You are on page 1of 41

Aceasta este versiunea html a fişierului http://www.acad.ro/alteInfo/nouDOOM.doc.

G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.

CE E NOU1 ÎN DOOM2 - Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu În cele ce urmează se prezintă, însoţite de câteva exemple, principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1), modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. 752/2001, în România, forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii” este Academia Română. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2; pentru învăţământ, ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt - mai vechi sau mai nou - în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2, respectiv a dicţionarului propriu-zis. Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE
Litere mari A Ă Â B C D E F G H
3

Denumirea/ mici a ă â b c d e f g h a ă î/î din a be/bî če/cî de/dî e ef/fe/fî ğe/ghe/gî haş/hî4 citirea literei

1

I Î J K L M N O P Q R S Ş
6

i î j k l m n o p q r s ş t ţ u v w x y z

i î/î din i je/jî ka/kapa el/le/lî em/me/mî en/ne/nî o pe/pî kü5 er/re/rî es/se/sî şe/şî te/tî ţe/ţî u ve/vî dublu ve/dublu vî ics [igrec] ze/zet7/zî

T Ţ U V W X Y Z

O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea şi [u]8 în câteva anglicisme Poziţia la iniţială de cuvânt + ee, (h)i Exemple weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom]

SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA, UNESCO etc. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile, de ex. CV, citită [sivi], deoarece este împrumutată din engleză,

2

şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere), chiar dacă sintagma pe care o abreviază, curriculum vitae, este un latinism. Nu sunt urmate de punct:
• •

simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon; simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”.

Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. ACCENTUL9 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei), cu unele deosebiri faţă de DOOM1, atât la unele cuvinte vechi în limbă, cât şi la unele neologisme, de ex. acatist/acatist, antic/antic, gingaş/gingaş, hatman/hatman, jilav/jilav, penurie/penurie, trafic/trafic. Se recomandă o singură accentuare la avarie, crater, despot, la formele verbului a fi suntem, sunteţi. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus, belarusă/bielorusă), Cambodgia, Côte d’Ivoire, Myanmar. Formele tradiţionale curente, intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române, ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi, pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. Normele actuale recomandă formele Bahus, Damocles - cf. şi expresia consacrată sabia lui Damocles -, Menalaos, Oedip [ödip] (cf. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu), Procust, nu Bacus, Damocle, Menelau, Edip, Procust. Numele anumitor personalităţi, provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic, pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti, cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi:

3

- numele fiinţelor mitice multiple: ciclop, gigant, muză, parcă, sirenă, titan; - elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură, ca titlu etc., începe cu literă mare: Al X-lea Congres ... Se pot scrie, ocazional, cu literă mică, unele cuvinte care, în mod obişnuit, se scriu cu literă mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu, pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: - toate componentele (cu excepţia, de regulă, a cuvintelor ajutătoare): - numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze, Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de Ani); - numelor proprii de instituţii, inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe; Lucrează în Institut de cinci ani; student la Litere; admiterea la Politehnică; - locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală, Domnia Sa, Excelenţa Voastră, Înălţimea Voastră, Majestăţile Lor Imperiale, Sfinţia Sa; - numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române, Catedra de limba română, Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române, Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice, Direcţia, Secretariatul, Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, Serviciul de contabilitate. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu literă mică), în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut; Slavă Ţărilor Române).
Componentele sintagmei ţările române, care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice, se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială.

SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE

4

de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). ci. 5. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. . nicio.I. 2.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. 3. care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. 1. eu nu am nici un frate. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat . cum. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. fie care. şi în scris. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire. în care componentele îşi păstrează individualitatea. între: . Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. oare care. b. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. cât. ori cine. nici celălalt . dimpotrivă.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. oarecare. 4.între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt. de pildă. respectiv. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. Grafia niciun etc. şi. • Se scriu „legat” şi: .a. 6. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. de exemplu. de cât. de exemplu. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. odinioară. sârbocroat. nu numai al analizei gramaticale. 5 .combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. şi până acum trebuia să se distingă. de exemplu. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. o dată sau odată. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză. Astfel. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii. Ea nu numai că nu îngreunează. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. de cum. şi cuvintele compuse sudate. oricine ş. care exprimă o unitate. nici mai mulţi). adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: • a.

bas-bariton. de jur împrejurul. „zi.: băgare de seamă „atenţie”. Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). am plecat.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. bine-cunoscut „celebru”. de prim rang „de calitatea întâi”. când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: binecrescut „cuviincios”. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. cu bună ştiinţă. . bine-venit „oportun.. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. Te mai rog o dată.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit din participiu). Se scriu cu cratimă: . maşină-capcană (în care al doilea substantiv este apoziţie).Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. prim-procuror. bună-cuviinţă „politeţe”. dată calendaristică” sau „informaţie”. imediat. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”).indiferent de structură: fluture-de-mătase. de ex. bunul gust al libertăţii). Termină odată.bună-credinţă „onestitate”. Odată terminat lucrul.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). chit că. ca: . bună-dimineaţa (plantă). II.ca şi blochaus. . agreat”. contabil-şef10. prim-solistă. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat.termeni care denumesc substanţe chimice distincte. . gândac-de-Colorado (specii de insecte). O dată la două luni) şi o dată subst. Se scrie într-un cuvânt blocstart . pri-solist.a. SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. bun-rămas „adio”. viţă-de-vie (plantă). sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. la care se generalizează scrierea cu cratimă . mai-mult-ca-perfect (timp verbal).în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. . blocnotes. 6 . specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia . bună-creştere. . prim-balerină.prim-balerin. . de bunăvoie „benevol”.

Doamne fereşte. în jur „în preajmă”. Po-pescu/Popes-cu). pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) . DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă. RA | „Monitorul Oficial”. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). Despărţirea cuvintelor la capăt de rând 7 .C. În locuţiunile odată ce „după ce. SC Severnav | SA.) „mâncare”. Înalt Preasfinţia Voastră. De mâncat.a. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice . dar şi F.a.de mâncat (N-am nimic de mâncat..). demâncat (pop. Măria Ta. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor.sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam). în ciuda. până ce.). până să ş. . bună stare „stare bună” etc. şi nu un singur cuvânt compus. după-masă „a doua parte a zilei”. în locul.. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader. dintr-odată) sau acidental. în jurul.. nu se despart la sfârşit de rând.A.a. Domnia Lui. aş mânca). indiferent de ordine: Roman |S. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. SA = societate anonimă ş. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. Popescu (nu: Abd el-| Kader/Abd el-Ka-|der. în jur de „aproximativ”. | Argeş. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. după-amiază. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. fie întrun cuvânt: bunăstare „prosperitate”.todeauna (de-a berbeleacul.apă minerală. adverbul odată se scrie într-un cuvânt. Excelenţa Sa. se scriu „dezlegat” şi: . bună dimineaţa (formulă de salut). după prânz ş.

despărţirea bazată pe analiza morfologică. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. la unele examene şi concursuri. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). mf. în asemenea cuvinte. dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. evitarea despărţirii. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi 8 . nevr|algic. Probabil că şi din acest motiv. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare . ambele posibilităţi. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. Astfel.după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1.care este indicată acum pe primul loc -. Notarea diferită.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. şi în cuvintele „formate”. la cuvintele „formate”. trans-)”. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. cât şi despărţirea după structură care este indicată acum pe locul al doilea. noul DOOM indică riguros. la toate cuvintele în această situaţie. Ca urmare. Conform DOOM1. de regulă. de exemplu. Spre deosebire de DOOM1. deci perfect posibile. De aici impresia greşită că. într|ajutorare. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. nefiind. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic. un cuvânt ca obiect. deşi corect ar fi fost să se indice. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. ca în artr|algie.Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. Normele actuale15 prevăd. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. ci doar cea „preferată”. practic. la care se recomandă însă. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând . într-|însa). întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. pe cât posibil. ca variantă. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). şcoala recomanda aproape exclusiv.

ast-fel. pros-cenium/pro-scenium. sino-nim/sin-onim. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile.semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. a-dopta. a-brupt. pros-pect. clar-văzător.şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pust-nic. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. Romarta/Rom-arta. derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. nu neapărat pos-tuniversitar). a-broga. ori. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . su-biect). • • derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile.atunci când spaţiul nu permite evitarea ei . Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. inegal/in-egal. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie. laring|ectomie [larinğectomie]. al-tundeva/alt-undeva. nes-tabil/ne-stabil. Se indică o singură despărţire. stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. ban-crută. o-biect. des-pre/despre. Cel care scrie are deci libertatea. paro-nim/par-onim. să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă. a-diacent. por-tavion/port-avion. Pronos-port/Prono-sport. Este vorba de: 9 . des-calificat. normele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. drep-tunghi/drept-unghi. feld-mareşal. şi anume după structură. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. su-blinia/sub-linia. ab-stract. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim. nu numai om-onim). a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. de-zechilibru/dez-echilibru.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. nes-prijinit/ne-sprijinit. nes-trămutat/nestrămutat. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite . să îl despartă pe baza pronunţării (o-monim.

în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. . reflectând uzul persoanelor cultivate.chiar nedaptate sub alte aspecte . . (foc) bengal.oa.cuvinte compuse complexe: americano-|sud-coreean sau americano-sud-|coreean. (substantiv) epicen17. cum se indica în DOOM1. hippy-i.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-ul [blöul]. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. în cazul celor referitoare la substantive neutre.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. 10 . Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: . nu vagabondă. gay-ul. itemul [itemul]. story-uri.care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. weekendul [uĭkendul]. norma actuală. playboy-ul. iar la plural (dacă au plural). chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii).care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). story-ul. playboy-i. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. chiar dacă au la singular formă de masculin.. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) . gay-i.a. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi. . dandy-i19. party-ul. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile . aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. . hippy-ul. formă de feminin: (metal) alcalinopământos. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă. (barometru) aneroid. echivocă). Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului.

norma actuală optând pentru astru masculin. lat. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie. a/a-uri. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine.-ul . sofale. cafea. 2. supercilia > rom. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă).. zăloagă „semn de carte. zălog2 „garanţie”. Ea este în conformitate cu trecerea./ONU a decis .). 1. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. pl. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru. sanda (nu bretelă. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. vestă”. m. bască3 „limbă”. (nu: O. m. cu pluralul cleşti.. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. cu genitiv-dativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. 3. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor.La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. capitol”. 11 . zălog1 „arbust”. şi cleşte masculin. la rândul ei. ramificaţie rutieră”. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. sprânceană.U. colind1 „colindat”.N.. în limba română. regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. colind2/colindă (cântec). a.U. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv. din latină). cf. foarfecă feminin... n. o prietenă de-ale mele/de-a mea. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. pl. norma actuală admite. 3. de un singur gen. bluză.. Cf.N. pe lângă plural. sandală). 2. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite./s. a2 (sunet) s. colind2/colindă (cântec).

se înregistrează progresul. 3. de la desinenţa -e la -i. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. rodii. dar gagici. roţi. străzi. lămâi. supravieţuind. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi).Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ).-d. g.-d. încă din Îndreptar20. opţiunea normei actuale este una din următoarele: . maicii. coperte/coperţi. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. norma actuală a adoptat soluţii diferite. la aceste substantive. maicei/maicii/maichii. remarci. 4. poieni. nu există decât plurale în -i. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. a merge ca pe roate). în cazul mai multor astfel de substantive: fragi. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. ţărănci. leva/levă.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. maică2 „mamă”. . alături de cel în -e. în curs de adaptare.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. în uzul literar. cicatrice/cicatrici. plurale ca boale. Acceptarea şi a pluralului în -i. cireşe/cireşi. în istoria limbii române. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. nuci. stadiu. căpşună avea pluralul căpşuni. gutui. al pluralelor în cauză. la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. piersici. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. La unele nume proprii. eventual. atât pentru numele de pomi sau de tufe. coarde/corzi. nutrie. cât şi pentru numele fructelor acestora. strade. 2. tuneluri/tunele). ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). respectiv niveluri/nivele „înălţime. roate. La împrumuturile recente.a. art. s-a bazat pe faptul că: 1. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. şi anume: 12 . şcoale ş. g. şcoli. numai în expresii (a băga în boale. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. art.

BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. legată . în această ordine. weekenduri [uĭkenduri]). itemuri [itemuri].folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. . Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . dealeri. iar când discrepanţa era flagrantă.au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147).chiar nedaptate sub alte aspecte .încadrarea în modelul substantivelor româneşti. a înfoia (fost fără şi cu -ez. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. . rackeţi (ca în DOOM1 boşi). show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. am optat pentru varianta dominantă.care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi]. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). BC înfoaie / înfoiază 139 / 11). .direct (fără cratimă) la cuvintele . Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: 13 . prin formarea pluralului: . peso. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. playboy.. ca şi a decerna. a îndruma (foste cu şi fără -ez. în această ordine. story-uri.la cele neutre.cu desinenţa -i.au devenit fără şi cu -ez. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1.la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. în acestă ordine. bodyguarzi/bodigarzi. . . trenduri [trenduri].la cele masculine . hippy. gay. brokeri.a. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme. în această ordine. Verbul Formele fără -ră.a se prosterna (fost fără şi cu -ez. cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. au fost recomandate ambele variante. în general cu desinenţa -uri.

inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. şi femininele recordmenă. formate în româneşte) etc. ci gagici. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea. pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. . adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop. nu uzul. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62.a. iactanţă (livr. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri. tenismeni (cf. făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică.au devenit cu şi fără -esc.. pop. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune.... categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. congresmeni. Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii. o coerenţă. în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / 65). colonelă (înv. fiind necesară consultarea DOOM2. BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). cnocaut. Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului s-au modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . baboşă (reg. a dăinui (fost cu şi fără -esc. nu cnocdaun. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt]. pl. folosirea. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată.). numai de dragul coerenţei. a birui (fost numai fără -esc.. la fel a absolvi.). antidumping [(anti)damping]. în cazurile de dubiu. babaros (arg. pl.unele forme flexionare: 14 . neconfirmată de uz.000 de cuvinte.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. cu forţa. tenismen. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice. nu [(anti)dumping]. gagică (fam. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3).au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc. recordmen. tenismenă. din păcate. rar). în această ordine.). BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş.) etc. odicolon (înv.). Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. recordmeni. În cazul unui asemenea cuvânt. pl. .).

magazioner. conform normei actuale. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). machior. fierăstrău / ferăstrău. maseur. ziler etc. wattore. corijent / corigent. a dispera.ca şi cozeur. de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş. luminator. . filosof /filozof. muschetar / muşchetar. atât la cuvinte vechi. container. şi f. maseuză . m. izraelian. chemoterapie. . pricomigdală. . luminător. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. nu numai masculine: bâlbâilă s.s-au admis. chermeză. lebervurşt. adv. as-noapte. cearşaf / cearceaf. becisnic / bicisnic. printre altele.-d. astm. nu (şi) acciz. garafă. alese (pe ~) loc.s-a admis.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. waţi-oră.. g. astmă. cât şi la cuvinte mai noi. a despera.. abrudeancă. . picromigdală. de-a-ndăratelea. lebărvurst. zilier.s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: 15 . abrudencii. . degeţel-roşu. carafă. machieur. azinoapte. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s. ca şi la persoana a II-a singular. la indicativ şi conjunctiv prezent. fiică [fĭică]. m.a continua are. pieptăn / pieptene. chimioterapie. mărfar. de dansuri populare. . pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. crenvurşt. art.. tumoare / tumoră. magaziner. a fonda. a funda.s-au respectat.a. persoana a III-a plural. art. pl. neart. forma (să) continui (nu (să) continuu). mesadă. a dehula. masor. dizeur. . cum este cuvântul de bază). .s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. dizeuză -. conteiner. n. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. de jocuri ş.s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. chermesă. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). persoana I singular. nu wattoră. fiică. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. a dăula. diseară / deseară. de-andăratele. israelian. . delco / delcou.. .s-au eliminat unele forme sau variante.. machieză. recomandând (numai) acciză. crenvurst. machieuză. polologhie / poliloghie.a.. misadă.. marfar. luminiscent / luminescent.a mirosi are la indicativ prezent. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia).

neoliberal.. a se autoacuza. policalificare. spaniolă etc. hisp(anisme) etc. (re)intrate în uz. advertising. etc. majoritatea din engleză. dar şi din franceză. giardia. din diverse motive.îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. invar. ca şi viţă-de-vie ş. . iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. rău-platnic. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. proamerican. airbag. trend etc. . ci cu persoana la care se referă. jacuzzi.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne... heliomarin. probabil.a. aeroambulanţă. azimâine ş. gay. gastroenterolog. teleconferinţă.a.. cronofag. Înălţimea Voastră etc.. Adăugiri S-au adăugat cca 2.a. dar care. Excelenţa Voastră. . mai ales anglo-americane. anglo-normand. lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . politolog. autocopiativ. .compuse absente din DOOM1: à la. a exînscrie. macho. aeroportuar. primoinfecţie.uite este considerat interjecţie. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată.derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian. deşi formaţiile sunt analizabile. şi care vor dispărea. blocstart. invar. şi sub ce formă anume. invar.. metaloplastie. de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeare-ian) ş. electrocasnic. ultra adj.. sociocultural. marcate ca angl(icisme).care lasă loc greşelilor .a accesa. de ex. mâine-dimineaţă.a. acvplanare. şi nu formă verbală23 ş. dublucasetofon. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. super adj. broker. curriculum. a tracta. fr(anţuzisme). sunt socotite compuse. item. ca în cazul substantivelor. negruvodean). hacker.. alb-argintiu. ignorării problemei .500 de cuvinte: . de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar). (considerate. preaderare. Ea se bazează pe ideea că.cuvinte existente în limba română. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării.: acquis. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. aurolac. extra adj. alaltăieri-dimineaţă.bun-platnic. alb-negru. cool. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate.-sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. . dealer. neocomunism. 16 .

a.a.alături de complet.-d.edu.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş.. . ocluziune.php? act=Attach&type=post&id=702485.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur. fricţiune.. emisiune.. repertoriu. repertoar ş. mental. . lui Artemis.nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis. papuaş. CE 2005 E NOU ÎN DOOM 1. frecţie.ro/index. pentru care am recomandat g. nu Artemidei ş.a. ocluzie. . cuvintele nou introduse – de *.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş. papua. Modificări citirea unor litere • • • • • • • • privind numirea/ be/bî če/cî de/dî ef/fe/fî ğe/ghe/gî haş/hî [1] î/î din i je/jî! 17 . . 2. . Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate de !. G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web. emisie.ro Aceasta este versiunea html a fişierului http://forum. nici un(ul) etc. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink.portal. mintal..a.dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu.

gaseshti in fiecare editie un supl facut d elevii din cite un liceu d baza al tzarii. [3] Citit şi [zed]. Folosiri ale numelor literelor „ necanonice” în româna „electronică”. 3.• • • ka/kapa el/le/lî em/me/mî [1] Varianta ha este rar folosită. indicată în DOOM1. d sapt viitoare. • • • • • • • • • • • en/ne/nî pe/pî kü [2] er/re/rî es/se/sî şe/şî te/tî ţe/ţî ve/vî dublu ve/dublu vî ze/zet [3]/zî [2] Pronunţarea [chĭu]. este nerecomandabilă. şi o reclamă din „ Academia Caţavencu” 16/2006: Tineretu din ziua de azi … s-a apukt sa scrie la katzavencu. traducerea in numarul viitor 18 . cf. primu p lista e mishu.

.-ul . Abrevieri • • • • • 1. !S-a admis şi scrierea fără puncte despărţitoare. pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. 1999.U.. Elisabeta Şoşa. Nu mai sunt urmate de punct: simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: !gal pentru galon. Unităţi de măsură S-au respectat. ca semn ortografic • • • Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOM1. p. 2.). (h)i (deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română) • • • !weekend [uĭkend] !whisky [uĭski] !wigwam [uĭgŭom] Recunoaşterea blancului 5. 7. UNESCO. în Îndreptar ortografic şi morfologic. a unor abrevieri de tipul SUA. 272 (ed. 3. 1997. a decis .. A fost inclus ca atare în Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. Flora Şuteu. îl consideră „marcă ortografică”..U. I. pauză. preferată actualmente. simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: !Rh pentru (factorul) Rhesus. 1993). La unele substantive provenite din abrevieri se preferă folosirea nearticulată: !ONU/O. Admiterea unei valori suplimentare a literei w În câteva anglicisme.N. s. w [u] la iniţială de cuvânt + ee. (în loc de O. 6.N. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: 19 .4.v.

pl. !sunteţi 20 .!watt-oră. pl. • • • • • • • • • • !acatist/acatist !antic/antic ! axilă/axilă !gângav/gângav !gingaş/gingaş !hatman/hatman !jilav/jilav !penurie/penurie profesor/profesor !trafic/trafic 9. cu unele deosebiri faţă de DOOM1: [1] Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. Abrevieri 3. Accentul II La unele cuvinte se recomandă o singură variantă accentuală. nu wattoră. Accentul I [1] La unele cuvinte se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). wattore V. pe lângă simbolul l indicat în DOOM2. uneori diferită faţă de DOOM1: • • • • • • • • • !aripă !avarie !caracter !cobalt !crater !despot !himen !Procust !suntem. şi L (ambele în caractere drepte). şi 6. NB Pentru litru se poate folosi. waţi-oră. 8.

Nume proprii străine II 2.) Bacchus. lui Artemis. pot fi folosite şi în !indicaţii bibliografice: Florenţa etc. nu Bacus !Damocles. prevedere. nu Damocle (cf. nu Edip (cf. Scrierea cu literă mică I 1. 12. prevedere] 10. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi al operei lui George Enescu) Pentru Artemis se recomandă g. şi expresia consacrată sabia lui Damocles) ! Menalaos. email. nu Coasta de Fildeş !Myanmar. !belarusă/bielorusă) • • • !Cambodgia. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române.[dar butelie. nu butelie. nu Menelau !Oedip [ödip]. nu Artemidei 13. Numele statelor actuale trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea: • *Belarus pentru statul actual/Bielorusia (cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi în ambele forme: ! belarus/bielorus. email. Nume proprii străine I 1. nu Birmania 11. Pentru unele nume greco-latine se recomandă forme diferite faţă de anexa la DOOM1 : • • • • • • • !Bahus/(lat.-d. Nume proprii străine III 3. nu Kampuchia !Côte d’Ivoire. Formele tradiţionale curente. Se scriu cu literă mică şi numele fiinţelor mitice multiple (scrise cu literă mare în anexa la DOOM1): 21 .

!Se pot scrie. *Războiul de 100 de Ani ş.2. se scriu cu literă mare..• • • • • ciclop gigant muză sirenă titan 14. de regulă. numelor proprii (inclusiv în cazul unităţilor lexicale complexe folosite ca nume proprii) care desemnează: . pentru a realiza: 3. !Evul Mediu.. *Războiul de Treizeci de Ani.. ocazional. Scrierea cu literă mică III 3. nu Participanţii la Cel de-al X-lea Congres.1.. punice etc.). al Doilea *Război Mondial.. toate componentele (cu excepţia. cu literă mică. un efect grafic: univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză..marile epoci istorice (!chiar dacă nu reprezintă evenimente): ! Antichitatea. 22 . pcr sau 3..1. *Războiul de Secesiune. !În propoziţie. unele cuvinte care. un efect stilistic : ceauşescu. dar cele două războaie mondiale) sau care au un nume propriu (*Războiul celor Două Roze. în mod obişnuit.. .. 16. a cuvintelor ajutătoare) ale: 1.. sau Participanţii la Al X-lea Congres. 15. dar războaiele balcanice. Scrierea cu literă mică II • 2. sau Participanţii la !al Xlea Congres. Scrierea cu literă mare I Se scriu cu literă mare la iniţială şi: • • • • 1.a. elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice se scriu cu literă mică: Participanţii la !cel de-al X-lea Congres.războaiele de anvergură (Primul *Război Mondial. *Războiul de Independenţă.

Scrierea cuvintelor compuse I • • • Se scriu cu cratimă şi: 1. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. Domnia !Sa. Scrierea cu literă mare IV • • • • 4. pentru că nu a fost niciodată numele unui stat). !locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa !Sa !Regală. Excelenţa !Voastră. adjectivele (şi adverbele) compuse nesudate cu structura adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual provenit din participiu). Majestăţile ! Lor !Imperiale. Compartimentul/Sectorul de limbi romanice.2.• 1. !bine-venit „oportun. de obicei. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. !bine-crescut „cuviincios”. Direcţia. Slavă Ţărilor Române! (dar ţările române. 18. !bine-cunoscut „celebru”. Scrierea cu literă mare III • 3. student la !Litere. Înălţimea !Voastră. Sfinţia !Sa. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. Lucrează în !Institut de cinci ani. Se scriu cu literă mare la iniţială şi numele de instituţii folosite !eliptic: admiterea la !Politehnică. Scrierea cu literă mare II • • • • • 2. când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: *bine-credincios.Se scrie cu literă mare la iniţială numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă !denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române. 20. Secretariatul. secretar de stat la !Externe. se scriu cu literă mică) în semn de cinstire: Soldatul Necunoscut. agreat”. 17. Serviciul de contabilitate. Catedra de limba română. 19. Îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare se scriu întrun cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvâtat) şi separat când 23 .

22. *prim-balerin(ă). !vacaDomnului. specii de plante sau animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. Scrierea cuvintelor compuse II • • • • • • • 2. !bună-dimineaţa (plantă). *bună-creştere.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt (şi.sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (*bine crescut „dezvoltat bine”. bine venit „sosit cu bine”).: !cinci-degete. !peşte-cu-spadă. ! ochiul-păunului.a. Se scriu cu cratimă şi: . peşte de mare etc. *prim-solist(ă). !vacă-de-mare. eventual. !viţă-de-vie. *bun-gust. Scrierea cuvintelor compuse III • • 3. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate. *cuvânt-titlu. !bună-cuviinţă „politeţe”. !ochiul-boului. !Se generalizează scrierea cu cratimă a compuselor nesudate care denumesc substanţe chimice. Dar se scrie într-un cuvânt *blocstart. 21. !prim-procuror. *bas-bariton.!peşte-auriu. !ochi-de-pisică. cu articulare şi flexiune şi la primul element). • Se scriu însă separat sintagmele care nu denumesc specii distincte: peşte de apă dulce. *contabil-şef [1]. *peştecu-şapte-nume. !ochii-păsăruicii.tipuri izolate: !mai-mult-ca-perfect (timp verbal). 23. . !bun-rămas „adio”. !peşte-de-mare. !peşte-ciocan. Scrierea cuvintelor compuse III 24 . *primă-doamnă. ca: !bună-credinţă „onestitate”. *cuvânt-înainte. *prim-secretar.!peştele-lui-Solomon. bine cunoscut „ştiut bine”. *maşină-capcană. • [1] În actele normative. bine mirositor.

aparţinând unor părţi de vorbire distincte. 25. în sfârşit” (A fost odată. inclusiv în locuţiunile • • odată ce „după ce.• Se scriu într-un cuvânt şi: adjectivele compuse cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. limba Dar se scriu cu cratimă *ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. !odată „cândva (nu numai în trecut. a plecat. • fosta Cehoslovacie”. 25 . o dată la două luni. Te mai rog o dată. Pentru secvenţele în care nici şi un/unul/una/o şi formele lor flexionare sunt două cuvinte diferite. fem.: o dată pentru totdeauna. *odată şi odată). Scrierea cuvintelor compuse IV • !Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ! niciunul şi ale adjectivului pronominal corespunzător !niciun. dar şi !în viitor). numai o dată în viaţă. Odată terminată treaba. O să-ţi spun eu odată. care exprimă o unitate: !cehoslovac „din sârbocroată). *sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. Scrierea cuvintelor compuse III Se scrie într-un cuvânt şi adv. imediat. (o dată memorabilă) şi num. se păstrează scrierea lor separat. sârbocroat (de ex. 24. Dar se scriu separat • • o dată subst. Taci odată. Scrierea cuvintelor compuse V • 26.

I. era unicul pron.” şi nici odată [1] conj./adj. GALR. la care şi până acum se distingea între: niciodată adv. Scrierea cuvintelor compuse VII 26 . I. b. vol. odată. în două moduri. cât. Scrierea cuvintelor compuse VI • • • • • • • • • • • Argumente pentru scrierea niciun(ul) (2): Scrierea. nici de mai multe ori. este interpretată şi de noua „Gramatică a Academiei” (GALR. [1] Caracterul accentuat în frază este aici marcat convenţional prin sublinierea cuvântului în cauză 28. de cât. 246) ca reprezentând două pronume. iar ceea ce are o situaţie specială. după caz. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când.a. a secvenţei nici + un(ul) etc. o dată. unic. considerată uneori pron. • 27. 284. odinioară. vol.. el n-a tras la poartă nici o dată. „nici odinioară”: Ea nu mi-a plăcut nici odată. p.• • • • • • Argumente pentru scrierea niciun(ul) (1): Scrierea nici un(ul) reprezenta singura excepţie în două privinţe: a. + num. după cum este vorba de un cuvânt unic sau de o îmbinare liberă. „în niciun moment”: „ Niciodată toamna nu fu mai frumoasă . unde ş. nici o dată conj. [1] Succesiunea cel ce. cf. de cum. adverbial „nici o singură dată”: Nu e adevărat. omofon cu ele. la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere (în care componentele îşi păstrează individualitatea şi sunt disociabile) şi cuvântul compus sudat (între ale cărui componente nu poate fi intercalat alt cuvânt). nu-mi place nici acum.. p. se încadrează în aceeaşi serie cu scrierea secvenţelor nici + odată/o dată. pronominal redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi nu de un cuvânt unic [1]. + adv. cum.

/adj. ori cine (între care se poate intercala uneori adv. care se scriau şi până acum în două moduri: fiecare pron. nici celălalt. oarecare. rel. nici altul. fie care poate. nehot.. dar fie care conj./adj. + num. oricine ş. ori cine poate. + pron.: Poate să vină fiecare. respectiv.: Poate să vină oricine.: Un oarecare ziarist a făcut această afirmaţie inexactă. + art.: Oare care (ziarist) a făcut această afirmaţie inexactă? oricine pron. rel. niciun adj. oare care. nici doi/nici mai mulţi). + pron. eu nu am nici [măcar] un frate. dar nici un prieten) sau conj.: N-a venit nici unul. dar ori cine conj. oarecare adj. nedisociabil niciun(ul) şi combinaţiile libere în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. Scrierea cuvintelor compuse VIII • • • • • • Argumente pentru scrierea niciun(ul) (4): Tot atât de normal este să distingem şi între pron. dar nici unul conj. + care pron. dar nici un adv. măcar: niciunul pron. (Mă confundaţi. N-a venit nici unul. fie care.: Să vină ori cine vrea. • . negativ: N-are niciun prieten. 29. adv. neg.• • • • • • • • Argumente pentru scrierea niciun(ul) (3): Într-o situaţie asemănătoare cu succesiunile nici + un(ul) se află şi fiecare. pron. rel. Scrierea cuvintelor compuse IX • Argumente pentru scrierea niciun(ul) (5-9): 27 . + pron. şi. de ex.a. nehot. „nimeni”: N-a venit niciunul. nehot. (El nu e nici un duşman. nehot. nehot. numai). 30.: Să vină fie care vrea. dar oare adv.

ningún. în cauză. *chit că. cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). în care un(ul) se opune altui pron. sp. 7. p. iar în DOOM2 s-a adăugat un număr restrâns. *în locul.)./adj. Combinaţiile în care apar secvenţele omofone care trebuie scrise în continuare separat apar mult mai rar decât pron. multe locuţiuni nu au fost incluse în DOOM1 [1] . care este [ničun]. 269. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor se scriu cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. precum şi ale componentelor lor.• • • • • • 5. de locuţiuni introduse în DOOM2 sau cu modificări: !băgare de seamă „atenţie”. !dintrodată) sau acidental. Scrierea locuţiunilor • • • • Deoarece nu pun alte probleme decât cele generale.) sau unei construcţii cu sens numeric (mai mulţi etc. ca şi până acum. *până ce. Ex. *de jur împrejurul. vol. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua „Gramatică a Academiei” [1]. *în jurul. nehot. 8. 9. respectiv altui num. (altul. Grafia niciun prezintă şi avantajul de a corespunde pronunţării adjectivului. !Domnia Lui. / adj. nessuno. a pron. • 31. I. *în ciuda. Scrierea niciun(ul) reflectă şi paralelismul cu pron. !cu bună ştiinţă. *în jur „în preajmă”. !Doamne fereşte. !de prim rang „de calitatea întâi”. Grafia adoptată respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare: it. fiind în concordanţă cu interpretarea gramaticală dată şi până acum. 10. celălalt). scris şi până acum într-un cuvânt. !Excelenţa Sa. [1] GALR. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (*aşa 28 . (doi etc. !Măria Ta. 6. *până să. şi mai ales în structuri binare. *de bunăvoie „benevol”. !Înalt Preasfinţia Voastră. *în jur de „aproximativ”. în texte scrise./adj. Ea uşurează recunoaşterea de către elevi. Se scriu în cuvinte separate.

Se scriu în cuvinte separate. precum şi ale componentelor lor. Despărţirea grupurilor de cuvinte • 1. ci se trec integral pe rândul următor !numele proprii de persoane: Abd elKader. 32. *bună stare „stare bună”. . Pentru păstrarea unităţii lor.!apă de colonie. *apă plată. Ex. Po-pescu/Popescu). dupămasă „a doua parte a zilei”. multe grupuri de cuvinte – interpretate uneori şi ca locuţiuni – nu au fost incluse în DOOM1. • [1] În DOOM1. De mâncat. locuţiunile substantivale şi cele pronominale sunt interpretate ca grupuri de cuvinte.!de mâncat (a da de mâncat. de grupuri introduse în DOOM2 sau cu modificări: . Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (!bună-dimineaţa „plantă”). fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”. ca şi până acum. 29 . în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns. nu se despart la sfârşit de rând. după-amiază. • I. Despărţirea în silabe şi la capăt de rând [1] 33. *apă minerală. Popescu (nu: Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der. demâncat „mâncare”. Scrierea grupurilor de cuvinte • • • • • • • Deoarece nu pun alte probleme decât cele generale. *bună dimineaţa (formulă de salut). Dar se scriu într-un cuvânt/cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. !după prânz. aş mânca).şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (!de (pe) când Adam-Babadam).

!SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal|Club|Argeş etc. pe cât posibil. valabilă atât pentru despărţirea după pronunţare. |Argeş. cum prevedea DOOM1. postuniver-sitar. evitarea despărţirii. Ca urmare. [1] Atunci când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii. Cel care scrie are astfel libertatea. dacă despărţirea după pronunţare (ca în pos-tuniversitar) i se pare şocantă. la care se recomandă însă. să despartă cuvântul după structură (post-universitar) sau în alt loc. într-| însa). 35. • • • Este acceptată şi despărţirea după structură.). ca semn despărţitor se foloseşte aici. în funcţie de spaţiu (postu-niversitar. II. 30 . postuni-versitar. ca şi Roman |S. Excepţie: grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. !Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. postuniversi-tar). este interdicţia de a lăsa la sfârşit sau la început de rând o secvenţă care nu este silabă (chiar dacă include o vocală propriu-zisă. să-l despartă după pronunţare (omo-nim) sau după structură (om-onim). iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după structură. care era mai puţin restrictiv). !Normele actuale [1] prevăd despărţirea la capăt de rând după pronunţare.A.. indiferent de ordine: şi !F. • 34. ori. bara verticală. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând • • !Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. însă cu unele restricţii faţă de DOOM1. cât şi pentru despărţirea după structură. convenţional. !RA |„Monitorul Oficial”. atunci când nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt. în dicţionar s-a inversat ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele (semi)analizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea după pronunţare.• 2.C. SC Severnav |SA.

Se pot despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile: • • • 1. La compusele care păstrează grafii străine se recomandă despărţirea după structura din limba de origine: back-hand. !Pronos-port/Prono-sport.-R. respectiv redarea în scris a silabisirii din rostirea sacadată: absorbţi-e. !pa-ro-nim/par-onim. [1] Din cuvinte întregi. !si-no-nim/sinonim. 1997. silabaţie: „Regulile morfologice nu sunt obligatorii” [subl. 37.. !drep-tunghi/drept-unghi. ns. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. !ine-gal/in-egal. !Ro-mar-ta/Rom-arta. !sublinia/sub-linia.• [1] Despărţirea după pronunţare prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli mai generale decât pentru despărţirea după structură şi în parte formalizabile. 36. puţin elegantă şi putând crea probleme de înţelegere: De ex. s. despărţirea ubicu-u nu are sens. este de evitat şi despărţirea u-bicuu. o-monim. • • • • • această despărţire fiind neeconomică (cratima ocupă tot atâta spaţiu cât şi o literă). dar numai pentru a consemna structura silabică a cuvântului şi a oferi astfel indicii privind pronunţarea. Nu trebuie trecută pe rândul următor o singură vocală. S-a păstrat recomandarea simetrică din DOOM1 de a se evita şi lăsarea pe primul rând a unei singure vocale. !nes-tabil/nestabil. elemente de compunere sau fragmente de • 31 . !al-tundeva/altundeva. !nes-trămutat/ne-strămutat. I. În DOOM2 s-a păstrat totuşi prezentarea din DOOM1. !des-pre/de-spre. sublini-a. considerânduse că este util să se pună în evidenţă şi asemenea silabe.v.] . Cf. formaţiile cu -onim: !omo-nim/om-onim. V. ubicu-u. !pros-cenium/pro-scenium. cea mai adecvată fiind despărţirea ubi-cuu. !nes-prijinit/ne-sprijinit. !por-tavion/portavion. compuse[1]: !arterios-cleroză/arterio-scleroză. derivate cu prefixe: !anor-ganic/an-organic. !de-zechilibru/dezechilibru. 2.

!Nu se mai admit despărţirile după structură care • • • • • 1. apendic-ectomie 39. !obiect. !pros-pect. ca în artr-algie. 4. 1. !ab-stract. nevr-algic sau 2. 38. grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. ca în [apendičectomie]. !La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă/linie de pauză • • • • • se admite şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. cuvinte compuse/derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. exclusiv despărţirea după pronunţare: !abo-rigen. Este vorba de: 1. Adjectivul 32 . chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). ar contraveni pronunţării. atunci când spaţiul nu permite evitarea ei. cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud-|coreean. 40. dacă aceasta ar presupune lăsarea unei singure litere la sfârşit de rând: !abrupt. evitarea despărţirii. !împrumuturi la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. !adi-acent.!adop-ta. !su-biect sau 2. 2. laring-ectomie [larinğectomie]. !abro-ga. într-ajutorare.cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. 3. !Pentru cuvintele ale căror componente sunt neînţelese/neproductive în limba română • • • • • • se recomandă: 1. !ban-crută. Câteva norme morfologice 41.

(substantiv) ! epicen. playboy-i. hot. ca în DOOM1. !hippyul.• • • 1. • • • • • 1.). nu dandysm. [1] Cf. Articolul 43.1. *itemul [itemul]. *party-ul. iar la pl. care se folosesc numai pentru subst. enclitic (sing. story-uri. !altă dată nu are plural. gay-i. Numeralul 44. neutre nu mai sunt considerate. 148. la împrumuturile – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în româneşte: *gadgetul [gheğetul]. Adj.1. 1. şi pl. Art. !Se recomandă ataşarea fără cratimă a art.) se leagă cu cratimă: 1.. în ordinea de preferinţă !analoagă/analogă.: (metal) !alcalinopământos. (barometru) ! aneroid. ! omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă. 33 . *gay-ul. *playboy-ul. • • • Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. [1] Dar derivatul dandism. 2.2. în împrumuturile a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: !bleu-ul [blö|ul]. p. !weekendul [uĭkendul]. !alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. „neutre[1] . hippy-i. neologice se admit la fem. formă de fem. forme cu şi fără alternanţa o – oa. (dacă au pl. Locuţiuni adverbiale 42. în împrumuturile care au finale grafice neobişnuite în limba română: !dandy-ul (nu dandiul). ele având la sing. echivocă). loc. 1. dandy-i [1]. (foc) ! bengal.2. formă de ! masc. *story-ul. La unele adj. şi GALR I. adv.

colind2/colindă „cântec” !virus (de calculator) masc. se admite. m./pers.. supercilia > sprânceană. art. capitol”. itemi)//neutru (pl. !mass-mediei (prin intermediul ~)[1] [1] Împrumutat din engleză. !zălog2 „garanţie” 1. !basc2/bască1 „beretă”!basc3 „adaos la îmbrăcăminte”. S-au admis noi singulare 34 . la origine la fem.1. nu (două) cleşte !foarfecă fem. ambele admise ca variante literare libere: *item masc. bluză. precum şi trecerea unor substantive latineşti neutre pl. pe lângă pl. la rândul ei. vestă”.3. Pronumele 45.2. şi sing. cu gen. *itemuri/iteme) 1. (!~ actuală).: !un prieten de-al său/ de-ai săi/de-al lui/de-ai lui. Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa de gen se află în una din următoarele trei situaţii: 1. 47. cf. mass-media fem.. forma. lâna tunsă de pe o oaie. din latină./neutru zăloagă „semn de carte. Substantivul • • • • • • • • • • • • • • 1. un singur gen admis în norma academică actuală: !astru masc. bască2 „albie.-dat. cuvinte de genuri diferite specializate pentru sensuri sau domenii diferite: numele literelor sunt şi neutre. !virus „ agent patogen” masc..• !Se acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/!întâia. (pl. bască3 „limbă” !colind1 „colindat”. cu pl. în gen. sg. 46. unde numai partea a doua provine. sau n. dobândind sensul „de felul”) + pron. !cleşte masc. • !În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. cf. cele ale sunetelor – numai masc. sg. .. *a2 (sunet) s. (doi) cleşti.: !a1 (literă) s. !zălog1 „arbust”. pos. m.

şi pl. cafele: !bretea „fâşie de susţinere la îmbrăcăminte. cârnat se explică prin tendinţa distingerii între sg. cafea. diferit: !maică1 „călugăriţă”. sg. fem. (la fem. maice/maici 50. cu rădăcina terminată în -l şi pl. respectiv.-ac. sg. fem. pl. maicei/maicii/maichii. şi neutre la care se ezită cu privire la forma de pl. 48. pl. g. !cârnat. omonime la nom. ambele forme sunt admise ca variante literare libere. sandală 2. nu bretelă cu aceste sensuri. La unele subst. sofale. La unele nume proprii • s-au admis variante de flexiune: !Ilenei/Ileanei. • • • • opţiunea normei actuale este una din următoarele: 1. ramificaţie rutieră”. au gen. şi de gen.-d. 51.-dat.: !coarde/corzi (ca în DOOM1 râpe/râpi) !găluşte/găluşti 35 . cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar). sg. S-au acceptat noile forme nearticulate • • • • pe care şi le-au creat unele subst.-dat. maici. în -e şi le-au creat după modelul sofa.• • • • • 1.-dat. fem. • • • Unele subst. !maică2 „mamă”. în -uri/-e –. fem. art. cele pe care unele subst.) – în -e sau -i şi. maicii. sg. art. nu cârnaţ [1] [1] Deşi cârnaţ este forma etimologică.-d. neart. g. schimbarea constând în acceptarea formelor în -i la fem. terminate în limba de origine în -a sau -ia: !cariocă !leva/levă !nutrie 49. ! sanda. gen.

lămpi. sg. a merge ca pe roate). eventual. fem. ale multor subst. nuci. gutui. *brokeri. *rackeţi (ca în DOOM1 boşi). *dealeri. !ţigănci) şi neutre precum !seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). numai în expresii (a băga în boale. – cu desinenţa -i. străzi. !peso. şcoale ş. încadrarea în modelul substantivelor româneşti. !remarci. • NB Formele de pl. (se păstrează monede. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. • • la unele subst. treaptă” (ca în DOOM1 [1] Şi în Îndreptar. !poieni. rodii) !coperţi/coperte • • !niveluri/nivele tuneluri/tunele) „înălţime. roate. strade. !hippy. 36 . limbi. *playboy. !gagici. roţi. la masc. 53. ca boale. eventual cu altenanţele fonetice corespunzătoare: *adidaşi. *bodyguarzi/bodigarzi. şi pl. fem. au evoluat de la desinenţa -e la -i. căpşună are pluralul căpşuni. !ţărănci.-dat.: • 2. dar se acceptă numai ! băşini. 2. piersici. prin formarea pl. limbe.a. lampe. 2. stadiu.• • • • !căpşuni [1] „fructe”/căpşune !cireşi „fructe”/cireşe (NB Nu există decât plurale în -i atât pentru numele de fructe. folosirea aceleiaşi forme la sg. se admite o singură formă de pl. supravieţuind. 52. şi de gen. şcoli. lămâi.: !dandy. cât şi pentru cele ale pomilor sau tufelor corespunzătoare în cazul lui fragi. La împrumuturile recente • • s-au adoptat soluţii diferite: 1.1. pl. *gay.

. forma !(ei) miros (nu (ei) miroase) 2. *trenduri [trenduri].. pl. pers.1. *airbag etc. show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: *party-uri.verbe conjugate cu sau fără -ez. Verbe 54. (re)intrate în uz. în general cu desinenţa -uri. I sg... 55. se conjugă fără -esc: ! (să) absolv (nu (să) absolvesc). direct (fără cratimă) la cuvintele care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în româneşte: *gadgeturi [gheğeturi]. .2. legată 2.p. inclusiv cu sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. sunt considerate învechite. !weekenduri [uĭkenduri]).2. prez. a decerna se conjugă cu -ez: (să) ! (să) decernez (nu (să) decern).• • • 2. 2. majoritatea din engleză: *advertising. S-au adăugat cca 2. prez.m. prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare (!bleu-uri [blöuri]. -esc: • • a absolvi..c. 37 . şi conj.la ind.500 de cuvinte: 1. pers.2. forma (eu) (să) ! continui (nu (eu) (să) continuu). m.alte modificări punctuale: • • a continua are la ind.2. 1. a mirosi are la ind. *story-uri. împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. Alte intervenţii în dicţionarul propriu-zis • • 1.1. la neutre. a III-a pl. !Formele fără -ră. S-au modificat unele forme flexionare: .

1. scrierea şi/sau pronunţarea unor cuvinte: dumping. *proamerican. cuvinte provenite din abrevieri: *ADN. knockdown [(k)nocdaǔn] şi !knockout [(k)nocaǔt]. antidumping [(anti)damping]. dar care. din diverse motive.substantive şi adjective derivate de la nume de locuri româneşti (*albaiulian. *aeroambulanţă. *mental. *primoinfecţie. *neoliberal. *giardia. *a tracta. *alb-negru.prepoziţia compusă *à la. cuvinte existente mai de mult în limba română. . de la nume de ţări (*srilankez) şi alte derivate care pun probleme (*shakespearian dar. fricţiune. *super. *frecţie.2.. *emisie. *policalificare. ocluziune. *politolog. *negruvodean). 1.verbe:*a accesa.4. *teleconferinţă.. inclusiv adjective invariabile ca *extra. *a exînscrie.5. emisiune. . 1. şi shakespeare-ian).adverbe compuse absente din DOOM1: *alaltăieri-dimineaţă. *heliomarin. cnocaut. *gastroenterolog. *alb-argintiu. . *fie cum etc. .3. *azi-mâine. *repertoar – alături de complet (de judecată). nu [(anti)dumping].. *neocomunism.adjective: *aeroportuar.• • • • • • • • • • • 1. nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în dicţionar: *Acropole faţă de acropolă. *autocopiativ. *preaderare. eventual. *ultra. grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: *de sigur. lipseau din DOOM1 (unele formate sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . *cronofag. *blocstart. 38 . *a se autoacuza. *sociocultural. repertoriu. *ocluzie. *după masa . S-au modificat alte recomandări ale DOOM1 privind: 56.substantive şi adjective reprezentând dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: *compleu „costum”. papuaş. *electrocasnic. *dublu-casetofon. . . *papua. *metaloplastie. *anglonormand. • • • 1. nu cnocdaun. *aurolac. mintal. *mâine-dimineaţă.substantive: *acvplanare.

nu de-a-ndăratele !a dispera. recomandându-se (numai) • • • • • • • • • • • • • !acciză. congresmeni.• • • categoria împrumuturilor de tip englez formate cu -men: ! congresmen.. nu acciz !astereală. S-au eliminat unele forme sau variante.f. nu a despera 39 . tenismeni (şi !tenismenă) etc.. nu conteiner !crenvurst. pl. nu a dehula !de-a-ndăratelea. !vagaboandă. nu chemoterapie !container. nu crenvurşt !a dăula. nu astmă !azi-noapte. unele forme flexionare: adj. nu garafă !chermeză. 2. nu as-noapte !carafă. s. nu vagabondă s-au admis unele variante literare libere: 57. nu chermesă !chimioterapie. nu astăreală !astm. !tenismen. pl. • • • • • • !becisnic/bicisnic !cearşaf/cearceaf !corijent/corigent şi familia !delco/delcou !diseară/deseară !fierăstrău/ferăstrău şi familia • • • • • • !filosof/filozof şi familia !luminescent / luminiscent şi compusele !muschetar / muşchetar !pieptăn/pieptene !poliloghie/polologhie !tumoare/tumoră 58.

s-a admis existenţa unor forme de sing.: !acantacee. nu izraelian !lebărvurst. nu ziler 59. de autorii DOOM1 îmbinări libere). animale. g.. ! neart.a. Alte modificări • • • • • • • 5.. provenite din verbe la supin nu au în general pl. n. nu magaziner !marfar. nu picromigdală !zilier. nu numai masc. !degeţel-roşu. nu a funda !israelian. la unele nume de popoare vechi. s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: compusele *bun-platnic şi *rău-platnic (considerate. şi f. probabil. nu fiică [fĭică] • • • • • • • • • • • • • • !a fonda. nu misadă !pricomigdală. m. (nu neutru. 9.: !bâlbâilă s. şi a flexiunii: abrudeanca (dans). 6. dizeur. dizeuză) !magazioner. cum este cuvântul de bază) numele de plante sau de animale compuse (care nu pot fi neutre) de tipul !acul-doamnei (plantă). s-a considerat că subst. abrudencii. a formei neart. abrudeancă. nu machieză (ca şi cozeur. !uite devenit interj. nu lebervurşt !luminator.-d. jocuri ş. nu masor *maseuză nu maseză !mesadă.. s-au considerat formal articulate şi de genul masc. nu formă verbală. 40 . alese (pe ~) loc. 8. art.a. adv.• !fiică. şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. de specii animale şi vegetale ş.. 10. nu şi machior !machieuză. epitetele referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. dansuri populare. 7. nu mărfar !maseur. nu luminător !machieur. s-a admis existenţa la unele nume de plante.

41 .