ISDR

I.S.D.R.

– ISTORIA DREPTULUI ROMANESC CURS 1 ORGANISMELE SOCIALE SI NORMELE DE CONDUITA ALE GETO-DACILOR IN EPOCA PRESTATALA Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracilor, despre care parintele istoriei Herodot spunea ca e cel mai numeros dupa cel al inzilor. Tracii au patruns pe teritoriul tarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, in cadrul procesului de indo-europenizare a spatiului carpatodanubiano-pontic. Ei sunt creatorii si purtatorii epocii bronzului pe teritoriul tarii noastre. In cadrul neamului tracic s-au cristalizat geto-dacii care sunt creatorii si purtatorii epocii fierului pe teritoriul tarii noastre. Geto-dacii reprezinta cel mai important neam tracic, atat din punctul de vedere al nivelului civilizatiei materiale si spiritual pe care acestia l-au atins, cat si din punctual de vedere ai sistemului organizarii politice pe care l-au construit. Cristalizarea geto-dacilor ca element etnic distinct in cadrul neamului tracic a avut loc pe teritoriul tarii noastre, astfel incet putem spune ca geto-dacii sunt autohtoni in spatiul carpato-danubiano-pontic. Aria geografica de raspandire a neamului geto-dac a fost foarte intinsa, delimitata la nord de Carpatii Padurosi, la sud de Muntii Balcanici, la vest de Tisa si la est de Nistru. Prezenta statornica a triburilor geto-dace in acest areal geografic este atestata de izvoarele istorice inca din secolul VI i.Hr. Istoriografia latina ii denumeste daci, cu referire la triburile din interiorul arcului carpatic, iar istoriografia greaca ii denumeste geti, cu referire la triburile extracarpatice. Este vorba de acelasi popor. Intrucat Strabo, in “geografia”, afirma ca getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor. Alaturi de informatiile oferite de autorii antici referitoare la modul de viata al getodacilor, la nivelul lor de dezvoltare economica, precum si la formele de realizare a conducerii societatii, informatii pretioase legate de viata geto-dacilor in epoca prestatala le avem si din rezultatele descoperirilor arheologice, care intregesc imaginea organizarii societatii getodace in Epoca Prestatala. Cele mai importante referiri ale autorilor antici: • Herodot: in cartea a IV a a istoriilor sale, relateaza expeditia regelui person Darius, imparatul scitilor din steeple N Pontice, desfasurata in 514 i.Hr. Toate triburile trace intalnite in cadrul expeditiei s-au supus regelui persan, cu exceptia geto-dacilor, care au opus o rezistenta inversunata, fiind insa infranti de armata persana, cu toate ca erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci. • Tuchidide, in “Razboiul peloponesiac”, vorbeste despre uniunea de triburi geto-dace a odrizilor din Dobrogea, mentioneaza si numele a 2 conducatori ai acestei uniuni de triburi, din sec V i.Hr., Sitalches si Sentes. Acest istoric arata ca getii si celelalte popoare din Dobrogea sunt vecini cu scitii, au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri. • Un autor latin, Pompeius Trobus, relateaza despre uniunea getilor dunareni, condusa de Rex Histrianorum, care a jucat un rol important in conflictul dintre regale Filip al IIlea al Macedoniei si capetenia scita Ateas. Istoricii Strabo si Arian descriu expeditia lui Alexandru cel Mare la N Dunarii, in anul 335 i. Hr., ocazie cu care a fost cucerita una dintre cetatile geto-dace de pe malul stang al Dunarii. • Un istoric latin, Curtius Lupus, in “Istoria Alexandri” vorbeste despre getii de la N gurilor Dunarii, care, in 326 i. Hr., au invins armata generalului macedonean Zofilion. • Istoricul Diodor din Sicilia si Polianos si geograful Pansanias relateaya confictul dintre diadohul Lisimah si Dromichete, capetenia unei uniuni de triburi geto+dace, din campia munteana, conflict desfasurat intre 300 si 292 i.Hr. si care s-a terminat prin victoria capeteniei geto-dace. • Istoricul Iustinius relateaza conflictul regelui geto-dac Oroles cu Pastarni si povesteste despre pedepsele aplicate de rege soldatilor sai care initial fusesera invinsi in conflictul cu Pastarni. Textele inscriptionatede la Histria mentioneaza numele a 2 regi geti, Zamoldegicos si Romarxos, care in sec III i.Hr. isi exercitau influenta asupra cetarilor grecesti de pe tarmul pontului Euxiniu. • Istoricul Pompeius Drocus vorbeste despre incrementa dakorum pe rubobosten regem (cresterea puterii gero-dacilor sub regele Rubob intr-o zona plasata in interiorul arcului carpatic).

1

Din toate aceste mentiuni se desprind o serie de concluzii: Geto-dacii reprezinta o populatie sedentara, care practica agricultura pe scara larga, dispunea de cetati si asezari intarite si de armate puternice si bine echipate. Geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului, mai ales in cadrul celei de-a doua varste a fierului, laten, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugului, a productiei si a schim,bului de marfuri, ceea ce a dus la acumularea unor bunuri de mare valoare pe care agresorii veniti de pretutindeni erau permanent tentati sa le prade. Formele de organizare si conducere sociala ale geto-dacilor prezinta trasaturile societatii gentilice aflate pe ultimul stadiu de dezvoltare al ei: democratia militara a triburilor si uniunilor de triburi. In cadrul acestui sistem de conducere sociala, organul suprem de conducere a societatii este adunarea poporului in armata, care lua cele mai importante decizii pentru viata colectivitatii, pe baza principiului ca cine isi risca viata in lupta, trebuie sa si decida. Regii mentionati de autorii antici nu sunt sefi de state, ci conducatori militari ai unor triburi sau uniuni de triburi, alesi si revocati de Adunarea Poporului, care le stabilea si atributiile. Se manifesta tot mai accentuata tendinta acestor sefi militari, sprijiniti de arostocratia gentiloco-tribala de a-si permanentiza si consolida pozitia, de a-si transmite calitatea cu titlu ereditar, plasandu-se deasupra Adunarii Poporului, ceea ce marcheaza tranzitia de la sistemul organizarii gentilice la sistemul organizarii politice, adica de la comuna primitiva la stat. Normele de conduita In epoca prestatala, relatiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic, norme aplicate si respectate de buna voie de membrii societatii si care aveau caracter religios pronuntat. Unele obiceiuri sau cutume fara caracter juridic au supravietuit de-a lungul timpului, ajungand pana in epoca medievala, dovada incontestabila a continuitatii poporului roman. Astfel, herodot arata ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comuna, indiciu ca proprietatea privata se afla in plin proces de formare. Alt indiciu: furtul reprezenta o foarte grava incalcare a regulilor de convietuire sociala. Obicei: incheierea conventiilor, insotite de un ritual, compus dintr-un juramant, insotit de un anumit ceremonial, care aminteste de procedura infratirii din Evul Mediu. Juramantul pe zeitatile din templu pe care trebuia sa-l faca slujitorii regelui. Daca regele se imbolnavea, se considera ca unul dintre supusii sai a jurat stramb => aflarea celui vinovat, asemanatoare in privinta dublarii numarului de ghicitori cu institutia juridica feudala a juratorilor. Casatoria: poetul Menandru, referitor la o epoca mai veche, arata ca unele triburi trace cunosteau poligamia, dar informatii mai exacte si pentru o epoca mai recenta ne ofera poetul Horatiu care arata ca geto-dacii practicau cu strictete monogamia. In societatea getodaca prestatala, femeia avea o conditie sociala inferioara barbatului, dovada in acest sens pedepsa aplicata de regele Oroles soldatilor sai, invinsi in luptele cu bastarnii: efectuarea muncilor casnice ale femeilor lor. Aceste reguli de conduita erau respectate in mod firesc si nu prin constrangere, semnificativa fiind relatarea lui Aristotel: un neam tracic, agatursii, formulau regulile de conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le. In acest sens, Iustinius arata ca scitii respectau dreptatea in chip firesc, nu prin legi si Herodot mentiona ca inca de pe vremea regelui persan Darius, getii erau cei mai drepti dintre traci. Formarea statului geto-dac Saltul calitativ de la democratia militara la stat a fost rezultatul unor transformari economice si sociale pe care le-a suferit societatea geto-daca: dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri, ca urmare a utilizarii unor unelte perfectionate si a cresterii productivitatii muncii, intensificarea circulatiei monetare si aparitia si adancirea stratificarii sociale in societatea geto-daca, care a dus la formarea claselor si categoriilor sociale. Acesta este contextul in care apare statul geto-dac ca un instrument utilizat de patura celor bogati (clasa dominanta in societate) pentru a-i tine in ascultare pe membrii saraci ai societatii.

2

Se contureaza cele 2 criterii pe baza carora distingeau intre organizarea gentilica – tribul si cea politico-statala: - Stratificarea sociala - Teritorial: presuspune ca apartenenta individului la comunitate nu se mai face in functie de gradul de rudenie, ci de teritoriul locuit. Acestia sunt factorii interni care au dus la formarea statului geto-dac si sunt determinati. In afara lor au existat si factori externi, care au accentuat preocesul de formare a statului geto-dac: slabirea puterii celtilor si ilirilor in luptele cu romanii, precum si pericolul expansiunii economice si militare romane, statul roman cucerind teritoriul Dobrogei si stabilind limesul la Dunare. Statul dac s-a format si s-a consolidat in cadrul indelungatei domnii a regelui Burebista, despre care istoricul Strabon arata ca a pus capat luptelor interne care ii divizau si ii slabeau pe geto-daci, i-a facut sa asculte de poruncile sale, intemeind o mare stapanire, de a carei putere se temeau toti vecinii, inclusiv statul roman, aflat in plina expansiune romana. Regele burebista a intreprins mai multe reforme cu ajutorul marelui preot deceneu, reforma politica presupunand unificarea prin mijloace pasnice sau militare a triburilor getodace. Reforma religioasa: unificarea credintelor disparate ale triburilot geto-dace intr-un sistem politeist unic si reforma administrativa: mutarea centrului de putere al statului getodac din campia munteana in interiorul arcului carpatic, intemeind o noua capitala, sarmisedgetusa. ORGANIZAREA STATULUI GETO-DAC Organele centrale Puterea suprema: regele, varful nobilimii sclavagiste si al aparatului de stat. la geto-daci, regalitatea nu era ereditara, desi au existat tendinte in acest sens, astfel incat burebista si decebal erau fii de regi. Ca o particularitate a succesiunii la tron in statul geto-dac: vocatie la tron o avea si marele preot. Acesta juca rolul unui adevarat vice-rege si completa cu puterea sa religioasa puterea laica a regelui. Autorii antici iordanes si iocasius: marii preoti aveau in statul getodac o putere aproape regala. Pozitia pe care marele preot o avea in statul geto-dac se explica si prin interesul regilor si varfului aristocratiei sclavagiste de a acredita ideea originii divine a legilor, ca si la roma si ca atare preotii erau singurii in masura sa interpreteze vointa zeilor, revenindu-le principalele atributii judecatoresti. Marele preot, in acest context, era judecatorul suprem in statul geto-dac. Preotii au constituit in statul geto-dac principalul factor prin intermediul caruia a fost elaborat in sens formal si impus sistemul dreptului geto-dac. Organizarea centrala a statului geto-dac se completa cu o curte a regelui, alcatuita din sfetnici si dregatori si organizata dupa model eremistic. In cadrul acestei curti se contura si o ierarhie a dregatorilor, dovada ca acornion, dupa cum rezulta din inscriptia de la dionisopolis, era primul sfetnic al lui burebista, iar vezinas era primul sfetnic al lui decebal. Organizarea locala Informatii in legatura cu organizarea locala le avem de la un autor antic suidas, care mentioneaza ca pana la instaurarea dominatiei romane, in statul geto-dac, erau unii impusi mai mari peste treburile agricole, iar altii din jurul regelui erau impartiti la baza cetatatii. Se desprind astfel doua concluzii: - Existenta a doua categorii de dregatori locali, dregatori cu atributii administrative si dregatori cu atributii militare si de comanda. - Statul geto-dac era impartit in unitati administrativ-teritoriale, iar agricultura juca un rol esential, dovada ca statul era direct interesat si implicat in desfasurarea acestei activitati economice. Principala atributie a dregatorilor cu competente administrative era supravegherea distribuirii periodice a loturilor de cultura in cadrul obstilor satesti sau teritoriale, precum si a repartizarii produselor, ocazie cu care percepeau tributul cuvenit statului. ESENTA SI FORMAREA STATULUI GETO-DAC

3

ai carei membri se numeau comati sau capilati. Acesta s-a format pe 3 cai: . nu s-a realizat o simpla codificare a obiceiurilor. burebista a facut recurs la autoritatea religioasa pentru a se face ascultat de popor si pentru a dubla autoritatea de stat cu cea a religiei.. in special pe latifundiile private ale tarabostilor. acordandu-i diadema regala. Hr. a aparut si dreptul geto-dac. astfel incat sclavagismul la geto-daci era unul incepator. sporadic. deoarece.. intregind astfel incadrarea statului geto-dac din punctul de vedere al esentei in categoria statelor bazate pe modul de productie tributar. cu particularitati care il apropie de statele bazate pe modul de productie tributal sau asiatic. cripton. sclav.. La aceasta se adauga si monopolul regelui asupra minelor de aur. ai carei membri se numeau tarabostes sau pileati si patura saraca. In mod deliberat. rel. normele juridice au luat loc obiceiurilor nejuridice din epoca democratiei militare. care pretindea ca i-au fost inspirate de zei . dar liberi. Imparatul Domitian i-a recunoscut lui decebal calitatea de rege. Desi s-a practicat in unele domenii ale vietii economice. care mentiona ca in statul geto-dac exista mari proprietari de pamanturi si vite.. Prin aceste legi. precum statele grecesti sau cel roman.Unele dintre obiceiurile sau cutumele nejuridice din perioada democratiei militare. pusa in evidenta de diocasius si iordanes.. in calitate de conducator al unui stat clientelar Romei.In conditiile noi ale organizarii politico-statele. In scurta sa perioada de existenta. statul getodac nu s-a putut desavarsi ca un stat sclavagist de tip clasic.. legile respective cuprind porunci ale regelui. este un stat sclavagist incepator.. sunt transmise din generatie in generatie pana in secolul VI i.. cuprinsa intre domniile lui burebista si decebal. Exista o puternica stratificare sociala.. grupati in obstile satesti sau teritoriale. munca sclavilor nu reprezenta baza productiei.. nu s-au putut desavarsi in statul geto-dac. acesta nu este o dovada de primitivism.. precum si pe baza urmelor pe care aceste legi le-au lasat asupra dreptului de mai tarziu. devenind obiceiuri juridice .. deoarece textele acestor legi nu s-au pastrat. Strabos si iordanes afirma ca legile. in epoca lui Burebista.Din punctul de vedere al esentei.. DREPTUL GETO-DAC Concomitent cu formarea statului geto-dac. Clasele dominante erau: aristocratia sclavagista. acelea care erau convenabile si utile claselor dominante au fost preluate si sanctionate de stat. in asigurarea respectarii legilor. In materia proprietatii. spun autorii mentionati. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac este cea a proprietatii. Vanzarea sclavilor pe 4 . ele cuprind norme de drept noi.. geto-dacii au cunoscut doua forme de proprietate: a) Privata b) Comuna devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale a) Existenta proprietatii private este atestata de un autor antic. ci este o consecinta a permanentului pericol extern cu care statul geto-dac s-a confruntat inca din momentul constituirii sale. FORMA Statul geto-dac a fost o monarhie cu pronuntat caracter militar . dar pe care autorii antici il mentioneaza. in procesul de legiferare. Putem reconstitui insa in linii generale fizionomia principalelor institutii juridice pe baza unor izvoare istorice. in statul geto-dac s-a elaborat si un sistem de legi care nu ne-a parvenit pe cale directa. In ceea ce priveste caracterul militar. care ne-au transmis denumirile claselor sic ategoriilor sociale in care era impartit statul getodac. Aceasta era asigurata de munca oamenilor saraci. patriarhal.. Institutiile dreptului geto-dac nu ne-au parvenit in mod direct. care imbraca forma obiceiului. prin repetarea unor comportamente corespunzatoare noilor realitati economice si sociale sunt instituite noi obiceiuri juridice - Pe langa dreptul cutumiar/nescris.

continua sa se aplice vechiul sistem al razbunarii sangelui. Pe planul dreptului international avem informatii ce atesta rolul pe care preotii gd il jucau in cadrul ceremonialului ce insotea incheierea tratatelor internationale. prin intermediul odelor poetului roman horatiu. Organizarea de stat a provinciei romane dace. Noul imparat. In materia dr penal. intre 168-169. b) In ceea ce priveste proprietatea comuna devalmasa. Coltul SE al Transilvaniei (OltCarpati). Tot Horatiu precizeaza k principala zestre a femeii gd era virtutea acesteia. despre care ne vorbeste Herodot aratand ca aceasta imbraca forma unui contract de cumparare a sotiei de catre barbat de la parintii acesteia. in folosinta individuala pe termen de 1 an. Cu toate ca romanii au cucerit cea mai mare parte a terit locuit de gd. Nu stim daca aceasta atributie a sa de judecator suprem o exercita in virtutea calitatii de rege sau in cea a calitatii de mare preot.pietele Imperiului Roman era o practica frecventa. in multe situatii. Aceasta activitate era supravegheata de dregatorii avand atributii administrative. precum si Campia Munteana. iar titularii erau tarabostes. pe care o denumeste Dacia Porolisensis. fizionomia acesteia ne-a parvenit. Această pozitie sociala a femeii este confirmata si de poetul Ovidiu. ca de altfel si recoltele stranse de pe aceste terenuri. acela de ”zestre”. pentru solutionarea unor litigii. sinonim cu cel de dota. femeia aflandu-se intr-o stare de inferioritate in raport cu sotul sau. si din care avem informatii referitoare la institutia dotei. in special in cazurile de vatamare corporala. Astfel S Moldovei. fapt confirmat prin pastrarea in lb romana a unui termen de sorginte gd. Astfel intre 106-117. Terenul de cultura era impartit in loturi. Cultivarea se facea conform sistemului asolamentului bienal. a suferit o serie de reorganizari succesive. Hadrian. o noua provincie Dacia. dintre acestea mentionam faptul ca adulterul era pedepsit cu moartea. Informatii referitoare la materia dr procesual gasim si in poeziile lui Ovidiu. o alta forma de justitie privata. care descrie muncile casnice pe care trebuiau sa le efectueze femeile geto-dace. Ultima reorganizare a provinciei e realizata de Imp Marc Aureliu. Informatii pretioase referitoare la familia geto-daca avem din odele poetului Horatiu din care se desprinde concluzia k familia gd era monogama. Obiectul proprietatii private il constituiau vitele si sclavii. au fost incluse dpdv administrativ in Provinicia Romana Moesia Inferioara. prima reorganizare administrativa a provinciei Dacia: Abandoneaza S moldovei si cea mai mare parte din campia munteana. desi din pct de vedere formal atributiile realizarii justitiei fusesera preluate de statul gd. Maramuresului si a N Moldovei. Organizarea activitatii de judecata era una din principalele preocupari ale statului gd. Astfel. formand Dacia Malvensis. Iordanes precizand ca marele preot si rege Comosicus era judecator suprem. nu intregul teritoriu cucerit a fost inclus dpdv administrativ in provincia romana Dacia. in intre 117-124. rezulta ca pamantul obstii satesti sau teritoriale nu era impartit. pana la moartea lui Traian. Exista putine mentiuni concrete in aceasta materie. greu de aparat. principalele institutii ale dr gd vizau apararea statului si a proprietatii private. iar la sfarsitul anului se redistribuiau familiilor din obsti prin acelasi sistem al tragerii la sorti. Dacia a constituit o provincie unitara in cadrul Imp Roman. ci era stapanit in devalmasie de membrii obstii. CURS 2 Foarte importanta in dr geto-dac este institutia casatoriei. formand Dacia Apulensis si desprinde apoi Banatul. institutie de straveche traditie getodaca. Din versurile lui. si imparte provincia Dacia in 2: dacia inferioara (coltul SE al transilvaniei si Oltenia) si Dacia Superioara (celelalte teritorii ale fostei provincii unitare). 5 . o forma a justitiei private. asa cum rezulta din odele lui Horatiu. Pe planul dreptului procesual. Restul teritoriului cucerit a format provincia Dacia care. desprinsa dion dacia superioara. de-a lungul stapanirii romane. Hadrian creeaza la N de Aries si de Muresul superior. cu exceptia Crisanei. Marc Aureliu uneste Dacia Superioara cu cea inferioara. Porolisensis e tinuta in granitele sale existente inainte de aceasta reorganizare. acestea fiind atribuite membrilor obstii prin tragere la sorti. In 124. care atesta utilizarea duelului judiciar.

infiintata de Marc Aureliu. in Dacia Superioara. formata din delegati ai oraselor din cele 3 porovincii dacia. coordona dpdv administrativ toate cele 3 provincii Dacia. acest guvernator avea Imperium Proconsulare (puterea de comanda a consulului). Unitatea celor 3 provincii a fost intarita printr-o reforma realizata de Imp. acolo unde stationa si respectiva legiune. Delegatii prezenti la aceats aadunare alegeau un presedinte al adunarii care era si preotul Cultului Imperial in Dacia (sacerdos are augusti). Procuratorul financiar era subordonat legatului imperial al Daciei. recrutat dintre membrii ordinului ecvestru (ordinul cavalerilor) si avea Ius Gladi. Dacia Apulensis era condusa de un legat imperial. Resedinta acestui guvernator si capitala Daciei se aflau la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.Organele centrale de conducere ale Provinciei romane Dacia. conducerea era organizata de un Legatus augusti propraetore. numit Legatus Augusti Propraetore. Era o provincie imperiala. iar in Dacia Porolisensis. Dupa ultima reorganizare. care ii conferea depline puteri civile judiciare si militare. administrata direct de catre imparat printr-un reprezentatnt al sau. iar in Dacia Porolisensis. 6 . transferata din Dobrogea in castrul de la Porolisum. Organizarea financiara a provinciei Dacia. Ul alt organ de conducere la nivel central e Concilium Priovince. In Dacia Inferioara. unde se centralizau toate datele privind impozitele si celelalte venituri ale provinciei. In acest sens membrii acestei adunari puteau formula anumite plangeri adresate imparatului in legatura cu eventualele abuzuri ale magistratilor provinciali. recrutat dintre membrii ordinului senatorial de la Roma si de rang consular (fost consul la Roma). Alexandru Sever. fiind recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. capitala si resedinta guvernatorului fiind la Malva. capitala acestei provincii si resedinta guvernatorului fiind la Napoca. care s eintruneau o data pe an la Colonia Ulpia Traian. Aceasta situatie s-a mentinut si dupa prima reorganizare in Dacia Superioara. Daca postul regatului imperial era vacant. ca vice guvernator. nepacificata. el putea comanda mai multe legiuni romane. Dupa ultima reorganizare a provinciei Dacia. Resedinta sa se afla la Apulum. iar dupa a doua reorganizare si in Dacia Apulensis. In Dacia inferioara. acest legat imperial. Acest conciliu era o adunare provinciala. recrutat dintre membrii ordinului senatorial si de rang consular. In realitate. Capitala provinciei. atributiile de guvernator au fost preluate de comandantul legiunii a V-a Macedonica. activitatea financiara a fost incredintata unui procurator financiar special. Concilium Dacare Trium. Membrii acestei adunari provinciale erau recrutati din cadrul ordinului ecvestru. Capitala provinciei Dacia Inferioara si resedinta guvernatorului acestei provincii se aflau la Drobeta. recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. insa. dupa ce atributiile guvernatorului au fost preluate de comandantul legiunii a 5-a Macedonica. Dacia Malvensis era condusa de un Procurator Augusti (prezidial). si avand in subordinea sa un intreg aparat fiscal alcatuit din functionari inferiori. precum si din cadrul ordinului decurionilor (membrii senatelor municipale). ramane la Colonia Ulpia Traiana. Prin urmare. in palatul Augustarilor. atributiile financiare erau exercitate de procuratorii prezidiali ai acestor provincii. Dacia Porolisensis era condusa tot de un procurator prezidial. principala atributie a lui concilium privinciae era intretinerea cultului imperial si a cultului Romei in scopul intaririi loialitatii si devotamentului provincialilor fata de autoritatile romane. procurator prezidial sau praeses. conducerea era exercitata de un Procurator Augusti. conducerea interimara era atribuita acestui procurator financiar. avand dreptul de a comanda o sg legiune Romana (a XIII-a Gemina). revenindu-se astfel la situatia inistiala intrucat. dar de rang praetorian (fost praetor la Roma). purtand titulatura de Legatus Augusti Popraetore Daciarum Trium. potrivit careia Colonia Ulpia Traiana devine Metropola celor 3 dacii. Administrarea finantelor provinciei Dacia se realiza de catre un procurator financiar cu sediul la Colonia Ulpia Traiana. Dacia Porolisensis si Dacia Malvensis. Acest conciliu era insa un organ consultativ cu atributiuni limitate la discutarea unor probleme de interes general ridicate de delegatii oraselor si provinciilor si sustinerea intereselor acestora in fata administratiei imperiale. recrutat tot dintre membrii ordinului senatorial.

In afara legiunilor. denumite Numeri. pana cand se ajunge la o nivelare a statutului juridic al oraselor in provincia romana Dacia. Impozitele erau de 2 categorii: . de catre magistrati specializati.In vederea stabilirii impozitelor. denumiti Dumviri Cvint Venales. fara a fi rude de sange cu romanii). 1% vanzarile altor bunuri. Impozitele indirecte: . Provincia Dacia dpdv local era structurata in unitati administrativ-teritoriale de 2 categorii: . majoritatea locuitorilor lor avand un statut juridic intermediar. pe teritoriul Daciei au stationat mai multe legiuni de-a lungul stapanirii romane: .5% pe mosteniri. distinctia destul de clara intre colonii si municipii incepe sa se estompeze. tributum capidis (impozit personal. Municipii – centre urbane mai putin romanizate.Directe – tributa Indirecte – vectigalia Din prima categorie faceau parte tributul soli (impozit funciar. ci si de catre peregrini – strainii). utilizat pt nevoile lor economice. eliberari de sclavi. Unele beneficiau de Ius Italicum: fictiune juridica in virtutea careia terit acestor colonii erau asimilate cu solul italian astfel incat locuitorii lor puteau exercita asupra pamantului dreptul de proprietate qviritara. In perioada stapanirii romane. De asemenea. Ultimul impozit era perceput in cadrul unor oficii vamale denumite Stationes. si care erau conduse la inceput de niste sclavi imperiali. ce se bucurau de plenitudinea dr civile si politice. si se mai numea stipendium). Organizarea locala a provinciei Dacia.Asezari urbane o Colonii – centre urbane puternic romanizate. iar locuitorii acestui teritoriu erau obligati sa efectueze servicii in folosul armatei romane. care erau de 2 categorii: cohorte si alae. in Dacia au mai stationat si trupe auxiliare. Titularii acestui drept erau scutiti de plata impozitului funciar. 2. intre cetateni si peregrini. o 7 . 4% pe vanzarile de sclavi. In ceea ce priveste organizarea armatei. Legiunile dispuneau de un teritoriu propriu. se platea nu numai pe terenuri. Apoi aceasta activitate a fost arendata unur Conductores.5% pe circulatia bunurilor si persoanelor. majoritatea locuitorilor fiind cetateni romani. platit nu numai de catre cetatenii romani. avand o pozitie inferioara in raport cu celelalte centre urbane. si mai apoi a fost incredintata unor procuratori vamali recrutati dintre membrii ordinului ecvestru. apanaj exclusiv al cetatenilor romani. adica erau latini fictivi (se bucurau de conditia juridica a latinilor coloniali. ci si pe cladiri. din 5 in 5 ani se realiza un recensamant al bunurilor si persoanelor. amplasate la granita provinciei si in interiorul acesteia.I Adiutrics III Falavia Felix V Macedonica XIII Gemina – singura care a stationat de la inceputul cuceririi romane si pana la retragerea aureliana. detasamente mixte.

Magistratii sacerdotali mai erau numiti si preotii municipali. In subordinea acestor magistrati municipali se afla un intreg aparat de functionari si slujbasi marunti. latini si pergerini. Acestia exercitau atributiuni administrative. avand ca scop ajutorarea reciproca a 8 . ordinul decurionilor atinsese apogeul in imperiul roman. intretinerea strazilor si cladirilor si asigurarea politiei orasului. Dupa ordinul Decurionilor se afla Ordinul Augustarilor. Membrii acestor senate municipale alcatuiau ordinul decurionilor. insarcinati cu aprovizionarea pietelor. locuite de mestesugari. Vicus –Vici – satul situat in afara teritoriului unei colonii. Alti magistrati municipali erau edilii. Augustarii erau alesi pe viata de catre decurioni si aveau ca principal obiectiv intretinerea cultului imperial in provincia Dacia. fiind organizati in cadrul unei ierarhii in varful careia se afla Pontifex. Categorii speciale de asezari rurale • • o Stationes – punte vamale postale de paza si control unde se incasa impozitul de 2. locuit in majoritate de catre necetateni.000 sesterţi. Al treilea ordin in cadrul ierarhiei orasenesti il constituiau Colegiile. iar in municiipii Quatroviri Iuredicundo. si fiind asigurata exclusiv de catre cetatenii romani. funerar. Organizarea coloniilor si municipiilor era unitara fiind realizata exclusiv dupa modelul Romei. Conducerea suprema a coloniilor si municipiilor era realizata de catre consiliul municipal (senatul municipal). care in colonii se numeau Dumviri Iuredicundo. in functie de numarul cetatenilor romani ce locuiau in orasul respectiv. Augustarii sunt persoane care nu indeplineau criteriile necesare pentru a accede la decurionat si la magistraturile municipale. In cadrul magistraturilor municipale. pe primul loc se aflau magistratii superiori. si avand o avere de cel putin 100. precum si qvestori insarcinati cu administrarea finantelor si a bunurilor orasului. Acestea sunt asociatii cu caracter profesional. Ei erau alesi de catre decurioni. Numarul membrilor senatului municipal varia intre 30 si 50 si era stabilit in actul de infiintare a orasului. atributiuni administrative si fiscale precum si alegerea magistratilor municipali si sacerdotali. unde rezida si conducatorul lor suprem. La vremea respectiva. sens in care ei trebuiau sa contribuie cu donatii banesti acordate orasului si sa contribuie la realizarea lucrarilor edilitare. numit Sacerdos Arae Augusti si care era si presedintele lui Concilium Provincie. Augustarii se constituiau intr-o asociatie la nivelul intregii provincii. religios. Canabae – asezari rurale din jurul castrelor romane. familii si rude ale soldatilor romani.   Asezari organizate dupa model autohton – obstile satesti / teritoriale. asemanator senatului de la Roma.- Asezari rurale o Asezari organizate dupa model roman  Padus – Pagi . el este denumit Ordo Splendisimus. De aceea Auliu Geriu (autor antic) spunea ca romanele din imp Roman erau mici efigii ale Romei. Senatele municipale exercitau cele mai importante atributii privind conducerea si administrarea oraselor. ei fiind recrutati dintre cetatenii romani “in genium” (provenita din parinti care au fost intotdeauna liberi) de peste 25 de ani. Erau preferati aceia care indeplinisera magistraturi municipale si sacerdotale. dovada ca intr-o inscriptie descoperita la Drobeta. intre care solutionarea problemelor edilitare.5% pe circulatia bunurilor si persoanelor. organizarea spectacolelor si a jocurilor publice. cu sediul la Colonia Ulpia Traiana. apoi Flamines (preotii zeilor principali) si Auguri (preotii inferiori). recrutat dintre decurioni.satul amplasat pe teritoriul unei colonii. negustori. cinstirea persoanei imparatului in viata si a conducatorilor provinciei. Membrii senatelor municipale erau alesi din 5 in 5 ani de catre Dumviri Cvint Venales. denumiti aparitores. executive si judiciare. locuit in majoritate de catre cetateni romani. Tot un organ de conducere al oraselor il constituiau magistratii municipali.

In Dacia existau 2 categorii de localitati cu regim juridic si organizare speciale. O categorie speciala: statiunile balneo-climaterice. precum si legis actio dintre drepturile civile precum si ius sufragi. iar ca urmare ei nu semai bucurau de dreptul lor naţional. Ius comerci – dreptul de a incheia acte comerciale. supusă în urma cuceririi romane. precum şi în raporturile dintre ei. In perioada stapanirii romane a Daciei . si puse sub protectia unei personalitati a orasului. Asezarile rurale. Latinii din dacia erau latini fictivi. precum şi în raporturile cu cetăţenii romani şi cu peregrinii normele dreptului ginţilor. 1. ii. normele dreptului ginţilor.membrilor lor. insa nu erau rude de sange cu romanii. Cea de-a treia şi cea mai numeroasă categorie socială a Daciei romane o constituiau peregrinii. Ius conubi – dreptul de a contracta o casatorie valabila potrivit dr civil iii. Dacii erau peregrini dedidici. In concret. Ius Sufragi – dreptul de a alege b. Astfel ei aveau ius comerci. Cetatenii romani: se bucurau de plenitudinea drepturile civile si politice. Negustorilor. în această categoriei intrând marea masă a populaţiei autohtone. cum ar fi Colegiul Mestesugarilor. Dreptul in Dacia Romana. Latinii utilizau în raporturile dintre ei. Peregrinii utilizau în raporturile cu cetăţenii romani şi cu latinii. statutul de latini devenise o exceptie. dintre drepturile politice. Cu exceptia dreptului de proprietare qviritara. in sensul ca aveau conditia juridica a latinilor coloniali. ca urmare a tendintei de generalizare a cetateniei romane. anterior cuceririi romane. Ius Honorum – dreptul de a candida la o magistratura c.Domeniile imperiale (Patrimonium Cezaris) in cadrul carora se aflau exploatarile aurifere din muntii apuseni. oar peregrinii obişnuiţi utilizau în raporturile dintre ei şi cutumele locale (leges morsqve peregrinorum) în măsura în care aceste cutume nu contraveneau normelor de drept şi principiilro juridice romane. deoarece se opuseseră cu forţa armelor cuceririi romane. cetatenii romani se bucurau de o serie d edrepturi civile si politice: a. Ius Militiae – dreptul de a face parte din legiunile romane i. 9 . Latinii aveau un statut juridic intermediar intre cetateni romani si peregrini bucuranduse in acest sens de o parte din drepturile civile si politice ale cetatenilor romani. Nu aveau insa ius honorum si ius militie. CURS 3 Cetatenii romani utilizau in raporturile dintre ei normele dreptului civil. membrii lor fiind grupati in decurii si centurii si erau conduse de un Prefectus sau Magister. . iar in raporturile cu necetatenii normele dreptului gintilor. denumita Patronus sau Defensor. Colegiile profesionale erau organizate dupa model militar. pe care il exercitau doar cetatenii romani care locuiau in coloniile investite cu Ius Italicum. Legis Actio – dreptul de a utiliza mijloacele procedurale dr civil pentru realizrea drepturilor lor subiective si a pretentiilor lor legitime. Teritoriul pendinte de legiunile romane. consacrand un statut juridic deferit pentru diversele clase si categorii sociale. ius comudi in anumite cazuri. aplicandu-se unui numar redus de persoane. Dreptul aplicat in Dacia are un profund caracter statutar.

Ius gentium. cetăţenii romani ce locuiau în coloniile învestite cu Ius Italicum. Principalele instituţii juridice ale dreptului aplicat în Dacia provincie romană. tributum solis sau stipendium. Astfel provincialii puteau transmite aceste terenuri prin acte inter vigos utilizând tradiţiunea ca mod de dobândire a proprietăţii. În procesul convieţuirii autohtonilor daci cu romanii. mai ales în direcţia înlăturării formalismului din actele juridice şi generalizării principiului bunei-credinţe. 1) Proprietatea cviritară a. care este un act de drept al ginţilor. unui sistem nou de drept pe care îl denumim sistemul de drept daco-roman. b. Formele juridicie întemeiate de dr ginţilor. deşi diferite de cele ale dreptului civil produceau totuşi efecte juridice valabile chiar dacă acestea erau imperfecte În raport cu cele ale dreptului civil. acea ficţiune juridică care asimila solul acestor colonii cu solul Italiei. cele trei rânduieli juridice – ius civile. el fiind exclus de la plata impozitelor. pământurile cucerite de la duşmani terceau în proprietatea statului roman. considerând căprovincialii exercităasupra acestor terenuri posesia şi uzufructul şi că pot fi asimilaţi până la un punct cu titularii de drepturi reale. cu titlul de ager publicus. iar elementul subiectiv al voinţei umane reprezintă elementul central al instituţiilor sale – dreptul ginţilor se caracterizează printr-un înalt grad de abstractizare şi subiectivizare. Litigiile civile dintre cetăţenii romani şi peregrini erau deduse spre judecată tribunalelor romane din provincie pe baza ficţiunii juridice că peregrinul este cetăţean roman (si civis romanus ese). Totodată. ci ad probabtionen. rezultă că dreptul ginţilor este dreptul comun tuturor acestor categorii sociale. În fapt aceste terenuri erau date în folosinţă provincialilor care plăteau în schimb uni impozit funciar. În contractele încheiate între cetăţeni şî peregrini se utiliza forma scrisă însă nu ad validitatem potrivit exigenţelor dreptului civil. c. evidenţa principală a avut-o dreptul roman. ca diviziune a dreptului privat roman. jurisconsulţii romani ai epocii clasice au căutat să o definească pe baza ideilor şi instituţiilor juridice existente. 2) Proprietatea provincială a. prin testament. Era exercitată de un număr redus de persoane. Spre exemplu cetăţeanul roman se putea căsători cu o peregrină potrivit formelor dreprului ginţilor. Potrivit unei străvechi reguli din dreptul roman. după modelul uzicţiunii din dreptul civil. însă nu avea manus asupra soţiei (puterea maritală conferită de dreptul civil) şi avea o patria potestas imperfectă asupra descendenţilor.Din examinarea categoriilor sociale ale Daciei Traiane. întrucât „ogorul public” duşmanii Romei nu puteau avea niciun drept. ius gentium şi cutumele locale – s-au apropiat până la contopire. Era exercitată de celilalţi provinciali asupra celorlalte categorii de terenuri. est emult mai evoluat în raport cu dreptul civil întrucât nu presupune forme solemne şi gesturi rituale. Întrucât această stăpânire a provincialilor asupra terenurilor primte în folosinţă era dificil de încadrat în dreptul public. însă şi normele dreptului geto-dac au exercitat la rândul lor o anumită influenţă asupra dreptului roman. Institutia proprietatii Principala instituţie este cea a proprietăţii. În realitate însă provincialii exercitau asupra acestor terenuri un veritabil drept de proprietate pe care doctrina modernă a denumit-o proprietate provincială. dând naştere în condiţiile specifice Daciei. a 10 . În cadrul acestui proces de sinteză juridică. Referindu-ne la proprietatea asupra pământului trebuie să precizăm că în Dacia romană existau 2 forme de proprietate asupra solului. De asemenea ei puteau transmite aceste terenuri şi pentru cauză de moarte.

au fost nevoiţi să recunoască această formă de proprietate întrucât peregrinii nu aveau ius comeric. fiind un mod de dobândire a proprietăţii. al cărei termen era de 40 de ani în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare. efectul ei este respingerea acţiunii în revendicare a proprietarului de către posesor. Praescriptio longitemporis este o prescripţie extinctivă. nu îl mai poate revendica. Justinian a menţinut şi praescriptio longisimitemporis cu următoarea fizionomie: dacă posesorul era de bună credinţă şi nu a intrat în posesia bunului prin mijloace violente. ea duce la împlinirea teremenului. Prescripţia avea un caracter achizitiv. iar mai apoi în aceeaşi provincie) şi 20 de ani între absenţi (persoane aflate în oraşe diferite iar mai apoi în provincii diferite). după împlinirea teremenului prescripţiei. Si civis romano ese. Figura juridcă a proprietăţii provinciale a dat naştere pe planul tehnicii de reglementare juridică unor atribute şi determinative juridice care au putut fi utilizate cu succes mai târziu. Praescriptio longitemporis admite joncţiunea posesiilor şi nu necesită jus titlu (iusta cauza)şi buna credinţă. în cadrul politicii sale unificatoare. fie prin introducerea in formula actiunii a unei fictiuni juridice si anume fictiunea ca peregrinul este cetatean roman. Proprietatea peregrina se aplica si asupra altor bunuri decat pamantul si era ocrotita prin mijloace juridice create dupa modelul celor aplicabile proprietatii cviritare. actiunea in revendicare era acordata si peregrinilor. iar ca urmare nu puteau exercita dreptul de proprietate cviritara. Justinian. iii. denumită praescriptio longitemporis. În epoca post-clasică a fost creată şi o prescriptio longisimitemporis (prescripţa celei mai lungi durate). şi a unificat pe cale de consecinţă uzucatiunea cu praescriptio longitemporis. Dacă posesorul este de rea credinţă sau dacă a intrat in posesia bunului prin mijloace viloente. redus ulterior la 30 de ani în timpul lui Teodosie II şi care se aplica şi bunurilor imperiale precum şi bunurilor bisericii. creând următorul sistem: bunurile mobile erau uzucapate printr-o posesie de 3 ani. fie cu suprimarea din formula actiunii a sintagmei „ex iure cviritium”.. la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunul respectiv. Spre pilda. în vedere consacrării proprietăţii divizate de tip feudal. La praescriptio longitemporis. dar nu poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenului.fost creată pentru proprietarii provinciali o instituţie specială denumită praescriptio longitemporis. a sprimat distincţia dintre fndurile italice şi cele provinciale. în sensul că şi solul Italiei a fost supus impozitelor. pragmatici fiind. 11 . În ambele situaţii erau cerute justul titlu sau iusta cauza posesionis şi buna credinţă. fiind tot o prescriptie extinctivă. prescripţia este extinctivă. O altă formă de proprietate existentă în provincia romană Dacia este prorprietatea peregrină. dneumită uzus catio. pe care jurisconsulţii Paul şi Modestin o numeau praescriptio longeposesionis. Ea se deosebeşte însă de uzucatiunea din dreptul civil în mai multe aspecte: i. însă dacă posesorul la rândul lui pierde bunul după împlinirea prescripţiei. termenele sunt lungi: 10 ani între prezenţi (între persoane aflate în acelaşi oraş. Acest sistem a fost creat de Justinian printr-o constituţiune imperială în anul 528. Actio furti şi actio daunum (actiunile ce sanctionau delictul de furt si delictul pagubei cauzate pe nedrept) au fost acordate si peregrinilor cu aceesi fictiune juridica. în sensul că poate după o posesie de 30 de ani să respingă acţiunea în revendicare a proprietarului. ii. În privinţa termenelor: la uzucatiune termenele erau scurte: 1 an pentru bunurile mobile şi 2 pentru cele imobile. În privinţa efectelor: uzucatiunea din dr civil este o prescripţie achizitivă. Peregrinii au fost principalii parteneri de comerţ ai romanilor care. Bunurile imobile erau uzucapate printr-o posesie de 10 ani intre prezenţi şi 20 între absenţi. dobândeşte proprietatea printr-o posesie de 30 de ani.

care a elaborat si o editie critica a tripticelor (Corpus inscriptiorum latinarum aparuta la Viena). Expresia acestui proces o reprezinta unul dintre cele mai importante documente ale dreptului privat roman. anume testamentul oral. Intr-un contract de imprumut. 1 de depozit. fiind considerate obstaculate dpdv intelectual.Institutia casatoriei Casatoriile intre peregrini erau admise. Ele contin o serie de acte juridice si anume 4 contracte de vanzare. Principalele contracte continute in triptice. Se prezinta sub forma unor tablite de lemn de brad legate cate 3. Prin urmare nici acest act juridic nu respecta exigentele dreptului privat roman. aceasta din urma dand nastere institutiei feudale a infratirii. peregrinii nu aveau ius comerci. S-au descoperit 25 de tablite cerate din care numai 14 sunt lizibile si au putu fi descifrate. asa incat ei puteau veni la succesiunea cetatenilor romani. Ele au fost decoperite intre 1786 si 1855 la algurnus maior. Monsen sustine ca populatia acelei asezari ar fi parasit localitatea. Potrivit dreptului roman. data la care romanii se aflau in razboi cu marcomanii. astfel incta acestea nu au mai putut fi recuperate. iar pe de cealalata femeile su iuris in dreptul roman erau puse sub tutela perpetuă a agnaţilor lor. exploatarea aurului din muntii apuseni era principala procupare a administratiei romane in dacia. lista cheltuielilor efectuate pentru organizarea unui banchetprecum si obligatia unei persoane de a plati o datorie. Monsen pleaca in explicarea istoricului tripticelor de la faptul ca ultimul act continut in triptice este datat 29 mai 167. peregrinii aveau si testament in factio pasiva. creditor este o femeie peregrina (Anduena lui Bato). un proces verbal prin care se constata desfiintarea unei asociatii funerare. contratcul de imprumut de consumatiune. fie printr-o stipulatio uzurarum alaturata lui mutum. 12 . Pentru acest motiv. localitatea fiind abandonata. Nu putem accepta aceasta explicatie deoarece. potrivit legii. Istoricul acestor tablite l-a realizat marele romanist german Theodor Monsen. Institutia obligatiilor Aceasta a cunoscut in dacia romana o reglementare amanuntita si evoluata intrucat epoca stapanirii romane a daciei s-a caracterizat la nivelul imperiului roman ca o perioada de maxima inflorire a productiei si schimbului de marfuri. din categoria textelor epigrafice. Aceasta inseamna ca acest act nu corespunde exigentelor dreptului roman. care a dat nastere in feudalism testamentului denumit „cu limba de moarte”. rosia montana de astazi. rezultat din impletirea unor elemente de drept civil cu elemente de drept al gintilor si cu obiceiuri locale. si totodata au fost admise in favoarea peregrinilor institutiile tutelei si adoptiunii fraterne. peregrinii puteau testa intr-o forma specifica. obligatia de a plati dobanzi nu se naste dintr-o simpla conventie debuna credinta. Forma. intr-o mina de aur parasita. In acest context. dupa cum se stie. Mai lesne de presupus este faptul ca doar acel membru al colectivitatii care a ascuns tablitele in mina nu s-a mai intors. tripticele din transilvania. potrivit dr roman. sau tablitele cerate din transilvania. Institutia succesiunilor Succesiunea putea fi deferita prin testament sau. ci ca el a fost incheiat cel mai probabil potrivit unei cutume locale. ascunzand cele mai importante acte ale colectivitatii in mina de aur si ca nu s-a mai intors. Intr-un alt contract de imprumut figureaza o simpla conventie de buna credinta din care se naste obligatia debitorului de a plati dobanzi. fetele interioare ale tablitelor 1 si 3 precum si ambele fete ale tablitei 2 sunt usor scobite si acoperite cu un strat de ceara pe care s-a scris cu ajutorul unui stilet. Totodata. elementele si efectele contractelor ne indica faptul ca o serie de rguli si principii ale dreptului privat roman au fost deviate de la menirea lor initiala capatand in conditiile economico-sociale specifice daciei noi functii si noi finalitati. obligatiile si cu precadere cele contarctuale sunt supuse unui regim juridic extrem de complex. 1 de societate. 2 de imprumut. 3 de munca. fiind totodata admise si casatoriile dintre cetatenii romani si peregrini si avem in vedere colonistii romani in special soldati care se casatoreau cu femei autohtone. ea se naste fie dintr-o stipulatio sortis et uzurarum (stipulatiunea capitalului si a dobanzilor). ca o expresie a sintezei juridice daco-romane.

obligatia vanzatorului de garantie pentru editiune • Obligatia vanzatorului de garantie pentru viţi • Obligaţia cumparatorului de a plati pretul vanzarii. Aceasta derogare se explica prin polarizarea sociala accentuata a statului roman si discrepanta imensa de pozitie economica dintre partile contractante. din examinarea actelor continute in triptice. In sensul ca ele erau semnate numai de catre parti. care la randul sau este una dintre formele juridice pe care le poate imbraca locatiunea. desi la epoca respectiva (plina epoca clasica) dreptul roman crease acte juridice speciale prin care se realizau atat operatiunea juridica a imprumutului cat si operatiunea juridica a garantiilor. constractul continand o clauza potrivit careia el accepta sa nu fie platit pentru zilele in care fara vina sa nu poate sa presteze serviciile inchiriate. sun ambele contracte sinalagmatice. in sensul ca patronul minei ar fi trebuit sa-l plateasca pe muncitor si pentru zilele in care acesta nu putea sa munceasca datorita unei imprejurari care nu era din vina lui. Riscul in contract. Sub acest aspect. Ca atare. clauze distincte privind obligatiile de garantie pentru emisune si pt viţii. o declaratie referitoare la pret. Fata de fizionomia contractului de munca din triptice. numai ca in dreptul roman clasic. in general. proprietarul minei. Intr-o alta tablita cerata avem un contract de vanzare care este semnat nu numai de catre martori. in ceea ce priveste forma acestora. CURS 4 In tripticele din Transilvania sunt continute si 4 contracte de vanzare. fizionomia contractului din triptice. locatorul accepta sa nu fie platit si sa preia riscul in contract prin derogare de la regula dreptului roman clasic. pe fondul influentelor orientale. iar din a doua jumatate a epocii clasice. care genereaza obligatii in sarcina ambelor parti contractante. Partile contractului de locatiune de servicii sunt locato (cel ce isi inchiriaza serviciile) si conductor (cel care inchiriaza serviciile). in dreptul roman a existat o anumita evolutie in sensul ca la inceput actele erau redactate in forma obiectiva. printr-o clauza speciala inserata in cuprinsul contractului. regula se schimbase.Un alt contract continut in triptice este unul de depozit. Toate aceste efecte se nasteau in mod automat in momentul realizarii acordului de vointa dintre parti cu privire la obiectul vanzarii si cu privire la pretul vanzarii. 13 . anume depozitul neregulat . la cea subiectiva a actelor juridice. Totodata. Este vb de o forma exceptionala de depozit. prin definintie este sistemul potrivit caruia una dintre partile contractante trebuie sa-si execute obligatia desi cealalta parte contractatnta nu si-o mai poate executa fara vina sa. Constractul de munca este o varietate de locatio operarum (locatiune de servicii). (inundarea minei) Si totusi. Contractul de locatiune de servicii. contractul avand pentru el caracterul unui veritabil act de adeziune. problema care se pune e aceea a suportarii riscului in contract. si contractul de munca in special. precum si pentur realizarea operatiunii juridice a garantiilor. Astfel gasim o clauza de cumparare. actul fiind incheiat insa cu scopul de a proba o obligatie izvorata cel mai probabil dintrun act anterior. constatam ca stipulatiunea in virtutea caracterului sau abstract si a functiei sale generale a fost utilizata pentru realizarea operatiunii juridice a imprumutului atat cu privire la capital cat si cu privire la dobanzi. in sesnsul ca ele erau semnate numai de catre martori. context in care muncitorul este nevoit sa accepte aceasta clauza . Intr-un contract de munca muncitorul se angajeaza sa munceasca intr-o mina. actele au inceput sa fie redactate in forma subiectiva. contractul consensual de vanzare care se forma in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor contractatante genera o serie de efecte: obligatia vanzatorului de a pastra si preda lucrul. semnat si de catre martori si de catre parit si de garant ne indica faptul ca ne aflam intr-o etapa intermediara de trecere de la forma obiectiva. riscul fiind preluat de catre conductor (patronul minei). ea se abate de la exigentele dr roman clasic intrucat in dr roman. Regula care joaca in privinta riscului in contract in contractele sinalagmatice este aceea ca riscul se suporta de catre debitorul obligatiei imposibil de executat. Aceasta regula a functionat si in dreptul roman vechi in locatiunea de servicii. precum si o declaratie a garantului. Intr-unul din actele de vanzare avem clauze diferite pt fiecare dintre aceste efecte. ci si de catre parti si garanti.

care a parcurs 2 etape: • Etapa romanizarii autohtonilor daci si formarii poporului daco-roman. anume dreptul daco-roman. caci imperiul roman a continuat sa maifeste un interes deosebit pentru fostele sale posesiuni de la nordul dunarii. Acesta este cadrul istoric general in care s-a derulat etnogeneza romaneasca. in sensul ca in mod gresit partile au utilizat cuvantul mancipatiune in locul cuvantului traditiune. toate acestea facandu-i pe unii autori sa vorbeasca despre o asa-zisa recucerire a daciei. a facut sa inceteze dominatia romana asupra daciei doar din punct de vedere formal. proces istoric extrem de complex. din examinarea formei actelor continute int riptice. precum si in a elementelor si efectelor lor si totodata din examinarea conditiei juridice sau a statutului juridic al partilor care l-au incheiat. insa operatiunea juridica a vanzarii se realizeaza in virtutea contractului consensual. ca acte juridice de drept daco-roman. ele au exercitat asupra acestui teritoriu o influenta pur nominala. Dar influenta romei asupra daciei chiar si dupa retragerea aureliana nu s-a limitat doar la aspectul militar.Hr. iar aceasta fizionomie a operatiunii juridice a vanzarii a nascut in literatura de specialitate numeroase controverse. Sunt si unii autori care afirma ca pentru mai multa siguranta. un sistem de drept nou rezultat din sinteza randuirilor juridice romane si autohtone. cat si prin contractul consensual. De altfel. daca examinam fizionomia contractului de vanzare din legea tarii (dr nostru feudal nescris). Alti romanisti au sustinut ca mancipatiunea e nula. in dreptul roman. Marea masa a populatiei daco-romane a ramas pe loc. inceputa chiar inaintea cuceririi romane. un act de drept civil. considerate o zona de protectie a limesului roman. iar contractul consensual de vanzare este un act de drept al gintilor. precum si zonele locuite anterior de dacii liberi. insa el nu e un act translativ de proprietate. ci un act generator de obligatii. ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA IN PERIOADA CUPRINSA INTRE RETRAGEREA AURELIANA (271 – 2715 d.Intr-o alta tabliţă. iar acest lucru se explica prin faptul ca ele au o fizionomie proprie de natura sa le confere o identitate proprie. in sensul ca din contractul consensual se naste obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului linistita si utila posesiune a bunului (vaquam posesionem tradvere). Altii au sugerat faptul ca ar fi vorba de o eroare terminologica. operatiune juridica a vanzarii se realizeaza atat prin mancipatiune. insa aceasta e mai degraba o constatare decat o explicatie. constatam ca acest contract este consensual translativ de proprietate: operatiunea juridica a vanzarii din triptice este dovada de necontestat a sintezei juridice daco-romane in sensul ca alaturarea mancipatiunii contractului consensual are caz semnificatie perioada de tranzitie de la dreptul roman clasic in forma sa pura. ( a continuat si dupa retragerea aureliana). ci a avut in vedere si relatii de natura economica. si care a durat pana in sec VI d. la dreptul national al romanilor (legea ţării). ci si sub aspectul gradului de civilizatiei. au ramas in continuare in sfera de influenta romana.) SI SECOLUL VIII Aceasta perioada coincide cu etnogeneza romaneasca si cu afirmarea obstei satesti sau teritoriala ca unica forma de organizare sociala a populatiei daco-romane. se desprinde ca o concluzie de ansamblu faptul ca aceste acte nu sunt intrutotul conforme nici cu exigentele dreptului roman. Astfel. iar ca atare liber de forme. 14 . migratorii se aflau ei insisi in stadiul democratiei militare si au sfarsit prin a fi asimilati de autohtoni care le erau superior nu numai dpdv democratic. In ceea ce priveste popoarele migratoare care au traversat spatiul carpato-danubianopontic.Hr. supus ad validitatem unor forme extrem de riguroase si complicate. influenta culturala. multi autori socotind aceasta operatiune juridica ca o curiozitate greu de explicat. numai ca niciuna dintre conditiile de forma ale mancipatiunii nu este indeplinita. iar teritoriul fostei dacii romane. Retragerea Aureliana. mancipatiunea este un mod de dobandire a proprietatii. nici cu obiceiurile locale. deoarece dpdv al evolutiei sociale. Pe de alta parte. perioada de tranzitie in care functiona din punct de vedere juridic. partile au utilizat atat mancipatiunea Adevarata explicatie a acestei „curiozitati” poate fi data numai din perspectiva metodei dialectice de cercetare a fenomenului juridic roman. insemnand retragerea aparatului administrativ superior roman. a armatei romane si a marilor stapani de latifundii si sclavi.

2) Caracterul agrar si pastoral. au exercitat o anumita influenta in cea de-a doua etapa a etnogenezei romanesti. De aici si expresia intalnita la nivelul obstilor satesti teritoriale. dar are elemente comune si cu organizarea de tip politic. terenul desemnat creşterii vitelor. Obstea sateasca sau teritoriala se afla la mijlocul distantei dintre obstea gentilica si stat. asa cum au 15 . termenul de obşte. Cu privire la acest ultim sens a patruns in limba română şi un dublet slav. alaturi de care. in limba română a patruns si un sinonim de origine latină. Acest caracter este determinat de indeletnicirile traditionale ale stramosilor nostri. însă exista si un număr mai redus de membrii ai obştei. de sorginte tracă. de sorginte tracă.Hr. Pe plan terminologic. ci si totalitatea locuitorilor acelor asezari. anume cuvintele ”Ocină”. s-au pastrat 2 termeni pentru desemnarea obstilor satesti sau teritoriale.Marea majoritate a membrilor obştei se îndeletnicea cu agricultura. care a dus la formarea unei populatii romanice si a unei limbi romanice. si care se pastreaza si astazi in limba română. proces ce debuteaza in sec III d. anume obstile satesti sau teritoriale. Termenul care desemnează teritoriul stapanit in comun este cel de moşie. anume agricultura si cresterea vitelor. In afara acestor cuvinte au patruns în limba română şi dublete de sorginte slavă. este cel TERITORIAL. si care a dus la formarea unui popor nascut crestin. terenul de cultură. care în sens larg cuprindea şi pădurea. anume bătrân. intrucat dominatia lor s-a exercitat de la distanţă. unul de origine latină. din cel de sange in cel teritorial. aceea de moş bătrân. obstea sateasca sau teritoriala pastreaza democratismul vechii organizari gentilice. etapa care s-a derulat intre sec VI si VIII d. 1) Un prim caracter care decurge din insasi denumirea acestei forme de organizare sociala. şi care au sensul de proprietate ereditara. schimband doar criteriul apartenentei indivdului la colectivitate. trebuie precizat ca dupa retragerea aureliana asistam la un fenomen de ruralizare a vietii sociale. Termeneul de sat desemneaza nu numai asezarea rurala in sens geografic. reunite pe baza unui teritoriu stapanit in comun. care vine de la veteranus. Pentru a desemna partea care revine fiecarui membru al obstei din teritoriul stapanit in comun. Astfel. in sensul ca ea pastreaza anumite trasaturi ale obstei gentilice. in limba română. Caracterele obstii satesti sau teritoriale. Crestinarea. trastaura comuna tuturor provinciilor imperiului roman. Obstea este prin definitie o asociatie de gospodarii familiale. Etnogeneza româneasca are 2 componente: romanizarea si crestinarea. şi păşunea. baştină sau dedină. care devin acum unica forma de organizare sociala in spatiul carpato danubiano pontic. Pe acest fond. acesta fiind de altfel si elementul comun cu organizarea de tip politic. in special slavii. cel de sat (poastu) şi cel de cătun. spre deosebire de toate celelalte popoare vecine care au fost crestinate ulterior. din aceeasi familie de cuvinte. şi care a avut la origine aceeasi semnificatie. sinteza careia i se adauga sinteza juridica si institutionala a celor 2 populatii.• Etapa formarii poporului român ca un popor cu o identitate proprie. care se îndeletniceau cu păstoritul într-o formă pastorală specifică poporului român şi anume transhumanţa. dovada ca obstea sateasca sau teritoriala s-a mentinut si dupa formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare. In ceea ce priveste organizarea sociala a populatiei daco-romane. Romanizarea reprezinta sinteza etnica si lingvistica dintre colonistii romani si autohtonii geto-daci. Aceasta nu înseamnă nomadism.Hr. populatia daco-romana isi continua existenta in formele traditionale de organizarea sociala. In mod corespunzator teritoriul obstei satesti sau teritoriale se impartea in 2 categorii de terenuri corespunzator destinatiei lor economice: câmpul. se utilizeaza termenul de moş. in sens demografic. Invaziile popoarelor migratoare nu au perturbat procesul etnogenezei romanesti. însă unele din aceste popoare. si este sinonim cu cel de proprietate.

era convocata prin viu grai de la om la om si se tinea la biserica in zilele de sarbatoare sau la casa obstei in zilele lucratoare. Femeile participau la adunarea generala a obstei numai in situatia in care urmau sa se adopte hotarari referitoare la bunurile lor.271-275 – şi sec VIII) Intrucat obstea sateasca era o comunitate de munca normele fundamentale de conduita ale obstei s-au statornicit in legatura cu obiectele muncii si cu relatiile care se stabileau intre membrii obstei in procesul muncii desfasurata in comun. jitarul. Adunarea generala a obstei se numea tot obste. Adunarea generala cuprindea pe toti membrii majori ai obstei. destinatie care vizeaza desfasurarea acestei activitati economice. avand mare experienta de viata si un prestigiu deosebit in cadrul comunitatii. transferul de bunuri si incheierea conventiilor intre membrii obstei precum si organizarea si intretinerea bisericii si a cultului religios. magistratii cu atribuţii jurisidcţionale ai coloniilor şi muncipiilor. Pe baza acestor norme fundamentale de conduita s-au statornicit si celelalte norme. agricultura şi. Normele referitoare la proprietate.sustinut anumiti autori. ceea ce arata continuitatea poporului român. nemesnicul. stiutor de carte. CURS 5 Normele de conduita ale obstilor satesti sau teritoriale in perioada obstei arhaice (intre retragerea aureliana . judele. Organizarea obstii satesti sau teritoriale. Ei erau numiti si revocati de adunarea generala a obstei care le stabilea si atributiile si isi desfasurau activitatea sub stricta supraveghere a adunarii generale. rezolvarea conflictelor dintre membrii obstei. familie. şi stăpânite în devalmasie de membrii obstei. care se ingrijea de biserica obstei. agricultura si cresterea vitelor. Oraganele de conducere ale acesteia erau: Adunarea generala Sfatul oamenilor buni si batrani Alesii obstei. intrucat aceasta activitate are un caracter de stabilitate in obstea romaneasca tocmai prin destinaţia speciala acordata unor terenuri aflate in potarul obştei. cele relative la statutul persoanelor. Cei mai importanti alesi ai obstei erau bornicul. logofatul. Alesii obstei erau persoane imputernicite cu exercitarea unor atributiuni speciale. care scria actele obstei. 16 . incheierea conventiilor si solutionare diferentelor dintre membrii obstei. a. organizarea muncii in comun. postelnicul. care pazea recolta şi cel mai important dintre alesii obstei. care strangea contributiile membrilor obstei. iar acest organ de conducere avea atributiuni jurisdictionale realiza judecata de sub stejar. Aceasta lua cele mai importante decizii pentru viata comunitatii si anume acelea care priveau patrimoniul obstei. aceasta in stransa legatura cu cele 2 indeletniciri traditionale.i. care se ingrijea de gardurile ţarinii (pamantul stapanit in devalmasie). in cazul indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor lor puteau fi inlocuiti din functie. ei aveau diverse denumiri unele identice altele asemanatoare cu denumirile dregatoriilor din statul feudal. termen de sorginte latină care vine de la dumviri juredicundo şi quatroviri juredicundo. Sfatul oamenilor buni si batrani ii cuprindea pe cei mai respectati mebrii ai obstei. In general persoane in varsta. majoratul fiind fixat in raport cu varsta intre 18 si 30 de ani sau in raport cu data casatoriei. deoarece ea nu poate fi inteleasa in mod corect decat prin raportare la cealalta indeletnicire fundamentala. Prin urmare criteriul pe baza caruia membrii obstei aveau acces la magistraturile din cadrul obstei era criteriul competenţei.

17 . stapanite in devalmasie cu ceilalti membrii ai obstei. Cea de-a doua forma de stapanire asupra pamantului in cadrul obstei. 2. Impartirea produselor turmei comune 7. Ambele forme de stapanire sunt in esenta lor forme de apropriere a folosintei si ca atare nu trebuie confundate cu proprietatea indiviza sau cu cea privata. Se aflau in stapanire devalmaşă padurile. despădurire. apele. In aceatsa materie regula de baza este indreptatirea mestesugaerilor de a fi singurii distribuitori ai produselor lor.Stapanirea exercitata de membrii obstei asupra terenurilor din hotarul obstei: stapanire devalmasa si stapanire personala/individuala. Stapanirea exercitata de membrii obstei asupra acestor bunuri atragea imposibilitatea pt oricare dintre membrii obstei de a instraina sub orice forma terenurile aflate in hotarul obstii. Acest teren era impartit in loturi distribuit familiilor din obste prin tragere la sorti. Sau conturat astfel o serie de reguli de conduita referitoare la procesul muncii: 1. Semnul distinctiv al trecerii acestor terenuri din stapanirea devalmasa in cea personala era gardul. desţelenire. turmele apartinand comunitatii. pe care le puteau valorifica in cadrul obstei. moara satului precum si bogatiile subsolului. obstea continuand sa pastreze asupra tuturor terenurilor aflate in potarul său un drept superior de supraveghere si control. Aceasta egalitate intre membrii obstei si-a pus amprenta asupra tuturor celorlalte norme de conduita statornicite la nivelul obstei satesti. Principiul fundamental este egalitatea dintre toti membrii obstei. dar nu in sistemul asolamentului ca in obstea geto-daca.. islazurile. cea individuala. Intrucat obstea este o comunitate de munca cu stapanire devalmaşă asupra pamantului ea organinizeaza desfasurarea indeletnicirilor fundamentale ale membrilor sai. Existau norme de conduita ce reglementau anumite activitati care implicau o specializare a membrilor obstei. are la baza munca proprie depusa de un membru al obstei pentru amenajarea unui bun care anterior se afla in devalmasie si care prin munca incorporata in el dobandeste o valoare economica noua. Orice trecere a unei suprafete de teren din stapanirea devalmasa in stapanirea individuala se facea cu aprobarea adunarii generale a obstei. pasunile. Reguli referitoare la distribuirea produselor pentru consumul personal al membrilor obstei si pentru fondul obstei. Normele referitoare la statutul persoanelor. terenurio care purtau denumirea de stapaniri locureşti. Stabilirea locurilor si a perioadelor de pasunat. Reguli referitoare la pornirea turmelor pentru pastoritul comun. 5. mestesugurile. ci odata pt totdeauna. Prima desprindere din fondul devalmas al obstei a fost terenul pe care membrii obstei si-au intemeiat gospodariile (terenul de casa si gradina). 3. denumit ţarină sau raclă. Evidentierea unora dintre membrii obstei (ex: cei ce faceau parte din sfatul oamenilor buni si batrani) se facea pe baza calitatilor acestora. Reguli ce reglementau stabilirea felului culturii pentru fiecare lot . reguli ce reglementau repartizarea campurilor de cultura. Normele referitoare la relatiile de munca. fondul de rezerva pentru anii cu recolta slaba. Reguli ce reglementau timpul de desfasurare a muncii (pornirea plugurilor) 4. Ea este determinata pe de o parte de stapanirea devalmasa a pamantului si de participarea tuturor mebrilor obstei la procesul muncii. Aceste loturi se numeau sorti sau loturi matca deoarece ele dadeau posibilitatea celor care le stapaneau sa utilizeze si celelalte parti din hotarul obsetei. Totodata membrii obstei puteau lua in folosinta proprie si anumite suprafete din fondul devalmas prin defrisare. 6. Un proces asemanator l-a parcurs si terenul de agricultura.

instantele erau aceleasi atat pentru cauzele civile cat si pentru cauzele penale si anume judele si sfatul oamenilor buni si batrani. descendentii aveau egala vocatie succesorala la mostenirea mosiei familiei. insa obstile componente ale federatiei isi pastrau organele de conducere si normele de conduita. caracterizate prin egalitatea in drepturi a tuturor membrilor familiei asupra patrimoniului acesteia. Solidaritatea obstei se manifesta in cazul in care spre pilda obstea trebuia sa raspunda pentru daunale cauzate de membrii sai unor obsti invecinate. care evoluase sub influenta bizantina devenind consensuala translativa de proprietate. imparatul bizantin Constantin Porfirogenetul ii numeste pe locuitorii din spatiul carpato-danubiano-pontic pentru a-i deosebi de barbari. O alta conventie larg raspandita era schimbul dat fiind caracterul natural al economiei.Normele referitoare la familie si casatorie. Casatoria se inchie prin liberul consimatamant al partilor si ceremonie religioasa. Aceste instante aveau competenta de a cerceta litigiile deduse spre solutionare in fata lor si de a pronunta hotarai care sa contina sanctiuni la adresa membrilor obstei. cea mai raspandita fiind vanzarea. Normele referitoare la mostenire si obligatii. Aceste uniuni de obsti se constituiau spre pilda din necesitati de aparare sau din necesitati economice (mai buna exploatare a unui versant de munte). precum acelea de vlahi. In virtutea autonomiei obstile componente continuau sa solutioneze prin organele proprii de conducere toate problemele lor interne. Principiile traditionale ale familie daco-romane s-a imbogatit sub influenta crestinatatii. intre acestia existand deplina egalitate in privinta motivelor de divort pe care le puteau invoca. In perioada obstei arhaice aceasta era compusa din familii mici alcatuite din parinti si copii. ceea ce inseamna o recunoastere implicita a originii romane a popornului român. egalitate determinata de munca in comun depusa de membrii familiei in cadrul gospodariei casnice. iar divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti. Este vorba despre uniunile de obsti sau confederatiile de obsti denumite uneori si obsti de obsti. solutionarea litigiilor dintre obstile componente. In ceea ce priveste materia procedurii. 18 . Obstea sateasca sau teritoriala este cea mai simpla forma de organizare sociala pe criteriu teritortial a unei colectivitati umane. mergand pana la excluderea din colectivitate. cat si a autohtonilor getodaci ca locuitori ai unor teritorii care au facut parte din teritoriul roman. Incheierea procesului etnogenezei romanesti in secolul VIII a dus la afirmarea poporului român ca un popor cu o identitate proprie. alcatuit din reprezentantii obstilor componente si care aveau o serie de atributiuni cum ar fi rezolvarea problemelor matrimoniale comune. ci si de popoarele straine. In materie succesorala. iar popoarele vecine folosesc diverse apelative pentru a-i desemna pe români. volohi. membrii obstei aveau deplina capacitate da a incheia conventii si invoieli libere de forme. se contureaza inca din aceasta perioada o serie de probe fundamentale in practica judiciara romaneasca. care a folosit apelativul români pentru a se desmna. marele sfat. Acest apelativ nu a fost folosit numai de poporul român. Aparitia primelor formatiuni politice feudale romanesti si formarea statelor feudale romanesti. pe de alta intre soti. ceea ce nu exclude insa posibilitatea ei de a se incadra in forme teritoriale mai vaste. Aceasta egalitate in drepturi a generat obligatii reciproce de intretinere pe de o parte intre parinti si copii. apelativ justificat atat prin traditia colonistilor romani. stabilirea contributiei fiecarei obsti componente si organizarea sistemului comun de aparare. Normele referitoare la raspundere si solutionarea diferentelor dintre membrii obstei Raspunderea membrilor obstei pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii precum si solutionarea diferendelor dintre membrii obstei se realizau pe baza sistemului solidaritatii rudelor. fiind totodata recunoscut si dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. Pe plan probator. a legii talionului si a compozitiunii. ceea ce arata continuitatea poporului român si pe planul institutiilor sale juridice. In ceea ce priveste materia obligatiilor. olahi. Confederatia de obsti avea la randul sau un organ de conducere. termeni prin care acele popoare ii desemnau pe locuitorii imperiului roman. anume juramantul cu brazda si proba cu juratori.

profitand de pozitia detinuta in obste. Tot sub aspect lingvistic. voievodul este mai mare peste o confederatie de cneji. au acaparat treptat teritoriul obstei. ci de sorginte straina. in limba romana.Criteriul geografic (tara hategului) Criteriul etnic (terra vlahorum) Criteriul etnico-geografic (tara brodnicilor – tara locuitorilor de la vaduri) Criteriul persoanei conducatorului acelei formatiuni (tara lui litovoi) Denumirile tarilor care contin vechi termeni toponimici si hidronimic atesta vechimea si continuitatea populatiei romanesti pe acele teritorii. la nivelul obstilor au avut loc o serie de transformari economice si sociale care au dus la inlocuirea vechii egalitati dintre membrii obstei cu stratificarea sociala de tip feudal si totodata la inlocuirea normelor de conduita fara caracter juridic cu norme juridice care consacrau noile relatii de productie de tip feudal. refeirea este la teritoriul unei organizari de tip politico statal. si nu cu sensul material de pamant. Astfel in ierarhia feudala slava. Aceste dublete i-au determinat pe unii autori sa sustina in mod eronat ca institutiile politice care sunt desemnate prina cesti termeni nu sunt de origine romaneasca. Aceeasi duploma precizeaza ca feudalii romani se bucurau din partea taranilor dependenti de foloase. Insa functia externa a acestor formatiuni statatle de tip feudal era foarte greu de realizat datorita insuficientei mijloacelor militare si economice de care acestea dispuneau. Aceasta afirmatie este eronata intrucat analizand institutile cnezatului si voievodatului la romani si la slavi observam continutul deosebit fundamental. Denumireile cu caracter etnic sunt si ele importante deoarece sunt date de popoarele vecine si confirma incheiera procesului etnogenezei si formarea unui popor cu o identitate proprie. tinerea sub ascultare a masei taranilor. In cadrul stratificarii sociale de tip feudal. Pe acest fond al stratificarii sociale de tip feudal au aparut si s-au organizat incepand din sec 9 dupa hristos pe intregul spatiu carpato-danubiano pontic formatiuni prestatale de tip feudal. si continua pe un plan superior atributiile judecatoresti ale juzilor si cnejilor. Aceste formatiuni statale de tip feudal aveau un aparat propriu prin care isi exercitau atat functia interna. Existenta acestor mari proprietari feudali e ilustrata documentat in diploma cavalerilor ioaniti (1247). care il denumeste aparat razboinic (aparatus belicus). devenind aristocratia formatiunilor prestatale feudale romanesti in curs de constituire si embrionul urmatoarei clase a nobililor feudali. La romani dimpootriva. iar cel e voievod cu cel de duce. Din randul membrilor obstei si in special dintre alesii obstei s-au ridicat anumite elemente care. care este de sorginte tracă (diurpaneus) si exista 2 dublete. ele nefiind creatii ale poporului roman. chiar si atunci cand tara are sensul secundar de pamant. unul d eorgine germanica (cnezat) si termenul de voievodat care este de sorginte slava. In ceea ce priveste termenul de tara. 19 . Existenta acestui aparat e ilustrata tot de diploma ioanitilor. aceea de aparare impotriva atacurilor straine. desemnate prin termenii generici de ţară şi câmpu-lung. la celalalt pol al societatii se aflau taranii dependenti pe care diploma cavalerilor ioaniti ii denumeste rustici valahi. Denumirile care fac referire la persoana conducatorului sunt si ele semnificative deoarece atesta trecerea d ela stadiul d eobsti si uniuni de obsti la organizarea statala de tip feudal. Acesti termeni desemnasera anterior uniunile si confederatiile de obsti.In perioada feudalismului timpuriu (sec IX – XIV). Pentru sensul material avem in limba romana cuvantul pamant care e tot de sorginte latina (padumentum). el este un termen de origine latina patruns in vocabularul de baza al limbii romane cu sensul de organizare politico-statala. adica romanii ar fi preluat aceste institutii de la slavi. ca in celelalte limbi romanice. Aceats adenumire generica de tara este completata cu diverse determinative care identificau formatiunile prestattale de tip feudal dupa o serie de criterii. Voievodul e subordonat cneazului si nu are atributiuni judecatoresti. alaturi de termenul tara exista si termenul de jupă. . anume slava. care ii desemneaza pe acesti stapani feudali drept maiores terre. termenul de cneaz este sinonim cu cel de principe. cat si functia externa. slujbe si venituri. cele 3 forme ale rentei de tip feudal.

Caracterul unitar al legii tarii s-a pastrat si dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare. Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare este rezultatul transformarilor interne care au dus la formarea relatiilor de productie de tip feudal si a claselor sociale specifice feudalismului. Aceste norme nu aveau un continut de clasa si nu erau dotate cu o sanctiune statala. pastrandu-se in acest sens si denumirea unilizata pt desemnare dreptului nostru feudal nescris. altfel spus. In perioada obstei arhaice. aceste norme juridice imbracau forma obiceiului juridic sau cutumei juridice. il denumi legea tarii sau obiceiul pamantului. ceea ce confirma teza celui mai mare istoric al nistru. legea unui teritoriu organizat din punct de vedere statal. termenul de pamant fiind in acest context sinonim cu termenul de tara. Semnificativ in acest sens este utilizarea termenului generic de tara. care erau aplicate si respectate de buna voie de membrii colectivitatilor respective deoarece reprezentau interesele comune ale acestora.S-a impus de la sine uniiunea acestora in organisme statale de anvergura pentru a face fata atacurilor popoarelor vecine. sanctiunea cu care erau dotate aceste norme fiind una obsteasca. Documentele externe insemnand documentele cancelariilor straine privesc dreptrul nostru feudal nescris ca pe un drept personal. CURS 6 Trasaturile legii tarii Un prim caracter este caracterul sau unitar. situatie in care s-a constituit doar un voievodat la transilvaniei. 20 . dependent de coroana maghiara. conceput ca fiind sistem de drept al unei societati organizate din punct de vedere politic in tari. fiind influentata si de contextul politic extern. legea tarii se deosebeste de dreptul popoarelor migratoare. nicolae balcescu potrivit caruia feudalitatea romaneasca este rezultatul unui proces intern si nu al unui descalecat sau al unor alti factori de natura externa. Unitatea de continut a legii tarii este expresia pe planul determinismului dialectic a conditiilor economico-sociale identice si a cadrului unitar in care s-a format si anume. Normele au dobandit un continut de clasa in sensul ca ele nu mai aexprimau interesele generale ci interesele clasei dominante. care s-a manifestat de multe ori ca un regnum distinct de regnum hugarie. proces care a presupus intrunirea cumulativa a doua criterii: 1. ceea ce dimitrie cantemir denumeste prin sintagma ius non scriptum. Al doilea caracter este caracterul teritorial sau imobiliar. atunci cand am desemnat si desemnam dreptul nostru feutal nescris. Acesta este contextul istoiric in care s-au constituit statele romanesti de sine statatoare. insa noi romanii. Cunoasterea acestui drept nescris este posibila pe baza documentelor scrise interne si externe din perioada in acre acest drept nescris a fost in vigoare. in sensul ca in interiorul arcului carpatic. Insa transformarile acestea au determinat si transformarea acestor norme de conduita obstesti in norme juridice. desi diferitele formatiuni prestatale de tip feudal aveau diverse denumiri pentru a putea fi localizate si identificate. 2. obstea sateasca sau teritoriala si reflecta totodata unitatea etnica si lingvistica a poporului roman pe intregul spatiu carpatodanubiano-pontic. Legea tarii. Normele au dobandit o sanctiune statala. Ca atare. patrunderea treptata a triburilor maghiare dinspre Campia pananonica incepand cu sec XI a impiedicat formarea unui stat feudal de sine statator. Formarea dreptului feudal nescris. adica s-a constituit un aparat specializat de constrangere prin care membrii comunitatii erau sanctionati pentru incalcarea preceptelor normelor respective Sub aspectul formei. la nivelul obstilor satesti sau teritoriale exista un intreg set de norme de conduita fara caracter juridic. Insa voievozii transilvaniei. Noi privim dreptul nostru feudal nescris ca pe un drept teritorial. atunci cand desemnau dreptul feudal nescris aveau in vedere caracterul etnic al poporului roman. cu o particularitate in privinta transilvaniei. care rezulta chiar din denumirea dreptului nostru feudal nescris. Este si firesc deoarece strainii. dintre care multi de origine romana au reusit sa impuna o larga autonomie a voievodatului.

intre dreptul nostru feudal nescris si dreptul popoarelor vecine. care mentiona ca dreptul romanesc este original numai in ceea ce nu prezinta vreo asemanare cu vreo insitutie straina.. izvorata din modul de viata al acestui popor si dezvoltata la nivelul obstilor satesti sau teritoriale si apoi la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal. Dispozitiile de drept public din legea tarii .. asemanarile dintre dispozitiile legii tarii si reglementarile din dreptul unor popoare cu care romanii nu au fost in contact de-a lungul istoriei. sens in care unii autori au sustinut ca legea tarii reglementeaza doar dreptul de proprietate.. insa explicatia acestei viziuni se afla in metodologia utilizata de acei autori. teorii moniste. care pot fi clasificate in doua categorii. insa toate aceste teorii neglijeaza creatia juridica a poporului roman.. au evidentiat justetea tezei marelui nostru istoric. plecand de la sinteza juridica daco-romana si continuand cu influentele exercitate pe planul formei... care au determinat aparitia unor reglementari apropiate sub aspectul continutului normativ. acei autori au solutionat problema in sensul ca ori de cate ori au constatat asemanari intre dreptul nostru feudal nescris si dreptul altor popoare. ca. de catre unele popoare vecine. in preajma celui de-al doilea Razboi Mondial. Nu putem admite acesta conceptie asupra originii legii tarii. aceasta cunoscand o ampla si riguroasa reglementare. ele manifestandu-se doar la nivel terminologic. Autorii in cauza reduc dreptul la un continut ideatic si urmaresc prin comparatii. si Tarii romanesti in epoca feudalismului dezvoltat 21 . pare a-si fi construit un sistem de drept numai din mosteniri si influente din dreptul altor popoare. Aplicand aceasta metoda la cercetarea originii dreptului nostru feudal nescris. asa cum arata si unul dintre cei mai importanti adepti ai metodei metafizice. care arata ca multa vreme. in care erau incluse doar acele institutii care nu puteau fi incadrate in vreuna dintre celelalte doua categorii. Influentele straina exercitate asupra institutiilor legii tarii nu au stirbit cu nimic originalitatea acesteia.. Au existat si opinii ramase izolate in literatura de specialitate. au considerat in mod invariabil ca este vorba despre un imprumut. este vorba despre metoda metafizica. sa stabileasca filiatia ideilor si primordialitatea unora in raport cu celelalte. care reglementeaza intreaga materia a dreptului public si privat. Tot in literatura de specialitate au fost formulate diverse opinii privind continutul normativ al legii tarii.. sa se admita in literatura noastra juridica. Pe de alta parte. legea tarii este un sistem de drept atotcuprinzator. institutii imprumutate si institutii originale. altii au apreciat ca legea tarii este un drept al agriculorilor si pastorilor. george fotino.care are un caracter personal... Aceasta caracteristica a legii tarii se reflecta pe planul continutului ei.... spre pilda. Al treilea caracter este caracterul sau original si din acest punct de vedere. cum ar fi teoria originii dacoromane a legii tarii. S-a ajuns astfel. In literatura de specialitate au existat o serie de teorii privind originea legii tarii. cum ar fi teoria originii pur slave a legii tarii. unde o serie de termeni straini au patruns in vocabularul de baza al limbii romane ca dublete ale termenilor originari de sorginte traca si latina. care in opinia acelor autori.. insensul ca institutia centrala a legii tarii este institutia proprietatii. Cerecetarile sociologice desfasurate in perioada interbelica de Dimitrie Curst si continuata dupa razboi de prof Henri Stahl si Petre Panaitescu. caci in caz contrar. imprumutul a fost in sens invers. prin elaborarea unui sistem de norma juridice. altii au considerat ca legea tarii reglementeaza organizarea cneziala si voievodala cu care poporul roman a aparut in istorie. Altfel spus. in cazul unor asemanari. cum ar fi teoria originii pur romane a legii tarii sau teoria originii pur trace a legii tarii si teorii dualiste. obiceiul pamantului a tinut loc si de constitutie politica si de condica tivila si de condica criminala.. institutii mostenite din dreptul roman si geto-dac.. Organizarea de stat a . este vorba in mod incontestabil despre un imprumut. deoarece ignora raportul dialectic de determinare a supra structurii de catre baza economica si nu explica. clasificarea institutiilor legii tarii in 3 categorii. de ce nu am putea admite ca. adica s-a realizat din dreptul romanesc in dreptul popoarelor respective.. Nicolae Balcescu. Aceste asemanari se pot explica numai prin existenta unor conditii economico-sociale asemanatoare. putem afirma ca legea tarii este o creatie originala a poporului roman.. Concluzia este aceea ca legea tarii este o creatie originala a poporului roman si s-a format in cadrul unui proces istoric complex. sau teoria originii germane a legii tarii.

Sistemul succesiunii la tron Cel reglementat de legea tarii este un sistem original. de forta juridica. impreuna cu sfatul domnesc. care a aparut in stransa legatura cu formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare. Hotararile judecatoresti ale domnului se bucurau de autoritate de lucru judecat. Din examinarea atributiilor domnului. imbracand un caracter institutional. comanda armata in calitate de conducator suprem. la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal. aveau ca fundament ideologic crestinismul ortodox si contineau premisele necesare pentru centralizarea puterii de stat si apararea independentei de stat. si nu doar norme de aplicare a dispozitiilor legii tarii. exercita prerogativele de conducator al armatei si judecator suprem. s-a conturat sistemul electivo-erediar. denumit sistemul electivoereditar. unde functiona principiul alegerii celor cu functii de conducere. iar activitatea de legiferare a domnului imbraca forma hrisoavelor legislative. episcopi si ecumeni. legitima sau nelegitima. care cuprindeau norme cu caracter general. domnul era cel care stabilea organizarea administrativ-terit a tarii. domnul are o serie de atributiuni de natura politico-administrativa. Aceasta semnificatie arata conceptia feudala potrivit careia domnul este seful unui stat independent. inclusiv steagurile marilor boieri. Sub aspect politico-administrativ. Institutia domniei s-a cristalizat prin preluarea unor traditii de la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal si prin preluarea unor trasaturi ale monarhiei bizantine. vointa domnului era considerata lege. Latura electiva isi are originea la nivelul obstilor satesti sau teritoriale. in cadrul carora voievodul era ales de adunarea cnejilor. Aceste hrisoave incep sa apara la sf sec al 16-lea. si domnii urmatori puteau rejudeca procesele si schimba in tot sau in parte hotararile date de domnii anteriori. rezulta ca aceasta insitutie se caracterizeaza prin confuziunea de atributii pe care domnul le detine in cele mai diverse domenii. putand pronunta inclusiv pedeapsa cu moartea si confiscarea averii. de catre adunarea generala a obstei. Ea nu are un corespondent in statele vecine. apeland in acest fel. In ceea ce priveste planul legislativ. Cum zice Grigore Ureche.incheia tratatele de alianta si comerciale cu celelalte state. jupanii. Pe plan judecatoresc. prin care se realiza succesiunea la tron in tarile romane. pana la orice grad. Inseamna ca trebuie sa fie ruda in linie directa sau colaterala. jurisdictionala si legislativa. ii numea si revoca pe dragatori. pe care boierii o aveau in cadrul sistemului relatiilor feudale de vasalitate. legea tarii stabilind ca poate fi ales domn acela care indeplineste in mod cumulative 3 conditii: 1. Ca sef de stat. putand delega o parte din atributiunile sale dragatorilor si putand sa confere dreptul de jurisdictie boierilor si manastirilor investite cu imunitati pe domeniile acestora. Din imbinarea acestor 2 principii. sfatul domnesc si dregatorii. Pe plan militar. cel al alegerii si cel al ereditatii. avand dreptul de a-i confirma pe mitropoliti. mixt. batea moneda. exercita tutela asupra bisericii. care nu recunoaste o autoritate superioara si este totodata si stapanul acelei tari in sens teritorial. transmitandu-si domeniul si pozitia cu titlu ereditar. era judecatorul suprem al tuturor locuitorilor.Org centrale ale statului feudal sunt domnul. De regula. juzii. Domnia este o institutie romaneasca originala. ceea ce sublinia latura traditionala a institutiei. militara. stapan. avea atributiuni foarte intinse. sa fie din os domnesc. Latura ereditara a sistemului isi are originea tot la nivelul obstilor satesti sau teritoriale in tendinta alesilor obstei de a-si permanentiza functiile si pozitia si de a le transmite cu titlu ereditar. ca o treapta superioara de evolutie a formatiunilor prestatale de tip feudal. cnejii. iar termenul care o desemneaza vine de la latinescul dominus. in sensul ca in calitate de mare voievod. conducatorii acestora. principiu care s-a perpetuat si la nivelul uniunilor de obsti si confederatiilor de obsti si apoi la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal. la cazuri individuale. cu oricare dintre domnii anteriori 22 . Domnul poarta si titlul de mare voievod. Domnul Este organul suprem al puterii de stat si varful ierarhiei feudale in cadrul sistemului relatiilor feudale de vasalitate. numai pe timpul domniei acetuia. domnul judeca procesele. la obligatia de concilium. care pastrau amintirea organizarii politice romane. declara starea de razboi sau de pace. tendinta care s-a perpetuat.

erau considerati uzurpatori. de exp despot voda nu era roman crestin ortodox. Aceasta. Alegerea parcurgea doua etape. Sfatul domnesc Este un organ de conducere central al statului feudal. Uneori. sfatul dandu-si parerea asupra fondului pricinii si acordul cu solutia pronuntata de domn. Dimpotriva. de respectare a privilegiilor boieresti. Principalele atributiuni ale sfatului domnesc sunt: . Acest sistem electivo-ereditar. boierii au reusit sa impuna alegerea ca domn a unor exponenti ai intereselor lor. incat au conditionat alegerea domnului de asumarea de catre candidat a unui angajament uneori scris. pe primul plan trecand investitura data de sultan. fie incapabila sa conduca. dar care au reale calitati de conducator. pe care o face. pt a ghida alegerea unei anumite persoane. O alta atributie e de a-i acorda domnului sfat in toate celelalte probleme ale vietii de stat in care era consultat. impreuna cu unul dintre marii boieri. apoi a crescut pana la 25 de membri. pentru a se influenta latura ereditara. Acest sistem. in comparatie cu alte sist de succesiune la tron (polonia sau europa apuseana). exercitata pe timpul minoritatii domnului. de catre mama sa. Cealalta institutie e cea a recomandarii. rezulta ca este un organ de stat cu caracter consultativ (din punct de vedere formal juridic). si-a creat propriile mecanisme de autoreglare. Dupa instaurarea dominatiei otomane. cei care ajungeau pe tron cu nerespectarea dispozitiilor legii tarii privind alegerea domnului. Domanul isi asociaza inca din timpul vietii unul dintre fii la tron. . Sfatul domnesc este alcatuit din reprezentantii marii boierimi si ai inaltului cler. in sfatul domnesc intrau doar boierii 23 . fiind convocat la datele si in locurile fixate de domn si prezidat de acesta. Numarul membrilor sfatului domnesc a variat. Luptele interne pentru tron au slabit tarile romane si au facilitat instaurarea dominatiei otomane. in timpul regimului turco-fanariot. pe fondul stingerii vechilor familii domnitoare si al slabirii autoritatii domnesti.2. cu respectarea lui. ca fiind unul legiuit si ca atare. Spre pilda. Sa nu fie insemnat fiziceste Prin alegere se stabilea care din cei cu vocatie succesorala devine domn. alegerea devine pur formala. fiind cel din dreptul nostru feudal nescris. asumate prin acel act. Toate aceste precedente au deschis calea numirii directe a domnilor de catre poarta. Analizand sistemul electivo-ereditar. in special a tratatelor de vasalitate. era considerat de starile sociale feudale. respectarea actelor externe. Sa fie roman crestin ortodox 3. adunarilor. incoronare. garanta impreuna cu domnul.intarirea alaturi de domn a tuturor actelor juridice privind transferul proprietatii feudale. in dauna unor rude apropiate.A doua atributie e asistarea domnului la judecarea tuturor pricinilor. fiind desemnati prin termenul peiorativ de domnisori. aceasta acoperea viciul juridic al alegerii unor persoane care nu indeplineau toate conditiile prevazute de legea tarii. prin interm caruia se realizeaza participarea boierilor la conducerea statului. reglem de legea tarii. Din examinarea atributiilor lui. Pana la jumatatea sec 15. se creaza institutia asocierii la tron. generand competite acerba intre pretendenti. ceea ce Miron Costin denumeste “tocmeala” sau “legatura”.In al 3lea rand. Sistemul este insa dezavantajos. civile si penale. dar care sunt fie varstnice. . Sistemul permite accesul la tron al unor rude mai idnepartate. la domnie. putem constata ca el prezinta o serie de avantaje. Treptat. dar si unele dezavantaje. pe masura intaririi dominatiei otomane. fie in directia influentarii laturii elective. spre sf vietii. ca orice sistem insitutional. intrucat sfera persoanelor cu vocatie la tron este uneori prea larga. desi capitulatiile incheiate intre tarile romane si poarta prevedeau in mod expres ca domnul urma a fi ales potrivit vechilor randuieli si doar confirmat sau recunoscut de poarta. iar unii dintre ei solicitand si sprijinul unor puteri straine. ocazie cu care poporul era instiintat asupra alegerii facute. mergand pana intr-acolo. fie a laturii ereditare. dand garantia sfatului privind respectarea drepturilor si executarea obligatiilor izvorate si respectiv. fiecare sprijinit de o fractiune boiereasca. pentru ca compozitia si rolul sfatului domnesc au cunoscut o anumita evolutie. fiind cuprins intre 12. Legea tarii a creat si sistemul regentei sau institutia regentei. potrivit acestui sistem. de-a lungul timpului. erau considerati domni din mila lui dumnezeu. cei adusi pe tron. cler si conducatori militari) si a doua etapa. investitura data de tara ( prin tara se inteleg boieri. la inceput. functionand pe langa domn.

pe I-ul loc se afla banul. numiti si revocati de domn. intrucat. membru al sfatului domnesc e logofatul. El este asemanator. in sensul ca statul feudal romanesc. dar erau miruiti de domn pt dreapta si credincioasa slujba. In tara romaneasca. Dregatorii Dregatorii sunt inalti demnitari ai statului feudal. La origine. atat datorita caracterului unitar al legii tarii. revenind banului. boierii doreau sa-si apere vechile pozitii economice si politice. un autentic regim nobiliar. Dupa instaurarea dominatiei otomane. introducandu-se astfel. ca si celelalte state feudale din europa. in sensul ca sfatul domnesc. dintr-un organ decizional. cunoaste un proces de centralizare. era vie amintirea faptului ca statul feudal se formase de fapt prin unirea feudelor lor. care exercitau atributiuni admin. in sfat incep sa patrunda boierii de slujbe. consacrate si sub aspect formal-juridic. in sfatul domnesc sunt numai dregatori. membri ai sfatului domnesc si micii dregatori. Iar in moldova existau 2 vornici: vornicul tarii de sus si marele vornic al tarii de jos. armata si jurisdictia zonei din dreapta oltului. prin pozitia detinuta in sfat. era seful cancelariei domnesti si purtatorul marelui sigiliu cu care erau intarite hrisoavele domnesti. adica mrii stapani de domenii feudale investite cu imunitati feudale. care sunt numiti si revocati de domn si se afla sub controlul direct al acestuia. La investirea in functie. Atributiile sale pentru zona din dreapta. Un alt mare dregator. practic. CURS 7 Marii dregatori membri ai sfatului domnesc In tara romaneasca. Rolul sfatului domnesc era nu numai de a fi un organ cu caracter decizional. jupani. ci numai impreuna cu sfatul domnesc. asa cum arata si numele lor. Aceasta situatie era fireasca in primele timpuri dupa intemeiere. in cadrul aparatului de stat. judiciare si militare. conducatorul slujitorilor curtii domnesti si cel care se ingrijea de paza granitei. iar in partea finala a hrisovului. Astfel incat. in tarile romane. Acesta din urma avea o pozitie asemanatoare banului 24 . cei care nu faceau parte din sfatul domnesc. puterea sfatului domnesc era atat de mare. la sfarsitul secolului 15. care sunt denumiti in hrisoave. Sistemul dregatoriilor s-a conturat in tara romaneasca si moldova in timpul domniilor lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun. in tara romaneasca si pani. prin sistemul imunitatilor feudale. situatia s-a schimbat. la fel ca domnii. unul consultativ. apar sigiliile sau pecetile marilor boieri din sfat. cat si datorita elementului comun avut in vedere. sistemul dregatoriilor bizantine. dregatorii. pe masura centralizarii puterii de stat si eliminarii imunitatilor feudale. in ierarhia dregatoriilor. Ei aveau armate proprii si aparate proprii de slujitori. In competenta banului intrau administratia. In ambele tari romane. devenit apoi ban al craiovei. in cele doua. ci si de a-l forta pe domn sa respecte obligatiile asumate. de intarire a autotitatii domnesti si pe acest fond. Dregatorii erau de 2 categorii: marii dregatori. alaturi de pecetea domneasca. in memoria marilor boieri. dregatorii au patruns in sfatul domnesc si au preluat in numele domnului conducerea efectiva a vietii de stat. in moldova. membru al sfatului domnesc este vornicul. Subalternii sai purtau denumirea de banisori. se schimba si rolul acestuia. membrii sfatului domnesc devin simpli martori chemati sa ia act de vointa domnului. insa. iar in competenta sa intra si dreptul de a pronunta. cenzura activitatea domnului. Un alt mare dregator. Mai tarziu. Schimbandu-se componenta sfatului domnesc. incat el. membri ai sfatului domnesc. aparut ca ban de severin la origine. Tot in competenta logofatului intra solutionarea proceselor cu privire la domeniile boieresti ereditare. devine. depuneau un juramant de credinta fata de domn. in formula introductiva a hrisovului domnesc. In aceasta perioada. o dovada in acest sens este imprejurarea ca numele boierilor din sfat apare alaturi de numele domnului. domnul nu putea lua hotarari de unul singur. Treptat. li se concedau veniturile unor tinuturi si puteau primi daruri de la subalterni. ca si domnul.de tara. astfel incat. competenta teritoriala a vornicului se exercita doar asupra zonei din stanga oltului. au fost persoane care exercitau anumite atributiuni legate de persoana domnului in cadrul curtii domnesti. pedeapsa cu moartea. boierii profita de slabirea puterii domnesti si acrediteaza ideea ca domnul trebuia sa respecte parerea data de sfat. nu erau remunerati. Asa incat.

de catre functionarii specializati numiti rabojani. insa din secolul 16 si aceste categorii sociale au fost impuse la plata birului. pentru intretinerea armatei. rezulta ca si acest element institutional al statului feudal se caracteriza prin confuziunea de atributii. constand in stabilirea unei sume globale pe grup fiscal (obste sau sat). Un alt mare dregator.Dari in natura sau ijmele domnesti. denumite zeciuiala in tara romaneasca si deseachina in moldova Dari in munca. moment in care s-a infiintat o noua dregatorie. la care se adaugau si alte obligatii banesti.Taranii saraci. care avea in competenta sa gestionarea veniturilor si cheltuielilor camarii domnesti. comandantul intregii armate. veniturile tarii s-au separat de veniturile domnului. tarile romane au fost obligate in virtutea capitulatiilor incheiate cu poarta sa plateasca anual tributul sau haraciu. gospodariile satenilor. adica plata tributului si a celorlalte sume de bani datorate portii. membru al sfatului domnesc era postelnicul. stolnicul. clucerul. cel care aproviziona curtea domneasca cu grane si aga.in sensul ca era primul dregator in ierarhia dregatoriilor din moldova. boierii si manastirile nu erau obligati sa plateasca bir. cel care administra grajdurile domnesti. in functie de puterea economica a fiecarei unitati impozabile. Un alt mare dregator. satrarul. vornicii erau si comandantii ostirilor din zonele respective. cel care se ingrijea de relatiile externe ale tarii. iar uneori. cel care se ocupa de strangerea veniturilor tarii si asigurarea mjloacelor financiare necesare pentru intretinerea curtii domnesti. Ni s-a pastrat un asemenea document. al caror numar si al caror 25 . sfectnicul de taina al domnului. apreciata dupa numarul de vite. iar dupa instaurarea dominatiei otomane. Din secolul al 18-lea. denumit dare in tara romaneasca si dajdie in moldova. care plateau un bir mic Taranii de istov. Totodata. Initial. pentru ca apoi sa se generalizeze termenul de sorginte turca de bir. Un alt mare dregator. hatmanul. paharnicul. cel care avea in grija pivnitele domnesti. Foarte importanta este procedura de stabilire a birului. care era comandantul pedestrimii. in moldova. Dupa instaurarea dominatiei otomane. domnul ieremia movila a creat dupa model polon o noua dregatorie. denumite slujbe sau robota Dari in bani. in timp de razboi. ingrijitorul corturilor domnesti pe timp de razboi. potrivit caruia taranii erau impartiti in raport de cuantumul birului datorat in 2 categorii: . un catastiv de cisle din vremea lui petru schiopul. Dintre dregatorii care nu faceau parte din sfat. mentionam: armasul. pentru executarea obligatiilor financiare fata de poarta. Era asa numita procedura a cislei. membru al sfatului domnesc era spatarul. Din examinarea sistemului dregatoriilor din tarile romane si din examinarea competentelor dregatorilor. categorie in care intra impozitul personal pe cap de locuitor. membru al sfatului domnesc este vistiernicul. camarasul. care a preluat atributiile militare ale vornicilor. In moldova. care plateau un bir mare Stabilirea birului pentru boieri si manastiri se facea in functie de intinderea mosiilor cultivate si de numarul taranilor dependenti. cel care executa sentintele penale pronuntate de domn. repartizata pe unitatile impozabile. cel care administra camarile domnesti si comisul. apoi taxele pentru utilizarea unor bunuri publice si taxele de inlocuire a unor dari in natura sau in munca Cea mai importanta dare in bani era impozitul personal pe cap de locuitor. Organizarea financiara a Tarilor Romane Darile erau de 3 categorii: . Tot din sfatul domnesc mai faceau parte. apoi a devenit comandantul garzii domnesti. purtatorul spadei domnesti si comandantul cavaleriei.

adica de mercenari. marii boieri stapani de domenii feudale investite cu imunitati intretineau pe domeniile lor contingente militare proprii cu care participau. domnul isi creeaza o oaste proprie. Trupele domnesti erau organizate pe criteriul teritorial. ce intra in continutul raportului juridic de vasalitate la oaste. cea din moldova. in virtutea obligatiei de auxilium. La scurt timp dupa intemeierea tarii romanesti. principalul sprijin ideologic al statului feudal. compusa din mici feudali. Organizarea armatei In primele timpuri dupa intemeiere. episcopul sucevei. formand steaguri pe judete si tinuturi si aflandu-se sub comanda vornicilor in moldova. In cazuri de mare primejdie. asistam la un proces de organizare ierarhica a bisericii ortodoxe. la chemarea domnului. Totodata. ci mai degbraba reminiscente din perioada anterioara intemeierii statelor feudale romanesti de sine statatoare. data in timpul domniei lui alexandru ioan cuza. apar si contingente de militari profesionisti. husi. avand ca efect cedarea unei mari parti a veniturilor manastirilor romanesti catre manastirile straine. incepand din secolul 17. devine mitropolit al moldovei si recunoaste. a vornicului si a banului in tara romaneasca. Incepand din secolul al 15-lea. fiecare aflata sub autoritatea unui vornic. existau mari subdiviziuni administrativteritoriale. pe fondul centralizarii puterii domnesti. dependenta fata de patriarhia de la constantinopol. Insa unitatile 26 . inclusiv contributii suplimentare atunci cand imperiul otoman se afla in razboi cu alte state. Organizarea bisericii Biserica ortodoxa a fost in epoca feudala. care la origine era subordonata din punct de vedere spiritual patriarhiei de la ohrida. In moldova. domnii romani au sprijiniti si biserica ortodoxa din alte tari. care nu erau unitati administrativ-teritoriale propriu-zise. denumiti si lefegii. vasalii sai directi. existau tara de sus si tara de jos. Din secolul al 17-lea. la care participau toti cei capabili sa poarte arme. in caz de razboi. ca urmare a aparitiei si perfectionarii armelor de foc.cuantum a crescut continuu. adica aceste contigente militare ale vasalilor sai. ca ea sa se reduca la trupele de graniceri si garda de arnauti a domnului. Iar in moldova. recrutati in schimbul unor avantaje acordate de domn. la randul sau. domnii romani au inceput sa restranga inchinarile. Organizarea administrativ-teritoriala a tarilor romane Atat in tara romaneasca. Insa intretinerea acestor trupe era extrem de costisitoare. Dupa instaurarea dominatiei otomane. fata de statele vecine. ajungandu-se in epoca fanariota. la severin. inclusiv taranii aserviti. date fiind si abuzurile clerului strain. care sub pretextul propagandei catolice. domnul nicolae alexandru infiinteaza mitropolia ungro-vlahiei. acest fenomen a luat o amploare considerabila. Dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare. urmareau in realitate subordonarea tarilor romane. armata nationala intra intr-un proces de declin. cea din tara romaneasca si mitropoliei haliciului. apoi ramnicu valcea si buzau. cai si in moldova. in special bisericile de la muntele athos. iosif. Datorita rolului sau. Tot in componenta ostii celei mici intrau si tarani liberi. dar totodata a jucat si un rol foarte important in apararea independentei statale. in timpul domniei lui alexandru cel bun. ajungandu-se la desfiintarea lor totala prin legea secularizarii averilor manastiresti. domnii acordand manastirilor intinse mosii cultivate cu tarani dependenti. se ridica la lupta asa numita oaste cea mare a tarii. fiind infiintate totodata si o serie de episcopii ortodoxe. De-a lungul timpului. Rolul domnului in acea perioada era acela de a coordona in lupta steagurile marilor boieri. In tara romaneasca existau zona din dreapta oltului. biserica ortodoxa romana s-a bucurat de sprijinul constant al statului feudal. radauti. fapt care a avut o serie de consecinte negative din punct de vedere economic. Datorita acestui fapt. curteni si slujbasi ai curtii domnesti. aflata sub autoritatea vornicului. in sensul legitimarii puterii de stat feudale si tinerii in ascultare a taranimii dependente. Si in moldova se infiinteaza episcopii ortodoxe la oma. care recunoaste dependenta spirituala de patriarhia de la constantinopole. aflata sub autoritatea banului si zona din stanga oltului. prin donatii directe si inchinarea unor manastiri romanesti catre acestea.

Sate libere . in care nobilimea romana este mentionata in izvoare. Constatand ca datorita inferioritatii lor numerice nu pto exercita o stapanire efectiva asupra transilvaniei. precum si o anumita autonomie. iar in procesul de supunere a transilvaniei. fiscale. precum si deposedarea acestora de feudele lor. alaturi de cea maghiara. ungurii au gasit deja formate atat stratificarea sociala de tip feudal. mentinandu-se dreptul de protimis pentru terenurile din hotarul obstei. domnul nu putea dispune de terenul din ocolul orasului. intre nobilimea romana. cuprinzand terenurile cultivate de oraseni . cat si relatiile de productie de tip feudal. pe intregul teritoriu al transilvaniei. iar in tara romaneasca. tari. ei au gasit gata elaborate formele de proprietate specifice feudalismului si institutiile politice feudale. Intrucat la patrunderea lor in transilvania. Teritoriul orasului era structurat in 3 zone: . satele. nu au reusit sa schimbe componenta etnica a transilvanei. ca si in campia panonica. precum si de conducatorii sasilor si secuilor. conducatorii judetelor isi extind autoritatea si asupra aparatului slujitorilor domnesti. inca din secolul 9. 27 . in timp ce in tara romaneasca. intr-o oarecare masura. in moldova. Orasele erau unitati administrativ-teritoriale care se constituiau ca niste comunitati libere. atat judetele. s-a dat o lupta avand ca obiect acapararea de catre nobilii maghiari a drepturilor si privilegiilor nobililor romani. In procesul de supunere a transilvaniei de catre maghiari. cat si tinuturile erau conduse de dregatori locali.Sate aservite Stravechea organizare a obstilor satesti sau teritoriale s-a pastrat si dupa intemeiere. conduse de nobili romani. pe de o parte si nobilimea desprinsa din randul cuceritorilor. temeiul juridic al acestei stapaniri reprezentandu-l mosia domneasca pe care se afla amplasat orasul. ungurii se aflau in stadiul de organizare sociala al democratiei militare si nu aveau institutii proprii de tip feudal.Aparatul de dregatori domnesti Satele erau de 2 categorii: . cele din zona de campie. precum si localitatile urbane si localitatile rurale. alcatuit din satele arondate orasului respectiv Toate orasele se aflau sub stapanirea domnului. erau constituite numeroase formatiuni prestatale de tip feudal romanesti. decat daca il rascumpara de la oraseni. La randul lor.Locali: judetul in tara romaneasca si oltuzul in moldova si 12 pargari . utilizandu-le apoi ca instrumente de reprimare a populatiei romanesti autohtone si majoritare.Sec 12-15. cnezate. iar mai tarziu. peste aparatul de dregatori locali de la nivelul tinuturilor se suprapun dregatorii domnesti. judetele au fost impartite in plasi. precum si raspunderea colectiva in materie fiscala si penala si totodata. Dupa cum rezulta chiar din documentele cancelariei maghiare. putem distinge 2 etape: . iar din secolul al 15-lea. pe de alta parte. dupa centralizarea puterii domnesti. militare si judecatoresti. Orasele erau conduse de un aparat administrativ format din 2 categorii de dregatori: . in tara romaneasca. ungurii au procedat la colonizari masive cu sasi si secui. Nobilii romani au continuat in aceasta perioada sa exercite pe teritoriile pe care le conduceau si pe care uneori le aveau si in proprietate atributiuni administrative.Hotarul orasului. jurisdictia sfatului oamenilor buni si batrani. insa in ciuda acestor eforturi.Vatra orasului. cuprinzand zona de cladiri . insa multe dintre atributiile organelor de conducere a obstilor au fost preluate de catre aparatul de slujitori domnesti. Exista o mcia deosebire intre moldova si tara romaneasca: in moldova. iar cele din zona de munte. Organizarea de stat a voievodatului Transilvaniei La venirea lor in Transilvania. in plaiuri. tinuturile erau impartite in ocoale. in cadrul carora pe prim plan se afla institutia voievodatului. perimetrul construibil. domnul putea sa dispuna in mod liber de ocolul orasului asupra caruia locuitorii exercitau doar un drept de uzufruct. voievodate. La origine. populatia romaneasca ramanand in continuare majoritara. avand o organziare proprie. Totodata.Ocolul orasului. au preluat institutiile feudale ale romanilor.administrativ-teritoriale propriu=zise erau in tara romaneasca judetele si in moldova tinuturile.

il numea pe vice-voievod. insa atributiunile sale erau ingradte de autonomia comitatelor. drepturile feudalilor romani au fost incalcate sistematic. dominatia maghiara se exercita numai asupra partii de nord-vest a transilvaniei. sa si intervina in luptele legate de ocuparea tronului maghiar. potrivit organizarii sale autonome ca entitate statala distincta. exploatarea feudala a fost mult mai intensa. astfel incat din sec al XVlea. In transilvania insa.continuare Voievodul transilvaniei . administrative. pe care o si prezida Pe plan judiciar. ulterior. reusind pe alocuri. 28 . era judecatorul suprem al transilvaniei. au fost legati de glie. Insa. acestia din urma fiind in final exclusi. ei alaturandui-se si o nobilime ecleziastica. a avut organe centrale proprii de conducere. au cautat permanent sa-si largeasca atributiile si sa inlature dominatia maghiara. duceau si o sustinuta politica de reprimare nationala a romanilor ortodocsi. cei care au acceptat trecerea la catolicism si maghirizarea. cea a voievodatului. Exista si o categorie de tarani liberi numiti jeleri. jurisdictia si asupra comitatelor secuiesti. In acest context. care a stat la baza organizarii politice a transilvaniei. restul teritoriului fiind condus de cnezii. in anumite conditii. titulari de domenii feudale si care alaturi de politica de exploatare de tip feudal. timp de aproape 1000 de ani. voievozii si juzii romani. Nobilimea cuceritorilor era desemnata prin termenul generic de nemes. In acest context. Unii dintre ei au si reusit sa transforme transilvania intr-un regnum distinct de regnum hungarie. de privilegiile acordate bisericii catolice.ca si in tara romaneasca si moldova. maghiarii au fost nevoiti sa accepte formele traditionale de organizare feudala ale romanilor si sa colaboreze intr-o prima etapa cu nobilimea autohtona. in anul 1176. Organele centrale ale voievodatului Transilvaniei In timpul voievodatului.- aceasta si datorita faptului ca aparatul administrativ central al voiedovatului nu era pe deplin consolidat. desi formal erau vasalii regelui maghiar. CURS 8 Organele centrale ale voievodatului . In secolul al 12-lea. a scaunelor sasesti si secuiesti. in cadrul regatului maghiar. acesta devenind si comite al secuilor si extinzandu-si astfel.Atributiuni judecatoresti. prin extinderea la scara intregului spatiu romanesc intracarpatic a unei insitutii politice romanesti si anume. Vazand ca nu pot supune transilvania numai prin forta. si-au pastrat privilegiile doar un numar foarte mic de nobili romani. din a doua jumatate al sec al 15-lea. mai exact dupa 1437. impreuna cu intreaga populatie romaneasca de la viata politica a tarii prin celebrul „unio trium nationum”. Primul voievod al Transilvanei mentionat documentar este Leustachiu. dar aceasta era redusa numericeste in raport cu tara romaneasca si moldova. de calitatea de suzeran a regelui maghiar si de faptul ca domnii tarii romanesti si moldovei detineau in transilvania intinse feude Incercarile regilor maghiari de a-i limita atributiile au esuat. ceilalti decazand treptat in randul micii nobilimi si apoi in randurile taranimii dependente. alcatuita din inaltii prelati ai bisericii catolice. Voievozii transilvaniei. militare Pe plan administrativ. s-a constituit voievodatul transilvaniei. au fost dintotdeauna exponentii intereselor feudale locale si ca atare. Taranii dependenti se numeau iobagi. considerati schismatici. initial aveau posibilitatea de a se muta de pe o mosie pe alta. deoarece s-a impletit cu reprimarea nationla a populatiei romane. raportul de forte a inclinat in favoarea voievodului. ii numea pe conducatoriii comitatelor si dregatorii transilvaniei Convoca congregatia generala a nobililor.

care era seful cancelariei voievodale. au fost eliminati din congregatia generala a nobililor. In ceea ce priveste orasele. nicio masura luata de dieta maghiara nu se aplica in transilvania daca nu era insusita si de congregatia generala a nobililor. de o mult mai larga autonomie. In fiecare scaun. numiti burghe. In teritoriile unde au fost colonizati sasi s-au organizat tot dupa modelul scaunelor de judecata romanesti un numar de 9 scaune sasesti. ajutat pe planul atributiunilor judiciare de un jude scaunal. astfel incat. de comunitatea oraseneasca. Cele 7 scaune secuiesti formau unversitas siculorum cu centrul la odorhei. precum si datorita largei autonomii de care se bucurau unitatile administrativ-teritoriale. datorita dezvoltarii lor economice. erau fixate prin actele de privilegii acordate acestora. Acestia erau alesi de catre adunarea comitatului la care participa nobilimea locala. avand atributiuni asemanatoare cu ale vornicului si judele curtii voievodale. fiecare scaun era condus de catre un capitan. impartite in plasi. voievozi si juzi. conducerea era asigurata de un jude regal. scaunele secuiesti. situatie consfintita de iure prin unio trium nationum. Organizarea locala a voievodatului transilvaniei Este o imbinare a structurilor politico-administrative a romanilor. In zonele unde au fost colonizati secuii s-au organizat unitati administrativteritoriale distincte. romanii au fost exclusi de la viata politica a transilvaniei si ca atare. ultima congregatia la care acestia au fost mentionati fiind cea din 1291. subdiviziunile administrativ-teritoriale erau comitatele. numit de regele maghiar. care la origine era numit de regele maghiar este ales de comunitatea locala. era comandantul armatei din transilvania. ajungand la 7 scaune secuiesti in sec al XV-lea. prin care s-a prevazut ca in componenta congregatiei intrau doar reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate. fiscale si militare ale organelor de conducere a oraselor. Din compunerea congregatiei au facut parte la inceput si nobilii romani. Atributiile administrative. care alcatuiau obstea sasilor (universitas saxonum). existente inca inainte de cucerirea maghiara si care au supravietuit si in cadrul voievodatului cu elemente de organizare locala imprumutate de maghiari din sistemul feudal german. notarul voievodal. In fiecare oras exista si un reprezentant al autoritatii centrale. comitele sasilor. secuii. Insa. Dat fiind caracterul autonom al voievodatului transilvaniei. in transilvania. conduse de cneji. administrative si fiscale. in zonele locuite exclusiv de romani. s-au organizat treptat. clerul. alesi pe termen de 1 an. maghiarii. Cei mai importanti dregatori ai transilvaniei erau vice-voievodul. era ajutat de un aparat de dregatori asemanator cu cel din tara romaneasca si moldova. orasele din transilvania se bucurau. acestea avand un caracter unitar. iar plasile erau conduse de pretori. ajutat de un vice-comite. ci era convocata periodic de catre voievod si se intrunea de regula la turda. Nu era un organ de stat cu activitate permanenta. 29 . In regiunile unde printre populatia majoritara romaneasca. subdiviziunile administrativ-teritoriale erau districtele romanesti. orasenilor si taranilor liberi proprietari de pamant. Comitatele erau conduse de un comite. Orasele erau conduse de catre un jude. calitate pe care a pastrat-o pana la sfarsitul voievodatului. avand atributiuni administrative si judecatoresti. Astfel. ajutat de un consiliu alcatuit din 12 jurati. voievodul transilvaniei devine si comite al secuilor. abia in epoca principatului s-a constituit un sistem complet de dregatori la nivel central. insa mai putin evoluat datorita pozitiei de subordonare a transilvaniei fata de regatul maghiar. Din secolul al XV-lea. condusa de un comite al secuilor. Ele au fost preluate de secui de la vechile scaune de judecata ale romanilor. Alt organ de conducere la nivel central: congregatia generala a nobililor (congregatio generalis nobilium) Era o adunare pe stari a nobilimii comitatelor. Ulterior insa. cu centrul la sibiu. numit de regele maghiar si care actiona ca reprezentant al acestuia. din secolul XV. Atributiile congregatiei erau judiciare.Pe plan militar. au patruns si maghiarii. un jude regal. fata de cele din tara romaneasca si moldova. In exercitarea atributiilor sale. ajutat de un vice-jude si de un jude scaunal. din randul patriciatului orasenesc. dat fiind rolul pe care transilvania l-a jucat in apararea ungariei impotriva turcilor si tatarilor. sasii. acesta din urma ales de localnici.

numita cvingva gesima ovium (a 50-a oaie). insa a continuat sa-si desfasoare activitatea neintrerupt. In ceea ce priveste organizarea financiara a transilvaniei. Taranii romani aveau in plus o obligatie. trebuiau sa intretina banderii sau contingente militare proprii. fiecare secui proprietar trebuia sa dea regelui. Daca armata voievodului trebuia sa participe atat la razboaie de aparare. cu prilejul incoronarii. fiind onduse de cneji. si-au pastrat stravechea si traditionala forma de organizare. cea a nobililor locali participa doar la razboaiele de aparare. ca si cea din tara romaneasca si moldova. deoarece se platea de sf martin. sate libere s-au mentinut doar in regiunile de granita. biserica ortodoxa din transilvania. cens sau colecta. in sensul ca proprietatea medievala in general si cea asupra pamantului in special are o structura divizata. In situatii exceptionale. cat si la cele duse in afara granitelor. care aveau atributiuni jurisdictionale marunte. ci si pentru romanii considerati schismatici. Orasenii plateau o dare speciala. In ceea ce priveste organizarea bisericii. denumite subsidia. dupa calendarul catolic. In secolul al XV-lea. caracteristicile evului mediu au determinat anumite particularitati la nivelul acestei institutii. ei plateau o dare speciala. armata transilvaniei a fost reorganizata potrivit sistemului banderiilor = contingente militare cu insemne militare distincte. Organizarea armatei Data fiind autonomia transilvaniei. avand dreptul de a-i numi si destitui pe inaltii prelari si dreptul de a controla veniturile bisericii. taranii trebuiau sa plateasca si o renta funciara. Dijmele datorate bisericii catolice erau obligatorii nu numai pentru maghiari. ierarhizata si complexa. a cunoscut un proces de organizarea ierarhica. regele maghiar putea impune si dari suplimentare. asigurand continuitatea credintei religioase a populatiei romanesti autohtone si majoritare. cei aserviti aveau si fata de nemesi si biserica catolica. acestia trebuind sa participe. darea sfantului martin. in virtutea obligatiei de auxiuliu. datorita obligatiilor militare pe care le aveau. In ceea ce-i priveste pe sasi. Caracterizarea. care ulterior a fost extinsa si asupra orasenilor. In timp ce taranii liberi aveau obligatii fiscale doar fata de stat. in caz de razboi. o dara funciara. PROPRIETATEA In materia proprietatii. Prin imbinarea stapanirii devalmase cu cea personala. care era prestata initial in natura. precum si prin coexistaneta mai multor forme de proprietate. fiecare dintre 30 . era alcatuita din marii dregatori. cu care participa la chemarea regelui maghiar. cu o singura exceptie. Pe fondul cuceririi maghiare. dregatorii transilvaniei. Institutiile legii tarii din domeniul dreptului privat I. Principala obligatie fiscala fata de stat era venitul camarii (lucru in camere). comitatele. exprimate prin cele 3 forme ale rentei feudale. numita teragiu. obligatiile fiscale fata de regele maghiar erau inferioare obligatiilor fiscale fata de nobilimea din transilvania. erau obligati sa plateasca asa numita dare a boilor. conducatorii comitatelor si slujitorii acestora. in functie de titularul dreptului de proprietate.In ceea ce priveste satele. precum si orasele. contingentele de ostasi echipate de orase si contingentele militare ale feudalilor laici si ecleziastici. apoi in bani. care insa nu s-a putut desavarsi ca urmare a cuceririi maghiare. in calitate de vasal al acestuia. a fost investita cu intinse domenii si imprtante. existau 2 armate: a voievodului transilvaniei si a nobililor locali. Totodata. dat fiind caracterul autonom al voievodatului. cuantumul acestei dari fiind de 500 de marci de argint. cu prilejul primei casatorii si cu prilejul nasterii primului copil. Pentru iobagi era gospodaria iobageasca. in timpul domniei voievodului sigismund. Secuii erau scutiti de dari. cu un numar de ostasi proportional cu intinderea feudelor lor si numarul taranilor aserviti. insa in transilvania. devenind o dare generala. cate un bou. Insa regele maghiar detinea un control direct asupra bisericii catolice. biserica catolica. sustinuta de nemes si de regii magiari. Armata voievodului transilvaniei. Potrivit acestui sistem. spre deosebire de tara romaneasca si moldova. scaunele sasesti si secuiesti.

in feudalism. Modul juridic originar de dobandire a marii proprietatii feudale a fost mostenirea. avea dreptul de a percepe dijme. in calitatea sa de sef a statului feudal si de varf al ierarhiei feudale. marea proprietate feudala imbraca 3 forme: 1.Pustii. dupa pozitia sociala a titularului. prin cotropire. revin domnului 3. dar au fost abandonate de catre aceasta 4. Are un drept superior de supraveghere si control asupra intregului teritoriu al tarii. precum si infratirea pe mosie. in schimb. precum si un drept de folosinta al taranilor aserviti asupra loturilor pe care acestia le lucrau. Deci.Pustiite.aceste forme avand un regim juridic deosebit. proprietate completa asupra pamantului si incompleta asupra taranilor dependenti si s-a format anterior intemeierii statelor feudale romanesti de sine statatoare. in general mosii. in cuprinsul actului de donatie. Cea mai importanta forma de exprimare a sa este marea proprietate feudale. Culege mostenirile vacante astfel incat mosiile si robii ramasi fara stapan prin decesul proprietarului lipsit de mostenitori. Exercita dreptul de pradalica. voievozi si juzi asupra formatiunilor prestatale de tip feudal in epoca feudalismului timpuriu. care se numeau slobozii. dominium iminens este ceea ce denumim noi astazi domeniul public al statului. 5. Insa. pe care domnul le stapaneste ca orice alt mare proprietar feudal. In functie de titularul sau. Ia in stapanire bunurile nimanui. ca in dreptul roman. domnul exercita o serie de prerogative: 1. 8. in folosul domniei. Domnul incuviinta nobililor feudali desprinderea unor portiuni de teren din terenurile pustii si pustiite si trecerea lor in stapanire personala prin intemeierea de sate. Dominium utile In principal apartinea domeniului manastirilor si taranilor liberi. schimbul. ce poarta asupra intregului teritoriu al tarii. care apartine boierilor si celorlalti proprietari. munci si bir. Este dreptul de retract sau de revocare a donatiilor facute. insa beneficiarul donatiei. proprietatea nu este absoluta. drept pe care domnul il exercita. un dominium utile. Dominium iminens Este dreptul de proprietate suprema. legea tarii consacrand in acest sens un dominium iminens care apartine domnului. duap intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare si moduri juridice derivate si anume dania domneasca si dania particulara. Proprietate domneasca 2. 7. care este domeniul privat al domnului si care include acele bunuri. Proprietate boiereasca 31 . 10. ocazie cu care partile actului juridic respectiv faceau asa numita dare a calului sau dare a cupei dadeau domnului un cal bun sau o cupa din metal pretios. Cu alte cuvinte. trebuia sa faca darea calului sau darea cupei. El nu trebuie confundat cu proprietatea domneasca. pe care legea tarii o denumeste „sila”. in paralel. care sunt de 2 categorii: . 2. pe cale violenta. prin acapararea de catre unii dintre alesii obstei a pamantului obstei si transofrmarea celorlalti membri ai obstei in tarani dependenti. Incuviinta toate actele juridice de transfer al dreptului de proprietate asupra pamantului si robilor. ci este divizata. Domnul lua in stapanire mosiile confiscate de la boierii vinovati de hiclenie (tradare) 6. adica donatia se facea fara drept de retract. boierii si manastirile si-au extins poprietatile feudale si prin moduri nejuridice. datorita scutirilor de dari acordate cu ocazia infiintarii satului. apartinand domnului. Acorda imunitati feudale boierilor si manastirilor cu privire la mosiile pe care acestia le stapaneau. adica cele 3 forme ale rentei feudale. Acorda donatii boierilor credinciosi pentru dreapta si credincioasa slubja si manastirilor in scopuri pioase. Marea proprietate feudala este continuatoarea din punct de vedere istoric a stapanirii exercitate de cneji. se insera mentiunea „pradalica sa nu fie”. adica prin acapararea cu forta a pamanturilor taranilor si incalcarea stravechiului drept de proprietate al acestora asupra terenurilor respective. vanzarea. Uneori. 9. cele care nu au apartinut vreodata unei persoane . careia i s-au adaugat.In calitate de titular al lui dominium eminens. care au apartinut unei persoane. In virtutea calitatii sale de titular al lui dominium iminens.

a aparut dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoate. venituri care erau separate de veniturile tarii. Spre deosebire de cea boiereasca. Dania domneasca se acorda pentru serviciile militare aduse domnului sau pentru indeplinirea unor dregatorii in cadrul aparatului de stat. Imunitatiile feudale au aparut imediat dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare. denumita ohaba in tara romaneasca si uric in moldova. in sensul ca manastirea donatara avea obligatia de a nu instraina daniile primite si de a utiliza veniturile obtinute de pe urma mosiilor donate in scopuri caritabile. precum si dreptul de a percepe diferite venituri in folosul exclusiv al titularului imunitatii. inclusiv politic. regimul lor juridic a cunoscut a numita evolutie. limitat la durata domniei donatorului si uneori si a succesorului acestuia. beneficiarul daniei domnesti avea asupra mosiei donate un drept temporar. La inceput. doreau consacrarea si pe plan juridic a privilegiilor lor de a conduce sub toate aspectele. administrarea domeniilor feudale nu se putea realiza decat prin intermediul aparatului propriu de slujitori de care dispuneau feudalii. nu aveau competenta pe domeniile investite cu imunitati. principala sursa fiind donatia. In hrisoavele domnesti de acordare a imunitatilor feudale. intrucat domnul era in acelasi timp si un mare boier. Mai apartineau domnului sub numele de camara domneasca si anumite venituri care i se cuveneau pe timpul exercitarii domniei. scutire de plata oricarei dari fata de domnie. a fost determinata si de imprejurarea ca la inceputurile statului feudal aparatul de stat era slab dezvoltat si ca atare. Ea avea la baza raportul juridic de vasalitate dintre domn si boierii beneficiari. se utiliza de regula formula scurta. pe care acesta le stapanea ca orice alt membru al clasei feudale. prin intermediul aparatului propriu de slujitori. avea o structura bipartita. se intrebuinteaza doua tipuri de formule sacramentale: o formula scurta. beneficiul daniei domnesti devine ereditar. jiredii in moldova si sesii in transilvania. O institutie care insotea adeseori marea proprietate feudala este institutia imunitatii feudale. dedina sau bastina. pana in prima jumatate a secolului al XV-lea. Instrainarea lor. dreptul de retract exercitandu-se doar in cazul savarsirii infractiuniid e viclenie. sub sanctiunea revocarii donatiei pentru neindeplinirea sarcinii. dreptul de a face comert. indiferent de titularul sau. populatia de pe domeniile care le apartineau. pe masura centralizarii puterii domnesti. de judecata si de comanda militara asupra populatiei de pe domeniul feudal respectiv si totodata. se realiza cu respectarea dretului di protinis???? a rudelor. incepe sa se utilizeze tot mai mult formula 32 . a acesotr bunuri ereditare. Isi are temeiul juridic in mostenire si in dania domneasca. in sensul ca dregatorii domnesti. din a doua jumatate a secolului al XV-lea. functiile statului erau exercitate de catre titularul domeniului feudal si al imunitatii. Marea proprietate feudala. Aceste donatii se faceau in scopuri pioase. 2.3. Imunitatea feudala se acorda prin hrisov domnesc si conferea titularului sau largi drepturi de administrare politica. pentru ca donatorii sa fie trecuti in pomelnicul bisericii si aveau totodata caracterul unor donatii cu sarcina. pe aceste domenii. Mostenirile erau intarite de domn si se numeau oci. in sensul ca se compunea din rezerva feudala si loturile date in folosinta taranilor aserviti. in tara romaneasca : „sa-i fie de ocina si de ohaba”. Acestea se numeau delnite in tara romaneasca. care imbraca fie forma daniei domnesti. ca reprezentanti ai aparatului de stat feudal. consacrarea si extinderea sistemului imunitatilor feudale. CURS 9 Proprietatea manastireasca 3. Formula dezvoltata specifica in amanuntime continutul imunitatii acordate. in contextul in care feudalii aveau o putere economica si politica superioara domnului si ca atare. Proprietate manastireasca 1. rezulta ca boierii si manastirile investite cu imunitati se bucurau de o anumita independenta politica. iar in moldova : „sa-i fie uric cu tot venitul”. Cuprinde bunurile personale ale domnului. Treptat. Astfel incat. Totodata. Din continutul imunitatii feudale. In ceea ce priveste daniile domnesti. Astfel. fie forma daniei particulare. Insa. adica de incalcare de catre boieri a obligatiilor care le reveneau in cadrul raportului juridic de vasalitate.

Ea prezinta caracteristici diferite. ape. Expresia juridica a acestui drept superior de supraveghere si control este asa numitul drept de protimis sau dreptul de precumparare si rascumparare. constand in aceea ca daca in termen de un an. dupa gradul in care domnul intelegea sa-l investeasca pe beneficiarul imunitatii cu exercitiul unor atributii politice si sa il ratifice cu anumite foloase economice. se restrang pana la desfiintare drepturile acordate boierilor si manastirilor de a percepe taxe pe circulatia bunurilor si persoanelor. pe de o parte. unde se aflau gospodariile satenilor. Daca niciun membru al obstii nu-si exercita dreptul de precumparare. Cea mai veche desprindere din fondul devalmas a fost vatra casei de locuit si a curtii. Proprietatea taranilor liberi grupati in obsti Obstea libera avea un teritoriu impartit in vatra satului. proprietarul acelui teren. Examinand formulele dezvoltate de acordare a imunitatilor feudale. Munca incorporata in aceste terenuri reprezenta temeiul juridic al trecerii terenurilor respective din proprietate devalmasa in proprietate personala. rude si vecini. Din examinarea sistemului imunitatilor feudale. paduri. drepturile militare ale acestora sunt ingradite. dandu-le o valoare economica noua. nu mai au un caracter general. Spre exemplu. Dupa centralizarea statului feudal si intarirea puterii domnesti. ca la inceputurile statului feudal. ele fiind mai largi sau mai restranse de la un boier la altul. ci dobandesc un caracter exceptional. dupa cum este vorba de proprietatea taranilor grupati in obsti sau de proprietatea taranilor care nu fac parte din obsti. proprietatea personala a acestora. si celelalte terenuri aflate in hotarul obstii. rezulta ca marea proprietate feudala investita cu imunitati oglindeste confuzia dintre drepturile private si drepturile publice proprie societatii feudale de la inceputurile acesteia. sau dupa cum este vorba despre proprietatea taranilor liberi sau de cea a taranilor aserviti. constatam ca acestea nu aveau un caracter uniform. iar dregatorii domnesti au inceput sa preia de la marii feudali exercitiul drepturilor politice asupra populatiei de pe domeniile respective. de la o manastire la alta. imunitatiile feudale au inceput sa fie restranse treptat. pe fondul dezvoltarii productiei si al schimbului de marfuri. detaliata. putea sa rascumpere terenul intorcand cumparatorului pretul platit si devenind astfel. Exercitiul acestui drept se realiza astfel: daca vreun membru al obstii dorea sa vanda un teren aflat in hotarul obstii. pe de alta parte. apoi lotul de cultura din tarina. apoi alte categorii de terenuri. pentru ca activitatile si privilegiile respective sa fie scoase din competenta generala a dregatorilor domnesti. precum si alte venituri. fanete. unde se aflau loturile apartinand membrilor obstei. Proprietatea taranilor aserviti grupati in obsti 33 . avand in aceasta ordine de prioritate un drept de precumparare sau de preemtiune.dezvoltata. de acordare a imunitatii. insa aceasta vanzare nu era pura si simpla. Pentru ca treptat. inclusiv asupra acelor terenuri aflate in proprietatea personala a membrilor obstii. Termenul de un an curgea de la data la care acel membru al obstii aflase despre existenta operatiunii juridice a vanzarii. care erau stapanite in devalmasie de membrii obstii: pasuni. Ceilalti membri ai obstii. O alta forma de exprimare a lui dominium utile este proprietatea taraneasca. sa desprinda anumite portiuni de teren din cele stapanite in devalmasie si sa le amenajeze prin munca proprie. Obstea a pastrat un drept superior de supraveghere si control asupra tuturor terenurilor aflate in hotarul obstii. cel in cauza putea vinde terenul unui strain de obste. trebuia sa-si faca cunoscuta intentia la 3 targuri succesive. precum si dupa cristalizarea aparatului dregatorilor domnesti. ci era o vanzare sub conditie rezolutorie. Fiecare membru putea. O alta caracteristica a proprietatii feudale si mai cu seama a proprietatii boieresti este consacrarea stapanirii in comun a mosiilor de catre cetele de boieri care faceau parte din aceeasi familie cu scopul pastrarii unitatii economice a domeniului feudal si unitatii politice a imunitatii feudale acordate prin evitarea iesirii din indiviziune. de asemenea proprietate personala a acestora. vreun membru al obstii se razgandea. campul de cultura. imunitatiile feudale. se limiteaza dreptul de judecata al boierilor si manastirilor la pricinile marunte. De aceea era necesara utilizarea formulei detaliate. cu aprobarea obstii.

care avea. La origine. care era acordata marilor stapanitori de domenii feudale. Totodata.Teritoriul obstii aservite apartinea stapanului feudal. pasuni. s-a produs si o stratificare a boierimii in boieri de tara si boieri de slujbe.. adica mestesugarii si negustorii. avand si posibilitatea de a face anumite imbunatatiri funciare asupra unor alte categorii de terenuri. sub autoritatea dregatorilor domnesti ai orasului. Se elaboreaza si un statut scris al boierimii. o situatie privilegiata. 34 . prin care se reglementeaza acordarea titlului de noblete subsecvent incredintarii unei dregatorii. Sfera drepturilor si libertatilor prasenesti era precizata in actul de infiintare a orasului. in boieri mari si boieri mici pe de alta parte. care stapaneau case in targuri si terenuri in ocoalele targurilor. recrutati din randul unor elemente apartinand unor categorii sociale inferioare. danii avand ca obiect fie mosii. se aflau boierii care aveau capacitate juridica deplina. precum si atributia de a judeca anumite procese. paduri.. se bucurau de toate drepturile si privilegiile si erau singurii care exercitau conducerea politica a satului feudal. sa participe la treburile tarii in cadrul sfatului domnesc. precum si asupra unei suprafete de pamant de cultura. este anterioara formarii statelor feudale romanesti de sine statatoare. ca si boierii. apar boierii de slujbe sau dregatorii. Se bucurau de dreptul de a participa la conducerea si administrarea orasului. insa taranii aserviti isi pastrau dreptul de proprietate personala asupra gospodariei si uneltelor de munca si aveau un drept de folosinta asupra loturilor de cultura. altfel spus orasenii bogati. calitatea de boier a fost indisolubil legata de stapanirea unei mosii care se transmitea din generatie in generatie. semnificativ in acest sens fiind existenta sitagmei boier de tara. astfel incat calitatea de boier a dregatorilor decurgea din functia exercitata si nu era efectul stapanirii vreunei mosii. Treptat. precum si in actele de privilegii acordate de-a lungul timpului. urmau apoi orasenii propriu-zisi. desi domnul ii miruia pe boierii de slujbe. vitelor si uneltelor de munca. si cea a mestesugarilor asupra atelierelor si uneltelor lor. fie concedarea veniturilor unor tinuturi. Legea tarii a consacrat. boierii erau singurii care erau titularii dreptului de proprietate feudala. fiind . ca si institutia proprietatii boieresti. intrucat aceste operatiuni erau realizate pe terenul propritate a acestuia. impreuna cu acea calitate. precum si cea a robilor asupra salaselor si asupra uneltelor de munca confectionate de acestia. puteau dispune in mod liber de bunurile lor si isi puteau rezolva diferendele pe cale judiciara. Tot in varful ierarhiei sociale feudale se afla si clerul. fanete. pe dregatori. Institutia boieriei. In varful ierarhiei sociale. clerul avea si atributiuni de drept canonic. in raport de pozitia sociala a diferitelor clase si categorii sociale. Proprietatea taranilor liberi care nu erau grupati in obsti Se exercita asupra gospodariei. prin dispozitiile discriminatorii pe care le consacra. de catre domn. fostii conducatori ai formatiunilor prestatale de tip feudal. precum si in cadrul adunarilor starilor feudale. Orasenii Nu erau o patura sociala omogena. Dispozitiile legii tarii cu privire la statutul juridic al persoanelor Are un profund caracter statutar. calitatea de boier devine indisolubil legata de exercitarea unei functii in cadrul aparatului de stat si nu mai este conditionata de stapanirea veunei mosii. investita cu imunitati. conform ierarhiei bisericesti si monahale. participau chiar si la alegerea domnului. Cei care se ocupau cu agricultura pe mosia orasului si care puteau fi oameni liberi sau obi. In plus. platind insa o zeciuiala stapanului feudal. ba mai mult. acestia bucurandu-se de toate drepturile si privilegiile. pe de o parte. cu danii domnesti pentru dreapta si credincioasa slujba. Spre sfarsitul feudalismului. in sensul ca erau impartiti in aristocratia oraselor sau patriciatul orasenesc. in moldova. Orasenii alcatuiau o comunitate libera care beneficia de o anumita autonomie. in afara proprietatii taranesti. ce aveau obligatii fiscale individuale fata de domnie. prin unirea feudelor carora luasera nastere statele feudale Dupa intemeiere si dupa centralizarea statului feudal. O alta categorie sociala: taranii liberi. dar care se afla totusi.

procese care aveau ca obiect constatarea faptului ca taranii fusesera aserviti cu sila Existau si cai nejuridice de iesire din rumanie ( de facto ). vlahii sunt robii eliberati care dobandesc statutul juridic de tarani dependenti. apoi tarani liberi cu pamant. pronuntata de data asta in favoarea boierilor. din ratiuni de ordin financiar . avand ca obiect statutul juridic de dependenta al acestora din urma Toate titlurile juridice emanau de la cancelaria domneasca si erau intarite de domn si de sfatul domnesc. un act cu titlu gratuit. drept care a fost insa suprimat in secolul al XVI-lea Fuga taranilor dependenti de pe mosie.Dreptul de folosinta asupra delnitei. cea mai uzitata forma juridica de iesire din rumanie.falsificarea titlurilor de catre boieri . numiti cneji sau judeci si tarani liberi fara pamant denumiti saraci sau siromahi. Formele juridice sunt: . relativ la administrarea satelor si la dreptul de dispozitie asupra bunurilor care le apartineau. grupati in obsti. evident cu acordul stapanului feudal . in sensul ca puteau fi vanduti odata cu mosia pe care se aflau. care sustinea existenta unui asa numit drept rumanesc (zacon vlaschi).Iertarea de rumanie.contractul de vanzare. Cai nejuridice de cadere in rumanie: . in procesele cu tarani. fie mortis cauza (testament) . adica situatia in care. In opinia profesorului. Statutul lor juridic era determinat de dreptul de proprietate incompleta pe care stapanul feudal (domnul. in tara romaneasca.Rascumpararea din rumanie. Alta categorie sociala: taranii dependenti. Formele juridice de iesire din rumanie sunt: . Ei puteau sa isi schimbe statutul juridic si sa dobandeasca calitatea de oameni liberi prin iesirea din rumanie.Hotararea judecatoreasca pronuntata in favoarea taranilor in procesele cu boierii. adica aducerea cu forta a taranilor in starea de tarani dependenti In legatura cu statutul juridic al taranilor dependenti. Taranii aserviti erau exclusi de la exercitiul drepturilor politice. dadaea dreptul feudalilor de a-i readuce cu forta pe mosie.Apoi. a existat o opinie formulata in literatura juridica de care profesorul constantin giurascu. . Acest statut juridic cuprindea urmatoarele drepturi: . Rumania. de a-i remite stapanilor lor. De exemplu. avand ca obiect o suma de bani. ca regula era imprescriptibila. asupra suprafetei de teren de cultura pe care o detineau din proprietatea feudala .cotropirea sau sila.Dreptul de a dobandi in proprietate loturi de pamant si chiar tarani aserviti. boierii sau manastirile dupa caz) il aveau asupra lor. fara respectarea conditiilor de stramutare. denumiti razesi in moldova si mosneni in tara romaneasca. . facut de stapanul feudal fie inter vivos. .Dreptul de proprietate asupra gospodariei si uneltelor de munca . care nu faceau parte din obsti. Taranii liberi cu pamant aveau un statut juridic asemanator orasenilor. asa numita cnezire sau judecirea cu sila.donatia.Dreptul de a dispune de produsele si veniturile care le ramaneau dupa satisfacerea obligatiei de plata a rentei feudale . prin forta. datorita avantajelor pecuniare pe care le aducea stapanului feudal . Exista si obligatia corelativa a feudalilor pe ale caror mosii se refugiasera taranii dependenti.rascoala forme de cadere in rumanie. Profesorul pleca de la ideea ca vlahii erau o categorie sociala inferioara.Dreptul de stramutare de pe o mosie pe alta dupa indeplinirea obligatiei de plata a rentei feudale.contractul de imprumut de consumatiune. confundandu-se cu taranii aserviti. iar dreptul care reglementeaza 35 . prin care taranul liber se inchina cu sufletul si cu averea sa stapanului feudal . Se aflau in stare de rumanie. vecinie in moldova si iobagie in transilvania. prin care taranii isi vindeau libertatea.Puteau fi tarani liberi cu pamant.arderea titlurilor boierilor de catre tarani. obligatie garantata cu libertatea datornicului si hotararea judecatoreasca.Fuga de pe mosie . care la randul lor puteau fi forme juridice si forme nejuridice. taranul dependent isi aroga statutul de om liber.

ei dobandeau statutul juridic al pamantenilor. cat si pe linie colaterala. aveau anumite elemente de capacitate juridica. avand totodata si interdictia de a dobandi bunuri in proprietate.regimul lor juridic este tocmai acest drept rumanesc. avem in vedere rudenia de sange. CURS 10 Robii O alta categorie sociala. stapanii aveau un asa-numit drept de corectie. Aceasta opinie nu poate fi primita. Asupra robilor. ei beneficiind de o conditie juridica foarte apropiata de cea a pamantenilor. II. se puteau organiza in comunitati proprii. 36 . strainii beneficiau de un regim fiscal distinct si nu puteau dobandi in proprietate pamant. Strainii Statutul lor juridic era reglementat in amanuntime. care se refera la toti romanii priviti ca o entitate etnica si zacon vlaschi.un inteles etnic . adica se puteau impamanteni. Din punct de vedere juridic. puteau avea propriile lacase de cult si puteau beneficia de o serie de alte drepturi in masura in care domnul intelegea sa le acorde prin asa-numitele acte de privilegii. strainii necrestini aveau un statut juridic restrictiv. Ca atare. care reglementeaza numai statutul juridic al taranilor aserviti. strainii se puteau stabili in orase si targuri.Domnesti Boieresti Manastiresti Starea de robie. in special daca erau crestini. puteau face comert. al carei statut juridic era reglementat de legea tarii. insa. spre deosebire de sclavii din antichitate. deoarece ea este contrazisa de documentele medievale. izvorata fie dintr-o origine biologica comuna. fie prin casatoria cu o pamanteanca. Totodata. adica legatura dintre nasi si fini. din examinarea carora rezulta in mod indubitatil ca termenul de ruman are 2 acceptiuni: . fie din tainele botezului si cununiei si avem in vedere rudenia spirituala. unde stapanii de sclavi aveau asupra scavilor. insa puteau fi eliberati din starea de robie de catre stapanii lor. Aceeasi situatie exista si in cazul in care o persoana era luata in robie intr-o tara straina si apoi eliberata si se intorcea in tara de origine. confectionate de ei si era recunoscuta rudenia atat pe linie directa. fie prin acordarea unei dregatorii de catre domn. ca si sclavia din antichitate. Astfel. fie din anumite principii religioase si avem in vedere rudenia prin alianta sau afinitatea. Toate acestea erau prevazute in mod expres in capitulatiile incheiate de tarile romane cu inalta poarta dupa instaurarea dominatiei otomane. De asemenea. beneficiind de toate drepturile civile si politice. devenind oameni liberi. RUDENIA Este o relatie speciala dintre persoane. de hrisoavele domnesti. In functie de titularul dreptului de proprietate asupra lor. robii erau lipsiti de libertate. Strainii care nu erau crestini si cu precadere mahomedanii nu se puteau aseza pe pamant romanesc si nu puteau ridica lacasuri de cult. erau considerati obiecte ale dreptului si nu subiecte de drept. profesorul face distinctia intre legea tarii. strainii se puteau naturaliza. Dupa naturalizare. Dimpotriva. puteau fi: . ius vitae necisque. era imprescriptibila. Normele care stabileau conditia lor juridica formau asa-numitul holopskoe pravo. in sensul ca se puteau casatori. dreptul rumanesc. spre deosebire de antichitate. teren. puteau stapani in proprietate salasele si uneltele de munca.un inteles social iar sensul in care este utilizat acest termen decurge din contextul frazei.

adica in colateral. ci ea se incheie printr-o serie de formalitati religioase stabilite de biserica ortodoxa. treptat. pe care tinerii casatoriti le primeau de la alte rude.In ceea ce priveste rudenia de sange. Familia romaneasca a preluat traditiile familiei geto-dace. devenind un drept doar al viitoarei sotii si transformandu-se. precum si de la prieteni si care intregeau baza materiala a acestei noi familii. la moartea sotului. 37 . asa numita casatorie cu fuga. De asemenea. astfel incat ambii soti exercitau puterea parinteasca asupra copiilor. denumiti vanatori de zestre.Vederea in fiinta (cunoasterea viitorilor soti) Urmarea de vorba (tratativele dintre parintii viitorilor soti) Intocmirea foii de zestre Binecuvantarea parintilor In ceea ce priveste zestrea. O procedura judiciara subsecventa divortului era asa-numita imparteala sau alegere. zestre isi pierde semnificatia initiala. ea imbraca forma benedictiunii religioase. Rudenia prin alianta sau afinitate. mai exista un impediment tipic feudal la casatorie si anume stare de robie a unuia dintre viitorii soti. III. potrivit dispozitiilor legii tarii. puternic influentate de dreptul canonic. legea tarii consacra deplina egalitate a sotilor. coboratoare. Legea tarii prevedea totodata posibilitatea desfacerii casatoriei prin divort. spre deosebire de familia romana. era sanctionat cu o pedeapsa infamanta prevazuta de legea tarii. care se realiza printr-un simulacru de rapire a viitoarei sotii de catre viitorul sotm cu scopul de a forta binecuvantarea parintilor. astfel. este o institutie de sorginte geto-daca. Si intre soti exista deplina egalitate. si anume darea prin targ sau darea pe ulita. avand ca nucleu pe parinti si copii. Legea tarii prevede totodata o serie de etape premergatoare incheierii casatoriei si anume: . Rudenia spirituala. suitoare. Zestrea se constituia prin strigari publice facute in timpul serbarii nuntii si reprezenta baza materiala a viitoarei familii. avand obligatia de a-i intretine si proteja. consacrand egalitatea dintre soti in privinta motivelor de divort pe care acestia le puteau invoca. altfel spus. iar daca sotul nu-si indeplinea obligatia de intretinere. La zestre se adaugau darurile de nunta. Legea tarii mai consacra inca doua forme de rudenie. caderea in robie si a celuilalt sot. genera efecte la fel de puternice ca si rudenia de sange. intr-un fel de afacere pentru viitorii soti. CASATORIA Potrivit legii tarii. In afara rudeniei. altfel spus. intrucat la origine ea era un drept al ambilor tineri si reprezenta echivalentul muncii depuse de acestia in gospodaria familiei. IV. rudenia izvorata din adoptie sau infiere si rudenia izvorata din infratire. care avea un caracter aristocratic. Fiecare dintre aceste forme ale rudeniei de sange are grade sau trepte de rudenie calculate dupa numarul generatiilor care se interpun intre respectivele persoane. care atragea automat. adica in ascendent. Ca atare. partajul bunurilor. FAMILIA Este grupul format din rudele cele mai apropiate. Este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot. In legea tarii. precum si drepturi si obligatii reciproce de intretinere. astfel incat copiii rezultati dintr-o asemenea casatorie erau si si robi. sotia putea exercita singura puterea parinteasca asupra copiilor minori. fata de sotie si copii. rudenia de sange. Incepand insa din secolul al XVII-lea. astfel incat ea avea un caracter demografic. este in legea tarii un impediment sau o piedica la casatorie. rudenia de sange genera drepturi si obligatii de ajutor reciproc si de intretinere si reprezenta temeiul juridic al mostenirii. Legea tarii reglementeaza si o forma atipica de casatorie. adica in descendent si de alaturi. ea poate fi pe linie directa. casatoria nu este un contract civil.

succesiunea se defera pe linii. adica copiii vitregi vin doar la succesiunea parintelui comun. preluata din dreptul roman este valabilitatea substitutiunii fidei comisare. Acesti termeni de mostenire si mostenitor fac parte din familia de cuvinte a cuvantului mos. Cea de-a doua forma de mostenire este mostenirea testamentara. adica nu este caduc. O particularitate a testamentului medieval este posibilitatea inserarii in cuprinsul acestuia a unui blestem pentru a asigura respectarea vointei testatorului. el este regulat intocmit. adica doar de catre stiutorii de carte. De la aceasta regula. se putea realiza si o exheredare. acesta avand sensul de proprietate ereditara. sau linia materna. adica adica copilul nascut in afara casatoriei. iar succesorii se numeau mostenitori.Daca defunctul nu a lasat testament . VI. in sensul ca se transmit de la defunt la mostenitori toate elementele patrimoniului. Testamentul putea fi redactat in forma orala.V. este valid. traditionala solidaritate a obstii satesti sau teritoriale. potrivit principiului roman mater semper certa est. exista o importanta exceptie in tara romaneasca. atat bunurile si creantele. obligatia de inzestrare revenind parintilor in moldova si fratilor in tara romaneasca. adica sunt frati numai dupa mama. cat si datoriile. In ceea ce priveste copilul natural. care se deschide atuncic and defunctul a lasat testament. din care deriva si termenul de mosie. adica sunt frati numai dupa tata sau uterini. sau in forma scrisa. adica o dezmostenire. Mostenirea legala se deschide in 3 situatii: .Daca defunctul a lasat testament. nu este valid. dar el nu este regulat intocmit. numit in legea tarii diata. bastina sau dedina. Ambele forme de testament se realizau in prezenta martorilor. care este interzisa in dreptul modern si prin care disponentul. Fetele isi primeau partea din mostenire sub forma de zestre. Diata era utilizata de un numar restrans de persoane. el avea vocatie succesorala doar la succesiunea mamei. potrivit legii si atunci se numeste mostenire ab indesta (fara testament) sau putea fi deferita prin testament si atunci se numeste mostenire testamentara. functionand in acest sens asa-numitul privilegiu al masculinitatii. el este regulat intocmit. MOSTENIREA Transmiterea bunurilor pentru cauza de moarte de la defunct la succesorii acestuia poarta numele in legea tarii de mostenire. cat si la bunurile de cumparatura. adica atat activul. denumite fidei comisar sau substituit.Daca defunctul a lasat testament. Mostenirea este o devolutiune universala. impartind dupa caz linia paterna. punand accent pe raspudnerea personala. adica legatarului. Insa. Legea tarii prevedea totodata ca in situatia copiilor vitregi. MATERIA OBLIGATIILOR Legea tarii consacra ca izvoare de obligatii contractele si dedictele. iar fetele culegea echivalentul valoric al partii care li s-ar fi cuvenit din bunurile ereditare in bani sau in bunuri de cumparatura (bunurile dobandite de autor prin acte inter vivos). VII. nu pot fi culese prin mostenire decat de catre baieti. Mostenirea putea fi deferita fie pe cale legala. precum si 38 . sa pastreze bunurile primite si sa le transmita la moartea sa unei alte persoane. impune fiduciarului. adica valid si isi produce efectele. atat la bunurile de bastina. Cea mai utilizata forma de testament era cel redactat in forma orala. e nul . cat si pasivul. testatorul. dupa cum sunt consanguini. legea tarii consacra egala vocatie succesorala a copiilor legitimi cu cei adoptati. dar nu produce efecte juridice (este caduc) In materia mostenirii legale. numit in legea tarii testament cu limba de moarte. O alta particularitate. atat baieti cat si fete. adica mama este intotdeauna sigura. si anume faptul ca proprietatile ereditare denumite ocina. Legea tarii prevede si mostenirea prin reprezentare si consacra dreptuld e succesiune al sotului supravietuitor in concurs cu copiii. Prin testament. indicata tot de catre disponent. de origine traca. ADOPTIA Copiii adoptati aveau statutul juridic al copiilor biologici si se numeau copii sau fii de suflet.

cum ar fi raspunderea colectiva in materie penala. Dupa aparitia statului. Cea de-a treia forma de raspundere colectiva este despagubirea de la altul. pentru a recupera ceea ce a platit pentru el. in legea tarii. statul fiind acela care fixeaza cuantumul despagubirii. cat sic el de ispasire a faptei comise. cel mai important si cel mai amanuntit reglementat este contractul de vanzare. contractul este nul. intreaga obste raspundea pentru fapta comisa pe teritoriul sau. trebuia sa dea urma. obstea urma sa fie aservita de catre domn sau de catre un boier. Dupa intemeiere. daca una dintre partile unui contract este straina. pe langa consimtamantul partilor. Cel mai raspandit vitiu de consimtamant in practica medievala era violenta pe care legea tarii o denumeste sila. cerceta si sanctiona infractiunile savarsite pe teritoriul sau de catre membrii obstii. obstea. sistemul compozitiunii voluntare a fost inlocuit cu cel al compozitiunii legale. Dupa executarea silita a conationalului. Imposibilitatea taranilor de a plati amenda ducea la aservirea obstii. obiectul si pretul. Raspunderea colectiva in materie penala este o reminiscenta a vechilui sistem al razbunarii sangelui. evident cu concursul autoritatilor din tara de origine. suma de bani platita avand atat caracterul de despagubire. adica trebuie sa fie dat de buna-voie si irevocabil. acest conational al debitorului se putea intoarce impotriva acestuia. Atunci cand consimtamantul este vitiat. dupa cum am vazut deja. Ulterior. intrucat sistemul fixarii si colectarii impozitelor era. prin organele sale de conducere. Astfel incat. In dreptul modern. fiscala si despagubirea de la altul. creditorii romani primesc din partea domnului dreptul de a-si realiza creantele pe care le au fata de debitorii straini pe seaman conationalilor acestora. denumiti gonitorii din urma. acesta primea din partea autoritatilor din tarile romane toate dovezile privind existenta creantei si modul in care se realizase executarea silita. la intoarcerea in tara de origine. constrangerea acesteia de a-si exercita obligatia asumata prin contract se realizeaza pe baza conventiilor incheiate intre state. La fel se proceda si in situatia inversa. era necesar consimtamantul rudelor si vecinilor exercitat sub forma dreptului de protimis daca era vorba despre un teren aflat in hotarul obstii. La vanzarea pamantului. A doua forma de raspundere colectiva este cea in materia fiscala. Motivele economice pentru care una dintre parti era nevoita sa vanda nu erau considerate vitii de consimtamant. A fost o forma de aservire a obstilor satesti sau teritoriale. In cazul in care obstea nu-l putea preda pe faptuitor. sunt contracte. In cazul in care fapta fusese savarsita pe un domeniu feudal investit cu imunitati. Spre deosebire de vanzarea romana. iar elementele contractului de vanzare sunt consimtamantul. Daca nici acest lucru nu era posibil. Taranii din obste trebuiau sa plateasca si pentru cei fugiti si pentru cei insolvabili. ca vitii de consimtamant erau foarte rar intalnite in practica. adica sa indice gonitorilor din urma locul prin care faptuitorul a parasit hotarul obstii. a fost inlocuit cu cel al compozitiunii voluntare. Formele de raspundere personala. adica al intelegerii de dezdraunare???.anumite interese ale statului feudal au facut posibile si forme de raspundere colectiva. aflati in trecere prin tarile romane. CURS 11 A) Consimtamantul Este manifestarea de vointa a uneia dintre partile contractante in sensul dorit de cealalta parte contractanta. Astfel. dolul si eroarea. adica sistemul potrivit caruia o hotarare pronuntata de o instanta asupra unui cetatean strain devine executorie in statul caruia acest cetatean ii apartine. inclusiv in tarile romane. Dintre acestea. In caz contrar. Intrucat contractele de vanzare se incheiau in prezenta martorilor. in contul datoriei. care este consensuala generatoare de obligatii. in mod silit. vanzarea in legea tarii este consensuala translativa de proprietate. obstea pastreaza dintre vechile atributii numai aceea de a-l cauta si identifica pe faptuitor. identificarea si sanctionarea faptuitorului era de competenta exclusiva a stapanului feudal si aparatului sau propriu de slujitori. in care debitorul era roman. astfel incat ei trebuiau sa implineasca intreaga cisla. Daca era vorba despre o proprietate feudala 39 . care era utilizata in majoritatea statelor feudale. Inainte de constituirea statelor feudale. sistemul cislei. Trebuie sa reflecte vointa liber exprimata a partilor. predandu-l slujbasilor statului. precum si in cadrul asa-numitei proceduri a exequatur-ului. potrivit caruia familia victimei isi putea exercita dreptul de razbunare asupra gintii sau familiei faptuitorului. fiind obligata sa plateasca o amenda fixata de stat.

fiind un contract unilateral. donatia sau dania particulara. Ca atare. In cazul daniei sau donatiei domnesti. bunul a fost cumparat „rau”. adica un bun aflat in comert. CONTRACTUL DE DONATIE In legea tarii. Si in cazul donatiei feudale. fie ajutorarea unor manastiri in scopuri pioase. pentru obtinerea consimtamantului domnului si pentru evitarea exercitarii de catre acesta a dreptului de pradalica. Partile puteau prevedea in cuprinsul contractului daune interese conventionale in cadrul unui pact comisoriu. era necesar si consimtamantul domnului. ca si in cazul vanzarii feudale. este vorba de rob. evictiunea se numea in legea tarii val. Unul dintre elementele sale este intentia donatorului de a-l gratifica pe donatar. de cele mai mutle ori.sau despre un rob. acestia din urma vanduti numai impreuna cu mosia. denumit mutuum. adica atunci cand cel care a cumparat era deposedat pe cale judiciara de bunul dobandit. Un alt element al contractului de donatie este obiectul. acesta este un contract real. Daniile particulare facute catre biserica aveau in vedere scopuri filantropice. avea in vedere fie rasplatirea boierilor fideli pentru dreapta si credincioasa slujba. In afara cazurilor deja mentionate. Pretul se putea plati integral fie in momentul incheierii contractului. fata de vanzarea moderna. este aceea ca fiinta umana putea forma obiect al contractului de vanzare.Imprumut de folosinta (comodatul). spune legea tarii. Rezolutiunea contractului intervenea si in caz de evictiune. in sarcina imprumutatului. In cazul daniilor sau donatiilor particulare. actul de transfer a proprietatii trebuia intarit prin hrisov domnesc. contractul de vanzare se putea incheia in forma scrisa sau verbala. iar manastirea donatara nu avea dreptul sa instraineze bunurile primite cu titlu de donatie sub sanctiunea revocarii acesteia. spunandu-se ca in acest caz. se inchinau cu sufletul si averea lor. Data restituirii imprumutului era fixata de regula intr-o zi de 40 . adica aflat in circuitul juridic civil. iar uneori si in prezenta chezasilor (garantilor personali) si a aldamasarilor (aldamasarii sunt martori preconstituiti). despre taranii donati odata cu masina si despre taranii liberi care. sub sanctiunea rezolutionarii contractului pentru neexecutare. acest contract avea ca obiect o suma de bani. Donatiile care aveau ca obiect mosii si robi trebuiau. mai rar intalnit . el se incheie in mod valabil prin acordul de vointa al partilor insotit de remiterea materiala a lucrului. in ierarhia importantei bunurilor. insa datorita caracterului natural al economiei. in sensul ca obiect al donatiei il putea constitui fiinta umana. iar apoi. Sub aspectul formei. era fixat in bani. in speta. adica isi donau libertatea si averea stapanului feudal. partile contractante faceau darea calului sau darea cupei. care trebuia sa ii restituie imprumutatorului suma imprumutata impreuna cu o dobanda pe care legea tarii o denumeste „bas”. a domnului. Cel mai important bun era pamantul. adica a fost cumparat de la neproprietar. evident. B) Obiectul Trebuia sa fie un bun susceptibil de a fi instrainat. intentia de a gratifica avea in vedere angajamentul donatarului de a-l ingriji pe donator si de a-l inmormanta potrivit daniilor crestinesti. C) Pretul De cele mai multe ori. Prin urmare. existau situatii in care pretul era fixat in alte bunuri. in sensul ca el genereaza obligatii numai in sarcina uneia dintre partile contractante. sa fie intarite prin hrisov domnesc. avem aceeasi particularitate. avem si situatia in care taranii liberi erau nevoiti sa isi vanda libertatea pentru a procura sumele necesare platii datoriilor lor. o particularitate a vanzarii feudale. De regula.Imprumut de consumatiune. prin urmare. intentia de a gratifica. care era frecvent intalnit in practica medievala. fie vanzarea se facea cu rest de pret ce trebuia platit pana la un anumit termen. avea caracterul unei donatii cu sarcina. astfel incat observam ca in practica medievala se facea confuzie intre contractul de vanzare si cel de schimb (permutatio rerum). ca si vanzarile. CONTRACTUL DE IMPRUMUT 2 forme: . intotdeuna in prezenta martorilor. urmau robii si taranii aserviti.

in contul creantei sale. se proceda la evaluarea bunurilor zalogite si vanzarea lor catre o persoana straina sau chiar catre creditor. emanand de la cancelaria domneasca. Legea tarii permitea si anapocismul. se declansa o procedura speciala de executare silita denumita „curama”. ritualul si efectele infratirii s-au schimbat sub impactul noului cadru de organizare sociala de tip statal. indreptate impotriva exploatarii feudale. a fost interzisa de imparatul pagan diocletian in anul 285 d. Zalogul consta din bunuri mobile si imobile. Daca nu se prevedea in actul de zalogire ca bunul devine statator si avand in vedere ca aproape intotdeuna valoarea bunului zalogit era mai mare decat cuantumul creantei garantate. In cazul boierilor. in cadrul careia bunurile debitorului insolvabil erau evaluate sau. Pe fondul slabirii legaturilor gentilice. are actiune in regres si impotriva debitorului principal. conceptia. LOCATIUNEA DE LUCRARI Una dintre cele mai complexe institutii feudale reglementate de legea tarii este institutia infratirii. infratirea pe mosie. cat si de catre tarani. pentru partea contributiva a fiecaruia din datorie si totodata. larg raspandita in statul roman si pe cale de consecinta si in dacia romana si avdn la baza precepte ale religiei crestine. denumita „zalog”. Daca debitorul era falit si nu fusesera constituite nici garantii reale si nici garantii personale. numit „bas peste bas”. Ea era practicata atat de catre boieri. iar in cazul taranilor.Hr. o Zalog cu termen: daca la implinirea termenului. infratirea dintre tarani imbraca forma unei infratiri haiducesti. infratirea dintre peregrini. CONTRACTUL DE DEPOZIT. la suma imprumutata. insotita de o procedura constand in amestecul catorva picaturi din sangele celor care se infrateau. dupa fondarea statului feudal de sine statator. taietura pentru obtinerea picaturilor de sange se realiza in forma de cruce. in perioada de trecere de la comuna primitiva la stat. in epoca feudala. In general.sarbatoare sau o alta zi importanta. in sensul ca formele pagane sunt inlocuite treptat cu forme crestine si infratia devine o fratie de cruce. Aceasta se realizeaza printr-un act scris. debitorul platea datoria. in special robi si mosii cultivate cu tarani dependenti. creditorii indestulandu-se proportional cu valoarea nominala a creantelor lor. care se realiza intre cavaleri. „pretuite” si apoi vandute la licitatie publica. acestia incearca sa inlocuiasca rudenia de sange cu o rudenie creata pe cale artificiala. Ei sunt tinut solidar pentru plata datoriei garantate. chezasii sunt debitori accesorii. Prin urmare. . retinandu-se din pretul obtinut cuantumul creantei si accesoriilor acesteia. legea tarii prevedea 2 forme de garantie: . iar diferenta era data debitorului. cum spune legea tarii. cu scopul de a-si acorda sprijin reciproc in savarsirea unor fapte de arme. apare o noua forma de infratire. denumita „chezasie”. munca acestora putand fi utilizata de catre creditor in contul dobinzilor. care reuneste trasaturi ale familiei. amestecul sangelui a fost inlocuit de o slujba religioasa la biserica.Garantia reala. act in care se consemneaza declaratiile de infratire ale celor care se 41 . fratia de arme. in sensul ca amestecul artificial al sangelui avea semnificatia imitarii rudeniei de sange. prin infratire. se putea prevedea in actul de zalogire ca acesta devine statator. De-a lungul timpului. adica dobanda la dobanda. aceasta fiind o invoiala formala de ajutor reciproc. apare o noua forma de infratire si anume. Aceasta procedura este un exemplu tipic de simbolism judiciar. Ritualul infratirii se spiritualizeaza.Garantia personala. A fost larg raspandita la multe popoare. iar daca nu platea datoria. sub impactul religiei crestine. CONTRACTUL DE MUNCA. Garantii personali sunt persoane care se obliga fata de craditor sa plateasca ei datoria debitorului daca acesta nu va plati la scadenta. Pentru garantarea executarii obligatiilor contractuale. el raspumpara bunurile zalogite. Acesta putea imbraca doua forme: o Zalog fara termen: creditorul putea intra la scadenta in stapanirea bunurilor zalogite si sa le foloseasca pana la plata datoriei. Astfel. iar garantul care a platit tot are actiune in regres in contra cogarantilor sai. insotita de impartasirea din aceeasi paine. adica bunurile zalogite intrau in proprietatea creditorului. testamentului si contractului. Insa. bazate pe rudenia de sange si izolarii din ce in ce mai accentuate ale indivizilor.

acaparand astfel pamanturile obstii. prin infratire.Daca proprietarul unei mosii nu avea mostenitori. infratirea pe mosie sau infratirea pe ocina. ea este utilizata mai frecvent in urmatoarele cazuri: . scopul declarat al infratirii. la data decesului a celuia care a constituit infratirea. sau in tara romaneasca. Infratirea este indirecta atunci cand cel care constituie infratirea nu intra in raporturi de infratire. Avea un singur moment al constituirii sale si anume. . Prima forma de infratire avea doua momente: a. In actul de infratire.Infratirea pe mosie a fost utilizata de catre boieri si ca un instrument juridic de aservire a obstilor satesti sau teritoriale. Infratirea prin asezarea ocinelor poate fi directa sau indirecta. . spre pilda. pe langa contractele translative de proprietate.De asemenea. Scopul economic al infratirii pe mosie era crearea unei mosii mai mari si ca atare. 42 .In tara romaneasca.infrateau. Infratirea este directa atunci cand raporturile se stabilesc intre toti participantii la infratire. se putea prevede fie ca transmiterea proprietatii catre cei infratiti se realizeaza ipso iure in momentul infratirii. pe mosia sa. sau putea recurge la o infratire indirecta. Combinand acum cele doua criterii de clasificare a infratirii. Momentul asezarii celor infratiti pe ocinile astfel unite 2. Spre deosebire de toate celelalte forme de infratire. in care infratirea se realizeaza doar pe ocina uneia dintre parti Conditia esentiala pentru a putea intra in raporturi de infratire era aceea de a fi proprietar. Insa infratirea produce si efecte juridice atat in materia succesiunii. in care toti cei infratiti isi unesc ocinile 2. In materia proprietatii: . infratirea poate sa fie directa sau indirecta. dar nu in cote proportionale cu suprafata adusa. infratirea pe mosie duce nu numai la stabilirea unor relatii personale intre cei infratiti. Daca este indirecta. ci in cote indivize egale. cu efecte patrimoniale si anume. cat si in materia proprietatii. fie ca ea se va face mortis cauza. daca avea numai fete. 1. a fetelor cu fiii altor persoane sau altei persoane. se nasc raporturile de infratire. Prima. Din punct de vedere al modului in care se realizeaza. ci doar aseaza ca frati alte persoane pe ocina sau pe ocinile sale. cu fiii si alte persoane pe care cel care realiza infratirea avea interesul sa le favorizeze. Obiect al infratirii il puteau forma orice fel de bunuri. In actul de infratire. A doua. de altfel. acesta fiind. facute in fata domnului si a sfatului domnesc.Infratirea este un mod de dobandire a proprietatii. De aici si cea mai raspandita forma de infratire. In materia succesiunii. putea fi afectata de o sarcina constand in anumite obligatii ale celor infratiti fata de cei sau fata de cel care le-a transmis averea. puteau fi chemate la mostenire in consurs cu descendentii. calitate in care putea exercita dreptul de protimis. Momentul unirii ocinilor b. insa principalul bun il constituia pamantul. ci si a unor relatii patrimoniale cu privire la anumite bunuri asupra carora cei infratiti constituie anumtie drepturi. doar cei asezati devin coproprietari asupra ocinelor sau ocinei pe care s-a realizat infratirea. se infrateau fetele cu baietii pentru a li se conferi si fetelor vocatie succesorala a bunurilor ereditare ale parintilor lor . in sensul ca boierul se infratea cu unul dintre membrii obstii. Exista doua forme de infratire pe mosie: 1. astfel incat acestia devin coproprietari ai ocinelor aduse in infratire. devenind ruda cu acesta si vecin cu ceilalti membrii ai obstii. Acestea sunt cele mai frecvente aplicatii in materia succesiunii. se stabilea cui apartinea sau apartineau ocina sau ocinele asupra careia sau carora se realiza infratirea. Transmiterea imediata a proprietatii putea fi afectata de modalitati. mai puternice din punct de vedere economic. putea sa recurga la o infratire directa cu alte persoane pe mosiile unite sau numai pe mosia sa. momentul asezarii celor infratiti pe ocina unuia dintre ei. putem spune ca infratirea prin unirea ocinelor este intotdeauna directa si produce ca efect juridic crearea unei stari de coproprietate intre cei infratiti.

. fiind indreptate impotriva persoanei dragatorului in cauza Domnul ...... fie in orice alta localitate pentru ca justitia feudala avea caracter ....... infractiunea de lovire (vini mici) -> amenda in vite (gloaba) .. LT are un caracter unitar in cele 3 tari romane.. denuntul calomnios (sudalma cea mare) – aceeasi sanctiune care ar fi fost aplicata celui denuntat daca denuntarea era adevarata -> insulta (sfada) -> amenda...... desi statul feudal a luat masuri sistematice de reprimare prin introducerea amenzii pentru cei care apelau la ele.... infractiuni impotriva religiei si moralei feudale: erezie.. ale legii talonului...judecator suprem pentru orice pricina in prima sau ultima instanta si rejudeca orice proces... Judeca singur sau impreuna cu Sfatul domnesc.. in materia judiciara competentele boierilor si manastirile cu privire la domeniile stapanite daca erau investiti cu imunitati feudale.CURS 12 DISPOZITIILE DE DREPT PENAL DIN LEGEA TARII In materia dreptului penal....... Competenta de judecata era precizata in hrisovul de acordare a imunitatii. legea tarii contine dispozitii cu caracter discriminatoriu consacrand un tratament diferit in fata legii penale in raport de pozitia sociala a faptuitorului sau a victimei astfel incat aceleasi fapte si pedepse sunt apreciativ aplicate diferit in functie de categoriile sociale de apartenenta... O alta trasatura a reglementarilor penale din legea tarii: se pastreaza vechile reminiscente ale vechiului sistem al razbunarii private.... . 43 .. Varianta simpla – amenda . fie in capitala... Infractiunile indreptate impotriva persoanei: omuciderea –> moarte (putea fi rascumparata). Legea Tarii consacreaza mecanisme pentru a pune caat prelungirii procesului si ingradea posibilitatea redeschiderii lor... conducatorii tinuturilor si judetelor... marii vornici. singura ce nu putea fi rascumparata si pedepsa complementara a confiscarii averii care era data boierilor . Sistemul sanctionator (LT) – pedepse: Fizice: fideritele variante ale pedepsei cu moartea ..... Pedeapsa era invariabil moartea. impotriva justitiei (vini mici): marturia mincinoasa (limba stramba LT).... viol.. -> trepte de jurisdictie sau principiul autoritatii de lucru judecat.. viol.. talharie -> moarte. fata de domn.. Instante de judecata: Obsti: .. Se clasificau: vini mari (grave) si vini mici. Toate celelalte categorii de institutii aveau competenta generala in materia ... si sfatul oamenilor buni si batrani Orase: judet sau soltuz si cei 12 pargari...... adulter -> moarte. reglementat .. vornicul (stanga oltului) si banul (dreapta oltului) in TR Anumite competente specializate aveau si alti dregatori. purtarea pe ulita DISPOZITIILE LEGII TARII CU PRIVIRE LA PROCEDURA DE JUDECATA Pe plan procesual..... ducand la starea de nesiguranta pe plan judiciar.. Cea de-a treia trasatura: sistemul rascumpararii pedepselor care ii favorizau pe cei legati... bigamie.... Sfatul domnesc – instanta superioara.. Adulter : zestrea sotiei vinovate intra in proprietatea sotului Infractiunile ... Era pedepsita cu amenda sau moarte si confiscarea ocinelor.. neavand caracterul unor cai de atac proprii . Pe primul plan – hetlenia avea subiectul activ calificat (doar boierii o puteau savarsi) – incalcarea obligatiilor de drept si ...... Infractiuni indreptate impotriva proprietatii (vini mari): furtul cu o varianta normativa furt fata ???? (flagrant) care era pedepsit cu spanzurarea la locul faptei.. Vini mari: infractiunile indreptate impotriva statului feudal...... Infractiunile se numeau vini..... judeca pricinile mai grele si plangerile celor ..... Pecuniare (amenzi) Infamante : atrag aprobriul public: taierea limbii... Infractiune grava – osluk (neascultare) neindeplinirea indatoririlor pe care taranii aserviti le aveau fata de stapanii feudali.

.. chiar si in situatia in care se stabilea ca unul ar fi trebuit sa se supuna probei. Sintagma “lege si obiceiul tarii” desemneaza Legea Tarii. Reprezinta mijlocul comun de probatiune pentru ca... se socotea ca afirmatiile celui supus probei erau adevarate.. inconjurau limitele cu brazda asupra lor... peste 200. astfel incat aplicarea lor este asigurata de forta coercitiva a statului. justitiei este exercitat de clasa feudalilor.. Cei care jurau se angajau sa arate adevarul. iar cuvantul dreptate desemneaza morala. Proba fierului rosu : modul de utilizare a putut fi constatat dintr-un document denumit “Registrul de la Predea”. Desi in secolul XVIII se introduce sistemul modern al amenzilor judiciare prin care este sanctionata culpa procesuala a partii care redeschizand procesul cade in pretentie. Cel supus probei pronunta in juramantul in care invoca pedeapsa juramantului (divinitatea) daca juramantul se va fi dovedit fals... invocandu-se divinitatea pentru ca aceasta sa arate de partea cui este dreptate.. cat si o serie de reminiscente din societatea gentilica care in conditiile epocii feudale dobandesc continut si forma noua.. Organele cu atributii jurisdictionale exercita si atributii administrative.. constiinta juridica a societatii feudale. cel in cauza facuse afirmatii mincinoase. rezistenta fizica a persoanei era hotaratoare. Din fizionomia probei => ca nu este 44 .. Din punctul de vedere al formei lor.... Au fost consemnate note referitoare la un numar de 389 de pricini solutionate prin aceasta proba. Mana era bandajata si bandajul sigilat. Aceste parti erau supuse probei si nu inaltul cler sau nobilii.. Se proceda la oficierea unei slujbe..... Vechiul drept feudal consacra atat reguli si mijloace de proba din timpul feudalismului. martorilor sau chezasilor sa poarte o bucata de fier inrosit in mana pe o distanta de 7.. In aplicarea unor hotarari se preciza ca cel care doreste sa redeschisa procesul trebuia sa plateasca acea suma. din examinarea sistemului institutional de judecata. (legatura) nu inpiedica direct redeschiderea. in Tara Romaneasca se punea brazda intr-o traista (.. dar obliga partea care doreste acest lucru sa depuna o suma de bani in vistierie.8 pasi.). trimiteau partile insotite de prestare la Episcopia Catolica de la Oradea pentru a fi supuse probei... probele pot fi: Orale: cele mai uzitate.. iar hotararea se pronunta pe cale de consecinta.. Fierie – partea care castiga procesul depune apriori o suma de bani si in schimb... ceea ce contravine proncipiului separatiei puterii in stat. neprezentarea la termenul fixat pentru administrarea probei sau examinarea mainiii. observam ca majoritatea... Dupa 8 zile se proceda la desigilarea si desfacerea si examinarea mainii. In caz contrar. Legea Tarii contine dispozitii foarte importante in materia probelor.... aceasta proba era utilizata cu rpecadere in procesele referitoare la stabilirea hotarelor. violarea sigiliului. probe cu juratori. Exista si alte elemente care confereau caracterul partinitor sau neconcludent: nu se preciza pana la ce temperatura trebuie incalzit metalul... Juramantul cu brazda in cap: rolul pamantului (o divinitate) il juca in desfasurarea acestei probe...). juramantul cu brazda in cap. Examinand natura proceselor consemnate ca fiind solutionate prin aceasta proba. In moldova se punea o brazda pe cap (. . era vindecata.. au ca obiect fapte de natura a aduce atingere proprietatii feudale. probe testimoniale. tinut de preotii catolici de la resedinta episcopala de la ... alte circumstante erau socotite semne de .. In situatia in care judecatorul nu putea pronunta o solutie datorita sustinerilor contradictorii ale partilorsi absentei altor probe. dupa cum existau retete preventive pentru efectele arsurii. domnul garanteaza ca nu va aproba redeschiderea procesului. putea desemna un reprezentant.. . existente anterior formarii statului nu puteau fi demonstrate altfel si pentru ca slava raspandire a stiintei de carte facea din ele o necesitate. (12081235). la inceputul epocii feudale. Persistenta acestor forme anterioare feudalismului se explica prin caracterul natural al economiei feudale si prin dainuirea unor vechi forme economice (exp: proprietatea devalmasa). Se desprinde ideea in privinta conceptiei de la baza ideii judiciare ca judecata trebuie sa se realizeze dupa lege si dreptate sau dupa dreptate si biceiul tarii. Daca rana era vindecata. Acele amenzi judiciare se numesc gloabe. iar partea pentru care depusese marturie sau pentru care garantase era considerata vinovata. de regula un taran iobag care sa fie supus probei in locul sau => ca aceasta proba avea vadit caracter discriminatoriu.. fiind rezervata categoriilor sociale inferioare. dupa care se dadea unei parti.Mecanisme: . cu mai multi acuzati tarani iobagi sau alte elemente ale unor categorii sociale inferioare... vedem ca exceptand institutiile de la nivelul obstii satesti.. Acestea sunt: proba fierului rosu.

era . stabilea numarul maxim pentru ca partea adversa sa nu faca ... Pamantul are puteri purificatoare atat in sens material. Greseala cuvintelor ducea la anularea probelor. Apoi au intrat ceilalti membri (vecinii). Prin proba cu juratori puteau fi combatute chiar si inscrisuri. are caracter obiectiv. Depunerea juramantului avea caracter solemn din punct de vedere religios si juridic. cat si spiritual.. fiind utilizata ca mijloc de proba pentru solutionarea oricaror procese.) si calugariti pentru a tine minte hotarele si a depune marturii intr-un eventual proces...... Aceasta proba era de sorginte geto-daca..... Cand domnul incuviinta administrarea probei preciza si numarul de juratori. formelor prescrise de dreptul obisnuielnic. Daca ... fiind unul de credibilitate. partea sprijinita de juratori castiga. brazda -> evanghelie.. unei parti. Sub influenta crestinismului... pentru ca in . purtati de-a lungul hotarelor si batuti (. aceeasi categorie sociala. aratand ca este demna de crezare. “lege peste lege”. Si aceasta proba a dobandit caracterul de clasa astfel incat juratorii puteai fi recrutati doar din randul boierilor.. proba a dobandit caracterul de clasa. la stabilirea adevarului.. astfel incat era rezervata dpar taranilor. iar capul este cea mai importanta parte a corpului.. Proba era acordata de domn prin hrisov domnesc in care se folosea sintagma “i-am dat lege”..... zeitatilor geto-dace. fiind dezavantajoasa pentru tarani cand trebuia administrata aceasta proba in procesele cu boierii.. “nu-l mai rabda pamantul”. imputernicitul consemna desfasurarea probei intr-o carte de juramant cu .. Cel anterior era socotit fals. primii juratori erau considerati sperjuri si erau.. De aici si expresiile incetatenite in vocabularul limbii romane “sa-i fie tarana usoara”.crestina.. era compus din rudele celui pentru care se depunea juramantul. Continutul si forma trebuiau sa fie identice cu cele ale partii din proces pentru care se depunea juramantul respectiv. regale.. Legea Tarii: “s-a apucat de lege” – partea castigatoare.. proba cu juratori a fost cel mai raspandit mijloc de proba. Juramantul prestat de un numar de juratori putea fi combatut doar de juramantul prestat de un numar dublu de juratori... Daca domnul dorea sa favorizeze o partea... zamolxe. juratorii sustin prin juramantul lor .. originea sa se afla in juramantul pe . In cazul acestei probe.. ci de sorginte geto-daca. exista un dublu simbolism judiciar: pamantul reprezinta divinitatea. Proba cu juratori – institutia juratorilor a fost un mijloc de proba care prin particularitatile sale contrazice ideile moderne referitoare la . Partea adversa putea cere contraproba cu numar dublu de juratori. care erau indicati nominal in anumite situatii (juratori pe ravase)... prima hotarare era anulata si se dadea una noua conform noului juramant... Juramantul juratorilor are caracter subiectiv. proba s-a spiritualizat. Partea putea lua legea si sa accepte prestarea probei sau putea sa o defere partii adverse. In materie penala.. Daca juramantul era depus cu respectarea tuturor formelor cerute de dreptul obisnuielnic. acesta este unui de veridicitate.. juratorii depun juramantul dupa ce in prealabil cercetasera personal situatia de fapt si drepturile partilor litigante.. boierii si manastirile erau tot mai interesati in utilizarea acestei probe pentru delimitarea proprietatii lor. iar preotii 45 . In epoca gentilica . Proba cu juratori era denumita de catre dreptul feudal nescris “lege”. Numarul maxim de juratori (Legea Tarii) era 4. Juratorii trebuiau sa fie de o seama cu cel pentru care jurau (Legea Tarii). adica ii ajuta pe cei care spun adevarul si ii sanctioneaza pe sperjuri... CURS 13 Proba testimoniala Martorii sunt persoane care au cunoscut expropri sensibus (cu propriile simturi) anumite fapte si imprejurari despr care relateaza in fata instantei in vederea solutionarii procesului. pierdea procesul: “a ramas de lege”. zeitatea pamantului....... Pe masura formarii si dezvoltarii proprietatii feudale. Era depus pe evanghelie in fata imputernicitului domnesc cu supravegherea efectuarii probei... domnul pronunta hotararea in sensul celor aratate in juramant. Dupa formarea statului feudal. astfel incat nu se multumeau doar cu martori intamplatori. nu ... ci recurgeau la cei preconstituiti . In procesul civil. trebuie sa distingem intre pricinile penale si cele civile... Depozitiile martorilor se dadeau sub prestare de juramant in biserica. era zeul suprem. Pana la aparitia pravilelor (dreptul feudal scris). ci a bunei reputatii a persoanei pentru care se depune respectivul juramant. Daca partea careia i se incuviinteaza proba nu o putea administra.

cel al incheierii contractului. biserica ortodoxa romana a fost in masura sa elaboreze un sistem de norme de conduita aplicate pe intreg teritoriul locuit de romani. cele care emanau de la cancelaria domneasca Private. In vederea consolidarii statului feudal si intaririi autoritatii domnesti. Intrucat procesul crestinarii populatiei dacoromane si apoi a populatiei romanesti a inceput inca din epoca dominatiei romane si a continuat si dupa retragerea aureliana. avand deci unc aracter pagan. O categorie speciala de martori o reprezentau aldămăşarii. cea mai uzitata fiind aceea de hrisov.dadeau anafeme impotriva celor care depuneau marturii mincinoase. si o dubla semnificatie. in vocabularul religios al limbii romane. in masura a modifica dispozitiile legii tarii care prezentau o serie de particularitati regionale. ruperea contactului direct al populatiei romanice de la n dunarii cu imperiul bizantin. cat si in domeniul juridic. Consumarea acestui aldamas avea insa si o semnificatie juridica. in cuprinsul inscrisului se treceau alaturi de numele partilor contractante si numele aldamasarilor. Pravilele bisericesti. precum si de sprijinul acordat de statul feudal. spre deosebire de celellate limbi romanice. Astfel au fost elaborate pravilele bisericesti. care au avut un caracter oficial. forta probanta a probei testimoniale era inferioara probei cu juratori. iar inscrisurile emanand de la particulari purtau denumirea de zapise. Pe de alta parte intrucat biserica ortodoxa romana se afla sub autoritatea spirituala a patriarhiei de la Constantinopole. atat in domeniul religios propriu-zis. Aldamasul este o institutie de sorginte geto-daca. limba slavona a devenit limba cancelariei domensti si a cultului religios ortodox roman. cele care emanau de la ersoane particulare Actele domnesti purtau diverse denumiri. Se mentiona de asemenea in cuprinsul inscrisului si valoarea aldamasului consumat. precum si momentele din cadrul procesului realizarii acordului de vointa la care acestia asistasera. In acest context. domnii si mitropolitii romani au respectat intrutotul o regula demult consacrata. una religioasa si una juridica. Sub aspect religios. cuvintele esentiale sunt de sorginte latina: biserica. care a generat ruperea romanitatii nord-dunarene de romanitatea sud-dunareana. Probele scrise. si anume marca momentul realizarii acordului de vointa. adica persoane prezente la incheierea anumitor contracte care asistau partile la stabilirea clauzelor contractuale. uzand de autoritatea sa spirituala. Chiar daca depozitia martorului era data sub prestare de juramant. Datorita organizarii sale ierarhice si rolului jucat de factorul ideologic al societatii feudale. a facut ca inca din feudalismul timpuriu influenta bizantina sa se exercite pe filiera slava. Atunci cand intelegerea partilor imbraca forma scrisa. din care s-a pastrat pana in zilele noastre obiceiul ca aldamasarii sa bea vinul impreuna cu partile. si care ulterior puteau fi audiati ca martori intr-un eventual litigiu legat de interpretarea si executarea contractului. Patrunderea masiva a slavilor la sudul dunarii. fiind intocmite din ordinul domnului sau mitropolitului si pe cheltuiala acestora. dispozitiile de drept civil. aceatsa deoarece in conceptia autorilor de pravile. persoanele care asistasera la realizarea aportului de vointa intre parti invocau divinitatea pentru ca aceasta sa binecuvanteze intelegerea partilor. cei prezenti erau audiati in calitate d emartori. cruce. acestia fiind martori preconstituiti. Dispozitiile pradelor bisericesti erau obligatorii atat pentru clerici cat si pentru laici. dupa incheierea contractului. domnii romani erau interesati sa introduca noi reglementari juridice cu caracter uniform. Dreptul feudal scris. in cea de-a doua etapa a procesului etnogenezei romanesti. precum si partea contractanta care a suportat cheltuiala. Invocarea se facea in cadrul unui ritual. 46 . anume aceea ca pragmele se intocmesc numai dupa izvoare canonice bizantine.Oficiale. penal si procesual tineau tot de domeniul religios. Inscrisurile folosite ca mijloace de proba in procesul medieval erau de doua categorii: . De multe ori partile litigante recurgeau la conversiunea probelor in situatia in care spre pilda la termen nu puteau fi adusi toti juratorii.

prefatata de mitropolitul ghenadie al transilvaniei. iar apoi numai in aceasta. asa cum fusesera ele adaptate la realitatile feudale de catre legislatia bizantina. 1632. aceasta avand text interliniar. mergand pana la identitate in toate cele 3 tari romane. tiparita in tara romaneasca in 1640 din porunca domnitorului matei basarab in 2 editii identice. date istorice despre sinoadele bisericesti. adica pe filiera bizantina. Sintagma alfabetica a lui matei vlastares. elaborata la 1618. de diaconul Horesi. in romana si slavona. Cele mai importante in lb romana: .pramila de la targoviste. dispozitiile cu caracter juridic nu sunt sistematizate pe ramuri si institutii de drept. iar aceasta unitate de continut demonstreaza caracterul unitar al dreptului nostru feudal scris ca o consecinta fireasca a unitatii de conceptie. Pe de alta parte. Ea se mai numeste si pradila de la Ieud. Pravilele bisericesti au avut si o finalitate practica in sensul ca ele erau destinate sa se aplice in activitatea instantelor de judecata. Manastirea bistrita din moldova. in moldova. au fost initial multiplicate sub forma manuscrisa.mele localitatii din maramures unde a fost descoperit singurul exemplar al acestei pradile care s-a pastrat. diverse formulare pentru intocmirea unor acte samd. una pentru tara romaneasca.Apostolilor. pe care l-a si tradus din limba greaca in limba romana. pragmele au inceput sa fie redactate si in limba romana. o lucrare extrem d eimportanta. motiv pt care de la jumatatea secolului al 16-lea. Cu toate acestea exista putine documente care sa ateste faptul ca hotararile judecatoresti erau date in baza pravilelor. si despre parintii bisericii autori de pradile. poporul si o parte insemnata a boierimii nu cunosteau limba slavona. epanacoga). Tabele de calculare a timpului. Prin continutul lor mistic si prin discriminarile sociale pe care le consacrau. Pravila aleasa. La randul lor. din sec 17. Pradila de la bobora sau cea mica. 1581. influenta romana asupra dreptului romanesc s-a realizat pe cale indirecta. logofatul eustratie care a utilizat in elaborarea acestei pradile nomocanonul lui mihail malaxos. si o editie pentru transilvania. Preagmele bisericiesti fie cau au fost redactate in slavona sau in romana. insa acest fenomen se explica prin aceea ca hotararile date in domeniul dreptului penal sau in domeniul dreptului familiei imbracau de 47 . Spre pilda: extrase din lucrari religioase. 1560 – 1562 si la brasov. 1866. cu o prefata scrisa de mitropolitul teofil al tarii romanesti. Manastirea bistrita din oltenia. elaborata la 1452 de crămădicul Dragomil. pravilele au marcat inceputul procesului de receptare a ideilor si institutiilor juridice romane. cronici. 1335 la salonic. Tot prine xaminarea continutului pravilelor bisericesti putem constata ca ele au un continuta semanator. - Continutul acestor pradile este eterogen intrucat alaturi de texte cu caracter juridic se afla si texte nejuridice. iar dupa descoperirea si raspandirea tiparului au inceput sa apara pragmele tiparite. legislatia imparatilor bizantini (bazilicale. a tuturor autorilor de pravile. prohironul. pravilele bisericesti au contribuit la consolidarea relatiilor de tip feudal. Cele mai importante izvoare ale acestora au fost nomocanoanele parintilor bisericii (literatura patristica). din cele mai variate domenii. cea de la manastirea Putna. Din momentul aparitiei dreptului feudal scris. astfel incat dispozitiile de drept civil alterneaza cu dispozitii de drept penal cu drept procesual. Cele mai importante pradile in limba slavona au fost: . dupa nu. avand in vedere izvoarele folosite la elaborarea lor. din porunca lui Vladislav al tarii romanesti.Insa limba slavona era apanajul unui numar mic de ininitiati.

tot din examinarea titlului lucrarii. hotararile se dadeau intotdeauan in forma scrisa si cu indicarea capului de pravila iar partile erau extrem de interesate in pastrarea unor asemenea hotarari. ajungand la concluzia falsa ca prin acest asezamant mihai viteazul a dispus legarea de glie a taranilor dependenti.” Istoricii au interpretat dispozitiile acestui asezamant intr-o maniera simplista. acte prin care se aplicau dispozitiile legii tarii in cazuri concrete. tara romaneasca era invadata de trupele otomane. florica fiind fiica legitima a lui mihai viteazaul. Titlul acestei pravile este semnificativ: cartea romaneasca de invataturi. Procesula fost castigat de fiica legitima. boierii olteni care erau principalii sustinatori politici si financiari ai lui mihai viteazul i-au impus acestuia adopatrea acestui asezamant prin care in realitate se modifica dispozitiile legii tarii care anterior lui Mihai statuasera legarea de glie a taranilor dependenti in sensul ca taranii dependenti refugiati pe mosiile din dreapta oltului ramaneau legati de glie pe acele mosii iar stapanii lor nu-i mai puteau urmari si readuce pe mosiile de pe care fugisera. ca urmare a modificarilor intervenite pe plan economic si social. acte domnesti care contin norme. iar maria cea naturala. Ca atare asemenea hotarari s-au pastrat. De la sfarsitul secolului al 16 si inceputul celui de-al 17-lea. dispozitii. asezamantul din 1595 creeaza o noua categorie de tarani dependenti. In moldova. iar in cuprinsul hotararii care s-a pastrat. Pravilele laice Ele au fost adopatate la mijlocul secolului al 17-lea. deoarece asa cum precizeaza cornicarul grigore ureche. Boierii erau in egala masura interesati in adoptare aunor astfel de reglementari. In 1595 se afla in plina desfasurare campania otomana a lu Mihai Viteazul.cele mai multe ori forma orala iar daca se dadeau totusi in forma scrisa nu indicau capul de pravila (textul din pravila pe care se bazau). Unele dintre primele hrisoave legislative este asezamantul lui Mihai Viteazul. Mai mult decat atat. particulare. O asemenea interpretare nu poate fi acceptate deoarece ea ignora contextul istoric in care a fost dat acest asezamant. context in care o mare parte a populatiei. florica. in care se prevedea „care pe unde va fi sa fie rumân in veci. se mentioneaza textul din pravila pe baza caruia s-a dat aceasta solutie. se refugiasera in zona din dreapta oltului. Hrisoavele domnesti au fost la origine acte cu caracter individual. De cele mai multe ori asemenea hotarari nu erau pastrate de parti intrucat nu exista un interes in acest sens. aproape simultan si cu un continut asemantor in tara romaneasca si moldova. izvoarele avute in vedere la elaborarea ei fiind codificate intr-o viziune proprie. In aceatsa conjunctura. In al doilea rand. incep sa apara si in tarile romane hrisoave legislative. Ea a fost tiparita la iasi. romaneasca. Dispozitii asemanatoare au fost adoptate si in moldova de catre domnii stefan tomsa si miron parovschi. Adoptarea lor a fost o necesitate pentru puterea de stat centralizata de a interveni rapid cu reglementari in domeniile in care aceste reglementari noi se impuneau. intrucat ele reprezentau dovada dreptului lor de proprietate. ceea ce ii confera lucrarii caracterul unei sinteze originale. avand caracterul unor titluri de proprietate. dimpotriva. cu caracter general. inclusiv taranii dependenti. in procesele referitoare la proprietate. ele avand finalitate practica a pravilelor bisericesti. In primul rand titulatura pravilei ne arata ca ea este o lucrare originala. aplicabile tuturor subiectelor de drept aflate in situatia premiza a normei. la tipografia manastirii 3 ierarhi. Asemenea interventii de natura legislativa a domnitorilor romani s-au inmultit in secolele urmatoare pe masura centralizarii puterii domnesti si intaririi statului feudal. asa numitii rumani de legatura. rezulta ca termenul 48 . logofatul eustrachie a elaborat din porunca domnului vasile lupu cartea romaneasca de invatatura care este prima codificare cu caracter laic din istoria dreptului romanesc. adica se refera la interpretarea d emulte ori arbitrara pe care domnii o dadeau ispozitiilor legii tarii. in 1646. 1595. acolo unde nu-s pravile din voia domnilor multe strâmbătări se fac. Hrisoavele legislative. Ea nu are un caracter compilator. cu privire la una din mosiile ce apartinusera domnitorului. taranii liberi refugiati pe mosiile din dreapta oltului care prine fectul asezamantului raman legati de acele mosii. Un exemplu este hotararea continuta intr-un hrisov al domnitorului alexandru iliaş prin care a fost solutionat procesul dintre florica si maria.

ci un sens juridic si anume acela de dispozitie obligatorie. Erau instituite anumite capacitati de a testa: capacitatea persoanelor condamnate pentru infractiuni care aduceau atingere moralei. apoi lucrarea unui celebru penalist italian. dreptul stapanilor feudali de a-i urmari pe taranii fugiti si a-i readuce pe mosii. fiind alcatuit dintr-o versiune munteneasca. cum ar fi spre pilda pierderea averii de catre concubina infidela asemanatoare cu pierderea zestrei de catre sotia vinovata de adulter. prima parte reglementeaza relatiile feudale din agricultura. interdictia pentru ceilalti boieri de a-i primi pe taranii fugiti si obligatia de a-i preda stapanilor lor. Ea a fost tiparita la targovise si are o prefata de mitropolitul stefan al tarilor romanesti. apoi obligatia de plata a rentei feudale sub cele 3 forme ale sale. schimburile de teren. sau pravila cea mare. capitole si articole. Partea a doua a pravilelor cuprinde institutiile de drept penal. Rudenia. iar in partea finala pravila contine o serie de probleme de interes general dintr-o serie de domenii nejuridice. a recoltelor. Izvoarele care au stat la baza elaborarii acesteiopravile au fost nomos ghiorghicos (legea agrara bizantina. insa raspunderea pentru faptele prorii intervine de la varsta de 18 ani. dreptul stapanilor feudali de a-i pedepsi pe taranii care nu-si executa obligatia de plata a rentei. a fost elaborate de catre un calugar. cele 2 pravile sunt structurate in pricini. Clasele de mostenitori legali erau ascendentii. iar intre modurile de dobandire a proprietatii se recunoaste ca un mod originar o varinata a ocupatiunii numita defrisarea. In materia succesiunilor se prevedea ca mostenirea putea fi deferita prin testament. Totodata prima parte a pravilelor contine dispozitii referitoare la paza hotarelor. dupa modelul bizantin ca o etapa premergatoare casatoriei. Pravilele au o structura bipartita. Din punct de vedere al tehnicii de redactare. cea mai semnificativa si pastrata si astazi fiind imposibilitatea de a mosteni pe care asasinul si fiii sai o au fata de mostenirea celui asasinat. precum si dispozitii relative la cresterea vitelor. astfel incat actiunea in revendicare putea fi introdusa oricand. persoanele fizice denumite obraze se impart in slobozi si robi. In materia dreptului civil. elaborata in timpul domniei imparatului leon isaurul). casatoria si familia sunt reglementate pe baza celorasi principii ca in pravlilele bisericesti. 49 . descendentii si colateralii pana la gradul 9. care atrage sanctiuni pentru cei care nu asculta de aceste invataturi. a bunurilor agricole. el vine sa sublinieze scopul acestei pravile si anume acela de a influenta comportamentul uman prin dispozitii legale noi. In materia bunurilor se recunoaste si se asigura o protectie sorita proprietatii imobiliare. indreptarea legii. intocmit in forma scrisa si numit zapis. dupa cum erau instituite si anumite nedemnitati succesorale. civil si procesual. la care se adauga nomocanonul lui mihail malaxos. gramatica. de porunca domneasca. CURS 14 In tara romaneasca la 1542 din porunca domnului matei basarab al tarii romanesti. prospero farinaci (farinacius). concubinajului. filosofie. glave si zaciale. medicina. o pravila asemanatoare. contemporan si rival cu vasile lupu al moldovei. In schimb uzucapiunea nu era recunoscuta ca fiind un mod de dobandire a proprietatii. si titlul acestei lucrari este semiindicativ. intitulata praxis et teorice criminalis. adica sectiuni. daniil panoneanul. Se recunoaste sotului un intins drept de corectie asupra sotiei. ulterior mitropolit al transilvaniei. dispozitiile de drept civil si procesual fiind reduse din punct de vedere numeric. Cuprinsul acesteia este mai amplu decat cel al pravilei moldovene. Copiii erau mostenitorii rezervatari cuantumul rezervei disponibile stabilindu-se in functie d enumarul copiilor. drept canonic. s eintrodice institutia logodnei. este asemanator si se refera in principal la reglementarea relatiilor din agricultura. obligatie care revenea taranilor dependenti si corelativ. denumita indreptarea legii. Majoratul este fixat la 25 de ani. In ceea ce priveste cuprinsul juridic al celor 2 pravile. adica incapacitati de adobandi prin mostenire. consacrand legarea de glie a taranilor dependenti. construirea pe terenul altuia etc. sau in forma orala si numit cu limba de moarte. Copiii naturali veneau ca si in lgea tarii doar la succesiunea mamei lor. mergand pana la pedepse fizice si inchiderea ei in manastire.de invatatura nu are un sens didactic. Sunt recunoscute pentru prima data anumite efecte juridice. precum si la materia dreptului penal. sau putea fi deferita potrivit legii si atunci se numea mostenire sau succesiune ab intesta.

In ceea ce priveste materia obligatiilor, reglementarea acesteia are la baza principiul rapsunderii individuale. Erau considerate izvoare de obligatii tocmelile (contractele) si delictele. Pentru validitatea contractelor se cerea ca vointa partilor contractante sa nu fie viţiată prin silă (violenta) sau amagire (viclenie). Actele juridice puteau fi incheite personal sau prin reprezentanti numiti ispravnici sau pristavi. Principalele contracte reglementate erau vanzarea, inchirierea si imprumutul. Sunt consacrate aceleasi garantii reale, zălogul, si personale, chezaşii. O reglementare ampla si extrem de moderna cunoaste materia dreptului penal. Ina ceasta materie pravilele laice utilizeaza cele mai avansate principii, categorii si concepte juridice. Infractiunile erau denumie vini sau greseli, fiind clasificate dupa gradul lor de periculozitate sociala in vini mari si vini mici. Este reglementata pentur prima data infractiunea flagranta numita vină de fata si aratata. Pentru calficarea infractiunii erau avute in vedere mai multe criterii: - Pozitia subiectiva a faptuitorului (gândul faptasului) Locul si momentul savarsirii faptei. Se introduc categorii juridice noi, precum tentativa, concursul de infractiuni, complicitatea si recidiva. Pentru prima data sunt reglementate cauze care inlatura raspunderea penala: starea d enebunie sau legitima aparare, ordinul superiorului, varsta sub 7 ani. De asemenea sunt reglementate cauze care atenueaza raspunderea penala (circumstante atenuante): varsta sub 10 ani, batranetea, starea de manie, starea de betie, anumite infirmitati fizice. De asemenea sunt reglementate cauze care agraveaza raspunderea penala: calitatea de boier in cazul infractiunii de viclenie, sau calitatea de ruda in cazul unor infractiuni indreptate impotriva moralei.

-

In ceea ce priveste sistemul sanctionator s ementine pedeapsa cu moarte sub diferite forme ale sale. Existau apoi pedepsele privative de libertate, pedepsele infamante, ca o noutate pedepse cu caracter religios, precum neingroparea, sau ibterdictia de a intra in biserica, si pedespele pecuniare (amenzile), denumite gloave. In cazul anumitor infractiuni se aplica si pedeapsa complimentara a confiscarii averii: viclenie, viol, incest etc. La stabilirea pedepselor, judecatorul avea o foarte larga posibilitate de apreciere, el putand pronunta si schimbarea pedepsei aplicata initial sau chiar iertarea de pedeapsa. Se spunea in pravile ca „voia giudeţului era foarte larga”. Pradilele contin si dispozitii cu un vadit caracter discriminator, in sensul ca ele recomanda expres ca pedepsele fizice sa nu se aplice boierilor si clericilor, iar daca s-au pronuntat asemenea pedepse ele sa fie inlocuite cu amenda sau surghiunul la manastire. Calitatea de boier era suficienta in conceptia autorilor pravilelor pentru ca judecatorul sa pronunte o pedeapsa mai usoara. Pe planul dreptului procesual, pravilele prevad existenta a doua categorii de instante, laice si bisericesti. Nu functiona principiul specializarii instantei, astfel incat acestea judecau atat pricinile civile cat si cele penale. In materie penala, actiunea putea fi introdusa nu numai de victima faptei penale ci si de alte persoane carora legea le recunoaste in acest sens legitimare procesuala. Spre pilda parintele putea introduce actiune pentru copil, logodnicul pentru logodnica respectiv sotie, stapanul pentru sluga. In cazul savarsirii anumitro infractiuni, precum cea de viclenie si infractiunea de falsificare de moneda, denuntarea faptei era obligatorie. In ceea ce priveste mijloacele de proba din procesul penal, ele erau: martorii, juramantul, inscrisurile, la care se adauga mijloace de proba noi, expertizele si prezumptiile, acestea din urma fiind denumite presupusuri, semne sau înţelesuri. Totodata se utiliza si tortura pentru a obţine marturisirea învinuitului daca acesta initial nega savarsirea faptei, insa existau probe in sens contrar. Valoarea marturiilor, era apreciata diferit de catre judecator, in functie de pozitia sociala a martorului. Pravila spune in acest sens ca boierii trebuie crezuti mai mult. Nici

50

pravilele laice nu recunosc principiul autoritatii de lucru judecat, dar se introduc anumite anumite termene de prescriptie pentru dreptul la actiune in sens material. Dreptul scris in Transilvania I. Organizarea de stat a transilvaniei in timpul principatului autonom dependent de Turcia. Intre anii 1541 si 1683, transilvania a fost organizata ca un principat autonom aflat sub suzeranitatea imperiului otoman, iar ungaria a fost desfiintata ca stat. O parte formand paşalâcul de buda, cealalta fiind anexata de habsburgi. Organele centrale ale transilvaniei in aceasta perioada au fost principele transilvaniei, dieta transilvaniei, si consiliul intim al principelului transilvaniei. Principele transilvaniei era ales pe viata de catre dieta si confirmat de sultanul otoman, insa ca si inc azul celorlate 2 tari romane, de foarte multe ori turcia nua respectat aceast aregula si l-a numit direct pe principele transilvaniei fara o alegere prealabila din partea dietei. Dieta transilvaniei intrunita la turda in anul 1542 a stabilit crearea principatului transilvaniei ca stat autonom tributar turciei, si a conditionat alegerea principelui de catre dieta transilvaniei de asumarea de catre acesta a obligatiei, de a respecta privilegiile nobilimii celor 3 natiuni privilegiate si ale celor 4 religii recepte, respectarea lui uni trium natiorum precum si a legilor votate de dieta. Prin aceasta, in transilvania a fost instaurat un autentic regim nobiliar. Cu toate acestea, atributiile principelui transilvaniei erau mult mai largi decat atributiile voievodului, in sensul ca principele transilvaniei era seful administratiei principale, numindu-i si revocandu-i pe functionarii publici, conferea titlurile d enoblete, incheia conventii cu alte state, declara razboi si incheia pacea. Totodata era comandantul suprem al armatei si judecatorul suprem, avand dreptul de a gratia si de a comuta pedepsele. El devine acum si titular a lui dominium eminens. Pe plan legislativ, principele avea dreptul de a convoca dieta transilvaniei, avea drept de initiativa legislativa, precum si dreptl de a aproba sau respinge legile votate de dieta. Dieta transilvaniei, spre deosebire de vechea congregatie generala a nobililor, era un organ de stat cu activitate permanenta, ale carei sedinte se tineau la alba iulia de regula, dar si in alte localitati acolo unde era convocata de principele transilvaniei. La lucrarile dietei paritcipau reprezentantii nobilimii, comitatelor, scaunelor sasestis si secuiesti, oraselor, ai celor 4 religii recepte, precum si mari dregatori ai transilvaniei. Foarte important de subliniat este ca membrii dietei erau recrutati numai din randul celor 3 natiuni privilegiate, natiunea romana fiind in continuare exclusa de la viata politica a transilvaniei. Consiliul intim, cel de-al 3-lea organ de stat, e un organ nou creat in vremea principatului, cu scopuld eclarat de a-l sfatui pe principele transilvaniei in toate problemele vietii de stat. In realitate, insa, consiliul intim este o creatie a regimului nobiliar instituit in transilvania, cu scopul real de a exercita un control permanent asupra activitatii principelui transilvaniei, evident in interesul clasei feudalilor. Consiliul intim era compus din 10-12 membri, recrutati dintre varfurile nobilimii transilvaniei, asa-zisii magnati, cei care detineau cele mai inalte dregatorii in stat. In consiliul intim se afla si un reprezentant al bisericii catolice. Membrii consiliului intim erau remunerati pentru activitatea pe care o desfasurau. In ceea ce priveste organizarea fiscala, veniturile statului se imparteau in 2 categorii, 1. provenite din operatiuni monetare si din taxele asupra exploatarii minelor si salinelor. Acetste venituri se aflau la dispozitia principelui transilvaniei 2. Provinciale, provenite din impozitul platit de fiecare gospodarie, si care erau destinate platii tributului sau haraciului catre inalta poarta. Organizarea armatei Toate categoriile sociale aveau obligatii militare, nobilii trebuiau sa participe cu un numar de soldati proportional cu numarul iobagilor pe care-i stapaneau, sasii si secuii aveau

51

obligatii militare specifice, iar taranii din regiunile de granita se bucurau de anumite inlesniri fiscale in schimbul obligatiei de a asigura paza hotarelor. Se constata ca un fenomen nou cresterea semnificativa a numarului de mercenari, aflati sub comanda directa a principelui transilvaniei. Transformari importante se produc in aceasta perioada pe planul organizarii bisericii. Biserica oficiala a statu;ui a ramas biserica catolica, insa pe fondul reformei religioase ce cuprinsese intreaga europa, alaturi de biserica catolica au fost recunoscute ca religii oficiale in stat religiile reformata, calvina si luterana. Acestea, impreuna cu religia catolica, formau cele 4 religii recepte ale transilvaniei. Biserica ortodoxa era in continuare considerata schismatica si nerecunoscuta oficial d ecatre stat, insa ca un element de noutate, ea incepe sa se organizeze ierarhic, fiind create episcopii ortodoxe intr-o serie d elocalitati ale transilvaniei, precum si o mitropolie ortodoxa la alba iulia pentru toti romanii din transilvania. Mitropolitii ortodocsi ai transilvaniai au fost la inceput hirotonisiti in serbia, iar apoi in tara romaneasca la targoviste. In scurtul interval de timp in care a fost principe al transilvaniei, mihai viteazaul a sprijinit activ biserica ortodoxa din transilvania, scutindu-i de dari pe preotii otodocsi, si infiintand o mitropolie ortodoxa a bălgradului, vadului, silvaşului, fagarasului, maramuresului si tarii unguresti.

A) Dreptul scris in Transilvania in epoca voievodaului si a principatului autonom dependent de Turcia. In Evolutia dreptului scris in transilvania in aceasta perioada exista exista mai multe dendinte: 1. Cea a factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului 2. Politica centralizatoare promovata de regii maghiari 3. Tendinta populatiei majoritare romanesti de a-si apara traditiile si institutiile juridice consacrate de legea tarii, inclusiv prin codificari ale vechilor obiceiuri, realizate sub presiunea populatiei romanesti si recunoscute oficial de statul maghiar. In acest context, dreptul scris al transilvaniei s-a constituti in 2 sisteme juridice: 1. Dreptul romanilor transilvaneni, ce a imbracat forma legii tarii si a codificarilor realizate pe baza legii tarii. Acesta este sistemul de drept preponderent, cel putin in epoca voievodatului 2. Sistemul juridic discriminator pentru romani, impus de reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate, si de statul maghiar, incepand din secolul al 15-lea, sistem prin care romanii au fost exclusi de la viata politica a tarii, precum si de la viata juridica. Acest din urma sistem nu a fost niciodata recunoscut sau asimilat de populatia romaneasca majoritara. Dreptul scris in epoca voievodatului contine decretele regilor magiari, unio trium natiorum, si statutele tarii fagarasului. Decretele regilor maghiari au fost adoptate in special in periooada de inceput a voievodatului, si contin dispozitii relative la privilegiile nobilimii, obligatiile taranilor iobagi, organizarea financiara, judecatoreasca si a armatei. Ca exemple de asemenea decrete regale, avem decretul regelui andrei al 2-lea din 1222, decretul regelui carol robert de anjou, decretulr egelui ludovic I si decretum maius, 1483, matei corvin CURS 15 La baza dreptului scris al Transilvaniei se afla UNIO TRIUM NATIONUM, intelegerea dintre nobilii maghiari conducatorii sasilor si secuilor privind excluderea popoarelor

52

Asa cum rezulta din titlul ei lucrarea este structurata in 3 parti. Daca o alta persoana murea fara descendenti de sex masc fetele dobandeau doar bunurile mobile si ¼ din valoarea pamantului.partea a treia reglementeaza statutul juridic al taranilor iobagi consacrand legarea de glie a acestora precum si statutul juridic al oraselor libere.romanesti de la viata publica a Transilvaniei astfel incat conducerea politica sa fie exercitata doar de catre reprezentantii acestor natiuni privilegiate. Spre pilda. Cea mai amanuntit reglementata este materia dr penal domeniu in care sunt sanctionate cele mai imp fapte penale. ea ramanand la stadiul de luc cu carcat privat insa datorita valorii sale juridice s-a a plicat in practica instantelor de judecata pana la 1848. INSURECTIA IMPOTRIVA AUTORITATILOR toate acestea fiind sanctionate cu PEDEAPSA CAPITALA. FALSIFICAREA DE MONEDA. De asemenea.prima parte – privilegiile nobilimii . Statutele au fost redactate in limba latina facandu-se mentiune atat in preambul cat si in partea finala despre faptul ca ele au fot date la propunerea romanilor. iar imobilele si celelalte 2/3 din averea mobiliara reveneau seniorului sau. Nobilii romani erau desemnati prin ternemul de BOYARONES iar taranii prin termenulde RUSTICII VALAHII. . aplicarea ei fiind consacrata si prin diploma din 1691. Statutele redau intr-o formula fidela si concentrata obiceiurile juridice romanesti insa normele de drept penal alterneaza cu normele de drept civil. In materia succesiunii. Aceasta a insemnat o incalcare a drepturilor romanilor din Tara Fagarasului si a dus la reactia acestora materializata intr-o serie de rascoale desfasurate intre 1503-1508. dupa o estimare a acestuia. Un alt element al dreptului scris in Transilvania in epoca voievodatului este tripartitul lui Verboczi. Obligatia de inzestrare a fetelor revenea parintilor. Datorita evenimentelor politice care au urmat. soldate cu disparitia statului maghiar aceasta lucrare nu a fost promulgata oficial. reglementarea era f ampla : daca un boier murea fara descendenti putea duspune prin testament de o treime din bunurile mobile. statutele TF consacra infratirea pe mosie precum si cele mai imp aplicatiuni ale acesteia si anume inlaturarea privilegiului masculinitatii si schimbarea ordinii succesorale. INCENDIEREA. Din analiza dispozitiilor statutelor TF rezulta unitatea de continut si aplicare a LT in toate cele 3 TR inclusiv in Transilvania unde oprimare nationala a romanilor a fost o constanta a politicii conducatorilor ransilvaniei recrutati dintre reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate. iar dintre acestea cele mai grave erau considerate EREZIA. In materia casatoriei este prevazuta necesitatea consimtamantului parintilor in caz contrar casatoria putandu-se incheia cu fuga insemnand un simulacru de rapire a viitoare sotii de viitorul sot si plata unei amenzi simbolice. Printre revendicari se numara si aceea a codificarii vechilor obiceiuri romanesti revendicare care a fost satifacuta in 1508 prin intocmirea statutelor TF. in materia persoanelor statutele consacra si ele stratificarea sociala de tip feudal si discriminarea existenta intre diferitele categorii sociale. iar in absenta acestora aflatilor ca un cororal al pricipiului masculinitatii care domina materia succesiunilor si in Tara R.a doua parte – procedura de judecata . In acest context este remarcabil faptul ca. Este o colectie de drept elab intre 1514-1517 din porunca regelui maghiar vladislav III de juristul Stefan Verboczi. Este o legiuire cu caracter de codificare deoarece cuprinde principalele institutii ale Legii Tarii intr-o forma sistematizata. Ultima parte componenta a dr scris al Transilvaniei este reprezentata de STATUTELE TARII FAGARASULUI. cu doar 3 decenii inainte de incetarea dependentei Transilvaniei fata de Ungaria autoritatile erau nevoite sa recunoasca si sa codifice obiceiurile romanesti acestea pastrandu-se astfel intr-o forma nealterata. DREPTUL SCRIS AL TRANSILVANIEI IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA Dupa caderea Ungariei la MOHACI dieta Transilvaniei intrunita la Sighisoara in 1540 a hotarat ca pe viitor Transilvania se va conduce dupa legi proprii iar legile din Ungaria inceteaza sa se mai aplice in principatul Transilvaniei cu exceptia TRIPARTITULUI LUI 53 . Tara Fagarasului a fost mult timp o feuda a domnitorilor Tarii Romanesti insa la sfarsitul sec 15 ea a fost inclusa in UNIVERSITAS SAXONUM = comunitatea sasilor.

Au aparut 2 colectii de legi : 1. Ulterior colectiile au fost reunite intr-una singura denumita APPROBATAE ET COMPILATAE CONSTITUTIONES REGNI TRANSILVANIAE ET PARTIUM HUNGARIAE EIS DEM ANEXARUM. In afara acestor colectii de legi dreptul scris al Transilvaniei in timpul principatului dependent de Turcia a cuprin si statutele municipale sasesti adoptate intre 1570-1580 in adunarile sasilor si aprobate de principele Transilvaniei in 1583. Imparatul Austriei era si principe al Transilvaniei. De asemenea DIETA de a Sighisoara a statuat ca si pe viitor unio trium natiorum ramane fundamentul dr public al Principatului dr avand un caracter profund discriminatoriu pentru romanii majoritari si autohtoni. Prima cuprinde legile adoptate de Dieta intre 1540-1653. Semnificativa in titulatura acestei colectii este utilizarea cuvantul REGNUM utilizat in Transilvania. In 1691 se adopta diploma leopodina prin care este consacrat noul statut juridic si politic al Transilvaniei recunoscut si pe plan international in 1699 prin pacea de la KARLOWITZ Tot in 1699. In acest sens sunt f amanuntit reglementate obligatiile taranilor iobagi fata de nobili.organizarea de stat .dreptul canonic . termenul desemnand la epoca respectiva un stat suveran. iar acesta la randul sau se obliga sa respecte autonomia Transilvaniei. Ea a fost elab in timpul domniei principelui MIHAI si se intit COMPLIATAE CONSTITUTIONES REGNI TRANSILVANIAE ET PARTIUM HUNGARIAE EIS DEM ANEXARUM 3. Mihai Apafi al doilea renunta la drepturile sale in favoarea imparatului Austriei.domeniul administrativ Toata acesta legislatie este marcata de tendinta promovarii intereselor celor trei natiuni privilegiale si ale celor 4 religii recepte. Un alt element al dreptului scris al Transilvaniei il reprezinta STATUTELE ODORHEIULUI si STATUTELE ZARANDULUI adoptate in virtutea autonomiei locale de care beneficiau aceste unitati administrative. Taranii romani erau considerati tolerati si suportati pro tempore.procedura de judecata . DREPTUL SCRIS AL TRANSILVANIEI IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE AUSTRIA Infrangerea imperiului otoman a marcat inceputul declinului dominatiei otomane in Europa si contraofensiva casei de Habsburg.VERBOCZI. fata de biserica si fata de stat. Situatia este consfiintita in 1722 prin pragmatica sanctiune care stabileste ca alegerea principelui Transilvaniei se va face potrivit regulilor care guverneaza succesiunea la tronul Austriei. Legile votate de Dieta intre 1654-1753. lucrare care contine f multe dispozitii din materia obligatiilor intrucat sasii transilvaneni care dominau patriciatul orasenesc din Transilvania erau cei mai legati de productia si schimbul de marfuri. situatie acceptata de Dieta intrunita la Fagaras care a stabilit ca si pe viitor alegerea principelui Transilvaniei se va face potrivit vechilor reguli. In cadrul acestei colectii legile sunt grupate dupa criterul cronologic si al obiectului de reglementare. Sub acest ultim aspect sunt evidentiate urmatoarele domenii principale : . iar preotii romani erau asimilati taranilor aserviti sub aspectul statutului juridic.privilegiile feudalilor . ORGANIAREA DE STAT A TRANSILVANIEI 54 . In 1683 Transilvania devine vasala Austriei. Ea a fost elab in timpul domniilor celor 2 principi RACOTZI fiind denumita APPROBATAE CONSTITUTIONES REGNI TRANSILVANIAE ET PARTIUM HUNGARIAE EIS DEM ANEXARUM 2. Intrucat de-a lungul existentei principatului dependent de turci Dieta a adoptat un nr f mare de legi pt a acoperi vidul legislativ cauzat de incetarea aplicarii legilor maghiare s-a simtit nevoia sistematizarii legilor adoptate de Dieta intr-o ordine cronologica si incorporarii lor in colectii de legi.

tripartitul. in 1716 in Tara Romaneasca. In cadrul acestui regim exista 2 etape : 1. dupa caderea lui Cantemir. aparand cu inversunare. romanii fiind cosiderati lipituri la cele trei atiuni privilegiate. De la instaurare (1711) pana la pacea de la KUCIUK-KAINARDJI (1774). Cei care au accepat unire cu Roma au sperat in promisiunile imparatului Austriei in sensul recunoasterii natiunii romane ca a patra natiune a Transilvaniei alaturi de cele 3 natiuni privilegiate si totodata au sperat in promisiunile imparatului Austriei privin scutirea preotilor uniti de obligatiile feudale. principele Transilvaniei este imparatul Austriei reprezentat in principat de un guvernator den presedinte al deputatiei tarii. conducatorul administratiei civile a principatului precum si de un general. ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN TIMPUL REGIMULUI TRUCO-FANARIOT Regimul a debutat in Tarile Romane. Spre pilda. situatie care nu a fost acceptata de toti credinciosii ortodoxi din Transilvania produncandu-se astfe o SCHISMA in cadrul Bisericii Ortodoxe din Transilvania. GUVERNUL TRANSILVANIEI = GUBERNIUL care isi desf activitatea sub stricta supraveghere a CANCELARIEI AULICE DE LA VIENA in cadrul careia e infiinteaza in 1695 o camera aulica transilvana. Insa aceste hotarari au fost amendate de imparateasa Maria Tereza printr-un rescrip imperial din 1747 si printr-un nour rescrip din 1769 insa aceste acte imperiale nu au fost aplicate efectiv in Transilvania deoarece au fost respinse de Dieta. In 1722 prin pragmatica sanctiune se extind asupra Transilvaniei regulile care guvernau succesiunea la tronul Austriei. Asistam la apogeul dominatiei otomane asupra Tarilor Romane. In acest sens imparatul LEOPOLD a dat si Diploma Leopoldina ce nu s-a aplicat in Transilvania in mod efectiv fiind respinsa de Dieta astfel incat toate aceste promisiuni au ramas pe campie fapt care a atras reactia romanilor uniti. comandantul militar al armatei din Transilvania care uneori cumula si calitatea de guvernator sit in care era den presedinte al guvernului. Urmas al lui Leopold imparateasa MARIA TERESA a dat curs cererilor formulate de romanii uniti si printr-un RESCRIPT IMPERIA din 1744 a reconfirmat recunoastrea natiunilor romane ca natiune a Transilvaniei insa cu serioase limitari in sensul ca aceasta recunoastere era valabila doar pt nobili si clerici si viza nu a 4 a natiune a Transilvaniei. domnii fiind numiti direct de catre poarta si integrati in erarhia administrativa otomana prin asimilarea lor cu pasii cu trei tuiuri. DREPTUL IN TRANSILVANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE AUSTRIA Dupa ce Transilvania devine parte componenta a Imperiului Habsburgic toate legiuirile feudale aplicate anterior ( unio trium. in 1711 in Moldova. 55 .TEZAURATUL pt probleme fiscale Pe planul org religioase intervin importante modificari in sensul ca in 1697 SINODUL Bisericii Ortodoxe din Transilvania reunit la Alba-Iulia la convocarea episcopilor Teofil si Atanasie Anghel hotarasc in principiu unirea cu Roma.COMISARIATUL TARII care controla aprovizionarea militara . Si in epoca principatului dependent de Austria Dieta a continuat sa legifereze de f multe ori in contradictoriu cu legislatia austriaca. Alte organe centrale : . cu Biserica Romano-catolica. scutire care se promitea a fi extinsa si asupra taranilor uniti. printr-o rezolutie alvintiana se infiinteaza in cadrul cancelariei aulice de la Viena camera Aulica Transilvana. In 1693.Transilvania devine principat in cadrul Imperiului Habsburgic. approbatae et compilatae) sunt reconfirmate de imparatul Austriei prin art 1 al Doplomei Leopoldine din 1691. interesele locale si ale celor 3 natiuni privilegiate. dupa mazilirea lui Brancoveanu si a durat pana la rezolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821. acestia ducand o lupta continua pentru recunoasterea dr ce le fusesera promise sub conducerea episcopului Ioan Inochentie Micu. Ei erau recrutati din randul elem fanariote si se comportau ca niste arendasi ai TR organizand spolierea acestora in folosul portii. Dieta din 1714 a fixat pt iobagi 4 zile de claca pe saptamana iar pt jeleri 3 zilede claca/sapt. in contextul unui strict monopol otoman asupra comertului exterior al principatului.

Se prevede scutirea de dari a preotilor si manastirilor. acesta cuprizant drept canonul . lucru nemai cunoscut pana atunci in revista MERCUR DE FRACE in 1742. De la pace pana la 1821. Izvorele care au stat la baza elaborarii acestor pravile au fost : . 3. ajungandu-se la 12 sferturi.HEXABIBLUL lui C-TIN ARMENOPOL . Dupa pace dominatia otomana asupra Tarilor Romane intra intr-o faza de declin insa alatrui de puterea suzerana care ramane Imperiul Otoman se afirma ascensiunea Rusiei. Este elaborat un nou statut al boierilor. Au fost elaborate totusi unele pravile noi : • NOMOCANONUL LUI GHEORGHE DIN TRAPEZUNT intocmit in Tara Romaneasca in 1730 din porunca domnului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot). aceasta devenind putere protectoare si exercitand o serie de ingerinte in organizarea Tarilor Romane sub preteztul apararii crestinismului. EVOLUTIA DREPTULUI IN PRIMA FAZA E REGIMULUI TURCO-FANARIOT Intrucat prima faza a regimului a reprezentat apogeul dominatiei otomane activitatea de elab a dr in acesta perioada nu a avut un caracter semificativ. Ca element de nouate aceasta pravile cuprinde pt prima data dispozitii de dr comercial. dispozitiile fiind sistematizate pe ramuri de drept. limitarea dreptului de judecata al clerului si introducerea epitropiilor la manastiri pentru administrarea averii acestora. Prima faza a regimului turco fanariot este dominata si pe planul evolutiei dreptului de personalitatea lui C-tin Mavrocordat.LEGEA TARII Se remarca si influenta rusa prin traducerea si tiparirea in limba romana a instructiunii imparatesei Ecaterina II a Rusiei. Cea de a doua categ – boierii mici =MAZILI erau scutiti de o parte din dari.legiuirea agrala bizantina = nomos gheorghicos . Ulterior cuantumul acestui impozit unic s-a triplat. Mavrocordat a realizat o importanta reforma pe plan fiscal – a suprimat unele dintre dari si a unificat toate celelale dari intr-una singura numita SAMA OBSTEASCA. Reformele intreprinse de Mavrocordat pana la 1740 au fost cuprinse intr-un asezamant dat in 1740 si publicat in apusul Europei. o lucrare in 3 volume ce cuprinde drept laici si canonic. Faptul ca a domnit alternativ in Tara R si Moldova l-a ajutat sa realizeze reformele privind organizarea si functionarea statului in mod similar in cele doua principate. Totodata a fost creat fondul special destinat remunerarii dregatorilor denumit CASA RASURILOR. la aparitia si dezvoltarea noilor relatii de producite de tip capitalist. In contextul in care in aceasta persioada durata medie a domniei era de 2 ani 2 ani si jumatate C-tin Mavrocordat a avut 10 domnii ( 6 in Tara R si 4 in Moldova aproape alternative insumand 22 de ani de domnie ceea ce pt epoca fanariota a fost o performanta neegalata).sintagma alfabetica a lui Matei Vlastares . Un element pozitiv al acestei face este inlaturarea monopolului otoman asupra comertului exterior al principatelor acestea fiind astfel atrase in circuitul economic european ceea ce a contribuit la dezvoltarea prod de marfuri si a comertului.bazilicalele . calitatea de boieri decurgand din slujba indeplinita in cadrul aparatului de stat si nu din stapanirea asupra pamatului. Boierii se impart in 2 categorii : marii boieri numiti BOIERI VELITI si urmasii lor denumiti NEAMURI. unul cu atributiuni administrative si unul cu atributiun jurisdictionae. C-tin Mavrocordat a realizat o importanta reforma admin prin introd a doi ispravnici la conducerea judetelor si tinututilor. • MANUALUI DE LEGI elaborat de marele paharnic MIHAIL FOTINO din ordinul d-lui Nicolae Racovita. 2. 4.2. Totodata a fost introdus sistemul remunerarii dregatorilor. Reformele realizate prin acest asezamant sunt : 1. 56 . Acesita erau scutiti de toate darile. platibila in 4 sferturi. Acesta desi domn fanariot era o persoana de o mare cultura care a incercat sa guverneze TR dupa model apusean in spiritul absolutismului iluminat.

celelalte pe atat de retrograda era cea realizata pe plan social. In caz contrar taranii dependenti isi puteau rascumpara libertatea platind 10 tale. pe cand era domn al Moldovei C-tin Mavrocordat a dat la 1 iunie un hrisov prin care a prevazut eliberarea gratuita si neconditionata a tuturor vecinilor. stapanii feudali fiind invitati sa-i elibereze fara plata. iar pana la indeplinirea obligatiilor asumate taranul nu putea parasi mosia. Motiv pentru care la 1 martie 1746 C-tin Mavrocordat. adica o conventie. multi dintre taranii dependenti refugiindu-se la S Dunarii in Imperiul Otoman unde beneficiau de un regim fiscal mai suportabil.Aveau obligatia de a lucra pt boieri doar 6 zile /an . taranii dependenti ramsi fungind si ei de pe mosii pentru a se putea intoarce si beneficia de dispozitiile aseamantului de la 1 martie 1746. pe atunci domn al Tarii R a dat un hrisov prin care taranii care fugisera de pe mosii se puteau intoarce beneficiind de o serie de avantaje si anume : . Rezulta deci ca daca de iure situatia taranilor s-a imbunatatir de facto ea s-a inrautatit semnificativ deoarece taranii clacasi erau nevoiti sa accepte orice clauze contractuale indiferent cat de defavorabile ar fi fost acestea. Ca urmare situatia sociala si financiara a taranilor dependenti s-a inrautatit atat de mult incat a generat un proces de fuga in masa de pe mosii. iar fostii stapani nu-i mai puteau urmarii si readuce pe mosiile de pe care fugisera. Toate aceste reforme au dus la modernizarea statului si au marcat inceputul procesului de trecere de la statul feudal la statul burghez. iar daca o facea putea fi readus cu forta pe mosie. SCUTELNICII erau cei care indeplineau in cadrul curtii boieresti anumite munci care necesitau o calificare. platind dijma la recolta obtinuta si fiind obligat totodata sa munceasca un numar de zile pe an pentru boier. Acest asezamant avea insa un viciu juridic si anume nu preciza data pana la care taranii dependenti fugiti de pe mosii trebuiau sa se intoarca pentru a beneficia de prevederile aseamantului. 5. Ceea ce pana la Mavrocordat era stabilit prin lege acum se stabiliea prin conventia incheiata intre boieri si tarani. adica a taranilor dependenti din Moldova. In aceasta sit Mavrocordat a dat la 5 august 1746 un nou asezamant care prevedea eliberarea din starea de dependenta a tuturor romanilor. Prin reforma sociala a incetat starea de dependenta feudala in TR. o invoiala incheiata intre stapanul mosiei si taran prin care tranul foloseste o parte din mosie. in sensul ca Mavrocordat a interiz stramutarea taranilor dependenti de pe o mosie pe alta si a introdus noi prestatii in munca in sarcina acestora insa fara a preciza cuantumul. Raporturile juridice dintre boieri si taranii deveniti clacasi au acum o baza contractuala. Mavrocordat a realizat si o reforma sociala. In 1749. S-a stabilit si un nr minim de claca precum si un NART sporit ( nartul = cantitatea de munca care trebuia prestata intr-o i de claca astfel incat datorita nartului de multe ori numarul zilelor de claca se dubla. 57 . numai ca pe cat de progresiste au fost Intre 1741-1746 fenomenul de BEJENIE = fuga in masa de pe mosii a taranilor dependenti a dus la injumatatirea nr de birnici. Prin reformele ui Mavrocordat starea de dependenta de tip feudal nu a fost defiintata cu totul ramanand in continuarea categoriile scutelnicilor si poslusnici care aveau obligatii fiscale doar fata de boier fiind in stare de dependenta personala fata de acestia si nu aveau obligatii fiscale fata de stat.Li se oferea posibiliatea de se aseza pe orice mosie . ceea ce ameninta baza fiscala a statului.Plata unei dari dupa cele 6 luni in cuantum de 5 tale platibila in 4 sferturi .Scutirea de dari timp de 6 luni . Raporturile juridice dintre tarani si boieri nu mai aveau o baza legala pentru ca dispozitiile legii tarii care statuau starea de dependenta feudala fusesera abrogate.Erau eliberati din starea de rumanie ( starea de dependenta) pe baza unui certificat emis de divanul domnesc. POSLUSNICII erau persoane care indeplineau in cadrul curtii boieresti anumite munci care nu necesitau o calificare speciala. Ca atarea fenomenul bejeniei nu numai ca nu a fost stopat ci s-a amplificat.

se inregistreaza progrese pe planul sistematizarii si tehnicii de reglementare juridica. Astfel incat litigiile dintre otomani si rezidentii straini erau solutionate nu de catre tribunalele otomane ci de reprezentantele diplomatice ale statului caruia ii apartinea rezidentul strain implicat in acel litigiu. . A fost elaborata in 2 editii in limba neogreaca si romana si s-a aplicat de fact pana la aplicarea legiuirii caragea si de iure pana la adoptarea C Civ. Lucrarea nu a fost promulgata oficial deoarece Andronache facea parte din miscarea carbunarilor. Pravilele adoptate in aceasta perioada pot fi clasificate in doua categorii : 1. Pe planul formei. Un element care particularizeaza aceste pravile fata de pravilele din perioada anterioara este atentia deosebita acordata procedurii de judecata. ostila domnului de atunci SCARLAT CALIMA si se afla si in rivalitate cu alti doi mari pravilisti : ANANIA CUZANOS si CRISTIAN FLECHTENMACHER. Aceasta inseamna o stirbire nationala a suveranitatii statului otoman. In acest context prin reglementarea amanuntita a procedurii de judecata domnii romani au vrut sa evite situatia in care se afla Imperiul Otoman supus regimului capitulatiilor prin care rezidentii straini se bucurau in imperiu de imunitate de jurisdictie pe motivul ca procedura otomana era inapoiata. pravilele adoptate in cea de a doua perioada a regimului turcofanariot sunt bilingve – ele sunt redactate atat in limba romana cat si in limba neogreaca. doctrina juridica moderna. In al doilea rand asistam la o codificare a obiceiului pamantului si o sistematizare a lui pe institutii juridice. si asistam la o multiplicare fara precedent a raporturilor comerciale intre tarile romane si tarile europene. CODUL CALIMAH SI LEGIUIREA CARAGEAN Praviliceasca condica – 1875. Pentru ca dupa pacea de la KUCIUK-KAINARGI ca urmare a inlaturarii monopolului otoman asupra comertului exterior al TR acestea sunt atrase in circuitul economic european.pravile care imbraca caracterul unor coduri la randul lor sunt de doua categorii : • acelea care nu au fost promulgate oficial ramanand la stadiul de lucrari cu caracter privat : PANDECTELE LUI TOMA CARA reprezinta o lucrare intocmita din ordinul domnului Alexandru Moruzi in 1806. Codul calimah a fost elab din initiativ adomnului Scaralt care a infiintat in acest sens in 1813 doua comisii de juristi. parte 2 despre lucruri. partea 3 despre actiuni. Era o lucrare proiectata in 3 parti : partea 1 despre pers. Nu cunoastem autorul insa cel prezumtiv este ENACHITA VACARESCU. NOMOCANOANE si LEGIUIRI LAICE BIZANTINE . jurisprudenta (povetele).din ordinul domnului Alexandru Ipsilanti dar a intrat in vigoare la 1780 dat opozitiei Turciei. 2. una insarcinata cu redactarea versiunii in limba neogreaca • 58 . Basilizalele. Sub aspectul continutului. O alta lucare a fost MANUALUI JURIDIC AL LUI ANDRONACHE DONICI elaborat la 1814 de catre unul din cei mai mari pravilisti romani. cele care au fost promulgate oficial : PRAVILICEASCA CONDICA. Insa paharnicul Toma Cara nu a realizat decat prima parte. Este primul cod civil roman.nomocanonul lui ANTIM IVIREANU intitulat « capetele de porunci » care fusese tiparit prima data la 1714 si este retiparit la 1785.Traducere in limba romana ralizata de TOMA CARA a hexabiblului lui C-tin ARMENOCULUS. inzoarele bizantine care anterior aveau o pondere covarsitoare la elaborarea pravilelor pierd importanta de odinioara in fav pp juridice si institutiilor juridice extrase din codurile burgheze europene.DREPTUL IN CEA DE A DOUA FAZA A REGIMULUI TURCO-FANARIOT Pravilele sunt in continuare in esenta lor feudale dar exsta anumite particularitati importante atat asupra contitunului cat si sub aspectul formei. Astfel pravilele adoptate in cea de a doua faza a regimului turco-fanariot prin dispozitiile de procedura extrem de avansate pe care le contineau voiau pe de o parte sa arate ca tarile romane sunt tari crestine si nu fac parte integranata din Imperiul Otoman si ca au o procedura de judecata moderna evitandu-se astfel aplicarea regimului capitulatiilor. Lucrearea s-a aplicat de facto in practica instantelor de judecata pana la adoptarea codului civil Alexandu Ioan I – Codul Civil Roman. acestia fiind protejatii domnului Scarlat. De asemenea. Izoarele : LT. PRAVILE NOI sunt de doua categorii : .

CURS 16 PRAVILELE ADOPTATE IN CEA DE-A DOUA PERIOADA A REGIMULUI T-F Ele sunt in continuare in esenta lor feudale. structurate intr-o parte introductiva cu 24 de article. ca urmare a inlaturarii monopolului otoman asupra comertului exterior al TArilor Romane. danie sau schimb pentru a acapara pamanturile taranilor fara a se dispune insa nimic cu privire la validitatea actelor intocmite anterior.. partea II – despre dritul lucrurilor . fata de pravilele din perioada anteriora este atentia deosebita acordata procedurii de judecata. acestea sunt atrase in circuitul economic european si asistam la o multiplicare fara precedent a raporturilor comerciale intre Tarile Romane si tarile europene. interzicandu-se vanzarea separata a acestora. Altfel spus. a fost adoptata la indemnul lui Ioan Gheroghe Caragea si a intrat in vogoare la 1818.despre dritul persoanelor . cat si in lb neo-greaca. Proiectul acestui cod a fost apoi revizuit. codul civil francez de la 1804 si codul civil austriac de la 1811.. prin reglementarea amanuntita a procedurii de judecata. de stolnicii C-tin si Ionita Balaceanu. . Legiuirea caragea este structurata in 6 parti :  despre obraze  despre lucruri  despre tocmeli  despre daruri si mosteniri  despre vini  despre ale judecatilor Legiuirea caragea are un caracter ecletic ea cuprinzand un cod civil. LT era dreptul comun in toate materiile. cele mai imp legiuiri sunt : SOBORNICESCUL HRISOV (1785) si PONTUL BOIERESCULUI (1805)  Sobornicescul hrisov cuprinde doua hrisoave acordate de A Mavrocordat : unul prin care li se interzicea boierilor sa foloseasca acte mestesugite de vanzare. 3 parti pr-zise si anume : partea I . Iar pe planul formei. Izvoarele acestei pravile sunt LT. in sensul ca ele sunt redactate atat in lb romana.. In al doilea rand.. Sub aspectul continutului. pravilele adoptate in cea de-a doua perioada a regimului t-f sunt bilingve. asistam la o codificare a obiceiului pamantului si o sistematizare a lui pe institutii juridice. se inregistreaza progrese pe planul sistematizarii si tehnicii de reglementare juridica. In acest context.. cat si sub aspectul formei. unul penal si un cod de procedura avand prin urmare si un caracter eterogen.. Autorii acestei pravile sunt Atanasie Hristopol si logofatul Nestor acesta din urma fiind mare logofat al dreptatii ( un fel de ministru de justitie) si primul roman prof de dr la sc domneasca. Legiuirea caragea. Al doilrea hrisov dat in 1865 prin care se asigura unitatea familiilor de robi.. domnii romani au vrut sa evite situatia in care se afla imperiul otoman supus . izvoarele bizantine care anterior aveau o pondere covarsitoare la elaborarea pravilelor. pentru ca dupa pacea de la .alcatuita din CRISTIAN FLECHTENMACHER. In partea introductiva se precizeaza ca acolo unde pravila nu prevede se vor aplica dispozitiile LT. De asemenea.. Anania Cuzanos si Andronache Donici. Petrache ASACHI si Damaschin Bojinca.  Pontul boierescului – 1805 – alexandru Moruti – reglementa relatiile dintre mosie si tarani cercasi stabilind nr zilelor de claca precum si nartul. pierd importanta de odinioara in favoarea principiilor juridice si institutiilor juridice extrase din codurile burgheze europene. parte III – despre imarginirile ce privesc dritul peroanelor dimpreuna cu al lucrurilor + doua anexe care contin regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei. dar exista anumite particularitati importante. atat sub aspectul continutului. Un element care particularizeaza aceste pravile.legiuiri cu caracter special - 59 . Comisia insarcinata cu elab in limba romana era alc din : Cristian FL. Codul calimah are 2832 de articole. legislatia bizantina.

de catre unul dintre cei mai mari pravilisti romani. doctrina juridica moderna (Montesquieu si Bercalia).Ioan I. datorita opozitiei Turciei.A. Insa lucrarea nu a fost promulgata oficial din 2 motive: . In ceea ce priveste pravilele noi. Toma Cara. 3. pravilele adoptate in cea de-a doua faza a. Bazilicalele. Legiuirea Caragea 1. Astfel. in 1806. .. Pravilele care imbraca caracterul unor coduri. a hexabiblului lui Ctin Aremenopolos?????? 2. evitandu-se astfel aplicarea regimului capitulatiilor. a fost elaborata la 1775.D. prin care rezidentii straini se bucurau in imperiu de imunitate de jurisdictie. ramanand la stadiul de lucrari cu caracter privat si a doua categorie.. o miscare progresista. pe motivul ca procedura otomana era inapoiata.pentru ca A. sunt de doua categorii: in prima categorie intra acelea care nu au fost promulgate oficial.. Anania Cuzanos si Cristian Flechtenmacher. CODURILE PROMULGATE OFICIAL 1. partea I despre persoane. dar a intrat in vigoare la 1780. facea parte din miscarea carbunarilor. Codul Calimar. nomocanoane si legiuiri laice bizantine 2. elaborat la 1814.. partea a III-a despre actiuni. astfel incat litigiile dintre otomani si rezidentii straini erau solutionate nu de catre tribunalele otomane. la 1785 si apoi. Aceasta insemna o stirbire substantiala a suveranitatii statului otoman. Izvoarele acestei pravile sunt LT. prin dispozitiile de procedura extrem de avansate pe care le contineau. din ordinul domnului Alexandru Ipsilanti.D. vroiau pe de o parte sa arate ca Tarile Romane sunt tari crestine si nu fac parte integranta din Imp Otoman si ca au o procedura de judecata moderna. mentionam : Pandectele lui Toma Cara. intitulat "capetele de porunci".. Pravilele adoptate in aceasta a doua. pot fi clasificate in doua categorii: 1. este primul cod civil roman. cele care au fost promulgate oficial. avem o traducere in limba romana. Pravilniceasca condica. Nu cunoastem autorul 60 .. Insa paharnicul Toma Cara nu a realizat decat I-a parte. partea a II-a despre lucruri. Din prima categorie. realizata de un foarte cunoscut pravilist. Era o lucrare proiectata in 3 parti. acestia fiind protejatii domnului. jurisprudenta sau povetele. se afla in rivalitate cu alti 2 mari pravilisti. pana la adoptarea codului civil Al. O alta lucrare ramasa la stadiul de lucrare privata a fost "Manualul juridic al lui Andronache Donici". reprezinta o lucrare intocmita de acesta din ordinul domnului Alexandru Moruzi. la randul lor. ci de reprezentantele diplomatice ale statului caruia ii apartinea rezidentul strain implicat in acel litigiu. Mentionam nomocanonul lui Antin Ivireanu. 2. pravile noi 1. pravile care imbraca caracterul unor coduri si legiuiri cu caracter special. ele sunt de doua categorii.regimului capitulatiilor. ostila domnului de atunci. care fusese tiparit prima data la 1714 si este retiparit acum. Lucrarea s-a aplicat de facto in practica instantelor de judecata. Scarlat Talima .

primele 4 parti. I. insa autorul prezumtiv este Ienachita Vacarescu.III: "despre tocmeli"..F. 1. Sobornicesul hrisov. stabilind numarul zilelor de plata. alcatuita din C. prin care se interzicea boierilor sa foloseasca acte mestesugite de vanzare. Caragea. Proiectul acestui cod a fost revizuit apoi de stolnici Ct si Ionita Balaceanu. CURS 17 Principalele institutii din pravile 61 . cuprinde de fapt doua hrisoave date de Al. pontul boierescului. la 1818 si a intrat in vigoare la 1819. 2.. adica materia dr penal .VI: "despre ale judecatilor". A fost elaborat din initiativa domnului Moldovei. dat in 1805 de domnul Al. ea cuprinzand laolalta un cod civil. Scarlat. adica despre materia procedurii de judecata Rezulta deci ca aceasta are un caracter ecleptic. adica despre donatii si materia succesiunilor . adica despre materia persoanelor . din 1805. impreuna cu al lucrurilor si doua anexe. alcatuita din Cristian Flechtenmacher. care a infiintat in acest sens. In partea introductiva a codului se precizeaza ca acolo unde pravila nu prevede. adica despre materia contractelor . despre dritul lucrurilor si partea a III-a. A fost elaborata in 2 editii. din 1785 si 2. Legiuirea Caragea este structurata in 6 parti: . Are 2032 de articole structurate intr-o parte introductiva cu 24 de articole. in lb romana si in lb neo-greaca si s-a aplicat de facto pana la adoptare Legiuirii Caragea si de iure. acesta din urma fiind mare logofat al dreptatii si primul roman profesor de drept la scoala domneasca. Moruti. Mavrocordat. I.II: intitulata "despre lucruri" . altfel spus. LEGIUIRILE SPECIALE Cmimp: 1. . care contin regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei. in 1813.. 2. partea a II-a. unul penal (V) si unul de procedura (VI). se vor aplica dispozitiile LT. doua comisii de juristi. 3. avand si un caracter eterogen. LT era dreptul comun in toate materiile. prin care se asigura unitatea familiilor de robi. Autorii acestei pravile sunt Atanasie Hristopol si logofatul Nestor. interzicandu-se vanzarea separata a acestora.V: "despre vini". dat la 12 sept 1785. despre inmarginirile ce privesc dritul persoanelor. legislatia bizantina. Anania Cuzanos si Andronache Donici si una insarcinata cu redactarea in limba romana. A fost adoptata din ordinul domnului Tarii Romanesti. pana la adoptarea codului civil roman sau codul Al.IV: "despre daruri si mosteniri".acestei pravile. Izvoarele acestei pravile sunt LT. codul civil francez de la 1804 (al lui Napoleon) si codul civil austriac de la 1811. danie sau schimb pentru a acapara pamanturile taranilor. fara a se dispune insa nimic cu privire la validitatea actelor intocmite anterior si al doilea. 3 parti propriu-zise si anume: partea I despre dritul persoanelor. una insarcinata cu redactarea versiunii in limba neo-greaca. Petrache Asachi si Damaschin Bojinca. Ioan Gh. reglementa relatiile dintre mosieri si taranii clacasi. precum si nartul. unul din 14 aug 1785.I: intitulata "despre obraze".

ei fiind obligati sa plateasca o taxa. precum si participarea acestora la impartirea castigurilor si. ci una contractuala. ele oricum au devenit proprietatea ecestora prin efectul prescriptiei celei mai lungi durate. ceea ce a determinat adoptarea unor masuri de stopare a acestui fenomen care ameninta baza fiscala a statului. Legislatia acestei perioade da expresie intereselor boierilor de a mari continuu numarul zilelor de claca. Legiuirile adoptate in cea de-a 2a faza a regimului turco-fanariotcmarcheaza trecerea de la conceptul prop divizatecde tip feudal la conceptia prop absolute. robi si sloboziti. Robii erau asimilati lucrurilor. atat al boierilor. in sfarsit. O categorie aparte de persoane juridice. acestia prropunand sa desfiinteze stravechiul drept de proprietate. fapt explicabil prin aparitia si dezvoltarea noilor relatii de productie de tip capitalist. Aceasta inseamna o recunoastere indirecta al dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra mosiei. Taranii care munceau pe mosiile boierilor erau denumiti clacasi sau locuitori.Instituitia propietatii Dreptul de proprietate evolueaza in directia degajarii prop feudale de stravechiul drept de folosinta al taranilor. acestea sunt reglementate in capitole disctincte. care se aplica si imobilelor domnesti. denumita zeciuiala. In ceea ce priveste persoanele juridice. Persoanele Clasificarea persoanelor se facea dupa noroc in slobozi. si persoane moralicesti in Codul Calimach. max 12 zile de claca. de unde rezulta ce aceste raporturi nu mai au o baza legala. De exemplu. stingerea tovarasiei. Sfatul de obste al tarii a respins aceasta interpretare si pretentiile domnului fanariot aratand ca. adica cei care se aflau in stare de dependenta personala fata de boieri si nu aveau obligatii fiscale fata de stat. ceea ce inseamna ca utilizarea fondului forestier de catre tarani pt satisfacerea cerintelor proprii nu mai este gratuita. cu termen de 40de ani. distinct reglementate. Se constata totodata cresterea impresionanta a numarului scutelnicilor si postslujnicilor. Pravalniceasca Condica prevede minim 6 zile. Legiuirea Caragea prevede min 12 zile si cu nart sporit. De exemplu. nu poate exista proprietate privata fara hrisov de danie domneasca. sunt societatile comerciale. in Sfatul de obste al tarii. precizandu-se ca atributele prop pot fi impartite intre doua persoane dintre care una are dritul fiintei lucrului (nuda proprietate) si cealalta persoana dritul folosului lucrului (uzufructul). raspunderea societarilor. robii puteau sa apara ca reprezentanti ai stapanilor in raporturile acestora cu alte persoane. Aceeasi tendinta se desprinde si din textele care prevad ca raporturile juridice dintre boieri si tarani se stabilesc pe baza unui contract de amfiteoza. In 1814. si ca atare. cat si al taranilor si sa acapareze pamanturile acestora pentru a le distribui cilentelelor politice. domnul Scarlat Calimach a pretins ca la origine toate pamanturile au fost ale domnului. potrivit Legii Tarii. Acest drept s-a extins si asupra padurilor. numarul scutelnicilor si postslujnicilor nu poate fi mare decat numarul birnicilor. denumite tovarasii negutatoresti. s-a stabilit in Tara Romaneasca ca in niciun judet. dar ele se pot reuni si asupra unei singure persoane si atunci dritul propreitatii este desavarsit sau absolut. data fiind calitatea sa de titular al lui dominuiun emines. cu ocazia discutarii proiectului Codului Calimach. Sunt denumite tovarasii in Pravalniceasca Condica si Leguirea Caragea. De exemplu. inceput prin reforma lui C-tin Mavrocordat. dar chiar daca am admite ca la origine toate terenurile au fost domnesti si au ajuns in stapanirea taranilor si boierilor fara hrisov de danie. asa cum prevede Legiuirea Caragea. administrarea sociala. recunoscandu-li-se o capacitatea juridica limitata in masura asigurarii anumitor interese ale proprietarilor lor. asa cum se prevede in “asezamantul pentru pentru paduri si dumbravi” dat de domnul Alexandru Moruzi. 62 . cu privire la care pravilele acestei epoci reglementeaza modul de formare al capitalului social. iar transmiterea folosintei unei parti din mosie catre tarani in baza contractului de amfiteoza nu aduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate al boierilor. In materia proprietatii au existat unele ingerinte din partea domnilor fanarioti. sunt domnesti numai terenurile pustii si pustiite. astfel incat toate terenurile stapanite fara hrisov urmau sa treaca in stapanirea domnului.

iar Legiuirea Caragea si Pravalniceasca Condica stabilesc ca obligatia este in sarcina fratilor. iar daca defunctul nu are rude sau sot supravietuitor. Codurile reglementeaza si institutii noi dupa modelul celor mai avansate legiuiri europene: insitutia tutelei (epitropia). curatelei (curatoria) pt administrarea bunurilor copiior minori si/sau orfani. denumita infiala si este reglementata raspunderea civila si penala. Adulterul sotiei ducea la pierderea zestrei. Codul Calimach arata ca ea revine parintilor si bunicilor. ca un corolar al privilegiului masculin. intreaga zestre a sotiei adulterine revenea sotului. care nu mai sunt nevarstnici si nu se mai afla in intretinerea lor. De exemplu. acesta trecand in proprietatea sotului. cu exceptia bunurilor de sinesi miscatoare (mobile prin natura lor . In ceea ce priveste obligatia de inzestrare. iar sotia vinovata era inchisa in manastire. insa toate legiuirile prevad ca fetele care au fost inzestrate nu pot sa ceara sinisfora (colatio dotis) pt a veni la mostenire. In lipsa altor rude. de jos si de alaturi in L.robii si animalele). precum si sotul supravietuitor.Caragea. Totusi C. care prevede ca in cazul robilor de zestre. acesta ramanea acolo pe viata. aflate sub supravegerea unei comisii epitropicesti de pe langa Mitroppolia de la Iasi. Intre legiuirile celor doua tari romane exista si unele deosebiri. neingrijirea pe caz de boala. sunt interzise casatoriile intre crestini si necrestini si intre slobozi si robi. mostenirea poate fi deferita potrivit legii. precum si institutia trimiriei. denumita partea legitima. Codurile prevad si posibilatea dezmostenirii (dezheradarii) pt cazuri determinate: comportament imoral. sotul supravietuitor culege intreaga mostenire. Pravalniceasca Condica precizeaza ca sotia nu raspunde pt datoriile si comertul sotului si nici pt faptele penale ale acestuia savarsite fara participarea ei. pogoratoare dreapta linie (in descendent).Familia. la baza careia este asezat principiul raspunderii personale. dupa cum nici parintii nu raspund pt actele si faptele de comert savarsite de copiii lor. sotul trebuie sa restituie sotiei tot atatea suflete (robi) cate a primit in foaia de zestre. Rudenia de sange era de 3 feluri: Codul Calimach zice suitoare dreapta linie (in ascendent). Domnul Scarlat Calimach a infiintat judecatorii epitropicesti pe langa episcopiile din Roman si Husi. In materia succesiunii legale aveau vocatie succesorala cele 3 categorii de rude de sange pana la gradul 8. Legiuirea Caragea prevedea ca doar jumatate din zestre revine sotului fara ca sotia sa mai poata fi inchisa in manastire si stabilea aceeasi sanctiune si in cazul sotului vinovat de adulter.Caragea admite sep aratia de corp a sotilor (despartirea in fapt). Daca sotul supravietuitor vine in concurs cu copiii. in timp ce Legiuirea Carage confera copiilor naturali vocatie succesorala doar la succesiuna mamei lor. iar daca acesta timp de 20 de ani nu-si lua sotia inapoi de la manastire. Rudenia poate fi de sange si duhovniceasca (prin botez). Mostenirea testamentara se defera prin testament in forma scrisa (diata) sau in forma verbala in fata a 5 martori. Codul Calimach prevede ca deschiderea succesiunii se face si in cazul declararii mortii civile. rudenia. laturalnica linie (colaterala). iar daca vine in concurs cu celelalte rude sau copii ai acestuia rezultati dintr-o casatorie anterioara dobandeste o cota indiviza de 1/6 pana la 1/3 din mostenire in proprietate. Exista o distinctie: in Codul Calimach se prevedea ca daca din casatorie nu au rezultat copii. cu efectul ca in situatia inapoierii zestrei. pe care o numeste moarte politiceasca. In materia zestrei este consacrata regula pretuirii bunurilor miscatoare (mobile). sotul raspunde pentru valoare fixata in momentul pretuirii. saracii) nu pot fi martori la intocmirea testamentului. dobandeste o parte virila cat a unui copil in uzufruct. L. casatoria Aceste insitutii sunt inspirate in mare masura din dreptul bizantin. Mostenirea robului fara urmasi revine stapanului acestuia. robii. Sunt consacrate institutia rezervei succesorale. apoi Codul Calimach prevede ca vin in concurs cu copiii legitimi si copiii naturali. denumita partea sufletului care inseamna ca 1/3 din mostenire este destinata cheltuielilor de inmormantare si pomenire a defunctului. dar nici nu pot fi obligate la aceasta. acuzarea pe nedrept in materie penala etc. Pravalniceasca Condica si Legiuirea Caragea consacra privilegiul masculin. succesiunea este declarata vacanta si este culeasa de stat.Calimach prevede: sunt slobozi copiii din relatia unei persoane slobode cu un rob. In materia casatoriei. adica fara testament sau potrivit testamentului intocmit de defunct. Codul Calimach prevede ca anumite persoane (femeile. O alta institutie este adoptia. Rudenia de sange era de sus. 63 . In materia succesiunilor. O exceptie este consacrata de Pravalniceasca Condica.

Capacitatea (vrednicia persoanelor) este reglementata in amanuntime de Codul Calimach care afirma principiul ca tot omul se socoteste vrednic de a-si castiga drituri. potrivit caruia tocmeala impotriva pravilelor si a naravurilor celor bune nu se tocmeste. contract de arenda. creditorul se adresa instantei care hotara vanzarea bunului zalogit la mezat. adica dreptul de a-i cere creditorului sa-l urmareasca mai intai pe debitorul principal si numai daca acesta e insolvabil. cosimtamantul. ba mai mult. potrivit Legiuirii Caragea. Legiuirea Caragea produce. trebuia sa fie lipsit de sila si viclesug. dupa modelul Codului Napoleon. al zilelor de claca. Sunt reglementate mentiunile contractului. potrivit Codului Calimach. potrivit Legiuirii Caragea. cuantumul dijmelor. Cel mai amanuntit reglementata este vanzarea.In materia obligatiilor. Erau considerati nevrednici sau incapabili cei condamnati pt o infractiune grava pe timpul executarii pedepsei. obligativitatea incheierii acestuia in forma scrisa. iar cumparatorul nu dorea sa completeze pretul pana la aceata linie. Pravalniceasca Condica reglementa si institutii noi: cambie. creditorul urmand a se indestula din pretul estimat. reglementate de Codul Calimach. corespunzand nivelului de dezvoltare la care ajunsesera la vremea respectiva relatiile de schimb. Pravilniceasca Condica reglementeaza contractul de imprumut in amanuntime. adica la licitatie publica. tocmeli bilaterale. adica sunt nule contractele avand o cauza ilicita sau imorala. potrivit discriminarilor de tip feudal atat pt drepturile politice cat si pt drepturle civile. Un alt contract reglementat este de locatiune cu numeroasele variante ale acestuia : 1. adica unilaterale generand obligatii doar in sarcina uneia dintre partile contractante. principiul cauzei licite. Atat Legiuirea Caragea at si Codul Calimach clasifica tocmeala dupa forma lor in scrise si nescrise (prin viu grai). atingerea adusa de catre donator persoanei sau averii donatorului si erau reglementate darurile de logodna. Sunt instituite anumite incapacitati de strainare (de ex. In ceea ce priveste obiectul. vanzarea se poate realiza sub forma scrisa sau orala. dupa efectele pe care contractele le produc. adica nevitiat. chezasul avea beneficiul de discutiune. acesta trebuia sa fie in comert. fiind obligatorie la vanzarile de imobile si robi. sediul materiei pt acest contract se afla cu precadere in Pravalniceasca Condica. La vanzarea mosiilor si a robilor trebuia respectat dreptul de protimis. tocmeala (contractul) si vatamarea pricinuita cuiva (delictul). Conditiile de existenta si validitate a contractelor sunt capacitatea. si imprumutul cu dobanda. adica in circuitul juridic civil. ecumenii cu privire la averea manastirilor pe care le administrau) si incapacitati de dobandire (necrestinii nu aveau dreptul de a cumpara mosii). forma scrisa. Consintamantul. se prevad cauzele de revocare a donatiei. In ambele sunt reglementate obligatiile taranilor clacasi. care este superior ca tehnica de reglementare. Codul Calimach distinge intre tocmeli unilaterale si bilaterale. Legiuirea Caragea prevede multe dintre principiile de baza ale contractelor. avand ca obiect mosiile . spre deosebire de pravilele anterioare. denumita polita sau carte de imprumutare. iar Codul Calimach. Cat priveste cauza. Era reglementata si posibilitatea anularii vanzarii pt leziune. Daca debitorul nu platea la scadenta. s-a incetatenit practica tinerii la munca a taranilor debitori de catre creditorii lor in contul dobanzilor sumelor imprumutate. dezvolta o adevarata teorie generala a obligatiilor. iar Legiuirea Caragea si Codul Calimach reglementeaza toate celalte contracte. consacrand ca izvoare de obligatii legea. necesitatea prezentarii a cel putin 3 martori pt a se edita o tagaduire ulterioara a inscrisului de catre debitor. avand ca obiect un imobil cu destinatie de locuinta. In materia contractului de donatie. In materia contractelor. insa aceste reglementari nu au stopat practic acordari de imprumuturi cu dobanzi camataresti. de dinaintea nuntii si cele de-a doua zi dupa nunta. sa se indrepte impotriva sa in limitele insolvabilitatii debitorului principal. nartul. Legiuirile prevad un drept de protimis al copartasilor la incheierea sau arendarea unui bun stapanit in indiviziune si sunt reglementate si variante ale arendei: contractul de amfiteoza si contractul de claca.contract de inchiriere. 2. In ceea ce priveste contractul de imprumut. Aceste legi restrangeau capacitatea persoanelor. iar daca imprumtul era garantat cu chezasi (garanti personali). atunci cand pretul este inferior jumatatii valorii de circulatie a bunului. precum si dreptul acestuia de a lua 64 . interdictia clacasilor de a efectua amenajari fara acordul stapanului. obiectul si cauza. dobanda fiind fixata la maxim 10% pe an cu interzicerea anatocismului. insa dupa randuielile hotarate de catre legi. Sub aspectul formei. generand obligatii in sarcina ambelor parti contractante. de ex.

Dreptul penal  citit din carte Organizarea juridica si procedura de judecata Instantele erau constituite ca organe colegiale. cu aratarea capului de pravila (a textului de lege prin care se sprijina solutia). La Craiova functiona o institutie similara compusa din 3 boieri iar la Iasi exista un Departament al Afacerilor Criminale. La primul nivel se afla “judecatoria dupa langa judete”. cum este cea a falimentului sau arbitrajului. La al treilea nivel se afla Departamentul Velitilor Boieri si Divanul Olteniei de la Craiova.obligativitatea redactarii si motivarii hotararilor. Pt infractiuni cu caracter politienesc (contraventii) exista Spataria si Agia la Bucuresti (Spataria pt contraventii savarsite in mahalale. La Bucuresti erau 2: unul cu 8 judecatori. celalalt cu 7. . ierarhizate si specializate in cadrul unui sistem al institutiilor de judecata stabilite de Pravalniceasca Condica. La Iasi se afla departamentul al doilea pt pricine civile mai mici si Divanul judecatoresc pt cele mai mari. La ultimul nivel se afla Divanul Domnesc ca insitutie suprema condusa de domn. iar in Moldova Departamentul Treburilor Straine. . 65 .introducerea sistemului reprezentarii in justitie prin mandatari.introducerea sistemului recuzarii judecatoresti. compusa dintr-un judecator. . iar la Craiova – o judecatorie alcatuita din 4 boieri judecatori. la Bucuresti functiona Departamentul Vinovatiilor.introducerea obligativitatii publicitatii opratiunilor imobiliare. . In materie penala. Sub aspectul competentei functionale. legiuirile adoptate in cea de-a doua faza a regimului turcofanariot contin urmatoarele dispozitii mai importante: .introducerea termenelor de prescriptie a actiunilor si a termenelor de optiune succesorala. In materie procesuala.introducerea condicii siretilor (un inceput de cazier judiciar). in Tara Romanesca functiona Departamentul Strainelor Pricini. . numiti vechili si prin avocati. un logofetel (grefier) pt tinerea condicilor si 2 functionari marunti pt celelalte treburi ale instantei. denumit criminalian. numiti vechili de judecati.legiferarea unor proceduri speciale. iar Agia pt cele savarsite in centrul orasului). aceste institutii judecau in prima instanta pricinile dintre boieri si ca instanta de apel.introducerea condicilor de judecata. apelurile impotriva hotararilor date de celelalte departamente. Ispravnicii judetelor isi pastrau dreptul de a judeca singuri sau impreuna cu judecatorul. . La nivelul al doilea se aflau departamentele.in proprietate bunurile efectuate de clacasii fugiti de pe mosii sau cei morti fara mostenitori legali. avand competenta in materie civila. . Pt procesele cu elemente de extraneitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful