You are on page 1of 20

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS´ CONSTAN A FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX SEC IA: TEOLOGIE PASTORAL

Ordinea moral filosofiei

i binele în viziunea

i a teologiei cre tine

-Lucrare de seminar la Moral crestin i etic social -

ÎNDRUM TOR: Asist. Univ. Drd. Sebastian Voicu

ANUL: III

Constan a 2012

CUPRINS

1. Conceptul de ordine în sens general ............................................................................p. 3 2. Conceptul de ordine moral .........................................................................................p. 6 3. Fiin a ordinii morale .....................................................................................................p. 9 4. Ordinea moral i binele etic .......................................................................................p. 10

5. Ordinea moral cre tin ..............................................................................................p. 13 6. Ordinea moral cre tin i binele moral ...................................................................p. 14

7. Temeiul ordinii morale cre tine ..................................................................................p. 16 a) Temeiul ontologic-trinitar .................................................................................p. 16 b) Temeiul hristologic-uman .................................................................................p. 17 c) Temeiul pnevmatic-eclesial ...............................................................................p. 18 8. Fiin a ordinii morale cre tine .....................................................................................p. 18 Bibliografie ........................................................................................................................p. 20

1. Conceptul de ordine în sens general

2

la asem narea cu modelul dumnezeiesc i e în l at spre ilumin rile date ei de Dumnezeu. Tradus în limba român . 1031. în primul rând. Ordinea i armonia prezente în lume sau în universul întreg nu este un dat ontologic impersonal. Paris 1912. externe. ci. cuvântul ierarhie vine din limba greac i înseamn Äorigine´ sau Äprincipiu´ sacru. 34. imanent. pe m sura imit rii Lui´3. Etimologic. viziunea despre om i univers s-a schimbat. Când cineva sau ceva încalc sau dep e te propria sa m sur . 3 . i semnifica ia conceptului de ordine. desigur. î i pune în pericol identitatea i integritatea sa. Acest lucru s-a întâmplat în epoca modern . inis. 72. astfel încât toate lucrau împreun pentru a alc tui un întreg unic2. Sibiu. conceptul de ordine avea. prin energiile necreate ce sus in ordinea i armonia crea iei sau a universului. Pentru împlinirea acestei voca ii este nevoie de o anumit ierarhie pe care Sfântul Dionisie o define te astfel: ÄIerarhia este. Editura Humanitas. în care fiecare parte avea locul ei propriu i func ia sa specific . De aceea conceptul de ordine. dup mine. o origine i un principiu sacru. s-a schimbat. în gândirea cre tin . Observ m deci c în filosofia antic i apoi în teologia cre tin . astfel. 3 Andrew Louth. Acesta era privit ca un organism viu. de viziunea general despre univers i despre om. În viziunea aristotelic . 1 2 Nouveau dictionnaire latin français. el înseamn : ordine. o rânduial . Atunci când. conceptul de ordine era legat de viziunea sa despre univers. aceasta nu înseamn c nu se conformeaz unei norme obiective. prezent pentru prima dat în operele Sfântului Dionisie Areopagitul.Etimologic. în acela i timp. p. p. când viziunea aristotelic despre univers a fost dep it . îns temeiul ei originar nu este un logos impersonal i imanent. este lipsit în adâncul s u de armonie i. Plenitudinea lumii i ordinea ei. dar i o voca ie pentru f pturile ra ionale. i conceptul de norm sau m sur avea o semnifica ie precis i anume: m sura sau norma intern a fiec rui lucru. Deci ordinea prezent în lume are. de la substanticul ordo. no iunea de ordine vine din limba latin . Editura Deisis. ci Logosul personal i transcendent al lui Dumnezeu care este. 1997. pe cât este cu putin . O introducere. David Bohm. ceea ce face ca un lucru s fie ceea ce este i nu altceva. ci este un dar al lui Dumnezeu. o cunoa tere i o lucrare sfânt care duce. armonie. a fost legat de conceptul de ierarhie. în viziunea Sfântului Dionisie. mai mult. despre ordinea universal . evident. Spre exemplu. Dionisie Areopagitul. dar i norm sau m sur a lucrurilor1. De-a lungul timpului conceptul de ordine a avut sensuri i semnifica ii diverse. o semnifica ie ontologic legat . sub impulsul dezvolt rii tiin elor naturii. p. În viziunea cre tin întâlnim acela i concept despre ordinea universal . 1995. în antichitate. la Aristotel. Bucure ti.

scopuri. i a creat un mediu înconjur tor care nu este nici fizic i nici mental bun pentru cei mai mul i dintre oamenii care trebuie s locuiasc în el. încetul cu încetul. p. în fa a a ceea ce poate fi o mas cople itoare de for e sociale disperate. ÄOamenii. Concluzia la care ajunge David Bohm. Mai mult. Ea Äa generat poluare. mai ales cei care lucreaz în domeniul fizicii cuantice.În epoca modern universul a început s fie privit nu ca un organism individual viu. 6 Ibidem. sunt de acord c viziunea mecanic despre univers i limbajul folosit pentru descrierea sa au avut consecin e pozitive în domeniul tiin elor naturale. impunea aceea i m sur oric ruia dintre contextele ac iunii sale (fizic. 5 4 4 . la rândul ei. ce trebuie impus din afar asupra fiin ei umane. suprapopulare. mergând dincolo de controlul i chiar neîn elegerea fiin elor umane care sunt prizoniere în ea´6. s deprind no iunile unei m sur tori mecanice («) Astfel m sura a început. 37. Impunerea sau asumarea ei în domeniul tiin elor spirituale a avut. a introdus dezordinea în ordinea i armonia universului. care pot s intre în interac iune. Am dat acest citat in extenso pentru a ar ta modul în care o anumit viziune despre om i lume i o anumit în elegere a conceptului de ordine pot declan a. afirm fizicianul David Bohm. p. ata amente. Fiind o viziune analitic i fragmentar . caracteristici psihologice etc. c utarea unei solu ii de intrare în ordine i de reg sire David Bohm. s-a dezvoltat un sentiment larg r spândit de neajutorare i disperare. Individual. ci ca un ansamblu constituit din p r i separate. a a cum intr în interac iune p r ile unei ma ini sau ale unui mecanism. care. mental)´4. 63. p. culturale etc. distrugere a echilibrului natural. au început. Majoritatea cercet torilor contemporani. cit. în concordan cu diferitele sale dorin e. op. în general. este destul de pesimist .. c un anumit grad de nevroz este inevitabil´5. într-o asemenea m sur încât este acceptat. El consider c aceast viziune fragmentar . Ibidem. a dat na tere la aceea i fragmentare în domeniul vie ii morale. Aceast nou viziune mecanic despre univers a condus la abandonarea dimensiunii ontologice a conceptului de ordine i accentuarea unei dimensiuni mecanice i deterministe. în timp. consecin e negative. dublat de o via dezordine economic la fel de fragmentar . social. ambi ii.. s fie predat ca un fel de regul . atunci când a fost aplicat în domeniul tiin elor spirituale. Într-o asemenea situa ie. religioase. dup ce face o analiz critic a viziunii mecaniciste despre om i univers. astfel. îns . Äfiecare individ uman a fost fragmentat într-un mare num r de compartimente distincte i conflictuale. o stare profund de dezordine. 38. i politic mondial .

care este de origine iudeo-cre tin . pe bun dreptate. De ce s nu renun m. ne sugereaz tocmai aceast solu ie. i David Bohm. Ea ine de modul în care în elegem i asum m valorile ordinii morale. dar ea nu poate fi o solu ie valabil . ce neag diviziunea i fragmentarea. datorit semnifica iei pe care o are conceptul de ordine. la calea fragmentar a Occidentului i s nu adopt m aceste idei orientale care includ nu doar o viziune personal asupra lumii. solu ia propus de David Bohm ar putea fascina pe mul i occidentali. ci la r d cina propriei tradi ii spirituale care a fost.i asume o nou identitate de origine extrem oriental în care. adic de ra iunea lor de a fi. mai ales cele din domeniul fizicii cuantice. ci i tehnici de medita ie ce conduc non-verbal întregul proces al opera iilor mentale spre un fel de stare calm .a armoniei dintre fiin e i lucruri se impune ca o necesitate. Deci. nici mai pu in. David Bohm propune omului occidental s renun e la identitatea sa. 61. fragmentarea dispare într-o unitate i uniformitate impersonal . cum remarca. p. Solu ia trebuie c utat nu Äîn afar ´. nici mai mult. Dup opinia noastr . de curgere ordonat i lin . care Äpun accent pe plenitudine i sugereaz inutilitatea analizei lumii în p r i. afirm David Bohm. v duvit sau înstr inat de logosul lor întemeietor i unificator. Conceptul de ordine moral 7 Ibidem. îns valabilitatea i pertinen a ei nu o pot argumenta tiin ele naturii sau tiin ele exacte i nici chiar tiin ele spiritului. ci de ordin practic. i s . obosi i de atâta fragmentare (când spunem occidental ne referim la tot spa iul structurat de gândirea iudeo-cre tin ). necesar pentru a pune cap t fragment rii atât în procesul real de gândire cât i în con inutul s u?´7. 2. 5 . Solu ia propus de David Bohm este c utarea comun a unei noi semnifica ii a conceptului de ordine i aceasta am putea-o descoperi în filosofia i religia extremului Orient. Cercet rile din ultimul timp. pentru c ea nu este doar de ordin teoretic.

Experien ele au demonstrat cum comunic moleculele între ele. 1999. spore te în comuniune cu ace tia´10. 10 Pr. Existen a uman nu ar fi posibil i nici nu ar putea fi gândit decât în rela ie cu întregul univers. ci îl presupune i. Dumnezeu i tiin a. întemeiat desigur pe Sfânta Scriptur i teologia clasic a Sfin ilor P rin i. Bogdanov. 1978. Ca i ordinea fizic . care cunoa te din ce în ce mai bine ra ionalitatea naturii i sensurile ei. Descoperind i punând în valoare ra ionalitatea suprapus a lumii. Bucure ti. Bogdanov. Bucure ti.Conceptul de ordine moral nu este separat de cel de ordine în general. mai precis. ce se manifest în domeniul gândirii umane. ÄUniversul nu con ine nimic întâmpl tor. ordinea i armonia universului. întrucât purt torul ordinii morale este omul. Indiferent de domeniul în care se exercit . Dumitru St niloae. Toat lumea accept aceast proprietate în sistemele vii. cel pu in nea teptat . în acela i timp. sau ajunge tot mai deplin la împlinirea ei. p. I. 347. Mai mult. pentru sistemele nevii´9. deci. ci i cre terii lui spirituale. ci doar diferite grade ale organiz rii c rora noi trebuie s le descifr m ierarhia´8. Editura Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române.Prof. 13. de care am vorbit mai înainte i f r de care omul nu ar putea exista. 53. în mod liber. Editura Harisma. fizica actual revine. J. a a cum am v zut mai sus. Prigogine. Aceast descoperire Änea teptat ´ pentru tiin a contemporan nu este totu i i biologic are surprinz toare pentru gândirea teologic . în viziunea p rintelui St niloae. Deci. devine prin el însu i mai ra ional sau din ce în ce mai mult ra iunea lui. gândirea uman sau. I. ca fiin î i actualizeaz con tient ra ional . I. p. 1992. la imaginea unui univers ordonat i structurat printr-o Ära ionalitate´ s dit în profunzimile sale. Numai pentru om ea este folositoare. P rintele profesor Dumitru St niloae subliniaz în cuvinte deosebit de sugestive acest aspect: ÄNumai în om.Dr. vol. G. un rost. nu numai existen ei lui biologice. pecetea necesit ii. mai precis. împreun cu semenii s i. Guitton. Teologia dogmatic ortodox . scrie el în Teologia dogmatic . în care Äfiecare molecul tie» ce vor celelalte molecule în acela i timp cu ea i la distan e macrocosmice. ordinea fizic a lumii i ra ionalitatea pe care o presupune este un dat prealabil pentru ordinea logic . pentru mai bogata folosire a resurselor ei i pentru în elegerea sensurilor ei inepuizabile. Cambridge University Press. afirm J. The end of certainty. ra ionalitatea de indefinite realit i ale naturii cap t un sens. pe baza Revela iei. îi confer un sens profund uman. dar ea este. c întreaga comunicare sau. 9 8 6 . Guitton. ca un dat prealabil. Numai omul. întrucât aceasta afirm . Ordinea moral presupune. i ordinea logic poart . comuniune care exist în ordinea fizic ca scop comunicarea i comuniunea interuman . într-o anumit m sur . p.

sub for a realit ii. 1986. Dar în situa iile logice ± i tocmai de aceea ele ne par « logice» ± lucrurile se r stoarn ± întregul este în parte. Din aceast perspectiv . partea este în i prin sensul întregului. define te câmpul logic astfel: acea situa ie în care întregul este în parte («) Atunci când ine de un ansamblu « logic». Într-un ansamblu organic. partea are o înc rc tur deosebit . Aceste principii nu sunt inventate în con inutul lor. 20 7 . Filosoful Constantin Noica. dar i sub organiza ia întregului. P rintele St niloae a intuit astfel: ÄRa iunea s-a obi nuit acum aceast nou posibilitate de dialog i a scos-o în eviden s uneasc principiul distinc iei i al unit ii în în elegerea realit ii în a a m sur încât nu-i mai este deloc greu s vad modul antinomic de a fi al întregii realit i. fiind ca i electrizat . Pentru ea este azi un fapt general c pluralitatea nu sfâ ie unitatea i unitatea nu anuleaz pluralitatea. Este un fapt c pluralitatea este în mod necesar interioar unit ii. Revolu ia pe care a declan at-o în domeniul tiin ific teoria relativit ii timpului i spa iului. al contradic iei. Bucure ti. am v zut c premerge i dep e te fizica. iar no iunea ra ionalului a devenit. p. sau partea poart 11 toat înc rc tura întregului. p r ile sunt în întreg. Editura Cartea Româneasc . în lucrarea sa Scrisori despre logica lui Hermes. respect . din pricina caracterului lor aparent Constantin Noica. care s-a îmbog it cu noi elemente. partea e indiferent : de pild .într-un ansamblu de ordinul gr mezii ori colectivului simplu. a influen at profund i logica actual . Am dat acest citat deoarece conceptul de Äcâmp logic´ prin care se afirm c Äpartea poart întregul´ i nu doar Äîntregul poart partea i o subsumeaz ´ este foarte aproape de principiul teologic al antinomiei. s spunem un ceasornic. ci exist ca dat a priori în natura uman . complex Afirma ii care se considerau odinioar 11 i antinomic . urmat de fizica cuantic i calculul probabilistic. anumite principii logice: al identit ii. dac este o ra ionalitate Äs n toas ´. al ter iului exclus i al ra iunii suficiente. Într-un ansamblu mecanizat. el ar putea constitui un punct de întâlnire i de dialog între Logica actual i Teologia moral . dep ind logica clasic întemeiat pe categoriile aristotelice. De aceea oamenii gândesc logic înainte de a ti ce este logica i care sunt principiile ei. Scrisori despre logica lui Hermes. Un element important al Logicii actuale ni se pare a fi conceptul de Äcâmp logic´. În ansamblurile obi nuite. partea este în. Am putea spune foarte simplu c ordinea logic premerge i dep e te tiin a logicii.ra ionalitatea subiectului uman. i doar însumarea lor exterioar face întregul. a a cum ordinea fizic . Nic ieri întregul nu este în parte: o subsumeaz . Un demers este logic când are în el justific rile întregului´ . o comand sau o finalizeaz . sau c unitatea se manifest în pluralitate («) Acest mod de a fi al realit ii e recunoscut azi ca superior no iunii de odinioar a ra ionalului. ira ionale.

i teologia. pe de alta.Dr. atât în domeniul teologiei cât i al filosofiei se face distinc ie între ra iunea analitic . 347. pe care a pus accent mentalitatea modern . între sensurile lucrurilor (noema) i în elegerea lor (noesis) i mai direct (intui ie)´15. consider c sensul unui lucru poate fi gândit de subiectul cunosc tor i acest sens este definit ca noema acelui lucru. pe de o parte i.Dr. face distinc ie între Trebuie s preciz m c sensul unui lucru. Ibidem. de durat .contradictoriu. Aceast deschidere a mentalit ii contemporane spre gândirea antinomic a fost posibil datorit faptului c ra iunea. prive te lumea i omul oarecum separat i ca atare. numindu-le pe amândou logos. c utând s afle propor iile exacte ale elementelor care intr în compozi ia lor («) Astfel.i recunoasc limitele. Deci. ÄRa iunea analitic . recunoa tem o leg tur cunoa terea lor prin ra iunea strict analitic . sunt strict ra ionale. se recunosc acum ca indicând o treapt fireasc spre care trebuie s se întind ra iunea´12. 15 Pr. Dumitru St niloae. atunci când este vorba de sensul i semnifica ia ultim a omului.Prof. 13 8 . Actul prin care gândirea sesizeaz noema se nume te noesis. cerceteaz ra iunea par ial a lucrurilor. scrie p rintele St niloae. p. Îns în fa a lucrului sau a obiectului. în special. Genève. p. de asemenea.. cu alte cuvinte. De aceea ast zi. mai ales teologia patristic .. ea trebuie s . Trupul omenesc are i el ra ionalitatea lui´13. de desfacere a lor. 347. Dumitru St niloae.Prof. op. ra iunea uman este în acela i timp analitic i sintetic sau. scrie p rintele St niloae. toate lucrurile i toate fenomenele de formare. i ra iunea strict a acelui lucru numit logos. a fost redus la ra iunea analitic . Filosofia actual în general i filosofia analitic . Labor et Fides. p. fenomenologul se str duie s nu in cont de propriile sale gânduri decât în m sura în care gândirea sa este gândirea acestui sens-noema. p. cit. Plecând de la aceste distinc ii. cit. noetico-noematic ´14. folosind metoda fenomenologic de cercetare. din perspectiv fenomenologic . op. Deci ra iunea analitic . Herméneutique et dialectique. pe care-l numesc tot noema. ce fragmenteaz realitatea i ra iunea sintetic ce încearc s -i descopere centrul s u unificator. 14 Pierre-André Stucki. De asemenea ea face distinc ie între în elegerea sensului pe care o nume te noesis i ra iunea personal a subiectului care sesizeaz ra iunea obiectiv a lucrului. sensul i semnifica ia sa. 288. între sensuri i 12 Pr. 51. ÄAsemenea p rin ilor între ra iunile lucrurilor i Äprintr-un act cunosc tor mai sintetic biserice ti. 1970. în epoca modern . p rintele St niloae consider ra iunea analitic c i teologia contemporan trebuie s fac distinc ie între ra iunile lucrurilor i cunoa terea acestora prin i.

ci el trebuie definit i ca fiin ra ional care moral care reac ioneaz în fa a lumii i o modific în func ie de modul în care el percepe binele ca scop ultim al faptelor sale. orientat ontologic spre înf ptuirea binelui. Binele ca valoare moral absolut .i g se te expresia în i în con tiin a moral sau a refuza participarea la Binele în Sine. de care se leag . 9 . Omul nu poate fi definit doar ca fiin prive te în mod abstract lumea. consider m c este bine s preciz m i în ce const fiin a sau esen a ordinii morale. el afirm necesitatea unei alte ordini. pe de alt parte. Aceast raportare a activit ii sau a faptelor sale la legea moral constituie fiin a moralit ii. care dore te s cunoasc adev rul. ci i obiectul unui comportament practic. adic pentru înf ptuirea binelui prin participarea noastr la ceea ce este Binele în Sine. Dac fiin a moralit ii const în raportarea faptelor libere i con tiente la legea i normele morale. între ra ionalitatea lucrurilor i ra iunea analitic uman . Pentru a vedea în ce m sur omul particip la Binele în i con tient la legea i normele Sine. prin accentul pe care-l pune nu pe cunoa terea obiectiv a ra ionalit ii lucrurilor. Binele în Sine. dar atunci când este vorba de sensul i semnifica ia lucrurilor. adic un obiect al voin ei. anticip m c pentru realizarea ordinii morale. 16 Ibidem. moralitatea am pute-o defini ca fiind: însu irea pe care o dobândesc aceste fapte prin raportarea lor la legea moral . Înainte de a face acest lucru. i. Aceast ordine este desigur ordinea moral . de fapt. ca dat prealabil al existen ei umane. dar le i dep e te. el trebuie s . voin a liber a omului de a participa pe de o parte. printr-o judecat mai direct distinc ie clar între ordinea fizic i mai intuitiv ´16.i raporteze mereu activitatea sa liber morale. sunt necesare anumite condi ii i anume: legea moral . ci se propune prin legea i normele morale de care voin a liber a omului trebuie s in cont în activitatea sa. Deci Binele în Sine nu se impune omului în mod constrâng tor. Fiin a ordinii morale Dup ce am definit ordinea moral . în sensul ei cel mai general. 3. lumea. adic un obiect al ra iunii. con tiin a moral legea moral i voin a liber a omului. nu este doar obiectul unei cunoa teri teoretice. care le presupune pe primele. care. Deci p rintele St niloae face o i ordinea logic . Din perspectiva ordinii morale. i fiin a ordinii morale. ci pe sensul i semnifica ia lor uman .în elegerea lor. Deci în cadrul ordinii morale exist .

care poate fi marcat pozitiv sau negativ. i faptele morale (în sensul obi nuit al cuvântului) i cele Äimorale´. 66. a adar. cunoa terea a ceea ce este unicersal i permanent în natura uman . Ordinea moral i binele etic Aproape toate sistemele etice. În dialogul Phaidros. p. Phaidon. a fi de râsul lumii s încep a c uta în elesul celor str ine de mine. 1983. adic Ä tiin deductiv ± bazat pe axiome stabilite de la început. ci el semnifica în primul rând cunoa terea de sine. i con tient la legea moral . 10 . Astfel între fapta liber a voin ei i legea moral poate fi un raport pozitiv i fapta se nume te atunci moral-bun .Deci moralitatea faptelor omene ti rezult din calitatea lor de fapte con tiente i libere raportate la legea moral . În acest sens general se includ. În aceast defini ie. s m cunosc pe mine însumi. fie un raport negativ i fapta se nume te moral-rea. nu i deosebirea calitativ a faptelor morale. Petru Cre ia. Drept care. b) moralitatea este în mod esen ial legat de persoan deci. Platon. vol. 1982. Conceptul de moralitate este folosit. care accentueaz necesitatea raportului dintre fapt i lege în precizarea no iunii de moralitate. în sensul larg i cuprinz tor al tuturor faptelor libere i con tiente raportate la legea moral i nu în sensul de opus conceptului de Äimoralitate´. 69 b. a a cum o cere porunca delfic . f r s -mi bat capul cu 17 18 Diac. i purt torul ei nemijlocit este. IV. fie împotriva ei. el face urm toarea m rturisire: ÄNu sunt înc în stare. Opere. 4. adic faptele s vâr ite în mod liber i cu un anumit scop (adic faptele con tiente). pentru Socrate termenul de Ä tiin ´ nu avea în elesul modern. Istoria filosofiei antice. Bucure ti. începând cu Socrate. trad.Dr. Dar.Prof. persoana uman . ca instrument al cunoa terii18. se cuprinde doar sensul cel mai general al moralit ii. 119. Bucure ti. Socrate a fost cel dintâi care a crezut c exist o tiin a binelui17 fundamentat pe ra iune. Ne tiutor deci în ce m prive te. întrucât în ambele situa ii avem o raportare liber De aici rezult i bivalen a conceptului de moralitate. i pân în zilele noastre au a ezat valoarea binelui la temelia oric rei activit i morale. p. Bivalen a este posibil datorit libert ii voin ei care se poate decide fie pentru respectarea legii morale. deci. întemeietorul eticii ca tiin . sunt fapte morale în sine. Nicolae Balca. Din defini ia conceptului general de moralitate rezult dou consecin e importante pentru reflec ia teologic i moral i anume: a) numai faptele voluntare propriu-zise.

Diac. dar conving toare. Deci pentru Socrate ignoran a de sine însu i înseamn ignoran a adev ratului bine. p. p. Republica. C ci eu nu pot s cred c se afl în sensul unei ordini morale universale ca omul mai bun s sufere din partea celui mai r u. 420. 103. nu-mi poate face r u nici Meletos i nici Anytos. vol.Dr. 178. cit. V. 21 Ibidem. a a încât maxima Äcunoa te-te pe care st la temelia ordinii morale a lumii i a existen ei adev rate a omului20.. Aceste gânduri tr deaz convingerea intim a lui Socrate c totul în lume este condus de o putere divin . Bucure ti. IV. Ei nu sunt în stare s fac aceasta. ci metaforic. spune omului cu certitudine ce este bine i ce este r u. zice Socrate. împins de n zuin a pe care o na te nostalgia dup ce este divin. existent în sine i distinct de ordinul fiin rii celor sensibile. pe care el o identific cu Binele în sine. cit. Pentru a numi ideea Binelui. Andrei Cornea. 23 W. nici Äîn untru´ lucrurilor sensibile. Pentru Platon. Nicolae Balca. la Diac. Totu i trebuie s subliniem c la Platon divinitatea este o idee impersonal sensibil 24 .Prof. op. Platon. nu pe ele le cercetez ci pe mine însumi´19. 230. fapt ce a determinat pe unii dintre i anonim . Balca. 508. 20 19 11 . p. Opere. 22 Platon. 308. 125. Opere. spre deosebire de spiritualitatea cre tin care vorbe te despre o coborâre a lui Dumnezeu spre lume. întrucât orice leg tur a lui cu ceva exterior i-ar distruge perfec iunea. Omului bun nu i se întâmpl nici un r u nici în via i nici dup moarte i persoana sa n-o uit zeii´21. Bucure ti. p.aceste cu aceste pove ti. este r u. ca i mai târziu pentru Platon. De aceea i scopul suprem al tuturor faptelor omului trebuie s fie s vâr irea binelui. În sinele adânc al fiec rui om exist o lege moral absolut care. Socrate nume te aceast con tiin tine însu i´ avea în elesul de a Äcunoa te divinul din tine´. pe care a mers Socrate. Windelband.. Se poate spune cu siguran exist o Ra iune mai înalt c Socrate avea convingerea nestr mutat c în lume i c ra iunea uman este o parte din aceast Ra iune universal . ÄMie. Ideea nu este nici în Äafar ´. Gabriel Liiceanu. dup cum spuneam. va fi dus mai departe de Platon. 1922. adic cel care nu a ajuns la cunoa terea esen ei sale umane. p. Phaidros. i pentru el Binele este sensul lumii i ra iunea care st pâne te aceast lume22. Platon nu cunoa te decât o în l are a omului spre divin. o. odat descoperit printr-un act de p trundere în propria fiin . N. deci la ideea Binelui. el întrebuin eaz i expresia ÄDumnezeu´.Prof. ci este un principiu imaterial. trad. De aceea. 1983. trad. Binele r mâne obligatoriu desp r it de lumea sensibil . iau de bun tot ce ne înva tradi ia i. e. Aceast cale de în elegere a binelui. simpl . Bun este numai cel care se cunoa te pe sine. separat de lumea interpre ii gândirii platonice s vorbeasc de un Ämonoteism imaterial´23. Omul particip la lumea ideilor. lege moral a ra iunii . Deci con tiin a era ceva de natur divin . Ignorantul. vol. 24 Termenul de Äsepara ie´ nu trebuia luat în sens spa ial.Dr. 1986. op.

Homo universalis. a a cum a f cut Platon. Pentru unii moartea este o eliberare spre adev rata existen . Aceast separa ie dintre spirit i materie. VI. La pensée de Martin Heidegger. nemaiavând puterea s-o transigureze. Bucure ti. În acest caz se treze te în sufletul omului sentimentul de dispre pentru realitatea sensibil . Materia. sufletul se va întoarce în întregime c tre ceea ce este cel mai intim în el însu i i nu se va l sa deturnat de nici unul din obiectele ce-l înconjoar ´. 1971. fie un negativism programatic fa de lumea sensibil . p. a marcat întreaga etic filosofic ulterioar . dac vrea ca nimic s nu-l împiedice de a fi luminat i plin de natura prim . dintre lumea inteligibil i lumea sensibil . ba mai mult el devine sclavul ei pentru c o absolutizeaz . Accentul pus pe lumea inteligibil . care pân la urm conduce la pierderea identit ii spirituale a omului i asimilarea lui în ordinea simpl a naturii. în l area omului spre Bine se face doar printr-o purificare a min ii (Katharisis) pentru a o elibera de atrac ia materiei25. pentru al ii moartea este neantizarea existen ei. lumea teluric este îmbr i at atât de mult de c tre om încât se sufoc spiritual. toate aceste forme de deschidere a omului spre ceea ce el consider c este bine se lovesc de zidul implacabil al mor ii. deci nu este bun i trebuie dispre uit . sau o confund cu ea. fiind una din cauzele principale ale crizei spirituale moderne26. ancorându-l într-un determinism mecanic. pentru a se reg si într-o armonie mai adânc cu sine îns i i cu întreaga crea ie. ci a transcendentului separat de lume. 1990. 187.Plotin. p. Toulouse. atunci ea nu are valoare în sine. Ne afl m aici într-un impas al gândirii antice cu privire la subiectul ce ne intereseaz . Astfel dup ce s-a eliberat de toate lucrurile exterioare. Trebuie s mai subliniem în acest context i faptul c . în virtutea c ruia el ac ioneaz din necesitate sau interes. Dac materia este o închisoare pentru suflet. la Anton Dumitriu. în gândirea greac . a ap rut i antipodul acestei concep ii. 68. Plato. pân în zilele noastre. În aceast perspectiv . era considerat etern i privit ca o închisoare a sufletului. cu accentul pus când pe una. 26 Jean Paul Resweber. 12 . ca o consecin fireasc . 25 ÄSufletul trebuie s se degajeze de orice form . în care este tentat s se a eze de multe ori i omul contemporan. când pe cealalt . rimeaz tot cu o absolutizare. 7. prin Leucip i Democrit. fie un relativism. Accentul pus pe lumea sensibil conduce pe om la o imanentizare aproape total a existen ei sale. sem nând cu un zbor fantastic spre o realitate difuz În ultim instan i abstract . 9. al c rui epilog este pulverizarea tuturor bunurilor create de om. f r s confere ac iunii sale o valoare moral . De aici se na te. Acest mod unilateral de în elegere care separ valoarea binelui de existen a sensibil . i în aceast perspectiv binele moral pentru om este irelevant. care a eaz pe primul plam materia. în aceast viziune. ne reveleaz tragismul în care se zbate cunoa terea uman în încercarea ei de a dep i dualismul existen ial bine-r u. dar nu a imanentului.

am putea defini ordinea moral cre tin ca fiind: ordinea de drept (care trebuie s fie) i de fapt (care este în Iisus Hristos) a existen ei binelui. Logosul sau Fiul lui Dumnezeu întrupat. Fiul S u. pentru c nu ne-am ocupat concept. Aceast abordare a fost fenomenologic al ei. 6. Vom face acest lucru în cele ce urmeaz . despre legea i con tiin a moral i despre libertatea voin ei umane. iudaismul i islamul. îns . Aceast comuniune se realizeaz prin harul Duhului Sfânt în orizontul timpului sacramental i liturgic al Bisericii lui Hristos. în eles ca i comuniune a omului cu Dumnezeu i. s aib câteva caracteristici specifice pe care le vom sublinia în continuare. Adev rul c Dumnezeu Însu i este comuniune des vâr it i Ästructur suprem ´27 a oric rei comuniuni în planul crea iei. de comuniunea omului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos.5. mai precis. nu poate fi vorba de comuniune decât acolo unde Dumnezeu Însu i este comuniune. conceptul de bine este inseparabil de Hristos sau. 282. Ordinea moral cre tin Pân acum am abordat ordinea moral i fiin a ei în sensul cel mai general al acestui i nu teologic . cu întreaga crea ie. avem în vedere o viziune specific despre bine i r u. în spa iul existen ei cre tine. nu este afirmat decât în teologia cre tin . afirm p rintele St niloae. ÄF r existen a unei iubiri des vâr ite i ve nice nu se poate explica iubirea din lume i nici nu se vede scopul lumii´. noi credem c . Despre comuniunea cu Dumnezeu vorbesc i celelalte religii monoteiste. p. de specificul cre tin al ordinii morale i nici de originea i temeiul (imanent sau transcendent) Atunci când vorbin de ordinea moral cre tin . Plecând de la acest adev r teologic. în Dumnezeu. 13 . Aceasta face ca binele moral. în mod real. Ordinea moral cre tin i binele moral 27 Ibidem. Întrucât morala cre tin are ca temei Revela ia lui Dumnezeu împlinit în Iisus Hristos.

14 . în care toate sunt împreun . Cicerone Iord chescu i Teofil Simensky. 30 Idem. ca dumnezeirea încep toare i unificatoare. Crea ia întreag a fost adus de la nefiin se împ rt easc de bun tatea i iubirea Sa întreit personal cele create la existen 28 i întreit în Persoane. pentru c numai omul se poate bucura în mod con tient de bun tatea i iubirea care coboar de Sus. 56. pe toate le întoarce spre ea. Acest adev r fundamental.Pentru cel care tr ie te în orizontul ordinii morale cre tine. pentru ca i alte fiin e s Sfântul Maxim M rturisitorul spune în acest sens: ÄDumnezeu cel supraplin n-a adus fiindc avea nevoie de ceva. Pentru c este Treime. Unul în fiin Äodihne te´ prin har în adâncul fiin ei umane. 31 Idem. Ea este principiul adun tor al celor dispersate. 1936. Dumitru St niloae. Sibiu. 1948. ÄAceasta este cu adev rat Sfâr itul Providen ei i a celor providen iate.i poate g si împlinirea decât prin om. Despre numele divine. 29 Pr. i Binele este cel din care toate au luat subzisten a i exist .i odihna deplin în el însu i. lumineaz atât motivul i scopul crea iei. Filocalia. vol. iar El s se veseleasc de lucrurile Sale. ci pe calea smerit a credin ei. v zându-le pe ele veselindu-se f r s turare de Cel de care nu se pot s tura´29. care se spre fiin . i Dionisie Pseudo-Areopagitul subliniaz în mod deosebit acest adev r: ÄBun tatea. p zite i p strate ca într-un sân atot iitor i pe care toate îl doresc´31. i toate o doresc ca pe originea lor i ca int final . p.Prof. p. împ rt induse pe m sura i pe potriva lor. 329. intern a lui Dumnezeu. scrie Sfântul Maxim M rturisitorul30. Acest dor adânc al întregii crea ii dup comuniunea cu Dumnezeu nu. ra ional . De aceea Sfântul Grigorie de Nazianz spune c Dumnezeu Äa ezat fiin a uman pe p mânt ca o alt lume. II. Sibiu. El nu caut un plus de existen în afar de El. când se vor readuna în Dumnezeu cele f cute de El´. Teologia dogmatic ortodox . vol. care se impune din afar ca un imperativ categoric. p. trad. p. ci este Dumnezeu. izvorul i temeiul oric rui bine nu este o idee impersonal sau un postulat metafizic. ci din preaplinul bun t ii i al iubirii Sale. Filocalia. aflându. III. i au fost create ca din cauza des vâr it . de Pr. cât i misiunea responsabil a omului în raport cu crea ia. Dumnezeu este iubirea etern d ruitoare i jertfitoare. Dac toate au fost create de Dumnezeu ca s se împ rt easc de bun tatea i iubirea Lui. Ia i. 30. mare în micimea 28 Dionisie Pseudo-Areopagitul. spune el. 1947. I. atunci scopul lor ultim nu este altul decât odihna des vâr it întru El. ci ca acestea s se bucure. 339. la care nu se poate ajunge pe o cale discursiv . vol. nu dintr-o necesitate . peste lumea în care el tr ie te.

într-o autentic libertate a iubirii. XXXVIII(1986). care este mântuirea. 1948.sa. Paris. pentru ca el s-o transfigureze prin iubire i lucrare. 45. St niloae. regele întregului p mânt. Mântuitorul Iisus Hristos este deci izvorul i temeiul absolut al oric rui bine moral pe care îl s vâr e te omul.Prof. Filocalia. D. a dezv luit. El a descoperit omului c binele spre care el trebuie s tind cu întreaga fiin existen ei sale. Ivo Fürer. ca menire fundamental a 32 Citat din volumul Paix et justice pour la création entiére. însu i adâncul bun t ii p rinte ti i a ar tat în Sine sfâr itul pentru care f pturile toate au primit începutul existen ei. Paradigma acestei lucr ri responsabile este însu i Hristos. În acest sens Mântuitorul Iisus Hristos este izvorul i temeiul absolut al oric rui bine moral. p. în ÄOrtodoxia´. 1989. ci tr ie te sentimentul c lumea îi este d ruit . Fiindc pentru Hristos sau pentru taina lui Hristos au primit începutul toate veacurile i cele afl toare înl untrul veacurilor. Deci ea nu se identific cu binele ca valoare etic pentru c nu valoarea conteaz pentru un cre tin. Atunci când omul iube te lumea în Dumnezeu. Mântuirea ± a doua crea ie a lumii. p. 68. p. prezent în lume înc de la crearea ei prin ra iunile tuturor lucrurilor33 i apoi dup restaurarea în har a întregii crea ii. ci ceea ce este dincolo de valoare. i prin aceasta s ajung la binele suprem al vie ii sale. descoperit lumii prin întruparea Mântuitorului. vol. care-l cheama la comuniune. i anume comuniunea cu Hristos. Sfântul Maxim M rturisitorul scrie în acest sens: ÄCuvântul lui Dumnezeu. 2. 33 Pr. întrucât ea treze te în sufletul omului con tiin a unei autentice responsabilit i morale pentru modul în care el î i s vâr e te lucrarea sa în mijlocul crea iei. D. De aceea binele ca valoare moral în spiritualitatea cre tin nu este raportat la o valoare absolut impersonal . ci la via a de comuniune a Sfintei Treimi. Radu. prin harul Duhului Sfânt. Comuniunea cu Dumnezeu prin Hristos se r sfrânge apoi binef c tor i rodnic asupra întregii crea ii. este cunoa terea i iubirea lui Dumnezeu. devenit om. dar îndumnezeit prin orientarea lui spre Dumnezeu´32. dac e îng duit s o spunem. avec un introduction de M.Prof. 329. începutul existen ei i sfâr itul în Hristos´34. nr. lucrând în lume. Intégralité des textes documents officiels par la Conférence des Eglises Européennes et le Conseil des Conferences Episcopales. nu se mai instituie ca st pân al ei i nici nu devine sclavul ei. 15 . III. 34 Pr. Mântuirea îns nu se încorporeaz unui sistem de referin e pentru a deveni criteriu axiologic. în Duhul Sfânt. Jean Fischer et de Mgr. dar în acela i timp i inta final a trecerii sale prin lume. Sibiu.

7. este deosebit de important pentru Teologia moral . îns ele pot fi numite i atribute morale la care sunt invitate s participe creaturile ra ionale. dreptatea i sfin enia lui Dumnezeu. Aceast viziune a p rintelui St niloae. el subliniaz imediat i ideea de participare a creaturilor ra ionale la ele. a fost mai pu in subliniat în manualele de Teologie moral publicate la noi36. Aceast idee de Äparticipare´. ine de identitatea fiin ei umane i de Prin ea în elegem c binele moral nu este doar o categorie a gândirii filosofice sau a experien ei sociale. Dac am defini binele doar în func ie de un sistem de valori sau de norme sociale de comportament. 1993. În afara unui temei ontologic trinitar al vie ii i libert ii. întemeiat pe Sfânta Scriptur i teologia patristic . Christos Yannaras. Aceasta înseamn c temeiul ordinii morale nu este o lege moral impersonal . ordinea moral nu ar fi decât o dimensiune a convie uirii sociale. Editura Deisis. omul nu este constrâns s respecte o lege impersonal ca expresie a unui bine impersonal. În acest caz. Fiul i Duhul Sfânt rev rsat în lume nu doar ca un bine impersonal. ci ca bun tate. prezent i în Sfânta Scriptur . 14. Atunci când abordeaz problema atributelor lui Dumnezeu. dreptate i sfin enie pentru întreaga crea ie. Mai precis este un Äetos al comuniunii trinitare´35 extins în umanitate prin umanitatea asumat de Fiul lui Dumnezeu i prin lucrarea sau harul Duhului Sfânt. fie el i absolut. dreptatea i sfin enia sunt atribute legate de spiritualitatea lui Dumnezeu. Labor et Fides. ci este invitat s se împ rt easc de bun tatea. Prin aceasta. ordinea moral cre tin are un temei ontologic trinitar. În viziunea p rintelui St niloae. un al treilea volum. iubirea. Temeiul ordinii morale cre tine: a) Temeiul ontologic-trinitar În primul rând. implicit. p. La liberté de la Morale. atunci am abandona temeiul ontologic al ordinii morale i. ci doar unul relativ i ipotetic. ci este o categorie ontologic . bun tatea. adic voca ia sa ultim . ca o completare a celor dou volume de Teologie moral (1979). 36 35 16 . psihologice i istorice ale existen ei umane. ordinea i via a moral nu ar fi decât un epifenomen trec tor determinat doar de condi iile biologice. Genève. reeditat dup 1989 sub titlul: Ascetica i Mistica Ortodox . al vie ii morale. îns ea a fost subliniat în mod deosebit de p rintele Dumitru St niloae în Teologia dogmatic . P rintele profesor Dumitru St niloae a intuit aceast limitare a Teologiei morale la dimensiunea sa scolastic i a publicat. iar legea i principiile morale nu ar mai avea un caracter normativ. ci iubirea interpersonal dintre Tat l. 1982.

p. Dumitru St niloae. dar. («) refuzul suficien ei sale individuale39. Ascetica i Mistica Ortodox . deoarece voin a. 39 Christos Yannaras. ci i Cel care inaugureaz o nou ordine moral . Plecând de la umanitate. ordinea moral natural se deschide din originar . nu este totu i un act pur subiectiv. 16-17) i de aceea El este singurul ÄMijlocitor´ pe care l-a dat Dumnezeu oamenilor ca scar c tre Sine« El nu este numai Acela în care Tat l î i prive te str lucirea proprie. Mântuitorul Iisus Hristos nu este doar revelatorul Treimii. 1993. cit. natura uman exist ca ipostas personal al comuniunii cu Dumnezeu. prin Sfintele Taine. în acela i timp omeneasc i dumnezeiasc . Acordul libert ii sau. Ortodoxia. I. El a eliberat Änatura uman de leg turile prin care ea s-a legat pe sine îns i de ordinea existen ial a individualit ii muritoare. Odat cu întruparea i unirea dintre natura dumnezeiasc i natura uman în unicul ipostas al Fiului lui Dumnezeu s-au schimbat în mod decisiv condi iile realiz rii ordinii morale pentru c . Ia i. în acela i timp.b) Temeiul hristologic-uman Temeiul ontologic-trinitar al ordinii morale a fost revelat de Mântuitorul Iisus Hristos. op. De aceea putem vorbi i de un temei pnevmatic-eclesial al ordinii morale. deofiin cu noi dup hristologic-uman al ordinii morale. c Ätoate lucrurile au fost f cute prin El i a ezate întru El (Col. 37 38 Episcop Kallistos Ware. este sensibilizat pentru Hristos prin harul Duhului Sfânt. p. În Iisus Hristos. 46. 17 . ci i Acela în care crea ia poate contempla slava Tat lui. s fie revela ia Treimii´38. în Biseric . p.. ipostaziaz fiin a muritoare a omului. Având un rost etern revela ional. care se identific cu Äiconomia´ lui Dumnezeu pentru mântuirea omului. 1. putem vorbi i de un temei ne spune Sinodul de la Calcedon (451). deofiin realitatea acestei unit i de fiin nou spre ordinea moral cu Tat l i cu Duhul. 46. transmis. adic la realizarea ordinii morale cre tine. întemeiaz o nou umanitate care exist în comuniune cu Tat l («) Aceast Änou ´ na tere a omului Äîn Hristos´ presupune îns acordul libert ii sale. acordul voin ei libere a omului. de i este i r mâne liber . mai precis. spre etosul comuniunii trinitare. vol. În persoana lui Hristos. Fiul a fost rânduit ca. Existen a personal a lui Hristos. P rintele St niloae argumenteaz acest lucru plecând de la cuvintele Sfântului Apostol Pavel care spune în Epistola c tre Coloseni. i în raport cu lumea. Editura Trinitas. calea dreptei credin e. Fiul cel ve nic al lui Dumnezeu. a a cum cu noi dup umanitate37. care consimte la Änoua na tere´ în Hristos. 77. a a cum remarca un teolog contemporan.

Fiul lui Dumnezeu este Äîntr-o apropiere maxim de noi («) ceea ce face ca în tot drumul pe care-l sium spre Dumnezeu s nu fim singuri. o îndrumare moral sau reguli de via . în via a cre tin . trup al lui Hristos i templu al Duhului Sfânt. Atunci când devine con tient de acest lucru. ci con tiin a unirii cu Hristos prin harul Duhului Sfânt. care. se face prin Sfintele Taine ale Bisericii. manifestat în con tiin a trezit prin Duhul Sfânt. Care ne st al turea. Fiin a ordinii morale cre tine Am v zut c din momentul în care omul este Äini iat´ în ordinea moral cre tin . în ordinea moral cre tin . 101. pe care-l vom sublinia în continuare. Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfin ii Apostoli i ei au devenit Äpurt tori de Hristos´. 18 .. care sunt lucr ri tainice ale lui Hristos prin harul Duhului Sfânt. c acest urcu nu-l facem cu puterile noastre individuale («). ni se prezint ca o sintez a poruncilor 40 41 ca model. Odat cu Cincizecimea. prin Sfintele Taine ale Bisericii. cit. atitudinile i faptele sale consemnate în Evanghelie. cit. la cincizeci de zile dup Învierea Mântuitorului i la zece zile dup În l area Sa. op. ÄDac persoana lui Iisus. p. se refer la raportul dintre faptele morale i legea moral . dobânde te. a a cum am v zut. dar i în fa comuniune mai deplin cu El´ . ci cu El i în El. ci printr-o leg tur cu Iisus Hristos. adic biserici vii. în primul rând. care prin prezen a Sa ni-l face Äpururea prezent printre noi pe Domnul cel Înviat´41. 8. ci este voin a lui Hristos. În acel moment. un sens cu totul nou. afirm p rintele St niloae. care-l transform dintr-un simplu individ al unei societ i anonime. Ceea ce prime te omul Äini iat´ în ordinea moral cre tin nu este. Duhul Sfânt împreun cu Hristos locuiesc în altarul tainic al fiin ei sale. sus inând mersul nostru. Toate normele morale cre tine poart amprenta acestei con tiin e i de aceea fiin a ordinii morale. legea la care el raporteaz faptele sale libere i con tiente nu este o lege moral impersonal . Aceasta înseamn c ceea ce s-a întâmplat cu primii cre tini în ziua cincizecimii se întâmpl cu fiecare om care se împ rt e te cu Sfintele Taine. Dar faptul acesta obiectiv este coroborat cu faptul subiectiv. Kallistos Ware. Duhul Sfânt este cea de a treia Persoan a Sfintei Treimi.. într-o persoan purt toare de Hristos i plin de harul Duhului Sfânt. chemându-ne spre Sine i spre o 40 Dumitru St niloae. El este invitat s participe la o nou ordine moral . op. ca model de des vâr ire.c) Temeiul pnevmatic-eclesial Întemeierea concret a ordinii morale cre tine a avut loc la Cincizecime. manifestat prin cuvintele. Leg tura aceasta cu Hristos. 47. p.

P rintele St niloae î i întemeiaz aceast afirma ie pe afirma ia Sfântului Marcu Ascetul. cit. op. 43 42 19 . cit. cf. 49. cit. 44 Dumitru St niloae. Dumitru St niloae. p. a a încât putem spune c fiin a ordinii morale cre tine este însu i Hristos pentru c în poruncile pe care ni le d vorbe te El personal con tiin ei noastre morale45. c ci fiin a tuturor virtu ilor este Însu i Domnul nostru Iisus Hristos´. op. Despre legea duhovniceasc . care vorbind despre legea duhovniceasc spune c : ÄDomnul este ascuns în poruncile Sale i cei ce-l caut pe El Îl g sesc pe m sura împlinirii lor´43. ca model f rmi at în principiu de comportament. 45 Ideea aceasta este prezent la Sfântul Maxim M rturisitorul care afirm c : ÄFiin a virtu ii ( i implicit a ordinii morale crer tine) este Cuvântul cel unic al lui Dumnezeu. 48. 48. apud Dumitru St niloae. p. p. cit.dumnezeie ti împlinite. 48. P rintele St niloae precizeaz apoi c ÄDomnul este ascuns în poruncile Sale nu numai ca norm sau lege. Sfântul Marcu Ascetul... op. ci i ca putere personal ce lucreaz în ele («) Deci în str dania insului pentru împlinirea lor. op. p. se afl ajutorul lui44. . lucrând i noi la acele porunci ajungem la asem narea i la unirea cu El´42. Dumitru St niloae..

Cambridge University Press. Pierre-André Stucki. Herméneutique et dialectique. trad. Editura Deisis. vol. 1999 8. O introducere. Opere. I. 1986 3. Episcop Kallistos Ware. Istoria filosofiei antice. vol. Bucure ti. Andrew Louth. Bucure ti. vol. Jean Paul Resweber. Bucure ti. Bucure ti. Gabriel Liiceanu. Diac. Scrisori despre logica lui Hermes. Pr. 1983 15. Ortodoxia. 1970 13. nr. Genève. Bogdanov. I. 1971 10. Phaidros. vol. La pensée de Martin Heidegger. 1948 18. Andrei Cornea.Dr. 1995 4. 1982 5.Dr.Prof. Paris 1912 11. de Pr. 1993 12.Bibliografie 1. Opere. 1997 2. trad. 1978. Platon.Prof.Prof. Bucure ti. I 20 . Pr. Teologia dogmatic ortodox . Petru Cre ia. Labor et Fides. Dumnezeu i tiin a. Despre numele divine. Editura Humanitas. Prigogine. Radu. trad. 1992 9. Dionisie Pseudo-Areopagitul. Editura Cartea Româneasc . Nicolae Balca. St niloae. The end of certainty. Sibiu. Editura Trinitas. Sibiu. Editura Harisma. 1986 16. Editura Deisis. Filocalia. o. Phaidon. IV. G. 230. David Bohm. 1936 6. Bogdanov. Constantin Noica. D. Nouveau dictionnaire latin français. Cicerone Iord chescu i Teofil Simensky. P rintele profesor Dumitru St niloae a intuit aceast limitare a Teologiei morale la dimensiunea sa scolastic i a publicat. Sibiu. V. Ia i. Plenitudinea lumii i ordinea ei. II. Bucure ti. Bucure ti. 508. 69 b. vol. Mântuirea ± a doua crea ie a lumii. e. Bucure ti. Filocalia. Dionisie Areopagitul. 1986 17. Platon.Prof. trad. J. IV. III. Dumitru St niloae. XXXVIII. calea dreptei credin e. 1983 14. Dumitru St niloae.Prof. Toulouse. Republica. un al treilea volum. Ia i. 1947 19. Pr. Pr. 1993 7. vol. 2. în ÄOrtodoxia´. ca o completare a celor dou volume de Teologie moral (1979). reeditat dup 1989 sub titlul: Ascetica i Mistica Ortodox . D. Editura Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române. Guitton. Platon. Opere.