P. 1
Coordonatele politicii fiscal-bugetare promovat¦â de Guvernul Boc +či efectele acesteia

Coordonatele politicii fiscal-bugetare promovat¦â de Guvernul Boc +či efectele acesteia

|Views: 245|Likes:
Published by Cristina Notna

More info:

Published by: Cristina Notna on Jan 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

Coordonatele politicii fiscalbugetare promovată de Guvernul Boc şi efectele acesteia

Profesor coordonator:
Lect. Dr. Bogdan – Gabriel ZUGRAVU

Student realizator:
Petruș – Gabriel FRON

Universitatea Al. I. Cuza – Iaș i 2012

I. Noțiuni teoretice privind politica fiscal-bugetară
Politica economică (politica macroeconomică) reprezintă ansamblul măsurilor luate de stat în scopul asigurării creşterii economice, ocupării forţei de muncă, echilibrării balanţei de plăţi externe, stabilităţii preţurilor, reducerii inegalităţilor şi asigurării independenţei naţionale. Într-o altă accepţie, politica economică reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de către stat, în vederea orientării activităţii economice într-un sens considerat rezonabil, pe teritoriul naţional. Se poate vorbi deci de politică economică atunci când se decide creşterea deficitului bugetar, pentru a se asigura utilizarea muncii, sau când se stabilesc norme ale creşterii preţurilor şi veniturilor, pentru a limita inflaţia. Datorită complexităţii şi diversităţii obiectivelor şi instrumentelor utilizate de politica economică, aceasta poate fi analizată şi construită prin prisma componentelor sale: politica monetară, politica fiscală, politica bugetară, politica preţurilor, politica veniturilor.

1.1. Aspecte generale privind politica fiscala-concept, obiective, instrumente
În literatura de specialitate, politica fiscală, în sens larg, se constituie în cadrul activităţii autorităţii publice de percepere şi utilizare a resurselor necesare satisfacerii consumului public şi furnizării de bunuri şi servicii publice. O asemenea activitate declanşează un amplu proces de redistribuire, care este condus printr-o seamă de componente strâns legate între ele: politica fiscală (în sens restrâns), care operează cu instrumente de natura prelevărilor fiscale, politica bugetară sau alocativă, care operează prin intermediul subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare, şi politica soldului bugetar, vizând finanţarea deficitelor bugetare şi valorificarea excedentelor bugetare. Conţinutul actelor decizionale este influenţat de utilitatea pe care politica fiscală o prezintă pentru decidentul public. Opiniile cu privire la utilitatea politicii fiscale au generat diverse curente de gândire, care, alături de opţiuni politice şi constrângeri de natură financiară, economică şi socială, au influenţat deciziile autorităţilor publice. Opiniile formulate au fost influenţate de evoluţia rolului statului, au purtat amprenta evenimentelor politice, fiind totodată orientate de permanenta transformare a mediului economico-financiar şi de opinia publică. Prin politica fiscală se stabilesc volumul şi provenienţa resurselor financiare publice, metodele de prelevare a veniturilor fiscale, facilităţile fiscale - dacă se acordă, sub ce formă, finalităţile vizate - obiectivele de ansamblu ale politicii fiscale, precum şi modalităţile concrete de realizare a acestora.

precum şi programele financiare de perspectivă îndelungată formează cadrul strategiei financiare. care urmăreşte realizarea profitului personal. la realizarea securităţii sociale. de a modifica anumite elemente constitutive specifice impozitelor sau de evitare a dublei impuneri. politica fiscală poate fi folosită pentru: favorizarea progresului economic. care nu comportă profituri excesive.Politica fiscală reprezintă ansamblul de măsuri guvernamentale privitoare la metodele şi tehnicile de impozitare. Spre deosebire de individ. Obiectivele urmărite de stat prin intermediul politicii fiscale. respectarea principiilor de bază ale impunerii. inflaţie etc. Allain Barrère afirma: „În condiţiile în care crizele economice produc efecte deosebit de grave asupra economiei şi a condiţiilor de viaţă ale oamenilor (şomaj. în baza dreptului constituţional şi juridic de a institui impozite. adică producerea de bunuri utile societăţii. reglarea conjuncturală prin impozite şi investiţii. Statul urmăreşte satisfacerea maximă a nevoilor sociale. Întrucât concurenţa nu este perfectă. în scopul influenţării dezvoltării economice şi vieţii sociale. se poate considera că deciziile care stabilesc coordonatele politicii financiare pentru fiecare etapă de dezvoltare istoriceşte determinată. şi nu neapărat rentabile din punct de vedere economic. un rol important revine strategiei alese şi tacticii adoptate. este necesar ca Statul să vegheze. ca şi măsurile prevăzute a se lua pentru executarea planurilor financiare şi a sarcinilor specifice unei . statul trebuie să intervină să o corecteze şi să realizeze justiţia socială. iar actele administrative de planificare. În acest context. pe perioade scurte. sub aspectul ei de componentă a politicii economice. dacă nu la stabilizarea economiei. iar pe de altă parte. Astfel. Opţiunea în materie de politică fiscală implică. stabilirea de preţuri juste. adoptarea acestora în raport cu sensul şi evoluţia previzibilă a variabilelor economice interne şi internaţionale şi cu preferinţele membrilor societăţii. la urmărirea ratei presiunii fiscale.” Pentru îndeplinirea în condiţii cât mai bune a rolului care îi revine în cadrul politicii economice în ansamblul său. Deciziile care orientează politica fiscală reflectă suveranitatea fiscală de care dispune autoritatea publică naţională. la raportul dintre impozitele directe şi cele indirecte. cel puţin la reglarea conjuncturii.). a justiţiei sociale şi a securităţii sociale. Autorităţile publice trebuie să urmărească utilizarea raţională a resurselor. pot fi sintetizate astfel: realizarea bunăstării. politica fiscală trebuie adaptată permanent cerinţelor specifice ale fiecărei etape de dezvoltare economico-socială. la stabilirea canalelor de procurare a veniturilor fiscale. În acest sens. utilizarea profitului obţinut în producţie cu preponderenţă la investiţii productive etc. „Raportând noţiunile de strategie şi tactică la politica financiară a statului. pe de o parte. realizarea justiţiei fiscale prin stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de capacitatea contributivă.

scutiri de impozite) pentru atingerea unor obiective precise în plan economic sau social. cuantumul acestora este dictat în cea mai mare parte de nivelul cheltuielilor publice din perioada considerată. . fie în sensul reducerii unor activităţi sau comportamente.modalităţi de combatere şi limitare a evaziunii fiscale. ci şi ca pârghii cu ajutorul cărora se intervine în economie.. şi politica fiscală operează cu anumite instrumente. între instrumentele de natură fiscală se încadrează şi utilizarea de către factorii de decizie a facilităţilor fiscale (reduceri. ţin de domeniul tacticii şi al activităţii operative”.metodele şi tehnicile de prelevare fiscală. pentru a influenţa procesele economice şi sociale. menţionez: .posibilităţi de menţinere/asigurare a echilibrului bugetar. . încât să răspundă cerinţelor de influenţare a activităţilor economice.numărul/multitudinea prelevărilor fiscale. se constată că nu există o egalitate deplină între veniturile publice cu caracter ordinar şi cheltuielile publice în cadrul anului bugetar. care nu trebuie privite doar ca simple canale de procurare a veniturilor fiscale. Politica macroeconomică foloseşte instrumentul impozitului pentru atingerea unor obiective majore ca reducerea inflaţiei şi reducerea şomajului. acordarea/neacordarea de facilităţi fiscale etc. metodele de prelevare a veniturilor fiscale. volumul şi provenienţa resurselor financiare publice.nivelul ratei presiunii fiscale. obiectivele de ansamblu ale politicii fiscale. . sub ce formă. . Ca orice politică economică.nivelul resurselor financiare publice. în principal. În ceea ce priveşte volumul resurselor financiare publice. În practica finanţelor publice din ultimii ani. De aceea. 1. deduceri. Coordonatele politicii bugetare Prin politica bugetară se stabilesc.perioade sau alteia. producţie. ceea ce generează deficite bugetare a căror sursă de finanţare este de natura creditelor publice. fie în sensul incitării la investiţii.provenienţa resurselor financiare publice. . . Dintre coordonatele politicii bugetare. Instrumentele politicii fiscale sunt impozitele. . amplasare în zone defavorizate etc. ele trebuie astfel instituite. De asemenea.2. economisire. precum şi modalităţile concrete de realizare a acestora. facilităţile fiscale – dacă se acordă. finalităţile vizate –.

pentru a nu periclita şi mai mult acest proces prin fenomenul de evicţiune. social sau politic. se poate avea în vedere o impozitare proporţională sau în cote progresive. din cauza efectelor puternic inflaţioniste pe care ea le provoacă. în sensul optării . şi apelul la creditul extern este limitat. satisfacerea nevoilor sociale trebuie să se bazeze în primul rând pe forţele proprii şi numai în subsidiar pe mijloace străine”. capitalul autohton este insuficient pentru a sprijini dezvoltarea economică. acesta trebuie împletit cu împrumutul public extern. În mod normal. ponderea cea mai mare trebuie să revină resurselor financiare ordinare. din perioada de tranziţie. de mare importanţă este provenienţa internă sau externă a acestuia.de preferinţă . a veniturilor publice. de ordin economic. ar fi de preferat ca statul să se împrumute cât mai puţin (având în vedere opinia conform căreia creditul public este un impozit amânat) şi provenienţa acestuia să fie piaţa internă de capital. de la persoane fizice sau juridice. ceea ce presupune transferuri de la bugetul central spre celelalte componente bugetare. În cazul apelului la credit public. în special a celor fiscale. „În orice ţară. Apelul la credit public generează noi coordonate ale politicii fiscal-bugetare. mare sau mică. procurarea celor ordinare pe calea impozitelor directe sau indirecte.pentru surse neinflaţioniste de finanţare a deficitului bugetar şi posibilităţi de sporire. întrucât acesta poate fi condiţionat de diverse clauze. Dar cum într-o economie ca a ţării noastre. Într-o economie în plin proces de restructurare. în viitor. O importantă coordonată a politicii bugetare constă în provenienţa resurselor financiare publice: din surse ordinare sau extraordinare. În ceea ce priveşte impozitarea persoanelor fizice şi juridice. Volumul resurselor financiare publice susceptibil a fi mobilizat la buget este strâns legat de nivelul de dezvoltare a economiei naţionale. comparativ cu procurarea prin credit public. comparativ cu societăţile cu capital majoritar de stat şi cu regiile autonome. dar şi de soluţiile adoptate de autorităţile publice referitoare la modul de satisfacere a necesităţilor sociale şi de finanţare a cheltuielilor pe care le antrenează. o decizie importantă în privinţa provenienţei resurselor financiare publice este legată de modul de impozitare a agenţilor economici privaţi. Autoritatea fiscală poate promova o politică bugetară care să-i trateze pe toţi aceştia în acelaşi mod sau diferit.Dezechilibrele dintre veniturile şi cheltuielile publice se pot localiza la diferite verigi ale bugetului general consolidat. Desigur. dezvoltată sau mai puţin dezvoltată sub raport economic. în numeroase situaţii. Emisiunea monetară fără acoperire reprezintă o sursă de venituri publice prezentată doar în plan teoretic. Trebuie avut în vedere că. simple sau compuse (cele din urmă răspunzând cel mai fidel principiului de echitate . de eficienţa activităţilor desfăşurate de agenţii economici.

pe baza unor criterii cum sunt: puterea contributivă a plătitorului. De aceea. cu copii sau alte persoane în întreţinere) etc. agricultor ş. Tot în acest context.stabilite individual. grupa socio-profesională din care face parte (salariat.percepute la vânzarea bunurilor sau la prestarea serviciilor. După cum va răspunde unor asemenea aspecte. dimensiunea. socială sau de altă natură din perioada în cauză. dată de volumul veniturilor sau mărimea averii. precum şi de impactul produs la introducerea prelevărilor fiscale sau la modificarea celor existente. astfel încât orice măsură în plan fiscal să nu producă efecte adverse. de altfel. percepute la termene precise. între care unul dominant) se mai regăsesc printre autorii teoriilor fiscale recente. contribuţiilor este felul instrumentelor fiscale utilizate. pensionar. zona geografică sau sediul agentului economic. Practica fiscală a renunţat de mult la egalitarismul fiscal. . trebuie să se ţină seama de caracteristicile lor. responsabilii din domeniul politicii bugetare trebuie să urmărească permanent evoluţia presiunii fiscale în economie.a. La opţiunea pentru o pondere mai mare a uneia sau alteia dintre cele două grupe. fără o repartizare prealabilă pe plătitori. legiuitorul poate stabili cote de impozitare în funcţie de domeniul de activitate. De o mai mare importanţă decât numărul impozitelor. de mecanismele proprii de funcţionare. prelevările fiscale stabilite prin politica bugetară pot viza o încărcare a sarcinii fiscale. Chiar dacă susţinătorii impozitului unic (sau ai unui număr foarte restrâns de impozite. capacitatea de muncă (integrală sau parţială). politica bugetară va opta pentru asigurarea echităţii fiscale orizontale şi/sau verticale. de fenomenul de repercusiune a impozitelor. perioadei antice şi Evului Mediu. taxelor. precum şi cel de asigurare a unui nivel de trai decent pentru contribuabilii cu venituri mici şi mijlocii. avere sau alte criterii. corespunzător obiectivelor economice.sau impozite indirecte .fiscală verticală). constând într-o contribuţie în bani sau în natură de aceeaşi mărime pentru toţi contribuabilii) şi diferenţierea impozitării. Din anumite considerente. care permit o mai bună soluţionare a problemelor fiscale. în funcţie de venit. precum şi asupra economiei în ansamblu. ceea ce s-a repercutat în restrângerea impozitării sub forma capitaţiei (specifică. pe persoane fizice şi juridice. liber profesionist. astfel încât să se realizeze obiectivul de justiţie socială. Pentru persoanele fizice. practica pledează pentru o multitudine de canale de prelevare. Prin politica bugetară se stabilesc totodată prelevările obligatorii sub aspectul numărului şi al modalităţilor de prelevare. dinainte stabilite . şi anume: impozite directe . la nivelul agentului economic şi la nivel individual. situaţia personală (căsătorit sau nu.). decidentul fiscal trebuie să ţină seama de efectele diferite pe care ele le produc asupra fiecărui plătitor. şi să coreleze nivelul acesteia cu volumul veniturilor fiscale încasate la buget. egal repartizată sau diferenţiată.

cea mai apropiată corelaţie se stabileşte cu politica monetară. din cel puţin două considerente majore: pentru a acţiona eficient. raportul dintre deficitul bugetar şi produsul intern brut (în condiţiile în care trebuie respectate recomandările organismelor internaţionale în acest domeniu).monetară. prin menţinerea echilibrului bugetar. gradul de realism în stabilirea în buget a veniturilor fiscale. politica fiscală trebuie corelată cu celelalte politici macroeconomice .3. duritatea sancţiunilor prevăzute în cazurile de evaziune fiscală şi fermitatea aplicării lor etc. astfel că.a. socială ş. ca o condiţie esenţială a integrării în Uniunea Europeană. dar nu se poate stabili o relaţie exclusiv biunivocă între cele două. Politica bugetară a statului are un rol important în asigurarea echilibrului economic general. politicienilor şi factorilor de decizie au diferit considerabil în privinţa modului de abordare a acesteia. Politica fiscal-bugetară are partea sa indiscutabilă de contribuţie la stimularea şi susţinerea proceselor economice. o importanţă deosebită revine unor aspecte cum sunt: nivelul fiscalităţii. disciplina muncitorilor şi. care implică atingerea unui nivel ridicat al competitivităţii naţiunii. analizele trebuie să vizeze aspecte ca: diferenţa dintre volumul cheltuielilor publice şi cel al resurselor financiare publice posibil de mobilizat în condiţii normale la buget. Între acestea. Activităţile fiscale şi monetare ale autorităţilor trebuie coordonate pentru evitarea anulării reciproce a acţiunilor fiecăreia dintre ele. Măsurile bugetare nu pot fi aplicate independent de cele monetare.a. Cel de-al doilea considerent are în vedere complexitatea ridicată a procesului de relansare a economiei. valutară. eficacitatea administraţiei. nivelul de profesionalism al activităţii de control fiscal. ele acţionând într-un adevărat tandem. În cadrul acestei problematici. cercetătorilor. punctele de vedere ale economiştilor. Posibilităț i de acț iune a politicii fiscal-bugetare Dacă (la nivel declarativ) a existat unanimitate de păreri privind necesitatea reformei economice în România.O altă coordonată de mare importanţă în planul politicii bugetare constă în depistarea. ea ar avea infime şanse în ambiţiosul scop al relansării. a veniturilor. nu în ultimul rând ca importanţă. sursele de acoperire a deficitului bugetar ş. deoarece există interacţiuni între aceste politici. În această privinţă. Şi aceasta. măsurarea. „incidenţele monetare ale acţiunilor bugetare sunt cu atât mai evidente. în cazul ipotetic în care politica fiscal-bugetară ar acţiona singură. 1. Aportul primei componente a fost afectat de . cu cât deficitul bugetar este format prin creaţie monetară”. limitarea şi prevenirea fenomenului de evaziune fiscală. de credit. gradul de colectare a prelevărilor fiscale. La aceasta conlucrează: iniţiativa şi rigoarea conducătorilor de întreprinderi.

valutară. comportament discreţionar al unor manageri din administraţia macroeconomică ce dispun amânări . Mai mult decât atât. aceasta nu este pe deplin valorificată. realizarea unei combinaţii funcţionale a politicilor macroeconomice trebuie să fie grefată pe măsuri de reformă care să acţioneze asupra cauzelor structurale ale dezechilibrelor din economie prin: închiderea întreprinderilor cu pierderi şi a celor neviabile. creşterea productivităţii muncii şi. pe un teren pregătit. Administraţia publică – cea de a treia componentă . În schimb. desfăşurarea pe criterii de eficienţă şi eficacitate a activităţilor din domeniul public. îmbunătăţirea calităţii gestiunii firmelor în urma privatizării şi restructurării. ceea ce nu-i împiedică pe muncitori să solicite (chiar şi prin blocări de şosele. lipsă de fermitate în instituirea şi menţinerea disciplinei financiare. Având în vedere locul factorului fiscal în fundamentarea deciziilor microeconomice. astfel încât managementul financiar la nivel macroeconomic să opereze cu un mix al acestora. a veniturilor. Pentru a fi eficace. comercială etc. deşi se consideră că ţara noastră dispune de o forţă de muncă bine pregătită. în strânsă corelaţie şi cu celelalte componente ale politicii economice: monetară. sau nul. administraţia publică se caracterizează prin ineficienţă.menţinerea unor confuzii cu privire la dreptul de proprietate ceea ce i-a determinat pe unii manageri ai întreprinderilor de stat să se detaşeze de obiectivele şi interesele acestora şi. astfel că nivelul productivităţii muncii se menţine scăzut. deoarece . de preţuri etc. apare cu atât mai importantă corelarea tuturor acestor politici. în cazul unor rate înalte.sau chiar anulări ale unor datorii fiscale ale agenţilor economici. adică în strânsă legătură cu politicile industriale şi sectoriale. însoţite de ameninţări cu schimbarea guvernului) dese măriri ale salariilor. arierate etc. Astfel. Componenta referitoare la disciplina muncitorilor are o contribuţie insuficientă la competitivitatea naţiunii. precum şi faptul că unele decizii guvernamentale de natură monetară. doar pe această bază. ceea ce înseamnă că aportul său la competitivitatea naţiunii este nesemnificativ. să-şi menţină un comportament discreţionar în activitate. Creşterea economică şi inflaţia sunt pozitiv corelate când rata inflaţiei este scăzută. sporirea veniturilor. nu rareori.se confruntă în ţara noastră cu numeroase tare: aparat birocratic stufos. politica fiscal-bugetară trebuie să acţioneze. iar pe de altă parte. au repercusiuni majore în plan fiscal (deficit bugetar cvasifiscal. au apărut numeroase situaţii în care în funcţionarea „firmelor căpuşă” au fost implicaţi unii dintre aceşti manageri. pe de o parte.).repetate şi dese . astfel încât poate ajuta la „gresarea” economiei. de credit. Cu alte cuvinte. efectul inflaţiei asupra creşterii economice este dăunător.

De asemenea. există anumite limite între care inflaţia poate favoriza creşterea. pentru ca. Aşadar. ca în acele sectoare şi domenii considerate ca înscriindu-se în aşa-numita „masă critică a schimbării”. cum sunt cele destinate acoperirii pierderilor din economie. să nu se mai accepte situaţii de neplată a obligaţiilor faţă de buget. mai devreme sau mai târziu. în măsura în care este nevoie. paralel cu măsuri concrete de creştere a productivităţii muncii şi a rentabilităţii firmelor. La nivel macroeconomic. se creează premisele ca întreprinderile să producă doar în concordanţă cu cererea pieţei. pieţele româneşti vor fi invadate. iar protejarea firmelor româneşti împotriva concurenţei străine să acţioneze pe perioade limitate de timp. ceea ce împiedică alocarea eficientă a resurselor. Numeroşi economişti consideră că reducerea inflaţiei se poate realiza în contextul unor politici macroeconomice restrictive. să se acorde subvenţii . iar în cazurile de întârziere la plată. Măsuri restrictive ar trebui luate şi pe planul politicii de credit.de preferinţă explicite pe perioade limitate. Pentru aceasta. scăderea ratei dobânzii ar permite ieşiri de capitaluri. Concomitent. de bunuri străine. este necesar în opinia noastră. majorările şi penalităţile vor trebui să compenseze pierderile de venituri datorate inflaţiei. evitarea deficitelor fiscale nesustenabile se bazează pe degrevarea bugetului de cheltuieli inutile. iar nivelul salariilor să poată fi corelat cu cel al productivităţii muncii efective.anticiparea acestei tendinţe majorează costul achiziţionării capitalului. ceea ce se repercutează negativ în planul dezvoltării economice. ceea ce ar genera o (nouă) depreciere monetară. în cadrul cărora un rol aparte revine austerităţii bugetare. politicilor industriale le revine un rol hotărâtor. cu repercusiuni asupra creşterii economice. În plus. Cu sau fără un asemenea protecţionism. de 1-3 ani -doar în scopul modernizării şi retehnologizării şi în condiţiile unor scheme de personal adecvate. întrucât există pericolul ca rate preferenţiale ale dobânzii să faciliteze accesul la credite întreprinderilor cu pierderi sau care nu au pieţe de desfacere. atât timp cât firmele autohtone nu vor fi competitive. Costurile pe termen lung ale protecţiei s-au dovedit mai mari decât în cazul unei liberalizări a concurenţei. ceea ce ar însemna o creştere nesustenabilă a producţiei. Pentru aceasta. care ar . În acest fel. politica bugetară trebuie să opereze cu constrângeri bugetare stricte. Experienţele ţărilor care au avut succese în scăderea inflaţiei arată că reducerea semnificativă a deficitelor bugetare are efecte favorabile asupra inflaţiei. determinând scăderea acumulărilor de capital. prin respectarea disciplinei financiare. ele trebuind să pună accentul pe promovarea competiţiei corecte. întrucât la rate foarte scăzute ale inflaţiei manifestarea unei rigidităţi a preţurilor relative împiedică ajustările la şocurile reale. ratele mari ale inflaţiei au şi inconvenientul că ecranează semnalele preţurilor relative.

importexport. confuzie. Creşterea economică se cere a fi susţinută şi prin măsuri de relaxare fiscală orientată spre stimularea economisirii şi investirii. salarii.) Principalele cauze actualei crize economico-financiare 1. consumul populaţiei. 7. întârziind ieşirea din criză.impune înăsprirea politicii monetare (şi o scădere a credibilităţii pe plan internaţional). 4. vânzări. PIB. etc. 3. monetară. Efectele crizei financiare asupra economiei româneș ti O criză economică este o stare de tensiune în economie. scăderea nivelului unor activităţi. Hipertrofierea pieţei imobiliare în SUA după 1998 (“Balonul imobiliar”) şi a creditării acesteia. manifestată prin stres. Măsuri de politică fiscal-bugetară în contextul crizei financiare actuale 2. Schimbarea politică din SUA (alegerile prezidenţiale şi parlamentare). Manipularea pieţei de capital a valorilor mobiliare prin tranzacţii speculative masive. creşterea şomajului şi reducerea unor indicatori micro. Panica şi psihoza iraţionale şi nejustificate. Analiza macroeconomica a evolutiei economiei românesti arată că în trimestrul IV 2008. panică. care au anticipat. 2.1. amplificat. al organizaţiilor de afaceri în general.şi macro-economici (producţie. indici bursieri. încasări la bugetul de stat. 5. Falimentul în lanţ al băncilor. Rolul prea mare acordat pieţei. despre care s-a crezut că reacţionează raţional şi că are capacitatea internă de autoreglare (concepţia neo-liberală). urmate de căderea ei în primăvara lui 2008. investiţii. efectele crizei economice mondiale au inceput sa se manifeste si în România. fondurilor de investiţii. de credit şi a datoriei publice interne. ceea ce presupune utilizarea unui set de măsuri şi instrumente ale politicilor fiscală. agravat şi prelungit fenomenele de criză. . pieţei de capital (burselor de valori şi de mărfuri). 6. Dezvoltarea necontrolată în SUA a practicii garantării creditelor imobiliare cu produse “toxice” ale pieţei de capital – derivative (“sub-prime mortgages”). II. mediatizarea excesivă.

5% peste nivelul inregistrat in luna ianuarie 2009 si cu 21% mai mare decât cea din luna decembrie 2008. s-a inregistrat o contractie a economiei românesti. masini si aparate electrice. in alte ramuri cu contributii importante in productia industriala (alimente si bauturi.1% +4. fata de 4. 1: Evolutiile sectoriale 2009 fată de 2008 -8. În primul trimestru 2009. productia industriala s-a redus in termeni reali cu 13% (serie bruta). fata de 31. Totusi.Tabel nr.1% +9. alte activitati extractive).8% pe primele 9 luni. valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar s-a majorat cu 5.76% Sursa: Ministerul Finantelor Publice În ceea ce priveste evolutiile sectoriale. in special ca urmare a scaderii industriei prelucratoare cu 15.4% +5. evolutiile lunare arata o anumita revenire. energie electrica si termica. Ca urmare. Valoarea adaugata bruta din constructii a inregistrat in anul 2008 un spor de 26. conform datelor statistice neajustate sezonier.3% pe ansamblul anului 2008. Ministerul Finanț elor Publice arata ca valoarea adaugata bruta industriala a crescut cu 1.1%. industria auto. respectiv comertul cu amanuntul si serviciile prestate populatiei. pentru prima data incepând cu anii 2000.2%. efectele crizei s-au facut resimtite in special in activitatea comerciala. .4% fata de trimestrul I 2008. În trimestrul I 2009. respectiv de 6. În cazul serviciilor . ca urmare a declinului unor ramuri industriale in trimestrul IV (produse textile. mobilier) si diminuarii cresterilor inregistrate in prima parte a anului.1% in primele 9 luni.1%. ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate in sistemul bancar si restrângerii volumului de activitate in sectorul industrial.5% Indici Valoarea adăugată brută industrială Valoarea adăugată brută din constructii Valoarea adăugată brută din sectorul tertiar 2008 fata de 2007 +1. metalurgie. Pe ansamblul anului 2008.3% +26. productia industriala din luna martie fiind cu 21.

in luna martie 2009 productia industriala a fost doar cu 8.1%).4 mld. volumul lucrarilor de constructii s-a majorat cu 4. euro. numarul de salariati a continuat sa se reduca.5% sub cea din martie 2008.8% fata de trimestrul I 2008. Cresterea inregistrata de importurile intracomunitare a fost de 6.4%. 2. fata de 26. În luna martie.5%). Cresterea exporturilor a fost de 13.4% din total exporturi.9 mld. Ca urmare. iar cele extracomunitare de 17. tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor (+1. fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+7. prelucrarea lemnului (+6.3%). fiind evidenta o reorientare a comertului românesc spre zonele extracomunitare.7 mld. Piata muncii Indici Populaț ia activă Rata ș omajului 2008 faț ă de 2007 -0.3% +4. iar a importurilor de bunuri de 9. activitati ce asigura 36% din producț ia industriei prelucratoare au realizat o productie superioara nivelului din luna martie 2008. fabricarea altor mijloace de transport (+20.1%. reprezentând 70.7 mii persoane. iar exporturile extracomunitare au fost de 10 mld. fata de 14.9% in septembrie 2008 si 4.1% ). euro.4%). .4% 2009 fată de 2008 -1. Importurile intracomunitare au fost de 38.4%. reprezentând 69. fata de 3. În aceasta perioadă.3% in anul 2007. industria alimentara (+0.4% in decembrie 2008.0% in decembrie 2007. s-au resimtit mai ales la nivelul somajului inregistrat. dintre care Ministerul Finanț elor Publice mentioneaza fabricarea produselor din tutun (+23. Dificultatile de pe piata muncii. euro.2%). Exporturile intracomunitare au fost in valoare de 23.0% in anul 2007.8%. euro.1% din totalul importurilor.8% +1% Sursa: Ministerul Finantelor Publice Populatia activă in vârsta de muncă a scazut in anul 2008 cu 0. În trimestrul I 2009. iar cea a importurilor extracomunitare de 18. rata somajului inregistrat a crescut la 4. Numarul mediu de salariati (din sectorul civil) s-a redus cu 1.3% fata de 2007. cu efecte directe in cresterea somajului. ca urmare a reducerii de activitate din ultimul trimestru 2008. Este de semnalat ca in luna aprilie numarul somerilor inregistrati s-a majorat doar cu 1%. Tabel nr.8% in 2008. ajungând la 517.

În primele patru luni.4%. dar este necesară diferenţierea dintre evoluţiile favorabile pe termen scurt şi potenţialul pentru o creştere robustă şi sustenabilă pe termen lung. care au cumulat 9. exporturile de bunuri si-au continuat trendul descendent inregistrat in ultimul trimestru din anul trecut. reducere inferioara celei inregistrate in primele doua luni (-26.3% in anul 2008. comparativ cu perioada similara din anul anterior. rata anualizată a şomajului a scăzut de la 9. totuşi şomajul ridicat şi consumul privat timid inhiba relansarea economiilor în orizontul aşteptat. euro.În trimestrul I 2009.8% prin investitii straine directe. În schimb. Deficitul de cont curent a fost finantat integral din investitii straine directe. diminuându-se cu 19.6%). euro inregistrate in anul 2007. euro (12.1 mld. Contracţia economică s-a redus la doar 1% în SUA în trimestrul II iar şomajul s-a înjumătăţit în iulie 2009 faţă de luna anterioară.9% la 40. ajungând la nivelul de 16.1% pâna la valoarea de 709 mil. În primul trimestru al anului 2009. Analiza politicii fiscal-bugetare in România perioada 2008-2010 Datele macroeconomice globale rămâneau pozitive în primul semestru al anului 2009.0%).3% din PIB).3 mld. 2. care s-au situat la 1456 milioane euro comparativ cu 1691 milioane euro in trimestrul I ale anului 2008. ca urmare a reducerii cererii externe.7% (de la 33. Corespunzator acestei evolutii a comertului exterior. euro. comparativ cu 7. În primele 3 luni ale anului 2009.0% in luna martie 2009 fata de februarie 2009. importurile de bunuri s-au redus in primul trimestru al acestui an cu 35.5% la 9. comparativ cu perioada similara a anului anterior.9 mld. Deficitul contului curent s-a majorat cu 1.2.9%. din cauza diminuarii declinului exporturilor in luna martie la doar 6.7 milioane persoane şi-au . fiind finantat in proportie de 53. rata anuala a inflatiei a atins un nivel de 6. contul curent al balantei de plati externe s-a imbunatatit. se constata o imbunatatire structurala a exporturilor concretizata in majorarea ponderii exporturilor de masini si echipamente de transport in total exporturi de bunuri cu 6. Estimările sugerau că economiile G8 converg către reluarea uşoară a creşterii economice în semestrul al doilea al anului 2009.4% (de la începutul recesiunii din decembrie 2007 6. În trimestrul I 2009. Este de mentionat cresterea puternica a exporturilor de bunuri cu 23.71%.4% in termeni nominali faț ă de euro.4% fata de aceeasi perioada a anului 2008. moneda nationala a inregistrat o depreciere de 13. deficitul acestuia diminuându-se cu 82. deficitul comercial FOB – CIF s-a redus cu 61%.

pierdut locurile de muncă în SUA). statele baltice fiind cele mai afectate: Lituania -22.2% (date ajustate sezonier). Creşterea economică a revenit în teritoriul pozitiv la 0.4%. 1 Sursa: Ministerul Finantelor Publice.5% în Italia (comparativ cu -2.8% în trimestrul II 2009 faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008. Astfel. exporturile în Germania au avansat cu 7% în iunie faţă de luna anterioară (dar rămâneau la -22.9% în trimestrul I. Estonia -16. . Letonia 19.9% în trimestrul II faţă de 11.%.3% în trimestrul II faţă de trimestrul I în Germania şi Franţa şi s-a stabilizat peste aşteptări la doar -0. Potrivit primelor estimări Institutului Naț ional de Statistică privind evoluţia PIB. acesta a înregistrat o scădere cu 8. Graficul nr. iar comparativ cu trimestrul I 2009 cu 1. Declinul anual al PIB s-a accelerat în economiile emergente din Europa în trimestrul II faţă de perioada similară din 2008. În zona euro. de asemenea Slovacia a înregistrat o contracţie de 5.6% faţă de 6.7% în perioada anterioară).3% faţă de iunie 2008) iar producţia industrială s-a redus cu doar 0. reducerea PIB în 2009 a fost de 8.6%.2%.3% în trimestrul II. Ungaria 7.7% în primul trimestru.

8% în trimestrul IV 2008.6% faț ă de trimestrul IV 2008.6% în trimestrul III faț ă de trimestrul II 2009.9 -28.2% faț ă de trimestrul I 2008. I -6.3.2 -12.3 1.3 -26.3 -10. în anul 2009 impactul negativ al crizei s-a reflectat în reducerea produsului intern brut cu 7. Evolutia produsului intern brut pe componente de cheltuieli în 2009 Produsul intern brut Cererea internă.7 Trim. ceea ce a determinat o contribuț ie pozitivă la creşterea reală a PIB (+8. În concluzie. în trimestrul I 2009 produsul intern brut – în termini reali.3 -22.3%. În trimestrul II declinul economic a început să-şi reducă amplitudinea.3 4.Consumul final colectiv al administratiei publice .6 -31. după ce în trimestrul IV 2008 creşterea PIB a fost de doar 2.4 -13.6%.Consumul final individual al populatiei .2 -25.2 Trim. II -8.7%.6 -10. fiind de 4.Formarea brută de capital fix Exportul de bunuri şi servicii Importul de bunuri şi servicii Sursa: Ministerul Finantelor Publice Evoluț ia economiei reale din primele 9 luni 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi financiară care a început să se manifeste uşor în România încă din trimestrul III 2008.0 -0. III -7.3 -19.5 -12.6 Trim.4 9 luni -7. iar în trimestrul II cu 8. În cadrul cererii interne consumul final a scăzut cu 11. scăderea produsului intern brut s-a accentuat.1% faț ă de trimestrul II.1% şi a importurilor cu 24.4 1. În condiț ii de comparabilitate a sezonalităț ii. Datele statistice evidenț iază o reducere a exporturilor de bunuri şi servicii cu 10.1% faț ă de trimestrul I şi cu 0. Astfel.9 -0.6 -15.1%.1%.2 -13. În trimestrul III reducerea s-a mai diminuat.6 -12. din care: .1%. datele statistice privind evoluț ia produsului intern brut faț ă de trimestrul precedent evidenț iază tendinț a de diminuare încă din trimestrul III 2008.4.7 -12. când s-a redus cu 0.7 . produsul intern brut reducându-se cu 1.1 -12. fiind de 7. urmată de o reducere cu 2.9% faț ă de trimestrul IV 2007. seria brută – s-a redus cu 6. Reducerea a fost determinată de diminuarea cererii interne cu 13.7% şi a celei externe cu 10.7 -15.1 -24. pentru ca în trimestrul IV să acț ioneze mai vizibil. iar formarea brută de capital fix s-a redus cu 22.6 1.Tabel nr. În trimestrul I 2009.

77% faţă de luna anterioară. aceasta a avansat într-un ritm relativ lent având în vedere amploarea contracţiei cererii agregate. în România. media UE a fost de 0.2% iar in zona euro s-a înregistrat o deflaţie de 0. România a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 5. Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (august 2008 iulie 2009) faţă de precedentele 12 luni (august 2007 . preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 0. Relativa persistenţă a inflaţiei a fost alimentată de manifestarea unor rigidităţi structurale în economie. în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0. iar tarifele serviciilor cu 0.7%. România a avut în luna iulie cea mai ridicată inflaţie anuală din Uniunii Europene (potrivit Eurostat). în perioada 2006-2009.06% faţă de luna iulie 2008 şi o scădere de 0.2 Sursa: Institutul Naț ional de Statistică. de ajustarea cu un decalaj a dinamicii salariilor relative la evoluţia productivităţii muncii în unele .5%. În luna iulie 2009. În graficul următor este evidenț iată evoluț ia creș terii economice trimestriale.32% faţă de luna iunie 2009. Deşi reducerea inflaţiei este semnificativă în trimestrul II. Graficul nr.iulie 2008) determinată pe baza Indicelui Preț urilor de Consum (IPC) cât şi cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6.14%.6%.procente).

Sursa: Ministerul Finantelor Publice. Procesul dezinflaţionist a continuat în sectorul industrial şi la nivelul trimestrului II 2009 sub presiunea restrângerii cererii şi în condiţiile temperării volatilităţii cursului de schimb. în timp ce cheltuielile au înregistrat ponderi în PIB din ce în ce mai mari. În luna iunie 2009.8%. Graficul nr. preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au înregistrat o creştere cu 0. începând cu anul 2008 ponderea deficitului bugetar în PIB a cunoscut un derapaj semnificativ. situate între 32. Nu au fost exploatate oportunităț ile oferite de nivelul produsului intern brut peste potenț ial pentru a reduce deficitul structural prin consolidarea cheltuielilor. Se poate conchide că atitudinea prociclică a politicii fiscale a reprezentat un risc major la adresa procesului de dezinflaț ie şi a stat la baza recomandării Comisiei Europene în direcț ia unei politici contraciclice.sectoare precum şi de posibile efecte ale incertitudinii ridicate.0%.3: Evoluț ia principalilor indicatori bugetari. Execuț ia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 noiembrie 2009 a înregistrat un deficit .1-38.6% comparativ cu luna precedentă şi s-au situat aproape la acelaşi nivel cu cel înregistrat faţă de luna corespunzătoare din anul 2008. depăşind cu mult pragul admis de 3% din PIB. Dacă în perioada 2004-2007 România a respectat cu stricteț e criteriul deficitului bugetar menț inându-l sub plafonul de 3% din PIB. În perioada 2004-2009 veniturile bugetare au înregistrat ponderi în PIB care s-au situat între 30.7-32.

creşterea fiind în principal consecinț a majorărilor salariale aprobate în a doua parte a anului 2008. Aceste reduceri au fost parț ial compensate de creşterea încasărilor din impozitul pe venit cu 1.7%.34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.4%. Cheltuielile de personal pe primele unsprezece luni ale anului în curs. ca urmare. Graficul nr. faț ă de un deficit de 36. reprezentând 6. accize cu 13.9 miliarde lei. Cu toate acestea. impozite si taxe pe proprietate cu 4.4%).0 % din PIB.3%). .0%. încheiat cu FMI. Veniturile bugetului general consolidat înregistrează un decalaj faț ă de aceeaşi perioadă a anului precedent de 6.5% din PIB. respectiv 1.2% din prevederile anuale. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 7.7% faț ă de aceeaşi perioadă a anului precedent. ca urmare a măsurilor de reducere a volumului cheltuielilor bugetare aprobate prin Ordonanț a de urgenț ă a Guvernului nr.2%) şi taxe vamale (-32. din analiza datelor în termeni comparabili rezultă o diminuare a acestora faț ă de anul precedent.estimat de 29. înregistrând o creştere de 2. reprezentând 89.5 miliarde lei. faț ă de aceeaşi perioadă a anului precedent. precum şi a celor din TVA (-18. prevăzut ca obiectiv anual. conform acordului Stand–by revizuit. având un trend descrescător reflectat şi în graficul prezentat mai jos. dar se menț in în limitele aprobate.7%. în principal a reducerii încasărilor din impozitul pe profit (-11.2% faț ă de perioada similară a anului precedent. înregistrează o creştere de 4.6 miliarde lei. Cheltuielile bugetului general consolidat s-au cifrat la 172.8% faț ă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Sursa: Ministerul Finanț elor Publice. 4.

pentru a diminua efectele crizei economice şi financiare asupra categoriilor sociale vulnerabile.25 %). la nivelul de 10%. Graficul nr.Cheltuielile cu asistenț a socială s-au majorat cu 20. nivelul acestora situându-se. dobânda la titlurile de stat era apropiată de dobânda de facilitate de credit lombard (14. indexarea pensiilor cu 3% de la 1 aprilie 2009 şi 2% de la 1 octombrie 2009.8% de aceeaşi perioadă a anului precedent.052. în timp ce. gradul de îndatorare publică a fost sub 28. ca urmare a majorării punctului de pensie în octombrie 2008 şi acordării pensiei sociale minim garantate începând cu luna aprilie 2009.5 milioane lei) s-a datorat atât volumului contractat de . majorarea venitului minim garantat cu 15%. Cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 65. nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. respectiv 5.. În valoare absolută creşterea datoriei publice la 31 octombrie 2009 faț ă de datoria înregistrată la sfârşitul anului 2008 (28. la începutul anului 2009. în la sfârș itul lui 2009. precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare au fost. care includ cheltuielile de capital. Totodată.c.2 miliarde lei. s-a reuşit reducerea treptată a dobânzilor. începând cu luna februarie a.0% din produsul intern brut. De menț ionat faptul că. Cheltuielile pentru investiț ii. la sfârşitul lunii noiembrie în sumă de 28.6 miliarde lei. Sursa: Ministerul Finanț elor Publice. 5. faț ă de aceeaşi perioadă a anului precedent. asigurată în întregime de la bugetul de stat. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de protejare a categoriilor sociale cu venituri reduse: acordarea pensiei sociale minime pentru pensionarii cu venituri mici (până la 300 de lei de la 1 aprilie 2009 iar diferenț a până la 350 de lei de la 1 octombrie 2009).8% din PIB. La 31 octombrie 2009.

cu 1.4%.1%.6 milioane lei faț ă de sfârşitul anului 2008. în creştere cu 27. lei. ca urmare a cresș erii înregistrate la bugetele administraț iilor locale cu 10. lei. 1.6 puncte procentuale. ceea ce reprezintă cca. dar s-au redus cu 0.datorie pentru acoperirea necesităț ilor de finanț are a deficitului bugetar. prin emiterea de titluri de stat pe piaț a internă. execuț ia bugetului general consolidat pe primele cinci luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 16. Cheltuielile bugetului general consolidat în suma de 80.4% faț ă de aceeaș i perioadă a anului precedent.7 miliarde lei.9 miliarde lei.  Încasarile din contribuț ii de asigurări sociale s-au redus de asemenea cu – 4.6% mai reduse faț ă de realizările perioadei corespunzătoare din anul precedent. Veniturile încasate la bugetul general consolidat au fost în suma de 64.1% din PIB.6% faț ă Cheltuielile cu bunuri ș i servicii s-au redus la bugetul de stat cu – 5.4% în timp ce la accize s-a înregistrat o creș tere de 20 mil. Ministerul Finanț elor Publice a dat publicităț ii luni. 4. impozitul pe venit cu – 6.  Cheltuielile de personal sunt mai mici cu 965 de mil. ”conform datelor provizorii. Potrivit unui comunicat al MFP.6% faț ă de aceeaș i de aceeaș i perioadă a anului trecut.  perioadă a anului precedent. ca procent din PIB:  La principalele venituri fiscale se menț in diminuări importante ale încasț rilor faț ă de aceeaș i perioadă a anului precedent: taxa pe valoare adaugată cu – 7.  De asemenea.2 miliarde lei.0 mil. lei precum ș i a sumelor restituite de Comisia Europeană în contul plăț ilor efectuate pentru proiecte cu finanț are europeană cu 915 mil. reprezentând 3. 28 iunie 2010. dar pe ansamblul bugetului general consolidat sunt mai mari cu 3. Datoria publică guvernamentală la 31 octombrie 2009 a fost în sumă de 127.7%*. 2.9 milioane lei. în principal ca urmare a finanț ării deficitului bugetar şi refinanț ării datoriei publice preponderent în lei. impozitul pe profit cu – 2.8%.7% faț ă de aceeaș i perioadț a anului precedent. s-au înregistrat creș teri la încasările din venituri nefiscale cu 802.7%. . au crescut în termeni nominali cu 5.559. execuț ia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2010. cât şi aprecierii datoriei publice în valută ca urmare a fluctuaț iei monedei naț ionale faț ă de principala valută (EUR) în care este denominată datoria publică în valută.045. lei ceea ce reprezintă +0.

 Cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 19. cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decât cel programat.  Cheltuielile cu asistenț a socială s-au majorat cu 13. dar necesare. privind eficientizarea administraț iei publice locale ș i reducerea cheltuielilor bugetare ale autorităț ilor administraț iei publice locale. încălzirea locuinț ei.4%) înregistrându-se la asigurările pentru somaj. ca urmare a creș terii în termeni nominali a deficitelor bugetare acumulate din anii precedenț i ș i angajării împrumuturilor pentru acoperirea acestora. pentru constituirea familiei. . fiind centrat pe ajustarea sustenibilă a cheltuielilor publice. III. în comparaț ie cu aceeaș i perioadă a anului precedent. * Ministerul Finanț elor ș i Ministerul Administraț iei ș i Internelor au elaborat un proiect de OUG de modificare a Legii finanț elor publice locale. cea mai mare creș tere (+102.Fără acest program ambiț ios de reformă se estima că deficitul fiscal ar fi ajuns la 9% din PIB la sfârș itul anului 2010. precum ș i un nou mod de calcul al numărului maxim de angajaț i din administraț ie. în suma de 9. ale Comisiei Europene ș i ale Băncii Mondiale.5% faț ă de aceeaș i perioadă a anului precedent . dar ș i pe măsuri fiscale care au în vedere lărigirea bazei de impozitare ș i care să prevină îndatorarea ț ării la nivelul la care accesul la sursele de finanț are ar fi foarte dificil. la nivelul administraț iei publice locale. Strategia fiscal bugetară în perioada 2011-2013 3.  ca urmare a majorării venitului minim garantat începând cu 1 iulie 2009. la nivelul administraț iilor locale au crescut cheltuielile cu asistenț a socială a anului precedent. precum ș i a ajutoarelor acordate pentru nou născuț i.8 miliarde lei. Proiectul de OUG propune aceste schimbări după recomandarile Fondului Monetar Internaț ional.5%. s-au majorat cu 6. Cheltuielile pentru investiț ii.4% faț ă de cele din aceeaș i perioadă De asemenea.1. Măsurile de austeritate centrate pe ajustarea sustenibilă a cheltuielilor publice Programul economic pe orizontul de referinț ă 2011-2013 este un program care prevede măsuri austere. care includ cheltuielile de capital precum ș i transferuri pentru programele de dezvoltare. care propune noi reglementări privind cheltuielile cu bunuri ș i servicii.

. vor exercita un intens efect de evicț iune pe pieț ele de credit internț ionale . Menț inerea mixului de politici monetare. din SUA. de venituri ș i a reformelor structurale pe coordinate convenite cu UE ș i FMI au drept scop atenuarea rigidităț ilor structurale ale economiei româneș ti. .Aceste ț ări prin împrumutările masive pe care le vor avea în anii ce vin.repartizarea echitabilă între generaț ii a sarcinii fiscale ș i a cheltuielilor . Obiectivele mixului de politici economice: Politica fiscală va fi orientată pe restituirea unor finanț e publice sănătoase . fiscal-bugetare. ț inându-se cont de limitele unei consolidări în actualul context economic dificil.3. cât ș i în rândul consumatorilor.susț inerea politicii monetare. ameliorarea anticipaț iilor inflaț ioniste. menț inerea stabilităț ii financiare ș i relansarea durabilă a activităț ii economice. în sensul facilitării deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri ș i a deciziilor de consum.Caracterul impredictibil al politicii fiscale reprezintă un factor permanent generator de riscuri ș i are o relevanț ă sporită pentru perioada de referinț ă. în situaț ia prelungirii aplicării pe perioade mai îndelungate de timp a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar ce afectează cu precădere veniturile angajaț ilor din sectorul bugetar . pe măsură ce băncile comerciale îș i vor ajusta standardele de creditare odată cu scăderea riscului general asociat mediului economic.asigurearea sustenabilităț ii finanț elor publice pe termen mediu ș i lung. Obiectivele economice ș i fiscale ale Guvernului pe termen mediu . pe fondul deteriorării bugetelor publice din ț ări mari din Europa.Astfel. sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a costurilor de finanț are. În accelaș i timp. Situaț ia ar feveni foarte dificilă.2. în particular funcț ionarea sustenibilă a stabilizatorilor automaț i pentru limitarea volatilităț ii activităț ii economice.Creș terea transparenț ei ș i predictibilităț ii în domeniul fiscal ar contribui la consolidarea încrederii atât în cadrul mediului de afaceri.

Politicile monetare ș i financiare se vor concentra pe menț inerea stabilităț ii economice. .ș i nivelul ocupării forț ei de muncă din acest sector. În funcț ie de derularea acestor politici. o revigorare mai rapidă a dinamicii economice datorate sectorului privat ar putea asigura menț inerea unui echilibru al pieț ei forț ei de muncă inclusiv prin reintegrarea în activităț i productive a unei părț i a persoanelor afectate de procesul de disponibilizare. Guvernul va fi pregătit să implementeze măsuri suplimentare. dacă este necesar pentru a-ș i menț ine angajamentul privind stabilitatea economică. Politica bugetară va avea în vedere procesul de reformă a cheltuielilor publice simultan cu atragerea masivă de fonduri europene. Reformele structurale au ca obiectiv crearea unei poziț ii fiscale sustenibile ș i a unei creș teri economice sănătoase. ceea ce ar putea să ajute economia să îș i mărească potenț ialul de creș tere. care pot suplimenta bugetul naț ional.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->