Minoritatea elena(greaca)din Romania

Istoric. Prezenţa grecilor pe teritoriul României are o istorie de aproape 3000 de ani. Cultura adusă şi răspândită de greci a devenit în timp cea mai puternică influenţă exercitată asupra vieţii culturale, sociale, economice şi politice de pe teritoriul României. Primele colonii proto-greceşti au fost înfiinţate în secolul al VII-lea î. Hr. pe ţărmul vestic al Mării Negre (oraşele Histria, Tomis). De-a lungul secolelor s-au înregistrat mai multe valuri de emigranţi eleni, dar imigrări masive au avut loc în perioada Imperiului Otoman. Grecii au adus în spaţiul românesc reprezentanţi din toate domeniile profesionale: ingineri, militari, funcţionari, artişti, prelaţi, profesori, medici, filosofi, clerici, meşteşugari, negustori, editori, traducători, tipografi, librari, marinari, etc. Grecii sosiţi în Ţara Românească şi Moldova s-au integrat în viaţa politică şi economică a voievodatelor, unii ajungând în funcţii importante. Între secolele XVII-XIX majoritatea domnitorilor celor două ţări româneşti au fost numiţi de către otomani din rândul grecilor fanarioţi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, grecii au fost cei mai numeroşi proprietari de stabilimente industriale din România, fiind foarte implicaţi şi în exploatarea pământului. România a fost locul unde grecii s-au refugiat din Bulgaria (1913), din Asia Mică (1922) sau în timpul războiului civil din Grecia (1943-1949). După 1990 s-a constatat un nou aflux de cetăţeni eleni care au reluat şi revigorat legăturile tradiţionale dintre cele două ţări. Numărul comunităţii greceşti a cunoscut fluctuaţii importante: după o creştere continuă în secolele XIX şi XX, în 1930 se înregistrau 26.495 persoane, 3.940 în 1992, apoi 6513 în 2002. Surse neoficiale indică în prezent un număr de aprox. 14.000 de persoane. Circa 4000 au fost înregistraţi ca vorbitori de limba greacă. Limba greacă, socotită alături de limba latină drept cele două “linguas francas” longevive pe continentul european, s-a impus pe teritoriul României nu doar datorită tendinţei vremii, ci mai ales prin legăturile speciale avute cu ţara de origine. Provenind din toate colţurile Greciei, elenii s-au răspândit pe întreg teritoriul României, formând ori colonii compacte în localităţi româneşti (ca de exemplu epiroţii din Papingo, stabiliţi la Turnu Severin), ori aşezându-se în număr mare şi devenind majoritatea localităţii respective. Ca exemplu al ultimului caz este situaţia grecilor statorniciţi ”în secolul XIX pe valea Taiţei, în judetul Tulcea, unde limba greacă populară, asemănătoare celei vorbite în satele din nord-estul Greciei, s-a păstrat nealterată până în zilele

noastre.”Multe localităţi din România au nume de sorginte sau de inspiraţie elenă, ca mărturie a prezenţei grecilor pe tot teritoriul ţării. Deşi numărul de cunoscatori de limba greacă din Romania, asemeni situaţiei mondiale, a scăzut dramatic după cel de-al doilea război mondial, acest lucru nu reprezintă diminuarea însemnătăţii sale, deoarece valoarea sa vine din puterea culturală şi istorică a Greciei. Cunoscută drept limba filosofiei şi a literaturii clasice, limba greacă şi-a sporit importanţa prin folosirea aproape exclusivă în viaţa spirituală din România timp de câteva secole. Până după perioada interbelică limba greacă a fost curs obligatoriu în şcolile publice româneşti şi temeinic studiată în învăţământul particular, cunoaşterea acesteia fiind condiţie sine qua non pentru elita românească, semn de educţie aleasă şi emancipare spirituală. După înfiinţarea sa în 1989, unul dintre obiectivele majore ale Uniunii Elene din România este revigorarea limbii în rândul membrilor comunităţii, prin creşterea interesului pentru limba elenă şi relansarea studiului acesteia. În prezent, din cele 6472 de persoane declarate oficial de etnie elenă la recensământul din 2002, 4004 au ca limbă maternă limba greacă, adică un procent de 61,87%. Acestora li se adaugă alte 166 de persoane de altă etnie decât cea elenă, care consideră drept limbă maternă limba greacă. Pe teritoriul României sunt organizate 22 de comunităţi tradiţionale elene, care acoperă aproape tot cuprinsul ţării, numai în şase judeţe din totalul de 42 neînregistrându-se nici un vorbitor. Repartiţia pe comunităţi arată o concentrare a grecilor în zona Dunăre-Marea Neagră, urmată de marile oraşe - Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Braşov, Turnu Severin, Calafat, etc. Limba greacă se vorbşte fără restricţii în toate comunităţile, fără limitări sau obstacole care să aibă legătură cu diviziunile administrative ale ţării.

We're using Facebook to personalize your experience. Learn More·Disable
o o o o o o o o o o

Home My Documents My Collections My Shelf View Public Profile Messages Notifications Settings Help Log Out

þÿ þÿ

/ 16

Download this Document for Free

MINORITAT EA GREACĂ

DIN ROMANIA

Oricât de cosmopolit aş fi din naştere,de vagabond îndrăgostit de orizonturi nesfâ

rşite, aşa cum mă vedeţi, rământotuşi: român, prin mamă şi prin limbăşi frumoasa mea Brălia; grec, prin tatăşi

iubita sa patrie. (Panait Istrati)

MINORITAT EA GREACA

DIN ROMANIA Contemplar ea devenirii noastre istorice relevă

permanent a prezenţăa grecilor în spaţiul carpatodunareanopontic. Nici

nu .un alt popor. maiapropia t sau mai depărtat de hotarele noastre.

se ridică la măsuracon tribuţiei greceşti în privinţa influenţei exercitate .

asupra românilor.a supra foloaselor dobândite dintr-o convieţuire .

inaugurată în epocaelenis tică şi extinsă astăzi la societăţile .

. solului lui Burebista.transnaţion ale.Fie că ne gândim la Acornion.

fie că este vorba .me dicul lui Constantin Brâncovea nu.sau la Pilarino.

de Apostol Arsaki.Cuza sau de bancherul .prim ul ministru al lui Al.I.

concluzia care se .Chrissov eloni dinpe rioad a interbelică.N.

desprinde este aceea a unei partici pă organice şi integraţioni .

de a .Mai înainte.ste a grecilor în viaţa poporului român. însă.

.vorbi despre minoritatea greacă din Româniala timpul prezent.

vom face câteva referiri legate de noţiunea deminoritat e. precum .

şi de politica României în domeniul protecţieidr epturilor .

1.minorităţilo r naţionale. Consideraţii sumare privind conceptul de minoritate .

Originea minorităţilo r trebuie căutată în mobilitatea ridicată agrupurilor .

umane începând cu mult timp în urmă. precum şi în .

culturale şi politice.dinamicaco ndiţiilor economice.O încercare de definiţie .

a minorităţii ar putea fi: un grup care nu emajoritar în cadrul .

mai larg în care există. alcătuit din oameni avândconşt iinţa .

id .apartenenţ ei la acel grup. oameni având în comun trăsături.

preocupări prin care se disting de majoritate şi care . deprinderi.ei.

perpetueze interesele sale şi/sau .cautăsă apere. promoveze .

2 .acel elementco mun distinct al său.

„minoritate ” este un cuvânt .Intr-o altă accepţiune 1 .

aplicat despecialişt ii în ştiinţe sociale grupurilor subordonat e în .

sau grupul dominant. în raport cu majoritatea .termeni de putere şide privilegii.M .

J. Deschenes.. propunea în 1985 în cadrul unui studiu adresatCo .

misiei pentru drepturile omului a Consiliului Economic şi Social .

O.urmă toarea definiţie a minorităţii: „ termenul de minoritate .U.N.

.desemneaz ăun grup numeric inferior restului populaţiei unui stat.

ai cărui membriicar e au cetăţenia acestui stat au caracteristi .

religioase saulingvisti ce diferite de cele ale restului populaţiei .ci etnice.

tradiţiile.şi sunt animaţi de voinţade aşi păstra cultura. .

religia sau limba 2 ”.Richard Schaefer defineşte grupul .

minoritar ca un grup subordonat. ai cărui membrii au într-o măsură .

semnificati vă mai puţin control sau maipuţină putere asupra .

propriei lor vieţi. în comparaţie cu membrii grupuluido minant sau majoritar .

care nu constituie . în afara numărului .3 .In concuzie.

.întotdeaun a uncriteriu obligatoriu de distincţie pentru o minoritate.

după cum se desprinde .membrii grupuluimi noritar au în comun.

limba .din definiţiile de mai sus: descendenţa comună .

trăsăturile fizice . .sau credinţele religioase .

culturale precum şi un sentiment de diferenţiere faţă de indivizii .

Pe această conştiinţă a diferenţei şi .cealcătuiesc majoritatea .

minorităţile îşi întemeiază anumite revendicări .inferiorităţii numerice.

fie pentru tratament . fiepentru egalitate cu majoritatea .politice.

special bazat perecunoaş terea acestor diferenţe. ori pentru .

separare.Fu ncţie de .autonomie sau în cele mai maiextrem e cazuri.

trăsăturile definitorii comune ale grupul minoritar. înliteratura .

de specialitate 4 se face distincţie între .

minorităţi naţionale . etnice . religioase sau .

lingvistice . grupuri rasiale . de gen şi .

1 Mioara Nedelcu.de orientaresexu ală . Minorităţile – .

10 2 Drepturile persoanelor aparţinând . Ed. p. Iaşi.Timpul afirmării. 2003.TipoMoldov a.

minorităţilor naţionale.ipp.htt p://www. md/publicatio ns/Drepturile %20minoritat ilor .

%20nationale -nou.TipoMoldov . Minorităţile – Timpul afirmării. Ed.pdf 3 Mioara Nedelcu.

11 3 Laponce distinge între .a. Iaşi. 2003. p. p.12 4 Idem.

adică acelea care suntpregăti te să-şi accepte .minorităţi prin voinţă .

statusul de minoritate. din dorinţa de aşiconserva identitatea. şi .

minorităţi prin forţă . adică acele minorităţi care seasigură .

împotriva asimilării de către grupurile dominante. Se mai face .

distincţia între minorităţi asimilaţionist e .

minorităţi pluraliste – acelea care doresc .– care vor săasimileze .

minorităţi secesioniste – ac elea care doresc .să rămnă distincte.

separarea şi minorităţi mili tante – adică acelea ce doresc .

transformar ea grupului dominant întrominoritate (Wirth).De asemenea. .

se face distincţia între minoritate etnică şi .

minoritatenaţi onală . după cum există sau nu un alt stat decât acela în .

care trăiesccetăţ eni aparţinând respectivei minorităţi şi în care .

persoanele de aceeaşiorig ine naţională constituie o .

în România. germanii . Spre exemplu.m aghiarii.majoritate.

ori grecii sunt minoritate naţională. în timp ce ţiganiisunt minoritate .

În mod obişnuit se consideră că naţionalitat ea .etnică.

desemneaz ă apartenenţ a lao comunitate conturată suficient de .

exact din punct de vedere politic. ceare la bază unitatea de .

socială. viaţă economică.teritoriu. limbă. culturalăşi de factură psihică şi .

are conştiinţa originii şi a propiului destin.Apar tenenţa etnică .

desemneaz ă legătura unei persoane cu o entitatedist inctă de .

indivizi. constituită ca formă istorică de comunitate întreoamen i şi care are .

I ntr-un .la bază unitatea de teritoriu. tradiţii.etc. cultură. limbă.

cuvânt. grupurile minoritare desemnate prin etnicitatea lorse .

diferenţiaz ă de grupul dominant prin originea naţională sau .

modelelecu lturale distinctive. precum şi prin percepţia existenţei .

Trăsăturile culturale ale grupului .unor strămoşico muni 5 .

minoritar şi care îşi au origineaîn ţara natală sunt menţinute prin .

intermediul unor practici culturale. acăr or realizare este .

facilitată. de întemeiere a unorasociaţ ii sau . în unele cazuri.

cluburi proprii (de exemplu Uniunea Elenă din România). 5 Idem. p.25 .

consideră nesemnific ativă .4 Doctrina juridică. însă.

având în .distincţia întreminori tate naţională şi minoritate etnică.

vedere că normeleint ernaţionale şi naţionale apără drepturile omului fără .

vreo deosebire pecriterii de limbă. confesiune. apartenenţ ă etnică .

M inorităţile au reprezentat întotdeaun a un .sau naţională.

procent semnificati v dinpopulaţi a României. In anul .

.1930. populaţia României Mari era puţinpeste 18 milioane de locuitori.

iar românii reprezenta u un procent de 73%din populaţia ţării după .

9% după etnie.La ora actuală în .limba maternă şi un procent de 71.

Conf .România sunt recunoscut e oficial 20 de minorităţi etnice.

orm recensămâ ntului din ianuarie 2002. structura populaţiei .

181 100% din care: .esteurmăto area:TOTAL POPULATIE – 21.698.

. Români 89.6% 4.2. Maghiari 6.5% 3.

3% 6. .5% 5.Rromi 2. Ucraineni –Ruteni 0.

. RuşiLipoveni 0.2% 8.3% 7.German i 0.

T ă t a r i 0 . S â r b i 0 .2% 9. 1 % .Turci 0. 1 % 10.

1 % 12. S l o v a c i 0 .11. B u l g a r i * 13. .

.C r o a ţ i * 14. G r e c i * 15.

E v r e i * 16. C * 17. e h i .

Italieni * 19. A r m e n i * .P o l o n e z i * 18.

20. Alte etnii(grupu ri etnice) **sub 0.1%Sursa: .

http://www. Politica României în domeniul .ro/downloa d/statistici_mi no.doc 2.ed u.

protecţiei dre pturilor minorităţilor naţionale 5 Anterior anului 1918 .

având ca .populaţia majoritară română se identifica custatul însuşi.

trăsătură comună faptul că cetăţenii săi vorbeauace eaşi limbă .

. creştinorto doxe.şi împărtăşea u aceleaşi credinţe religioase.

de exemplu.Evreilor. li se refuza automat cetăţenia datoritădife renţelor de .

credinţe religioase. Si totuşi realitatea era alta:aproxi mativ .

5% din populaţia României era constituită din persoaneap .28.

etnii. .arţinând altor naţionalităţi . nonvorbitori de limbă română.

precedent .Statulromâ n era lipsit la acea vreme de orice tradiţie.

Slăbiciunea instituţiilor civile dar şi .în gestionarea diferenţelor entice.

lipsa valorilor şiobiceiuril or ce constituie fundament ul unei

societăţi democratic e, audetermin at ca politica României

vis-à-vis de minorităţi să fie apreciată cafiind una de

“românizar e”
6

.Diferitele şi micile concesii făcute până

la căderea regimuluico munist de către România în domeniul politicilor

minoritare de exemplumi norităţii ungare, după 1948, şi, din nou

în 1965 - sau constituit în fapt,în mişcări politicotactice

impuse României sub presiunea opiniei publiceinter naţionale,

dar şi sub presiunea unei eventuale intervenţii nedorite aUniunii .

Sovietice sub pretextul încălcării drepturilor aparţinând minorităţilo .

Ca răspuns la această politică de asimilare.n umeroşi etnici .r naţionale.

germani şi evrei au emigrat. cel mai puternic exod fiindcel al .

După căderea regimului .etnicilor evrei din perioada 19471965.

comunist. presiunea asimilaţioni stă asupramino rităţilor a scăzut .

Primul act adoptat după 1989 a fost“ Declaraţia asupra .simţitor.

drepturilor minorităţilor naţionale” în care secondamn ă politica ceauşită şi .

statutează garantarea drepturile individualeş i colective aparţinând minorităţilo .

A u fost repuse în legalitate partidele şi organizaţiil .r naţionale.

e reprezentâ ndminorităţ ile şi au apărut noi organizaţii reprezentat .

ive ale minorităţilo rnaţionale: Uniunea Democrată a Maghiarilor .

6 Anna-Maria Biro.din România(U DMR). Minority Policies in Romania .

hu/ porta/szint/tars ad/politika/rela tions/occ006/o cc006.htm .iif. disponibil la adresa:http://w ww.mek.6.. Occasional Papers no.

.6 Forumul Democrat al Germanilor din România.

Uniunea Armenilor . UniuneaSâr bilor din România.Partida Rromilor.

din România. Fondurile . Uniunea Elenădin România . etc.

alocate de la bugetul de stat pentru spriji nirea organizaţiil or .

în anul 2002 din suma .minorităţilo r naţionale au crescut progresiv.A stfel.

000 lei .498.564.totală de 133.000 lei au fostalocaţi 126.43 5.43 5.

400. 000 lei pentrufinan ţare de .000.pentru organizaţii şi 4.

proiecte interetnice 7 .Constituţia României din 21 noiembrie .

astfel cum a fostrevizuit ă în 2003.1991. fixează cadrul legal .

general de protecţie a minorităţilo r.6 recunoaşte şi garantează .Art.

dreptul persoanelo r aparţinând minorităţilo r naţionale la .

la dezvoltarea şi la exprimareaid entităţii lor etnice. culturale. .“păstrarea.

32 alin. art.3 consacră .lingvistice şi religioase”. De asemenea.

dreptul la instruire în limba maternă. dispoziţie cese completea .

Limba mate .ză cu cele ale Legii învăţământ ului nr.84/1995 .

rnă poate fi folosită de cetăţenii români aparţinând minorităţilo rnaţionale .

în faţa instanţelor de judecată (art.Reprezent .128 alin.2 din Constituţie) .

area organizaţiil or cetăţenilor aparţinând minorităţilo rnaţionale .

62 .în Parlamentu l României este asigurată. potrivit art.

alin. în situaţia în care reprezenta .2 dinConstitu ţia României.

nţii acestor organizaţiin u întrunesc în alegeri numărul necesar de voturi .

L a ora actuală.pentru a fi reprezentat eîn Parlament. din cele 20 .

de minorităţi naţionale recunoscut e înRomânia. 19 sunt .

reprezenta te automat în Parlamentu l României. cuexcepţia celei .

care întruneşte numărul cerut de lege pentrurepr .maghiare.

In urma alegerilor generale din .ezentativit atea parlamenta ră.

26octombri e 2001. au obţinut mandat de deputat un număr de 46 .

depersoane din rândul minorităţilo r naţionale. Uniunea Elenă din Româniaest .

7 .e reprezenat ă de deputatul Sotiris Fotopoulos.

http://www.Politica României în domeniul protecţiei drepturile minirităţilor naţionale .pu blicinfo.ro/INITI .

pdf 7 La nivel guvername ntal reprezentar .AT/politica %20rom2.

ea minorităţilo r naţionale se face prininterme diul .

Departament ului pentru Relaţii Interetnice din cadrulMinis terului .

Informaţiilo r Publice. Directiei Generale pentru Invăţământ înLimbile Minorităţilor .

.Naţionale şi Accesul la Educaţie din cadrul MinisterulE ducaţiei şi Cercetării.

Consiliul Naţional pentru .Comitetului Interministeri al pentru DrepturileOm nului.

organ despecialit ate al administraţi ei publice .Combaterea Discriminării.

centrale subordonat guvernului. precum şi de instituţia Avocatului poporului .

nu permite organizare aadministr ..Legislaţia românescă – Legea 215/2001.

aceasta funcţionân d .ativeteritorială pe criterii entice.

conformpri ncipiului general al autonomiei locale şi al descentrali zării .

Folosirea limbii materne de către autorităţi .serviciilorp ublice.

sau de cetăţeniimi norităţilor naţionale în unităţile administrat ive- .

teritoriale se face încondiţiile în care cetăţeni aparţin minorităţilo .

r au o pondere de 20% dinnumărul locuitorilor. Hotărârile cu caracter .

normative se aduc lacunoştinţ ă publică şi în limba maternă a cetăţenilor .

iar cele cu caracter individual se .aparţinând minorităţiir espective.

. la cerere.comunică. şi înlimba maternă.La sfârşitul anului 2004.

reprezenta nţi parlamenta ri ai minorităţilo retnice din Romania .

au simţit necesitatea iniţierii proiectului de .

Legeprivind minorităţile etnice 8 . . cum am evidenţiat mai sus. Deşi.

referiri cuprivire la drepturile individuale sau colective ale .

totuşi s-a .minorităţilo r naţionale seregăsesc în diferite acte normative.

simţit nevoia suplimentăr iiacestora cu o lege fundament ală a .

Nouă asemenea iniţiativeleg islative sau înregistrat .minorităţilo r.

toate eşuate. Proiectul de legeaaduce o clarificare .din 1989.

a rolul Consiliului Naţional al Minorităţilo r. instituţie cefuncţione ază în .

cadrul Departame ntului Informaţiilo r publice. în calitate decorpul .

consultativ al Guvernul României.D eşi speranţele iniţiatorilor cu .

articoldisponibi l la adresa: . Law on ethnic minorities in Romania likely to be adopted next year.8 Áron Balló.

http://www.asp?id=4736 8 privire la adoptarea legii se .eur olang.net/news .

cel mai probabil aceastava fi adoptată în decursul .îndreptau către 2004.

3.anului 2005. Minoritatea greacă din România la timpul prezent .

Prezenţa unor puternice comunităţi protogreceşti pe actualulteri .

toriu al României este atestată începând cu sec. al VII-lea î.Hr. .

peţărmul vestic al Mării Negre. Aici se instalează primele .

colonii greceşti. Tomis şi Calatis. aflate toate pe actualul . LaHistria.

De aici grecii au penetrat întreg .teritoriu al judeţuluiCo nstanţa.

prin interme diul comerţului.teritoriul naţional. Legătura aceasta s-a .

exce dând plan economic.aprofundat cu timpul. spre noi orizonturi .

PaulaScalc ău în cartea sa Greci din România .culturale şi spirituale.

prin ideile şi valorile cu .apreciază că “negustorii greci aufost cei dintâi care.

au deschis calea intelectualilor ” .care au venit în contact şi pecare le-au răspândit.

împreună cu aceştiapătr unzând şi primele cărţi şi manuscrise ..

Pră buşirea Imperiului Bizantin (1453) determină un .greceşti.

adevărat exodal grecilor spre Ţările Române. constituind ceea ce .

In timpul .Nicolae Iorga avea sănumeasc ă “Bizanţ după Bizanţ”.

domniilor fanariote greci consta ntinopolita ni iau drumul Principatelo .

r din raţiuni politice. Odată cuaceştia pătrunde şi o agresivă clientelă .

dar şi numeroşicl erici. profesori. medici şi farmacişti. .administrat ivă.

Corupţia. librari.tipografi. presiunea . editori şicomercia nţi.

răz boaiele purtate pe teritoriul . monopolul economic turcesc.fiscală.

jafurile tătarilor.ţării. calamităţile de totfelul au făcut ca aceată .

perioadă să fie considerată de unii istorici drept oo epocă de .

de apunere anaţionalit ăţii”(N.“apăsare.Bălc . jefuire. degradare. corupţie.

Epoca fanariotă nu poate fi contestată întotalitate .escu). şi aceasta .

“nu numai pentru creaţiile ei evidente din sferaculturi i. ci şi .

Invăţ ământul.pentru reverberaţi a ulterioară” (Georgeta Filitti). .

medicina continuă şi după revenirea domnilorpă mânteni.justiţia. .

De asemenea. este meritoriu să amintim de Constituţia .

publicată în “ Mercure .luiConstant in Mavrocorda t de la 1746.

de France” ce 9 devanseaz ă ansamblul similar de .

măsuri juridicoadministrat ive luat deTurgot în ajunul Revoluţiei .

franceze din 1789.Un nou val de de emigranţi se .

înregistrea ză după pacea de laAdrianop ol (1829). odată cu liberalizare .

Neg ustori. marinari .a comerţului pe Dunăre. meşteşugar i.

Constanţa.Brăil a. Iaşi.se stabilesc la Bucureşti. Galaţi. .

Orşova. Turnu Severin 9 . Craiova.Braşov. Botoşani.

Lainiţiativa lor. ne spune Paula Scalcău. se vor ..

constitui organisme ce îi vordefini mai apoi din punct de vedere .

.pu blicaţiile diverse.identitar: comunităţil e greceşti. societăţile.

consulatele .bisericile.Dar nu numai libertatea comerţului pe Dunăre .

XIX. La sfârşitul .a făcut să crească fluxulemigr aţiei greceşti în sec.

conflictelor militare cu turci.mai mulţi greci. foşti luptători în războiul .

pentru independen ţa Greciei. sestabilesc pe valea Taiţei în comuna .

Izvoarele (judeţul Tulcea) . unde existăşi astăzi o puternică .

Limba pe care o vorbesc esteasemă nătoare .comunitate grecească.

celei vorbite în satele din nord-estul Greciei. păstrândusenealterat .

ă până în zilele noastre 10 . Evenimente le .

începutului de secol (19051920) generează un nouval de .

emigranţi greci. dar şi armeni. care înţeleg astfel să se ferească dincalea .

persecuţiilo r creştinilor din partea elementelo r ultranaţion aliste .

Paula Scalcău .cedevin noile autorităţi ale Turciei Moderne.

face chiar referirela emigrarea în România a unor familii de greci .

Ult imul şi cel mai recent val de emigranţi .prigonite din Bulgaria.

greci este provocat deRăzboiul Civil din Grecia (19451948). S-au .

ca şi înalte ţări din fostul bloc comunist – Albania.refugiat în România. .

Ce hia.Bulgaria. Iugoslavia. Ungaria. numeroşi luptători din Armata .

000 de copii greci .Democratic ă Greacă. In 1948 auajuns în România 3.

11 . ce mai târziu vor fi repartizaţi săînveţe în şcoli profesional .

sanitare. şi care se vor răspândi .met alurgice. energetice.e agricole. textile.

Braşov. Iaşi.Târ govişte.mai târziu în Bucureşti. Craiova. .

Sibiu. Bacău. România a fost loc de exil ospitalier 9 .

145 10 . Bucureşti.Omonia. 2003.Paula Scalcău. p. Greci din România. Ed.

Idem.19510 şi pentru mulţi scriitori . p. p.146 11 Idem.

.greci angajaţi în frontul de stânga. precum: Menelaos Loudemis.

Thodosis Pieridis. Comunităţil e greceşti din .Dimos Rendis.

al XIXlea.fiind recunoscut e oficial de .România datează încă din sec.

dată care march ează o importantă etapă în .I.Cuza în 1860.domnitorul Al.

Acum încep săse înfiinţeze majoritatea .dezvoltarea lor culturală.

şcolilor şi bisericilor comunităţil or elene.activi tatea tipografică .

începe să se cristalizeze şi ea, fiind editate 150 decărţi şi 26 de

periodice legate de viaţa grecilor din România. Deşirecuno scute oficial

de domnitorul AL.I.Cuza de-abia după 1900 un numărde 8

comunităţi greceştiBrăila, Galaţi, Calafat, Mangalia, Constanţa,

Tulcea, Sulina şi Giurgiu – au început să funcţioneze ca persoane

juridice,avâ nd dreptul de a poseda avere proprie. Urmează o

perioadă de dezvoltar e şi prosperitat e pentru comunităţil e greceşti

din România. Astfelcă, la începutul anului 1940, numărul

membrilor comunităţil or greceşti seridica la circa 50.000 12 .

. ele dispunând de o însemnată putere economică. precum şi .

susţinut de un importantp .de un apreciabil potenţial ştiinţific.

instituţii culturale: teatre. cinematogr . biserici.atrimoniu – şcoli.

Comunitate .afe. baze sportive.cluburi. etc. biblioteci. De exemplu.

a Greacădin Brăila număra în patrimonial său Biserica Buna- .

dispunând deo şcoală de fete. o sală de conferinţe. o şcoală de .Vestire.

La Galaţi .băieţi. câteva imobile şiterenuri.

deacelaşi .patrimonial comunităţii se suplimenta cu un teatru.

patrimoniu dispuneau şi comunităţil e greceşti din Constanţa .

Odată cu instaurarea regimului .. Giurgiu şi Bucureşti .

totalitar. comunităţil or greceşti. darşi membrilor acestora li s-au .

încercânduseasimilare a etnicilor greci prin .confiscat treptat bunurile.

manipulare a şi prigonirea unora dintre ei încadrul politicii de .

asimilare forţată. Pentru a evita măsurile represive. oparte din .

. alţii.cei care-şi păstraseră cetăţenia greacă au cerut cetăţeniero mână.

însă. astfel că au plecat . au ales reîntoarcer ea în ţara natală.

500 de persoane .12 Idem. p.19311 în Grecia în total cam 8.

până în 1952.Des . când autorităţiler omâne au oprit repatrierea grecilor.

chiderea care a urmat transformăr ilor politice de dupădecem .

brie 1989 a avut consecinţe importante pentru toate minorităţile .

din România şi totodată şi pentru cea greacă.In acest context pe .

28 decembrie 1989 a luat fiinţă Uniunea Elenădin România. .

ce are în componenţ a sa un număr de 21 de comunităţil ocale. şi .

000 de membrii de origine greacă. Primeleco munităţi .aproximati v 10.

care s-au organizat până în aprilie 1990 au fost .

.Bucureşti. Tulcea. Iaşi. Galaţi. Brăila. Piatra Neamţ.C onstanţa.

Călăraşi.Pr ahova . Au urmat comunităţil e greceşti din .

Craiova .Sulina. Piteşti.Târ govişte. Oneşti. Roman.

şi Izvoarele în 1991. . Babadag şi TurnuSever in în 1995.

1 Harta . nr. Cluj şi Zalău (2000).Fig.Calafat în 1996.

României cu reprezentar ea comunităţil or greceştiteri .

Uniunea .torialeCa organism reprezentat iv al comunităţil or greceşti.

dezvoltarea şi libera .Elenăare drept obiective centrale : păstrarea.

culturale. .12 exprimare a identităţii naţionale.

revigorarea tradiţiilor elin .lingvistice şi religioasea cetăţenilor români de origine elenă.

redobândirea averii fostelor Comunităţi El ene desfiinţate de Comunişti.ismului în România. .

asigurarea legăturilor cu locurilede or igine. întărirea relaţiilor de prietenie între .

Acestea sunt.România şi Grecia. principalele . cum este şi firesc.

direcţii în careeforturi le Uniunii şi ale membrilor acesteia au fost .

îndreptate.I ncă de la înfiinţare în cadrul Comunităţil or nou înfiinţate s- .

auorganiza t clase sau secţii de învăţare a limbii elene de către copii .

deorigine elenă de vârstă şcolară. Potrivit unei statistici a .

încursul anului şcolar 1999 .2000 au absolvit .Uniunii Elene.

aceste cursuri un număr depeste 2000 de cursanţi. Din anul

şcolar 1999/2000 se începe studierelim bii materne elene în cadrul

sistemului de învăţământ românesc, prinînfiinţa rea de clase de

predare a limbii elene în Bucureşti, Brăila şiConstanţa , Ploieşti şi

Tulcea.Actu l educaţiona l în limba greacă maternă sedesfăşoa

ră cu ajutorul a şase cadre didacticede taşate în România de

MinisterulI nvăţământ ului din Grecia. De asemenea, pentru a veni în

întâmpinar ea elevilor a fostelabora t pentru clasele mixte de

limbăneogr eacă manualul Invăţ greceşte. manualedit at de .

Uniunea Elenă cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării din .

România.Pe ntru anul şcolar 2002 – 2003 situaţia elevilor ce aparţin .

în cadrul .etniei elene şicare învaţă la cerere limba maternă.

este de 185 de elevi în total într- .şcolilor cu limba de predarerom ână.

din care 129 în regim şcolar şi 56 de elevi în .un număr de 4 unităţi şcolare.

In afaracadrul ui instituţional .regim gimnazial 13 .

izat susmenţionat în fiecare Comunitate se 13 Sursa: http://www.e .

du.doc13 desfăşoară cursuri de neogreacă adresate .ro/downlo ad/statistici_ mino.

Uniunea . Incepând din 2003. cât şifiloelenior .atât membrilor.

Elenă organizeaz ă în fiecare anolimpiad a de limbă neogreacă cu tema .

.Să ne însuşim limba părinţilor şi bunicilor noştri . De asemenea.

cu sprijinul Secretariat ului general algrecilor de peste hotare .

numeroşi copii şi tineri. dar şi pensionari aubenefici at de .

tabere în cadrul programel or de cunoaştere a ţării deorigine.V .

iaţa comunităţil or greceşti din România începesă pulseze din .

nou şi prin intermediul manifestări lor culturale desfăşurate atât la .

Desigur varietatea acestoraest e . cât şi naţional.nivellocal.

impresiona ntă. însă maş opri la colaborarea Comunităţii elene din Iaşi cu .

celelalte minorităţin aţionale din România în cadrul proiectului .

derulat cu participare a Comunităţii Italiene din .Artacare uneşte .

România şi a Formului Democratic al Germanilor din Iaşi în perioada .

15 august 15 decembrie 2002. Maiamintim aici expoziţia .

de fotografii cu tema “Femeia Elenă din România” g ăzduită de .

Comunitate a Elenă din Turnu Severin. manifestăril econsacrat e “Anului .

Caragial e” organizate de Comunitate aElenă .L.UNESCO I.

De asemenea.Prahova. sunt menţinute legăturile cu .

colaborarea Comunităţii Elene din Iaşi cu Centrul .diasporagr ecească.

Cultural Elendin Suedia oferind publicului ieşean prilej de .

mare bucurie prin vernisajule xpoziţiei de picturăgravură intitulată .

unde au expus trei artiştiplasti ci din Suedia.”3+1”.In ceea ce .

priveşte activitatea editorială. Uniunea editează lunarrevist a bilingvă .

sprijinind.elenoromână ΕΛΠΙΣSPERANŢA. în acelaşitimp .

şi editarea altor lucrării precum: „ Comunităţil e Greceşti dinRomânia .

în secolul al IXI-lea ”. de Cornelia Papacostea - .

14 „ Presa de limbă neogracă .Diamantop ou.

din România în veacul al IXI-lea ” deOlga Cicanci. „ .

Poezii Ianniote” ediţie bilingvă românoneogreacă a luiValeriu .

etc.Mardare.Eforturil e pentru redobândir ea averilor care au aparţinutco .

au fost .munităţilor elene istorice. confiscate de regimul totalitar.

parţialstatis făcute de statul român. Astfel. au fost retrocedate .

Teatrul Elpis dinConstan ţa. Complexul comercial – Cinematogr .

af şi Restaurant ul Olimpicdin Galaţi precum şi Şcoala de .

Desig ur că întreaga viaţă culturală a comunităţil .băieţi din Brăila.

or elene sedesfăşoa ră în strânsă legătură cu viaţa celorlalte .

minorităţi. aşa cum afirmă . cu cea amajorităţii româneşti. astfel încât.

şi Paula Scalcău. .pre şedinta Comunităţii Elene din TurnuSeverin.

este foarte greu să tragio linie de demarcaţie între comunităţil .

e greceşti şi majoritatea româneasc ă.Ca mărturie a puternicei .

legături. precum şi a strânselor afinităţi ceau existat întotdeaun .

a între greci şi români aş oferi un mic exemplu.p oate .

în .neconclude nt prin esenţa lui. dar emoţionant . Radu Arion.

.revistaAsoc iaţiei refugiaţilor greci din România „Vocea libertăţii”.

relatândpar ticiparea refugiaţilor greci în cadrul manifestăril or .

comunităţii româneşti din Grecia ocazinate de comemorar ea zile de .

care odinioară sărbătoareau cu fast. comenta: aceşti greci.10 Mai. în bisericile .

zilel e naţionale.îmbrac ă la sărbători . refugiaţi la Atena. îmbrăcaţi în costumele lor greceşti.greceşti.

15 .costumul popular românesc .

BIBLIOGRAF IEAdrian Năstase . Drepturile persoanelor apartinand .

.minoritatilor n ationale : vol.4 : Reglementari în dreptul românesc (1989-1998).

RegiaAuton omă Monitorul Oficial. 1998 .

Vakalopo ulos . Istoria Greciei Moderne .Apostolos E.

. 2004 Cristian Filip . EdituraEuro atlantica..

EdituraIstro .Comunitatea Greacă de la Brăila(18641900) .

2004 Mihai Ţipău . Brăila.s. Domnii fanarioţi în .

Ţările Române . Editura Omonia.Bu cureşti. 2004 .

Mioara Nedelcu . Minorităţile – Timpul afirmării .

. .Iaşi. 2003 Paula Scalcău . Editura TipoMoldov a.

Editura Omonia. 2003 .Greci din România . Bucureşti.

Maria Bίrό . Minority Policies in Romania .Anna.

6.ne . ocassional papers no.articol disponibil la adresa: http://www.. eurolang.

Law on ethnic minorities in Romania .t/news.asp? id=4736 Áron Balló .

likely to be adopted next year

, articol disponibil la adresa:http ://www.eur

olang.net/n ews.asp? id=4736 Φάνη Μαλκίδη ,Ο Ελληνισμός

της Ρουμανίας, articol disponibil la adresa:http ://www.anti baro.gr/nati

onal/malkid hs? roumania.h tm*** Thesis, Journal of Foreign

Policy Issues, Volume I, issues no.2,summ er 1997***

Confluenţe româno-elene

, Bucureşti, 1994***
Constituţia României

, Parlamentu l României, Bucureşti, 2003***
Revista Speranţa,

periodic al Uniunii Elene din România, nr.46/1999, 1/2000,

1112/2002. 67/2004. 78/2004*** .2/2001 45/2002. 3/2003.

. http://www.Drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale .

md/publ ications/Dre pturile %20minorit atilor %20nationa le-nou.ipp.pdf h .

ro/downl oad/statisti ci_mino.doc 16 minoritatea greaca din romania Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive .ttp://www.e du.

. please follow these directions to submit a copyright infringement notice. Info and Rating Reads: 423 Uploaded: 03/31/2011 Category: Uncategorized.If you are the copyright owner of this document and want to report it. p. Report Cancel This is a private document. Rated: Copyright: Attribution Non-commercial Doina Tofanescu Share & Embed Related Documents PreviousNext 1.

p. p. p. . p. 2.p.

p. . p. 4. p. p.3.

p. 5. p. p. p. p. .

. More from this user PreviousNext 1. 18 p. p.6. 1 p. 2 p.

16 p. . 3 p.2.

46 p. so it may only be added to private collections. and select print from the file menu (PDF reader required). Download and Print Add this document to your Collections This is a private document. Add a Comment Submit share: Characters: 400 Print This Document High Quality Open the downloaded document. + Create a New Collection Name: Description: Collection Type: .

but you approve or reject additions private: only you can add to this collection.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support FAQ Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy Copyright © 2012 Scribd Inc.public locked: only you can add to this collection. X Upload a Document þÿ Search Documents • • • • • • • • • • • • • • • • • Follow Us! scribd.com/scribd twitter. but others can view it public moderated: others can add to this collection.com/scribd facebook. Language: English Choose the language in which you want to experience Scribd: • • • English Español Português (Brasil) . and only you will be able to view it Save collectionCancel Finished? Back to Document Closes in seconds.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful