3

NORMATIVITATEA PEDAGOGICA, SISTEMUL PRINCIPIILOR DIDACTICE

3.1 Definitie, caracteristici, functii Principiile didactice sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de învatamânt, asigurând premisele realizarii eficiente a obiectivelor pedagogice proiectate. Principiile didactice au un caracter orientativ, fiecare cadru didactic hotarând singur ce principii didactice sa aplice si în care moment al lectiei sa o faca. Aceste principii sunt rezultatul generalizarii experientei parcurse de zeci de generatii de profesori, ceea ce le da un caracter continuu perfectibil (elaborate în secolul al XVII- lea de Comenius). Punerea în practica a acestor principii are la baza realitati. Elevul, subiectul nostru ce trebuie educat nu constituie o masa amorfa cu nivel educational constant si ridicat, ci constituie o diversitate de caractere, dezvoltari psihice, temperamente diverse, si nivel de educatie diferit de la individ la individ. Elevii au foarte diferita si dorinta de a învata. La început, cei mai multi vin la scoala, cu dorinta de a se conforma; ulterior intervine motivatia si interesul cunoasterii. J. S. Bruner spunea ca „A instrui pe cineva într-o disciplina nu înseamna a- l face sa înmagazineze în minte asemenea rezultate, ci a- l învata sa participe la procesul care face posibila crearea de cunostinte”.

c) prescrie modurile în care trebuie relationate cunostintele cu situatiile de învatare (vezi principiul sistematizarii. principiile didactice se definesc prin trei note distinctive: Ø au caracter general Ø sunt sistemice Ø au caracter deschis (dinamic) Caracterul general – imprimat de faptul ca ele vizeaza toate componentele functionale ale procesului de învatamânt indiferent de nivelul de scolarizare (vezi elementele procesului de învatamânt). diferentiat pregatiti pentru a prelua aceste informatii. respectiv necesitatea de a fi aplicate ca un ansamblu. În activitatea didactica.i aduce la nivelul de pregatire al clasei din care fac parte. În acelasi timp. pedagogice. De asemenea. d) regleaza activitatea educativa astfel încât sa se asigure performanta scolara (toate principiile). al intuitiei). . deci în mod simultan si nu izolat. stiintifice (principiul particularitatilor de vârsta). deoarece intervine obligatia de a fi respectate niste reguli psihologice. profesionale. profesorul este cel dator sa daruiasca cunostintele unei clase de elevi. si încercarea de a. b) normeaza practica educativa. principiile educationale aplicate trebuie sa fie cât mai diverse pentru a putea compensa toate carentele din pregatirea elevilor la nivelul la care-i preluam noi. principiile didactice îndeplinesc o serie de functii deosebit de importante: a) orienteaza traseul educativ în directia realizarii obiectivelor pe care si le-a propus profesorul. Caracterul sistemic este reliefat de interdependenta dintre procesele didactice.Asta înseamna ca din cei doi care trebuie sa participe la procesul educational. De aceea.

strategii. Numai ca – atentie – învatamântul nu trebuie sa devina o unealta pentru cei aflati la putere. principiul accesibilitatii cunostintelor. metode. principiul integrarii organice a teoriei cu practica 2. deprinderilor 2. Caracterul dinamic (deschis) deriva din aceea ca principiile didactice nu sunt date odata pentru totdeauna. 1. forme de organizare a predarii. principiul corelatiei dintre senzorial si rational. ci o forta dinamizatoare a societatii.principiile se conexeaza cu toate componentele procesului de predare (continuturi. dintre concret si abstract în predare. priceperilor.2 Clasificarea principiilor didactice Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii: I. principiul sistematizarii si continuitatii în învatare III. evaluarea). deci evolueaza prin restructurare si recombinare dictate de contextul educational general si de experienta fiecarui profesor. În acest context. se impune o buna cunoastere si adaptare a principiilor la situatii diverse de predare si învatare. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale II. deci aplicabile în toate momentele procesului instructiv si la toate componentele acestuia). dupa domeniul de referinta (avem principii cu caracter general. 3.învatare (numit si principiul intuitiei) . dupa modul cum amprenteaza metodologia didactica si formele de organizare a activitatii 1. ci ele au o istorie. O societate îsi dimensioneaza învatamântul în consens cu anumite aspiratii si interese. dupa modul cum influenteaza continutul învatamântului (deci principiile care se impun cu dominanta) 1.

• se poate aplica în doua sensuri: a. Principiul integrarii organice a teoriei cu practica Ø principiu cu caracter general Esenta – impune ca tot ceea ce se însuseste în activitatea didactica sa fie valorificat în activitati ulterioare (activitati de învatare sau activitati ma teriale) • impune o interconditionare a obiectivelor didactice cu cele ale logicii stiintei si cu cerintele presupuse de integrarea profesionala (vezi esenta).) 1. ca antecedente pentru rezolvarea unor sarcini teoretice ulterioare (rezolvarea de probleme. principiul însusirii temeinice a cunostintelor si abilitatilor Clasificarea vizeaza nivelele procesului de învatare care sunt supuse actiunii acestor principii. fie în ideea folosirii datelor asimilate la un moment dat.3.Prezentarea principiilor didactice Voi prezenta succint esenta fiecarui principiu. . o strategie deductiva de sistematizare a materialului ce va fi prezentat astfel încât sa se raporteze la experiente posibile. acest principiu didactic presupune un drum invers.2. 3. aplicarea unor reguli în alte contexte etc. • practic. principiul însusirii constiente si active a cunostintelor 3. insistând asupra: ü esentei ü importantei ü implicatiilor pe care le au la nivelul sistemului de învatamânt.

Principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale Esenta: Ø atrage atentia asupra faptului ca este bine sa pornim de la datele persoanei de educat. exemplificari § supunerea elevilor la exersari. Ø are doua dimensiuni: a) principiul se bazeaza pe relatia psihologica între învatare si dezvoltare. elevul îsi întareste cunoasterea + îsi exerseaza / aplica achizitiile. a sti sa fii si sa devii. a sti sa fii. Întotdeauna. Ø este principiul lui Comenius + Rousseau + Montesori. exercitii § incitarea elevilor la cercetare stiintifica în cercuri aplicative § interpretarea unor fenomene sociale § rezolvarea de probleme § precesari si modelari care trimit la situatii reale (mai greu de înteles altfel) § punerea elevilor în situatia de a initia si coordona o actiune (pentru a-si da seama de dificultatile reale) • cu ajutorul acestui principiu didactic. adica prelungirea lui „a sti” în „a sti sa faci”. • este o modalitate de sporire a cunoasterii si a experientei. 2. fie în sensul prelungirii activitatii de însusire de cunostinte sau dobândire de deprinderi în activitati concrete. • în plan practic – acest principiu didactic poate fi respectat de educatori prin: § corelari. de la natura sa interioara si sa nu fortam prea mult peste limitele îngaduite de vârsta si de caracteristicile individuale. • acest principiu ne invita la un dialog permanent între teoretic si practic. învatarea se va face în raport cu zona celei mai apropiate dezvoltari .b.

dar realizate în afara lui (prescrierea diferentiata a temelor pentru acasa. § activitati în clase speciale – fie superdotati. Profesorul are obligatia de a exploata diferentiat aceste calitati psihice individuale folosind mai multe procedee pedagogice cum ar fi: § actiuni individuale desfasurate pe fondul activitatilor cu întreaga clasa (în anumite momente ale lectiei profesorul ia în atentie unul sau câtiva elevi). bibliografie suplimentara.(adica se va da elevului maximum din ceea ce el poate sa asimileze la un moment dat si care-i permite dezvoltarea psihica si intelectuala în perspectiva). gândirea. b) a doua dimensiune a principiului vizeaza respectarea particularitatilor individuale – este o cerinta a unui învatamânt modern si democratic. priceperilor Ø este o consecinta a principiului 2. inteligenta. de mai sus. Operatiile mintale si trasaturile psihice (perceptia. fiecare om este o individualitate irepetabila care reclama un tratament individualizat (nu o uniformizare a oamenilor). emotivitatea) se contureaza diferit. limbajul. Ø centrat pe dimensionarea continutului învatamântului în consens cu posibilitatile psihice de vârsta si individuale. deprinderilor. . fie cu handicap. rezolvari suplimentare de probleme. în functie de individ. Principiul accesibilitatii cunostintelor. § actiuni individualizate în cadrul procesului de învatamânt. memoria. Se vor dimensiona diferit si programele scolare. Astfel. 3. atentia.

sau neimplicarea activa în actul de învatare. interpretat si acceptat). Ø profesorul sa faca astfel încât sa cunoasca nivelul dezvoltarii actuale si sa prevada si evolutia ulterioara deoarece o sarcina de învatare prea usoara predispune la delasare si inactivitate. profesorul va crea contradictii optime între: cunoscut – necunoscut usor – greu concret . . iar o sarcina prea dificila conduce la blocaj si stoparea oricarei activitati (iar în timp determina dezechilibre fizice / psihice majore). Dimpotriva. Ø aceasta accesibilizare a cunostintelor nu presupune renuntarea la efort din partea elevului.Esenta: Ø cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri. activitati practice – sa fie astfel selectate. Ø deci principiul vizeaza adaptarea metodelor si strategiilor de predare – învatare la particularitatile aparatului cognitiv si la experientele de viata ale elevului. Ø momentul principal al accesibilizarii este lectia pregatita si sustinuta de profesor (cel mai important agent al expunerii unui material astfel încât acesta sa fie priceput.abstract astfel încât elevul sa fie incitat în a-si pune întrebari si a cerceta. programe. dar în limitele posibilului si necesarului. articulate si expuse încât ele sa poata fi – în principiu – asimilate si valorificate optim de catre elevi. Ø solicitarea elevilor sa fie maxima. manuale.

zise. explicatiilor Esenta sistematizarii – practic. . în acelasi timp. principiul asigura integrarea notiunilor si ideilor în sisteme explicative complexe (elevul va fi capabil – în timp. 4.asigurata de logica interna a disciplinei – presupune: • predarea integrata a informatiilor • conexarea si corelarea informatiilor • înlantuirea armonioasa a temelor. respectiv predarea si învatarea coerenta si continua). sa prefigureze viitoarele cunostinte: § aceasta succesiune logica a elementelor cunoasterii si a învatarii favorizeaza realizarea – în timp – a unor sinteze superioare si atotcuprinzatoare. planuri corelate perfect cu momente destinate sistematizarii cunostintelor ce urmeaza a fi întelese si stocate în memorie. Ce va face profesorul ? Ø va apela la strategii coerente de predare a noilor cunostinte (predare coerenta).Principiul sistematizarii si continuitatii în învatare • este un principiu care angajeaza atât nivelul macroeducational (politicile scolare) cât si nivelul microeducational (care vizeaza procesele didactice propriu. pe parcursul învatarii . • acest principiu comporta doua laturi: a) realizarea sistematizarii cunostintelor b) asigurarea continuitatii în predare – învatare Sistematizarea cunostintelor: . § practic. notiunilor. se cere ca tot ceea ce se preda la un moment dat trebuie sa aiba legatura cu ceea ce s -a însusit pâna la momentul respectiv si.sa explice coerent si sistematic realitatea). Ø va utiliza scheme. regulilor. principiilor.

• concluzie – consecintele respectarii acestui principiu sunt formarea deprinderilor de munca sistematica. predarea sistematica este asigurata de însasi logica interna a disciplinei de învatamânt respective Dar în acelasi timp. perseverenta. În învatarea sistematica este nevoie de continuitatea efortului de a aduna si ordona interior (în mentalul nostru) cunostintele. naturala de la antecedentul la consecventul explicativ (de la cauza la efect). Ø în concluzie. Aplicarea principiului cere profesorului: • sa depuna eforturi substantiale pentru a sistematiza elementele oricarei lectii si de a stabili o ordine cuprinzatoare predarii (prin proiectarea lectiei) • sa depuna eforturi pentru a.l antrena pe elev sa-si adapteze stilul de lucru individual în scopul rezolvarii unor sarcini continue de învatare. constiincioasa. a insuccesului scolar. • nerespectarea principiului continuitatii antreneaza aparitia unor goluri sau regrese în învatare si în timp.Ø corelatiile dintre cunostinte se vor realiza intradisciplinar si interdisciplinar – urmând ca elevul sa diferentieze ideile ancora (idei de baza) ale unei discipline. . principiile sau abilitatile astfel încât sa fie asigurata trecerea fireasca. • continuitatea în predare si învatare permite fixarea materiei si consolidarea cunostintelor – o fixare si consolidare esalonata (nu sporadica) care asigura un spor de soliditate educatiei. învatarea presupune pe lânga sistematizare si continuitate în predare – învatare.

creativitatea. capacitatea de a sesiza si rezolva problemele. Principiul însusirii temeinice a cunostintelor. imaginatia. principiul solicita antrenarea participativa a elevilor la lectii. Aceasta înseamna ca va fi stimulata vointa elevului de a cunoaste si a întelege pentru a pastra ceea ce a învatat si a folosit. Principiul participarii active si constiente a elevului în activitatea de predare. învatare. memoria. principii.) numai în masura în care au înteles si sa participe singuri si constienti la aflarea cunostintelor pe care profesorii le propun la un moment dat. deprinderi etc.5. § activizarea elevilor cere implicarea în predare si mentinerea lor într-o încordare placuta. trezie intelectuala. 6. § de regula. . inteligenta. § în acelasi timp. § se poate ajunge la aceasta stare (de activizare) acordând elevilor încredere si autonomie de gândire deoarece prin participarea sa activa. evaluare Esenta § cere ca elevii sa-si însuseasca ceva (cuvinte. învatarea constienta este opusa celei mecanice care nu face posibila pastrarea durabila a celor învatate. priceperilor si deprinderilor v învatarea temeinica consta în calitatea ei de a produce rezultate consistente. dorinta de a cauta singuri solutiile adecvate la propunerea de situatii-problema de catre profesor (dificultati teoretice / practice). v învatarea temeinica este opusa superficialitatii / învatarii în asalt / lucrului de mântuiala. sau actualizarea acestor cunostinte. elevul traieste efectiv fenomenul cunoasterii solicitându-si gândirea.

Principiul intuitiei • cere valorificarea experientei de cunoastere senzoriala a elevului si cuplarea acesteia cu abstractizarea. convingerile. se obtine o învatare temeinica când elevul nu numai ca stie. Se asigura si prin recapitulare / repetitie. motivatiile si tonusul intelectual. . pentru a stimula cunoasterea si interesele. Ø deoarece intuitia este solicitata si de nevoia de a surprinde legaturile subtile ale evenimentelor si de a evidentia caracteristicile. Deci.v este o învatare profunda si de durata (în sensul ca însusirea informatiei si fixarea ei în memorie este urmata si întarita de o explicatie logica a celor însusite). Practic îi ceri elevului sa spuna ce crede el (ce parere are ) despre ceva anume ? ce impresie are ? cum îi apar lucrurile ? De fapt. § va repeta în clasa / acasa: în ordinea predarii / pe sarite pentru a face legaturi suplimentare. cunoasterea umana se realizeaza printr.un dialog permanent între concretul senzorial (perceput prin simturi) si abstractul rational. asa cum poate el). • predarea si învatarea folosesc acest principiu deoarece: Ø caracterul concret al gândirii elevului explica de ce acesta asimileaza mai usor materia de învatat daca îi este solicitata intuitia sensibila (daca îi cer sa gaseasca corespondentul în realitate. ci stie sa si faca (trece de la teoretic la practic). Ce va face profesorul ? § învata pe elev cum sa înregistreze mesajul si cum sa.l reactualizeze (activ + constient + continuu). v de mentionat ca temeinicia învatarii depinde si de dimensiunea practica a învatarii (ceva este constient si profund însusit numai daca poate fi si aplicat în practica). § va exercita un control de calitate si o apreciere scolara pe masura.

Deci. cu inspiratie si experienta. B Cuvinte cheie Principiul didactic = norme sau teze generale care imprima un sens functional procesului de învatamânt. Norma didactica = expresia unor acumulari de experiente paidentice exemplare. asigurând premisele necesare îndeplinirii finalitatilor stabilite.un scop dinainte stabilit • daca va doza raportul dintre cuvânt si expresia materiala a acestuia • daca va dirija atent observatia elevilor spre ceea ce este constant în cunoastere. v principiul este eficient daca profesorul: • va folosi rational materialul didactic • daca va selecta materialul intuitiv cu atentie si într. În context pedagogic. cele doua cai ale cunoasterii trebuie exploatate în egala masura. v acest principiu al învatarii intuitive cere valorificarea pedagogica a unei bogate experiente cognitive apelând la: • ilustrari / exemplificari • corelari ale denumirilor cu diverse imagini / reprezentari grafice • cuplarea învatarii teoretice cu aplicatia practica. .Locke: nimic nu exista în intelect daca mai întâi nu ar exista în simturi. un segment al proceselor didactice. afirmatia este relevanta: cunoasterea sporeste atât inductiv (prin simturi – de la concret la abstract) cât si deductiv (prin intelect – de la abstract la concret). Regula didactica = o norma care are o sfera restrânsa de valabilitate.

P. 1993.D. * * * Praxiologia educatiei militare.D. Metode activ-participative de grup utilizate în activitatea seminariala..D. Ioan.. Învatamânt frontal.P. 1988. p..11. Ioan. Gheorghe .22. Zlate. Tratat de pegagogie scolara.. învatamânt pe grupe. Conceptii si strategii. Nicola. Centrul de Cercetari Metodologice în domeniul Învatamântului si de Perfectionare a Cadrelor Didactice. învatamânt individual. Universitatea din Bucuresti. cap. Cerghit. E. Ioan. E. p. Lectii în spiritul metodelor active (cercetari experimentale). 1983 2. Ion T. Victor. p. Elaborati un studiu de caz în care sa identificati rolul respectarii unui principiu didactic (la alegere). ¨ Referinte bibliografice 1. Lazar. Universitatea din Bucuresti. cap. E. Seminarul didactic universitar. E. 2.351-402 7. Tîrcovnicu. Perfectionarea lectiei în scoala moderna.Ν Sarcini de munca independenta 1.P. Bucuresti.. Mielu.. 1980 6. Analizati interferenta principiilor didactice. Bucuresti. 1981 9. Bucuresti.. Ioan. Bucuresti. Curs de pedagogie.D. Cerghit.P.D. Pelaghia. Învatamântul diferentiat. Vlasceanu. Roman. 3. Popescu. Tomsa. Bucuresti.P. 1985 4. Neacsu. Bucuresti.216-230 3. Dezbateti si argumentati efectele respectarii/nerespectarii principiilor procesului de învatamânt. Radu. 1978 8. Universitatea din Bucuresti. 1996. 1986 . E.436-456 5. Ioan C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful