RELATIA DINTRE CONSTIENT SI INCONSTIENT I. Probleme generale Relatia dintre cs. si inc.

a fost cel mai adesea abordata fie prin - opozitia metafizica a celor 2 niveluri de organizare structural-functionala a psihicului - reductia simplist-mecanicista a unuia la altul In felul acesta nu numai ca problema nu era solutionata, dar nu se creau nici macar premisele solutionarii ei. Fiecare dintre cele 2 niveluri de organizare structural-functionala a psihicului isi are propriile sale continuturi, mecanisme si legitati proprii care nu pot fi reduse unele la altele.  In anumite limite, fiecare dintre ele actioneaza independent unul de altul. Inc. poate functiona si atunci cand structurile constiente sunt destramate, cum se intampla in cazurile patologice.Dar constientul, in lipsa inc., de unde isi trage seva, se autodestrama.  Totusi, in ciuda unei relative independente functionale a celor 2 niveluri structural-functionale ale psihicului, starea normala, fireasca, existentiala si actionala a lor o reprezinta interactiunea si interdependenta lor. Intre cs. si inc. exista in mod curent relatii dinamice vitale, fara de care însasi integritatea SPU este pusa in pericol. Cs. si Inc. sunt momente functionale inseparabile ale psihicului uman. ceea ce la un moment dat este constient la un alt moment dat poate deveni inc. De regula, constient este ceea ce se acorda cu experienta individului si ii foloseste in planul activitatii, pe cand inc. este acel continut psihic care contrazice experienta individului, in virtutea acestui fapt el fiind respins. Continuturile psihice constiente se stocheaza in inc.Ele nu sunt insa inactive, ci le insotesc pe cele constiente, le tensioneaza in functie de imprejurari.  Constiinta apare cand ca un factor declansator al comportamentului uman, cand ca mecanism de sistematizare si valorizare a structurilor inconstientului. Între cs. si inc. nu exista o simpla suprapunere de faze energetice sau o simpla succesiune de fenomene întâmplatoare, independent 737i82h e unele de altele, ci relatii logic integrate unui proces de reglare psihocomportamentala. Reglarea apare sub 2 aspecte: 1. psihicului 2. atat ca o coechilibrare interna a nivelurilor de organizare structural-functionala a

ca o echilibrare a sistemului psihic cu solicitarile externe.

Atunci cand una sau alta dintre aceste forme de echilibrare este perturbata, se perturba intregul sistem psihic uman. 2. Tipurile de relatii intre constient si inconstient Exista 3 tipuri de relatii: circulare, de subordonare integrativa si de echilibrare. . Relatiile circulare dintre cs. si inc. constau in faptul ca oricare dintre continuturile cs. trece in inc., pentru ca in urma germinatiei sa treaca din nou, nu neaparat toate, in cs. Multe dintre structurile inc. sunt generate de activarea constienta, in timp ce unele continuturi ale cs. provin din inc. Schimburile si transformarile sunt continue si

. o rasturnare a raporturilor firesti. si cele inc.. fara predominanta vadita a unora sau altora dintre ele. fortele lui agresoare.inconstient" Modul de concepere a constientului si inconstientului si mai ales a relatiilor dintre ele sta la baza diferitelor forme de psihoterapii. terapeutii existentialisti prefera relatia fata in fata.. . de reverie.degradarea" lui. 3. Noua forma de psihoterapie promoveaza cateva idei importante: semnificatiile emerg din interactiunea intrapsihic-interpersonal.orizontala" a psihicului . isi impune. aceste relatii apar cu precadere in starile de afect.  Mai recent s-a propus o noua forma de psihoterapie. cum ar fi Perl-Goodman.. 1. descriind inc.. trecutul se reconstituie in prezent. realizarea unui usor balans intre starile cs. In timp ce psihanalistii freudieni si keinieni favorizeaza divanul. preia sarcinile fixate constient si le prelucreaza in maniera sa specifica. direct sau indirect. si au propus terapia existentiala. si inc. existential (ceea ce este trait. transferul devine ocazia intalnirii. (starile de atipire.înaltarea" omului.. dimpotriva. ca in cazul psihozelor). pp.  Relatiile de subordonare integrativa dintre cs. si inc. pp. dar nu este recunoscut) au optat pentru o viziune existentiala asupra constiintei capabile de unitate.  Freud. Terapii derivate din relatiile .. Sensul acestei subordonari se repercuteaza asupra valorii comportamentului. in cel de-al doilea caz de . si numai in virtutea acestui fapt el isi poate conduce si regla corespunzator conduita . capteaza rezultatele unor asemenea prelucrari. reaua-credinta tine locul inc. de transa creatoare. nici total inc. Abordarea . Relatile de subordonare integrativa iau 2 forme distincte: dominarea inconstientului. Practic este vorba despre acele stari psihice in cadrul carora individul nu este nici total cs.constient . a facut apel la cura psihanalitica in calitate de tehnica terapeutica. cs. mai ales unele dintre pornirile lui care vin in contradictie cu valorile sociale unanim acceptate).  Alti autori. Ea este interesata de maniera in care Eul se dezvolta si isi construieste propria sa experienta concreta traversand contactul.. asa cum este ea. devenind principalul reglator al conduitei. a omniprezentei inc.reciproce: inc. si anume psihoterapia fenomenologica existentiala. de catre constient (cs. prin actiunile si operatiile lui proprii schiteaza. dominarea constientuli de catre inconstient (inc. care a descris inc. si inc. a suprematiei constientului sau. întelege. tendintele. dinamic construind un edificiu teoretic ce prevede despartirea dintre cs... subordonarea si dominarea unuia de catre celalalt. visul. inc. in starile patologice care pp.  Relatiile de echilibrare dintre cs. limbajul si relatia terapeutica. ea insasi fiind unificatoare.plana". stapâneste impulsurile inc. spontaneitate) In dinamica vitala a constientului si inconstientului principal sistem de referinta ramâne constiinta deoarece prin intermediul ei omul reproduce in mod adecvat realitatea. intr-un caz fiind vorba despre .

în nenumarate combinatii prin intermediul mecanismului asociatiilor → când doua sau mai multe idei au fost repetate împreuna si asociatia lor a devenit strânsa.p.Asociationismul clasic • Psihologia asociationista si cea rationalista divizau psihicul in functii sau facultati elementare si ireductibile unele la altele. ele nu mai pot fi deosebite una de alta . →porneste de la ideea existentei unor "particule elementare". cum ar fi psihologia medicala.d. daca o singura senzatie este impresionata. teoretic asociationismul promova o viziune simplista asupra vietii psihice aplicabila cel mult fenomenelor psihice simple (memorie. afectivitatea. prin asociere. vointa. care sunt ideile. inteligenta. deprinderi) dar nu si celor complexe care ramaneau inexplicabile. etc. iar repetitia-principiul fundamental al tuturor asociatiilor (o senzatie asociata cu altele de suficiente ori. a recunoscut asociatia ca fiind un mare principiu al vietii mintale. a unor atomi care. procese sau functii psihice cum ar fi atentia. genereaza întreaga viata psihica a individului.î. bazata pe decupajul artificial al functiilor psihice si mai ales pe amalgamarea lor nu putea sa nu-si manifeste slabiciunile teoretice si mai ales inaplicabilitatea in anumite domenii particulare ale psihologiei. ea va fi capabila sa readuca în spirit celelalte idei) -James Mill. -originea acestei idei se afla în filosofia lui Aristotel si mai ales în empirismul si senzualismul unor filosofi englezi si francezi Viata psihica a individului era conceputa ca o asociere sau concomitenta a unor capacitati. D.v. porneste de la ideea senzatiei ca singurul element primordial si a asociatiei cs singurul principiu de organizare a vietii psihice → întreaga bogatie a vietii psihice provine din gruparea senzatiilor si a copiilor lor. -John Stuart Mill are cea mai mare contributie la extinderea asociationismului: postuleaza principiul asociatiei ca fundament al explicatiei psihologice O asemenea viziune atomista. primul parinte al asociationismului. estetic etc. . memoria. gandirea. al doilea parinte al asociationismului. capata o putere asupra ideilor corespondente a.în aceasta asociatie inseparabila Mill gaseste explicatia unor fenomene psihice mai complexe: sentimentul de prietenie. -David Hartley.

Etape în evolutia abordarii structural-dinamice a psihicului Cu timpul in locul unei psihologii plane sau orizontale asupra vietii psihice se propune una verticala. III. se mentin si reproduc cu usurinta 5. piramidala al carui obiect il constituie studiul organizarii ierarhizate a persoanei umane. complicarii naturii asociatiilor. p. indisociabilitatii asociatiilor (explica fenomene psihice mai complexe) 6. ci cel mult cantitativ (mai multe senzatii genereaza o perceptie) facea ca asociationismul sa esueze in explicarea altor stari ale psihicului decat cele normale. ireductibile unele la altele 2. agregarii si asocierii atomilor mintali 4. p. Variante de asociationism renovate Diversele tipuri de asociationism au în comun faptul ca asociatia este considerata centrala si susceptibila sa explice singura un numar mare de fenomene psihice -este însa importanta si natura elementelor care se asociaza. Abordarea structural-dinamica a psihicului . Principiile abordarii plane a psihicului 1. corelat cu cel al multiplicarii tipurilor acestora II. repetarii asociatiilor ⇒ asociatiile capata forta. p. conteaza conditiile în care se produc asociatiile. divizarii psihicului în elementele lui componente. p. considerarea fenomenelor psihice ca nefiind distincte sub raport calitativ intre ele. p. identificarii "ultimului" element acesta fiind elementul fundamental care sta la baza construirii întregului psihic 3. efectele lor -behaviorismul preia notiunea de asociatie: asocierea dintre stimul si reactie se realizeaza în principal prin învatare -Jung → "testul de asociatii verbale" -psihologia clinica si psihanaliza utilizeaza asociatiile libere ca modalitati esentiale de investigare . p.Apoi.

credea Janet. la conservarea spatiului si a pulsiunilor Eului → iar pe de alta parte.aparatul psihic" este compus dintr-o serie de componente sau nivele supraetajate: inconstient = rezervorul trairilor si actelor refulate. Psihopatologia vietii psihice. este format dintr-o multitudine de operatii materiale si mentale. intre componentele vietii lui psihice se produce o dezagregare. Intr-o stare de sanatate psihica buna. initiatorul psihanalizei. comportamente si stari psihice sunt reunite intr-o aceeasi perceptie personala. 1901.Campul psihologic" al unui individ. Cuvantul de spirit si relatia sa cu inconstientul. implicit o organizare pe verticala a vietii psihice. puterea coordonatoare a constiintei este atat de mare incat toate aceste operatii. 2) altul structural . dintr-o diversitate de comportamente obiective si stari psihice stans legate intere ele. .. 1899. la conservarea individului. El contesta absolutizarea datului constient si propune impartirea topografica a psihicului. cu elemente interrelationate.. Cel care va considera ca organizarea vietii psihice implica o infrastructura psihica aflata in conflict cu instantele superioare de control va fi FREUD. 1905 ). o destramare si o sustragere a unor elemente de sub controlul constiintei. al instinctelor sexuale . 2) Fundamentarea si psihicului consolidarea abordarii structural-dinamice a Ideea organizarii nivelare a psihicului prinde contur mai clar la PIERRE JANET care desprinde existenta nivelului constient si inconstient al psihicului: . Freud porneste de la ideea ca viata psihica a individuluiare la baza dualitatea pulsiunilor sexuale care tind: → pe de o parte. cu propietati noi si distincte fata de cele ale elementelor componente.Dupa Mill ar exista cel putin 2 nivele de organizare a psihicului: 1) unul elementar(contine elemente ireductibile unele la altele). Trei eseuri asupra sexualitatii. In cateva din lucrarile sale fundamentale (Interpretarea viselor. Cand sanatatea psihica a individului este afectata. • Inainte de 1920 .

expresia unor adancuri in care predominant este inconstientul.strat superficial". format din Sine. o tendinta primitiva de autodistrugere. de fapt. ci dispune de propriile sale functii in viata psihica a individului. considera Freud.- preconstient = un fel de filtru indeplinind functia de . aparatu psihic este inconstient. Exista in om . 1) Mai intai el revizuieste parerile cu privire la pulsiuni.Veritabilul" nivel de organizare a vietii psihice il constituie. Acorda un rol mai mare agresivitatii.. reprezentarile. dupa Freud. pe cand inconstientul formeaza baza. preconstienta si inconstienta . In noua topica a aparatului psihic. Eu. pulsiunilor vietii (sexualitate. • Dupa 1920 aduce o serie de corective. constient = este un . locul central va reveni Eului. Constiinta nu este decat suprafata aparatului psihic. 1) Freud isi revizuieste conceptia cu privire la structura si dinamica aparatului psihic. imaginile. libidou.. In marea sa majoritate. acesta fiind interpretat prin prisma mecanismelor de aparare ale Eului si a operatiilor de refulare.cenzura" si permitand accesul selectiv in constiinta a acelor impulsuri si tendinte acceptabile pentru ea. Functia .aparatului psihic" este de a reduce tensiunile neplacute fie prin: descarcarea lor proces intrapsihic de aparare si de refulare. inconstientul deoarece el guverneaza gandurile.. activitatea Eului este concomitent constienta. Eros) le sunt opuse pulsiunile mortii (Thanatos). Supraeu. Agresivitatea nu este pur si simplu subordonata sexualitatii. fundamentul lui. Tendintele refulate in cursul dezvoltarii sexuale infantile isi fac loc si se satisfac in vis sau in simptomele nevotice.. Astfel. actiunile. - . fiind uneori in mare masura responsabila de simptomele nevrotice decat pulsiunile sexuale.

dirijarea si controlarea mecanismelor de aparare Supraeul. Sinele si Supraeul sunt influentate de trecut (Sinele de ereditate. nivelare a psihicului si mai mult pe cel al structurarii si interdependentei propriu-zise. Conciliator intre aceste instante si realitatea externa. Dupa Zlate psihanaliza a savarsit o mare eroare: absolutizarea inconstientului. In felul acesta viata psihica este amputata in cele din urma de fortele antagoniste care formeaza constiinta si Eul. LUDWIG KLAGES (1928) considera ca viata psihica este constituita din 3 straturi zau zone: 1) materia individualitatii (ansamblul aptitudinilor personale referitoare la cunoastere. cu exceptia celei a lui LERSCH.arie" al personalitatii. de experienta proprie si actuala a individului. Desi aceste ultime contributii. in procesele intelectuale . Eul devine principalul nivel al vietii psihice. in general. Viziunea nivelara a vietii psihice este impartasita si de alti autori avand o larga audienta in psihologie.perceptia externa si interna. Supraeul de influentele sociale si parentale). sau motivelor personale de actiune ale H. surprind intr-o mai mica masura aspectul organizarii ierarhice. aria impulsiva (ce consta in habitualizare). ele sunt sugestive pentru efortul de a creona o viziune unitara si interactionista asupra vietii psihice. aria prospectiva (care asigura orientarea viitoare). De obicei acesta este expresia identificarii copilului cu parintii idealizati. el considera ca esenta existentei este inconstienta. miscare).. 2) structura (complexul de dispozitii ale mediului intern care determina forma de desfasurare a proceselor psihice). prefera termenul de . 3) natura (totalul mobilurilor individualitatii). Freud inglobeaza in inconstient insasi Eul. 3)Psihologia contemporana despre organizarea structural-dinamica a psihicului Psihologia transpersonala . emotivitate. THOMAE (1951). Dupa parerea lui procesele dezvoltarii sunt rezultate ale interactiunii diverselor arii ale personalitatii: • • • aria propulsiva (flexibila pentru adaptarea la schimbare).→ ea consta in . Daca Eul este determinat.

cu propriul eu. ramanand fidel doctrinei universale. KEN WILBER propune un model al constiintei care. ia totusi in considerare si aporturile aduse de psihanaliza. nivelul ego-ului omul se identifica nu direct cu organismul sau total. dar nici nu se confunda cu organismul individual. la acest nivel incep sa se dezvolte procesele gandirii rationale ale omului si vointa sa personala.este nivelul la care linia de demarcatie intre sine si altul. intre organism si mediu este clar trasata. Nivelele spectrului constiintei sunt urmatoarele: nivelul Spiritului cel mai intim nivel al constiintei. ci cu o reprezentare mentala. cu imaginea de sine. asa cum exista el in timp si spatiu. materiali. ci incearca sa realizeze si o ierarhizeze a elementelor componente in interiorul fiecarui nivel. culturali interiorizati. fiecare dintre acestea caracterizandu-se printr-un sentiment diferit de identitatea personala si traversand mai multe gradatii. constiinta cosmica. psihologia egoului. el stabileste un . Pornind de la ideea ca personalitatea umana este manifestarea sau expresia unor nivele multiple ale constiintei umane.Reprezentantii psihologiei transpersonale nu se multumesc doar cu desprinderea unor nivele structural-functionale ale psihicului. relatiile de familie. limitele superioare ale nivelului existential contin factori biosociali. conotatiile sociale. se identifica. . logica. deci. de la identitatea suprema a constiintei cosmice. psihologia umanista si interpersonala. supraindividual. cand omul nu este constient de identitatea sa cu universul. identic cu realitatea absoluta si ultima a universului. la sentimentul particular de identitate asociat constiintei eului.. . nivelul transpersonal. nivelul existential . lege). institutiile sociale omniprezente (limba. nivelul suprem de identitate al omului. mai mult sau mai putin exacta a organismului sau.omul se identifica cu organismul sau psihofiziologic total. etica. psihologia jungiana.spectru al constiintei" format din 5 nivele.

submergent (structurile.. arhaic (structurile simple. Wilber descrie 5 tipuri de inconstient: inc.. si Inc.umbra".. care este persoana. pornind de la premisa ca. candva constiente. aparatul psihic al lui Freud cuprinde 2 instante distincte. inc.Ele demonstreaza organizarea structuraldinamica.pecete" (structurile nerefulate dar care au propietatea de a refula). ci si cel al inconstientului. primitive. submergent preconstientul lui Freud.tipuri de procese inconstiente si nu nivele ale inconstientului. in esenta nivelara. Aceste forme ale inconstientului sunt: . .. numit protoconstient. precoce ce nu provin din experienta personala ci sunt mosteniri filogenetice comune). . cea de-a 3-a (precs.umbrei" omul se identifica cu o parte a egoului sau. sau subcs.nivelul . de fapt. Se remarca ca fiecare nivel al spectrului constiintei reprezinta o sfera de identitate din ce in ce mai restransa. • WOLMAN (1986)." Dupa Zlate cele 5 forme ale inc. dar care actual sunt evacuate sau refulate de constiinta deoarece nu sunt compatibile cu ea). inc. descrise de Wilber sunt mai mult decat simple . cu imaginea de sine saracita si inexacta.) fiind asimilabila constientului. inc. fundament (structurile profunde existente in calitate de potentialitati care oricand pot deveni constiente). trecand de la univers la o fateda a acestuia numit organism. inc. constientul si inc. deoarece este format dintr-o structura profunda si dintr-o alta de suprafata.pecete"Superegoul. de la organism la o fateta a acestuia numit psihic si de la o fateda a psihicului la o alta calificata drept persoana.. a inc. Fiecare nivel in parte dispune de o organizare structural-functionala proprie. Dar nu numai nivelul constient al vietii psihice este diferentiat si neomogen. iar in inc. Recunoaste in inc. propune introducerea unui nuvel intermediar intre Cs. .procese inconstiente". indezirabile sunt lasate in . in timp ce restul tendintelor psihice considerate ca penibile. emergent (structurile profunde existente de la origine si neiesite inca la suprafata inconstientului fundament)..

" Specificul abordarii structural-dinamice a psihicului •CONCEPTUL DE "STRUCTURĂ" -pt. Acestea sunt fenomenele numite de autor prin termenul de protoconstient. nici inconstiente.transformarea→structurile sunt întotdeauna si simultan structurante si structurate .. cuprinzand momente de ambele tipuri. autoreglare . transformare. ..autoreglarea →asigura conservarea si "închiderea" structurilor = transformarile interne ale unor structuri au loc întotdeauna între elementele aceleiasi structuri -limita: structurile psihice nu întretin raporturi genetice si evolutive unele cu altele. care scapa fluctuatiilor ce îi sunt impuse din afara -Piaget (Structuralismul): o structura comporta 3 caracteristici fundamentale: totalitate. exista fenomene care nu sunt in intregime nici constiente. pe jumatate inconstiente. deci ele nu se influenteaza reciproc (aceasta limita va fi corectata de abordarile sistemice). etc. socilogie structura reprezinta o ordonare stabilita a elementelor unui sistem social. fenomenele parapsihologice. Protoconstiinta reprezinta . fizica structura=ansamblu de stari si de transformari posibile în cadrul carora sistemul real îsi ocupa locul sau determinat -pt. sunt pe jumatate constiente. visele lucide. meditatia. .Dupa opinia lui. De ex.o punte de legatura intre fenomenele constiente si cele inconstient între comportamentul normal si cel psihopatologic. fobiile.totalitatea →structura este formata din elemente subordonate legilor specifice sistemului.