ne `ntreb\m acum dac\ nu cumva autorii de manuale izbucnesc `n r`s. oric`t ne-am dori: `n spa]iul p`nzei reproduse. cu aceast\ noti]\ p\strat\ pe un manuscris: „~n descrierea unui voiaj `n }\rile Rom=ne. 2010).“ (Mario Vargas Llosa) Norman Manea (n. Friedrich Hölderlin. Petrescu. 2009. Nu vom urma acela[i exerci]iu pentru manualul Corint. Mite Kremnitz. Noi nu am r`s. 5 Dec`t anterioarele (n. 9). Ion Heliade R\dulescu. Calderón de la Barca. ~n 2010 a primit distinc]ia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres“ din partea guvernului francez. cu teama de a nu le st`lci `n scris – ceea ce nici nu avem siguran]a c\ nu vom fi f\cut – dar\mite un t`n\r care le aude poate pentru prima dat\. Colec]ia Seria de autor „Norman Manea“. Vezi site-ul MECTS. adapt`ndu- Romanul. Manual pentru clasa a XI-a. c`t [i `n privin]a form\rii propriului discurs.

Ei da.“ Avea dreptate. `ns\ cu at`tea menajamente. m\ `ntreb\ el /Jacek/ mai t`rziu. este ampl\. care o va r\pune `n 1990. romancierii de la `nceputul secolului impregna]i de tradi]ii cre[tine. `ntr-o familie foarte bogat\. unde avusese [ansa unei vie]i `mplinite. 25 iulie 1930.“ Ultimele r`nduri ale jurnalului s`nt `nc\ o `nsemnare de scriitor despre o t`n\r\ prieten\. a suspiciunii [i a dela]iunii de tot felul. Nazi[tii au `n\bu[it revolta armat\ var[ovian\ dup\ o opozi]ie eroic\ de dou\ luni. c`nd scria r`ndurile de mai jos st`njenit\ de senza]ia de a fi o intrus\. ~n 1988. urmeaz\ `n anii ’80-’90 romanele consacrate realit\]ilor din Quebec: Les Militants (1974). o adolescent\ care se `ntoarce dintr-un lag\r din Germania `n Polonia merg`nd pe jos. ajuns\ la v`rsta de 25 de ani `n Canada. la Sorbona. f\r\ a le imputa trecutul reprobabil. Se angajeaz\ la o banc\ pentru c`teva luni. Prestigiul c`[tigat prin romanul acesta s-a r\sfr`nt asupra `ntregii cariere literare ulterioare a autoarei. Alice Parizeau descoper\ c\ sufer\ de un cancer intratabil. `l cunoa[te pe viitorul ei so]. Dragostea ei pentru Polonia era indefectibil\. Realitatea a dep\[it cu mult intui]iile [i buna credin]\ a unei autoare pentru care experien]a vie]ii cotidiene sub comunism a fost la urma urmei doar documentar\. dar nu pot s\ m\ `mpiedic decembrie 2011 www.. care `mi `nl\tur\ angoasele [i `mi place este scrisul. Alice Parizeau. C\r]ile acestea nu ating nivelul romanelor „poloneze“ [i ea m\rturise[te `n jurnal c\ era con[tient\ de sc\derile lor. din cauza stiliz\rii. mistice [i eroice de care [i ast\zi s`nt `nc\ avid\. dar el va alege politica. ca `n toate ]\rile europene foste comuniste. distins `n 1981 cu un premiu literar rezonant.ro . P`n\ la sf`r[it. potrivit felului ei de a-l numi. un scriitor exilat: un nedorit. Les Militants este de-a dreptul un e[ec. Dar e prea t`rziu. Celelalte dou\ romane consacrate realit\]ilor poloneze – La charge des sangliers.“ C`]i ani va fi avut Alicja Poznanska. romanciera quebechez\ de origine polonez\ Alice Parizeau ar trebui s\ fie premiant\.. va fi distins cu Prix européen de l’Association des écrivains de langue française.“ Alice Parizeau a avut dreptate. Apari]ia romanului Les lilas fleurissent à Varsovie. Ea a fost singura din toat\ clasa pe care a angajat-o preotul [i bravul om a avut dreptate. S`ntem departe de narcisismul unor scriitori emigran]i. dar dincolo de luciditatea autocritic\. Dup\ eliberarea din lag\r. `mi aduc foarte bine aminte de asta. Pentru a-mi mul]umi cititorii. ~n romanele ei t`rzii. a poli]iei secrete. c\ dac\ el `mi va r\spunde de acord nu-i voi cere niciodat\ nimic acestui om. Le voiam mai frumoase ca `n realitate [i am gre[it. cu eforturi invizibile dar adesea dramatice. Les lilas fleurissent à Varsovie. s-a f\cut cunoscut\ prin romane scrise `n limba francez\ trat`nd fie subiecte poloneze din deceniile 5-8 ale secolului trecut. cum le zic polonezii). imperiali[ti. m\car `ntr-un punct – antirusismul. Côte-des-Neiges *** S-a n\scut la Luniec. m\ tem. dar incapabili s\-[i recunoasc\ e[ecurile [i dispu[i s\ inventeze false triumfuri: „Mi-am scris c\r]ile `n francez\ [i am fost clasat\ drept scriitoare quebechez\. a lucrat la televiziune [i apoi `n calitate de cercet\toare la Université de Montréal. o carte foarte proast\ `n toate privin]ele. (1983). Les lilas fleurissent à Varsovie nareaz\ istoria a trei femei din trei genera]ii diferite `n contextul istoriei poloneze dintre 1939 [i 1980. op]iunea de a scrie `n alt\ limb\ nu a fost o emancipare de cultura ]\rii originare. nu se poate tri[a. O alt\ via]\ de femeie. Avea un alt aspirant la c\s\torie pe care-l refuzase. Alicja Poznanska a fost internat\ `n Germania `ntr-un lag\r de munc\ unde a r\mas p`n\ la venirea sovieticilor.18 TIMPUL Scriitori din Canada Identitatea bivalent\ a romancierei Alice Parizeau MIRCEA GHEORGHE ~ntr-un virtual catalog al scriitorilor imigran]i care scriu `n limba ]\rii de adop]ie av`nd totodat\ o atitudine meritorie [i fa]\ de ]ara natal\. o continuare a romanului dinainte [i Ils se sont connus à Lwov. ceea ce este inimaginabil sub alte regimuri comuniste.. Mi-a[ dori s\ o povestesc `ntr-un roman. `n urma `nfr`ngerii insurec]iei. vocifereaz\ mai pu]in. 1967). legat\ de manuscrise redactate. un alt personaj important din roman]. [i fa]\ de ]ara de reziden]\. Mul]umesc. cum era [i gratitudinea pentru Quebec. 1962. Kazik. cu noi. Doamne! C`t timp va fi a[a. N-am [tiut s\ creez personajele al\turi de care `mp\rt\[eam acelea[i adev\ruri [i. Oricum ar fi. via]a va merita efortul s-o tr\iesc. Asta este. pare o proiec]ie autobiografic\: „{tii. polonizat: „– {i acum ce facem. Se observ\ c\ represiunea comunist\ `n Polonia nu reu[e[te s\ dinamiteze total opozi]ia popular\ care. `[i viziteaz\ o prieten\ `n Quebec. am scris deci Les Militants. mai rezervat.». l\s`ndu-mi capul pe volan – fiindc\ la fel ca totdeauna eram `n ma[ina mea – i-am zis: «Dac\ ne-am c\s\tori. cu at`t mai mult cu c`t `n idealul de suveranitate a Quebecului `n raport cu Canada [i `n general cu lumea anglofon\ nord-american\. carier\ literar\ `ntr-o limb\ de circula]ie interna]ional\ – lucruri altminteri perfect onorabile. era un mod de a sugera c\ p`n\ [i cei mai ferven]i partizani ai comunismului au ajuns s\ se conving\ de tarele lui [i s\-l abandoneze. ignorat\ de americani [i englezi [i sub privirile complezente ale sovieticilor care se preg\teau s\ cucereasc\ Var[ovia – dar de la nem]i. Este o istorie dominat\.. Pentru ea. O femeie. dar cei de aici nu mi-au uitat originea pentru c\ n-am primit nici cel mai mic premiu quebechez.. ~n aceast\ calitate va organiza `n 1995 un referendum privind separarea Quebecului ca ]ar\ independent\ de Canada. ea a `mbr\]i[at crezul politic al partenerului ei de via]\. `n mare m\sur\ le-am [i denaturat. ob]ine o licen]\ `n Drept [i un Certificat `n {tiin]e Politice [i doi ani mai t`rziu. `n mare m\sur\ mi-am ]inut promisiunea. dic]ionarele literare [i enciclopediile canadiene prefer\ data avansat\ de scriitoare.“ Spiritul acesta extrem de critic fa]\ de sine `ns\[i ca scriitoare a dus la abandonarea par]ial\ a literaturii [i la experien]a universitar\ `n Departamentul de criminologie. Epuizat\ de lungile s\pt\m`ni tr\ite `n a[teptarea rarelor sale apeluri telefonice. dar mai presus de toate. De[i se bucura de mult\ considera]ie. dar numele autoarei era suficient de bine cunoscut pentru ca ele s\ fie considerate evenimente literare notabile.. Cu aparen]a ei angelic\ [i cosi]ele lungi [i blonde. corectate [i publicate `n limba francez\. s\ nu-]i vorbesc [i eu despre ea `nc\ o dat\. {i. marcat\ tragic de barbaria celui de-al doilea r\zboi mondial. El este mai umil. fermeca]i de sonoritatea elogiilor de circumstan]\ [i de lista c\r]ilor proprii. [i nici urmarea ambi]iei de a face. c`nd via]a ei s-a sf`r[it. iar Alicja a intrat `n rezisten]a polonez\ ca agent de leg\tur\ [i a participat la insurec]ia din Var[ovia din 1944. se afl\ `n consonan]\ cu atitudinea secret\ a nomenclaturii comuniste poloneze. *** Jacques Parizeau era pe vremea aceea un economist de mare viitor. a s\r\ciei. ~n anii ’80. Ambii p\rin]i au murit `n timpul ocupa]iei naziste. Identitatea ei era bivalent\. ea se sim]ea.“ Dup\ c\s\torie. Robert [spune Andrzej. Jacques Parizeau. precum cel din Rom=nia. Voyage en Pologne. a represiunii. `ndr\gostit\ p`n\ `n punctul de a deveni complet iresponsabil\. Cu mai pu]in de o lun\ p`n\ la terminarea contractului. unui jurnal intitulat simplu O femeie. Romanul s\u publicat `n 1981. Era aprilie 1990 [i nu a mai urmat nimic p`n\ `n 30 septembrie 1990. Autoarea le acord\ cu bun\voin]\ [ansa de a deveni altcineva [i chiar opusul a ceea ce s`nt la un moment dat.4%. fa]\ de ea. Cercet\torii s`nt `mp\r]i]i `ntre una sau alta dintre cele dou\ date. Dar alte documente de identitate indic\ 1927 sau 1928. Personaje importante ale romanului – Helena. /. Bibliografia ei de studii [i articole despre fenomenele de delincven]\. Disperata [i eroica `ncercare de a lupta `mpotriva suferin]ei [i a spaimei prin scris a dat na[tere celui mai percutant document din via]a sa de scriitoare. ~ntr-un roman. ceea ce corespunde aproximativ cu anul na[terii declarat consecvent de autoare `n autobiografiile sale. de prezen]a cople[itoare a sovieticilor (wania.6% la 49. Dup\ o prim\ etap\ de aclimatizare [i de c\utare a unui timbru propriu (Les Solitudes humaines. Alicja Poznanska scrie `n fran]uze[te pentru simplul motiv c\ forma]ia sa intelectual\ perfectat\ `n Fran]a i-a dat o mai mare libertate de exprimare `n limba francez\ dec`t `n polonez\: „Voiam s\ scriu. soldat cu un rezultat extrem de str`ns. `n Departamentul de Criminologie. Un /romancier/ exilat nu este ca oricare alt romancier. este interesant\ reflexia amar\ a autoarei despre scriitorul imigrant. l`ng\ Cracovia. Vor urma alte dou\ romane care vor completa ceea ce s-a numit ciclul polonez: La charge des sangliers (1982) [i Ils se sont connus à Lwow (1985). Rusia [i Germania [i. tradi]ional. Blizzard sur Québec (1987). viitoarea Alice Parizeau. dar totu[i favorabil federali[tilor: 50. printre altele. Va deveni lider al mi[c\rii suveraniste. a determinat `ntoarcerea lui Alice Parizeau la masa de scris. paradoxal. ea [tia s\ se strecoare oriunde era nevoie. pe numele ei adev\rat. Sf`r[itul meu. C`teodat\ `mi poveste[te despre via]a ei. ~mi plac poe]ii romantici. ~i spuneam Mascota. Ula: „Mi-ar pl\cea s\ fie fericit\ [i s\ r\m`n\ p`n\ la cap\t cu mine. resim]it\ ca provincial\.. Era `nalt\ de trei [chioape c`nd a `nceput s\ lucreze `n rezisten]\.timpul. ]in la libertatea mea.. Nu i se poate repro[a nimic acestei autoare care. Puteam s-o trimitem oriunde. mai ales juvenil\. [ef al Partidului Quebechez [i apoi prim-ministru provincial. dar deocamdat\. fie subiecte din realitatea quebechez\ din preajma Revolu]iei lini[tite a anilor ’60-’70. Alice Parizeau s-a afirmat cu jurnalist\ la numeroase ziare [i reviste din Quebec. Romanul este astfel o cronic\ istoric\ relativ fidel\ a Poloniei comunizate. Alicja Poznanska devine madame Alice Parizeau `n 1956 [i despre momentul acesta care i-a schimbat destinul va scrie cu sensibilitate `n jurnalul publicat postum. `n timpul insurec]iei? Personajul din roman are `n jur de 13 ani. Am promis atunci bunului Dumnezeu. Marek – trec prin faza aceasta de loialitate uneori abject\ fa]\ de regimul comunist. 1930./ Sim]eam vag c\ limba polonez\ [i polonezii ar avea totdeauna fa]\ de opera mea exigen]e care ar fi pentru mine ca un carcan. ~n 1953. Liderii comuni[ti s`nt `nl\tura]i sau promova]i sub influen]a acestei opozi]ii populare care se manifest\ f\]i[ [i contagios. sprijinit\ pe o structur\ de `nt`mpl\ri [i personaje fictive care `n zilele noastre nu ar mai trezi interesul din 1981. `n cazul meu. am schimbat limba. `nc`t el nu se resemnase [i asiduitatea lui `l deconcerta pe Jacques – Jacek. publicat postum: „Singura ocupa]ie care m\ calmeaz\. Surprinz\toare `n roman – cum fusese [i `n seria de reportaje din Voyage en Pologne (1964) – vitalitatea a ceea ce numim societate civil\. L’amour de Jeanne (1986). mereu amenin]at\ de vecinii s\i mai puternici. `ntre copil\rie [i adolescen]\. `nainte de a deveni militan]i ai Solidarit\]ii... a plecat la Paris spre a urma studii universitare. Rue Sherbrooke Ouest. num\rul celor care se iluzioneaz\ asupra comunismului `n chip de doctrin\ politic\ [i economic\ pare mai mare dec`t `n alte p\r]i. fiica ta este cineva! Irena ]i-a povestit. dar nu `ntr-at`t `nc`t s\ umbreasc\ seria de romane care au f\cut-o celebr\ ca scriitoare `n Quebec [i bine cunoscut\ `n Fran]a [i `n Statele Unite. ea `ntrez\rea similitudini cu identitatea [i istoria Poloniei. nu de la polonezi fiindc\ doar a[a se puteau numi apoi „eliberatori“! Personajul Helena din Les lilas fleurissent à Varsovie. o evocare a emigra]iei poloneze – nu au mai primit nici un premiu. dar pe parcurs. 1962. Libertatea era.

Herta Müller surprinde diferen]ele dintre frica n\scut\ din supersti]iile ancestrale care `[i g\sesc un mediu prielnic `n lumea rural\ [i frica inoculat\ [i aplicat\ metodic prin ideologia de stat. Cartea este un fragmentarium `n care pasajele confesive [i argumenta]ia intelectualizat\. Latura obscur\ a „abdic\rii“ se `ntrevede mai t`rziu `n momentul `n care majoritatea prietenilor scriitoarei dispar `n condi]ii suspecte [i mor subit. orice cunoa[tere `mbrac\ o form\ religioas\ [i mistic\. [i a p\trunde `n profunzimea [i esen]a prezentului. amintindu-[i izolarea satului de [vabi din Banat. Acest fapt nu diminueaz\ gravitatea situa]iei. regele nu mai apare drept exponent al perfec]iunii umane. fost soldat `n trupele SS. 144 p. cu toate for]ele naturii. Lumea a r\mas ast\zi f\r\ mistere. ~ns\ c`nd aceea[i interoga]ie `i este adresat\ de tor]ionar victimei. v\ ve]i putea oferi momente de reflec]ie [i medita]ie despre via]a. g`ndirea ra]ionalist\ are preten]ia c\ a `n]eles totul. Refugiul `n cuv`nt are un dublu caracter. Orice ac]iune era atribuit\ zeilor. ca pentru rege“. pe vremea aceea. ce `i va sc\pa. el poate constitui un strig\t legitim de revendicare a dreptului furat mi[ele[te de un sistem care mancurtizeaz\. Camuflarea crimelor `n sinucideri acutizeaz\ tensiunea psihic\ resim]it\ de autoare. efortul de dep\[ire al angoasei are aceea[i intensitate. absorbit\ de o insul\ a societ\]ii. destinate s\ `nduplece bun\voin]a puterilor misterioase care guvernau universul. dar [i un modus vivendi pentru Herta Müller. de o `nfruntare a absurdului. Fiecare este o insul\ `n sine. care pot impresiona spiritele naive. de impunere a totalitarismului. No]iunile de miracol [i de supranatural s-au evaporat ca o prejudecat\ uitat\ de timp. Dictatorul. Urm\rind logica unei scheme simple. 2011. ~n Regele se-nclin\ [i ucide. poate reprezenta un breviar pentru p\strarea demnit\]ii umane. iar reveren]a urmat\ de actul uciderii tr\deaz\ perfidia regimului comunist. Iar cuv`tul poate deveni [i cel mai eficient instrument de propagand\. Bunicul tr\ie[te drama deposed\rii de bunuri. Aceast\ incursiune `n descoperirea [i antrenarea creativit\]ii proprii. de grijile cotidiene. industrial\. Scriitoarea prive[te cu suspiciune spusa „Limba e Patria“. Colec]ia Medita]ii Vizuale. O invita]ie [i un `ndemn de a dep\[i automatismele despre ce a fost [i ce va fi. pentru ca mai apoi via]a celorlal]i s\-[i reia cursul. nu mai p\streaz\ atributele noble]ei. c`t [i cel reprezentat de obiecte ce creeaz\ impresia domin\rii spa]iului `n care se afl\ contureaz\ un tablou sugestiv. militar\. rezultat\ din con[tientizarea proximit\]ii mor]ii [i a faptului c\ ea `ns\[i putea s\ fie urm\torul subiect „sinucis“. c\ruia „Regele“ [i Securitatea i-au conferit dimensiunea unei supraindividualit\]i omniprezente [i amenin]\toare. deopotriv\. Editura Herald. pentru o vreme. exemplul cel mai elocvent fiind asocierea germanei cu ororile regimului nazist. guvernate de o normalitate autentic\.timpul. despre realitatea conven]ional\ [i cea ne[tiut\ a prezentului. de un abis al temerilor. ci un lucru `n sine“. Colec]ia Historia. opera Hertei Müller este semnificativ\ pentru condi]ia intelectualului condamnat s\ tr\iasc\ `ntr-un univers ostil. ~n orice caz. v\ poate conduce `n mod concret [i practic spre mai mult\ con[tien]\ [i cre[terea calit\]ii propriei vie]i. La `nceputurile civiliza]iei. deoarece p\strarea limbii materne nu este suficient\ pentru a estompa n\ruirea [i `nstr\inarea exilatului. Originile alchimiei. De aceea. se declan[eaz\ un mecanism al revoltei care treze[te dorin]a de a tr\i. Fie c\ sentimentul de team\ este provocat de motive reale sau de unele imaginate. mutilant. iar mama este marcat\ de cei cinci ani petrecu]i `ntr-un lag\r din Uniunea Sovietic\. Frica d\ na[tere unui absolutism ale c\rui consecin]e dezastroase se observ\. ne-am putea l\muri de ce „fericirea“ [i „ostrovul nu pot conexista nici m\car la nivelul frazei. `n cazul celor care au con[tiin]a situa]iei dramatice `n care au fost arunca]i de Istorie. Nimeni. exist\ situa]ii `n care limba proprie treze[te traume. Editura Herald. identifica]i cu astrelexe „astrele“. The Gift of Now v\ ofer\ prilejul de a descoperi c`t de vast\ este propria minte. prin ochii unui copil. chiar dac\ aceasta `nseamn\ a `ndura chinurile cele mai absurde. afl`nd [i tr\ind at`t reg\sirea de sine c`t [i non-ata[amentul de ce ne `nchipuim a fi „Eu“. nu ar fi `ndr\znit s\ `nf\ptuiasc\ o oper\ politic\. aceast\ perspectiv\ pur ra]ional\ nu a ap\rut dec`t `n vremea grecilor [i nu s-a generalizat dec`t la popoarele europene. moartea era asociat\ unui fenomen normal de „abdicare a c\rnii“. vener`ndu-i acordeonul [i fotografia p\strat\ `n cartea de rug\ciuni. Accep]iunea filosofic\ a[eaz\ semnul congruen]ei `ntre fericire [i sensul vie]ii. a flexibilit\]ii min]ii. De[i volumul Hertei Müller nu are drept tem\ principala libertatea. elementul esen]ial `n fundamentarea ap\r\rii. `n beneficiul fiec\ruia [i al celorlal]i. ~n plus. cu prec\dere. Nu [tim dac\ deduc]iile imperative ale ra]iunii [tiin]ifice vor reu[i s\ con[tientizeze `ntr-o zi prezen]a divin\. cu marile fenomene celeste [i terestre. „T\cerea nu este o pauz\ `n vorbire. decembrie 2011 . Explor`nd cu deschidere [i `ncredere `n sine dialogul dintre texte [i imagini.Cronici din tranzi]ie TIMPUL BURSA C|R}ILOR 19 Imperativul fricii [i alternativa cuv`ntului ANDREEA – LUCIANA URZIC| De[i are un puternic caracter subiectiv. nimeni nemai`ndr\znind s\ se ridice `mpotriva acestei revendic\ri. Bucure[ti. realismul [i sensibilitatea construiesc o viziune autentic\ [i capabil\ s\ st`rneasc\ `n poten]ialul lector aceea[i „goan\ buimac\ a g`ndurilor“ ce devine un lait-motiv. a voin]ei de putere prost controlate. medical\. Tat\l. ast\zi `ntreg universul material este revendicat de c\tre [tiin]\. devine o personificare a tiraniei. capabil s\ `[i ascund\ inten]iile criminale sub masca unor gesturi aparent elegante. care a st`rnit odinioar\ at`tea discu]ii [i pe care nu am reu[it niciodat\ s\ o `mp\c\m cu sentimentul nu mai pu]in imperativ al libert\]ii umane.“ (Danand – Daniela Andreescu) *** Marcellin Berthelot. dimpotriv\. Nu se poate vorbi `ns\ despre un fatalism evocat cu scopul de a ne absolvi de orice vin\ ci. rela]ia cu sine [i cu ceilal]i. [tiin]a face eforturi de a ne oferi o perspectiv\ pozitivist\ [i logic\ despre toate lucrurile [i `[i extinde determinismul fatal p`n\ spre lumea moral\. artistul `[i dezvolt\ spiritul critic `n `ncercarea de a oferi alternativa unei realit\]i rea[ezate. `n special `n secolul al XVIII-lea. 288 p. f\r\ s\ recurg\ la formule sacre. metafora „insulei de fericire“ `i apare autoarei ca o contradic]ie `n termeni sau ca o dovad\ a tendin]ei occidentalilor de a vedea `n ea doar un refugiu reconfortant. ci. sim]i [i tr\i dincolo de sensurile [i interpret\rile pe care s`ntem obi[nui]i s\ le d\m evenimentelor mental-emo]ionale interioare [i `nt`mpl\rilor de via]\ exterioare. cu at`t mai mult cu c`t avea un caracter impersonal. `ncearc\ s\ `nece fantomele trecutului `n alcool. iar imaginea universului `nsingurat prezentat `n Regele se-nclin\ [i ucide simbolizeaz\ manifestarea non-sensului [i a echivocului. ~ntr-o lume `n care autoritatea pedepse[te ideile recurg`nd la crime. 2011. Herta Müller admite c\ `ntrebarea „C`t valoreaz\ via]a mea?“ poate constitui o tem\ fecund\ de medita]ie at`t timp c`t `[i are originea `ntr-un demers de autocunoa[tere [i de descoperire a sinelui. Dar lucrurile nu au stat `ntotdeauna astfel. ca purt\tor [i generator al temerilor. Atunci t`mplarul din satul b\n\]ean avea datoria de a preg\ti un sicriu cu „umbri[ de rindea“ [i „perne de damasc. dar are rolul de a sfida imperativul fricii. Astfel. `n rela]ia cu sine [i cu lumea din jur. Multe detalii biografice aduc `n prim plan m\sura `n care limbajul st`rne[te „goana buimac\ a g`ndurilor“ [i descrie labirintul afectivit\]ii. pentru a ne putea `nso]i propria devenire cu `n]elepciune [i compasiune. dar [i www. At`t regele de pe tabla de [ah a bunicului.ro Danand (Daniela Andreescu). moment de moment. Dac\ superlativul fricii este spaima de moarte. este principalul cap de acuzare. apare `n ipostaza `n care „se-nclin\“. de a accesa zone profunde ale libert\]ii interioare de a g`ndi. Sf`r[itul omului echivala cu o `napoiere a „materiei pe care Dumnezeu a cheltuit-o“ cu fiecare dintre noi sau cu o pedeaps\ pentru un cumul de gre[eli pe care divinitatea nu le-a mai putut ierta. Traducere din limba francez\: Gabriel Avram. originea german\ ce se transform\ cu timpul `n stigmat. mai degrab\. Sintagma „`n fiecare limb\ s`nt al]i ochi“ relev\ convingerea Hertei Müller c\ limbile – `n spe]\ germana [i rom=na – dispun de grade diferite de expresivitate prin care se pot transpune ideile. scrie Herta Müller. contabiliz`ndu-[i s\r\cia `n registrele ce alt\dat\ reprezentau expresia prosperit\]ii. c\ a elucidat totul. Herta Müller alege s\ pun\ sub observa]ie modul `n care ea `ns\[i a perceput ideea sf`r[itului vie]ii de-a lungul timpului. Bucure[ti. ca dovad\ a faptului c\ prizonierul poate deveni liber. cu piese cioplite `n lag\rul de concentrare. bunica `[i pl`nge fiul mort `n r\zboi. The Gift of Now.

care ne `nso]e[te din plin `n luna s\rb\torilor de iarn\. ce vremuri…). Pnin. [i sub 20º. pe de alt\ parte. C`nd vorbitorul vrea s\ admonesteze inactivitatea – de la inactivitatea provenit\ din comoditate. Ca [i Nabokov. pentru a se smulge din lumea obsesiilor lui Humbert Humbert.creativ-metalco. amor]esc strategic pe timpul iernii lor. {i. Este latino-balcanic g\l\gios. Harvard [i Stanford. Conotativ privind lucrurile lexicale. ~nsa aceste metafore. Nabokovii s`nt nevoi]i s\ emigreze. Starea ursului pe timpul iernii era numit\ `n vechea limb\ rom=neasc\ [i `n actuala limb\ popular\ iernare sau iernat. Ceea ce `nseamn\ c\ no]iunea de hibernare are cu totul alte dimensiuni semantice `n mintea tr\itorilor din respectivele zone geografice care nu au iarna rom=neasc\ din lat. A ierna. dac\ nu-mi reprezint corect obiceiurile faunei tr\itoare `n atmosfera friguroas\ din zone `n care unele p\s\ri. zahereaua. nu pot `n]elege exact ce `nseamn\. copertine. A ierna mai `nglobeaz\ [i alte fapte semantice: a tr\i pur [i simplu `n timpul lungilor luni de iarn\. se `nt`mpl\ adesea ca ursoaica s\ hiberneze numai pe sponci atunci c`nd. de exemplu. Revenind la hibernare. precum [i ca autor de cuvinte `ncruci[ate `n rus\ [i analist de [ah. Toat\ bog\]ia semantic\ relevat\ mai sus pleac\ de la faptul c\. neorientat\. ne-ar permite totu[i o echivalare. de furie ca s\ ajungem la starea `n care s\ putem suporta frigurile existen]iale de neam. sute de poeme [i c`teva drame. ea. metaforele limbii rom=ne. temperatura corpului scade. el este un exilat b`ntuit de nostalgia dup\ Rusia din perioada premerg\toare Revolu]iei. mai multe romane. ~n mentalul rom=nesc. ~n 1919. Este vorba de acea faz\ de tremur intensiv care regleaz\ temperatura ursului pe timpul hibern\rii. chestiuni orientative. regl`ndu-[i-o `n somn prin tremur\turi sus]inute. numai de abulism [i apatie social\ – nu. sub blana groas\. spre nevoile medicinei [i biologiei preocupate de `nghe]area timpilor biologici ai astronautului ori ai omului bolnav. `n timp ce lucra la Lolita [i. Nabokov a descoperit `n 1944 o (sub)specie de fluture care-i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. hrana `n general. de asemenea. implicat\ `n bestiarul Evului Mediu al Europei (Ahile. o existen]\ fad\. `n 1977. Acest echilibru presupune un raport fin stabilit `ntre elementele semice comune (asem\n\toare) [i cele diferite. Vladimir Vladimirovici Nabokov s-a n\scut pe 23 aprilie 1899 la Sankt Petersburg. traducere din limba englez\ [i note de Mona Antohi. Sigur. sugestive prin urmare. `n care un reprezentant al speciei de rom=n numit\ impropriu om politic. ~n vara anului 1953. de relevan]\ de orice tip. afirma cu patos lemnos c\ „rom=nul nu s-a trezit `nc\ din hibernare“. ca [i cum timpul ar fi concentrat molecular. `n rus\. Mi[c`ndu-se distrat `ntr-o lume [i o limb\ cu des\v`r[ire str\ine. Ca o parantez\. La nivelul limbajului figurat. st\p`nit de o perpetu\ confuzie `ntre p\strarea demnit\]ii profesorale [i amintirile unei vie]i l\sate `n urm\. Eu. ursoaica nu poate dormi sau amor]i av`nd l`ng\ ea un ursule] `nfometat. referen]ii desemna]i spre comparare. Pentru activitatea sa literar\. au „o stare de via]\ latent\“ `n care metabolismul li se `ncetine[te. fiind scos astfel din ritmul ve[nic al scurgerii sale. reptile [i mamifere hiberneaz\. numai `n hibernare nu po]i spune c\ se g\se[te [i pentru c\ trezirea din hibernare presupune intrarea `ntr-un alt ciclu al normalit\]ii care nou\. tot timpul pe drumuri. a hiberna contureaz\ semantic un trai abulic. scriind cu fervoare. A tradus `n englez\ Evgheni Oneghin de Pu[kin [i Un erou al timpului nostru de Lermontov. www. `ns\. Colec]ia Biblioteca Polirom – Seria de autor „Vladimir Nabokov“.timpul./ De ce te-ai dus de l`ng\ mine? (Top`rceanu). zeci de povestiri. ajuns la noi ([i `n italian\. ~n 1925 s-a c\s\torit cu Vera Slonim. zoolog. Este unul dintre cazurile tipice de interdisciplinaritate./ Abia sculptate din nimic. cu 5-6 grade Celsius. Despre modalitatea `n care binevoie[te s\ amor]easc\ broasca ]estoas\ exist\ o `ntreag\ literatur\ de specialitate. `n limba sard\. [i-a `ntre]inut familia din traduceri. Este autorul mai multor lucr\ri de critic\ literar\. Pnin trece printr-o serie de `ncurc\turi dureros-comice. `n catalan\. presupune un balans semantic `n care. pe care cunosc\torul le poate descoperi cu delicii. firme luminoase. rom=nul poate fi acuzat de foarte multe. oarecum SF. Vorbind despre animale simpatice. pe de o parte. totemuri. ger d’\l de te-n-]ap\“ [i „z\pada [eia bun\“ cum se spunea c`ndva prin nordul Moldovei. Cristalul de z\pad\ cuprinde liniile unei geometrii eterne. Se `n]elege c\ [i animalele care nou\. „Z\pezile de alt\dat\“ din memoria noastr\ afectiv\ apar]in vremurilor c`nd iarna era iarn\ [i vara-var\. se deschide o punte nou\ de `n]elegere. inscrip]ion\ri. Pentru c\ aceast\ simpatic\ reptil\. roman cu cheie [i metafic]iune postmodern\. c`nd s`nt nou propuse vorbitorilor unei limbi. P CREATIV METALCO Produc]ie Publicitar\ Policromie de mari dimensiuni. pe vremea mea“ toate erau „mai bune [i mai frumoase“. lec]ii de englez\ [i tenis. a pop`nd\ului. iernatul se dezvolt\ spre sfera ironiei c`mpene[ti: Fetele din Ungureni ~s iernate cu strujeni. trebuie s\ con]in\ un echilibru subtil `ntre realit\]ile. neofi]ilor. `mpreun\ cu so]ia [i fiul s\u. hibernarea este legat\ mai ales de urs. c`nd gerul venea numai dup\ ninsori bl`nd a[ternute. litere [i sigle volumetrice.ro decembrie 2011 . atmosferic privind lucrurile. hibernarea ariciului. tuburi spectrale. pentru a defini cuvinte [i sensuri inedite. Mai ales Cr\ciunul `[i avea ninsorile lui neegalabile. dar [i „a veghea“ sau „a observa“. a hiberna [i alte responsabilit\]i CRISTINA FLORESCU Analiza lingvistic\ a unei terminologii profesionale ([tiin]ifice sau populare) deschide orizontul existen]ial al specialistului lexicolog. poate fi u[oar\. a c`rti]ei creeaz\ adev\rate dispute de specialitate. Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. `ncepe s\ se simt\ incomod peste 50º C. m\ implic terminologic `n preocup\rile tale: tu. astfel `nc`t st\p`nea impecabil franceza [i engleza `nc\ din copil\rie. hibernare [i un neologism a hiberna din francezul hiberner (provenit din acela[i cuv`nt latinesc). glume auctoriale [i semnifica]ii codate `n nume proprii. Cum s-ar spune: tremur\m social de frig. (Trebuie s\ recunoa[tem c\: da. agitat [i dezorganizat la nivel social. Cartea are `n centru amuzanta aventur\ american\ a unui profesor rus emigrat. DA. ~n mod obligatoriu. Singura ipostaz\ geografic\ atins\ semantic de ideea absolutului atemporal este aceea a ghe]urilor ve[nice. ~ntre 1948 [i 1959 a fost profesor de literatur\ rus\ la Cornell University. cu toate c\ vorba rom=nesc\ hibernare a p\truns deja ad`nc `n straturile limbii populare rom=ne[ti. a p\stra sau a `ntre]ine pe timp de iarn\ animalele. Pasionat de entomologie. e bine de [tiut (pentru orice eventualitate!) c\ ursul. distan]a e prea mare. servare care `nseamna mai ales „a p\stra“. proviziile. Din dic]ionarele generale de limb\ (DEX. reptile. s`nt cuprinse `n sfera de interes a cercet\torului [tiin]ific: liliacului hiberneaz\ cu adev\rat? Chiar [i somnul de iarn\ al ursului presupune investiga]ii de specialitate asupra unor chestiuni neelucidate `nc\ pe deplin. `n timpul iernii. ~n 1940 a plecat `n America. Tremur\ o jum\tate de or\ (oare ce viseaz\ `n acest timp?) [i temperatura corpului se ridic\.ro www. dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru `n]elegerea artei acestuia. Considera]iile de mai sus pleac\ de la un comentariu oblic plasat la un post TV. Adeseori uit\m c\ dimensiunile urie[e[ti ale iernilor de atunci se datorau [i dimensiunilor mici ale copiilor care eram. Dac\ nu ai nici de unele se cheam\ c\ nu e iarn\. 2011. p`n\ la cea cronicizat\ maladiv –. ne s`nt antipatice. Spre deosebire de mascul. Cuv`ntul respectiv [i c`mpul s\u lexical evolueaz\. mamifere etc. ne lipse[te cu des\v`r[ire. trai care se refer\ `n mod egal la om [i la animal. lipsit\ de voin]\ decizional\. Sigur. A[adar. trebuie s\ avem „sf`nta ninsoare. Nabokov a `nceput s\ scrie Pnin. ~s v\rate cu t\r`]e („{ez\toarea“). cu fulgi mari (cei mai mari) [i z\pezi `nalte (cele mai `nalte). Oricum. Dar o mul]ime de alte animale [i p\s\ri. „a men]ine“. De la ghe]urile ve[nice la ploaia din acest sf`r[it de an 2011. ~n aceste lexicoane a hiberna se refer\ la unele animale [i la faptul c\ acestea. Dar s\ l\s\m `n pace pic\turile de sens metaforic ale limbii [i s\ ne lini[tim spre iernarea s\rb\toreasc\ a sf`r[itului de an. S-a stins din via]\ la Montreux. A predat la Universit\]ile Wellesley. iar `n 1922 tat\l scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. de team\ s\ nu fie trimis `ntr-un lag\r de concentrare. S\rb\toare din verbul rom=nesc a serba. elastice [i cuprinz\toare. Nabokov a studiat limbile slave [i romanice la Trinity College din Cambridge p`n\ `n 1922. panouri. `[i na[te puiul `n perioade de timp neconvenabile. `n vechea portughez\ sau `n provensal\) din latinescul servo. `n parte. Pnin abund\ `n aluzii. Editura Polirom. Ghea]a conserv\ spectaculos particula de lume. ~n perioada respectiv\. Roman universitar. „lipsa emancip\rii de sex este vizibil\ pretutindeni“ – sintagm\ de lemn auzit\ zilele acestea pe unul din posturile noastre TV `ntr-un moment de maxim rating). Muza mea cu nasul mic/ {i coapse fine. a[a cum este normal. bannere. Vremurile acelea par a incita fiecare genera]ie spre ideea c\ „uite. MDA) afl\m. acesta se va scufunda `n cunoa[terea am\nun]it\ a universului profesiei al c\rui limbaj `l analizeaz\. s\ zicem – ca `n titlu – a hiberna. limbajul politic presupune metafore exemplificatoare. Apoi a locuit la Berlin (1923-1937) [i Paris (1937-1940). ca s\ avem iarna-iarn\ (dinspre luna undrea spre lunile gerar [i f\urar). vesel-puturos. `ntre cel care vorbe[te [i cel care ascult\. A hiberna str\bate zona ludicului literar artistic: Prin ce ]inuturi r\t\ce[ti Pribeag\?/ ~n care grot\ din pove[ti/ Ai hibernat o var\-ntreag\?/ O. iarna con]ine momente de ger care cristalizeaz\ timpul. lingvistul. Iarna poate fi grea. de ciud\. care s\-i sus]in\ relevant seria argumentelor. folose[te tot verbul a hiberna. oricum [i oriunde ar fi aceasta. `nseamn\ – [i `nsemna `n vechime –.20 F BURSA C|R}ILOR page footer: FIGURINE DE STIL TIMPUL Vitraliu Vladimir Nabokov. c`nd hiberneaz\ `[i p\streaz\ temperatura corpului `ntre 30º [i 36º. 200 p. de foame. deocamdat\. animalele intr`nd `ntr-un fel de amor]ire caracteristic\. ca s\ ne p\str\m `n lumea urseasc\. detest`nd comunismul. `ntr-o familie foarte cultivat\. biologic privind faptele.

C`nd [i-a fondat propria [coal\. aflat `n st`nga p\r]ii de jos. pp. cuprinde nou\ personaje. `ntruc`t. a fost un mare c\l\tor. `n Italia. cu un deget `ndreptat spre cer. Published by A. 8 Diané Collinson. Totodat\ Plotin a fost un adept devotat al lui Platon [i astfel. 585-528 `. op. Bucure[ti. Thales a m\surat piramidele. ca fiind filosoful neoplatonic Plotin (204-270 d. mai apar figuri ale mesagerilor. Ace[tia s-au ar\tat deschi[i nu numai fa]\ de influen]ele orientale [i de tradi]ia homeric\. dup\ pozi]ia `n care se afl\. Aura misterioas\ este `nt\rit\ de aspectul ilustr\rii m`inilor: una ]inut\ sub pelerin\. reprezentant al {colii eleate. au presupus faptul c\ exist\ o asem\nare `ntre figura lui Platon din {coala din Atena [i Leonardo DaVinci. Anaximandru (cca. Anaximandru [i Anaximene. 1995. 186-188. Zeno (figura 1).Eseu TIMPUL 21 Rafael [i „{coala din Atena“ (II) MIHAELA MORARIU fapt. Editura Paideia. ci [i fa]\ de matematic\3.“1 Platon [i Aristotel Figurile care au putut fi identificate cu siguran]\ din ansamblul oferit de {coala din Atena s`nt cele ale lui Platon [i Aristotel. cu o `nf\]i[are ce sugereaz\ subtilitatea. de Leonardo DaVinci. grupul lui Platon [i grupul lui Socrate. `nso]itorilor. localizat `n partea dreapt\. e acoperit cu o p`nz\. `nc`t a p\r\sit-o pentru a se al\tura cercului congenial al savan]ilor. erau contemporani. ce pare a fi alc\tuit doar din presocratici. iar figurile 1 [i 4 apar]in elea]ilor. `n figura primului cre[tin etc.]. 2009. O alt\ posibilitate este ca cei doi b\rba]i reprezenta]i `n st`nga s\ fie cel mai probabil al]i doi filosofi ai {colii ionice – studentul [i succesorul lui Thales. Cercet\tori binecunoscu]i din secolele al XIX-lea [i al XX-lea. Simbolul acesta `l reg\sim [i `n tabloul Ioan Botez\torul al lui DaVinci. a ap\rut `ntro serie de ghiduri realizate de c\tre Mariana Starke. Spadaro identific\ doar dou\ personaje: `n figura 3 pe Anaxagora [i `n figura 4 pe Oedip6. care s\ ateste identitatea acestor persoane. atunci s-ar afla `n afara acestui grup. Serie „Academia Philosophical Studies“. o oper\ minunat\ pentru fiecare filosof. `n figura lui Mercur din Primavera lui Botticelli. De[i cuprind observa]ii interesante. la mic\ distan]\ de grup. pp. p. 3 Diané Collinson. p. Heinrich Wölfflin. op. profesorul s\u. Hr. 4 V. A[adar. iar acestea l-au condus la identificarea celor doi? Sau poate reprezint\ o parte din strategia lui Rafael de a reuni filosofiile lui Platon [i Aristotel? Filosofii presocratici Filosofii prezen]i `n acest grup s`nt probabil cel mai greu de identificat [i doar dou\ atribuiri pot fi `n totalitate corecte. Dac\ acel b\rbat ar fi Plotin. precum [i o a treia. 2 Giovanni Reale.. Ideile asociate [colii din cetatea ionian\ Milet s`nt exemplificate de trei filosofi: Thales. Rafael l-a portretizat cu privirea fixat\ pe un singur punct.. London and New York. L`ng\ Thales. Hr. publica]iile noi se dovedesc deficitare sub aspect istoric [i filosofic. parc\ ar\t`nd c\ apar]ine altei [coli. format\ din p\rul s\u. heruvimilor etc. jos. Aici se face referire la un poem al lui Parmenide ce compar\. cuprinde [ase persoane. conform tradi]iei egiptene.timpul. figura 4: Thales din Milet. Rafael l-a portretizat cu un toiag deoarece. Published by Macmillan. `n urma unor cercet\ri aprofundate. Hr. 610-546 `. pentru acest grup. Mul]i istorici de art\. figura 2: Parmenide din Eleea. losoful Anaxagora (figura 5). cel al filosofilor grupa]i `n jurul lui Aristotel. Bucure[ti. `n vreme ce antroposofistul Giorgio I. 1836. P`n\ `n secolul al XIX-lea.1514) www. un filosof special.. grupul lui Bramante. dup\ cum mai este cunoscut\). iar cealalt\ indic`nd un punct jos. {coala pitagoreic\ a fost o societate secret\. slujitorilor. Traducere de Andrei Banta[. `n Disputà lui Rafael. acest lucru nu-l face un platonist. identificat\ a fi Thales (figura 4). c`t [i de mai devreme. s-au f\cut diverse presupuneri cu privire la numeroasele personaje reprezentate `n {coala din Atena. Giorgio I. Spre deosebire de Mariana Starke. toate `nv\]\turile au fost transmise prin viu grai. Din p\cate. cu persoana `n v`rst\ a c\rui cap. aflat\ `n grupul filosofilor naturali. 186. Mic dic]ionar al filozofiei occidentale. 40. sus. unii dintre contemporanii lui Rafael inclu[i `n fresc\ nu pot reprezenta. Mariana Starke afirm\ c\ aceast\ figur\ masculin\ `l reprezint\ probabil pe Pitagora (cca. Cele 58 de figuri portretizate `n fresca lui Rafael pot fi `mp\r]ite `n [ase grupuri. Pitagora a petrecut mul]i ani studiind `n templele [colilor egiptene [i a fost ini]iat `n multe dintre aceste societ\]i secrete. toate sistemele variate de filosofie. p. 1 Mariana Starke. Mariana Starke. iar tradi]ia sus]ine c\ rela]iile dintre ei erau ca `ntre maestru [i discipol sau ca `ntre precursor [i succesor.. cu ajutorul acestuia. `n timp ce privea stelele. Despre moartea lui Thales circul\ o apocrif\ care men]ioneaz\ c\. at`t din secolul al XXlea. Rudolf Steiner. 1509) Filosofii presocratici (detaliu {coala din Atena) decembrie 2011 . Cum mureau filosofii `n Grecia veche. face referire la ini]ierea sa `n toate misterele. nu se [tie deocamdat\ cine a fost. `nglobeaz\ treisprezece personaje. figura 3: Pitagora din Samos. a fost identificat de mai multe surse. Chiar dac\ Leonardo a f\cut „figurile extraordinare [i nemaipomenit de frumoase“ ale celor cinci solide platonice. Autoportret (cca. `naintea statuii care o `nf\]i[eaz\ pe Atena. cit. Identific\rile f\cute de Mariana Starke. a men]inut legile secretului stabilite `n [colile egiptene. are drept fundal specific rena[terea general\ a g`ndirii grece[ti. ilustrat ca fiind `n mi[care. Dac\ privitorul poate s\-[i aminteasc\ autoportretul lui Leonardo `n cret\ ro[ie [i compar\ cele dou\ imagini. combinat\ cu respectul pentru Leonardo DaVinci. prin postura [i gesturile ce caracterizeaz\ doctrinele [i opiniile lor [. capul [i corpul `ntoarse `n direc]ii diferite arat\ metaforic metoda sa de a preda adev\ruri importante. av`nd fiecare c`te opt. poate fi Archelaos din Messenia (figura 6). Trebuie specificat faptul c\ nu toate personajele `nf\]i[ate `n aceste grupuri s`nt filosofi. Giorgio I. la Milet. Important\ este semnifica]ia m`inii drepte a lui Platon. precum vecinul s\u. respectiv cinicilor t`rzii5. dramaturg englez. Afirma]ia c\ nu exist\ femei (cu excep]ia Hypatiei „deghizate“) reprezentate `n aceast\ fresc\ este gre[it\. S\ fi fost oare admira]ia lui Rafael [i preferin]a sa pentru g`ndirea lui Platon. Editura Nemira. figura 5: Anaxagora [i figura 6: Archelaos din Messenia4. De asemenea. Ascunderea m`inilor `n manta simbolizeaz\ societatea secret\ `n care s-a `nscris. ar fi fost/ ar fi trebuit inclus `n grupul lui Platon. ei s`nt `nf\]i[a]i acolo probabil datorit\ rela]iei de prietenie pe care o aveau cu Rafael sau pentru c\ a fost for]at\ includerea lor. Cel ce se sprijin\ de coloan\ poate fi Parmenide (figura 2). ar fi c\zut `ntr-o groap\ sau f`nt`n\7. 33. scrie ceva.) [i nu pe Plotin. Raphael of Urbino and his father Giovanni Santi.2 De ce Rafael a ales s\-l imortalizeze pe Leonardo DaVinci `n Platon re`ncarnat? Leonardo g\sise Floren]a precum o cas\ „`mp\nat\“ de platonism suprap\m`ntean. prezentat ca un t`n\r. cit.). aproape ascuns. Hr. Autoarea [i-a prefa]at descrierile cu urm\toarele cuvinte: „{coala de Atena reprezint\ filosofia. fresca lui Rafael aflat\ `n „Stanza della Segnatura“ („Camera Semn\turilor“ sau „Camera Tribunalului Apostolic“. Hr. Johann David Passavant. precum Johann David Passavant. `n dou\ sute de versuri. `n {coala din Atena. p. simboliz`nd persecu]iile prin care a trecut. aflat `n extremitatea p\r]ii de sus. ar trebui s\-l poat\ recunoa[te aici. `ntr-o noapte. [i este totodat\ o expresie a reflect\rii cuno[tin]elor. nu s-a descoperit un `nscris din acele timpuri. nefiind permis\ scrierea. Ninth Edition.ro Platon [i Aristotel (detaliu {coala din Atena. al\turi de care se afl\ fiul s\u adoptiv. dup\ cum urmeaz\: cel al filosofilor presocratici (ionici). are `n componen]a sa treisprezece figuri. 569-475 `. `n general. [i studentul lui Anaximandru – Anaximene (cca. respectiv nou\ protagoni[ti [i grupul filosofilor preocupa]i de studiul naturii (fizicienii). Analiz`nd cu aten]ie acest grup putem spune c\ {coala ionian\ (sau milesian\) `ncepe `n dreapta. coroana. 1872. `n dreapta. S`nt cel pu]in trei: dou\ `n grupul lui Platon – Axiothea [i Lasthenia – . Spadaro au propus studii asupra picturii lui Rafael. Academia Verlag. exist\ b\nuiala c\ [i figura lui Aristotel a fost elaborat\ av`nd ca model un alt important contemporan al lui Rafael. A[adar. Tocmai acest lucru nu a fost luat `n considerare sau nu a fost apreciat pe deplin. De asemenea. Din p\cate. Eugène Muntz. Una dintre cele mai exacte descrieri din secolul al XIX-lea. Galignani. Spadaro. `mbog\]it\ cu noi cuno[tin]e. Personajul care st\ `n picioare izolat. Parmenide pare c\ prive[te spre Zeno care. Paris. figura 3 pe Arcesilaos din Pitane. al oamenilor de [tiin]\ [i al inginerilor „aristotelieni“ din Milano. era absolut interzis\ divulgarea oric\rei `nv\]\turi apar]in`nd lui Pitagora `n afara grupului de ini]ia]i. iar faptul c\ este descul] ne induce ideea c\ haina pe care o poart\ este de preot egiptean. Translated by Marco Anone. s`nt urm\toarele: figura 1: Zeno din Eleea. 45-70. pictorul german Johann David Passavant spune c\ figura 2 `l reprezint\ pe Pyrrhon din Elis. ceea ce denot\ faptul c\ este de neclintit `n ideile sale. 7.). ~n spatele acestor doi filosofi `l putem g\si pe fi- Studii [i cercet\ri asupra {colii din Atena {coala din Atena. The School of Athens by Raphael. pentru ca matematicianul Pacioli s\-[i ilustreze Propor]iile Divine. aflat `n partea dreapt\. Se spune c\ filosofia occidental\ a `nceput `n secolul al VI-lea `. 89-98. Pentru a justifica denumirea de [coal\ se pot aduce mai multe argumente: to]i erau cet\]enii aceluia[i ora[. pp. Esoteric Meaning in Raphael’s Paintings. nu exist\ nici o descriere a acestuia care s\ fi fost realizat\ `n timpul vie]ii lui Rafael. reexperimentat\ [i re-analizat\ sistematic. Lindisfarne Books. 6 V. cu privire la personajele reprezentate. 7 Cf.. 2006. Ionia era locul de `nt`lnire dintre Orient [i Occident [i patria lui Homer. and W. Travels in Europe. 2008. Gheorghe Vl\du]escu. Edited by Martin Cajthaml and Jakub Jinek. din Palatul Apostolic de la Vatican. indic`nd transceden]a. 5 V. Prezentarea grupurilor filosofilor Cu toate c\ {coala din Atena este probabil cel mai faimos [i cel mai mare grup pictat vreodat\ `n arta occidental\. cele 58 de figuri pot fi `mp\r]ite `n [ase grupuri.)8.

a fost o na[tere dificil\. {i am dedus c\ nici nu se punea problema s\ anun]e violul la Mili]ie. Era cu ceva mai mult de 5. am primit `nc\ o dovad\ c\ Rom=nia e o ]ar\ tuie[\. s-a pierdut pe dup\ un p`lc de s\lcii. M\ str\duiam s\ `n]eleg c\ nu bunicilor. A[ fi ]ipat eu. Un incest mental repugnant. ~mi era teribil de fric\ [i-mi venea s\ vomit din cauza duhorii de alcool st\tut pe care mi-o sufla din spate b\rbatul care m-a imobilizat. Nu [tiu de unde mi-a c\[unat. A fost diminea]a c`nd `mpreun\ cu mama am cobor`t din tren `n halta Dumbr\veni. {i c\ s`nt nedrept\]i]i de critica literar\. A fost vara `n care mi se spunea s\ nu folosesc prea mult zah\r la „`nv`rtite“. Iar trei tinerei au prins-o pe mama. 12 Secretul pe care mi l-a impus mama m-a `mpov\rat cum nu este drept s\ fie `ncercat un copil. Unul se `mpingea `ntre picioarele ei. [i Oltul. R\m`ne pofta de a r`de de necaz. Iar acel altceva pentru care o ur\sc [i m\ ur\sc [i ur\sc lumea este c\ am avut prima erec]ie serioas\ din via]a mea. „nu a mai fost demult o conflagra]ie mondial\ s`ntem fe be mersi/ lumea e tot mai pleiboi [i mai diznilend/ vremea mai m\moas\/ iernile tot mai topite [i pe cale de dispari]ie/ nu e sigur c\ pleac\ frigul/ da parc\ vine altceva/ parc\ vine Dezmor]irea de Apoi ne parcheaz\ mitraliera m`ntuirii/ direct `ntre ochi [i ne cere imperativ/ florile sau via]a/ noi ne pred\m b\rb\te[te ne vindem scumpi/ ne expunem la soare iernile ierbivore/ [i ce am mai p\timit peste glacia]iuni/ ne d\m `nc\lzibili/ [i ele se topesc s\ ne ierte ca ni[te amazoane/ furate de peisaj/ frumuse]ea e lucrul pe l`ng\ care treci/ tocmai ca s\ te miri/ c`t po]i s\ fi de trec\tor/ pe planeta Martie toat\ tierra e efeminat\/ vin dimine]i inspirante am expirat aburi destui/ e sinucidere curat\ s\ nu respiri/ ad`nc/ p`n\ `n mugurii de [anel ai pl\m`nilor/ pe planeta Martie ne `mbr\]i[\m amazoanele/ tornadele noastre pacifice/ `n cea mai `nfiorant\ bucurie posibil\ iat\-ne/ ni[te superbi pr\p\di]i/ iat\-ne/ ni[te victime de minune („Tierra efeminada“). Pl`ngeam f\r\ s\ scot vreun zgomot. ironie. nici copilul. la cap\tul c\reia era o [osea asfaltat\. la el vreau s\ m\ refer. al curvelor de duzin\ ce n-au deprins [i n-o s\ deprind\ niciodat\ arta subtil\ a `n[el\ciunii. (Fragmente din romanul `n lucru cu acela[i nume) www. c\ seam\n\ cu o ]igar\ cu filtru. Totodat\ m\ `ncerca un soi de mul]umire c\ nu ne-a observat vreun trec\tor matinal de pe [oseaua de la cap\tul f`[iei cu trifoi. Tu `nsu]i e[ti un banc sec. violatoarea min]ii mele. unde st\teau p\rin]ii ei. dar cu t\lpile curate. cu fa]a `n trifoi. mi-a spus mama. pe linoleumul verde al cabinetului endocrinologic. Cel cu barba de dou\ zile a trecut ultimul `ntre picioarele mamei. actorul Mihai Bisericanu s-a pornit s\ spun\ ce om extraordinar este. Femeia este un banc sec. Am z`mbit cu ochii m\ri]i – acolo p\[tea prima c\prioar\ pe care n-o vedeam la televizor. dup\ cum s-a dovedit. vroia s\ nu-i `nt\r`te ca nu cumva s\ ne omoare.P. `ns\ n-am `ntrebat. deoarece George Asztalo[ d\ pe dinafar\ de talent. I-am respectat dorin]a p`n\ la data scrierii acestui text. Cu gamba piciorului st`ng `ndoit\ `ntr-o parte. precis v\duvit [i de ultimele pojghi]e de inocen]\. Dragostea este un banc sec. ~ntre picioarele ei splendide. ne izbe[te o tradi]ie de familie ca tat\l [i copilul s\ fie desp\r]i]i: „iulia e o fiin]\ firav\ [i zbenguioas\/ cu t\tic mai mult virtual/ s`nt tat\ de duminic\ o simpl\ `mbr\]i[are/ `i bucur\ ochii p`n\ la lacrimi/ [i/ m\ doboar\ cu drag\ inim\ […] c`nd era chiar mic\-mic\/ treceam `mpreun\ pe l`ng\ Combinatul Chimic/ (o scump\ de ruin\ ca [i acum)/ [i ea/ minuneao/ [i dezastro/ m-a `ntrebat despre tine/ [i m-a `ntrebat despre noi:/ tati pe-aici a fost r\zboi?“. trat`nd aceea[i tem\ este [i „Tat\ `mi spuneam pove[ti“. mi-a cerut [i asta mi s-a p\rut de-a dreptul insuportabil. dintr-un unghi de 45 de grade. doi i-au ]intuit m`inile pe p\m`nt. A[adar. din c`nd `n c`nd `[i zv`cneau capetele spre mine ca s\ nu fug. c\ci am sc\pat. V\d un pu[ti dolofan – eu – ]inut str`ns de un nesp\lat cu barb\ de dou\ zile. acaparat de activit\]i colaterale. M-am masturbat la nici 10 metri de mama. Gyuri pentru prieteni. Numai s\ se ]in\ de ea. Sur`sul l-am perceput ca pe-o dovad\ de la[itate. E interesant c\ [i Asztalo[ [i Astalo[ au comun sim]ul umorului. g\lbenu[urile de ou frecate cu 8 linguri]e de zah\r [i una de cacao `ntr-un pahar. apropiat de izvorul s\u. – Aha. `n dreapta noastr\. `ntregul ciclu penduleaz\ `ntre toate astea. care a r\sfoit totu[i h\h\ind c`teva reviste porno. ca [i [ampania la tr\itorul `n Fran]a. aproape pornografic ca o vulv\ c\scat\. simbria[i la editurile importante? Nu este rolul lor principal s\ sus]in\ afirmarea unor scriitori valoro[i? T`n\rul scriitor Marius-{tefan Aldea a postat pe blogul lui despre Zoon poetikon. ca s\ ajung\ p`n\ la sf`r[itul lunii. scriitorul care st\ la Paris. cu p\rul pubian dezgolit. printr-o asocia]ie insolit\. C\ut`nd pe Google articole despre carte. paralel\ [i cu un lan de porumb. mama mi-a prins fa]a `ntre palme [i m-a rugat s\ nu spun nim\nui ce s-a `nt`mplat. cu adev\rul c\ [i mamele fac sex. Fiindc\ nu-l cunosc personal. mama-mi cerea. Asztalo[. Dr\cii angelice. notele s`nt mai grave – „nu [tiu cum ar trebui s\ fie dar cred/ c\ va trebui s\ fim `mpreun\/ `ntr-un fel de minune/ [i nu prea e timp de minuni/ anul fuge la revelionul sinuciga[ilor/ v\d c\ oamenii se adun\ uite/ se ]in de m`ini s`nt mai aten]i/ s`nt cu mult mai vii/ tu unde te mai umanizezi?/ fiara din mine o duce de minune/ chefuieste p\catele lumii/ sau pl`nge na[terea neprih\nitului/ totul e fericit de rece `mi tremur\/ [i creierii din cap/ nu at`t de frig c`t pentru tine/ tu unde te mai ferice[ti?/ `mi lipse[ti ca m`na ciungului/ te simt `ntreag\ dar/ `n loc s\ `mbra]i[ez eu r\storn/ s`nt o pacoste o st`ngacie de-a dreptul/ blestemat\ la `mpr\[tiere/ [i ferici]ii se adun\ s`nt mai aten]i/ chiar mai vii/ se ]in unii pe al]ii de m`n\/ eu m\ ]in de cap vreau sa mor/ [i mi-e o sete nebun\/ ca o g\leat\ spart\/ uscat\ la f`nt`n\ (veseli-m-a[ [i n-am cui)“. Mama [i-a dus inelarul la gur\ [i mi-a f\cut semn s\ privesc spre o deschidere lung\ cu trifoi `n lanul de porumb. Poeme cu animale mici [i c\ „Via]a (la Asztalo[ – n. ca pe-o umilin]\ insuportabil\. cu logoul PREMIUM. care nu i-au dat r\gazul [i starea s\ scrie poezie. N-aveam puterea s\ m\ ridic. 11 Sur`sul mamei nu era sur`s. printre frunze gigantice de brusturi.. Familia este un banc sec. am c\zut pe p\m`nt. dar de data asta eul este el un copil p\r\sit de tat\. Cartea lui Zoso ALEXANDRU PETRIA 10 Vara `n care ne preg\team s\ p\[im `n clasa a VII-a n-o s-o uit niciodat\. A debutat t`rziu. Sur`z`nd. Ciclul al doilea. cam la 40 de ani. rememorarea se deruleaz\ de obicei `n nop]ile mele de insomnie ca [i cum a[ urm\ri totul de pe unul dintre salc`mii scorburo[i din preajma c\r\rii. `ntr-un comentariu. C`[tig\toare. ~mi era ru[ine. cu vulgara ei pref\c\torie. N-am ajuns s\-mi iubesc nici so]ia. ~mi pl\ceau al naibii „`nv`rtitele“. Ireversibil. c\prioara a tres\rit [i. Vocea `i susura `n surdin\ ca [i Oltul. Mama a devenit femeie brusc `n fa]a mea. nedreapt\. str`mt\. Abia s-a preschimbat noaptea `ntr-o cea]\ deas\. vedem c\ volumul `i este dedicat Iuliei. Nu `n]elegeam prea exact de ce dorea asta. S\ nu te `ntrebi atunci dac\ avem global critici literari sau ni[te tipi cu nasul pe sus. Un poem la fel de tulbur\tor. ceva m-a lovit [i mi-am rec\p\tat cuno[tin]a dup\ minute bune cu ochii pe gamba st`ng\ flectat\ a mamei. m-a spintecat mai ad`nc dec`t un cu]it. dar asta aveam `n cap. A fost vara `n care s-au introdus cartelele la alimente [i-n care mama a fost violat\. c\ nu mili]ienilor – `ns\ tatei? Mama-mi pretindea s\ m\ `ncarc cu o sf`[ietoare vinov\]ie. ceea ce refuzasem p`n\ atunci s\ accept cu mintea mea de pu[ti urechist `n ale sexualit\]ii. ~n mare parte. deduc c\ [i-a dus via]a sau a `ncercat s\ [i-o tr\iasc\ omene[te. C`nd. inspirat p`n\ la urm\. pe Facebook. de care era at`t de m`ndr\. Evitam s\ ne lipim privirile [i t\ceam. dac\ `nchid pleoapele.ro decembrie 2011 . e printre poe]i precum un trombon `ntr-o orchestr\. pe p\rul ei pubian dezgolit [i `nc`rlion]at. purta un murmur `n surdin\. Hai c\ m-am luat cu compara]iile! Dup\ ce-i descoperi sunetul. Ochi m\ri]i avea [i c\prioara. Pe care `ncercasem s-o ascund de mama cu un tricou ro[u scos din valiz\.22 TIMPUL Vitraliu Nu-l sc\pa]i din ochi pe Asztalos! ALEXANDRU PETRIA Ini]ial. ~mi era ciud\ pe mama c\ nu ]ipa [i c\ sur`dea.. n-am deschis subiectul niciodat\.com/tag/george-asztalos/). mama m\ umilea [i pe mine. C`nd gust [i azi „`nv`rtite“. pe mama. George Asztalo[ are damblaua lui poetic\. fapt revolt\tor. traumatizatoare `n final. z`mbetul acela str\b\tut de din]ii ei albi. `n 2009. valiza cu hainele noastre pentru s\pt\m`na ce urma s-o st\m la bunici. p`n\ la por]ia urm\toare. de pe frunzele copacilor `ncepeau s\ cad\ stropi de ap\. Iese `n eviden]\ prin exotism. o z\resc. Acolo nu-mi reg\seam mama. n\scut `n 1963. trauma real\ [i necuantificabil\ mi-a provocat-o z`mbetul acela. `n urm\ cu aproximativ 12 ani. cu o minciun\ prin omisiune care m\ va transforma `n altceva dec`t eram `n acea diminea]\. infinit mai ru[ine dec`t `n fa]a doctorului rozaliu. m\ g`ndeam. Dup\ ce am`ndoi am reurcat pe c\rare. De fapt. de parc\ m-ar fi p\r\sit. Dar acest simulacru de sur`s. umor. S\ se fi datorat faptului c\ n-am fumat nici o ]igar\ pe tren `n cele 5 ore ale c\l\toriei? P\[eam `ncet pe-o c\rare paralel\ cu r`ul. violatoarea propriului fiu. De zdrangoste este net superior valoric. s\ fiu de acord s\-mi ucid copil\ria. cu volumul de poeme Zoon poetikon la Editura Grinta din Cluj. autoironie [i oleac\ de cinism. A eviden]iat asem\n\rile cu Gellu Naum `n primul ciclu din volumul lui Asztalo[. fiica poetului. Am cobor`t la r`u s\ ne sp\l\m [i-am `mbr\cat alte haine. din valiza de care nu s-au atins cei trei. Ceasul meu se oprise. Dup\ ce au dezbr\cat-o. cum am mai scris.timpul. Cu noroi pe unghiile picioarelor vopsite `n ro[u. ~n iarb\ se mi[cau doar patrupede la mont\. [i de care m-am u[urat cum am re]inut din revistele porno. Era ca o scoic\ `n care eram `nghesui]i doar noi doi. c\reia i-am spus c\ m\ trece pipi. Nu este exclus ca nici s\ nu fi avut `ncredere `n versurile sale. „singura oar\ c`nd ai venit erai un nene str\in/ voiai s\ fim prieteni/ s\ fie secret s\ nu [tie nimeni/ s\ mai povestim/ la coad\ la alimentar\/ la suc [i la c`rna]i […] eram n\uc [i ]i-am zis/ iart\-m\ tat\/cred/ c\ m-am `mb\tat/ cu suc“ (http://mariusaldea. `mp\r]it `ntre p\rin]i ca o p`ine care nu le ajunge.m. „Nu-i zicem nici tatei“.) este un banc sec. Pe l`ng\ asumarea secretului. am atras aten]ia asupra versurilor tipului din T`rgu Mure[. care au ales un loc unde doar `nt`mplarea a f\cut c\ n-au fost surprin[i. C`nd [i-a sl\bit str`nsoarea bra]elor. {i n-am c\zut doar eu `n capcan\. Am g\sit trei texte. extenuant\. [i nu realizez c`t era ea con[tient\ de asta. otr\vitor. prin folosirea memorabil\ a oximoronului.: A. Cum m\ prive[te `ntins\ din iarba `nalt\. Pe acea femeie n-o doream de mam\.wordpress. cr\pate de la `nc\l]\minte. precis nu mai bun. {i-am auzit ni[te zgomote. z`mbetul acela care nu era altfel dec`t al curvelor. O g\rg\ri]\ mi s-a urcat pe nasul din care `mi curgeau mucii. ca [i coniacul la ardelean. de parc\ ar fi trecut de partea violatorilor. Se referea la Astalo[. Dispus\ s\ primeasc\ penisuri `n locul `nc\p\tor din care am ie[it cu multe str\danii. dar [i altceva incalificabil. `mpreun\ cu furia pe prostia violatorilor. Cu ochii la ap\. La `nceputul c\r]ii. printre brusturii acoperi]i de rou\ [i insecte moarte de l`ng\ r`u. am b`iguit somnoros. pe poetul George Asztalo[ l-am confundat cu George Astalo[. n-ai cum s\-l ignori. [i ea nici m\car nu `ncerca s\ ]ipe. [i iarba era brumat\. Mi-au atras aten]ia c`teva poeme `n care este prezentat\ rela]ia tat\-copil. Nu pot s\ sus]in c\ am fost peste m\sur\ de [ocat de viermuiala celor patru `ntre picioarele superbe ale mamei [i de goliciunea ei. sufocatoare. de[i m\ revolta. – O s\ fierbem cucuruzi c`nd ajungem. de feminitatea ei care m\ izbea prima oar\ cu adev\rul c\ este o femeie care face sex. dar n-aveam glas. Din acest moment. O consideram egoist\. cu ni[te salturi mari. Mama [i-a revenit dup\ mine. Din violat\ se metamorfoza `n violatoare. {i de atunci mi-e imposibil s\ iubesc. M-au l\sat `n pace p`n\ [i-au terminat treaba.

din cauza promisiunii f\cute lui Mu[ina. Dac\ nu citeam Seymour: o prezentare. e foarte mult\ improviza]ie. Ce este `n carte ar trebui s\ spun\ despre tine mult mai multe. Este totu[i un pas destul de mare de la a g`ndi `n imagini la a g`ndi o lume. `nc`t la un moment dat nu mai [tii c`nd se viseaz\ [i c`nd urm\rim personajele `n realitatea lor multiplicat\. dar scris tot la patru m`ini. dar a debutat cu un roman. descoperit tot `n vis. Poeziile. `ngera[i. `n cazul unora dintre ele. {i poate c\ a[a se va `nt`mpla [i cu cele care `nc\ nu au mai mult de un an. {i ca s\-i atrag c`t de c`t aten]ia. „spuki e un b\iat cuminte. Adrian L\c\tu[ [i cu mine am men]ionat c\ am fost mira]i s\ nu g\sim `n volum poeme de-ale tale care ne plac [i pe care le voiam `n carte. – C`nd va veni ceea ce este des\v`r[it este cartea maturiz\rii eului liric. ba avem un limbaj poetic normal – ceea ce a fost posibil doar datorit\ unor astfel de personaje. trebuie s\ recunosc c\ am sim]it un fel de u[urare atunci c`nd am ajuns la cele trei sf`r[ituri. tontoroiul sau desenatul… Cititorul descoper\ chiar din prima pagin\ c\ ac]iunea pove[tii are loc `ntr-un orfelinat [i c\ cele dou\ personaje principale s`nt doi copii. Spuki [i Lolo. am parcurs mae[trii clasici ai genului [i nu numai. eu cred c\ ar trebui s\ se abordeze un pic altfel lucrurile. jocuri inexplicabile. [i anume c\ „anul acesta nu se acord\ premiu“.Vitraliu TIMPUL 23 „Cum s`nt eu cu ai mei. Adev\rul e c\ au r\mas cam nedumeri]i dup\ lectur\. cred c\ ar trebui s\ renun]\m la etichetele astea cu numere rotunde. ast\zi ea `nseamn\ o multitudine de surse de inspira]ie [i nu po]i [ti niciodat\ ce combina]ii [i ce modele hibride se pot na[te. a[a c\ Spuki a fost mutat `ntr-un orfelinat de b\ie]i. s\ renun] la altele. poate nu m-a[ fi apucat niciodat\ de scris poezii. Se vede c\ nu eram la curent cu poezia contemporan\. `n cazul `n care nu c`[tig concursul de manuscrise de la Cartea Rom=neasc\. de fapt – `n limbajul din ]inutul cel\lalt (limbaj visat. s`nt inevitabil marcat de cursurile de scriere creatoare ale lui Alexandru Mu[ina. am `nceput s\ scriu [i eu haiku-uri.ro („spuki este cea mai frumoas\ feti]\ […] lolo c`nt\ ca un be]iv“. a[a c\ dac\ o s\ v\ plac\ }inutul Cel\lalt. c`inele-fluture… Cuv`ntul `nainte. moartea. L\s`nd gluma la o parte. ba `ntr-un limbaj din ]inutul cel\lalt. Cartea e plin\ de aceste vise. `n jurul a trei teme: cum s`nt eu cu ai mei. A fost greu s\ la[i at`tea poezii pe dinafar\? Cum ai selectat textele? – Nu a fost greu. dou\ pseudonime ale autorilor. viseaz\ `mpreun\. un proiect mai altfel. Mi-am dat seama `nc\ de c`nd am `nceput s\ selectez textele pentru manuscris c\ ele se vor aduna.timpul. de data asta `mpreun\ cu t`n\rul poet Marius Conkan. ~mi este dificil s\ fac un folder care s\ se numeasc\ „preferatele mele“. `nseamn\ c\ scrii prost. cu una cu dou\. Cam a[a. {coala de la Bra[ov. am fost contactat de cei de la CDPL. De multe ori m\ surprind g`ndind `n imagini.com/. `ntro lume din care te `ntorci cu pl\cere. Celelalte personaje s`nt secundare [i episodice: tanti. foarte mult\ aiureal\. s\ zicem? – Prietenul meu Bogdan `nc\ mai scrie poezii. }inutul Cel\lalt. `nv`rteli `n jurul cozii. realizat de Mihail Vakulovski – Salutare. baubau. iar `n al treilea „`n ]inutul cel\lalt ziua din urm\ fost-a ziua dint`i“. ar trebui s\ se realizeze antologii care s\ reflecte liniile directoare din interiorul unui grup. Andrei. Am descoperit c`teva haiku-uri destul de ok printre ele. Dac\ acum 20-30 de ani „ucenicia“ literar\ `nsemna s\ te duci acas\ la un profesor sau la cel mai respectat poet al urbei ca s\-i ceri ni[te c\r]i sau s\ vorbe[ti cu el despre literatur\. ~ntr-un fel m\ bucur c\ nu am c`[tigat concursul. oricare ar fi acesta – scrisul. ba cu foarte multe interjec]ii. `n societate [i cum s`nt eu c`nd vine vorba de dragoste. (noiembrie 2011) }inutul lui Spukilo MIHAIL VAKULOVSKI „aici nu s`nt p\rin]i nici sfin]i Doar noi ]inutul [i jocul tontoroi“ }inutul Cel\lalt este un nou experiment realizat de Ruxandra Cesereanu. Cum au reac]ionat p\rin]ii t\i la lectura c\r]ii? – Bukowski zicea la un moment dat c\ dac\ p\rin]ilor t\i le place cum scrii. – De ce `n carte nu exist\ nici o dat\ despre autor? Din cauza editurii sau datorit\ lu’ nea Google? TATUAJE – Nu autorul este important. art\ de dragul artei `n limbaje diferite. ~n al doilea sf`r[it „]inutul cel\lalt nu avea cum s\ mai existe vreodat\ fiindc\ nu existase niciodat\“. cum s`nt `ntre ceilal]i. cine pe cine a influen]at. Cartea se `ncheie cu un „desc`ntec de revr\jire din ]inutul cel\lalt“. din prefa]\ [i a[a mai departe. la cursurile de scriere creatoare sau la atelierul Lumina de Avarie. Editura Cartea Rom=neasc\. trecuse suficient de mult timp de c`nd le-am scris [i astfel am putut (cred eu) s\ le evaluez cu deta[are. – ~n poezia ta e foarte important\ familia. – C`t de legat e[ti de {coala de la Bra[ov? Acele exerci]ii de respira]ie de la sf`r[itul capitolelor trimit [i la „pauzele“ de respira]ie din… mileniul trecut? – ~mi place cum scriu unii dintre ei. dou\ „feti]e-b\ie]ei“ www. 2011 decembrie 2011 . de poezie. o leb\d\ obez\. doamnedoamne („doamne-doamne nu spune nimic/ doamne-doamne st\ ascuns `n frigider [i e rece“). o s\ caut mereu ceva nou. viseaz\ `ncruci[at [i chiar [i atunci c`nd nu dorm parc\ ar fi `ntr-un vis `n doi. O carte ciudat\. care de altfel d\ titlul volumului. a[a c\ cine vrea s\ [tie exact despre ce e cartea – doar trebuie s\ citeasc\ acest scurt cuprins imaginar. Ultimul text din carte. Iar pentru proz\. acum `mi dau seama c`t de mult timp a trecut. Dar cine [tie.. poate c\ norocul `mi va scoate `n cale c`ndva [i un astfel de public interactiv. care `ncepe `n familie [i se termin\ practic `n a[teptarea venirii des\v`r[irii din titlu. Marius Conkan. Mie nu-mi sun\ deloc bine. Anul trecut. mult mai bine [i mult mai clar dec`t orice prezentare de pe coperta 4. erau mai proaste. ai preg\tite texte pe care le ai `n vedere pentru a[a ceva sau po]i citi orice text cerut de public? (Inclusiv pe ultimul text din carte?) – De obicei `mi aleg textele `n func]ie de public. Am observat `n schimb o tendin]\. Colaborarea cu Alexandru Mu[ina nu a fost una f\r\ asperit\]i. o s\ mai ave]i de a[teptat [i Cel\lalt }inut Cel\lalt [i Dincolo de }inutul Cel\lalt… Ruxandra Cesereanu. celelalte personaje fiind ca ni[te juc\rii moarte. `n schimb. copil\resc. iar Lola – `n unul de fete. coperta 3 spre 4. Se tot discut\ pe marginea conceptului de genera]ie literar\. Voiam s\ fie prietenul meu. dar deocamdat\ v\d c\ mai toate ideile pe care le am se materializeaz\ sub form\ de poezie. primul sf`r[it termin`ndu-se exact atunci c`nd cei doi au fost desp\r]i]i. Am scris proz\ doar „la comand\“. {coala de la Ia[i etc. la reg\sirea unui echilibru interior. Am avut timp s\ mai `mbun\t\]esc unele texte. cum s`nt `ntre ceilal]i. Imediat ce s-a aflat rezultatul. Alexandru Mu[ina mi-a propus s\ public la Tracus Arte. P`n\ acum nu mi s-a `nt`mplat ca publicul s\-mi cear\ s\ citesc un text anume. numit ca [i cartea. {i mai erau c`teva care nu se `ncadrau din punct de vedere tematic `n nici unul dintre cele trei cicluri din carte. Cred c\ a[ putea s\ scriu [i proz\. {i cum mie nu prea `mi plac rela]iile „re`nc\lzite“ sau c\ldicele. ca pilitura de fier. Ai poeme preferate `n acest volum? – Nu am scris contur`ndu-mi `n prealabil [i `n mod programatic o tem\ anume. `ns\ `n momentul `n care am f\cut selec]ia pentru volum mi-am dat seama c\ ele fac parte de-acum dintr-un `ntreg. C`t timp ai f\cut cartea asta? Care e istoria public\rii ei? – Aproape patru ani. `n timpul \sta a[ fi putut s\ fac o c\l\torie p`n\ pe Marte [i `napoi. ci cartea. asta nu e suficient. o poveste pentru oameni maturi care au r\mas copii [i c\rora le mai place jocul de dragul jocului. Poate cuiva `i va veni ideea s\-l combine pe Whitman cu Gellu Naum [i Cronenberg. po[ta[ul.. ba cu limbaj alintat. dac\ s-a produs cumva o ruptur\ odat\ cu apari]ia Internetului [i a site-urilor literare. l-am citit prima oar\ `n public la un liceu (cred c\ era o clas\ de a zecea sau a unsprezecea). mai ales pentru roman. C`nd va veni ceea ce este des\v`r[it. scris doar cu un fel de interjec]ii. ~]i dai seama c`t de fireasc\ a fost trecerea de la haiku la alte forme de poezie. o carte care face parte dintr-o trilogie. ca [i `n cazul celui realizat cu Andrei Codrescu. deci nu voi adera. de ce te sim]i mai apropiat de poezie dec`t de proz\ sau teatru. – La prima lansare a c\r]ii. – ~]i mai aminte[ti cum ai `nceput s\ scrii poezie? Cum erau primele tale texte poetice? – Vina este a lui Salinger. e cea mai bun\ cronic\ posibil\ despre }inutul Cel\lalt. {i ca s\ se arate c\ o astfel de abordare este valid\. Felicit\ri pentru volumul de debut. – Prietenul t\u Bogdan Co[a scria poezii. juc\rii moarte. pentru c\. Exerci]iile de respira]ie trimit mai degrab\ la zen. lolo e o feti]\ rea“). dar de la bun `nceput am `ncercat s\-mi g\sesc propriul drum. dar am fost nevoit s\-i refuz. Iar din prezentarea de pe coperta a IV-a afl\m c\ s`nt „bolnavi de sindromul Down“. – C`nd e[ti invitat s\ cite[ti ceva din volum. disp\r`nd a[a cum au [i ap\rut. – Crezi c\ faci parte din genera]ia 2000 sau c\ deja e timpul s\ termin\m cu terminologia genera]ionist\? – Am auzit de la cineva termenul de genera]ie zecist\. pe care-l g\si]i [i pe blogul c\r]ii: http://www. fire[te). `n societate [i cum s`nt eu c`nd vine vorba de dragoste“ interviu cu Andrei Dósa. alisa. Tu ne preg\te[ti vreo surpriz\ asem\n\toare sau deocamdat\ e[ti concentrat asupra poeziei? Chiar. care trag cititorul `ntr-un altfel de ]inut poetic. cititul. ~n primul sf`r[it orfelinatul trebuia demolat. S\ se vorbeasc\ despre [coli: {coala de la Cluj. A doua oar\ l-am citit la zilele Iustin Pan]a din Sibiu [i de data asta am primit un feed-back pozitiv.blogspot. [i anume c\ rela]ia mea cu textele mai vechi din volum s-a cam r\cit. ac]iuni m\runte [i absolut inutile. Copiii viseaz\ mult. Un experiment despre o lume pe care n-o prea cunoa[tem [i de care `ncerc\m s\ ne ]inem c`t mai departe posibil. un rezumat al c\r]ii care aproape c\ egaleaz\ lectura ei.tinutulcelalalt. nu scapi a[a. dar totul e bine c`nd se termin\ cu bine.

2011 Nu pierde TIMPUL. 90797 E-mail: redactia@timpul. la o ciorb\ de burt\ spart\ [i o tocan\ de coaste rupte `n beciurile de sub Calea Rahovei. acest Herodot in residence al Securit\]ii. ~nf\[urat `n anteriul colportajului aiuritor. Radu Filipescu. un condeier turmentat `ncearc\ s\ repun\ `n drepturi adev\ruri care-l dep\[esc. Al. c\s\pea Liviu Ioan Stoiciu. ~n T`rgu Mure[. Nu trec `ntotdeauna prin via]\ la fel cum trece prietenul meu Mircea Dinescu. fl\c\ul agitat caut\ r\spuns la `ntrebarea „Cine a tras `n noi?“ Cum timpul s\u a devenit foarte pre]ios. Corneliu Coposu. Luca Pi]u. La Foc[ani. Neculai Constantin Munteanu. arme biochimice au fost lansate de Carmen Popescu. pr\p\dul l-a comis Constantin Dobre. ci mai degrab\ la aceast\ nou\ noapte. George {erban. Eugen Mih\iescu [i preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa. dac\ nu ar lucra la patru m`ini cu Alex Mihai Stoenescu. nu poate fi trecut cu vederea. `i dau o m`n\ de ajutor. Virgil Ierunca [i Bujor Nedelcovici. dar a aceluia[i „sf`nt“. Vintil\ Br\tianu. c\ci nu neap\rat la noaptea `n care [tiu ce f\cea Mircea Dinescu m\ refer. Nicu St\ncescu. Destinatara rechizitoriului nu mai merita nici m\car s\ i se scrie sau s\ i se pronun]e numele. f\ m\car ce se cuvine: du-te la culcare.timpul. C\lc`nd ap\sat pe linia [tiin]ific\ deschis\ de scenari[ti ilu[tri precum Mihai Lupoi. At`t de vinovat\ devenise doamna Cornea fiindc\ `[i exprimase op]iunea pentru un alt candidat dec`t cel pentru care lucra br`ndu[a iute la scris `nc`t aceasta din urm\ i se adresa doamnei Cornea scurt – „Stimat\ doamn\“. nu conteneau s\ ucid\ Paul Goma. Andrei Ujic\. Andriescu.ro TIMPUL ® Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. La Bra[ov. Re`ntorc`ndu-ne la Bucure[ti.timpul. au m\cel\rit Vasile Paraschiv [i Ionel Can\. Pe Valea Prahovei.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright © Funda]ia Cultural\ Timpul. Petru Ilie[u. La Ia[i. adic\ foarte repede dup\ decembrie 1989.timpul. Nu-mi este u[or s\ v\d c\ orice tercheaberchea care g\sind un plaivas pe strad\ se ia drept Nicolae Iorga [i se apuc\ s\-i nege lui Dinescu merite de necontestat. Dan De[liu [i Constantin Ticu Dumitrescu. Mira Moscovici. Sustrage-te acestui chinuitor somnabulism investigativ [i patria `]i va fi recunosc\tore. au tras foc automat Vasile Gogea [i Gheorghe Bra[oveanu.facebook. Emil Brumaru. Din nou. Din Berlin. `n format PDF. Celor care au avut lipsa de gust de a deschide gura `n timpul nop]ii Sf`ntului Bartolomeu li se reaminte[te s\-[i ]in\ gura – [i-au rec\p\tat dreptul la „mucles!“ ~n toiul murdarei campanii electorale pentru preziden]ialele din 2009. F\r\ nici o leg\tur\ cu cele de mai sus. Este o lectur\/ relectur\ obligatorie `ntr-un moment `n care s`nt albi]i turn\tori ai Securit\]ii [i demoniza]i cei care au hot\r`t s\-[i asume riscul de a rosti la un moment dat. Din Chicago. Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i Colegiul de redac]ie: {tefan Afloroaei. tr\gea Ion Ra]iu. c\ci au r\mas foarte pu]ine stre[ini intacte `n Rom=nia iar noaptea care s-a l\sat se anun]\ la fel de lung\ precum cea de dinaintea ei. Valeriu Gherghel. foc-cu-foc. am o `ntrebare pentru distinsul domn Grigore Cartianu: „Dumneata ce ai f\cut `n noaptea Sf`ntului Bartolomeu?“ Nu-mi spune c\ erai prea t`n\r pe atunci pentru a fi `n stare s\ mi[ti ceva. cum ironic o numea `ntr-o replic\ savuroas\ Ileana M\l\ncioiu. Din Londra. au tras luneti[tii Mircea Dinescu. mitralia Ioan Petru Culianu.ro Coresponden]i externi: J. ~n decembrie 1989. Viorel Padina tr\gea. o salariat\ de lux la o ser\ aflat\ sub controlul direct al unuia dintre candida]i `i adresa doamnei Doina Cornea o aspr\ scrisoare deschis\. Mircea R\ceanu. teroristul cu bazuka nu era altul dec`t Andrei Ple[u. Boss (Amsterdam) Paula Braga Šimenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin) www. George Pruteanu [i Liviu Antonesei. Laszlo Tökes. Claudiu Iordache [i nemernicul \la de {erban Foar]\. La Tescani. C\linescu. Din boschetul s\u blindat cu p\p\die. Nu se l\saser\ m\cel\ri]i `n mas\ sau individual. dar nu-mi este indiferent c`nd cel care publica Moartea cite[te ziarul [i era autorul unor gesturi de o `ndr\zneal\ exemplar\ este luat la refec chiar [i atunci c`nd nu o merit\. La Cluj. ~n Valea Jiului. Petre Mihai B\canu. `n care dumneata pari a orbec\i ca un liliac d`nd cu capul de lumin\ [i ne[tiind cum s\[i decline identitatea: pas\re sau [oarece? Dac\ nu po]i face nici azi mare lucru. Tia {erb\nescu. W. Al. la Bucure[ti. Liviu Leonte. cite[te! Revist\ editat\ de: Funda]ia Cultural\ Timpul Director general: Gabriel Cucuteanu Director executiv: Adi Afteni decmbrie 2011 www.com/Revista. Liviu Antonesei. Rana pe care pusese degetul cu at`ta precizie „distinsa doamn\“ a continuat s\ fie sfredelit\ cu fierul ro[u al tuturor vigilen]elor etice postdecembriste. Mihai Botez. Doina Cornea [i Géza Szöcs. Pavel Coru] ori tot felul de pensionari hiperactivi ai „structurilor“. trebuie reamintit c\ Florin Iaru [i-a tras singur un cap `n gur\ ca s\ fie invitat. Din Paris. Gabriel Andreescu. domnilor [i doamnelor.24 TIMPUL Flash Ce ai f\cut `n noaptea Sf`ntului Bartolomeu DORIN TUDORAN A[a se intituleaz\ un poem excep]ional publicat de Nicolae Prelipceanu `n anii ’80. {i a[a ceva.ro . O „distins\ doamn\“. Ia[i Redac]ia: Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Mihaela Morariu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet. OP 7. De unde [i titlul unei mult a[teptate c\r]i de memorii – „Noi am tras `n noi“. Din New York. Dan Petrescu. „A[a nu se mai poate!“ Iat\ c\ se poate. Din Bavaria. mitralia horthystul Karol Kiraly. Mariana Celac. g\sea explica]ia nop]ii `n care z\cuse Rom=nia at`tea decenii: nu to]i firavii opozan]i sau disiden]i rom=ni `mpinseser\ revolta lor p`n\ la sacrificul final. Din Heidelberg. La Timi[oara. Asta provocase multe [i nedrepte nepl\ceri celor care t\cuser\ chitic `n lunga noapte a Sf`ntului Bartolomeu. Monica Lovinescu. fie [i par]ial. Herta Müller si William Totok.ro YM: timpul www. `n sf`r[it. de pe site-ul www. la Corabia. cu voce tare. Dan Petrescu. dar `n str`ns\ leg\tur\ cu o minim\ doz\ de bun sim]. Alexandru Zub Redactor [ef: Gabriela Gavril Colaboratori: Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Erica Ioana Moldovan Andreea R\[canu Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor Adres\ coresponden]\: CP 1677. S-a putut chiar de la bun `nceput. Ar putea fi luat `n seam\.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful