P. 1
Razboiul si Economia

Razboiul si Economia

|Views: 10|Likes:
Published by Gaby Sleem

More info:

Published by: Gaby Sleem on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

Proiect Istorie Economic

R ZBOIUL I ECONOMIA

TEFAN ADRIANA IOANA URSU FLORENTINA - BIANCA VL DULESCU GABRIEL
1

Primul R zboi Mondial 2.4 Opera iunea ÄFurtun în de ert´ 3.Cuprins 1.3 Reac ia ONU 3.1 Tragedia evreilor în cel de-Al doilea R zboi Mondial (Holocaustul) 2.2 Invazia Kuweitului 3.2 Auschwitz i dr Mengele 2. R zboiul America-Irak 2 .1 Premisele r zboiului ± motive economice 3. R zboiul din Golf 3.5 Opera iunea ÄVulpea de ertului´ 4. Al doilea R zboi Mondial 2.3 Doctorul Mengele 3.

marile puteri s-au concentrat în dou alian e opuse. când din statele mici ce apar inuser înainte unor ri. Punctele tari i slabe ale organiz rii sociale au avut un rol esen ial în desf urarea conflictelor ulterioare. imperii întregi se aflau în ruine. Pe de o parte a baricadei se aflau Puterile Centrale. În acest timp se duceau lupte grele i pe Frontul de Est. acestea întinzându-se de la Marea Nordului pân la grani e cu Elve ia. Pân la urm r zboiul în tran ee de pe Frontul de Vest a durat 4 ani. În 1914 cu victoriile de la Tannenberg i de la lacurile Mazur. al XX-lea. s-au format state noi. Cauzele Primului R zboi Mondial trebuie c utate în sec. O caracteristic a Primului R zboi Mondial este folosirea strategic pe scar larg a tran eelor ca linii de ap rare pe Frontul de Vest. Progresul tehnologic care s-a produs odat cu revolu ia industrial a sec. Germanii vroiau s dea Fran ei ³lovitura de gra ie´. în Primul R zboi Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie . al XIX-lea. Astfel. de o importan strategic deosebit . Marea Britanie nefiind angajat în totalitate în acest conflict. marcând încetarea final a absolutismului monarhic în Europa. Primul R zboi Mondial a produs distrugeri imense i a cerut un sacrificiu uman de neînchipuit. iar condi iile de pace impuse au dus la conflicte istorice viitoare. se traduce în cre terea puterii ditructive a armelor i în diversificarea modalit ilor de atac aflate la dispozi ia generalilor din acea epoc . apoi invadarea Poloniei sub suzeranitatea 3 . De partea cealalt se aflau Fran a i Rusia. Luptele durau luni întregi. cu mult mai profunde i reale decât atentatul reu it al studentului sârb Gavrilo Princip la Sarajevo prin care a ucis pe prin ul mo tenitor al tronului Austro-Ungariei ± arhiducele Franz Ferdinand i pe so ia acestuia . dar Verdunul va ramâne în mâna francezilor . Primul Razboi Mondial-modival de cauze economice i politice. Primul R zboi Mondial s-a dovedit a fi ruptura decisiv cu vechea ordine mondial .Primul R zboi Mondial Numit pe vremea sa ³Marele R zboi´. în frunte cu Germania i Imperiul AustroUngar. în februarie 1916. fiind simpatizantul lor. La încheierea sa. Prin atacarea fort re ei Verdun.se va declan a la 28 iulie 1914 prin atacarea Serbiei de c tre Austro-Ungaria. Pân în 1914. în cazul unor ³mari bre e´ combatan ii mureau cu zecile de mii într-o singur zi.

din p cate. Pagube imense fuseser îns suportate de c tre ar . pierderi de petrol. M rile. Unii întreprinz tori. Niciodat nu existase un asemenea r zboi în istoria mondial . etc. În aprilie 1915 se înfiin eaz ³Comisia Tehnic Industrial ³. a ³comenzilor de stat´. Spre vara lui 1917 inamicii sunt relativ opri i.2/3 din teritoriul rii. AustroUngaria. într-o campanie scurt i executat impecabil. pe toat perioada conflagra iei au fost dominate de britanici. M r e ti i Oituz. Economia româneasc nu va mai putea importa ma ini sau utilaje deoarece statele dezvoltate vor introduce restric ii puternice la exportul lor. Imperiul Autro-Ungar a dobândit mari victorii asupra Rusiei. dar germanii. Bulgaria. în lume fiind r zboi i grani ele fiind închise. pe o anumit perioad . dar ramurile industriale (firmele) care exportau nu mai aveau unde. au invadat o mare parte a rii. Italia în 1915 a trecut de partea Antantei. M r e ti i Oituz. Între 1916-1917 Puterile Centrale au ocupat cca. nu intâmpl tor se înregistreaz de c tre armata româneasc str lucitele victorii de M r ti. În 1916 ambele p r i aflate în conflagra ie i-au m rit produc ia industriei militare. în ciuda victoriilor de la M r ti. Dup o scurt perioad de înaintare în Transilvania ne retragem spre sud. ob inând o surs important de i ei. În acela i an Bulgaria intr în r zboi de partea Germaniei i ocup cu rapiditate Serbia. În 1916 România a intrat în r zboi de partea Antantei. se va parafa Pacea de la Bucure ti. Turcia. pe partea româneasc . Britanicii au 4 . De parc nu era de ajuns. În fa a unei asemenea situa ii grele i a altora de aceea i amploare. Se încheie ³armisti iul ³ cu Puterile Centrale. România a r mas neutr în tot acest timp. Au fost acceptate. au folosit acest prilej pentru a se îmbog i pe seama bugetului de stat. To i beligeran ii au utilizat aparatele de zbor nou descoperite i pentru prima oar în istorie a fost bombardat i popula ia civil . Înzestrarea armatei era insuficient . Pe tot parcursul lui s-au introdus tehnici i inven ii ucig toare tot mai eficiente. În 1916 flota naval german a intrat în lupt direct cu flota regal . de unde veneau trupele germane înso ite de trupele bulg re ti.Rusiei. povara tifosului exantematic. condi ii foarte grele ± ced ri de teritorii. România r m sese singura pe tot frontul de r s rit s lupte cu Germania. care a omorât mai mult popula ie militar i civil decât r zboiul. Tratatul de la Bucure ti va fi denun at de Guvernul Oficial al României i regele Ferdinand odat cu înfrângerea Puterilor Centrale. În iarna anului 1916 va c dea Bucure tiul. iar în mai 1918 ± Pacea de la Bucure ti. astfel încât statul intervine i se iau m suri pentru îmbun t irea situa iei. Prin ³Tratatul Economic´ ni se ia aproape totul.

Umilirea lor a fost completat de ocuparea militar a zonei Rinului. puterile înving toare au impus condi ii aspre învin ilor. de exemplu fier i c rbune. dar au for at navele germane s se retrag . În 8 august 1918 armatele unite ale Antantei sub comanda generalului Foch au întreprins un atac. cu Hitler în frunte i izbucnirea unui nou r zboi mondial exact dup 20 de ani de la semnarea tratatului de pace. Aceast situa ie financiar a permis ridicarea partidului na ional ± socialist. Nem ii au fost respin i pe teritoriul Belgiei. pân ce trupele americane vor fi gata de lupt .suferit pierderi mai mari. Antanta. dar au luptat cu îndârjire i la terminarea r zboiului st pâneau înc teritorii str ine. iar Portugalia i Turcia au capitulat. animale i materii prime. For ele britanice i arabe. La 28 iunie 1919 s-a finalizat tratatul de pace. În aprilie 1917. Marina regal a instituit blocada porturilor germane. sub conducerea lui T. Germanii se preg teau i ei s realizeze o blocad . mai ales Fran a a dorit s fie desp gubit pentru toate pagubele suferite. Au scufundat sute de nave comerciale. Poporul german era înfometat i. Cu toate c armatele germane i austriece au ob inut o victorie nimicitoare împotriva armatei italiene. realizând inevitabilitatea înfrângerii. puterile victorioase s-au adunat la Versailles pentru a discuta condi iile de pace. La tratativele de pace din iunie 1919.E. iar desp gubirile au trebuit s le plateasca în aur. Istoricii consider c aceste desp gubiri imense au dus la ruinarea sistemului financiar german în anii 1920. În octombrie s-a destr mat Imperiul Austro-ungar. armata s-a demoralizat. 5 . cu încetul alia ii Germaniei au ajuns la cap tul puterilor. lâng Amiens. R zboiul menit s Äpun cap t oric rui r zboi´ ± luase sfâr it. privând astfel Germania de aprovizionare cu m rfuri de importan vital . Germania a fost obligat s cedeze unele teritorii puterilor Antantei. pre edintele american Woodrow Wilson a declarat r zboi Germaniei.Lawrence au ocupat Damascul. Credeau ca vor reu i s înfometeze Anglia. Dup terminarea r zboiului.

Combatan ii r zboiului au fost împ r i i în 2 tabere: Axa i Alia ii.1 Tragedia evreilor în cel de-Al doilea R zboi Mondial (Holocaustul) Holocaustul în termen german înseamn exterminarea evreilor în perioada nazist adic era Endlösung der Judenfrage ("Solu ia final a problemei evreie ti"). iganii. El m rturise te: ³Odat ce voi fi la putere. Regatul Unit. În timpul Holocaustului au murit peste 6 milioane de evrei fie du i în lag re de munc unde erau exploata i pân la deces fie du i în centre de concentra ie unde erau gaza i sau ar i. Toate aceste tragedii au plecat de la liderul Germaniei Adolf Hitler alias (der Fuhrer). Multe dintre victime nu au supravie uit ³c l toriei´ i au decedat pân s fi ajuns la ³destina ie´. Italia. prima i cea mai important treab a mea va fi anihilarea evreilor. termenul "Solu ia final " este folosit ca o alternativ la cel de Holocaust. Adic aceea i soart au avut-o i homosexualii. Ace tia erau obliga i s î i p r seasc locuin ele i erau deporta i în lag rele respective. etc iar de partea Axei se aflau: Germania. Imperiul Japonez. La 3 septembrie 1939 Germania invadeaz Polonia i astfel Statele Unite ale Americii declar i ea r zboi Germaniei. când toate puterile Axei au fost înfrânte. gemenii. În anumite lag re solda ii încercau s îi mint pe oameni i le spuneau c în locurile în care vor merge se vor sim i mai bine. Polonia. Fran a. ca i în alte limbi. de exemplu cât de multe permite traficul. Imediat ce voi avea puterea s fac asta. 6 . Treblinka. În german .Cel de-Al doilea R zboi Mondial Cauzele celui de-al doilea r zboi mondial sunt în general considerate invazia german a Poloniei i atacul japonez asupra Chinei. Sachsenhausen Belzec. i vor fi l sa i acolo pân încep s se împut ´. Statelor Unite ale Americii i asupra coloniilor Regatului Unit i Olandei. De partea Alia ilor se aflau: Uniunea Sovietic Statele Unite ale Americii. am s construiesc rânduri de spânzur tori în Marienplatz în München. piticii. Apoi evreii vor fi spânzura i f r discriminare. R zboiul s-a sfâr it în 1945. Adolf Hitler nu s-a ascuns niciodat dup deget în ceea ce prive te dorin a lui arz toare de a-i anihila pe evrei. Mauthausen. Cele mai cunoscute lag re sau centre de concentra ie sunt: Auschwitz ± Birkenau. Republica China. care odat ajuns la puterea Germaniei obiectivul s u principal a fost exterminarea evreilor i a celor care fac parte dintr-o ras inferioar lui. 2.

Ace tia odat ajun i în lag r la poart erau întampina i de un medic sau de un soldat SS care f cea repartiz rile. Dar ace tia erau du i în camera de gazare unde în 20 de minute erau to i mor i. ra i în cap i de foarte multe ori se f ceau i experimente pe ei. unele dintre ele sunt: injectarea unor substan e chimice direct în ochii copiilor în încercarea de a le schimba culoarea. Prizionierii erau deseori tatua i cu un num r. La Auschwitz erau 3 mari lag re: Auschwitz I unde au fost 70. Via a într-un lag r nu era deloc frumoas . Pentru a-i induce pe prizonieri în eroare. Cei care erau selecta i pentru a muri tiau c vor face doar un du pentru dezinfec ie. 2.000 de oameni majoritatea polonezi i prizioneri sovietici. adic hot ra la sosirea prizonierilor în lag r cine s fie re inut pentru munc i cine s fie trimis direct în camerele de gazare. Femeile selectate credeau c vor fi scutite de o zi grea de munc .6 mil de oameni. Auschwitz II unde se presupune c au murit 1. din ii de aur apoi ar i. diverse amput ri de membre i alte opera ii brutale i cel pu in o tentativ de a transforma o pereche de gemeni în Äsiamezi´ prin sutura venelor lor. ei foloseau anumite lozinci care s ascund toat groz via facut : ÄArbeit macht frei´ . Mengele a profitat de ocazia de a. dar în realitate erau supuse unor proceduri de sterilizare i ocuri electrice. Aici i-a Äcâ tigat´ faima de Äingerul mortii´. folosind de inu ii drept cobai. El f cea tot felul de experimente pe de inu i.i continua studiile asupra eredit ii. mai ales în octombrie 1943. Mengele a f cut experien e i pe femei. 7 . Mengele f cea frecvent parte din echipa de medici care f cea Äselec ia´. iar semnul invers a lui Äok´ era condamnarea la moarte.2. Un astfel de doctor a fost i dr Mengele numit Äîngerul mor ii¶. un alt experiment monstruos a fost introducerea de inu ilor în cazane cu ap fierbinte pentru a vedea pân la ce temperatur rezist omul înainte s moar . Ea se desf ura în felul urm tor: oamenii ajungeau la lag re cu ajutorul unor trenuri marfare sau de animale. Reinlichkeit ist Gesundheit´ etc. Era interesat îndeosebi de gemeni.3 Doctorul Mengele În 1943 doctorul Mengele a fost trimis ca i înlocuitor într-unul dintre lag rele de la Auschwitz. Numai la Auschwitz au murit în jur de 1. Semnul de Äok´ însemna c respectivul va mai tr i câteva zile lucrând. dup care le erau scoase m selele.1 milioane de oameni dintre care 90% evrei iar 10 % rromi i Auschwitz lII care era folosit ca lag r de munc .2 Auschwitz i dr Mengele Auschwitz este numele unui complex de lag re din sudul Poloniei construite la cererea lui Adolf Hitler cu scopul de a ucide în mas evrei i nu numai.

000 de solda i irakieni spre grani ele cu Kuweit. Saddam Hussein.Astfel faimosul dr Mengele a reu it s fug din Germania înaintea r zboiului mondial în Argentina. astfel afectând economia Irakului i mai tare. în plus învinov ea Kuweitul pentru sc derea pre ului petrolului. aceasta a declarat ÄWe have no opinion on the Arab-Arab conflicts´ (Nu avem nici o opinie privind conflictele arabe-arabe). Irakul a rugat în zadar aceste ri s ierte datoriile. respectiv pe teritoriul irakian. iar conduc torul armatei irakiene. vânz rile de tehnica militar . Britanicii au încercat s limiteze accesul la ocean a Irakului. cu Saddam Hussein.1 Premisele r zboiului ± motive economice Ini ial Irakul a fost sus inut de SUA în r zboiul s u împotriva Iranului. În data de 23 ianuarie 1990 CIA a raportat deplasarea a 30. 3. a crescut considerabil în anul 1982. astfel nu puteau deveni o amenin are. Guvernul Irakian l-a descris ca fiind un r zboi economic agravat de Kuweit. 3.N. care fora dup petrol peste grani e. R zboiul din Golf The Persan Gulf War (R zboiul Persan din Golf) purtat în perioada 2 august 1990 i 28 februarie 1991. iar flota american a fost pus în alert . Marea Britanie Äa trasat´ grani ele dup Primul R zboi Mondial i astfel îi impune politica extern . conduse de Statele Unite ale Americii. 8 . Disputele au continuat timp de zeci de ani. A fost un r zboi purtat între Irak i 34 de ri membre O. Pr bu irea pre ului petrolului a avut efecte catastrofale asupra economiei Irakului. în special a armelor. Din nefericire pân la încheierea armisti iului din anul 1988 Irakul practic era în pragul falimentului. În urma întâlnirii ambasadoarei Americii în Irak. El s-a mutat apoi în Brazilia unde a tr it pân în 1979 unde a murit f când un atac de cord în timp ce înota. Au luat na tere disputele între Irak i Kuweit. l-a numit ÄThe Mother of all Battles´. sus inând c Kuweitul este teritoriu irakian de secole i c a fost doar o crea ie britanic . Astfel dup ce Iranul a solicitat un armisti iu. Aprilie Glaspie. Mai târziu s-a dovedit c el a trait 35 de ani cu o identitate fals .U. Colocvial este numit doar R zboiul din Golf. datorând sume mari de bani Arabiei Saudite i Kuweitului.

Dup 2 zile de lupte intense Kuweitul pierduse mul i solda i în lupt . Poisonous or other Gases. Ali Hassan al-Majid. iar Saddam Hussein i-a intitulat v rul. precum i transferul de bani în scopul acestei activit i. Rezolu ia obliga Irakul s plateasc daunele provocate Kuweitului. dar pu ini reu iser s fug odat cu emiratul i ministrul spre Arabia Saudit . (d) Punerea la dispozi ie a banilor sau a altor resurse financiare sau economice pentru niciuna dintre ri. Odat cu încheierea R zboiului din Golf i retragerii Irakului din Kuweit aceast rezolu ie a fost înlocuit .2 Invazia Kuweitului În 2 august 1990 Irak a lansat invazia Kuweitului bombardând capitala acestui stat. 3. Irakienii urm reau s atace atât sudul cât i estul. and of Bacteriological Methods of Warfare) semnat în 1925. izolând astfel capitala de sudul rii. cu excep ia organiza iilor umanitare. c prin semnarea Protocolului de la Geneva (The Protocol for the Prohibition of the Use in War of Asphyxiating. cu excep ia organiza iilor umanitare i medicale. sau a oric ror utilit i comerciale. dar i datoriile anterioare i s înapoieze toate teritoriile cucerite. Noua rezolu ie.3 Reac ia ONU Doar dup câteva ore de la începutul invaziei a avut loc o întâlnire între Kuweit i ONU unde au fost înmânate mai multe rezolu ii. (c) Vânz rile de arme sau alte echipamente militare c tre Irak sau Kuweit. De asemenea Irakul a fost amintit. care sanc iona economic Irakul. Cea mai important a fost Rezolu ia ONU 661. 9 . industriale sau publice care opereaz cu aceste ri. 3. În urma cuceririi capitalei i a sudului rii Irakul a câ tigat deta at r zboiul. 687. Efectul acestora a fost o hiperinfla ie a economiei Irakului i a s r ciei r spândite. Aceasta rezolu ie interzicea: (a) Importul produselor i m rfurilor originare din Irak (b) Orice activitate a localnicilor sau pe teritoriul rii care ar promova exportul produselor originare în Irak sau Kuweit.Negocierile dintre Irak i Kuweit s-au sfâr it violent în data de 31 ianuarie a aceluia i an. ca guvernator al Kuweitului. Singurul punct comun cu Rezolu ia 661 era ca în continuare vânzarea de arme Irakului s fie interzis . le impunea Irakului i Kuweitului s respecte grani ele stabilite. trebuie s distrug toate armele chimice i biologice i rachetele cu o raz de ac iune mai mare de 150 km.

700 de oameni în Irak i au cheltuit 406 miliarde de dolari pân la sfâr itul anului 2007. dar Saddam nu era de acord cu înapoierea banilor. Aceste rezerve de petrol. Practic. Irakul datora Arabiei Saudite peste 26 bilioane de dolari. dar aveau preg tite i 2 nave de r zboi (USS Missouri i USS Wisconsin). care va deveni în curând cel mai scump din istoria SUA. Congresul american estimeaz c pre ul r zboaielor din Irak i Afganistan se va ridica la 2.4 Opera iunea ÄFurtun în de ert´ Una dintre principalele temeri ale vestului era imediata apropiere a armatei irakiene de terenurile petroliere ale Arabiei Saudite.5 miliarde de dolari pe lun cu r zboiul din Irak. iar cel din Coreea . r zboiul din Golf a costat 88 de miliarde. deoarece a considerat c f cuse o favoare Arabiei Saudite protejând-o de Iran.456 miliarde de dolari la valoarea actual . George W.5 Opera iunea ÄVulpea de ertului´ SUA a lansat în 16 decembrie 1998 rachete împotriva unor inte militare din Irakului. fiind defapt o misiune invaziv . Ei trebuie s in post de la r s rit la apus. SUA au pierdut 3. Acest atac a durat 4 zile. al turi de rezervele Irakului i ale Kuweitului i-ar fi dat lui Saddam Hussein controlul asupra majorit ii rezervelor globale. 10 .000 (dublu fa de num rul de solda i folosit în 2003) 3. americanii cheltuiesc 12. iar data coincide cu Ramadaul. înmagazina i livra arme de distrugere în mas .400 de miliarde de dolari. implicit i capacitatea de a intimida rile vecine Irakului. 2. Opera iunea ÄFurtun în de ert´ a început în 7 august 1990. care este o s rb toare foarte important pentru musulmani. În cinci ani. tiai c ??? 1. iar 70% din bani se vor scurge în Irak 4. Num rul solda ilor americani era de peste 543.3. de frica unui atac asupra Arabiei Saudie. Datorit avioanelor performante americanii au reu it s închid 11 aeropoarte irakiene. Acest atac a fost ordonat de pre edintele Statelor Unite. Astfel. Atacul avea scopul de a distruge posibilit ile lui Saddam Hussein de a produce. În urma r zboiului dintre Irak i Iran. Bush a declarat c SUA a lansat o misiune Ädefensiv ´ în zon . 3. În compara ie. cel din Vietnam 518 miliarde.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->