PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei LIMBA LATINĂ

Codul disciplinei

R/R/1/1/03

Semestrul

1

Numărul de credite

2

Facultatea Domeniul Specializarea

LITERE LIMBA ŞI LITERATURA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ LIMBĂ ŞI LITERATURĂ STRĂINĂ (ENGLEZĂ /FRANCEZĂ)

Numărul orelor pe semestru/activităŃi Total SI S L 14 14 -

P -

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DEDF economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opŃionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opŃională, DL-liber DI aleasă (facultativă) Obiective A. OBIECTIVE GENERALE: Cursul practic de limba latină urmăreşte, ca, prin învăŃarea gramaticii latine de către studenŃi, să contribuie în mod esenŃial la înŃelegerea gramaticii române ( şi a altor limbi romanice). Însuşirea vocabularului latin va servi deopotrivă la înŃelegerea originii latine a lexicului românesc şi la aprofundarea şi îmbogăŃirea bagajului lexical modern al studenŃilor, datorită provenienŃei latine a majorităŃii vocabularului internaŃional. B. OBIECTIVE SPECIFICE: Limba latină nu va fi predată exclusiv ca un auxiliar a cursurilor de limba română şi de istoria limbii române, ci, şi ca o importantă cale de acces la cultura şi spiritualitatea romană, a cărei continuatoare directă este cultura europeană actuală, inclusiv spaŃiul cultural românesc. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZĂ PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL 1. ALFABETUL LATIN NOłIUNI DE FONETICĂ. ACCENTUL Cantitatea vocalelor şi rolul său fonologic. PoziŃia şi regula accentului în latină 2. GENERALITĂłI DESPRE PĂRłILE DE VORBIRE. PoziŃia strategică a pronumelui în cadrul părŃilor de vorbire latine RelaŃia dintre terminologie şi comportament morfologic la adjectiv. Categoria morfologică a genului în latină. Subcategorii de gen. DiferenŃieri de gen. Substantivele defective de număr. 3. SUBSTANTIVUL DECLINĂRILE (I – V) ADJECTIVUL, NUMERALUL, PRONUMELE Subclase de flexiune la declinarea a-III-a. Tipuri de teme. Silabicitatea substantivelor de declinarea a-III-a . ImportanŃa ei în cadrul paradigmei Clasificarea adjectivului conform criteriului morfologic. Subclase de adjective. SituaŃii particulare de realizare a gradelor de comparaŃie adjectivale în latină. Tipologia numeralului ParticularităŃile numeralului cardinal Complexitatea morfologică şi valenŃele sintactice ale pronumelui în latină. Tipologizarea pronominală (funcŃionalitate, flexiune , ideea de persoană 4. GRUPUL VERBAL. DEFINIłIE, TRĂSĂTURI GENERALE. Categoriile gramaticale ale verbului în latină.

ConŃinut (descriptori)

Editura All.1961. T. DefiniŃie. Editura Didactică şi Pedagogică. albume.teste pe parcursul semestrului 40% . Lista materialelor Mijloace multimedia: laptop. Bucureşti. Gramatica limbii latine . Bucureşti.pasivă. EvoluŃia acesteia şi moştenirea în română la modurile şi timpurile derivate de la tema de prezent. ediŃia a IIa . 1974. Editura ŞtiinŃifică. Gramatica Limbii Latine. .Gramatica Limbii Latine. 1996). Vasilescu. LP-lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) . video-proiector Manual. Flexiunea regulată (nomală) medio. Limba latină. C-colocviu/test final.activităŃi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. didactice necesare . I.teme de control Bibliografia Mariana Franga. 2007 Maria Pârlog. . Editura FundaŃiei România de Mâine. CreŃia . Morfologia şi Sintaxa. Bujor. ValenŃele sintactice ale grupului pronominal 2. Editura Facla.Teste si teme de control Forme verbale derivate de la tema prezentului moştenite în română ca realitate morfologică (se va avea în vedere diateza activă). Barbu. Bucureşti . 1. Forme verbale derivate de la tema prezentului care şi-au modificat în română modalitatea de exprimare(se va avea în vedere diateza activă). N. 1971.răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% . (ediŃia a IIa revizuită şi adăugită de G. Grupul verbal. Trăsături generale Forma de evaluare (E-examen.I. lucrări de specialitate din lista bibliografică. I. Timişoara.

ConŃinut (descriptori) CONłINUTUL TEMATIC DE BAZĂ PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL 1. FuncŃiile sintactice dominante ale cazului Dativ. situaŃii particulare. 4. Tipologia şi particularităŃile predicatului. 3. 2. Utilizarea şi valorile conjuncŃiilor UT şi CUM. Statutul atributului. Teste si teme de control . ci. Cazul Genitiv. Multiple funcŃii şi valori sintactice exprimate de cazul Ablativ. PoziŃia sintactică a cazului Nominativ în latină. specificul şi particularităŃile acestora. PROPOZIłIA.DefiniŃia. 3. moştenire în română. să contribuie în mod esenŃial la înŃelegerea gramaticii române ( şi a altor limbi romanice). B. modalităŃi de exprimare. 2. inclusiv spaŃiul cultural românesc. 2.Denumirea disciplinei ROGRAMA ANALITICA LIMBA LATINĂ Codul disciplinei R/R/1/2/04 Semestrul 2 Numărul de credite 2 Facultatea Domeniul Specializarea LITERE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ . DEeconomică/managerială. 4.3. ConstrucŃiile specific latineşti: propoziŃiile participiale relative şi absolute. similitudini în limba română. 5. 4. Acuzativul –cazul complementului direct. SINTAXA CAZURILOR 1. DS-de specialitate.Modurile în propoziŃiile principale şi independente. DG-generală. tipologia . particularităŃi sintactice. a cărei continuatoare directă este cultura europeană actuală. DefiniŃie şi conŃinut 2 SINTAXA PĂRłILOR DE PROPOZIłIE 1. OBIECTIVE SPECIFICE: Limba latină nu va fi predată exclusiv ca un auxiliar a cursurilor de limba română şi de istoria limbii române. 1. DL-liber DI aleasă (facultativă) Obiective A. şi ca o importantă cale de acces la cultura şi spiritualitatea romană.PropoziŃiile subordonate completive. DefiniŃia. posibile moşteniri în română 4.GeneralităŃi privitoare la propoziŃiile subordonate circumstanŃiale.O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ STRĂINĂ(ENGLEZĂ/ FRANCEZĂ) Numărul orelor pe semestru/activităŃi Total SI S L 14 14 - P - Categoria formativă a disciplinei DF DF-fundamentală. posibile moşteniri în română. tipologia şi exprimarea subiectului în latină. 2. datorită provenienŃei latine a majorităŃii vocabularului internaŃional. SINTAXA FRAZEI 1. 3. tipologie. modalităŃi de clasificare şi redare. DU-umanistă Categoria de opŃionalitate a disciplinei: DI-impusă. funcŃii şi valori sintactice principale şi secundare. modalităŃile de exprimare a complementelor. DO-opŃională. ca.Tipologia propoziŃiei subordonate relative. Însuşirea vocabularului latin va servi deopotrivă la înŃelegerea originii latine a lexicului românesc şi la aprofundarea şi îmbogăŃirea bagajului lexical modern al studenŃilor. OBIECTIVE GENERALE: Cursul practic de limba latină urmăreşte. prin învăŃarea gramaticii latine de către studenŃi.

Gramatica Limbii Latine.teste pe parcursul semestrului 40% . video-proiector Manual.I. CreŃia . Editura Didactică şi Pedagogică. 1971. Editura ŞtiinŃifică. . 2007 Maria Pârlog. Editura FundaŃiei România de Mâine. Bucureşti.teme de control Bibliografia Mariana Franga. Morfologia şi Sintaxa. T. Limba latină.activităŃi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. C-colocviu/test final. Vasilescu. 1974. 1996). ediŃia a IIa . Bujor. Lista materialelor Mijloace multimedia: laptop. (ediŃia a IIa revizuită şi adăugită de G. I. Timişoara. lucrări de specialitate din lista bibliografică. N. Bucureşti . Bucureşti.răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% . Editura Facla.Gramatica Limbii Latine. . I. LP-lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) . Editura All. Gramatica limbii latine . Barbu.1961.Forma de evaluare (E-examen. didactice necesare .

V – verificare pe parcurs . 7 Sâmbătă Săpt. 9 Sâmbătă Săpt. trăspturi Săpt.Disciplina : LIMBA LATINĂ Anul de studii: 1 Semestrul : 1 Săptămâna SEMINAR Tematică abordată Originile şi evoluŃia limbii latine 2 3 4 5 Pregătire curentă 6 7 8 9 10 11 Data Sâmbătă Săpt. 11 generale. 13 Flexiunea anomală Sâmbătă Săpt. 1 CALENDARUL DISCIPLINEI LABORATOR PROIECT Lucrare Tematică Termen data de abordată predare laborator VERIFICARE data Tipul (E/C/V) Morfologia numelui (i). DefiniŃie. 3 Declinările(i – v) Morfologia numelui (ii). 13 12 13 14 1 2 3 4 V Sesiune examene E E – examen. Adjectivul Morfologia numelui (iii). 7 V Morfologia verbului Sâmbătă Grupul verbal. Substantivul Sâmbătă Săpt. Tipologie şi particularităŃi Sâmbătă Săpt. C – colocviu. Flexiunea nomală (activă şi medioSâmbătă pasivă) Săpt. 5 Sâmbătă Săpt. Numeralul Morfologia pronumelui.

11 Sâmbă tă Săpt. atributului şi Săpt. 1 Sâmbătă Săpt. completive şi circumstanŃiale. 13 V 14 1 2 3 4 Sesiune examene E E – examen. 9 Sâmbătă Săpt. 13 10 11 12 13 Tipologia propoziŃiilor subordonate relative. genitiv.Disciplina LIMBA LATINĂ Anul de studii: 1 Semestrul : 2 Săptămâna SEMINAR Tematică abordată GeneralităŃi despre propoziŃie 2 3 4 5 6 7 8 9 data Sâmbătă Săpt. 5 comlementului Sintaxa părŃilor de propoziŃie Sâmbătă Săpt. 7 Sâmbă tă Săpt. dativ. acuzativ. 3 CALENDARUL DISCIPLINEI LABORATOR PROIECT VERIFICARE Lucrare Tipul Tematică Termen data data (E/C/ de abordată predare laborator V) Sintaxa părŃilor de propoziŃie Tipologia şi particularităŃile Sâmbătă subiectului. C – colocviu. Sâmbătă Săpt. 7 Pregătire curentă V FuncŃiile sintactice dominante ale cazurilor : nominativ. ablativ Sintaxa frazei Sâmbătă Săpt. predicatului. V – verificare pe parcurs .