FEG EDUCATION MANGALIA 2011 -2012

REFERAT: ETAPE DIN ISTORIA NURSINGULUI:

DECALOGUL PERSONALULUI MEDICAL A LU MASCI HIPPOCRAT (460 - 375 in. Hr.) PARINTELE MEDICINII GRAVURA GERMANA 1682 SPITALUL CLINIC COLTEA 1704 FLORENCE NIGHTINGALE (1820- 1910) VIRGINIA A. HENDERSON (1897- 1996)

ELEVA : BALUTOIU FLORENTINA AMG AN I GRUPA C /2011-2012

Etape din istoria nursingului Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea ei . Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingriji are un caracter universal , dar recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent medical/ nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta in egala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de dezvoltare 3 etape distincte: Prima etapa: Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si auto-ingrijire, cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte; in epoca primitiva nu gasim nici medici, nici nurse. A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare o data cu crestinismul; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste devotament, caritate si simtul datoriei. S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si saracilor, institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psihice. A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica, etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile din sec al XIX- lea a fost detronat. In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a personalului auxiliare. Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care: nursa este profesionistul care hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani . Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix care inseamna mama adoptiva. In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru, profesia de nursa fiind direct legata de societate. In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente sporite. Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul complex , biopsiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de buna-stare: fizica , psihica si sociala . OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii) defineste sanatatea individuala ca si stare de bine completa din punct de vedere fizic ,mintal si social si nu numai absenta
1

bolii sau infirmitatii .Deci datorita coplexitatii, nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie, in care vocatia este inlocuita de profesionalism. Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale (comportamentului profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vechi timpuri. Ea a aparut ca o necesitate in medicina, deoarece pe langa insusirea unor norme tehnice de comportament, aceasta profesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat. Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si anume: 1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi: copil, tanar sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea ta. 2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului. In dragostea de oameni, saracul sa se simta bogat. Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei. 3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insati persoana ta; sa nu o profanezi. Poarta-te demn, constiincios, cu omenie. Nu specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta. Sacrificiul tau, ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita. 4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste. Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste supararea si nerabdarea ta, gandeste-te ca cel suferind este dezarmat, fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta. 5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui. Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii. Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii, chiar daca ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-I intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul. 6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea cepriveste o maladie este ceva sfant, care nu poate fi tradat saudestanuit altei persoane. Profesiuena ta este un sacerdotiu. Nu trebuie sa faci deosebire de casta sociala, de credinta religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva, caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii. 7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara, corvoada. Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale. Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au nevoie de ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare. Defectele, pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei. La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav. 8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului. Mentine-i speranta, credinta. Fa ca bolnavul sa nu se simta singur, izolat. Daca a suferi e greu, a suferi singur e incomparabil mai greu. Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin. Da-i curaj cand il vezi trist, amarat, disperat. 9. Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor.
2

Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor. Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala. Improspateaza-le mereu. Invata mereu. Citeste mereu carti si reviste medicale. 10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului. Ii risipesti increderea in medicina, ii distrugi speranta in vindecare. Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate ulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta in : Promovarea / pastrarea sanatati Restabilirea sanatatii Inlaturarea suferintei Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului, familiei si colectivitatilor, activitatea asistentului medical fiind in inter relatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate. Domeniile Nursingului. Istoricul medicinei - nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane cu perioadele sale de progres, stagnare sau declin, care s-au influentat reciproc, cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete , Santayana . Medicina a fost initial dominata de magie, actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte, preocuparea dominanta fiind disparitia durerii . Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceselor si imbalsamarea cadavrelor. In Grecia antica, medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor. Apar o serie de scoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (Zeita Hygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.) Considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi: Jur! Pe Apolo medicul pe Asclepios, pe Higia si Panaceea, pe toti zeii si zeitele, luandu-i ca martori, ca voi indeplini, pe cat ma vor ajuta puterile si priceperea, juramantul si legamantul care urmeaza. Jur! Pe invatatorul meu intr-ale medicinii il voi socoti deopotriva cu cei care m-au adus
3

pe lume, voi imparti cu el averea mea si, la nevoie, ii voi indestula trebuintele, pe copiii sai ii voi privi ca pe niste frati si, daca vor dori sa devina medici, ii voi invata fara plata si fara sa le cer vreun legamant. Jur! Preceptele, lectiile orale si tot restul invataturii le voi impartasi fiilor mei, fiilor invatatorului meu si ucenicilor uniti printr-o fagaduiala si printr-un juramant, potrivit legii medicale, dar nimanui altcuiva. Jur! Voi indura ingrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cat ma vor ajuta puterile si mintea, si ma voi feri sa le fac orice rau si orice nedreptate. Nu voi incredinta nimanui otravuri, daca-mi va cere, si nici nu voi indemna la asa ceva; tot astfel nu voi incredinta nici unei femei leacuri care sa o ajute sa lepede, Jur! Imi voi petrece viata si imi voi indeplini mestesugul in nevinovatie si curatenie. Nu voi practica operatia scoaterii pietrelor din basica udului, lasand-o in seama celor ce se ocupa cu acestea. Jur! In orice casa as intra, voi intra spre folosul bolnavilor, pazindu-ma de orice fapta rea si stricatoare comisa cu buna stiinta, mai ales de ademenirea femeilor si a tinerilor, liberi sau sclavi. Jur! Orice as vedea si as auzi in timp ce-mi fac meseria sau chiar in afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie sa fie destainuit, socotind ca, in asemenea imprejurari, pastrarea tainei este o datorie. Jur! Daca voi respecta acest legamant fara sa-l calc, fie sa ma bucur pe deplin de viata si de meseria mea, pururi cinstit de ceilalti; iar daca il voi nesocoti si voi fi un sperjur merit sa am o soarta dimpotriva! JUR, JUR, JUR! Hippocrate a scris in peste 60 volume , pe specialitati : - anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie , etc . - informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare .

Hippocrat( 460- 375 in. Hr.) , parintele Medicinei.

Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominatade biserica. Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie descrieri cu baza stiintifica. In Franta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul Sf. Cosma, catedra de anatomie, fiziologie, obstetrica. Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina, greaca, teologie. Frans Hals, Eforele azilului de batrani din Haarlem. Epoca moderna si conteporana,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice in Franta, Austria, Italia, Anglia, Germania. Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei (Louis Pasteur, respective Joseph Lister). Daca in perioada comunei primitive si-n cea sclavagista, medicina traco-getica este sub influente religioase, fiind dominata de elementul mistic. Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei, ca provincie a Imperiului Roman, timp de 165 de ani, cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala, atat sacerdotala cat si laica. Pe columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in practica. In evul mediu, medicina a fost practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea bolnitelor manastiresti unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi, iar mai tarziu laicii batrani, bolnavi si saraci. Prima bolnita a aparut in Transilvania, la Manastur, langa Cluj in 1061, ulterior au aparut la Bistrita, Oradea, Brasov, Prislop, iar inMoldova la Cotnari; in Tara Romaneasca la Curtea de Arges si Ramnicu Valcea. Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici, in Transilvania, la Oradea, Sibiu, Brasov,in Tara Romaneasca la Simidreni, iar in Moldova la Suceava.
5

Primul spital apare abia in 1704, pe 14 decembrie la Coltea, construit de stolicul Mihail Cantacuzino, sub auspirciile Fundatiei Coltea. La Iasi, Spitalul SF Spiridon (1757-1763)a fost infiintat de Constantin Racovita . Spitalul clinic Coltea. Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul. Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un farmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu,care a infiintat scoala de microchirurgie."Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, Nicolae Cretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin 1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in1842 s-a pus baza spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea boierime. Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sanatate, cu baze stiintifice de invatamant medical. Florence Nightingale ( 1820-1910): - a revolutionat modul de ingrijire al bolnavilor; ingrijirile nu trebuie sa reflecte doar mila , ci sa se bazeze pe intelepciune si stiinta. F. Nightingale a infiintat la Londra Scoala de Nursing Nightingale, aceasta fiind prima forma de invatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor. In mod paradoxal, sunt multi oameni care nu au auzit de ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda; a
6

fost precursoarea serviciului sanitar modern. Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului alXIX-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice moment. Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un loc in istorie. De altminteri, in Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care-i apartin FLORENCE NIGHTINGALE. Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Provenind dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita, intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge. Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa, dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand, frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat ca simte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un mesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba Lui". Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie,nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut halucinatii. Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era considerata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florencear fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parut ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat intr-o excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in Italia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa-si urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care nu l-a mai parasit pana in 1854. In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat dovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in acea situatie; lipsea ingrijirea medicala
7

de specialitate, iar igiena era inexistenta. Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale, ci din cauza instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe Florence Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854. Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor . Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si redand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita, si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati initial "fara speranta". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a dus la admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare. Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importanta recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei. Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica. Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi timp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca afacut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta conditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predatede ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un material de studiu nepretuit. Florence Nigthingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocratice conceptia profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursa sub forma juramantului profesional al celor care acorda ingrijiri medicale: Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele . Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate
8

secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute .Voi ajuta din toate puerile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea. Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelor medicale , dar cu o raspundere limitata .Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale; activitatea nu se mai centreaza pe pacient, ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite. Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale, a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica, cu de valizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate. Gravura germana din 1682 reprezentnd medical vizitnd bolnavii din salonl unui spital Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi. Practica nursingului include si alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca de exemplu : Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt Nursingul industrial Nursingul militar Ingrijirea gravidelor si lehuzelor Ingrijirea nou-nascutilor Ingrijirea varstnicilor Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tiphospice Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihice

Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ: Ingrijirile acordate in TI (terapie intensiva) si-n situatii de urgenta Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei. Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile. Definitia Nursingului Comunitar, ANA (North American Association) are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing: Ingrijirile au caracter continuu. Ingrijirile sunt orientate aspra individului, familiei, grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic, social si afectiv al acestora.
9

Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata saprezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femeivizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei, in 1893 la Congresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor, de la Chicago. Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fostcreat Consiliu International al Nurselor . Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sanatate mai buna pentru indivizi si comunitate, promovarea igienei sociale si a sanatatii publice, precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing. VIRGINIA HENDERSON (1897 - 1996) O legenda moderna in care alpteaz, Virginia A. Henderson a ctigat titlul de "asistent n primul rnd a secolului 20." Contribuiile ei sunt comparate cu cele de Florence Nightingale, din cauza lor efecte de amploare asupra comunitilor asisten medical naionale i internaionale. Ea deine dousprezece diplome de onoare i de doctorat a primit Consiliul Internaional de Nursing lui Christianne Reimann Premiul, care este considerat cel mai prestigios premiu asisten medical lui. O surs de inspiraie pentru asistente medicale de pretutindeni, ea a influenat practicii de asisten medical, educaie i cercetare din ntreaga lume. Nascut in Kansas City, Missouri, pe 30 noiembrie 1897, Henderson a fost al cincilea din cei opt copii de Lucy Abbot Henderson i Daniel B. Henderson i un descendent al unui lung ir de savani i educatori. n 1901, familia sa mutat n Virginia, unde Henderson a crescut pn la maturitate. n 1918, ea a intrat la Scoala de Nursing Armatei n Washington, DC, i a primit diploma de ei n 1921. Henderson angajamentul de a predare a fost evident nc din 1924, atunci cnd ea a acceptat poziia primul ei ca un instructor. In 1934, ea a intrat la facultate asistenta medicala de la Colegiul Profesorilor, Universitatea Columbia, unde a obtinut diploma de tiin i maestru de grade artele n educaie asisten medical, i n cazul n care ea va rmne pentru urmtorii paisprezece ani. n aceast perioad, ea a revizuit Bertha Harmer lui Manual de Principiile i practica de Nursing, care a fost publicat n 1939 i a fost adoptat pe scar larg de ctre colile de asisteni medicali.
10

n 1953, Henderson a acceptat un post la Universitatea Yale School of Nursing ca asociat de cercetare pentru un proiect finanat de conceput pentru a anchetei i a evalua starea de cercetare medical n Statele Unite ale Americii. n urma finalizrii anchetei, Henderson a fost finantat de la direct proiectului Nursing Studii Index 1959 - 1971. Rezultatul acestui proiect a fost publicarea a patru volume Index Nursing Studii, primul indice adnotat de cercetare care alapteaza. Henderson a fost ulterior numit emerit de cercetare asociat la Universitatea Yale, i la 75 de ani, a nceput o nou faz a carierei sale concentrndu-se pe de predare i angajamente internaionale vorbind. n 1979, Connecticut Asistentilor Medicali de asociere a instituit Premiul Virginia Henderson pentru contribuii remarcabile n cercetare care alapteaza. Henderson a fost primul care a primit aceast onoare. Pentru mai mult de aptezeci de ani, Henderson a fost o for vizibil pentru care alpteaz dincolo de graniele geografice numeroase. Un beneficiar de multe premii, Sigma Theta Tau International Biblioteca este numit n onoarea lui Henderson. A lungul timpului, ea a susinut de ngrijire umane i holistic pentru pacieni, a ridicat probleme importante n ngrijire a sntii, autorul una dintre definiiile cele mai precise de asisten medical, promovat de cercetare care alpteaz ca baz de cunotine care alpteaz, i mai presus de toate, reprezentat de asisten medical cu demnitate, onoare , i har.

11