STRATEGII DE POLITICĂ MONETARĂ

I.
Rolul macroeconomic al monedei
1. ROLUL MONEDEI ÎN CONTEXT MACROECONOMIC 1.1. Rolul monedei la nivel macroeconomic 1.2. Politica macroeconomică şi obiectivele acesteia 1.2.1. Componentele politicii macroeconomice şi

posibile obiective ale politicii macroeconomice 1.2.2. macroeconomică 1.2.3. 1.2.4. Alegerea obiectivului de politică monetară Independenţa băncii centrale Conflictul dintre obiectivele de politică

II.
STRATEGII DE POLITICA MONETARA
2.1. Strategii indirecte de politică monetară 2.1.1. Ţintirea cursului valutar

- Caracteristicile strategiei de ţintire a cursului de schimb

2.1.2. Ţintirea agregatelor monetare - structura agregatelor monetare în România - modelul multiplicatorului monetar - caracteristicile strategiei

2.2. Strategii directe de politică monetară 2.2.1. Ţintirea inflaţiei - caracteristici - condiţii de aplicare

1.1. Rolul monedei in economie:
Poziţia monedei in cadrul economiei este evidenţiat chiar de rolul jucat de pieţele care asigura circulaţia acesteia. Analiza activităţii instituţiilor financiare evidenţiază varietatea gamei titlurilor financiare care permit derularea procesului de economisire. Pe de alta parte, instituţiile financiare asigura si produse ce stau la baza sistemului de plaţi, facilitând, in acelaşi timp, realizarea decontărilor dintre agenţii economici.

Ca urmare, in condiţiile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a acestora monedei. Cu toate acestea, trebuie făcuta o diferenţiere intre ACTIVELE FINANCIARE (Grossmann definindu-le drept „proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului de a obţine in viitor o anumita suma in moneda) si MONEDA (acelaşi autor definind-o ca fiind anumite obiecte care pot fi utilizate ca mijloc de schimb general acceptat).

In ce consta aceasta diferenţiere? Daca activele care joaca rolul de moneda sunt considerate, in general, titlurile financiare, o parte destul de mica a activelor financiare pot fi utilizate drept moneda. In acest sens trebuie evidenţiat rolul monedei in economie, atât la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic.

a. Rolul macroeconomic al monedei
i. Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:
De-a lungul istoriei, s-au evidenţiat doua curente, in ceea ce priveşte utilizarea monedei ca instrument de stabilizare a ciclului economic, reprezentate, pe de o parte, de susţinătorii NON- INTERVENTIONISMULUI (ce includ clasicii, neo-clasicii, monetariştii, neo-monetariştii), iar pe de alta parte de susţinătorii INTERVENTIONISMULUI

(Keynesiştii si neo-keynesistii).

ABORDAREA NON-INTERVENTIONISTA: ciclul economic decurge din activitatea agenţilor economici care urmăresc optimizarea activităţii proprii, concretizate, in principal, in nivelul profitului. Ca o excepţie a non-intervenţioniştilor sunt monetariştii care susţin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului economic. Cu toate acestea, politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizării macroeconomice, ştiut fiind faptul ca exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar si

efectele înregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice. Singura posibilitatea de realizare a stabilizării macroeconomice, din punct de vedere monetar, este de a asigura un regim monetar cat se poate de stabil.

SUSTINATORII INTERVENTIONISMULUI (reprezentanţii de seama

fiind keynesiştii)

evidenţiază incapacitatea pieţelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potenţial ridicat economiei. Acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul intervenţiei

statului pentru a stabiliza economia, pe baza unui pachet de politici de stabilizare macro: politica fiscala si bugetara, politica monetara.

In ultimii ani, însa, pe fondul presiunilor inflaţioniste, s-a dovedit ca politica monetara orientata in direcţia asigurării stabilităţii preturilor este in măsura sa contribuie la stabilizarea macroeconomica si, implicit la reducerea duratei ciclului economic.

ii. Moneda si contextul International:
Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste condiţii, politica monetara, prin statutul monedei de convertibilitate, influenţează cursurile valutare. Procesul de integrare a pieţelor valutare internaţionale a determinat nenumărate probleme la nivelul băncilor centrale, probleme vizând, in principal, regimul valutar adoptat. Ținta in aceasta direcţie este alegerea regimului valutar optimal determinat de: curs valutar fix sau flexibil; coordonarea politicilor monetare intre tari; crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.

iii. Moneda ca sursa de finanţare la nivel guvernamental
Trebuie pornit in aceasta direcţie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin componenta principala a acesteia – emisiune monetara) – cumpărând titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se poate asigura statului finanţarea unei parţi a activităţilor proprii – activitate cunoscuta sub denumirea de SENIORAJ. (banca centrala obţine profit din deţinerea de titluri de stat – sub forma dobânzii încasate, in timp ce ea nu bonifica dovada pentru moneda pusa in circulaţie. In aceste condiţii, înregistrând un profit ridicat din aceste operaţiuni, o parte semnificativa este dirijata către stat sub forma impozitului pe profit).

b. Rolul microeconomic
evidenţiat de funcţiile jucate de moneda in economie.

aflate in plin proces de restructurare). componente ce se concretizează în tot atâtea politici independente. credit. Politica macroeconomica se concretizează în ansamblul instrumentelor şi masurilor adoptate de autorităţile unei tari în scopul influenţării principalelor variabile economice şi al atingerii nivelului dorit pentru economia respectiva.1 Problema care se ridica este aceea a alegerii obiectivului de politica economica ce trebuie avut în vedere prin mixul de politici economice ce se adopta. încât conducerea ei este asemănata mai degrabă cu o arta decât cu o ştiinţa exacta. politica valutara (considerata de unii economişti ca fiind parte componenta a politicii monetare. Altfel spus. al accentuării dezechilibrelor macroeconomice. Cezar şi DARDAC. pag. „politica economica este o intervenţie deliberata a statului în domeniul economic în scopul de a înfăptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural”. iar de alţii ca politica distincta în cadrul politicii macroeconomice). instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu realizarea politicii macroeconomice. Nicolae – Moneda. banca centrala îşi conturează tot mai mult poziţia de lider al mediului bancar. Editura Didactica şi Pedagogica. Bucureşti.1. în definitiv. politica comerciala şi nu în ultimul rând politica veniturilor.379 2 RADULESCU.”2 Atingerea acestor obiective are la baza. de obicei. pe fondul accentuării presiunilor inflaţioniste si a celor legate de creşterea numărului şomerilor. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii economice. dar în acelaşi timp corelate una cu cealaltă: politica monetara. 1999.8 . fie direct. banci. marea provocare. Eugen – Inflatia. tot mai mult accent pe stabilizarea macroeconomica (situaţie întâlnita mai ales in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est .MONEDA ŞI POLITICA MACROECONOMICĂ In ultimii ani. fie indirect coordonând activitatea întregului sistem bancar in scopul atingerii ţintei finale a politicii macroeconomice. Chiar daca „obiectivul este acelaşi. uneori chiar aparent contradictorii.2. Se pune astfel. pag. mijloacele de a-l atinge – nu. 1 BASNO. politica fiscala. Editura Enciclopedica. 1999. Economia este un mecanism atât de complex. Bucureşti. Aceste instrumente pot conduce la realizarea doar a unei parţi din obiectivele propuse. Soluţiile oferite pentru o problema sau alta sunt. multiple.

Atingerea unui anumit nivel al acestor variabile macroeconomice se constituie în obiectivul fundamental al politicii macroeconomice a statului. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea anumitor forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca. şomaj frictional. O prima problema este cea legata. la nivelul analiştilor economici.2. în permanenta. Ar fi o greşeala foarte mare daca s-ar considera ca exista economii în care exista o ocupare totala a fortei de munca. înca de la început. este aproape clar dorinţa înregistrării unui nivel ridicat al ocuparii. Asigurarea unui astfel de obiectiv implica nenumarate probleme. nivelul şomajului frictional a crescut destul de mult.. La nivelul oricarei economii exista. iar pe de alta parte pentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. De aceea.3 În conditiile economiilor actuale. activitatea economica poate sa fie reprezentata de mai multe variabile precum PIB. în ceea ce priveşte factorii frictionali. Obiectivele avute în vedere prin politica macroeconomica vizează activitatea economica.4% din totalul fortei de munca civila”. în general şi al politicii monetare în special. de definirea nivelului ce caracterizeaza gradul cel mai înalt de ocupare. Rodney – The monetary process: Essentials of money and banking. de natura obiectivului avut în vedere. nu în ultimul rând. Factorii care genereaza şomajul frictional sunt reprezentati de: 3 MARSHALL.atunci când rata şomajului este cuprinsa între 3% . este acela ca nivelul cel mai ridicat al ocuparii fortei de munca exista…. pe fondul restructurarii macroeconomice. autoritatile încearca sa determine cu mare atentie care sunt cauzele care determina aceasta creştere. Hanghton Miffin Company Boston. gradul de ocupare. Robert & SWANSON. pag.412 . OBIECTIVELE POLITICII MACROECONOMICE ŞI CONFLICTUL DINTRE ACESTEA Realizarea stabilităţii macroeconomice este reflectata de modul în care sunt atinse obiectivele stabilite prin politica macroeconomica şi. rata inflaţiei etc. pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent.1. a) GRADUL DE OCUPARE AL FORTEI DE MUNCA Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al forţei de munca. „Consensul. mergându-se pe maximizarea acestuia. În ceea ce priveşte acest obiectiv. 1974.1.

oferta de forta de munca neavând o elasticitate ridicata fata de acest factor. aici fiind incluse persoanele care „declara ca doresc sa munceasca.factori sezonieri: în baza acestora cererea de locuri de munca variind în functie de vreme şi de perioada din an. dar care nu-şi cauta un loc de munca deoarece considera ca orice cautare va fi în zadar”4 Toate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul oricarei economii. pag. deoarece. Toate acestea conduc la o majorare a şomajului frictional. 4 . într-adevar ocuparea deplina a fortei de munca. Pe lânga şomajul frictional. – Money.415 5 MAYER. în cadrul şomajului se mai include şi un alt aspect. fie optiunilor politice şi religioase. destul de multi economişti considera ca nivelul optim al ratei şomajului este acela care. înca. Chiar daca aceasta corelatie (Curba lui Philips) a cunoscut MARSHALL. Robert & SWANSON. mai apar. Robert Z. as the minimum level that is consistent with the inflation rate not not accelerating”.. factori structurali: restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune automat şi o recalificare a fortei de munca. aşa-numitul şomaj ascuns determinat în fapt de factori pur subiectivi (specifici celui care îşi cauta un loc de munca. James S. Norton &Company. nu genereaza o creştere accelerata. cei disponibilizati nu-şi pot gasi un alt loc de munca pe vechiul domeniu de activitate. and hence by implication full employment. nu se poate spune cu exactitate care este nivelul optim al ratei şomajului care genereaza. într-o oarecare masura situatia ratei şomajului. discriminari datorate fie nationalitatii. Rodney – The monetary process: Essentials of money and banking. DUESENBERRY. pag. în corelatie cu rata inflatiei.5 Cu toate acestea. Inc. la nivelul oricarei economii. exista şomaj frictional şi singura problema avuta în vedere de autoritati este aceea a diminuarii cât mai mult a acestei laturi a şomajului.360: „many economists define the proper level of unemployment. fie rasei. Thomas. Hanghton Miffin Company Boston. fie datorate vârstei sau sexului. un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din constructii. 1974. Cu toate acestea se considera ca. În literatura de specialitate corelatia cea mai des întâlnita este cea legata de rata şomajului şi rata inflatiei. Banking and the Economie. de cele mai multe ori. ALIBER. 1984. factori geografici: ce influenteaza oferta de forta de munca în functie de amplasarea geografica a locurilor de munca.W. culturale şi sociale înregistrate la nivel mondiale. W. ca sa nu mai vorbim şi de existenta muncii la negru care distorsioneaza. discriminari în ceea ce priveşte ocuparea unui loc de munca. factori discriminatori: în ciuda evolutiei economice. De aceea. de turism etc.

Mai trebuie adaugat ca. în preturile produselor pe piata. pornind de la creşterea inflatiei. de nivelul preturilor din economie. Latura nefavorabila a efectelor. fenomenul cel mai frecvent întâlnit fiind acela al creşterii cererii agregate. and a weekened international balance-of-payments position . în conditiile în care oferta îşi mentine ritmul de creştere anterior. indiferent de productivitatea sectorului de activitate. o creştere a preturilor (generalizata) genereaza. care sa permita restabilirea echilibrului economic general. ineficienta economica se manifesta acut. Rodney – The monetary process: Essentials of money and banking. 1974. mai departe. cerere care. include o reducere a eficientei economice. ca unei rate a şomajului scazuta îi corespunde o rata a inflatiei ridicata. deoarece. în principal. deoarece aceasta reprezinta o cheltuiala care genereaza noi creşteri de pret. asupra nivelului puterii de cumparare. mai departe. manifestata. Nivelul cererii crescând. 6 MARSHALL. la înregistrarea unor costuri ridicate la anumite niveluri. The unfavorable side effects arising from inflation include a lessening of the distribution of income. poate avea efecte întinse şi adverse în economie.modificari în timp.price level stability is an important goal of economic stabilization policy because price level instability.417: „…. Hanghton Miffin Company Boston. cererea pentru creşterea salariilor este aceeaşi. au condus la reorientarea politicii autoritatilor. în principal. automat. pe termen scurt este importanta. especially in the form if inflation. nu au cum sa nu se repercuteze. can have widespread and adverse effects in the economy. o creştere a cererilor de majorare a salariilor şi implicit o majorare a costurilor de productie ce se reflecta. motiv pentru care un alt obiectiv de politica economica este considerat ca fiind reprezentat de stabilitatea preturilor. automat. pag. În acest sens. Aceste fluctuatii puternice de preturi înregistrate la nivel mondial în ultima perioada. automat se ajunge la o noua modificare de preturi ceea ce conduce şi la o creştere a cererii pentru modificarea salariilor. o distorsiune inechitabila şi capricioasa în ceea ce priveşte repartitia veniturilor şi o înrautatire a pozitiei balantei internationale de plati”. sub forma inflatiei. Robert & SWANSON. b) STABILITATEA PRETURILOR Daca pornim de la ceea ce exprima Curba lui Philips.6 În conditiile în care la nivelul unei economii rata inflatiei este la un nivel ridicat (de peste 2 cifre). fara a lua în considerare alti factori economici conduce. este evident faptul ca mentinerea unui ridicat nivel al ocuparii fortei de munca. reprezentate. Aceste costuri. de cele mai multe ori este satisfacuta doar într-o mai mica masura.. Marshall & Swanson [1974] afirmau ca „stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv important al politicii de stabilizare economica deoarece instabilitatea nivelului preturilor. în sensul renuntarii la urmarirea asigurarii unui anumit nivel al creşterii economice în scopul asigurarii unei stabilitati relative a preturilor.

una dintre principalele directii de actiune ale autoritatilor. Pe de alta parte. în prezent. ajungându-se. c)CREŞTEREA ECONOMICA SUSTENABILA În ceea ce priveşte asigurarea unui anumit nivel al creşterii economice. nu trebuie uitat impactul instabilitatii preturilor asupra acestei activitatii reliefat de balanta de plati. astfel. În conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut în vedere faptul ca notiunea de stabilitate a preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe. pentru unele tari. nicidecum. cazuri în care prin politica economica a statului se are în vedere asigurarea unei creşteri economice sustenabile. este de cel mult 2%. La nivel pragmatic. O rata a inflatiei ridicata conduce şi la devalorizarea monedei nationale. crescând preturile de productie. Scaderea eficientei economiei conduce şi la reducerea competitivitatii produselor exportate. urmarindu-se. motiv pentru care piata externa de desfacere se poate restrânge. fapt care poate genera o inhibare a exporturilor.motiv pentru care eficienta din anumite sectoare este suportata de catre alte sectoare. Pe de alta parte. Pe de alta parte. trebuie sa avem în vedere faptul ca una dintre problemele generate de inflatie este şi stagnarea economica. Stabilitatea preturilor se contureaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica economica. astfel ca cei ce înregistreaza venituri variabile vor beneficia automat de creşteri salariale mult mai rapide decât cei care au un venit fix. astfel. acesta reprezinta. o rata ridicata a inflatiei genereaza şi o distributie arbitrara a veniturilor la nivelul economiei. de materiile prime din import. este posibil ca pe piata externa sa existe producatori mult mai competitivi cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. se pune accent pe mentinerea unei stabilitati la nivelul mediu al preturilor. în definitiv. . continuarea activitatii este echivalenta cu o creştere a preturilor de productie. Daca stabilitatea preturilor constituie. ceea ce conduce la o noua modificare de preturi la nivelul economiei. cea absoluta. stabilitatea relativa a acestora şi. Exista. într-o oarecare masura. una dintre cele mai importante coordonate ale politicii de stabilizare macroeconomica. daca productia interna este dependenta. Economiştii considera ca stabilitatea relativa a preturilor exista în conditiile în care rata anuala de creştere a preturilor determinata pornind de la un indice de pret reprezentativ. Daca avem în vedere cadrul extern al economiei. la o spirala inflationista ale carei costuri de eliminare sunt foarte ridicate.

Asigurarea unui anumit nivel al creşterii economice presupune doua aspecte: fie asigurarea unei creşteri economice extensive (bazata pe creşterea numarului angajatilor. cât şi calitative. spre exemplu). notiunea de creştere economica are mai multe fatete. pentru simplul motiv ca acesta reflecta nivelul efectiv al activitatii economice desfaşurate pe teritoriul tarii analizate. La acestea trebuie sa se adauge şi faptul ca mixul de produse şi servicii trebuie astfel alcatuit încât sa stimuleze cererea reala şi. sa stimuleze consumul. Bineînteles. trebuie recunoscut ca realizarea de noi investitii este calea cea mai buna pentru asigurarea creşterii economice. la acest factor adaugându-se. deci.Daca avem în vedere aspectele semantice. atât cantitative. cât şi fiscal. . considerând ca acesta reflecta cel mai bine gradul de dezvoltare al economiei avute în vedere. bineînteles şi factorii conjuncturali care. la nivelul unei economii de piata. iar pe de alta parte de ajustarea gamei de produse şi servicii oferite pe piata la necesitatile clientelei (este cunoscut cazul productiei pe stoc care a condus la scadere drastica a creşterii economice în nenumarate tari). tocmai din dorinta de a se evidentia nivelul efectiv al creşterii fara a lua în considerare evolutiile inflationiste. precum şi din punct de vedere al stabilitatii politice. analiştii economici înclina catre utilizarea ritmului de creştere a produsului intern brut al tarii analizate. cu toate acestea. Problema care apare este legata de crearea cadrului care sa permita atragerea de investitori (atât din punct de vedere financiar. fie îmbunatatirea conditiilor existente de lucru care sa permita creşterea productivitatii (presupunând astfel o creştere economica intensiva). de cele mai multe ori influenteaza semnificativ creşterea economica. Nu trebuie uitat ca exista mai multe modalitati de a masura nivelul creşterii economice. Pentru a vorbi de o creştere economica viabila trebuie sa se înregistreze o creştere efectiva la nivelul productiei unei tari (cantitativ) şi nu. Daca la începutul secolului XX se mergea pe ideea asigurarii unei creşteri economice de cel putin 3% . Daca avem în vedere acest din urma aspect. militare specifica tarii avute în vedere şi chiar zonei din care face parte tara analizata). în prezent aceste aşteptari pot fi mult mai pesimiste. în mod simplu o creştere a valorii monedei nationale. Stabilirea ritmului de creştere economica are la baza înregistrarile cantitative din anii anteriori. pe de o parte de situatia ofertei agregate (oferta agregata excedentara genereaza stagnare economica).4%. Asigurarea creşterii economice depinde. ca se are în vedere nivelul real al produsului intern brut.

Ca urmare. sa accentueze presiunile inflationiste din economie. la existenta a semnificative deficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea statului pentru a le acoperi. implicit. Cu toate acestea. în ultima perioada. la care se adauga amplul fenomen al arieratelor (manifestat mai ales la nivelul economiilor aflate în tranzitie la economia de piata) au condus. Cheltuielile destul de ridicate ale statului. impas generat de înrautatirea pozitiei balantei comerciale Alegerea unui astfel de obiectiv este determinata tocmai de necesitatea sustinerii monedei nationale. acestea repercutându-se. la importante modificari in planul economiei mondiale. ca sa nu mai vorbim de faptul ca. motiv pentru care. de cele mai multe ori. pentru obtinerea de finantare externa (în special de la Fondul Monetar Internationale) una dintre conditii era aceea a respectarii unei anumite ponderi a deficitului bugetar în cadrul PIB. asupra valorii monedei nationale. aceasta putând sa conduca la înrautatirea situatiei economice a tarii analizate la toate nivelurile. în ultima perioada. este cunoscut impasul prin care trec nenumarate tari.Toate aceste tinte de stabilizare macroeconomica au în vedere doar aspecte economice interne. ne mai luând în considerare faptul ca un deficit al balantei de plati implica un efort financiar suplimentar. Instabilitatea de pe aceasta piata a condus. d) STABILITATEA PIETEI VALUTARE În ultima perioada. exista situatii când chiar şi atingerea unui singur . in ultima perioada. nenumarate banci centrale au luat decizia flotarii administrate pentru propria moneda. la scaderea puterii de cumparare şi. practica a demonstrat-o. printre obiectivele de politica economica se afla şi cel privind asigurarea controlului deficitului bugetului de stat. Atingerea simultana a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice tara. a nivelului de trai. însa. Finantarea deficitelor bugetare pe baza emisiunii monetare poate. mai departe. e) CONTROLUL DEFICITULUI BUGETAR Deprecierea monetara reprezinta un alt factor care presupune adoptarea unei politici ferme de stabilizare macroeconomica. valoare care conduce. tocmai pentru acoperirea acestuia. treptat. în primul rând.

Curba lui Philips fiind infirmata pe termen lung. sau al celor pentru care pretul produselor din import este avantajos. deoarece atingerea unuia dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte tinte. Daca economia este dependenta de astfel de importuri. este destul de greu sa se realizeze asigurarea creşterii economice fara a se genera o oarecare modificare la nivelul preturilor şi. Inflatia ridicata conduce la deprecirea monedei nationale. asigurarea stabilitatii preturilor impune. fapt ce duce la o reducere a acestora (cel putin din punct de vedere teoretic. Pe de alta parte. motiv pentru care. prin diminuarea numarului celor care desfaşoara activitate în domeniul bugetar. CONFLICTUL DINTRE OBIECTIVE Alegerea obiectivelor de politica economica este de foarte multe ori contradictorie. comparativ cu cel al produselor indigene când nivelul importurilor se mentine). într-adevar. ca urmare. În acest sens se înregistreaza o creştere a ratelor de dobânda. importurile devin mult mai costisitoare. presupune adoptarea de politici economice restrictive. se pune un deosebit accent pe stabilirea unui obiectiv unic de politica macroeconomica care sa permita. din partea statului cheltuieli suplimentare pentru sustinerea salariilor bugetarilor la un nivel care sa permita un oarecare trai decent.2. realizarea stabilizarii macroeconomice. fapt ce genereaza o creştere a ratei şomajului. de cele mai multe ori. dure. deoarece practica a demonstrat ca exista şi situatii – cazul economiilor a caror activitate depinde de materii prime şi materiale din import. în sens ascendent. Un oarecare nivel al deprecierii poate stimula schimburile externe (în principal exporturile) ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de contract comparativ cu moneda interna. atunci nu exista decât doua alternative: fie se reduc importurile şi. deci.obiectiv este destul de anevoioasa şi. Cea mai cunoscuta contradictie este cea dintre rata inflatiei şi rata şomajului. însa. creştere care poate influenta negativ procesul investitional (costul creditului crescând simtitor). fie se mentin importurile la nivelul anterior. aceasta din urma stimulând investitiile.2. Pe de alta parte. 1. o modificare. de existenta unui anumit nivel inflatiei. se va reduce şi productia ce are la baza materiile prime din import (spre exemplu). Cheltuielile suplimentare pot fi acoperite. existenta unui nivel ridicat al inflatiei genereaza erodarea capitalurilor. a inflatiei. dar în mod evident se va înregistra o creştere . În acelaşi timp. Pe de alta parte. motiv pentru care posesorii de disponibilitati încearca sa-şi plaseze cât mai bine resursele astfel încât sa minimizeze pierderile de valoare generate de inflatie. Creşterea economica se considera ca este favorizata.

reprezinta ansamblul masurilor adoptate de banca centrala în scopul influentarii ofertei de moneda şi a ratei dobânzii care sa contribuie la influentarea. tot mai frecventa este parerea potrivit careia politica economica elaborata trebuie sa aiba la baza un obiectiv bine conturat şi care. 1. în calitate de instrument al politicii macroeconomice. Indiferent de alternativa. mai departe. Care trebuie sa fie acest obiectiv? Obiectivul ales este cel ce poate fi realizat cu fortele proprii economiei respective sau nu? Toate aceste întrebari sunt tot atâtea probleme la care autoritatile trebuie sa raspunda în timp real. deci restabilirea echilibrului general al economiei. în fapt. pentru ca politica macroeconomica sa dea roade. o . impactul se va simti şi asupra pozitiei balantei de plati. Alegerea obiectivului fundamental de politica macroeconomica este o problema importanta pentru factorii de decizie. În baza masurilor tactice adoptate de banca centrala se asigura. conturarea strategiei de politica monetara în baza careia se asigura realizarea obiectivului fundamental propus. Ca urmare se are în vedere realizarea unui aşa-numit mix optim al dezechilibrelor. In ultimul deceniu. de catre autoritati. sa permita realizarea stabilizarii macroeconomice. problema cu care s-a confruntat economia mondiala a fost reprezentata de cresterea generalizata a prepturilor. Astfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingerea anumitor obiective stabilite prin programul de politica macroeconomica. ALEGEREA OBIECTIVULUI DE POLITICA MACROECONOMICA Politica monetara. implicit. Elaborarea politicii monetare. adica acceptarea anumitor dezechilibre cu conditia ca existenta acestora sa nu agraveze situatia economica a tarii. a activitatii economice. fie ca este vorba de cele monetare. fie de cele politice. ca urmare este subordonata atingerii obiectivului de politica macroeconomica adoptat. motiv pentru care inflatia nu este considerata. sa poata fi atins şi.2. Având în vedere toate aceste conflicte de interese.3.simtitoare la nivelul preturilor produselor rezultate. prin masurile adoptate.

Argumentele aduse in favoarea asigurarii stabilitatii preturilor se bazeaza tocmai pe dezavantajele evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilor monetare adoptate (Mishkin & Posen. pe langa faptul ca genereaza distorsiuni la nivelul preturilor. Sunil – “Inflation targeting as a Framework for Monetary Policy. Guy. Luarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde. Federal Reserve Bank of New York.htm). (Croce & Khan [2000]8).15. 9 MISHKIN. Mohsin – Monetary Regimes and Inflation Targeting. [1998]7). cat si economic. MASSON. inflatia genereaza o erodare accentuata a economiilor. Paul. noi presiuni. Enzo. in ultimii ani economiile nationale si-au reorientat politicile macroeconomice in directia asigurarii stabilitatii preturilor.3/September 2000 (www. Chiar daca la nivel international s-au manifestat nenumarate dispute vis-a-vis de masurile de politica monetara ce trebuie adoptate. KHAN. [1997]9): DEBELLE. 1998 (www. Acest dezechilibru afecteaza puternic deciziile sectorului economic privat in ceea ce priveste realizarea de investitii. Frederic. Asigurarea stabilitatii preturilor a devenit astfel obiectivul fundamental de politica macroeconomica. Miguel. Presiunile geneerate de cresterea preturilor genereaza. la randul lor. social. International Monetary Fund. descurajeaza investitile.org/external/pubs/ft/issues/issues15/index. Adam – Inflation Taregting: Lessons from Four Countries.org/external/pubs/ft/fandd/2000/09/croce. de cele mai multe ori in active neproductive.37. FRBNY Economic Policy Review.. la nvielul economiei politica monetara adoptata si. vol.imf. Aceste este si motivul pentru care. SAVASTANO.imf.. pe fondul reducerii ratei somajului. nu in ultimul rand de autoritatea de care dispune banca centrala in economia respectiva. Economic Issues no.htm) 8 CROCE. atat in plan monetar. august 1997 7 . consensul s-a manifestat in ceea ce priveste obiectivul final al politicii macroeconomice si. no. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in ultimii ani. implicit al politicii monetare asigurarea stabilitatii preturilor. majoritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii cresterii productiei. toate acestea avand la baza aplicarea unor masuri sustenabile de catre economia vizata. SHARMA.de economii si chiar dezvoltarea productiei. POSEN. politic. in mare masura de ceea ce poate genera. favorizand migrarea capitalurilor catre activele care genereaza venituri suplimentare reale (de cele mai multe ori fiind cazul activelor exprimate in valutele puternice ale momentului) sau. Astfel ca.veste buna (Debell . Finance and Development Magazine. Toate acestea reprezinta tot atatea argumente pentru a adopta masurile care sa conduca la reducerea presiunilor inflationiste. International Monetary Fund.. efectul final concretizandu-se in reducerea nivelului productiei.

a profitului prin intermediul inflatiei. Mishkin si Posen (1997) vin sa evidentieze trei categorii considerate majore. pot sa nu aiba efectul scontat tocmai ca efect al „inconsistentei” acestora in timp. fiind cel al ridicarii nivelului de trai al populatiei. sociatatea este afectata de nenumarate costuri economice. mai precis sistemul de impozitare care poate conduce la dezvoltarea acelor canale subterane de evitare a impozitarii. Aceasta conduce. 1. In conditiile in care inflatia este ridicata. 3. argumentele aduse au la baza tocmai disputa referitoare la natura politicii monetare: politica monetara bazata pe reguli stricte sau politica monetara discretionara (rules versus discretion). posesorii de numerar incearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda. . Argumentele aduse au la baza si faptul ca. efectul. in fapt. In fapt. Daca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista (Mishkin & Posen [1997]). Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii preturilor. deoarce se inregistreaza o modificare a valorii reale a activelor exprimate in termeni nominali. decat sub forma de numerar. la o redistribuire. cum este stiut nu este purtator de dobanda. Cea de a doua categorie de costuri rezulta tocmai din efectele generate de existenta inflatiei: „daca preturile tind sa creasca de ce sa nu majoram si noi preturile pana la nivelul general de crestere. Pe de alta parte. masurile de politica monetara adoptate. o oportunitate de a face profit. dupa. 2. deoarece asigurarea unei rate scazute a somajului sau un nivel ridicat al ratei de crestere economica nu pot fi asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare expansioniste care este asociata si unui nivel ridicat al inflatiei. in fapt. relizandu-se un transfer de valoare de la creditori catre debitori(acestia din urma fiind avantajati de cresterea inflatiei). ceea ce inseamna cresterea inflatiei. Dintre aceste costuri. chiar daca in timp. de multe ori. Prima categorie de costuri („shoe leather cost of inflation”) este cel determinat de detinerea numerarului care. de cele mai multe ori arbitrara. Efectul imediat se manifesta pe piata financiara. Cea de a treia categorie de costuri este data de interactiunea dintre inflatie si politica fiscala a statului. chiar daca economic aceasta nu se justifica?” Aceasta reprezinta. luarea in calcul a „curbei lui Phillips” s-a dovedit a fi eficienta doar pe termen scurt. sistemul monetar functioneaza mult mai bine.Un prim argument este acela ca o politica monetara orientata in directia asigurarii cresterii economice si a reducerii somajului genereaza efecte al caror lag este variabil.

1. practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca. Pe termen scurt genereaza o crestere a consumului si. 10 Fraser.2. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE este reflectata de capacitatea acesteia de a asigura realizarea obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern. Astfel ca argumenteul traditional in favoarea asigurarii independentei bancii centrale este acela al separarii institutiei abilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea care asigura creatia monetara. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE Pozitia de lider al politicii monetare. (Fraser [1994])10 Banca centrala joaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei de baza a acesteia: emisiunea monetara.Pornind de aici.4. se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetare care sa aiba la baza o ancora nominala. December 1994 . in coordonarea politicii macroeconomice este data. Altfel spus.W. statul poate modifica rata dobanzii in perioadele electorale (in sensul reducerii acesteia si. – Central Bank Independece: What does it mean? – Reserve Bank of Australia Bulletin. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba in vedere un alt obiectiv fundamental decat cel orientatin directia asigurarii stabilitatii preturilor. dar pe termen lung efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste. banca centrala nu dispune de independenta in stabilirea obiectivului de politica monetara (componenta a politicii macroeconomice). in primul rand. Acest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii: statul poate profita de controlul asupra creatiei monetare a bancii centrale in scopul asigurarii de moneda care sa-i acopere cheltuielile (altfel spus finantarea bugetului de stat care duce la cresterea inflatiei). pentru stimularea creditului in economie). B. dar dispune de independenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate pentru atingerea acestui obiectiv. ancora care poate deveni si tinta pentru politica monetara adoptata. afirmandu-se chiar ca problema independetei bancii centrale este la fel de veche ca si existenta acesteia (banca centrala). de gradul de independenta al bancii centrale. practic.

discutii periodice intre conducerea bancii centrale si guvern. astfel. Se impuns. anuntarea in permanenta a modificarilor ce intervin in aplicarea programului de politica monetara. asigurarea unui mediu de lucru eficient. astfel. INDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE presupune libertatea acestora de a asigura aplicarea programului de politica monetara ce nu este stabilit de catre guvern. altfel spus. independenta din punct de vedere al instrumentelor: controlul tuturoir instrumentelor prin care se asigura aplicarea programului de politica monetara. Astfel ca. 88/2000 . banca centrala trebuie sa dispuna de un program de politica monetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei. finantarea directa a deficitului bugetar. astfel. independenta personala: alegerea membrilor conducerii pe criterii de inalta competenta profesionala. TT – Central bank independende – BIS Review nr. 11 Mboweni. independeta financira: prin care banca centrala sa aiba acces la propriile resurse financiare pe care sa le administreze pe baza propriului buget. transparenta: publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceea ce priveste programul de politica monetara urmat de banca centrala.Asigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea mai multor conditii: banca centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele operationale prin intermediul carora aceasta asigura aplicarea politicii monetare. Acest fapt nu exclude formularea unor critici de catre reprezentantii Guvernului si nici eliminarea consultarilor bancii centrale cu guvernul in ceea ce priveste politica monetara ca si alte componente ale politicii macroeconmice. Se impune. fara ca acestia sa fie implicati politic sau sa fie supusi altor presiuni. cat si din punct de vedere al variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizate pentru atingerea obiectivului final de politica macroeconomica. Acest lucru impune mai multe decizii legate de:11 independenta functionala: dreptul de a decide in orice directie privind politica monetara si asigurarea stabilitatii preturilor. dupa cum si prezentarea unui raport de activitate in fata Parlamentului este necesara. prevenindu-se.

Pe de alta parte. De acest aspect depinde . practic si credibilitatea bancii centrale. dar orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar prin emisiune monetara duce la intarirea independentei bancii centrale. .Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale: asigurarea realizarii unui singur obiectiv de politica monetara sau a unui singur obiectiv intermediar. legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea in practica a acesteia. sau aplicarea unei politici monetare bazata pe o mare flexibilitate.

1. Ţintirea inflaţiei .caracteristici .1. STRATEGII DE POLITICA MONETARA 2.II.2. Strategii directe de politică monetară 2.1. Ţintirea cursului valutar . Strategii indirecte de politică monetară 2.1.caracteristicile strategiei 2. Ţintirea agregatelor monetare .modelul multiplicatorului monetar .1.structura agregatelor monetare în România .2.Caracteristicile strategiei de ţintire a cursului de schimb 2.2.condiţii de aplicare .

în acelaşi timp o multitudine de preţuri. a fundamentat această teorie pe aşa numita lege a preţului unic. Pe termen scurt. atunci ele vor avea acelaşi preţ exprimat în aceeaşi unitate de măsură (adică aceeaşi monedă) Adică: (cele două pieţe fiind România (RO) şi Zona Euro (ZE).1. Gustav Cassel. atunci când egalitatea dintre cele două preţuri este stabilită. Teoria PPP poate fi scrisă: . motiv pentru care teoria PPP ia în considerare toate bunurile existente în economie. se stabileşte egalitatea dintre preţul în lei al coşului reprezentativ de produse din România şi preţul evaluat în lei al coşului reprezentativ de produse din Zona Euro.ROLUL PREŢURILOR ÎN DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB Relaţia ce se stabileşte între cursul de schimb ţi preţurile din economie este reflectată de teoria parităţii puterilor de cumpărare potrivit căreia preţurile de pe două pieţe exprimate în aceeaşi monedă sunt egale. fapt ce conduce la o apreciere a monedei naţionale. Având în vedere preţul unui coş reprezentativ de bunuri. acesta fiind direcţionat către nivelul de echilibru. însă. Pornind de aici. Problema care a fost ridicată de Cassel a vizat întreaga economie. fapt ce va determina orientarea cursului de schimb către nivelul de .1. existenţa unei diferenţe între preţurile bunurilor şi serviciilor între cele două zone care se compară conduce la o scădere a cererii în zona unde preţurile sunt mai mari.ŢINTIREA CURSULUI VALUTAR . Autorul.2. puterea de cumpărare a unei monede este aceeaşi pe cele două pieţe care se compară. cumpărare a unei Pe baza preţurilor putem determina şi puterea de monede. Legea preţului unic venea să reflecte legătura stabilită între preţurile fiecărui bun în parte. legea preţului unic este invalidată deoarece pieţele actuale oferă posibilităţi de arbitraj. echivalează cu o creştere a puterii de cumpărare a monedei naţionale. adică este validată teoria.1.Strategii indirecte de politica monetara 2. arbitrajul determină modificarea cursului de schimb. Potrivit aceleiaşi teorii. dar prin mecanismele. unde înregistrăm o multitudine de bunuri şi servicii şi. ştiut fiind faptul că puterea de cumpărare a unei monede este inversul indicelui de preţ. de unde: Potrivit acestei teorii. Astfel că o scădere a preţurilor în România comparativ cu Zona Euro. potrivit căreia dacă două bunuri de pe două pieţe diferite sunt identice.

însă. la nivelul UE s-a luat decizia construcţiei unui indice armonizat al preţurilor care să permită realizarea unor analize comparabile între ţările membre. se înregistrează o depreciere Cu toate. motiv pentru care. mulţi teoreticieni susţin ca relevantă. În condiţiile în care inflaţia din Zona Euro este mică. unele probleme. numitorul tinde către 1. altele nu – de unde structurarea bunurilor şi serviciilor unei economii în bunuri tradables şi nontradables – Efectul Balassa Samuelson). Astfel că teoria parităţii puterii de cumpărare în forma absolută este relevantă la nivel microeconomic şi. dar şi Teoria parităţii puterilor de cumpărare în formă relativă arată că modificarea cursului de schimb este dată de diferenţialul ratelor de inflaţie înregistrate pe cele două pieţe ce se compară. de unde: Generalizând. Pornind de aici. Pornind de la teoria absolută. . acestea. accize). Chiar dacă structura este aceeaşi. având cotaţia SMC/MB. ponderea de participare a bunurilor şi serviciilor diferă de la economie la economie. nicidecum la nivel macroeconomic. a restricţiilor existente în planul tranzacţiilor internaţionale (în sensul că unele bunuri pot fi tranzacţionate în plan internaţional. existenţa barierelor tarifare (taxe vamale. dacă a monedei cotante (în cazul nostru a leului faţă de euro). În primul rând. este greu de determinat un coş reprezentativ de bunuri şi serviciu care să se regăsească în ambele economii în aceeaşi structură.echilibru. putem determina PPP în termeni relativi: nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul 1 este: nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul 0 este: De unde: Ca urmare: . cursul nominal de schimb se abate de la nivelul determinat pe baza PPP. . analiza teoriei parităţii relative a puterii de cumpărare. existând mai muţi factori de infleunţă precum: costurile de transport. spre exemplu. Analiza teoriei parităţii puterii de cumpărare în forma absolută ridică.

pe termen lung preţurile putând fi menţinute fixe doar administrativ. de aşa numita discriminare prin preţ. Dacă avem în vedere. nivelul CURSUL REAL DE SCHIMB Pornind de la Teoria PPP. Aceasta este dată de creşterea preţului coşului de bunuri european comparativ cu cel din . intervenţiile statului în determinarea unei ponderi cât mai mari a preţurilor generând deviaţii mult mai mari ale cursului de schimb de la PPP. în continuare. ceea ce va face ca România să fie mai competitivă pe piaţa externă. dar şi de evoluţia preţurilor pe cele două pieţe care se compară. dacă se înregistrează o creştere a cursului nominal (depreciere a leului în termeni nominali). a structurii coşului reprezentativ de produse. Astfel că. După cum se constată. ceea ce va determina o reducere a deficitului de cont curent. trebuie avută în vedere structura preţurilor în economiile care se compară. în special din punct de vedere al ponderii preţurilor administrate. trebuie să avem în vedere şi legătura ce se stabileşte între cursul de schimb nominal şi cel real.Zona Euro. caz în care. motiv pentru care determinarea lui vizează strict evidenţierea competitivităţii economiei româneşti faţă de cea aferentă Zonei Euro. trebuie să avem în vedere deprecierea/ aprecierea reală a cursului de schimb. acelaşi producător stabileşte preţuri diferite pentru acelaşi produs. cursul real Ron/Euro va fi: Deci cursul real al euro faţă de RON este preţul coşului de consum european evaluat în lei raportat la preţul coşului de consum din România. în fapt. - pornind de la afirmaţia anterioară. comparaţia România . cursul real de schimb nu are unitate de măsură. Cursul real de schimb poate fi definit ca fiind cursului nominal de schimb corectat cu nivelul preţurilor aferente celor două pieţe care se compară. Acest lucru este valabil pe termen scurt (în condiţiile în care preţurile pe cele două pieţe sunt fixe).- concurenţa imperfectă de pe piaţă (vorbim. aceasta va determina o creştere a exporturilor. mai precis a soldului contului curent depinde de evoluţia cursului real de schimb. cu alte cuvinte. care la rândul său este influenţat atât de evoluţia cursului nominal de schimb. Pornind de la relaţia anterioară. Creşterea cursului real de schimb presupune o depreciere reală a monedei naţionale. evoluţia balanţei de plăţi. în funcţie de piaţa de desfacere). - diferenţierile existente între ţări din punct de vedere al determinării indicilor de preţ.

soldul contului financiar şi de capital Pornind de aici.soldul contului curent (G-T) . Astfel că. formarea venitului naţional la nivelul unei economii (Y) are la bază următoarele componente: cererea pentru consumul privat (C). precum nivelul PIB. cum nivelul venitului naţional este acelaşi. pentru consumul guvernamental (G). Validarea Teoriei PPP presupune. Nu trebuie uitat faptul că nivelul cursului real de schimb este influenţat şi de alţi factori. fapt ce va conduce la stimularea importurilor Ro din ZE şi la descurajarea exporturilor. fie pe baza componentelor ce vizează utilizarea lui). Y = C + G + I + (E-X) Pe de altă parte. nivelul ratelor de dobândă. distribuirea acestuia vizează achitarea impozitelor şi taxelor (T) (la nivel macro vorbind de încasarea veniturilor la bugetul de stat). În aceste condiţii. însă.soldul bugetului de stat (I-S) . din punct de vedere al cursului valutar real ca acest să fie 1. indiferent de modalitatea de determinare (fie pe bază abordării componentelor ce contribuie la formarea lui. adică: Y=T+S+C Pornind de aici. puterea de cumpărare a leului în ZE scade. . se poate observa că o creştere a deficitului bugetar (peste nivelul soldului contului financiar şi de capital) conduce la o creştere a deficitului contului curent. importurile din ZE către Ro. În realitate. De partea cealaltă. la care se adauga cheltuielile pentru realizarea de investiţii (I) şi exportul net (E-X). se înregistrează deviaţii ale cursului real de schimb de la nivelul PPP al acestuia. analizând venitul naţional prin comparaţie cu venitul oricărui individ. În aceste condiţii. puterea de cumpărare a leului în ZE creşte. restul sumei (deoarece presupunem că suntem consumatori raţionali) partajându-se între economii (S) şi către consum (C). exporturile din România către Zona Euro devin mai competitive. descurajându-se.România. astfel. vom avea: C + G + I + (E-X) = T + S + C (X-E) = (G-T) + (I-S) (X-E) . deoarece preţurile bunurilor din coşul european sunt mai mari decât cele aferente coşului din România. Legătura ce se stabileşte între soldul bugetului de stat şi soldul contului curent este reflectat de aşa numitele „deficite gemene”. aprecierea reală a cursului de schimb conduce la o reducere a preţurilor în ZE mai mare comparativ cu Ro.

Letonia. Ungaria. ajungând la un nivel ce tinde spre o cifră. Slovenia. Slovenia. începând cu 2005 o parte a acestor ţări emergente au luat decizia de a adera la ERM2 (Cipru. Polonia. Din punct de vedere al evoluţiei regimurilor de curs de schimb adoptate. Malta. Dacă ne raportăm la România. Regimurile adoptate au fost în concordanţă cu cerinţele programului de stabilizare macroeconomica adoptat. România. Polonia (din 2000). Malta. Ultima etapă coincide şi cu demararea pregătirilor pentru trecerea la o nouă fază de tranziţie: participarea la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM 2). România. Letonia. Alegerea regimului de curs de schimb este dependentă şi de strategia adoptată în direcţia îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală şi reală. RCS intermediar: Cipru (ancorarea faţă de o monedă – ECU. Slovacia. dar şi în perspectiva aderării la UE au adoptat un regim de curs fix. în ţările Europei Centrale şi de Est una dintre principalele probleme ridicate a fost cea legată de regimul de curs de schimb ce se impunea a fi adoptat. avem în vedere perioada de după 2001): RCS fix: Bulgaria. Letonia (1992-1994). referinţa fiind EURO.REGIMURI DE CURS DE SCHIMB PENTRU ŢĂRILE ÎN CURS DE ADERARE LA EMU Începând cu anii ’90.e doua etapă – reprezentând perioada de tranziţie propriu-zisă (1995-2000) (pentru unele dintre ţările vizate aceasta etapă a fost mult mai restrânsă). apoi . RCS flotant: Cehia. În condiţiile în care presiunile inflaţioniste s-au diminuat. Letonia). Multe dintre aceste ţări. Malta. Lituania. din 2005 odată cu liberalizarea contului de capital . Ungaria. EURO) RCS flotant: Bulgaria. RCS flotant: Cehia (din 1997).prima etapă – aferentă primilor ani după evenimentele din 1989 şi momentul adoptării unui program de stabilizare macroeconomică(1989-1994). România. aceasta a avut un regim de curs de schimb cu flotare controlată. Estonia. Estonia. RCS intermediar: Cipru. RCS fix: Ungaria. Malta. se disting trei etape la nivelul ţărilor emergente din Europa Centrală şi de Est: . Cehia. Polonia. RCS fix: Bulgaria (1997 – consiliu monetar). Slovacia. în lupta acestora cu inflaţia. Slovacia. regimurile de curs de schimb au devenit mult mai flexibile. Estonia aderând la UME. Slovenia. RCS intermediar: Cipru. ulterior acestui moment Cipru.Astfel că.etapa de preaderare (de intrare în faza de tranziţie către UME) (practic. Polonia. Estonia. .

în sensul că unul dintre criteriile de convergenţă vizează stabilitatea cursului de schimb (avându-se în vedere variaţia cursului propriei monede faţă de euro cu o marjă de variaţie de +/. moneda ancoră fiind euro. În realitate. Macedonia. ţinând cont de caracteristicile acesteia. În cazul României. continuă să aibă consiliu monetar. precum Bulgaria şi Bosnia. CURS FIX: Avantaje: riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor străine se diminuează. Cu toate acestea.15%). decât fixe sau flotante. se poate evidenţia o reducere a costurilor aferente finanţării internaţionale. ţintă în funcţie de care se stabileau şi intervenţiile BNR pe piaţă. mult mai fix de jure. însă. de facto. regimurile de curs de schimb întâlnite în realitate sunt mai degrabă intermediare. din punct de vedere al etapei de tranziţie către UME (ERM2) direcţia este aceeaşi pentru toate ţările. ştiut fiind faptul ca o strategie de curs de schimb nu poate fi aplicată în aceleaşi condiţii de fiecare economie. chiar dacă în perioada de până în 2005 se vorbea de o flotare administrată a cursului de schimb (de jure). Cu toate acestea. de fapt BNR stabilea o ţintă de curs de schimb neoficială. de fapt. toate acestea fiind date de aşa numita frică de flotare sau de ancorare. Adoptarea unui anumit tip de regim de curs de schimb s-a bazat pe avantajele şi dezavantaje induse la nivelul economiei. . decât o evidenţiază realitatea pieţei din economia respectivă. au un regim de curs de schimb bazat pe crawling peg faţă de euro. acelaşi lucru putem să-l evidenţiem şi din punct de vedere al cursului de schimb. Ţări precum Croaţia.vorbind de flotare liberă. Frica de ancorare a monedei = evidenţiază faptul că regimul de curs de schimb este. nivelul rezervelor monetare făcea imposibilă adoptarea de jure şi de facto a unei strategii de ancorare a monedei naţionale. Se evidenţiază clar două situaţii privind regimurile de curs de schimb: de jure. se poate înregistra şi o reducere a ratelor de dobândă interne faţă de cele de pe piaţa internaţională. Serbia. Alte ţări care doresc sa adere la UME. Frica de flotare = regimul de curs de schimb este mai flexibil de jure decât de facto. menţinându-se un curs de schimb fix. Aşa cum independenţa băncii centrale este definită ca fiind de jure/ de facto.

CURS FLOTANT: Avantaje: Neutralizează impactul şocurilor externe. efectul fiind nefavorabil asupra tranzacţiilor internaţionale (mai ales asupra investiţiilor străine). a şocurilor generate de economia reală şi impactul inflaţiei asupra competitivităţii operaţiunilor de export. Criteriile de convergenţă reprezintă testul economic de evaluare a stadiului de pregătire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare. - Dezavantaje: manifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica. Autonomia politicii monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht. generând costuri ridicate pentru menţinerea cv. Manifestarea unei lipse de disciplină la nivelul băncii centrale (dacă avem în vedere măsurile adoptate) Operaţiunile valutare speculative pot destabiliza piaţa valutară Dacă avem în vedere realizarea criteriilor de convergenţă nominală şi reală (în vederea aderării la UME. şi se referă la (sursa: BNR): . dar şi în plan monetar (diminuarea ratelor de dobandă) se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei. se poate observa că un regim de curs de schimb favorizeaza realizarea criteriilor nominale. socurile externe generează presiuni puternice asupra economiei.menţinându-se stabilitatea în plan valutar. ceea ce permite o mai mare flexibilitate masurilor de politică monetară a - Dezavantaje: Cursul valutar prezintă o volatilitate mult mai mare. în timp ce un regim de scurs de schimb flotant asigură o mai bună realizare a criteriilor reale. conducând. ratificat de către toate statele membre UE în 1993. politica monetară proprie este dependentă de politica monetară aferentă ţării emitente a monedei ancore. în final la reducerea credibilităţii autorităţii monetare.

• stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II). deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial şi continuu. media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. a unui curs central. dacă această valoare este depăşită. de comun acord. în special fără a se proceda din proprie iniţiativă la devalorizarea monedei naţionale faţă de euro. Este sintetizată prin: Nivelul PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS). pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa. această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi sustenabilă. • ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea (respectiv. faţă de euro şi a unei benzi standard de fluctuaţie de +/-15 puncte procentuale. în plus. ceea ce implică creşterea veniturilor din ţările în curs dezvoltare către nivelul existent în ţările industrializate. . O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită. aceasta fiind atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui deficit considerat excesiv. În particular: (i) deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3 la sută din PIB. rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile. fără tensiuni severe. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a înlocuit ERM în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea. de comun acord. iar dacă înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător. Criteriile de convergenţă reală: Convergenţa reală Presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la nivelul productivităţii şi cel al preţurilor. către o valoare apropiată de cea de referinţă sau depăşirea valorii de referinţă trebuie sa fie excepţională şi temporară: (ii) datoria publică nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB. • finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă.5 puncte procentuale pe cea (respectiv. pe o perioadă de cel puţin doi ani. fix dar ajustabil.• stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1. media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor.

la diminuarea inflatiei şi în tara ancorata (exchenge rate peg). În conditiile în care se merge pe adoptarea regimul bazat pe tintirea cursului valutar. interventii menite sa sustina cursul valutar. Acest lucru se realizeaza. iar pe de alta parte pe baza interventiilor directe pe piata valutara. în acest sens. pe baza raportarii la valuta de ancorare (sau coşul de valute). existenta unui nivel suficient al rezervelor internationale care sa permita interventii prompte pe piata valutara. Forma cea mai simpla a acestei strategii presupune “ancorarea” cursului valutar al monedei nationale de una sau mai multe monede apartinând tarilor ce prezinta un nivel redus al ratei inflatiei care sa contribuie. în fapt. fie ca este vorba de regimul de curs independent (caz în care mecanismele pietei sunt cele care sunt singurele care influenteaza cursul de schimb). prin intermediul utilizarii instrumentelor proprii ce vizeaza pe de o parte modificari la nivelul ratelor dobânzii practicate. Argumentele favorabile adoptarii unei astfel de strategii constau în: . . banca centrala încearca sa asigure stabilitatea cursului valutar nominal.- Gradul de deschidere al economiei= servicii)/PIB (import + export de bunuri şi - Ponderea comerţului cu UE/ în total comerţ exterior. mentinerea credibilitatii externe a tarii. Principiul de functionare al acestui regim se bazeaza pe determinarea unui curs valutar fix.STRATEGIA BAZATA PE TINTIREA CURSULUI VALUTAR Economia de piata presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupune stabilirea lui pe baza raportului cerere-oferta. fie ca este vorba de regimul de curs administrat (caz în care banca centrala intervine pe piata în scopul influentarii cererii şi a ofertei de valuta). Adoptarea unui astfel de regim impune mai multe conditii: adoptarea unui mix de politici macroeconomice care sa conduca la asigurarea unui nivel scazut al ratei inflatiei comparativ cu cea aferenta monedelor sau monedei de care este “ancorat” cursul valutar al propriei monede. prin “importarea” inflatiei din tara sau tarile cu care se face compararea. inclusiv a stabilitatii politice şi a cadrului institutional şi legislativ care le influenteaza puternic pe primele.

deoarece. înrautatirea finantarii balantei de plati în conditiile în care nu exista alte surse decât cele generate de rezervele valutare. Banda de fluctuatie se determina doar pentru cursul valutar oficial. prin acordarea unui anumit grad de flotare libera a cursului valutar incertitudinea privind evolutia viitoare a cursului valutar de piata creşte ceea ce asigura bancii centrale un grad mai ridicat de autonomie în ceea ce priveşte elaborarea şi aplicarea politicii monetare. disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea şi respectarea aranjamentului ales (ca parte integranta a programelor de macrostabilizare). imposibilitatea ajustarii frecvente a cursului valutar deoarece ar conduce la deteriorarea încrederii în aceasta strategie şi în banca centrala. vorbind despre aşa numitul regim “exchenge rate band”(sau crawling band). Fata de acest curs se pot stabili şi marje de fluctuatie ale cursului valutar de piata. care sa nu deterioreze nici nivelul cursului valutar şi nici competitivitatea externa. se realizeaza o reducere a fluxurilor speculative de capital. promovarea cooperarii şi coordonarii internationale în cazul aparitiei unor şocuri externe majore.accelerarea fluxurilor comerciale internationale şi investitionale. daca în momentul de stabilire a cursului valutar nu s-a avut în vedere nivelul de echilibru. spre deosebire de exemplul clasic. reprezentat de nivelul rezervelor valutare. prin gradul mare de stabilitate şi atractivitate a monedei nationale. În cazul bandei de fluctuatie. costul mare. interventiile bancii centrale manifestându-se doar în conditiile în care evolutiile pietei conduc la o depaşire a acestor limite. Exista şi argumente orientate împotriva acestei strategii. . vizând: necesitatea mentinerii unei rate lunare a inflatiei mici. cursul valutar de piata flotând liber.

1998 . Relţia dintre masa monetară şi inflaţie este clar evidenţiată de teoria cantitativă a banilor (cunoscută şi sub denumirea de ecuaţia generală a schimburilor) potrivit căreia o modificare în rata de creştere a masei monetare induce o modificare de aceeaşi valoare în inflaţie. obiective ce pot fi atinse în mod direct de autoritatea monetară – şi nivelul activităţii economiei reale şi inflaţie.b. Carl E. fapt care. De multe ori altele sunt cauzele presiunilor inflaţioniste. 12 WALSH. faptul că în economia românească presiunile puternice inflaţioniste sunt legate de creşterea masei monetare. Se evidenţiază astfel. PIB. – Monetary theory and policy -. între acţiunea exercitată prin intermediul instrumentelor de politică monetară în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare – adică obiectivele operaţionale. v = viteza de rotaţie a banilor. Massachusetts Institute of Technology. ŢINTIREA AGREGATELOR MONETARE Întrucât banca centrală nu poate acţiona în mod direct asupra nivelului ratei inflaţiei. şi principalii indicatori macroeconomici precum inflaţie. în sensul că aceasta joacă rol important în fundamentarea politicii monetare. relaţia dintre masă monetară şi ciclurile economice. din pacate nu se mai regăseşte în condiţiile aplicării ţintirii inflaţiei. în definitiv. implicit. după cum nici asupra nivelului activităţii economiei reale. P = nivelul preţurilor. influenţarea lichidităţii din piaţă. se evidenţiază încă o dată. tocmai prin modificările survenite în structura agregatelor monetare. Dar modificarea masei monetare nu este singurul factor care modificarea inflaţiei. prin aceste ţinte intermediare se încearcă să se facă legătura. rolul acordat monedei de către monetarişti fiind esenţial. s-a putut constata că singura soluţie viabilă de combatere a inflaţiei a fost controlul masei monetare din economie şi. conduce la unde: M= oferta de monedă. Astfel că. în condiţiile crizei economice actuale considerându-se de către unii economişti că o urmărire a evoluţiei masei monetare poate previziona o posibilă criză financiară. Y = PIB în termeni reali. prin manevrarea bazei monetare. (Walsh [1998]12) - STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE Pentru economia românească de după 1989. De ce agregatele monetare au jucat rol important în cadrul politicii monetare a BNR? Răspunsul se regăseşte în legăturile puternice ce se stabilesc între masa monetară. reprezentată de agregatele monetare.

acestea influenţând comportamentul celorlalţi participanţi de pe piaţă. Există însă economişti care susţin şi efectul invers al relaţiei masă monetară-PIB. pe termen scurt viteza de rotaţie este considerată relativ constantă.Pornind tot de la ecuaţia generală a schimburilor. dacă modificarea masei monetare este dată de o modificare a lui P. creşterea masei monetare nu este o consecinţă a politicii monetare şi c modificărilor ce se produc în economie şi. atunci vorbim de creştere economică. agregatele monetare sunt datorii ale sistemului bancar faţă de restul economiei. în vedere mai multe abordări. mult mai simplu. cuantificarea elementelor ce compun agregatele monetare poate fi făcută prin raportarea la sisteml nebancar. însă. Altfel spus. Astfel că modificările ce intervin în structura ofertei de produse bancare. prin intermediul creanţelor acestuia asupra sistemului bancar. pentru entitatea opusă reprezintă datorie. viteza de rotaţie a banilor în economie (sub formă de coeficient) vine să evidenţieze de câte ori este utilizată masa monetară existentă în economie pentru tranzacţionarea tuturor bunurilor şi serviciilor pe o anumită perioadă analizată. o creştere a PIB induce o creştere a masei monetare. Cu toate acestea. sau. la nivelul economiei reale. la nivelul unei economii. în specificul acestora vin să influenţeze pe termen lung viteza de rotaţie a banilor. deaorece aplicând principiile contabilităţii. mai precis. Pornind de aici. motiv pentru care. Ca urmare. creşterea ofertei de monedă este determinată de creşterea lui Y (creşterea PIB în termeni reali). se poate afirma că modificările masei monetare preced modificările intervenite la nivelul produsului intern brut. în sensul că. prin luarea în considerare a datoriilor sistemului bancar faţă de sistemul nebancar. Pornind de aici. Autorul acestei teorii (I. efectele modificării masei monetare reflectându-se în nivelul PIB cu întârziere (lag-urile putând fi de 2-4 trimestre). dacă însă. Astfel. de multe ori. Până în 2007 (dată aderării României la UE) structura agregatelor monetare în România era următoarea: . Determinarea masei monetare are. elementul de legătură între oferta de monedă din economie şi PIB nominal este tocmai viteza de rotaţie a banilor. ceea ce pentru o entitate reprezintă creanţă. atunci se înregistrează o creştere a presiunilor inflaţioniste în economia românească. Fisher) consideră că viteza de rotaţie a banilor depinde instituţiile financiare din economie.

M2 – Masa monetară în sens intermediar.Depozitele overnight – depozitele ce pot fi transformate imediar in numerar sau utilizate pentru plăţi prin intermediul decontărilor bancare. în scopul armonizării structurii monetare a României cu cea a UME.Datorii ale sistemului bancar Numerar în circulaţie în afara sistemului bancar Disponibilităţile la vedere Depozite la termen (în lei) Depozite în valută Economiile populaţiei M1 M2 Aderarea la UE a impus şi modificări în structura agregatelor monetare.Masa monetară în sens larg .Acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară – Instrumentele pieţei monetare sunt reprezentate de: .M3 . . asumându-şi obligaţia ca la o dată viitoare tn să răscumpere titlurile respective la un preţ mai mare (diferenţa dintre preţul de răscumpărare şi cel de vânzare fiind tocmai dobânda bonificată pentru aceasta operaţiune).M1 – Masa monetară în sens restrâns . .Împrumuturi din operaţiuni repo: de data aceasta operaţiunile repo sunt derulate între sistemul bancar şi cel nebancar. Astfel că.Numerarul include bancnotele şi monedele puse în circulaţie cu strcutura pe cupiuri stabilită de BNR . Astfel că. . banca x la momentul t0 vinde titluri unei instituţii nebancare. .Depozitele rambursabile după notificare la cel mult 3 luni – depozitele la termen care au primit notificare de rambursare cu cel puţin 3 luni înainte. noua structură a agregatelor monetare în economia românească este: Datorii ale sistemului bancar Numerar în circulaţie în afara sistemului bancar Depozite overnight (lei şi valută) M1 M2 M3 Depozite cu durată iniţială de până la 2 ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la cel mult 3 luni) Împrumuturi din operaţiuni repo Acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv Unde: .

investiţia iniţială este cuprinsă între 500 USD şi 5000 USD.MULTIPLICATORUL MONETAR Pentru a putea aplca strategia de ţintire a agregatelor monetare.Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv sunt instrumentele emise de sistemul bancar prin care acesta atrage lichidităţi din piaţă (exemplu: certificatele de depozit).bonuri de tezaur. În acest caz. riscul este relativ scăzut şi dispun de lichiditate ridicată. 1. este dependentă mult mai mult de evoluţia altor indicatori macroeconomici precum preţuri. PIB.titluri de stat. . . retragerea sumelor investite echivalând cu virarea contravalorii investite în contul bancar. evoluţia masei monetare în economie. de multe ori.certificate de depozit.pe de o parte. Legătura dintre acestea este dat tocmai de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre agregatul monetar considerat şi baza monetară. deaorece stabilitatea multiplicatorului asigură băncii centrale capacitatea de a controla evoluţia agregatelor monetare ştiut fiind faptul că banca centrală poate influenţa efectiv baza monetară (care include elemente ce se regăsesc doar într-o mică proporţie în cadrul agregatelor monetare mai largi ca M1. structura agregatelor monetare. . Astfel că punerea în circulaţie a unei unităţi monetare de către banca . Stabilitatea agregatului monetar determină eficienţa măsurilor de politică monetară. Multiplicatorul monetar pornind de la procesul de multiplicare a banilor în economie: Existenţa sistemului bancar structurat pe cele două paliere permite multiplicarea banilor în economie.obligaţiuni municipale.. . procesul de multiplicare a banilor în economie (deci corelaţia ce se stabileşte între componentele masei monetare şi contrapartidele acesteia) sau. nu este accesibilă tuturor participanţilor. iar pe de altă parte. banca centrală trebuie să evidenţieze cât mai clar legătura ce se stabileşte între baza monetară (ca obiectiv operaţional al băncii centrale în cadrul programului de politică moentară) şi agregatele monetare (avute în vedere ca ţinte intermediare ale programului). Accesul la aceste instrumente presune o investiţie substanţială care.pe de altă parte. Astfel că deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea în vedere: . Astfel ca micii investitori pot achiziţiona titluri ale pieţei monetare reprezentate de acţiuni/ unităţi ale fondurilor mutuale de pe piaţa monetară. . evidenţiată prin agregatele monetare. . M2 sau chiar M3).

În condiţiile în care nu în ar exista rezervele minime obligatorii. la nivelul acesteia procesul de multiplicare a banilor presupune: .restul creditului acordat (creditul iniţial din care s-a dedus deţinerea de numerar) revine în cadrul sistemului bancar sub forma unui nou depozit.potenţialul de creditare al băncii este în acest moment . Astfel că. adică: Acest proces vizează doar un singur moment al procesului de creditare. dar nu integral. spre exemplu.constituirea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele atrase (D). t-1 Pornind de aici. având în vedere o instituţie de credit. Suma păstrată sub formă de numerar fiind: .centrală nu presupune menţinerea doar a acestei unităţi în circulaţie. . nivelul total al depozitelor la nivelul băncii analizate este: . nivelul rezervelor minime obligatorii. Dacă am avea în vedere n momente. prin creditare. nivelul facilităţilor de depozit oferite de banca centrală în scopul influenţării lichidităţii din economie.în urma procesului de creditare. deoarece intervine acel coeficient de fugă. mai precis rata deţinerii de numerar (n). potenţialul de creditare al băncilor ar fi dat chiar de nivelul resurselor atrase din economie sub forma depozitelor. . . sumele rezultate din aceasta operaţiune se reîntorc la nivelul sistemului bancar. atunci procesul de multiplicare presupune: Moment 0 1 2 Depozit D RMO Potenţial creditare de Deţinerea numerar de . . adică: contul de la banca centrală. deoarece. Procesul de multiplicare monetară depinde de mai mulţi factori precum: rata deţinerii de numerar. băncile fructifica această unitate monetară (integral sau parţial). în urma procesului de multiplicare.

rata deţinerii de numerar (caz întâlnit în situaţia în care inflaţia este ridicată). adică Ca urmare. Deoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc la modificarea ofertei de moneda. Modelul multiplicatorului monetar determinat pe baza structurii agregatelor monetare: Acest model este un model cantitativ. (aceste elemente fiind apreciate strict cantitativ). banca centrală. apelează şi la facilităţile de depozit (spre exemplu) pentru a anihila efectul nefavorabil al unei injecţii de lichiditate din economie (fapt ce conduce la constituirea unor rezerve excedentare) Ca urmare. Atunci când procesul de multiplicare este continuu. depozitele totale sunt: Deoarece masa monetară am convenit că o determinăm pe baza creanţelor sistemului bancar faţă de restul economiei. se poate trage concluzia ca aceasta (n. în condiţiile existenţei şi a rezervelor excedentare. nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre nivelul depozitelor. bazându-se pe doua elemente monetare: baza monetara. Daca baza monetara.dar r . – oferta de moneda) este o variabila exogena. prin masurile de politica monetara banca economisire. rata excesului de rezervă. deducem că multiplicatorul monetar este: raportul dintre nivelul depozitelor finale şi depozitul iniţial. ca urmare şi (1-r) . „Literatura conventionala în centrala poate influenta procesul de . factorii care conduc la frânarea procesului de multiplicare a banilor în economie sunt: rata rezervelor minime obligatorii. pentru a steriliza masa monetară. multiplicatorul monetar va fi: Ca urmare. 2. adică: Dar.b. Astfel ca. prin structura acesteia. . se afla sub incidenta directa a bancii centrale. depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale. Cu toate acestea.

raport ce este influenţat de comportamentul participanţilor de pe piaţă. Pe de altă parte. „un multiplu al tuturor rezervelor potentiale”15 (cum este prezentat în cadrul ce urmeaza). direcţia de acţiune a politicii monetare. Este foarte bine cunoscut. de partajarea resurselor între economisire şi consum (fapt influenţat de nivelul ratei de dobândă din economie). în conditiile economiilor în tranzitie. Banking and Finance”. ca endogenitatea ofertei de moneda creşte ca urmare a inovatiilor financiare şi a politicii monetare endogene”. baza monetara multiplicata (altfel spus. – „Money. pag. Excesul de rezervă este strict dependent de comportamentul băncilor.13 Cu toate acestea. International Monetary Fund Working Papers – WP/00/188. Multiplicatorul monetar este influenţat de raportul ce se stabileşte între deţinerea de numerar şi nivelul depozitelor. Nivelul excesului de rezerve va creşte în condiţiile în care rata retragerii de depozite creşte.G. however.53 15 HOWELLS. K. deci putem spune că există un raport invers proporţional între rata dobânzii şi rata excesului de rezerve (în aceste condiţii clienţii băncii îşi retrag WOON GYU CHOI & SEONGHWAN OH – „ Endogenous Money Supply and Money Demand” . 1998 13 . de gradul de dezvoltare a sistemului bancar evidenţiat prin gradul de bancarizare. stabilind astfel. & BAIN. Excesul de rezervă apare în condiţiile în care rata dobânzii pe piaţa interbancară nu este atractivă.domeniul cererii de moneda a tratat oferta de moneda ca un element exogen. that some endogeneity of the money supply arises due to financial innovations and endogenous monetary policy.” 14 BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI – Raport anual 1998. în fapt. noiembrie 2000 : „The conventional money demand literature has treated the money supply as exogenously given. „în conditiile în care fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate şi previzibile. dobândă care este sub nivelul pieţei. nivelul acestora depinzând de costul de oportunitate al deţinerii de sume ce nu generează venituri substanţiale. Addison Wesley Longman Limited. It is well knouwn. oricum. rata RMO este influenţată direct de banca centrală. dar şi de evoluţia ratei dobânzii de pe piaţa interbancară. Astfel că este ştiut că banca centrală bonifică dobândă doar pentru nivelul calculat al RMO.”14 Modelul porneşte de la urmatoare structurare a bazei monetare şi a ofertei de moneda: [1] [2] Idea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta. P. England. controlul bazei monetare reprezinta în economia în tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la nivelul cererii şi astfel de a asigura controlul inflatiei.A. multiplicatorul monetar este luat în considerare.

al detinerii lor (ştiut fiind faptul ca acesta sunt. implicit. nivelul ratei rezervelor minime obligatorii. ca urmare. Se ajunge. Ca urmare. care este însa invers proportional cu nivelul de remunerare – comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile. cu conditia ca şi nivelul ratei dobânzii practicate sa fie la niveluri reduse comparativ cu piata monetara). atât prin controlul emisiunii monetare. aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale politicii monetare (factor mult mai greu de cuantificat). r şi e fiind considerate ca date). de cele mai multe ori. rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar (populatie şi agenti economici) este influentata de nivelul ratei dobânzii pe piata (cu cât rata dobânzii este mai mare cu atât înclinatia spre economisire creşte). Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite în mod arbitrar şi. cât şi prin influentarea nivelului rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale. elemente de care depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor). astfel. elemente cu un ridicat grad de lichiditate. necesitatea constituirii rezervelor şi luarea deciziei în acest sens au la baza mai multe aspecte: costul constituirii rezervelor şi. În conditiile în care multiplicatorul este fix (n.depozitele pentru a realiza plasamente în active financiare cu randament mai mare decât cel aferent depozitelor). directa între baza monetara şi oferta de moneda. a se evidentia importanta controlului bazei monetare în scopul controlarii ofertei de moneda. nici multiplicatorul monetar nu poate fin considerat constant. elementele modelului sunt funcţii ce depind de următorii parametrii: . se stabileşte o relatie fixa.) costul refinantarii (accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina bancile din sistem sa-şi reduca rezervele la un nivel minim. Pe de alta parte. nivelul cash-flow-rilor la nivelul bancii vizate (nivelul intrarilor şi al ieşirilor de fonduri. Pe de o parte.

Ms = f ( MB. . i AA . acestea impun aplicarea unei politici monetare restrictive care să aibă în vedere controlarea nivelului de creştere al agregatelor monetare. Central European University Press. RR. în scopul eliminării excesului de lichiditate din economie. iAR iAA iPM RR σ .gradul în care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei. ? + - + + + . potrivit căreia. Helmut Frisch afirma că „Friedman a făcut cunoscută definiţia cauzală de tip monetarist: «Inflaţia este pretutindeni şi întotdeauna un fenomen monetar …şi poate fi determinată numai de o creştere mai rapidă a cantităţii de bani decât a producţiei»”16 Adoptarea ancorei monetare bazate pe controlul agregatelor monetare are la bază teoria cantitativă reprezentată de ecuaţia schimbului. exces care conduce.rata dobânzii de politică monetară . α . i PM .rata dobânzii pentru alte active. . pe termen lung creşterea 16 FRISCH. RR. T . Editura Sedona. la reducerea puterii de cumpărare a monedei naţionale.- M s = f(MB. σ ) - iP . 1997 . doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala. i AA . în final. 1997.rata dobânzii corespunzatoare activelor de rezerva. β ) + + unde: +. T ) r = f (i AR .variabilitatea intrarilor şi ieşirilor de fonduri la nivelul bancilor.n = f (i P . În lucrarea „Teorii ale inflaţiei”. i PM . T. i AR . i AR . Dintre aceste variabile. . i AA . Este unanim acceptat faptul că o inflaţie ridicată este însoţită.rada dobânzii practicate de banci pentru operatiunile pasive. i P .rata rezervelor minime obligatorii. traducere.ŢINTIREA AGREGATELOR MONETARE În ceea ce priveşte utilizarea agregatelor monetare ca obiectiv intermediar de politică monetară.+ ? + . σ ) M s = f (MB. RR) + + - . i PM . în permanenţă de o ofertă excedentară de monedă. Helmut – Teorii ale inflaţiei”. care să acopere creşterea susţinută a nivelului general al preţurilor. Timişoara.

autoritatea monetară are obligaţia de a asigura un anumit nivel de creştere a masei monetare reprezentate de agregatul ales pentru realizarea acestui obiectiv intermediar. este aceea a menţinerii. ca de altfel şi de informatizarea pieţelor caracterizate de un puternic proces de globalizare. caracterizate de puternice inovaţii în plan financiar. Cu toate acestea. stabilirea ca ancoră monetară a politicii monetare – controlul agregatelor monetare – este eficientă doar în condiţiile în care legătura dintre evoluţia agregatului monetar vizat şi nivelul preţurilor este previzibilă. o problemă importantă cu care se confruntă autoritatea monetară este cea legată de stabilirea agregatului monetar optim care să permită atingerea obiectivului final de politică monetară. a nivelului ofertei de bani sub nivelul de creştere al producţiei. fie prin intervenţii indirecte). La prima vedere pare o problemă uşor de realizat. stabilirea modalităţii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv intermediar de politică monetară. 2000 17 . deoarece: acesta trebuie să fie relevant pentru economia pe care o reprezintă şi. în profunzime. pe baza instrumentelor de politică monetară de care dispune la momentul respectiv. prin influenţarea lui banca centrală trebuie să aibă în vedere tocmai influenţarea nivelului preţurilor din economie. În acest caz se ridică mai multe probleme legate de: alegerea agregatului monetar reprezentativ (având în vedere diversitatea acestora şi nivelul de agregare a elementelor ce le compun). având astfel posibilitatea să reacţioneze rapid în condiţiile manifestării de şocuri puternice la nivelul economiei naţionale (fie prin intervenţii directe. managementul eficient al ofertei de monedă din economie. în sensul asigurării stabilităţii acestora. banca centrală dispune. pe cât posibil. banca centrală fiind în măsură să asigure. în condiţiile manifestării unui intens fenomen inflaţionist. Pentru aceasta. În condiţiile actuale. stabilirea unui nivel de creştere a agregatului ales sau a unei benzi de fluctuaţie a ratei de creştere a masei monetare. Având posibilitatea să asigure un anumit nivel de creştere a ofertei de monedă din economie. 17 Problema care se ridică. legătura dintre cele două elemente (agregatul monetar supus controlului şi nivelul preţurilor din economie) este chiar mai volatilă şi ca urmare este foarte greu de previzionat. generează nenumărate dileme: oferta de monedă de ce agregat monetar CZECH NATIONAL BANK – Inflation targeting in the Czech Republic – Inflation targeting in transition economies.nivelului preţurilor este determinată de creşterea înregistrată la nivelul ofertei de monedă. astfel. Ca atare. working papers. dar cu toate acestea. în acelaşi timp. de un ridicat nivel al independenţei politicii monetare.

cerere la care să se facă raportarea ofertei de monedă. Banca Naţională a României. canalul ideal de transmisie a politicii monetare fiind reprezentat de canalul creditului. în fapt. presiunile generate de creşterea ofertei de monedă pe piaţă sunt resimţite în nivelul preţurilor şi. Dacă nivelul cursului valutar este uşor perceput de public. în condiţiile existenţei unei corelaţii strânse între creşterea masei monetare şi inflaţie ( y = 3321. activitate ce nu poate fi influenţată direct de autoritatea monetară. Practica a demonstrat că stabilirea acesteia nu este deloc simplă. „controlul masei monetare reprezintă instrumentul monetar cel mai important pentru stoparea inflaţiei. Cu toate acestea. Aplicarea unei astfel de politici monetare (cu ancoră monetară – agregat monetar) presupune existenţa unui cadru economic care să permită manifestarea unei legături stabile şi previzibile între agregatul monetar avut în vedere şi nivelul inflaţiei. este dificil de realizat un control precis asupra ofertei de monedă din economie. intervenţiile pentru majorarea lichidităţii din circuitele economice trebuie realizate cu multă prudenţă”. implicit. Banca Naţională ISĂRESCU. nr.9 ln x − 22161 18). care nu este înţeleasă în întregime de public. se consideră că cel mai uşor de urmărit agregat monetar este reprezentat de masa monetară în sens larg (M2). singura posibilitate de influenţare a acestora fiind nivelul ratei dobânzii. politicile proprii în domeniul creditării economiei.este reliefată cel mai bine? Care dintre agregatele monetare să fie avute în vedere ca ţinte intermediare de politică monetară? O altă problemă importantă este cea legată de capacitatea băncii centrale de a influenţa agregatul ales drept obiectiv intermediar. Mugur – Inflaţia şi echilibrele fundamentale ale economiei româneşti. autoritatea monetară trebuie să acţioneze în avans pentru a putea influenţa nivelul viitor al ratei inflaţiei.19 ISĂRESCU.3/ iunie 1996 19 18 . ca de altfel şi cea privind stabilirea nivelului cererii de monedă din economie. Mugur – Inflaţia şi echilibrele fundamentale ale economiei româneşti. De aceea. al inflaţiei un anumit decalaj (de cele mai multe ori pe termen lung). nu acelaşi lucru se poate spune şi de evoluţia nivelului agregatelor monetare. ştiut fiind faptul că aceasta este determinată şi de activitatea curentă a băncilor din sistem. Drept urmare. Caiete de studii. În cazul economiei româneşti. deoarece creaţia monetară este strâns legată de creditele acordate economiei de către băncile din sistem. intervenind. deoarece instrumentele de politică monetară pot asigura o influenţă indirectă asupra componentelor acestui agregat. motiv pentru care. având în vedere faptul că vorbim de existenţa unei economii de piaţă. Pe de altă parte.

Trebuie. banca centrala poate.La începutul perioadei de tranziţie iluzia banilor ieftini. Tintirea directa a inflatiei este legata de Noua Zeelanda care. politica monetara bazata pe tintirea agregatelor monetare transmite un semnal imediat publicului privind nivelul inflatiei si. Renunţarea la susţinerea cursului valutar (menţinerea unui curs valutar fix) a condus la o evidenţiere şi mai clară a eroziunii la care era supusă moneda naţională. stabili o tinta de inflatie care sa difere de cea a altor economii. au permis creşterea rapidă a lichidităţilor din economie. totuşi. 2. Ţintirea inflaţiei Ca alternativa la strategiile de politica monetara prezentate anterior. pentru prima data adoptat o astfel de strategie incepand cu 1988. fără ca această creştere să fie însoţită şi de o creştere a ofertei la nivelul economiei reale. avantajele tintirii agregatelor monetare se concretizeaza in: banca centrala isi ajusteaza porgramul de politica monetara in fucntie de situatia economica proprie. în primul rând ca urmare a lentului proces de restructurare a acestui sector. Adoptarea deciziei remonetizării economiei a impus.2. Toate acestea au condus la adoptarea ca obiectiv intermediar de politică monetară a controlului nivelului de creştere a agregatului monetar M2 (pana la jumatatea anului 2005. cand s-a trecut la noua strategie de politica monetara – inflation targeting). dacă nu se asigură o oarecare creştere a produsului intern brut şi. astfel încât să se reducă presiunile exercitate asupra puterii de cumpărare a monedei. . Astfel ca. indusă de practicarea unor dobânzi real negative şi. în acelaşi timp. stimularea cererii de monedă. tocmai pentru a se ajunge la o pondere semnificativă a ofertei de monedă în PIB (aproximativ 40 –50%). astfel. în acelaşi timp. politica monetară şovăielnică. luat în calcul şi faptul că această creştere a masei monetare se poate concretiza într-un nivel şi mai ridicat al ratei inflaţiei. Strategii directe de politică monetară a. in ultimii ani s-a conturat o noua strategie de politica monetare menita sa elimine tintele intermediare de politica monetara: tintirea directa a inflatiei. in acelasi timp permite bancii centrale sa-si adapteze interventiile in functie de evolutiile pietei. dar care sa raspunda fluctuatiilor generate de oferta de pe piata. o creştere mult mai mare a masei monetare aflate în circulaţie decât a ratei inflaţiei. în definitiv.

. Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este luat in considerare.nz/speeches/009759.rbnz. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca. Astfel ca. Daca avem in vedere obiectivele de politica monetara stabilite in cadrul regimului de tintire a inflatiei. 20 SHERWIN. (2) procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia in ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei infaltioniste. fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fara un interval de toleranta. fie ca este vorba de stabilirea unui interval in care inflatia sa fie inclusa. Mishkin [2000].. experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratand ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) (Sherwin [2000]. pe fondul adoptarii acestei strategii de tot mai multe banci centrale. tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor de politica monetara.Debelle. Debelle[1997]). Lars E. astfel incat sa se asigure stabilitatea preturilor (Sherwin [2000])20 Chiar daca aparitia conceptului a aparut initial in viata practica. (3) presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de inflatie. fie pe cale constitutionala. Princeton University. aceasta impune cel putin cinci componente care sa asigure o buna implementare a ei (Svensson [2001]. Murray – “Institutional framework for inflation targeting”. prin realizarea lui se ajunge la atingerea obiectivului prioritar. October 2000 (www. December 2001. fie prin angajamentul public al bancii centrale.html) 21 SVENSSON.govt.O – “Inflation Targeting: Should It Be Modeled as an Instrument Rule or a Targeting Rule?”. . pe o anumita perioada de timp. Reserve Bank of New Zeeland.- Caracteristici Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei. obiectivul prioritar trebuie sa fie atingerea ratei inflatiei specificate (Debelle [1997]). dezvoltarea teoretica a acestuia s-a accelerat in ultima perioada. Orice alt obiectiv poate fi urmarit doar daca.[1998]): stabilirea asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare. - Condiţii de aplicare: Indiferent insa de modul in care este perceputa tintirea inflatiei. Svensson (Svensson [2001])21 defineste tintirea inflatiei din prisma caracteristicilor acesteia: (1) tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica.

cei care apreciaza in fapt. astfel. a deflatorului PIB sau a altor indici de pret. Bineinteles. trebuie recunoscut ca puterea de cumparare a consumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de consum (CPI).de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politica monetara poate genera „conflicte” intre acestea. cursul de schimb. in fapt. dar experienta tarilor care deja au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintirea inflatiei poate fi adoptata in conditiile in care economia respectiva deja se afla intr-o perioada de reducere a inflatiei. In acest din urma caz. procentul de dezinflatie acceptat in majoritatea cazurilor fiind de aproximativ 2% pe an. apar si diferentieri in ceea ce priveste stabilirea elementelor ce compun CPI. spre exemplu. Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilor de consum indefavoarea. si tindirea flexibila a inflatiei. caz in care banca centrala are in vedere si alte variabile macroeconomice: gradul de ocupare. o deflatie graduala. forma de exprimare a tintei: procent fix sau ca interval: . De aici se disting doua tipuri de strategii de tintire directa a inflatiei: tintirea stricta a inflatiei. autoritatea monetara dispune de credibilitate in randul publicului. O alta problema legata de timp este cea a adoptarii tintirii inflatiei. caz in care banca centrala isi cantoneaza intreaga activitate in jurul tintei inflationiste pe care o are de atins. Determinarea acestuia depinde de conditiile economice specifice fiecarei tari care adopta tintirea infaltiei. Cunatificarea tintei inflationiste presupune luarea in considerare a mai multo elemente: intervalul pentru care se stabileste tinta inflationista. dar si de sustinere din partea executivului. intervale de dezinflatie pe parcursul mai multor ani (de regula 2 ani) pentru fiecare interval stabilindu-se o anumita tinta inflationista. stabilindu-se. deoarece realizarea unui se poate face prin neindeplinirea conditiilor celuilalt obiectiv. care sa nu conduca la afectarea echilibrului economic real sau al celui extern (deprecierea masiva a propriei monede). acesta fiind mult mai aproape de public. deoarece se poate vorbi de o aplicare imediata a tintei stabilite (in cazul in care economia respectiva inregistreaza un nivel scazut al inflatiei) sau de oaplicare graduala. Cum putem stabili ca acesta este momentul favorabil adoptarii unei noi strategii de politica monetara?! Este greu de stabilit momentul optim. nivelul cresterii economice. Aceasta deoarece. banca centrala va urma. cuantificarea acestui obiectiv sub forma unei rate a inflaţiei (singur procent sau interval de variatie) ce urmează a fi atinsa de-a lungul unui interval de timp. evolutia nivelului inflatiei. indicele de pret pe baza caruia se determina tinta inflationista. ceea ce face mult mai facila implementarea unei noi strategii.

Asigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un grad rididat de independenta la nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea si conducerea politicii monetare. „astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie. in jurul acesteia urmand a se concentra actiunea celorlalte politici. Acest lucru poate fi realizabil in conditiile in care politica monetara se armonizeaza cu cea fiscala. - elaborarea si aplicarea programului de politica monetara in conditii de transparenta deplina.guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj. In principalele cazuri de aplicare a tintirii inflatiei (a se vedea Noua Zeelanda. vin o data in plus. Marea Britanie 1-4%). . . Caiete de studii. sa impuna politica monetara ca fiind pilonul politicii macroeconomice. 2002 22 .3%. Canda. fie un interval in care sa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata.pietele financiare sa fie suficient de dezvoltate pentru a permite tranzactionarea instrumentelor de indatorare publice sau private. . Australia) banda de fluctuatie a tintei inflationiste a fost cuprinsa intre 1% si 3% anual (spre exemplu Neoua Zeelanda: 0% . in sensul ca fie se stabileste o tinta fixa (plafon) (cazul Spaniei care avea stabilit un plafon de cel mult 3% anual). In aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa se ajusteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de banca centrala. banca centrala avand astfel posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele.In ceea ce priveste cuantificarea obiectivului. acestea presupunand.finantarea deficitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemul bancar sa fie redusa sau chiar inexistenta. ceea ce este echivalent cu absenta oricaror simptome de dominanta fiscala: . Bucuresti. Marea Britanie. - asigurarea independentei bancii centrale in privinta instrumentelor utilizate pentru atingerea nivelului stabilit al inflatiei.nivelul datoriei publice sa fie sustenabil”22 Toate acestea. Australia 2-3%. Banca Nationala a Romaniei – “Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara”. O alta diferentiere apare si in ceea ce priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul central urmarit. apar diferentieri de la tara la tara.

astfel. In primul rand. Mishkin & Posen [1997]). Astfel ca atentia bancii centrale este orientata in directia tintei inflationiste. nu in ultimul rand prin asumarea responsabilitatii pentru masurile adoptate. publicul larg va putea mult mai usor sa estimeze masura in care masurile adopate de banca centrala au fost in masura sa conduca la mentinerea stabilitatii preturilor. inteleasa de catre publicul larg. Astfel se afirma ca (Rudebusch & Walsh [1998]) prin concentrarea asupra obiectivului stabilit. fiind orientata in directia atingerii tintei stabilite. catre publicul larg. prin stabilirea tintei inflationiste banca centrala are posibilitatea sa comunice publicului larg nivelul inflatiei catre care s-a orientat si pe care trbuie sa-l asigure in perioada imediat urmatoare. fie ca sunt anuntate indiverse discursuri ale membrilor conducerii bancii centrale. prin asigurarea unui ridicat grad de transparenta la nivelul politicii monetare. Cu toate acestea. Toate acestea reprezinta. caracterizata de anumite constrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare (a se vedea independenta bancii centrale) ale bancii centrale. prin explicarea. la consolidarea pozitiei bancii centrale pe piata. Acestea conduc. banca centrala poate considera ca dezirabila adoptarea tintirii inflatiei ca strategie de politica monetara. in final de puterea de cumparare a monedei. fiind mult mai putin flexibila in ceea ce priveste alte obiective de politica monetara. toate au o singura finalitate: comunicarea cu cei care sunt afectati. mai departe. nu in ultimul rand.Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata pe tintirea inflatiei este faptul ca aceasta promoveaza o mare transparenta din punct de vedere al politicii monetare (Svensson [2003]. fie ca este vorba de publicatii ale acesteia. generand o mai mare credibilitate a actiunilor intreprinse in directia asigurarii stabilitatii preturilor. exista si argumente care descurajeaza in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de strategii. faptul ca o politica monetara este mult mai usor perceputa. Sherwin [1999]. Fie ca se realizeaza prin diverse materiale publicitare. In conditiile in care banca centrala publica tintele infaltioniste pe fondul existentei unor previziuni in acest sens. În primul rand. tot atatea argumente in favoarea aplicarii unei politici monetare bazate pe tintirea inflatiei. Politica monetare este. . cat mai clar a strategiilor si masurilor adoptate si. in fapt. politica monetara este mult mai rigida. - si.

In ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste ale populatiei si. La toate acestea se adauga si presiunile generate de existenta pietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a cursului valutar. fapt ce au alimentat evolutiile preturilor din economie. banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansare intre obiectivele adiacente de politica monetara. sunt greu de realizat. nevoia de a privi in perspectiva poate altera evolutiile viitoare. deoarece economiile interactioneaza intre ele si efectul de contagiune actioneaza imediat. din punct de vedere al stabilirii tintei. iar pe de alta parte. Chiar estimarile realizate la nivel de banca centrala. Capacitatea de previzionare este infleuntata. tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare. Chiar cunoscand aceste laguri. Pe de alta parte. stabilitatea sistemului financiar fiind o conditie suplimentara in acest scop. tot nefavorabil. de foarte multe ori estimatile populatiei s-au adaptat la evolutiile pietei. in ciuda previziunilor. si de situatiile noi. Pe fondul acestor argumente pro si contra. . deoarece realizarea unora dintre ele poate genera influenta nefavorabile asupra realizarii tintei principale. situatii care. neprevazute care se pot manifesta in viitor. implicit costurile dezinflatiei. practica a aratat ca adoptarea tintirii directe a inflatiei poate fi eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste sa asigure stabilitatea procesului deflationist. nu au putut fi estimate in totalitate. masurile de politica monetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii preturilor pot genera efecte cu o anumita intarziere. Toate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pietei financiare.