Perspectiva intergenerationala asupra formelor de abuz sau de disciplinare a copiilor

« Abuzul de orice form înseam profitarea de pe urma diferen ei de putere dintre un adult i un copil, desconsiderarea personalit ii celui de-al doilea. El poate fi reg sit oriunde i oricând în istoria i în prezentul societ ii omene ti, în art i literatur , în legendele omenirii i în pove tile pentru copii. Abuzul înseamn violen a adultului împotriva copilului, fenomen care este prezent în realitatea noastr ast zi, mai aproape sau mai departe de c minul nostru, în func ie nu numai de valorile noastre, dar i de tradi iile pe care le urm m în cre terea copiilor i de capacitatea noastr de a ne controla impulsurile. » (M. Roth i C. Baciu ± Suport de curs 2008-2009) De-alungul timpului, i în special anii ¶80 i 90¶, aten ia a început s capete o orientare crescând fa de domeniul protec iei copilului. Evolu ia acestei preocup ri a permis realizarea unor statistici i luarea m surilor necesare pentru prevenirea i stoparea acestor situa ii. Cu cât interesul pentru protejarea copiilor a crescut, cu atât informarea p rin ilor i educare acestora în domeniul educ rii i cre terii acestora a crescut. În cele ce urmeaz , voi încerca s particularizez acest progres, axându-m pe perspectiva intergenerationala asupra abuzului i a formelor de disciplinare aplicate copiilor, cu scopul de a vedea felul în care în cadrul unei familii, pe parcursul a mai multor genera ii, conceptul de « drept » al copilului a fost în eles sau nu. Pentru a eviden ia perspectiva intergenerationala asupra formelor de abuz i a

metodelor de disciplinare a copiilor, am apelat la intervievarea a trei persoane, f când parte din genera ii diferite, dar fiind membrii ai aceleia i familii. A adar, am avut ca subiec i: bunicul O. (tat l lui V.) ± 75 ani, mama - V. (38 ani), b ie elul ± O. (7 ani). Interviul a început cu câteva întreb ri legate de drepturile copilului. Atât bunicul cât i ceilal i membrii ai familiei s-au dovedit a fi în total necuno tin a acestora. Cu toate c , dup cum a rezultat din interpretarea r spunsurilor oferite, nevoile de baz ale copiilor au fost întotdeauna satisf cute în famile, la nivelul fiec rei genratii. Copila ul, de asemeni, nu în elege no iunea de ³drept´, nu tie c are drepturi. Dup ce i-a fost explicat termenul, a început s - i dea seama c defapt o serie de drepturi i-au fost înc lcate, atât la scoala cât i acas . Necuno tin a drepturilor copilului, indiferent fa p rin i a obliga iilor fa de acest subiect, s-a transmis dinspre genera ia bunicului, înspre nepo i. Un efect al acestei dezinform ri, este neasumarea de c tre de proprii copii. Nu se pune problema la nivel material. În cadrul o fiec rei genera ii, copii au avut parte de resursele materiale i financiare necesare dezvolt rii lor. Problema se dezvolta la nivel emo ional, unde din partea bunicului, se observ

o ³deschidere a min ii´ înspre în elegerea copilului i a nevoilor acestuia. Acesta i-a crescut copiii în acest spirit i a avut grij s le transmit de a reac iona în cazul neascult rii copiilor. iar obliga ia p rintelui de a oferi suport emo ional copilului. O alt întrebare a fost referitoare la conceptul de ³abuz fizic´. aceste cuvinte au exact acela i efect i asupra copiilor. îi ascult p rerile i îi explica întotdeauna dac gre e te. S-au observat diferen e la nivel de mentalitate. Se observa deci. Mam . de i se evita pe de o parte folosirea metodelor fizice de disciplinare. Copiii nu simt. mai spontan . la folosirea cuvintelor ca ³instrumente de atac´. pe lâng explica iile pe care le ofer copilului. V. Se observa deci. dar i propria experien copiilor. îns . care spunea c nu ar fi fost nevoie de strig tele mamei pentru c el s în eleag c a gre it. evita aplicarea corec iilor fizice pentru copilul ei. fapt rezultat din r spunsurile b ie elului. libertatea copilului este îngr dit . în cazul familiei fiicei sale. A adar. cele emo ionale r mân prezente. renun area la mijloacele fizice de disciplinare a copiilor. s -l fac s regrete înc lcarea regulilor impuse de ea ca i mama. a integrat în cadrul conceptului atât pedepsele fizice majore cât i cele minore. evolu ia metodelor de disciplinare a copiilor este de la tradi ionala ³nuia´. Bunicul considera c fiind abuz doar pedepsele fizice majore. Totu i. o renun are treptat la ³nuia´. Aceasta nu vrea s repete gre eala tat lui ei. transmi ându-se de la genera ia ³veche´. Atât accesul la surse diverse de informare cu privire la cre terea s n toas a copiilor. tocmai din cauza experien elor nepl cute pe care le-a avut ea îns i în copil rie. prin care încearc s -l potoleasc pe b ie elul ei de 7 ani: ridicarea tonului i folosirea unor cuvinte care s -l ating emo ional. mama a men ionat. au condus la adoptarea de c tre familie a unui stil ³democratic´ de cre tere a . M. ei în eleg la fel de bine i de profund. istoria nu se repet . ineficienta violen ei folosite bunic în educarea copiilor). Într-adev r. ci i la emo iile acestuia. o alt metod . Conform r spunsurilor primite la întreb rile din cadrul interviului. A adar. încercânduse explicarea fiec rei ac iuni pe care copilul o face i efectele acestora asupra lui i asupra familiei. dreptul la autodeterminare. ei trebuie ³ inu i în frâu´. precum: bunicul nu crede c pedepsele fizice pot afecta emo ional copiii (³ei nu simt´). la întrebarea ³Cum reac iona i dumneavostra de obicei atunci când b ie elul face n zdravanii?´. fiica acestuia. înainte de a hot ra o pedeaps pentru gre elile f cute. Totu i. V.. Chiar dac p rin ii nu î i dau seama. care au c urm ri leziuni corporale grave. Roth define te pedepsele fizice ca metode care i lor felul (în cazul nostru. Probabil este vorba i de temperamentul i personalitatea puternic pe care bunicul o are. cuvintele pot s doar mai mult decât o lovitur fizic . Astfel. Încearc s fie sensibil nu doar la nevoile fizice ale copilului. ambele având atât efecte fizice cât i psihice. nu este respectat .indiferen total .

precum folosirea cuvintelor jignitoare sau a unui ton mult prea ridicat. transmi ând copilului sentimente de inferioritate i neîndrept ire. care pot fi rezultatul unei înv ri îndelungate. impropriu sau în neconcordan cu faptele comise. » În România. În cazul nostru.Äaplicate în mod obi nuit nu d uneaz s n t ii i integrit ii corporale a copilului. de i efectele emo ionale ale acestora continua s existe. deorece transmit copilului mesajul violen ei fizice. Ele nu sunt îns total lipsite de pericol pentru s n tatea sa mental . îns evita abuzul fizic i corec iile de acest gen. în urma interviev rii acestor trei membrii ai familiei din acest caz. am putut observa foarte u or felul în care unele comportamente violente se pot transmite din genera ie în genera ie sau chiar dimpotriv . evitate. În concluzie. b taia peste fund sau o plama data unui copil sunt considerate forme acceptabile de pedepsire de c tre p rin i. în care de obicei copiii supu i actelor de violen procedeaz la rândul lor la fel cu viitorii copii. Folosite în mod repetat. Preda Daniela Marcela Grupa C . în cazul în care aceste sunt aplicate ca urmare a unor fapte nerelevante. pentru a întrerupe continuarea acestui « cerc vicios ». mama a preluat stilul impulsiv al tat lui i verbalizarea violenta. Unele comportamente violente pot fi eliminate din via a de familie mai u or. altele mai greu . chiar din timpul copil riei. care nu au fot eficiente nici în cazul propriei sale copil rii. ele pot s conduc la traume psihice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful