Ideologie i utopia Karl Mannheim- ideology i utopie

THOMAS MORUS- Utopia Tu nu e ti ahtiat nici dup avere, nici dup putere, i, de aceea, pentru firea ta, eu nu te cinstesc i nu te pre uiesc mai pu in dect pe vreunul dintre cei care stau n fruntea unei mp r ii. De la principe, ca dintr-un izvor nesecat, pornesc tot binele i tot r ul unui popor. Pincipii se gndesc la r zboi i la fapte de arme, mai degrab dect la me te ugurile binef c toare ale p cii, i n zuin a lor cea mare e mai curnd s cucereasc ri noi, dect s le c rmuiasc bine pe cele dobndite. Nobili duc o via de tlhrie). de trntori, hr ni i din munca altora, mai trag o droaie de slujitori trndavi(ei se apuc

Filosofia- mai potrivit treburilor statului, Care tie s - i desf oare jocul i joac pe m sura lui, iar n piesa care se nf i eaz , tie s - i joace partea frumos i ngrijit. C rmaciul nu- i p r se te corabia pe vreme de furtun doar pentru c nu poate st pni vntul La Platon i la utopieni toate bunurile sunt st pnite de to i mpreun . Acolo unde domne te dreptul de proprietate i unde totul se m soar cu bani, statul nu va fi niciodat crmuit nici pe calea drept ii i nici pe aceea a ndestul rii. Utopia- ar bine c rmuit , cu pu ine legi, nct virtutea i g se te r splat bunuriloe i face pe to i s aib de toate din bel ug. i totu i mp r irea egal a

Cine cunoa te unul dintre ora ele lor le cunoa te pe toate, ntr-att sunt de asem n toare. R stimpul dintre munc luminarea min ii.

Utopienii- virtutea se tr ie te potrivit naturii. A n zui la fericirea ta, f r a c lca legile, e o dorin de n elepciune, a te str dui pentru binele ob tesc e o dovad de evlavie, a mpiedica pe altul s se bucure de pl cerea lui ca s i-o faci tu pe a ta, este o mare nedreptate.Ei numesc pl cere orice stare sau mi care a sufletului sau a trupului n care omul, c l uzit de firea lui, se simte bine. Utopia- cuvnt alc tuit din cuvintele grece ti ou- nega ie i totoc-loc, adic loc inexistent, a devenit un substantiv comun.- nic ieri .

Dic ionar Oxford: Ideologie- ansamblu cuprinz tor i coerent de idei, prin care un grup social interpreteaz lumea n care tr ie te. Utopie dispozi ia de a mbr i a viziunea unei societ i alternative dintre care relele sociale prezente au fost eradicate i n care are loc o mplinire total a omului, n condi ii de bun stare, prin realizarea drept ii perfecte, prin libertate, egalitate i alte idealuri formulate de autorul utopiei.Thomas More a dat numele de Utopia unei insule imaginare descrise n cartea sa cu acela i nume: o insul n care ordinele economice, sociale i politice erau marcate de comunism.eutopia- loc bun i outopia- nu exista n realitate. Dup Karl Mannheim recunoa te c att gndirea liberal ct i cea conservatoare i-au g sit expresia n aspira ii utopiste n proiecte de viitor descrise n am nunt. Ce sunt ideologiile? Ideologiile sunt constelatii de credinte si expresii cu incarcatura simbolica, prin care lumea este prezentata, interpretata si evaluata intr-un mod menit sa modeleze, sa mobilizeze, sa orienteze, sa organizeze si sa justifice anumite modalitati sau directii de actiune si sa anatemizeze altele. Ideologia este un concept care exceleaza prin ambiguitate.

Karl Mannheim Ideologiile politice sunt constructii intelectuale mai explicite si mai sistematic elaborate. Dar ele sunt, totodata, mai inchise si mai rezistente la inovatii. Ca sistem structurat de reprezentari colective (idei, credinte, atitudini, opinii,etc.) o ideologie afirma o ierarhie a valorilor si legitimeaza existenta unei puteri.

Dupa Karl Mannheim, ideologiile rationalizeaza interesele grupurilor dominate , in timp ce utopiile exteriorizeaza aspiratiile inconstiente ale grupurilor dominate. Ideologiile ar exercita o functie sociala de legitimare si conservare a puterii si ordinii politice, utopiile -;o reactie sociala de constatare si opozitie, in sensul ca isi imagineaza o ordine sociala perfecta ce ar trebui instaurata. In analizele sale, K. Mannheim, subliniaza ca atat ideologia, cat si utopia, prezinta fiecare in felul sau, o imagine deformata sau iluzorie a realitatii sociale. Aceasta proiectie care deriva din formele gandirii subiectului social nu are in sociologia cunoasterii lui K. Mannheim nici o intentie morala sau denigratoare.

IDEOLOGIA Etimologia notiunii de ideologie provine de la cuvantul grecesc "eidos"="imagine" si "logos"="stiinta, disciplina, invatatura despre idei". Termenul modern de ideologie apartine lui Destutt de Tracy care l-a creat si l-a pus in circulatia literaturii politice. Intr-un memoriu adresat Institutului de stiinte si arte in 1796, Destut de Tracy considera ideologia "stiinta despre idei". Ideologia este un produs al realitatii sociale si al constiintei umane, a unei constiinte grevate de anumite aspiratii, idealuri si mai ales de interese. Perspectiva ideologiei Inca din 1929, Karl Mannheim in lucrarea sa "Ideologie si utopie" luand in analiza teoria marxista, ajunge la concluzia ca aceasta este o "falsa cunoastere, o utopie a secolului al XIXlea". In urma corelarii ideilor cu apartenenta de clasa, Karl Mannheim imparte elaboratele din sfera ideologicului in ideologii si utopii. Prin ideologii, K. Mannheim intelege ideile, stilul de gandire, legate de interesele grupurilor ce se afla la putere, idei care explica, justifica si prezinta ca ceva rational un status-quo; utopia este un stimulent intelectual propovaduit de gruparile oprimate care se ridica impotriva oranduirii stabilite.3

Un alt autor, politologul nord american Daniel Bell, pornind de la demersul lui K. Mannheim, de la impartirea ideologiilor de catre acesta in conceptii particulare despre ideologii si concepti totale despre ideologie, va da ideologiei politice o noua definitie si va incerca sa precizeze destinul ei in epoca contemporana. Pornind de la aceasta definire si clasificare a ideologiei, D.Bell ajunge sa sustina ca "marxismul este o ideologie si in aceasta calitate marxismul este o religie seculara.

Rolul ideologiei In societatile dictatoriale, totalitariste de genul celor fasciste si comuniste, ideologiile au fost folosite in justificarea si legitimarea regimurilor politice aflate la putere, in politizarea, in indoctrinarea stiintei si invatamantului, a gandirii si a constiintei umane, a societatii in ansamblul ei. Alta este, in schimb situatia, si rolul ideologiei in societatile democratice. Prin principiile si valorile general-umane pe care sunt constituite si functioneaza, societatile democratice impun ca o componenta de baza pluripartidismul si pluralismul politic si ideologic. Tipuri de ideologii politice Dupa modul cum se raporteaza si concep transformarile si schimbarile fenomenelor si proceselor social-politice ale societatii , ideologiile politice se pot clasifica in: 1)ideologii politice conservatoare au fost ideologiile fortelor politice aflate la putere si au urmarit cu orice chip si cu orice mijloace, apararea, conservarea, justificarea si legitimarea randuielilor sociale existente, a vechilor institutii social-politice, si a conceptiilor privind organizarea si conducerea vietii sociale. 2)ideologii politice revolutionare vizau transformarea pana la inlocuirea unor sisteme social-politice perimate cu altele noi, bazate pe alte principii si valori, chiar daca unele au fost numai niste constructii teoretice ideatice si utopice, ele au existat inca din antichitate si feudalism.

Aceste tipuri de ideologii urmaresc schimbari profunde, esentiale de natura sociala, politica si economica a societatii. Un asemenea tip de ideologie a fost liberalismul, 3)ideologii politice reformiste Reformarea si restructurarea sistemelor social-politice, a constituit o permanenta a actiunii si luptei sociale. Ca ideologii, ele s-au cristalizat in perioada interbelica si mai ales postbelica, dar aceasta nu inseamna ca asemenea ideologii nu au fost prezente si in alte perioade istorice. Aceste ideologii isi propun transformari economice, sociale si politice, in limitele aceluiasi sistem social fara a-si propune inlocuirea, schimbarea acestuia, ci mai degraba dezvoltarea, perfectionarea si "umanizarea" sa, asigurarea echitatii si dreptatii sociale, conditii si situatii egale pentru toti membrii societatii. 4)ideologii politice extremiste, dictatoriale Cele mai reprezentative tipuri de asemenea ideologii au fost fascismul si comunismul, care au fundamentat respectivele regimuri politice si mai recente neofascismul, noua stanga si noua dreapta. 5)ideologiile politice elitiste Esenta acestor ideologii o constituie organizarea si conducerea societatii de catre o elita sociala, de un grup, o clasa sau un partid, de persoane predestinate si inzestrate cu calitati deosebite, extraordinare. Primele idei elitiste au aparut la Platon si Aristotel si mai tarziu la N. Machiavelli si F. Nietzsche. Elitismul modern a avut ca fondatori pe Vilfred Pareto si Gaitano Mosca, Max Weber. 6)ideologiile politice fundamentaliste Sunt ideologii politice de esenta extremista, teroriste care isi justifica si legitimeaza actiunea si conduita social-politica pe fundamente teologice, in numele unor sisteme religioase, cum ar fi cazul islamismului si chiar crestinismului. Functiile ideologiei 1.Functia de cunoastere si interpretare a realitatii politice Este prima functie a oricarei ideologii, ea realizeaza contactul acesteia cu realitatea, cu societatea.

2.Functia partinica-partizana Continutul unei asemenea functii este determinat, impus de emitentul politic, a carei emanatie este prin excelenta ideologia. Tinand genetic si functional de acesta, fiind produsul sau, ideologia va reflecta si interpreta realitatea, va fundamenta si promova interesele acestuia, adica va fi partinica, partizana. 3.Functia teoretica-explicativa Orice ideologie, in demersul sau teoretic, isi propune sa explice si sa justifice pozitia si atitudinea emitentului sau in societate, in raport cu puterea, obiectivele si scopurile sale urmarite. In situatia ca emitentul sau se afla la putere, ea va legitima actiunile si politica acesteia, indiferent de strategiile si mijloacele folosite, de rezultatele si eficienta acesteia.

Concept Ceea ce transform o idee n ideologie este conexiunea cu natura conflictual a rela iilor economice i sociale ce caracterizeaz procesul muncii. Ceea ce se poate observa este c Marx nu face o distinc ie clar ntre determinarea social a ideilor i ideologie prin simplul fapt c nu indic n mod explicit care anume tip de determinare social conduce la gndirea ideologic . Primul urma , Engels, a p strat concep ia negativ despre ideologie. n fapt, el este creatorul sintagmei att de des vehiculat n ultimul secol i jum tate, aceea c ideologia este fals con tiin . Ideologie i tiin Doi dintre principalii fondatori ai sociologiei, Max Weber i Emile Durkheim, prin ideile lor n privin a genezei i validit ii ideilor, au influen at extrem de mult evolu ia non-marxist a ideologiei, primul ca inspirator al investiga iei empirice de mai trziu din lumea academic anglo-saxon , al doilea ca nainta n analiza structural .

Cel care i va pune amprenta cu putere asupra destinului conceptului de ideologie n secolul al XIX-lea va fi Karl Mannheim, cel care a elaborat prima, i pn n acest moment ultima, teorie cuprinz toare a ideologiei . Ideologie i utopie a fost publicat n 1929, Mannheim ncercnd s realizeze o teorie complex i atotcuprinz toare a ideologiei, ncercnd s extind ideile lui Marx. Teoria sa, pe care o va numi sociologie a cunoa terii, urma s dezv luie natura limitat din perspectiv istoric a tuturor punctelor de vedere politice, oferind astfel teren pentru o interpretare mai armonioas , integrativ i progresist a politicii din acea vreme. n acest sens, el i sufer un proces de alterare a sensului o scrie: Ceea ce trebuie s demonstr m, comparativ cu Iluminismul, este faptul c cele mai generale defini ii i categorii ale Ra iunii variaz dat cu toate celelalte concepte n decursul istoriei intelectuale. Atingem un nivel teoretic sau noologic ori de cte ori lu m n considerare nu doar con inutul, ci i forma, i accept m structura conceptual a unui mod de gndire ca pe o func ie a situa iei de via a gnditorului . n aceste condi ii, Mannheim deduce ca o concluzie c o teorie a ideologiei se transform n sociologie a cunoa terii; cu alte cuvinte, ceea ce era odat armamentul intelectual al unui partid devine metod de cercetare n tiin ele sociale. Sociologia cunoa terii stabile te cadrul de investigare a rela iei dintre structurile de gndire n continu mi care i situa iile politice supuse schimb rii. Hannah Arendt va fi cea care va dezvolta, ntr-o manier categoric i impresionant ,

identificarea dintre totalitarism i ideologie. n Originile totalitarismului , ea identific elementele totalitariste ce caracterizeaz ntreaga gndire ideologic : Ideologiile nu sunt att interesate de problema n sine, ct de procesul apari iei i dispari iei, cu alte cuvinte de explicarea total a tuturor evenimentelor istorice; Ideologiile insist asupra unui adev r aflat dincolo de perceperea sim urilor obi nuite, o realitate accesibil doar celor ini ia i de c tre ea; Mai departe ea afirm : O ideologie este aproape literal ceea ce indic denumirea: logica unei idei. Subiectul ei principal este istoria, c reia i se aplic ideea; rezultatul aplic rii nu este un corpus de afirma ii despre ceva care exist , ci desf urarea unui proces aflat n permanent transformare. Ideologia trateaz cursul evenimentelor ca i cum acesta a urmat aceea i lege cu expunerea logic a ideii sale. Ideologiile pretind cunoa terea misterelor ntregului proces istoric

 secretele trecutului, urzelile prezentului, nesiguran ele viitorului datorit logicii inerente n ideile acestora . Exponentul cel mai sofisticat al ideii c ideologia nu poate ajunge la nivelul unei tiin e, ci c poate surprinde doar p r i sau aspecte ale unui sistem de idei sociale deformate sau exagerat selective din punct de vedere tiin ific este Karl R. Popper. El sus ine o metodologie unificat a tiin elor naturale i sociale i apeleaz la observarea empiric imediat pentru falsificarea ipotezelor. nainte ns de a vorbi pe larg despre Karl Popper, cteva considera ii de ordin general sunt necesare. Din ceea ce am analizat pn acum se poate trage concluzia i c o ideologie nu poate fi o teorie tiin ific , dar i c , de multe ori, distinc ia dintre una i alta este foarte greu de f cut. Totu i, a accepta faptul c teoriile tiin ifice sunt deschise c tre lumea real , nu nseamn a le identifica cu ideologiile.

tiin a nu este i nu a fost niciodat parte a unei culturi ideologice. Mai mult chiar, spiritul n care opereaz tiin a este total opus ideologiei. n m sura n care tiin ele sociale au fost reale explor ri intelectuale cu legi proprii de apreciere i observare, deschise criticilor i revizuirilor, ele sunt opuse ideologiei. EDWARD SHILS Karl Raymund Popper A ncercat s argumenteze, n cadrul epistemologiei, c adev rul este scopul tiin ei, filosofia sa nefiind orientat spre surprinderea de esen e, nu caut s defineasc lumea sau s o descrie n esen a sa, ci mai degrab fiind orientat spre rezolvarea de probleme . Ceea ce a ap rut suspect de la nceput la aceste din urm teorii era c sus in torii lor g seau foarte u or fapte care verific sau confirm teoria. Concluzia evident este c numai teoriile care ne permit s formul m predic ii sau postdic ii bine determinate vor putea fi considerate drept teorii tiin ifice. Teoriile tiin ifice nu pot fi demonstrate, ci doar falsificate. Noi nu trebuie s lupt m pentru acumularea adev rurilor, ci pentru ndep rtarea falsului.

Ideologia are o func ie cvadrupl : ea este instrument al puterii, mecanism de ap rare mpotriva informa iei, pretext de a te sustrage moralei, abrognd r ul cu bun criteriul experien ei, adic de a elimina criteriile de reu it Sfr itul ideologiilor? Aceast tem este una la mod , mai ales n a doua jum tate a secolului al XX-lea. Autori influen i, de la Daniel Bell la Raymond Aron i de la Seymour Martin Lipset la Francis Fukuyama, au f cut ca discu ia despre un sfr it al ideologiilor s fie pe agenda de lucru n mediul universitar i academic. tiin i mijloc de a anula i e ec. J.-F. REVEL

Cteva adev ruri banale i simple sunt subliniate de c tre Paul Ricoeur, n ultima sec iune din volumul Eseuri de hermeneutic , intitulat Ideologie, utopie i politic . Pornind de la un citat aristotelic din prologul Eticii Nicomahice n care stagiritul vorbe te despre pluralitatea nivelurilor de tiin ificitate, Paul Ricoeur caut s dea o conota ie pozitiv temenului de ideologie. Mai mult dect att, reu e te s argumenteze ntr-o manier conving toare ceea ce aminteam mai sus c ntre ideologie i om, ca fiin social , este o leg tur greu de rupt. Astfel ideologia nu poate s dispar atta vreme ct un grup social are nevoie de a- i da o imagine de sine, de a se reprezenta, n sensul teatral al cuvntului, de a juca i a se pune n scen . Apoi, filosoful francez arat c ideologia este o teorie a motiva iei sociale, i fiind simplificatoare i schematic , face posibil existen a unei viziuni de ansamblu nu numai asupra grupului, ci i asupra istoriei i a lumii. Ceea ce subliniaz Ricoeur este nevoia de ideologie, faptul c ea este un cod interpretativ n care oamenii sunt nevoi i s tr iasc prin ns i constrngerile societ ii.

Ideologia si utopia: 2 expresii ale imaginarului social PAUL RICOEUR

Un studiu interesant este cel asuprei imaginarului social sau cultural nu este simplu ci dublu.El opereaz cnd sub forma ideologiei, cnd sub forma utopiei.Definim ideologia drept un concept

ce se amestec cu credin a, contribuind la un soi de domesticire a amintirii.Func ia justificatoare contamineaz etica, religia i chiar tiin a.Habermas a pus n eviden , n una dintre scrierile sale cele mai cunoscute, caracterul ideologic al reprezent rii tiin ifice i tehnologice pe care o d m asupra realit ii.ntreg sistemul gndirii noastre este transmutat ntr-o credin colectiv sustras criticii.Totdeauna un grup i reprezint propria sa existen prin intermediul unei imagini de sine idealizate. Putem vorbi despre utopie atunci cnd ideologia constituie o interpretare a vie ii reale.Afirm m c prin ideologie se grupul crede n propria sa identitate.Func ia utopiei este atunci s proiecteze imagina ia n afara realului.Acesta este sensul prim al utopiei. Dac ideologia ap r i conserv realitatea, utopia o pune n chestiune n mod esen ial.Utopia

este un exerci iu al imagina iei pentru a concepe un altfel dect ceea ce este al socialului.Istoria ne arat c nici un domeniu al vie ii n societate nu este scutit de utopie; ea este visul unui alt mod de existen familial .Unitatea fenomenului utopic rezult din func ia lui ci nu din con inut. Ceea ce pune utopia n fiecare din compartimentele vie ii sociale este modul de a exercita puterea: puterea familial , religioas , economic , social , politic , cultural .De altfel Karl Mannheim, in cartea sa faimoas Ideologie i Utopie,a a definise utopia:o distan are ntre imaginar i real care constituie o amenin are pentru stabilitatea si permanen a acelui real. Mai degrab dect s origineze fenomenul utopic de la Thomas Morus, cel care a inventat cuvntul, el prefer s plece de la Thomas Munzer.Cu Thomas Muzer, ea reprezint revendicarea major a unei realiz ri.Utopia vrea s fie o eshatologie realizat .Chiar n momentul n care utopia genereaz puteri, ea anun tiranii viitoare care risc s fie mai rele.Utopia ne face s s rim aiurea.n timp ce patologia ideologiei const n afinitatea sa pentru iluzie, disimulare, minciun , patologia utopiei const ntr-o nebunie invers .Acolo unde ideologia consolideaz ceea ce tn rul Marx numea via a real , praxis, utopia duce la pierderea realului nsu i n favoarea unei scheme perfec ioniste.Utopia men ine distan a ntre speran i tradi ie.

Ideologia i utopia sunt figuri ale imagina iei reproductive i productive.Putem ajunge ntr-un punct unde ideologia i utopia sunt complementare nu doar datorit paralelismului lor, dar i datorit schimburilor lor reciproce.