You are on page 1of 3

CALAFAT.

ZONAREA FUNCŢIONALĂ ŞI IMPORTANŢA EI

1. 2. 3. 4. 5.

La început de secol, localitatea Calafat purta amprenta ruralismului, iar problemele sale de bază erau cele ale pământului, ale situaţiei grele a masei de ţărani şi a păturilor de oameni nevoiaşi. Oraşul avea până la primul război mondial o suprafaţă de circa 1 km² cu 18 străzi şi bulevarde cu o lungime totală de 20 080 m. La începutul secolului, Calafatul cunoaşte o extindere a perimetrului său prin apariţia în sudvest a unor locuinţe noi care depăşeau vechiul hotar dinspre comuna Ciupercenii Vechi, fiind astfel cu mult depăşită de noile construcţii. Perimetrul teritoriului administrativ al oraşului însumează 13 761 ha, din care intravilanul reprezintă 722 ha. Suprafaţa locuibilă a localităţii este de 303 390 m² pe care se găsesc amplasate 6 687 locuinţe din care 164 proprietate publică şi 6 523 proprietate privată. Principalele zone funcţionale din cadrul intravilanului oraşului Calafat sunt: Zona rezidenţială Zona industrială Zona centrală Zona spaţiilor verzi şi de agrement Zona comercială 6. Zona cu destinaţii speciale, în care se includ căile de comunicaţie rutieră, feroviară, navală. 1. Zona rezidenţială a oraşului Calafat s-a format în timp, dezvoltându-se în jurul zonei centrale pe scheletul unei structuri stradale rectangulare. Creşterea oraşului s-a făcut mai ales prin creşterea principalelor zone funcţionale, zona de locuit dezvoltându-se prin ocuparea de noi teritorii din apropierea localităţii în baza unor planuri prestabilite sau nu, sau prin restructurarea completă a unor zone construite existente. În prezent, zona de locuit se prezintă diferenţiat sub forma a două mari subzone corespunzătoare a două mari tipuri de locuire: - zona de locuinţe colective P+4 etaje construite compact, grupate în cartierul Tudor Vladimirescu - 1907; - zona de locuinţe individuale cu regim de înălţime predominant parter, care ocupă circa 70% din suprafaţa zonei de locuit. În cadrul zonei de locuit se constată mari diferenţieri în ceea ce priveşte modul de utilizare a terenului în construcţie. În partea centrală a oraşului clădirile sunt apropiate între ele, densitatea medie fiind de 25 clădiri la hectar, iar spre periferie clădirile sunt mai rare, densitatea fiind sub 15 clădiri la hectar. Având în vedere numărul de solicitări de locuinţe, Planul Urbanistic Genaral propune extinderea zonei de locuit pe terenuri libere, în partea de nord-est şi de est a localităţii. Suprafaţa acestor zone totalizează 42 ha. 2. Zona industrială este structurată în : - platforma industrială vest, compusă în special din unităţi cu profil mixt (industrie alimentară, centrala electrică de termoficare, industria materialelor de construcţii); - platforma industrială est, compusă din unităţi de asemenea cu profil mixt (industrie alimentară, industrie uşoară); - zonele de teren liber rezervate noilor investiţii în domeniul industrial, depozitare - comerţ en-gross, situate în platforma industrială vest. Ponderea zonei unităţilor industriale din totalul suprafeţei de intravilan este de 27,45%. Zona unităţilor industriale vest şi est închid oraşul în partea de vest şi de nord-est, fiind situate la limita

grădina publică. Această zonă se dezvoltă pe suprafeţe denivelate şi ocupă o suprafaţă de 78. iar în celelalte clădiri sunt amplasate sediile unităţilor administrative. . Zona cu destinaţii speciale include căile de comunicaţie şi cuprinde: . Calafatul nu dispune de o reţea feroviară din care să pornească alte linii ferate.6 km la 1000 km². 3. Alimentaţia publică este desfăşurată în cadrul a 5 restaurante şi 56 unităţi de alimentaţie publică private.realizarea de perdele de protecţie între zonele funcţionale incompatibile sau generatoare de noxe.zona aferentă circulaţiei feroviare – transportul feroviar pe teritoriul administrativ al oraşului are o lungime de 10 km şi este format din calea ferată Craiova –Calafat. Reţeaua rutieră este compusă din următoarele şosele: . făcând totodată probleme de traversare. Datorită acestei poziţii relaţia dintre locul de muncă şi zona de locuit este uşor de realizat. Zona spaţiilor verzi şi de agrement – zona parcurilor. 4. . permiţând stabilirea unor legături rapide între oraş şi localirăţile învecinate. . aşezat pe malul Dunării. Prin Planul Urbanistic General s-au propus zone destinate funcţiilor economice sau mixte prin combinarea cu servicii de tip comercial sau prestări servicii cu caracter industrial (autoservice. În ultimii ani. De aceea densitatea reţelei feroviare este sub nivelul multor localităţi din ţară. iniţial în spaţii dispersate şi improprii unui comerţ civilizat. o fabrică de pâine şi produse de panificaţie şi trei brutării particulare. Zona centrală este situată în centrul localităţii fiind structurată în zona instituţiilor şi serviciilor publice existente grupate în nucleul central al zonei şi zona de locuinţe incluse în zona centrală care poate prelua în timp alte instituţii prin amenajarea construcţiilor existente pentru alte funcţii (sedii.25 ha. . Centrul oraşului nu este dotat cu clădiri impozante. . Densitatea reţelei este de 28. . în această categorie de intervenţie se înscrie amenajarea prelungirii falezei Dunării ca grădină publică pe terenurile pe care în prezent se înregistrează eroziunea malului fluviului Dunărea. firme. ce se desfăsoară în cadrul unor societăţi cu capital privat sau diverse spaţii comerciale. 6. social-culturale. tot sub media pe ţară.faleza Dunării .Drumul Judeţean (DJ 553) Calafat-Ciupercenii Vechii.complexul sportiv. numai pe unele străzi se află unele construcţii cu nivel. majoritatea construite înainte de anul 1920. tâmplărie).Drumul Naţional (DN 56 A) Calafat-Drobeta Severin. Lucrările de amenajare a falezei Dunării au în vedere plantări masive care consolideze malul. Pe raza oraşului Calafat funcţionează trei complexe alimentare. sedii instituţii servicii publice). Situarea platformelor industriale în centura din jurul oraşului este un obstacol în dezvoltarea localităţii.Drumul Naţional (DN 54 A) Calafat-Bechet. comerciale formând zona administrativ. de legături interzonale.culturală şi comercială a oraşului. 5.zona aferentă circulaţiei rutiere s-a majorat faţă de cea existentă prin realizarea de noi drumuri sau extinderea celor existente. Zona comercială a fost amenajată. în această categorie de intervenţie se înscriu perdelele de protecţie propuse pe traseul de cale ferată şi pe artera rutieră de centură propusă în etapa de perspectivă.organizarea de noi spaţii verzi care să completeze sistemul existent pe suprafaţa oraşului. la care se adaugă peste 80 unităţi comerciale cu profil mixt. ce însumau 75 de unităţi comerciale şi o suprafaţă de aproximativ 3000 mp. Transportul rutier este bine organizat în zonă ceea ce face să suplinească lipsa căilor ferate. Fiind oraş de graniţă. recreere şi sport este structurată în: .Drumul European (E 79) Calafat-Craiova. ateliere confecţii metalice. inclusiv chioşcuri. În ultimul deceniu comerţul s-a dezvoltat odată cu celelalte compartimente economice. în zona centrală a oraşului s-au construit 6 blocuri cu două nivele. Pentru îmbunătăţirea microclimatului în cadrul localităţii s-au formulat o serie de propuneri vizând: .zonelor de locuit. Această zonă ocupă o suprafaţă de 23 ha.

căi ferate sau elemente naturale. Ferry-Boat şi staţia de triaj care asigură parcarea concomitentă a a mai multor garnituri de vagoane. când apar probleme la accesul şi ieşirea din adăpost. Portul este la o distanţă de 180 metri de oraş.pista dublă de acostare pentru navele destinate transportului de autovehicule şi pasageri.lungimea cheiului este de 300 m liniari. . .este un important nod de traversare a Dunării catre Bulgaria. vagoane CFR. . . este bine structurat şi oferă multiple facilităţi: . orice tip de autovehicule.zona aferentă circulaţiei navale.locurile oficiale de ancorare de la Km.în port îşi desfăşoară activitatea comercială 15 agenţi. fiind cel mai scurt drum între occident şi orient. . .flv.. împărţiţi în trei dane de acostare ce sunt destinate navelor care efectuează operaţiuni de descărcare sau încărcare a mărfurilor. aşezările care alcătuiesc astăzi Calafatul au fost raionate funcţional şi spaţial. Din punct de vedere al organizării teritoriului pe care sunt amplasate. în vederea sporirii gradului de folosire eficientă a acestora. Portul este legat cu oraşul prin patru şosele pietruite şi foarte bine întreţinute de Serviciul Hidraulic. . 793 – 796 asigură staţionarea în siguranţă a unui număr mare de nave. mira port Calafat. formarea convoaielor şi efectuarea diverselor manevre nestânjenind desfăşurarea navigaţiei în zonă. pe aici putând trece non-stop pasageri. indiferent de cota Dunării acostarea şi operarea navelor. Cota de la care staţionarea navelor devine periculoasă este de +50 cm. în vederea stabilirii prescripţiilor şi recomandărilor specifice.infrastructura cheiului permite.are acces la şoseaua europeană şi asigură un trafic fluent pentru toate tipurile de autovehicule. asigurând legătura atât internă cât şi internaţională prin nodul de cale ferată. Criteriile de structurare în unităţi teritoriale au fost omogenitatea funcţională şi delimitarea prin artere majore stradale.are acces direct la transportul CFR. Aceste zone funcţionale au fost structurate în unităţi teritoriale de referinţă. Portul Calafat este amplasat la kilometrul 795 pe Dunăre pe teren extravilan. . asigurând o bună legătură între căile rutier şi cele fluviale.