Masa lui Bucur

Depresiunea Între Râmnice este str juit în partea sa vestic de povârni ul muntos al bordurii carpatice, puternic torsionat i curbat c tre vest. În cadrul peisajului se impune Muntele Piatra Penei care ajunge pân la altitudinea de 1145 m în punctul numit Masa lui Bucur . La poalele sale se desf oar satul Ple i, cu gospod rii risipite pe panta abrupt a muntelui, ce par c stau s alunece în apa învolburat a Râmnicului S rat. În acest zon de limit a depresiunii cu spa iul montan, blocurile de piatr au o mare frecven ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama muntelui amintit se afl un astfel de bloc, care datorit eroziunii risc s se pr v lesc în apa Râmnicului. Uria a stânc cu o suprafa pseudoplan i un volum de cca. 150 tone, este a ezat pe alte 3 pietre mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Localnicii au numit-o Masa lui Bucur , pentru c a a au apucat de la p rin ii lor.

Masa lui Bucur Ei povestesc c demult, aici pe plaiurile noastre tr ia un copil pe nume Bucur, care de mic a r mas orfan de amândoi p rin ii. Neamurile sale l-au dat s înve e meserie la unii ciobani cu suflet, ce p teu oile prin p r ile acestea. Micu ului mân tor de oi îi pl cea s - i petreac timpul în apropierea unei pietre uria e, a ezat pe vârful muntelui. Ucenicul cu greu î i putea îndeplini sarcinile ce îi erau stabilite de mai marii s i. Cât de tare s-ar fi gr bit, el nu reu ea s adune la timp lemnele de care aveau nevoie ciobanii de la stân .

ccc j j mn

Ci b o

Într-o zi plecând dup lemne, în mijlocul unei poieni s-a intâlnit cu trei zâne. Una dintre ele, întins pe iarba fraged , dormea înv luit de ar i a zilei toride de var . Ciob nelul, milos din fire, a t iat iute câteva crengi de brad i a f cut un umbrar deasupra acesteia. Pentru gestul s u plin de omenie, zânele l-au r spl tit cu puterea de a cl tina, a smulge din r d cin i a urca pe umeri orice brad, spre a nu mai fi certat de ciobanii mai b trâni. Cele trei zâne bune

C p tând puteri de uria , tân rul nu s-a r zbunat pe cei care l-au umilit, dar cu timpul i-a p r sit plecând cu turma lui de mioare spre es, la câmpie. A a a ajuns Bucur pe malurile Dâmbovi ei, unde i-a stabilit stân , iar cu timpul a devenit foarte bogat. Acolo apus bazele unei gospod rii înfloritoare, obâr ie a a ez rii care a devenit ast zi ora ul Bucure ti, adic ora ul lui Bucur . Biserica lui Bucur

Grup de ciobani

El nu a mai p r sit locurile de la câmpie, dar se spune c o parte din bog iile strânse le-a ascuns sub piatra din vârful muntelui, pe care o îndr gise atât de mult în copil ria sa.

Sorin Pantelimon

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful