MANUAL

PENTRU

FORMARE

DE

FORMATORI

1

MOTTO
Fabula celor două broaşte

“Cineva în Franţa mi-a spus povestea celor două broaşte – o broască optimistă şi o broască pesimistă – fiecare a căzut într-un borcan cu smântână. Broasca pesimistă s-a gândit: “ Sunt terminată. Nu mai pot respira. Nu mai pot ieşi. Mă voi îneca.” Şi aşa a fost. Broasca optimistă nu ştia nici ea ce să facă, dar fiind optimistă, a avut speranţă, şi având speranţă a fost dinamică. Aşa că a început să se mişte în toate direcţiile. Dădea din picioare cu putere. Şi ce s-a întâmplat? Ei bine, smântâna s-a transformat în unt şi curând broasca optimistă stătea pe o bucată de unt în vârful borcanului, răsuflând liberă şi fiind foarte fericită. Toate aceste dovedesc că e mai bine să încerci să faci ceva decât să nu faci nimic.”
Andre Maurois

2

Autocunoastere

3

4 . “Nu existenţa unei probleme constituie o problemă. ci cum facem faţă acestei probleme constituie problema”. în special cu persoane dificile sau care ne creează probleme.Autocunoaşterea Cunoaşterea de sine permite o mai bună conştientizare a calităţilor şi limitelor noastre. Vă propunem să începem prin a vedea care ne este atitudinea în relaţia cu alţii.

Ce faceţi: θ 1. trântiţi uşa fără a spune nimic. înjuraţi. În această seară aveţi o întîlnire importantă. ci ceea ce aţi face dvs. Vedeţi câţiva puşti care umblă la maşina vecinului dvs. Sunt trei răspunsuri pentru fiecare set de întrebări. dar când se termină programul plecaţi făcându-vă că aţi uitat θ 3. Aveţi o întâlnire într-o parte a oraşului care nu e sigură.Chestionar Acesta nu este un test. vă chemaţi vecinul θ 3. Ce faceţi: θ 1. Luminile se schimbă. Ce faceţi: θ 1. Aţi mai rămas de multe alte ori peste program. urcaţi în maşină. îi spuneţi persoanei: Nu fi ridicol 5 . Vi se cere să lucraţi peste program a treia oară în săptămînă. vă simţiţi jenat θ 2. vă claxonează. Ce faceţi: θ 1. dar nu puteţi rămâne θ 2. Conduceţi maşina şi v-aţi oprit la semafor. spuneţi că înţelegeţi problema. strigaţi: Opriţi-vă 4. Citiţi întrebările şi bifaţi răspunsul care vă vine imediat în minte. dar înainte de a putea să vă puneţi maşina în mişcare persoana din spatele dvs. 3. vă uitaţi să-i puteţi identifica θ 2. Aţi ajuns cu taxiul şi trebuie să vă întâlniţi cu un prieten. nu cel care vă gîndiţi că ar fi potrivit. 1. Este un chestionar care vă poate furniza informaţii despre aptitudinile care le aveţi în relaţia cu ceilalţi. Răspundeţi cît puteţi de repede. calm îl întrebaţi de ce a întârziat θ 2. Aţi aşteptat mai mult de o oră în stradă şi în final prietnul apare. spuneţi Da. aprobaţi cu o mişcare a capului şi mergeţi mai departe θ 3. ţipaţi 2. în fiecare situaţie. furios îi spuneţi prietenului cum v-aţi simţit uitat acolo θ 3.

Unul dintre subordonaţii dvs. Ce faceţi: θ 1. îi lăsaţi să se descurce θ 2. îi spuneţi să stingă ţigara că nu vă place fumatul θ 2. Dacă eşti corect cu mine. Aveţi un angajat tânăr în subordine sau o cunoştinţă. îi ignoraţi sau daţi muzica mai tare să-i acoperiţi 8. vă plângeţi altora θ 3. astfel θ 3. chiar dacă i-aţi comunicat că nu vă place fumatul. Aveţi o întâlnire cu o familie prietenă. Vedeţi pe cineva că vrea să facă ceva ce l-ar putea răni. îi spuneţi: Nu fi ridicol. Ce faceţi: θ 1. Confruntarea e cu ţipete. încercaţi să-i împăcaţi θ 2. Ce faceţi: θ 1. Aveţi un coleg care fumează la birou. care se sperie uşor şi pare înfricoşat de dvs.5. Ce faceţi: θ 1. 7. dar subordonatul se pare că se poate descurca. îi spuneţi persoanei ce lipsă de consideraţie are dacă fumează când i-aţi comunicat că nu vă place. nu muşc. sunt şi eu corect θ 2. spuneţi: Termină. închideţi ochii şi speraţi ce e bine θ 2. şi plecaţi θ 2. este ceartat de unul dintre colegii dvs. le spuneţi să înceteze să se mai poarte ca nişte copii şi să strice seara altora θ 3. spune-ţi calm: Fii atent 9. te străduieşti să porţi o discuţie amicală cu persoana pe un ton vesel. strigaţi: Opriţi-vă θ 3. Ce faceţi: θ 1. spuneţi: Nu e nici o problemă 6 . îi ignoraţi frica şi continuaţi cu munca într-o manieră calmă şi distantă θ 3. vă aşezaţi şi încercaţi să-i liniştiţi 10. Persoana nu vă motivează întârzierea şi nu-şi cere scuze foarte evident.Aţi fost chemat la o întâlnire la o oră şi aţi fost lăsat să aşteptaţi timp de aproape o oră fără să vi se spună nimic. îi întrerupeţi şi-i spuneţi colegului că nu e în măsură să-i vorbească subordonatului dvs. când aceştia încep să se certe: θ 1. neformal 6.

În general comunicarea e foarte bună. 11. transferaţi-vă întâi răspunsurile încercuind numerele care le-aţi ales ca răspuns pentru cele 12 întrebări. insistaţi să înceteze şi să devină prieteni θ 2. le spui să se oprească θ 2.θ 3. îi spuneţi ce prost v-aţi simţit să fiţi lăsat să aşteptaţi făra să vi se spună de ce. ai o discuţie între patru ochi cu persoana timidă θ 3. Ce faceţi: θ 1. De exemplu. îi lăsaţi s-o rezolve singuri θ 3. 7 . 12. încercuiţi 3 în coloana B. Ce faceţi: θ 1. nu iei nici o atitudine..Conduceţi un grup de oameni care lucrează împreună de ceva timp. răspunsul 3. staţi cu cei doi şi discutaţi. Punctaj Pentru a vă evalua chestionarul.Persoane arogante din companie necăjesc o persoană tăcută şi timidă din departamentul dvs. Ea nu pare să se descurce şi începi să te îngrijorezi. dacă aţi ales pentru întrebarea 1. întrebarea 1 etc. dar doi dintre ei au o neînţelegere.

După ce aţi transferat scorurile. multiplicând rezultatul cu 5 şi puneţi scorul total în scara de eficacitate. Întrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total A 2 1 2 1 2 1 1 3 3 3 3 2 B 3 2 3 3 1 3 2 2 2 1 1 1 C 1 3 1 2 3 2 3 1 1 2 2 3 X 2 2 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 x5 Scorul total Puneţi-l în Scara Puneţi in Triunghiul 1 Puneţi in Triunghiul 2 Puneţi in Triunghiul 3 de Eficacitate . C în spaţiul 3 din triunghi. C.Puneţi totalul pentru A în spaţiul 1 din triunghi. Asertiv Sentimente Calm Mulţumit Stare de confort Comportament Confident Sigur Rezolvare problemă Orientat către scopuri Scorul (1) asertiv___________ (2) agresiv___________ (3) pasiv_____________ 1 8 .După ce aţi făcut asta dacă numărul care l-aţi ales e identic cu cel din colana X. . încercuiţi şi această coloană.Apoi totalizaţi coloana X. adunaţi numărul de puncte în cele trei coloane:A. B. B în spaţiul 2 din triunghi.

renunţă Defensiv 2 Agresiv Sentimente Furie Iritat Exasperat Comportament Sarcastic Dominator Câştig-Pierdere Scara de eficacitate în relaţia cu alţii: 0 10 20 30 40 50 60 Gradul de eficacitate: 50-60 Excelent 40-49 Foarte bine 30-39 Bine 20-29 Moderat 10-19 Destul de slabă 0-10 Slabă 9 .3 Pasiv Sentimente Frică Trist Stare de disconfort Comportament Se retrage Nu spune nimic Nu face nimic Dă .

Rezolvarea Problemelor 10 .

încăperi. oameni. obiecte) Unde: spaţii. implicaţii. idei.Analiza Problemei Cum ? Metoda cartonaşelor Generare idei Prioritizare idei Luare decizii Cum ? Brainstorming Brainwriting Cum ? Metoda multivoting Cum ? Metoda consensului Analiza problemei Cheia folosirii eficiente a creativităţii în rezolvarea problemelor este de a evita tentaţia soluţiei directe. poziţii Când: timp. într-o linie logică de la problemă la soluţia imediată. zone. vise. probleme. funcţii. Aceasta poate conduce la o soluţie superficială care poate lăsa neatinse aspectele ascunse şi cauzele problemei. instituţii. se face în prezent şi poate fi făcut în viitor - “Am acasă şase servitori cinstiţi (Ei m-au învăţat tot ce ştiu). departamente Ce: lucruri implicate (materiale. programări De ce: motive. Pentru aceasta trebuie generată o imagine a diferitelor speranţe. Îi cheamă Ce şi Cine şi Când Şi Cum şi Unde şi De ce. obiective. Puneţi întrebări de genul: Cine: toate părţile implicate. locaţii. date. obiective. resurse. termene.” Rudyard Kipling 11 . sub-probleme. perioade. intenţii Cum: ce a fost făcut până acum. Primul pas în cadrul procesului este de a petrece ceva timp în a explora mediul în care problema este înconjurată. constrângeri şi în general asupra tuturor factorilor înconjurători.

Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart aspectele problemei ce se află sub control sau pot fi influenţate Control 12 .METODA CARTONAŞELOR 1. 3. Facilitatorul va prezenta principiul zonelor de influenţă (control-influenta-preocupare) 5. Facilitatorul va comasa cu sprijinul participanţilor aspectele similare. Pe măsură ce participanţii vor identifica aspectele problemei le vor nota pe câte un cartonaş şi le vor lipi pe perete. Facilitatorul va enunţa problema şi va distribui cartonaşe fiecărui participant 2. 4.

În sesiunea de brainstorming. 2. Brainstorming e guvernată de 2 principii cheie: 1. şi cele cu adevărat creative vin numai după ce am scăpat de sugestiile evidente. neîngrădită asupra problemei  mijloace de a distrage atenţia de la generarea directă a ideilor. participanţii generează cât mai multe idei posibile (puteţi trece de 2-3 ori pe la fiecare participant) 13 . pentru a forţa incubarea ideilor în subconştient METODA BRAINSTORMING Este o procedură utilă în generarea şi definitivarea ideilor. Evaluarea critică se amână după ce s-a terminat sesiunea de brainstorming 2. Nici o evaluare a celuilalt sau celorlalţi colegi nu este permisă. şi cantitatea ideilor aduce calitate. Conducătorul brainstorming-ului se bazează pe 4 reguli principale: 1. Ideile neobişnuite sunt încurajate.Generarea ideilor Reprezintă elementul central în rezolvarea creativă a problemelor. participanţii trebuie să se reţină de la evaluarea ideilor celorlalţi pînă când ideea a fost finalizată şi să asculte cu fair-play. Ideea că totuşi cantitatea aduce calitate este bazată pe faptul că primele idei care-ţi vin în minte sunt cele mai evidente. Ideea este de a diminua teama de criticism şi refuz din partea celor care vor să argumenteze de ce o idee nouă “va costa prea mult” sau “ nu va merge niciodată”. Paşii ce trebuie urmaţi în brainstorming sunt: 1. Construirea ideilor pe cele ce au fost deja spuse sau combinarea ideilor este încurajată deoarece promovează integrarea şi “pieptănarea” ideilor. Există multe tehnici diferite care pot ajuta la aceasta însă toate au în comun două lucruri:  perspectivă deschisă. Participanţii trebuie să contribuie cu cât mai multe idei posibile 3. întârzierea luării deciziei îmbunătăţeşte calitatea aportului participanţilor. neţinând cont de cât de ireale ar părea 4. grupul numeşte o persoană care va lua notiţe şi scrie pe flipchart 2.

Paşii ce trebuie urmaţi în brainwriting sunt: 1. 6. pe măsură ce acestea sunt citite. METODA BRAINWRITING Această metodă ajută atunci cînd membrii echipei nu sunt confortabili cu viteza metodei BRAINSTORMING sau cînd problema poate da naştere unor conflicte. Printr-un tur de masă. 2. Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart lista ideilor identificate. rugaţi fiecare participant să extragă din cutie o altă foaie la întâmplare şi să completeze sau alte trei noi idei sau extinderi ale ideilor existente în tabel. cele finale asupra cărora s-a căzut de acord vor fi păstrate. 14 . câte una într-o căsuţă. Rugaţi fiecare participant să completeze trei idei.3. 3. Apoi. Într-un timp de zece minute. combinându-le pe cele similare. odată ce aveţi un număr mare de idei începeţi să eliminaţi dintre ele: persoana numită va conduce ierarhizarea lor şi aranjarea ideilor. totalizând 21 de căsuţe. În acest timp. Distribuiţi fiecărui participant o foaie de hârtie cu un tabel format din şapte linii şi trei coloane. reformulându-le şi eliminându-le pe cele nepotrivite 4. 4. Repetaţi procesul până sunt completate cât mai multe din căsuţele tabelelor. ceilalţi membrii vor anula printr-un X pe foile lor ideile similare. şi să depună foaia într-o cutie colectoare. 5. un număr de zece participanţi pot genera între 75 şi 100 de idei. rugaţi fiecare membru să citească ce idei sunt notate pe foaia sa.

FORMULAR BRAINWRITING 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 15 .

pe cât posibil. câte una pentru o idee. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi. 6. Paşii ce trebuie urmaţi în această metodă sunt: 1. Se notează ideile generate pe o foaie de flip-chart. Fiecare participant primeşte 5 buline adezive roşii pe care le plasează conform preferinţei. Metoda va continua până când va rezulta o listă de minim trei. 5. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi. 3. 7. dar nu mai mult de cinci idei. Fiecare participant primeşte 3 buline adezive albastre pe care le plasează conform preferinţei. pe cât posibil. ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă. 4. 16 . ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă. câte una pentru o idee.Prioritizarea ideilor METODA MULTIVOTING Această metodă se foloseşte pentru a reduce numărul de idei care să fie luate în consideraţie. 2. Fiecare participant primeşte 1 bulină adezivă verde pe care o plasează conform preferinţei.

Luarea deciziilor METODA CONSENSULUI Cultura noastră nu este practicată în spiritul consensului. Atitudinea şi spiritul echipelor care practică consensul se remarcă substanţial faţă de cei care votează. ce. Cele mai multe persoane sunt îngrijorate de timpul şi energia necesară pentru găsirea de răspunsuri acceptabile de către toţi. O echipă poate “simţi” când apare consensul. Consensul se foloseşte:  când subiectul luat în discuţie este unul important iar unitatea câştigată recompensează timpul consumat  când obţinerea sinergiei între membri reprezintă o prioritate  când un anumit număr de alternative şi căi de acţiune trebuie să fie explorate şi luate în considerare  când este important să fie analizate un număr cât mai mare de faţete ale unei probleme  când soluţia unei probleme crează noi probleme  când procesul de a lua o decizie este la fel de important ca şi decizia însăşi  când amănarea cauzată de procesul pentru atingerea consensului previne ca echipa să ajungă prea repede la o concluzie asupra unei probleme  când decizia este finală Pentru a aplica această metodă sunt necesare atitudini şi comportamente cum ar fi:         Abilitatea de a vorbi la persoana I-a: “Eu prefer”. Oricum. “Eu cred” Suficientă auto-disciplină pentru a rămâne focalizat asupra subiectului şi a procesului Exprimare clară. Aceştia ar prefera să practice regula majorităţii cu riscul neimplicării sau chiar sabotării deciziilor de către minoritate. nu orice decizie luată în cadrul echipei necesită consensul. unde Abilitatea de a reformula temeri şi probleme ca sugestii şi propuneri Abilitatea de a determina preferinţe personale şi de a le susţine în faţa echipei Abilitatea de a distinge faptele de opinii Abilitatea de a identifica şi defini sentimente Nivel scăzut de apărare atunci când ceilalţi îţi critică ideea 17 . iar energia generată recompensează efortul de a-l obţine. când. onestă şi directă în termeni de cine. Eu am nevoie”.

facilitatorul va întreba echipa asupra unor propuneri de concesii (de exemplu o perioadă de probă). cât timp va dura şi ce se va face în caz că nu se va obţine consensul (de exemplu supunerea la vot sau amânarea deciziei). astfel întreg grupul va sprijini decizia luată. abilitatea de a procesa punctele de vedera ale altora Angajamentul de a căuta cel mai bun răspuns Nivel scăzut de competitivitate Suficient auto-respect pentru a fi capabil să spui “NU” în faţa echipei Abilitatea de a căuta alternative care se susţin reciproc Ascultarea pentru a identifica şi sintetiza zonele de acord Răbdarea de a te abţine de la luarea unei decizii premature Dorinţa sau curiozitatea de a încerca luarea deciziei prin consens. 8. Facilitatorul verifică atingerea consensului şi urmăreşte indicii nonverbale care sugerează faptul că unii membri nu sunt de acord. Câteodată oamenii preferă să stea deoparte şi să nu blocheze consensul dacă sunt făcute anumite concesii. Întrebaţi-i dacă sunt de acord cu anumite concesii. Două persoane sunt în dezacord cu echipa. 18 . O tematică sau o idee este supusă deciziei echipei.  Stipularea că decizia nu stabileşte un precedent şi în consecinţă nu poate fi utilizată ca bază pentru luarea altor decizii. facilitatorul solicită o variantă a ideii şi verifică din nou consensul. 2.        Bunăvoinţa de a asculta. Dacă nu este consens. Acestea pot fi:  a nu se solicita membrului echipei să lucreze în cadrul unor anumite activităţi  menţionarea punctului de vedere divergent în minuta întălnirii. 9. Dacă se constată că încă mai este un membru indecis. În timpul folosirii acestei metode pot apare unele probleme specifice: 1. Facilitatorul şi/sau observatorii procesului trebuie să protejeze dreptul participanţilor de a nu fi de acord. Se discută tematica. Dacă acel membru îşi exprimă sprijinul pentru o perioadă de probă (de exemplu 90 de zile). Se fac sugestii şi modificări ale tematicii iniţiale. Formaţi mici grupuri care să dezvolte propuneri acceptabile de către toţi membrii. Echipa este divizată în mod egal. Echipa va decide dacă se va încerca obţinerea consensului. Diferenţe şi dezacorduri. 4. 3. 6. Asiguraţi-vă că au fost ascultate ideile. atunci facilitatorul verifică din nou consensul. 3. Pe baza discuţiilor o nouă idee este creată de echipă 7. 2. sunt explorate şi încurajate. 5. se prezintă date şi posibile soluţii.  Stabilirea unei perioade de probă a deciziei şi implemetării sale. Se exercită presiuni asupra unuia sau doi membri pentru a accepta. Paşii care trebuie făcuţi pentru obţinerea consensului sunt: 1. 10. se exprimă temeri şi probleme. precum şi similarităţi. Întrebaţi-i dacă sunt suficient de hotărâţi pentru a bloca consensul.

Sentimentul realizării. Oboseala REZULTATE INTRINSECI Abilitate şi aptitudini Resurse Implică un element intermediar şi sunt mai puţin apropiate de performanţă decât cele intrinseci Plata. Promovarea. Statutul în cadrul firmei. Timpul liber. Sentimentul de a fi realizat ceva necesar pentru firmă. Lauda. Penalizări sociale. Condiţii de muncă plăcute.RELAŢIA ÎNTRE FACTORII CARE AFECTEAZĂ MOTIVAŢIA Convingeţi-vă că persoana este capabilă de performanţa cerută. Alegeţi proceduri adecvate de selecţie Instruiţi corespunzător Rezultă direct din îndeplinirea activităţii: Unelte adecvate Materiale şi echipamente Informaţii relevante Timp Respectul de sine. Sentimentul de a fi învăţat ceva. Pierderea salariului REZULTATE EXTRINSECI Persoana ştie exact ceea ce i se cere Perspectiva şi cunoştinţele subordonaţilor diferă de cele ale şefilor Stabiliţi obiectivele împreună cu subordonanţii => obiective mai clare RECOMPENSE CONSIDERATE DREPT JUSTIFICATE SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ . Sentimentul de a fi realizat ceva folositor. EFORT Claritatea obiectivelor PERFORMANŢĂ Beneficii suplimentare. Statutul în afara firmei. Diversitatea muncii.

Formarea Echipei 20 .

Când o echipă tipică îşi începe activitatea coeziunea dintre membrii săi este mică. echipa îşi dezvoltă un spirit de colaborare. creativă. Pe lângă îndeplinirea sarcinii trasate. membrii echipei vor simţi că echipa este eficientă. 21 . Aceste probleme odată rezolvate. Multe echipe sunt la început un grup de străini care s-au reunit pentru a îndeplini o sarcină trasată de cineva. Înainte de rezolvarea acestor probleme echipa e mai puţin productivă şi creativă decât o singură persoană. Regulile joacă un rol important în succesul echipei astfel: ♦ Regulile sunt stabilite la începutul perioadei de dezvoltare a unei echipe şi. înţelegerea a ceea ce trebuie făcut şi semnificaţia sa variază şi nu există nici o înţelegere cu privire la modul în care va lucra acest grup pentru îndeplinirea sarcinii. se dezvoltă o sinergie (efectul comun al tuturor membrilor este mai mare decît suma eforturilor tuturor membrilor luaţi separat). odată stabilite. este greu să fie modificate sau revizuite. Regulile în cadrul echipei Echipele au o singură trăsătură comună: nevoia de a avea reguli de autoguvernare. Pe măsură ce membrii încep să se folosească de contribuţia celorlaţi şi să vorbească despre cum lucrează împreună.Ce este echipa? Echipa este un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un obiectiv comun.

membrii care se conformează cel mai strict regulilor câştigă cel mai mare respect. Ele nu aduc beneficii companiei.un amectec sinergic de resurse umane . Astfel de echipe nu durează mai mult de şase luni. nu are control asupra membrilor săi.♦ Orice schimbare a regulilor unei echipe necesită mult timp şi poate cauza adesea supărarea membrilor echipei. ♦ Cu cât membrii echipei lucrează mai mult împreună la stabilirea regulilor. este o echipă care doreşte să se auto-controleze şi să-şi asume responsabilitatea comportamentului ei. ♦ Conducătorul echipei joacă un rol important în stabilirea rolurilor. efort şi. Multe organizaţii formează echipe. Sunt investiţi cu mai mult entuziasm bani. în afară de acela că aceasta poate folosi cuvântul “echipă” atunci când îşi descrie structura internă. răbdare şi sprijin. cu atât se vor înţelege mai bine. ceea ce nu face conducătorul poate fi la fel de important ca ceea ce face el. 22 . ceea ce este mai important. ♦ Regulile ajută la egalizarea puterii tuturor membrilor. ♦ Echipele îşi judecă de obicei membrii după modul de respectare a regulilor. Membrii echipei sunt mai frustraţi decât au fost înainte de a se crea echipa. sunt investiţi puţini bani şi efort în a-i asigura succesul. ♦ O echipă care doreşte să-şi creeze reguli. ♦ Când o echipă nu are reguli clare. Când formarea echipei este făcută prost. Echipele de succes sunt văzute ca o strategie . ♦ Respectarea limitelor de comportare este mai strictă în cazul echipelor mici.pentru a atinge scopurile unei organizaţii.

onestă ♦ manipulează ♦ ascultă să înţelegi. oferă-te voluntar ♦ atacă la persoană ♦ angajează-te într-o comunicare ♦ domină deschisă. coopera sau ♦ angajează-te în a face lucrurile să participa meargă ♦ judecă-i pe ceilalţi ♦ foloseşte-ţi simţul umorului ♦ nu asculta (angajează-te în ♦ fixează obiective / planificare în conversaţii separate) timp realiste ♦ fă alte activităţi care distrag ♦ stabileşte roluri bine definite atenţia ♦ distribuie munca în mod egal 23 . nu membrii ♦ realizează ceea ce ai promis ♦ caută compasiunea celorlalţi ♦ fii atent.Comportamentul în cadrul echipei Compartamentul eficienţa sa: în cadrul echipei joacă un rol important în Comportament Care ajută o echipă Care pune în pericol o echipă ♦ fii punctual / fii pregătit ♦ fii critic / negativist ♦ participă. ♦ ia problemele în serios neajutorarea ♦ fii curtenitor. onest. vorbeşte să fi ♦ sari de la un subiect la altul înţeles ♦ maschează afirmaţiile cu ♦ respectă agenda întrebări ♦ construieşte pe ideile altora ♦ interpretează selectiv ♦ fii optimist / gândeşte pozitiv ♦ fii de acord cu toate referitor la echipă ♦ evită prin sarcasm luarea deciziilor ♦ critică idei. lasă-ţi mintea deschisă ♦ exprimă-ţi lipsa de sens. de încredere ♦ retrage-te psihilogic ♦ spune ce simţi / gândeşti ♦ reflectă plictiseala / nu acorda atenţie ♦ asumă-ţi riscuri ♦ fii îngust la minte ♦ foloseşte expresii cu “noi” ♦ foloseşte expresii cu “voi” ♦ spijină-i pe ceilalţi ♦ nu comunica.

organizarea pentru lucru. c) stabilirea unui climat de lucru: familiarizarea membrilor unii cu alţii. f) lucrul în echipă: pe măsură ce lucraţi cercetaţi cum merge treaba. cum se lucrează împreună. stabilirea programului de lucru al echipei. stabilirea regulilor pentru luarea deciziei în echipă. cât de bine este organizată echipa. familiarizarea cu sarcinile. aranjarea spaţiului unde se va desfăşura prima şedinţă. Luaţi şi măsurile necesare în caz de totul nu e conform planificarii: subdivizaţi echipa de exemplu. stabilirea resurselor necesare. au fost îndeplinite sarcinile. Determinanţii eficienţei echipei Factori daţi Factori care intervin Grup Stil de conducere Productivitate Procese şi Scop / Sarcini Mediu procedee Motivaţie Satisfacţia membrilor Rezultate Evaluarea finală  Au fost scopurile clare şi potrivite? 24 . calificări. b) organizarea pentru acţiune ce include: alegerea unui conducător al echipei. stabilirea primei întîlniri între membrii echipei.Paşi în eficientizarea echipei a) pregătirea pentru lucrul în echipă: care conţine selectarea membrilor echipei. informaţii necesare. autentificarea diferenţelor de opinie d) clarificarea sarcinilor atât ale echipei ca un întreg cât şi a fiecărui membru al echipei e) identificarea resurselor disponibile: se face un inventar asupra capacităţilor membrilor echipei. echipamente.

     A existat încredere şi sinceritate? S-a realizat conducerea? Au fost membrii sensibli unii faţă de alţii? S-au realizat sarcinile echipei? S-a realizat obiectivul echipei? 25 .

Comportamentul uman si Motivatia 26 .

În jurul casei îşi va organiza viaţa şi va „aduna” toate elementele necesare supravieţuirii şi apoi traiului: apa. hrana (vânătoare şi pescuit). pierdut. aparţine unei comunităţi de două persoane. de ploaie. în sfârşit. Îl va găsi pe Vineri. Va căuta să fie apreciat de Vineri. Singur pe insulă. Instinctul de conservare i-a permis să găsească mijloace de a se hrăni. ceea ce îi va influenţa comportamentul. de prădători şi în acest scop îşi va construi o casă. Robinson nu mai este singur. întors acasă. el se va desăvârşi scriindu-şi memoriile. singur pe insula părăsită după un naufragiu. Povestea lui Robinson Crusoe. va încerca să se apere de frig. − Exerciţiu 27 . Va dobândi după aceea admiraţia salvatorilor săi cu privire la „munca” îndeplinită pe insulă şi tăria de caracter a acestui om care a putut supravieţui într-un mediu ostil. Robinson începe să resimtă singurătatea şi va căuta. După naufragiu. Să încercăm să înţelegem de ce Robinson nu s-a dat bătut şi cum a reuşit acest lucru. tovărăşia cuiva.Nimic mai ciudat decât oamenii Suntem diferiţi şi avem diverse resorturi de motivare pe care le mobilizăm pentru a ne satisface nevoile. motivaţiile lui Robinson nu sunt deloc aceleaşi cu cele pe care le are când se întoarce în ţară. Odată satisfăcute celelalte nevoi. este interesantă din acest punct de vedere. Robinson s-a trezit singur. Satisfăcând aceste prime nevoi. respectat de cei apropriaţi. siguranţa (un acoperiş pentru el şi pentru rezervele de furaje ale animalelor). prin urmare. fără nimic. Şi.

18. de avantaje sociale. timp liber. între cele 35 de sugestii de nevoi propuse. Trebuie să alegeţi în mod obligatoiu între 6 şi 15 propuneri. Să respect programele. Să risc. Să pot comunica în mod adecvat cu alţii. Să beneficiez de pensie. 6. 12. 2. 13. 10. 28. Să conduc o firmă renumită. Să fac carieră. Să fiu de acord cu obiectivele firmei. aşa cum doriţi. 26. Propuneri Puncte Să am un loc de muncă stabil. 5. de un statut în cadrul firmei. 11. Să am un şef care să mă felicite pentru munca mea. călătorii. 28 . 21. 4. 27. ! Nr. Să asist la un număr maxim de întâlniri. 24. Să mă bucur de o poziţie.Test pentru descoperirea nevoilor Dispuneţi de 100 de puncte pe care le puteţi repatiza. 7. 3. Să muncesc într-o întreprindere în care fiecare are o funcţie bine definită. Să am sentimentul că fac un lucru important. 15. 23. 19. 20. Să beneficiez de condiţii bune de lucru. să-mi rezerv perioade de repaus. 1. 16. Să evoluez într-o firmă dinamică. 22. Să beneficiez de servicii: sport. Să obţin respectul celorlalţi. Să am un post bine definit. Să obţin o promovare. 17. 8. 14. Să mă înţeleg bine cu ceilalţi. Să primesc un salariu mare. Să ştiu ce se petrece în cadrul firmei. 25. Să fac o muncă stimulantă. Să fac o muncă de calitate. 9. Să nu am probleme grele de rezolvat. Să profit de avantaje în natură. Să fiu membru într-un colectiv de conducere. Să lucrez într-o întreprindere solidă.

5. Total Să mă bucur de libertate în ceea ce fac. Să am un loc de muncă aproapre de casă. Să fiu sancţionat dacă e cazul. 14. Să muncesc sub strictă supraveghere. condiţia socială Relaţii 29 . 34. Să dispun de ocazii pentru dezvoltarea proprie. 28. Să am un superior competent. 10. 22. 100 puncte NEVOI I. III. 29 12. 16. 25. reputaţia. 31. SUGESTIEI 3. IV. 30 PUNCTE ALOCATE TOTAL EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI UMAN PE BAZA NECESITĂŢILOR Abraham Maslow Clayton Alderfer AUTO-REALIZARE: necesitatea dezvoltării continue a personalităţii. 33. 21. 35 1. 15. 26. 19. 32 4. 18. 34 2. 32. 33. II. 24. 35. Să-mi aleg perioadele de vacanţă. 17. 20.29. 9. 13. 7. 30. 27. 23. 31. V. 11. NR. 8. conform potenţialului propriu Dezvoltare STIMĂ respectul de sine. 6.

prietenia NECESITĂŢI DE SIGURANŢĂ: protecţia împotriva pericolelor. de a urca panta sau chiar de a o crea atunci când nu există. de realizarea obiectivelor propuse. Ei se simt frustraţi dacă altcineva are ultimul cuvânt în luarea deciziilor Feriţi-vă de false ipoteze: • Prima falsă ipoteză: lumea “reală” este singura care contează • A doua falsă ipoteză: toată lumea lucrează pentru aceleaşi scopuri • A treia falsă ipoteză: faptele vorbesc de la sine 30 .  Alţii sunt motivaţi de nevoia unor relaţii bune cu colegii de muncă. ameninţărilor. privaţiunilor NECESITĂŢI FIZIOLOGICE: hrană. nevoie denumită afiliere. acceptarea. de exercitare a controlului. Pentru ei este mai important să aibă colegi cu care să se înţeleagă bine şi să se bucure de respectul lor.  A treia categorie este motivată de nevoia de putere. apă. Aceştia simt chemarea de a depăşi obstacole.NECESITĂŢI SOCIALE: apartenenţa. adăpost Existenţă David McClelland  Unii sunt motivaţi de confruntarea cu diverse provocări.

Comunicare 31 .

filtre în mintea vorbitorului care îl impiedică să se exprime în mod clar B. Ce este comunicarea? RECEPTOR EMIŢĂTOR CANAL DE COMUNICARE Mesaj Feedback Codifică şi ZGOMOT transmite Primeşte şi decodifică Bariere în comunicare     Vorbitorul are o idee bazată pe experienţa sa. Vorbitorul descrie ideea cu ajutorul sunetelor. Sunetele activează nervul acustic din urechea ascultătorului. despre ascultarea activă şi feedback.Bariere externe A B 32 .Filtre în mintea ascultătorului care îl împiedică să recepţioneze ideea aşa cum a fost transmisă C. Creierul ascultătorului răspunde cu o idee bazată pe experienţa proprie Vorbitor Ascultător A.Acest capitol oferă informaţii despre comunicare şi bariere în comunicare.

Puneţi întrebări clarificatoare . amplasament. lumina. aşa că interpretez tot ce spune împotriva mea  frica: sunt aşa de preocupat de ce voi spune după aceea încât nici nu pot să aud ce spune Mihai  ameninţarea statutului: dacă ar tăcea odată aş putea spune ceva mult mai important  presupuneri subiective: arăţi exact ca unchiul meu pe care nu pot să-l sufăr. temperatura.pe care le protejăm cu grijă. conotaţii emoţionale ale unor cuvinte  Determinate de factori interni:  implicare pozitivă: îmi place Ion.  Lumi imaginare: toţi avem “lumi imaginare”…interpretarea noastră personală a lucrurilor şi ideilor. sintaxă.. aşa că ori de câte ori vorbeşti îl aud pe el…  agendă ascunsă: îndată ce se termină şedinţa mă voi putea duce să joc baschet…“hai să discutăm acest subiect în şedinţa următoare”. ora din zi.C Barierele sunt:  Fizice – deficienţe verbale.Rezumaţi mesajul.  Semantice – vocabular. REACŢII LA ASCULTARE ACTIVĂ 33 . Ascultarea activă ABILITĂŢI DE ASCULTARE ACTIVĂ Stabiliţi un climat confortabil Subliniaţi atitudinea de ascultare cu ajutorul limbajului corporal Folosiţi corespunzător contactul vizual Parafrazaţi Oferiţi reflecţii ale mesajelor de bază . acustice. durata întâlnirii etc.Oferiţi reflecţii ale sentimentelor de bază . aşa că ascult ceea ce are de spus  implicare negativă: Mirela m-a bârfit acum 10 ani.. gramatică.

La întrebările scurte se răspunde mult mai uşor decât la cele lungi. Ajută Unde? vorbitorul să Cum? cerceteze toate aspectele problemei respective NEUTRU “Înţeleg” “Aha” “Interesant” Orice citat “direct” din ceea ce a spus vorbitorul “Astea sunt ideile de bază pe care le-ai exprimat. expresia feţei. A: Eşti supărat de ceea ce s-a întâmplat în timpul şedinţei. “Ce consecinţe crezi că ar putea avea?” “Cum reacţionează ceilalţi la această propunere?” GHID PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR  Formulaţi întrebările clare şi concise Cu cât întrebarea e mai lungă cu atât este mai greu de urmărit. 34 .Tipuri ATENT Ideea de bază Folosirea de mesaje nonverbale (priviri. poziţii şi mişcări ale corpului) pentru a arăta atenţia îndreptată asupra vorbitorului Folosirea de cuvinte neutre care nu exprimă nici acordul nici dezacordul cu vorbitorul Repetarea afirmativă a întregii sau ultimei părţi a propoziţiei finale a vorbitorului Scop A manifesta interes faţă de vorbitor sau mesajul său Exemple Priviri. pune în concluzii discuţie problema vorbitorului Arată că aţi înţeles PARAFRAZĂ Răspuns în ceea ce priveşte conţinutul şi atât ce a spus cât şi părerile vorbitorului. ce a simţit vorbitorul exprimat în cuvintele ascultate Pentru a obţine ÎNTREBĂRI Către cine? Ce? informaţii Când? suplimentare. ajută vorbitorul să nu-şi piardă şirul gândirii Strângerea ideilor Punct de control REZUMATIV şi/sau sentimentelor şi pentru discuţii reafirmarea lor drept viitoare. aşezarea cu faţa spre vorbitor Încurajarea vorbitorului să continue să vorbească.. fără a înterveni Dovada că REPETATIV ascultătorul e foarte atent.?” “Dacă înţeleg bine…nu?” V: Şedinţa asta a fost proastă. înclinări ale capului cu sens afirmativ.

Mariana?” Întrebări ultimatum: “Te potoleşti sau raportez şefului?” Adresarea unei întrebări stânjenitoare: “Punem pariu. că nu ştii ce să răspunzi?”. Virgil. valori. “dirijate” sau “ameninţătoare”. Ascultătorii nu vor şti la care să răspundă mai întâi. Lăsaţi o pauză după întrebare Este nevoie de timp pentru formularea răspunsurilor şi pentru a gândi puţin la ce se va răspunde. “de ce”. ! Evitaţi întrebările care implică existenţa unei modalităţi total greşite sau a unei modalităţi perfecte de a crede sau a acţiona. în zone ca relaţiile interumane. credinţe şi comportamente. “cum”. Formulaţi mai curând întrebări deschise decât întrebări închise Întrebările deschise încurajează răspunsurile şi încep cu “ce”. Exemple de întrebări “dirijate” sau “încărcate”: “Suntem de acord cu asta. Tonul şi inflexiunile vocii indică faptul că vorbitorul are deja un răspuns la întrebare când de fapt nu este aşa. nu?” sau “Nu spunem acelaşi lucru?” sau “N-ar fi cea mai bună soluţie să face aşa?”.   Nu puneţi mai multe întrebări deodată Punând mai multe întrebări în acelaţi timp creaţi confuzii. atitudini. Exemple de întrebări cu conţinut moralizator sau care cer un standard absolut: 35 . Interacţiunea umană este mult prea complexă pentru a ţine la “răspunsuri” obişnuite. de ce nu l-ai trecut pe Vasile pe listă?” sau “De ce mă dezaprobi. Întrebările închise permit numai răspunsuri prin da sau nu şi sunt “încărcate”. obiceiuri. Exemple de întrebări cu motivaţie personală: “Gigi. Sensul de ameninţare al unei întrebări poate fi redat prin tonul sau inflexiunile vocii sau prin alegerea cuvintelor.

când puneţi întrebarea.sau - “Care este singura cale justă de a ne comporta unii faţă de ceilalţi?” “Cum ar putea cineva inteligent crede aşa ceva?” sau “Cum se formează corect membrii personalului?” sau “Care este răspunsul la problemele noastre legate de angajaţi” sau “Ar trebui să fie mai atenţi. Este importat ca înainte de a trece mai departe să reacţionaţi la ceea ce tocmai s-a spus. Când se formulează un răspuns verbal asculaţi fără a-l întrerupe. Dându-şi seama de acest lucru. Fiţi conştient de sentimentele personale. De asemenea întărind răspunsurile fiecăruia încurajaţi participanţii să reacţioneze punând întrebări şi primind răspunsuri. Încercaţi să nu alteraţi răspunsul când îl reformulaţi pentru a-l confirma. Concentraţi-vă asupra a ceea ce exprimă verbal şi non-verbal cel care răspunde. tonul. de tensiunile şi postura corpului. de a se exprima. nu?”. Trebuie simţit climatul de începere sau atmosfera din cadrul relaţiilor intrepersonale ca răspuns la întrebări. de mişcarea ochilor şi mimica. cel care pune întrebări încearcă să confirme primirea răspunsurilor astfel încât să întreţină o atmosferă în care toţi să se simtă liberi să se exprime. ! Felul în care cel care pune întrebarea confirmă primirea răspunsurilor poate avea un efect favorabil sau nefavorabil asupra dorinţei grupului de a participa. Ascultaţi-vă pe dvs. priviţi persoana respectivă fără a-i pierde însă din vedere pe ceilalţi membrii ai grupului. inflexiunile vocii . 36 . înşivă – cuvintele. Aceasta vă poate ajuta să evitaţi să vă lăsaţi furaţi de propriile gânduri în loc să fiţi atenţi la răspunsul dat la întrebarea dvs. - ! Ascultaţi răspunsul verbal şi observaţi-l pe cel nonverbal în cazul fiecărei întrebări. Observaţi-vă atent.

Ca într-un sistem de rachete dirijate. ce aţi apreciat. îl informează dacă “nu a pierdut ţinta” pe măsură ce încerca să-şi atingă obiectivele. înseamnă a furniza cuiva aspecte ale comportamentului său şi efectele acestuia asupra dvs. Comentarii cum ar fi “ a fost foarte bine” sau “ a fost groaznic” sunt fără 37 . 2.Feedback CE ESTE FEEDBACK-UL? Feedback înseamnă a descrie altei persoane comportamentul acesteia şi ceea ce aţi simţit ca reacţie la acest comportament. Feedback-ul este un mod de a ajuta pe cineva să se gândească să-şi schimbe comportamentul. TRANSMITEREA FEEDBACK-ULUI 1. focalizarea să fie pe greşeli mai degrabă decât pe puncte tari. Dacă partea pozitivă e spusă la început. în dezvoltare deoarece nu furnizează detalii suficiente pentru a fi utile în procesul de învăţare. Fiţi specific Comentariile genarale nu sunt foarte utile când se referă la aptitudinile dvs. ce aţi găsit că a fost făcut bine. feedback-ul ajută individul să afle dacă comportamentul său a avut afectul scontat. şi-n graba de a critica aspectele pozitive sunt omise. Cultura noastră ne îndeamnă să subliniem partea negativă. Incepeţi cu ce e pozitiv Cînd oferiţi feedback ar putea ajuta dacă primitorul ar auzi mai întîi ceea ce v-a plăcut. e mult mai uşor de primit partea negativă şi acţiona pe măsură.

Comentând simplu că a fost “bun sau rău” nu este informativ şi valoarea judecăţii va conduce la o atitudine defensivă. Întoarceţi feedback-ul negativ în sugestii pozitive. Este foarte greu să reacţionezi la comentarii şi informaţii generale.” 6. Cred că dacă v-aţi fi oprit pentru moment să-l salutaţi şi să faceţi prezentările i-ar fi fost mult mai uşor să se integreze în grup. mi s-a părut lipsit de politeţe. 5. Oferiţi alternative În situaţia în care oferiţi feedback negativ. Verificaţi Nu asumaţi că feedback-ul este imediat înţeles şi că mesajul recepţionat a fost cel intenţionat. De exemplu: “Faptul că aţi continuat cu expunerea când Bil a intrat în sală.Totuşi trebuie să vă asiguraţi că receptorul este pregătit pentru feedback atunci. 7. sugerând că aţi fi făcut altfel este mai util decât să criticaţi. Tot ce putem spune persoanei în cauză este propira noastră 38 . 4. Verificaţi cu persoana că a înţeles. Fiţi descriptiv nu evaluativ Descrieţi-vă reacţiile spunând persoanei ce aţi văzut sau auzit şi ce efect a avut asupra dvs. 3. Aveţi grijă de timp Feedback-ul e util când e dat cât mai repede după eveniment şi sentimentele sunt proaspete.ajutor în ceea ce priveşte învăţarea dacă nu este precizat ce a fost foarte bine sau groaznic. Apartenenţa feedback-ului Oferind o opinie univesală de tipul ca” tu eşti…” este o cursă în care poţi cădea când oferi feedback.

”. Întrebarea la început Ajutând persoana să gândească despre ce ea sau el vrea să fie.experienţă la un moment dat şi este important ca să ne asumăm responsabilitatea pentru feedback-ul care-l oferim. există tentaţia să spuneţi tot ce vă trece prin minte şi să aglomeraţi persoana. Fiţi obiectiv Obiectivitatea e greu de atins când daţi sau primiţi feedback. Descriind comportamentul înainte de a vă spune opinia vă ajută să evitaţi subiectivitatea şi să puneţi observaţia într-un context. Nu compleşiţi Furnizarea unei “cantităţi” de feedback e importantă. 9. 8. 11. lăsând persoana să pună întrebări. Când vi se cere să comentaţi sau să vă spuneţi opinia. 39 .. Feedback-ul nu implică explicarea unei persoane cât de mult trebuie să ni se potrivească. în loc să selectaţi cea mai potrivită şi utilă informaţie. Începând cu “Eu. sau distrugerea relaţiei.. 10. Lăsaţi-i persoanei posibilitatea de a alege Feedback-ul care presupune schimbare sau este impus poate genera rezistenţă. “Din punctul meu de vedere.” poate ajuta să evitaţi impresia că judecaţi persoana în cauză. punând întrebări reflective va fi mult mai util decât făcând o afirmaţie despre persoană.

Dacă verificaţi şi cu alţii pute şi constata că experienţa altora este diferită şi vă puteţi construi o părere mai echilibrată despre dvs. deveniţi defensiv sau atacaţi. După ce aţi primit feedback-ul e important să-i evaluaţi valoarea. Fiţi siguri că înţelegeţi Asiguraţi-vă că aţi înţeles ce vi s-a spus înainte de a răspunde. dacă îl folosiţi. putem spune că l-am pierdut. iar o tehnică ar fi să parafrazaţi sau să repetaţi ce vi s-a spus. Cereţi feedback Dacă nu primiţi feedback.PRIMIREA FEEDBACK-ULUI Putem obţine maximum din feedback dacă urmăm câteva sfaturi: 1. 40 . Utilizaţi feedback-ul Feedback-ul poate avea o contribuţie substanţială la autodezvoltare. 2. Dacă săriţi la concluzii. Verificaţi dacă aţi înţeles. Dacă nu luăm nici o atitudine. Ascultaţi Feedback-ul poate fi dificil de ascultat dar poate fi mai puţin dezavantajos decât să nu ştii ce gândesc şi simt alţii despre tine. dacă îl ignoraţi sau dacă îi folosiţi şi ce trebuie făcut. puteţi face oamenii să evite să vă mai dea feedback. irelevantă opinia altora. consecinţa. 4. Verificaţi cu alţii Bazându-vă numai pe o sursă de informare vă poate duce la o părere greşită că asta e părerea tuturor. De asemnea nu uitaţi că aveţi dreptul la propria voastră părere şi puteţi ignora ca nesemnificantă. 3. 5. cereţi-l. Oamenii au opinii despre tine la fel şi percepţii despre comportamentul tău şi poate fi de ajutor să ştiţi părerea lor.

   41 . “Ai întrerupt trei persoane într-o jumătate de oră” poate că nu este tocmai ceea ce şi-ar fi dorit să audă. De exmplu. Se axează pe ceea ce simte persoana care a recepţionat comportamentul şi care oferă feedback-ul. Este îndreptat spre un comportament cu care receptorul poate să facă ceva. dobândirea abilităţilor necesare feedback-ului este foarte importantă. CRITERII PENTRU FOLOSIREA FEEDBACK-ULUI Emiterea şi recepţionarea feedback-ului sunt abilităţi ce pot fi dobândite. Este mai curînd specific decât general.Nu uitaţi să mulţumiţi persoanei care v-a furnizat feedback-ul. “Mă simt frustrat când mă tot întrerupi” oferă individului informaţii clare despre efectul comportamentului său şi în acelaşi timp îi lasă liberatea de a decide ce să facă relativ la acest efect. Deci. Poate aţi beneficiat de pe urma lui. Frustrarea creşte cînd unei persoane i se recunoaşte un defect pe care nu-l controlează. şi persoanei i-a fost foarte greu să-l dea iar utilizarea lui în orice organizaţie este valoroasă. rezultatele vor fi în cel mai bun caz nefolositoare. dar nu chiar distructive. Iată câteva criterii folositoare pentru feedback:  este mai curând descriptiv decât evaluativ. dar este mai util decât “Eşti bădăran”. este probabil mai util să afli că “mă enervează că vorbeşti aşa de des” decât să-ţi spună că eşti “dominator”. Când feedback-ul nu este încercat la timpul potrivit şi în modul potrivit. Este mai util să vă concentraţi asupra a ceea ce a făcut individul decât să-i traduceţi comportamentul într-o afirmaţie despre ceea ce este individul respectiv.

Feedback-ul nu trebuie să fie folosit pentru a te descărca pe cineva. Este o modalitate pentru a asigura o comunicare clară. Nu suntem convinşi că putem avea încredere în acea persoană sau că şi ceillaţi au observat 42 . depinzând de cât este dispus receptorul să-l primească. Feedback-ul atinge maximum de eficienţă când se produce imediat după observarea unui comportament dat.      RESPINGEREA FEEDBACK-ULUI Dacă feedback-ul poate fi un mod de autorecunoaştere. atît emiţătorul cât şi receptorul au ocazia să-i verifice acurateţea cu ajutorul celorlalţi. Evitînd de ce-urile veţi evita să cădeţi în păcatul psihologului amator. Feedback-ul este mai util când receptorul simte că are nevoie de el. Este mai curînd solicitat decât impus. de sprijinul pe care sunt gata ceilalţi să-l ofere etc. O modalitate de a realiza acest lucru constă în a-l determina pe receptor să încerce să reformuleze feedback-ul sub forma unei întrebări pentru a verifica dacă versiunea acestuia corespunde cu ceea ce a vrut să spună emiţătorul. Dacă credeţi că trebuie să spuneţi ceva cuiva întrebaţi-vă mai întîi pe cine încercaţi să ajutaţi Feedabck-ul nu conţine întrebarea “de ce” ci se încadrează în limitele comportamentului cuiva şi a reacţiei altcuiva la acesta. cînd el însuşi a formulat o întrebare la care pot răspunde cei care îl observă. Este bine situat în timp. Este incă şi mai greu să le recunoaştem în faţa altuia. Când feedback-ul are loc într-un grup. Astfel. receptorul va putea să ştie dacă aceasta este o reacţie personală sau o impresie generală a grupului. din ce motive îl respingem? Unul ar fi că este greu să ne recunoaştem propriile dificultăţi.

mai ales din partea emiţătorului comportamentul emiţătorului trebuie să fie de natura să-l ajute pe receptor să vorbească. UN FEEDBACK ARE NEVOIE DE URMĂTOARELE     încredere reciprocă receptarea feedback-ului ca o experienţă comună ascultarea atentă. Pe de altă parte nu este întotdeauna uşor să oferi celorlalţi feedback-uri constructive. Ne lăsăm destul de uşor ademeniţi de rolul de “sfătuitor” fără a mai verifica dacă este potrivit problemei sau abilităţii. Celor mai mulţi dintre noi ne place să dăm sfaturi. poate deveni unul din sensurile principale ale învăţării despre sine. temerii sau calităţii persoanei pe care încercăm să o ajutăm. rezistenţa receptorului va creşte. Apărarea şi negarea din partea receptorului sunt indicaţii clare că metoda folosită nu este bună. Dacă nu reacţionăm. Un feedback pozitiv în general este bine primit de receptor când este un feedback adevărat. în condiţiile descrise aici. dar în orice caz cel mai bine ar fi să ne oprim până putem re-evalua situaţia. Feedback-ul ţine seamă atât de nevoile receptorului cât şi de cele ale emiţătorului. Dacă persoana pe care încercăm să o ajutăm se apără am putea încerca să ne certăm sau să o forţăm să accepte.Ne-ar putea fi teamă să aflăm ceea ce cred alţii despre noi. 43 . Poate că nu suntem bine sincronizaţi. Aceasta sugerează că suntem competenţi şi importanţi. Dacă feedback-ul are loc într-o situaţie de învăţare. De obicei ne aşteptăm să auzim numai opinii negative tinzând să ne trecem cu vederea calităţile.

” (nespecific. Ţi-aş fi recunoscător dacă ai aştepta să termin ce am spus înainte de a vorbi”.. Strategii ineficiente: afirmaţii foarte generale. ar răspunde cineva.. când apare. acuzator.“Este foarte nepoliticos să mă întrerupi mereu. a-i face pe ceilalţi să înţeleagă că comportamentul mă deranjează. Alte exemple: . ce aş dori în viitor. în ce mod mă afectează.  NU . DA .) afirmaţii exagerate ( Tot timpul faci… Niciodată nu.) a lăsa toată responsabilitatea pe seama celuilalt (Mă enervezi când…) atribuirea de motive celuilalt. Strategie: A identifica comportamentul respectiv. cum mă afectează. Cred că ai ceva cu mine.EXEMPLE DE FEEDBACK De ce daţi feedback? Scop: “a oferi celorlalţi un feedback eficient pentru a comunica exact ceea ce mă deranjează. A face aceasta fără a leza cealaltă persoană. nu persoana”.“Mă simt frustrat când mă întrerupi în şedinţe. Nu pot lucra cu un tip aşa guraliv. 44 . acuzatoare (Eşti leneş. fără sentimente pentru iniţiatorul feedback-ului. ce doresc să facă ceilalţi. fără sugestii constructive). a minimaliza apărarea.

despre metode de învingere a anxietăţii şi modalităţi de abordare a diferitelor tipuri de participanţi. 45 . despre instruirea în echipă şi metode de evaluare a unei prezentări.Prezentarea Acest capitol oferă informaţii despre pregătirea pentru prezentare şi livrarea unei prezentări.

Prezentarea 46 .

ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace - Acum faceţi pereche cu alt participant şi discutaţi autoevaluarea pe baza celor 5 caracteristici. autoevaluaţi-vă calităţile care le aveţi ca instructor. în spaţiile de mai jos. Apoi utilizând scara de mai jos.Evaluarea deprinderilor  - 1. cinci caracteristici care credeţi că sunt cele mai importante pentru un instructor eficace. 47 .1 Un instructor eficace Scrieţi individual. Consideraţi cum vă puteţi utiliza cât mai bine punctele tari şi cam ce acţiuni trebuie să întreprindeţi pentru a vă putea îmbunătăţi punctele slabe.

Îmi stabilesc nişte obiective înainte de a-mi planifica prezentarea 54321 Analizez valorile.Vocea este puternică şi clară.2 .− 1. Citiţi întrebările şi alegeţi răspunsul care vă reprezintă cel mai bine. 6.Repet prezentarea stând în picioare şi utilizând şi materialele vizuale 5 4 3 2 1 16.Notiţele conţin numai cuvinte cheie. şi nu vor 54321 distrage atenţia 9.3.Pregătesc răspunsurile la întrebările ce le anticipez şi le repet 54321 17.Aranjez sala. 5. Urmează să vă concentraţi asupra punctelor la care aţi răspuns cu 1. Următoarea evaluare vă ajuta să vă focalizaţi pe zonele unde trebuie să vă măriţi competenţa. nevoile şi constrângerile audienţei mele 54321 Îmi scriu ideile principale înainte de a construi prezentarea 54321 Fac o trecere în revistă a ideilor principale înainte şi după prezentare 5 4 3 2 1 Încep cu o introducere care să atragă atenţia 54321 Concluzia mea se referă la introducere 54321 Materialele vizuale sunt simple.Folosesc stresul ca un fluid pentru entuziasmul prezentării. 4. 3.Menţin în permanenţă un contact vizual cu auditoriul 54321 19.2.Gesturile mele sunt normale şi neafectate de teamă-stres 54321 20. nu monotonă 54321 Scor total_______________________ 48 . Pentru a fi un prezentator cât mai eficient este util să vă evaluaţi calităţile prezente. Prezentarea mea e convingătoare şi argumentele susţin discursul 54321 meu 10. uşor de citit şi au impact 54321 Numărul materialelor vizuale vor întări prezentarea. 8. pentru a evita să citesc de pe 54321 manuscris 15.Comunic ideile cu entuziasm 54321 13.Mă asigur că beneficiile sugerate auditoriului sunt clare şi realizabile 5 4 3 2 1 12. 7.Repet înainte pentru a mă focaliza cât mai puţin pe notiţele şi mai 54321 mult pe audienţă 14. 1. şi nu 54321 pentru a mă timora 11. 2. mesele şi verific echipamentele înaintea prezentării 54321 18.

Dacă scorul a fost sub 30. acest curs vă va ajuta semnificativ. acest curs vă va ajuta semnificativ 49 . sunteţi un prezentator foarte bun care trebuie să-şi păstreze calităţile prin practică. adunaţi-vă materiale şi învăţaţi şi practicaţi mult. Nu va fi uşor dar veţi putea progresa remarcabil. aveţi potenţial să deveniţi un prezentator eficace. dacă începeţi – încercaţi. Dacă scorul a fost între 60-80. acest curs vă va ajuta semnificativ. Dacă scorul a fost între 30-40.Dacă scorul a fost între 80-100. Dacă scorul a fost între 40-60. trebuie să arătaţi o îmbunătăţire dramatică prin multă practică.

Aproape oricine trece prin aşa ceva înainte de prezentare. Dacă aveţi aceste simptome înainte sau în timpul prezentării. dar auditoriul îi va examina propunerea în detaliu şi este sigur că va primi nişte întrebări foarte dure. transpiraţie. sunteţi normal. Cum spune cineva: “şmecheria este să pui fluturii din stomac să zboare toţi în aceeaşi direcţie”. O prezentare ce trebuie ţinută. devine prea nervos pentru a se apuca de treabă. va cauza în mod normal ceva stres. Dacă aceste probleme ale lui Leo vi se par familiare. acesta poate fi fluidul pentru o prezentare mai dinamică şi mai entuziastă. sunteţi unul dintr-un milion. apar schimbări psihologice care pot cauza simptome cum ar fi: nervi stomacali. tremur al mâinilor şi picioarelor. Leo este un inginer la o firmă de electonice. Şmecheria este să faci ca excesul de energie să lucreze pentru tine. chiar şi atunci când sarcina e foarte simplă cum ar fi: “spuneţi grupului ceva despre dvs”. Când înveţi să pui stresul să lucreze pentru tine. De câte ori se gândeşte la planificarea a ceea ce va avea de spus. respiraţie accelerată şi/sau creşterea bătăilor inimii. Nu vă îngrijoraţi. Dacă nu vi se întâmplă aşa ceva. În 2 săptămâni el trebuie sa facă o prezentare managerilor de la diverse divizii.Cum să vă învingeţi anxietatea Anxietatea este o stare naturală care apare de fiecare dată cînd suntem stresaţi. El ştie subiectul. despre proiectul pe care-l propune. atunci următoarele sfaturi vă pot ajuta: 50 . Când apare astfel de stres.

Înainte de a începe prezentarea este bine să eliberaţi energia printr-un exerciţiu foarte simplu (de exemplu ridicaţi-vă şi coborâţi pe vârfuri de câteva ori). în mod particular. răspunzând la întrebări şi părăsind sala ştiind că aţi făcut o treabă excelentă. Primul lucru ce trebuie făcut este să vă ridicaţi.  Eliberaţi tensiunea Tensiunea crescută şi neeliberată vă va face să vă tremure mîinile şi picioarele. trebuie să permiteţi muşchilor dvs. focalizaţi-vă pe relaxare. Mişcaţi-vă.TRUCURI PENTRU A VĂ REDUCE TEAMA  Organizaţi-vă Lipsa organizării este una dintre problemele principale ale anxietăţii.  Practicaţi Mulţi instructori repetă prezentarea în minte sau numai cu buzele. s-ar putea să nu respiraţi destul de profund. Dacă e posibil să aveţi pe cineva care să vă critice şi/sau să vă înregistreze. ţinând prezentarea cu entuziasm. dvs. trebuie să practicaţi stând în picioare. să inspiraţi profund de câteva ori. În loc de aceste metode. care vă va ajuta să vă focalizaţi energia în prezetare.  Vizualizaţi Imaginaţi-vă că mergeţi prin sală. Cel puţin două repetiţii sunt recomandate. Exeersaţi câteva minute. În mod mental repetaţi acest scenariu cu toate detaliile situaţiei dvs. Faptul că aveţi gândurile organizate vă va da mai multă încredere.  Respiraţi Când muşchii sunt încordaţi şi vă simţiţi nervos. ca şi cum aţi avea auditoriul în faţa dvs şi să utilizaţi materialele vizuale.  Focalizaţi-vă pe relaxare În loc de a vă gândi la tensiune. să resiraţi. În timp ce respiraţi. sunt tensionaţi.  Mişcaţi-vă Prezentatorii care stau într-un loc şi nu gesticulează. dar relaxat. Acest exerciţiu trebuie făcut fără ca cineva să ştie că vă relaxaţi. ascultaţi criticile şi faceţi schimbările necesare înainte de ultima repetiţie. Urmăriţi înregistrarea. “Sunt” şi când expiraţi “relaxat”. 51 . să flexeze. făcând cunoştinţă. Pentru a elibera tensiunea. spuneţi-vă când inspiraţi.

Partea cu Ce va avea răspuns când începeţi să vă organizaţi ideiile.  Menţineţi contactul vizual cu audienţa Încercaţi să faceţi prezentarea dvs. Acest lucru vă va relaxa deoarece deveniţi mai puţin izolat şi învăţaţi să reacţionaţi la interesul-dezinteresul participanţilor. sunt trei lucruri ce trebuie luate în considerare: a) care sunt valorile. Când vă analizaţi auditoriul. fie înainte-înapoi sau stânga-dreapta. e imporatntă. argumente cu care veţi obţine reacţia cea mai favorabilă etc) 52 . nevoile şi constrângerile auditoriului? b) care este nivelul de cunoştinţe al auditoriului? c) ce va merge şi ce nu? (exemple. Răspunsul la întrebare vă va ajuta să vă planificaţi prezentarea. Intraţi în legătură cu ei. Pasul 2 – Analiza auditoriului Puneţi-vă în locul celor ce-ţi vor fi auditoriu. Uitaţi-vă în ochii oamenilor când vorbiţi. nu Ce. Atenţie însă să nu deveniţi ca un pendul care ajunge să-i obosească pe participanţi.La început trebuie să vă gândiţi de ce faceţi prezentarea unui anumite auditoriu. vă va ajuta: Pasul 1 – Dezvoltarea obiectivelor Primul pas este să scrieţi o propoziţie cu obiectivele ce vi le propuneţi. De exemplu: “Obiectivul meu este să informez auditoriul asupra progresului cercetărilor mele” sau “Obiectivul meu este să conving echipa de conducere să-mi mărească bugetul departamentului cu 20%”. O abordare în doi paşi 1) dezvoltarea obiectivelor şi 2) analiza auditoriului. Trebuie să faceţi şi câţiva paşi. Planificarea prezentării Parte de planificare înseamnă să vă întrebaţi De ce. similară cu o discuţie om la om. Faceţi prezentarea personală şi personalizată.Mişcarea părţii superioare a corpului dvs.

Prezentatorii de succes au învăţat să construiască de la centrul prezentării către exterior. Dacă aveţi mai multe. Următoarele sugestii vă vor ajuta: Pasul 1 – Brainstorm ideile principale Lăsaţi ideile să curgă la acest pas pe flipchart. De exemplu: Trebuie să actualizăm reţeaua de computere Sistemul vechi e inadecvat Nu poate utiliza ultimele softuri E nevoie de mai multe programe pentru a dezvolta sistemul nostru de PC Va fi mai puţin dependent de exterior Ne va face să fim competitivi Idei principale Sub . începeţi să eliminaţi dintre ele. presupunem următoarele beneficii pentru auditoriu:  vor deveni mai competitivi  noul sistem ne va permite să îmbunătăţim actualele produse şi să dezvoltăm noi produse etc. Acestea pot consta din explicaţii. 53 . Încercaţi să ajungeţi la 2 . Acesta este un numar tipic de idei principale pentru orice prezentare. făceţi-le subpuncte ale unei idei principale.Organizarea prezentării Este bine să începeţi să vă organizaţi conţinutul prezentării şi să vă gândiţi la introducere mai târziu.Stabiliţi subpunctele Odată ce aţi stabilit ideile principale ale prezentării este timpul să dezvoltaţi idei de susţinere.idei …. De exemplu în cazul de mai sus (de ce departamentul are nevoie de un buget cu 20% mai mare). de exemplu. Pasul 3 – Stabilirea beneficiilor În prezentare este necesar să spuneţi audienţei ce beneficii va avea dacă vor participa. date sau exemple pentru a susţine ideile principale. După ce aţi generat un mare număr de idei.maxim 5 idei principale. Strategia este să generaţi cât mai multe idei posibil. Pasul 2 .

După prezentare În timpul prezentării trebuie să vă informaţi participanţii că vor primi materiale pentru subiectul respectiv. Acest subiect va fi discutat în capitolul… Pasul 6 – Prevedeţi ideile principale/ Recapitulaţi ideile principale Există un principiu ce trebuie aplicat în orice instruire:  Spuneţi-le ce aveţi de gând să le spuneţi  Spuneţi-le  Spuneţi-le ce le-aţi spus. iar la final recapitulaţi care au fost subiectele discutate. Sunt trei posibilităţi în acest sens:  Înainte de prezentare Principala problemă ar fi că participanţii vor fi curioşi să le studieze în timp ce vorbiţi. În timpul prezentării Trebuie să aveţi grijă cu această posibilitate: materialele trebuie împărţite rapid şi să fie relevante la subiectul discutat. astfel le satisfaceţi curiozitatea. ei nu ascultă. Acest lucru le va permite să nu ia notiţe. În continuare sunt trei motive principale pentru a utiliza handout-uri într-o prezentare:  să întărească informaţiile importante  să rezume subiectele principale pe care auditoriu să le urmărească  să furnizeze informaţii suplimentare pe care nu dorim să le includem în materialele vizuale. 54 . Cu alte cuvinte.Dezvoltarea de handouts (materiale distribuite participanţilor) Acum vă puteţi decide ce materiale veţi adăuga la prezentarea voastră. Altfel va fi o distragere de la prezentare şi nu un ajutor. După ce aţi stabilit ce materiale veţi distribui trebuie să vă decideţi când le veţi distribui. astfel vor avea suficient timp să le studieze înainte. la început precizaţi-le subiectele principale. Când oamenii citesc. În plus le puteţi explica ce conţin. O soluţie ar fi să le daţi atunci când sosesc.   Pasul 5 – Pregătiţi materiale vizuale Trebuie să decideţi ce fel de materiale vizuale veşi folosi în prezentarea dvs.Pasul 4 .

Pasul 8 – Dezvoltarea concluziei O bună concluzie se referă întotdeauna la materialele din Introducere.Pasul 7 – Pregătirea Introducerii Acum sunteţi gata să dezvoltaţi introducerea prezentării dvs. nu uitaţi. Fără ele. anecdota. O glumă e o modalitate forte utilă în “spargerea gheţii”. sau cu ele insuficient dezvoltate. cum şi când. de la bun început  sa furnizaţi informaţii generale despre ce urmează să discutaţi  să vă prezentaţi şi să le explicaţi de ce sunteţi dvs. Introducerea şi Concluziile pun cap şi coadă prezentării dvs. care să o legaţi de subiectul ce urmează să-l prezentaţi.  glumă. care va capta atenţia participanţilor. O întrebare retorică este o întrebare cu un răspuns evident. calificat să le vorbiţi despre acest subiect. de exemplu:  cu o anectodă. DAR. Trebuie să facă referire la subiectul discutat. In acelaşi timp sunt şi alte modalităţi de a începe o prezentare. 55 . Această intoducere poate fi utilă pentru mai multe scopuri:  să captaţi atenţia participanţilor şi să-i faceţi atenţi la dvs. gluma sau întrebarea care aţi folosit-o în introducere. În concluzie trebuie să li se spună de asemenea ce acţiuni trebuie întreprinse.  întrebare retorică. trebuie să fie legată de subiectul în discuţie. nu veţi avea o prezentare completă şi acest lucru va deveni evident pentru participanţii dvs.  propoziţie care şochează.

Dezvoltarea şi utilizarea materialelor vizuale UTILIZAŢI materiale vizuale când aveţi nevoie să:  Focalizaţi atenţia participanţilor  Intărirea mesajului verbal (şi NU repetarea acestuia)  Stimularea interesului  Ilustrarea factorilor ce sunt greu de vizualizat. să fie prea încărcat. 56 . INFORMAŢIILE CE TREBUIE PUSE PE MATERIALELE VIZUALE a. NU folosiţi materiale vizuale ca să:  Impresionaţi participanţii  Evitaţi interacţiunea cu participanţii  Prezentaţi idei simple care se pot explica uşor verbal  Explicaţi mai mult de un subiect. Dacă o faceţi participanţii îşi vor pierde interesul. şi se vor plictisi. Mergând peste acest număr va face ca materialul dvs. şi participanţii îşi pierd interesul.  Folosiţi maxim 30 de numere pe câte un matreial folosit. Cum să prezentăm cifrele ca informaţie în grafice şi tabele  Nu vă aglomeraţi tabelele/graficele cu prea multe date.

Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate Pret TVA Total 234 345 345 6789 23 456 289 399 1 23 234 2567 23 35 12 123 12 234 567 8900 345 3677 67543 23456 TOTAL 12345 123 234567 AŞA NU Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate TOTAL Pret 12345 TVA 123 Total 234567 AŞA E MULT MAI BINE: PREZENTAŢI TOTALURILE 57 .

2.b. . cu maxim 6 cuvinte pe fiecare linie. Trebuie să completaţi aceşti paşi înainte de a trece la brainstorming… EVITAŢI ACEST MOD! Organizarea prezentării 1. Stabiliţi obiectivele Analizaţi auditoriul Brainstorm ideile principale… AŞA DA! ! Prezentarea informaţiilor clar şi concis pe materiale va face ca participanţii/auditoriul să reţină mai uşor informaţiile.Dacă aveţi nevoie de mai mult spaţiu utilizaţi mai multe linii. De îndată ce aţi terminat acest lucru este nevoie să vă analizaţi auditoriul. “Trebuie să ne focalizăm efortul nostru în vânzări în USA” .Încercaţi să scrieţi maxim 6 linii.Pentru materialele vizuale în care folosiţi cuvinte folosiţi maxim 36 cuvinte pe material vizual. dar mai puţine cuvinte pe fiecare linie. c. de exemplu: “Vânzările în 1999 au fost cu peste 22% mai mari decât în 1998”  Titlu asertiv – când doriţi să vă prezentaţi opinia şi preciza ce concluzii trebuie participanţii să tragă din prezentarea dvs. ca de exemplu: “Vânzările”  Titlu tematic – utilizat pentru a spune participanţilor ce fel de informaţii vor obţine din materialel prezentate. . Cum să prezentăm cuvintele în materialele vizuale . 3. Alegeţi pe cel care vă reprezintă cel mai bine interesul:  Tilu subiect – utilizat atunci când nu trebuie să transmiteţi un anumit mesaj ci numai să furnizaţi anumite informaţii. Cum să vă organizaţi prezentarea Este bine să începeţi prin stabilirea obiectivelor. Dezvoltarea Titlurilor pentru materialele vizuale Pot fi trei tipuri de titluri pe materialele dvs.

Acest lucru se face de obicei prin închiderea materialelor vizuale:  închideţi retroproiectorul  întoarceţi foaia de flipchart  ştergeţi tabla de scris şi faceţi 2-3 paşi înspre auditoriu. Pentru a-i câştiga înapoi trebuie să le redirecţionaţi atenţia.  Unde şi cum să staţi O problemă majoră atunci când utilizaţi materiale vizuale este că foarte des vă ţineţi prelegerea uitându-vă la echipamente şi nu la auditoriu. Acest lucru poate fi făcut prin plasarea retroproiectorului sau flipchart-ului la 450 şi puţin într-o parte a sălii. nu în centru. Este singurul mod prin care prezentatorul va putea ocupa poziţia centrală a sălii şi focaliza mai uşor atenţia auditoriului pe explicarea celor afişate. ! Nu uitaţi: Nu începeţi să vorbiţi până nu aveţi contact vizual cu participanţii dvs. Când utilizaţi materiale vizuale atenţia participanţilor este împărţită. Dacă aveţi ceva de scris pe flipchart sau retroproiector. încetaţi să vorbiţi în timp ce scrieţi. Acest lucru poate fi foarte uşor corectat dacă prezentatorul işi aduce aminte să ţină umerii îndreptaţi către auditoriu şi nu către echipament.d Atragerea atenţiei participanţilor Învăţaţi să direcţionaţi atenţia participanţilor acolo unde doriţi.  Plasarea echipamentului în sală Când folosiţi retroproiector sau flipchart. . acestea trebuie să adauge nu să distragă atenţia de la prezentarea dvs.

Pregătirea prezentării Cum să vă exersaţi prezentarea? Următorii paşi vă vor ajuta în pregătirea prezentării:  Asiguraţi-vă că notiţele dvs.  Revizuiţi video înregistrarea şi modificaţi unde se impune.  Repetaţi procedura de mai sus până deveniţi familiar cu ordinea ideilor şi cu locul unde veţi utiliza materiale vizuale pentru a vă susţine prezentarea. nu cuvânt cu cuvânt. Verificaţi:  Retroproiectorul. De asemenea vedeţi şi de suport pentru acesta pentru a vă putea folosi mâinile liber. Înregistraţi-vă dacă aveţi posibilitatea sau folosiţi un prieten pentru feedback.  Faceţi o simulare de prezentare utilizând şi matreialele vizuale. Controlaţi mediul în care veţi face prezentarea Înainte de începerea prezentării. probabil că aveţi nevoie de un microfon. Focalizaţi-vă maxim pe auditoriu şi minim pe notiţe. scrise cu litere mari pe foi speciale.  Faceţi 1 sau 2 prezentări în hainele cu care veţi fi îmbrăcat.  Faceţi întreaga prezentare din nou.  Repetaţi în picioare prezentarea. conţin numai cuvinte cheie.  Mental treceţi prin prezentare pentru a vă revizui secvenţial fiecare idee. Încercaţi să repetaţi într-o cameră similară cu cea în care veţi avea prezentarea. . idee cu idee.  Repetaţi răspunsuri la întrebări ce le anticipaţi să le aveţi. dar markerele sunt în bune condiţii?  Handouts – sunt ele accesibile. verificarea echipamentelor şi aranjarea sălii. ştergeţi ecranul acestuia. în ordine astfel încît să poată fi înmânate cu uşurinţă? Aţi aranjat cu cineva să vă ajute în distribuirea lor?  Pointere – aveţi nevoie de unul? Este el la îndemână pentru a-l utiliza când aveţi nevoie?  Microfon – Dacă trebuie să vorbiţi la mai mult de 50 persoane.aveţi foi suficiente. luaţi-vă timp pentru planificare. Aveţi nevoie de foi noi pentru retroproiector?  Flipchartul. becul să nu fie ars. Vedeţi să aibă un cordon suficient de lung pentru a vă putea deplasa prin cameră.

Aranjaţi mesele conform scopului prezentării: în U. Concluzii Următoarele sfaturi vă vor ajuta să aveţi o prezentare animată. Livrarea prezentării Trebuie să comunicaţi entuziasmul dvs. niciodată lângă uşă. mese separate. Noi comunicăm prin mai mult decât nişte cuvinte. Învăţaţi să vă fiţi propiul dvs. în V. Prevedeţi (spune-ţi ce aveţi de gînd să le spuneţi) 3. non verbale arată ce simţiţi.. astfel încât plecarea sau sosirea unor persoane să nu distragă atenţia. Dacă aceste metode de comunicare nu există datorită anxietăţii. fără contact bun vizual cu aprticipanţii este clar că va duce la o prezentare plictisitoare. dacă doriţi ca şi ei să fie entuziaşti de prezentarea dvs. E bine ca uşa să fie în spatele sălii. Recapituare (spuneţi-le ce le-aţi spus) 6. Acţiunile dvs. interacţiunea şi raportul dvs. Faceţi prezentarea în următoarea secvenţă: 1. cu auditoriul vor suferi. antrenor în timp ce sunteţi în faţa audienţei. Beneficii (într-o prezentare agresivă) 5. Introducere 2. participanţilor. Stând nemişcat fără mişcări ale corpului şi vorbind cu o voce monotonă. Ideile principale şi ideile secundare (spuneţi-le) 4. etc. mese să fie conform cu numărul de participanţi. ! Trebuie să aveţi grijă nu numai de ceea ce spuneţi ci şi de cum spuneţi. Lumina – Trebuie să aprindeţi lumina în cameră? Vedeţi dacă funcţionează toate becurile.  Aranjarea sălii – Verificaţi numărul de scaune.  Găsiţi locul potrivit şi pentru dvs. intersată şi implicată: Poziţia .

aproape şi implicat cu audienţa dvs. Greutatea trebuie să fie distribuită pe ambele picioare. ca să fiţi mai aproape şi participanţii se vor simţi mai aproape de dvs. Timpul pentru acest contact este de 1-3 secunde pe persoană. Contactul cu auditoriul ajută şi prezentatorul să se relaxeze. de la prezentare. Încercaţi să nu vă lăsaţi ochii pierduţi prin sală. Persoanele care sunt lângă cele la care vă uitaţi vor crede că vă uitaţi la ei. uitaţi-vă la persoane din diferite părţi ale sălii. Ajută la stabilirea şi contruirea raportului vostru cu particpanţii. nepotrivită ca viteză. fără bariere. sau volumul este prea mare sau prea mic. Implică auditoriul în prezentare şi face prezentarea mai personală. Când faceţi o prezentare. altfel veţi distrage atenţia. Contactul vizual Contacul vizual deschide un canal de comunicare între oameni. totuşi dacă faceţi unul din următoarele gesturi. Mişcarea Mişcaţi-vă spre auditoriu. dar nu prea mult pentru a face persoana respectivă să se simtă stânjenită. Asiguraţi-vă că vocea lucrează pentru dvs.Staţi drept dar relaxat. dearece mai multe persoane vor intra în cercul dvs. Utilizarea vocii Există trei probleme principale asociate cu vocea: monotonia.. către. Câteva sugestii vă vor ajuta! . Gesturile Utilizarea gesturilor naturale nu va distrage auditoriul dvs. nu vă uitaţi la auditoriu ci vedeţi-l. vizual. Căutaţi persoanele şi fiţi sigur că vă uitaţi la ele. Dacă grupul e prea mare pentru a vă uita la fiecare individ separat. Încercaţi să-i focalizaţi pe o persoană. conectând prezentatorul cu auditoriul şi reducând senzaţia prezentatorului de izolare. dar destul de mult pentru a o implica în prezentare. îi va distrage:  dacă ţineţi mîinile în buzunare  dacă le ţineţi la spate  dacă ţineţi braţele strânse în faţă  dacă vă frecaţi mîinile cu nervozitate. Staţi drept. vărfurile picioarelor îndreptate către auditoriu.

Atunci puteţi sări peste cuvinte. Exersaţi până cel din spate vă aude şi cel din faţă nu spune că vocea e prea tare. Trebuie să vă stăpâniţi volumul. Când sunteţi stresat această rată creşte. Nu vă temeţi să faceţi pauze scurte în prezentare. altul în spate şi vorbiţi. Vorbitul prea rapid Rata medie de cuvinte/minut este de 125. O voce prea slabă se poate îmbunătăţi printr-un exerciţiu simplu: exersaţi într-o sală cu doi prieteni unul stă în faţă.  Probleme cu volumul vocii Acest lucru îl puteţi rezolva prin practică.  Monotonia Aceasta este datorată stării de anxietate. După ce terminaţi o propoziţie faceţi o scurtă pauză şi apoi continuaţi cu următoarele propoziţii. Tehnici de a întreba şi răspunde la întrebări Sunt câteva tehnici ce ar fi bine să le urmaţi: Întrebaţi făcând un pas înainte şi ridicând mâna Anticipaţi întrebările şi exersaţi răspunsurile Priviţi-l pe cel care întreabă şi ascultaţi întrebarea cu atenţie Ţineţi mîinile într-o poziţie neutră când ascultaţi întrebarea Repetaţi întrebarea pentru a fi sigur că toţi au auzit-o sau pentru clarificări  Păstraţi acelaşi stil pe care l-aţi avut în timpul prezentării  Folosiţi contactul vizual care implică pe toţi în răspunsul dvs. Relaxaţi-vă. auditoriul are nevoie de timp pentru a digera ce se spune. Învăţaţi să vă ascultaţi: aveţi grijă nu numai de ce spuneţi dar şi de cum spuneţi. Totuşi ar fi bine să întrebaţi în timpul prezentării dacă vă aud şi cei din spatele sălii.      Există trei feluri de a răspunde la întrebări:  furnizaţi răspunsul dvs. .  redirecţionaţi întrebarea către persoană  amânaţi întrebarea. Auditoriu va fi onest şi vă va răspunde.

agenda seminarului. Atenţie la cantitatea de informaţii pe care o trimiteţi în avans! Observaţii Pregătirea sălii de seminar Activitatea Observaţii .4. ora. Când  Sunteţi singura persoană care poate furniza răspunsul Redirecţionaţi întrebarea înapoi către  Există probabilitatea mare ca acea persoana respectivă sau altă persoană persoană să vină cu răspunsul corect Amânaţi întrebarea  Întrebarea este deasupra scopului grupului  Răspunsul nu poate fi dat în timpul alocat  Răspunsul va fi dat la alt subiect din cadrul seminarului Lista de verificare pentru pregătirea unui seminar Generale Activitatea      Stabiliţi data. locul de cazare. Stabiliţi hotelul unde vor locui invitaţii şi faceti rezervările necesare Întocmiţi bugetul seminarului şi asiguraţi-vă că aveţi fondurile necesare Elaboraţi şi expediaţi invitaţiile pentru seminar (acestea trebuie să includă toate informaţiile privitoare la data.Faceţi următoarele Furnizaţi răspunsul dvs. alte materiale informative care consideraţi util a le distribui înainte de seminar). ora şi agenda seminarului Stabiliţi locul seminarului şi folosiţi lista de la punctul 2. locul seminarului.

Întrebaţi unde se poate fuma în clădire. Asiguraţi-vă că există spaţii adecvate pentru lucru pe echipe. a mesei ajutătoare pentru conducătorul seminarului.     Rezervaţi sala şi inspectaţi-o înainte. Pe cele goale aruncaţi-le. Verificaţi unde se pot servi cafeaua şi aperitivele din pauze. Verificaţi dacă puteţi afişa pe pereţi posterele seminarului (dacă puteţi folosi blu tack. Contactaţi firma care se va ocupa de servirea cafelei şi a aperitivelor. Conveniţi asupra meniului şi a orelor de servire. Se poate întampla. Asiguraţi-vă că aveţi destulă. Markere de scris pe coli de flip-chart. Faceţi cunoştinţă cu persoana care se ocupă de amenajarea sălii respective.     Materiale Materialul Observaţii    Flip-chart Hârtie de flip-chart. Verificaţi-le dacă scriu. ca deşi aţi convenit toate detaliile. Asiguraţi-vă că veţi avea prelungitoare destul de lungi pentru a ajunge la prize. etc. Asiguraţi-vă că becurile din sală funcţionează şi dau destulă lumină. Atenţie că unele zugrăveli pot fi grav afectate de materialele folosite pentru prinderea afişelor. Încercaţi ca partea din faţă a sălii (acolo unde va fi FC şi/sau ecranul pentru retroproiector) să fie mai departe de uşa de acces în sală pentru ca cei care intră sau ies din sală să nu deranjeze. Planificaţi aranjarea mobilei (forma U sau V oferă multe avantaje pentru participanţi şi conducătorul seminarului). . a flip-chartului (FC). Pentru pauza de masă serviţi bufet şi nu masă pentru a nu consuma prea mult timp.). Identificaţi şi verificaţi întrerupatoarele şi prizele. bandă adezivă. să ajungeţi acolo sambăta dimineaţa şi să găsiţi cladirea închisă. a retroproiectorului. Pregătiţi postere indicatoare pentru accesul în sală. Aflaţi chiar numărul de telefon al persoanei responsabile.

pixuri. elastice. tablete pentru dureri de cap. Pe cele goale aruncaţi-le. creioane. agrafe. Lista pe care se vor înscrie participanţii Ecusoane Materialele pe care le vor găsi participanţii pe mese: mape cu etichete şi materiale informative. post-it Diverse alte materiale: pansamente (pentru eventuale mici tăieturi). Verificaţi-le dacă scriu. Modul de abordare a participantilor . Markere de scris pe transparente. ecran. Aşezaţi-le pe o masă laterală Notiţele dumneavoastră. capsator.          Retroproiector. blu tack. Puneţi-le în ordine. pantofi comfortabili. prelungitor. pixuri. agenda conducătorului de seminar. gustări personale (ciocolată. gumă de mestecat sau orice altceva vă poate face să vă simţiti bine atunci când munciţi din greu). notesuri sau coli de scris Materialele care vor fi distribuite participanţilor în timpul seminarului. bandă adezivă. bec de rezervă. biscuiţi. capse adecvate. capsaţi-le. Trusa conducatorului de seminar: perforator. cutter. Transparente: pregătite înainte şi goale.

asupra dumneavoastră instructorul. Există câteva modalităţi de a o face:  Asiguraţi-vă că participarea este voluntară Cu alte cuvinte. Dacă nu. Acest lucru se poate manifesta prin diverse modalităţi:     o atitudine dezinteresată şi retragerea completă de la a participa o provocare permanentă a facilitatorului sau a altor participanţi remarci maliţioase.  Împărţiţi responsabilităţile Când conveniţi asupra regulilor grupului. trebuie să cereţi participanţilor să fie răspunzători de propria lor participare şi acumulare de cunoştinţe. Clarificând această relaţie la început vă ajută să preveniţi posibilitatea de a deveni persoana care este ţinta nemulţumirii.Abordarea comportamentului diversionist Câteodată grupul de participanţi include unul sau doi membrii care devin diversionişti. resentimentul care ar trebui probabil direcţionat către şeful lor se îndreaptă. sarcasm sau folosirea exagerată a glumelor limbaj al corpului care sugerează plictiseală sau sfidare Toate acestea sunt chiar subminatoare! O modalitate de a aborda acest comportament este acela de a preveni apariţia lui. Cu alte cuvinte subliniaţi faptul că dumneavoastră nu sunteţi acolo să forţaţi sau să siliţi pe cineva să participe.  Abordaţi-i cât mai devreme . asiguraţi-vă atunci când organizaţi o instruire că fiecare participant vine din propria dorinţă. pe nedrept.

din punctul dumneavoastră de vedere.  Verificaţi cum se simte grupul Acest lucru se poate face rugând participanţii să spună ceva despre felul în care se simt ca membrii ai grupului. Este probabil ca majoritatea participanţilor va exprima sentimente pozitive ceea ce vă va asigura că lucrurile merg bine. trebuie să abordaţi persoana respectivă şi comportamentul său în moduri mai directe:  Confruntaţi-i direct cu grupul Specificaţi-le că atitudinea lor este diversionistă. Uneori. dându-le participanţilor cu puncte de vedere negative posibilitatea să-şi le exprime reprezintă un truc bun care îi face să simtă că şi-au jucat rolul şi apoi încep să participe mai mult. Totuşi. în loc să lăsaţi să se instaleze tensiunea. Încercaţi mai degrabă să specificaţi cuvintele pe care le-au folosit şi nu să emiteţi generalităţi. Încercaţi să fiţi pozitiv faţa de orice contribuţie folositoare pe . Încurajaţi-i să-şi exprime sentimentele şi să vadă instruirea ca pe o oportunitate de a trece prin noi experienţe. veţi da posibilitatea tuturor să şi exprime sentimentele şi punctele de vedere. Pauzele de cafea sunt un moment potrivit pentru astfel de contactare. dacă tensiunea se amplifică. Trecând pe la fiecare participant.Vorbiţi cu ei individual în primul moment posibil. şi pentru ca dumneavoastră să continuaţi instruirea trebuie ca ei să-şi schimbe atitudinea. Poate ajuta să vă referiţi la regulile grupului spunând că toţi aţi convenit asupra acestora. iar sentimentele negative vor fi văzute în contextul unui grup în care majoritatea participanţilor este mulţumită de instruire.

în unele cazuri puteţi obţine un acord răsunător cu percepţia dumneavoastră despre comportamentul persoanei respective. această abordare nu este recomandată în acest moment destul de târziu decât dacă sunteţi sigur că majoritatea covârşitoare vă va sprijini. Acum luaţi o pauză de cafea! Cu siguranţă aveţi nevoie de aceasta atât dumneavoastră cât şi întregul grup! “A cere unei persoane să plece poate fi un moment întradevăr important al experienţei dumneavoastră de instructor . Deşi.” . Fiţi foarte clar cu privire la motivele dumneavoastră. al doilea este acela de a opri participanţii care îi deranjează pe ceilalţi” O posibilă abordare este aceea de a implica grupul. chiar dacă întreg grupul l-a dezabrobat. Datorită riscului. deorece nu numai că va fi mai puţin dramatic dar va răni mai puţin persoana în cauză. totuşi riscaţi ca în această situaţie deja tensionată să se dividă grupul în două tabere cu puncte de vedere diferite.care au avut-o şi insistent asupra a ceea ce doriţi dumneavoastră. Încercaţi să respingeţi comportamentul şi persoana. “Există două aspecte importante ale instruirii .primul este acela de vă păsa întradevăr de grup.veţi şti că nu aţi dat greş ca instructor din cauză că nu aţi putut păstra în grupul de participanţi pe toţi cei care intră pe uşă. specificaţi şi schimbările de comportament pe care le doriţi. Dacă este necesar.  Rugaţi persoana să părăsească instruirea Ideal. acest lucru trebuie făcut faţă în faţă şi nu în faţa întregului grup.

Când două persoane încep să discute mai aprins (să se certe)
Dacă se întâmplă acest lucru, puteţi:  să le amintiţi celor două persoane că toţi aţi convenit asupra regulilor de a critica punctele de vedere şi nu să atacaţi persoana  să le cereţi ca dezbaterea să fie deschisă pentru a-i include şi pe ceilalţi participanţi  să întrebaţi dacă membrii grupului sunt perturbaţi de această controversă şi ar prefera ca ea să înceteze  să spuneţi că dumneavoastră sunteţi perturbat de controversă şi doriţi ca ea să înceteze  faceţi o pauză de două minute. În mod evident, trebuie să vedeţi dacă discuţia respectivă este întradevăr dăunătoare! Dacă nu este un atac la persoană şi dacă are legătură cu subiectul discutat, s-ar putea să vreţi să o lăsaţi să continue. Totuşi, trebuie să verificaţi efectul ei atât asupra dumneavoastră cât şi asupra întregului grup şi apoi să acţionaţi în concordanţă. În oricare dintre aceste cazuri v-aţi afla:

 nu vă angajaţi în dispute personale cu participanţii, încercaţi mai degrabă   
să faceţi o pauză, chiar dacă nu era planificată, şi judecaţi “la rece” nu faceţi pe expertul atotştiutor care îi priveşte de sus pe toţi şi dă directive nu vă lăsaţi depăşit de situaţie dacă faceţi echipă cu un alt instructor care se află în asemenea situaţii, nu interveniţi în discuţie (lăsaţi-l să-şi exercite autoritatea). Dacă vedeţi

că nu se descurcă, încercaţi să-i sugeraţi discret o pauză şi discutaţi împreună modalitatea cea mai bună de rezolvare.

Cum abordăm diferite tipuri de participanţi la seminarii
1. Certăreţul - nu vă implicaţi în dispute, dar limitaţi-i intervenţiile şi nu-l lăsaţi să monopolizeze discuţia. 6. Necooperantul-negativistul - folosiţi ambiţiile sale, recunoaşteţi şi utilizaţi cunoştiinţele şi experienţa lui în sens pozitiv. 2. Pozitivul - este de mare ajutor, lăsaţi-l să intervină şi folosiţi-l cât mai des. 7. Dezinteresatul-apaticul - solicitaţi intervenţia lui apelând la munca şi interesele personale. 3. “Ştie tot” - lăsaţi grupul să discute şi să aprecieze teoriile şi opiniile lui. 4. Vorbăreţul - limitaţi timpul de discuţie şi, când este cazul, întrerupeţi-l cu tact. 5. Ruşinosul - puneţi-i întrebări simple, stimulaţi-i încrederea în sine şi, atunci cînd este cazul, acordaţii credit. 8. Arogantul - nu-l criticaţi şi folosiţi tehnica replicilor de tipul “da, dar...” 9. Persistentul în întrebări - deoarece încearcă să-l surprindă pe picior greşit pe cel care conduce discuţia, reorientaţi întrebările lui spre întregul grup.

Instruirea in echipa .

 Posibilitatea de “a-şi veni în ajutor” unul altuia în momente dificile constituie un factor major în “liniştea mentală” a instructorului şi în desfăşurarea fără incidente a instruirii. Participanţii beneficiază de stilurile diferite ale celor doi instructori. adăugând apoi mai multă energie cursului.  Instructori: Pentru  Le permite să-şi testeze ideile reciproc şi să se redirecţioneze atât înaintea cât şi în timpul instruirii.  Presiunea de a fi singurul responsabil pentru curs este înlăturată.Beneficiile instruirii în echipă Există două motive principale şi evidente pentru a lucra în echipă cu un alt instructor: face viaţa mai uşoară şi mai plăcută atât pentru instructor cât şi pentru participant.  Pentru Participanţi: . fiecare instructor are momentul său de “respiro”. ceea ce face cursul mai dinamic şi mai interesant. Alte beneficii pentru instructori şi participanţi sunt listate mai jos. Instructorii care călătoresc mult susţinând sesiuni de instruire consideră aceasta drept o muncă foarte solicitantă şi solitară. Instruirea în echipă divide sarcina pregătirii şi a responsabilităţii pentru evenimentul respectiv şi îndulceşte singurătatea.

 Instruirea în echipă creşte atenţia participanţilor deoarece aceştia trebuie să fie atenţi la doi instructori. instruirea propriu-zisă şi încheind cu evaluarea instruirii şi a modului de colaborare. organizarea instruirii. precum şi la interacţiunea acestora. varietatea şi bogăţia cursului. împreună cu punctele de vedere proprii cresc diversitatea. Beneficiază de o varietate de stiluri individuale de instruire şi prezentare. continuând cu elaborarea materialelor. Toate aceste beneficii sunt considerabile şi este bine ca instructorii să lucreze în echipă ori de câte ori este posibil pentru a-şi reduce propriul nivel de stres şi pentru a furniza servicii mai bune participanţilor. În acest fel vor învăţa unul de la celălalt şi vor avea un “tovarăş” la nevoie. precum şi stilul “compus” al echipei de instructori. acestea fac cursul foarte dinamic şi stimulativ. Instructorii colaborează în toate fazele începând cu planificarea instruirii.  Fiecare participant beneficiază de o mai mare atenţie. care nu numai că include dar favorizează critica constructivă.  Instructorii trebuie să aibă o relaţie deschisă şi participativă. pregătirea şi instruirea trebuie coordonate foarte bine.  Instructorii prezintă pe rând conform planificării stabilite. dar pentru a păstra contact vizual cu colegul său care prezintă.  Experienţa culturală şi de instructor a “partenerilor”. .  Instructorul care nu prezintă stă jos în laterala sau în spatele sălii pentru a nu atrage atenţia participanţilor. Tehnici de prezentare Iată câteva tehnici de prezentare/sfaturi folositoare pentru instruirea în echipă:  Planificarea.

 Instructorii se sprijină reciproc şi promovează o imagine bună echipei pe care o formează. ci este vorba despre echipa lor care trebuie să apară cea mai potrivită pentru instruirea respectivă. Instructorii stabilesc un cod de semnale non-verbale prin care îşi semnalizează dacă vor să intervină. În nici un caz nu se întrerup unul pe celălalt. Nu este vorba despre cine este mai bun şi mai deştept. .

instructorul doreşte ca cursantul să rezolve anumite puncte sau aspecte. Sunt cîteva aspecte care trebuie luate în considerare de instructor când evaluează activitatea unui cursant. (1) În punctarea analitică. (2) Punctarea holistică ia în considerare întreaga activitate a cursantului. există două moduri de a puncta datele culese prin estimarea cursanţilor: (1) analitic şi (2) holistic. . intereselor şi stilului cursantului. Este mai rapidă şi mai subiectivă. Rubricile şi modalităţile de punctare trebuie puse la punct în funcţie de calitatea dorită a fi obţinută în sarcina dată.Evaluarea TIPURI DE EVALUARE În general. Punctajul este dat în funcţie de modul în care activitatea cursantului include aceste lucruri. precum şi tipurile de activitate pe care acesta trebuie să demonstreze că le stăpâneşte. Trebuie să stabiliţi ce reprezintă o activitate excelentă şi câteva standarde locale care să vină în întâmpinarea necesităţilor.

în cadrul instruirii. determinaţi care este punctul în care produsul sau performanţa nu mai sunt suficient de bune.Exemplu Descriere Demonstrează înţelegerea conceptelor. Demonstrează înţelegerea conceptelor. Permite mai mult de o abordare sau soluţie. acordaţi punctaj aspectelor produsului sau performanţei care sînt considerate notabile. Dă explicaţii clare. Ei trebuie să ştie care este nivelul cel mai înalt care se poate atinge şi care este activitatea care se poate ridica la cele mai înalte aşteptări. Vede o soluţie/abordare . Demonstrează o înţelegere de bază a Are greşeli majore de raţionament. bine Merge dincolo de cerinţele sarcinii. 4 Bine este consecvent şi Nivel 5 Foarte bine Îndeplineşte sarcinile cu acurateţe. nu numai cele evidente şi uşor de punctat sau observat. Foloseşte explicaţii potrivite. EVALUAREA HOLISTICA . exemple şi modele de produse şi performanţe de calitate. Înainte de evaluare cursanţilor trebuie să li se ofere. acurateţe. Vede doar o singură De cele mai multe ori realizează sarcina cu soluţie sau abordare. Îndeplineşte toate cerinţele. Raţionamentul structurat. conceptelor. În final.Atunci când stabiliţi standarde de aşteptare. 3 Satisfăcător Are greşeli minore de raţionament.

Dă explicaţii minime. conceptelor. toate cerinţele sarcinii. tehnicile şi experienţa de învăţare    cursanţilor li s-a dat posibilitatea să aplice ce au învăţat au fost legate de resursele şi facilităţile disponibile în clasă şi la locul de muncă au fost relevante pentru necesităţile. MODEL DE EVALUARE A INSTRUIRII Nivel de performanţă 1 Instruirea:        a permis flexibilitate a fost practică (poate fi aplicată în situaţii reale) a fost direcţionată către nivelul cursanţilor a oferit posibilitatea individualizării a alocat timp pentru fiecare activitate a inclus folosirea materialelor auxiliare audio sau vizuale. 2 Slab 1 Foarte slab dar deviază de la ea. acolo unde acestea au fost necesare a permis implicarea cursanţilor 2 3 4 5 În legătură cu metodele. Nu îndeplineşte nici cerinţele minime ale sarcinii. Nu înţelege conceptele. Nu vede soluţia sau Nu poate realiza sarcina cu acurateţe. Nu încearcă să raţioneze. Îndeplineşte aproape Îndeplineşte sarcina cu o acurateţe medie. Satisface numai cerinţele minime ale sarcinii. Începe prezentarea Oferă numai explicaţiile de bază. interesele şi abilităţile cursanţilor . abordarea. Demonstrează o înţelegere limitată a Raţionamentul este incorect. Nu poate da nici o explicaţie clară. soluţiei / abordării dar nu o termină. Nu are acurateţe în realizarea sarcinii.

au fost relevante pentru situaţiile concrete la locul de muncă În legătură cu evaluarea  s-a bazat pe atribuţiile şi performanţa necesară în situaţiile de la locul de muncă  aşteptările evaluării au fost anunţate clar cursanţilor  aşteptările s-au referit direct la scopul instruirii .În legătură cu conţinutul  conţinutul a fost suficient de detaliat şi de clar  a cuprins informaţii necesare pentru realizarea obiectivelor instruirii  a fost relevant pentru situaţii concrete la locul de muncă În legătură cu resursele şi materialele  instrumentele. echipamentul. media etc. materialele adiţionale.

) Puncte tari pe care să se poată construi: 2 3 4 5 II III IV V Unul sau mai multe domenii ce trebuie îmbunătăţite: EVALUAREA INSTRUIRII Vă rugăm să punctaţi aspectele de mai jos. . Alegerea cuvintelor 2. Claritatea 2. Structura propozitiei 3. etc) 1. Adăugaţi în spaţiul de mai jos comentariile dumneavoastră. postura etc. Varietatea 3. Mecanismul (gesturi.FOAIE DE APRECIERE A PREZENTĂRII Acordaţi note de la 1 la 5 (1 cea mai mică) pentru urmatoarele: 1 I Prezentarea pe materialele ajutatoare (Flip chart. Concizia prezentării Livrarea prezentării 1. Contactul cu audienţa 2. Forţa şi entuziasmul Impresia generală 1.

Ce fel de cursuri de instruire aţi vrea să urmaţi în viitor? Comentarii suplimentare: . Cunoaşterea subiectelor prezentate 8. Calitatea prezentării 7. Atitudinea apropiată a instructorilor 6. A avut instruirea durata potrivită? Dacă nu. Calitatea generală a instructorilor INSTRUIREA 9. Calitatea generală a instruirii 13. Obiectivele au fost atinse 10.FACILITAŢI Excelent 1. Calitatea sălii de curs 2. vă rugăm explicaţi. Calitatea meselor 4. S-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele 11. Calitatea materialelor 12. Calitatea pauzelor de cafea INSTRUCTORUL 5. Slab 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Da Nu 14. Calitatea camerei de hotel 3.

Sfaturi pentru o buna Prezentare .

ai dreptate!” Fiţi pregătiţi • Cunoaşteţi materialul • Cunoaşteţi facilităţile unde urmează să prezentaţi • Testaţi. confidenţă şi curaj astfel încât să vă puteţi aminti mereu vorbele lui Henry Ford: “Orice ai crede că ştii sau nu ştii…. Testaţi şi testaţi din nou echipamentele audio-video sau computerul • Cunoaşteţi-vă auditoriul: şi pregătiţi-vă şi prezentaţi-vă special pentru el . sesiunii i-ar lipsi probabil profesionalismul.Cum îmi controlez emoţia? Sunteţi nervos înainte de sesiune. Aşa că: . şi un prezentator strălucitor.reasiguraţi-vă că starea de nervozitate este….controlaţi şi administraţi energia ca s-o puteţi folosi în mod constructiv Cum? “Îţi înveţi fluturii să zboare în aceeaşi direcţie. Este foarte bine! Dacă nu aţi fi.” Daţi măcar impresia de Calm. Totuşi trebuie să vă controlaţi nervii.Normală! .

îndoi sau rămâne nemişcat dacă nu planificaţi şi vă urmaţi mişcările în mod natural • Schimbă direcţia corpului când schimbi subiectul în discuţie. se va mişca oricum. Emoţiile vă pot copleşi. • Chiar dacă vă planificaţi sau nu.şi voi -. corpul dvs.că aţi atins obiectivele?) A = Posibil de Atins .dar nu asta am venit să aud (sau să învăţ). Se va roti. Verificaţi ca obiectivele voastre să fie SMART S = Specifice .(cum vor şti ei -. Mergeţi în faţa sălii sau în direcţia opusă pentru a sublinia această schimbare de subiect." Asiguraţi-vă că participanţii nu pleacă de la sesiunea voastră spunând acestea! Comunicaţi obiectivele instruirii încă de la început şi apoi reamintiţi-le la sfârşitul prezentării. materialele interesante -.Respiraţi – adânc şi liber • Respiratul adânc vă controlează nervii. iar mişcându-vă va face ca acest lucru să nu se observe. Sfaturi pentru o bună prezentare Care sunt obiectivele dumneavoastră? " Prezentatorul (instructorul) bun. vă întăreşte vocea şi vă ajută să gândiţi mai bine • Respiraţi adânc şi încet – auzind cuvintele: Gândesc clar! • Expiraţi – Încet şi adânc – auzind cuvintele Mă simt calm! • Repetaţi aceşti ultimii doi paşi de cel puţin 5 ori înainte de sesiune Mişcaţi-vă – conform planului dvs.(ambiguitatea îi zăpăceşte şi îi frustrează pe participanţi) M = Măsurabile .(este POSIBIL să atingeţi obiectivele în timpul de care dispuneţi?) .

inclusiv referinţe pentru informaţii în plus . că pot fi utile pentru audiitoriu. precum şi nivelul de cunoştinţe al audienţei?) T = Ancorate în Timp . Prioritizaţi-vă materialele Vi s-a întâmplat vreodată acest lucru? Sunteţi rugat să faceţi o prezentare pe tema "XYZ" (un subiect pe care îl ştiţi foarte bine şi despre care aţi putea vorbi ore întregi) la o anumită dată. prezentatoare profesionistă a cestei teme? Răspunsul? (D) NICI UNUL DIN CELE DE MAI SUS Deveniţi NEMILOS cu conţinutul prezentării! E mai bine să spuneţi 5 lucruri bine decât 10 care ar lăsa auditoriul confuz şi nelămurit.(ce poate fi realizat în TIMPUL sesiunii şi CE şi PÂNĂ CÂND aşteptaţi ca urmare a acesteia). unui anumit grup (care nu ştie nimic despre "XYZ").R = Realiste . • Focalizaţi-vă pe problemele ce TREBUIE ştiute (informaţiile necesare pentru dvs. Dacă nu ştiţi unde mergeţi. probabil că veţi ajunge în altă parte. (B) îi covârşiţi cu materiale care să acopere tot ceea ce nu puteţi spune în timpul dat (şi pe care participanţii nu le vor citi NICIODATĂ).(este PROBABIL să atingeţi obiectivele. dacă aţi avea timp să le prezentaţi) pot fi furnizate sub formă de hand-outs (materiale scrise). având în vedere constrângerile datorate timpului pe care l-aţi avut pentru pregătire şi resursele. Apoi vine lovitura: Aveţi la dispoziţie numai 30 minute! Ce faceţi? (A) Vă decideţi să vorbiţi cu 300 cuvinte pe minut. la o anumită oră. (C) refuzaţi imediat oportunitatea de a informa şi inspira această audienţă şi de a vă promova drept o persoană calificată. şi pentru auditoriu care să vă ducă la atingerea obiectivelor stabilite) • Problemele care AR TREBUI ştiute (informaţii care ştiţi dvs.

curiozitatea sau nu le câştigaţi încrederea de la început.ARUNCAŢI-LE! Este mai bine să nu aglomeraţi auditoriu cu informaţii dacă nu vă solicită ei expres acest lucru.. Metoda Gândiţi creativ asupra metodei care o veţi utiliza pentru a intra în subiect. Terminaţi prezentarea cu mult entuziasm Sfârşitul prezentării trebuie să fie cel puţin la fel de atractiv ca începutul.• În ceea ce priveşte cele ce AR PUTEA FI CUNOSCUTE …. referitor la subiectul în discuţie o metaforă pentru mesajul general care vreţi să-l transmiteţi o problemă care ar putea fi rezolvată urmare a acestui seminar o anecdotă treziţi interesul. aceasta ar putea conţine: Dacă nu le o întrebare provocatoare. Începeţi în forţă Începeţi prezentarea astfel: 1. este mult mai greu s-o faceţi mai târziu. Conţinutul prezentaţi-vă stabiliţi obiectivele prezentaţi agenda explicaţi modul de abordare stimulaţi atenţia auditoriului în subiectele ce urmează să le expuneţi stabiliţi raportul 2. Prima şi ultima impresie sunt cruciale – iar sfârşitul . Corabia noastră ar veni mai repede dacă noi am înainta în întâmpinarea ei.

legaţi-vă de următoarea prezentare. metaforă sau anecdotă referitor la cele discutate . Încheind cu o întrebare fără răspuns vă lipseşte de posibilitatea de a-i lăsa cu un mesaj cheie. Şi numai focalizându-vă asupra auditoriului (şi nu asupra notiţelor) îi va face să reacţioneze la mesajul transmis de dvs.mulţumiţi auditoriului pentru timpul acordat . Nu diferenţa dintre oameni e problema.prezentării va rămîne cu siguranţă lucrul care şi-l vor reaminti cel mai repede. Totdeauna există o bună recoltă care să vă hrănească gândirea.rezumaţi punctele principale . auditoriu vă va transmite feed-back asupra modului cum merge sesiunea. va ajuta persoana în cauză să se simtă implicată. Aveţi nevoie doar de destul entuziasm pentru a o recolta. Astfel e bine ca la sfârşitul prezentării să: . O privire scurtă de 2 secunde. Sesiunile care se termină cu intrebări pot lăsa auditoriul confuz şi frustrat.finalizaţi cu o întrebare retorică. interesată şi în relaţie cu dvs şi cu ceea ce spuneţi.amintiţi obiectivele şi confirmaţi realizarea lor . ci indiferenţa acestora! . In mod non-verbal. Ce face auditoriul? Importanţa contactului vizual cu auditoriu este bine ştiut de toată lumea.lăsaţi-i cu o “chemare la acţiune” – plan de acţiune .

probleme. implicării în discuţie Întrebările închise vor duce la…linişte! Bineînţeles că nu totdeauna se întâmplă aşa. Dar faceţi hand-out cît mai simple şi cu multe spaţii libere pentru adăugiri . dacă le veţi da materialele (hand-out) în avans. O greşeală este dovada că cineva a încearcat măcar să realizeze ceva.auditoriul va tinde să-şi distragă atenţia de la dvs. funcţie de subiectul în discuţie.daţi referinţe pentru materiale suplimentare.Utilizarea hand-out-urilor . declaraţii şi răspunsuri care vor confirma că mesajul a fost înţeles sau nu! S-ar putea să nu ştiţi toate răspunsurile -.gîndiţi-vă şi cum va fi utilizat materialul după sesiune: un scurt conţinut la început ar fi de ajutor . Dar dacă doriţi un dialog. întrebările deschise sunt mult mai eficiente în obţinerea acestui rezultat.ar fi bine să le daţi materialele în tranşe. Obţinerea participării. şi le vor avea în faţă . Poate auditoriul înţelege ce spuneţi? Consideraţi următoarele: . idei. . Întrebări care încep cu: Cum? Ce? De ce? Când? Unde? Cine? invită la opinii.dar probabil că nici nu vă vor fi puse toate întrebările. atunci daţi-le la început.dacă credeţi totuşi că auditoriu trebuie să-şi ia notiţe în plus faţă de ce le daţi.utilizaţi culori in hand-out-uri. atunci cînd aceasta e discutat .

utilizaţi gesturi cu palmele deschise ( e un gest de invitare) ..75% din ce ştiu adulţii a fost obţinut din ceea ce au văzut. adăugaţi încă 10-30% timp suplimentar (pentru întrebări. Ca instructori.zâmbiţi şi creaţi o atitudine mai puţin formală . .înregistraţi timpul pe fiecare subiect . Următoarele sfaturi vă vor ajuta să rezolvaţi probleme timpului: . facilitatori. ca să fiţi la nivelul lor.70% din ce am văzut şi am auzit reţinem.ridicaţi sprâncenele încet.30% din ce am văzut mai reţinem .păstraţi contactul vizual cu ei ca şi cum i-aţi întreba Este mai bine să vă uitaţi încotro mergeţi. decât să vă focalizaţi către unde aţi fost.staţi jos.repetaţi înainte cu voce tare: lucrurile care sunt vorbite iau mai mult decât dacă le spuneţi în gând . trebuie să utilizaţi materiale vizuale! . Auzul a contribuit numai cu 13% După 3 zile.dupa ce aţi repetat şi v-aţi cronometrat. Cum vă administraţi timpul Auditoriul nu vă va mulţumi pentru faptul că aţi depăşit timpul sau nu aţi trecut prin toată agenda.numai 10% din ce am auzit mai reţinem . comunicându-la astfel că sunteţi egali în discuţie . probleme logistice etc) . un gest de curiozitate privind la ce spun ei .

numerotaţi cardurile funcţie de secvenţa lor .folosiţi desene. Comunicarea puternică şi eficientă este formată din: a) cuvintele care le foloseşti. Notiţele care vă ajută Folosiţi notiţe sub formă de carduri care vă vor conduce uşor prin toată prezentarea dvs. cauzând delăsare. Spuneţi-le cît va dura fiecare secţiune. . În schimb. Dar şi acestea trebuie să fie astfel: . subpunctele şi timpul in coloane diferite.lăsaţi spaţii libere în jurul cuvintelor. anxietate.folosiţi culori diferite .scrieţi cît mai mare . .nu purtaţi un ceas. trebuie să fiţi un bun gânditor în particular. non comunicare şi presiune. Diversitatea vocii e valoroasă Când oamenii au spus că au avut un prezentator plictisitor.la începutul prezentării faceţi cunoscut auditoriului agenda şi cînd vor fi întrebările şi comentariile. Când îl veţi privi. la spatele auditoriului. invariabil nu a fost vorba despre conţinut. simboluri şi abrevieri cât mai mult . c) ce văd oamenii.folosiţi un tabel: punctele cheie. aveţi ceasul fie pe perete.cât mai scurte: 3-4 cuvinte pentru fiecare punct sunt foarte utile . Pentru a fi un bun vorbitor în public. sau un coleg care ţine timpul sau ceasul lîngă notiţele dvs.. atenţia auditoriului va fi concentrată de acum încolo numai la timp. A ţine cont de timp nu este nici pe departe la fel de important ca a face timpul să conteze. b) modul cum vorbeşti. pentru a putea adăuga idei cât mai uşor .

Şi nu uitaţi valoarea pauzei – auditoriu vă va mulţumi pentru scurtele momente în care ei digeră şi se gândesc la ce aţi spus. consideră informaţia irelevantă. Ei pot să nu fie atenţi dintr-o varietate de motive: poate că informaţia e prea simplă sau compelxă. Atunci cînd participanţii cred că ei deja ştiu tot. Pentru a fi înţelept trebuie să citiţi printre rânduri. Consideraţi variaţii la: ton. volum. există o lipsă de stimulente vizuale. de obicei e bine să-i întrebaţi dacă au citit vreodată o carte sau văzut un film de două ori.Cercetările au arătat că ultimele două elemente contribuie cu aproximativ 90% la modul în care e transmis mesajul. Un alt motiv poate fi faptul că un participant consideră că nu-i spuneţi ceva nou. Nu uitaţi:minţile oamenilor trebuie să fie deschise pentru a putea să le transmiteţi mesajul! Putem cere informaţii -. Atenţia participanţilor Deseori cea mai mare încercare într-o prezentare este să faci auditoriu să asculte (nu numai sa audă) ceea ce spui. Pentru a avea cunoştinţe trebuie să învăţaţi.dar cel mai adesea ne interesează doar ceea ce confirmă . viteză. Vor fi de acord că incă o vizionare sau citire le-a permis să observe informaţii adiţionale care nu le-au observat prima dată. prezentatorul vorbeşte monoton. Flexibilitatea şi variaţia sunt puncte cheie în utilizarea vocii.

Persoana care crede că le ştie pe toate.opiniile noastre. Gesturile Câteva gesturi pot deruta asupra mesajului transmis. va fi în contradicţie cu ceea ce vorbiţi. . Să spunem că vorbiţi despre ceva care este de o importanţă deosebită pentru participanţi. Auditoriu se va întreba în final ce e mai adevărat: ceea ce aud sau ceea ce văd. Veţi observa că puteţi transmite în final mult mai mult cu mult mai puţine cuvinte. se potrivesc cuvintelor dvs. Aşa că asiguraţi-vă că gesturile dvs. a încetat pur şi simplu să gândească. stând blazat pe un scaun. cum ar fi: mîinile in buzunare. Gesturile dvs..

Facilitarea .

• Referinţe Reguli – să menţină ordinea în discuţiile grupului.Rolul facilitatorului Rolul facilitatorului este de a face grupul să lucreze ca un tot unitar constructiv şi în coeziune. descurajând participanţii să vorbească toţi odată sau să domine discuţia Protejarea membrilor . Rolul facilitatorului în cadrul grupului vine din trei direcţii principale: Conducere Focalizare – să furnizeze o focalizare a grupului când acesta îşi pierde ideea Stimulare – să încurajeze o dezbatere constructivă între membrii grupului Suport – să facă cunoscute ideile furnizate de membrii introvertiţi ai grupului şi să pemită exprimarea noilor idei Participare – când grupul interacţionează puţin sau într-o direcţie greşită.să se asigure că toţi participanţii la discuţii sunt trataţi în mod egal şi că nici unul nu este împiedicat să-şi spună ideile Tratarea problemelor – să controleze persoanele problemă din grup permiţând fiecăruia să se exprime liber Păstrarea programului – să urmărească programul întâlnirii. astfel asigurând respectarea agendei. facilitatorul trebuie să promoveze noi dezbateri Formarea echipei – să formeze o echipă coezivă. interactivă şi productivă. .

• Neutru Pragmatism – să aibă o atitudine obiectivă văzând în fiecare discuţie meritul ei Încurajarea feedback-ului – să promoveze discuţia către toţi membrii grupului Facilitatorul – trebuie să fie o persoană neutră, având o viziune pragmatică asupra tuturor punctelor de vedere

Abilităţile şi Calităţile manageriale
Pentru a fi eficace în calitatea dvs. de facilitator, ar trebui să fiţi şi un manager eficace, ceea ce implică să aveţi nişte calităţi şi abilităţi care să vă permită să conduceţi întâlnirea cu uşurinţă. • Comunicarea Abilitatea de a vă exprima utilizând toate tehnicile verbale şi non verbale, dintre care ascultarea activă are un rol important

• Planificarea Aranjarea locului întâlnirii astfel încât toate barierele dintre facilitator şi participanţi să fie înlăturate • Conducerea Să modelaţi o echipă dintr-un grup de indivizi, prin motivarea şi împuternicirea fiecăruia. Delegarea sarcinilor este esenţială pentru un bun conducător, să ştiţi când să staţi în umbră şi să lăsaţi echipa să aibă iniţiativă şi când să iei tu iniţiativa.

• Consultarea Facilitatorul nu trebuie să stea în faţă şi să lectureze în mod formal. El trebuie să implice auditoriul şi să îl facă cunoscut ce urmează pe agendă. Pentru a implica audioriul, el trebuie să fie un catalizator pentru discuţie şi când e nevoie să reformuleze puntele discutate şi să ceară feed back de la auditoriu.

Abilităţile şi Calităţile Personale
• Flexibilitatea Abilitatea de a îndeplini diferite roluri în grup: conducător, susţinător, inchizitor, pentru a păstra procesul fluid şi a-i maximiza potenţialul • Confidenţa A induce încrederea în grup printr-o atitudine direcţionată pe scop şi a faptului că sunteţi în control, astfel încât să diminuaţi insecuritatea grupului • Autenticitatea Să fiţi consistent în abordarea sarcinii, să nu schimbaţi obiectivele, astfel încât să arătaţi nesiguranţă grupului • Răbdare, Perseverenţă Să apreciaţi munca grupului şi determinarea pe care acesta o are în a termina ce şi-a propus • Conducere (Prezenţa) Să aveţi respectul pentru grup care poate devini un înlocuitor de conducător dacă este nevoie • Integritate Să fiţi un exemplu pentru grup privind modul cum să lucreze împreună • Iniţiere Să fiţi în măsură a pune grupul la lucru sau atunci când este dezvoltată o problemă să găsiţi o alternativă pentru a-l menţine în lucru • Respect Să aveţi admiraţia grupului ca fiind o persoană pe a cărui judecată se pot baza • Percepţia Să aveţi capabilitatea de a recunoaşte problemele din grup, utilizându-le pe cele pozitive în avantajul grupului şi reţinându-le pe cele negative pentru a le putea diminua.

Sfaturi pentru Formatori
Alegerea locului pentru desfăşurarea seminarului Alegeţi un loc bun! Undeva departe de alte tentaţii sau posibilităţi de întreruperi bruşte! Asiguraţi-vă că aveţi echipamentul gata cu ceva timp înainte de a începe prezentarea. Flipchart-ul, markere, scotch toate la îndemână. Aerul condiţionat sau retroproiectorul: să ştiţi să le folosiţi. Ţineţi minte că facilitatorul trebuie să stapânească locul, şi să-l aranjeze aşa cum doreşte! Aranjarea locului

Cei mai mulţi traineri utilizează aranjamentul ‘potcoavă de cal’ pentru mese. E bun pentru training. În acest fel vă veţi respecta participanţii şi vă veţi clădi credibilitate ca cineva pe care se poate conta. Câteva dintre regulile pe care invariabil grupul le alege includ: Numai o persoană vorbeşte odată. Ascultă pe cel ce vorbeşte cu atenţie şi fără a-l întrerupe fie direct sau implicit (dând din cap. astfel încât ar fi OK dacă am mai continua încă 10 minute peste program? Are cineva o obiecţie? Mulţumesc. Astfel facilitatorul e mai mult un conducător de şedinţă decât un ghid pentru participanti. la facilitator. cereţi permisiune grupului de a continua peste program. Nici un atac personal. Acestea sunt regulile pe care voi le-aţi stabilit. făcând alte semne). Dacă observaţi că veţi depăşi timpul preconizat. facilitatorul trebuie să se ridice. După ce sunt văzute asiguraţi-vă că TOŢI sunt de acord cu ele.” Apoi orice s-ar întâmpla nu depăşiţi ce deja aţi extins. Cea mai eficientă conversaţie are loc într-un aranjament în cerc. Timpul Stabiliţi timpul de la bun început şi asiguraţi-vă că toţi l-au agreat. iniţială: “Acesta este un subiect interesant. Să nu deviem de la subiect. Să agreăm că nimeni nu va fi criticat pentru ideile sale. Auditoriul are mai mari şanse de a rămâne focalizat dacă nu se întreabă cât are de gând să dureze totul. O modalitate de a-i aduce pe participanţi la subiectele de pe agendă este să amintiţi participanţilor de întrebarea dvs. deoarece lasă loc pentru flipchart. Timpul preconizat nu va fi suficient. Sau notaţi-vă subiectul şi propuneţi o altă întâlnire pe acest subiect. Să fim punctuali. Menţineţi agenda De multe ori sunt deviaţii de la agendă. Afişaţi regulile undeva unde pot fi văzute. Ca facilitator aveţi responsabilitatea pentru crearea unui mediu sigur pentru ca participanţii să se poată exprima. totuşi cumulează multă putere în partea din faţă. Aceste reguli trebuie stabilite împreună cu grupul. dacă vom mai avea timp. Revizuiţi ce aţi discutat până acum . Pentru a vedea. Întotdeauna cereţi permisiunea înainte de a schimba discuţia. Să aveţi numai scaune suficiente pentru cei prezenţi. unde stă facilitatorul. Pentru a fi un bun facilitator trebuie să fiţi o persoană de încredere şi credibilă. In acelaşi timp să amintim ce am dorit noi de fapt…” Mai există posibilitatea să întrebăm grupul dacă doreşte să discute subiectul acesta acum. Această poziţie neagă egalitatea necesară pentru ca o conversaţie adevărată să aibă loc. Să folosim un ton de respect: cinismul nu are ce căuta în grup. Nici un scaun în plus! Introducerea regulilor grupului Încrederea de a fi deschis şi onest poate fi întărită dacă sunt stabilite nişte reguli de la bun început. “ Am observat că suntem în mijlocul unui subiect intersant şi suntem pe cale să ajungem la o concluzie. Dan.Aici aveţi grijă de aranjarea scaunelor: scaunele aranjate ca la teatru duc la pasivitate şi arată că toată comunicarea va trece prin partea din faţă. fără mese sau altceva în faţă. şi îl vom aborda mai târziu.

Un grup care nu are nici o direcţie sau care nu ştie încotro va fi condus va avea nevoie de ajutor în stabilirea obiectivelor şi planificare activităţilor. cât şi grupul. Ca facilitator nu trebuie să vă temeţi de un potenţial conflict sau de un schimb de argumente cu unul dintre participanţi. Aceasta va implica un rol directiv din partea dvs.Reveniţi şi amintiţi ce s-a discutat până acum. Alegerea stilului Cât de flexibil sunteţi în schimbarea stilului de facilitare la un moment dat? Stilul pe care-l alegeţi se poate schimba de la un moment la altul într-o anumită conversaţie. Dacă diferenţele privesc un anumit subiect ce se discută şi nu constau în personalităţile contestatarilor atunci rezultatul poate fi ceva benefic ce duce la noi informaţii şi cunoştinţe. delegând! Facilitatorul trebuie să aleagă la momentul potrivit între a prelua conducerea sau a sta în planul doi şi a lăsa grupul să facă singur ce are de făcut. Urmărirea rezultatelor Ca facilitator. Plăcerea conversaţiei Nerăbdarea de a exprima idei noi pe care nu am ştiut că le avem. Dumneavoastră. numai ghidându-l. ca facilitator. Provocarea şi conflictul pot duce la dezvoltare. Conflictul În timpul facilitării pot exista participanţi care vor avea vederi diferite asupra tuturor opiniilor dvs. . Astfel ei îşi vor face curaj să-şi exprime părerile sau dezacordul şi poate vor muta procesul într-o direcţie complet nouă. Dacă această atitudine persistă e bine să refuzaţi să vă angajaţi în conversaţie cu persoana respectivă. George Bernard Show a spus că: “ Un om n-o să vă spună niciodată nimic până nu-l contraziceţi”. Care credeţi că este cel mai important factor referitor la comunitatea dvs…?” Notaţi că e o idee bună să sfârşiţi cu o întrebare şi apoi să nu mai comentaţi nimic. Apoi un posibil rezultat pentru participanţi ar fi contribuţia la satisfacţia lor reală şi continuă. este să păstraţi scopul iniţial al conversaţiei şi periodic să-l amintiţi. Respectul şi arta pot fi o serie de calităţi ce trebuie să intre în rolul oricărui facilitator. De asemenea încercaţi să faceţi un rezumat unde aţi ajuns atât dvs. aveţi responsabilitatea de a furniza mediul. Dacă dimpotrivă ei şi-au stabilit clar obiectivele atunci poate ar trebui să-i lăsaţi pe ei săşi stabilească singuri activităţile. contextul şi ghidarea necesară pentru ca aceasta să i se întâmple oricăriu participant. Daţi auditoriului timp de gândire. “deci am discutat despre factorii care influenţează condiţiile de afaceri din comunitate. Aceasta poate apărea la oricare din auditoriul dvs. o parte din munca dvs. Conversaţia cu el s-ar termina într-un conflict aparent nerezolvat care v-ar deranja procesul de facilitare.

Vorbiţi pentru dvs. Trebuie să-i angajaţi pe toţi în discuţie. . Este ca atunci cînd luaţi modele de opinii pentru a obţine consensul. Regulă: Staţi departe de subiect dacă nu vă priveşte. Deciziile luate luând în considerare posibila reacţie a altor persoane nu pot fi considerate decizii! Răspunsul ar putea fi: “ Intrebaţi-i. Nu e bine. Dacă vreţi să luaţi decizii şi vă întrebaţi cum ar reacţiona ceilalţi…întrebaţi-i. Astfel: Vorbiţi pentru dvs.” Nu puteţi vorbi sau gândi pentru ceilalţi.

Cum abordam persoanele dificile .

este probabil să nu puteţi aborda bine persoanele dificile. Nu pot să cred (Nu-mi vine să cred că se întâmplă acest lucru) Aţi fost vreodată în situaţia de a vă spune ”Nu-mi vine să cred că ea/el chiar a zis acesta”? Probabil că da. când ar fi trebuit s-o faceţi? De câte ori aţi reacţionat faţă de o altă persoană cu enervare şi neconstructiv? Fiecare din noi s-a aflat într-una din aceste situaţii la un moment dat. evită să acţioneze.Motive pentru care alegeţi să fiţi victima persoanelor dificile De câte ori aţi ales să nu acţionaţi în relaţia cu o persoană dificilă. Dacă nu conştientizaţi propriile reacţii şi motivul lor. Ciudat. primul pas în a învăţa cum să abordaţi o persoană dificilă este acela de a vă auto-examina. atunci nu este bine. Totuşi. Nu este nici o ruşine. Unul din motivele pentru care nu acţionăm în faţa unei persoane dificile este acela că nu ne aşteptăm ca el/ea să fie . Există patru motive pentru care oamenii iau decizii proaste. veţi fi o victimă constantă. dacă repetaţi aceeaşi greşeală în mod constant şi sfârşiţi prin a deveni o victimă. este probabil să nu vă puteţi schimba. sau acţionează greşit. Dacă nu ştiţi ce anume de la o persoană dificilă vă face să luaţi decizii proaste. Dacă nu vă schimbaţi.

mai bine v-aţi pune un semn pe spate cu “Loveşte-mă”. privit în ansamblu. s-ar putea să ezitaţi să acţionaţi deoarece credeţi că dacă spuneţi ceva aţi înrăutăţi situaţia. Dorinţa de a evita confruntarea Chiar dacă recunoaşteţi că cineva este nesuferit. Dacă faceţi aceasta s-ar putea să înrăutăţiţi situaţia. sau comportarea cuiva este pur şi simplu scandaloasă. dificil. dăunătoare. aproape necrezând ce ni se întâmplă. Majoritatea oamenilor normali nu trec prin viaţă aşteptându-se la necazuri de la alţii. Nu numai că ne blocăm în acel moment. Rămânem fără cuvinte. s-ar putea să sfârşiţi prin a vă crea singur(ă) probleme. ca un animal prins în lumina farurilor. Când necazul apare pe neaşteptate. Recunoaşteţi că a aborda o persoană dificilă într-un mod constructiv nu înseamnă să vă certaţi. dar uneori şi după aceea nu credem că s-a întâmplat cu adevărat. neplăcut. . Sau poate ştiţi că acea persoană se ceartă pentru orice şi aţi obosit de asta… Nu sugerăm că trebuie să săriţi la orice lucru mărunt.dificil(ă). este neînsemnat. Totuşi. fie o considerăm drept o întâmplare singulară. Câteodată este adevărat. avem tendinţa să îngheţăm. Sunt cazuri în care dacă faceţi mult caz de ceva care. Şi apoi cearta poate începe. dacă ignoraţi şi ignoraţi. Nu pretindeţi că nu se întâmplă. Fie negăm. Încercaţi să nu lăsaţi spaima de confruntare să influenţeze negativ stăpânirea situaţiilor dificile. Credeţi! Chiar şi cei mai buni oameni fac lucruri neplăcute.

Sunteţi cei care trebuie să asiguraţi condiţii bune celor de care vă pasă. iar acest lucru afectează modul în care interacţionăm cu ei. Din păcate. Luptă sau fugi Fenomenul “luptă sau fugi” este biologic. chiar tremuratul în timpul sau după perceperea pericolului. chiar dacă sunteţi implicat indirect. Când crezi că eşti ameninţat.Nimeni nu vrea să fie omul cel rău Un alt motiv ar fi acela că oamenii se feresc să facă pe “durii”. corpul reacţionează hormonal şi funcţional pentru a se pregăti fie să fugă. pulsul ridicat. Dacă lăsaţi pe cineva să facă viaţa amară celorlaţi. Sunt şi acele modificări chimice care cauzează transpiraţia. . aceste modificări chimice. Treceţi peste aceasta. Nu oamenii sunt dificili ci comportamentul lor este dificil Este o tendinţă umană de a eticheta oamenii ca fiind dificili sau uşor de înţeles cu ei. Putem însă să învăţăm să ne controlăm şi chiar să reacţionăm mai puţin agresiv când ne aflăm în situaţii dificile. fie să se lupte. cauzează şi răspunsuri verbale distugătoare. există o mare şansă ca “vicitima/victimele” să vă acuze pe dumneavoastră.

El clasifică.se va întâmpla exact ce ai prevăzut. Aşteptările noastre afectează modul în care ne comportăm şi interacţionăm cu ceilalţi. etichetează şi organizează informaţia pentru a ne face viaţa mai uşoară.Tindem să caracterizăm oamenii şi să-i clasificăm sau să-i punem pe diferite categorii. este foarte probabil să înrăutăţiţi situaţia deorece vă aşteptaţi să se întâmple lucruri rele. acesta nu este cel mai bun lucru de a gândi despre situaţiile dificile.“efectul pygmalion”. pentru că vă puteţi pregăti. Trebuie două persoane pentru o ceartă . Deşi creierul nostru tinde să eticheteze oamenii drept dificili. Creierul este o superbă maşină de simplificat şi etichetat. Este foarte probabil să: • • • • interpretăm mai repede acţiunile lor drept negative reacţionăm emoţional mai puternic îi tratăm mai brusc aşteptăm mai puţin de la ei Cu alte cuvinte. deoarece atunci când ne aşteptăm la ceva rău din partea cuiva. aşteptările sau etichetarea preconcepute pot face “să nu scapi de ceea ce îţi este frică” -. reacţionăm diferit decât dacă am avea aşteptări pozitive. Pe de altă parte este rău. Pe de o parte este bine. iar aceştia reacţionează la comportarea noastră în moduri care deobicei confirmă aşteptările noastre -. Dacă etichetaţi o persoană drept dificilă. De fapt. vă aşteptaţi ca acea persoană să se comporte rău.

Dacă cel care este destinatarul comportamentului dificil nu cedează primului impuls de a da vina numai pe celelălalt. Spunem lucruri pe care le regretăm. Motivul este foarte simplu. Trebuie două persoane pentru a) o ceartă şi b) pentru a înrăutăţi o situaţie dificilă.Se spune că trebuie două persoane pentru un tango. îşi păstrează calmul şi rămâne constructiv. va avea controlul situaţiei şi va putea să abordeze mai bine situaţiile dificile. Trebuie două persoane pentru a face un copil. nu îşi dau seama că trebuie două persoane pentru a transforma o situaţie dificilă într-o problemă majoră. În acest caz nu mai suntem constructivi. Când se întâmplă ceva neplăcut. Oamenii implicaţi într-un conflict tind să facă o simplă greşeală. Un pas important în a ne îmbunătăţi modul de abordare al oamenilor sau situaţiilor dificile este acela de a nu încerca să dăm vina pe cineva. un “acarul Păun”. primul lucru pe care îl fac oamenii este acela de a găsi pe cineva pe care să se dea vina. Nu presupuneţi niciodată că cealaltă persoană este singura cauză a problemei sau situaţiei dificile. Ne pierdem controlul. Din păcate. Ei dau vina pe cealaltă persoană pentru întreaga problemă. De ce? Simplu. acest mod de abordare nu este bun în rezolvarea problemelor sau în abordarea oamenilor dificili. Pentru că trăim într-o cultură a acuzaţiilor / în care se dă vină pe alţii. Când dăm vina pe cineva avem tendinţa de a ne înfuria şi de a acţiona furios. .

Dacă te focalizezi pe a da vina pe celălalt nu faci decât să te “înfurii”. În aceste situaţii este esenţial să te focalizezi pe modul în care TU poţi îmbunătăţii lucrurile. ambele persoane au contribuit într-un fel sau altul la a se ajunge în acea situaţie. Nu contează a cui este vina dacă te preocupă să îndrepţi lucrurile. .În orice relaţie. Ce urmăresc oamenii dificili Luaţi în considerare şi faptul că oamenii care sunt etichetaţi drept dificili ar putea să nu ştie cum să se comporte altfel sau cum să abordeze o anumită situaţie care le cauzează discomfort. ambele persoane influenţează comportarea celuilalt. În aproape toate situaţiile conflictuale.

Acordaţi atenţie recompensei sau sprijinului pe care o persoană le poate primi pentru comportare dificilă. Oamenii consideră drept recompensă lucruri ciudate. Acordaţi atenţie faptului că anumiţi oameni nu ştiu pur şi simplu cum să acţioneze mai adecvat. care pot fi recompensele lor? Unii oameni vor răspunde pozitiv la lucrurile care le dau sentimentul că sunt influenţi.Este uşor să considerăm greşit o lipsă a abilităţilor sociale sau de comunicare ca pe ceva care vrea intenţionat să ne facă rău. să vedem ce “recompense psihologice” pot fi obţinute în schimbul unor compartamente dificile. Dacă oamenii sunt dificili deoarece doresc să fie recompensaţi pentru aceasta. Având în vedere că roata care scârţâie este unsă mai des. Un alt mod de a privi lucrurile este acela că de multe ori oamenii consideraţi dificili acţionează ca atare pentru că doresc să fie băgaţi în seamă sau să obţină o recompensă. . Puteţi încerca să daţi unei persoane dificile mai multe responsabilităţi sau să le solicitaţi contribuţia mai des pentru a vedea dacă obţineţi un efect pozitiv. de exemplu orice atenţie primită (chiar şi negativă) sau primirea unor sarcini mai uşoare datorită performanţelor mai slabe. Asiguraţi-vă că prin reacţia voastră nu recompensaţi tocmai comportamentul pe care doriţi să-l opriţi sau să-l schimbaţi.

cel/cea care le ştie pe toate şi are întotdeauna dreptate. Acest lucru permite unei persoane dificile să manipuleze.Sentimentul de a fi influent / a controla Probabil mulţi. Ei devin staruri de câte ori se comportă ca nişte staruri. să fie cei care fac lucrurile să se întâmple sunt greu de abordat. actorul principal.prezente şi viitoare -. să controleze şi să influenţeze. Este greu de ştiut dinainte. . “Starurile” care doresc să hotărească totul. Mulţi oameni dificili obţin ca rezultat al comportamentului lor controlul asupra situaţiei sau a reacţiei celorlalţi. Ei îi influenţează pe cei din jurul lor. Pentru mulţi sentimentul de neajutorare asociat cu lucrurile în afara controlului propriu sunt înspăimântătoare. Această atitudine este chiar enervantă. ei au informaţia exactă asupra modului în care pot atrage atenţia părinţilor. dacă nu toţi oamenii doresc să simtă că-şi controlează viaţa şi ceea se întâmplă în jurul lor. Odată ce copiii ştiu ce vor părinţii ca ei să nu facă.sunt total în afara controlului lor. Sentimentul de a fi în centrul atenţiei Mulţi oameni doresc să se simtă în centrul atenţiei. Foarte puţini oameni se simt în siguranţă la ideea că vieţile şi bunăstarea lor -. Trebuie să decideţi dacă tratând pe cineva ca pe”un star” îl/o va face să fie mai puţin dificil(ă) sau mult mai dificil(ă). omul minune. Aceşti oameni se cred legende. chiar dacă reacţiile sunt negative. Oamenii reacţionează la persoanele dificile. se cred speciali şi mai buni decât alţii. Este ca în cazul părinţilor şi copiilor.

ci faptului că sunt mai degrabă disperate. adică reacţii emoţionale. sau o reacţie negativă. Ce este ciudat la acest persoane este faptul că ele nu par a le păsa dacă generează o reacţie pozitivă. vom afla probabil că din ce în ce mai multe dintre comportamentele dificile pot fi explicate de anumiţi factori biologici. Îmi doresc să am o reacţie din partea ta Vă vine să credeţi sau nu. Aceste persoane simt o puternică.Nu însemn mult dar am multe de dovedit În acest caz comportamentul dificil provine din nevoia de a demonstra ceva celorlalţi dar propriei persoane. Este aproape ca şi cum aceste persoane nu cred că trăiesc sau respiră decât dacă pot cauza o reacţie a celor din jur. Ele par să obţină satisfacţii psihologice din oricare situaţie. aproape obligatorie. unele persoane par să fie mânate doar de dorinţa de a provoca reacţia celorlalţi. Cauze biologice Unele persoane dificile acţionează ca atare datorită unor cauze biologice proprii. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă vor ajunge să cunoască mai bine creierul uman. precum lauda. nevoie de a-şi demontra lor înşişi şi altora că sunt persoane valoroase. . precum cea de a se ţipa la ele. Deci comportarea lor nu se datorează faptului că sunt persoane rele sau neplăcute. Este important ca acestor persoane să nu le daţi ceea ce doresc.

puteţi preîntâmpina atacul.Menţionăm acest lucru pentru a vă face să înţelegeţi că un comportament dificil s-ar putea să nu fie sub controlul conştient al persoanei respective. Rezolvarea problemei împreună cu persoane supărate duce adesea la pierdere de timp dacă aceste persoane nu sunt gata să participe calm. Începeţi să-i dezamorsaţi mai devreme Persoanele supărate şi frustrate îşi arată dispoziţia înainte de a deschide gura sau de a-şi începe atacul ostil. Cum dezamorsăm persoanele ostile Iată câteva principii pe care ar trebui să le urmaţi când aveţi de a face cu persoane ostile / furioase: Abordează-i mai întâi sentimentele În cazul unei persoane supărate trebuie să abordăm problema şi sentimentele pentru a începe să interacţionăm constructiv. pasivi sau agresivi . Dacă sunteţi atenţi la aceste semne. nu manipulativi. cu atât este mai important să le dăm de înţeles că le recunoştem supărarea prin folosirea unor afirmaţii empatice şi prin a-i asculta înainte de a trece la problema în sine. Cu cât persoana este mai supărată. Adevărul este că unii oameni (şi nu ştim câţi) nu se pot abţine. Fiţi asertivi.

Aveţi dreptul să luaţi atitudine în situaţiile în care cineva depăşeşte limita prin comentariile sau acţiunile sale. De fapt, dacă nu vă spuneţi cuvântul în aceste situaţii, cei care vă "terorizează" vă vor percepe ca pe o victimă potrivită pentru comportamentul lor greşit. Când faceţi o afirmaţie asertivă, nu insistaţi pe modul cum comunică persoana respectivă mai mult decât este necesar. Faceţi afirmaţia şi apoi refocalizaţi conversaţia pe subiectul discutat. Transmiteţi mesajul: "Asta nu-ţi va merge cu mine" Persoanele agresive, abuzive şi manipulative caută victime pe care le pot controla / conduce, folosind o varietate de comportamente care provoacă confruntarea. Când vă aflaţi în faţa unei asemenea persoane, trebuie să le transmiteţi un mesaj important: "Ceea ce faci nu va merge la mine… Nu voi fi terorizat, atras într-o argumentare stupidă nu voi fi insultat sau nu îţi voi da satisfacţia de a reacţiona la abuzul tău". Pe scurt, nu va "ţine" la mine. Imediat ce persoanele agresive îşi vor da seama că nu vor putea să vă controleze / conducă (să vă enerveze), există posibilitatea să se îndrepte către altcineva care este o victimă mai bună. Nu muşcaţi momeala verbală Termenul de momeală verbală se referă la comportamentele provocatoare de confruntare care au un singur scop; acela de a vă conduce şi manipula către a răspunde emoţional. Când muşcaţi momeala, cedaţi controlul asupra conversaţiei. Mai rău chiar, îl cedaţi unei persoane care numai la binele dumneavoastră nu se gândeşte.

Daţi drumul la momeală. În cele mai multe cazuri momeala este foarte puţin sau deloc legată de ceea ce se discută, fiind de fapt un supterfugiu de controlare a conversaţiei. Astfel, este bine să fie ignorată. O tactică este aceea de a admite realitatea sentimentelor celeilalte persoane, apoi să vă refocalizaţi sau să mutaţi discuţia către subiectul dezbătut.

Atitudini care vă ajută într-un conflict
Conflictul poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, în funcţie de ce faci tu din el. El este o parte inevitabilă a vieţii şi relaţiilor interumane. Când îl tratezi cum se cuvine, el are rezultate creative şi ajută ca o relaţie să devină mai puternică. Cea mai bună atitudine într-un conflict este de a vedea în cealaltă persoană ca pe un "partener" şi nu ca pe un "adversar". Numai astfel se poate obţine un rezultat pozitiv şi constructiv dintr-un conflict, chiar dacă procesul poate fi tensionat. Aveţi în vedere următoarea listă de sugestii atunci când vă confruntaţi cu o potenţială situaţie conflictuală:  Stabiliţi problema: aflaţi de ce "vă certaţi"  Nu vă abateţi de la subiect: nu introduceţi subiecte adiacente şi nu atrageţi lucruri din trecut  Puneţi-vă în locul celuilalt: încercaţi să înţelegeţi punctul lui de vedere, chiar dacă nu sunteţi de acord cu el.  Nu răniţi deliberat cealaltă persoană.  Având în vedere poziţia fiecăruia, încercaţi să obţineţi un rezultat care vă satisface pe amândoi.

Cum ne influenteaza viata opinia despre noi insine .

Opinia despre sine: aceasta este o evaluare individuală a persoanei proprii -o auto-evaluare. Auto-respectul: Acesta este ceea ce simţiţi despre propria persoană. Fie că feedback-ul este pozitiv. Iată câteva dintre acestea. Panica poate scădea considerabil. cei ce vă înconjoară. Imaginea despre sine: Aceasta este imaginea pe care o aveţi despre voi înşivă. fie că este negativ. acesta este modul în care tindeţi să vă vedeţi pe voi înşivă. Cum v-aţi descrie altcuiva? Imaginea despre sine este creată de partenerii de viaţă.Se pare că majoritatea celor care au probleme cu Anxietatea şi Panica au de fapt probleme legate de imaginea despre sine şi respectul faţă de propria fiinţă / auto-respectul. proporţional cu îmbunătăţirea imaginii despre noi înşine. Cum vă puteţi îmbunătăţii opinia despre sine?    Deveniţi conştienţi de propria fiinţă Stabiliţi o atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi Recunoaşteţi-vă toate sentimentele . felul de persoană care credeţi că sunteţi. părinţi. A învăţa să ne acceptăm pe noi înşine este cheia abordării Panicii. Ce este imaginea despre sine? Există multe teme cheie care se referă la imaginea despre noi înşine. Puteţi avea o imagine despre sine puternic pozitivă sau un auto-respect scăzut.

Pe măsură ce opinia despre voi înşivă se îmbunătăţeşte.    Focalizaţi-vă pe voi inşivă Străduiţi-vă să credeţi că voi şi ceilalţi sunteţi demni de a fi acceptaţi şi de a fi iubiţi Dezvoltaţi credinţa că voi şi ceilalţi meritaţi respectul / sunteţi demni de respect Ţineţi-vă la distanţă de acele persoane care sunt foarte critice faţă de persoana voastră Înconjuraţi-vă de persoane care vă sprijină   Amintiţi-vă că persoanele care se află în jurul vostru se aşteaptă ca voi să vă comportaţi într-un anume fel. . aceste persoane ar putea să aibă nevoie de ceva timp pentru a se obişnui cu "noua" persoană care ai devenit.

stăpânesc. văd şi pun întrebări sau discut cu cineva. uit. Ceea ce aud. Ceea ce aud şi văd. discut şi fac. Ceea ce aud. Ceea ce predau altora (îi instruiesc pe alţii). îmi amintesc puţin.Crezul Instruirii Active Ceea ce aud. văd. Adaptare după Confucius . îmi permite să dobândesc cunoştinţe şi aptitudini. încep să înţeleg.

Uiilizati verbe care creaza o anticipare intr-un mod pozitiv a ceea ce se va intampla si demonstreaza rezultate.Anexa 1 Permiteti-le cursantilor exerseze aptitudinile dobandite Exersarea este foarte importanta pentru succesul invatarii: daca persoanele nu incearca sa puna in practica noile notiuni si aptitudini dobandite in timpul cursului unde este un mediu sigur si structurat. cum ar fi: Dezvolta. Crea.” Explicati necesitatea unei exersari si a unei pregatirii pentru asemenea situatii si beneficiile unei planificarii anterioare. Spori. Exemple: “Cand a trebuit sa faceti anumite observatii unui angajat si ati incercat sa gasiti cuvintele potrivite … . Obtine. Explicati timpul alocat. Mari. multe persoane se tem ca vor fi caraghiosi daca utilizeaza noile aptitudini dobandite in fata altora. abordati un domeniu pe care putini cursanti indraznesc sa-l abordeze. Integra. indicatorii si asteptarile referitoare la rezultate. domeniul jocului de rol. Daca o sa pareti dornic in a experimenta atunci si cursantii o sa aiba acelasi comportament. Creste.Evita . Cu incredere. Faceti ca vocea si limbajul corpului sa comunice sentimentul de incredere ca toata lumea este interesata in a practica aptitudinile dobandite si gata de actiune.” “De cate ori a trebuit sa-i spuneti sefului dvs niste vesti proaste … . Totusi. Descrieti si scrieti toate instructiunile pentru ca participantii sa poata apela la ele atunci cand este necesar. • • • • • • . -un mediu care sa fie permisibil greselilor! Stabilirea cadrului de exersare a noilor aptitudini: • Incepeti cu intrebari generale care subliniaza necesitatea de exersare continua si de a crea noi aptitudini in aprope orice situatie dificila care implica anumite eforturi. si sa creati un mediu sigur pentru ei. Oferiti propriul exemplu in mod pozitiv. Exersarea aptitudinilor este secretul crearii de aptitudini. Explicati clar cum va asteptati sa se deruleze aceasta activitate si ca va asteptati ca toata lumea sa participe. atunci exsita o mare posibilitate sa nu incerce sa le aplice nici cand se intorc la locul de munca. Gestiona. deci s-ar putea sa fie necesar sa va incurajati cursantii. Stabili. Faceti-i sa inteleaga ca aceasta este intradevar o oportunitate.

spuneti ceva de genul “veti considera la inceput ca acest lucru pare putin artificial si este. oferindu-le niste previzionari . Explicati propriile dvs rezultate pozitive practicand aptitudinile dobandite.” Incurajati participantii sa foloseasca de toate instrumentele de care au nevoienotite. • • • • . Fiti foarte clari asupra a ceea ce se pot astepta si cand. memento-uri. alte materiale conexe. Oferiti-le timpul necesar sa exerseze individual si sa discute rezultatele. sau „ciorne”. Previzionati si “faceti o publicitate pozitiva” rezultatelor practicarii aptitudinilor dobandite. daca stiu acest lucru dinainte vor fi mult mai deschisi in momemtul cand va veti plimba printre ei. Facilitarea exersarii aptitudinilor: • Fiti disponibil.pentru a-i ajuta sa se simta mult mai degajati si increzatori. Monitorizarea timpului este de un mare ajutor pentru a-i putea directiona in cadrul diferitelor etape. Dar veti descoperi faptul ca prin simularea situatiilor din viata obisnuita veti fi mult mai degajati utilizand noi cuvinte si abordari asa incat veti incerca sa le utilizati si cand va intoarceti la locul de munca. Spuneti-le sa nu se intrerupa din exercitile practice atunci cand treceti pe langa ei (cursantii au tendinta sa inceteze orice activitate in momentul in care lectorul se apropie).• Dati exemple de dovezi si rezultate. spuneti-i grupului la ce sa se astepte. spuneti-le cursantilor ca veti circula prin sala de curs si ii veti observa. Invocati teorii pedagogice si orice alte formule si exemple necesare pentru a va expune acest punct de vedere. Mai repetati odata instructiunile sau cereti-le sa va explice intregul proces pentru a vedea daca au inteles.

daca va intrebati de ce …” deoarece solicita implicare emotionala. • • • • . puteti sa ii sfatuiti pe cursanti sa se ridice in picioare si sa se implice intr-o discutie cu 1-2 persoane de langa ei. in grupul dvs). Chiar si un minut de relaxare a activitatii poate reface nivelul de energie a intregului grup. Spuneti-le cursantilor sa se ridice si sa-si creeze un spatiu in care pot sa-si miste liber mainile si invitati-i sa participe la acest exercitiu. Aceasta ar mentine concentrata atentia participantilor asupra relevantei afirmatiilor dvs si asupra legaturii pe care o au acestea fata ei. Persoanele tind sa aiba o atitudine negativa cand sunt obositi si probabil ca astfel vor aprecia modul dvs de abordare.Anexa 2 Strategii de implicare a cursantilor la curs pentru eliminarea starii de Oboseala Fizica Chiar si cei mai entuziasti cursanti obosesc. Intrebari ipotetice ar fi utile: “ati putea sa va ganditi la …” sau “acum. Invatati cateva miscari yoga de relaxare care se pot face fie stand in picioare fie din pozitia asezat (daca exista cineva le puteti folosi dupa primul exercitiu daca cineva este foarte obosit sau in incapacitate de mai continua. • Utilizati intrebari pentru a mentine interesul si atentia. Dupa aceastea puteti include afirmatii subtile despre cum un cursant ar putea beneficia de o anumita idee. Acordati-le periodic pauze de relaxare. Gruparile rapide de persoane sunt un energetic foarte bun: daca va aflati intr-un moment in care pot exista discutii pe baza materialului prezentat. impartiti cursantii in grupuri de discutie. dar aveti la dispozitie multe modalitati de prevenire sau/si eliminare a starii de oboseala fizica. atribuiti-le fiecaruia cate un numar sau desemnati-i pe fiecare in cate un grup. Pentru a va asigura ca toata lumea se misca. Daca grupul este mare. Oferiti-le instructiuni clare despre ceea ce doriti sa discute in grupurile lor. Fiti foarte clari mentionand ca doriti ca toata lumea sa se ridice si ramana in aceasta pozitie in timpul discutiei respective si intariti ceea ati spus prin limbajul nonverbal (aratati prin gesturi ca doriti si va asteptati sa se ridice in picioare). Adesea este cel mai bine daca continuati sa-i observati si ramaneti in cadrul grupurilor. timpul este limitat sau exista alte constrangeri de natura logistica care fac ca o pauza de relaxare fizica sa fie un incovenient.

nu o folositi mai mult de 2 ori in aceasi zi. .) Daca folositi aceasta tehnica. insa cursantii au stat in acelasi loc pentru mai mult decat o ora si le simtiti oboseala puteti initia o actiune de „schimbare a scaunelor” si pur si simplu solicitati fiecarei persoane sa-si schimbe scaunul.) ( Bineinteles ca nu veti folosi aceasta metoda daca spatiul limitat si este vizibil un inconvenient pentru participanti. Veti vedea ca aceasta pauza de 5 minute este intradevar eficienta mai ales intr-o zi lunga de curs. sau deja ati folosit o pauza de relaxare fizica. (Acest exercitiu este perfect pentru mometul in care predati managementul schimbarii. puteti sa-i intrebati direct pe cursanti cum se simt. “Aveti un nivel de energie scazut?” “Doriti sa faceti cateva exercitii fizice pentru a va inviora?” “Puteti sa mai fiti atenti la acest lucru pentru inca 15 minute?” Aceasta va va ajuta sa faceti o verificare pentru grupul dvs si sa vedeti daca ceea ce dvs considerati ca este oboseala este intr-adevar asa sau daca se intampla altceva. Mentine un nivel inalt de energie si nu se deviaza de la fluxul programului de curs. Le puteti solicita cursantilor sa discute cu cineva de langa ei in grupuri de cate doi. Aceasta poate creste nivelul de energie al grupului si poate detemina si cateva intrebari si raspunsuri. Aceasta este in plus. bineinteles. O alta strategie de combatere a oboselii este de a le acorda cursantilor o pauza de cinci minute la fiecare ora.• • • • Daca nu este momentul potrivit pentru discutii. fata de pauza obisnuita de 10-15 minute. Daca observati posibile semne de oboseala. le puteti solicita cursantilor sa formeze o pereche cu persoana care se gaseste cel mai aproape de ei si sa discute opinia lor despre ceea ce tocmai ati mentionat. schimbarea scaunelor. Daca trebuie sa mai predati inainte de a initia o discutie de grup. daca timpul este limitat sau daca realizarea unui exercitiu fizic ar fi un inconvenient.