P. 1
TRATAMENT ALCOOLİSM

TRATAMENT ALCOOLİSM

|Views: 239|Likes:
Published by Gabriela Özkır

More info:

Published by: Gabriela Özkır on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2013

pdf

text

original

Sections

Asociatia Filantropicã Medical-Creştinã CHRISTIANA CLUJ sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului

Programul “Sf. Dimitrie Basarabov
Informare şi Consiliere în Adicłii

Program de Informare despre Alcoolism pentru Parohiile Bisericii Ortodoxe

Cluj-Napoca - 2007 –

CUPRINS:
1. Descrierea generală a proiectului …………………………………………………. 3 2. Planificarea activităŃilor ............................................................................................ 5 3. Acatistul Potirul Nesecat ........................................................................................... 6 4. Săptămâna 1. Alcoolismul între mit şi realitate ...................................................... 7 a. Alcoolismul: păcat ..... sau.... boală ? ............................................................... 8 b. Întrebări şi răspunsuri despre... boala alcoolismului ..................................... 10 5. Săptămâna 2. Drumul de la băutul social la alcoolism ......................................... 12 a. Ghid pentru consumul raŃioanl de alcool ........................................................ 13 b. Progresia şi recuperarea din boala alcoolismului ............................................15 c. Simptomele adicŃiei ........................................................................................ 16 6. Săptămâna 3. Alcoolismul - o boală de familie. .................................................... 17 a. Rolurile familiei ............................................................................................. 18 b. ÎnŃelegerea alcoolismului ............................................................................... 20 c. Scrisoare deschisă către familia mea .............................................................. 22 d. Progresia si recuperarea familiei din boala alcoolismului .............................. 23 7. Săptămâna 4. Tinerii şi consumul de alcool .......................................................... 24 a. Abuzul de substanŃe la adolescenŃi ................................................................. 25 b. Cum să le vorbiŃi adolescenŃilor despre alcool? ............................................. 27 c. La fapte: strategii de prevenire adresate părinŃilor ......................................... 29 8. Săptămâna 5. EsenŃa spiritualităŃii ortodoxe la începutul recuperării .............. 31 a. Spiritualitatea Ortodoxă şi începutul recuperării ........................................... 32 9. Săptămâna 6. Programe de recuperare în comunitate: Alcoolicii Anonimi şi AlAnon .......................................................................................................................... 34 a. O scurtă privire asupra Alcoolicilor Anonimi ................................................ 35 b. Ai un părinte care bea prea mult? Te afectează consumul de alcool al partenerului de viaŃă? .......................................................................................................... 37 10. Săptămâna 7. Programul celor 12 paşi pentru creştinul ortodox ....................... 39 a. Ghid pentru studiul biblic al primilor trei paşi ................................................ 40 b. O scurtă discutare a celor 12 paşi .................................................................... 42 11. Săptămâna 8. Ziua Parohială pentru Informarea privind Consumul de Alcool şi Droguri ...................................................................................................................... 48 a. Posterul ‚Ai probleme cu alcoolul? ................................................................ 49

2

Descrierea generală a proiectului
‚Program de Informare despre AdicŃii la nivelul Parohiei Ortodoxe’

Misiunea: Sprijinirea comunităŃilor parohiale ale Bisericii Ortodoxe Romane prin oferirea de informaŃii membrilor parohiei interesaŃi de problema alcoolismului şi a altor dependente, precum şi iniŃierea de programe de recuperare bazate pe spiritualitatea ortodoxă.

MotivaŃia. Prin acest program dorim: ... să răspundem nevoii de informare privind problema recuperării din dependenŃe în societatea ... să sădim speranŃa în minŃile şi inimile credincioşilor privind posibilitatea de ajutorare a aşa-numiŃilor ‚beŃivi’ şi de a îndrepta prejudecata conform căreia aceştia sunt doar suflete ‚pierdute’ ale bisericii noastre sau „crucea” pe care familiile lor trebuie să o poarte pentru tot restul vieŃii; ... să folosim resursele spirituale specifice oferite de Biserica Ortodoxă credincioşilor săi care se confruntă cu problema alcoolismului sau alte probleme de adicŃie şi a familiilor acestora; ... să oferim un program de recuperare adecvat membrilor parohiei pentru a diminua frecvenŃa cazurilor de alcoolism de la nivelul parohiei; ... să contribuim la diminuarea stigmatizării sociale şi a tabuului reprezentat de problema alcoolismului prin normalizarea discuŃiilor despre acesta; ... să sprijinim implicarea membrilor parohiei în consolidarea comunităŃii parohiale; românească, inclusiv în cadrul Bisericii Ortodoxe Române; ... sprijinirea Bisericii Ortodoxe în formularea unei poziŃii privind alcoolismul şi dependenŃa de

substanŃe şi în promovarea spiritualităŃii ortodoxe ca şi remediu pentru această problemă de sănătate publică; ... încurajarea persoanelor aflate în recuperare din alcoolism sau alte dependenŃe pentru întoarcerea către Biserica-Mamă.

3

Obiectivele acestui program sunt: 1. Să ofere informaŃii la nivelul parohiei despre calea spirituală pentru recuperarea din alcoolism şi alte dependenŃe. 2. Să ofere sprijin specific membrilor parohiei afectaŃi direct sau indirect de boala dependenŃei, în oricare dintre formele ei.

Pentru a atinge aceste obiective, ne propunem implementarea următoarelor activităŃi: Organizarea unui curs introductiv pentru formarea clerului şi altor membrii parohiei interesaŃi de iniŃierea unui program de recuperare bazat pe spiritualitate; Organizarea unor întâlniri săptămânale de discuŃii despre dependenŃe şi recuperarea din acestea; Organizarea unei Zile Parohiale de Informare privind Consumul de Alcool si Droguri Organizarea unui stand permanent cu informaŃii referitoare la spiritualitate, boala adicŃiei, principii ale recuperării etc. Participarea la evenimente organizate în colaborare cu alte parohii pe aceeaşi temă; IniŃierea unui program de intervenŃie la nivelul parohiei (un grup de sprijin bazat pe spiritualitate pentru asistarea membrilor parohiei afectaŃi de alcoolism şi alte dependenŃe, inclusiv a membrilor de familie).

4

Planificarea activităŃilor
(8 săptămâni)

Înainte de a începe...
Organizarea unui comitet parohial pentru implicarea în acest program (voluntari, studenŃi, membri ai parohiei etc.). Acest program de informare e menit să implice, să se bazeze şi să ajute comunitatea parohială, prin urmare, sugerăm selectarea câtorva membri interesaŃi ai parohiei şi formarea unui comitet de lucru. Astfel, preotul va putea împărŃi responsabilitatea şi sarcinile legate de unde & când vor avea loc întâlnirile, modalităŃile de anunŃare a parohiei despre program, invitaŃii din comunitate care vor fi incluşi în program, multiplicarea şi distribuirea materialelor etc. Sugerăm ca în săptămâna anterioară începerii programului, aceşti voluntari să distribuie pliante şi afişe în zonele rezidenŃiale ale parohiei pentru a asigura o bună vizibilitate a activităŃilor ce vor fi derulate. În Duminica precedentă începerii programului în parohie: În timpul sau după predică, preotul slujitor va anunŃa activităŃile de informare Sf. Dimitrie ce vor fi iniŃiate în săptămâna următoare. E important ca acest moment să fie precedat de o bună documentare a preotului şi de un atent studiu al bibliografiei ataşate programului, pe parcursul predicii fiind posibilă şi o împărtăşire a impresiilor legat de spiritualitatea acestui program şi relaŃia lui cu spiritualitatea ortodoxă.

5

Acatistul Potirul Nesecat
Biserica noastră deŃine nenumărate instrumente duhovniceşti pentru întărirea şi îndrumarea noastră în diferite situaŃii de viaŃă. „Potirul Nesecat” este doar una dintre rugăciunile speciale pentru cei care se luptă cu boala alcoolismului, oferind speranŃă şi putere celor ce descoperă recuperarea din aceasta. O astfel de rugăciune rostită împreună de cei prezenŃi ajută şi la dezvoltarea sentimentului de comuniune a celor prezenŃi. Propunem acest acatist ca posibil mod de a deschide fiecare întâlnire cu participanŃii la program (acest lucru va depinde şi de timpul alocat fiecărei zile de program, funcŃie de situaŃia fiecărei parohii).

Material utilizat: o Acatistul Maicii Domnului “Potirul Nesecat”

6

Săptămâna 1

Alcoolismul între mit şi realitate
Această prezentare poate fi realizată de preot sau de un invitat din comunitate (de ex., un consilier în adicŃie sau un consilier spiritual). Scopul acestei sesiuni este de a explica enoriaşilor câteva diferenŃe importante între cele două perspective asupra alcoolismului. La o extremă, observăm credinŃele conform cărora alcoolismul este doar un
păcat, un eşec al moralei individului şi al comportamentelor sale greşite. La cealaltă extremă, alcoolismul este doar o boală pentru care există criterii medicale de tratament şi diagnostic. Între acestea, se află perspectiva conform căreia alcoolismul este o boală, fără că acest diagnostic să elimine şi responsabilitatea faŃă de propriile fapte sau faŃă de propria recuperare.

Materiale de informare propuse: o Alcoolismul: păcat ..... sau.... boală? - un pliant ce prezintă şi argumentează diferitele atitudini faŃă de problema abuzului de alcool şi alcoolismului. o Întrebări şi răspunsuri despre boala alcoolismului - un material ce explorează câteva dintre cele mai des întâlnite întrebări referitoare la boala alcoolismului şi la recuperarea din acesta.

7

Bmdppmjtnvm:
păcat ..... sau.... boală ?
Astăzi trăim într-o societate care se dezvoltă în moduri noi şi extraordinare. Cu siguranŃă, în următorii câŃiva ani, România va intra într-o perioadă de progres fără precedent în istoria noastră. Societatea noastră devine tot mai modernă, este mai bine educată şi are mai multă libertate decât oricând. Astăzi participăm la o conferinŃă care încearcă să răspundă la o întrebare importantă despre alcoolism, adică: “alcoolismul este păcat sau boală?” E o întrebare foarte bună pe care trebuie să o abordăm dacă dorim să dezvoltăm programele necesare pentru a-i ajuta pe oamenii dependenŃi. În cartea sa, „Setea”, James Nelson menŃionează câteva diferenŃe importante între cele două perspective asupra alcoolismului. 1. „Este doar păcat”. DependenŃa este cauzată de greşelile umane care devin o a personalităŃii datorită unor comportamente încăpăŃânate şi păcătoase care devin obiceiuri. Este o alegere voluntară, personală, şi nu o boală. Această perspectivă acordă mare importanŃă responsabilităŃii personale. 2. „Începe ca păcat şi devine o boală”. DependenŃa începe ca un comportament păcătos şi devine o dependenŃă în timp, progresând într-o boală obsesiv/compulsivă. Această perspectivă oferă mai puŃină responsabilitate. 3. „DependenŃa este un amestec de păcat şi boală”. Această perspectivă spune că atunci când combinăm alegeri proaste legate de stilul de viaŃă şi factorii pur biologici rezultă boala dependenŃei. Aici, avem o responsabilitate mixtă. 4. „DependenŃa este o boală care rezultă din păcat, dar acel păcat este în afara responsabilităŃii persoanei”. Această perspectivă se referă la condiŃiile sociale, cum ar fi abuzurile familiale şi normele culturale care sunt în afara controlului persoanei. Poate să insinueze că dependenŃa este „programată” de societate şi că în mare parte, persoana dependentă este o victimă a programării societăŃii. Această perspectivă oferă şi mai puŃină responsabilitate. 5. „DependenŃa este o boală; păcatul nu este un factor”. Această perspectivă susŃine că nu este rău să bei, dar că un anumit procent dintre oameni au o predispoziŃie genetică spre dependenŃă şi că vor deveni dependenŃi. Păcatul nu intră în cadru, iar alcoolicul este o victimă. Aici nu există responsabilitate faŃă de păcat, dar există o anumită responsabilitate faŃă de acceptarea tratamentului. La o extremă, observăm credinŃele conform cărora alcoolismul este doar un păcat, un eşec al caracterului moral şi al comportamentelor greşite. La cealaltă extremă, alcoolismul este doar o boală, cu toate criteriile medicale de a trata cu succes şi diagnostica dependenŃa. La mijloc, se spune că este un amestec din ambele. Păcatul include ideea de responsabilitate personală. Se pune însă întrebarea dacă alcoolicul este responsabil pentru că este alcoolic. Altfel spus, dacă el a ales să aibă problema alcoolismului sau dacă este victima alcoolismului, la fel ca şi societatea în care trăieşte? În prezent, credinŃa generală este aceea că alcoolismul e determinat nu de un singur factor, ci de mai mulŃi factori din viaŃa individului. MulŃi oameni ne-ar spune că el nu a ales să fie alcoolic, ci că alcoolismul l-a ales pe el. El a devenit alcoolic datorită unor circumstanŃe dincolo de controlul lui. Acestea includ factori genetici, psihologici, sociologici şi culturali. De exemplu, atât societatea irlandeză, cât şi cea iudaică acceptă consumul de alcool, dar în cea irlandeză există mai mult alcoolism. Este el responsabil pentru acŃiunile lui? BineînŃeles că este. Este el un om rău sau un păcătos pentru că suferă de o boală numită ‚alcoolism’? Asta e o altă întrebare. Un lucru sigur despre păcat este că presupune separarea de Dumnezeu. Această separare de Dumnezeu cauzată de păcat a determinat boală şi moarte încă de la căderea lui Adam. Unul dintre Apostoli, Sf. Pavel, vorbea despre păcatul său în Romani, capitolul 7, versetele 19 - 20: „căci nu fac binele pe care-l vreau, ci răul pe care nu-l vreau, pe acela îl săvârşesc. Iar dacă fac ceea ce nu vreau eu, nu eu

8

fac aceasta, ci păcatul care locuieşte în mine”. Aici, Sf. Pavel vorbeşte despre acel tip de neputinŃă care face parte în general din condiŃia umană. Această neputinŃă nu este rezultatul vreunui păcat personal pe care poate că l-am comis. El vorbeşte despre păcat la modul general, acel tip de păcat care există în „natura noastră umană decăzută”. Pavel nu era un păcătos mai mare decât oricare dintre noi. Mai mult, era chiar foarte drept şi era privit ca un sfânt. Cu toate acestea, tentaŃiile erau mari, fiind ispitit de propria slăbiciune umană. Aici, Pavel vorbeşte despre acel fel de slăbiciune sau „neputinŃă” pe care alcoolicul o înfruntă atunci când trebuie să-şi controleze băutul sau atunci când vrea să evite să bea alcool. MulŃi oameni cred că alcoolicii au o natură umană ispitită şi slăbită de boala fizică, asemeni diabeticilor. Atunci când ne referim la natura umană nu putem să separăm mintea, de suflet şi de trup. Dacă ceva o influenŃează pe una dintre ele, le influenŃează pe toate. Pentru alcoolic, viaŃa lui spirituală devine mai complicată datorită specificului alcoolismului. Separarea lui de Dumnezeu devine foarte acută şi foarte reală. Această separare nu are loc într-un mod deliberat şi voit, ci apare din cauza alegerii lui de a bea alcool. Însă, de obicei, factorii care produc alcoolismul îi sunt necunoscuŃi. El nu devine alcoolic prin alegerea sa; mai degrabă putem spune că el devine victima circumstanŃelor pentru că îi lipsesc informaŃiile despre alcoolism şi adicŃie. Şi să nu uităm că presiunile societăŃii în care trăieşte îl încurajează în mod evident să consume alcool, exact cauza problemelor lui. O altă observaŃie legată de privirea alcoolismului ca păcat este aceea că multor alcoolici le este dificil să folosească Biserica pentru reconcilierea lor cu Dumnezeu. Le e dificil din cauza stigmei de a fi văzut ca „păcătos”. Alcoolicul ştie deja că e păcătos. Etichetarea şi stigma sunt cele care îl împiedică să caute ajutor. Pentru a fi corecŃi faŃă de clerici, cu câteva decade în urmă, alcoolismul era considerat încă a fi doar o slăbiciune morală. Doar pe la mijlocul anilor `30 şi mai ales prin eforturile unor programe ca Alcoolicii Anonimi, conceptul de boală al dependenŃelor a fost înŃeles şi acceptat. E interesant de observat că AA-ul promovează conceptul de boală al alcoolismului, deşi foloseşte o abordare spirituală pentru tratamentul acestuia. Programul spiritual este descris în „cei 12 Paşi” ai Alcoolicilor Anonimi. Scopul paşilor e de a-l ajuta pe individ să-şi găsească pacea cu el însuşi, cu ceilalŃi oameni şi cu Dumnezeu. Primul pas al AA-ului este să ne admitem „neputinŃa” personală, exact acea neputinŃă de care amintea Sf. Pavel în Romani. Spre ce ne conduce aceasta în discuŃia noastră? Este alcoolismul un păcat sau este o boală? Aş spune că nici unul dintre argumente nu e pe deplin corect. De asemenea, ‚modelul păcatului’ nu ia în considerare factorii biologici şi psihologici ai conceptului de boală. Pe de altă parte, un model strict al conceptului de boală nu abordează disperarea spirituală cu care se confruntă alcoolicul. De asemenea, ea nu permite dezvoltarea instrumentelor spirituale necesare recuperării. Aceste perspective pot fi complementare şi sunt deopotrivă utile şi necesare în tratamentul alcoolismului şi dependenŃelor. Singura problemă e că uneori oamenii care adoptă una dintre perspective intră în competiŃie cu ceilalŃi, fără a încerca să-şi înŃeleagă reciproc poziŃia. Aş vrea să vă amintesc parabola din Evanghelia lui Marcu, capitolul doi, versetul nouă. În această poveste, Iisus îl vindecă pe omul suferind de paralizie. Iisus le-a spus cărturarilor: „Ce este mai lesne a-i spune slăbănogului: Iertate fie-Ńi păcatele sau a-i zice: `Ridică-te, ia-Ńi patul tău şi umblă!?” În această parabolă, Iisus îl vindecă pe om de boală, dar îi şi iartă păcatele. Atunci când lucrăm cu oameni care suferă de dependenŃă cred că e important să Ńinem cont şi de vindecarea trupului, şi de a sufletului. Nu putem să le tratăm separat. Pentru mai multe informaŃii despre problematica alcoolismului şi a recuperării, puteŃi contacta Programul Sf. Dimitrie, Cluj-Napoca 400-011, str. Neagră nr. 5, 0264-597-687, sfdimitrie@hotmail.com.

!
9

Întrebări şi răspunsuri despre... BOALA ALCOOLISMULUI
Ce este “alcoolismul” sau “dependenŃa de alcool”? „Alcoolismul” sau „dependenŃa de alcool” este greu de definit în termeni simpli şi sunt multe cărŃi scrise despre cum să diagnosticăm dacă o persoană a devenit „dependentă de alcool sau alte droguri”. La modul simplu, poate fi identificat prin comportamentul de a consuma alcool şi de a avea probleme din această cauză. Aceste probleme vor fi urmate de eforturi eşuate de a controla cantităŃile consumate fie prin moderare, fie prin abstinenŃă. Pentru alcoolic, eforturile - din ce în ce mai mari - de a înceta consumul de alcool, de a controla cantitatea consumată şi efectele băutului sunt, de obicei, fără succes. Aceste încercări eşuate de control sau de moderare a consumului de alcool sunt caracteristica centrală a „alcoolismului” sau a „dependenŃei de alcool”. De ce este alcoolismul considerat ca fiind o „boală primară”? Alcoolismul ca “boală primară” se referă la ideea că alcoolismul este o boală în sine, aşa cum a declarat OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii în 1956. Se spune că este o „boală primară” pentru că alcoolismul nu este considerat ca un simptom secundar al unei alte boli sau afecŃiuni. Progresia sa este predictibilă, are anumite simptome şi este tratabilă. Deşi există şi alte probleme asociate sau cauzate de acesta, alcoolismul trebuie tratat primul, astfel încât şi celelalte aspecte să fie abordate în mod eficient. Dacă o persoană are probleme fizice, sociale, psihologice sau spirituale care sunt legate de consumul de alcool excesiv, aceste situaŃii nu se vor îmbunătăŃi atâta timp cât persoana în cauză va continua să bea. Este boala alcoolismului progresivă? Natura progresivă a alcoolismului este observabilă şi uşor de schematizat. Harta „V”, inclusă în acest manual, este un model care îi arată progresia. Prezintă o linie descendentă până la stadiul final al alcoolismului, pe de o parte, şi o linie ascendentă care reprezintă procesul de recuperare, pe de altă parte. De obicei, oamenii devin alcoolici după mai mulŃi ani de băut. Pentru a ajuta alcoolicul sau potenŃialul alcoolic să înŃeleagă asta, i se dă sarcina de a-şi analiza istoria consumului şi de a scrie despre ea. PuŃini alcoolici nu se conving că au o problemă cu băutul atunci când au în propriile mâini, negru pe alb, descrierea modului în care consumul lor de alcool s-a înrăutăŃit. Acesta îi ajută, de asemenea, să “privească în viitor” şi să vadă cum ar fi viaŃa lor dacă nu acceptă acum ajutorul de care au nevoie. Acceptânduşi neputinŃa faŃă de alcool şi văzând cât de lipsită de control a devenit viaŃa lor datorită consumului de alcool, acele persoane vor simŃi nevoia unui program zilnic de recuperare. Este alcoolismul fatal? Pentru cei mai mulŃi dintre alcoolici, rezultatul final al băutului lor este moartea timpurie datorită accidentelor rutiere, afecŃiunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legate de consumul de alcool sau droguri. Se întâmplă deseori ca medicii să trateze problemele fizice cauzate de băut şi să-şi informeze pacientul că va putea muri, dacă va continua să consume alcool. E posibil ca pacientul să continue acest consum şi, în cele din urmă, să moară datorită complicaŃiilor fizice cauzate de alcool. În acest caz, vom considera că pacientul a decedat datorită unor probleme hepatice sau datorită alcoolismului său care l-a făcut să bea din nou şi din nou, cauzând acele probleme hepatice? Acelaşi lucru e valabil pentru omul care e sfătuit să nu conducă în stare de ebrietate; în cazul în care continuă să bea şi să conducă, e posibil să moară nu numai el, ci şi alŃii. Asta nu este nici crimă cu premeditare, nici accident. Este rezultatul amăgirii şi a negării bolii fatale pe care noi o numim dependenŃă de alcool sau alcoolism. De ce numai anumiŃi oameni devin alcoolici? Nimeni nu pare să ştie de ce sau nici măcar cum se întâmplă ca unii să aibă această boală pe care noi o numim „alcoolism”, iar alŃii nu. Există câteva teorii despre acest lucru, variind de la modelele „sociologice” la cele „medicale”. Cea mai acceptată teorie este aceea că anumiŃi oameni sunt născuŃi cu o „predispoziŃie” genetică la alcoolism. Această teorie implică faptul că, la anumiŃi indivizi, există un factor „bio-chimic” sau genetic care determină probabilitatea ca acea persoană să dezvolte o dependenŃă faŃă de alcool. În această teorie, este acceptat faptul că există factori sociali şi psihologici care, combinaŃi cu predispoziŃia, cresc sau descresc probabilitatea persoanei de a deveni alcoolică. Alcoolicii înŃeleg alcoolismul? Persoana care devine „alcoolică” nu înŃelege, de obicei, problema alcoolismului mai bine decât preotul, medicul, familia, prietenii sau patronii. Mai grav este că în momentul în care oamenii îşi dau seama că au o problemă, se află deja într-un stadiu avansat al adicŃiei. Asta va face şi mai grea recuperarea, dacă nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin AA sau printr-un program de tratament, ca Sf. Dimitrie. Care este „amăgirea” alcoolicului? CredinŃa greşită sau amăgirea oricărui alcoolic este că el sau ea poate bea normal. Nu poate admite faŃă de el însuşi că are o problemă cu băutul, deci continuă să bea. „Marea Minciună” pe care alcoolicul şi-o spune este că „de data asta va fi altfel, de data asta mă voi descurca mai bine”. ConcepŃia aceasta eronată îl împiedică să accepte nevoia abstinenŃei totale.

10

...şi despre RECUPERAREA DIN ALCOOLISM
Poate fi vindecat alcoolismul? Nu există vindecare cunoscută pentru alcoolism, cu toate că boala poate intra în remisie. Alcoolismul este o afecŃiune cronică, asemănătoare diabetului, bolilor cardio-vasculare, tbc-ului sau altor boli similare. Pentru diabetic, urmarea indicaŃiilor medicului şi orientarea spre un stil de viaŃă sănătos, îi permit pacientului afectat să se „recupereze” atât timp cât îşi menŃine programul de recuperare recomandat. Dar diabeticul, la fel ca şi alcoolicul, nu este niciodată „vindecat”. Dacă vor relua consumul de dulciuri/alcool vor avea aceleaşi probleme. Acelaşi lucru este valabil pentru mulŃi pacienŃi cardiaci care descoperă că au probleme de inimă. Pentru ei, recuperarea înseamnă dietă, exerciŃiu şi un stil de viaŃă sănătos care le permite să-şi menŃină bunăstarea. Pentru alcoolic, “vindecarea” înseamnă bunăvoinŃa de a lucra un program de recuperare simplu, zilnic, aşa cum este prezentat în cei 12 Paşi ai Alcoolicilor Anonimi şi de a se abŃine de la consumul de alcool. Va putea, astfel, să ducă o viaŃă normală. Deoarece nu s-a descoperit încă o “vindecare definitivă” pentru alcoolism, odată ce o persoană „depăşeşte linia” către dependenŃa de alcool, nu va putea reveni niciodată la „băutul normal” de alcool. Dorim să reafirmăm faptul că băutorul înrăit se poate „recupera” şi se poate întoarce la un nivel normal de funcŃionare în societate, dacă el sau ea este dispus(ă) să se abŃină de la alcool. Cum pot să identific pe cineva care are probleme cu băutul? Poate fi dificil să identificaŃi pe cineva care are probleme cu băutul. Nu facem referire la cantitatea de alcool consumată de cineva într-o zi sau într-o săptămână. Cu alte cuvinte, o problemă cu alcoolul nu e identificată prin “cât de mult bea persoana”, ci, mai degrabă, prin “ce efecte are alcoolul” asupra persoanei care îl bea? Întrebarea care se pune e dacă băutul afectează sănătatea fizică a individului? Dar sănătatea mentală? Care sunt efectele băutului asupra sănătăŃii emoŃionale? Dar asupra vieŃii de familie şi a relaŃiilor cu cei dragi? Cum afectează băutul viaŃa profesională şi socială? Şi, cel mai important, ce efecte are consumul de alcool asupra vieŃii spirituale şi a relaŃiei cu Dumnezeu? Răspunsurile la următoarele patru întrebări vă pot ajuta în a vă da seama dacă vreun cunoscut de-al dvs. are probleme cu băutul: 1. AŃi simŃit vreodată că ar trebui să beŃi mai puŃin? 2. V-au enervat vreodată oamenii care vă critică băutul? 3. V-aŃi simŃit vreodată neplăcut sau vinovat în legătură cu băutul dvs.? 4. AŃi băut vreodată dimineaŃa ca să vă calmaŃi nervii sau să scăpaŃi de mahmureală? Un singur „da” la una dintre întrebări poate indica o problemă cu băutul. Mai multe răspunsuri afirmative arată cu mare probabilitate existenŃa unei astfel de probleme. Dacă cineva cunoscut prezintă simptomele dependenŃei de alcool, este important să luaŃi în considerare una dintre opŃiunile disponibile de ajutor, fie Alcoolicii Anonimi, fie Programul Sf. Dimitrie. Ce se înŃelege prin „recuperare”? Recuperarea unei persoane dependente de alcool sau droguri se referă la „recâştigarea” abilităŃilor de funcŃionare în societate fără a mai depinde de alcool sau droguri, altfel spus, revenirea la funcŃionarea normală în societate. Asta nu înseamnă însă că acea persoană a fost vindecată şi că poate să bea alcool în siguranŃă. Pentru băutorulproblemă nu va fi niciodată sigur să folosească alcool, sub nici o formă, în nici un caz. Un „program zilnic” tipic va include rugăciunea, meditaŃia, cererea ghidării lui Dumnezeu şi predarea „zilei” în mâinile Lui, citirea câtorva articole dintr-o carte, discuŃia cu un alt alcoolic despre abstinenŃă şi participarea la întâlnirile grupului AA. De asemenea, mulŃi oameni în recuperare, vor face cel puŃin odată pe zi un „inventar” pentru a-şi evalua starea mentală, emoŃională şi spirituală. Îşi vor pune întrebări legate de atitudine, despre starea lor mentală şi spirituală, îşi vor evalua comportamentul constructiv sau jignitor faŃă de ceilalŃi. Oricine practică cei 12 Paşi are modul său unic de a face acest lucru, dar direcŃia este aceeaşi: a te preda voinŃei lui Dumnezeu, cu sinceritate, zi de zi, şi de a ajuta alŃi alcoolici. Ce sunt “Alcoolicii Anonimi”? Alcoolicii Anonimi sau AA este cel mai răspândit program de recuperare din alcoolism din întreaga lume. Programul AA a început în 1935 când doi alcoolici s-au ajutat reciproc pentru a se menŃine abstinenŃi. Ei au tratat alcoolismul ca şi cum ar fi tratat orice altă boală care ameninŃă viaŃa cuiva şi au iniŃiat un program de recuperare de “zi - cu - zi” care i-a ajutat să rămână abstinenŃi. Este de menŃionat faptul că programele de tratament sunt diferite de programul Alcoolicilor Anonimi şi, cu toate că există similitudini între cele două, acestea nu trebuie confundate. De ce este AA-ul atât de important în programele de recuperare? Grupul AA este un element esenŃial în programele de recuperare pentru că îl ajută pe alcoolic să îşi diminueze negarea, stigmatizarea şi ruşinea. Grupul oferă, de asemenea, modele pozitive prin oamenii care sunt ei înşişi în recuperare. Asta înseamnă că noul venit în AA învaŃă despre cum să rămână abstinent de la oameni care au avut aceleaşi probleme. Grupul AA îi oferă băutorului-problemă noi prieteni care îl vor încuraja să rămână abstinent, şi nu să bea împreună. Acest nou cerc de prieteni se numeşte “grup de sprijin al egalilor” sau “grup de sprijin social”. Este de o importanŃă crucială pentru menŃinerea abstinenŃei ca alcoolicul să participe în mod regulat la aceste întâlniri. !

11

Săptămâna 2

Drumul de la băutul social la alcoolism
Pentru această prezentare, vom invita un absolvent al unui program de tratament al alcoolismului sau un consilier în adicŃii pentru a descrie ‚procesul devenirii’ unei persoane alcoolice. De foarte multe ori, nu ne punem problema procesualităŃii alcoolismului şi a faptului că el nu apare peste noapte (nefiind firesc să ne aşteptăm nici la o vindecare în 24 de ore). Plecând de la conceptele de sindrom emoŃional şi grafic al sentimentelor, vom discuta despre conflictul caractereologic, despre progresia bolii şi despre crizele care motivează o persoană bolnavă de alcoolism să caute un tratament pentru afecŃiunea sa. Materialele utilizate vor încerca să detalieze progresia bolii şi simptomele acesteia, precum şi să ofere un reper faŃă de ceea ce OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii consideră a fi consumul de alcool cu riscuri minime. Acest al doilea instrument poate fi utilizat şi în intervenŃia de scurtă durată pe care un preot, un medic sau un alt profesionist o poate utiliza în asistarea unei persoane dependente de alcool.

Materiale de informare propuse: o Harta V şi Simptomele alcoolismului – prezintă simptomele progresive ale alcoolismului, diferenŃele de evoluŃie ale acestuia, funcŃie de vârsta începerii consumului de alcool, precum şi indicatorii pozitivi ai recuperării din acesta. o Ghid pentru consumul de alcool cu risc scăzut – un material oficial al OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii care încurajează o analiză personală a propriului consum de alcool şi o evaluare a riscurilor presupuse de acest comportament; sunt oferite informaŃii cu privire la situaŃiile în care se impune adoptarea abstinenŃei la alcool; o Invitat: un absolvent al programului de tratament.

12

14

SIMPTOMELE ADICłIEI
Preocuparea faŃă de drog (persoane, locuri, lucruri); Creşterea toleranŃei (nevoia de o cantitate mai mare pentru a obŃine aceeaşi schimbare a dispoziŃiei); Manifestări de sevraj la încetarea consumului; Eşuarea sistemului de valori a persoanei (aceasta minte, înşeală, ascunde, neagă); Deteriorare socială, mentală, spirituală, emoŃională şi fizică. Spirituală = eşuarea sistemului de valori Mentală = negare, raŃionalizare, minimalizare, generalizare EmoŃională = exprimată prin sentimente de vinovăŃie, ruşine, frică, învinovăŃirea celorlalŃi Fizică = de ex., în cazul alcoolului: ciroza hepatică, probleme cerebrale, stomacale, cancer al gurii si al gâtului, gastrite, sindrom alcoolic fetal sau efecte ale alcoolismului fetal, accidente de muncă relaŃionate cu alcoolul - cazaturi, electrocutări, etc.

BOALA ADICłIEI AFECTEAZĂ TOATE DIMENSIUNILE PERSOANEI CONSUMATOARE, PRECUM ŞI PE TOłI MEMBRII FAMILIEI ACESTUIA!

AbstinenŃa Uz inadecvat
-------------

?

Abuz
--------------

AdicŃie
--------------

---------------------

? intervalul în care se face trecerea de la uzul inadecvat la abuz, neputându-se marca un punct exact pentru aceasta tranziŃie. Statisticile arată că intervalul de la primul consum până la instalarea adicŃiei diferă funcŃie de vârsta: 5 ani……….15 ani = Adult 5 luni………15 luni = Adolescent 5săptămâni…..15 săptămâni = Pre-adolescenŃi

Săptămâna 3

Alcoolismul - o boală de familie.

Scopul acestei sesiuni este de a descrie modul în care alcoolismul unei persoane afectează întreagul sistem familial în modul de gândire, simŃire şi comportare al tuturor membrilor săi. Invitatul grupului Al-Anon din localitate va accentua şi necesitatea recuperării întregii familii prin implicarea în programe de recuperare a acesteia. Prezentarea va conŃine şi cele mai uzuale simptome întâlnite la familiile care se confruntă cu alcoolismul, rolurile pe care le adoptă aceştia în relaŃia cu alcoolicul şi lumea întreagă, precum şi programul de recuperare al comunităŃii Al-Anon. Sperăm ca exemplul viu al unui ‚aparŃinător’ să combată credinŃa greşită conform căreia singura problemă din familie este băutul alcoolicului şi că, dacă acesta ar înceta băutul, toată lumea ar trăi fericită.

Materiale informative: o Rolurile familiei – scurtă descriere a posibilelor atitudini adoptate de membrii familiei în care există problema alcoolismului; recuperarea fiecăruia dintre ‚roluri’. o ÎnŃelegerea alcoolismului - o descriere a simptomelor alcoolismului adresată materialul oferă şi indicii specifice privind

partenerului de viaŃă şi copiilor alcoolicilor, cu sublinierea caracterului de boală de familie şi a simptomelor prezentate de aparŃinători. o Scrisoare deschisă către familia mea. Harta V a bolii de familie – un mesaj emoŃionant adresat familiei de către un alcoolic ipotetic, un mesaj care încurajează familia să înceteze practicarea comportamentelor de întreŃinere a adicŃiei; Harta V prezintă simptomele progresive ale bolii de familie, precum şi indicatorii recuperării acesteia. o Invitat : membru Al-Anon

17

Spmvsjmf!gbnjmjfj!
Familia ca sistem. Familia reprezintă un grup de indivizi uniŃi între ei prin legături biologice şi emoŃionale. Fiecare membru este unic, are drepturile sale, însă, împreună, ei formează o “unitate” - familia. Fiecare membru îi influenŃează pe ceilalŃi, iar familia ca “întreg” îl influenŃează pe fiecare individ în parte. Acesta este sistemul familial. O bună comparaŃie este cea cu o jucărie care are mai multe obiecte suspendate, în echilibru; dacă un obiect cade sau se strică, şi celelalte obiecte vor fi afectate şi se vor răsuci, încercând să îşi recapete echilibrul. Un copil bolnav îi va antrena în jurul său pe toŃi ceilalŃi membri ai familiei care fie îl îngrijesc, fie sunt geloşi pe atenŃia primită de acesta. Atunci când un membru al familiei devine alcoolic, ceilalŃi membri ai familiei va fi pus în situaŃia de a „face faŃă”, de a supravieŃui noii situaŃii. Iată câteva variante: 1. Persoana dependentă / Alcoolic. o Comportamente: pierderea controlului asupra băutului; negare; superficialitate; neputinŃa de îndeplinire a rolului de adult / a sarcinilor ce-i revin; egocentrism; acuzare / învinovăŃirea celorlalŃi; şarm; atitudine de atotştiutor, perfecŃionism; rigiditate; grandomanie; ostilitate; auto-compătimire; agresivitate; apologetic (“maestru al scuzelor”); retras; pasiv; inadecvare sexuală; o Sentimente: durere; vinovăŃie; frică; mânie; ruşine; dispreŃ şi ură faŃă de propria persoană; 2. ÎntreŃinător principal. o Comportamente: supra-responsabilitate; seriozitate; manipulare; auto-învinovăŃire; auto-compătimire; martiraj; căutarea controlului; neputinŃă; “bun”; fragilitate; bolnăvicios. o Sentimente: durere; mânie; frică; vinovăŃie, neajutorare; inadecvare; neîncredere în propria persoană. o Oferă familiei: responsabilitate 3.Erou: o comportamente: ”substitut pentru părinŃi”; lider; seriozitate; încercare de control; nevoia de aprobare din partea celorlalŃi; dependenŃă de muncă; concentrare asupra sarcinilor realizabile; obsedat de performanŃă; obŃine succese; nu îi place să piardă; îşi dezvoltă un stil de viaŃă independent, departe de căminul părinŃilor; supta-estimare; doreşte să fie în centrul atenŃiei, să domine grupul şi să accelereze lucrurile; genul nu are o prea mare semnificaŃie; competitiv; tendinŃe de alcoolism; vrea să aibă mereu dreptate; neasertiv, uneori agresiv; pare calm, dar se simte rănit; se căsătoreşte deseori cu un alcoolic; o sentimente: durere; însingurare; inadecvare; confuzie; mânie; frică; vinovăŃie 4. łap ispăşitor / Problematicul / Oaia neagră / Heringul roşu / Rebelul: o Comportamente: sfidare; identificarea cu prietenii din gaşcă (“pierde-vară”); confruntare; consum de substanŃe timpuriu; rebeliune (relaŃionată cu stima de sine); retras; nu respectă regulile; sarcină neplanificată; delicvenŃă; fuga de acasă; reactiv; agresiv în joc; accidente; riscă foarte mult; antisocial; nemotivat; toŃi ceilalŃi îi sunt duşmani, nimeni nu e de încredere; iritabilitate; furie; imită comportamentele persoanei dependente; La şcoală: performanŃe scăzute, absenteism, revoltă; elev-problemă; ajunge la consiliere / psiholog; o Sentimente: durere; frică; însingurare; respingere; mânie; inadecvare; resentimente; o Oferă familiei: distragerea atenŃiei; direcŃionarea acuzelor; punct de concentrare a familiei 5. Copilul pierdut: o Comportamente: conformare; spontaneitate; imaginaŃie bogată; materialism; comportamente alimentare tulburate (supra-ponderabilitate); distant; liniştit; supra-independent; singuratic; izolare; deprinderi fizice slab dezvoltate; reprimarea identităŃii sexuale; copilăros; fragil; anxietate; marginalizare; “ciudat”; La şcoală: elev mediocru; nu iese în evidenŃa nici prin rezultate bune, nici rele; ignorat atât de profesori, cât şi de colegi; o Sentimente: durere; însingurare; inadecvare; mânie; frică; neputinŃă; lipsa valorii personale; o Oferă familiei: uşurare 6. Mascota: o Comportamente: căldură; sensibilitate; abilitatea de a asculta; comportament de clovn; face orice pentru a atrage atenŃia; evitarea conflictelor; hiper-activitate; nevoia de aprobare din partea celorlalŃi; “animăluŃul de casă al familiei”; imaturitate; are prieteni mai mici decât el; nu are definite limitele sexuale; încearcă să scape de consecinŃe fiind “drăguŃ”; aşteaptă ajutorul celorlalŃi; caută un “erou” pentru a-l proteja; pare vesel, dar se simte furios; La şcoală: probleme de concentrare, rezultate slabe datorită acestui fapt; tulbură orele; poate fi îndrumat către consilier; o Sentimente: frică; însingurare; insecuritate; mânie; resentimente; vinovăŃie; inadecvare; nemulŃumire; confuzie; o Oferă familiei: distracŃie şi amuzament; relaxare;

18

Sfdvqfsbsfb///
... e importantă şi posibilă în programele de 12 paşi pentru: persoana dependentă de alcool → Alcoolicii Anonimi întreŃinător / partener de viaŃă → Al-Anon copii → Alateen Eroul: o puncte tari… calităŃile sale îl fac un lider responsabil care ştie să stabilească obiective pe termen scurt; se oferă voluntar şi manifestă un instinct de a avea succes; o trebuie să înveŃe să… se relaxeze şi să se distreze; să fie spontan; să urmeze şi indicaŃiile celorlalŃi; să negocieze; să ceară ajutor; o ce atitudine să aibă adulŃii... să îi ofere atenŃie eroului şi atunci când nu obŃine un rezultat deosebit; să consolideze valoarea intrinsecă a eroului şi să încerce să-i separe sentimentul propriei valori de cel al succeselor obŃinute; să-l înveŃe că e normal să greşeşti; o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să nu îl lase pe copil să monopolizeze conversaŃia sau să fie mereu primul care răspunde la întrebări sau care se oferă voluntar; łapul ispăşitor: o puncte tari… deseori, este un copil foarte creativ şi inventiv; el “spune lucrurilor pe nume” şi are un puternic simŃ al loialităŃii; o trebuie să înveŃe să… îşi exprime mânia într-un mod constructiv; să facă diferenŃa între greşelile lor şi cele pentru care sunt în mod nedrept acuzaŃi şi să îşi asume responsabilitatea pentru cele din prima categorie; să se implice în activităŃi care le vor aduce atenŃie pozitivă; să îşi exprime sentiment ele de durere; să se ierte pe ei înşişi; o ce atitudine să aibă adulŃii... să îi spună copilului când anume comportamentul său este inadecvat; să îl laude ori de câte ori îşi asumă responsabilitatea pentru ceva; să fie empatic faŃă de copil şi comportamentul său; o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să îl compătimească pe copil; să îl trateze în mod preferenŃial şi să îi ofere mai multă putere; să fie de acord cu plângerile copilului despre ceilalŃi copii sau adulŃi; să perceapă comportamentul copilului ca pe un atac la persoană sau să se considere incompetent ca şi profesor / consilier / etc. Copilul pierdut: o puncte tari… este un copil cooperant şi are o imaginaŃie puternică; munceşte bine independent şi urmează cu grijă indicaŃiile şi regulile; o trebuie să înveŃe să… cum să îşi recunoască importanŃa; cum să îşi identifice sentimentele; cum să îşi identifice nevoile şi dorinŃele; cum să iniŃieze activităŃi; cum să găsească mai multe alternative şi să ia decizii de unii singuri; cum să pună întrebări; o ce atitudine să aibă adulŃii... să se preocupe de toŃi copiii, mai ales de cei care sunt în mod constant neglijaŃi; să stabilească contacte de unu-la unu cu copiii neglijaŃi; să evidenŃieze şi să dezvolte calităŃile copilului, talentele sale, creativitatea; să se preocupe de interesele personale ale copilului; să folosească apropierea fizică (îmbrăŃişarea, datul mâinii, etc.); să îl ajute pe copil să stabilească o relaŃie, poate cu un coleg de clasă; să încurajeze munca în grupuri mici pentru a construi încrederea şi confidenŃa; o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să îi permită copilului să “scape”, acceptând ca acesta să rămână tăcut sau să nu îl implice niciodată, să nu îl strige pe nume; să îi lase pe colegii de clasă să îl “cocoloşească” pe copil, răspunzând sau vorbind în numele lui; Mascota: o puncte tari… mascota are un simŃ deosebit al umorului şi spontaneităŃii; e sensibil la stresul oamenilor şi încearcă să îl reducă; o trebuie să înveŃe să… cum să primească atenŃie, aprecieri şi ajutor de la ceilalŃi; cum să recunoască şi să îşi accepte mânia şi teama; cum să se preocupe de propria persoană, să îşi identifice nevoile şi dorinŃele; cum să facă faŃă conflictelor; cum să îi lase pe alŃii să fie responsabili pentru propriile acŃiuni; o ce atitudine să aibă adulŃii... să aibă sentimente de mânie controlată faŃă de comportamentul de “clovn al clasei”; să îi ofere copilului o anumită sarcină care să fie importantă şi care să comporte o anumită responsabilitate; să îl tragă la răspundere atunci când e cazul; să încurajeze un simŃ adecvat la umorului; să insiste pe contactul vizual; o ce atitudine să nu aibă… să nu încurajeze activităŃile de distragere ale clovnului, să nu aibă o atitudine de superficialitate faŃă de aceştia.

19

ÎnŃelegerea alcoolismului
Ce este alcoolismul? AsociaŃia Medicală Americană a recunoscut alcoolismul ca boală care poate fi stopată, dar nu tratată. Una dintre simptome este dorinŃa incontrolabilă de a bea. Alcoolismul e o boală progresivă. Cât timp alcoolicii continuă să bea, nevoia lor de a bea se va înrăutăŃi. Dacă boala nu e stopată, ea poate duce la pierderea sănătăŃii mentale sau la moarte. Singura metodă de a ameliora boala este cea a abstinenŃei totale. Alcoolismul e o boală pe viaŃă. Chiar şi după ani de abstinenŃă, alcoolicul nu îşi va mai putea controla băutul, odată ce a reînceput să bea. Astăzi există mai multe moduri de a trata alcoolismul. Alcoolicii Anonimi este metoda cea mai cunoscută şi cea mai eficientă. Alcoolismul nu mai este o situaŃie fără scăpare, disperată, dacă este recunoscută şi tratată. Cine este alcoolic? Alcoolicii sunt oameni de toate felurile; tineri şi bătrâni, săraci şi bogaŃi, bine educaŃi sau ignoranŃi, oameni cu cariere sau muncitori, casnice şi mame. Doar 3-5% sunt „vagabonzi” sau trăiesc pe stradă. Restul, au familii, prieteni, servicii şi se descurcă destul de bine. Însă, o parte a vieŃii le este afectată de consumul de alcool: viaŃa familială, viaŃa socială sau serviciul. Un alcoolic este cineva al cărui băut îi cauzează probleme tot mai mari în unele sau mai multe domenii ale vieŃii sale. De ce bea alcoolicul?Alcoolicii beau pentru că ei cred că nu au de ales. Ei se folosesc de alcool ca de un mod de a evada sau ca pe un sprijin. Ei simt o durere emoŃională pe care încearcă să o trateze prin consumul de alcool. În cele din urmă, ei depind de alcool atât de mult încât ajung să fie convinşi că nu pot trăi fără el. Aceasta este obsesia. Atunci când unii alcoolici încearcă să facă faŃă fără să bea, simptomele sevrajului sunt atât de copleşitoare încât revin la consumul de alcool pentru că acesta pare a fi singurul mod de a scăpa de agonie. Aceasta este dependenŃa. Cei mai mulŃi alcoolici şi-ar dori să fie consumatori sociali. Ei îşi petrec mult timp şi efort pentru a-şi controla băutul, astfel încât să poată să bea ca ceilalŃi oameni. S-ar putea să încerce să bea doar la sfârşit de săptămână sau să bea doar un anumit tip de alcool. Dar niciodată nu pot să fie siguri că vor reuşi să se oprească din băut atunci când vor dori acest lucru. Sfârşesc prin a se îmbăta, chiar dacă şi-au promis că nu se va întâmpla aşa ceva. Această este compulsia. Care sunt simptomele alcoolismului? Pierderea controlului. Pierderea controlului e de obicei progresivă. La început, alcoolicul îşi poate controla băutul de cele mai multe ori. Dar, uneori, se îmbată atunci când nu vrea asta. Apoi, începe să îşi piardă tot mai mult controlul. S-ar putea să bea doar în anumite zile sau în anumite situaŃii pentru că ştie că nu întotdeauna se poate opri când vrea. Dacă va continua să bea, va pierde controlul şi asupra lui când bea. Va bea atunci când ar preferea să nu bea, chiar dacă ştie că trebuie să fie „treaz”. Progresia. Poate că alcoolicul nu va bea mai mult, dar va bea mai des. Se va putea conta tot mai puŃin pe el. devine din ce în ce mai obsedat de băut şi din ce în ce mai puŃin preocupat de responsabilităŃile sale. Simptomele de sevraj. Atunci când alcoolicul se opreşte din băut, s-ar putea să se simtă rău, să aibă senzaŃie de vomă, dureri de cap şi ‚tremurături”. De obicei, e foarte iritabil. S-ar putea să aibă şi halucinaŃii cunoscute sub numele de D.T. („delirium tremens”). În stadiile avansate, pot să apară şi convulsii. Uneori, e necesară spitalizarea pentru perioada de „uscare”. Schimbările de personalitate. Alcoolicul pare să aibă o personalitate de tip „Jekyll şi Hyde”. Atunci când bea, este cu mult diferit faŃă de felul în care se comportă atunci când nu bea. „Ruperea filmului”. Acestea sunt forme de amnezie. Alcoolicul nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat. Ruperea filmului poată să apară chiar şi atunci când alcoolicul nu este beat şi poate să dureze câteva minute sau câteva zile. Aceste episoade sunt înspăimântătoare pentru alcoolic şi provoacă nedumerire celor din jur care nu înŃeleg de ce alcoolicul nu mai ştie ce s-a întâmplat. De ce se spune că alcoolismul este o boală de familie? În primul rând, am putea crede că alcoolismul e o boală de familie pentru că se transmite în familie. Cei mai mulŃi membri în Al-Anon sunt soŃii ale alcoolicilor, dar, în acelaşi timp, au şi părinŃi alcoolici. S-ar putea să aibă fraŃi sau surori care fie suferă ei de această boală, fie sunt căsătoriŃi cu cineva care suferă. Medicii au observat că, de obicei, există mai mult decât un singur alcoolic în familie; din acest motiv ei au spus că există o tendinŃă familială de a suferi de alcoolism, în acelaşi fel în care există o tendinŃă familială de a suferi de diabet. Oricum, încă nu s-a dovedit că alcoolismul ar fi o boală moştenită direct. Spunem că alcoolismul este o boală de familie pentru că alcoolismul unui membru al familiei afectează întreaga familie şi toŃi se îmbolnăvesc. De ce se întâmplă asta? Pentru că, se deosebire de diabet, alcoolismul nu există doar în corpul alcoolicului, ci este şi o boală a relaŃiilor acestuia. Multe dintre simptomele bolii alcoolismului se regăsesc în comportamentul alcoolicului. Cei din jurul alcoolicul reacŃionează la comportamentul acestuia; ei vor să-l controleze, să-l

20

compenseze sau să îl ascundă. De multe ori, se învinovăŃesc pentru asta şi se simt răniŃi. În cele din urmă, ei înşişi vor avea probleme emoŃionale. Obsesia familiei. De multe ori, familia ajunge să fie la fel de obsedată de băutul alcoolicului ca şi alcoolicul însuşi, numai că familia încearcă să găsească un mod de a-l face pe alcoolic să renunŃe la consum, în timp ce alcoolicul încearcă să găsească modalităŃi de a continua băutul. Ca urmare a acestei obsesii, ei uită de orice altceva. Copiii sunt neglijaŃi, prietenii părăsiŃi, nu mai există nici un interes pentru lumea exterioară, responsabilităŃile sunt uitate. O mare parte a timpului non-alcoolicilor este petrecută în încercări de schimbare a alcoolicului. Numai că nimic nu pare să dea rezultate. Anxietatea familială. Atunci când alcoolicul are probleme din cauza băutului său, familia se îngrijorează. ToŃi se tem de ce s-ar putea întâmpla, astfel încât fac totul pentru a-l scăpa de bucluc. Îi fac treaba acestuia, plătesc facturile, curăŃă mizeria după el, îi repară greşelile, mint pentru el. Fără să îşi dea seama, ei îi lasă acestuia posibilitatea de a continua să bea. Ei nu ştiu că înlăturând toate consecinŃele dureroase ale băutului ei nu vor face decât să îi reîntărească alcoolicului convingerea că vor putea continua să bea, fără ca nimic rău să se întâmple. Mânia familiei. Frustrată de comportamentul alcoolicului şi de propria neputinŃă de a-l controla, gândindu-se că alcoolicul bea intenŃionat pentru că nu îi iubeşte, familia îl va privi pe alcoolic cu mânie. Se vor certa, se vor contrazice, îşi vor spune în tot felul, vor încerca să se răzbune pentru toate suferinŃele. Întreaga casa devine un câmp de bătălie. Familia nu îşi dă seama că alcoolicul bea din cauză că nu se poate opri şi că şi el se urăşte pentru asta. Pedepsindu-l pentru comportamentul său, ei îl conving că nu e demn de iubire. Astfel, i se va înlătura sentimentul de vinovăŃie, pentru că va considera că, fiind pedepsit pentru băutul său, îşi plăteşte greşelile. Îşi imaginează că a plătit pentru comportamentul său negativ, astfel încât poate sa bea din nou. Negarea familiei. Alcoolicul neagă că el ar avea vreo problemă. El neagă că ar ave nevoie de ajutor. Promite că nu va mai bea niciodată. Acceptându-i promisiunile, familia neagă şi ea problema. E la fel când spunem că alcoolicul bea intenŃionat. Ei nu i-ar accepta promisiunile dacă ar şti că el e bolnav şi că nu se poate controla. Ei neagă problema atunci când o ascund de ceilalŃi şi pretind că ea nu există. Neagă problema atunci când ameninŃă şi nu sunt consecvenŃi în ceea ce zic. Familia alcoolicului spune deseori un lucru şi face alt lucru. Ei nu sunt conştienŃi de faptul că alcoolicul „ascultă” ceea ce fac ei şi nu ce spun. Copiii sunt prinşi la mijloc. Ca şi copii ai alcoolicilor, suntem afectaŃi în multe feluri. S-ar putea să fim răniŃi direct de comportamentul alcoolicului, mai ales dacă există violenŃă. Atunci când bea, alcoolicul face deseori promisiuni pe care nu le poate păstra sau pe care nu şi le aminteşte. Ne e greu să trecem prin asta dacă nu înŃelegem că alcoolismul este o boală. Sau, s-ar putea să existe probleme financiare. S-ar putea să ne simŃim ruşinaŃi de familia noastră sau să ne fie teamă că vom fi făcuŃi de ruşine în faŃa prietenilor. S-ar putea chiar să ne învinovăŃim pe noi înşine pentru băutul alcoolicului. S-ar putea ca şi părinŃii non-alcoolici să ne cauzeze probleme. În urma preocupării lor cu problema băutului, s-ar putea să ne neglijeze, să fie iritabili, inconsistenŃi, pretenŃioşi sau confuzi. S-ar putea să ne facă să-i ajutăm să-l controleze pe alcoolic, să-l supraveghem, să nu facem gălăgie ca să nu-l deranjăm, să-l aducem acasă de la bar, să minŃim pentru el ca să ascundem problema de vecini. S-ar putea chiar să ne acuze pe noi pentru că alcoolicul bea. Astfel, nu e de mirare că ajungem să ne urâm pe noi, pe părinŃii noştri, pe viaŃă şi pe tot ce e în ea. Poate că avem probleme cu temele acasă, poate că ne e teamă de oameni, nu avem încredere în noi, ne e teamă de viitor sau poate suferim de tulburări „nervoase”. Unii dintre noi chiar am fugit de acasă sau am avut probleme cu poliŃia. Dar există speranŃă. Putem învăŃa să diminuăm efectele negative pe care le are alcoolismul asupra noastră şi să devenim oameni fericiŃi şi sănătoşi emoŃional. Rezumat. Cineva care are o dorinŃă incontrolabilă de a bea este alcoolic; el suferă de boala alcoolismului. Alcoolicul foloseşte alcoolul pentru a scăpa de realitate şi de responsabilităŃi. Deşi se simte vinovat, el nu se poate opri din băut, chiar dacă vede că distruge tot ceea ce face ca viaŃa să merite trăită şi că le produce suferinŃă celor dragi din jur. El este dependent emoŃional de alcool şi crede cu adevărat că nu poate trăi fără a bea. El este dependent şi fizic şi intră în sevraj atunci când încearcă să se oprească. El încearcă să scape de remuşcări bând din ce în ce mai mult până când durerea provocată de consumul de alcool devine mai puternică decât cea pe care încearcă să o diminueze prin alcool. Doar atunci va fi gata sa se oprească din băut; dorinŃa de a înceta băutul trebuie să vină din interior. Nimeni nu poate obliga un alcoolic să se oprească din băut. Pentru că alcoolicul e bolnav, el îşi face rău lui şi altora. Datorită apropierii noastre de el, şi noi avem probleme. Cel mai bun mod de a-l ajuta pe alcoolicul compulsiv şi pe noi înşine este de a întări propriile puteri, de a ne corecta atitudinile, de a fi buni cu el şi de a învăŃa cum să ne detaşăm de problemă.

21

Scrisoare deschisă către familia mea
Sunt alcoolic. Am nevoie de ajutor. Dacă îmi permiŃi să te mint, acceptând asta ca adevăr, mă încurajezi să mint. Adevărul poate fi dureros, dar scoate-l la iveală. Dacă mă laşi să fiu isteŃ, mă înveŃi să îmi evit responsabilităŃile şi, în acelaşi timp, să nu mai am respect faŃă de tine. Dacă pot, te voi exploata şi voi profita de tine. Făcând asta, devii complice în încercarea mea de a scăpa de responsabilităŃi. PoŃi să-mi Ńii lecŃii, să mă moralizezi, să mă dojeneşti, să mă lauzi, învinovăŃeşti, să mă cerŃi sau să-mi arunci alcoolul, indiferent dacă sunt sub influenŃa alcoolului sau dacă sunt abstinent. PoŃi să te simŃi bine pentru moment, dar situaŃia se va înrăutăŃi. Dacă îmi accepŃi promisiunile, îmi îngădui să-mi amân durerea. La fel e şi cu acordurile, înŃelegerile schimbate. Dacă un acord a fost făcut, Ńine-te de el. Dacă îŃi pierzi firea cu mine, te vei distruge pe tine şi orice posibilitate de a mă ajuta. Dacă permiŃi anxietăŃii să te constrângă, să faci ceea ce ar trebui să fac eu, distrugi, pentru amândoi, şansa de a ne recupera. Ascunzând sau muşamalizand consecinŃele abuzului meu de alcool, vei reduce sau vei evita criza, perpetuând boala. Cu toate acestea, găseşte realitatea aşa cum aş vrea eu. DependenŃa de alcool este o boală şi se înrăutăŃeşte pe măsură ce abuzul meu continuă. Începe acum să înveŃi să înŃelegi şi să planifici recuperarea mea. Am nevoie de ajutorul unui doctor, a unui consilier sau a unui psiholog, a unui alcoolic în recuperare şi de Dumnezeu. Singur nu mă pot ajuta. Mă urăsc pe mine, dar te iubesc pe tine. A nu face nimic este cea mai rea alegere pe care o poŃi face pentru noi. Vreau linişte şi siguranŃă în casa noastră şi fericire pentru toŃi.

Te rog, ajută-mă! Alcoolicul tău.
22

Săptămâna 4

Tinerii şi consumul de alcool
O problemă pe care toŃi părinŃii şi-o pun – inclusiv cei din Biserica Ortodoxă – este cea a consumului de alcool la adolescenŃi. Există un acord general cu privire la faptul că vârsta consumului de alcool a scăzut foarte mult, că adolescenŃilor le este extrem de uşor să îşi procure alcool. De cele mai multe ori, însă, ne simŃim neputincioşi atunci când vine vorba de a interveni sau de a ne proteja copiii de pericolul alcoolului. DiscuŃia şi materialele oferite îi vor ghida pe părinŃi – şi nu numai – în abordarea discuŃiei despre alcool cu adolescenŃii, în stabilirea de reguli şi consecinŃe privind folosirea alcoolului de către aceştia, dar şi în stabilirea unei relaŃii de comunicare deschisă cu aceştia.

Materiale informative: o Abuzul de alcool la adolescenŃi – factori de risc – o prezentare adresată părinŃilor şi adulŃilor, în general, care doresc să afle informaŃii despre factorii de risc care îi predispun pe adolescenŃi la adoptarea unui comportament favorabil consumului de alcool; de asemenea, se prezintă fazele procesului adicŃiei, începând cu cea a consumului experimental, social, instrumental, urmat de cel habitual şi compulsiv. o Cum să vorbeşti cu copilul tău despre consumul de alcool? – părinŃii sunt sprijiniŃi în a iniŃia un proces de comunicare între aceştia şi copiii lor privind atitudinea familiei faŃă de consumul de alcool al adolescenŃilor. o Strategii de prevenire pentru părinŃi – o trecere în revistă a modalităŃilor prin care părinŃii pot interveni pentru a preveni dezvoltarea unui comportament pro-adictiv, oferindu-se indicii despre propriile atitudini ale părinŃilor şi necesitatea stabilirii de reguli privind consumul.

24

Abuzul de substanŃe la adolescenŃi
- Factori de risc a. subcultura adolescenŃilor : adulŃii încearcă să controleze consumul adolescenŃilor, asociindu-l cu o anumită vârstă, cu anumite evenimente sociale, cu ceremonii şi celebrări; cultura contemporană (familia, comunitatea, bisericile) şiau modificat atitudinea semnificativ, având nu numai o atitudine pro-consum, ci şi o “de-tradiŃionalizare” până acolo unde controlul dispare. Per ansamblu, circumstanŃele reprezintă doar una dintre “cauzele” consumului la adolescenŃi – altfel spus, un factor de risc. Cea mai mare parte a consumului nu apare în cadrul familial, social sau religios, ci în cadrul unei subculturi a egalilor care este nesupravegheată, care îşi improvizează propriile ritualuri şi care conferă propria semnificaŃie consumului de substanŃe. Această subcultură e, în cel mai rău caz, o caricatură a societăŃii, iar toate caricaturile sunt predispuse la exagerări. Însă, nu toŃi adolescenŃii dezvoltă dependenŃe, astfel încât aceşti factori culturali nu pot fi incriminaŃi în totalitate. b. personalitatea adolescenŃilor : prin natura lor, adolescenŃii sunt înclinaŃi către asumarea de riscuri care, deşi sunt periculoase, sunt captivante şi stimulante; adolescenŃii trăiesc “aici şi acum” într-o mai mare măsură decât adulŃii; din punct de vedere al dezvoltării, adolescenŃii se află la mijlocul distanŃei între copilărie şi maturitate, nu numai biologic, ci şi cognitiv (abilitatea de a planifica şi anticipa consecinŃele). Din acelaşi motiv, adolescenŃilor le e dificil să îşi amâne recompensarea; consumul de substanŃe oferă gratificare imediată; le e mai uşor să treacă de la consumul experimental la cel habitual pentru a se simŃi bine / a evita să se simtă rău, fără să ia în considerare consecinŃele. În timp, consumul devine principala sursă de recreere şi modalitate de coping. - rebeliunea (tensiunea care există între adolescenŃi şi autorităŃi şi care reflectă dinamica procesului de individualizare); puterea voinŃei – a şti ce vrei şi gândeşti, indiferent de ce vor şi gândesc ceilalŃi - devine periculoasă dacă se dezvoltă fără abilitatea de a planifica şi a amâna recompensarea; dorinŃa de independenŃă implică şi o anumită opoziŃie; atitudinea părinŃilor faŃă de acest fenomen e crucială – dacă sunt excesiv de severi, vor bloca autonomia viitorului adult, lăsându-i totuşi vulnerabili faŃă de presiunea egalilor/predarea către o altă persoană (substituirea unui părinte sever cu un prieten/iubit). Atitudinea opusă, de abdicare de la responsabilităŃi de către părinŃi şi societate, îi privează pe adolescent de alternativa la propria voinŃă, de un set de tradiŃii şi valori. În cazul fericit al individualizării “reuşite”, rezultatul este un amalgam al influenŃei părinŃilor, culturii şi propriei experienŃe, marcat de puterea voinŃei şi integritate şi ghidată de valori şi idealuri ce servesc interesele sociale. c. presiunea egalilor : o mare parte a conflictului adolescenŃi-părinŃi e legat de loialitate: aprobarea părinŃilor versus aprobarea prietenilor; adolescenŃii sunt sensibili faŃă de regulile grupului de prieteni referitoare la înfăŃişare, comportamente şi atitudini, iar o mare parte a schimbărilor lor de dispoziŃie au de a face cu lupta de a câştiga şi a păstra aprobarea acestora; iar această subcultură este una care promovează consumul hedonistic/instrumental de substanŃe; în măsura în care grupul din care face parte un adolescent susŃine o astfel de atitudine, el este în situaŃii de risc faŃă de abuz şi dependenŃă; d. înstrăinarea adolescenŃilor: înstrăinarea se referă la respingerea / întreruperea legăturii între adolescent şi valorile, idealurile, tradiŃiile parentale şi sociale; înstrăinarea nu e neutră din punct de vedere emoŃional – tinerii înstrăinaŃi sunt mânioşi, acŃionează aşa cum fac pentru că se simt trădaŃi –chiar fără să conştientizeze asta- de către cei ale căror valori le resping; de fapt, fiecare adolescent înstrăinat a fost neglijat de către familie, de către societate sau de către ambele; e. stresul: problema factorilor “stresori” trebuie văzută în lumina mecanismelor de coping (cu cât acestea sunt mai puŃine, cu atât individul este mai “stresat”); simptomele de stres include nervozitate, anxietate, iritabilitate, agitaŃie, insomnie, dificultăŃi de concentrare şi de somn, tulburări ale apetitului alimentar şi abuz de substanŃe cu rol compensator; un important factor de stres îl reprezintă mediul familial disfuncŃional (familii în care există situaŃii de abuz fizic, sexual şi psihologic, violenŃă, arestări, abuz parental de alcool şi/sau alte droguri, afecŃiuni mentale ale unuia sau ambilor părinŃi); însă, nu toŃi adolescenŃii care abuzează de substanŃe provin din astfel de familii; f. insecuritatea şi stima-de-sine scăzută : stima de sine se bazează pe abilitatea de a reuşi în depăşirea obstacolelor; succesul întăreşte stima de sine, pe când eşecul conduce la scăderea acesteia şi la anticiparea eşecurilor viitoare; eşecul cronic şi frustrarea se finalizează în disperare şi “neputinŃa învăŃată”; - insecuritatea – sentimente de anxietate cronică – îşi are originea în lipsa afecŃiunii, a unui climat de încredere în ceilalŃi şi în propria persoană; ambele funcŃionează ca şi factori declanşatori pentru consumul compensatoriu de substanŃe; fiecare adolescent este un

25

individ în căutarea a ceva care să îl facă să se simtă special şi mândru, fie vorba de atractivitate personală, talent, aptitudini sociale sau inteligenŃă.

Procesul adicŃiei
1. Consum experimental – motivat primar de curiozitate şi de căutarea senzaŃiilor de extaz (uneori, şi de rebeliune); efectele consumului sunt mai puŃin importante decât extazul ce însoŃeşte un tabu; acest consum apare de obicei în context social, nu este frecvent, poate fi impulsiv, să conducă la îmbătare şi poate fi şi consum de poil-substanŃe; 2. Consumul social - motivaŃia primară este acceptanŃa socială şi facilităŃile sociale (integrarea); principalele efecte sunt relaxarea şi dezinhibarea; acest consum are loc în cadrul grupului de prieteni / colegi, la petreceri, se pot consuma cantităŃi importante de alcool, se poate ajunge la îmbătare; apar ruperea firului şi mahmurerile; în acest stadiu începe învăŃarea instrumentală referitoare la efectele alcoolului asupra emoŃiilor şi comportamentelor; 3. Consum instrumental – în această etapă sunt căutate efectele alcoolului asupra emoŃiilor şi comportamentului; sunt două tipuri de consum: consumul hedonist (căutarea plăcerii şi a dezinhibării comportamentul sexual şi agresiv care poate include şi combinaŃia de substanŃe pentru a descoperi noi modalităŃi de a experimenta ceva nou) şi consumul compensator (folosirea substanŃei pentru a inhiba comportamentul sau suprima emoŃiile – mânia, resentimentele, singurătatea, vinovăŃia, ruşinea, durerea, plictiseala sau anxietatea); ocazional, apar mahmurerile, accidentele, ruperea firului – consecinŃele negative sunt, încă, minime şi puŃin observabile; pot să apară probleme ca absenteismul şi scăderea performanŃelor şcolare, însă să nu se facă legătura cu alcoolul; 4. Consum habitual – consumul de alcool devine principalul mod de recreere şi/sau de a face faŃă problemelor; apar modificări în stilul de viaŃă – orientarea către un grup care consumă mai mult alcool, intoxicaŃiile sunt mai dese şi pe o durată mai lungă; scade funcŃionarea socială, performanŃele şcolare, conflicte cu familia, izolare, rebeliune, necooperare, iritabilitate; - dezvoltarea toleranŃei = nevoia de a folosi progresiv mai mult alcool pentru a ajunge la acelaşi efect; în evaluarea toleranŃei nu contează atât de mult cantitatea de alcool consumată, cât efectele alcoolului – aceeaşi cantitate de alcool produce efecte diferite; - continuarea consumului în ciuda consecinŃelor negative pe plan fizic, social, legal, academic şi psihologic. 5. Consum compulsiv – pierderea controlului asupra consumului (când, unde, cât, pentru cât timp), preocuparea cu consumul, neputinŃa de a înceta consumul; iritabili şi depresiv în absenŃa alcoolului;

26

Cum să le vorbiŃi adolescenŃilor despre alcool?
Pentru mulŃi părinŃi poate fi foarte greu să aducă în discuŃie subiectul consumului de alcool. E foarte posibil ca adolescentul vostru să încerce să ocolească tema, în timp ce voi vă simŃiŃi nesiguri despre ce şi cum ar fi mai bine să faceŃi. Pentru a vă spori şansele unei discuŃii eficiente, încercaŃi să vă planificaŃi discuŃia din timp. AlegeŃi un moment în care şi voi, şi copilul vostru aveŃi timp liber şi sunteŃi relaxaŃi. Nu încercaŃi să epuizaŃi tot subiectul într-o singură discuŃie. De fapt, impactul discuŃiei cu el poate fi mai mare dacă veŃi avea mai multe astfel de întâlniri despre consumul lui de alcool. Astfel, vă puteŃi gândi la această discuŃie ca la prima dintr-o serie mai lungă. 1. Modul în care adolescentul priveşte alcoolul. ÎntrebaŃi-vă copilul ce ştie despre alcool şi ce crede despre consumul de alcool pe durata adolescenŃei. ÎntrebaŃi-l de ce anume crede că unii adolescenŃi consumă alcool. AscultaŃi cu atenŃie, fără a-l întrerupe. În acest mod, copilul vostru se va simŃi ascultat şi respectat, iar discuŃia despre subiectul alcoolului va deveni astfel una obişnuită, normală. 2. Date importante despre alcool. Deşi mulŃi copii cred că ştiu deja tot ce trebuie despre alcool, multe dintre aceste date sunt mituri şi informaŃii eronate. Iată câteva elemente importante: Alcoolul este un drog puternic care încetineşte activitatea trupului şi a minŃii. Afectează coordonarea, încetineşte timpul de reacŃie, tulbură vederea, judecata limpede şi gândirea. Berea şi vinul nu sunt mai ‚sigure’ decât tăriile. O doză de bere, un pahar de vin sau 50 ml de tărie conŃin aceeaşi cantitate de alcool şi au acelaşi efect asupra organismului şi a minŃii. De obicei, e nevoie de 2-3 ore pentru ca o singură doză de alcool (vezi mai sus) să fie eliminat din organism. Acest proces nu poate fi accelerat, nici dacă bem cafea, nici dacă facem un duş rece sau dacă ne ‚plimbăm până ne trece’. Oamenii au tendinŃa de a aprecia foarte greşit cât de tare au fost afectaŃi de alcool. Asta înseamnă că multe persoane au impresia că pot controla foarte bine o maşină, deşi au consumat alcool – deşi realitatea e cu totul alta. Oricine poate avea probleme serioase cu alcoolul, inclusiv un adolescent. 3. Mitul ‚poŃiunii magice”. Imaginea ‚atractivă’ pe care massmedia o conturează alcoolului îi încurajează pe adolescenŃi să creadă că băutul îi va transforma în persoane populare, atractive, fericite şi ‚ meseriaşe’. Studiile arată că acei adolescenŃi care cred acest lucru despre consumul de alcool vor începe să bea la vârste mult mai fragede. Însă, puteŃi combate aceste mituri prin urmărirea unor emisiuni TV împreună cu adolescentul vostru şi să discutaŃi modul în care e prezentat consumul de alcool în aceste emisiuni. De ex., reclamele TV pentru bere arată deseori tineri care se distrează de minune, ca şi cum băutul ne asigură întotdeauna o stare nemaipomenit de bună. Urmărirea unei astfel de reclame împreună cu fiul/fiica voastră poate fi o ocazie foarte bună de a discuta nenumăratele moduri în care alcoolul îi poate afecta pe oameni – provocând uneori sentimente de tristeŃe sau mânie în loc de o stare lipsită de griji. 4. Motive pentru a nu bea. Atunci când discutaŃi cu copilul vostru despre motivele din care ar trebui să evite consumul de alcool, nu vă apropiaŃi de tacticile de ‚speriere’. MulŃi adolescenŃi ştiu că sunt oameni care consumă alcool fără a avea probleme din cauza asta, aşa că e important să discutaŃi cu ei despre consecinŃele consumului de alcool, fără a accentua prea mult pe situaŃii particulare. De ex., puteŃi discuta despre pericolul de a fi într-o maşină condusă de un şofer care a consumat alcool fără a insista că „toŃi copiii care se urcă într-o maşină condusă de un şofer care a băut au accidente”. Iată câteva motive din care adolescenŃii nu ar trebui să consume alcool: o Vă doriŃi ca el să evite alcoolul. AsiguraŃi-vă că îi comunicaŃi clar aşteptările voastre faŃă de consumul de alcool al copilului vostru şi încercaŃi să stabiliŃi consecinŃe pentru încălcarea regulilor. Valorile şi atitudinile voastre contează pentru copilul vostru, chiar dacă el nu vă va arăta întotdeauna acest lucru. o Vă doriŃi ca el să aibă respect faŃă de propria persoană. În cadrul unor grupuri, adolescenŃii au răspuns că cel mai bun mod de a-i convinge să evite alcoolul este apelul la respectul faŃă de propria persoană – transmiterea mesajului că ei sunt prea inteligenŃi şi merită mult mai mult decât să aibă nevoie de ‚cârja’ alcoolului. AdolescenŃii sunt atenŃi şi la felul în care alcoolul i-ar putea determina să facă anumite lucruri jenante care să le afecteze negativ respectul faŃă de sine şi relaŃiile cu ceilalŃi. o Vă doriŃi ca el să ştie că băutul e ilegal pentru minori. Consumul de alcool sub vârsta de 18 ani este ilegal, iar surpinderea unui adolescent în stare de intoxicare poate să îi cauzeze acestuia probleme cu

27

autorităŃile. Chiar dacă băutul nu se soldează cu reŃinerea de către poliŃie, e posibil ca părinŃii prietenilor copilului vostru să nu le mai permită acestora să aibă relaŃii de prietenie cu acesta. Dacă băutul are loc in cadrul şcolii, copilul vostru riscă scăderea notei la purtare sau exmatricularea. o Consumul de alcool pentru vârsta lor poate fi periculos. Una dintre principalele cauze ale deceselor la adolescenŃi o reprezintă implicarea în accidente de circulaŃie datorate consumului de alcool. Consumul de băuturi alcoolice îi predispun pe adolescenŃi la a deveni victime ale agresiunilor sexuale şi a sexului neprotejat. Chiar dacă copilul vostru e convins că nu se va implica în astfel de activităŃi nici chiar după ce va consuma alcool, reamintiŃi-le că alcoolul afectează raŃiunea, astfel că odată ce o persoană a băut, acele activităŃi nu i se vor mai părea deloc periculoase. o În familia voastră există antecedente de alcoolism. Dacă unul sau mulŃi membri apropiaŃi ai familiei voastre are sau a avut probleme de alcoolism, e posibil ca fiul sau fiica voastră să fie mai vulnerabilă faŃă de a avea probleme cu alcoolul. Copilul vostru trebuie să ştie că pentru el consumul de alcool prezintă riscuri mai mari. 5. Cum să facă faŃă presiunii prietenilor. Nu e suficient să îi spui copilului tău că ar trebui să evite alcoolul – trebuie să îl ajuŃi să îşi dea seama cum să facă asta. Ce răspuns ar putea să dea fiica ta atunci când merge la o petrecere şi i se oferă o bere? (vezi ‚6 moduri de a spune nu alcoolului’). Sau ce ar trebui să facă fiul tău dacă va fi la un moment dat în casa unui prieten unde ceilalŃi copii trec din mână în mână o sticlă de vin, iar părinŃii nu sunt în zonă? ÎncercaŃi să găsiŃi împreună moduri prin care ar putea să facă faŃă unor astfel de situaŃii dificile şi decideŃi modul în care sunteŃi dispuşi să vă ajutaŃi copilul. De ex.: „Dacă te afli la un moment dat în casa unui coleg şi alŃi copii încep să bea alcool, sună-mă şi vin să te iau – şi n-o să fie nici o ceartă sau pedeapsă”. Cu cât copilul vostru va fi mai bine pregătit, cu atât va fi mai capabil să facă faŃă unor situaŃii presante care implică băutul. 6. Cum să spui nu alcoolului? Pentru a face faŃă situaŃiilor în care li se oferă alcool, adolescenŃii preferă replici scurte care le permit să refuze fără a face mare caz din asta. Cel mai bine ar fi ca adolescentul vostru să se gândească la astfel de replici, astfel încât să se simtă confortabil atunci când le foloseşte. Pentru a facilita începerea unei astfel de discuŃii, iată câteva exemple simple – de la cele mai ‚lejere’ până la cele mai asertive. a. b. c. d. e. f. Nu mulŃumesc. Nu am chef – ai cumva nişte suc? Nu mă interesează alcoolul. Cu mine vorbeşti? Las-o baltă! De ce mă tot baŃi la cap dacă Ńi-am zis o dată NU? Lasă-mă-n pace!

7. Mamă, tată, voi aŃi băut atunci când eraŃi de vârsta mea? Asta e o întrebare de care mulŃi părinŃi se tem – însă, e foarte posibil ca ea să apară în discuŃiile despre alcool din cadrul familiei. Adevărul este că mulŃi părinŃi au consumat alcool înainte să aibă vârsta legală pentru aceasta. Aşa că, putem fi sinceri cu copilul nostru, fără a părea genul de ipocriŃi care spun: „Fă ce spun eu, nu ce am făcut”? Va trebui să luaŃi o decizie. Dacă consideraŃi că e mai bine să nu aduceŃi în discuŃie propriul consum de alcool sau droguri, puteŃi să îi spuneŃi copilului că nu doriŃi să discutaŃi despre asta. O altă abordare e de a recunoaşte că aŃi consumat alcool atunci când eraŃi adolescent, dar că asta a fost o greşeală – şi daŃi un exemplu de moment penibil sau dureros care a avut loc din cauza consumului de alcool. Această abordare poate să îl ajute pe fiul / fiica voastră să înŃeleagă că, într-adevăr, consumul de alcool la adolescenŃi are consecinŃe negative.

28

La fapte: strategii de prevenire adresate părinŃilor
Deşi conversaŃia părinte-copil e esenŃială, discuŃiile despre alcool nu sunt suficiente – e nevoie de acŃiuni concrete pentru a-l ajuta pe copilul vostru să facă faŃă alcoolului. Studiile arată că implicarea activă a părinŃilor poate să îi ajute pe adolescenŃi să evite consumul timpuriu de alcool, precum şi problemele ulterioare datorate acestuia. Într-un studiu efectuat la nivel naŃional, 71% dintre adolescenŃi spuneau că alcoolul e „uşor” sau „foarte uşor” de procurat. Mesajul e clar: adolescenŃii au nevoie de foarte multă supraveghere din partea adulŃilor. Iată câteva moduri de a face acest lucru: o MonitorizaŃi consumul de alcool din casa voastră. Dacă ŃineŃi alcool în casă, ŃineŃi evidenŃa acestuia. SpuneŃi-i clar copilului că nu acceptaŃi în casă petreceri sau alte întâlniri ale tinerilor neplanificate. Dacă e posibil, încurajaŃi-l să-şi invite prietenii atunci când sunteŃi şi unul dintre voi acasă. Cu cât copilul vostru se va distra mai mult la voi acasă, cu atât veŃi şti mai multe despre activităŃile şi prietenii lui. o StabiliŃi legături cu alŃi părinŃi. Dacă îi cunoaşteŃi pe părinŃii prietenilor şi colegilor copilului vostru, veŃi putea să vă supravegheaŃi şi mai bine copilul. Astfel, vă va fi mai uşor să daŃi un telefon părinŃilor unui coleg care organizează o petrecere, pentru a vă asigura că cel puŃin un adult responsabil va fi prezent şi că nu vor fi disponibile băuturi alcoolice. E posibil să vă daŃi seama că nu sunteŃi singurii care doriŃi să preveniŃi consumul de alcool al adolescenŃilor – poate că şi alŃi părinŃi au aceleaşi preocupări. o MonitorizaŃi activităŃile copiilor voştri. InformaŃi-vă în legătură cu planurile şi locurile pe care le frecventează copilul vostru. În general, copilul vostru va fi mai deschis dacă va simŃi că vreŃi să ştiŃi aceste lucruri pentru că vă faceŃi griji pentru el şi vă pasă, nu pentru că vreŃi să îl controlaŃi. o StabiliŃi reguli ale familiei privind consumul de alcool la adolescenŃi. Atunci când părinŃii stabilesc în mod clar reguli care interzic consumul de alcool, copiii lor au şanse mai mici de a începe să folosească alcoolul. Iată câteva posibile reguli (deşi fiecare familie şi le poate stabili funcŃie de credinŃele şi valorile proprii): Copiii nu au voie să consume alcool până la vârsta de 18 ani (sau 21 de ani). FraŃii mai mari nu îi vor încuraja pe cei mai mici să bea şi nu le vor oferi alcool. Copiii nu vor merge sau nu vor rămâne la petreceri la care se consumă alcool. Copiii nu vor merge cu o maşină al cărei şofer a consumat alcool. Odată stabilite regulile, va fi nevoie să stabiliŃi şi consecinŃele pentru situaŃiile în care aceste reguli ar putea fi încălcate. AlegeŃi doar pedepse pe care le puteŃi pune în aplicare. De asemenea, nu stabiliŃi pedepse atât de severe încât să saboteze mai apoi comunicarea deschisă dintre voi şi copii. Ideea e ca pedeapsa să fie ‚urzice’ doar atât cât să îl determine pe copilul vostru să se gândească de două ori înainte de a încălca regula. O posibilă consecinŃă pot fi restricŃii temporare privind activităŃile sociale ale copilului. În cele din urmă, trebuie să vă pregătiŃi să puneŃi în aplicare consecinŃele stabilite, atunci când e cazul. Dacă adolescentul vostru ştie că îşi va pierde anumite privilegii de fiecare dată când încalcă o regulă privind consumul de alcool, sunt şanse mai mari ca acesta să respecte înŃelegerea. o OferiŃi un exemplu pozitiv. PărinŃii reprezintă modele importante pentru copiii lor – chiar şi pentru cei care se grăbesc foarte tare să devină adolescenŃi. Studiile arată că dacă un părinte consumă alcool, copiii acestuia au şanse mari să bea şi ei. Există însă câteva moduri de a minimaliza acest risc, chiar dacă voi consumaŃi totuŃi alcool: ConsumaŃi alcool cu moderaŃie. Nu îi spuneŃi copilului că alcoolul este un mod bun de a-Ńi rezolva problemele. De ex., nu veniŃi acasă de la serviciu, spunând: „Am avut o zi proastă, trebuie să beau ceva”. Dimpotrivă, arătaŃi-i copilului vostru că aveŃi alte moduri, mai sănătoase, de a face faŃă stresului (activităŃi fizice, muzica, discuŃia cu partenerul de viaŃă sau cu prietenii). Nu îi spuneŃi copilului poveşti despre propriul consum de alcool într-un mod care să transmită mesajul că alcoolul poate fi distractiv. Nu beŃi niciodată când şofaŃi şi nu vă urcaŃi într-o maşină condusă de un şofer care a consumat alcool. Atunci când aveŃi invitaŃi adulŃi, puneŃi la dispoziŃie băuturi non-alcoolice şi suficientă mâncare. Dacă cineva bea prea mult la petrecerea voastră, asiguraŃi-vă că va ajunge acasă în siguranŃă (inclusiv, că nu va şofa). Nu sprijiniŃi consumul de alcool al adolescenŃilor. Atitudinile personale faŃă de consumul de alcool al adolescenŃilor îi va influenŃa şi pe copiii voştri. EvitaŃi să glumiŃi pe seama consumului de alcool sau a

o

29

intoxicării (beŃiei) la adolescenŃi sau vreun oricare alt mod de a demonstra toleranŃă faŃă de acestea. Mai mult, nu serviŃi niciodată alcool prietenilor minori ai copilului vostru. Studiile arată că acei copii ai căror părinŃi sau părinŃi ai prietenilor pun la dispoziŃie băuturi alcoolice pentru întâlnirile adolescenŃilor au tendinŃa de a abuza de alcool, de a bea mai des şi de a fi implicaŃi în accidente rutiere. Vă puteŃi alătura eforturilor şcolii sau comunităŃii de a descuraja consumul de alcool la adolescenŃi sau puteŃi să vă gândiŃi la posibilitatea iniŃierii unor astfel de programe, în colaboare cu reprezentanŃii comunităŃii. Astfel de programe se pot referi la scrierea de regulamente pentru reducerea disponibilităŃii alcoolului pentru minori, precum şi la stabilirea de consecinŃe pentru consumul de alcool sub vârsta legală. o o AjutaŃi-vă copilul să-şi stabilească prietenii sănătoase. Dacă prietenii copilului vostru consumă alcool, e destul de posibil ca şi copilul vostru să facă acelaşi lucru. ÎncurajaŃi alternative sănătoase pentru consumul de alcool.

E posibil ca fiul / fiica mea să aibă probleme cu alcoolul?
Deşi această broşură se adresează în primul rând prevenirii consumului de alcool la adolescenŃi, e necesar să fim atenŃi şi la abuzul de alcool la adolescenŃi. AnumiŃi copii prezintă un risc mai mare faŃă de a consuma alcool în mod abuziv şi se confruntă cu probleme din această cauză (de sănătate, şcolare, legale, familiale şi emoŃionale). Copiii care prezintă cel mai mare risc pentru a avea probleme relaŃionate alcoolului sunt cei care: o Încep să consume alcool sau alte droguri înainte de vârsta de 15 ani. o Au un părinte care abuzează de alcool sau e alcoolic. o Au prieteni apropiaŃi care folosesc alcoolul sau alte droguri. o Au avut de la vârste mici comportamente agresive, antisociale sau greu de controlat. o Au fost victime ale unor abuzuri în copilărie şi / sau alte traume majore. o Prezintă probleme comportamentale sau eşec şcolar. o Au părinŃi care nu îi sprijină, care nu comunică deschis cu ei şi care nu se interesează de comportamentul şi activităŃile copiilor lor. o Sunt expuşi ostilităŃii sau respingerii continue de către părinŃi şi/sau unei disciplinări severe sau incoerente.

Concluzie: Ce putem face?
o o o o o o o o o o StabiliŃi cu copilul vostru o relaŃie plină de afecŃiune şi încredere. FaceŃi în aşa fel încât copilului vostru să îi fie uşor să stea de vorbă cu voi. DiscutaŃi cu copilul vostru despre date despre alcool, motive pentru a nu bea şi moduri în care poate evita alcoolul în situaŃii presante. łineŃi evidenŃa activităŃilor copilului vostru şi luaŃi legătura cu alŃi părinŃi pentru a stabili reguli comune despre consumul de alcool la adolescenŃi. StabiliŃi reguli ale familiei voastre despre consumul de alcool la adolescenŃi, precum şi consecinŃele încălcării acestora. OferiŃi un exemplu pozitiv în ceea ce priveşte propriul consum de alcool şi reacŃia voastră la consumul de alcool al adolescenŃilor. ÎncurajaŃi-vă copilul să dezvolte prietenii sănătoase şi alternative distractive în locul consumului de alcool. EvaluaŃi dacă adolescentul vostru prezintă un risc crescut pentru a avea probleme cu alcoolul; dacă da, luaŃi măsurile necesare pentru diminuarea riscului. EvaluaŃi dacă prezintă simptomele unui consum problematic de alcool şi acŃionaŃi cu promptitudine pentru a găsi sprijinul necesar. AveŃi încredere în propria puterea de a vă ajuta copilul să evite consumul de alcool.

30

Săptămâna 5

EsenŃa spiritualităŃii ortodoxe la începutul recuperării

Biserica Ortodoxă este un izvor nesecat de valori şi principii care ne sunt de mare folos atunci când ne confruntăm cu diferitele probleme ale vieŃii. Sute de studii au demonstrat deja legătura strânsă şi rolul pe care viaŃa spirituală a unei persoane o are în tămăduirea afecŃiunilor de natură fizică şi emoŃională. În cazul alcoolismului şi a altor dependenŃe, însă, această legătură nu pare la fel de evidentă, astfel încât renunŃăm destul de repede la a mai încerca să îi ajutăm pe alcoolici dacă instrumentele şi învăŃăturile uzuale ale Bisericii nu au dat rezultate la scurt timp după prima încercare. Programul celor 12 Paşi ne arată modul în care, pentru recuperarea din boala alcoolismului, e necesară punerea în practică a unor principii spirituale străvechi, regăsite atât în scrierile SfinŃilor PărinŃi, cât şi în viaŃa liturgică a Bisericii noastre. Această prezentare încearcă să sublinieze caracterul comun al principiilor programului şi ale spiritualităŃii ortodoxe şi rolul vital al acestora în procesul de recuperare al oricărui alcoolic.

Materiale informative: o Spiritualitatea ortodoxă la începutul recuperării din alcoolism – o prezentare care evidenŃiază aspectele spiritualităŃii ortodoxe implicate în procesul recuperării din alcoolism, despre rolul îndurării divine şi colaborării cu aceasta în salvarea personală a alcoolicilor care păşesc pe calea recuperării.

31

Spiritualitatea Ortodoxă şi începutul recuperării
În ce priveşte asistarea alcoolicilor şi dependenŃilor de droguri, există diferite puncte de vedere faŃă de ce înseamnă adicŃia şi recuperarea. Prima este cea profesională, bazată pe medicină şi psihologie. Din această perspectivă, dependenŃa este văzută ca o afecŃiune a creierului, cauza acesteia e de natură genetică şi neurochimică, iar speranŃa este aceea de a descoperi o un tratament medicamentos sau o tehnică de consiliere psihologică pentru a vindeca boala adicŃiei. Din cea de-a doua perspectivă tratamentul se referă la a-i ajuta pe oameni să accepte că alcoolismul este o boală tratabilă prin folosirea unor metode spirituale şi că responsabilitatea pentru acceptarea acestui ajutor îi revine alcoolicului. Acest tip de ‘proces de tratament’ implică ajutarea alcoolicului sau a dependentului de droguri în trecerea în revistă a trecutului, în acceptarea nevoii de abstinenŃă totală faŃă de alcool şi droguri şi în dezvoltarea unor abilităŃi de recuperarea de bază care să îi ajute să îşi menŃină abstinenŃa. Pentru cei mai mulŃi dintre aceşti oameni, recuperarea va presupune o schimbare personală de natură spirituală. Există şi alte căi spre recuperare, dar metoda spirituală s-a dovedit a fi cea mai eficientă pentru cel mai mare număr de oameni aflaŃi în recuperare. Pentru oamenii care nu pot să accepte o cale spirituală pot fi încercate alte metode de intervenŃie. Pentru început, să ne gândim la câteva dintre învăŃăturile de bază ale spiritualităŃii ortodoxe. Se poate spune că principalul scop al vieŃii este unirea cu Dumnezeu şi împărtăşirea cu Harul Său Divin. Biserica spune că această unitate poate fi obŃinută doar prin Fiul Domnului nostru, Iisus Hristos (Ioan 14:6) şi e mijlocită prin Sfântul Duh. E un lucru firesc şi principala preocupare pentru suflet să tânjească după această unitate. Omul nu poate să găsească iubirea, pacea sau armonia fără această unitate cu Hristos, întru şi prin Sfântul Duh. Ar trebui să Ńinem minte că, din perspectivă ortodoxă, spiritualitatea înseamnă în primul rând lucrarea lui Dumnezeu asupra sufletului (prin ceea ce numim ‘îndurare’), şi nu acŃiunea omului asupra propriului suflet (ceea ce ar semăna mai degrabă cu psihologia). Spiritualitatea ortodoxă e preocupată de originea şi descoperirea îndurării divine. Găsirea acesteia este esenŃială pentru evoluŃia spirituală, iar această îndurare vine doar de la Dumnezeu. Dacă se poate spune că ea ne este oferită pe gratis de Dumnezeu, omul are şi el rolul lui în primirea acestui dar: rugăciunea, Sfintele Taine, postul şi alte fapte duhovniceşti, precum facerea de bine. ÎnŃelegem, aşadar, că această îndurare reprezintă un dar, nu ceva ce câştigăm sau merităm. Rolul nostru e doar cel de a ne pregăti sufletele pentru darurile lui Dumnezeu. Pentru a ajunge la această unitate cu Dumnezeu, e necesară existenŃa unei legături între lucrarea şi îndurarea Lui şi voinŃa omului. ‘VoinŃa’ (nu intelectul sau emoŃiile) este elementul de bază în lupta omului pentru mântuire sau Îndumnezeire. Nu poate să existe Îndumnezeire fără armonia dintre îndurarea Lui (voia divină a lui Dumnezeu) şi propria noastră voinŃă (Evrei 10:5,9). Asta presupune predarea de către om a ‘propriei voinŃe’ şi a acceptării voii lui Dumezeu în viaŃa lui. Omul este dependent de Dumezeu pentru milostivirea Lui şi nu poate ajunge la Îndumnezeire doar prin eforturile proprii, indiferent de cât de mari ar fi acestea. Omul poate ajunge la această unire cu El doar prin îndurarea şi lucrarea Sa. Însă, pentru mântuire e nevoie şi de implicarea activă şi de consimŃământul omului. Atunci când alegem binele, căutând sau împlinind voia Domnului, El se îndură de noi pentru a împlini dorinŃa sufletului. Acesta e un act deliberat de cooperare între noi şi Dumnezeu. În orice moment, avem libertatea de a alege să îi împlinim voia Sa, iar El e poate oricând să ne acorde îndurare. Tot binele pe care îl avem vine de la Dumnezeu, chiar însăşi voinŃa noastră. Însă, modul în care ne folosim de acest liber arbitru Ńine doar de decizia noastră personală. În esenŃă, alcoolismul este o afecŃiune de natură spirituală pentru că implică separarea de Dumnezeu – cea mai nefirească postură în care se poate afla omul. Utilizarea greşită a voinŃei îl conduce pe om spre alcoolism şi îl separă pe alcoolic de îndurarea dumnezeiască; mai apoi, adicŃia ajunge să îl copleşească pe acest nefericit pe plan spiritual, mental, emoŃional şi fizic. Alcoolicul devine astfel ‘neputincios’ în faŃa dependenŃei. Recuperarea spirituală e necesară pentru că alcoolicul are nevoie să se orienteze spre re-unirea cu El. Orientarea şi practicarea spiritualităŃii au fost pierdute din cauza alcoolismului, prin greşita utilizare a voinŃei. Această redirecŃionare poate fi realizată doar prin mijloace spirituale, atât prin folosirea voinŃei personale, cât şi prin îndurarea lui Dumnezeu. Alcoolicul trebuie să-şi regăsească acum calea sulfetului său, aşa cum i-a fost ea dată de Dumnezeu, să îşi redescopere adevăratul ‘sistem de valori’ sau de ‘credinŃe’ şi să îşi recâştige armonia şi pacea cu El. Toate acestea sunt lucruri pe care le-a pierdut de-a lungul timpului din cauza băutului şi a consumului de droguri. 32

Altfel spus, dependenŃa apare la nivel spiritual atunci când o persoană îşi pierde capacitatea de a-şi folosi voinŃa într-un mod normal şi sănătos. Adică, acea persoană continuă să ia decizii auto-distructive privind dependenŃa sa, aceeaşi care îl răneşte pe el şi pe ceilalŃi. Aceste decizii sunt contrare instinctelor date nouă de Dumnezeu, în timp ce sufletul său tânjeşte după unirea cu El. Alcoolicii au suficient de multă ‘voinŃă’, şi înca una puternică, însă este o voinŃă greşit întrebuinŃată şi direcŃionată. Zbuciumul interior e cauzat de conflictul pe care un alcoolic îl are cu propriul său sistem de valori. Izolarea survine în urma pierderii relaŃiei cu ceilalŃi, cu Dumnezeu şi cu sine însuşi. Alcoolicul se pierde în propriile amăgiri şi confuzii şi nu reuşeşte să recunoască starea în care se află. Recuperarea are loc la nivel spiritual atunci când persoana dependentă redobândeşte capacitatea de a lua deciziile corecte în viaŃa sa şi descoperă pacea din interiorul său şi în relaŃie cu Dumnezeu. Alcoolicul începe să îşi folosească ‘puterea voinŃei’ pentru a lucra un program de recuperare. Asta nu înseamnă că alcoolicul poate să bea sau să consume droguri în mod social, normal. Şi-a pierdut definitiv această alegere, iar recuperarea presupune acceptarea acestui lucru. El sau ea nu se va mai lupta pentru a recâştiga controlul asupra dependenŃei sale şi va avea încredere că Dumnezeu îi va reda sănătatea mentală în ce priveşte consumul de alcool. El va deveni ‘dependente de Dumnezeu’ şi va începe să aibă încredere în îndurarea şi ajutorul lui Dumnezeu. Astfel, îi va dispărea dorinŃa de a mai consuma alcool sau droguri ca şi mod de a-şi rezolva problemele şi va începe să se bazeze pe ajutorul lui Dumnezeu în toate treburile de zi cu zi. “Puntea” dintre alcoolism şi recuperare nu e deloc una uşor de trecut. În confuzia extremă a alcoolismului activ e aproape imposibil ca alcoolicul să devină onest faŃă de situaŃia sa şi să accepte faptul că are nevoie de ajutorul celorlalŃi pentru a se recupera. De fapt, cei mai mulŃi oameni care se recuperează vorbesc despre ‘o experienŃă spirituală’ sau o ‘iluminare’, legate de multe ori de evenimente semnificative ale vieŃii (de ex., un divorŃ, o experienŃă care i-a pus viaŃa în pericol sau intervenŃia realizată de cineva din afară, precum un consilier în adicŃii). Ajutorul vine din afara lor. BineînŃeles, credinŃa în Dumnezeu şi încrederea că Dumnezeu poate şi că îl va ajuta să depăşească aceste dificultăŃi sunt un lucru bun. Problema apare, de obicei, atunci când alcoolicul face confuzia dintre credinŃă şi calitatea credinŃei. Chiar şi diavolul crede în Dumnezeu, dar asta nu îi ajută prea mult. Pentru a te recupera din adicŃii, e necesară o schimbare de calitate în relaŃia cu Dumnezeu şi aceasta trebuie să vină dintr-o dorinŃă reală de a realiza o schimbare în bine şi de a intra în armonie cu voia lui Dumnezeu. Pentru aceasta, e nevoie de o umilinŃă înaintea lui Dumnezeu şi de lăsarea în voia Lui în toate domeniile vieŃii, prin renunŃarea la sine şi la ego. O minte deschisă spre principiile recuperării bazate pe spiritualitate îl vor ajuta pe alcoolic să regăsească acea relaŃie care îi lipseşte. Există oameni care nu se recuperează din dependenŃa lor. De obicei, aceştia sunt oameni care nu pot fi sinceri cu ei înşişi referitor la alcoolismul sau adicŃia lor. Aceştia sunt oameni care doresc să scape de consecinŃele imediate ale dependenŃei lor. E posibil să se confrunte şi cu deteriorări organice datorate consumului de alcool sau droguri. De asemenea, obligarea unei persoane să intre în recuperare nu e de prea mare folos, deşi în anumite situaŃii ei pot fi ajutaŃi, dacă se intervine în mod corect şi cu ajutorul unor profesionişti. Există şi consumatori ‘grei’, cei care nu sunt alcoolici încă şi care nu acceptă că ar avea vreo problemă cu alcoolul, astfel că refuză orice ajutor. Aceştia sunt recunoscuŃi prin absenŃa sentimentelor de vinovăŃie faŃă de băutul lor. Pur şi simplu, lor nu le pasă de consecinŃele consumului asupra lor sau asupra societăŃii. În cele din urmă, există şi oameni care nu doresc să accepte conceptul de Dumnezeu sau care nu sunt dispuşi să trăiască pe baza unor principii spirituale – nici aceştia nu vor descoperi, de obicei, eliberarea faŃă de alcoolismul sau adicŃia lor. Însă, mulŃi dintre aceştia se vor recupera dacă vor dezvolta capacitatea de a fi oneşti cu ei înşişi şi dacă vor fi dispuşi să urmeze o cale spirituală în viaŃa lor. Ar trebui să înŃelegem că, de obicei, simpla frecventare a bisericii nu e suficientă. E necesară o schimbare a atitudinii faŃă de dependenŃa lor şi e necesară bunăvoinŃa de a creşte spiritual. Onestitatea personală şi bunăvoinŃa de a realiza o schimbare sunt două elemente cheie ale recuperării.

33

Săptămâna 6

Programe de recuperare în comunitate: Alcoolicii Anonimi şi Al-Anon
Invitarea unui membru al grupului de Alcoolici Anonimi din localitate îi va ajuta pe enoriaşi să cunoască un exemplu real de recuperare din boala alcoolismului, povestea unei vieŃi afectate de alcoolism şi modul în care membrii comunităŃii Alcoolicilor Anonimi lucrează programul de recuperare, Vor fi oferite şi detalii privind modul în care aceste grupuri pot fi contactate de către cei care doresc acest lucru. De asemenea, astfel de relaŃii între comunitatea persoanelor aflate în recuperare în Alcoolicii Anonimi pot facilita reîntoarcerea în Biserica Ortodoxă a fiilor Săi risipitori, a acelor membri care pe parcursul anilor de consum abuzic de alcool s-au îndepărtat de Biserica de care aparŃineau. E necesară înŃelegerea faptului că acest lucru nu trebuie confundat cu un act de prozelitism, Programul Sf. Dimitrie nedorind deturnarea Alcoolicilor Anonimi de la scopul lor iniŃial şi unic – cel al încetării băutului.

Materiale informative: o AA la prima vedere – acest pliant oficial al AsociaŃiei Alcoolicilor Anonimi încearcă să răspundă întrebărilor generale privind comunitatea A.A. pentru recuperarea din alcoolismş o Te afectează consumul de alcool al cuiva? Ai un părinte care bea prea mult? – pliantul oferă două instrumente de evaluare a propriilor atitudini faŃă de consumul de alcool al celor din jur, precum şi o scurtă descriere a acomunităŃii Al-Anon. o Invitat: membru AA

34

O scurtă privire asupra Alcoolicilor Anonimi
Acest pliant face parte din literatura aprobată a A.A.

Ce e A.A.-ul?
Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate internaŃională de bărbaŃi şi femei din toate mediile vieŃii care se întâlnesc pentru a obŃine şi a-şi menŃine abstinenŃa. Singura cerinŃă pentru participare este dorinŃa de a înceta băutul. Nu există nici un fel de cotizaŃii sau taxe de participare la A.A.

Membrii A.A.
Se estimează că există mai mult de 100.000 de grupuri şi peste 2.000.000 de membri în 150 de Ńări.

RelaŃia cu alte instituŃii
Comunitatea a adoptat o politică de cooperare, dar nu de afiliere cu alte organizaŃii implicate în problema alcoolismului. Nu avem nici o opinie referitor la chestiuni din afara A.A.-ului şi nici nu susŃine sau nu se opune nici unei cauze.

Cum se susŃine A.A.-ul?
În timp, Alcoolicii Anonimi au formulat şi au întărit tradiŃia conform căreia se auto-susŃin complet, şi nici nu caută, nici nu acceptă contribuŃii din partea non-membrilor. În cadrul ComunităŃii, suma maximă cu care poate contribui un membru este limitată la 2.000 $/an.

Cum îşi menŃin membrii A.A. abstinenŃa?
A.A.-ul este un program bazat pe abstinenŃa totală. Membrii săi păstrează distanŃa faŃă de primul pahar, fiecare zi la timpul ei. AbstinenŃa este menŃinută prin împărtăşirea experienŃelor personale, a puterii şi a speranŃei în cadrul grupurilor şi prin practicarea celor 12 Paşi sugeraŃi pentru recuperarea din alcoolism.

De ce sunt Alcoolicii Anonimi ‘anonimi’?
Anonimatul reprezintă fundamentul spiritual al A.A.-ului. Comunitatea e încurajată să se auto-conducă pe baza principiilor, mai degrabă decât pe baza personalităŃilor. Suntem o societate de egali. Ne dorim să facem cunoscut programul nostru de recuperare, şi nu pe indivizii care participă la program. La nivelul presei, anonimatul reprezintă garanŃia că tuturor membrilor A.A., mai ales celor nou-veniŃi, le va fi respectată confidenŃialitatea participării la A.A.

Oricine poate participa la o şedinŃă A.A. deschisă.
Oricine poate participa la şedinŃele deschise ale A.A. De obicei, acestea presupun prezentări ale unui membru de grup sau trei vorbitori care îşi împărtăşesc experienŃa personală legată de alcoolismul şi recuperarea lor în A.A. Unele şedinŃe au scopul specific de a informa publicul non-alcoolic despre A.A. La acestea sunt invitaŃi medici, membri ai clerului şi funcŃionari publici. ŞedinŃele închise sunt rezervate doar alcoolicilor.

Cum a început A.A.-ul?
A.A. a fost iniŃiat în 1935 de către un agent de bursă din New York şi un chirurg din Ohio – ambii erau beŃivi lipsiŃi de speranŃă. Ei au pus bazele A.A.-ului în încercarea de a ajuta alŃi alcoolici care au suferit de pe urma bolii alcoolismului, dar şi pentru a-şi păstra propria abstinenŃă. A.A. s-a dezvoltat prin înfiinŃarea de grupuri autonome, mai întâi în Statele Unite, iar mai apoi în întreaga lume.

Cum puteŃi găsi un grup de Alcoolici Anonimi?
PuteŃi încerca să cereŃi un număr de telefon la serviciul de informaŃii sau să căutaŃi în cartea de telefon. PuteŃi folosi, de asemenea, internetul pentru a vizita pagina Alcoolicilor Anonimi din România: www.aaromania.ro.

Ce nu face A.A.-ul
A.A-ul nu... are registre de prezenŃă ale membrilor... se angajează şi nu face sponsorizări pentru cercetare... se afiliază cu agenŃii sociale (deşi mulŃi membri şi grupuri cooperează cu ele)... îi monitorizează şi nu încearcă să-i controleze pe membrii săi... face prognosticuri şi nu dă diagnostice medicale sau psihologice... oferă tratament medicamentos, psihiatric, droguri şi nu face internări... oferă servicii religioase... oferă adăpost, mâncare, haine, locuri de muncă, bani sau alte servicii sociale... oferă consiliere vocaŃională sau pe probleme domestice... oferă scrisori de recomandare către tribunal, avocaŃi, oficiali, şcoli, firme, agenŃii sociale sau alte organizaŃii sau instituŃii.

InformaŃii preluate de pe http://www.alcoholics-anonymous.org/en_information_aa.cfm?PageID=10

35

Preambulul Alcoolicilor Anonimi
Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de bărbaŃi şi femei care îşi împărtăşesc experienŃa, puterea şi speranŃa, cu scopul de a-şi rezolva problema comună şi de a-i ajuta şi pe alŃii să se însănătoşească de pe urma alcoolismului. Singura cerinŃa pentru participare ca membru este dorinŃa de a înceta băutul. AA-ul nu percepe nici cotizaŃii, nici taxe de înscriere, ne finanŃam prin contribuŃiile noastre. AA-ul nu se afiliază nici unei secte, nici unei formaŃiuni religioase sau politice, nici unei organizaŃii sau instituŃii; nu doreşte să se angajeze în nici o controversă; nu sprijină şi nu contestă nici o cauză. Scopul nostru primordial este acela de a rămâne abstinenŃi şi de a-i ajuta pe alŃi alcoolici să ajungă la abstinenŃă.

Cei 12 Paşi ai Alcoolicilor Anonimi
1. Am admis că eram neputincioşi în faŃa alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viaŃa noastră. 2. Am ajuns la credinŃa că o Putere Superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală. 3. Am hotărât să ne lăsăm viaŃa şi voinŃa în grija unui Dumnezeu aşa cum şi-L închipuie fiecare dintre noi. 4. Am făcut fără teamă un inventar moral amănunŃit al propriei persoane. 5. Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înşine şi unei alte fiinŃe umane natura exactă a greşelilor noastre. 6. Am consimŃit fără rezerve ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter. 7. Cu umilinŃă, I-am cerut să ne îndepărteze slăbiciune. 8. Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi am consimŃit să reparăm aceste rele. 9. Ne-am reparat greşelile direct faŃă de acele persoane, acolo unde a fost cu putinŃă, dar nu şi atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora. 10. Ne-am continuat inventarul personal şi ne-am recunoscut greşelile de îndată ce ne-am dat seama de ele. 11. Am căutat prin rugăciune şi meditaŃie, să ne întărim contactul conştient cu Dumnezeu aşa cum şi-l închipuia fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate Voia Lui în ceea ce ne priveşte şi să ne dea puterea s-o împlinim. 12. După ce am trăit o trezire spirituala ca rezultat al acestor paşi, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici şi să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieŃii noastre.

EŞTI ALCOOLIC?
RăspundeŃi la aceste întrebări cât mai cinstit posibil.

1. Pierzi timp de la serviciu datorită consumului de alcool? 2. Consumul de alcool îŃi face viaŃa casnică mai fericită? 3. Bei pentru că eşti timid cu alŃi oameni? 4. Consumul de alcool îŃi afectează reputaŃia? 5. Te reduci la o companie de speŃă joasă şi la un mediu inferior când bei? 6. Faptul că bei te face să îŃi neglijezi treburile familiale? 7. łi-a scăzut ambiŃia de când ai început consumul? 8. Ai remuşcări după ce bei? 9. Ai avut dificultăŃi financiare datorită consumului? 10. SimŃi nevoia de a consuma la o anumită perioadă din zi? 11. Vrei să bei ceva dimineaŃa următoare? 12. Consumul de alcool Ńi-a determinat dificultăŃi cu somnul? 13. łi-a scăzut eficienŃa de când ai început să bei? 14. Consumul de alcool îŃi pune în pericol munca sau afacerile? 15. Consumi alcool pentru a scăpa de griji sau probleme? 16. Bei singur? 17. Ai avut pierderi totale de memorie ca rezultat al consumului? 18. Ai fost tratat de către doctor din cauza consumului? 19. Bei ca să îŃi clădeşti stima de sine? 20. Ai fost în spital sau într-o instituŃie datorită consumului?
Auto-evaluare: Dacă ai răspuns DA la oricare... o dintre întrebări, există un semnal de alarmă că ai putea fi alcoolic! o două întrebări, sunt şanse ca tu să fii alcoolic. o trei sau mai multe întrebări, eşti cu siguranŃă alcoolic.

36

Ai un părinte care bea prea mult?
1. Ai un părinte, prieten sau rudă apropiată care are o problemă cu băutul? 2. SimŃi că în viaŃa ta există un obstacol ? 3. ÎŃi urăşti unul sau ambii părinŃi ? 4. łi-ai pierdut respectul pentru părintele care nu e alcoolic ? 5. Încerci să te răzbuni pe părinŃii tăi atunci când crezi că au fost nedrepŃi ? 6. ÎŃi e ruşine cu familia ta ? 7. łi-ai dori ca familia ta să semene mai mult cu cea a prietenilor tăi ? 8. łi se întâmplă des să-Ńi ieşi din sărite ? 9. łi se întâmplă să spui sau să faci lucruri pe care nu ai vrea, dar pur şi simplu nu te poŃi abŃine ? 10. Ai probleme de concentrare la şcoală ? 11. Ai resentimente faŃă de faptul că uneori trebuie să faci acasă anumite treburi pe care crezi că ar trebui să le facă părinŃii tăi? 12. ÎŃi e teamă să îi laşi pe oameni să descopere cum eşti tu de fapt? 13. Te gândeşti vreodată că ar fi mai bine dacă ai muri? 14. Te-ai gândit vreodată că ar fi bine dacă ai încerca să uiŃi de problemele tale bând, fumând sau luând droguri? 15. ÎŃi e greu să vorbeşti cu părinŃii tăi? Se întâmplă să vorbeşti cu ei? 16. Ajungi la extreme pentru a-i face pe oameni să te placă? 17. ÎŃi e teamă de viitor? 18. Crezi că nimeni nu ar putea să înŃeleagă cum te simŃi? 19. SimŃi că tu îl faci pe părintele alcoolic să bea? 20. Te superi atunci când părinŃii tăi se ceartă? 21. Încerci să stai cât mai puŃin pe acasă pentru că nu-Ńi place să fii acolo? 22. EviŃi să le spui părinŃilor tăi adevărul? 23. ÎŃi faci griji în legătură cu părinŃii tăi? 24. Ai resentimente faŃă de consumul de alcool al alcoolicului? 25. SimŃi că nimeni nu te iubeşte cu adevărat sau că nimănui nu-i pasă de ce se întâmplă cu tine? 26. SimŃi că eşti o povară pentru părinŃii tăi? 27. łi se întâmplă uneori să faci lucruri ciudate sau şocante doar pentru a obŃine atenŃia celorlalŃi? 28. ÎŃi ascunzi sentimentele, prefăcându-te că nu îŃi pasă? 29. ProfiŃi de părinŃii tăi atunci când ştii că îŃi merge? Dacă ai răspuns afirmativ la câteva dintre întrebările de mai sus şi dacă ai în preajma ta pe cineva care are o problemă cu alcoolul, Al-Anon şi Alateen îŃi pot fi de folos.

Alcoolismul e o boală pe care...
NU TU... ai cauzat-o! NU TU... o poŃi controla! NU TU... o poŃi vindeca! DAR TE POłI VINDECA PE TINE ÎNSUłI ! ! !

37

Te afectează consumul de alcool al partenerului de viaŃă?
1. Ai probleme cu somnul din cauza băutului cuiva? 2. Cea mai mare parte a gândurilor tale se învârt în jurul situaŃiilor legate de băut sau în jurul problemelor cauzate de acesta? 3. Încerci să controlezi consumul de alcool al cuiva prin cererea de promisiuni privind încetarea băutului? 4. AmeninŃi? 5. Ai atitudini din ce în ce mai negative faŃă de persoana care bea? 6. Însemnezi sticlele de băutură, le ascunzi sau le arunci conŃinutul în chiuvetă? 7. Crezi că totul ar fi bine dacă persoana respectivă ar înceta băutul? 8. Te simŃi singur, respins, temător, mânios, vinovat, epuizat? 9. Nu îŃi mai place propria persoană? 10. Crezi că schimbările tale de dispoziŃie sunt influenŃate de consumul de alcool al cuiva? 11. Încerci să negi sau să maschezi situaŃiile legate de băut? 12. Încerci să protejezi sau să “acoperi” persoana care bea? 13. Te simŃi responsabil şi vinovat pentru băutul cuiva? 14. Ai început să te retragi sau te-ai izolat deja de prieteni sau de alte activităŃi? 15. Ai preluat responsabilităŃi care obişnuiau să fie ale persoanei care bea? 16. Problemele financiare sunt mai mari datorită consumului de alcool al unei persoane? 17. Te regăseşti încercând să îŃi justifici sentimentele şi comportamentele ca fiind provocate de băutul cuiva? 18. Ai simptome fizice noi, precum dureri de cap, indigestii, stări de greaŃă, tremurături? 19. Te simŃi învinsă şi lipsită de speranŃă? 20. RelaŃiile tale sexuale au fost afectate de consumul de alcool al cuiva? 21. Dacă sunt implicaŃi şi copii, poŃi observa că sunt stresaŃi sau că şi-au schimbat comportamentul datorită consumului de alcool al cuiva?

Auto-evaluare Dacă sunt 3 sau mai multe răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de mai sus, atunci înseamnă că există o problemă cu alcoolul şi că ar trebui să discuŃi cu cineva despre asta. Chiar dacă sunt mai puŃin de 3 răspunsuri afirmative, tot ar fi bine să stai de vorbă cu cineva specializat. Atunci când ne preocupă consumul de alcool al unui membru al familiei e bine să discutăm cu cineva care poate să determine dacă există sau nu o problemă cu alcoolul.

Grupurile familiale Al-Anon – Preambulul
Grupurile familiale Al-Anon sunt o comunitate a rudelor şi prietenilor alcoolicilor care îşi împărtăşesc experienŃa, forŃa şi speranŃa în scopul rezolvării problemelor comune. Noi credem că alcoolismul este o boala de familie şi schimbarea atitudinii poate contribui la însănătoşire. Al-Anon nu face parte din nici o instituŃie, nu adera la nici o sectă sau un cult religios, nu este afiliată nici unei entităŃi politice sau organizaŃii. Al-Anon nu se angajează în nici o controversă, nu sprijină şi nu contestă nici o cauză. Al-Anon nu percepe nici cotizaŃii, nici taxe de înscriere, ne finanŃam prin contribuŃiile noastre. Al-Anon nu are decât un scop: să ajute familiile alcoolicilor. Ajungem la aceasta practicând cei 12 Paşi, primind şi îmbărbătând familiile alcoolicilor şi arătând înŃelegere alcoolicului. 38

Săptămâna 7

Programul celor 12 paşi pentru creştinul ortodox
Preotul sau consilierul implicat în program va susŃine o prezentare despre programul de recuperare prin cei 12 Paşi, principiile spirituale cuprinse în aceştia, precum şi despre modul în care alcoolicul poate să aplice aceste principii în viaŃa de zi cu zi. Paşii oferă un cadru de meditaŃie, analiză a relaŃiei cu tine însuŃi cu ceilalŃi şi cu Dumnezeu. Sunt un program de continuă evoluŃie atât pentru alcoolic, cât şi pentru familie. Cu aceeaşi ocazie, preotul va anunŃa planul de intervenŃie al parohiei – grupul Sf. Ap. Iacov, adresat enoriaşilor care sunt în căutarea unei soluŃii pentru propria problemă legată de consumul lor de alcool.

Materiale informative: o Ghid pentru studiul biblic al primilor trei paşi – printr-o scurtă prezentare a principiilor spirituale ale primilor trei paşi, materialul oferă referinŃe utile unui studiu biblic al acestor paşi.

39

Ghid pentru studiul biblic al primilor trei paşi
Pasul 1. Am admis că eram neputincioşi în faŃa alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viaŃa noastră „Harul Meu îŃi este de ajuns; cãci puterea Mea în slăbiciune este desãvârşitã. Cãci când sunt slab, atunci sunt tare” (2 Corinteni 12: 9-10). Pasul 1 ne spune în aceeaşi idee că începutul recuperării depinde de „Am admis că eram neputincioşi în faŃa alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viaŃa noastră”. Admiterea lipsei de putere este contrară multor mesaje culturale care ne spun că trebuie să fim puternici, să fim stăpâni pe propriul destin, dar şi mesajului pe care ni-l dă boala alcoolismului: „Rezişti la băutură mai bine decât ceilalŃi! PoŃi să bei mai mult! PoŃi să faci faŃă!”. Ajungem, astfel, în situaŃii în care suferinŃa noastră atinge cote de neimaginat şi ne provoacă cele mai cumplite suferinŃe pe plan fizic, emoŃional şi spiritual. Sf. Ap. Pavel formulează atât de bine această luptă: “căci nu săvârşesc ceea ce voiesc, ci fac ceea ce urăsc… văd în mădularele mele o altă lege, … făcându-mă rob păcatului” (Romani 7:15-24). “Dacă vei continua să faci ceea ce făceai, vei continua să obŃii ceea ce obŃineai.” Cu toate acestea, paradoxul Pasului 1 ne spune că depăşirea negării şi admiterea înfrângerii totale e singura cale de a ne transforma vieŃile, de a ne învinge slăbiciunile. ÎnŃeleptul rege Solomon spunea că Dumnezeu va ajuta pe oricine poate să fie umil şi să-I ceară ajutorul. Atâta timp cât suntem prea mândri să ne admitem înfrângerile şi lipsa de putere, nu vom putea fi martorii lucrării lui Dumnezeu în vieŃile noastre (Psalm 72:12,13). Pasul 1 ne cere să ne strigăm durerea: “Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta… că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaŃa mea de iad s-a apropiat ” (Psalm 88:13) pentru a ne putea începe călătoria spirituală spre Păstorul sufletelor noastre (Matei 9:36). Strigătul pasului 1: “Doamne, nu mai pot!!!”

Pasul 2. “Am ajuns la credinŃa că o Putere Superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală” Pasul Doi este o prelungire a Pasului Unu; după ce ne admitem neputinŃa, avem nevoie de un nou izvor de putere care să aibă grijă de ‘nebunia’ noastră şi să ne readucă speranŃa (“Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu” – Psalm 142:7). Dar asta e posibil doar dacă reuşim să depăşim tentaŃia auto-compătimirii, a învinovăŃirii celorlalŃi pentru suferinŃa noastră sau dacă încetăm a mai face din noi şi din boala noastră centrul universului. TendinŃa de a repeta mereu aceeaşi poveste despre situaŃia noastră sau de a rămâne ‘agăŃaŃi’ de trecut trădează faptul că nu am depăşit încă pasul 1. Pasul Doi ne cere doar bunăvoinŃa de a ‘crede’ şi de ‘a căuta’ o Putere superioară nouă, una care vrea şi poate să ne elibereze din chinurile noastre. Avem libertatea de a crede sau de a nu crede în Dumnezeu, de a căuta sau să nu căuta o Putere Superioară nouă înşine. Dar „orice este posibil pentru cel ce crede”, spune Iisus (Marcu 9:23-24). De cele mai multe ori, Dumnezeu vine la noi doar dacă e invitat. El nu îşi impune voinŃa asupra noastră, deşi are puterea să o facă. “Domnul nu întârzie cu făgăduinŃa Sa, ci îndelung rabdă” (II Petru 3:9) şi ne încurajează să-L urmăm: “VeniŃi la Mine toŃi cei osteniŃi şi împovăraŃi şi Eu vă voi odihni pe voi” (Matei 11:28). Iisus a venit pentru cei bolnavi şi suferinzi şi aşteaptă de la noi doar să Îi spunem: “Cred, Doamne! Ajută necredinŃei mele!” (Marcu 9:24) pentru a ne tămădui şi alina durerea. După ce am făcut pasul 2, ne găsim la un punct de răscruce; pe de o parte, dependenŃa noastră nu doreşte să ne piardă şi ne face să credem că ea este ultima noastră sursă de confort; pe de alta, începem 40

să vedem că promisiunile acesteia sunt false şi că adevărul este în “Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric” (Ioan 12:46) SperanŃa pasului 2: “Doamne, cred că Tu poŃi!” Pasul 3. „Am hotărât să ne lăsăm voinŃa şi viaŃa în grija lui Dumnezeu, aşa şi-L închipuia fiecare dintre noi”. Alcoolismul, ca şi multe alte suferinŃe personale, ne transformă viaŃa într-o “agitaŃie egocentrică”. Ori de câte ori cineva sau ceva se interpune între noi şi ceea ce ne dorim, ne lăsăm cuprinşi de resentimente şi încercăm să dobândim controlul asupra lor şi a noastră. Eforturile noastre de supravieŃuire ne-au învăŃat să nu avem încredere în nimeni, însă tocmai acest lucru ni se cere în pasul 3 – să avem încredere într-o Putere Superioară în care nici nu suntem siguri cât de mult credem. Ni se promite însă că dacă ne vom încredinŃa viaŃa în grija lui Dumnezeu, El – spre deosebire de oameni – îşi va Ńine întotdeauna promisiunile. Ne e foarte greu să facem asta, nouă, celor care ne simŃim noi înşine nesiguri şi nehotărâŃi. Şi chiar dacă am vrea să ne lăsăm în grija Lui, cum să facem asta? Rugăciunea pasului 3 din Cartea Mare a A.A. (pg. 60) ne dă un exemplu despre cum putem începe: “Doamne, mă las în grija ta – să faci din mine şi prin mine ceea ce doreşti Tu. Scapă-mă din robia egoismului ca să pot împlini mai bine voia Ta. Scapă-mă de greutăŃi în aşa fel încât biruinŃa mea asupra lor să fie, pentru cei pe care i-aş putea ajuta, o mărturie a Puterii Tale, a Iubirii Tale, a Modului Tău de viaŃă. Fie-mi dat să fac voia Ta întotdeauna!” El vine până la uşa noastră, bate şi ne aşteaptă să-I deschidem; dacă noi facem măcar atât, El va intra şi va cina cu noi (Apocalipsa 3:20), Nu vom putea cunoaşte pacea şi seninătatea lui Dumnezeu, decât comunicând regulat cu El, prin studiu şi rugăciune. Decizia de a ne preda vieŃile şi voinŃa lui Dumnezeu implică predarea mândriei intelectuale. (Pilde 3:5-6). Ori de câte ori ne vom simŃi împovăraŃi de îndoieli sau de mânia că Dumnezeu ne-ar fi abandonat, ne putem aminti de convingerea regelui David: “Domnul mă va sprijini” (Psalm 3:5). Pasul Trei finalizează procesul început în Paşii Unu şi Doi. De la umilire, de la neputinŃă, primim o nouă direcŃie în viaŃă. Ni se oferă acum asigurarea că nu mai suntem singuri şi că “ştie Tatăl vostru Cel ceresc că aveŃi trebuinŃă de ele. CăutaŃi mai întâi împărăŃia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6: 32-33). Predarea pasului 3: “Doamne, am să Te las pe Tine!”

Mai multe trimiteri biblice privind cei trei paşi:
Pas ul 1
Psalm 88:1-3; Matei 9:36; Psalm 6:2-4; Psalm 31:9-10; Psalm 38:1-9; Ioan 7:17; Matei 6:33; Evrei 11:6; Luca 1:37; Marcu 9:23-24; Marcu 10:51-52 Matei 11:28-30; Matei 16:21-26; Efeseni 2:8-10; Psalm 23; Psalm 91:1-4; Psalm 44:15-16; Psalm 72:12-13; Marcu 4:35-41; Efeseni 2:1-2; 2 Petru 2:19; Ioan 3:8, 14-18; Matei 9:12-13; Matei 12:18-21; Matei 20:29-34; Marcu 5:35-36; Marcu 9:23-24; Matei 6:31-34; Matei 10:37-39; Matei 11:28-30; Matei 16:21-26; Luca 9:57-62; Psalm 5:1; Psalm 6:6-7; Psalm 10:14; Psalm 102:1-7; Proverbe 14:12; Luca 1:37; Luca 9:56; Luca 11:5-13; Luca 13:10-13; Luca 18:35-43; Ioan 6:63; Luca 11:2-4; Luca 24:46-47; Ioan 1:12-13; Ioan 5:24; Ioan 6:35-40;

Proverbe 18:14;
Proverbe 23:29-35; Proverbe 26:12; Proverbe 28:26; Psalm 28:1-2; 2 Corinteni 1:8-11; 2 Corinteni 5:21; Galateni 1:4; Efeseni 2:4-5; Filipeni 2:13; Evrei 7:24-25; Ioan 8:1-11; Ioan 12:26; Ioan 17:3; Fapte 2:21; Romani 3:21-24;

Pasul 2

Pasul 3

Psalm 30:10; Psalm 31:22; Psalm 34:18; Psalm 39:4-5; Psalm 40:17 Coloseni 2:13-14; 1 Corinteni 15:2022; Corinteni 1:18-25; Evrei 2:14-18; Iacov 1:17-18 Romani 4:20-25; Romani 5:1, 8-11; Romani 10:9-13; 2 Corinteni 1:3-5; Efeseni 1:3-14

41

O SCURTĂ DISCUTARE A CELOR 12 PAŞI

PASUL 1: “Am admis că eram neputincioşi în faŃa alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viaŃa noastră”. Aşa dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar şi este, de fapt, pasul fundamental al recuperării. Admiterea neputinŃei noastre faŃă de alcool ne permite să fim deschişi şi să acceptăm nevoia de a face ceva în legătură cu dependenŃa noastră. La început, ne este dificil să ne recunoaştem ca fiind complet învinşi, dar până când alcoolicul nu recunoaşte că nu poate bea fără probleme, va continua încercările de a-şi controla băutul. El nu va considera că e necesar să evite “primul pahar” şi va continua să bea şi să aibă probleme din cauza băutului său. Acelaşi lucru e valabil şi pentru membrii familiei. Trebuie să admitem că suntem neputincioşi faŃă de alcool şi faŃă de alcoolic. Ca şi membri ai familiei, ne asumăm prea multe responsabilităŃi pentru băutul alcoolicului. Uneori, credem, în mod greşit, că noi suntem “cauza” pentru băutul alcoolicului şi că îl putem “controla” pe alcoolic prin ceea ce facem sau nu facem. A-i găti mâncarea preferată, a ne îmbrăca sau comporta într-un anume fel sunt modalităŃi prin care încercăm să controlăm băutul alcoolicului. Trebuie să acceptăm că nu suntem atât de puternici. Dacă nu înŃelegem că noi nu am cauzat alcoolismul, că noi nu îl putem controla pe alcoolic şi că nu îl putem vindeca pe alcoolic, ne vom angaja în comportamente de control. Facem asta prin cicălire, rugăminŃi, plânsete şi alte modalităŃi şi mai subtile de manipulare. Până când nu vom putea să “ne detaşăm” de comportamentul alcoolicului, vieŃile noastre vor rămâne “de necontrolat” şi vom deveni frustraŃi, mânioşi şi, uneori, chiar vom simŃi amărăciune faŃă de alcoolic pentru că el nu răspunde eforturilor noastre de a-i controla băutul. Atunci când admitem că suntem la fel de neputincioşi în faŃa băutului ca şi alcoolicul însuşi, devenim în stare să trecem la acŃiuni mai constructive. Începem să predăm vieŃile noastre, ale celor dragi şi pe alcoolic în grija lui Dumnezeu. Începem să înŃelegem lucrurile pe care nu le putem schimba, începem să lucrăm la a ne îmbunătăŃi vieŃile în moduri mult mai realiste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, începem să schimbăm acele lucruri pe care le putem schimba la noi înşine şi în viaŃa noastră de zi cu zi. Asta nu înseamnă că încetăm să îl mai iubim pe alcoolic, ci doar că ne detaşăm de comportamentul lui şi îi permitem să îşi accepte responsabilitatea propriei vieŃi. PASUL 2: “Am ajuns la credinŃa că o Putere superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală”. E important pentru alcoolic să privească cu atenŃie acest pas. Dacă suntem neputincioşi în faŃa alcoolului - iar istoria băutului nostru ne dovedeşte că suntem astfel - atunci nu suntem complet “întregi la cap”. Nu mai alegem să bem sau să nu bem sau cât de mult vom bea, odată ce am început. Avem nevoie ca Dumnezeu să ne ajute să ne regăsim sănătatea mentală pentru că nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu există remedii medicale, nici soluŃii psihiatrice şi nici o altă modalitate de a ieşi din această dilemă, cu excepŃia soluŃiilor spirituale. Pasul 2 este pur şi simplu recunoaşterea faptului că Dumnezeu poate şi ne va ajuta să evităm nebunia primului pahar şi că El ne va ajuta să descoperim pacea şi seninătatea în vieŃile noastre, dacă suntem dispuşi să cooperăm. La fel, e important şi pentru membrii familiei să înŃeleagă semnificaŃia acestui pas. În pasul 1 am admis că ne luptam cu alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mulŃi dintre noi am recunoscut şi că aveam nevoie de ajutor pentru a ne elibera de comportamentele obsesive, de temerile şi resentimentele pe care le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la “redarea sănătăŃii mentale” înseamnă redescoperirea relaŃiilor paşnice şi semnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi înşine şi, mai ales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune că trebuie să ne fie redată sănătatea mentală, emoŃională şi spirituală şi că Dumnezeu, care este o Putere mai mare decât noi înşine, va înfăptui acest miracol pentru noi. PASUL 3: “Am hotărât să ne lăsăm voinŃa şi viaŃa în grija unui Dumnezeu, aşa cum şi-L închipuia fiecare dintre noi”. Dacă am făcut cei doi paşi anteriori, am admis până acum că suntem neputincioşi în faŃa alcoolului şi că avem nevoie de redarea bunăstării mentale, emoŃionale şi spirituale. De asemenea, am recunoscut că Dumnezeu, care este o Putere Superioară nouă, ne va ajuta dacă vom folosi instrumentele spirituale care ne stau la îndemână. E posibil ca El să facă asta atunci când facem eforturi de a ne conforma voinŃa noastră la a Lui. În pasul 3, începem să folosim instrumentele spirituale pe care le avem acum. Pasul 3 începe atunci când devenim dispuşi să acceptăm ajutorul lui Dumnezeu şi când luăm decizia de a ne preda viaŃa în grija Lui. Îi predăm problemele şi îi lăsăm Lui părŃile mai mult sau mai puŃin bune ale vieŃilor noastre. Îi cerem protecŃia Lui,

42

ghidarea Lui, precum şi participarea Lui activă în vieŃile noastre. Asta vi s-ar putea părea o idee simplistă şi idealistă şi aŃi putea considera că cei mai mulŃi oameni îşi lasă viaŃa şi voinŃa în mâna lui Dumnezeu în mod normal, ca parte a vieŃii cotidiene. Ei, bine, gândiŃi-vă pentru un moment la soŃia unui alcoolic care aşteaptă acasă în timp ce soŃul ei e la bar şi bea. Îşi face griji; nu ştie dacă soŃul va mai aduce ceva bani acasă sau nu. Ea nu poate controla rezultatul băutului lui şi se teme că nu va mai avea bani de mâncare pentru săptămâna viitoare. E îngrijorată pentru siguranŃa lui pentru că e iarnă şi el vine pe jos acasă. E mânioasă pe el pentru că bea în ziua de salariu, deşi a promis că nu o va mai face şi resimte şi o disperare spirituală pentru că asta se întâmplă în acelaşi fel de ani de zile. S-a rugat pentru el, dorindu-şi ca el să se oprească din băut şi acum se îndoieşte că Dumnezeu îi mai ascultă rugăciunile. Atunci când această persoană “capitulează” în faŃa lui Dumnezeu, ea renunŃă la temerile ei, la anxietate şi la mânie pentru că are încredere că Dumnezeu o va ajuta, conform voii Lui pentru ea. Nu mai are nevoia de a controla şi de a fi responsabilă pentru alcoolic. Prin această predare în voia lui Dumnezeu, ea regăseşte eliberarea şi poate să se concentreze pe activităŃi productive, precum cea de a avea grijă de ea însăşi şi de familia ei. Ea îl repune pe Dumnezeu “la cârmă”, se poate preocupa de găsirea de soluŃii la problemele ei, mai degrabă decât să-şi irosească energia pe rezolvarea problemelor pe care le creează alcoolicul. Acelaşi lucru e valabil şi pentru alcoolic. E important ca el să renunŃe la egoismul şi ego-centrismul cauzat de alcoolismul său şi să aibă încredere că Dumnezeu îi va dărui o viaŃă mai bună. Alcoolicul învaŃă că el nu este figura centrală din viaŃa lui şi că îşi va regăsi pacea dacă nu va încerca să îi controleze pe toŃi cei din jur. ÎnvaŃă să “trăiască şi să îi lase şi pe alŃii să trăiască”. RenunŃând la teama de ce se va întâmpla mâine şi având încredere că Dumnezeu îl va ajuta să repare greşelile din trecut, alcoolicul va putea să trăiască “în prezent” cu o oarecare pace şi seninătate. Este un act de credinŃă să crezi că Dumnezeu va împlini miracolul abstinenŃei şi să crezi că Dumnezeu îi va da bunăstare spirituală alcoolicului şi familiei sale. Atunci când vom învăŃa să acceptăm voia lui Dumnezeu pentru noi, vom descoperi şi că există multe lucruri pe care le putem schimba. Începem să ne dăm seama de acest lucru şi să ne orientăm spre acŃiuni pozitive. Pasul 3 este regăsit cel mai bine în “Rugăciunea pentru Seninătate”: “Doamne, dă-mi seninătatea să accept ceea ce nu pot schimba, curajul să schimb ceea ce pot şi înŃelepciunea să fac diferenŃa”. PASUL 4: “Am făcut, fără teamă, un inventar moral amănunŃit al propriei persoane”. Acesta e momentul în care decizia luată în Pasul 3 este urmată de acŃiune. Trebuie să începem să fim sinceri faŃă de noi înşine în ceea ce priveşte calităŃile şi defectele noastre. Asta nu e întotdeauna uşor de făcut pentru că suntem obişnuiŃi să îi învinovăŃim pe alŃii pentru problemele şi suferinŃele noastre. Poate că nu ne uităm la felul în care comportamentul nostru ar putea înrăutăŃi lucrurile. De exemplu, îl învinovăŃim pe alcoolic pentru orice situaŃie de criză sau pentru orice problemă? Dacă suntem alcoolici, ne învinovăŃim soŃia pentru relaŃia nefericită pe care o avem cu ea? Ne pare rău pentru noi înşine şi avem resentimente şi amărăciune faŃă de societate, patroni, familie, prieteni sau dăm vina pe soartă sau pe Dumnezeu pentru problemele noastre? Suntem intoleranŃi, disperaŃi sau suspicioşi? Ne lipseşte răbdarea şi nu le-am permis celorlalŃi să fie ceea ce sunt? La fel, e important ca alcoolicul să-şi recunoască temerile ca pe o lipsă de credinŃă şi să fie în stare să admită că îi lipseşte încrederea în Dumnezeu. Frica şi resentimentele sunt cele care îl vor conduce pe alcoolic înapoi la băut mai repede decât orice altceva. La fel se întâmplă şi în cazul membrilor familiei. Teama de viitor şi resentimentele faŃă de trecut vor declanşa emoŃii precum mânia, disperarea, comportamentele de control şi agitaŃia care cauzează atât de multă durere familiei. Dacă ei nu pot să recunoască aceşti factori în ei înşişi, recuperarea e foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Frica e o lipsă de credinŃă, iar resentimentele sunt un tip de mânie ne-uitată care e alimentată de teama provocată de gândirea ego-centrică. Pentru acest pas folosim, de obicei, o listă scrisă cu lucrurile din viaŃa noastră pentru care avem nevoie de ajutor spiritual. În literatura Al-Anon sau AA există ghizi care să ne ajute în efectuarea acestui pas. Scopul pasului 4 este de a ne ajuta să găsim echilibru spiritual în vieŃile noastre. Facem asta printr-o mai bună cunoaştere a propriei persoane şi prin schimbarea, mai apoi, a acelor lucruri pe care le putem schimba cu ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie, în acelaşi timp, să fim sinceri faŃă de calităŃile noastre; ele sunt o parte a “fundaŃiei” pe care ne bazăm în momentele dificile. PASUL 5: “Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înşine şi unei alte fiinŃe umane, natura exactă a greşelilor noastre”. Dacă am fost în stare să recunoaştem în noi înşine anumite defecte, atunci e o eliberare să i le mărturisim lui

43

Dumnezeu, astfel încât să Îi putem cere ajutorul în depăşirea acestor defecte. Începem să ne eliberăm de ele atunci când Îi cerem ajutorul în mod specific pentru categoriile din inventarul pasului 4. Descoperim pacea atunci când ne mărturisim greşelile faŃă de o altă fiinŃă umană în care avem încredere. Prin discutarea nevoilor noastre spirituale cu o persoană înŃelegătoare, precum un preot, medic sau consilier spiritual, primim îndrumarea de care e nevoie în viaŃa noastră spirituală. Începem să simŃim din nou că facem parte din societate şi că nu mai suntem la fel de singuri cu problemele noastre. Începem să avem din nou încredere în gândirea noastră şi în noi înşine. De asemenea, avem din nou încredere în ceilalŃi oameni şi în Dumnezeu. Acesta e începutul unui proces de o viaŃă de descoperire şi schimbare care ne permite să acceptăm ceea e bun în noi înşine şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, să schimbăm acele părŃi care au nevoie de “îmbunătăŃiri”. Pentru preot, e important să observe că aceasta nu e o spovedanie / confesiune obişnuită. Are mai puŃin de a face cu recunoaşterea vinovăŃiei, decât cu conştientizarea “defectelor” care trebuie să fie corectate. BineînŃeles, multe dintre lucrurile discutate în pasul 5 vor fi regăsite şi într-o spovedanie / confesiune, şi, uneori, chiar ar putea lua o astfel de formă, dar nu în mod obişnuit. Acest pas poate dura între una sau două ore, chiar şi mai mult. El implică discutarea procesului prin care a fost influenŃat caracterul nostru, şi nu doar a problemelor înseşi. De asemenea, e de folos dacă “naşul” sau consilierul spiritual e familiarizat cu principiile de bază ale recuperării (cei 12 paşi) în AA şi Al-Anon. Aceasta îi permite persoanei care ascultă pasul 5 să înŃeleagă că scopul celui care face acest pas merge dincolo de recunoaşterea unor păcate. Am vorbit cu câteva persoane din România aflate în recuperare care spuneau că nu le place să facă pasul 5 cu un preot pentru că ei cred că preotul nu înŃelege ce încearcă ei să facă. Pentru cel ce face acest pas este ca şi cum ar intra pe un nou drum în viaŃă pentru că ei îşi doresc să îşi schimbe direcŃia spirituală şi să se înnoiască. Cred că e important ca preotul să le înŃeleagă motivele şi intenŃiile. Un mod bun de a privi acest pas e de a-l compara cu pregătirea cuiva pentru intrarea într-o comunitate monahală. Îndrumătorul lui spiritual va dori poate ca acesta să facă o mărturisire generală a păcatelor sale, dar va vrea şi să ştie dacă acea persoană înŃelege ce anume încearcă să realizeze prin acel act. Dacă novicele crede că stareŃul înŃelege ce încearcă el / ea să facă, între ei va exista o relaŃie de încredere. Îndrumătorul spiritual poate fi de mare ajutor dacă înŃelege că cel ce face acest pas doreşte realizarea unor schimbări semnificative în viaŃa lui spirituală. PASUL 6: “Am consimŃit, fără rezerve, ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter”. IntenŃia obişnuită a celui care face pasul 5 este cea de a depune un efort susŃinut în schimbarea dificultăŃilor serioase pe care le-a descoperit în pasul 4 şi pe care le-a discutat în pasul 5. Asta înseamnă a fi dispus să Îi “predea lui Dumnezeu” mânia, auto-compătimirea, resentimentele, comportamentele de control, disperarea, centrarea pe sine şi alte defecte de caracter sau “păcate” pe care le-a descoperit în paşii anteriori. Acesta e un pas de acŃiune şi ne permite nu numai să ne mărturisim greşelile, dar şi să Îl lăsăm pe Dumnezeu să înlăture din noi acele lucruri care ne cauzează suferinŃă şi probleme. Unele dintre defectele noastre sunt atât de înrădăcinate în vieŃile noastre încât ne lipseşte bunăvoinŃa completă de a renunŃa la ele, şi asta e normal. Ideea e că acum suntem dispuşi să creştem spiritual în direcŃia pe care Dumnezeu ne-o arată. Nu devenim sfinŃi, ci începem doar un proces prin care Îi permitem lui Dumnezeu să lucreze în vieŃile noastre. Acest proces este efortul nostru conştient de a fi dispuşi să schimbăm ceea ce trebuie schimbat în vieŃile noastre, cu ajutorul Său. “Scăparea” de defecte necesită timp şi eforturi repetate. Pasul 6 reprezintă începutul procesului care va continua să ne schimbe vieŃile spirituale cât timp vom avea bunăvoinŃa de a-i “permite” lui Dumnezeu să fie activ şi să ne înlăture “defectele de caracter”. Acest pas e legat de ceilalŃi paşi, mai ales de pasul 10 în care ne angajăm într-un proces zilnic de inventariere şi reflecŃie zilnică cu privire la atitudinile şi comportamentele noastre. PASUL 7: “Cu umilinŃă, I-am cerut să ne îndepărteze slăbiciunile”. Cuvântul important aici este “cu umilinŃă”. UmilinŃa ne permite să ne dăm seama că avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a face faŃă dependenŃei noastre sau reacŃiilor la dependenŃa altcuiva. Dobândim umilinŃă atunci când Îi cerem ajutorul să ne înlăture acele defecte de caracter care ne cauzează atât de multă suferinŃă şi confuzie. Uneori, Îi cerem ajutorul pe parcursul unei zile pentru a ne înlătura defectele. Dacă lucrurile se complică, ne rugăm pentru mai multă putere şi ghidare. Ne amintim că rareori se întâmplă ca slăbiciunile noastre umane să fie înlăturate dintr-odată şi că, uneori, ne ia mult timp pentru a ne atinge scopurile şi idealurile. Dacă eşuăm în a ne atinge idealul ales, ne “înnoim” cerând puterea de a ne continua lupta. E ca şi în vechiul cântec spiritual, “Doamne, te rog să nu muŃi muntele din calea mea, ci doar să îmi dai puterea de a-l urca”.

44

Teama e cel mai mare duşman al nostru. El este combustibilul pentru egoismul nostru, pentru mânie, frustrări şi pentru lipsa noastră de pace. Atunci când începem să Îi cerem lui Dumnezeu să ne înlăture temerile, începem să descoperim eliberarea din cele mai dificile emoŃii. Avem mai puŃin zbucium emoŃional şi ne apropiem mai mult de Dumnezeu. DorinŃele noastre devin mai mult centrate pe Dumnezeu şi mai puŃin centrate pe propria persoană. Ne pierdem obsesia de a bea şi începem să descoperim toleranŃa altora. Începem să facem pace cu noi înşine şi cu ceilalŃi. PASUL 8: “Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi am consimŃit să reparăm aceste rele”. Paşii 8 şi 9 abordează, în special, relaŃiile umane. Uneori, ne rănim foarte tare familia şi prietenii atunci când permitem să fim atât de mult controlaŃi de băutul altcuiva. Comportamentul nostru poate să fie uneori la fel de distructiv ca şi al alcoolicului, deşi nu la fel de dramatic. Am putea deveni atât de absorbiŃi de ce face alcoolicul, încât ne uităm responsabilităŃile faŃă de ceilalŃi membri ai familiei. Uneori, când ne îngrijorăm pentru alcoolic, îl criticăm sau ne neglijăm şi nu mai avem grijă de noi. Pentru alcoolic, recunoaşterea greşelilor făcute este doar un aspect, însă repararea acestora faŃă de cei cărora le-am greşit poate să fie înspăimântător. Oricum, prin repararea acestor greşeli ne pierdem sentimentul de vinovăŃie şi descoperim recompensele spirituale ce vin odată cu atitudinea onestă şi corectă în relaŃii. Gândirea şi comportamentul nostru se îmbunătăŃesc şi descoperim - fără a folosi alcool sau droguri - pacea pe care o căutam de atâta timp. Uneori, repararea greşelilor înseamnă pur şi simplu a-Ńi cere scuze pentru greşeala făcută. Alteori, poate vom face un act de caritate sau o altă acŃiune prietenească pentru a compensa greşelile din trecut. Câteodată e imposibil să corectăm greşeala, dar nu trebuie neglijată necesitatea bunăvoinŃei pentru acest gest. Creşterea noastră spirituală depinde de dorinŃa şi bunăvoinŃa de a creşte în sinceritate şi de a deveni o creaŃie pe placul lui Dumnezeu. Dacă neglijăm oportunitatea de a ne repara greşelile, pierdem oportunitatea de a creşte spiritual. Pentru membrii familiei, asta poate însemna pierderea sentimentului de pace, dobândirea unuia de vinovăŃie sau, şi mai rău, recăderea în vechile modalităŃi de gândire şi comportament. Pentru alcoolic, ea poate conduce la o schimbare a orientării spirituale şi la reîntoarcerea la băut. Nu repararea greşelii în sine e atât de importantă, cât pierderea bunăvoinŃei de a-Ńi trăi viaŃa pe un plan spiritual. Mândria ne spune că “Nu e nevoie să fac asta”, iar teama ne spune că “Nu îndrăznesc să fac asta”. Atunci când mândria şi teama ne domină gândirea, suntem în “bucluc dublu” şi asta ne poate conduce la negativism şi disperare. PASUL 9: “Ne-am reparat greşelile direct faŃă de acele persoane, acolo unde a fost cu putinŃă, dar nu şi atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora”. Pacea şi seninătatea noastră încep din ziua în care renunŃăm la băut. Oricum, dacă e să ne păstrăm liniştea şi gândirea potrivită, trebuie să transformăm greşelile din trecut în ceva bun. Pentru asta e nevoie de curaj şi de credinŃa că Dumnezeu ne va ajuta să ne reparăm aceste greşeli. E important să nu evităm acest pas, însă sunt câteva lucruri pe care ar trebui să le luăm în considerare înainte de a trece la acŃiune de capul nostru. Trebuie să “cântărim” cu atenŃie modul în care acest act reparatoriu al nostru îl va afecta pe cel faŃă de care îl vom face. Nu ne putem cumpăra pacea sufletească pe cheltuiala păcii sufleteşti a altcuiva. Se recomandă ca persoana care face acest pas să se consulte cu “naşul” său sau cu consilierul spiritual înainte de a trece la fapte. De exemplu, dacă actul reparatoriu e de natură financiară, în ce fel va afecta acesta bunăstarea familiei mele? Dacă îi voi spune soŃiei mele de o aventură cu o altă femeie, ar putea avea acest lucru un efect permanent asupra relaŃiei noastre? Pot să fiu sincer faŃă de o afacere necurată fără a le face rău celorlalŃi care au fost implicaŃi? Trebuie luat în considerare modul în care repararea greşelilor noastre îi va afecta pe ceilalŃi. Oricum, pentru cei mai mulŃi oameni aceste reparări nu constituie probleme deosebite şi ar trebui făcute cât mai repede cu putinŃă. Nu ar trebui să ne folosim de nici un fel de scuze pentru a evita să fim sinceri în facerea acestui pas şi, cel mai important, nu trebuie să evităm să facem acest pas pentru că ne e teamă de el. Repararea greşelilor reprezintă un semn clar de maturitate spirituală şi bunăvoinŃa de a ne schimba modul de viaŃă. Acesta e momentul în care începem să simŃim o nouă libertate şi o nouă fericire. Începem să experimentăm un nou mod de a-i înŃelege pe ceilalŃi oameni. Resentimentele vor dispărea şi vom regăsi – după ani întregi de absenŃă - un nou sentiment de respect faŃă de noi înşine. Descoperim pacea, iar vechile atitudini egoiste, de satisfacere a sinelui, vor dispărea. Ne dispare teama de ceilalŃi oameni şi de insecuritatea economică şi descoperim noi abilităŃi de a face faŃă problemelor care obişnuiau să ne blocheze. Începem să ne dăm seama că Dumnezeu face pentru noi lucruri pe care noi nu le-am putea face niciodată pentru noi înşine.

45

PASUL 10: “Ne-am continuat inventarul personal şi ne-am recunoscut greşelile, de îndată ce ne-am dat seama de ele.” Până acum, am fost preocupaŃi, în special, cu descoperirea păcii, a seninătăŃii şi a echilibrului emoŃional. Pasul 10 ne oferă instrumentele necesare pentru a păstra această armonie, odată ce am găsit-o. Auto-examinarea din pasul 10 devine un mod de viaŃă şi ceva ce practicăm în fiecare zi. Atunci când ne recunoaştem greşelile, putem să ne orientăm spre acŃiuni pozitive de înlăturare a lor înainte ca ele să afecteze echilibrul nostru emoŃional şi calea spirituală. Invidia, mânia, teama, resentimentele, mândria rănită, gelozia şi alte slăbiciuni umane obişnuite pot să îl conducă pe alcoolic înapoi la băut într-un timp foarte scurt, dacă el nu face foarte repede ceva cu privire la ele. În acest inventar e necesar să privim greşelile noastre, şi nu pe cele care credem că ni s-au făcut nouă. Dacă ne interesează doar ce ne-au făcut ceilalŃi nouă, atunci nu vom afla prea multe despre noi înşine. Trebuie să ne examinăm motivele din care facem ceea ce facem. Asta ne va spune foarte multe despre noi şi ne va ajuta să ne înŃelegem defectele. De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea pasului 10 ne ajută să prevenim recăderile emoŃionale şi spirituale de a reveni la vechile comportamente de a-l controla pe alcoolic, de a-l cicăli, de a ne plânge de ceea ce face şi alte comportamente arogante în care ne angajăm. Pasul 10 ne ajută să ne concentrăm asupra momentului “de faŃă”, asupra prezentului, a zilei de azi, şi ne oferă o cale de a descoperi o direcŃie atunci când lucrurile se înrăutăŃesc. În facerea acestui inventar, e important să ne amintim ceea ce facem pozitiv, bine şi de folos pentru alŃii. E la fel de util pentru noi să ne cunoaştem punctele tari, astfel încât să ne bazăm pe ele, pe cât e de util să ne cunoaştem slăbiciunile. De exemplu, unii dintre noi au mai multă răbdare decât alŃii. Dacă ne tulbură ceva, poate să fie important să ne recunoaştem puterile şi să Îi cerem lui Dumnezeu să ne dea să avem mai multă putere în acel domeniu decât de obicei. BineînŃeles, de vreme ce toate virtuŃile vin de la Dumnezeu, merită ca întotdeauna să Îi cerem ajutorul pentru a practica aceste virtuŃi. PASUL 11: “Am căutat, prin rugăciune şi meditaŃie, să ne întărim contactul conştient cu Dumnezeu, aşa cum şi-L închipuia fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne priveşte şi să ne dea puterea s-o împlinim". Efectuarea unui “inventar zilnic” ne oferă o nouă viziune, abilitatea de a acŃiona şi curajul de a face faŃă problemelor ce apar în toate domeniile vieŃii noastre de zi cu zi. Dar acesta e doar începutul. Dacă perseverăm în a ne face acest inventar zilnic şi, apoi, îl combinăm cu meditaŃia şi rugăciunea, descoperim că avem un instrument foarte puternic cu care să ne orientăm către voia lui Dumnezeu pentru noi. Această căutare activă a voinŃei lui Dumnezeu în viaŃa noastră ne permite să ne eliberăm de voia noastră şi de povara pe care o purtăm odată cu defectele noastre de caracter. Atunci când căutăm calea onestităŃii, păcii, bunătăŃii, răbdării, toleranŃei, milei şi celorlaltor virtuŃi, suntem în stare să evităm greşelile serioase ale mâniei, confuziei, disperării şi altor aspecte negative ale adicŃiei. Ca şi în cazul celorlalŃi paşi, şi în acest pas resursele spirituale ale Bisericii ne pot fi de mare folos tuturor. Există multe cărŃi de rugăciuni, cărŃi de meditaŃii şi alŃi ghizi care-i pot ajuta pe cei care nu sunt familiarizaŃi cu rugăciunea şi meditaŃia. BineînŃeles, îndrumători spirituali pot fi găsiŃi în toate mănăstirile din România; noi îi încurajăm pe oameni să ceară ajutorul acestor bărbaŃi şi femei sfinŃi, înŃelepŃi şi puternic orientaŃi spre Dumnezeu pentru a-şi dezvolta o practică de rugăciune şi meditaŃie. PASUL 12: “După ce am trăit o trezire spirituală ca rezultat al acestor paşi, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici şi să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieŃii noastre”. Dacă am fost “harnici” în a lucra aceşti paşi, am descoperit câteva lucruri despre noi înşine şi am crescut în recuperarea noastră din alcoolism. Primul şi cel mai important lucru pe care îl învăŃăm este că suntem neputincioşi în faŃa alcoolului. Până nu vom accepta că noi nu putem bea, vom continua să bem în ciuda consecinŃelor pe care le are asupra noastră şi a celorlalŃi. De asemenea, am descoperit că suntem neputincioşi în faŃa alcoolicului. Noi nu am cauzat alcoolismul şi nu îl putem vindeca sau controla pe alcoolic. În Pasul 2, am descoperit şi că avem nevoie de Dumnezeu în viaŃa noastră la modul real, dacă vrem să ne redescoperim sănătatea mentală. Găsim această “sănătate mentală” prin predarea voinŃei şi vieŃii noastre în mâinile lui Dumnezeu. Pentru a face asta, trebuie să avem bunăvoinŃa de a ne preda voinŃa centrată pe propria persoană şi de a căuta voia lui Dumnezeu, de a schimba lucrurile care stau între noi şi Dumnezeu. Trebuie să luăm decizia conştientă de a-I permite lui Dumnezeu să fie “Directorul” vieŃii noastre.

46

Fiecare dintre noi avem defecte de caracter pe care trebuie să le cunoaştem şi să vrem să le schimbăm. Nimeni nu e perfect. Prin discutarea acestor aspecte cu alŃi oameni putem descoperi o nouă direcŃie şi putere. E nevoie de bunăvoinŃă din partea noastră pentru ca aceste defecte să ne fie înlăturate, însă Dumnezeu ne va înlătura defectele mari dacă Îi vom cere asta şi dacă suntem dispuşi să cooperăm cu ajutorul Său. Ne dăm seama că e necesar şi spre propriul folos să ne reparăm greşelile faŃă de cei pe care i-am rănit, dar că trebuie să fim atenŃi cu modul în care facem acest lucru. BunăvoinŃa de a îndrepta trecutul e importantă. Nu trebuie să permitem fricii şi mândriei să interfereze cu aceste acte reparatorii. Am învăŃat şi că ne putem menŃine echilibrul emoŃional şi spiritual prin facerea unui inventar zilnic. E posibil să aflăm care e voia lui Dumnezeu în vieŃile noastre dacă o căutăm prin rugăciune şi meditaŃie. Atunci când îmbinăm toate aceste elemente, este imposibil să nu aibă loc o trezire sau o reînnoire spirituală. Privind înapoi, observăm că au avut loc schimbări profunde şi emoŃionante în toate domeniile vieŃii noastre. Acestea sunt schimbări reale, semnificative şi care au putere în viaŃa noastră. Suntem liberi de legăturile dependenŃei noastre şi liberi de povara responsabilităŃii faŃă de dependenŃa altei persoane. În programul Al-Anon, cuvântul “alcoolic” este schimbat cu “altora”, iar mesajul este transmis altor membri ai familiilor care au nevoie de sprijinul pe care membrii Al-Anon îl pot oferi. “Transmiterea mesajului” oferă viaŃă şi vitalitate individului, grupului şi programului. Unul dintre co-fondatorii AA spunea cândva că ajutarea unui alt alcoolic ne va ajuta să ne apărăm în faŃa primului pahar atunci când, aparent, nimic altceva nu ne e de folos. Acelaşi lucru e valabil şi în Al-Anon. Ne ajutăm pe noi înşine în Al-Anon prin ajutarea altor oameni afectaŃi de boala alcoolismului. Ideea de evoluŃie personală şi de înnoire prin folosirea principiilor spirituale nu le aparŃine Alcoolicilor Anonimi. Este o idee la fel de veche ca religia sau spiritualitatea. Nu există nici un fel de magie în Alcoolicii Anonimi sau în Al-Anon şi nu există nici “secrete”, şi nici “reŃete”. Nu există medicamente şi nici exerciŃii care să ne ajute să devenim imuni faŃă de boala alcoolismului. Tot ce avem sunt câteva principii spirituale care, dacă le vom aplica în vieŃile noastre, ne vor ajuta să ne menŃinem abstinenŃi faŃă de alcool. Mai avem şi o comunitate care oferă sprijin membrilor săi prin încurajarea de a se ajuta unii pe alŃii în a se menŃine abstinenŃi. Ca şi în cazul tuturor celorlalte principii spirituale semnificative, cei 12 paşi sunt foarte simpli prin însăşi natura lor. Oricum, ei sunt foarte profunzi. Foarte simpli, dar, uneori, foarte greu de pus în practică. Uşor de înŃeles la un anumit nivel, dar, în acelaşi timp, nu încetăm să învăŃăm despre şi de la ei. ObişnuiŃi, şi, în acelaşi timp, foarte puternici. Pentru cei mai mulŃi dintre membrii AA şi Al-Anon, principiile recuperării oferite de cei 12 paşi sunt modalităŃi de a-şi îmbunătăŃi relaŃia lor cu Dumnezeu. Este un proces ce este atât de profund şi atât de semnificativ pe cât doreşte fiecare să fie şi nu există limitări ale creşterii spirituale obŃinute prin aplicarea acestor principii în “toate domeniile vieŃii noastre”.

47

Săptămâna 8

Ziua Parohială pentru Informarea privind Consumul de Alcool şi Droguri
În ultima duminică a programului, după Sf. Liturghie, comitetul de acŃiune al bisericii, precum şi doritori din rândul celor implicaŃi în activităŃile derulate anterior, vor organiza o scurtă campanie de informare a credincioşilor prezenŃi (pregătirea unui stand / masă cu o varietate de materiale referitoare la diferite aspecte ale bolii şi recuperării din alcoolism, afişarea unor postere de diferite dimensiuni cu mesaje de încurajare a abstinenŃei etc). De asemenea, credem că la această ocazie e importantă prezenŃa profesioniştilor din comunitate care au fost implicaŃi în acest program, precum şi a altor figuri reprezentative pentru respectiva parohie. O parte dintre aceştia pot fi rugaŃi să fie disponibili pentru eventualele persoane care ar dori mai multe informaŃii, această disponibilitate fiind comunicată şi congregaŃiei participante. Astfel de evenimente, derulate periodic (cel puŃin anual) vor contribui la normalizarea discuŃiilor despre boala dependenŃei şi vor avea, credem noi, şi un rol preventiv şi educativ în ce priveşte comportamentul de cosnum de alcool sau alte substanŃe.

Materiale: o Posterul ‚Ai probleme cu alcoolul?’ o Toate / selecŃie din materialele utilizate pe parcursul întâlnirilor anterioare

48

49

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->