Legendele Olimpului Vol 2

ALEXANDRU MITRU LEGENDELE OLIMPULUI Volumul 2 EROII Editura Ion Creanga 1983 PERSEU

IN CINTECELE VECHI se povesteste ca ar fi vietuit odinioara, în preavestitul oras Argos 2, un rege care se numea Acrisiu. si regele avea o fiica de-o frumusete uimitoare. Copila se chema Da-nae. Poetii o slaveau în versuri si regii îi trimiteau daruri. Numarul petitorilor era atît de mare, încît palatul lui Acrisiu nu dovedea sa-i mai cuprinda. si regii, care mai de care erau mai falnici, mai puternici. De ar fi fost unul ales, se suparau, desigur, ceilalti. S-ar fi iscat poate razboaie. De-aceea regele Acrisiu statea mereu în cumpana si-i amîna pe fiecare cu vorbele-i mestesugite, sa treaca timpul, sa se mai gîndeasca. Mai avea regele si-o suparare. Se faceau grîne prea putine, desi pamîntul era bun. Ploua prea rar, si rîul3 ce strabatea întreg tinutul seca mereu în timpul verii. Poporul nu avea bucate. Era nevoie de-un flacau sa tina frînele puternic. Supusii deseori cîrteau, pentru ca-n casa lui Acrisiu erau bucate din belsug, iar pruncii lor piereau de foame. si regele era batrîn. N-avea pe nimeni ajutor. Copila lui era prea slaba, si-apoi urma sa se marite, sa plece din tinutul Argos. Ii trebuia deci regelui brat de barbat pe lînga casa. Vroia sa aiba un fecior. S-a dus atunci regele-Acrisiu la un oracol . A daruit acolo aur, a facut jertfe si libatii, si a cerut zeilor sfat : - Cum as putea, preamariti zei, sa dobîndesc înca un prunc, dar nu o fata - fata am ! - ci un baiat, un fecior vrednic, care sa-mi fie de-ajutor si la greutati si la necaz ? Oracolul i-a dat raspunsul : - Tu nu vei capata, Acrisiu, nici un flacau ; esti prea batrîn ; dar fiica ta, mîndra Danae, va fin putina vreme mama... Odrasla ei va fi baiat. O ! Cum s-a bucurat Acrisiu. A socotit ca fiica sa va face nunta în curînd, îsi va gasi un mire bun si o sa aiba un copil. .- Va fi baiat ? îmi pare bine... Atunci... atunci, nu mai am grija. Nepotul meu o sa m-ajute si îmi va tine loc de fiu... însa oracolul acela a mai grait : - Va fi ce ti-ai dorit : fecior. Atîta ca acest urmas te va rapune într-o zi... Tu vei pieri de mîna lui... Deci, nu te bucura zadarnic.
. i!

'.- Ma va ucide el pe mine, bunicul lui ? a strigat regele Acri-siu. si cum ?... si cînd ?... Graiti, voi, zei nepieritori, cum sa împiedic crima asta ?... - Nu poti s-o-mpiedici, au spus zeii. Tu vei muri, într-un amurg, de mîna fiului Danaei !... Zeus se-ndragosteste de Danae S-a-nspaimîntat regele-Acrisiu si s-a întors în tara sa, cu ciu-da-n suflet pe copila ce îi eranainte. draga. si ca sa-mpiedice ursita, a dat porunca sa se faca o închisoare sub pamînt. Aici a dus-o pe Danae. A-nchis-o bine sub zavoare si-a-ncredintat-o unei sclave. (O sclava ce-i fusese doica.) - Aici va sta ascunsa fata, pîna la moartea mea tîrzie, a rostit regele Acrisiu. Sa nu o poata vedea nimeni, cît voi trai. Ca-i prea frumoasa si prea blînda, si s-ar putea s-o îndrageasca vreun print, sau poate chiar vreun zeu... si sa mi-o ceara de sotie. Sau, mai rau, sa-mi rapeasca fata, fara macar sa-ihii ceara voie. Fara de sot, ea n-o sa poata sa aiba nici copii. si, neavînd fecior Danae, nu sînt primejdii pentru mine... Atît ca-nspaimîntatul rege uitase ca-n Olimp sta Zeus cel cu puteri nemarginite. Zeus putea sa vada fata si-n închisorile de piatra. si aducîndu-i Hermes vestea sa fata regelui din Argos a fost închisa sub zavoare, Zeus a si catat spre ea. I-a cercetat înfatisarea. Iara Danae era alba, cu pielea calda, de matase, cu ochii verzi ca valul marii si parul rosu ca vapaia. într-un cuvînt era frumoasa... si Zeus s-a aprins pe data. - Danae, fata lui Acrisiu, va fi sotia mea chiar astazi !... a grait Zeus catre Hermes. - Dar cum vei izbuti, o, Zeus ? a-ntrebat Hermes cu mirare. Danae este zavorita în temnita de sub pamînt, batuta-n placi grele, de bronz, si, nu stiu, zau, cum vei patrunde... - N-ai teama, fiule !... a zîmbit Zeus. Nunta ce vreau s-o sa-vîrsese va fi altfel decît socoti. Tu du-te-acum... întoarce-ti fata si cata de pastreaza taina ! si Zeus s-a schimbat, vicleanul, nu-n taur, flacara sau cuc 5, ci într-o ploaie aurie, care-a cazut peste orasul lui Acrisiu. Iar ploaia asta aurie a strabatut, dupa vointa marelui Zeus, printre pietre si printre placile de bronz ; si a ajuns în încaperea unde sta sub zavor Danae. A-nvaluit-o pe copila ca-ntr-o fierbinte-mbratisare 6. Acrisiu descopera crima Danae a devenit astfel sotia lui Zeus, olimpianul. Lunile-au început sa treaca, si chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu a dobîndit un fiu balai, frumos ca soarele din slava si fara seaman de voinic, caruia ea i-a zis Perseu. Nu stia, biata, cum s-ascunda aceasta crima a lui Zeus. Pruncul, ca toti copiii lumii, rîdea, plîngea si se juca. Dar, într-o zi, tatal Danaei trecu pe lînga locul unde era închisa fata lui. si dinlauntru s-auzea glas de copil si rîs zburdalnic. Repede, tatal smuci usa, care fusese zavorita. Trase pe doica la o parte... (desi sarmana încercase s-arunce-un val peste copil) - si ce vazu ? Danae, fata ce fusese închisa sa n-o vada nimeni, tinea la sînul ei un prunc.

- Doica sa fie spînzurata ! a zis Acrisiu spre ostasii care stateau la usi de paza. Iar tu, netrebnica Danae, ma vei urma pe loc în templu. si ai sa-mi juri cine e tatal acestui prunc nelegiuit... Dusa de plete pîna-n templul lui Zeus, care se ridica în mijlocul cetatii, Danae-a trebuit sa spuna ca regele din cer i-e sotul si tatal pruncului Perseu. - Minti, ticaloasa fara seaman, a grait regele Acrisiu. si tare-as vrea sa te ucid cu mîna mea, aici, în templul marelui Zeus, olimpianul, pe care tu-l napastuiesti. De ti-ar fi sot, cum spui, nebuno, el ti-ar veni într-ajutor. Dar uite-l... Uite-l !... Sta pe soclu si te priveste neclintit... - Raspunde, Zeus, îti sînt soata ?... Nu ai patruns la mine tu, sub chipul unei ploi de aur, în acea zi de neuitat, si-apoi te-ai preschimbat în zeu, spunîndu-mi singur cine esti ?... Raspunde, Zeus !... zicea fata, si pletele si le smulgea si se batea în piept cu pumnii. însa maretul olimpian privea tot neclintit la fata. Privea cu ochii lui de piatra. Nu îndraznea sa scoat-o vorba, pentru ca se temea de Hera. Ea si aflase de-ntîmplare, statea în cer, pe-un nor albastru, si asculta ce se vorbea. ...si vazînd regele Acrisiu ca Zeus sta tot nemiscat, a chemat iute niste mesteri. A poruncit sa i se faca o lada mare, aurita, ua fel de cufar zavorit. în acest cufar a-nchis fata si pe micutul ei Perseu. Le-a dat merinde : niste fructe si-o amfora plina cu apa. si-a zvîrlit cufarul în valuri fara s-asculte cum striga biata Danae hohotind : - O, tata, rege, fie-ti mila... Nevinovata sînt, îti jur !... De nu vrei sa te-nduri de mine, fii bun macar cu acest prunc venit pe lume fara voie... Nepotul tau e, tata drag...

Dar valurile au luat lada si au purtat-o, îndelung, deasupra verzilor genuni unde salasluia Poseidon 7. Zeus privea din cer cu grija, dar nu putea sa îi ajute, pentru ca Hera-i sta alaturi si-1 priveghea banuitoare.
Pescarul Dictis afla pe mare lada

si-a tot plutit în voie lada, pe valurile înspumate, trîntita-n gropnite de ape, lovita uneori de stînci, pîna cînd dusa de furtuni a nimerit între Ciclade 8. Iar înlauntrul ei sedeau, flamânzi si însetati, Danae si pruncusorul ei, Perseu. Erau si uzi pîna la piele, si tremurau, patrunsi de frig. Nu mai aveau nici o nadejde si asteptau sa se cufunde sicriul plutitor, în care îsi traiau ultimele clipe. S-a întîmplat însa ca-n ziua cînd a ajuns între Ciclade lada zvîr-lita de Acrisiu, sa iasa un pescar pe mare. Acel pescar se numea Dictis. Pescarul si-a întins navodul. Dar, cînd sa traga de frînghii, simte c-atîrna ceva greu. In navod se gasea o lada. Trage la tarm aceasta lada si o desface c-un topor. si dinlauntru i s-arata o biata mama si-un copil.

Cînd o zareste pe Danae, pescarul Dictis sta-nlemnit. El nu vazuse înca-n viata ochi mai senini, mai blînzi, mai verzi. Nici trup mai mladios, mai zvelt. Nici par sa aibasa culoare de flacara cu vîlvatai. si nici nu auzise înca un glas atît de mîngîios. Fara sa stea deloc pe gînduri, fara s-o-ntrebe cine e, pescarul îi asterne fetei un pat de ierburi verzi si moi si îi aduce peste proaspat, fiert în caldare de arama, si fructe dulci : curmale, rodii si-n-tr-un pocal îi toarna vin. Pruncului sau i-aduce lapte, de la o capra ce pastea pe lînga casa lui, pe coasta. Pe coasta insulei Serifos, unde traia pescarul Dictis. Inzdravenita, dupa hrana si bautura mai ales, Danae-i povesteste totul. si el, adînc înduiosat, o roaga, plin de bunatate, sa fie oaspetele sau. - Eu sînt pescar, i-a grait Dictis. Sînt om sarac, însa cinstit. In casa mea poti fi stapîna. Te rog sa fii sotia mea. si dup-atîtea suferinte ma voi sili sa-ti fauresc o viata cît mai fericita... Ea a primit. Pescarul Dictis era un om placut si bun. Iar anii s-au pornit sa curga prea repede pentru ei doi, ce vie-tuiau în fericire. Perseu crestea si el, grabit, si se facuse-un flacaiandru istet, voinic si priceput la pescuit si vînatoare. Numai ca-n insula aceea, unde-si avea pescarul casa, domnea pe-atuncea Poiidecte, un rege lacom si hain. Desi era frate cu Dictis, regele-acesta îl ura si-l izgonise din palate. si se temea ne spus de el, sa nu-i rîvneasca cumva tronul. Cu-atît mai mult cu cît poporul era satul de Poiidecte, care îl asuprea grozav. Iar raul rege Poiidecte, trecînd prin insula cu carul, vazu-ntr-o seara pe Danae.
Regele insulei Serifos urzeste-un plan

"O astfel de sotie are Dictis, pescar sarac si amarît, ce-si tine zilele cu truda ?... Nu merita asa ceva" !... si-a zis în barba Poiidecte. "Asta-i femeie pentr-un rege, nu pentr-un nevoias ca el..." Aflînd apoi ca bunul Dictis era din zori la pescuit, regele a intrat în casa. - Frumoasa mea, i-a rostit el, ungîndu-si glasul cu dulceata, este pacat sa te palesti într-o casuta amarîta, îngrijind de un biet pescar... Eu sînt un rege plin de fala. si am palate - cred ca stii ! - si bogatii nemasurate. Te fac regina, daca vrei, stapîna pesteaceste locuri... si orice voie ti-o-mplinesc, daca primesti sa-mi fii nevasta... - Nu vreau !... Nu tin sa fiu regina !... a spus Danae regelui. Sotul meu e blajin si harnic. îl îndrageste pe Perseu. Nu pot sa-i fiu necredincioasa... Te rog, ne lasa si te du... S-a mîniat rau Poiidecte. si-a vrut s-o prinda pe Danae si sa o traga cu de-a sila pîna la carul sau regal. Noroc c-atunci venea calare, pe malul marii, si Perseu 9. Auzind

. Nu vrei sa pleci tu. însa a treia. în semn ca totul se va face asa precum i-a poruncit. si-n lume bîntuie trei fiinte îngrozitoare si hapsîne.. . purtînd o sabie întoarsa. si cînd ma-ntorc vom mai vedea. pîna-n Tartar... voi pleca. si totusi voi porni la lupta. De nu-ti pastrezi fagaduiala. a eliberat-o pe Danae din mîinile ce-o pîngareau.. A mai lasat sa treac-anume cîteva saptamîni sau luni. precum spui.. sînt. cu lama bine ascutita. ar trebui sa fii viteaz. pîna vii tu. si lînga tînarul Perseu s-a ivit însusi zeul Her-mes. Zeus este stapînul lumii.. nemuritoare. Iti cer acum sa ma ajuti în lupta grea ce vreau s-o-ncep. Regele a rînjit în barba 18318y2413s de bucurie si speranta ca fiul frumoasei Danae o sa se piarda-n lupta asta. Zeus m-a trimis din Olimp sa-ti dau în mîna arma asta. stiu ca de fapt îmi doresti moartea.. si a plecat întîi spre templu. s-o rapui ?.. pentru ca vreau sa scap pe oameni de miseliile Meduzei.. I-asa ? Ori nu-i asa ? Raspunde ! .Danae va ramîne-aicea. Danae va plati cu viata... în încheiere : .. i-a grait el. Sînt cele trei surori gorgone. Am auzit ca povestesti celor se vor sa te asculte ca tatal tau ar fi chiar Zeus... .Frate Perseu. dupa tata. Puterea ta-i nemarginita....Asa e. rege ! Tatal meu este însusi maretul Zeus ! .. caci frate mi-esti tu. ostatica.. si a trimis dupa Perseu. Polidecte. cele mai mari.Da.. tata. si-a mai rostit.Tu m-ai adus pe lume... Sa-ti mai destainui si o taina. care-au ucis sute de oameni. zicînd ca are sa-i vorbeasca. îndata a vuit din slava un zgomot lung peste pamînturi si peste ape.. si-mbrîncindu-l pe Poiidecte. .De este astfel. de nu-mi aduci capul Meduzei. Doua surori.tipetele mamei. s-a repezit într-ajutor. însa n-a vrut s-o îndîrjeasca mai rau pe frumoasa Danae. Aici si-a ars pe altar jertfa si l-a rugat pe tatal sau : . zisa Meduza. Sfatul zeului Hermes . are o fire muritoare..Flacaule. cea mai mica si cea mai rea. precum stii. a grait zeul. Regele insulei Serifos ar fi putut sa porunceasca slugilor sale de credinta sa-i ia îndata viata tînarului ce-i sta-mpotriva. Perseu s-a înclinat spre rege.. Flacaul a luat arma-n mîna si-a ascultat ce-i spunea Hermes.

de ele. din ghearele-nfricosatoare. sa nu te uiti în ochii lor. Atena iata ce-ti trimite. însa în cea de-a treia noapte.. zeita-ntunecata. spre tara unde salasluiesc zeul Tanatos 10 si Nix.. !. în care-s încîlciti multi serpi... Doar sabia ce ti-o-mprumut..'surori cu cele trei gorgone. si s-a ascuns iar în tufis. Perseu l-a azvîrlit în groapa. într-o clipa. sora ta cereasca. ca sa-l întinda celeilalte. de o albeata uimitoare. gheare taioase. Fii priceput si fii viteaz. trimis de sora sa. de forma unei suliti lungi. ca-ntr-o oglinda. de-arama . catre tarmul unde aflase ca traiau cele trei graie ale marii. a ajuns în locul unde se aflau cele trei graie ale marii . stia -:ca babele aveau si-un dinte fermecat. aripi de aur. Cauta în drum pe trei batrîne. si ca sa poti sa te apropii. are puterea de-a taia si splzi. I'cu care-i omorau pe oameni. a mai spus Hermes lui Perseu. Avînd aceasta arma-n mîna. în vremea cît stateau de --straja pe acel drum catre gosgone. si eu te vom calauzi12. ca de porc mistret... fara teama] a plecat pe calea lunga. Daca privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie.. Astfel vei fi ferit de moarte !. ca nici o sabie sau lance nu le-ar putea patrunde carnea.. A mers prin tari destule. si peste ape-nvolburate. Asa-s de tari solzii aceia. si prin arsite. lucrata de 10 zeul Hefaistos. Atunci s-a repezit ca uliul si le-a smuls ochiul. într-o seara. Sa câti în scut. cunlesnire. facut din aur... omul acela împietreste. pe care-l fo-r loseau cu schimbul. Perseu i-a multumit lui Hermes. Toate batrinele acestea aveau însa un singur ochi.Cînd ai s-ajungi lînga gorgone si vei dori sa pornesti lupta.si '«. '. cîte trei zile fiecare. Atena. si. si Hermes i-a întins un scut stralucitor. de aur. Dintii lor. si pe cap le-atîrna plete de arama. rotunzi. si oase. Ochiul ardea ca un taciune.Gorgonele-nspaimîntatoare au brate lungi. si a pîndit cînd o batrîna îsi scotea ochiul din orbita... si-a mers. si prin zapezi. de otel. fara primejdie. ce tine-n bratele ei noaptea.. mereu spre asfintit. Perseu'. pîna aproape lînga ele. trebuia sa stea ferit. si doar prin scut sa le privesti. fara grija. si peste munti cu creste sure.. Perseu rapune Meduza { ' A stat de veghe cam trei zile. pleaca pe cale. ce poarta numele de graie u. Atena. Alaturi si-a sapat o groapa. rosii. punînd deasupra lui pamînt..' Perseu s-a pitulat într-un tufis. Ele stiu drumul cel mai scurt pîna la locul unde stau necrutatoarele gorgone. Perseu s-a furisat prin bezna. de otel . Dar tu sa nu te temi. cînd îi zareau pe malul marii . Pe trupuri sînt acoperite cu solzi albastri. Dar. trei vrajitoare ale marii. A luat si scutul lat. . si care l-a rapus pe Argus. sfîsie pe-orice muritor ce se abate pe la ele. Sub frunte au ochi mari..

se zice c-a nascut atuncea. sacul de piele fermecat. Cu ele nu putea sa lupte fiul Danaei si-al lui Zeus. dupa nevoie. pe rîul din Infern.. Acel ce fai-o punea pe cap se facea-ndata nevazut. Perseu le-a spus atunci ca este fiul lui Zeus si-al Danaei. dintr-o izbitura. Pe-o stînca dreapta ca un pat. voinicul si-a-ndesat pe frunte casca albastra a lui Hades. cu cele trei surori hapsîne ! Perseu îsi pune la picioare sandalele înaripate si se înalta în vazduh. vazînd sub bolta cea senina pe fiul ager al lui Zeus. Iar cu piciorul îi împinge trupul în apa. Perseu aude toate astea. Cu sabia lui ascutita. devenind astfel nevazut. capul Meduzei cel hidos. strigau. ghearele rosii. casca lui Hades. ce fusese una din soatele zeului marii. Un cal cu aripi la picioare. un cal.. reteaza. Tot nimfele pastrau lalele doua sandale-naripate si-un sac de piele fermecat. cele trei graie au jurat sa îl ajute pe flacau. si le-a cerut sa jure toate. o casa-ntreaga. putea cuprinde. de aur. ascul-tînd-o pe Atena. ci oglindindu-le în scut. c-a rasunat pîna la cer. umblînd oarbe pe tarmurile-ntinsei mari. putea sa lupte. care pastrau într-un palat casca zeului Hades . pe asternuturi de matase. 11 Casca aceasta. Altminteri vor ramîne oarbe. avea un har. a nechezat. Acuma da. Numai asa le da iar ochiul. ce se afla-n mijlocul marii.. gata aproape sa-l orbeasca. si . Insa zburînd. vazînd-o pe Meduza-n valuri. largindu-se.graieste-atîta de frumos. luceau cu scînteieri pe stînca. ca îl vor ajuta sajunga la cele trei surori gorgone. Calul s-a înaltat ca gîndul si a pierit în înaltimi14. serpii din pletele de-arama se miscau amortiti de somn. si-a nechezat atît de tare. faurita de trei ciclopi. rostogol.Cine-i tîlharul ?.Pluto. nevazutul. Por-neste-n zbor. si îl îndruma mai departe cum sa gaseasca pe gorgone. Meduza. cu gemete de spaima. » Vazînd ca nu mai au ce face. Ajunge la palatul lor. A luat în .. Ba chiar l-au învatat sa mearga. si-l cerceteaza cu privirea. si. catre tinutul unde stau preafioroasele gorgone. Iar solzii-albastri de otel. si-aripile lor lungi.. de zgomot.. Da graielor înapoi ochiul si se porneste catre nimfe.. Prinde de pletele de-arama capul si îl arunca-n sac. ca o furtuna. privindu-le nu drept în fata. "Unde se duce ?" se întreba marele Helios. în acel sacputea sa-ncapa. pe Stix. s-au trezit din somn. Chiar soarele se minuneaza. Gorgonele tocmai dormeau. în sine. numit Pegas de-olimpieni. Cu-ntelep-ciune se apropie. caci tare-i mai placea sa stie si sa vegheze-n lume totul. Gorgonele nemuritoare. gorgonele stateau întinse.. ca nimfele îi împrumuta sandalele înaripate. cele trei graie. si glasurile lor de-arama au tipat înfricosator. li vede pe flacau cum zboara spre-o insula din piatra alba. în primul rînd. de arama. din gîtul retezat. la niste nimfe. doar o nuca (atuncea sacul se strîngea) si tot la fel. Perseu s-avînta ca naluca lînga gorgonele ce dorm. Unde-i ochiul ?..poate învatat de Her-mes .

Vrei poate merele de aur ? Pleaca de-aici. Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate. striga titanul.. cu gînd sa ceara de mîncare. încît Perseu. cu fructele numai de aur. Tatal meu te-a napastuit . batînd cu-aripile de aur vazduhul straveziu si rece.. tot zburînd. Zeus. Vream sa ma lupt si cu alti monstri. Picurii s-au schimbat în serpi. .. ca te ucid.. desi eram nevinovat.despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi. Atlas s-a mîniat nespus. s-a hotarît sa se coboare si sa manînce niste fructe. dar nu puteau zari nimic. Nu-ti doream merele de aur. pîna la urma... Alti picuri rosii. în mare. si Libia s-a pustiit15. va sa vie fiul vrajmasului sau. ca sa-i ia merele de aur. auzeau vuietul prin aer. si munti. înaltîndu-se si ele. în cale. în Mauritania.. de ocara. dar eu nu-i seaman în nimica. . a glasuit fiul lui Zeus. ..Esti un titan batrîn si prost. deasupra unei tari de vis.si. am sa-ti platesc insulta altfel... Din ele s-a facut margeanul . si rîuri cristaline. Aici.. au ucis mii de animale. si. sa soarba si putina apa si sa-si urmeze apoi zborul... si fiindca nu vreau sa lovesc pe fiul marelui Iapet. Tu m-ai lovit însa cu ura. fiul titanului Iapet si frate bun cu Prometeu u. Iar serpii-aceia veninosi s-au înmultit peste masura. Numai ca regelui Atlas îi prezisese un oracol ca. M-am luptat numai pentru oameni. din sacul sau ar fi curs sînge. în vremea asta.. s-a pomenit în piept cu pietre si palmuit fara crutare cu vorbe grele. cîteva picaturi.Ce vrei ?. Acum Perseu plutea deasupra acestei tari mari si bogate. si-n ea sclipea un mar urias. si-n-flamînzit de drum si lupte. Ce cauti ?. au nimerit peste pamlntul cel ars de soare-al Libiei. si. îti ceream doar o-mbucatura. coborîndu-se flacaul în acea tara desfatata. zbura nestingherit spre zari mai azunii si mai senine. si cu-noscînd acest oracol. pline de furie. 12 Insa Perseu.. si cu sandalele-i vrajite s-a ridicat iute spre cer. La titanul Atlas Trecuse peste mari si tari. Plutea deasupra Africii. fiul lui Zeus a ajuns. stapînea regele Atlas. si cel mult un caus de apa.mîna sacul unde vî-rîse capul plin de serpi. si am rapus-o pe Meduza. n-a putut sa se stapîneasca. .. într-o seara.. în revarsarea purpurie a razelor din asfintit se vedea-n vale o gradina plina de roade si de flori. si l-a lovit cu-atîta ura. Gorgonele. spre lasatul-serii. cursi din sacul unde era capul Meduzei... au cercetat mai peste tot. Se povesteste ca..

în zori. era urcata pe o stînca.a împietrit Inu-maidecît. din sacul fermecat. si-n acest fel sa le razbune pe-acele nimfe nereide. Zeita si-a vestit barbatul.. în arbori desi. L-a pus în fata lui Atlas.cum a catat spre cap ." Dar nu si-a ispravit tot gîndul si a zarit pe malul marii ceva cam neobisnuit. fermecator. Ce se-ntîmplase ? Sotia regelui Cefeu. întristat de întîmplare. gingasa. purtînd înca pe umeri cerul. si-a spus el. cum e cearta. si multi plLigeau înduiosati. Soarta i-a fost pecetluita. paduri întregi. cu stelele-i nenumarate. s-a adapat la un izvor si s-a-naltat din nou în slava. S-a sprijinit pe talpa stinga si pe genunchiul drept. Casiopeea.13 si-a scos. Umerii s-au schimbai In creste. Casiopeea se laudase ca fata ei e mai frumoasa si ochii-i mai strapungatori decît ai nimfelor din mare.. O fata tînara. O groaza fara de pereche se oglindea în ochii sai. cunaripatele-i sandale. suparate. care era tot o copila a zeului marin Nereu. Deasupra Etiopiei . Cu deznadejde s-a-ncordat. si el a poruncit sa plece catre regatul lui Cefeu.si. sotia zeului Poseidon. A luat din pomi cîteva fructe. se zbuciuma. jumatate gol. regele tarii si regina. înstelate. si sus. Trupul i-a fost pietrificat17. Nimfele marii. Iara pe mal gemeau parintii. pîna la noapte sînt acasa. Barba si perii de pe cap s-au preschimbat. cel mai teribil dintre monstri. Sa pustiasca-ntreaga tara. s-a pomenit ca se gaseste sub cerul Etiopiei18. legat în lanturi. sa-si mai pastreze-nfatisarea de titan.. pe zidurile sure ale orasului regal.. cum povesteau aezii în cîntecele de demult. pe chipul alb. pe care îi tinea în graj14 duri de marmura. s-au plîns zeitei Amfitrita. în lungi siroaie arzatoare. capul oribil al Meduzei. "S-a facut ziua. S-a tacut muntele Atlas. A tot zburat întreaga noapte peste pamîntul Africii. se luase într-o zi la cearta cu niste nimfe nereide. Perseu s-a hotarît sa plece din tara regelui Atlas. Zadarnic !. ca prin minfune.. Oasele lui s-au facut stînci. în fundul marii. Iar el . Spatele lui s-a-ncovoiat sub apasarea dureroasa a boltii grele. si nu ma ratacesc pe cale. si lacrimi i se prelingeau. întunecoase si-ncîlcite.. statea multimea-ncremenita. Dintr-una într-alta. . De zbor mai cu temei acum. Trupul ei. ce-aveau culoarea viorelei.

. copila ta cea multa iubita.. si.Sa n-o lasam !. rege. . acestui monstru. au grait sfetnicii cu graba. îi goneau înapoi.Monstrul s-a ridicat din valuri si-a pustiit tot tarmul marii. si regele.. fara de supusi.. Nu mai sta pe gînduri. a raspuns Zeus. nu poate fi decît o cale. Sa moara ea. nu Andromeda. se gramadise sus. unde fecioara. rege Cefeu.. Ci.. A rnîncat oameni.. Vazînd nenorocirea asta. . Asta îmi e peste putinta ! a spus Cefeu. nu le putem noi cumpani. raspundeau ei. pasari. si blestemele au sa cada asupra ta.. a dat porunca unor sclavi sa o aduca pe copila. Oare tu vrei sa-ti pierzi puterea ? O alta fata poti s-o capeti.Poruncile. vite. Au smuls-o si-au purtat-o-n brate pîna la malurile marii... speriati... Pe-Andromeda ?.. l-au sfatuit sa o jertfeasca pe copila. Andromeda..Ba ai s-o dai. .. sa înroseasca piedestalul cu sîngele-i nevinovat. pe care Zeus se-ndura sa ni le trimita. Dar alti supusi de unde-ti iei. puterea-ti se stinge ca o flacara..Zeul Poseidon îti trimite osînda asta meritata.. si regina ti-e înca-ndeajuns de draga. . a cerut Zeus. Au smuls-o ca pe-o mielusica. s-o manînce. brodind o haina pentru rege. care e dusa la altar. .. glasuiau multi.S-o dau pe fata ?.. sedea cu prietenele sale. regele a plecat îndata la un oracol al lui Zeus si l-a-ntrebat ce-i de facut. In acest timp. Sfetnicii însa si ostirea îi îmbrînceau pe acei oameni.. Sa dai pe dulcea-ti Andromeda. Casiopeea ar fi vrut sa se jertfeasca bucuroasa în locul fetei sale dragi. în ziua cînd ajungi acasa. Deci nu mai sta si socoti. Esti înca tînar. Perseu cunoaste pe fiica lui Cefeu încovoiat de-asemenea durere. nu pe Casiopeea ?. Sacrific-o pe Andromeda. cu glasul stins. A chemat sfetnicii de taina si le-a marturisit deschis poruncile date de Zeus. Iar ei. pe ziduri. si nici un vas nu mai sosea în porturile lui Cefeu.. pe ziduri... aflînd poporul de soarta ce se pregatea copilei regelui Cefeu. dar Zeus nu s-ar fi-nvoit. De ce au osîndit-o zeii pe 15 ea.. prin oracol..Nu. regele s-a întors acasa. ascultînd sfatul. Noi avem numai datoria sa le-mplinim cît mai curînd. . . Altminteri monstrul o sa-nghita toti oamenii de prin orase. Sclavii s-au repezit îndata în încaperea luminoasa. de ti-i manînca pe toti monstrul ?. Casiopeea-i vinovata. daca vrei sa-l îmblînzesti.. Nici un pescar nu mai putea sa iasa-n largul apelor.

Cum au legat-o pe-Andromeda. Vrea sa-l ucida pe flacau. 16 Perseu atuncea le rosteste : . ziceau ele. Atuncea. si îl implora sa se lupte. lanturi ce zornaiau cumplit. N-a apucat s-asculte totul. Va rog numai un singur lucru : dac-o salvez pe Andromeda.. Umbra lui luneca pe apa. jelesc si gem îndurerati. . I-a povestit flacaului tot ce dorise el sa afle. si se sfia sa-i si vorbeasca. spune-mi cine esti.. Monstrul lui Poseidon este rapus Frumoasa Andromeda plînge. iata. s-au vazut nimfe nereide sco-tîndu-si pletele de aur din valurile înspumate si chicotind de multumire. frumoasa Andromeda nu îndraznea nici sa priveasca de-a dreptu-n fata un barbat. ca valurile înspumate au început sa fiarba-n clocot si sa vuiasca din adînc. Sînt gata sa ma lupt cu monstrul. a deschis gura si-a grait. Ochii i s-au umplut de lacrimi : un suvoi proaspat si amar. Atît i-era îngaduit. Dar ei nu pot sa o ajute. si-au asteptat sa vina monstrul.Eu sînt Perseu. care deloc nu meriti sa porti aceste lanturi grele. Monstrul se-agita-nnebunit. s-a aratat. calcînd vointa zeilor. Plîngînd.Sclavii-au legat-o pe fecioara pe-o stînca ce iesea din apa... Ba îi promit cai vor mai da si tot avutul lor ca zestre. El a zarit-o pe fecioara.. Sa se iveasca dintre valuri si s-o înhate pe copila. zburînd.O. tînarul erou se-nalta repede-n vazduh.. El a pornit. Dar. avînd sandalenaripate. tu. . Lasîndu-se domol pe stînca a întrebat-o cu glas lin 19 : . A. îsi uita drumul catre stînca. si dintre ele a tîsnit un monstru fara de pereche.. I-au pus. reci. sa mi-o dati mie de sotie. dac-ar fi avut atuncea mîinile libere. spre stînca. Mai ales mama e zdrobita !. pe bratele mai albe ca marmura alba de Paros. saltînd. lanturi mîn-cate de rugina. nevroind sa para astfel ca-i vinovata cu ceva. ne razbuna cu mult mai bine ca Poseidon.în sfîrsit. însa tocmai atunci.. sub biciuirea disperarii. pentru ce te-au înlantuit ? întîi. pentru ca hotarîrea lor este nedreapta si hapsîna. din ceruri. calatoresc doar prin vazduh. fiul lui Zeus. Tot eu mai sînt si-nvingato-rul Meduzei cea cu serpi în plete.. Perseu.. si. fii buna. acoperind cu trupul sau o mare-n-tindere de ape. alearga lînga fata si-i dau ultima-mbratisare... prin aer.. dupa cum ati vazut singuri. desigur siar fi ascuns fruntea sfioasa în palmele-i micute.. Zeus. Tatal nenorocit si mama. Parintii îi fagaduiesc mîna copilei lor iubite.

în schimb îi tot da lovituri. cu-o fata ce-o scapa de moarte. în trupul monstrului urias. Ecoul lor s-aude-n ceruri. zeul casatoriei. înveseliti de vin. cu lanturile sfarîmate. soata lui. pregateau nunta fiicei lor cu îndraznetui salvator 20. si-un sînge negru si vîscos curge din botul sau oribil. dupa aceasta prevestire. si oaspetii se gramadeau la mese. îsi aprinsesera si-si înteteau tortele lor stralucitoare. Perseu pluteste-n jurul lui si-i ocoleste muscatura. luptînd. Cu mîna stinga se apuca de vîrful stîncii colturoase. Monstrul împroasc-acuma apa. si sunete de lire si de flaute se auzeau pîna departe. Sîngele-acesta se îmbiba în încaltarile de piele pe care le poarta Perseu. în trepiede. ca dragostea ce îi lega pe tineri sa fie trainica. Era. urmat de nimfele speriate. Iara din spita lui Perseu si-a Andromedei. frate cu regele cetatii si unchi miresei. Oamenii toti se bucura. în monstru. pîna-n palatele lui Zeus.. toti l-au rugat pe tînar sa le spuna marile întîmplari ce le traise. în spate si în coaste. în culori vii. Ospatul nuntii începuse. Dar o zareste pe-Andromeda. In pragul lor s-a aratat crudul Fineu.. sare pe-o stînca al carei vîrf iese din apa. data cu groaznicii giganti. Flacari . de cîte ori îi vine bine.si viata monstrului se curma. purtînd numele de Heracle. pe îndelete. si-acum venise sa si-o ia. Andromeda. cum nimicise pe Meduza. desigur. si iar s-afunda-n apa marii si se roteste ca un lup cînd este încoltit de cîini. ca sa ajunga la Perseu. iara cu dreapta îsi înfige sabia lui cea ascutita. Iar strigatele de izbînda umplu de asta data tarmul. Dar el.arzînd esente aromate . . Dar cu aripile-i usoare. urma sa se iveasca-n lume cel mai mare dintre eroi. Fineu ceruse mainainte pe fata de sotie. si usile palatului s-au zguduit. si-acest Heracle trebuia sa-l apere pe însusi Zeus. nu mai au putere sa îl înalte pe erou. sabia sa cea arcuita. care gemeau de bunatati. care privisera-n tacere uluitoarea batalie. fierbinte.Perseu. multi ca frunza si ca iarba. Peste vreun ceas sau doua cînd mesenii. se napusteste din vazduh si vîra. rîdeau mai tare si vocile seamestecau voioase. si-si aminteste o prevestire facuta de zeul Uranus.. Ba pune mîna chiar pe-un fulger ca sa-l azvîrle în eroul care-i nesocotea porunca. Perseu urma sa se însoare. Nu apucase el sa termine ce-avea de spus. Stapînul zeilor priveste cu încruntare pe pamînt. si Himeneu. îmbalsamate..luceau pe margini. Usile la palat erau deschise. 2 17 Lupta cu Fineu Eros. Casiopeea.. De-aceea Zeus si-a lasat din mîini ucigatorul fulger. El piere-n apele adînci. Casa era împodobita cu flori.. si-n primul rînd sa povesteasca. pîna în prasele. Ranit. zeul iubirii. . în cap. strînsa în brate de Perseu. Aripile de la sandale se moaie. iertând de moarte pe erou.. în timp ce regele Cefeu si soata lui. ca vulturul lui Zeus. In urma lui foiau ostenii multi.. într-o vestita batalie. Andromedei. monstrul se salta-n aer. de trei sau patru ori.

Numai ca rîsul îi îngheata.. . dar ma siliti. în schimb. Tu n-ai sarit. împietriti. nu vor putea sa-ti scape viata !. nici ca logodnic. cîntarea !. cu ce drept vii tu s-o mai ceri ? Fineu nu scoate nici o vorba. striga Perseu. Toti cîti privesc capul Meduzei ramîn pe lespezi.. Ostenii sînt prea multi.. Fineu îi cheama iar la lupta. caci este singur. sfîrseste-ti acolo. Lupta din greu.. îsi prinde sacul ce-l avea pe-o lavita. spre el. si lancea se opreste-n jilt. Mireasa nu ti-a luat-o el. ca jertfa monstrului din ape... însa flacaul se fereste. Fiul lui Zeus vede totul.Iata-ma-s ! striga el cu ura. ce sunase din lira lui atît de dulce. Cauta-ti pe altii sa se teama de-un cap ce nu are suflare. voi. si degetele i se-agata de coardele melodioase. altul cu lancea prinsa-n mîna. la nunta fetei lui Cefeu. ce nu mai fac nici o miscare . Perseu apuca iute lancea din lemnul gaurit de ea si o întoarce spre Fineu. cu gura strîmba de turbare. rînjeste un ostean. blestemînd. si în sirag se-ndreapt-acum. nici Zeus. prin izbînda. pierdut.. . la rîndu-i. spune Cefeu. cu ochii încruntati. Au arme. Chiar cîntaretul. si nici sandalele lui Hermes. si fierul aprig se înfige într-un ostean. misele. De frica-acum lasul Fineu cade-n genunchi si îl implora pe vajnicul erou Perseu : . Tradarea care mi-a rapit mireasa de multa vreme harazita mie. neclintita : unul cu sabia în sus. Pierdut-a fost ea pentru tine. Perseu se simte istovit. Lupta se-ncinge îndârjita. ce dau un vaier trist. se apleaca.. Eu sînt aici sa pedepsesc tradarea. de cînd era înlantuita... si-atunci. Va feriti !.. . cînd altul a scapat-o si-a dobîndit-o. al carui trup cade însîngerat pe-o masa.. care-mi sînteti prieteni. mai la o parte. c-o singura miscare. este lovit de-un fier în tîmpla. Tu.. Face si-un semn catre osteni.N-am vrut sa ma slujesc de el.Stai. caci fiecare a ramas statua dreapta. pline cu vin. Le-atinge trupurile reci. si îsi ridica sulita spre mire. Sta sprijinit de o coloana. si testele trosnesc zdrobite. nici ca ruda. n-ai vrut s-o aperi. si-acum. oprindu-l. tatal tau. sub pamînt. ha. nu lovi. si rîd ostenii lui Fineu.Mergi în Infern ! zice-un ostean. Scoate din sac capul Meduzei si îl îndreapta spre osteni. Dar tot mai multi vrajmasi de-afara vin împotriva lui Perseu. Apuca si trepiede fumegînde. Fineu e-n frunte. Ascundeti ochii.. si le azvîrle catre ostenii care-l înconjoara. care ai cîntat la nunta vicleanului Perseu.. Fineu. si cade jos ranit 18 gemînd. Ochii-i sînt cufundati în sînge.Ha. sa sara cu armele lor la eroul ce-i este mire Andromedei. . de pe mese. Perseu însfaca cupe grele de bronz si aur. dati-va-ndata la o parte. Arunca lancea spre Perseu.

dupa aceea. a fost. a ajuns rege.. Au aruncat unii si altii. cu totii : Perseu. Danae. ca un trasnet. s-a dus ca vîntul pîna-n nori. tot îsi azvîrle-o uitatura spre capul ce-l tinea Perseu. Danae si-Andromeda. izbind în crestet pe un batrîn ce sta-n multime si . acesta ce e ?.. Au urmat alergari si curse cu caii înhamati la care. de-oracolul care-l vestise ca moartea lui o sa se traga din mîna fiului Danaei.. lui Hades. In locul lui. temînduse. întrecerea la zvîrlit discul.. si am sa te ucid pe tine. Au început s-arunce suliti.si s-au urcat. Nu mat am ura. avînd înca în ochii tulburi invidia ce îl rodea. a spus Perseu lui Polidecte..-n Larisa. viata. Perseu.. si se preface într-o stana strîmba.Ei. Lasa-mi atîta. niste jocuri. locuitorii insulei l-au si vestit ca mama sa se ascunsese de mult timp în templul închinat lui Zeus. sacul fermecat si-naripatele sandale . i-a daruit capul Meduzei. ca dobînda. invitat.. Venea apoi întrecerea cea mai de seama în Larisa. sa stea acolo ocrotita. si ea fusese nevoita sa-si caute adapost în templu. te rog.. si a-nceput întîi concursul. si au pornit voiosi spre Argos. batut în pietre nestemate. ascuns si nestiut de nimeni. Zadarnic îsi fereste ochii .. Nu cred o iota din tot ce spui. Credeau ca-i duc o bucurie regelui cel batrîn : Acrisiu. a tipat regele cu ura. veacuri întregi stana de piatra a stat acolo nemiscata. ca sotie. nici dorinta de a domni-n acest tinut. avînd alaturi pe iubita lui Andromeda. pe care si l-a pus zeita pe platosa ce-i ferea pieptul. De-acolo nu-ndraznea sa iasa.. Perseu a cîstigat mereu. si. cînd l-a aruncat în slava. coiful sau vrajit. » Insa cum au ajuns acolo. a cazut jos. scutul ei de aur. iara pamîntul l-a-nghitit. dupa cum cîntau aezii. Perseu era înscris si el. ti-am adus capul Meduzei. pe o corabie. întoarcerea în Argos Dupa aceasta biruinta. si... Perseu i-a-napoiat lui Hermes sabia lui cea rasucita . preacrudul Polidecte a împietrit. hainul rege 2 19 Polidecte. l-a-nvîrtit si. odioasa. Dar el. fiindca. ca si pe mama ta. . pesemne. si-Atenei.Daca eu mint. a glasuit fiul lui Zeus si-a ridicat capul Meduzei. de-asemeni. în insula Serifos. noul rege din Argos. din vazduhuri. chircita. .. Auzind vestile acestea. Perseu s-a dus drept la palat.. Pe loc. Stapînul insulei Serifos. . Perseu a plecat spre Serifos. Dupa aceea. Acolo sta-n haine schimbate. unde erau poftiti toti regii si toti vitejii din Elada. si-i vremea sa ne socotim.Tu ai învins.. A venit rîndul lui Perseu. Minti... pîna s-a naruit palatul. voise iarasi s-o rapeasca. (De-aceea doar am pornit lupta !) Am sa-ti dau totul.. pe tronul lui înalt de aur. si tot Atenei. Perseu. -. Minti. si-a lasat tronul si-a fugit într-un oras numit La-risa. s-a facut stana. ascunde capul acesta fioros. pe Andromeda si averea. Dictis. ce doresti. nimfelor. Tocmai erau puse la cale aci. El a luat discul.. fara voia lui. cum se spune.

Cînd s-a uitat la el mai bine. Danae sta pe un pat de aur. care uda Argolida si era socotit. amarît ca-si ucisese fara de voia lui bunicul. 6 Într-un desen pe un vas antic. Aici s-a asezat cu soata.. s-au preschimbat în constelatii si Andromeda lui cea draga. întemeietorul tarii. Iar ea priveste catre slava. încît grecilor. Acrisiu s-a dus la oracolul lui Zeus. din cuprinsul primului volum. Cum trec zilele friguroase si se . . Note 1.regele din Tirint . 4.cata mut la concurenti. tot ca si Cora-Per-sefona. S-a înteles cu un alt rege . Pe aceeasi tema a pictat si Rembrandt un tablou. 2. nimfe sau muritoare. 3.. Orasul se afla în tinutul Argolidei. dupa unii învatati. unde se vede ca Zeus luase diferite înfatisari de animale. L-a cunoscut însusi Perseu. si ploaia cade asupra ei. Copila regelui Acrisiu simbolizeaza. samînta îngropata în timpul iernii. nu le-a fost deloc greu sa-i atribuie lui Inahos calitatea de parinte al argienilor. batrînul mort era Acrisiu. Casiopeea. tinutul Argos 21 !. cu fantezia lor bogata. si-au vietuit în armonie. în limba vechilor localnici. Dupa unele legende. si. Povestea trista a fiicei regelui Acrisiu. Este vorba de rîul zeu Inahos. Degeaba. ca si parintii ei : Cefeu si soata lui. grecii.. Zeus a hotarît sa-l urce pe bolta cerului albastru si l-a facut o constelatie.. dupa legende. Numele sau se tîlcuia prin cîmpie. alteori chiar întreg Peloponezul. Cel dintîi fiu al Andro-medei. si în versurile altor poeti de mai tîrziu. Orasul Argos s-a facut vestit prin eroii care au vietuit pe tarîmul sau. întelegeau uneori tot tinutul argolic. în fata golfului cu acelasi nume. fugise din tara lui. a fost Perses. 5. Degeaba-si aruncase-Acrisiu fiica si pe nepot în valuri !. Orasul Argos se afla în Poloponez.si. si chiar romanii (asa cum se vede din versurile lui Vergiliu). Simonide. pasari sau elemente ale naturii.. tot spre cinstea lui Perseu. Se cunosc amanuntele. La drept vorbind.sa-si schimbe tronul între ei. Iara cînd a murit Perseu 22. în pamînt. pe ascuns. Prin Argos. Perseu n-a vrut sa se întoarca pe tronul regelui Acrisiu. însa. ce se afla la marele muzeu de arta din Leningrad. ca si copilaria eroului Perseu ne sînt cîntate în elegia poetului liric elin din Ceos.. pe malurile sale par a fi fost cele dintîi asezari. 20 Astfel a luat în stapînire Perseu regatul din Tirint. în oda a XVI-a din cartea a III-a a poetului latin Horatiu. dupa altele la acela al lui Apolo. stramosul neamului de persi. dupa legenda. ca sa poata cuceri zeite.

21 8. între Maroc. ca de pilda în "Harap-Alb". 17. 15. Graie înseamna în limba greaca tot batrîne. Mauritania. a copilului aruncat pe ape. era fiul întunecatei Nix. El era pedepsit de Zeus sa poarte pentru vesnicie bolta cerului în spinare. aceasta tema. 14. într-o vietopa din templul de la Selinonte . 11. în marea Loggia dei Lanzi. din Africa. de asemeni.o fost înfatisata artistic clipa în care Perseu a rapus pe Meduza. Cicladele sînt un roi de insule în Marea Egee. sau de bunicul sau. în locul Meduzei se afla cerbul. Mali. trupul sau lua înfatisarea unui munte. punîndu-si-o pe cap. si în cea romana despre Romulus si Remus. dealtfel. pe care-l va zvîrli apoi. 10. de pilda. cina vom ajunge cu povestirea la eroul Belerofon. 16. pictor. probabil în clipa cînd. caruia viteazul Harap-Alb îi reteaza capul batut cu pietre scumpe si ai carui »chi aveau puterea sa ucida pe oameni. într-o statua cioplita de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre. Aici însa. iar prin pustiuri foiau serpii. Atena este alaturi. imediat. care a devenit apoi legendarul erou Perseu. 12. Variante ale legendei despre Perseu se afla în folclorul si mitologia multor popoare. Senegal si Oceanul Atlantic. fâcînd sa încolteasca samînta aflata în pamînt. Intllnirea celor doi tineri este dintata admirabil în "Metamorfozele" poetului latin Ovidiu. O gasim si în legenda biblica despre Moise. insula unde se povesteste c-ar fi ajuns pîna la urma Danae. 22 19. bineînteles sub alta forma. 13. 7. o capodopera de arta ce se gaseste la Florenta. Intre ele se afla si Seri-fos. uneori singur. cit si într-un altul. muntele Atlas. ca sa-l ajute. sculptat în marmura de Paros de un artist din scoala elina antica a lui Scopos. Benvenuto Cellini. Tot astfel. Atlas este si el numit de obicei în legende titan. . si pe artistul italian din secolul al XVl-lea. Basmele românesti au preluat. adica tara maurilor. încît Perseu crezi ca respira. este frecventa si în mitologia altor popoare din Asia si Europa. în folclorul nostru. cîteodata copilul fiind aruncat de tatal sau. sau de mama vitrega. turnînd în bronz. zeul înaripat al mortii. în cîteva variante. Este reprezentata aici victoria lui Perseu. pe care. Figura lui e luminata de bucuria biruintei. Holdele rodesc atunci bogate. Elinii socoteau ca Etiopia era la marginea de miazazi o pamîntului. care a nimicit Meduza si tine în mîna stinga capul ei retezat. în numeroase basme. alteori însotit de mama lui. apartinînd muzeului din Neapole. zeita noptii. Tema aceasta. palarie sau tichie fermecata. Acesta a faurit. si care se afla acum în galeriile de arta din Cracovia. dupa legenda. Algeria. Tanatos. Asa îsi explicau poetic vechii elini faptul ca în Libia de odinioara erau prea putini oameni si animale. episodul cu graiele si gorgo-nele se gaseste. fata lui Acrisiu a capatat si ea un prunc. în mare. despre care vom mai vorbi. devin nevazuti ca si Perseu din legenda elina. Aceasta scena mitologica l-a inspirat.sud-vestul Sicttiei . calul nascut în ceasul mortii din grumazul acestei hidoase fiinte. pamîntul ce se întinde în Africa septentrionala. 18. Statuia este atît de bine întruchipata de Cellini. 9. Cu piciorul îi calca trupul. totul se umple de lumina si ploi de aur cad din cer.apropie primavara. îl vedem pe Atlas sustinind povara cerului. în metopa se vede si Pegasul. si astepti parca din clipâ-n clipa sa sara de pe soclu si sa s-avînte în vazduh. In tnuDte basme românesti eroii dobîndesc cîte o caciula. sculptor si bijutier. Perseu în plinatatea voiniciei tineresti ne este înfatisat atît într-un bust celebru aflat în muzeul comunal din Roma. pentru ca se aliase cu Cro-nos în lupta împotriva noilor zei olimpieni.

Pe seama lui Perseu. luîndu-si înfatisarea barbatului Alcmenei. în povestirile noastre. mult asemanatoare celei a Afroditei cu podoabe de aur. hotarîse odata sa aiba un fecior cu totul deosebit. unde erau atîtea femei încîntatoare. plin de mîndrie. 21. A facut semn cu mina. De asemeni Corneille a scris o tragedie intitulata "Andromeda". în Paris. îi pastra sotului o dragoste fierbinte. regele Agamemnon. în muzeul Capitoliului. Zeii si muritorii îi laudau frumusetea. carora muritorii de rînd trebuiau sa li se supuna. rostind în acest fel : . si-a asteptat o vreme cînd barbatul Alcmenei tocmai pornea la lupta. Pentru ca ea. care sa-i fie sprijin la vreme de nevoie '. ce se gaseste în muzeul de arta din Cracovia. Zeus.. purtatorul de fulger. grele. fara sovaire. s-a bucurat Alcmena. fara sa mai amintim versurile cîntate în veac de atîtia si atîtia poeti. în sunete de tobe. se vad in Grecia si astazi. si pavaza. într-o pictura din Herculanum si într-un fragment de pictura decorativa. Dusmanul l-am învins la portile cetatii. Sotul sau era rege. Ideea unei soarte hotarite dinainte de o putere supranaturala a fost Tlascocita de aceia care vroiau sa-i faca pe cei asupriti sa creada ca trebuie sa se supuna asa-zisului destin. 22. prin mladierea taliei. a coborît în Teba. Pietro di Cosimo. dupa cum se va vedea mai tîrziu. elinii puneau si alte ispravi. în orice împrejurare. Alcmena întrecea toate femeile.20. Astfel. sa se împace cu suferintele. precum cîntau poetii. a glasuit el vesel. Prin frumusetea fetei. si scutul. prin gingasia ei. si-n urma-i s-a ivit o oaste numeroasa. S-a preschimbat la chip. Din plete-le-i bogate si pleoapele-adumbrite se desprindeau o vraja. A patruns în palat. iubito. Legenda aceasta palpitanta a fost înfatisata în numeroase opere antice. si locuia la Teba 2. o gratie sublima. Pe urma au zugravit-o Rubens. si-a-ndreptat deci privirea catre pamîntul larg. ia adunat pe zei în palatul de aur. si a zarit-o pe Alcmena.M-am reîntors. plecîndu-se-na-inte-i si desprinzîndu-i coiful. Cum l-a vazut ca pleaca. Noel Coypel si alti artisti. din dragoste pentru cei oropsiti. pe numeAmfitrion. . cu ajutorul ciclopilor.. Iar el a-mbratisat-o pe soata credincioasa a lui Amfitrion. din Argolida. Atîta ca Alcmena. din blocuri mari. se foloseau de legende ca aceea despre Perseu si Acrisiu. Alcmena. stapîne. de piatra. De aici a pornit capetenia aheilor. era casatorita. aratînd ca batrînul rege din Argos nu putuse scapa de soarta orînduita de zei.Bine-ai venit. în tainicele-adîncuri ale inimii sale. întarind în schimb ideea unui imaginar destin si a unor zei atotputernici. Salvarea Andromedei o vedem întrun vestit relief la Roma. cautau sa întunece adevarul ca eroii luptau pentru binele oamenilor. . Zeus însa n-a vrut sa tina seama de dragostea femeii. HERACLE 1 SE MAI SPUNEA-N LEGENDE ca Zeus cel puternic. Ca sa-si atinga acest scop. povesteau ca el ar fi zidit faimosul oras Micena. facîndu-se ca este chiar el Amfitrion si ca se-napoiase mai repede din lupta. iar Pierre Puget a daltuit-o în marmura ce se gaseste astazi la Luvru. un erou fara seaman. în marele razboi troian. Zeus vesteste sosirea pe lume a fiului sau Cînd s-a-mplinit sorocul si-Alcmena a fost gata ca sa devina mama. Prin astfel de amanunte. Ruinele orasului Micena.

daca-mi ceri numai asta.24 . Flacaul prevestit a si venit pe lume. Auzind vorba asta. ce se numea Stenelos '.De vrei sa ai crezare. zei. pacalitul esti tu !. poate cu-o zi sau doua. din spita lui Perseu 3.O. Vor trebui s-asculte de el.. Chiar astazi se va naste.Cel care s-a nascut si o sa fie rege se cheama. Un erou fara seaman. nu e feciorul tau si-al reginei Alcmena.. Ha. S-a mîniat stapînul.Tu ai jurat ca fiul care s-o naste astazi din neamul lui Perseu va fi rege-n Micena. pe care-ai amagit-o. . asa cum ma îndeamna cugetul meu divin. Zeus. si fiul sau un sclav. ce stapînesc Olimpul.. îi vor fi supusi. din spita lui Perseu. . s-a clatinat Olimpul sub furia lui cumplita. Hera. Euristeu.. fara zabava... Zeus . Acesta va domni ca rege-n Argolida. cel mai mare erou.Ce-ai spus ? a racnit el. Iar celelalte rude.. Insa nu e odrasla pe care-o asteptai în palatul din Teba. si a rostit lui Zeus : . vazînd ca sotul sau alunecase-n cursa. s-a avîntat pe-un nor.. 25 Alcmena devine mama . Feciorul lui Stenelos urma sa fie rege. Hera . sa-l fi lovit în frunte. Afla dar. ca-ntr-adevar copilul ce se va naste azi. în Olimp. va fi rege-n Micena. a dat raspunsul Zeus.Cum ? Hera !. i-a dat raspunsul Hera. toti. îti jur cu bucurie. Facuse juramîntul ce nu-l putea calca... zeite.Am spus ce-ai jurat tu. ascultati-ma bine ce am sa va destainui. ca el s-a si nascut. ce-l poarta în pumn maretul Zeus. Asa hotarasc eu. Dar Hera a urmat : . în cetatea Micena.arsa de gelozie. spre cetatea Micena. Nu. . a silit-o pe-Alcmena sa nasca mai tîrziu. iar ceilalti sclavii sai.. ca de-un stapîn. a azvîrlit manunchiul de fulgere în lume... facînd prapad si moarte... o stapîne. Aici luase domnia alt fiu al lui Perseu. Iar soata lui Stenelos urma sa fie mama peste vreo doua luni. tot printr-o vraja. îndraznesti ? a tunat iarasi Zeus.. Trasnetul greu. nu l-ar fi zguduit mai mult ca stirea asta. Ma jur pe rîul Stix ca hotarîrea luata va fi de neclintit !. si astfel va ramîne. cu graba.. S-a-ntors dupa aceea...care aflase de noua-nselaciune a sotului sau. Nu e cum credeai. dar n-a schimbat nimica. ha. E fiul lui Stenelos. E fiul lui Stenelos din tara Argolidei..Atîta vrei ? Ei bine. In schimb. O ! Cum a mai rîs Hera. jura-ne chiar acuma pe rîul din Infern. a spus cu îndîrjire : . întunecatul Stix. Se cheama Euristeu. fara de zabava. ha. si voi... plutind spre tara Argos. si. ha. . Iacata-l în Micena. a savîrsit o vraja si a facut ca soata sta-pînului Micenei sa nasca mai curînd.

cînd îsi dorea ceva si cînd era patrunsa cumplit de gelozie. flamînd precum era. Ificle . prea istetul zeu Hermes. fiu-i înaripat. s-a dus pe o cîmpie si. El auzise glasul. poruncile divine. a început sa suga.fiul lui Amfitrion. Copiii-ti vor pieri. mai multe rîulete de lapte-ar fi tîsnit. Iara fiul Alcmenei trebuia sa traiasca si sa-l ajute-n lupte. fiindca ai mîniat-o pe Hera din Olimp. Numai ca din vazduhuri mai priveghea si Zeus. 26 Lupta cu serpii zeitei Hera Asa fiul lui Zeus scapa nevatamat din cel dintîi pericol.De n-ai s-asculti. S-a întors în Olimp. numite de elini. repede. Punîndu-si la picioare cele mai repezi aripi. . Hermes. si.. . a coborît în locul unde se-afla copilul. ca el sa suga laptele nemuririi chiar de la sînul ei.. din slava.-nspaimîntata.Te du. cum stim : Calea lactee sau Calea laptelui 6. licoarea parfumata... nastea în chinuri grele si-Alcmena doi feciori. s-a auzit un glas : . varsînd lacrimi amare.. L-a aruncat. Cum s-a nascut Alcide. Asa. azvîrle-l pe Alcide !. l-a parasit acolo. strîngîndu-si fiul la piept. Alcide. si se chema Alcide 5. Alcmena. si i l-a pus la sîn. vei suferi amarnic. noul nascut supsese laptele nemuririi.. Faptul era-mplinit. S-a apropiat de Hera. în palatul din Teba al lui Amfitrion. Aceste rîulete s-au risipit în cer si s-au schimbat în stele scînteietoare. De vrei sa scapi de toate.. Adu-mi-l In Olimp si fa tu cum vei face. si ia din cîmp copilul. si celalalt. Unul avea ca tata pe Zeus. olimpianul. A vrut sa-l si ucida. de la sîn. vrajmasa. deznadajduita. ca si prin istetimea fratelui vitreg. cu pofta. Du-l pe un cîmp pustiu siacolo paraseste-l !. Cînd s-a trezit zeita l-a smuls. Hermes n-a asteptat sa-i spuna-a doua oara. Zeus. albe.. stia cît era Hera de neînduratoare. O vazuse pe-Alcmena ducîndu-si copilasul pe acel cîmp pustiu. mititelul. Atîta ca prin voia parintelui sau. Hera. fie doar pentru-o clipa.Iar la putina vreme. Erau doi feciori gemeni. Vocea o urmarea. Sotul tau o sa cada rapus în batalie. In cîntece. a poruncit sa vina pristavul de credinta. si ea. si tu o sa te-afunzi în Tartarul lui Hades. ca sa-l asezi la pieptul sotiei mele. Alcmena. si Hermes îl întoarse la mama sa. scapata de sub vraja. a luat copilu-n brate si a-ncercat sa fuga. poetii ne povestesc ca Hera. L-a luat cu el în graba.. cînd l-a smuls pe Alcide. a rostit Zeus. care tocmai dormea.Azvîrle-l pe Alcide. Tot n-ai sa-l poti scapa.. Alcmena. .

. de arama.. treziti de galagia facuta de Ificle. pe celalalt copil. acela ce l-am jelit atîta. si povestea adesea : . ca nu-i mîncat de fiare. Orbit de-asa lumina. Cam pe la miezul noptii serpii-au ajuns la Teba. cei doi serpi mon-struosi. balauri. serpii au încercat cu mii de-ncolaciri sa scape de strînsoare si sa cuprinda trupul micutului baiat care îi sugruma. la fel ca pe Ificle.. încolaciti pe-o ciuta. E voinic. I-adevarat c-a supt laptele nemuririi . nu e multumire mai mare pentru-o mama decît sa-si vada pruncii ca-s cufundati în somnul cel lin.. zvîrlindu-i la picioare ". a chemat pe-un proroc Tiresias pe nume . si pruncul ce-nfrînsese diha-niile. de-al lui Amfitrion. erau parca din fier. Cînd au venit parintii. fiul lui Zeus s-a saltat în genunchi si a prins în mînute grumazurile reci si înfricosatoare ale celor doi serpi. si-asa trecura-n tihna vreo sapte sau opt luni. în fiecare seara îl îmbaiez cu grija.si i-a cerut sa-i spuna viitorul ce-o sa-l aiba preadragul ei copil. si-n încolaci-turi sendreptau catre scutul unde dormeau copiii. i-a dat raspunsul astfel : . dar sînt înca mijloace. Dar mîinile acelea. odihnitor. Pe negîndite însa. Caci în Olimp sta Hera. si-a zarit. Din ochii lor aprinsi tîsneau scîntei verzui si-n gusa prefirau un venin negricios. si el i-a strîns atîta. a tipat cu putere si a luat-o la fuga. molcute. Parea ca trec în tihna !.Feciorul meu. Ificle a sarit si el din asternut. tipînd prin tot palatul.. Nu serpi. a aratat Alcmenei si lui Amfitrion monstrii fara de viata. dupa aceasta prima victorie-a lui Alcide.Nici nu-i venea sa creada ca-l are lînga ea. Amfitrion îl trimite pe Alcide sa învete mestesugul armelor Se zice ca Alcmena. si-i leagan. (Poate-l trezise Zeus care vedea din slava tot ce se petrecea !) si o lucire vie a luminat palatul. Se apropiau întruna. nici inimi dusmanoase. si-ndata porunceste serpilor sa porneasca spre palatul din Teba. prorocul. zeita zareste-ntr-o padure doi serpi. care-i strîn27 geau puternic. ajunsi chiar lînga scut." Tot cugetînd. acum i-acasa iar. si-i adorm în cîntece duioase. fiul drag al Alcmenei s-a desteptat din somn. pîna ce monstrii Herei au pornit sa-si desfaca inelele-albastrii. o strîngeau de grumaz si-i strecurau otrava prin coltii veninosi. Vazînd coltii oribili si limbile-ascutite. Vai. lacomi de sîngele cel tînar. în timp ce el fugea cu lacrimi pe obraz. Ss joaca. plin de groaza. Astfel graia Alcmena.. mai îndragit de Zeus decît feciorii mei.. si nu-i pîndesc nici rele.. Tiresias... si limbile-otravite le jucau printre colti. unde pe-un scut de-arama dormeau cei doi copii : Alcide si Ificle. Amîndoi monstrii. c-un strigat de izbînda. au început sa strige de teama si uimire. Ea cerceta-n-cruntata palatele din Teba si socotea în sine : "Cum pot sa-l fac sa piara pe-acest fiu al Alcmenei ? El ar putea sa fie mai îndraznet ca Ares. pe-un scut larg. si le întind blanite de iepure. Le-a strîns ca într-un cleste. se tîrau pe pamînt.

Era de-o vitejie nemaivazuta înca. fiul rivalei sale. Alcide si Ificle. Atunci. Mania. a faurit un plan. Vointa ta-i porunca." Aflînd aceasta veste. Odata înfruntase el singur o ostire . regele Tebei. si-a întrecut tatal. Megara. privegheati de Megara. rîzînd si chiuind. Sa-i rataceasca mintea eroului Alcide.9 Geloasa Hera îl loveste din nou crunt pe fiul Alcmenei . de-asemeni. în anii ce-au trecut. în scurta vreme. fioroasa. si-o jefuia de aur. si mama s-a-nvoit. Mania. si pe prietenii sai. Sa ne gatim de nunta. si-n inima zeitei se-aprinde o mînie atît de-ncrîncenata. si izgonise oastea si pe regele ei. Alteori se juca alaturea de ei. "Iata ca si feciorul seamana tatalui. în goana cea mai mare. cu carne fripta . scapa de orice grija. în lupta corp la corp. Avea si el o fata. ce pastra o otrava într-o cupa de aur. sa-nfrunte pe oricine. îl vede pe Alcide. Cere unei zeite.. Amfitrion. bunul Amfitrion a cugetat ca-i bine ca tînarul Alcide sa-nvete mestesugul cel aspru-al armelor. razboinicii din Teba 8.doar cu-o maciuca-n mîna. cu sufletul zdrobit. Creon. o sa distruga monstrii si o sa biruiasca razboinici renumiti. Apoi s-a prabusit cu fruntea în tarîna."Fiul tau o sa fie un erou neînvins la vîrsta barbatiei. prin ierburile verii. cu mintea ravasita. . si-mi va fi de folos". Se hranea-n timpul zilei cu fructe si legume . le cînta cîntece sau îi purta pe cal.. I-a insuflat dorinta sa îsi rapuna fiii si tînara-i nevasta. Numai c-o lovitura i-a rapus pe tuspatru. ca alti feciori de regi. ar fi niste ciclopi. Dar iata ca-ntr-o zi. bietul Alcide..ce napadise-n Teba. l-a deprins sa conduca în goana cea mai mare carul de batalie si sa vîneze fiare. Tînarul s-a-nvoit. N-ar fi putut gasi un ginere mai bun decît mîndrul Alcide. si s-a silit Alcide cu-atîta vrednicie sa-si însuseasca arta cea grea a luptelor. cu pumnii sau cu arcul. ne-ai gazduit si prieten ne-ai fost întotdeauna.De trebuie sa lupte. a glasuit Alcide. si. a zburat si-a-mprastiat veninul asupra lui Alcide. Ma-nsotesc cu Megara. L-a chemat deci la sine pe voinicul Alcide si l-a rugat sa-i fie ginere si urmas. El o sa împlineasca douasprezece munci. cînd se jucau cu totii. fiind regele Creon atît de multumit de biruinta asta. seara. a socotit ca pruncii si soata sa. în anii ce-au urmat. acela ce-i tinea la el în ospetie pe-Amfi-trion. si hohotele lor rasunau în vazduh. Zeita nebuniei. siarareori bea vin. era nespus de vesel. Eroul îi iubea. cu sabia si lancea. Megara a avut trei prunci de la Alcide. îsi spunea el în gînd. si luase mii de sclavi . s-alerge pe pamînt.Marete rege Creon.. Apoi o sa se-nalte spre bolta înstelata. sa-si sporeasca puterea. stia ca de-i va fi urmas la tron Alcide. Alcmena. urcîndu-se cu cinste în palatul lui Zeus. Alcide a-nvatat. Alcmena cea frumoasa. Hera îsi lasa ochii catre cetatea Teba. ce se chema Megara. vreau ca acest fecior sa-si învinga dusmanii ! a spus Amfitrion. încît. . sa dea piept cu primejdii. încît nu tine seama de bietii copilasi fara de nici o vina.

In mîna ea purta o cununa de laur. caci e razbunatoare si toti se tem de ea. toate primejdiile pe care Hera i le va pune-n cale. sora sa din Olimp. zvîrlea zîmbete desuchiate oricui îl întîlnea. cu umerii plecati. se blestema 29 amarnic pentru grozava-i fapta. marea sa preoteasa.sa-si ispaseasca fapta. vazîndu-l pe Heracle. Tot el i-a dat acuma numele de Heracle. Acuma paraseste Teba cu sapte porti.douasprezece-s toate . a glasuit Apolo prin gura Pitiei. Desi nu este drept. chicotind. de optsprezece ani : frumos.. zicîndu-i : . îngîndurat si trist. si. stiind ca o sa-nvinga. slujind în chip de sclav regelui din Micena.Iti cauti drumul. 30 . a vrut sa se azvîrle de pe o stînca nalta. zeita-ntelepciunii. Dar s-a ivit Atena.Era acum Alcide un flacau minunat. Nu-i placea sa îmbrace vesmintempodobite.Va trebui. caci Hera e sireata si poate sa-si loveasca si sotul uneori. voinice ? l-a-ntrebat cea dintâi. Gemea. si s-a-ndreptat spre Delfi. Tu nu ai nici o vina. . avea bratari. E prea înfumurata. ca sclav. cu ochii vinetii. Avea o frunte dreapta . I-o razbunare-a Herei.. Nimeni nu-i sta-mpotriva. i-a dat raspuns flacaul. si înzestrat cu alte multe haruri. Erai prea fericit. Chiar Zeus însusi tace de-atîtea ori molcom. Cealalta era demna. si poate zeul Hermes. la o raspântie. într-o haina ca neaua. Te du pîna la Delfi si purifica-ti trupul. pristavul tatalui. 28 La oracolul din Delfi Cînd s-a trezit sarmanul. semana cu Atena. în templul de la Delfi. Tînârul alege drumul virtutii Mergînd el zbuciumat. . pe Megara . si la oprit. cum porunceste legea hotarîta de Zeus. a parasit Alcide Teba regelui Creon.asa cum cerea Hera .Nu stiu care-i mai drept. inele. Ducea o viata simpla. Apolo l-a vestit pe feciorul Alcmenei ca este osîndit de zeii-olimpieni .. a întîlnit deodata. Ea a orînduit ca sa-ti lovesti copiii si sa fii nevoit sa ispasesti o crima care nu e a ta.primejduindu-ti viata. ceilalti zei din Olimp vor fi de partea Herei. mergînd catre Micena. Heracle a primit aceasta ispasire si a plecat în lume. Puternicul Apolo o sa-ti aduca stire ce trebuie sa faci. Alcide. Cu fruntea în pamînt. îmbratisîndu-si copiii. . Una era boita. podoabe. voinic si ager. sa-i împlinesti cu sîrg regelui Euristeu toate poruncile . caci n-o iubesc pe Hera. si pe plete valuri trandafirii. Doar eu am sa te-ajut. gatita în vesminte de stofa tipatoare . si drept. doua femei ciudate 10. desi esti fiu lui Zeus. cu glorie deplina. Privirea sa senina te cerceta în fata. pe drumurile vietii..Nu te pripi.

alti regi. a glasuit Virtutea. Am sa ma lupt cu Hera si. Pe drumul Desfrînarii. . femeie ? .e drept ..Atuncea ea. Zeii m-au osîndit. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Dar la capatul lui se afla biruinta. Aleg drumul Virtutii. aratat de Virtute. poti trîndavi în voie. si batrînetea lui e trista. Sosirea la Micena . S-a-ntors spre Desfrînare si ia rostit cu sila : .. din Micena. ti-o repet.Tu cine esti ? . rusinoasa. monstri si fiare.. vei fi victorios. dispretuit de toti. a spus din nou Virtutea.. în bine pentru oameni. cînd o voi înfrînge. nu ma poti amagi !. cu toate ca adesea multi îmi spun. a glasuit Heracle. îi ajut sa zdrobeasca relele-n a lor cale si sa triumfe astfel binele pe pamînt.Josnica Desfrînare.si eu. si dreptate. Desfrînarea.. Tu-mi poti fi de folos ? .. Vei fi mai multumit. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus . si nu ai alta grija decît sa te desfeti.Virtutea.. dupa dorinta Herei. Heracle. Heracle. Din clipele acelea . Heracle n-a urmat decît drumul cel aspru. La vorbele acestea. nu pleca. voinice.Eu nu fug de greutati. numele lui Heracle va fi slavit pe veci.cum au cîntat poetii ... binele si pe oameni. Eu aduc fericirea. urzit acolo-n slavi.fara de sovaire. Doresc sa merg în viata fara de ocolis si sa slujesc dreptatea.Ţi-am spus-o. l-a-mbiat Desfrînarea. . . s-a smuls din mîna celei ce îl tîra pe calea placerilor usoare.Stai. facuta fara voie. desi puternic...Pot sa-ti arat o cale lipsita de greutati.. ori31 cîte piedici..Cine sînt ? a spus ea c-un glas amagitor. Drumul meu e mai greu. . iar dupa moartea ta. Haide. urmeaza-ma ! L-a apucat de mîna si a vroit sa-l traga pe drumurile ei. Eu însotesc vitejii ce lupta pentru oameni. a mai rostit mieroasa : . Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. placeri . poti dobîndi belsugul din munca altora. pe drumul gloriei.. .. Dar cealalta femeie le-a rasarit în cale si-a glasuit asa : . Dar cine esti. luptînd neînfricat si preschimbînd tot raul. grabita sa-l si cuprinda-n mreje. Insa acela care se daruieste lor devine un nevolnic. cu truda si primejdii.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii.. dusmanii mii si mii... lupte si primejdii cumplite i-au asternut în cale ne-crutatoarea Hera. Urmeaza-ma pe mine. am sa fiu fericit. Urmîndu-ma pe mine. e presarat cu lupte.sînt multe. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. si cinste. regele Euristeu. Urmîndu-ma pe mine.Eu te astept. a glasuit Alcide. auzind-o.

.Nu. Cîti sau încumetat sa dea lupta cu leul. si toti rîdeau cu pofta. Ar fi fugit.. cel sprijinit de soata puternicului Zeus.. 32 Poetii povestesc ca feciorul Alcmenei a aflat vagauna. dar n-a gasit pe leu. Nu îsi sfîrsise vorba. Dati-i porunci la poarta. .. Sa plece. alergînd... într-un amurg de vara.. Heracle. stapîne. si-un sfetnic. Rapunerea leului din Nemeea Heracle s-a mirat cum n-a patruns sageata în trupul leului. a mai spus Euristeu cu glasul ragusit. a tras prima sageata.. si tremura fricosul. la Poarta leilor. acolo-au putrezit. . Mîncase-n acea ziua o turma si-un pastor. Sageata a zburat si l-a lovit pe leu . Euristeu glasuia : -f Iti multumesc. Avea niste ochi mari. Iar el mergea întins spre tinutul Nemeei11.. Heracle a sosit.. . Heracle-i sclavul meu. întinzînd bine arcul. Coltii sai ascutiti erau ca niste sabii si straluceau în soare.. a ajuns la altar : . Cu mîinile întinse spre cerul rosietic. Fiara era uriasa. . A ajuns la cetate.. Heracle a vazut-o saltînd printre coline.. în tinutul Ne-meei zac munti de oseminte.Adevarat.si a plecat Heracle spre regele Micenei... A tras înca o data.Sa intre ?.. zeita cu bratele ca neaua ! Prin voia ta sînt rege în splendida Micena.Heracle ?. rosii si plini de sînge. si osîndit de tine. pîna ce cruda fiara s-a reîntors satula. sfî-siat de coltii leului.. Supusii tai nevrednici datori sînt sa te-asculte. s-a lovit ca de-o stînca si a lunecat jos. lasîndu-si bratele sa-i cada fara vlaga. unde-ntr-o pestera si-avea culcusul leul. Eu sînt stapîn. Tocmai în acea vreme feciorul lui Stenelos aducea sacrificii pe un altar al Herei.E dincolo de ziduri. Nu i-a putut clinti macar un fir de par. . dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. Ţi-o jura Euristeu !.... Mare rege !. glasuiau sfetnicii. de nu ar fi stiut ca-i e de sprijin Hera. desigur.. Nu se poate. Puterea ti-e divina. sa ucida pe leul din Ne-meea. a rostit Euristeu. fiind siguri c-o sa piara Heracle. la Poarta leilor. el sclav.. Unde este ?. si-a asteptat un timp. . si iar s-a dus sageata vî-jîind prin vazduh.. si a tintit mai bine. fara de nici un murmur. Ragea-nfiorator.. El trebuie sa-mplineasca douasprezece munci.Nu ! Nu ma tem de dînsul ! striga el ascutit. n-o sa scape nici el din lupta asta !.. N-o sa scape ! Nu ! îi ziceau sfetnicii.Slavite !. striga iar Euristeu. în fumul jertfelor. fiul monstrului Tifon si-al viperei Ehidna. .. stapîne.. Vrea sa intre-n oras. Fii linistit... si întruna dintre ele sa piara negresit. .Sa plece de îndata !.

Putea sa traga el si-o mie de sageti. cu botul larg cascat. Nici sabia sau lancea n-ar fi putut strabate în trupul leului.Aicea esti ? Hai. dar s-a-n-tîmplat la fel. Apoi. ce rapusese atîtea mii de oameni. Puterea lui Heracle era-nspaimîntatoare. se lupta pentru oameni. Calcînd peste mormane de oase omenesti. rapus. vedea ca i-a sosit acum si ei sfîrsitul. Iar urletele sale clatinau stîncile. cu învoirea Gheei. fugind spre pestera. Maciuca lui Heracle s-a rupt de la mijloc. ochii sticlind de ura ai leului urias. cumva. Nici ultima sageata nu l-a ranit pe leu. Sub bufnitura lui pa-mîntul s-a crapat. casa s-ar fi sfarîmat în mii de bucatele. Leul. sa 3 . Heracle a intrat tot mai adînc în bezna acestei pesteri mari. Pielea acestui leu.Legendele Olimpului. sa-l prinda. Pestera leului avea doua intrari. Fiara. Heracle a cuprins leul strîns de grumaz. Leul la rîndul sau. Dar pîna la sfîr-sit. Fara sa stea pe gînduri. Labele lui zgîriau peretii pesterii. Dar dupa ultima sageata. a sarit la Heracle. pîna l-a-nabusit. era de nepatruns. si s-a ascuns acolo. neîndraznind sa-i vina-n vreun fel în ajutor viteazului Heracle. De-ar fi izbit o casa. . atît de tare. stapînul zeilor privea aceasta lupta. Coltii albi straluceau. trei. la Heracle. în bezna. si cu coama zbîrlita. Heracle nu s-a-nspaimîntat. a cazut la pamînt13. Atîta ca voinicul nu lupta pentru zei. Deodata a zarit doua faclii aprinse. Asa i s-au parut eroului. Pielea iera vrajita. Numai ca de-asta data leul s-a-nfricosat. dar pielea lui vrajita l-a aparat si-acuma. s-a întors pe labe. fiu al monstrului Tifon 12 si-al viperei Ehidna. Vazînd eroul nostru ca leul se repede. a ridicat maciuca si l-a lovit în crestet. voi. mai ca s-a rasturnat. poate chiar doua. varsînd atîta sînge în tinutul Nemeei. ca sauzea în cer. Preaputernicul Zeus îsi lasa astfel fiul sa-nfrunte moartea singur. Urlînd. învingatorul sau l-a tras îndat-afara. A fost o-nvalmaseala cum nu s-a mai vazut. Apucîndu-l de ceafa. se pregatea sa sara catre voinicul nostru. atunci. leul s-a repezit. sa nimiceasca fiara care facea prapad. Leul s-a clatinat. fara de arme. voinicul s-a saltat spre gîtul leului. Ce-a fost nu stie nimeni. Chiar Tifon i-o vrajise. a patruns înauntru. cu ochii-nsîngerati. Fiul marelui Zeus a smuls din munte o stânca si-a zavorit cu ea una din intrari. pentru ca lînga el sta asezata Hera.Leul ragea cumplit. . într-un salt. n 33 dea lupta. ragind atît de tare. A mai tras o sageata . facuta fara voie. cu gîndul sa-l despoaie de blana lui roscata. Cît a durat ? O zi. L-a strîns atît de tare. vino ! a glasuit Heracle. Dornic sa-si ispaseasca fapta cea-ngrozitoare. Din jiltul sau de aur.

în Nemeea. a plecat la Micena. de asta data. Heracle ! Tu ne ajuti pe noi. Sa-i desprinda si teasta. rîdeau toti sfetnicii înconju-rînd slugarnic jiltul lui Euristeu. Cheama-ne. . adus pe scut. odrasla a lui Tifon si-a viperei Ehidna.Nici noi nu credem !. spusese Euristeu.. Nici unul n-a scapat din cîti au vrut s-ajunga la mlastinile Lernei. A tras însa zadarnic de piele s-o desprinda. Cît era de puternic. Dar tu ai biruit. si-asa a izbutit. s-a-nvesmîntat cu pielea.. Atît i-era de teama. ce n-o poate strapunge. n-ar fi putut Heracle. Prin vitejia lui îsi dobîndise în lupta o platosa si-un coif. a cugetat Heracle. Este tot ca si leul. sa ucida.Iti multumim. Mai ales ca aflase cum oamenii de Argos. vreo sageata. sau lance.. si cugetînd mai bine. Asa învesmîntat. 34 Spre mlastinile Lernei Lupta cu hidra Auzind Euristeu de-aceasta biruinta n-a mai îngaduit eroului Heracle sa vina nici la poarta Micenei cea bogata. în orasul Tirint. si sa nu se întoarca decît biruitor sau mort. Nu-s platose sau coifuri mai bune decît ea". sa-l jupoaie pe leul ce fusese vrajit de fiorosul Tifon.. . si-a dat repede seama ca sabia sau cutitul nu-i erau de folos. . si a-ncercat flacaul sa jupoaie de piele îngrozitoarea fiara chiar cu ghearele ei.si s-a gatit Heracle sa plece catre Lerna. am sa-mi fac eu vesmîntul. si-i omoara pe oameni. prin care nu puteau sa patrunda sageata. muncind luni. Atîta ca Heracle nu era doar puternic. hidra care salasluieste în mlastinile Lernei14. Regele te-a trimis la moarte. Cu ghearele taioase. regele Euristeu i-a poruncit s-astepte poruncile regale. Heracle a reusit sa-l desfaca de piele. si. îndraznet si viteaz.Sa plece. întoarse în fel si chip. Noi sîntem lînga tine. îl urmau în siraguri si îi strigau voiosi : . si teasta lui de fier... ca sa nu-l mai vada pe eroul Heracle. si venim sa te-nsotim la lupta. holde de grîu. sau sabie.Sa plece deci la Lerna ! glasuise stapînul. precum hota-rîse. iar pe cap si-a pus teasta. Ea pustieste turme. am sa mi-o pun pe cap. . nici sabia sau lancea."Din blana astui leu. . sa rapuna si sora.. poate ani.. Era si întelept. acei ce ne luptam adeseori cu fiare si monstrii-ncrîncenati. poporenii de rînd. Nu !. trimise printr-un crainic. si. Nu cred c-o sa mai scape acum fiul lui Zeus si-al frumoasei Alcmena. în veacuri.. De-a nimicit pe frate. cirezi..

tîsneau limbi otravite si suiera cumplit. Numai ca îndraznetul flacau al lui Ificle atîta se rugase de unul si de altul. care se ridicau din mlastina întinsa. feciorul lui Ificle. ca niste flacari verzi. dar eroul Heracle n-a vrut sa se-nvoiasca. întîia lovitura a si facut sa-i zboare unul din capete. In numele multimii. Sa-l duc pîna la Lerna. încît. Heracle i-a strigat flacaului Iolau : . se ridicau acum verzi. 3 36 Hidra dormea la ceasul cînd au sosit cei doi. pregatise si caii. si-l admira nespus. pe care-o dovedise si-n lupta din Nemeea. spusese lui Ificle. dihania uriasa s-a ridicat din mlastini. spusese lui Ificle. se-naltau altele. în locul fiecarui cap smuls de pe gîtlej. încît pîna la urma Heracle a primit sa mearga cu Iolau. împunsa de sageti. Mult s-a mirat voinicul si a lovit din nou. Apoi fiul lui Zeus a început sa-ncinga sagetile în foc si sa traga cu ele în hidra adormita.si-unul mai gros ca toate : capul nemuritor.Te scoala. Dar orisicît lovea. pîna-n Lerna. Nu le putea mînca.Vrusese sa porneasca pe jos. si putrezeau prin mlastini. si carul pentru drum. în loc de noua. în vîrful carora legase so-moioage de fîn aprins în foc. Heracle a sarit la ea cu ghioaga-n mîna. Heracle si Iolau s-au apropiat încet. Din boturile-i hîde. otraviti. unde stapînea moartea. cincizeci de capete. si-au plecat împreuna. Iolau a aprins focul. în goana cailor.. S-au dus pîna la Lerna. Tatal a-ncuviintat . rapuse si tîrîte pîna-n salasul sau. tintind-o iar pe hidra cu cîteva sageti. de unde smulg capatînile hidrei. In jurul ei erau mormane fara numar de fiinte omenesti. Din zare se vedeau aburi verzi. Iolau e mult prea tînar.Atîtia oameni vor sa fie lînga el în ceasurile grele. ca de-obicei. Cu-aceeasi istetime. a glasuit eroul. mucede. atîta staruise. blestemata odrasla a lui Tifon. umplînd întreg vazduhul c-un miros otravit. si vreau sa-l crut macar de truda drumului. hidoase. . cu boturi plescaind si coltii ca pumnale de fier. . îl iubea pe Heracle mai mult decît pe-oricine.Adu-mi lemne aprinse sf arde fiecare gîtlej. purtînd în spate lemne si-O' gramada de fîn. si-n Lerna sînt primejdii ce pot sa-l coste viata !. în goana cailor.. Avea noua gîtlejuri si noua capete .. Fara sa piarda vreme. Dar tînarul Iolau.Nu pot sa-l iau cu mine. a cerut învoire tatalui sa-l conduca pe eroul Heracle cu carul.. atît erau de multe. Numai ca-n locul unde fusese un singur cap cresteau acuma doua. . . vreau sa-l însotesc eu.

în vremea asta însa. Iar un crab monstruos. i-a dat raspuns Iolau. Cursese-atîta sînge în toata-mprejurimea orasului Stimfalos. si înca-a mai durat pîna catre amurg. Le-a pus apoi în tolba si s-a urcat în car. la Stimfalos. înfricosati de moarte. si cu bucati de lemn. unul dintre picioare. în care gîlgîia venin negru-ver-zui. Pasarile stimfaliene Dar nici nu apucase sa-si odihneasca trupul Heracle. la Tirint. auzind gemete. de nu sarea Iolau c-un bolovan în brate si nu-i sfarîma trupul. nu o sa-l ierte Ares. pe tarmurile marii. care ardeau în flacari.. socotea Euris-teu.Aici. cu clestii lui taiosi. care se ridica în mijlocul mocirlei. Nimeni nu îndraznea sa se lupte cu ele. sau cînd vedea-n Stimfalos sîngele siroind..Va fi vai de dusmanii pe care-i vei tinti. Doborau animale si oameni deopotriva. Heracle si-a muiat toate sagetile în sîngele-otravit al hidrei de Ja Lerna. lînga salasul hidrei.De va scapa de pasari. Iar pasarile-acestea aveau ciocuri de-arama si aripe de bronz. si ochii lui aprinsi azvîrleau înca flacari. Lupta durase din zori pîna-n amiaz. trimitînd pe Heracle în smîrcuri. a glasuit Heracle flacaului Iolau. care salasluiau în niste smîrcuri negre. zeul razboiului. îi sfîsiase carnea si-i taia poate osul. Se urcau în vazduh. pornind catre Tirint. coltii puteau sa muste. capul nemuritor va sta pe vesnicie. rasarit de sub mlastini la suierele hidrei. pentru ca pasarile-acelea slujeau cruntului Ares. sub stînca asta. zdrobit.. In schimb eu am sa-mi moi toate sagetile în sîngele acesta înveninat al hidrei.. . . . si-acolo îi mîncau în timpul zborului. dar chiar asa. Teafar tot n-o sa iasa din încercarea asta. ca i-a venit porunca sa plece iar la drum. care era mai sus ca toate cele37 lalte si pe-un grumaz mai gros. a împlinit porunca. capul împrastia miasme otravite. Stimfalos 15. si-atunci a-mpins Heracle si-a rasturnat deasupra-i o stînca grea si-nalta. Heracle-a izbutit sa-i zdrobeasca odraslei lui Tifon si-a Ehidnei capul nemuritor. în acel ceas tîrziu. . L-a zdrobit cu maciuca . fara nici o putere. încerca sa-i reteze. lînga un oras. curînd n-au mai putut sa creasca alte noi capete. Trebuia sa se lupte c-un soi de pasari mari. si el se desfata.Iolau s-a repezit. Se pustiise locul. hidra îsi rasucise coada ei de balaur peste picioarele eroului Heracle. cu mult mai mari ca omul. Luau oamenii în gheare. cufundîndu-l în mlastini. mare cît un vitel. încît locuitorii îl parasisera. alaturi de Iolau. Din aripe zvîrleau pene ca niste lanci. în acest fel.

Azvîr-lea si cu lancea. Lovea si cu maciuca. 38 n-ai unde te feri.. Poate sa fie Ares oricît de mînios. ce strabateau deodata cîte-o suta de pasari. si nu stiau ca el.Aha ! îsi spuneau ei. . .si a plecat Heracle catre golful argolic. la dorinta preacrudului zeu Ares. . Cu miile s-au stins. Insa eroul nostru si-a ridicat maciuca. Tot locul se-nvelea... nu se temea de pasari.Sa te-nsotim si noi. Ajuns la tarmul marii s-a urcat pe un deal. întinse. dupa cît se spune. nepatruns. cu pasarile-acestea.. N-am încercat si noi ? Iar locul e deschis. de frica mortii. învaluit în blana de leu. unde se afla smîrcul. ridicata din ape de Tetis. Astfel s-a ispravit si-aceasta încercare . mii si zeci de mii. zburau tipînd cu graba spre portul Euxin 16. . îl rugau oamenii. ba poate si mai bine.Nu. La zgomotul acesta s-au ridicat în stoluri pasarile lui Ares. Cerul se-ntunecase de-atîta pasarime.Euristeu vrea sa pieri ! îl sfatuiau ei toti. Leauzeau Euristeu si sfetnicii-n Micena. Dar s-a jurat s-ajute pe Hera totdeauna în contra lui Heracle. Auziti ce se-ntîmpla ! Acesta e sfîrsitul feciorului Alcmenei. Tu ne-ai scapat de cele doua-nfricosatoare odrasle-ale lui Tifon. mii. nu. Eu ma pot apara cu blana mea de leu. Cîti îl vedeau pe cale.. voi merge singur. Tuturor ne esti drag. . . mormane mari de pasari. fara viata. Cum poti tu sa te lupti cu monstrii zburatori. Nu vrem sa mori si tu. ce trimit din înalt lanci tari din aripe ? Ares le ocroteste. dupa numar. îl îndemnau sa stea sau sa se-ntoarca-acasa. Ba. si mergea mai departe. Voi însa ati pieri. Insa. dornic de razbunare. A început sa bata puternic în timpane.. facute din arama. Mult au mai patimit oamenii din Stimfalos si din împrejurimi. A pierit în vazduh. ca într-un giulgiu negru.. de-i era la-ndemîna. nu în lunga vreme. Ares s-ar fi ivit c-o sabie-n mîna în fata lui Heracle. ce era lînga smîrcuri. si Ares. avînd coiful pe cap.a treia. gata sa îl loveasca. Putine ramîneau. Tragea din arc sageti. în smîrcuri se scaldau cu aripile negre.Am sa gonesc acum si-aceste pasari negre. într-o insula mica. le raspunse Heracle. Ducea cu el voinicul doua timpane mari... a fost cuprins de frica numai vazîndu-i ochii cu care îl tintea si a luat-o la goana. sîngerosul. si. si tipetele lor umpleau întreg vazduhul..

Heracle-a luat cu sine un trup de pasare, strapuns de-o sageata, sa-i fie marturie, si-a plecat spre Tirint. Pe drum se întîlnea cu oamenii în cete, oameni ce se-ntorceau spre orasul Stimfalos. si ei îi multumeau cu lacrimi pe obraz, fericiti ca puteau sa-si regaseasca iar caminul parasit, fara primejdie pentru copiii lor.
39

Caprioara zeitei Artemis Numai ca inima haina a regelui Micenei nu se îndestula nici-cînd cu suferinta eroului Heracle. si, fara sa-i mai dea ragaz sa se-odihneasca, l-a trimis sa-i aduca, din muntii Arcadiei, o iute caprioara a sorei lui Apolo, zeita Artemis. Caprioara aceasta avea coarne de aur si picioare de-arama. Fusese harazita de zeita fecioara sa faca pagube în livezi si peogoare, si-asa sa-i pedepseasca pe bietii muritori. Se mîniase tare pe ei zeita vînatoarei, fiindca nu-i aduceau destule jertfe-n templu. si oriunde dadeau rod livada sau ogorul, gradina sau pasunea, caprioara sosea, la porunca zeitei. Calca-n picioare totul, lovea cu coarnele si para-duia rodul. Degeaba o rugau oamenii pe zeita sa nu-i mai pedepseasca, ea nu se îndura. Acum pleca Heracle sa prinda caprioara, s-o aduca legata în orasul Tirint. - Pe-aceasta caprioara n-o poate nimeni prinde. Fuge ca o sageata... rîdeau toti sfetnicii strînsi lînga Euristeu... si-apoi chiar de-o va prinde, s-aduna dusmania zeilor olimpieni. Pe lînga zeul Ares, îl va urî si-Artemis. Toate sînt ticluite sa-i grabeasca sfîr-situl feciorului Alcmenei... - Asa e ! Va pieri ! scrîsnea si Euristeu, cu ochii mici de ura. si-abia atuncea, prieteni, am sa fiu multumit si am sa fiu pe plac ocrotitoarei mele, marea zeita Hera. într-adevar, Heracle, dupa ce colindase prin desele paduri ale Arcadiei, aflase anevoie salasul caprioarei cu coarnele de aur. Insa cum a zarit-o, i-a si pierit din ochi. Nu parea ca alearga sau c-atinge pamîntul. Semana c-un vîrtej care aluneca, cu vuiet, pe-o cîmpie, sentoarce, sta o clipa si iarasi se porneste, ca sa-l si pierzi din ochi. Era o caprioara cum nu se pomenise. Numai ca nici Heracle nu se lasa învins. si se spune-n legenda ca, fara de odihna, adesea fara hrana, sau apa, sau chiar somn, a urmarit-o-ntruna. Ea s-a-n-dreptat, în goana, întîi spre miazanoapte, ajungînd în tinutul zis hiperborean, la marginile lumii, unde izvora Istrul, dupa stravechi legende 17. Aici era s-o prinda ; poposise o clipa, doar cît a rasuflat. Dar ea, facînd un salt, a si tîsnit din nou, pornind spre miazaziua. Au fugit amîndoi, asa, un an de zile. Oamenii îi vedeau trecînd cum trece vîntul. Ar fi vrut sa-l ajute pe dragul lor Heracle. Atît ca nici o fiinta, de pe întreg pamîntul, nu mai putea salerge atît de repede cum fugea caprioara, urmata de Heracle. Alergînd amîndoi, pe cînd se-mplinea anul, au ajuns la un rîu, albastrul rîu Ladon. si dincolo de rîu era templul zeitei. si daca apuca sa patrunda în templu, caprioara zeitei era la adapost. Heracle nu putea s-o mai scoata de-acolo. Pîn-atunci se ferise sa foloseasca arcul. Vazînd ca peste-o clipa caprioara zeitei o sa ajungan templu, Heracle a tintit-o, din fuga, cu-o sageata, în piciorul ei stîng. Animalul ranit s-a

oprit locului. Heracle, din doi pasi, a si fost lînga ea si a prins-o de coarne. I-a scos grabnic sageata din piciorul sau ager. Legînd-o c-un curmei de celelalte trei picioare de arama, a luat-o pe spinare. - Unde te duci, Heracle ? i-a strigat Artemis, de pe o culme înalta. Da-i drumul caprioarei. Iai suparat pe Hera, pe Ares, si acuma ma mînii si pe mine ? - Nici nu ma gîndesc, zeita ! i-a-ntors raspuns voinicul. Este porunca Herei, data prin Euristeu, basileul din Argos. Cere-i ei socoteala. Eu sînt doar multumit ca i-am scapat pe oameni de-atî-tea stricaciuni pe care caprioara le-aducea cîmpurilor 18. si-a plecat mai departe, lasînd-o pe zeita sa strige cît poftea. Mistretul din Erimant Stapînul cel nevolnic tragea acum nadejde ca viteazul Heracle, dupa atîtea lupte : cu leul din Nemeea, cu hidra de la Lerna, pasarile lui Ares, si goana necurmata, mai bine de un an, pe urma caprioarei zeitei Artemis, a obosit de-ajuns. - îl voi trimite dara, spunea celor din jur, în muntii Erimant19, sa-mi aduca de-acolo, viu si nevatamat, mistretul fioros, care pa-raduieste codrii desi ai Psofidei 20, distrugînd asezari si nimicind pe oameni. Sa plece deîndata ! - Sa plece deîndata! strigau toti sfetnicii. si iar pleca Heracle - desi abia sosise - savîrsind calea-n-toarsa catre Arcadia. Pe cînd mergea, eroul a întîlnit în cale pe centaurul Folos 21. Centaurul acesta avea o fire blînda. Fiind prieten cu Heracle, l-a poftit la un ospat si-o ora de ragaz, dupa atîta truda. Ba, vrînd a-i fi pe plac, a mai desfundat Folos si un butoi cu vin, pe care îl primise de la Dionisos, zeul vitei de vie. Era un vin din care nu sorbeau decît zeii. Aroma lui era atît de-mbatatoare, încît s-a raspîndit peste tot muntele, ametindu-i Pe oameni, pe monstri si pe fiare. Cei dintîi au simtit aromamba-tatoare fratii centaurului. In tropote grozave, au alergat cu totii spre pestera în care Folos îl gazduia pe voinicul Heracle.

40 41
- De ce ai desfundat butoiul fara noi ? au racnit ei spre Folos. Nemernicul acesta, sclavul lui Euristeu, a baut vinul nostru ? si, fara sa astepte raspunsul fratelui, s-au repezit cu stmci si trunchiuri de copaci sa-l omoare pe fiul reginei de la Teba. Unul i-a aruncat o stînca mare-n frunte, altul l-a izbit strasnic cu un trunchi de stejar. De nu era Heracle atîta de puternic, ar fi pierit îndata. Atunci, s-a ridicat preavoinicul Heracle, cum sare o scînteie din focul cel urias, care cuprinde-un rug. Usor ca rîndunica, dar în-dîrjit ca leul cînd e ranit de moarte, s-a avîntat Heracle la cel dintîi centaur si, lovindu-l cu pumnul, l-a si rapus pe loc. A pus mîna pe ghioaga, pe ghioaga lui cumplita, sfarîmînd teste, piepturi si sale de centauri, culcîndu-i la pamînt. Centaurii, cu spaima, cîti mai erau în viata, s-au napustit afara din pestera lui Folos.

Heracle, fugarindu-i, i-a tintit cu sageti. Nici unul n-a scapat. înca nepotolit de-aceasta suparare, s-a dus în Erimant, cau-tîndu-l pe mistret. L-a aflat cu greutate, ascuns într-un desis. Avea niste colti albi, lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci. Vazîndu-l pe Heracle, mistretul - ce fusese vestit de Artemis ca vor veni primejdii - s-a zvîrlit într-un trunchi înalt, gros, de stejar. Cu rîtul lui enorm l-a smuls din radacina, trîntindu-l spre erou. Heracle s-a ferit. A vrut sa ia el trunchiul care cazuse jos, sa-l zvîrle spre mistret. însa si-a amintit ca trebuie s-aduca mistretul viu si teafar crudului Euristeu. Mistretul ar fi vrut sa fuga catre vale ; dar Heracle, strigînd si aruncînd cu pietre, l-a silit sa se urce spre vîrful Erimant. Cazuse peste munte zapada proaspata. Mistretul luneca sau se împotmolea, gîfîia tot mai mult. Nu mai putea sa fuga. Istet, sprinten, voinicul s-a repezit peo culme. De-acolo a sarit de-a dreptul peste fiara. A lovit-o în ceafa de i-a taiat suflarea, si fiara s-a-mblînzit. A luat-o pe spinare si-a pornit spre Micena. Auzind Euristeu ca a ajuns Heracle cu fiara la Micena, ca a intrat pe poarta si vine la palat, a început sa strige spre sfetnici sa-l opreasca. Dar nimeni nu-ndraznea sa i s-arate-n cale. De frica, lasul rege a fugit, s-a ascuns într-un butoi de-arama si, tremurînd, tipa : - Omoara-l sau da-i drumul sa plece unde-o sti ! Nu-mi trebuie mistretul. Pleaca de-aici cu el... Nu uita ca-mi esti sclav, si-asa îti poruncesc... - Am primit sa-ti slujesc, nu fiindca pretuiesti în ochii mei ceva, i-a dat raspuns Heracle. Datina noastra cere ca pentru orice fapta de sînge sa platesti, stînd un timp în sclavie. si eu m-am supus ei. Dar afla, Euristeu, ca eu orisice munca nu o fac pentru
42

tine, ci o fac pentru oameni, pe care îi iubesc. Pentru ei am plecat, sa-i scap de-aceasta fiara, pe care-o port în spate... - Fa cu ea tot ce vrei, dar lasa-ma sa ies din butoiul de-arama, se tînguia fricosul. si nu s-a linistit decît cînd a vazut mistretul jupuit si carnea lui încinsa în frigare de-arama.

Grajdurile lui Augias
Atunci a prins curaj, a iesit din butoi si-a început sa spuna cu-amenintari în glas : - Du-te acum în Elida, la regele Augias, fiul lui Helios, puternicul zeu soare. Iar regele Elidei are trei mii de boi, din care-o parte au picioarele ca neaua, altii-s în întregime albi, parca-s lebede, si altii-s purpurii, ca stofa sidoniana. si între toti acestia un taur, Faeton, se-aseamana c-o stea de aur sclipitor. în grajdurile sale, gunoiul vitelor, neridicat de veacuri, s-a înaltat ca muntii. si vitele acelea, ce-s date în pastrare regelui chiar de soare, nu mai au loc în grajd. Du-te deci la Augias si curata gunoiul...

- Ma duc, a spus Heracle, fiindca stiu prea bine cîti sclavi au fost ucisi de regele Augias, pentru ca n-au putut sa curete gunoiul. stiu cîti ar mai pieri... si a plecat Heracle la regele Augias, sa-mplineasca porunca. - Regele Euristeu te-a trimis pentr-un an, i-a glasuit Augias, vazîndu-l pe Heracle. Eu cred ca nici în zece, poate nici într-o viata, nu ai sa izbutesti sa-mi cureti grajdurile. si de nu izbutesti, sa stii c-ai sa-ti pierzi viata aicea, în Elida... - O, rege, a zis Heracle, omul are si minte, nu numai brat de fier. Ce-ai zice tu, de pilda, daca eu as putea sa-ti curat într-o zi gunoiul tot din grajduri, si nu-ntr-o viata-ntreaga ?... - Atunci ti-as da rasplata, din cirezile mele, trei sute de boi buni. Dar nu e cu putinta asa ceva, Heracle. Nici zeii n-ar putea, dar tu, un muritor... Gîndeste-te ce spui. - Sa încercam ? - Fireste, daca te încumeti !... - si-ti tii fagaduiala ? ♦ 1- Fac chiar si-un juramînt. - Bine. Atunci, priveste !... si istetul Heracle a scos vitele-afara, aucîndu-le-ntr-un cîmp.
43
1

I f »"4 11 ('I t

A pus mîna pe ghioaga. A lovit cu putere în zidul cel înalt, din fundul grajdurilor, facînd doua sparturi. Din dreptul fiecarei sparturi facuta-n zid, a sapat dupa-aceea cîte o albie, spre cele doua rîuri aflate-n apropiere : Alfeul si Peneul. Apa a intrat pe albiile acestea, pe urma, prin sparturi, în grajdul lui Augias. Heracle avusese grija, mai înainte, sa sparga si în fata zidul cel gros la fel. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se varsa prin fata, du cînd cu ea gunoiul. Nici nu venise seara, si grajdul lui Augias fusese curatat, gaurile din ziduri astupate la loc. Alfeul si Peneul curgeau iarasi în matci, iar albiile noi, umplute cu pamînt, nu se mai cunosteau. - Ce zici acum, Augias ? l-a întrebat Heracie. M-am tinut de cuvînt ? Hai, tine-te si tu !... Dar siretul Augias, vazîndu-si împlinita dorinta ce-o avea, s-a razgîndit îndata. - Esti sclav si împlinesti poruncile primite, a glasuit el aspru. Pleaca spre Euristeu. Fata de sclavi, un rege nu este nevoit sa-si, pastreze cuvîntul. - Dupa datina veche, acel ce nu-si pastreaza cuvîntul va sa piara ! i-a dat raspuns Heracle. Cînd am sa ajung liber, ma voi lupta cu tine, rege fara cuvînt, si am sa te rapun. - Pleaca, îti poruncesc ! a rostit regele. Heracle a plecat, dar, dupa cum se spune, s-a-ntors cînd a fost liber. S-a luptat cu Augias si ia învins ostirea care îl apara. Regele a cazut. Eroul, dupa lupta, a rasadit acolo trei sute de

De-aici. ca pe-un cal. fiul lui Zeus si-al frumoasei Europa. Iar cînd s-a repezit. care-l sfîsie-ndata. Ochii-i ardeau vapaie.Heracle s-a urcat pe taur. Ţinîndu-l strîns de coarne. prins într-un streang. ascuns de mama sa si de bunica-i. strigînd înfricosat slujitorilor sai ca sa desfaca poarta la grajduri si sa lase taurul lui Poseidon sa fuga unde-o sti. mugind încetisor. Acolo se afla un taur alb ca spuma. parca-si cerea iertare. Taurul lui Poseidon Plecarea spre Tracia Dupa ce a curatat si grajdul lui Augias. livezi. Dar sînt legati în lanturi. Cu coarnele strica locuinte si grajduri. fara sa-i ia si viata. Hera. A pornit dupa taur. Luîndu-si deci ramas bun de la regele Minos si de la poporenii din insula lui Zeus . spune legenda. Heracle i-a strîns botul în pumnii lui de fier. insula minunata. gonesc ca niste vulturi cînd zboara prin vazduh. Euristeu l-a trimis afara din Elada. taurul lui Poseidon fusese îmblînzit. trimis de zeul marii. pe cîmpul Maraton. cînd s-a vazut scapat. Gheea. Sînt negri ca taciunii. calcînd-o sub copite. numite olimpiade. Tezeu. si iarasi Euristeu s-a ascuns în butoi. taurul lui Poseidon a nimerit în plasa. I-a-ncovoiat grumazul. înfricosat de taur.ce-l binecuvîntau ca-i scapa de urgie . turbat ca vijelia. pentru ca se hranesc numai cu carne vie. Musca oa-aneni si vite. cum sînt cele cu care se prind pesti. Strabatea toata Creta. viu si zdravan. iata ca soseste Heracle cu o barca. Chiar regele din Creta. l-a atîtat la lupta cu strigate si pietre. . Minos. e zvîrlit cailor. stapîn peste bistoni. si-a înotat cu sîrg pîna-n Peloponez. flamînzi ca niste lupi. la grajduri . si holde. mugea-nfiorator. cu coarnele plecate. Heracle si-a facut din fire de otel o plasa. Ca sa-l poata supune. a fugit ca naluca. l-a dus fiul Alcmenei pîna-n tinutul Argos si l-a închis în grajdul regelui Euristeu. Poseidon furtunosul. spre slava fara moarte a celor îndrazneti. unde copilarise odinioara Zeus. Regele Diomede are grajduri de-arama. Orice strain ajunge în Tracia e prins de crudul Diomede si dus. si în putina vreme. Taurul a intrat în marea lui Poseidon. S-a dus în Atica. nici sfetnicii si nici ostenii lui nu cutezau sa lupte cu taurul turbat al zeului Poseidon. din bot îi curgeau bale. unde sa-l mai trimita. în regatul lui Minos. statea-nchis în palat. mult mai primejdioasa. pe nume Diomede. puternici si cinstiti 22. si taurul acesta era. Euristeu a-ntrebat-o pe stapîna sa. unde-l va doborî un alt erou. Heracle a primit o noua Însarcinare. Porunca îi suna sa-l aduca pe taur în Argos. în cinstea biruintei dobîndite de el.maslini si a statornicit serbarile vestite. gradini Dupa ce s-a întors Heracle si din Creta. tîrîs. Nici el. ce se afla în Creta. si-n ele se gasesc niste cai fara seaman. Ci. îi asculta porunca viteazului Heracle. Taurul lui Poseidon. a-ndreptat taurul spre valurile marii. Statea cu fruntea-n jos si-n-genunchea-nainte-i. Hera i-a amintit ca este-n Tracia un fecior al lui Ares.

la Hades. Ţin la zilele lui mai mult decît la mine. Nici parintii. Aceasta.. Admet. ramîi cu bine. vazînd pe cea mai buna si cea mai credincioasa dintre sotiile ce-au trait pe pamînt pierind sub ochii lui. nici slugile. Heracle s-a gîn-dit ca n-ar putea sa treaca pe lîng-orasul Fera. sa nu poata scapa din nou teafar Heracle. prins de furtuna. s-a hotarît sa plece ea însasi în Infern. Trupul i s-a racit. plîngînd. spusese solul mortii. fara a fi-ntrebata. în frumosul port Argos.. Regele Diomede este fiul lui Ares. a poposit o vreme pe tarmul tesa-lian. cum ceruse Heracle. cel ce are o sabie taioasa. jos. Ares o sa-l învete pe fiu-i. S-a apropiat de ea. si cea mai draga lui . __ Mai bine muream eu. 46 Va-nchipuiti ce jale a potopit palatul ! Inima lui Admet s-a sfîsiat de chinuri. Singura mea durere e ca n-o sa-l mai vad. Ba da. sub pamînt. A lunecat pe lespezi. cu sabia în mîna. S-a îngrozit Admet. Cine se învoieste bucuros sa porneasca înspre tarîmul mortii. Cum sa se duca . îi vor veni de hac.44 45 :wttmii-uisili .preatînara-i sotie. în casa lui Admet intrase nenorocul. supusii. Admet. auzind ce glasuise solul mohorîtului Hades. Biruinta asupra mortii . Tanatos. doar sa traiasca el. Diomede. ce trebuie sa faca. sub pamînt. fara sa se opreasca la regele Admet. zeul mortii. la Hades. si-a plecat iar voinicul. Hades cel mohorît trimisese sa-l ia pe regele Admet în negrul lui salas. dar de caii acestia nu cred c-o sa mai scape. la Hades. taindu-i o suvita din parul matasos. Nimeni nu a primit. eu sînt gata sa plec.Sotul mi-e mult prea drag. cînd este înca tînar si-i însetat de viata ? A întrebat Admet cine ar vrea sa plece în locul lui. jos.Gateste-te. în locul lui Admet. scotînd doar un suspin : . auzind sfatul Herei. Totusi ai mai putea sa vietuiesti un timp. In drum. Am venit sa te iau. a vrut o fiinta. Aceasta-i munca a opta. . Nimeni n-a vrut sa plece. Atîta ca la vremea cînd a sosit Heracle. Alcesta a-nchis ochii. a spus ea solului.A scapat el de multe. s-aduca pe ea caii .daca-i va putea lua. de s-ar gasi o fiinta care îti este draga sa vie-n locul tau. Aici domnea. cît erau de ba-trîni. Iar solul. s-a învoit s-o ia pe tînara Alcesta. Eu te-am iubit nespus. Altminteri. Euristeu îi daduse o corabie mare. în locul lui Admet.Admet. prietenul sau. Cum i-a taiat suvita. fara zabava. . fara sa stea pe gînduri. în Fera. Socot ca-i ultima. si nici bunicii. Admet.unt. nici prietenii cei buni. glasuia Euristeu. zicea.

venea zeul Tanatos ca sa ridice umbra trupului adormit. Tanatos a jurat. însa eroul nostru s-a asezat ia pînda." Noaptea. Tanatos. daca nu redai viata sotiei lui Admet si daca n-ai sa juri ca si prietenul meu va ramîne în viata. I-a-ntins o masa mare. dezlipindu-si obrazul de cel al dragei sale. nu avea voie nimeni sa stea prin apropiere cînd trebuia sa vina zeul mortii. Potrivit datinei. îti multumim. si pîna la sfîrsit a aflat adevarul. l-a biruit pe zeul ce taie firul vietii. doar ca sa traiesc eu ? Nu-mi trebuie nici mie viata fara de ea. surî-zatoare. atît de tînara ? Cum sa-si jertfeasca ea zilele netraite. Aducerea cailor lui Diomede Erai spre dimineata cînd au intrat Heracle si-Alcesta în palat. Heracle ! . "O. Admet. Nemaiavînd ce face. Atunci s-a repezit si l-a cuprins pe zeu în bra-tele-i vînjoase. Heracle. . bauturi si fructe din gradini. Tocmai cînd aveau loc întîmplarile-acestea în palatul din Fera. dupa ce-nchidea ochii oricare muritor. Heracle ! glasuia si Admet. i-a gla-suit Heracle. l-a lasat si pe Admet sa vietuiasca-n tihna. Vazînd-o pe Alcesta vie.ea. A asteptat un timp. în timp ce sta la masa. . pentru noi.Iti multumim. cînd toti dormeau. Admet. A poruncit sa fie Heracle ospatat cu tot ce-avea mai bun : bucate. îi raspundea Alcesta. Ma voi lupta cu moartea ce ti-a rapit sotia. a sosit si Heracle. în taina.E vis sau e aievea ? glasuia el. Atîta ca Heracle. si am s-o smulg lui Hades. Admet se hotarîse sa-si ridice viata cu un pumnal de fier si sa-si 47 urmeze soata în tinutul lui Hades. -. a întrebat-o pe-alta. a si bagat de seama ca toti aveau siroaie de lacrimi pe obraz. nu stia ce sa creada. si nu i-a spus nimic din chinul ce-l rodea. . a cugetat Heracle. tînara si frumoasa. Heracle s-a sculat usor din asternut. strîngînd-o la piept pe soata draga. Moartea fusese-nvinsa 23. n-ai vrut sa ma mîhnesti ! Numai ca am aflat. S-a furisat Heracle.Nu-ti mai dau de-aici drumul. A întrebat pe-o sluga. A-ntors-o iar la viata pe tînara regina . care-l iubea si-l pretuia nespus pe eroul Heracle. stia ca-n prima noapte. spre lacasul unde zacea Alcesta. iar sabia ti-o sfarm.Aievea e. S-au luptat toata noaptea. si-a auzit deodata fîlfîitul de aripi al zeului Tanatos. n-a vrut sa-l întristeze cu suferinta sa. atîta de frumoasa. Spre ziua l-a trîntit Heracle pe Tanatos cu pieptul la pamînt si l-a legat în streanguri. preabunul meu prieten.

regele. pe care zeul Ares îl vestise din vreme. . de propriii lui cai. dar regele Micenei a poruncit din nou slujitorilor sai sa le deschida poarta.De opt ori a scapat pîna acum Heracle. Au staruit sa-i fie si ei însotitori. muntele cel înalt. Heracle-a adus caii în orasul Micena. dar trebuie sa vie si ziua asteptata. ca Tezeu din Atena. Cîtiva eroi vestiti. Plecase." si l-a trimis s-aduca o cingatoare scumpa. strajuit de amazoane. pe drum. Heracle s-a-nvoit. S-a luptat iar. Plutise iar pe mare. purtînd pe spate arcuri si-n rnîini lanci ascutite. Lasase fericire în palatul din Fera si pornise din nou. sa-i suie pe corabie. pîna la urma i-a biruit pe toti. Tot atunci. si-n sfîrsit ajunsese la cruntul Diomede. In cea de-a treia zi. calarind pe cai iuti. Au debarcat pe tarmul cel larg si nisipos.. pe drum. sa fie lasati liberi. pîna ce au ajuns în Pontul Euxin. daruita cu vraji de zeii olimpieni. cîti mai erau în viata. ostenii bistonieni. Zeus s-a mîniat si-a trimis niste lupi. cînd am sa-l vad pe rug !.. Odata si odata soarta îl va lovi. iarasi s-a-nspaimîntat si-a sarit în butoi. legîndu-i peste boturi cu lanturi de arama. Cingatoarea Hipolitei . si s-au urcat cu totii pe o corabie.. cu o alta ostire de calareti armati cu sabii. Intorcîndu-se-n Argos. care salasluiau la Pontul Euxin 2i . si debarcînd acolo. femei razboinice. care i-au încoltit si i-au mîncat pe toti. trei zile. numite amazoane.Dar feciorul Alcmenei nu mai era. pe care o avea regina Hipolita. si-a rostit Euristeu. O ! Cît am sa ma bucur. plutind neîntrerupt. El l-a suit pe punte . n-au vrut sa-l lase singur în tara amazoana. regele bistonian. aflînd ca Diomede a fost mîncat. Regele Euristeu. lanci si arcuri. se vazuse pe data încercuit de sute si sute de razboinici.copilele lui Ares. l-au sfîsiat. si i-a pornit spre tarm. Regele Diomede a cazut însa prins în mîna lui Heracle. dar Ares n-a-ndraznit sa se arate iar si sa-l cheme la lupta pe feciorul Alcmenei. Totusi. l-a atacat din nou. zeul razboiului . cum îi urzeste Hera. Heracle a-nchis caii în niste grajduri largi. dar caii fla-mînziti. S-au adunat în Argos. Mînia zeului ce-atîta la razboaie a sporit si mai mult . stiind ce îndurase Heracle pîn-atunci. Peleu si Telamon. A luat din grajduri caii. Acestia au fugit. sa-si împlineasca slujba. 48 Viteaza Hipolita si mîndra Antiopa . In goana lor nebuna au ajuns în padurea ce-m-prejmuia Olimpul. au trebuit sa fuga.domneau peste poporul de femei luptatoare.

doreste sa o aiba. Lancile au lucit. A sarit în mijlocul femeilor strigînd : . I-a întrebat ce vor. i-a mai rostit Heracle. fara zabava. pe nume Menalipa.Minciuna ne rosteste acest fiu al Alcmenei ! El nu vrea altceva decît sa ne omoare si sa ne ia regina. Frumoasa Antiopa a ramas însa prada eroului Tezeu. 49 iilliliimin Au cazut prizoniere frumoasa Antiopa si-o capetenie. si toti ceilalti eroi nu s-au înspaimîntat. Atunci s-a prefacut si ea în amazoana. scumpa ei cingatdare. încît razboinicele femei s-au si aprins. parea ca se abate furtuna într-un lan. fiica lui Euristeu. pamînt. i-a glasuit regina. Regina Hipolita tinea nespus de mult la fecioara aceasta. dîrze. Ca spicele cadeau vestitele-amazoane. în asfintitul lumii. . Nimeni n-o asculta. S-au pregatit de lupta. în vremea asta. în eroi. s-arunce lanci. lup-tîndu-ma cu tine si cu ostirea ta ? . înarmata.Eu îti cer cingatoarea. Ea a ramas uimita de chipesii flacai ce coborau pe tarm. cu caii lor cu tot. sageti sau pietre. sa o duca Admetei. care e preoteasa chiar în templul zeitei. Dar si fiul Alcmenei. Au tras roi de sageti si lanci spre amazoane. O dai de buna voie ? Sau trebuie sa ti-o smulg. trîntite la. calare. Din arcuri a tîsnit o ploaie de sageti. si . si a vorbit zeita atît de-nversunata. nu numai brîul ei. repezindu-se. Degeaba Hipolita încerca sa le tina.regina Hipolita i-a daruit. Nu vreau sa lupt cu voi. Cînd a intrat Heracle în lupta. dupa porunca Herei. Toate intrau în lupta. . Regina era gata s-o scoata de pe mijloc s-o dea.fiindca Menalipa plîngea si se zbatea sub bratul lui Hera-cle . trimis de Euristeu.O dau de bunavoie. plina toata de vraji. eroului Heracle. semnul ei de regina. preoteasa a Herei. sa-i ceara cingatoarea.I-a-ntîmpinat la tarmuri preamîndra Hipolita. splendida cingatoare. în schimbul libertatii fecioarei. Fata lui Euristeu. Vacile lui Gerione Cea de-a zecea isprava sâvîrsita cu cinste de eroul Heracle s-a petrecut departe. Ea a vazut ca-i pace si ca fiul Alcmenei dobîndea prea usor. priveghea însa Hera. aratîndu-i ca vine din Micena. mai ales. Lupta cu amazoanele Din cer. Heracle i-a raspuns cu glas blînd. prin vorba-i iscusita.

Le-a asezat cu grija. dintr-un copac urias. are cirezi bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei. si. un nepot al Meduzei.Te vei duce. caci eu sînt Helios. unde se întîlnesc Oceanul nesfîrsit. de nu esti în stare. Heracle-a fost silit sa dea piept cu stapînul cirezilor de vaci. unde seara de seara coboara Helios . prinse din mijloc. De-aici. Stîncile din strîmtoare s-au numit de-atunei "Coloanele lui Heracle" 26. si. Era gata sa traga în zeul Helios. el te izbeste cu cîte trei sageti si trei lanci dintr-o data. uite. se gasea însa-n larg. Lupta n-a fost usoara. Heracle-a vrut sa lase. a rostit Helios. paznicul din Infern. Pentru ca acest drum îl istovise mult. prin Libia. tinta eroului. numita Eritia. Uriasul Gerione. pe veci. cu-o pluta savîrsita de mîna lui. Are trei capete si sase mîini enorme. Ortos avea si el doua capete hîde si era frate bun cu cîinele lui Hades. dar vitejia lui si ghioaga cea grozava l-au ajutat sa-nvinga. încît bietul Heracle n-a mai putut s-o-ndure. La tarm s-a aratat alt urias. Venise însa seara. Nu era nici un mijloc s-ajunga pînacolo. fiul Alcmenei nu s-a înfricosat. uriasul Gerione. si zeul Helios se cobora cu carul înflacarat din slava. Africa si Europa. Dupa ce-a biruit pe cioban si pe Ortos.ciobanul ce pazea cirezile de vaci ale lui Gerione . zeul ce încalzesc pa-mîntul si pe oameni. îti împrumut barca mea cea rotunda. miscat de voinicia eroului teban. de-o parte si de alta. El nu are un trup. Heracle-a fost lovit . Acolo-i o strmitoare. A trebuit s- . la marginile lumii. Din razele ce-ardeau pe fruntea zeului se raspîndea dogoare atît de nemiloasa.si cîinele sau. Eurition . prin Galia. pe urma prin Italia. Acolo vei afla pe-un urias. ci trei. Aici zeita Hera i-a razletit o vaca. te voi scurta de cap. ca sa se odihneasca. într-o insula mica. ce s-a pornit înot pîna-n Sicilia. Ortos. însa-o sa-ti fie greu sa lupti cu Gerione. o amintire a suferintei sale. vîslind spre Eritia. prea multa oboseala. cu legea-mi de stapîn. pe tarm. Tu sa mi le aduci pe toate la Micena. Luptînd. Trecuse în Europa si îsi mîna cireada prin muntii Pirinei. sase picioare. albastre.stralucitorul soare. si-atunci a smuls din coaste doua stînci mari. si-a trecut Heracle marea în Africa. si a plecat spre casa. strabatând tot pustiul. în strîmtoarea aceea care unea Oceanul cu Africa si-Europa. si.. facuta de Hefaistos din aur si argint. Pe tarm nu se vedeau copaci sa-si faca-o pluta. Totusi. fermecata. Heracle. Dar zeul Helios. A si sarit în barca rotunda. Insula Eritia. Mai bine nu pleca. suparat amarnic. chiar la capatul lumii25. Gerione. fiindca stiu ca vrei s-ajungi în Eritia. a pus mîna pe arc. a sosit dupa multa. l-a îndemnat sa-si lase armele la o parte : 50 . El a suit în barca de aur cea rotunda a soarelui cireada de vaci nemaivazute. La fel. i-a poruncit din nou regele Euristeu.Lasa arcul încolo. crezînd ca vrea anume sa-i pîrjoleasca trupul.

monstri. ca tu sa te jelesti ? Iar el sa biruiasca un monstru dupa altul. Sa-i aduca pe Cerber. Infruntînd genii. prin vraja ca sa alung pe lume eu înaintea lui. Rapirea cîinelui Cerber si-a mers.o caute.Pe Cerber ?.. cum îl zaresc. a cautat locul.. far-a pati nimic ? Asculta. zeita ! si-ndata-a dat porunca regele din Micena sclavului sau. Numai ca Euristeu a poruncit sa fie vacile înjunghiate si carnea lor jertfita ocrotitoarei sale. Hera. si ghioaga lui uriasa... soatei lui Zeus. scapat de marea teama ca se va razbuna. Euristeu. Asa se va sfîrsi !.. Iti multumesc. si . De nu patrunzi la Hades si nu-l rapesti pe Cerber. cu capete de-arama. ajunge pîn-la Hades. sa-ti aduca pe Cerber. cel cu trei capete. A ajuns dup-aceea la Marea Ionica. Cum de nu m-am gîn-dit ?. s-a terminat cu tine. si chiar pielea de leu purtata pe spinare îl faceau mai cumplit. zeita Hera a semanat turbarea în toate vacile. mai ales la mînie. De-asta te-am înaltat pe tronul din Micena. Cu greu le-a adunat si le-a adus pe toate regelui Euristeu. care o ascunsese într-o cireada-a lui. si eu sint prea slab.Nu plînge. alearga si s-ascund prin cotloane. sa-l vad odata-nfrînt. s-a rastit Euristeu. .. A unsprezecea munca stia ca e mai grea ca toate celelalte. La Hades ?. stii ca esti blestemat chiar prin vointa Herei !.Sa mi-l aduci. tu ma-nvata unde sa-l mai trimit ? în tine mi-e speranta. Heracle. pe grumaz. Umbrele din Infern..4 [ 51 cum sa lupt cu el ? As vrea. prin care se putea patrunde în Infern.... . în cele patru colturi. as vrea.. [ si sa respir în voie. regele Euristeu s-a dus pe urma-n templul zeitei si. Nu pierde nici o clipa.. si eroul Heracle a pornit iar pe cale. Iar le-a cautat voinicul. caci el e prea puternic. Tu ai facut.. Pentru ca si Heracle era-nfiorator. sa lupte pentru ea c-un fiu al lui Poseidon. zeita.Cum ? Nu e nici un mijloc sa-l rapun pe Heracle ? Nu este nici un monstru sa-l faca bucatele ? O. de ciuda. cu inima de piatra si serpi încolaciti. Trimite-l dar la Hades.. dar iute..... care-i stateau în cale. sa plece în tinutul cel negru al lui Hades. Lovite de turbare. Cum ?.. zicea Hera. Ajuta-ma si-acuma! Nu ma lasa zeito Mi-e teama de Heracle. o pestera adînca. . cîinele lui de paza. Hera. în gheme. îi glasuia astfel : . plîngînd. si astfel sa fiu rege iar el numai un sclav. în tinutul lui Hades Se spune ca. stii moartea ce te-asteapta !. s-au ratacit prin lume. . Aici.. teribilul dulau.

Nu fi mîniat. a sarit în butoi. Cerber. Hades. .. Nici nutl mai sînt dusman.Pe-o stînca sta în lanturi.Lasa-l ! a strigat Hades. la fel ca zeul Ares. Lasa-l ! L-ai biruit.Poti sa mi-l iei. au crescut buruiene : cucuta... si-asa. din gurile lui Cerber a picurat venin. paznicul tau si-al mortii. si-atunci. Pe urma se îndreapta catre tronul lui Hades si-i glasuieste tare : . unde se ascundea de cîte ori Heracle aducea cîte-un monstru ... dar i-a raspuns viclean : . pîna ce si-acest monstru s-a pravalit ca mort. pe viteazul Heracle. Era sudoarea lui.. în butoiul de-arama.Du-l înapoi.. serpii lui suierau si încercau sa-l muste. N-a îndraznit sa-i stea prea tare împotriva. pentru prietenul sau. în-spaimîntat de moarte si tremurînd ca varga. La strîns' atît pe Cerber. si de pe trup o spuma. si l-a strîns ca-ntr-un cleste.Venit-am pîn-aci ca sa ti-l iau pe Cerber. spate. Era înlantuit pentru ca încercase s-o fure pe sotia regelui din Infern. 52 . numai nu-mi omorî pe bietu-mi cîine.. Heracle.. daca o înfruntam. nici palos si nici lance. Te rog acum ca prieten. Unde au cazut spuma sau verdele venin. Hades a înteles. Cu mîna ti-l dobor ! a mai rostit Heracle. ca lupta cu Heracle nu ar fi fost usoara. Heracle. Poti sa' mi-l iei. în tara amazoana. si de-acolo tipa : . eroul nostru l-a aruncat pe-un umar pe cîinele lui Hades. Heracle. regele Piritoii Heracle-i rupe lantul doar cu o smucitura. acel care-l urmase la Pontul Euxin. Du-l înapoi. îl trage de pe stînca si îi arata calea dentoarcere acasa prietenului Tezeu. spunîndu-i la plecare zeului din Infern : . dar pe un biet catel. daca te simti în stare sa mi-l dobori pe Cerber. fara sa lupti cu arme. nu folosesc nici arc. . pe cît se spune. greu osîndit. te rog. Ce sa fac eu cu Cerber ? Nu am cîini destui ? Du-l înapoi lui Hades.. s-au ivit plantele veninoase Auzind Euristeu ca a sosit Heracle cu Cerberul pe. Coada i se zbatea. care-i paznicul ei !.Las ghioaga la o parte. si s-a si repezit. Tezeu. temeinic. atît l-a gîtuit.tot din porunca lui. Insa era-n zadar. matraguna. L-a însfacat pe Cerber. si moartea uneori o putem birui. Pe drum. Caci îl voi lua oricum. A fost numai o gluma. dupa legenda. si nu te-mpotrivi. si-a pornit spre Micena. de grumazuri. ca ti-am înfrînt pe Cerber. pe Cora-Persefona. Tot ce-i otravitor.

cînd a iesit odata. merele de aur. însa el e-naltat din porunca lui Zeus pe-o piatra colturoasa.numite hesperide . c-un ochi neadormit. si-un vultur îi sfîsie ficatul ne-ncetat. cum s-a vazut liber de spaima si primejdii. în Caucaz. pe Elbrus...un batrîn zeu al marii. pîna ce l-a zarit pe zeul cel batrîn. stii tu prea bine..n-a mai putut sa scape. greu osîndit de Zeus. Pîna acum. vei fi eliberat. Era dibaci batrînul si-avea muschi de otel. cu toate ca e zeu. sa treaca si prin vraja nimfelor hesperide. cel sfatuit de Hera.. cum cerea Euristeu.. sa stea pufin la soare. pe prundurile marii.. parinte-al omenirii. ..si cine-o stie oare ? l-a strîns tare Heracle. Decî ia-ti din nou maciuca si pleaca sa-mi aduci merele fermecate. s-a otarît tiranul.. ai împlinit mereu poruncile primite. Heracle. multa vreme..Acesta-i Prometeu. Da. pe tarmurile marii. si.. si iar a colindat lumea toata de-a rîndul.. Pe unde-o fi gradina nu stiu. S-a jertfit pentru oameni. înfrîngerea lui Nereu Dar. fara multa vorba. S-au luptat mult acolo. Dar sa-mi aduci' tref mere. S-a dus din nou Heracle pe caile robiei. eroul i-a sarit îndata în spinare si s-a luptat cu el. nu ma priveste. .. în sfîrsit. sa-l învinga pe monstru.S-a-ntors din nou Heracle în Infernul lui Hades si i-a zvîrlit dulaul în pestera de piatra unde salasluia.. Douasprezece-s toate. Zace de-atîta vreme în lanturi pe nedrept. Te-asteapta. despre care aud ca s-ar gasi-n gradina nimfelor hesperide 27. berbece si chiar cîine .. Heracle l-a strîns peste mijloc cu mîinile-nclestate si l-a legat burduf. s-au ridicat pe tarm si.. Zadarnic zeul marii a luat înfatisari de taur si de cal. Porneste ! Poruncesc. Adica unsprezece.. regele Euristeu si-a schimbat iarasi glasul : . s-au pravalit în ape. De nu. Atîta ca Nereu nu-l va marturisi decît silit prin lupta. Dar calea spre gradina nu o stie nici el..niste nimfe-ale serii . . a glasuit Heracle. Heracle. zeul Nereu a spus unde-i gradina : la marginile lumii... A trebuit s-astepte. Iar gradina se afla sub paza unor nimfe .si-a unui monstru. . si de vei izbuti. Silit.. Nu-i nimeni ca sa fie mai pretuit de mine în toata lumea asta. va putea sa culeaga din fructele de aur.O stie unul singur. ai sa vezi. Mai este înca una. 53 si unii spun c-Atena i-ar fi destainuit eroului Heracle ca drumul spre gradina cu merele de aur îl stie doar Nereu .Bine. De va putea Heracle s-ajunga pîn-acolo. în locul unde Atlas tine pe umeri cerul. Ladon. De cînd rîvnesc la cinstea de a-l elibera.

. pamîntul ce-l nascuse. si istet . titanul. de mii si mii de ani înlantuit pe stînca. Aici zacea feciorul titanului Iapet. în Caucaz. fiul mîndrei Alcmena. fiindca nici o clipita titanul osîndit nu s-a plecat lui Zeus si n-a cerut iertare. s-a pravalit.. suparîndu-i pe zei. El fiind feciorul Gheei. si toti erau învinsi. cum atingea uriasul doar talpa de pamînt. iute-i slabea puterea. si s-a luptat pe drumuri cu un urias.si voinic. flamînd necontenit.. Eliberarea lui Prometeu si-a mers. Dar feciorul lui Zeus . avea o taina-n lupta. Anteu. Pamîntul larg . S-a mai luptat pe urma eroul si cu-alti regi. Dornic sa nu-i mai scape. sleit cu totul. cel osîndit de Zeus la chin pe vesnicie. cum îl trîntea jos. era nebiruit. . Cu pas grabit pornise voios spre rasarit. In acest fel s-au prins la lupta îndîrjita. Dar pîna la sfîrsit.Fireste !. Heracle. privea tot ne-nfricat spre cer si spre pamînt. Dar Prometeu. l-a prins de subtiori. . a-ncuviintat Heracle. iarasi se-nviora. pe Elbrus. Dar stai.. l-a ridicat în sus si l-a tinut asa o vreme-ndelungata. nu te pripi. 54 De fapt. a spus zeul Nereu. cu ghearele înfipte în trupul sau slabit. îi scormonea ficatul cu ciocu-nsîngerat. uriasul.... Anteu. a mers Heracle. Acest urias vestit chema pe trecatorii prin tara lui la lupta. învins. pentru ca daruise celor de pe pamînt focul rapit de zei.încolo ! i-a raspuns Nereu cu încruntare. Pe nimeni nu uraste mai mult marele Zeus decît pe-acest titan. tot a ajuns pe munte. si cum trecea Heracle prin Libia 2S. ce-a îndragit pe oameni. cuprins de nerabdare. un alt fecior al Gheei. Insa fiul Alcmenei nici nu-l mai asculta.a cam bagat de seama ca ori de cîte ori îl ridica pe-Anteu.încotro este drumul spre Elbrus ? a-ntrebat. El sta în lanturi cu mîinile la spate si un piron în piept. aratîndu-i cu mîna spre rasaritul lumii. vino-ncoace sa ne-ncercam puterea. si care-o fi învins sa i se stinga viata. Te învoiesti ? . Nemaiputînd s-adune putere din pamînt. strabatînd mari si tari.chiar Gheea .Voinice. si. cît timp atingea tarna.. strîngîndu-l tot mai tare.Sa nu cutezi.îi da din nou puteri. uriasul l-a strigat : . caci era calea lunga. si vulturul lui Zeus. Anteu. zdro-bindu-i os de os.

cu ochi rosii. a mai spus Prometeu. dînd tipatul de. Din cer. luptîndu-se cu vîntul ce aducea cu sine grindini biciuitoare. de-arama. moarte. în mijlocul acelei cumplite vitejii... încît parea ca este o pluta framîntata de valuri. . erau cu mult. s-a auzit un tipat si-un vîjîit de spaima. sfruntînd cu ochii cerul. în timp ce vîntul aspru urla peste Caucaz. însa fiul Alcmenei si-a proptit un picior în colturoasa stînca si. Sînt îiu de pamînteana. Prometeu ? a glasuit Heracle. pe dîr-zul Prometeu. E vulturul lui Zeus. zborul. prea tari pentru puterea lui. Se spune ca atuncea vîntul s-a întetit.Tu cine esti. cînd a tras de lanturi. din pieptul celui care suferea pentru oameni. Cerul s-a despicat. De azi nu va mai fi. Nu ma tem de nimeni. Muntele cel înalt se clatina si el. . si vulturul lui Zeus. Le-ai daruit puterea de-a înfrunta pe zei. cu ciocul de otel. Tu singur ne-ai dat pilda. le-a rupt numaidecît. dar maiestuos. din munte. de foc. .. Prometeu se zbatea în lanturile sale. Furtuna si mai tare s-a întetit atunci. Coarda a zbîrnîit.Nu. Valuri de grindina i-au izbit pe eroi cu pietre mari cît oul. cu aripile-ntinse. dinspre Olimp. muiata în veninul hidrei ucisa-n Lerna. atît de mult sleita în veacurile lungi de cînd sta osîndit. cel care îmi sfîsie ficatul zi de zi.Asadar tot aicea te afli. voinice ? a murmurat titanul. Spun unele legende ca Zeus ar fi vrut sa-si ucida feciorul in clipele acelea de groaznica mînie. vazîndu-l pe viteaz în vîrful muntelui. s-a pravalit strapuns. pe ocean.E vulturul lui Zeus ? a hohotit Heracle. gata sa-i pedepseasca în numele lui Zeus.. si-un om te va salva. a rostit linistit sclavul lui Euristeu. Heracle ! a rostit Prometeu. A smuls apoi pironul gros si lung. L-a domolit Atena..-. Ai ridicat din tina pe muritori.. a tintit plin de grija. din lanturi. Bubuituri grozave au sunat din Olimp.Zadarnica mînie. Se rotea împrejurul acelei stînci înalte. de pe munte.Heracle ma numesc. în acea clipa. si fiul lui Iapet. . cu ciocul de otel. Venea. îi arcul sau temut. Marele Prometeu uitase cum se umbla. 55 .. cînd a ajuns acolo si s-a urcat pe munte. ce i-a reamintit ca. Sprijina-te pe mine.Olimpul clocoteste de ura si mînie ca m-ai eliberat. si greu putea pasi. s-a coborît încet. dar ele. . titane.Fereste-te. chiar vulturul lui Zeus. Coboa-. tipînd cu-amenintare. ra-te." si si-a pus o sageata. si-n timp ce-naripatul trimis al cerulu se avînta spre ei.. vazîndu-l pe Heracle ca a eliberat. Tu suferi pentru oameni.Dar nu te temi de Zeus si de mînia lui ? . desi sleit de chinuri. dupa prevestirea batrînului . Sageata si-a luat. pe dusmanu-i de moarte. în marea furtunoasa. cetluite de zeii olimpieni. titane. cu aripile-ntinse. gata sa se repeada catre cei doi eroi. .

. de n-ar putea sa aiba pe fiul sau. si-a-tunci si-ar pierde tronul însusi marele Zeus. poarta si astazi în amintirea celui ce-a fost înlantuit. si fiul lui Iapet i-a trecut lui Heracle bolta. a glasuit Heracle si a pornit la drum.Nu-mi pasa. Heracle aduce merele de aur Ei s-au îmbratisat. . la lupta contra lui si-a olimpienilor. si sclavul regelui din Micena a ajuns la Atlas. N-a trecut mult. un inel. E toata avutia pamîntului furata si-nchisa într-o gradina de zeii olimpieni. Aici sedea Atlas cu picioarele-n mare. prin frunzele de aur. 56 Dupa aceasta fapta. Pe mine ma va crede ca nu-i un viclesug. în tara hesperiana. Hefaistos cel schiop..unde salasluia batrînul zeu Uranus.sa-si odihneasca trupul atît de chinuit...precum ai jurat tu.. în ceasul despartirii. Iara acel inel sa-l poarte Prometeu. titanul. . si-ti poate ajuta la vreme de nevoie. si Prometeu. se întindea gradina în care straluceau. sa faca faurarul. S-a-ntors apoi si-a spus : .Acolo. Prometeu a plecat într-o insula mica de la capatul lumii . în razboi. cresc merele de aur. . cel doborît de Cronos . Cînd a sosit Heracle.Prometeu a scapat din lanturile sale. Su-doarea-i curgea-n rîuri. sînt fiul Alcmenei si-al lui Zeus. Asa ramîne totul în lume neschimbat. merele fermecate. Ad-o întregii lumi. Nu mai poate lupta. a spus Heracle.Eu am sa-ti dau ce-mi ceri. Nici Heracle nu piere.acea veriga legata de o piatra . De sale se plecase aproape de pamînt.Uranus. o.Ţi-l tin. Atlas. Eu însami i-l voi da. ce drum urma s-apuce. alaturi. trimis de Euristeu sa-mi dai cîteva mere. ca sa ajunga grabnic în tara hesperida : . Heracle. Mai bine sa-i dea pace.Bolta-i nespus de grea ! . si atunci se zice ca s-a facut inelul cu piatra nestemata. s-a dus si a cules numai cîteva mere. a glasuit titanul. Era atîta de grea. în vremea asta. în gradina nimfelor hesperide. a glasuit Heracle. a rostit lui Atlas : . a rostit Prometeu. puteau sa se ridice din nou feciorii Gheei. veriga. si fiindca el a fost osîndit sa ramîna înlantuit de-o piatra. iar Prometeu pastreaza lantul . bogate în parfum. ce se.Voi fi tare ca tine. pe umar. gigantii fiorosi. Dar e prea ostenit. ca muschii lui Heracle s-au îngrosat ca muntii. usor. Mai departe de el. da-n schimb sa tii tu cerul cît timp le voi culege.Batrîn slavit. si pe umeri purta larga bolta cereasca.. La ea sa puna-o piatra. . Tu du-te si le-o smulge. tot o tin. l-a-nvatat pe Heracle.

Aici sta un centaur cu numele de Nesus. un fluviu zeu puternic. Heracle. S-a razboit cu Ares si cu feciorii lui . pe urma i-a raspuns : .. ai îndurat destul.. Sa-nfrunte si alti monstri. pe care si-o dorea Heracle de sotie. Te voi lasa aici. Biruind pe-Ahelou. în locul meu.. Heracle s-a-nsurat cu frumoasa fecioara. Te las aici cu bine. ca poti sa ma înseli ? Dar una-i socoteala si alta e isprava. înselaciunea lui Nesus si-a trebuit Heracle sa intre-n alte lupte. ba i-a mai dat si plata. Laomedon din Troia. Iar eu plec la Micena cu merele de aur.. Nici cea din urma munca nu i-a fost de folos si n-a putut s-aduca pieirea lui Heracle. si umarul ma doare.. si i-a înfrînt în lupta. sa treaca peste fluviu.. mîndra Deianeira. si. înaintea tuturor. Atlas a vrut sa plece. din dragostea lui Zeus cu regina Alcmena. Heracle si cu soata au întîlnit alt fluviu cu apele umflate... Hera. Euristeu le-a primit negru de suparare. cu bine.. potriveste-ti blana.Desigur. L-a ajutat pe Zeus sa-nvinga pe giganti. M-am saturat sa port povara blestemata. Dar eu nu sînt ca tine samînta de titan. ca eroul Heracle a împlinit cu cinste douasprezece munci. Poate sa plece liber din orasul Micena. Atunci Deianeira s-a urcat pe spinarea centaurului Nesus. Deci ia-ti înapoi. si luînd acele mere. a spus el lui Heracle. Ajungînd si Heracle cu tînara-i sotie prin locurile-acestea. în schimbul unei plati. batrînule Atlas... Urma ca mai apoi sa-l treaca pe Heracle. tot îl mai urmarea si nu vroia sa-l ierte câ s-a ivit pe lume. dar nu si întelept. Nemaiavînd ce face.. Insa Heracle a rîs : . A pus merelealaturi si-a luat pe umar bolta. de-unde erau lasate de titanul Atlas. Atlas. . Acesta îsi pusese privirea însetata pe o copila dalba. bolta. hohotind de rîs. fecior al lui Ocean..Te-ai înselat. Heracle. Nesus s-a îmbiat sa treaca pe mireasa pe malul celalalt. Ramîi deci tu.. Heracle s-a-n-voit. Nici nu pot fi descrise.. pe veci. si fiare.Hai. numai atît cit îmi astern pe umar blana moale.. pe care însusi Zeus mi-a pus-o pe spinare. îmi pare rau de tine.. regele Euristeu a trebuit sa spuna.. de leu. Atlas era siret . care îl înselase. pentru o clipa.. dar nu-ti pot ajuta. . ai dreptate. S-a batut cu Apolo si-a-nfrînt pe Ahelou. si alti regi. A pedepsit pe-un rege. atîtea sînt de multe aceste întîmplari.. Heracle a pornit cu ele spre Micena. Scapase deci Heracle de cruntul Euristeu 29. dar în Olimp zeita cea nemiloasa..Asa te socoteai.. As vrea sa-mi pun 57 pe umar blana asta de leu. Centaurul acesta ajuta calatorii. Plecînd apoi spre casa. sa-mi fie mai usor. n-a stiut ce sa faca.

s-a napustit înot. i-a daruit siun prunc. Luînd-o pe soata sa de mîna. a luat vasul cu sînge si l-a vîrît sub haina. si ce i-a dat prin gînd ? A fost Heracle sclav la regele Micenei. care se numea Hilos. a mai murmurat Nesus.. Tocmai venea Heracle. Aduna-l într-un vas si tainuieste-l bine. în sfîrsit. Dar nici centaurul n-a vrut sa-si dea sfîrsitul far-a se razbuna. în lumea larga.. însa Deianeira a început sa tipe. Pastreaza însa taina. si-ntr-o zi. pe zidul cetatii din Tirint. Aproape fara voie. îmbiba-i putin haina în sîngele-mi jertfit. desi navalea rîul cu unde învîrtejite. si pedeapsa era vinderea lui ca sclav oricui. în ceasul mortii. si el a cazut jos. si-ncrede-te în mine.sageata ce avea vîrful muiat în fierea dihaniei din Lerna. L-a cumparat Omfala. Heracle-auzind glasul iubitei lui sotii. si daca vreodata Heracle si-o raci dragostea pentru tine. un geniu al lui 59 Hades. sa rapeasca mireasa. cînd Heracle sedea cu un bun prieten. . cu gîndul sa-si pastreze dragostea lui Heracle. s-a încrezut în Nesus. iubitoare. ramînînd mort pe loc. sa-i rataceasca mintea. l-a dat Deianeirei. bogata. dar a scapat cu bine. Copila fara minte. Hai sa-l robeasca iarasi si sa-i pricinuiasca alte noi suferinte. va fi bine. fiindca te-am iubit. fiul Alcmenei s-a pomenit iar sclav. Heracle a simtit o fierbinteala-n piept. Nici o alta femeie nu va mai izbuti atunci sa-i fie draga. De cum a trecut rîul. mai departe. sus. au pornit împreuna spre casa. soata frumoasa. esti cea din urma fiinta pe care o trec rîul si. a vrut s-o ia la fuga. cu sîngele curgîndu-i suvoi otravitor. a strîns tot acel sînge într-un vas de pamînt. a pus sageata-n arc . Nesus. Asa. Dar ia sîngele-acesta. si a trimis o furie. învatînd-o asa : . o regina trufasa. doresc sa-ti fac si-un dar. Daca nu pastrezi taina. nu se mai potolea. capricioasa. Fiind sfatuit de Hera. cu iubire. Iar centaurul Nesus s-a pravalit în tina. sîngele-si pierde vraja. si el se va întoarce. Hera urzeste eroului noi suferinte Parea acum ca totul. Sosind apoi pe tarmul care-i sta împotriva. cu ura ei nestinsa. vorbind de cîte toate. Traieste fericita. Un baiat dolofan. izbindu-se la frunte. Ifite. urma a ispasi pentru-o astfel de fapta. l-a zarit iar zeita ce îl ura de moarte. stapîna Lidiei. Deianeira. care-mi curge din rana. cu ultimul suspin. Mîndra Deianeira s-a lasat amagita. sa piara prin paduri. El l-a împins pe Nesus în apa cu piciorul.Tu. Dupa legea cea veche. Uit ura pe Heracle. ochii i s-au facut ca la un lup turbat. preafrumoasa fata. Tare-i mai îndragea Heracle si pe soata si pe flacaul lui ! Numai zeita Hera. bratul: împins de Hera l-a lovit pe Ifite fara de pricina. L-a luat pentru trei ani.58 Atîta doar ca Nesus si el se-ndragostise de frumoasa mireasa.

Cînd. si a trimis vesmîntul iubitului Heracle. Cad. Heracle se gîndise ca va-nsura pe Hilos. Deianeira. ca fetele de casa. O. s-ar fi luptat c-un rege. Iola. lînga orasul Trahis. Aici sa se ridice un rug.. A luat pe loc o haina. ce mai umilinte. dar cum tragea de stofa. si în semn de cinstire pentru Deianeira. Mai mult. . Heracle-a vrut sa-mbrace haina abia primita. Carnea se sfîsia si îl durea mai tare. sa-i tulbure simtirea. Atunci Deianeira. Sa tese la razboi pînzeturi pentru ea. chiar se zvoneste ca eroul Heracle a-ndragit-o pe fata regelui doborît si-o va lua de sotie. si fiica lui. în ceasul cînd pierise. i se rupea si'J pielea. stia c-o sa soseasca acasa. iata-i vine veste ca-n drumul catre casa. caci. Iar ea-si punea în schimb blana cea fioroasa. se afla între robi. si lua în mîna scutul. facînd sa-i izvorasca o dragoste nedemna de un erou ca el.. sînt jertfa ei. ca pentru morti. fiindca ti-am fost fecior. . cu moliciune. A vru1?sa-si smulga haina. Dar au trecut si anii cei negri de sclavie. . A îmbibat-o-n sînge. Nu mai avea rabdare. Parca-l batea în cuie. si el m-a si uitat ? A îndragit pe alta ?. cu gingasa Iola. fara îndoiala. Trimisese pe Eros sa-i sageteze pieptul. a simtit o arsura. Astfel se straduia sa-l faca de ocara pe voinicul Heracle. si el a dat porunca sa fie dus pe-o targa de ramuri... a-nceput sa spuna Heracle. Dar vestea o daduse din nou zeita Hera. care stii ca nu am nici o vina. nici nu era asa. si-a amintit de sfatul ce i-l daduse Nesus.. din voia preadusmanoasei Hera.. Iesea mereu la porti si cerceta în zare. si îsi punea armura. sus. cu mîna lui deprinsa numai în lupta grea. Zeus. Parca-l frigea cu jar. caci si-acolo-n robie. în ura ei nebuna. în sfîr-i sit.O !. Hera tot nu-i da pace. Regina îl silea pe voinicul barbat sa se-nvesmînteze-n valuri. îl astepta plîngînd. prinsa de deznadejde. Sa toarca pe fus lina. 60 Apoteoza lui Heracle Acest trimis al soatei a sosit la Heracle tocmai cînd se serbau biruintele sale si cînd se pregatea sa se întoarca-acasa.! Iata.. E prea mult. fiul sau mult iubit. uitîndu-si barbatia. soata. însotit de tovarasi viteji.Cum ? Eu l-am asteptat atît de credincioasa. otravit de sageata ce fusese-nmuiata în verdele venin al hidrei de la Lerna. pe muntele Eta. însa. Ca regele acela ar fi cazut în lupta. socotind ca prin farmec îsi va recîs-tiga dragostea lui pierduta. lînga ea. jelea Deianeira. si stofa s-a lipit si i-a patruns în carne. punînd eroul vesmîntul pe spinare.. ce se tîra pe jos. In sîngele lui Nesus. o preagingasa fata. pentru acea regina din tara Lidiei. si se juca cu ghioaga ce nimicise-n lupta si monstri si balauri. privea la ea oftînd. tot ca si el. si el. care-l batjocorise. care îl umilea..în timpul cît Heracle a fost sclavul Omfalei a-ndurat umilinte.. primeste-acum ofranda. Tu.

Note 1. nu putem. precum ai' hotarît. Zeus stia. în chinuri mai cumplite ca ale lui Tantal . Aprindeti ! Po. celui mai bun din lume ?. a mai rostit I Heracle.Dar Hilos unde e ? . si fulgere mai albe ca neaua de pe munti. . .Heracle s-af urcat pe rugul pregatit. pe gratioasa Hebe. asa cum s-a mai aratat. gemînd cu întristare. în clipita aceea.Soata ta si-a vîrît în inima un palos. care va arde "trupul celui mai viteaz om. Numai el nu gemea..Unde-i Deianeira ? a întrebat eroul. nu putem. Acolo. însusi Zeus la-ntîmpinat la porti si. . zeita tineretii30. Nike conducea carul. dupa-atîta truda si-a-tîtea suferinti.Nu.. sa pieri de mîna noastra ? Heracle. aflînd ca vei muri. pe care le-ndurase în viata sa Heracle. Tu. Un car facut din aur s-a coborît din cer.. si-n el se aflau Hermes» Atena si Nike. legendele ne spun ca s-a despicat bolta. ca în anumite lupte. . Focul a prins sa arda. de Za bunicul sau. înduiosat pesemne... ce-ai distrus pe monstri si-ai luptat pentru oameni. Sta neclintit în giulgiul de flacari ce îl învaluia.Cu ultimele forte. s-a-nduplecat si Hera. Unde e soata mea M . Cum ? Nundrazneste nimeni ?.. De aceea hotarîse ca pamînteanul care trebuia sa-l ajute în aceste lupte sa fie un fecior al sau. Uranus.caci tot mai mult otrava îi patrundea în sînge . Heracle. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. Filoctet. Ma chinuiesc prea mult. au raspuns toti barbatii ce erai lînga el. zeita biruintei..Atunci totul e bine.. un bun prieten. Hera i-a daruit pe fiica ei de soata. n-ar fi putut sa învinga fara ajutorul unui pamîntean. Sa se aprinda rugul. care îl însotise în lupte deseori. aul raspuns cei din preajma... cum au fost bunaoara cele date cu gigantii.Aprindeti iute rugul.runcesc !. în cîntece voioase Zeus a poruncit ca eroul Heracle sa ramîna-n Olimp . a scaparat amnarul si a vîrît scînteia sub rugul cel înalt. ... Plîngeau toti cei de fata. si tras-nete-au cazut. si trupul lui Heracle s-a-nvaluit încet înl flacari orbitoare. si-n semn de-mpacaciune... . L-au purtat spre Olimp. cel dintii zeu al cerului. Cine sa îndrazneasca sa dea foc unui rug.El este lînga tine si se va însura cu printesa Iola.

Se stabilise. aceluia care-l va scapa de urgia unor triburi vecine. 7. Cînd tragea cu arcul sau cînd azvîrlea lancea. între ruinele orasului Pompei. Nu se întîmpla niciodata sa-si greseasca tinta. 6.cînd nimiceste serpii. Heracle îsi ucide copiii. 4. Stenelos era cel de-al doilea fiu al lui Perseu si al Andromedei. în Capitoliu. privindu-l fara teama. Este si Amfitrion cu sabia în mina. o fagaduise pe fiica sa. si alti cîntareti din vremea lui povesteau ca Heracle ajunsese de o forta si o grandoare neobisnuita. o primise pe Alcmena de sotie. Perseu si al Andromedei. parasind Micena. Mania. Iolau. Pe aceasta tema au mai scris doua piese si marele poet elin Euripide ti scriitorul latin Seneca. 3. fiind primit cu mare cinste de catre regele Creon caruia îi platea ospetia. fiind un stranepot al acestui erou. fara sa vrea. Amfitrion îsi lovise socrul. cu plînsetele lui. Totul se petrece sub ochii îngroziti ai Alcmenei si ai prietenului sau. drept rasplata. Dar. Dupa Electrion. la Teba. 5. este înfatisat Alcide-Heracle copil . Pe unul îl ridica la înaltimea ochilor. . trezita de Ificle. Amfitrion îl scapase de primejdie pe regele Micenei si. Dupa ce întemeiase Micena.2. Electrion. poet maiestru din Atena. Alcide sau Heracle. în Italia. Privesc amîn63 62 doi. doi Victori renumiti. Regele Electrion . o pictura cam asemanatoare. 9. frumoasa Alcmena. aparîndu-l cu armele de dusmani. a zugravit-o în versuri nespus de delicate. de sotie. Megara încearca sa fuga. înmarmuriti. eroul Perseu îl facuse regele orasului pe fiul sau. 8. Era înalt si falnic. trebuise sa-si rascumpere vina. se tragea din spita lui Perseu. Scena este zugravita impresionant pe un vas antic. s-a aflat. Iar celalalt se afla aproape mort. dat odraslei lui Zeus si a Alcmenei. împreuna cu Alcmena.era fiul eroului. Electrion. Dupa datini. Alfred de Musset. Apolodor. Aceasta întîmplare a fost pusa pe pînza de Tintoret si Rubens. într-o statua. Numele de Alcide. Zeus se înflacarase de dragoste pentru Alcmena într-un astfel de rastimp. sub blestemele zeitei nebuniei. Iar poetul romantic. pe regele Electrion. care se afla la Roma. de asemenea. Ochii îi scînteiau. ce-l jefuiau de aur si cirezi si-i ucisesera feciorii. dintr-o întîmplare nenorocita. Aici este însa de fata si Alcmena. pe ziduri. pare ca înseamna "Vigurosul". cînd sotul ei era plecat la razboi. pamîntul se zguduia. Deci fiul Alcmenei. cum un copil rapune doi monstri ca aceia ce fusesera trimisi de Hera. Regele Micenei. el urmase pe tronul de mare basileu al Micenei.tatal Alcmenei cea frumoasa . pe scut.

avea si el. într-un anumit fel. 15. Scena luptei cu leul a fost cîntata de nenumarati poeti. ucisa de Heracle . foarte vechi. din Argolida. Abia tîrziu. dealtfel. dar victorioasa. Pentru a slavi aceasta biruinta. unde participau tineri din toate colturile Eladei. Leul din Nemeea o fost urcat. ce populau pâmîntul în timpurile geologice. în care bîntuiau întotdeauna molimile. care cadeau cu prisosinta. Pictorii au zugravit aceasta lupta cel mai des pe vasele eline. In cinstea acestei biruinte s-au organizat în Argolida celebrele jocuri nemeice. în timpuri foarte. între care ti de Apolodor din Atena. Tema aceasta este frecventa si în majoritatea basmelor noastre. a fost si el învins. Heracle tragînd prima sageata în leul din Nemeea. Pasarile stimfaliene simbolizeaza. Iata de ce artistii au cîntat cu atîta patos aceasta legendara is-prava a lui Heracle. Poetizarea acestei forte solare de catre oameni este una dintre cele mai interesante din întreaga mitologie a elinilor. din care cei vechi pretindeau ca s-ar fi nascut o multime de alte fiinte monstruoase la înfatisare si raufacatoare pentru oameni. Lerna se afla în preajma golfului Argos. hidra din Lerna se pare ca semnifica tocmai molimile ce iau nastere în locurile umede si mocirloase.au putut trai apoi oamenii si s-au putut întinde holdele cu grîne. cei vchi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelatii ce se afla. primejduind existenta omenirii. si la început îl învinsese. Dealtminteri. ci puterea lui. Tifon. 12. dupa unii mitologi. puteri divine. El reprezenta însa nu stralucirea soarelui. cu sagetile lui încinse în foc. unde voinicii înfrunta si rapun fel de fel de balauri. chiar linga constelatia Heracle. Era un loc mlastinos. Vagauna leului legendar se vede si astazi în Grecia. dupa legenda. La muzeul de arta al Republicii Socialiste România se afla una dintre cele mai renumite pînze ale lui Rubens. Artele plastice au ilustrat din plin aceasta povestire. Despre aceasta întîmplare ne povesteste Xenofon. de Zeus însusi pe bolta. pe aceasta tema. O constelatie a capatat numele lui. 14. In locurile uscate . si greu de tot. omorînd . 11. si nimiceau vegetatia. feciorul Gheei. ploile cu grindina. Ea era tot fiica monstrului Tifon si a viperei Ehidna. reluînd unele legende mai vechi. Unga urmele fostului oras Nemeea. pentru vechii greci. a omului cu fiarele monstruoase si de marimi colosale. 13. monstri zburatori sau subpamînteni. tot asa cum Heracle. ca si o copie dupa cunoscuta opera sculpturala a lui Antoine Bourdelle : Heracle arcas. Heracle a fost la început un mit solar. dintre care unele au ajuns pîna la noi. ca zeul Apolo.sca64 pate de sub domnia hidrei. Soarele usuca mlastinile cu razele fierbinti si face sa piara molima.10. sarbatoare care avea loc din doi în doi ani. Se luptase cu Zeus. nimiceste teribila si ucigatoarea hidra din Lerna. discipolul filozofului Socrate. cel mai puternic gigant. Biruinta eroului asupra leului reprezinta în mitologia elina lupta grea.

21. Se prea poate ca de la aceste zgomote sa se fi nascut personificarea fabulosilor centauri ai mitologiei eline. 23. cum o numeau ei . orice certuri sau razboaie încetau între orasele grecesti. .si jumatate cai. iar copacii se agita. încalzind atmosfera. Muntele Erimant se afla între vechile tinuturi ale Arcadiei si Elidei. se pare ca ar fi fost nenumarati si distrugatori în codrii desi ai Erimantului. Psofis era tot un oras arcadian. Mistretii. Centaurii erau niste fiinte ciudate. U 65 cai. dupa goana istovitoare. Aici este o noua aluzie la Heracle ca putere solara. Se stie ca jocurile olimpice.Istrul. furtuna care se dezlantuie pe munte. caprioara cerinitica. Caprioara zeitei Artemis. La Pompei. Ţinutul din jur purta numele de Psofida. 18. asa cum se mai numea .se pare ca simbolizeaza salbaticiunile atît de numeroase în vechime. 19.dupa locul unde îsi avea salasul: Cerineia. 22. ce se gaseste în galeriile de arta ale Cracoviei. în folclorul nostru se gaseste. îi vezi parca picioarele tremurînd de încordare. Era un munte bîntuit de fiare. de curse cu carul. s-ar fi refugiat într-o insula necunoscuta din cuprinsul Marii Negre. In timpul serbarilor olimpice. voi. 20. neîndoios. scapate cu viata pe tarmul golfului argolic. Eroul este prezentat cu un genunchi pe trupul animalului.animalele si chiar oamenii. mai ales. în imaginatia celor vechi. efortul omului de aparare împotriva fiarelor din perioadele foarte îndepartate ale istoriei. motivul prinderii si legarii mortii de catre un flacau îndraznet. de asemenea.izvoraste din marginea de miazanoapte a pamîntului. pentru ca atletii cei mai de seama sa poata veni în Elida. Legenda spunea ca putinele pasari stimfaliene. cînd bolovanii se prabusesc în prapastii. reeditau luptele lui Heracle. învingatorilor li se puneau pe frunte cununi din ramurele verzi de maslin si primeau cele mai mari onoruri. dupa unele legende.pîna la brîu . Lupta lui Heracle cu mistretul mitic din Erimant simbolizeaza. Alta lucrare vestita este un mozaic de marmura. si de aceasta data. si citesti în atitudinea ei nobila setea de libertate. Ei se pare ca reprezentau. Elinii socoteau ca Dunarea . care distrugeau semanaturile si gradinile oamenilor.Legendele Olimpului. li simti rasuflarea întretaiata. aruncari cu discul si lancea si trageri cu arcul. a fost gasita o statua de bronz. (acea sa nu mai cada astfel de ploi. pare uneori ca alearga în tropot herghelii întregi de 5 . înfatisîndu-l pe Heracle prinzînd caprioara zeitei Artemis. Soarele. Atunci cînd izbucneste vijelia în padurile muntilor. 17. Aceasta opera de o rara maiestrie se gaseste acuma în muzeul de arta din Palermo. 16. nechezînd si sforaind. jumatate oameni . facîndu-se întreceri de alergare. iz-bindu-si coroanele. în Arcadia . tinîndu-l cu mîinile de coarne. Mitul acesta reprezinta dorinta de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moartea si a o birui. între ruinele îngropate sub lava.

Apoi. ce domina si . Totusi. si moartea însasi. Este chiar simtamîntul pe care-l da constiinta puterii fara seaman. Norii diminetii. Statua înfatiseaza idealul de forta. romanul Ovidiu si alti artisti de seama l-au cîntat pe Heracle în versurile lor. Anteu apare chiar ca rege al Libiei. pe aceeasi tema. pe frize. au fost sapate în metope. ca o gradina. dupa legenda.într-un tablou. într-o lupta. dupa ce a facut sa piara atitia monstri. Casatoria lui Heracle cu Hebe. monede si efigii. simbolizeaza ca biruintele sînt aproape întotdeauna legate strîns de tinerete. Statua e cioplita de marele artist Glicon. în cinstea lui Heracle. într-o povestire. Amazoanele aveau. unde cîrmuiau numai femeile. 28. ce domina de-o parte si de alta aceasta strîmtoare. Dincolo de munte vedeau. pe frontoane. sau tara înserarii. lungi. în rasarit. Cei vechi îsi permiteau de multe ori astfel de ciudatenii si contradictii în legendele povestite de ei. îsi închipuiau ca acolo este tara nimfelor hes-peride. în piesa "Trahinienele". Grecii vechi credeau ca marginile lumii sînt coasta de asfintit a Africii si. ele se însoteau cu vecinii lor. care civilizeaza si aduce progresul prin efort necurmat. Sicione. monstrilor. pastrau numai fetele. Multa vreme aceste stînci au purtat numele de "coloanele lui Heracle" (sau Hercule. se afla un tors de o mare perfectiune. eroice.24. Desi Atlas fusese prefacut în munte. 29. 25. Caucazul. La Ermitajul din Leningrad se mai gaseste o statua o lui Heracle matur. mama lui Heracle. era odinioara la galeriile din Dresda. Alcmena. a cerului umed. în plastica. Se pare ca Heracle este înfatisat în clipa cînd se întoarce cu merele de aur la regele Micenei. a sfîsiat haina îmbibata cu sînge. se crede ca statua "Hercule Farnesse" este desavîrstta. a luptat contra Herei. Marii poeti Sofocle. de asemenea. Parca ar fi un imn de slava închinat de artist puterilor umane.asa cum am aratat mai sus .tabloul lui Rubens: "Lupta cu leul" si "Hercule arcas" de Bourdelle . figura lui Heracle a generat veacuri de-a rîn-dul atîtea monumente si opere de arta. forta care înfrînge obstacolele si relele iscate de natura . Asa le-a venit. Atena. puterea omeneasca mare. în Roma. asa cum îl numeau romanii). întrun vîrtej de flacari. îl regasim ca titan în legenda lui Heracle. pentru grecii vechi. gargareenii. probabil. lasînd în urma lui valuri de foc si nori poleiti. pe stele funerare. Heracle. sute de vase. uriase si binefacatoare. unde aveau loc jocuri si lupte fastuoase. aflat tot în galeriile muzeului de arta al Republicii Socialiste România din Bucuresti. vedeau acolo. Soarele însusi. l-a razbunat pe fiul ei. a combatut tot ce era nesanatos. Legenda arata ca regele Euristeu si-a primit mai tîrziu pedeapsa pentru suferintele pricinuite lui Heracle. se degaja un simtamînt de liniste si pace. iar la miazanoapte asa-zisele tinuturi hiperboreene. era întotdeauna tînar. Iara la Belvedere. grecii au orînduit serbari heracleene în Teba. Heracle care . ca sa poata tinti bine cu arcul. Euripide. a puterii solare. în nenumarate tablouri. A biruit pe Cerber. Dintre pruncii care se nasteau. cum soarele asfinteste. pictorul spaniol Ribera ne înfatiseaza lupta lui Heracle cu centaurul. Regele a fost luat prizonier de nepotul si tovarasul de lupta al lui Heracle. muntele Atlas. simbolul molimii în teren mlastinos. Sta sprijinit pe ghioaga. Maraton. minunata cu fructe de aur. O data pe an. alegoria serpilor. dealtfel. din Atena. pe marmure votive. Le taiau însa sînul drept. triumfatoare. Acolo. în fiecare seara. în legenda lui Perseu. gîndul ca muntele de piatra sprijina cerul. Este vorba de strîmtoarea Gibraltar. 30. cum îl visau cei vechi. Ţara hesperida. Eta. paznicul mortii. Le învatau tsa calareasca si sa lupte. ca norii purpurii în asfintitul zilei. Elinii. par a fi. realizata de pictorul Silvestre. A fost adus ca sclav la Atena. 66 TEZEU . lolau. Apo-lodor din Atena. a fost învins de heraclizi. spre a deveni razboinice temute. cum n-au avut nici zeii olimpieni si nici un alt erou.apoteozate . din toata tinuta pe care o are.patrund si în Olimp. 27. O alta opera. A ars capetele hidrei. A fost distrusa de urgia razboiului. 26. în piesa "Heracli-zii" (unde se vede moartea data lui Euristeu de mama lui Heracle). o tara pe tarmurile Marii Negre. scotîndu-i ochii lui Euristeu si poruncind apoi sa fie ucis. pe care Euristeu ar fi dat-o în orasul Atena. si a disparut din vîrful acelui munte. în zare. Heracle sta în repaos si. ca forta tînara solara. Ispravile lui au fost pictate pe zeci. urmasii lui Heracle. Se spunea ca Heracle a fixat stîncile uriase. semanînd cu serpii. înnorat. în afara de cele doua lucrari amintite mai înainte . La miazazi era Libia.reprezenta si soarele în putere. pe care el i-a sugrumat cînd era copil. plutind pe Marea Mediterana. se pare ca era pentru cei vechi occidentul Africii. în mina dreapta tine fructele dobîndite dupa atîta truda. în Olimp.

astazi.. Vai Etrei. Cum sa mi-l dobîndesc ?. 68 Dar batrînul Piteus.. lui Egeu si regelui Piteus ! Nemernici muritori. .. Pot sa-i înfrunt în lupta. iubite prieten. n-a vrut sa tina seama de zeul marilor... ..SE POVESTEsTE CĂ UN REGE-AL ATENEI. preadevotat prieten.. Dar n-a fost cu putinta sa aiba vreun copil. luîn-du-mi viata. era foarte. si orasul. la fel de rai ca el. am socotit ca-i bine sa ti-o dau de sotie.. si eu sînt cam batrîn. aflînd aceasta stire. amarît. socrul sau. sa senscauneze ei.. sio dorea de sotie.. te învoiesti ?.sa-nceapa un razboi si. a glasuit Egeu.. foarte mîhnit. pe fiica ta. ce domnea-n Argos. cinstea e mult prea mare. cu regele Atenei. si tu mi-esti drag. si orasul..si. are cincizeci de fii. eu am o fiica : Etra. Palas. un om hain si crud.-n Trezena.Uite... sprijin la batrînete.dupa cum am aflat . Fusese însurat de doua ori si de la nici una dintre cele doua sotii nu capatase vreun urmas. dorinta unui zeu. si a hotarît nunta copilei sale.. facuse si anume semne. Asa s-a pus la cale nunta între fecioara din orasul Trezena si regele Atenei. gîndindu-ma-ndelung. Regele din Trezena a stat un timp pe gînduri.Vai voua... Ceva mai mult.Eu nu mai sînt prea tînar. ma-nvoiesc cu multa bucurie. A adus jertfe zeilor si i-a rugat în fel si chip. E singura-mi copila. însa te rog ceva. Pe urma i-a raspuns : . a zis Poseidon..Ţi-o dau. care nesocotiti. Tu vrei sa-mi salvezi viata. Atît ca-n apa marii sta de veghe Poseidon. si-anume la regele Piteus. S-a sfatuit. . Ar vrea sa-i vada regi în orasul Atena. Pe urma în Atena va locui mereu. si tronul. Sa fie precum vrei !.. .. Sa stea aci. . Dar ce fac mai tîrziu ? îmi trebuie un fecior. s-a bucurat Egeu. regele-Atenei s-a dus în ospetie la un prieten al sau. numit Egeu. pe Etra.. Sa nu mi-o iei cu tine. a spus Piteus. la prieteni.. Acum mai am putere. Are de gînd sa-mparta între acesti feciori si tronul. la oameni întelepti.. . copila lui Piteus. I-a întrebat.. prin care îl vestea pe regele Trezenei ca va fi. pîna ce voi muri. din marea prietenie ce-o purta lui Egeu. Ce n-a facut ? Pe unde nu s-a dus ? Pe la oracole. Ei bine. cu-atîta îndrazneala. Etra. si fratele meu. Cu totiiau pus la cale . . El o-ndragea pe Etra. De-aceea. si vrei sa-mi dai de soata.. în orasul Trezena.. Spune-mi... Ţin foarte mult la ea. a glasuit Egeu regelui din Trezena.O..Ruga ta-i o porunca..

Micul Tezeu îl cunoaste pe eroul Heracle Egeu. cum trece de-obicei. . caci Etra. si-n timpul cuvenit. . Nu ma mai tem de Palas. Mai înainte însa. si i se adusese si unj butoi cu vin. pe-o colina.. si-l poftira ta masa. si peste mijloc spada. doar pentru el. regele a pornit cu carul spre Atena. nu-i spusese.Cînd o sa creasca mare feciorul tau. Dar ca sa-l recunosc. Puternic ca totii zeii. dimpotriva. asa cum ai vazut. Poseidon a iesit din valurile marii . Mai înainte însa. sa poarte în picioare sandalele acestea. vazînd aceasta blana. eroul renumit.j cu tipete si lacrimi. luînd-o cu el pe Etra la marginea Trezenei. si-nspaimîntati la culme. îmbratisîndu-si apoi sotia si feciorul. prin crainici.. A saltat putin stînca si si-a vîrît sub ea sandalele si-o spada. de rugaminti si lacrimi. si-a început sa treaca vremea. ce rapusese fiare si monstri fara numar. chemat de treburi.. cînd ma voi stinge. i-a aratat o stînca mai grea decît o casa. tot poporul. care se ridica în oras. pe tarmul marii. alene. a fost silit sa plece si el catre Atena. au crezut ca-i un leu ce are înca viata. cînd vrei sa zaboveasca.. vestise el.. Curînd. ca sclavii sa-si goleasca vasele lor de apa pej trupul dezvelit. printesa din Trezena a nascut lui Poseidon un prunc de-o frumusete de neînchipuit. fara sa tina seama de gemetele ei. Poseidon a cuprins-o la pieptul sau pe Etra. sa vina la Atena. precum ca are-un prunc. Crescuse cam de-o schioapa. si. iute. pîn-dind-o pe mireasa. Iar regele Piteus îi iesi înainte cu dregatorii sai si-l rugara sa intre în marele palat cu Portile de-argint.Fiul meu se numeste Tezeu 1. pe un altar la tarm. cînd s-auzi-n Trezena ca va veni Heracle. care n-aflase crima ce-o savîrsise zeul atunci.. Egeu era voinic. cînd te grabesti.. Tezeu se-nalta însa mai repede ca altii. cînd facea sacrificii. ce o purta pe spate. si-a azvîrlit-o-n laturi. au zbughit-o la fuga care-ncotro putea. . Heracle si-a scos blana de leu cea fioroasa. sclavii s-au gramadit sa-l spele pe erou si sa-i] împrospateze trupul trudit de lupte si de atîta cale. Are cine-mi urma la tron. 69 I se fripsese-anume un bou. Tezeu.. Copiii ce prin preajma îl priveau pe erou. ce le-am ascuns aici.. Heracle se arata pe drum. i-a spus mîhnitei soate..Dornic sa se razbune. caci era fiu de zeu. nici de feciorii lui. s-a bucurat nespus si-a trimis la Atena solie. din rusine si teama. într-adevar.

Etra l-a strîns în brate. Dobîndirea sabiei si sandalelor lui Egeu Aezii povesteau apoi cum a crescut Tezeu în casa lui Piteus. S-au unit cîteodata si doi. trei sau mai multi.Putini or sa-i stea-n fata fiului tau. sandalele regale. vîrsta de barbatie. l-a ridicat în mîini si l-a zvîrlit în vale. sau soarele din ceruri. Toti cîti erau de fata s-au minunat de forta ce o avea Tezeu. parca era un trunchi rasarit din pamînt. si parul în inele îi luneca pe umeri. dîndu-se drept Tezeu. stralucitor. Tezeu. spuneau aezii. un flacau zvelt si-nalt.. si-n locul unde stînca statuse pîn-atunci era . Cu totii-au rîs cu pofta.scînteietoare ca soarele amiezii . si multe biruinte va dobîndi în viata.. Flacaul s-a apropiat de colosul de piatra. Poateo spusese vîntul. micutul fecior al lui Poseidon. Avea ochii albastri. si-alaturea de ea. cu prasele de fildes. sa mînuiasca ghioaga si sa-si conduca-n goana caii-nha-mati la car 2. fara sa izbuteasca. silindu-se s-apuce sandalele si spada. Cînd Etra a vazut ca Tezeu a ajuns la vîrsta barbatiei. dar cel mai mult Heracle. .. viteaz si priceput în lupte. Se spune ca-n Trezena unii cunosteau taina ce-o rostise Egeu sotiei la plecare. i-a aratat si stînca sub care se-ascundeau sandalele si spada sotului sau. sa-si încordeze arcul. vreun satir.. cu prastia sa traga. Egeu. 70 Dar într-o ziua Etra l-a chemat pe Tezeu la marginea Trezenei si i-a povestit totul. pîna ce-a împlinit cam saisprezece ani. Sînt sigur ca odata elinii-l vor cinsti si-i vorj înalta temple. S-a încordat o data. sau poate c-o soptise vreo nimfa. Astfel a dat copilul întîia lui dovada . si-avîndu-le. care-a glasuit) mamei : . s-a repezit afara. a-nsfacat o secure si s-a întors îndata sa dea lupta cu leul.. negru.sabia lui Egeu. Ei s-au silit sa-mpinga stînca aceea mare oleaca mai deoparte. ca sa ia mostenirea batrînului parinte.. Era. la sarutat pe frunte si i-a rostit duioasa : . ca e voinic.ca va fi un viteaz. cum s-a deprins sa lupte cu sabia si lancea.Numai Tezeu. Destul e ca multi tineri si-au încercat puterea. sa plece spre orasul Atena.în fata lui Heracle . Stînca sta neclintita. batuta-n nestemate.

.. la cîtiva stînjeni. cu cocoasa. a hotarît Tezeu.. Primele lupte ale feciorului Etrei Oricît au vrut Piteus si Etra sa-l sileasca sa plece cu-o trirema. si. Vroia sa-i nimiceasca pe toti acei tîlhari si monstri nemilosi.-n Lidia.Ia stai. I-a sarit de grumaz. El oprea toti drumetii. l-a strigat Perifete. se si-ndrep-tau la loc. a frînt cîtiva copaci si s-a-nfipt în pamînt adînc. pîna ce l-a rapus. pe urma apropia doi pini unul de cellalt. a dat un raget groaznic. picioare rasucite si-o forta fara seaman. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea.. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. 71 Perifete. caci calea peste mari este mult mai usoara.Am sa plec spre Atena. le dadea iarasi drumul. pe care vîsleau sclavi. prin istmul de Corint. aflînd despre sclavia eroului Heracle. dintr-o padurice. i-a iesit înainte preafiorosul Sinis.. scapati din mîna monstrului Sinis. în strasnice curmeie. spre Atica. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. însa Tezeu. drumetule.. Dupa victoria asta. de-arama. Pinii. la tot împuns cu lancea.. ci drumul cel mai greu si cel mai plin de lupte. j . spre-Atena . Tezeu n-a pierdut vremea. si-i ucid. si-i lovesc. Trecea cîntînd un imn. Urca-te pe-o trirema. dar nu plutind pe mari. Asa s-a si-ntîmplat. tatal sau. si multi tîlhari si monstri.cum îi urzise Hera la regina Omfala. cînd. bîn-tuiau prin Elada. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mester. S-a trîntit la pamînt. Dar Tezeu s-a ferit. Tezeu n-a vrut s-auda. întîi îi jefuia. purtînd în mîna dreapta ghioaga lui Perifete 3. zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. Nu caut calea usoara. c-abia plecat. Oprind si el drumetii.. savîrsind multe crime. ce-i asupreau pe oameni. prin istmul de Corint.. lega pe calator de cele doua vîrfuri ale copacilor. smucindu-se puternic si sfîsiind în doua pe bietul calator.Feciorule. feciorul lui Poseidon si al frumoasei Etra a plecat mai departe. si a plecat pe jos. Pîna ce Perifete s-o poata ridica. . si tocmai de aceea pleca pe jos Tezeu.. Sinis era o fiinta cu trei ochi. ce sigur ca te-asteapta. hohotind salbatic.prin istmul de Corint. Pe drumuri sînt tîlhari ce jefuiesc pe oameni.. . Ce te grabesti atîta ? Viata tot ti-e sfîrsita esti doar în mîna mea. pe nume Perifete. cu sete. e vremea sa pleci catre Atena... spre regele Egeu. departe. cautînd sa-si afle ghioaga de unde-o azvîrlise. Numai ca-n vremea asta preavoinicul Heracle cazuse în sclavie .

Sciron si Procust Cînd s-a aflat de moartea monstruosului Sinis. doua trunchiuri de pin si l-a cetluit bine de vîrfurile lor. i l-a trîntit în cap. bagînd de seama ca nu-i lucru curat. 72 Aici haladuia un rege numit Sciron. ] Ba. celor care treceau prin locurile lui. prapastioase. De unul dintre vîrfuri l-a legat de picioare. dar el. îl miruieste zdravan. a rasuflat tot istmul. ghioaga lui Perifete. Tezeu si cu alti regi la fel de nemilosi. si le-a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din zdravana strîn-soare.In dimineata asta n-am varsat înca sînge. si-i da. flacaul l-a culcat pe Sinis la pamînt. mii de calatori ucisi nevinovati de acest tîlhar crud. Dupa ce i-a scapat pe oameni de fiorosul Sinis. sa-l spele pe picioare. Lupta s-a purtat aprig.. care înfricosa tot istmul de Corint 4. zvîrlindu-le spre el cu multanversunare. Apoi s-a ridicat si. Tezeu s-a tinut strîns.Sinis îi taie drumul si striga îndîrjit : . si s-a luptat. si la poalele lor marea se zvîrcolea gemînd. A aplecat.. cu bietii trecatori ce-i arunca în valuri. el le hranea cu oameni. cînd l-a-mbrîncit. luînd vasul de aur. pe urma. în cele din urma. Dreptatea s-a facut !. cu arma noua pe care-o dobîndise. însa cînd calatorul se apleca sa-l spele. din zori pîna spre seara .de grumaz. In lupta-nversunata. . în apa vietuiau niste broaste testoase enorme si flamînde. parca-i o nuielusa. Sciron îi da un brînci si-l pravalea în mare. care s-a dat pe tarm vreme de doua zile. Asa a-ncercat Sciron sa-l azvîrle si pe fiul printesei din Trezena si-al zeului Poseidon. vuind cumplit. Astfel a razbunat mii. dar. drept plata.. de altul .. Iar preacruntului Sciron îi placea sa manînce numai broaste testoase. unde-i spala piciorul. da sa-l si însface pe voinicul Tezeu. mai buna. lasîndu-le sa-l rupa în doua. Pentru ca broastele sa aiba carnea mai frageda. Sciron a fost înfrînt si aruncat în mare broastelor sa-l manînce... El pretindea. si-i salta-n mîna ghioaga cea nazdravana.. deasupra unor stînci drepte. Drumul catre Atena ducea pe malul marii. Dar el. Tezeu a plecat iar. din mijloc. s-a prins bine de glezna pe care i-o spala raului rege Sciron si. la rîn-du-i. Sinis însa-i raspunde cu bolovani si trunchiuri.. Bine c-ai venit tu.

pîndea ades pe calea ce ducea spre Atena.. îi daruia averea. fara de voia mea ? Drumetul se oprea si îsi cerea iertare. sarmanul. Procust. Daca esti lung cît patul.. te las si poti pleca. Cînd vedea un drumet.Uite. zicea ca-l alungeste. se culca pe patul de arama. Dar. . Calatorul. si-i spune ce doreste. Sa se lungeasca-n pat. si-l opreste : . paroasa. îi taia cu-o secure picioarele si capul .Stai ! Nu te mai misca !. Nestînd însa de vorba.. iata ca acuma trecea pe lînga rîu preaveselul Tezeu. tot un tîlhar. însa rar se-ntîmpla sa fie de-o masura cu patul lui Procust... îl oprea dusmanos : . si cînd era mai scurt.Cea de pe urma lupta a dat-o cu Procust. tremurînd. mai tîrziu. cu voce tunatoare. pe malul unui rîu ce se numea Cefis. ba-i mai fagaduia si plata. . Tezeu îi sare-n piept si-ncepe-o lupta grea cu uriasul Procust. mai rostea Procust. si hainele. zdrobindu-i os de os cu un ciocan de-arama. ca sa te iert.Cum îndraznesti sa treci pe plaiurile astea.. doar sa-l lase cu viata. Procust îi sare-n fata c-un raget. si cînd era mai lung. te culca pe acest pat dearama. încruntata. si carul. ca el sa-i ia masura. Procust era înalt si-avea o fata neagra. Cum sa nu pieri de spaima si cum sa nu-i cersesti lui Procust îndurarea ? Dar el nu se-ndura.

Se rasucesc. de arama.Se lupta ei trei zile. ca pe o minge. Toti erau fericiti ca au scapat de groaza uriasului Procust. Aluneca-n Cefis. pîna la sfîrsit. întrebîndu-i pe unul. Acum. ca un disc rosu. asa pre. Astfel s-a stins din viata si ultimul tîlhar ce chinuia drumetii' spre portile Atenei. fratele sau. s-a adunat multimea :j barbati. pe-altul. Ajung din nou în iarba si.cum o lua si Procust. regele Egeu primise în palat pe-o vrajitoare. ca este biruit. Dejugînd boii cu iuteala. Eroul îl sileste sa se urce pe pat. se cobora în apa marii dupa credintele stravechi . Dupa legea straveche. Tezeu s-a încruntat putin auzind rîsul. despre care vom mai vorbi-n alte povesti. el a-nsfacat în brate carul. aflat chiar lînga rîu. în orasul Atena6. copii. înconjurat de un alai maret. putea sa calce pragul tatalui adoptiv. De-aceea se si învoise sa o primeasca pe Medeea. îi va lua tronul. si-atunci Tezeu ridica sabia lui taioasa si-1 spinteca pe mijloc. si. Se bat. Speriati. ci s-a-ndreptat mai lînga templu. al regelui Egeu. a trebuit sa recunoasca. cu toata forta uriasa ce-o avea. intra cu pasul sigur îr . 73 Procust. însa flacaul din Trezena a rîs si si-a vazut de drum. Nu le-a raspuns însa nimic.. unde era un car cu boi. cînd oboseala batrînetii îl încovoaie spre pamînt ? Intrarea în Atena Soarele. femei. avea douazeci de ani. Tezeu si-a spalat trupul si-a savîrsit trei slujbe cerute dupa datini si s-a purificat5. Ea îi fagaduise lui Egeu . de-obicei. Patul. Numele ei era Medeea. Auzindu-se vestea ca Procust a pierit. în vremea asta. Cine n-ar vrea sa fie tînar. temîn-du-se ca-i paste moartea. fiul printesei Etra. I-a facut vînt si l-a zvîrlit. de buna seama. sculptorii au fugit ca niste iepuri prin Atena. . Helios cu fata lui împurpurata.1 în fata lui Tezeu. care stia atîtea vraji si îi spusese ca-l va face.la ceasul cînd Tezeu. Tezeu s-a îndreptat catre templul lui Zeus. In car se adunase piatra si marmura. Ca sa se apere de Palas si cei cincizeci de fii ai lui. vroia sa fie iar voinic. Varsase pe drum sînge si nu putea intra cu trupul pîngarit în] orasul Atena.cam gîrbovit de ani si lupte c-o sa-i întoarca tineretea. peste templu. purificat.! ca sa-l faca mai scurt. iata-l ajuns degraba si la palatul lui Egeu. era cu mult prea mic pentr-un urias ca el. Egeu se tot temea ca Palas. Apoi. sa-i ia si el masura. Se vîra prin namoale.. la trup si fire. ca atunci cînd .

. si se temuse ca batrînul . Vreau sa-l desfat pe regele Egeu. . între timp. 75 Tocmai atunci feciorul Etrei scosese sabia de la brîu.. Insa Medeea. Egeu..sa nu se lepede de ea..nici chipi: sau. De-aceea-i strecurase lui Egeu. Iara cu ochii sai albastri cerceta toate cladirile marete din Atena. aflase ca era Tezeu. Nu sorbi din vin.si-l slobozise de-asta data. vazîndu-l pe Tezeu ca trece cu pasul gratios. Un suc facut din floare de cucuta. si sabia stralucitoare. Palas. Ba-i mai daduse. sedeau la masa el. în valuri lucitoare..strîns altminteri în conci.. . Te re-l cunosc. feciorul soatei mele.Stai !.Atena. peste umeri. ce ucidea fulgerator. sa-l omoare.Atunci. sa-l vada lumea ?. înspaimîntat... si-n el turnase sucul de cucuta. umpluse cu vin pocalul lui Tezeu. Iar haina lui în falduri se tîraste si matura tot praful de pe uliti. Sosesc din Creta. Etra.. sosise la poarta regelui Egeu voinicul tînar din Trezena. Ăsta-i baiat ?.. Porti în picioare sandalele ce le-am ascuns sub stînca. Tocmai trecea prin fata unui templu ce se zidea în cinstea lui Apolo. în falduri. Mai multi artisti. stiu sa si cînt. Tezeu intrase în palate si se plecase regelui si. batrînul rege îl poftise pe oaspetele sau la masa. 74 Egeu îsi descopera fiul Dar. De unde vii ? . straine. pe care-o ... în soapta. Purtî o haina lunga.de-o sti ca i-a venit feciorul . Egeu strigase tare : ..Ba nu.pre cît ne spun poetii . zisese straja spre drumet. ionica. pe furis. si-un suc sa-l toarne lui Tezeu în vin.Cine esti tu ? îl întrebase o straja pe Tezeu. rostindui versuri si cîntîndu-i imnuri. .. ca tînarul ce sta la masa era un criminal trimes de fratele sau. si-si aruncase ochii spre sandale. Medeea si tînarul abia sosit. si ast pentru ca Tezeu era frumos si delicat ca o fecioara. au început sa rîda între dînsii : .. zisese el.Priviti colea !. Ce-i drept însa .Tu esti Tezeu. care ciopleau în piatra chipuri de zei.. baiete. sa-si taie o bucata de friptura. acuma saisprezece ani. Voi nu vedeti ca are parul lung si desfacut. cu puterea de vrajitoare ce-o avea. nici toata înfatisarea nu-l aratau ca este un erou.Sînt un drumet. Vazînd aceasta sabie. calca-i pragul !. . din halcile de carne de pe masa. neîntre-bîndu-l cine este. sa nu-l împiedice în lupta . dupa datina cea veche. Parul sai negru . i-o fata !.

.. . striga multimea-nsufletita.. Sa fie preamarit în veci !.. mirata de-ndrazneala marej si de puterea lui Tezeu..am sa încerc ! a spus Tezeu..aci tragînd cu arcul.dupa o biruinta-atît de mare .în curte-s tocmai vestitori care mi-anunta despre Palas ca s-a pornit catre Atena cu cei cincizeci de fii ai sai !. A dat cu el o lupta dîrza. Nu-l aplauda aproape nimeni. . dimpotriva. La capatul celor sapte zile..Traiasca tînarul de la Trezena !.! a parasit îndata masa si a pornit sa-ntîmpine dusmanul. voinice ?.. . Dar n-ar putea tot dînsul.tii în mînaJ e a mea..De el vorbim. Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. si dupaceea l-a-njunghiat. de Hera-j ele.. Iara barbatii. sa scape lumea si de taur ? De taurul adus din Creta..s-a luptat vitejeste! sapte zile si sapte nopti. vrajitoarea cea hapsîna. Medeea.Bine . strîngîndu-si armele în pripa.s-a cam mirat ca atenienii nu se înflacarau deloc.... cu mîhnire. Iara femeile-i boceau.. De vreme ce-am ajuns aici. oare. Insa Tezeu . m-a pus la cale sa ît» dau otrava. sa-i înving. din ordinul lui Euristeu ?. . Nu vrei sa-l rapui tu. scapînd lumea de înc-un monstru. si-a izgonit-o pe Medeea. S-a dat o lupta crîncena lînga Atena. Fara a astepta raspunsul. cît nu pun sa ti se toarne pe gît pocalul cu cucuta.. Acum e liber si pustieste Atica. L-a strîns la sînu-i pe Tezeu si a-n-j ceput sa-i povesteasca despre Palas ca uneltise sa-l ucida. Fugi. catau spre ele si taceau. 76 Plecarea în insula Creta Venind Tezeu iar în oras . pe unde vietuia în voie taurul zeului Poseidon.O. l-a plecat cu fruntea alba în tarîna... a zis flacaul. sa-i alungam ?.. Fugi.Ce s-a-ntîmplat ?. tatal meu. Tu ce gîndesti ? Putem noi oare sa-i înfruntam.. era jale.Vorbiti de taurul pe care l-a scos Poseidon dintre valuri ? . Tezeu. taind cu sabia.. nici un vrajmas nu mai traia. De ce-i atîta tristete în oras ? l-a-ntre- . aci-nfigîndu-si lancea în vrajmasi.. Ba.. odinioara. a spus ba-' trînul lui Tezeu. . Erau] cu totii-ntinsi pe ruguri. mai ales cîmpul Maraton. fii bun si lasa-mi mie cinstea sa ma lupt singur. L-a prins de coarne . izbind cu ghioaga .. .. vrajitoare blestemata. si a plecat spre Maraton. Fiii cei rai ai unchiului] sau Palas s-au pregatit sa-l înconjoare si sa-l loveasca din trei] parti..

.. si cum la tarm era trirema gata sa porneasca-n larg. . lui Minos....Da. si sa-l înfrunt pe Minotaur. L-a ucis. fiul lui Minos.ne-a trimis foametea si ciuma.L-am ars pe rug si l-am cinstit. facut cu usurinta... cînd pleaca tineri din Atena. ce-i de la brîu în jos ca omul. Dar Minos.. Iar noi ne vom întoarce-acasa. fireste.Iar voi l-ati îngropat. beat de succes. îmbratiseaza-ma mai bine... auzind vestea. Acolo îi sfîsie-o fiara. . în acest fel am fost înfrînti. sute de coridoare. luptînd strasnic. .Vai noua ! a grait Egeu..ca sa ia parte la niste concursuri. cu zeci.Taurul l-a ucis..bat dînsul pe tatal adoptiv. deatîtea ori. Nu pleca !. Iar Zeus. Asculta... l-a aruncat doar ca sa-l calce în copite.Daca-i asa.Ce face el cu acesti tineri ? . Puterea dragostei întrece. pesemne ? .. iar de la brîu în sus e taur.N-ai teama. daca si ea o sa ne-ajute. a dat îndata gres. Te-am asteptat atîta vreme. prieteni. i-a povestit ca mai de mult venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . I-am adus jertfe Afroditei si m-am legat sa o slujesc întotdeauna dupa plac.. a spus batrînul.. ce tinea cu Minos . O fiara zisa Minotaur.. si le-a grait voios asa : . de unde nu mai pot iesi. decît avînd sprijinul tau. si ca pe-o zdreanta l-a purtat pîna aproape de Atena. a venit cu arme. tata drag. rapus acum de tine ! a spus batrînul rege lui Tezeu. sapte baieti si sapte fete. Povara anilor m-apasa si fortele 77 mi s-au sleit. si la concursurile acelea. Nu pot sa mai conduc Atena.. si. care alcatuiau tributul... pe care-o savîrseste Minos asupra tinerilor nostri. n-aveti frica !. i-a strîns apoi pe ceilalti tineri. de bun ramas.. Pe toti îi vîra-n labirint 7. i-a biruit pe toti flacaii care s-au întrecut cu el la jocurile din Atena.Nu.. fiul regelui Minos a jurat tare catre prieteni ca este gata sa doboare si taurul din Maraton.. Socot ca am sa-i vin de hac si am sa curm aceasta crima. drept tribut platim cu jale.. în fiecare an. si bietul tînar a murit. .. Ajuns aici. rege. ... Egeu. Noi l-am trimis la Maraton.. si regele. Tezeu s-a dus întîi în templu si-a adus jertfe Afroditei. pe-a altor zei.... învingatori si sanatosi..... si vrei iar sa ma parasesti ?. zicînd ca noi sîntem de vina.. Taurul alb al lui Poseidon. L-a luat în coarne. regele din Creta.Veniti cu mine... . Ne-a asediat si ne-a lovit.. E cea din urma oara. plin de durere. un palat mare de la Cnosos.stii doar ca el îi e fecior !.Atunci. . . . da-mi voie... sa plec si eu cînd dai tributul... ♦ .. Numai ca planul sau..

catre Creta. Eriboia) pe ea o iau de soata eu.Prea bine.jos. baiete. îti retez capul.. a zis Tezeu cu îndrazneala.. Poseidon. si am sa-ti dovedesc ca sînt feciorul lui Poseidon. sa-mi stai asa trufas în fata? Eu nu sînt rege ca oricare. V-o trimit tot în labirint. Pe urma. De nu-l aduci. Acuma iata-s agatate pînze de doliu. Adio. Minos sedea pe-un tron de piatra. a rostit regele Egeu. pînza neagra va fi schimbata de cîrmaci cu pînza alba-a veseliei.... cercetîndu-i pe atenieni.Daca te-ntorci cu biruinta. de vrei. dulce si duioasa. fara de teama. mai. sa pui triremei pînze albe.. pe mari senine si pe furtuni.. O sa vedem.... .Plecati-va pe lespezi fruntea !....îti e Poseidon ?. . si intrînd în orasul Cnosos s-au dus de-a dreptul la palatul lui Minos cel neîndurator. cînd veti ajunge acolo. Ha !. tata..Voi sînteti ? a glasuit Minos. în labirint. Doar atît...Nu vrem. si sa ti-l dea el înapoi.Ma duc. si.. baietane.Tu cum cutezi. -.. 78 . a spus Tezeu... Daca-i asa... . fsi-a aratat cu mîna pe o copila...si eu sînt tot la fel ca tine.... ..Noi sîntem !. sus.. spre departari am sa privesc... Tu poti sa ma ucizi.... pentru trei zile. ce Ariadna se numea. de astazi înainte. . Iara pe una dintre fete. Tu sari în mare si te du la zeul apelor. înapoi. între curteni. Ce minciuna !.. . . si eu.. pe stîlpi. caci noi nu sîntem sclavi !. sa-mi vii. Este fecioara ne-ntinata sl-i fiica regelui Megarei. La zeul marilor.. Tezeu si ceilalti atenieni : sase baieti si sapte fete. azvîrl în valuri acest inel cu piatra scumpa..... si lînga el era o fata frumoasa. ci sînt fecior de olimpian. si noapte. .. dar au ajuns. la-napoiere. Voi veni curînd. .. i-a raspuns Tezeu. Am s-o ucid.. sa stii. pe ea. dar nu ai dreptul sa ma insulti.. a dat din nou raspuns Tezeu. caci tata bun îmi e Poseidon. Te-oi astepta si zi. Au plutit mult. Poseidon Asa plecat-au.Sa n-o jignesti pe Eriboia.. .

. aici.îi insuflase Ariadnei o dragoste nemarginita pentru preachipesul erou.. si tu mi-esti fiu. Minos s-a necajit. pe tronul lor de aur.. nici Amfitrita. si sa vazut din nou pe coasta. nimfele marii nereide. sa stii.. Poseidon. Ce voinic e ! Parca-i un zeu..S-a dus. Cu el tu poti sa dovedesti ca mama ta mi-a fost sotie. si.. în ape. a început sa hohoteasca gingasa fata a lui Minos.. Apa a facut valurele si l-anghitit într-o clipita. fiul meu !. dîndu-i învat : . Sa mi s-aduca o cununa.Am sa te pedepsesc.. e-ndragos-tita de Tezeu. nici Triton. si-a poruncit : . de clestar.. sfîsiat poate de rechini.care-i da sprijin lui Tezeu. cînd se zvîrlise cu curaj. voinicul. ce zaceacum pe fundul marii. de clestar. Tinerii sînt salvati . desigur.Asa a spus Tezeu. O tata. Din ochii lui Tezeu s-au stins palatul mare... batrînul vrednic din Atena. . 79 Facînd un semn catre Triton.. Aici. în apa marii. Era Triton cel monstruos trimis de tatal sau. si i l-a-ntins. Iara Poseidon poruncise în asta vreme unor pesti sa afle unde e inelul pe care-l aruncase Minos. A doua oara. S-a dus frumosul tînar. . si nu va mai veni !.Iti dau acest inel de aur. sa-l ia cu sine pe Tezeu. fiindca-i jurase s-o slujeasca .. ce frumos e fiul tau ! a spus zeita Amfitrita.. si s-a si repezit în mare. Numai o data poti scapa. si înca vreau sa-ti spun. si ea i-a pus-o peste plete : . Tezeu simtise ca e prins de cineva necunoscut. sta Poseidon.. . esti prea nemilos !. Caci Afrodita . Tezeu : pe viitor sa te feresti sa cazi cumva în apa marii. vazînd ca fata.O.. faptura fara rusine. nici chiar eu nu mai putem sa-ti salvam viata. îndragostita de un sclav.. si totul ce-i înconjura.. pîn-a-si da mai bine seama de ce se petrecea cu el.... Atîta ca. apele s-au învolburat. Iar lînga el se afla dalba si minunata lui sotie. a glasuit regele Minos. Ariadna.S-o porti cu fala. zeii.S-a dus !. însa pe tarmuri ti-e -Egeu. din aurul cel mai curat... Trei nimfe s-au si repezit în tainuitele camari si au adus sta-pînei lor cununa cea mai maiestrita. Tezeu vazuse-n fata sa un palat mare. pe-un jilt înalt de aur si pietre scumpe.

Atîta ca în timpul noptii.. cu fata regelui din Creta si.. Toti erau înlemniti de spaima.Minos privea si nu credea. ! '. cutezator.. ei au plecat nestingheriti. pesemne. Deodata le-a iesit în cale îngrozitorul Minotaur. si i-au împins în labirintul unde statea înfometat preaodiosul Minotaur. Tezeu sedea vesel la cîrma si-n brate îsi tinea iubita. Dar regele a luat inelul si mînios a poruncit ca-n dimineata urmatoare Tezeu si ceilalti atenieni sa fie-nchisi în labirint. Numai Tezeu. plîngea. lovindu-l fara încetare în ochi. chiar în noaptea urmatoare. fii bun. . si-asa. i 80 Cît timp s-a tot dantat acolo. dîndu-i dragului Tezeu ghemul de ata si pumnalul. L-au sarutat pe-nvingator si. un arhitect numit Dedal. Tezeu a prins chiar la intrare. afara. Fiara s-a-ntors mugind spre el. i-a grait dînsa. Iar tinerii ce-l însoteau sparsesera cu graba mare toate corabiile lui Minos. urmarind firul de ata desfasurat prin labirint. Spre dimineata i-au luat sclavii pe ateniend. Iar ea.Vezi.. sau în piept.. Acesta a-nvatat-o-n taina sa-i dea voinicului Tezeu un ghem ceva mai gros de ata.':W' . l-a apucat pe Minotaur de-un corn si l-a tinut asa. pe-unde mergea. Fata s-a furisat prin bezna si... Sa-i dea si un pumnal taios. De bucurie hohotea ! . de-un stîlp al portii. Plîngea. Vezi ca-i fiu de zeu ?. flacaul l-a împuns în coasta. Tezeu îi întindea inelul. si Ariadna. cînd dihania aceea s-a repezit spre-atenieni.Da-mi ajutor !.. precum spune legenda.. teferi. si fiara care mînca oameni s-a pravalit ragind cumplit8. s-a strecurat pe nesimtite pîna la tarmurile marii.. s-a strecurat în camaruta unde salasluia acela care zidise labirintul. nespus de fericita. . mai mult în brînci. Dedal !. O hora nemaipomenita. si ca sa nu se rataceasca pe coridoarele-ncîlcite. Ariadna. Ariadna.. Aici o astepta Tezeu. fiica lui Minos. în coaste. Numai trirema ateniana se legana înca pe valuri. Tezeu s-a înteles. Ajuta-ma. cu chiote de bucurie. fata lui Mi-nos. de care s-a vorbit mult timp si-a fost cîntata de aezi9. dar nu de spaima. au iesit toti.. un cap de ata. s-a-ntors tiptil în încaperi. S-a-ncins apoi o hora mare. Da-mi ajutor sa-l scap de moarte pe tînarul iubit de mine. a început sa desfasoare ghemul cel gros. cata duioasa-n ochii lui. Tezeu si-a ridicat pumnalul si. la picioarele lui Minos. prabusita jos. Tinerii s-au pornit sa sara în chiotexde bucurie. tata ?.

Am oare dreptul sa-i ucid ? Trebuie sa-mi jertfesc iubirea". fiul lui Zeus. însa multimea adunata l-a dus cu sila la palat. rostind : . pluteau mereu. insula ce se vede-n zari. Ca a pierit deci si Tezeu. purtati de vînturile bune. a luat numele de Egeea. . Cu moartea-n inima-a lasat-o pe Ariadna lui în Naxos .l-a pastrat vesnic pe Tezeu. pentru ca va prefac în broaste.Eu i-am scapat de Minotaur. sa-mi fie soata numai mie. iar. Ariadna. Iar valurile l-au izbit de stîncile din tarm... ce era prinsa de cel mai-nalt catarg. acolo-n Naxos. .. au fugit10.cum se pare .. zdrobindu-l. facînd popas. în vremea asta atenienii. vazînd ca pînza nu e alba. cu tirsul. batrînul s-a aruncat în apa marii. cuprins de deznadejde. neosteniti. De n-ai sa lasi copila-n Naxos. ca s-o iau eu. nici sotii tai de drum. a socotit ca au pierit toti tinerii plecati în Creta. si-acum tot eu sa-i nimicesc ? I-a. în trirema. nici tu. nu-ti mai vezi casa. Desi în suflet . ei au uitat sa dea jos pînza neagra. fata lui Minos a plîns mult fuga iubitului Tezeu. Deci tu cata s-o parasesti... Fagaduise sa-i aduca teferi si sanatosi la ei acasa. si nunta s-a facut pe loc. Tezeu ajurKje regele Atenei Tezeu. De-atunci si marea. Cînd s-a trezit spre dimineata. 82 Egeu. DaiL zeul vinului s-a-nfatisat plin de splendoare si a cerut-o de sotie.Fata lui Minos. din Olimp. îndurerat prea mult. a catat catre sotii sai.Dar zeii sînt gelosi pe oameni. si zeul vinului. Astfel printesa Ariadna a devenit si ea zeita. Dionisos. Nu l-a vazut decît Tezeu.pe cînd dormea. Chiar Afrodita s-a-nvoit. la miezul noptii . Ea n-a-ndraznit sa-i stea-mpotriva. In calea lor s-a ivit zeul betiilor destrabalate. si tot doar el a auzit glasul acestui zeu.. suindu-se cu ceilalti. e harazita.si el. Cînd a ajuns Tezeu pe tarm si a aflat ce s-a-ntîmplat. unde el si-a sfîrsit viata. a vrut si el sa se omoare. a facut semn de-amenintare catre toti tinerii-atenieni. si seapropiasera de-Atena.steapta mamenlacrimate. de doliu. ce-i astepta pe coasta. Atîta doar ca-n tulburarea ce-i cuprinsese. parasind-o pe Ariadna.

sora reginei Hipolita. Cît a domnit el în Atena n-a pierdut vremea la ospete. Heracle. desi fusese luata prada. s-a dus în tara amazoana. Acolo i-au asediat cîteva luni. Au mai trecut. Pierderea Antiopei Tezeu n-a fost nicicînd un trîndav. vrînd sa-l rasplateasca pe prietenul de la Atena. Era. N-avea statura herculeana. si multi artisti de la Atena. Dar a trimis un car sa-i vina mama sa. atenienii. Iar amazoanele. care-i lega pe amîndoi. frumoasa Antiopa. ba si mai bine. cum îl cîntau aezii. pe tarmurile Marii Negre. de trist si de nemîngîiat. A ramas rege în Atena. porneau din cînd în cînd la lupta si atacau colina lui Ares 12. s-a facut nunta la Atena. unde stateau de luni de zile teribilele amazoane. si el de ea. . precum se stie ca sînt regii. s-a nascut un fecior balai. pîna pe-Acropola. unde a fost o vîna-toare vestita-n lumea de-alta data. în acest fel. un an întreg. din Argos sau din alte parti. Tezeu nu s-a împotrivit.L-a-ncununat si i-a grait : . însa era mai gratios. Lipsiti de hrana. din Trezena.. au trebuit sa lase prada biruitorilor pe mîndra si preafrumoasa Antiopa. Alaturi de cellalt voinic. cum ati aflat. Etra. 6 83 Numai ca în putina vreme. Ele au înconjurat orasul si i-au silit pe atenieni sa se retraga pas cu pas.Tu ne-ai scapat de-atîtea fiare si de tributul rusinos. Pe urma a plecat cu Iason si-argonautii sa gaseasca lîna berbecului de aur 1].nemultumite ca Antiopa fusese luata de Tezeu . în frunte avîndu-l pe Tezeu. spune povestea. ostirile de amazoane . era si chipes.au pornit marsul spre Atena. numit de mama Hipolit. i-a-ncuviintat s-o ia ca sclava pe-aceasta fiica a lui Ares. si.. s-a-ndragos-tit de-nvingator. au început sa daltuiasca sau sa picteze toate-ntîmplarile acestea. si ea. De aceea te alegem rege. însa Tezeu. cu fruntea lata si senina. ci s-a-n-sotit cu alti viteji si a pornit spre Calidon.. din iubirea asta mare. si voinic.. sa nu mai fie-atît de singur. învinse. fiul Alcmenei de la Teba.

. cu pieptul gol. iar fiul ei. De-aceea.Ai grija doar de Hipolit !. Ochii s-au încetosat si.lupta acuma sa nu fie eliberata din sclavie... mult prea tîrziu. în fruntea ostii-ateniene. tragînd sageti la întîmplare. dînsul se pleca zeitei Artemis. . Eu mor....Pe lînga sotul sau lupta. Ea aceea ce fusese învinsa de elini... O uneltire a zeitei Afrodita Ca mîngîiere-i ramasese numai micutul Hipolit. fecioara ce ocroteste vînatoarea.. zicea el. Tezeu a ramas trist si singur lînga mormîntul Antiopei.. ca sa respinga pe-amazoane. si amazoanele-au plecat spre tara lor cea departata de lînga Pontul Euxin. Antiopa. Crescînd mai mare. Era ... Lancea i s-a înfipt în piept.. si toti razboinicii s-au strîns . si.. Zei !. sînt besmetici amîndoi.de cenusa. si lînga el sta Antiopa. Pacea s-a încheiat. Iar la-mbierile-Afroditei sta rece si nepasator.si amazoane si elini. o clipa. soptind usor : ..fierbinte înca . a spus regina...Tezeu !. ascultati !.. Hipolit prinsese gustul vînatoarei.. Frumosul trup al Antiopei se preschimbase într-o mîna -. Pentru ca ea uitase totul. Deodata scînteiaza-o lance. Da. si-atunci. Lupta a încetat pe data.cît sa fi fost ?. umblînd dupa salbaticiuni. Au înaltat un rug urias. pe areopag. regina Etra din Trezena. dar prea tîrziu. se povesteste c-a fost o mare-ncaierare acolo. s-a repezit în fata lancei. Ah !.. Ţimbalele-au tipat a jale si trîmbitele au sunat tristul sfîrsit al bataliei..... a cazut jos..Zeita Afrodita este prea dezmatata... Tezeu lupta nebiruit. îsi bate joc de muritori. si el crestea sub privegherea tatalui sau si a bunicii. scapînd sulita din mîna. Dar într-o zi..... tot ca ea.. . nu mai avea alta dorinta decît sa stea mereu alaturi de preaiubitul ei Tezeu. si lancea l-ar fi nimerit. fireste. ea... O amazoana îl tintise cu îndrazneala pe Tezeu. smintitul Eros. data ca prada lui Tezeu . însasi regina Antiopa. nu vrea sa-auda de legatura casniciei. si timpul tot si-l petrecea colindînd codrii desi ca peria. Îndragostita peste fire. pe credincioasele-amazoane si viata ei de-odinioara. Atunci. . Parca-i o flacara-n vazduh.

scot palosul din cingatoare si ca pe-o fiara te ucid. Daca primea s-o ia de soata.. lasînd uitate si-Atena cea cu cer senin. Mai trebuie spus ca Ariadna.. erau toti frati. si.. cu Fedra si cu Deucalion. a spus zeita Afrodita. cu ochii-n flacari. întîia soata-a lui Tezeu. o izgonea. dupa regina Antiopa.. Tezeu ancuviintat ca nunta sa aiba loc cît mai curînd. Chemînd la sine pe arcasul cel zburator.Vreau sa am pace cu Vecinii.. el a pornit catre Atena. si chiar iubirea ce-o datorezi sotului tau.. îl implora pe Hipolit : .. ce-l dobîndise odinioara cu-Antiopa. Dar Hipolit. aflînd aceasta întîmplare. Hipolit. zeita a hotarît sa se razbune. suparata rau. Mireasa a jurat în templul zeitei Hera c-o sa fie într-adevar o mama buna si. umplîndu-i inima de fiere si dragoste nelegiuita pentru feciorul lui Tezeu. vino. Vreau sa se stinga vechea vrajba. Tezeu a stat putin pe gînduri...si. arcasul Eros. vino. Tu pîngaresti tot ce-i mai sfînt : respectul meu de fiu.. înabusindu-si dara jalea. Fedra. 85 De mai rostesti doar un cuvînt. . zicînd asa : .Ei.. spusese noul rege-al Cretei. care ma tot nesocoteste. îsi spunea ea. numai daca frumoasa Fedra jura ca va fi mama buna fiului sau.. In locul lui. A stat de vorba cu Tezeu si l-a rugat sa-i faca cinstea si sa primeasca de sotie pe sora lui..Cum îl iubesc !. i-a poruncit sa-si puna-n arc sageata cea mai otravita si s-o tinteasca pe mireasa. pacea-ntre Atica si Creta s-ar fi statornicit deplin. Hai.. cu mintea ratacita. numita Fedra.. ce înca îl mai mistuia. si-nveninata de sageata preausuraticului Eros... iata c-a sosit si vremea sa-l pedepsesc pe Hipolit... în Creta venise rege Deucalion. tînarul Eros._ . oricît s-au silit zeita care da patima iubirii si fiul ei. In acest timp Minos murise. pe tron. si-n primul rînd cu atenienii. Sa ne ascundem fericirea. ispravindu-si juramîntul. .. îndragostita nebuneste de vînatorul Hipolit. Iar Fedra s-a simtit. Sa ne aruncam pe o trirema si sa plutim spre departari . Ca sa se faca-mpacaciunea... si pe Tezeu. nu l-au clintit din hotarîrea pe care-o luase Hipolit de-a nu iubi nici o femeie.pîna la marginile lumii. . pe data. A spus însa ca face nunta. . nunta îndata s-a pornit.Hai sa fugim.Femeie fara de rusine.

ce-am facut !" si-a rostit ea.... a rostit : . Eu nu pot sa-mi pedepsesc feciorul drag.. Regina Fedra ce-l urmase pe sotul sau. mîniata ca Hipolit o alungase. soata mea !. trei cozi si cu colti lungi ca niste suliti. El se urcase într-un car. si totusi nu-i venea sa creada.. Tatal nu s-a uitat spre el . de fapt. Vraja zeitei Afrodita s-a risipit..... Iar caii s-au speriat de el.. în acest fel. Te rog pe tine.. Uitînd cît sînt de credincioasa.. Fa dreptate si loveste-l pe Hipolit pentru insulta odioasa adusa Fedrei. El auzea vorbele Fedrei. zdravan. la rugamintea lui Tezeu . Poseidon !. stapîn si rege. pasind încet spre malul marii.. Tezeu. a început sa strige tare : .. Atunci Tezeu s-a ridicat. Tocmai gonea pe tarmul marii. cuprinsa de remuscari. Razbuna-ma. Asa graia. nesocotitul Hipolit m-a conjurat sa fug cu el. doi cai salbatici. Ajuns pe prunduri.Razbuna-ti soata. si-a alergat pîna la rege. Tezeu a ramas nemiscat un timp destul de lung pe tronu-i. o Tezeu !. vazînd pe Hipolit cu fruntea facuta tandari. caii s-au avîntat pe stînci si. 86 "Vai. sa se racoreasca de jarul care îi frigea inima lui nevinovata. si a strigat spre el. s-a zvîrlit în genunchi.un monstru mare cît un munte. Dar Fedra hohotea acolo si-l implora cu glasul stins : .. ce-l duceau ca vîntul.. sfarîmînd în bucati carul.. M-ai jignit. regina Fedra. Neascultîndu-si vizitiul. Se clatina. pe lespezi. l-au omorît pe Hipolit. pe tarm. Tragicul sfîrsit al lui Hipolit si-al Fedrei Lovit ca de-o maciuca-n crestet. Vorbele ce-l învinuiau atît de tare pe feciorul cel mult prea drag. deodata si-a venit în fire. razbunatoarea Afrodita. dar în clipitele acelea. cea mai grozava dintre crime. caci altfel mor !. ai sa platesti si tu cu viata.prin hotarîrea lui Poseidon. Hipolit. Cum m-ai jignit. Dar pentru asta. Hi-polit. cu sapte capete. din apa marii s-a ivit . catre Micena. plîngînd : . Mergea ca orb. si la car înhamase. între stînci.Tata !. mintind anume. Asa graia si nu stia ca vorbele i le sopteste.O !. mi-a fost dat astazi sa îndur cea mai amarnica insulta.Iar Fedra a-nceput sa tipe si sa-l blesteme pe flacau : ..Sotul meu drag. în taina. trecîndu-si mina peste tîmpla si. la ureche. pe Hipolit. sa faptuiesc.

sa stii !. Tezeu !. E lesne de-nteles durerea ce l-a-ncercat iar pe Tezeu. Pedeapsa ei cazuse grea. zeita Afrodita vazuse totul si zîmbea. Hipolit n-a fost vinovat. Dînd ei o lupta grea cu oastea de la Sparta. au rapit pe Elena.. Cît l-a plîns pe Hipolit13. numai eu sînt ticaloasa !. Înlantuirea din Infern Dar timpul care trece poarta cu el uitarea. Cine o sa-i ia locul ? ApBi iau povestit ca regele din Sparta are o fata mîndra. speranta . sa aiba un fecior. cum au calcat în Sparta. Din cer.s-o aiba pe Elena. I-au amintit ca n-are nici un urmas pe tron. au început sa-i spuna.... El sterge suferinta si face sa renasca.Nu ! Nu-i adevarat. a cugetat Tezeu. Hipolit a murit.u. Tezeu s-a hotarît sa-si ia o noua soata. S-au înteles atunci sa se ajute-n lupta. Dorinta ei se împlinise. cu vorbe iscusite. pe nume Piritou.. s-a pregatit de drum. precum era Elena.. Fedra si-a dat moartea cumplita. sa-l sprijine pe cellalt sa-si gaseasca o soata tot la fel de frumoasa. în inima. la sorti. rege peste lapiti. Ascultînd glasul lor.. cel mai divin balsam. ca omul e o fiinta ce nu poate trai doar în singuratate. copilul ce s-o naste va fi la fel cu ea". Deci. si fiindca i-au vorbit de frumusetea fetei regelui din Sparta. ce se cheama Elena.. "De e atîta de frumoasa Elena. au aflat pe Elena. Zis si facut. si astfel. Tezeu. Voinicii. A alergat catre palat : si-a pus pe gîtul alb un streang.dorinta de-a trai. Ba chiar l-au îndemnat sa mearga s-o rapeasca.. Cui or sa-i cada sortii . Ci eu. 87 . rapind-o pe fecioara. E.. S-o duca la Atena si aici s-arunce zarul. si el vroia sa aiba o soata-ncîntatoare. ce tocmai dantuia la niste mari serbari în cinstea lui Arte-mis. socotind curtenii ca prea e lung amarul regelui lor. Mergînd însa pe cale s-a întîlnit c-un prieten. doar eu am fost aceea care l-am ispitit . Au suit-o-ntr-un car si-au dus-o la Atena. prin spînzuratoare. caci regele din Sparta nu vrea s-o dea de soata nimanui. Iar cel ce-o cîstiga-o în acest fel. O !. tînara si voioasa..

care tot se temea ca eroul Tezeu va cere-napoi tronul... Am sprijin la nevoie pe eroul Tezeu. la mine. Ca rege-a gasit însa pe-un dusman. s-o iau eu de sotie !. a raspuns Piritou. rece. Tezeu. de-argint. Iar de sus. .. si-apoi sa se coboare în regatul lui Hades.. si cel ce-a cîstigat-o a fost însusi Tezeu. el a fost pravalit în genunea de ape. Lasîndu-si dara soata în grija mamei sale. Menesteu. Persefona. prevazator . A trebuit sa vina Heracle în Infern. Hades. si s-a întors acasa Tezeu. Deci nu-ncerca. si-au mers drept spre palatul maret... fara de vrerea mea ? i-a-ntrebat. Cum ati intrat pe tarîmul acesta. si nu-l putea calca. Piritou. rece si mohorît.S-o furam pe nevasta lui Hades. Tezeu s-a îndreptat cu regele lapit spre tarîmul lui Hades. ca Tezeu sa-l ajute pe prietenul lapit sa-si afle o sotie la fel de minunata. Hades s-a mîniat pentru asa-ndrazneala.Ce vreti ?. si bucuria mare pe rege si curteni.. au si ramas lipiti. l-a legat si-n lanturi zeul cel mohorît. potrivit învoielii. Eroul s-a izbit cu fruntea sa senina de colturoase stînci.Bine ! a glasuit. dupa atîtia ani. si-a început sa rîda. . smulgîndu-l de pe stînca. si sa mi-o fac regina în tinutul lapit. Dar ramînea acuma. batrîne. si nu ne este teama de tine nici atît. fara frica. si printr-un viclesug. dar chipul i-a ramas la fel de neclintit.. sa mi te-mpotrivesti. ca sa-l elibereze pe eroul Tezeu. prima zi dupa nunta..s-au asezat pe jilt. .. cu tot zbuciumul sau. si n-a putut Tezeu sa-si salte multa vreme. va rog sa stati putin si sa va odihniti pe acel jilt de piatra. trupul lipit de piatra..Iat-am venit la tine sa-mi dai pe Persefona. Bratele lui vînjoase. Ba. Iar mama si sotia rapite de spartani. Noi stim sa ne luptam. dar si-aci l-a urmat ura lui Menesteu . si sa mearga cu el pe tarîmul lui Hades.Pe drum au tras la sorti. buna regina Etra.. ce-au aparat Atena.. Dar n-a grait nimica. regele din Atena. unde locuia zeul cel vesnic mohorît.. . Dar fiindca ati venit pîna-n Infern. Dar valurile marii l-au aruncat la tarm. Printr-o pestera-adînca. Iar regele lapit i-a cerut lui Tezeu sa-si paraseasca soata. sa vietuiasca-n pace. Tezeu a fost urcat pe-o stînca de la Scira. Mîhnit s-a hotarît sa se retraga-n Scira. Facuse juramîntul sa-l ajute pe prieten. au intrat în Infern .. prin tradare. ce se gasea în Argos.Ce sa facem acolo ? l-a întrebat Tezeu. Gingasa era fata... .. au ra88 . o insula frumoasa. Dar cum s-au asezat pe jiltul fermecat. Nu ar fi vrut Tezeu sa-si paraseasca soata prima zi dupa nunta.

unde sînt evocate si alte figuri istorice. 2. Solon. în cinstea zeului Poseidon. De la numele monstruosului Sinis cred unii ca ar veni cuvîntul sinistru . fiul lui Hefaistos. Fiecare basileu dorea sa se traga din-tr-un anumit erou. In amintirea biruintei asupra lui Sinis. Heracle si Tezeu erau. dealtminteri. socotiti un fel de eroi nationali. si fiecare tinut vroia sa se mîndreasca cu vitejii sai. disc. lasat în Sciron. fratele lui Zeus. cum le ceruse însusi stapî-nul marilor.. este cunoscutul scriitor Plutarh. jiurtînd în mîna o maciuca sau o ghioaga de arama . locale. asa-numitele jocuri istmice. Heracle era. pe care se lasase vulturul din vazduh. de pin. adica ai tuturor elinilor. fiul lui Poseidon. alaturi de Heracle. de însusi Tezeu. bunaoara. Tezeu ocupa în vechile legende ale elinilor. Jocurile aveau. 4. Temistocle. au fost organizate. . pe cînd toti ceilalti au mai mult caractere regionale. pîna ce a venit un trimis al Atenei si i-a aflat mormîntul. Iara peste mormîntul cel gol.. catre anul 46 al erei noastre. fara de voia acestora. Cel care povesteste viata lui Tezeu. Intîraplarile prin care trec Heracle si Tezeu sînt însa de multe ori asemanatoare. scormonind o movila cu ciocul sau de fier . pare-se. alergari cu carul sau în lupte. dupa legende. pentru odihna. Tezeu. Osemin-tele-acestea au fost duse-n Atena. voinicul Tezeu este si el înfatisat de multe ori pe vase si în sculpturi. un loc de frunte. Cînd a venit trimisul. autorul viarei lucrari "Vieti paralele". Pericle etc. 3. a fost zidit un templu eroului Tezeu 15. Biruitorii în concursurile la sulita. destule veacuri. oasele în mormînt. spuneau aezii. Sapîndu-se movila. Note 2. de zeii olimpieni. si ochii sai albastri cercetau mustratori Olimpul departat. Acesti viteji. Oameni necunoscuti l-au adunat din ape . fiul lui Zeus. Aici a stat. si Tezeu. i-au pus. Amîndoi zeii se însotisera cu mamele celor doi eroi. Pe temeiul acestei legende. ce îi era parinte.ceva sau cineva care provoaca spaima. dupa cîntecele vechi ale aezilor. oroare. care bîntuiau odinioara lumea.ghioaga cucerita de la hainul Perifete. în Sciron. Tezeu este un nimicitor al monstrilor si raufacatorilor. pentru faptele sale. un vultur din vazduh s-a coborît în Sciron.mas fara vlaga. ca hicurg. s-au gasit oseminte. Ca si Heracle. lînga ele un palos si-o lance ascutita. uitat. nascut în Beotia. chiar pe locul unde se zicea ca ar fi fost el rapus. erau încununati cu ramuri verzi. fusese luat în slava si facut semizeu. valoarea unui simbol al luptei împotriva raului.

Pare foarte curios ca multi dintre monstrii doborîti de Tezeu erau 89 socotiti fiii lui Poseidon. Scena a fost zugravita. revarsari de ape. (Etra se tîlcuieste prin "cerul cel senin". poporul care lupta cu urgia naturii : cutremure. în mare. poetul francez Quinault. pe un vas antic.5. dupa biruinta lui Tezeu. sub cerul cel albastru. Despre labirint. un palat cu multe culoare încîlcite. Joaca ei toti. frumoasa podoaba de aur. si despre Dedal. constructorul sau. între altele.) Grecilor le placea sa spuna ca pamîn-tul Eladei rasarise din mare. Tezeu a reprezentat. agricultori si meseriasi) si hotarîrea ca toate functiile statului sa fie ocupate numai de nobili. fortele omenesti. Despre el se povestea ca instituise serbarile Panatenee. care biruie toate relele ce le stau în cale. în tragedia "Tezeu". zguduit de vulcani. furtuni. cu valurile sale verzui. ca si Heracle. la Atena. Tezeu este si el un fiu al lui Poseidon. în care se afla monstrul Minotaur. poate cele mai mari si mai fastuoase serbari din Elada. Ele au conciuri pe cap. însa mama lui este Etra. deci tot un fecior al marii. pustiiri si cu monstri zamisliti în apele marine. aristocratii au impus transformarea mitului sau popular în acela de erou al aristocratiei gentilice. cu scopul de a-si întari stapînirea asupra poporului. 8. a fost cîntata de însusi Homer în "Iliada" : "Tineri acolo si fete bogate în boi o multime Joaca-mpreuna în cerc si cu mîinile prinse deolalta. Alegoria pare ca vrea sa aminteasca de timpurile acelea cînd pâmîntul Eladei. nimicind pe oameni. Toti acesti monstri întruchipeaza relele pe care le poate face marea. 9. se povesteste mai pe larg în legenda urmatoare. Hora de la Cnosos. Iar valurile tulburi napadeau peste tarmuri si paraduiau asezarile. 7. Tezeu este în acest caz simbolul poporului Eladei. si apoi chiar al aristocratiei funciare sclavagiste. Dînsii au sabii de aur la chinga de-argint atîrnate. Astfel i-au atribuit împartirea populatiei în trei clase (nobili. si aci-ndemînateci si iute s-avînta . în triumf. aflat la muzeul din Berlin. Fetele toate au gingase rochii de in si flacaii Bine tesute vesminte ce scînteie blînd ca oleiul. ce cîrmuia Atena. Prin legendele nascocite despre el se stabileau avantajele aristocratilor. Mai tîrziu. 6. In general. din secolul al XVll-lea (pe muzica de Lulli) ne cînta sosirea fiului Etrei si al lui Poseidon. se tot cutremura si se prabuseau coaste sau insule. Initial deci. vietuind între cerul albastru si senin si marea nesfîrsita. de mitul nobil al lui Tezeu s-a folosit mult aristocratia sclavagista.

1955. Murnu. Pe fata încîntatoare a fetei s-a asternut un zîm-bet blînd. ei erau ocrotiti. Este vorba de faimoasa calatorie o argonautilor. Seneca si Racine. asa cum o fost înfatisata de un sculptor din vechime. sa gaseasca azil oricine. 12. l-au mai cinstit pe eroul lor.S. Nu putea sa-i mai atinga nici un aristocrat. se dau tumba în mijlocul gloatei". chiar aceia care erau urmariti de puternicii zilei. si-n vreme ce cîntecul suna. în Tezeion putea. Ei urmareau sa dea un nimb de divinitate lui Tezeu. 11. nici un stapîn de sclavi. în cu-rînd. organizînd serbari.Hora învîrtind ca o roata ce-o misca. pe un sarcofag care se gaseste la Ermitajul din Leningrad. Compatriotii lui Tezeu. Zîmbetul ei de fericire. artistul antic pune alaturi si pe zeita Afrodita. Ajunsi în acest templu. pentru a-si întari (asa cum aratam si mai sus) masurile si legiuirile asupritoare pentru popor. se va trezi si va vedea ca a fost parasita.L.a fost nascocita de aristocrati. Viseaza.. 90 si se desfata privind. E. Lumea-ndesita înconjoara hora cea plina de farmec . Acela care se spune ca i-a adus osemintele lui Tezeu la Atena a fost aristocratul Cimon. chiar sclavi sau condamnati. De zei luminat cîntaretul Zice din lira-ntre ei. atenienii. Colina lui Ares sau areopagul. dealtfel. Insa rar poate fi vazut ceva mai frumos decît întreaga legenda a lui Hipolit si a Fedrei. Durerea lui Tezeu rasuna înca si astazi în tragediile celebre scrise de Euripide. Legenda lui Hipolit si a Fedrei a fost zugravita pe un vas aflat la muzeul din Berlin. aci în siraguri se salta-mpotriva. Se învîrtesc doi ghidusi. de-o-ncearca cu mîna-i Mester olarul. alcatuite de ei.P. la adapostul legendei despre Tezeu. Tot acolo. Legenda cu vulturul coborît din slava peste mormîntul lui Tezeu . 13. 14. la Tezeu. cita vreme se gaseau la adapostul templului.în româneste de G. cînd multimea . în timp ce atenienii fug. Nemuritoare este o marmura ce o înfatiseaza pe Ariadna adormita. cu siguranta. 10. sub acest nume sau sub altul . Templul închinat lui Tezeu se numea Tezeion.care nici nu stim daca o fi existat vreodata. despre care se povesteste mai departe.A. "Iliada" . Iar privitorul îsi închipuie durerea care o sa brazdeze chipul acesta cînd. în paginile acestei carti. 15.

a doua oara. Pornind înot prin apa marii. de catre artistii Hahrilion si Eufroniu.Asta nu-i de ajuns. fireste. au raspuns toti cretanii.Tronul. au spus unii batrîni. Poate nu va-nvoiti ?. copila unui rege fenician. s-aleaga un nou rege. seamana uimitor cu a unui alt erou. pe care-l lasa pustiu azi vechiul rege. A fost pictat de Micon si Polignote. Noi vrem alta dovada. .. s-ar fi ivit pe cîmpul de lupta Tezeu. daca ne dovedesti ca tatal tau e Zeus. s-a nascut tot în Creta..Marturie mi-e mama. pe nume. primul nascut de mama. si în cea stinga un scut. murind el. din a'ceste sculpturi. Tezeu a fost zugravit pe vase în culori rosii. 91 DEDAL sl ICAR ZEUS SE PREFĂCUSE ODATĂ-N TAUR si o rapise pe Europa. mi se cuvine mie. . în marea batalie data la Maraton. a grait iara Minos. feciorul lui Zeus. Dar Zeus. precum se pare.Ba ne-nvoim. sta-pînul a purtat-o pe fecioara pîna într-un tarîm îndepartat. .ea s-a casatorit.. renumitul Perseu. si. Creta e tara lui. Zeus ne-a zamislit pe mine si pe fratele meu. ca o umbra ce purta în mîna dreapta o lance. se spune ca' în ceasul cel mai greu. si el ar fi luat conducerea oastei de viteji atenieni. cu regele din Creta : Asterios. si Zeus." Dupa unele legende. înfatisarea sa. Insula Creta 2. Urmasii sai se cade sa ia în stapînire insula si poporui. Nu peste multa vreme. nascut în Argos de frumoasa Danae. Nu doara fiindca mama a fost aici regina.cum avea obiceiul . El nu e tatal nostru. numele ei1. Minos a fost întîiul. poporul s-a adunat la Cnosos. . Asterios s-a stins. parasind-o pe tînara-i sotie . Al doilea : Radamante... în ana.. Minos a luat cuvîntul si a rostit semet: . stiti prea bine.. E vremea sa dezvalui acum o taina mare.. mai tîrziu. Aceasta parte-a lumii avea sa poarte. Atunci. Iar coasta unde-a poposit cu fata Zeus era a unei insule.. Dar eu sînt cel mai mare.. pîna ce acestia au biruit. Din dragostea lui Zeus cu fata feniciana. s-au nascut doi feciori. Iar altii l-au sculptat în marmura si lemn sau l-au turnat în bronz.. Asterios nu-i tatal copiilor Europei. orasul cel mai mare din vremurile-ace-lea.striga : "Nimic fara Tezeu '. El este aparatorul orasului Atena. al doilea Heracle !.. ce e aici de fata.. cu Europa.

Sa fie dara rege !.Asterios s-a dus. a glasuit Europa. a spus Europa feciorului sau Minos. prin care tu vei face dovada ca sînt fiul lui Zeus. Ochii ca de safir si parul mai balan decît petala alba a unei flori de crin. un taur fermecat... Cu pasul maiestuos.. preaputernice zeu !. ce-l rog azi. si-atunci cobori ocara grea si pe capul meu. Taurul lui Poseidon iese din mare De cum si-a sfîrsit ruga Minos..s-a dus catre un templu închinat lui Poseidon si s-a rugat de zeu sa-i împlineasca voia si sa scoata un taur din apa verde-a marii.. Minos . Avea un trup urias. si feciorul meu Minos e cel mai potrivit. cu-aceste vorbe. J .. într-adevar... e adevarat!.. sa vedem.O. au zis batrânii. Europa. Apele au crescut. Valuri albe de spuma s-au repezit spre tarm si au adus cu ele un taur fermecat''. marea s-a-nvol-burat si s-a pornit sa geama. si el o samplineasca. totusi am sa-ncerc.Uite.. zeii or sa teasculte. ai fost soata lui Zeus si i-ai nascut feciori ! Pe unul dintre ei ti-l facem astazi rege. 92 .. Astfel a ajuns rege peste insula Creta feciorul cel mai mare al frumoasei Europa. s-a plecat de genunchi. Sînt trei zile din ceasul cînd l-am urcat pe rug. Cere-i tu lui Poseidon..Iar taurul acesta.Ba. S-ar putea ca Poseidon sa nu vrea sa te-asculte... au glasuit batrînii cei neîncrezatori în vorbele lui Minos. . . Dar cum s-a vazut rege.Nu cere. Ne trebuie alt rege. Taurul ce iesise din valurile marii era mult prea frumos si s-a gîndit ca este mai bine sa-l pastreze. Nici nu se mai vazuse un astfel de-animal. taurul s-a-ndreptat catre fiii lui Zeus.... ti-1 voi jertfi tot tie. fii slavita. ce spui ? . Ajuns în fata lor. Tu.. Mai ales catre Minos. desigur. împlineste o rugaminte-a ta ?.. Roaga-l sa scoata-ndata. . Pe Minos.cu un cortegiu de fete si femei . E fratele lui Zeus..Sa fie !. a fagaduit Minos zeului marilor. a mai dat raspuns Minos. au strigat toti. . din valurile marii. au glasuit batrînii. nu a mai vrut s-aduca jertfa fagaduita. daca-i esti fiu lui Zeus..si ce dovada vreti ? . -... Cenusa lui e rece. cum spui.

parinte al gingasei fecioare. scos de zeul Poseidon din valurile marii. a avut loc si dantul.Aha !. a savîrsit si fapta. fireste. La nunta-au fosti poftiti eroi si regi si zei.. cu Minos si chiar cu Pasifae . a spus Poseidon. numai carne. Monstru-nfiorator. precum.'.zeul stapîn al marii a savîrsit o vraja. si-n primul rînd. înecati în sînge. Nu chiar asa fatis. este-un tînar viteaz. legat între copaci. ca taurul cel alb. sub vraja asta crunta. si ochi avea. Iar pe sotul ei Minos îl vedea ca pe-o fiara ce-ar vrea sa o sfîsie. de om. gîndindu-se mereu : . Ci vroia sa sfîsie. Dihania aceasta . si-acolo l-a ascuns. o fata-aj soarelui. de pilda. cum se hranesc copiii cînd sînt înca micuti. cu par. tacut.. Iacata si sorocul. precum î-a fost gîndul. ca si de Afrodita.numita Minotaur 4 . dar n-a uitat o clipa ca el venise-acolo doar spre a-si împlini do-: rita razbunare.avînd si ajutorul frumoasei Afro-dita . Osînda mai cumplita data de olimpieni unei tinere fete nentinata la suflet. dulcea Pasifae. îndurerata. S-a rîs. Iar regele. voinic si falnic. întelegînd c-a fost lovita de Poseidon. rai.nici nu dorea sa suga. un animal ca toate. Iar cînd a fost sa plece . nici ca s-a mai vazuta Regina odrasleste pe Minotaur si nu i-a fost nici asta de-ajuns zeului marii.. Nu mai stia sa vada cele din jurul ei. S-a petrecut zilei nenumarate. tot prii vraja. A început ospatul. Poseidon a glumit cu oaspetii. Pasifae jelea înfricosata. Nici nu poftea sa pasca la fel ca vitelusii.. sub frunte. ca tînara regina sa odrasleasca .. Printre ei si Poseidon. lovindu-l cu tridentul . si mîndra Pasifae. cu bot. îsi ascunsese fruntea în palmele-amîndoua. A dus într-o padure taurul lui Poseidon. De cînd îl as-: teptam.un monstru far seaman. în ziua ei de nunta. dar si-a adus aminte ca Minos e feciorul olimpicului Zeus.si. A mai lasat o vreme.. frumos.biata ! . pîna cînd noul rege a vrut sa se msoare si aflat ca el si-a ales ca mireasa pe. drept jertfa. Ca Zeus 93 sa nu afle ca i-a lovit odrasla si sa nu se razbune. I se parea.. . cu coarne. ca lupul. alaturi de-Afro-f dita si Helios.. si-a simtit ochii tulburi si inima pierduta si gîndul ravasit. si-a cugetat ca-i bine sa-l pedepseasca altfel.. Trupul ciudatei fiinte era de om. erau aievea.. Într-o luna sau doua s-a pregatit si nunta. Ckid a vazut Poseidon înselaciunea asta.. A facut. Selene si multi altiij Cine poate sa stie cîti or fi fost cu totii ? !. în schimb a dus. s-a mîniat grozav si a vrut sa-l ucida pe mincinosul rege. dar cap avea de taur. din cirezile lui.

ce se numea Dedal. cum stii. .. O !.. acest artist a fost primul sculptor de vaza si primul arhitect.Curînd ?. da... ce-i de facut ?" în marea disperare care îl cuprinsese. vrea doar carne de om. Înainte de dînsul statuile-ar fi fost. El faptuise lucruri cu totul minunate. Artistul le-a dat forma de trupuri omenesti butucilor de frasin.. tot dupa legende. si gîtul.cînd erau maiestrite de mîna lui Dedal . fiindca s-a sfarîmat în mii de bucatele. pe care o nascuse regina Pasifae ? Unde-ar putea s-o duca. la mine în palat.s-a repezit furios si s-a luptat cu ea.. a rostit Minos artistului Dedal. zei.îti trebuie curînd ? . ca nu cumva sa fuga.Pe Minotaur. si iata ca acuma regele trimisese niste slugi de credinta sa-l cheme pe Dedal. ici-colo. statuile de lemn din timpurile vechi ..... dar sa-l faci asa. Sa nu poata iesi. prin voia lui Poseidon. As vrea sa-l si ucid..94 "Unde-ar putea sa fie ascunsa fiara asta atît de sîngeroasa. precît se povesteste. Nu mai pot sa-l aud. Socotind ca-i o fiinta ca toate celelalte . Ha !. îmi sfîsie supusii . ferastraul. ca rîd sau glasuiesc. cînd au zarit cretanii cele dintîi statui cioplite de Dedal. a vazut o xoana creata de Dedal. mijlocul. Precum se povesteste. oricît s-ar stradui. sub pumnul lui grozav. Trebuie sa-l închid. un palat maiestrit.. Nu stiu cum. c-un mestesug. le-au zavorit în beciuri sau le-au legat cu sfori. Daca-l tin în palat. Legendele ne spun c-a inventat securea.. Socoteau ca sînt vii. gura si ochii.. .. burghiul.pareau ca-s în miscare. si astazi de-ai putea. si mîine. .. clestele si ciocanul si chiar firul cu plumb..Sa-mi faci. .. numai butuci de lemn. Nici nu mai pot sa-l vad. sa nu-i mai vada chipul atît de monstruos ? si sa nu-i mai auda ragetul sau de foame. si a sapat în lemn trasaturile fetei : nasul.. si. Xoanele diforme. de fag sau de stejar.. si bratele.si cu ce-l vei hrani ? .luînd-o chiar drept dusman . dar s-a nascut. Chiar voinicul Heracle. rasuna peste tot si-ncarca de rusine pe regele din Creta..pîna s-a dumirit ca-i neînsufletita.. îmi este deci fecior. care umple palatul. Minos si-a amintit ca locuia în Creta artistul atenian. El a cioplit cu dalta picioarele..S-ascunzi pe Minotaur ?. ciopliti putin. spre hazul tuturor .. Cine-o intra acolo sa fie bun intrat. trimis de Euristeu sa prinda taurul.. .

El a doborît fiara si a fugit din Creta. pesemne. Iar buna Ariadna . în acest labirint5 .. îi silea pe aceia care erau învinsi sa-i plateasca tribut. te afundai mai rau. Era cladit din piatra. In acest larg palat. si pentru ca Ariadna fugise cu Tezeu ? Regele a aflat ca artistul Dedal a dat sfat Ariadnei si ea l-a ajutat pe iubitu-i Tezeu.si. Nu mai puteai iesi. i-a silit si pe ei sa-i trimita tribut.. sa vii cît mai curînd. dupa obiceiul pe care si-l facuse. si ca sa-i tie viata hidosului sau fiu.. Era înalt. de sali si chiar de scari. De nu vei izbuti. S-a apucat de lucru si în putina vreme a facut un palat cum nu se mai vazuse în lume nicaieri. tinuturi. urcau sau coborau într-un astfel de chip. Minos a biruit cîndva si pe-atenieni si. vrînd sa iesi. Dedal ? . cu miere-nmiresmata. cîine atenian ? si-ai socotit. dar neacoperit. însa a treia oara..Prea bine. înalt . stapîne. între cei haraziti ca hrana pentru fiara închisa-n labirint. Dedal construieste labirintul si a plecat Dedal. Toate se-ncrucisau. ca scapi neosîndit ? . cîte sapte fecioare si alti sapte flacai. si oricît te sileai nu mai nimereai drumul. .. tu însuti vei fi dat drept hrana-acestui monstru nascut de Pasifae.Te du. Au platit atenienii de doua ori tributul. tencurcai pe culoare. însa stapînul Cretei era rege razboinic.Tu le-ai dat ajutor ?. L-a chemat pe Dedal si i-a strigat asa : . Daca intrai acolo. a venit si Tezeu. Fecioare si flacai ca jertfa pentru fiara ascunsa-n labirint. Minos îi aducea în negrul labirint pe prinsii din razboaie si pe alti condamnati.. fara de nici un murmur..si-a ajutat iubitul. Dar asta-i treaba niea. îi azvîrlea acolo pasari sau alte fiinte si faguri de albine. tot.cum l-a numit Dedal . de pilda. Cînd n-avea prizonieri. si te astept cu planul pregatit. . Ma duc sa-mi înjghebez un plan pentru palat la marginea gradinii. Tu esti dator sami faci cladirea poruncita.Cu prinsii din razboi si cu cei condamnati. si cine sa plateasca ? Cine sa ispaseasca si pentru Minotaur. si supunînd popoare. încît te nauceau.. Dar ce tribut ? în sînge.a-nchis regele Cretei pe fiara Minotaur.. sute de culoare.cu sfatul lui Dedal . în fiecare an.. în el se-ntortocheau zeci. peste tot. si.. tot luptînd prin lume. Tu.... 95 Ai înteles.

ce se numea Icar. dragul meu copil ! Astazi a sosit vremea ca sa-i învat pe oameni sa zboare prin vazduh..mînt. pe care-l dobîndise dintr-o casatorie cu-o sclava a lui Minos. tata.a spus regele Minos . si-asa. da. Dar ce sîntem noi. S-au urcat sus. Ce-i drept. dar. l-au purtat prin gradina pîna ia labirint. prinzîndu-le-n curmeie facute din vesminte... Ajuta-ma si tu. . sa zburam ?. Fâptuiesti numai crime. ramase-n labirint din timpul cît traise preahîdul Minotaur. Caderea lui Icar si. nu ma-nspaimînt. caci mintea ta isteata. i-a dat sfaturi batrînul . Dar am sa te închid .Eu le-am dat. Ucide-ma acuma. ca apa sa nu-ti ude aripile usoare. i-au adus si feciorul. a glasuit Dedal. Alti sclavi. în vremea asta. Nu sta nici prea aproape de valurile marii. stapîne. l-a învatat sa zboare : .. în aceeasi vreme. a mai ramas vazduhul. ajutat de fecior. N-am sa te ucid.Priveste cum se-nalta vulturul prin vazduhuri ! Vîsleste rar din aripi. Nu te-apropia de soare. de vrei. oase de pasari. cumva. sclavii s-au repezit. Aripile acestea . Nutream de mult în mine un gînd de acest fel. facînd patru aripi6. Doua si le-a pus siesi. au fost mîn96 câti de fiara.în schimb. harul tau de artist îmi sînt de trebuinta.Daca regele Cretei ne-a-nchis drumul pe ape si drumul pa pa.Da. pasari ? a întrebat Icar. si le-a legat cu fire din haina lui desprinse si lea lipit cu ceara. Tatal si-a luat feciorul în brate si-a grait : . si-ndat-a luat batrînul. chiar din insula Creta. cu fiul tau Icar. pene.. L-au însfacat de umeri.Nu.... în labirint. Sa ne-apucam de lucru. . . Chemîndu-l pe Icar aproape. si celelalte doua i le-a pus lui Icar. nu te-nalta prea tare si fara chibzuiala. pe ziduri. lînga sine. Nu mai puteam sa-ndur.Cum.. Atîtia osînditi de tine pe nedrept. nu socoteam ca am sa fiu silit atîta de curînd sa fac astfel de aripi ca sa scapam cu ele din ghearele lui Minos... mai mult tîrîs. Sa nu-ti treaca prin minte. sa-ncerci sa fugi.. Ai omorît atîtia tineri nevinovati din tinuturi calcate de tine în picioare. crudule basileu. la semnul lui Minos. El se uita-ngrozit la zidurile-nalte..

auzind glasul. Dar Helios. II 97 .' si-acuma sa zburam spre dulcea libertate . mai sus. Icar s-a prabusit în valurile marii. cuprins în inima de-o apriga dorinta de-a spinteca vazduhul si-a se-nalta spre cer. si ceara se topeste. Ii vine sa si cînte.Icar !. a început sa arda.. In departari s-arata si fermecata Samos. cea plina de miresme. ca sa se racoreasca. Trecusera de Delos si de insula Paros. Simte ca se înalta ca vulturul în slava. si au vîslit din aripi. nici nu-l mai auzea.. nu-l mai tinea nimica sub cerul arzator. si zboara. mai sus. L-a dus la fund 7. sa chiuie. se apropia de ape. Baga de seama. S-au ridicat spre bolta si au pornit în lume.Icar. Avîntul lui spre ceruri nu-l mai putea opri cu strigatu-i Dedal.n-asculta.. Ceara care lipea aripile usoare a prins sa se topeasca. Degeaba da din brate feciorul lui Dedal.Icar. sa le alcatuiesc asa cum as fi vrut. pescarii si alti oameni se uitau... se ridica. nu uita ce ti-am spus si fii prevazator î Numai ca el. hai. gelos pe pamîntenii care zburau ca zeii. La regele Cocalos . a glasuit Icar. în zboru-i. Creta era în urma. Apa l-a înghitit pe loc. Unde esti ?. cum niste pamînteni puteau zbura ca zeii. voi.. Nu le venea sa creada. Era catre amiaza. c-un tipat disperat.. Helios trimitea valuri.nu am avut mijloace.. Pe unde esti ?. înconjurat de flacari de aur. însa Icar. cu mirare. simtind caldura. mai sus. Dedal. îmbatat de vîrtejul acelui zbor înalt. tata.. De la acea-naltime. El se-nalta întruna. Penele s-au desprins. din ceruri. sa dogoreasca tare. sa strige. ..Legendele Olimpului. De pe tarmuri pastorii. Cînd fiul lui Dedal. îi striga tatal. sa curga încetinel. aici în labirint. Aripa se des-princfe si-ai sa te prabusesti. abia se mai vedea. usor ca gîndul si slobod sa pluteasca pîna-n nemarginiri. bate din aripi tare.. valuri de flacari.. s-a-ntors îngrijorat si si-a strigat feciorul : . Sa te iei dupa mine. opreste-te ! îi striga tatal care. Se-apropia sfîrsitul urzit de Helios. . Se ridica mai sus.Hai sa zburam. ca un nimb. Unde esti ?. Parc-ar vrea sa se smulga din trup.

Ea intra sa s-ascunda. Poate s-a ratacit. Firul sa intre tot... sa-l gaseasca pe batrînul artist si sa-l închida iarasi la el. rege pasnic.Sa vîri un fir de ata într-o cochilie.. Atîta l-a rugat pe feciorul lui Zeus : sa mai ramîna-o seara acolo. la tine. A fugit la Dedal si l-a-ntrebat pe el. n-a mai avut ce face. eu nu m-oi supara. regele l-a poftit sa se si îmbaieze. Ce zici tu. s-ar putea ?. Se afla-aici. tu.. înainte de masa. .. La astfel de cuvinte si regele Cocalos s-a-nduplecat. . în palat. a rostit iara Minos. Dedal. iar scoica sa ramîna întreaga.. .Desigur. si-a spus ce-l învatase înteleptul Dedal. îi dai dupa aceea drumul furnicii-n scoica. nesfarîmata.. Au trecut doar trei zile. Tîraste cu ea firul. cu oaste.. s-a-nvoit sa-l ascunda pe batrînul Dedal. si ajungînd la el. Scoica ramîne-ntreaga. ce-avea raspuns la toate.si l-a adapostit într-o cladire mica. Dar batrînul Dedal... însa nu stiu cum as putea sa vîr un fir lung.. si sa se odihneasca.. Nu-i mare lucru.. bietul. rege. cea mare..Dar nu i-a raspuns nimeni. Icar nu mai era. a dat raspuns Cocalos. Se-ntelege. Am sa te-ntreb ceva. si iacata si Minos coboara cu ostirea în fata la palat. de nu stii ce-i cu sclavul.Ei bine. si Minos îl întreaba : . . chiar de pe malul marii. i-a cerut adapost.. smoala.. Legi firul de matase cu grija de-o furnica.. A zburat mai departe. Dar între timp..N-am auzit.Ai dezlegat tu asta ? . a rostit iarasi Minos. . Se numeste Dedal.. în scoica rasucita a unui melc de mare. s-a si grabit spre beciuri. De nu mi-l dai. si-a-ncalzit în cazan. asculta. . care aflase totul. batrîn..E lucru foarte simplu. Tocmai se auzise zvonul ca dinspre Creta s-ar apropia si Minos. Numai un singur om putea sa nascoceasca un astfel de raspuns. îndurerat. Cocalos. pentru oaspeti. A oprit repede apa care curgea catre sala de baie.N-ai auzit. .. de matase. privind cu-amenin-tare. cumva de-un sclav al meu... în labirint. a glasuit Dedal. fara ca s-o sfarîmi ? Stai ca-ti aduc raspunsul. Cocalos îl pofteste la el în ospetie. Mai stii ce s-a întîmplat !. 98 Cocalos.Nu. peste mari si pamînturi ? . în loc de apa. Nu-i adevarat. fireste. a lunecat în cursa dibace a lui Minos. cu aripi faurite de mina lui isteata. nu prea destept. si regele Cocalos. unde salasluiau si copilele lui. eu poruncesc ostirii sa-ti arda-ntreg orasul... la regele Cocalos. precum vezi. vezi bine. care-a zburat. Facem asa si-asa. pîna-n Sicilia. nu-i nimica. sau a cazut în mare. E simplu. a glasuit Cocalos catre vicleanul Minos ce sta si-1 astepta în sala tronului.. Sa stea cu el la masa si sa se veseleasca dupa atîta cale.Am si dezlegat taina.. Cine n-avea nevoie de un artist ca el ? .

dupa ce se stingeau. Asa a scapat lumea de regele din Creta 8. Intre orase E unul mare.de la acela al frumoasei printese feniciene rapita de Zeus sub chip de taur si dusa în Creta. pelasgi. stim ca numele continentului nostru s-a dat . pustia toata Creta. 4.. 2. turbînd mai tîrziu din porunca lui Fosei-don. Tezeu.S. Unga insulele Samos. Mai tîrziu. Legenda aceasta antica are. dupa calatorii îndelungate. în Infern. Am amintit despre acest Minotaur. mare judecator. Cu totii hotarau destinul celor care. Dar dupa moartea sa. 5. în româneste de G. Cunoastem din legendele anterioare ca taurul a fost îmblînzit de Heracle si adus la Micena. unde Minos Fu împarat la noua ani si cel mai Apropiat de Joe.. istetul XJlise. dar aici lasat liber de Euris-teu. a început sa curga. ca si despre Dedal si Ariadna. în haine preschimbate.A. în cîntecele "Odiseei" . Cu ape-n jur. Pe-ntinsul ei sînt nouazeci de-orase Cu lei de lei de limbi : ahei. 1956. roditoare.. Zeus l-a coborît în tinutul lui Hades. Se povestea ca mai tîrziu i s-ar fi gasit trupul si ar fi fost înmormîntat "Odiseea". ca si pe Rada-mante. . cidonieni alaturi De dorieni razboinici si de oameni Dumnezeiesti.P.Cînd a intrat în baie prearaul rege Minos. Locul unde legenda spune ca ar fi cazut în acea zi Icar este Marea Icariana. Note 1. Cnosos. cellalt fiu al Europei si-un alt fecior al sau. ce se numea Eac. 6. l-a prins pe cîmpul Maraton si l-a rapus." 3. care se temea sa nu faca stricaciuni.dupa legenda . multa legatura si cu legenda româneasca despre "Mesterul Manole". 100 în loc de apa calda. E. întors în patrie. adusi de Hermes.L. Este vorba de laurul care. Labirintul construit de Dedal era considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii. Acolo l-a facut. ca e-n mijlocul marii. veneau.. si oamenii foiesc în ea puzderii. Murnu. la Hades. graieste astfel Penelopei : ". si mîndri Eteocreti... fara îndoiala. celalalt erou. o smoala clocotita care l-a-nabusit si l-a fiert ca pe-un rac. înca din legenda anterioara despre Tezeu. mîndra.I-o tara Ce-i zice Creta.

Iar prabusirea sa se dator aste..si. Nu cunosteau nici ei prea multe. înfatisînd o fiinta cu trup omenesc. era cetatea ce se numea Lacedemonia sau Sparta. si. în zborul sau spre libertate. Nu-i aprindea focuri în templu. A fost cîntatâ mai ales de Ovidiu. Asa se gaseste o statueta arhaica de bronz .. Iar în plastica moderna se afla o opera celebra a sculptorului francez Rodin. muntele care se-nalta în zare si-avea pe fruntea lui semeata. la Hagia-Triada si-n alte parti. Mai sînt si multe vase în culori minunate. Nu stim daca povestea despre labirint. Cînd s-a distrus regatul stravechilor cretani.cum e la egipteni taurul care poarta un astru între coarne. cît mai sus. desigur mult transformata de-a lungul veacurilor. în schimb. Nu-i aducea pe altar jertfe. nebiruita. Asa este palatul descoperit la Cnosos.. pe de o parte lipsei sale de experienta în îndepartatul trecut istoric. plecate peste ape. nu se refera chiar la acest palat. albe.legenda care a fost apoi înflorita în cîntecele aezilor CASTOR sl POLUX ÎN ŢARA MlNDRĂ A LACONIEI. Taurul se pare ca era un simbol al soarelui pe vremuri . daca Tindar era vrednic. puternica. traia cîndva regele Tindar. 7. în timpul iernii. într-un splendid basorelief din secolul al doilea înaintea erei noastre. Probabil ca astfel s-a creat legenda despre un mare taur din regatul lui Minos adica un Minotaur . de a se ridica. care prezinta oameni cu capete de taur.. Icar pare a fi simbolul dorintei omului de a se depasi pe sine. dar cu cap de animal. 8. La miazanoapte de Eurot. Sotia lui se numea Leda K Pe tarmurile rîului Eurot cresteau mirti înfloriti si salcii cu ramuri lungi. aflate sub lava din Pompei..101 chiar în insula Samos. despre care s-a spus ca e tronul lui Minos. Mai sînt si alte ruine. în palatul din Cnosos . pe de alta acelor forte dominatoare. vietuiau în cîrduri lebede gratioase. la Festos... pe frunte.. întruchipînd un taur. Mai albe uneori decît Taigetul.. sa aiba înfatisarea soarelui adorat. aezii nu stiau sa spuna. mai cu seama. .ce se afla acum în muzeul din Luvru. Dar. Afrodita a hotarît sa-l . Oamenii din Creta îsi puneau la sarbatori si jocuri. suparata.care s-ar fi nascut sub niste blesteme divine. s-au gasit multe statuete si vase dintr-acestea. legenda lui Icar a fost des ilustrata.un amulet probabil .. urcusul omului spre cele mai înalte culmi. Se mai gaseste si un jilt regal. pe valea rîului Eurot. In arta. cîte o masca. si pe un vas pictat de un artist cretan. care doresc sa împiedice progresul. zugravit în zeci de culori. îl vedem pe Dedal faurind aripi pentru el si Icar. cununi de gheata orbitoare. Drama caderii lui Icar o gasim înfatisata în picturi murale nespus de expresive. stiau ca acest rege-o dispretuia pe Afrodita. In Creta se mai afla si astazi multe urme ce amintesc de legendarul Minos.

ce-a început sa-l izgoneasca pe Zeus. si lebada am sa fiu eu !.si a chemat-o pe Afrodita : . cu ciocul rosu ca margeanul si ochi de flacari. frumoasa Leda. sa-i daruiasca ocrotire. a-ndreptat lebada.Am înteles. Elena. cînd prin frunzisul din platani îsi cînta vîntul melodia. Gîndea sa-l faca un erou. zeita. si sa si-l creasca dupa voie. si Leda a adus pe lume în timpul cuvenit . un vultur zbura cu aripile-ntinse.pedepseasca pe Tindar. se afundase-n apa rece.Tu ai sa iei înfatisarea de vultur care urmareste. cînd rîul pare tot poleit cu aur. Dintr-un ou s-au ivit atuncea Polux si sora lui Elena . Clitemnestra. pe Polux.sa-si ia pe fiul sau. ca întotdeauna. Insa. Pasarea alba se preface ca-i este frica si s-azvîrle în bratele reginei Leda. care se preschimbase-n vultur.. Lebada se parea ca-i cere sotiei regelui s-o scape de vulturul urmaritor.ca pasarile . Sotia regelui spartan mîngîia lebada cu gîndul ca va sa-i potoleasca spaima. seara de seara. vazîndu-i pe baieti jucîndu-se doar . Zeus se preface în lebada Iar Zeus s-a prefacut. venise singura la rîu.o lebada stralucitoare. Zeus ar fi vroit . slavite Zeus. din cellalt. Deodata vede prin vazduhuri venind o lebada spre ea. iar pe Taiget rasare luna cu fermecata ei faclie.sare din rîu. Sa ma gonesti în asa chip. Polux si sora lui.se pare . s-au ivit Castor si o copila. în timp ce vulturul se-ntoarce în slavile îndepartate si-si ia din nou înfatisarea obisnuita de zeita. si-au început sa gîngureasca si sa se joace împreuna. cîntau aezii. la ceasul cînd se scalda-n rîu. Fuge pe tarm si-ntinde mîinile spre ea. Leda -.doua oua.. pe Zeus. i-a dat raspunsul Afrodita. o biata lebada prin aer. Iar Castor si cu Clitemnestra lui Tindar îi erau copii 2. ce-i graiau cu o privire rugatoare . cu ciocul rosu ca margeanul si ochii scînteind ca jarul . chiar înspre rîul unde venea. Cum ? Atîtîndu-l pe însusi Zeus la dragoste nelegiuita fata de soata regelui.. în lebada cu pene albe . si s-a schimbat pe loc în vultur. bucurîndu-se ca se gasea la sinul ei.. iar. 103 Era catre amurg.uimita de albeata acestei pasari maiestuoase. cu ciocul umezit de sînge. -Gonindu-l prin vazduh. Iar Zeus.. în urma lebedei. o-mbratiseaza pe regina.. poate asemeni lui Heracle. si ei s-au luat îndata-n brate.de-o frumusete fara seaman . lebada maiastra. regina Spartei sa se scalde. încît s-ajung pe lînga Leda. . Eliberarea Elenei din Atena în acest fel au vazut lumea cei doi baieti : Castor si Polux. regele din Sparta. erau odraslele lui Zeus. a rîs cu hohot olimpianul. Regina. Zvîrlindu-si valul sub un mirt.

. cutreierau în vremurile-acelea niste pirati pe marea larga. care domnea peste lapiti. voinicii-ncaleca pe cai. s-au îmbarcat pe o trirema si s-au luptat cu toti tîlharii piratii. sub aspra priveghere. Iar Tezeu. urmati de ostile-spartane.împreuna. gradinile lui Academos 5. dioscurii. Mai ales ca se zvonise despre Elena. sa scape oamenii de rele. într-un tinut îndepartat 3. Castor si Polux izbutesc sa afle locul unde sta închisa sora lor. Fara a sta în cumpana. venise si rapise fata. Cuceresc sate si orase si-Atena cea cu temple multe. iar carul lui zbura pe tarmuri. pe cînd dansa la o serbare . Vroia s-ajute pe un prieten. apoi o luase de nevasta . de cum facuse nunta. filozofii Catînd dupa aceea bine. însotiti doar de cîtiva prieteni. ca rîndunica în vazduhuri. jafuri. A poruncit zeului Her-mes sa-i ia pe unul si pe cellalt. sa-i duca înspre miazanoapte. fugea mai bine si calarea ca o naluca . plini dentelepciuhe. regele Atenei. Fata era de-o gingasie cum înca nu se mai vazuse. cit nici nu se vedea cu ochii. Aici. cu plute si in corabii înzestrate cu pînze si cu vîsle bune. Cînd o gasesc . Din fericire pentru ei. 104 Au mai deprins si mestesugul de-a naviga pe mari. plecase în Infern. De pe atunci se auzise în lumea-ntreaga despre ea. de urgii. dupa cum se povesteste. intra si fratii. Nu mai puteau pluti corabii. Aezii povesteau ca Polux lupta neîntrecut cu pumnii si arunca greutati. în schimb. cei doi flacai si-au spus ca-i datoria lor sa plece si sa-i rapuna pe tîlhari. Castor. I-au nimicit pîna la unul. Ba. Elena.ce bucurie !. Aveau cam treisprezece ani. pazita de printesa Etra. c-a fost furata de Tezeu. Tezeu. Dar cruta. la Hades. care bîntuiau apele din arhipelag. s-a razgîndit sa-i mai desparta.. ardeau orasele pe tarmuri. Hermes i-a învatat sa lupte cu iscusinta. una din cele doua fete. ca sa dea lupta cu Tezeu si sa-si elibereze sora. cu oastea lor în Atica. sa stea de vorba. sa si-o rapeasca din Infern pe blinda Cora-Persefona. Nici nu o cunosteau destul. cu . fara teama. departe. si-atunci. în timp ce el era-n Infern. si se pornesc catre Atena. Zdrobesc armata ateniana. de moarte. unde se adunau adesea. mama eroului Tezeu. ca sa se-ntoarca la vatra parinteasca-n Sparta. Crescusera acum feciorii destul de mari. jefuiau pe negutatori si-i ucideau fara crutare.

Heracle si multi altii. Castor si Polux au chemat pe Zeus.Tu. parea o fiara îndîrjita.. care urla plina de ura si era gata sa-i înghita. Se-ntorc deci toti. Unii-si aveau drumul prin Sparta si povesteau despre mistret si lupta ce se pregatea. pe cînd Elena ramasese lînga parintii sai. Furtuna a-ncetat pe data. însotindu-i pe ceilalti. ce-au luminat pe dioscuri. cu trosnituri de lemnarie..toate ca le era sora . în Macedonia muntoasa. din Colhida.. E însetat sa savîrseasca fapte de glorie si cinste !. gîndind sa îmblînzeasca zeii. Nu mai era nici o nadejde. mama lui Tezeu. Daca ar fi sa dam crezare poemelor din alte vremi. Castor si Polux n-au stat pe gînduri nici o clipa. lîna berbecului de aur. o tata . sau o izbea de stînci cumplite. Era pe lînga Tracia. cu trasnete-nfricosatoare. si-au savîrsit ispravi de seama ce i-au facut nepieritori. si-atunci. plutea pe mari de multa vreme. Corabia..ne raspunde ?. La-ntoarcere au fost primiti cu ospete si veselie si sarbatori stralucitoare. precum cîntau aezii. ar fi raspuns atunci c-un tunet. care vroia sa fie vestit si prin feciorii sai.. Pe urma fratii dioscuri au plecat cu argonautii. De ce. 105 Spre oite ispravi Tocmai se pregatea-n Elada .. Vitejii se porneau acolo... în Sparta. Iason6. numita Argo. care ne poarta spre tara unde se gaseste lîna de aur mult dorita ?.. Corabia cadea în ele. si auzind. în timp ce fratii dioscuri vroiau sa sprijine catargul. si iarasi valul o salta pîna la bolta înnegrita. Deodata s-a stîrnit furtuna.. ducînd cu ei. Cine e vrednic n-o sa sada mereu la danturi si la mese. . caci ei crescusera departe. pe Etra. sa dobîndeasca. o vînatoare renumita. Furtuna se dezlantuia tot mai avana si mai crunta. purtata de un vînt prielnic. stapînul din cer : . ce atîrna deasupra marii. într-o regiune rau pustiita de-un mistret. Marea. cu voie buna. S-au gatit repede de drum si. S-au prefacut în doua stele. cel ce ne-ai rapit de-acasa si l-ai trimis pe zeul Hermes sa ne învete mestesugul cel viforos al armelor si navigatia pe mari. Gropi mari de apa se cascau. cu coltii ei de spuma.. Zadarnic se trudeau eroii... sa tina vîslele în mîini. au luat parte la vînatoare.. ca sclava Spartei. Au petrecut ce-au petrecut si s-a curmat de la o vreme si bucuria revederii.. Zadarnic încerca sa cînte Orfeu ' din lira lui divina. ce se frînsese între stînci... Zeus.la Calidon. de ce opresti acuma drumul corabiei. si doua flacari aurite au lunecat peste catarg..

corabierii... s-a întîmplat ca dioscurii sa se certe cu niste veri. Cearta cu fiii lui Afareu Parea ca totul se asterne senin. vrînd sa se joace. alta Feba. C-ar fi trait atunci. pe tarmuri. Unul. le-au smuls pe cele doua fete dintr-o gradina unde ele culegeau flori. în viata lor. îmbratisîndu-i cu mîndrie : . Dar altii spun ca pricina ar fi iscat-o. feciorul lui Poseidon. rugau pe zei si dioscuri sa le dea sprijin. de atun-cea. un rege neospitalier.. Una Hilera . Sa va-nsurati. si vom avea un trai tihnit. Eros.. Tuspatru veri au îndragit acele fete-ncîntatoare pe care le avea Leucip. Ne vom cauta niste sotii.. Numai ca. Leda.. Sa-l stapîniti cu brat vînjos.Bine ca v-ati întors acasa. Sagetile i-au nimerit pe toti flacaii. Fratii au rîs : . flacaii Ledei s-au gîndit ca trebuie sa le rapeasca.. Unii pretind ca toata cearta s-ar fi pornit pentru ca verii i-ar fi-nselat pe dioscuri cu niste boi dintr-o cireada adusa din Ar-cadia. De-aceea fratii dioscuri i-au nimicit. pe care îl chema Amicos. cu piept de foc si de arama. sa împartiti pamîntul între voi. sa le ceara pe fetele lui Leucip. un adapost si-un pic de hrana. feciorii mei. facînd dreptate. drept în piept. în sfîrsit.. Acesti uriasi nu-i ospeteau 106 pe-aceia ce-si cautau.Prea bine. un monstru de la Creta. Pe data înceta furtuna si se zareau aceleasi flacari. dioscurii au navalit ca o furtuna.. si ei nu-ngaduiau pe nimeni ca sa-i însele cu ceva.. frumos. Altul. mama. pe lume. Iara regina le-a grait. ce purta numele de Talos. Tot în acea calatorie Castor si Polux s-au luptat cu doi uriasi. Linceu si Idas. Ca sa n-apuce însa verii.Cu totii s-au mirat nespus de o asemenea minune si. Pe cai salbatici. Castor si Polux s-au întors la casa parinteasca-n Sparta. Regele-a cam îmbatrînit si n-avem sprijin la nevoie. de cîte ori erau furtuni. doua fecioare-ncîntatoare. sa-i salveze. . în putina vreme. odraslele lui Afareu . dup-atîtea lupte. de fapt.. Verii erau Linceu si Idas. îi ucideau pe corabieri si scufundau vasele-n apa. tatal Tindar si Clitem-nestra si Elena i-au primit plini de bucurie.-a pus în arc patru sageti muiate-n fiere si le-a dat drumul în vazduh.. ce parca lunecau din cer 8. Mama lor. în acest timp. într-o zi.care era cu Tindar frate. fiicele regelui Leucip. Iar micul Eros.

Cu-rînd o sa muscati pamîntul.si dioscurii au pornit cu caii în galop. .. . raspund în hohot gemenii. Pe cîmp ardea soarele viu si. erau si niste nori.. Ceilalti sa piara ! Va-nvoiti ? .iata-i !.Ne învoim. cuprind si sabiile-n mîini.. totusi. 107 El se luptase si cu zeul Febus-Apolo.. Cei dintii se ciocnesc.. .Dati-ne fetele ! le striga Linceu. si care-o fi învingator sa aiba parte de sotii. El l-a chemat grabnic pe Idas si-au pornit dupa dioscuri. Se povesteste ca Linceu era-nzestrat cu o privire ce strabatea pîna departe. în f. muntele lacedemonian." . Ochii lor sînt înflacarati. dintr-o data.Vin de le ia ! raspunde Castor. si-l biruise la sfîrsit. Linceu. Castor cu varul sau Linceu. în înalt. fara glas. Cu sulite scînteietoare. pentru-o fata. Numai panasele.Atunci sa ne-ncercam puterea.. avea o-asemenea putere ca nici un muritor din lume n-ar fi-ndraznit sa se masoare. . pe fetele ce le-ndrageau.ata gemenilor. se avînta iarasi ca doi vultani înfometati.. prin munti. calari. prin case. la piepturile lor barbate. nu flacai. si. Dar sulitele se sfarîma în scuturile de arama si în armurile de fier. sub adierea vîntului dinspre miazaziua.. de buna seama. cu furie.. Pareau ca-s stane. ducînd. ei se reped unul spre cellalt. cumva. se clatinau. cu el. care vesteau primejdia ce s-apropia9. Dusmanii se opresc o clipa. Linceu si Idas se ivesc. prin paduri. frate cu Linceu. amîndoi. catîndu-se adine în ochi. cu glas întarîtat. Polux îsi împarte nemurirea cu fratele sau Castor Lupta a fost îngrozitoare. Luptam cu rîndul cîte doi.. ce strajuia Taigetul. în timp ce fetele-i privesc înmarmurite. i-a si vazut pe cei doi frati gonind cu fetele în brate.siretul Eros tinea frîiele cailor. pe coifuri. cu ochiul sau patrunzator. Taind prin muntele Taigetul. si . în lupta dreapta. Iar Idas.

si disperat striga spre Zeus : .. Cum a sunat porunca asta. sau sa murim alaturea. fratia care ne-a legat îmi e mai draga decît slava ce as avea-o în Olimp. în coaste. din an. o. abia-n-gropat. arde pe Idas si Linceu. si nu-i nimic mai sfînt. un sarman fiu de pamîntean ? . deci. Castor nu sta nici el degeaba si îl tinteste cu-o sageata pe Idas cel voinic.. Polux. Dar Castor e fiul lui Tindar si-i muritor ca tatal sau. ca si-nainte. din Olimp. cei doi frati gemeni s-au urcat pîna-n palatele ceresti. care ti-e în acelasi timp prietenul cel mai devotat. împreuna. Hermes. Idas atuncea se repede. împunge pe Linceu în pîntec .. mai nobil.. pîna ce Castor. Aici ei au capatat dreptul sa ..încuviinteaza sa plec alaturea de el spre negrele genuni. Însfaca iute o coloana de marmura. Vreau sa traim. Polux. si dioscurii sa ramîna. Dar Zeus curma batalia si. vrea sa-l razbune pe Linceu. însa. cu un fulger din vazduh.. si o azvîrle cu putere în pieptul agerului Castor.. de prietenia ce-i lega pe dioscuri unul de altul. si îi preface în cenusa. si-acesta cade.... Artemis si ceilalti. decît o dragoste de frate. sus. ori împreuna în Infern. Zeus i-a raspuns : . Iara cealalta jumatate sa se coboare în Infern. sfîrsit.Tu esti nemuritor. de pe rnormîntul tatalui lor. Ochii sticlosi privesc spre cer. si-nca-lecînd pe cai cu aripi. tu stii ca fara Castor viata mea n-are nici un rost.. o jumatate sa si-o petreaca în Olimp. pe groapa fara de coloana. 108 Castor se stinge-acum pe-ncetul. Dar inima mi-e-ndurerata ca ma despart de tine. a tatalui lor. Miscat de-asemenea credinta. Zeus a dat porunca mortii sa-si strînga aripile negre. Da-i.de nu vrei . deci lui Castor viata sau . Polux sare atunci degraba sa-si sprijine iubitul frate.Lupta dureaza ceasuri multe.. Afareu.. jos.Nu-mi pare rau ca parasesc acest pamînt. laolalta. tata. Castor s-a ridicat din morti. Apolo. pe Castor cel lovit de moarte si sa-l doboare pe Linceu. sopteste-ncet : . Saruta fata-ngalbenita. si ai dreptul sa vietuiesti cu fratii tai : Atena. ca sa traiasca din nou Castor. mai dibaci. Vrei sa-ti pierzi oare nemurirea. fara sa-m-batrînesti vreodata.Desi n-avem acelasi tata.. a raspuns Polux catre Zeus. Pieptul lui e aproape rece. Auzind vorbele acestea. si Polux cade în genunchi. ce le lasase peste Castor. în Olimpul luminos. la Hades. Ori amîndoi nemuritori.Tata.

regele tesalian. La rîn-dul ei. Ea 109 a dat numele orasului cel mai important din Laconia. sub mirtii înfloriti. sculptata de un artist antic. Iar muntelui învecinat i se mai spunea Taigetul. se afla Leda cu lebada alaturi. fiul lui Zeus si al nimfei Taigeta. 4. aflata la Berlin. în muzeul SanMarco.) 3. Considerau ca dintre gemeni unul este poate copil de zeu. ca s-o însele pe soata regelui din Sparta. se înalta zidurile Spartei.ocroteasca totdeauna nepretuita prietenie între popoare si-ntre oameni10. Tot la Roma. Cinstind pe Castor si pe Polux. In departare. Se spune ca în copilarie cei doi eroi ar fi trait o vreme pe tarîmurile-Macedoniei. în care ei sînt daltuiti ca doi flacai cu trupuri goale. Poetii spuneau ca la aceasta data Tezeu era în. Urmasul lui. pentru ca stiinta medicinei era înca la începuturi. Scena se petrece în amurg. adica însasi prietenia. ca sa-i scuteasca sa se coboare si-n Infern. ei îsi explicau aceasta taina numai printr-o interventie divina. avînd în mîini sulite lungi.ei si ca aioscuri feciori ai lui Zeus (dios). pe cai ca spuma. în care Zeus se transformase. din templul zeitei Artemis. Toti cata spre mama lor care-i priveste înduiosata. Se gaseste astfel la Roma o splendida marmura.asemeni unor puisori. S-a aratat într-o legenda anterioara cum Tezeu. Pe o pajiste smaltata de flori se vad cele doua oua. Sparta s-a casatorit cu Lacedemon. sotul reginei Leda. legenda. Sparta ar fi nascut pe Amicle . Zeus i-a preschimbat în astrill. Iar. întotdeauna-i cîte-o stea 13. împodobite cu marmure. în vîrsta numai de 13 ani. Legenda despre Leda si lebada. doi sau mai multi ? Ce poate sa însemne acest lucru? si. însotit de Piritou. se mai gaseste si o copie dupa tabloul lui Leonardo da Vinci : pe malul rîului Eurot. Penelul marelui Leonardo da Vinci a ilustrat cu mestesug sensul stravechilor credinte ale elinilor. sotul legiuit al Ledei . mai tîrziu. feciorul regelui Amfitrion. . nepatati. Sparta se mai cheama si Lacedemonia. Iara pe crestetele lor. avea un frate geaman. Eurot Ha lui Eurot or fi fost Sparta. Regii Spartei se mîndreau mult cu aceasta genealogie si mai ales cu faptul ca aveau stramosi pe cei doi vestiti eroi gemeni. care era feciorul lui Zeus.si care era stramosul direct lui Tindar. pe lume. (Se stie foarte bine ca si Heracle. 2. al carui nume nu-l cunoastem. Ei sînt cunoscuti în povestiri si poeme. Adeseori ei sînt calari.întemeietorul celuilalt oras important al Laconiei : Amicleea . o rapit-o pe frumoasa Elena. a fost sculptata si pictata de artisti în nenumarate rinduri. iara pe cap coifuri rotunde 12. în partea de miazanoapte a Greciei.tin-darizi. Lele. pe un deal înalt. zîmbind discret si parca trist. vîrsta de cincizeci de ani. Iar în pictura e faimoasa pînzâ lucrata de Corregio. . mama celor doi eroi : Castor si Polux. uneori. din care tocmai se ivesc perechile de copilasi .. în loc de un copil. Ei se întrebau de ce vin oare. elinii le-au cladit altare si temple mari. O alta statua de seama mai este la Venetia. nu numai ca fii ai lui Tindar.

dat celei mai înalte institutii de stiinta si cultura. în anotimpul parfumat cînd înfloresc migdalii. In gradinile învatatului Academos a întemeiat filozoful Platon celebra lui Academie. fiul soarelui. si ei si-l explicau nascocind legenda despre Castor si Polux. aflata in galeriile de arta din Miinchen. Coifurile lor rotunde evoca ouale din care se nascusera cei doi flacai. De aici vine numele cunoscut pîna astazi. Se vad dioscurii rapind fetele.) în acest templu. 9. x. Tot atunci Poseidon le-a daruit si el dioscurilor dreptul de a comanda vînturilor si valurilor marii. Soarele arde C -pe clmpie si. . 8.Mai tîrziu. partea cea mai înalta o corabiei. ni ' 11. (Templul a fost mai tîrziu refacut de romani. în localitatea Agrigente. de a ocroti pe navigatori în timpul jurtunilor si a-i putea scapa de moarte. Despre lason se va povesti în legenda calatoriilor pe corabia Argo. Cînd se sfirsesc furtunile. Navigatorii din vechime mu puteau întelege acest fenomen. frumoasa Elena se va marita cu regele Menelau si din pricina ei se va isca razboiul troian. Rapirea celor doua fete este zugravita pe unele vase.12. si in Si-0 cilia si la Roma.numai ultimele descarcari electrice. în înalt. pe care se vor urca. 7. Este vorba de constelatia cunoscuta sub numele de "Gemenii". care l-au rugat pe Zeus în timpul unei furtuni sa-i ajute.în Sicilia. j 6. Cultul dioscurilor s-a raspîndit în toate coloniile grecesti. în imperiul roman împricinatii trebuiau chiar sa-si faca IJ juramîntul în tribunale pe Castor si Polux. Frumoasa este însa si opera creata pe aceasta tema de marele pictor Rubens. catre îndepartatul tinut al regelui Eete. In fiecare an.cura 110 u se întelege . elinii au cladit un faimos templu. . Barbatii jurau pe Polux. ""închinat dioscurilor. stiinta nu descoperise înca electricitatea. 13. se organizau niste sarbatori stralucitoare. Despre Orfeu se va povesti în legenda "Orfeu si Euridice".. Scena este sculptata de un mester necunoscut pe un sarcofag ce se gaseste la Florenta. Acestea sînt . care ' apare pe bolta în luna mai. se vad norii prevestitori de rele. 10. Veneau atunci solii de cîntareti. . în timp ce micul zeu Eros tine frîul calului. pe mare se vad adesea niste fîsii luminoase în jurul catargului. iar femeile pe Castor. 5. totusi.

Junetea cugeta la lupte . pe. A amutit trompeta de arama. ansamblul românesc a dobîndit premiul cel mare al pacii si al prieteniei. înalt. atît la înfatisare. Tatal lui Hiponou . pe nume Hiponou. spre tara Argolidei. si. se zice c-a avut o cearta cu un tînar. S. 1959. Poetii spun ca el se-asemana c-un zeu. ce se chema Beler. si cum era din fire cam aprig la mînie. cîrmuit peacel timp de-un rege numit Pret. în orasul Tirint. prapastios 2. Belerofon. era bogat in cai. Dornic sa-si spele crima. ca sa-si arate maiestria sub semnul dragii prietenii.amarnic macinate de rugina. Iar lancea ascutita si spada cu taisuri.A." Traditia aceasta. Deci. 111 . si arde cîntecul slavind frumusetea. la Agrigente. tînarul fiu de rege a trebuit sa-si schimbe numele ce-l purta. doua. iubita de multimi. ARGOS SAU SPARTA SAU ATENA au fost eroi vestiti. rostite de Bakchi. Pe chinga scutului îsi tese pînza paianjenul.pe moale tarna în arena si viseaza doar la fluier si la hore. poetul grec din sec. asezat pe un istm si-adapostit de-un munt?.L.P. Hiponou. care e înfatisat templul lui Castor si al lui Polux.aprinde pentru zei carnea cornutelor si-a mieilor lînosi. ca sa-i faca mai iuti 5.lyde. de purificare.cum suna datina. el a pornit departe. au rasunat cîndva si niste versuri ca acestea. tînarul din Corint. Preotii au . se mai pastreaza. prieten cu tatal sau.. în sanctuarul lui Zeus. facuta fara voie. astfel. A ramas nemiscat si fara de suflare. BELEROFON DACĂ ÎN CRETA.aantaiori si poeti.. în templul lui Castor t si Polux. si a luat medalia de aur. în flacara de aur pe altare de murmura s. Numai ca nenorocul nu-ti cata frumusetea cînd e sa te loveasca. Cu ani în urma. voinicul Hiponou era de-o frumusete care-i uimea pe toti. Tînarul corintian s-a prabusit în tarna cu tîmpla sfarîmata. a fost supranumit. prin dant ti cîntec popular.n. al Vlea î. în orasul Corint. La fel ca si Tezeu. Pentru purificare.e. S-a spalat cu uleiuri. belsug de arta guresa si dulce. Serbari senine înfloresc pe uliti. Oa-Imenii au rîwnit mereu întelegerea si pacea. vazu lumina zilei fiul regelui Glauc 3. sînt în trad. Nimic din gene nu alunga somnul chemat samprospateze inima. trufasul rege Glauc. s-au înclestat în lupta si s-au izbit cu pumnii. Iar caii si-i hranea cu fiinte omenesti. intitulate : "Lauda pacii" : "Marete lucruri naste pacea : flori. Aici Belerofon a-ndeplinit ritualul sfînt. cu al victimei sale . si aici. din volumul "Lirica Universala". cît si la grai si port. împlinind baiatul cam cincisprezece ani. de-atunci. lui Lucian Blaga. nu mai putin Corintull avea vitejii sai. Hergheliile lui cutreierau tot istmul.

Sclavii stateau plecati pe ramele de lemn. cerea unei femei de rang înalt si nobil sa stea cît mai eparte de cel ce ispasea. si sa le fie » oaspe în palatul regal. la lasatul serii. si-a vrut sa-si ia adio de la regele tarii si de la soata sa. care era un tînar cinstit si curajos. ce-si cauta libertatea si îsi izbeste fruntea de gratiile tari. pentru ca-l întrecea cu mult în frumusete si. cu lacrimi în priviri. pe care l-am visat. Ritualul. Belerofon. ce se chema Anteea. ce-i tintesc inima. Tu-mi esti mai drag ca viata. si altii asteptau doar semnul sa întinda pînzele cele albe. Dar. în timp ce tot palatul clocotea la ospat. catînd Anteea la fiul lui Glauc. el i-a rostit asa : . pe urma.. zeul iubirii. Eros.dantat în jurul lui cu suliti si scuturi de arama. . în Tirint. Smulgîndu-se cu sila din bratele ei albe. dupa datini. cu frînghii. si amîndoi. cu toate ca era pregatit sa urce pe trirema. Apoi.Tare-s nefericita lînga sotul meu Pret. Sfîrsindu-se ritualul. n-a putut sta-mpotriva preacaldei rugaminti. pe catarg. si-Anteea . deopotriva. Prin vorbele viclene pe care le rostise. si umerii sai largi si mijlocul subtire îi dau onfatisare de statua cio.l-a conjurat pe tînar sa-l ucida pe Pret. si încordîndu-si arcul. prea crudul Eros. Ea nu putea sa stie ca n-avea nici o vina. sa faca nunta-n voie. Eros. fiindca îl îndragise 1 pe fiul lui Glauc. 113 Anteea nu-l vazuse pîna atunci pe tînar. El este drept si-nalt ca bradul din padure. regina a venit lînga Belerofon. în care urma sa plece el. precum e pasarica închisa-n colivie. A luat cu el merinde în sacii largi de piele si apa în burdufuri. i-a glasuit regina. plin de gelozie.. în clipa despartirii. S-a-nvesmîntat cu-o haina scurta si cenusie. ca doua stele.. s-a mîniat nespus ascultînd îmbierea reginei din Tirint. cu pompa mare.si se înflacarase pentru Belerofon. cînd te-am vazut. Anteea izbutise sa-l sileasca pe tînar ca sa mai întîrzie la dînsii. si i-a fagaduit sa-ntîrzie trei zile în orasul lui Pret. se legana la tarm. si inima reginei se zbate tare. frumosul fiu de rege s-a pregatit sa plece înapoi spre Corint. însa Belerofon. în mintea mea de fata. Ea îsi uitase sotul . nevasta lui Tezeu .g plita de-un artist iscusit. Corabia. Iar-fruntea sa e lata si sub ea stralucesc doi ochi.înnebunita de dragostea pe care i-o insuflase Eros . se simte strabatuta de un fior ciudat. pîna-n ceasul plecarii. vroia sa se razbune.. îl dusmanea de moarte pe printul din Corint. trasese o sageata cu vîrf 1 înveninat în inima reginei.. au pus pe el vesminte din lîna de oi albe si l-au stropit cu vin si apa. tare. cum se cerea la drum . "Vîntul sufîa prielnic.. Astazi. am înteles ca esti acel pe care biata de mine-l asteptam. cînd nu eram regina. Anteea îl învinuieste pe nedrept Acum.ca alta data Fe-dra. sa-i ia în sta-pînire orasul lui si tronul.

sa nu-i citeasca slova. unde domnea lobate. încît trebuia data osînda cea mai aspra. tînarul corintian nu putea sa raspunda decît ca se-nvoieste. încît. Aezii povesteau în versurile lor cum regina Anteea.. Apoi lipi tablitei oscdu deasupra si o pecetlui. . pluti spre Licia..Iti cer acest serviciu. regele tarii. Mi-e scîrba si urasc asemenea femei. . S-a dus iute la rege si a-nceput sa tipe si sa se vaicareasca.. nu pot sa mai traiesc. cît a durat ospatul .. A poruncit sa vina la el Belerofon si i-a cerut sa plece în tara Liciei6. Sîngele-a noua tauri a curs îmbelsugat. si-nvinuirea adusa de Anteea era atît de grea.. în care-i era scrisa osînda lui la moarte. Belerofon Acesta lua ravasul. cînd te-ai purificat de crima savîrsita în tara ta natala. vrînd sa-si rapuna sotul. de nu-i dai moartea acestui oaspete atît de ticalos. Dar Pret.. Regele Pret îl trimite la moarte Atunci regele Pret se apuca sa scrie pe-o tablita cerata ravapul spre lobate în ravas îi cerea. era un om blajin si nu vroia sa calce legile ospetiei.Atît sînt de jignita. îmi voi lua zilele. l-a învinovatit pe tînarul lor oaspe ca el îi propusese înjositoarea fapta. parintele Anteei . precum esti tu. II ascunse la piept! ca sa-l pastreze bine Se urca pe trirema bucuros de vîntul care sufla din nord. Anteea a fugit. Pret a ales o cale ceva mai ocolita. La astfel de cuvinte. ca el tesuse planul de a-i rapune viata regalei sale gazde. ajungînd flacaul în Licia departata.. sa ma urc pe trirema si sa parasesc tara unde regina însasi are-un pumnal în mîna. si pentru prietesugul ce-l am cu tatal tau si pentru ospetia care ti-am oferit-o. cumva. cu datoria lui de-a-si razbuna sotia. 8 115 si. ma duc sa-mi adun sclavii.Desi nu-i înca ziua. Prinsa atunci de spaima ca el o sa arate regalului sau sot cri-ma-nfricosatoare pe care o urzise. vreme d«j noua zile. Anteea. pentru a-l pedepsi. i-a spus regele Pret. si-abia-n a zecea zi lobate l-a-ntref bat pe fiul lui Glauc sa-i spuna : cine este si de ce a venit ? . tragîndu-se de par. Dorind sa-mpace legea veche-a ospetiei.. prin anumite semne regelui Liciei sil scurteze de zile pe fiul lui Glauc. a fost bine primit regele lobate.114 . mintind fara rusine. pare c-a zis Anteea catre regele Pret.sa-i duca un ravas. Ce-i drept. Legea casatoriei aici e pînga-rita si nu mai stau un ceas. zvîrlindu-ma în mare.

al artei inspirate de cele noua muze.? scapînd pe bietii oameni ai Liciei de groaza. si. Acolo sorbea apa. putea sa spuna nu . din Helicon. stapînul din Tirint. si feciorul lui Glauc i-a-ncredintat tablita pe care-o adusese] si unde era scris sa i se curme viata. mun-. n-a izbutit sa prinda calul înaripat. Dar oricîta silinta si-a dat Belerofon. ca un fecior de zeu. De simtea o miscare ca fulgul de usoara. rapusa de Perseu. lînga orasul unde Belerofon vazuse întîi lumina zilei. ca sa-l-afle pe Pegas. odrasla olimpiana. i-a spus' lobate. fie-n Beotia.cînd monstruoasa. în schimbul ospetiei. lovind cu copita în stînci. sa te lupti cu Himera si sa o nimicesti. se socoteau patrunsi de harul poeziei. si poate tot de-aceea plecau la Hipocrene poetii din Elada si.! Belerofon. dintr-un izvor. Pegas. sa-l rapuna totusi cum îi cereau si Pret. care-l oprea sa ia zilele unui oaspe. zbura fie-n Focida. si-ti aduc un ravas de la regele Pret. Aezii povesteau si cum s-a-ntors eroul în istmul de Corint. si singur vei afla. cu parul alb ca neaua.Eu sînt Belerofon. daca esti unî viteaz. Atîta doar ca Pegas. uneori. si chemîndu-l pe tînar. Pe unde trecea ea ni» ramînea nimica. Pirene. Belerofon s-a pregatit de lupta. Ce scrie înlauntru nu stiuj caci n-am citit. cum te arati a fi. i-a povestit ca-n tara haladuieste-n voie monstruoasa Himera. dupa ce dantuiau pe verzile coline de-aici.' tele cel înalt de la marginea marii. Pegas se . Iar Himera aceasta avea corpul de capra.. Anteea.. Prinderea calului înaripat Pegas Calul acesta. decît pamîntul ars. cu-o coada de balaur.. sorbind apa rece de la acest izvor. cîndl rasufla. S-a gîndit mult lobate . Iobate-a faurit la rîndul sau un plan7. care-i alta fiica a viperei Ehidna si a gigantului Tifon. pe culmea Helicon. voinicul. si fiica lui. izvoarele secate si oamenii rapusi. în preajma lui Apolo. Asa. unde era-ngrijit de cele noua muze. pe Helicon. vijeliosul Pegas facuse sa tîsneasca un izvor : Hipocrene 8. a rasunat raspunsul. pe muntele Parnas. Din boturile ei tîsneau. mai zbura si pe Acrocorint.! un grumaz de leoaica si doua capete. stia ca se gaseste în lume calul Pegas.. feciorul lui Poseidon .! fiara secera mii de vieti si pustia pamîntul ? si-a primit bucuros sa se lupte cu fiara si sa o nimiceasca. sincalecînd pe el sa porneasca la lupta0. îti dau însa tablita. La izvorul acesta veneau sa-si spele trupul si sa-se-mprospateze copilele lui Zeus cu voci melo116 dioase. torente-nvapaiate de foc mistuitor. calul înaripat.cel care izvorîse din gîtul retezat al hidoasei Meduze.ce este de facut ? N-ar fi vroit sa calce nici el strabuna lege. preagingasele muze. .îti cer.

si cînd nici nu gîndeai ragea asurzitor. pîna la sfîrsit. cînd Pegas cobora pîna deasupra marii. parca fara sfîrsit. ca sa lupti cu Himera. si de se-mpotriveste zeul cutremurelor. a adus întîi jertfa un taur. Belerofon atunci. lui Poseidon . Trezindu-se din vise. si dintre nori. . Ba.. el a vazut Himera. cu vîjîit de aripi. si iar urca spre ceruri. sau se tîra pe jos cu trupul de balaur. Dar lupta era grea. maij mult. flamînda. deodata. chiar lînga asternutul unde dormise el. I se parea ca este tot prada unui vis. Zbura atît de iute. I-a sarit în spinare si. si ea i-a glasuit : . Calul s-a repezit îndata catre slava. caci odrasla lui Tifon era înselatoare.. daruit de Atena. calul înaripat. Cu el vei stapîni calul înaripat. înteleapta. gata ! . caci luneca-n abisuri. N-a stat prea multa vreme. în valuri.îti dau un frîu de aur. în vuiet de aripe. sarind din ascunzis mai repede ca vîntul. sarind cu sprinteneala. în capetele hîde sau coada ei solzoasa. mîndre Belerofon. Insa Belerofon tot nu se da batut. era un frîu de aur. Cam pe la miezul noptii. s-a lasat la izvor calul asteptat. Pegas e fiul lui. Lupta s-a si pornit. s-a dus la altarul zeitei Atena. Trecuse multa vreme de cînd se tot trudea sa-l prinda cu arcanul de gîtul încordat sau sa-i apuce-n latul de sfoara o copita. sus. a cercetat în preajma. neînfricosat. s-a îmblînzit ca mielul10. simtind ca are-n spate un stapîn hotarît. Sculîndu-se în pripa. nu poti sa stapînesti calul înaripat. Pegas. maretului Poseidon. calare pe el. Belerofon a tras spre monstru o sageata. si. si-a asternut culcusul alaturi de altar. pîna-n cer. Dar. 118 Pieirea Himerei Pegas i s-a supus.ridica. S-a rugat de zeita sa-i vina-ntr-ajutor cu sfaturi cît mai bune. si. la fel ca o leoaica. dincolo de nori. Parea o data capra. ca nu vedea flacaul nimic în fata lui.i-a si pus frîul. într-o zi. prin vis i s-a ivit zeita-ntelepciunii. a tras voios de haturi. ce strabatea în goana regatul lui lobate . pe care ti-l doresti. si ce sa vezi ? Pe lespezi. Belerofon s-a-ntors în tara Liciei. care era cladit chiar pe Acrocorint. Himera a urlat si a deschis.. gurile-nflacarate.. Catînd din înaltimi.iâsînd în urma ei pa mîntul pîrjolit. Iar flacari izbucneau. asemenea lui Zeus. încît simtea dogoarea soarelui calator ca îi mistuie trupul. si-a-nceput sa pîndeasca. Belerofon tintea dihania în coaste. pîna ce ramînea numai uri punct pe bolta. Dar adu întîi jertfa un taur din cireada parintelui tau Glauc. venind noaptea.

flacaul i-a azvîrlit. calare pe Pegas. cine biruia moartea. o sora a Anteei. si odrasla lui Tifon.ase si jefuiau prin sate. mult mai primejdioase ca lupta cu Himera. L-a mai trimis sa lupte cu un neam de tîlhari. Se desfatau o vreme. în gurile deschise. Amazoanele-acestea pusesera la cale s-atace Licia si s-o înece-n sînge. trîntind pe calarete îndata la pamînt. Dadeau foc la or. zvîrlindu-le în mare. îti dau si jumatate din toata avutia. numita Filonceea.. în doua. dupa ce savîrsise atîtea vitejii. tepusele de plumb. si iar Belerofon a fost silit sa-nfrunte moartea a patra oara. lovindu-i cu sageti care nu-si greseau tinta. din muntii Liciei. Dobîndind biruinta si scapîndu-i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle a lui Tifon. zburatorul. la fel. Vazînd el ca Himera e tot mai îndîrjita.Belerofon. trimitînd o ceata de razboinici :cei mai vînjosi din tara . si cu îndemînare. dupa o lupta crîncena. pe care le duceau cu ei între prapastii. A cazut ca un fulger în cuibul de tîlhari. în lupta. si. Sagetile curgeau în rîuri din vazduh. Dupa credinta veche. Astfel. pe urma. ce-nspaimîntase lumea. Belerofon îi cere socoteala lui Zeus Regele Liciei si-a dat atuncea seama ca a mers prea departe. a cazut la pamînt. Dar batrînul lobate. de vrei. 119 deasa.si poate ca Himera l-ar fi rapus pe tînar pîna-n cele din urma. sa stapînesti tu singur Licia cea bogata. dar vreun dusman zburînd pe-un cal înaripat nu mai vazusera. Dupa lupta aceasta. însa Belerofon avea la cingatoare . si regele lobate a poruncit sa vina copila sa mai mica. urmînd ca. Ei navaleau în vale si paraduiau totul. lobate a urzit o cursa. Dar nu s-a-nspai-mîntat. Belerofon. ce se chemau solimi. dupa moartemi. luptînd cu-ndrazneala zile nenumarate..trei tepuse de plumb.. de trei ori. împrastiind în jur duhori otravitoare u. i-a zdrobit pe vrajmasi. urma a fi scutit de orice banuiala. si în tara pe care-o stapîneau vitezele amazoane. .învatat de Atena . primejduin-du-si viata. lobate l-a pornit. Era un semn ca zeii îl socotesc curat.. Sa-l lege în curmeie si-apoi sa-i taie capul. voinicul i-a cerut regelui învoirea sa plece spre Corint. apoi le ucideau izbindu-le de stînci. s-a repezit în munti. urmînd acea scrisoare. si ele s-au topit sub potopul de foc ce-l respira Himera. Mai luptasera ele cu Heracle. Plumbul i s-a prelins adînc în maruntaie. Iar tara Liciei o-mpart. a nimicit cu totul neamul crud de solimi. Luau orice avutie si hrana si vesminte si mai ales copile. pe care-o adusese însusi Belerofon. fa-mi cinstea si primeste de soata pe fecioara ce-o vezi în fata ta. si ia grait asa : . i-a mai cerut sa-ndure înca trei încercari. le-a înfrînt si le-a gonit pe toate. cu calul. Nici unul dintre ei n-a mai ramas în viata.sa-l prinda pe erou într-o padure. Belerofon. Tezeu . le-a iesit înainte.

si prefacut în stea 14. Corint si chiar în alte parti. a venit rostogol. fara vointa ei. cu sulita în mîna. zeii. Fiica. 2. dupa atîtea lupte si-atîtea încercari. Îndata s-a smucit. dupa moartea lui. i-a doborît feciorul. si si-a vîrît pumnalul. n-a mai putut sa-ndure rusinea si mîhnirea . Belerofon. Din copita lui Pegas curgea ziua si noaptea un izvor racoros I. obligîndu-l sa urce. Mai mult. Insa. Cînd a pierit si calul. si a zburat el singur spre salasul ceresc. 120 Aezii povesteau ca eroul parea mai frumos decît zeii si mult mai îndraznet.î. mîniata ca s-a-nsotit cu Zeus. îndîrjit. A trîntit calaretul cu fruntea spre pamînt. Se pare ca si Zeus s-a-nspaimîntat. în tinutul pe care-l scapase de vrajmasi. de durere. din istmul de Corint. Iar Pegas. din slava. spre Olimp. oamenii l-au cinstit ca pe un semizeu. si firul vietii sale a fost taiat curînd. i-au ridicat de-atunci un monument de piatra. A cazut în Corint. Dar auzind Anteea ca el a facut nunta cu sora sa mai mica. în inima pe care i-o-nveninase Eros. o stînca pe coastele unui munte. marire si respectat de toti. Adînc mîhnit eroul de urgia cereasca. Note 1. iar pentru fapta asta. la poalele muntelui . Sa-i ceara socoteala preatrufsului Zeus . Ares cel zvînturat. Laodomia. cel destinat lui Pret. In padurea Creneea. în Licia. la nesfirsit. Artemis. din porunca lui Zeus. cu vîrful de arama. si-a trimis-o-n Infern. vazîndu-l pe viteaz cum se urca. scînteia prin vazduh. cu capul sf arîmat si mintea ratacita. în cîinosia lui. Poseidon. a fost urcat pe bolta de tatal lui. Mai ales ca-i placea frumoasa Filonceea. A mai trait putin. si-n oras i-au facut statua lui calare.Eroul cojintian. a hotarît sa urce cu Pegas în Olimp. s-a învoit sa fie ginere lui lobate. acela pe care Zeus îl aruncase în Tartar. A cîrmuit o vreme-n Licia linistit. prea gelosi. cu aripile-n vînt. si astfel a ramas acolo-n Licia. Hermes a ascultat si a muscat cu furie pe fiul lui Poseidon 12. a tintit-o cu arcul . au coborît asupra-i din nou nenorocirea. ce se chema Isandru. nespus de mult iubita de parinti si bunici. a fost la rîndul ei înselata de Zeus. Belerofon acum putea sa vietuiasca în glorie. Istmul se afla între Marea Egee si Marea Ionica. tot ea sa ispaseasca. pe calul sau ca neaua. si-a poruncit lui Hermes sa se schim-be-n taun cu ciocul ascutit si sa-l muste pe Pegas. Dar. Iar sulita sa lunga. cînd omu-i fericit. si-a zburat spre Olimp. Orasul Corint fusese întemeiat de catre regele Sisif.de ce-i obijduieste mereu pe pamînteni ? A-ncalecat pe calul înaripat si alb. a fost silita sa-i nasca si un prunc . savîrsita de Zeus.

care personifica Marea Egee. în timpul furtunilor. 5. Nechezatul calului amintea vuietele marii înfuriate. în greceste Pegas însemna. Imaginea aceasta poetica o gasim si în legendele despre eroi. In felul acesta Hiponou. în herghelii. cu arcul sau sulita în mîini. care alearga cu coame pe spinare. ramas cîrmuitor în locul tatalui sau. Soarele ce rasare în zori deasupra marii. Belerofon . Glauc era fiul regelui Sisif. 8. Pindar. dupa ce acesta fusese aruncat în Tartar. Si în folclorul nostru eroii dobîndesc adesea cai înzestrati cu însusiri deosebite. El era o personificare a valului. zeul marilor. asa cum este Himera bunaoara. Numele Glauc s-ar putea tîlcui prin azuriu .ca Perseu si Heracle . fie.asa cum este apa golfului de Corint. 11. El este gata sa distruga ce e rau si strica armonia naturii. 9. fiul lui Glauc.. Pe linga aceasta. cu ajutorul carora îsi biruiesc dusmanii. Muzele se chemau si ele uneori pegaside. unii stiind sa graiasca oamenilor. . avînd în jurul fruntii un nimb stralucitor de raze aurii. fie la revarsarile ei. de parca ar cadea din slava.este un erou solar.. 3. 10. în "Olimpicele" sale. tinut din Asia de sud-vest. cu chip însîngerat. Alegoria cailor hraniti cu trupuri omenesti arata ca pe vremuri marea facea'sumedenie de victime omenesti. El este o întruchipare a marii. Calul fusese creat de Poseidon. 7. calul simboliza si el valurile marii. tot ceea ce este monstruos pîna la urma trebuie sa piara de pe scoarta pâmînteasca. era fiul lui Egeu. 12. De la aceasta întîmplare a ramas în lume expresia cunoscuta de "scri sorile lui Belerofon". se înalta glorios si coboara în asfintit. spre tarm. sub bolta albastra a cerului elin. Prin ele se întelege orice fel de ravase alcatuite chiar împotriva acelora care trebuie sa le duca.Acrocorint. a dat numele sau unui munte si unui oras din Tesalia. bunaoara. Pegas. este un fecior al marii care îmbratiseaza ca un brîu larg de ape tot istxnul de Corint. tot izvor. fiul lui Poseidon si al Meduzei. 121 6. cînd înghitea pe navigatorii ce calatoreau pe subrede am barcatiuni. dealtfel. Numele de Hiponou înseamna tocmai bogatia tinutului în cai. mai ales.i cutul basm al lui Ion Creanga. Aici era citadela-acropola-Corintului. calatorind prin cer pe un cal înaripat. Aceasta întîmplare a fost cîntata dupa vechile legende de poetul elin. altii zburatori. Tezeu. Licia. Sensul acestei alegorii era ca. "Un astfel de cal are si Harap-Alb din cunos. 4. Hipocrene s-ar putea tîlcui prin "izvorul calului". pentru ca se strîngeau în jurul izvorului pe care-l facuse sa tîsneasca calul Pegas. Din pricina aceasta îl vedem pe Belerofon înfatisat pe vase si pe monezi antice. lovind stinca cu copita.

13. al II-lea î. în zbor. purtînd numele legendarului cal înaripat. Bratul molatic tinînd vasul. sa soarba inspiratii din unda de clestar. pîna ce a vazut în fata o poienita smaltuita cu mii si mii de flori bogate si în culori si în miresme. unde o astepta Apolo. umarul neted si rotund. Se mai gaseste înca si astazi. Ba. în timp ce fata.. Iara lumina alba si caldura placuta. Coronia pe nume. Pe pletele cîrlion-tate avea o panglica de aur si pe spinare tinea arcul. daruita de soare. Asa povesteste cel putin poetul grec Pausanias. . ASCLEPIO 122 ELINII IUBEAU VIAŢA. ca ametita. Este vorba de constelatia. ' si-a mers . umplea o amfora cu apa. dupa legende. în faimosul sau poem.n. umplura ochii lui Apolo cu o lumina patimasa. linga calul sau Pegas. Aici i-a rasarit frumosul fiu al lui Zeus si al Letei. unde este înfatisat Belerofon. auzind viersul lui Apolo. urau tristetea mortii si aminteau în sila numele lui Tanatos. Trebuie însa mentionat ca astazi calul Pegas a capatat un nou sens. pe fata regelui Flegias . Sensul acesta nou l-a capatat calul legendar abia în secolul al XV-lea. ce-i desfata" obisnuit numai pe zeii din Olimp. cu ochii tinta la Apolo. 123 . în veac de veac. pierzîndu-l pe cel antic. care sclipea mai sa-i ia ochii. Fata. samînta.stapînitor peste lapiti. spre izvorul muzelor. "Orlando innamorato". îsi înstruna pe data lira si începu sa sune dulce. lînga Apolo au venit si toate cele noua muze si se-ntreceau-care de care sa cînte mai armonios. si-nverzeste copacii. talia subtire. Coronia a stat uimita. pe jumatate dezvelit. odata. în palatul Spada din Roma. urmînd cîntarea minunata. gratioasa. însotind lira cea duioasa. la fîntîna. si pe Perseu si pe Belerofon. în imnuri. erau întruchipate în cel mai frumos zeu. tot mai spre inima padurii. Cel care a dat acest nou sens este poetul Matteo Maria Bojardo.. Coronia. 14. în aventurile lor.Cine esti tu ? a soptit ea. prinsa-n vraja. a scapat amfora din mîna. cel ce face sa-ncolteasca pe glie.. aciuite adesea în locuri mlastinoase. El se ascunse-ntre copacii unei paduri alaturate. si anume acela de cal înaripat care poarta imaginar pe poeti. soarele care da lumina si caldura. Va-nchipuiti ce-a simtit fata..e. a mers printre copaci. auzind asta melodie.. Apolo o amageste pe fiica regelui Flegias si acest zeu frumos si tînar zari. un basorelief din sec. si amfora s-a spart pe pietre. soarele. stîrpind boale si mo-limi. Apolo cel cu arcul stralucitor de aur. pasea domol pe iarba uda. In schimb cîntau. si el purta o haina scumpa. care i-a dus.

lucind ca focul prin vazduhuri.. Te învoiesti ?. Amurgul o învaluia într-o mantie albastrie. . Iar ca rusinea îndurata de casa lui sa i se uite. . printr-o vrajj. Fata mea o sa fie mama. A prins însa-ntr-o clipa arcul . Cum. fiicele lui Zeus. Apolo.. si dragostea a lasat rod. Cum i-a. Coronia.. si ochii tai de ce sînt uzi de lacrimile deznadejdii ?. a pierit. si regele a poruncit sa i se afle fetei sale numaidecît un mire vrednic. si el. fara suspine. si-mi vei plati casatoria cu caii tai.Unde ti-e amfora cu apa ? Spune-mi de ce-ai întîrziat ?.Sotia ta... Iar fata a cazut pe lespezi. Dar vreau sa stii. 124 Numai ca-n acest timp. parca deodata vestejite.. . Un vînt subtire tiuia printre copacii clin padure si florile îsi plecau fruntea. vreau sa stii ca fiica mea. un corb. Tu. S-a facut galben si a zvîrlit încolo lira. a si zburat catre Olimp si a pîrît-o lui Apolo : . Corbul pîraste pe Coronia si zeul o ucide Aici. cînd s-a trezit copila din vraja zeului Apolo. Din departari se auzeau cîntarile armonioase. plîngînd încet. stiu ca esti bogat. a pus în struna lui sageata cea mai taioasa dintre toate si a tintit-o-pe Coronia. . si cum. nu V£ ramîne. pe care le rosteau în cor muzele. era si-o pasare. Ai cai nenumarati acasa. a strigat tatal. desi o parasise pe fata regelui Flegias. zei necrutatori !. Coronia. El venea din Arcadia si purta numele de Ishis.. însa.O. Coronia.. pe tarmul unde vorbisera cu totii. era gelos. a spus Flegias... s-a-ndreptat catre pala-t tul regelui.Sînt bucuros ca sa-i fii mire Coroniei. a plecat în calatorie cu soata sa si cu copila. S-au dus spre Epidauria.Nu are nici o-nsemnatate c-a fost sotia lui Apolo ! a spus tînarul arcadian. nestiuta. A spus parintelui sau tot. un oras care se-ntindea pe lînga marea argiana. vazînd-o pe Coronia ca se alatura lui Ishis. lasîndu-si barba alba-n piept. cu nici un chip. în cinstea nuntii lui Apolo cu fiica regelui Flegias. treci lînga Ishis. . în marele-ti tinut lapit. tot el i-a ratacit simtirea. Corbul era cu pene albe.. Tîrziu. s-a vazut'j singura-n poiana. se dragosteste pe pamînt cu un flacau venit din lume ! Zeul. sotia ta. care-a cerut mîna copilei. ca primul sot i-a fost Apolo. a-ntrebat regele Flegias. Coronia.. s-a-nfatisat un tînar vrednic.Zeul nu i-a raspuns nimica. cîntat zeul Apolo cu lira sa mîngîietoare. A lasat doar sa-i cada lira pe pajistea înmiresmata si a cuprins-o pe fecioara.Ma învoiesc. mai înainte. rege. Sageata a pornit din arc.. nu peste multa vreme. lasînd-o singura-n poiana.. a spus Flegias catre Ishis. Va trebuia înca jertfa !. si s-a înfipt în pieptul fetei. . la urma... cum spun poetii ca erau în vremuri departate corbii .

tu m-ai amagit. si glasul tau sa fie aspru si sa trezeasca-nfiorare... minune negraita. a tipat iar spre-Apolo corbul. El avea. tu arunci sageata ?. a smuls copilul înca viu. Zeii n-au dreptul si nici puterea de-a varsa lacrimi vreodata! Aceasta-i lucru omenesc. gemînd. Coronia a scos un geamat si.. ca mai-nainte. Dar nu putea. A început de-atunci s-anunte numai furtunile si moartea.Fii blestemat. Tu. nevazut.. ca într-o muta întrebare : "De ce. si. Ia trupul moartei linga sine si se sileste sa-l învie. si-acum tot. odrasla ta mult asteptata... Peste centauri era rege unul mai întelept ca totlB caruia i se zicea Hiron. zburînd pe spuma unui nor. si împreuna se-ndreptau catre Infernul mohorît. si. sa-si potoleasca remuscarea. Apolo se batea cu pumnii în pieptul sau divin. m-ai lasat prada deznadejdii. L-a smuls fara sa-l vada nimeni dintre cei ce erau de fata. a murmurat îndurerata : . însa zadarnic mai înfl cearca sa-i reînsufleteasca pieptul..... putea sa vindecT bolnavii cu fel de fel de buruiene. si ar fii vrut sa verse lacrimi. zeul Apolo se dumireste c-a gresit. multa iscusinta. Pe rug era urcata fata cu trupul rece. Cînd vad un hoit corbii s-aduna si croncanesc ca sub blestem. pe tarm. ungîndu-l c-un balsam ceresc. i-a rostit zeul. din alb precum fusese. Micul Asclepio este salvat si dat în grija centaurului Hiron « în Epidauria. si poate mai rostea sarmana si alte vorbe catre slavi. Rugul ardea cu vîlvataie. . Zboara si piei din calea mea. iubite. racoroasa. dar moartea s-a grabit sa vina si sa-i înghete pieptul cald. facînd farmece. si în sfîrsit. a zburat pe un nor de aur. Atunci. ridicînd ochii spre cer. Venise Hermes sa o ia. tu ce-ai adus aceasta stire ! La pene sa te înnegresti si sa vestesti de-acum-nainte doar moartea si nenorocirea. Corbul. Vrea 125 sa împiedice destinul. si focul îi mistuia corpul Coroniei sacrificate.. larga. unde traiau mai multi centauri..Mori. .Coronia s-a stins din viata !. care te-ai învrednicit sa-mi fii-ntr-o buna zi sotie. s-a catranit pe loc la pene '. desigur. cu ochii atintiti spre ceruri. se cladea rugu-n vremea asta. Zeul si-a amin.. L-a strîns în brate ca un tata. m-ai ucis ?". s-a auzit un tipat slab.... . împietrit.Apolo. îr sînul meu adapostesc tot ce-mi era mai drag pe lume.. PelionJ Aici era o vagauna adînca. tradatoare ticaloasa ! a grait zeul cu mînie. drept pe un munte. pe care le cauta el însusi acolo-n muntii Pelion. S-a facut negru ca mormîntiil si glasul lui s-a preschimbat... vrei sa ma uiti pentru un om ?. îsi întelege toata vina si se grabeste spre pamînt. Nu mai era decît putin. Umbra Coroniei plecase.tit ca fata poarta în sînul ei un prunc. Dar nu-mi iei viata numai mie.

. în pestera-i încapatoare. 126 Punînd îndata o sageata în arcul sau scânteietor. regele pare c-a strigat : .. Febus-Apolo... Tu sa mi-l cresti cu multa grija si sa mi-l faci un om de seama. dupa un timp. si-avea cam unsprezece ani. Chiar de esti zeu nemuritor. acolo unde era templul împodobit. desi esti pamîntean ca noi. arcuri si suliti ucigatoare au pornit cu totii-n Delfi.. Zeul a stat putin pe gînduri.. tu nu esti un erou de rînd.cu oastea . sa soarba sucuri de macies si alte fructe de padure. sa-ti împlinesc aceasta voie !. apoi prin iscusinta sa . De-aceea îti vom ridica un templu mare. cînd a-nceput sa lecuiasca . a raspuns Hiron. cenusa... . si sînt mîhnit. calaretii si.întîi cu arta învatata de la centaurul batrîn. si sa doresti sa ti-l razbuni. s-a suparat din nou. amarnic. nevinovata.. Vestea ca fiul lui Apolo este în Epidauria. Cum ti-ai numit însa flacaul ?. blestem de tata. sa-l faca pulbere. a crescut mare. în legenda. el s-a-ntarit. Fie sa-ti vezi si tu copilul ars în cenusa ca si mine.. îi ziceau ei. pe care tu stii sa le vindeci. te va lovi. Veneau acolo mii si mii.. în acest fel. atîtînd focul ca sa arda cu vîlvatai pîna la cer. înarmati cu sabii..a jefuit templul acesta si i-a dat foc. al zeului cu arc de aur.îl voi numi : Cel ce alina.. . Flegias.. s-a raspîndit în toata lumea. Nu am alt nume pentru el. s-a învoit la rîndu-i Hiron. tamaduind de multe boale pe oamenii ce merg la el. .. îi dase. Capul i s-a sfarîmat de stînci.Sa-i zicem dar Asclepio2. sa-l mistuie.Ma voi sili. Pentru ca eu i-am ucis mama. Cînd a vazut toata ruina si pe Flegias cu ostenii.. Tatal Coroniei .Ţine. unde tu vei fi cinstit mai mult ca zeii... de multe. a rostit zeul spre centaur. Oastea lui a-nceput sa fuga.. blestemul meu. si.. Nu mi-a ramas decît feciorul sa îmi aline întristarea. si pentru încercarea asta sa-nduri si alte suferinti. S-a facut priceput în toate .Blestem sa cada-asupra ta !. l-a atintit si pe Flegias. salbatici. centaurul luase baiatul si îi facuse pat de fîn. din gelozia mea nebuna. rostogolindu-se pe vale.. ti-l dau pe-acest copil scapat din flacari prin minune. se mai spune ca regele lapit.-n loc de lapte dulce. Fiul zeului luminii începe sâ vindece boalele Pe cînd se petreceau acestea... batrîne Hiron. Dar înainte de-a cadea. s-a mîniat'i peste masura de moartea data fiicei sale. prin sageata necrutatoare a lui Apolo.pe muntenii din Pelion. tropotind peste munti. plin de comori. si multi dintr-însii si-o gaseau. A strîns ostirea. Regele a cazut din sa... care-si încredintase fiul centaurului întelept. felurite boale. . dornici sa-si caute vindecarea. Tocmai se întorcea si zeul.Asclepio. Te ridici peste olimpieni. si a raspuns centaurului : . Ei trimit boli si suferinte..

7 si oamenii se bucurau de leacurile daruite de-Asclepio în1 templul sau. cu arta grea a hirurgiei. zeul mohorît. facîndu-ne] .. Facu din ea un leac anume.. iara tu. încît se pustia Infernul.Destinul zici ?.. Sa stapîneasca si-n Olimp.. Nimeni . Aici se gramadeau bolnavii în fata portilor deschise .. Asclepio baga de seama ce fel de iarba adusese serpoaica sa-si învie sotul. si s-a-ntîmplat. si geniile infernale se jeluiau necontenit. Oamenii vor sa dobîndeasca. .. sarpele i se-ncolaci pe batul de calatorie. care-au calcat poruncile destinului ne-nduplecat si ale zeilor ceresti. Hades cere moartea lui Asclepio.Lumea am împartit-o-n trei : Poseidon apele din mari. . da-ne si noua sa sorbim din sucul fermecat al vietii. s-a urcat pare-se-n Olimp sau l-a eh mat numai pe Zeus : . se povesteste. Oamenii cei cautati de moarte fugeau în Epidauria si se rugau plini de nadejde : .i Acum nu-mi mai ramîn nici umbrele de pe pamînt... Slujba ce se facea aici era de lecuirea bolii Asclepio... Acesta prinse la loc viata si amîndoi pierira"într-o gropita. Ducea un fir de iarba-n gura. Nimeni. scapînd pe-o multime de oameni. se spune. . Asclepio-l iovi c-o piatra..' Eu stau în bezne.perechea sarpelui ucis. pe-o culme. un lucru neobisnuit. si chiar Cîmpiile-Elisee nu mai primeau destule umbre. mare Zeus ?. Legendele spuneau ca el ar fi-nviat atîtia morti.. de cînd ma stiu. si-Asclepio se straduia sa le aduca usurare. si-apoi sa piara. Feciorul zeului luminii. Ce s-a petrecut ? a rostit Zeus mîniat.. Mai bine e pe lumea asta..... si Hades. cel cu aripi negre..si-n Epidauria. si nici un zîmbet n-a-nflorit pe fata mea. tu. s-a îndeletnicit. marite Zeus . dar Hades. cîndva. si-Asclepio'le daruia miraculoase bauturi care-i faceau nemu ritori.. nimeni nu vine în Infern !. mergînd. iata. Nu mai mor oameni ? Pentru ce ? Destinul lor e hotarît. e tot ce este sub pamînt.. ai ramas stapîn pe cer si pd Olimp.. a raspuns Hades. fiu al zeului Apolo. în acest templu. Numai ca tu si cu Poseidon v-ati luat ce este mai placut. la fel cu zeii. socotind ziua si noaptea numai morti. nemurirea si tineretea vesnica.. Nici eu nu îndraznesc sa-l calc. si pe Heracle lai uitat si pe-alti eroi asemeni lui. sa vada bine ce fel de însusiri avea. sarpele se descolaci si repede îsi dete duhul.. Dar nu trecu nici un minut si. Nu vrem sa fim nici unul prada zeului mortii cel hapsîn.Ce se întîmpla-acolo. fara supusi si fara sclavi ?. i-au ridicat un templu mare. Ce ? L-ai uitat pe Prometeu ?. O aduna plin de rab127 dare. si-acum. unde putem zîmbi în voie... la un bolnav. care erau pe pragul mortii. tare suparat.Tu. O cerceta. se ivi serpoaica .. dar. daca nu mai coboara nimeni ? Daca ramînenf numai noi. sub parnînt. Zeus. Ei trebuie sa-mbatrîneasca . vazu în drumul sau un sarpe. Ma faci sa rîd. Tanatos.Cum asta ?. sus ? Cine-i netrebnicul acela ce-i fereste pe pamînteni sa nu mai cada-n gheara mortii ? Ce-o sa na facem în Infern. Tartarul ramasese gol. Cu acest fir atinse limba sarpelui ce zacea zdrobit..auzi. rînd pe rînd. fara sa fim pînditi de Hades.

128
1«8SWR-

ades de rîs spre multumirea si folosul netrebnicilor muritori ? Asclepio mai mult ca toti a nascocit, cu mintea lui iscoditoare, leacuri, care dau pamîntenilor si tinerete, si vigoare. Ba, lecuin-du-i chiar de boli, le daruieste nemurirea... - Cum ? Unde e ? Sa-l vad si eu... a racnit Zeus, scos din fire, lovind cu sceptrul întrun nor, încît s-a clatinat Olimpul si cerul tot si-ntreg pamîntul scaldat de marile adinei. - Uite-l, i-acolo, a zis Hades, pe tarmurile Aticii, tocmai a ridicat un mort... Ii toarnan gura bautura, care o sa-i întoarca viata. îl va scapa de-mbratisarea înaripatului Tanatos, pe care l-am trimis anume, ca sa îi soarba rasuflarea. Ei, ce spui, Zeus ? Ce mai spui ?... - Asa e. Da. II vad si eu ! a grait Zeus îndîrjit. si-ntr-adevar, se povesteste c-Asclepio, în acea clipa, se straduia sa dea iar zile unui voinic, lui Hipolit, feciorul regelui Tezeu, ucis din uneltirea Fedrei. Iar Zeus, cînd a zarit asta, a prins în mîna un manunchi de fulgere nimicitoare si le-a zvîrlit în Atica. Asclepio a fost lovit. Focul ceresc l-a mistuit, la fel ca si pe mama sa. N-a mai ramas din el decît o gramajoara de cenusa, pe care-a risipit-o vîntul si a spalat-o apoi ploaia... S-a dus, neapucînd sa spuna celor din jur cum pregatea acela bauturi din ierburi. O !... Cum s-a-ndurerat Apolo, vazînd pe fiul sau murind sub fulgerele olimpiene !... Atunci, precum cîntau poetii, el s-a unit, ca razbunare, cu alti trei zei nemultumiti : Hera, Poseidon si Atena ; si-au încercat sa se rascoale contra stapînului lor, Zeus. Ba, ar fi vrut sa-i si rapuna pe toti ciclopii faurari, ce-n atelierele divine faureau fulgere lui Zeus. Blestemul regelui Flegias îl lovea astfel rînd pe rînd - caci Zeus i-a pedepsit fapta, facîndu-l simplu salahor, si, împreuna cu Poseidon, a trebuit sa-nalte zidul unei cetati, numita Troia. Asclepio a ramas mort... Hades a vrut sa-i ia si umbra si s-o arunce în Infern, poate si-n Tartar, ca osînda... Sa stea acolo cu Tantal si cu Sisif si cu ceilalti, care se chinuiau de veacuri. Insa a mijlocit Atena pe lînga tatal sau ceresc, si Zeus s-a înduplecat. Asa, Asclepio a fost si el urcat pe bolta sub forma unei constelatii. Sotia lui, Epioneea 3, si fetele : una Higieea, iara cealalta Pana-ceea, si doi baieti, medici vestiti în marele razboi din Troia 4, s-au adunat ca sa-l jeleasca si sa-i cinsteasca amintirea, urmîndu-i mai departe calea. 130

Spre slava lui, s-au cladit apoi sute si sute de sanctuare si temple mari, împodobite, ce se numeau asclepioane 5. Cel mai maret din toate acestea era în Epidauria. Templul avea gradini splendide, capele, altare si statui, stele votive, monumente, ba si un teatru renumit, unde se adunau elinii la sarbatori stralucitoare de doua ori în zece ani6. Aceste temple si sanctuare erau cladite pe-naltimi, unde si aerul e proaspat, unde sînt ape de izvoare7. Aici bolnavii, cînd veneau, erau primiti de asclepiazi, strajuitori ai templului, si îngrijiti cu devotament, cum facuse si-Asclepio 8. Iata de ce, din tot Olimpul, nici un zeu n-a avut atîtea temple si opere de arta, cîte iau ridicat elinii acestui drag lecuitor, pe care lumea de-altadata l-a mai numit, precum se stie, Soter - adica salvator. Note 1. Aceasta era povestea corbului, prin care elinii îsi explicau culoarea neagra a penelor sale. 2. în limba greaca Asclepio înseamna alinatorul, cel care poate sa vindece durerile. Romanii au derivat din numele lui Asclepio pe acela, mai cunoscut, de Esculap. Prin persoana legendara a lui Asclepio, oamenii din antichitate legau direct mijloacele de vindecare cunoscute pe atunci de forta solara. Dealtfel, pîna astazi se spune si la noi ca "unde intra soarele, pleaca doctorul". Ei vedeau si puterea lecuitoare a unor buruieni si stiau ca, fara lumina si caldura soarelui, acestea n-ar fi putut sa creasca, nici macar sa rasara. 3. Epioneea înseamna Unistitoarea - pe greceste, Higieea, adica sanatatea, a dat în limba noastra cuvîntul igiena - igiena necesara pentru mentinerea sanatatii. Iar Panaceea se tilcuieste prin cea care lecuieste total, de aici termenul de "panaceu". 4. Cei doi, medici care au însotit ostirile în razboiul troian se numeau Mahaon si Podaliro. 5. S-au gasit pîna acum cam trei sute de asclepioane - temple închinate acestui legendar vindecator al omenirii. Astfel de asclepioane au fost la Atena, Cos, în Pergam si în alte multe locuri. Ele au fost însa cu siguranta si mai multe, dar unele s-au darîmat si altora li s-a schimbat destinatia. 6. La Epidauria se gasea si statua facuta de artistul Trasimede, care-l înfatisa pe Asclepio-Esculap ca zeu al sanatatii. El sedea pe un tron, tinînd într-o mîna sarpele, si în cealalta un baston. La picioare avea un cîine. Clinele era simbolul fidelitatii datorate de medic bolnavului pe care-l îngrijeste. Bastonul ne arata ca medicul trebuie sa-i viziteze necontenit pe suferinzi. Jar sarpele întruchipa pentru cei vechi reîntinerirea, ce se poate
131

capata prin leacuri. O copie dupa statua lui Trasimede se gaseste si astazi la Atena.

7. Fara îndoiala ca templele se asezau prin locuri unde se gasea aer foarte bun si, uneori, chiar ape minerale. 8. Bolnavii ajunsi în asclepioane erau pusi la un regim de hrana foarte chibzuit. Igiena juca un rol mare. Nu se putea intra în templu decît bine spalat. Dealtfel, copila cea mai draga a zeului era Higieea. Ea este nelipsita în grupurile statuare, basoreliefuri, picturi, si chiar în efigii si monede, de Unga tatal sau. Alti suSerinzi urmau sa faca si exercitii corporale ; jocuri, alergari. Iar cei obositi sau bolnavi la minte erau trimisi sa se distreze în teatrul din Epidauria. In acest tel, sanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic, erau un fel de sanatorii ale antichitatii, si asclepiazii primii medici. La Cos, urmînd drumul lui Asclepio, i-a lecuit pe oameni faimosul Hipocrat, socotit întemeietorul medicinii stiintifice. Asclepiazii, alinatorii suferintelor, reprezinta pe fiii soarelui, pe oameni, care se pot vindeca pe ei însisi, fara interventii divine, prin priceperea si forta lor omeneasca. Iar Asclepio în sine este simbolul biruintei nobilei stiinte a medicinii, creata tot de oameni, împotriva molimelor oarbe, a batrînetii si mortii, pricinuite de fortele naturale pe care le reprezentau olimpienii. O Imagine artistica, graitoare în acest sens, o avem în statua care se gaseste la Ermitaj, în marile galerii de arta din Leningrad. AsclepioEsculap este înfatisat aici ca un om matur, cu barba si cu o fata gînditoare. Artistul l-a creat încarcat de preocupari. El pare ca îsi framînta mintea ce noi mijloace ar mai putea gasi pentru lecuirea suferintelor oamenilor. Opera aceasta întruchipeaza mai bine decît altele efortul medicinii, truda atîtor învatati, pasii progresului în stiinta. Este lesne de înteles de ce elinii au dat acestui legendar întemeietor al artei medicale nimbul de semizeu si, cîteodata, chiar de zeu.

MELEAGRU
POVESTEA DESPRE EROUL MELEAGRU se-ncepe într-un tinut numit Etolia, udat de rîul Aheloul1. Acest tinut muntos era sarac, afara de-o fîsie de pe coasta, care era bogata-n grîne, plante-aromate si livezi. Dar fructele si grî-nele nu ajungeau aproape niciodata pentru hrana celor de jos. Desi munceau cu îndârjire !... Desi-i rugau pe zei sa le dea roade !... Norocul lor era doar unul : prin muntii tarii etoliene umblau salbaticiuni destule. Traiau pe-acolo caprioare subtiri si iuti si mladioase ; iepuri cu blana cenusie ; lupi hamesiti si vulpi viclene. Toti vînatorii-aveau de lucru iarna si vara deopotriva. Asa se mai salta multimea din foamete si saracie. Iar regele, stînd în orasul cu faima mare, Calidonul, putea sa-si strînga avutie din ce-i agoniseau supusii. în acel an, cînd se începe legenda despre Meleagru, s-a întîm-plat ca etolienii sa aiba holde cu duiumul. Se leganau pe tarini grîne cu spice grele, aurite, ca parul darnicei Demetra - zeita sora a lui Zeus, ce-i ocrotea pe agricultori. si pomii erau plini de fructe : mere, si pere, si gutui. si vita se-nsorea pe coaste, fagaduind vin mult si dulce.

Ar fi aieijsa mai adaug ca regele din Calidon este, dupa poeti, întîiul ce-a cultivat vita de vie. Dionisos, trecînd pe-acolo, îi daruise un lastar. Iar regele îl înmultise, facînd dintr-un lastar o vie, care dadea vin din belsug. De-atunci regele Calidonului a luat numele de Eneu 2. Deci, bucurîndu-se Eneu ca zeii îi dadeau prilejul sa strînga, prin supusii sai, atîtea roade, a hotarît sa-i rasplateasca. Le-a aprins focuri pe altare, facînd nenumarate jertfe. Numai ca-n marea-i veselie, vazînd atîtea avutii de roade ce trebuiau strînse, uitase tocmai de zeita ce ocroteste vînatoarea, fiica lui Zeus si a Letei. 133
Artemis trimite mistretul în Calidon

si cum sa uiti tocmai de ea în tara unde vînatoarea era un mestesug de seama ? S-a mîniat grozav zeita si n-a stat mult sa se gîndeasca. si, prin vointa-i olimpiana, s-a napustit spre Calidon o fiara crunta, monstruoasa, urmasa a mistretului rapus în lupta de Tezeu 3. Ochii sai rosii, plini de sînge, erau scînteietori ca focul. Coama zbîrlita-i semana cuo culme presarata toata cu sulite si cu sageti. Din botul sau curgea o spuma care-i albea pieptul puternic. si ragete scotea cumplite, ce-nfricosau pe etolieni. si fulgere pareau sa iasa din gura lui mereu deschisa ; caci iarba, cît era atinsa de arzatoarea-i rasuflare, se vestejea si se usca. Mistretul a-nceput sa scurme prin holdele aproape coapte, dînd jos si tavalind în tarna spicele blonde si bogate. Zadarnic mai pregateau ei aria pentru treieris. Grînarele aveau sa fie la fel de goale ca-nainte. Iar fiara, dupa ce-a calcat holda cu holda sub picioare, a urcat coasta catre vii. Strugurii, care straluceau rosii si galbeni pe lungi coarde, au fost zdrobiti, siliti sa-si piarda sucul lor dulce-mbatator, sub rîtul fiarei atîtate. Maslinii, smulsi din radacina, îsi prapadeau si ei, pe vale, rodul cel verde si gustos, si ceilalti pomi erau, de-asemeni, trîntiti, cu frunza ofilita si fructele pierdute toate. Dar monstrul tot nu-i multumit. Furia sa parca se-nteteste. Loveste turme si cirezi, pe care cîinii si pastorii nu izbutesc sa le fereasca de coltii lui distrugatori. Poporul fuge si s-ascunde în Calidon, cetatea mare, cea stapî-nita de Eneu. Femeile presimt urgia si foamea care-o sa urmeze, si plîng amarnic lînga ziduri, tinîndu-si pruncii strînsi la sîn. Iara barbatii, cu ochii tulburi, le stau alaturi, le privesc si jalea le îneaca pieptul. Nu mai era nici o nadejde ca sa se curme ispasirea. Cine-ndraz-nea sa se ridice contra zeitei Artemis ? Atunci s-a îndreptat spre oameni viteazul tînar Meleagru.

cînd era mica. Rege Eneu. cel fereste de moarte. parasind patul de lauza. pentru totdeauna. atunci. flacaul tau o sa se stinga si va purcede catre Hades. Mama. într-o padure-ntunecoasa. stiu ca-i puternic. Admet si o copila-arca-diana. nu ca fecior al lui Eneu. într-adevar . a scormonit cu mîna goala între carbunii de pe vatra si a smuls lemnul alb de frasin.ce ardea.îl las. Iar Meleagru se nascuse. ca Telamon.desi sotie a regelui din Calidon . S-au strîns în Calidon eroii.. Eroii se strîng în Calidon si-a dat pe urma Meleagru veste-n orasele Eladei ca se porneste vînatoarea. venisera-n a saptea noapte cele trei fete ursitoare. ce se numeste Atalanta. fusese parasita de tatal sau. Una-i urase barbatie si-o sotie minunata. cel mai ferit din tot palatul lui Eneu. nu ne da oare nici un sfat ? Nu ne ajuta la nevoie. Atalanta. alb si neted si glasuise mamei astfel : . E fiul meu. mîndra Alteea. Iason din Iolcos si Iolau. stia ca nu o sa se-ntîmple nimica rau.fiica regelui Tegeu . Fara sa amintesc de altii. caci am o vraja.. Castor si Polux de la Sparta .si ea fusese amagita de zeul Ares dupa nunta.Sa fie-asa cum gîndesti tu. L-a stins în amfora cu apa si-a poruncit sa i se faca.. Nu ma tem pentru viata lui. iute-o ladita de arama. cît tinea lemnul ferecat bine în ladita. Iata de ce n-avea Alteea teama ca o sa-i moara fiul. Tegeu vroia sa . a dat raspuns Alteea. A fost si-n alte batalii si nu i s-a-ntîmplat nimic. spu-neaiTaezii. înspaimîntata.. Acolo a închis regina lemnul adus de ursitoare. îi voi chema pe cei mai vrednici : Tezeu. zvîrlit de mine.de fapt. acolo-n mijlocu-ncaperii . regele lapit . se va preface în cenusa. 134 Alteea se învoieste cu plecarea fiului sau . au glasuit mai toti batrânii. nepotul marelui Heracle. Dupa ce fiul se nascuse. Ea .. olimpianul. eroul din Atena .îngaduiti-mi. care-ncepuse sa si arda. cînd au adus lîna de aur. s-adun o mîna de viteji de prin regatele vecine si sa începem vînatoarea mistretului ce pustieste pamîntul nostru etolian. Peleu. ci ca odrasla a lui Ares. Piritou. Dar numai mama stia taina si zeul care pîngarise palatul regelui Eneu. Ultima azvîrlise-n flacari.. tu ce ne spui ?. priceput în mestesugul vînatoarei si-i îndraznet.. de catre mesterii cetatii.un lemn de frasin. si printre ei. Sotia ta. A doua si marinimie si dragoste de patrie. Cînd lemnul alb. a spus el.Odrasla ta si a lui Ares îsi are viata zavorîta-n acest lemn de frasin alb. si o copila.. neîntrecuta îa vînat. lasînd pe fiul ei sa plece la vînatoarea asta mare ? . I-a însotit pe-argonauti. El era deci nepotul Herei si al lui Zeus. Iara ladita a ascuns-o întrun ungher.. în focul sacru .

umpluta toata cu sageti4. Strîngîndu-se dara vitejii în Calidon. Tezeu îsi cumpaneste lancea. Botul lui parc-arunca flacari. Iara pe spate atîrna o tolba scumpa de argint. rostogolindu-i prin padure. Cu trupul sau lovind copacii. Dar. lovind tamburii de arama. cea lepadata de un rege lasînd-o mai întîi sa suga si deprinzînd-o. pornind în goana catre oameni. In apropiere de oras s-ar fi aflat. în care nu intrase omul. Rasplata trebuia sa aiba. Padurea se-ntindea pe coasta. mirosind urmele de fiara. e foarte greu de nimerit. c-a rasunat un grohait. au si pornit la vînatoarea monstrului care pustia tinutul regelui Eneu. cum cerea datina strabuna. avea sa fie. Parul i-era-nnodat pe ceafa. pricina de nenorocire pentru eroul Meleagru . ca sa culeaga din padure zmeura. si dintr-o vale se iveste mistretul înfricosator. cel care dobora mistretul : pielea si capul lui hidos. mai pe urma. Lupta se porneste Dar nici nu s-au pornit haitasii sa strige si sa faca zgomot. spre oameni.135 aiba-n casa numai baieti si nici o fata. prins pe umeri cu-o agrafa ca si zeita Artemis. Castor si Polux. cum s-a terminat ospatul. calarind pe armasari albi. Ochii sai mici si sîngerosi sînt plini de pofta de-a ucide. însa mistretul e mai iute ca vîntul ce alearga iarna peste colinele Eladei. fara voie. si. îl urmaresc. de parca priveghea cîmpia. care i se atin în cale si se trudesc sa îl opreasca. el se avînta. si doi îsi pierd îndata viata. Fata era încîntatoare. Dar Atalanta. si fiara a hranit copila. Monstrul da buzna între cîinii. dar în zadar. mugind surd. în dimineata urmatoare. norocoasa. cum zvîcneste prin padure. si sa gaseasca. s-a-ntins ospatul. înspumati. în stejari. si. fara dorinta de-a placea. Mai arzator decît un fulger s-azvîrle apoi spre viteji. spuneau aezii.. fara-ncetare. ce tocmai îsi pierduse puii. printre copaci. cu simplitate. mure si afine. Lancea se-nfige-ntr-un copac. siau petrecut toti noua zile si noua nopti. cu voinicie de barbat. nu retezase vreun copac. stupii cu fagurii de miere. si fata asta gratioasa. a fost gasita de-o ursoaica..cum vom vedea numaidecît. Cu coltii aprigi risipeste întreaga haita într-o clipa. . 136 Acum mistretul îsi ascute coltii taiosi si lucitori într-un stejar înalt si gros. si o padure-ntu-necata. si într-acolo la-trau cîinii. Purta pe ea doar un vesmînt scurt. al carui lemn e strapuns lesne. el îi îndoaie sau îi frînge. din nou.

în timpul luptei ..Primeste premiul si cinstirea.. toti vînatorii au tintit roi de sageti asupra ei.. însa atunci s-a auzit un glas înversunat de ura : . Dar cea mai sprintena în lupta. si-a înfipt adînc coltii ei lungi. ce-l însotesc pe Meleagru. E în frunte. fermecatoarea Atalanta. mai înainte ca securea s-o poata-atinge cît de cît.. tineri luptatori. înconjura cu grija fiara. cautînd noi victime-n padure. Poate a vrut sa-i si raspunda. în drumul monstrului ranit : . Acum pieirea lui e-aproape si marea cinste-a vînatoarei : trofeul. Cu sabia i-a taiat capul. ametita. Esti vînatorul cel mai bun care se afla în Elada. încerca sa se suceasca si sa-si smulga sageata care-i scurgea viata.. a mai lovit-o în grumaz si-a doborît-o la pamînt.Tu. ca fiara i-a sarit în piept. sarind cu o secure-n mîini. si cînd nici nu gîndeau cu gîndul. printre flacai.. i-a jupuit pielea tepoasa si . una dintre sageti s-a-nfipt pîna-n plamînul stîng al fiarei.. Iar unul a racnit cu ciuda. Abia si-a sfîrsit el cuvîntul. Fiul lui Ares vede fapta si striga tare spre fecioara : . Atalantei. Ea nu se lasa. a grait el si i-a zîmbit 137 Ea s-a împurpurat la fata de bucurie si placere si l-a privit pe Meleagru cu ochii sai stralucitori. preafrumoasa Atalanta. si nu se vede vreun sfîrsit primejdioasei vînatori.Voi.. priviti cum lovitura de barbat e mai presus decît aceea pe careo da o biata fata.mai ales tineri etolieni. si gloria de-a rapune fiara cea ocrotita de Artemis mi se cuvine numai mie. cu o lance. Barbatii cîti erau acolo s-au rosit pîna la urechi. si l-a lasat în iarba mort pe tînarul cutezator. e arcadiana. pe amîndoua. si cum era un ochitor mai priceput decît multi altii. tu îl vei avea !.Multi au însîngerat pamîntul. Iar Meleagru. copila regelui Tegeu. Botul i s-a umplut de sînge si. si-a încordat si Meleagru arcul sau mare si a tras.le-a întins. Vazînd ca fiara nu mai poate sa se ascunda prin hatisuri. sageata-i zbîrnîie-n vazduh si se înfige sub urechea monstrului înfricosator. . ai lovit cea dintîi mistretul. dintre haitasi si luptatori . Cearta din pricina Atalantei în timp ce monstrul grohaia.dupa cum fagaduise.

Meleagru. la care tinea mult Alteea. Curetii din vecinatate îi atacau pe etolieni. ce esti frate mamei mele. Altminteri. Ci l-a strapuns. în fruntea ostii etoliene era eroul Meleagru. Alteea. Nu crede. zavorit într-o camara. A început o cearta mare si batalie mai pe urma. Navala curetilor si ultima biruinta Dar cum s-au departat vitejii din Calidon. ce avea înca în ochi lacrimi. din dragoste pentru ucisul ei frate. Se retrasese în cetate si. venind aici. . în scurta vreme. ca sa ia parte la vînatoarea asta mare.ce retezase. El era frate cu Alteea. . lasînd în voia sa razboiul. sotia regelui Eneu .. în fata mea. de curînd. lui Hades si soatei sale. Atalanta. n-a mai putut sa tina seama ca-n fata lui era chiar unchiul. Cel ce vorbise era rege într-un oras învecinat 5. îl blestema pe Meleagru si cerea zeilor.. pusese sabia alaturi. Numai ca mama sa. care i-a întristat pe toti.Tu. ceilalti. capul mistretului rapus. cu vîrful sabiei sale-nsîngerate .. pe Atalanta. supusii regelui curet sparg portile în Calidon 7. Persefona. ca orbit.. Meleagru atît de mult se întristase. Iar Meleagru. în piept. fiindca esti frumoasa. ca poti sa smulgi premiul rîvnit de noi. eroii cei veniti anume din departare. nu-ndrazni sa rapesti drepturile noastre. Razboiul a-nceput cu furie. sa-l pedepseasca. încît nu mai vroia sa lupte. lasînd poporul de cureti sa-i biruie pe etolieni 6. . Cu ei s-a dus si Atalanta. S-au despartit si au plecat care-ncotro. blestema.fiind deci unchi bun lui Meleagru. s-a necajit fiul lui Ares. lînga sotia-i.. si aflînd asta. sa nu cutezi a urgisi.Stai. si-au luat în graba ramas bun. si nici onoarea nu ne-o lua. Cleopatra. Dupa aceasta întîmplare. I-a smuls îndata Atalantei trofeul daruit de fiul zeului Ares si-al Alteei.Altminteri. a sunat toba de razboi. S-au rotit sabiile prin aer. si-a ramas singur voinicul nostru. spre tara sa. Puterea lui se întindea peste razboinicii cureti. copila regelui Tegeu. 138 într-adevar. sa-i ia viata. ce ? Nu crezi cumva ca ma voi teme de sabia ce-o porti în mîna ? si nu s-a multumit cu vorba.

Meleagru a luat din nou sabia-n mîna. de vreun dusman. si în altii. Meleagru. vazînd aceasta întîmplare. pe care un topor avan l-a retezat din radacini. glasuind : . lasilor !. fugeau ca niste potîrnichi. de mistretul hîd ? Nu sari la lupta pentru ei ? Femeile sînt luate roabe. sotia sa mult credincioasa. Surorile lui Meleagru. iubite Meleagru. Mama. Iar la sfîrsitul bataliei. îl clatina din hotarîre. în slavi s-a si ivit Apolo. în timp ce-si blestema feciorul. chemat desigur de Artemis ne-nduplecata. Eroul îsi salvase-orasul si tot tinutul etolian.. cel doborît din voia ei. soata iubita. Cleopatra.. lemnul cel alb se prefacuse într-o movila de cenusa. si asta pentru ca Alteea. Cu-o tresarire. I-a pus pe goana. si. luase ladita de arama. îndurerata pe urcase pe-o stînca-nalta si de-acolo s-a aruncat între prapastii. Lemnul arsese-n vremea asta. stingîndu-ma nefericita ?. . iar lacrimile îi curgeau fierbinti. spunîndu-i vorbele acestea : . s-a clatinat ca un stejar. pe obraz. Din ea desferecase lemnul adus cîndva de ursitoare si-l aruncase-n focul sacru.. risipindu-se-n ograda. s-a-nfatisat dusmanilor în pragul usii. si-a vîrît sub sînul stîng un fier taios. ba chiar silita sa-l slujesc ani îndelungati. ce statea-naintea lui îngenuncheata. A luat din tolba o sageata si l-a tintit pe Meleagru în inima-i înflacarata. cît timp luptase Meleagru si-i învinsese pe cureti. apoi în altii. în putin timp au biruit. Dar viata lui se va curma. si revenindu-si de îndata.Piere poporul etolian ? a strigat el. si-au smuls podoabele de aur si sau pornit sa se jeleasca pe rugul fratelui ucis. în vremea asta. cum sînt rapusi toti etolienii. Ei tipau. platin-du-si astfel vina sa. Vrei sa ma vezi tîrîta-n streanguri. . pe care tu ai vrut sa-i scapi de fiara.Nu vezi.Hai sa va masurati acuma iarasi cu mine. Dar Artemis cea nemiloasa s-a necajit nespus de tare ca fetela plîngeau atît pe fratele lor. avînd în piept sageata si mistuit de focul ei. Cîti mai traiau dintre supusii regelui de la Calidon s-au avîntat din nou în lupta. la rugamintea Cleopatrei. si sabia i s-a înfipt în cel dintîi ostean curet. Cleopatra.. în curînd am sa cad si eu. siroaie. si tot atunci.Abia atuncea.. A cazut jos si a murit. Alteea.. Iar el.

Oineu . miscarea eleganta cu care îsi apleaca trupul o fac pe fata înzecit de frumoasa. cu toata multimea. De aici vine numele stiintei ce se ocupa cu vinificatia : enologia. cu frumusete de fecioara. si care au pe aripi pete. Cleopatra. Enos e vinul pe greceste. printr-o vraja nestiuta. Etol. 2. Persef ona si Hades. 3. Note 1. ei nici nu putura sa tie Piept în afara de zid. Astazi Etolia este cunoscuta sub denumirea de Misolonghi. cioplita de un artist antic.. desi au temei la gîndire.. îi dam dreptate lui Ovidiu.Eneu . Dînsa cerea de la zeii din iad.. Goana. de patima. Numele sau vine de la cel dintîi stapînitor elin. ca niste lacrime varsate 8. Sta huzurind la nevasta cea chipesa lui. care rostesc cu tipat jalnic : pacat !. dar si un voinic. Fjului moarte sa-i . un alt personaj mitologic.. care spunea despre Atalanta ca putea sa fie si o fata cu putere de barbat. care si-altora-nvaluie mintea. Ci-n urma Fu Meleagru cuprins de mînie. în "Metamorfozele" sale. 5. Asa cum este descrisa Atalanta de Ovidiu o vedem si acum în Muzeul Luvru. Fata este înfatisata alergînd pe o cîmpie.. Homer ne cînta în "lliada" scena aceasta. 4. si clocotind de necaz pe maica-sa însasi. ce s-a numit... caci ea de mîhnire Mare cuprinsa. dupa legenda. pacat !.. fiul lui Endimion. pe-Alteea. 6. le-a prefacut în niste pasari. ca el pe fratele ei omorîse.. Spre cinstea marelui erou ce i-a salvat si de mistretul zeitei Febe-Artemis si de curetii ucigasi. Piciorul stîng abia atinge pamîntul plin de ierburi crude.139 si. iar sculptorii l-au daltuit în marmure nepieritoare 9. aezii din Etolia au cîntat imnuri minunate. fara voia noastra. Zel chema si izbind cu pumnul adesea pamîntul Sta istovita-n genunchi si cu sînul stropit de plînsoare. Legenda a fost cîntata de poetul roman Ovidiu." "Sta Meleagru la ea mLstuindu-si amarul mîniei Tare-ndîrjit de blestemul mamei. viticultor. iar rîul care o uda se cheama Aspropotamos. pacat !. si. în chip neasemuiti "Cît se batu într-ai sai barbatul luptaciu Meleagru Rau patimira curetii .înseamna producator de vin. Orasul Pleuron..

Capul oribil al 141 mistretului este pe un butuc alaturi. senina. foarte departate. Este vorba de pasarile cunoscute sub numele de bibilici sau pichere.140 Faptul acesta ca o mama sa ceara moartea fiului sau. urme de matriarhat. Fratele el era o ruda mai apropiati aecît oricare alta. Sculptorul elin Scopos din sec. în epoca aceea. Dar tobele rasuna tare si toti îl roaga pe Meleagru sa porneasca din nou la lupta. cum spulbera-n flacari orasul. chiar în legenda. în zadar îi facura fierbtete rugare Chiar si prietenii lui mai iubiti si mai vrednici de cinste. îmbie Ei sasi masoare mîndrete de tarina pentru mosie. din timpuri foarte. O legenda asemanatoare se afla si în folclorul nostru pe seama acestor pasari. 7. si sa pornim . si-i juruie o mare rasplata . oricine ar fi fost faptasul . batrînul sau tata. surorile tot îl rugau . în fruntea ostirii etoliene. Tot staruia si Oineu calaretul. l-a daltuit în marmura. acolo-J. Se roaga de dînsul etolii Starostii si trimit preoti fruntasi dupa el ca si iasa si sa-i ajute. pe unde-i Mai) roditoare cîmpia cetatii. Kun. si omorîrea lui stirbea prestigiul mamei. Iar jumatatea cealalta sa-i fie pamÎHt de aratura. El lua armele atunci si îndata iesi la bataie si izbavi pe etoli de ziua cea neagr-a pieirii». Cum pe copii îi robesc si femeile-ncinse pe solduri Inima lui tresari la auzul atîtor amaruri. cum intra-H cetate dusmanii. de parca ar caina pe cineva. la Calidon rasuna." 8. Precum ne cînta tot Homer s "Larma si pocnet la porti.. Statua este facuta în asa fel. curetii Bat în cetate la turnuri. Dar. Eroul este în padure. N-a fost cu putinta si chip sa înduplece pe Meleagru Pîna ce nu izbutira sa-i bata-a odaie curetii Dupa ce zidul urcara si aprinsera marea cetate.n.e. si sa-i opreasca pe vrajmasii cureti care le ameninta cetatea. plin de credinta. de stapîna. spre stâpîn. Sta el în pragul iatacului 'nalt si ale usii canaturi Le zguduia. mama. 9. jumatate sa-l aiba de vie. lucrul se explica prin aceea ca la elini mai existau înca.Luati armele. Adica rolul principal într-o familie îl juca. Cade bocindu-se atunci si-l roaga pe el Cleopatra. Loc de pogoane cin'zeci. O copie a acestei statui se mai gaseste în Muzeul Vaticanului din Roma. Cum pe barbati îi ucid.'. dupa victoria lui atît de greu dobîndita. Asa îsi explicau elinii aparitia acestei specii de pasare. care au parca aripile si penele stropite de lacrimi si care tipa necontenit. i-a uimit deseori pe oameni. sa-si deschida gura si sa raspunda spre solie : . Mama. încît astepti ca Meleagru sa se miste. si-n genunchi pe fiu-si ruga sa-l ajute. asa cum arata mitologul sovietic N. IV î. ca mai tare Sta împotriva. Spune ce rau i-ameninta. dinele care-l însotise la vînatoare cata. îa zadar. se îndreapta însa probabil catre solia din Calidon care ii multumeste pentru ca a scapat tinutul etolian de monstrul înfiorator. A.chiar daca era feciorul ei. Fata eroului. Deci crima asta trebuia sa fie aspru condamnata. ORFEU sl EURIDICE ..

ÎN TRACIA 1 muntoasa a vietuît, se spune, primul dintre aezi, cel dintîi cîntaret de imnuri din Elada. Cîntaretul acesta a fost numit Orfeu. El s-a nascut în casa unui rege, Eagru, ce-i cîrmuia pe traci. Iar mama lui a fost gingasa Caliopa, muza ce inspira poezia epica si arta de-a vorbi frumos si miscator. Muza a fost o vreme sotia lui Eagru. Atîta ca Orfeu, desi nascut în casa regelui trac Eagru, avea si el drept tata, ca si Asclepio, pe marele Apolo, zeul ocrotitor al cântecului dulce. Nascîndu-se copilul, mama i-a pus pe limba trei stropi curati de roua si a rostit o vraja. I-a harazit sa poata s-alcatuiasca stihuri, iar vorbele sa-i curga din gura lui ca mierea. Tatal, zeul Apolo, i-a daruit o lira si i-a urat sa cînte dintr-însa mai frumos ca vîntul cînd fosneste prin frunzele padurii, mai cald si mai duios decît privighetoarea în noptile cu luna. Sa nu fie-ntrecut de nici un om pe lume, cînd si-o-nstruna el lira. Sa cînte melodii la fel de-armo-nioase, cum sînt acelea care îl desfata pe Zeus la ospete-n Olimp. Crescînd Orfeu mai mare a început sa umble prin tara lui Eagru, cu lira subtioara. Toti cîti îl întîlneau se minunau de vorba placuta ce-o avea, ca si de-ntelepciunea pe care-o dovedea cu orisice prilejuri feciorul lui Apolo. Astfel se povesteste c-atunci cînd se certau, din pricini felurite, supusii lui Eagru îl chemau pe Orfeu sâ le faca dreptate. Iar el, cu vorbe bune si sfaturi întelepte, împaca pe vrajmasi si-i facea sasi dea mîna. Un cîntaret fara seaman Iar lira lui maiastra îi fermeca pe toti2. Cîntecul sau era atîtde frumos, ca oameniiascultîndu-l îsi uitau întristarea. Inima bântuita de prea multe necazuri îsi gasea alinare si se înveselea. Dar ce spun eu de oameni - cînd fiarele padurii veneau în jurul sau ! Chiar rîsul, cea mai cruda dintre salbaticiuni, îsi culca botul 143 umed de sînge pe piciorul aedului Orfeu si îi sorbea adesea graiul melodios. si tot felul de pasari se adunau pe ramuri. Ba chiar, de vreti sa stiti, elinii povesteau ca lira lui vrajita facea sa se desprinda din radacini copacii. Ei lunecau pe vai si veneau sa-i umbreasca fruntea îngîndurata si plina de visari. Muntii se clatinau. Pietrele se miscau si se rostogoleau pîna lînga Orfeu, sa-i tie loc de jilturi 3. Natura, fermecata, cauta sa se apropie de aed cît mai mult si sa-i asculte viersul, poemele sublime, neîntrecute înca de nimeni pîna-atunci. si, devenind Orfeu flacau în toata legea, a însotit eroii plecati catre Colhida sa dobîndeasca lîna berbecului de aur. De n-ar fi fost cu ei feciorul lui Apolo - cu toata îndrazneala de care-au dat dovada vitejii-argonauti - n-ar fi putut nici unul sa-si mai revada casa, parintii si copiii. Prin

sunete de lira a domolit mînia unor stînci fioroase, numite Simplegade, care striveau adesea corabiile eline. Tot el a adormit în viers molesitor balaurul cel groaznic, care pazea-n Colhida acea lîna de aur si-a nimicit, prin cîntec, vraja amagitoare a unor fete-pasari, ce se chemau sirene si încercau s-afunde pe marinari în valuri. A mai facut Orfeu si-alte ispravi de seama. Dar n-a luptat cu lancea sau sabia sau arcul. Arma lui i-a fost lira, si, totusi, a învins. (Ispravile-s prea multe. Nu le mai amintim.) Ar fi sa spunem totusi ca fiul lui Apolo si-al muzei Caliopa s-a-ndragostit de-o nimfa. Se chema Euridice ; si-n ochii ei cei verzi îi placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, privindu-i cu nesat zile si nopti de-a rîndul... Adesea Euridice îl ruga pe Orfeu sa-si reverse din lira divina-i armonie, ca ea, cu alte nimfe, sa poata dantui în tactul muzicii . Orfeu o asculta si atingea îndata coarda melodioasa c-un betigas de-argint, facînd sa izbucneasca din lira un nou val de sunete vrajite. Vroia s-o-nveseleasca pe preafrumoasa nimfa. S-o stie multumita. Nu banuia, sarmanul, soartanspaimîntatoare ce-i era harazita, peste putina vreme ; caci draga-i Euridice n-avea sa aiba parte, prea mult, de bucuria ce-o raspîndea Orfeu, prin cîntecele sale.
Pierderea frumoasei Euridice

S-a întîmplat ca fata sa fie îndragita si de un alt flacau, un crescator de-albine, pe nume Aristeu. si, aflînd Aristeu ca-n casa lui Eagru se pregateste nunta, s-a hotarît so fure pe nimfa Euridice.
144

Ca sa-si îndeplineasca gîndul acesta rau, care nu îi da pace, Aristeu s-a ascuns întrun desis de arbori. A asteptat o vreme, precum pîndeste tigrul juninca din poiana si-i gata doar sa sara. Veghind plin de rabdare, iata se ivi clipa cînd nimfa Euridice ramase singurica. Atunci se repezi si vru s-o ia în brate. Nimfa, înfricosata, vazîndu-l pe-Aristeu din umbra cum s-a-vînta, a si luat-o la fuga. Aristeu, îndîrjit, a pornit dupa ea, si, cum era mai iute si c-un picior mai ager, a fost gata s-o prinda. Atît ca - din greseala - frumoasa Euridice, sarind peste un trunchi de stejar rasturnat, nimeri într-o groapa. Aici era un sarpe cu pielea-mpestritata si coltii veninosi. Nimfa-l calca pe sarpe. Acesta se întoarse. Se-ncolaci îndata pe glezna Euridicei si îsi înfipse coltii, strecurîndu-i veninul sub pielea subtirica. Orfeu, ce auzise tipatul Euridicei, porni si el în fuga, cu inima batîndu-i ca un ciocan în piept, Ajunse doar s-o vada pe nimfa cum se stinge.

O jale fara margini simti în el aedul, în timp ce Aristeu - acela ce fusese pricina mortii ei - se mistuia-n adîncuri verzi-negre de padure. - Zeus, marete Zeus - striga spre cer Orfeu, batîndu-se cu pumnii în fruntea ca de fildes - pogoara-te cu mila, acum, asupra mea. Da viata Euridicei... Dar cerul, albastrui, ramase mut ca stînca. Nici cîntecul de lira nu mai clinti pe nimfa ce parasise lumea.".: Orfeu, trîntit în iarba, o-mbratisa cu sete si o chema zadarnic sa vie împreuna cu el, acolo unde totul sta pregatit de nunta. Plînsul lui cel fierbinte îi zguduia pe oameni si multi - dornici s-aline pe cel ce-i mîngîiase cu viersul sau vrajit - îi glasuiau astfel: - Nu plînge. E zadarnic. Iubita ti-e la Hades. Asta i-a fost ursita si nu ai ce sa faci. Cata sa te supui vointei olimpiene... - Nu. Nu ma voi supune... ! a glasuit Orfeu. Voi pleca spre Infern, de-ar fi sa ratacesc pe drumuri toata viata ; si am sa-mi caut mireasa. Ma voi ruga de Hades. Oricît ar fi de crunt, oricît de nemilos, trebuie sa-mi întoarca pe Euridice-a mea... Luîndu-si pe umar lira si un toiag în mîini, Orfeu s-a îndreptat catre un mic sanctuar pe care-l avea Hermes. Acolo s-a rugat de feciorul lui Zeus, pristavul din Olimp, ca sa-l calauzeasca pe drumul spre Infern, si i-a jertfit un tap cu blana ca taciunii, din turmele regale, cum cerea obiceiul. L-a proslavit în imnuri. Apoi, fara zabava, a pornit iar la drum, catre Peloponez. si, în Peloponez, la capul Tenaron 5, era o pestera. Nici un om nu-ndraznea sa treaca pe acolo de la lasatul serii. Credintele straII 145

Vechi spuneau ca-n pestera erau furii, erinii si fel de fel de iazme, ce-i sugrumau pe oameni cînd încercau sa intre. Caci pestera aceea era de buna seama una din portile spre tarîmul lui Hades. patrunde în Infern :..si, poposind Orfeu la capul Tenaron, n-a vrut sa tina seama de vorbe si povete. - Spuneti !... Asta-i intrarea spre negrele genuni, unde domneste Hades ? întreba pe localnici.

- Da, da !... raspundeau ei. însa nu cuteza, straine, sa te-apropii prea mult de-aceste locuri. Esti tînar. E pacat... Furiile stau de straja... Ele n-asteapta mult si te strîng de grumaz... Cîti n-au pierit acolo !... Stai... Stai... Unde te duci ? Tu n-auzi vorba noastra ? - Aud. Dar nu mi-e teama !... rostea spre ei Orfeu. O caut pe Euridice. si dorul pentru ea îmi da puteri sa lupt, sa-l înfrunt si pe Hades. Am arma lira mea... Cu ea o sa întâmpin geniile infernale, voi risipi destinul... Lasati-ma sa trec... si, înstrunindu-si lira. cîntînd necontenit, Orfeu a pasit drept spre pestera aceea caresi casca gîtlejul umed si-ntunecat, catre aria marii. Nu s-a temut de furii, de geniile crude, pasind prin fata lor, senin si fara frica. si iacata-l trecut, din pestera adînca, într-un tarâm de umbre ciudat si misterios. Coboara pe poteci unde-i atin piciorul tufele în-cîlcite de scai si maracini. îl zgîrie sil ranesc... Dar el nu tine seama, si merge mai departe, pîna zareste rîul cel vînat, Aheronul. Aici erau pe tarmuri sute si mii de umbre, ce asteptau sa treaca si se rugau de Haron, luntrasul cel batrîn, sa-i duca peste ape, cu barca-i putrezita. Haron cerea obolul. Cine nu i-l platea mai ramînea pe tarmuri, ratacind, amarît, cam o suta de ani. însa aedul cînta lui Haron cel ursuz, din lira sa de aur, un cîn-tec minunat. Luntrasul se îndura. îl trece pe Orfeu pe malul celalalt. Acolo alte piedici. Cerberul sta de paza la portile de-arama. Latra si urla tare. Iar serpii-ncolaciti pe capetele sale suiera fioros, silin-du-se sa-l muste cu coltiinveninati pe fiul lui Apolo. El îsi înstruna lira. Coardele ei rasuna, si dinele se lasa pe pîn-tec, la pamînt. Firea lui dusmanoasa se schimba dintr-o data. Ochii
146

sai cata blînd. în acest chip, aedul poate sa treaca-n voie catre palatul unde salasluieste Hades. si fratele lui Zeus îi striga de departe : - Cine esti tu ? Ce vrei ? Cum cutezi, pamîntene, sa intri nepoftit în tinutul tacerii ?... Orfeu cata spre Hades fara de-nfricosare, si-i spune doar atît : - Da-mi voie, preamarite stapîn peste-ntuneric si umbre fara viata, sa-ti glâsuiesc în viers... si n-astepta raspunsul ce vrea sa i-l dea Hades. Ci prinde-n brate lira cu coardele de aur, pe care i-o daduse la nastere Apolo. si gura lui, în care îi picurase muza stropii

.pierzînd mireasa în ziua nuntii sale .... . sa nu-ncerci s-o privesti.. începe sa rosteasca stihuri mai dezmierdate ca soapta de iubire sau somnul care prinde în bratele lui pruncul. pentru iubita ta.. îi raspunde Orfeu. care-l înlantuise pentru întreaga viata de nimfa Euridice.Ma leg mai dinainte sa-ndeplinesc orice. în timp ce zeul tace. Dar facla nu arsese cu flacaruie alba -x cum cerea datina . Cum regele Eagru le pregatise nunta. Sperantele-nflcrite ce le pastrau în inimi. acolo. Orfeu.Cînd vei urca. . . venise de la Creta. tu. Zeul Hades se îmblînzeste Ii povesteste-n stihuri dragostea cea curata. cu glasul gîtuit de marea bucurie ca-si va recapata pe scumpa-i Euridice. nu pot sa-si stapîneasca suspinele din piept. Se va întoarce-n lume. Dar trebuie sa-mi promiti. fara de rasuflare .. si Cora-Persefona îsi lasa fruntea alba pe umaruj lui Hades. si Hades îi mai spune : . Toti cîti asculta cîntul divinului aed. de gemetele sale .curati de roua. Geniile infernale tac toate coplesite de preamarea durere din glasul lui Orfeu. cînd este leganat la sinul cald al mamei. . pe blînd acord de lira . Dragostea ce-l uneste pe el de Euridice este cu mult prea mare. întreita Hecate îsi sterge pe obraji o lacrima fierbinte.. 147 n-ai suferi ca mine ?. Nu ai pleca s-o cauti ?.Voi face.Gîndeste-te. Chinul ce îl îndura Orfeu . de jalea ce-a cuprins întreg poporul trac. sa nu-ntorci cumva Capul. Iar zeu] Himeneu. si zeul. întinde catre Hades o mîna rugatoare si-i cere sa s-aplece cu mila spre aed. Hades . cel ce-mplineste legea sfînt-a casatoriei. urmîndu-te pe tine. îi cînta Orfeu apoi de clipa neuitata cînd sî-a vazut iubita cazuta la pamînt. spre celalalt tarîm. nu cata încolo cu privirea.. Persefona. Raspunde-mi. si Ixion.mai giasuieste el. zice el. si-si aprinsese facla. Asta. unde-si avea palatul . Tantal si-a uitat foamea si setea deopotriva .ci raspîndise numai un fum înecacios.. acela ce se-nvîrteste vesnic pe-o roata de arama înlantuit cu serpi. ca prevestire a tristei întîmplari ce urma sa-i loveasca. ceea ce nu se cade nici unui muritor. cu aripi nevazute. Sisif nu mai ridica pietroiul greu pe coasta. strapunsa de taisul amarnicei mîhniri din viersul lui Orfeu. ramîne nemiscat..este sfâsietor. în Infern. soata-i.. acuma se înclina miscat catre Orfeu.daca un zeu viclean ti-ar rapi într-o zi sotia mult iubita. care-altminteri nu are nici o mila.

- Desi ma arde dorul si clipele îmi par veacuri nemasurate, nu voi cata spre ea, daca asa ti-e vrerea, mai spune iar Orfeu. - Daca te vei întoarce si vei privi spre nimfa, cu-o clipa înainte de-a calca pe pamînt, o pierzi pe totdeauna, a adaugit la urma zeita Persefona. Nu mai e nici un mijloc s-o poti recapata... - Asa... Asa voi face !... a glasuit Orfeu. Deci, multumind lui Hades si Corei-Persefona, calauzit pe Her-mes a plecat spre pamînt. stia ca îl urmeaza si nimfa Euridice. Dar nu-ndraznea sa-ntoarca înspre iubita capul, de teama sa n-o piarda, cum îi spusese Hades. Mergea cîntînd din lira si rostind mîndre stihuri ; si-n minte-o cerceta pe Euridice-a lui : "E tot atît de alba ? Mai este dragastoasa ? Nu s-a schimbat cumva ?"... si inima-i o data cu lira lui cînta cîntec de biruinta si dor înfrigurat, în timp ce se urca înspre pamîntul nostru. Mai erau cîtiva pasi... Ce spun ? Numai un pas. si Orfeu trecea pragul din pestera afara. Dar în acel moment a fost strapuns de teama. Daca mireasa lui s-a ratacit cumva în bezna infernala si nu e-n urma lui ? Atunci a întors capul îngrijorat s-o vada. O vede, fericit, cum merge lînga Hermes. Vrea sa-i spuna eva. Dar dalba lui mireasa, fara de nici o vorba, însa cu bratele deschise catre el - parca l-ar fi strigat - aluneca-n Infern. De data asta însa e pentru totdeauna 6. .148 Numai cîntecul îi ramîne Zadarnic a-ncercat din nou Orfeu sa treaca de rîul Aheron. Nu l-a mai luat luntrasul, cel care duce mortii în tinutul lui Hades: Zadarnic s-a zbatut, a plîns, l-a implorat si i cîntat din lira. Hades orînduise sa nu fie lasat pentru a doua oara în sumbrul sau palat. Nefericit, Orfeu s-ar fi ascuns, se spune, în muntii Traciei. Nu dorea sa mai vada în ochi nici o femeie ; caci îsi reamintea de scumpa-i Euridice si inima-i ranita se sfîsia mai mult. De auzea-n padure rîsete de copile, daca pe malul apei era cumva vreo nimfa, Orfeu îsi tragea haina pe fata si fugea. Ei bine, tocmai fuga le atîta pe-acestea sa-ncerce si s-atraga în mreje de aed. Astfel s-au scurs cu greu vreo trei sau patru ani. Singurâ-i mângâiere era doar cîntecul, în care proslavea iubirea fara margini, dincolo de mormînt.

Dar se aflau pe-atuncea, în Trada, bacante, frumoase preotese, care-l slujeau pe Bachus, zeul cel dezmatat. Acestea nu-l iertau pe fiul lui Apolo, fiindca-i pastra credinta pierdutei Euridice. si cum se povesteste, ele se tot iveau în fata lui, cu sila-, cîntînd sau dantuind sau azvîrlindu-i flori legate-n buchetele. îl ispiteau cu vorbe pline de îndrazneala si-l pofteau la serbari închinate lui Bachus - adica la orgii. --_ însa el le gonea întruna, cu dezgust. Le blestema - spunînd ca ele înjosesc numele de femeie - si se urca în munte, mai sus, sa nu le vada purtarea desfrînata, pe care-o dovedeau. Atîta ca nici ele nu s-au lasat înfrînte. L-au urmarit în munte si l-au încercuit. - De nu primesti, Orfeu, sa tradezi amintirea iubitei Euridice, sa stii ca vei muri !... iau tipat laolalta. - O, moartea, unde este ? le-a dat raspuns aedul. Prin ea mai pot ajunge s-o vad pe Euridice... si auzind acestea, în ura lor turbata, ametite de vin, bacantele acelea si-au împlântat în el zecile de pumnale, cu care sfîrtecau tapii sacrificati stapânului lor Bachus. Trupul însângerat l-au aruncat în Hebru 7. La timp au sarit însa si cele noua muze, avînd pe Caliopa, mama lui, între ele. I-au ridicat din apa corpul sau fara viata si l-au înmormântat într-un templu, Liberta, pe muntele Olimp. Doar capul ramasese rostogolit pe valuri, soptind necontenit, cu buzele albite, numele prea iubit al nimfei Euridice. Iar capul sau si lira au ajuns pîna-n Lesbos - o insula în care a înflorit poezia 8. 149Muzele si Apolo au luat aceasta lira, care miscase muntii, fiarele si pe Hades si au pus-o pe bolta. Luceste între stele. E constelatia Lirei. Iar poemele 9 lui au ramas între oameni, vesnice ca iubirea jurata Euridicei !... Note 1. Vechii elini întelegeau prin Tracta tinuturile marginite la miazanoapte de Propontida si de Marea Egee, la rasarit de Pontul Euxin sau Marea Neagra, la asfintit de fluviul Strimon, astazi Karasu ; iara la miazanoapte de Istru sau Dunarea cea larga.

2. Intr-un desen pe un vas este înfatisat Orfeu, în tara lui Eagru. Tracii stau în preajma lui cu coifuri peste plete si cu suliti în mîini, gata parca de lupta. Poetul cîntaret este asezat în mijloc, cu ochii catre slava. în mîini tine lira. Nu stim ce rosteste, dar fetele razboinicilor, înasprite de lupte si greutati, parca se lumineaza si uita de urgia pe care o pregatesc, de moarte si razboi. Se vede marea putere a cîntecului, a artei, asupra lor. 3. Asa ni-l reprezinta pe fiul lui Apolo si al muzei Caliopa un mozaic dezgropat în orasul Pompei si aflat astazi la Palermo. în jurul lui se vad strînse zeci de salbaticiuni: maimute, leoparzi, lei cerbi, pasari, ba chiar si serpi si broaste, care-i asculta viersul. 4. O astfel de imagine a pictat artistul francez Nicolas Poussin în opera intitulata "Orfeu si Euridice", aflat azi la muzeul municipal din Chantilly. într-o splendida îmbinare de culori sînt zugraviti oamenii si natura. Se vad cîteva nimfe la poalele padurii. Altele se scalda în undele stravezii ale rîului Hebru. In zari se înalta muntii, adapostind cetatea cu zidurile sure, în care vazuse lumina zilei feciorul lui Apolo. întreg tabloul respira maretia, puterea suverana a artei : a cîntecului si poeziei. Orfeu, cu betigasul de argint în mina, se pregateste sa cînte, însotindu-si vocea cu Ura, cel mai frumos dintre cîntecele pentru preaiubita lui Euridice. 5. Astazi capul Matapan. 6. Scena este admirabil redata într-un basorelief din secolul al V-lea î.e.n., care se gaseste acum la Neapole. Ea a fost cîntata si de marii poeti antici: Eschil, Pindar, Horatiu, Ovidiu si, mai ales, Vergiliu, în "Georgi-cele" sale. In epoca moderna nenumarati artisti au abordat aceasta tema în muzica, teatru, poezie si artele plastice. Bunaoara, în muzica, germanul Gluck a creat, pe motivul acesta legendar, una dintre cele mai frumoase lucrari, intitulata "Orfeu si Euridice". Semnificatia pierderii Euridicei de catre Orfeu pare a fi aceea ca faptele mari, hotârîtoare în viata, nu se pot desavîrsi fara rabdare si sacrificiu pîna la capat. 7. Rîul Marita de astazi.
150

8. Aici vor crea mal iîrziu poetii Alceu si Safo. 9. Lvi Orfeu i se atribuie o serie întreaga de poeme, care au fost de fapt create mult mai tîrziu, desi unele fragmente par a fi urme veritabile de poezie orfica. Tot despre el se spune ca avea si darul profetiei, fiind fiul lui Apolo - si ca ar fi organizat asanvmitele mistere orfice. Capul sau, prins între stîncile insulei Lesbos, se zice dealtminteri ca a avut darul sa faca profetii multa vreme dupa moartea poetului.

ÎNTEMEIEREA TEBEI
Cadmos ; Zetos si Amfion ; Edip

DUPĂ CE ZEUS A RĂPIT-O PE EUROPA, Agenor, regele Si-idonului , nu s-ampacat deloc cu gîndul ca draga lui copila sa ramîna prada aceluia care-o rapise. si-a

poruncit celor trei fii ai sai : Fenix, Cilix si Cadmos sa plece-n toata lumea si sa-i gaseasca fata. - Daca va veti întoarce fara de sora voastra, le-a grait Agenor, sa stiti ca va ucid ; caci nu mai meritati sa-mi fiti mostenitori... Au plecat dar baietii pe drumurile lumii, cautînd-o pe Europa.1 Au mers ei ce-or fi mers... si cei doi frati mai mari au ostenit degraba. Sau ratacit de Cadmos. Fiindca n-aveau curajul sa-si mai revada tatal, s-au oprit pe coclauri si au întemeiat niste orase noi. Fenix a ajuns rege în tara ce i-a luat de-atunci numele lui : Femeia bogata. si Cilix de asemeni, în alt tinut vestit, numit Cilicia. Doar Cadmos, flacau vrednic, a pasit mai departe. A strabatut tinuturi aspre, necunoscute, plecînd din Asia. A plutit peste mari, si, dupa multa vreme, a ajuns în Elada. Aflînd el ca la Delii se afla un oracol, unde Febus-Apolo prezice viitorul, s-a urcat cu greutate pe muntele Parnas, în tinutul Focidei. S-a plecat lui Apolo si i-a cerut învat ce trebuie sa faca. Ar vrea sa-nvinga monstri, cum a învins si-Apolo pe balaurul Piton, monstri ce-mpovareaza pamîntul cu urgie. Ar vrea sa si ridice o cetate vestita. Apolo i-a raspuns prin gura Pitiei ca poate sa învinga un monstru fioros si poate sa ridice o cetate vestita, dar savîrsind acestea el însusi va plati prin grele suferinte. Tînarul sidonian s-a învoit cu toate. si-atunci zeul Apolo l-a-n-demnat sa porneasca înspre rîul Cefis. si i-a mai povestit ca-n drum va întîlni un juncan fermecat, cu parul ca zapada. Cadmos sa urmareasca animalul acesta, pîna ce s-o opri ; si-acolo unde el va-ncepe sa mugeasca, culcîndu-se în iarba, poate sa-nalte ziduri, sa fac-o fortareata. Plecînd Cadmos din Delfi, a tot calatorit pîn-a vazut juncanul pascînd pe un imas 2. 152 Animalul acesta era alb ca omatul, si, zarindu-l pe Cadmos, a pornit catre rîu. Fugea si-ntorcea capul. Fugea si iarasi sta, rasu-cindu-si spre tînar fruntea împodobita cu niste coarne mari, galbene, lucitoare. Parca-i tot facea semne s-alerge-n urma sa. si, însotit de prieteni - care veneau cu dînsul înca de la Si-don - Cadmos a urmarit juncanul fermecat vreme de noua zile El l-a calauzit printre codrii umbrosi, pîna pe o colina toata smaltata-n flori. Acolo sa oprit si s-a lungit în iarba. A ridicat -spre slava capul încoronat si a mugit prelung3. Doborîrea balaurului lui Ares Cadmos a înteles c-acela este locul unde va trebui sa-si ridice cetatea. A sarutat pamîntul pe care ajunsese din voia lui Apolo, si primul gînd i-a fost s-aduca sacrificii preamaretului Zeus, ca viitoarea cetate sa fie trainica. A trimis cîtiva prieteni sa caute un izvor. Din el s-aduca apa în amfore de lut. Sa faca libatiuni, fara de care jertfa nu ar fi fost primita de Zeus în Olimp. Tovarasii lui Cadmos au pornit prin padure, cercetînd peste tot, pîna ce au zarit un pîrîias zglobiu ; iara putin mai sus au dat de-o pestera cu o intrare joasa, bine

Dupa aceasta fapta.. mai nalt decît copacii. viteazul Cadmos mi l-a lovit cu lancea atîta de puternic. a tîsnit un balaur cu solzii de arama si ochii fiorosi. si. apoi i-a otravit. limpede. cu egida pe piept si sulita în mîna. cînd spulbera nisipul pe tarmurile marii. monstrul purta o creasta zimtuita si gîtul sau avea o punga de venin.. cu sabia si lancea. Fara multa tocmeala. încolacit pe coada.. pîna ce a sosit la izvorul lui Ares. si neînfricosat. Din pestera aceea tîsnea pîrîul rece. înfigînd în ei coltii sai ascutiti si albi. Tînarul sidonian a luat atunci o stînca. pe care-l stapînea întocmai ca un rege. Dar solzii de arama l-au ocrotit 153 pe monstru de greaua lovitura. si. în timp ce întreita lui limba îi juca în gura-nveninata. . veseli. cînd acolo.adapostita de un bunget umbros si gramezi mari de pietre. a pornit sa-i gaseasca. prefacîndu-te-n sarpe. Tu ai ucis un monstru care-i era si fiu. cum era voinic l-a lovit cu putere pe feciorul lui Ares.Ares iubeste monstrii. si l-a tintit pe Cadmos cu ochii arzatori. El a zvîcnit deodata. Pentru aceasta fapta ai sa platesti amarnic. dar pe neasteptate. si strajuia izvorul tatalui sau ceresc si tot acel tinut. zeul cel viforos. A ratacit si el prin umbrele padurii. în vremea asta Cadmos. Atunci. sidonienii au vrut sa toarne apa în prima amfora . si arma s-a înfipt într-un trunchi de stejar. si. Iar gura otravita era batuta toata în trei rînduri de colti. Numai ca sidonianul era un luptator cum nu-s prea multi pe lume . de clestar. Pe cap. suierînd ca vîntul. încît a strabatut gîtul gros de balaur. lungi ca niste pumnale. precum se cuvenea. Balaurul cu creasta era fiul lui Ares.. S-a ridicat în sus. mai groasa ca o bute. crezînd ca-i alt dusman. Balaurul s-a-ntors. si. ce ar fi darîmat si zidul unei case. balaurul lui Ares s-a rotit catre sotii lui Cadmos din Sidon si i-a încolacit . Prietenii erau morti si monstrul sta lungit pe trupurile lor. fiul lui Agenor a auzit un glas : . Cadmos s-a-ntors pe data cu sabia în mîna. care s-a aplecat sub prea marea povara. Balaurul lui Ares a ramas priponit de-acel trunchi de stejar. iata-i !. s-a repezit la el. vazînd ca seara vine si sotii nu se-ntorc. din pestera adînca. Nasterea poporului teban din coltii de balaur Da-n fata lui era însasi Palas-Atena. la-ntîmpinat pe monstru. sleindu-le de sînge.

subtiri. pe nume Amfion. era un cîntaret destoinic ca Orfeu. coifuri de luptatori . Spunînd aceste vorbe. a suferit destul.. sînt fericit. visat. celalalt frate. fortareata Cadmeea. desprinde plin de grija toti coltii de balaur si seamana-i pe glie 4. si ca sa dobîndesti bratele de-ajutor. plutind apoi spre slavi. care urma sa intre în stapînirea lui. zeita. si-n sfîrsit. pentru ca el doborîse pe fiul cel hidos al lui Ares. în schimb. Cu ea a masurat întinderea de tara. Cadmos a adus jertfa puternicului Zeus juncanul fermecat. care s-au luat la lupta. subtiri de tot. au zidit în padure. Zetos era de-o forta de neînchipuit. c-am rapus un balaur care-i împiedica pe oameni sa traiasca în locurile-acestea atîta de manoase. a glasuit zeita. eroul sidonian . i-a semanat pe glie. pîna ce au ramas în viata numai cinci. îti trebuie si brate cu care sa zidesti cetatea ta visata. spre sfîrsitul vietii. Le-a poruncit s-arunce 154 armele ucigase si sa se faca prieteni cu preaviteazul Cadmos. unde sa locuiasca oameni nenumarati. Sotia lui. la izvorul lui Ares. apoi. de mult. Atunci s-a ivit iara. i-a dat raspunsul Cadmos. Urmasii lui Cadmos ridica Teba cea cu sapte porti Urmasii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui Zeus si-ai nimfei Antiopa 6 : Zetos si Amfion. Ei s-au gîndit sa faca la poalele cetatii marele oras : Teba.Daca este asa. care le va fi rege. Totusi.tara juncanului. . Ridicînd fortareata. Un nor se coborîse si o învaluise pe copila lui Zeus.Chiar de ma voi jertfi.. Teba cea cu sapte porti... Vreau sa zidesc aici o cetate vestita. Doi serpi. ca din senin. Pe acestea le-a unit.cum îi spusese Atena .. Dorind sa se pastreze nestinsa amintirea ciudatei întîmplari. precum se învoise în fata lui Apolo. Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena. sidonianul. Copiii i-au pierit si. La porunca lui Cadmos. au rasarit. ce nu faceau nici un rau nimanui5. si. desprinzînd cu grija toti coltii de balaur. Atena. S-au tot luptat gigantii. acropola tebana. S-a facut o fîsie de piele nesfîrsita. Pielea lui i-a taiat-o în fîsioare lungi. s-au ridicat întîi niste vîrfuri de lance .s-a preschimbat în sarpe. Atena a pierit. tot din pamînt. la fel. . semete. Din coltii semanati de Cadmos. Cadmos a denumit tara aceasta noua : Beotia . au iesit niste giganti cu arme si scuturi sunatoare. de Cadmos.

dar în palatul 6au era multa mîhnire. si zeul i-a raspuns prin glasul Pitiei : . Dar s-a-ntîmplat sa treaca pe muntele Citeron un pastor corin-tian . fiind el numit Edip. s-a hotarît sa-l creasca ca pe copilul sau. Se mai spunea ca Tebei i s-au zidit anume cele sapte porti. pe care le avea regele Amfion cu soata-i Niobeea 7. ca mesterul Zetos sa poata avea piatra de lucru din belsug. Iocasta. un alt urmas de seama pe tronul de la Teba a fost regele Laios. Insa el e ursit ca sa-si omoare tatal. ca ele s-aminteasca lira lui Amfion. olimpiana. Afara de eroii Zetos si Amfion.. îti va da un fecior. 155 Aezii povestesc ca el era-nsurat cu frumoasa Iocasta . Este înca o jertfa pe care o cere Ares.Sotia ta. si-a dus-o în tara sa. cu forta-i uriasa. de Cadmos. balaurul. ce avea sapte corzi. caci nu aveau copii. Ca lovituri de trasnet cadeau aceste vorbe în inima lui Laios. Asa a ajuns fiul lui Laios în Corint. aducea pe spinare stînci mari rupte din munti.. Cît îl dorise Laios . Numele li s-au dat dupa sapte copile. Zetos a spus ca el o sa aduca piatra din muntii-nvecinati. Iar regele 8 din tara aceea corintiana n-avea nici un urmas. unde se-nalta Teba. sa-si pîngareasca mama si sa umple de sînge si doliu si durere tot poporul teban. Avea un trup firav. Iocasta. siacum cît îl ura !. ca divinul Orfeu. maciuca. cîntînd din lira. acest fiu al lui Zeus izbutea sa urneasca muntii din temelii. a dobîndit un prunc. Iara portile Tebei au capatat si ele fiecare un nume. pe capul sau.Cînd s-a început lucrul la zidurile Tebei. pe muntele Citeron. voinic si întelept. Parul i se facuse. unde s-a facut mare. Va-zînd el pe micutul atît de oropsit. într-adevar. si el a luat odrasla lui Laios. regele s-a rugat de marele Apolo. si muntii veneau singuri spre zidurile Tebei. i-a fost ucis feciorul. ca sa-l manînce rîsii care foiau pe-acolo. într-adevar. în anul urmator. Laios s-a înturnat în palatul din Teba si-a povestit Iocastei groaznica prorocire. Cutremurat de spaima. fiindca pe-aceste locuri. însa. Vroind sa dobîndeasca un prunc în casa lui. Amfion nu jurase ca va face vreo munca. si el a luat copilul si l-a azvîrlit pe-un munte. cea zvîrlita . .

I-a spus numai atît : . caci tînarul Edip. Mîhnit peste masura. tatâl Dar ajungînd Edip flacau în toata legea.. si s-a iscat o lupta. Dar Pitia. barbatul cel albit a scos o sabie. fara sa stie..Ia fa-ne loc.-n raspunsul pe care i l-a dat. .Edip îsi ucide.Daca mi-e totusi tata regele din Corint ? si daca mi-e sortit cu-adevarat ca eu sa-mi nimicesc parintii ?. Astfel s-a împlinit întîia prevestire facuta de Apolo 9. Ca sa-si razbune sclavul. a rostit vizitiul. îsi ucisese tatal.. Iocasta. lasîndu-l mort pe loc. si-aduci nenorocirea asupra tuturora. A cugetat sa plece catre Beotia. te vei casatori cu propria ta mama . era regele Laios..Sa nu te-ntorci în tara unde-ai venit pe lume. nu i-a destainuit ca tatal lui e Laios. Iar tânarul Edip.a vazut doua drumuri. cine îi sînt parintii. Edip s-a înfuriat si l-a lovit cu lancea. Mai bine fug în lume.. rude si prieteni... din cei cinci calatori n-a scapat decît unul. Batrînul ce zacea însîn-gerat pe drum. Ascultînd ce spunea batrîna preoteasa. ca e copil gasit si multe dintr-acestea.. cu lancea ridicata. fara s-aiba habar. Socotind deci ca fuge. . Altfel îti ucizi tatal. In car calatorea un batrîn cam albit. Nu ma întorc acasa si-nlatur nenorocul ce ma poate pîndi. oameni nechibzuiti i-au soptit la ureche ca el n-ar fi odrasla regelui din Corint . l-a izbit pe batrîn.coborînd din Delfi . Pe cel care ducea catre Beotia venea încet un car. care îl aparau. Un sclav care-a fugit. tare. catre Edip. sa afle adevarul. s-a dus la un oracol al zeului Apolo. Edip s-a suparat ca un. copii. Atuncea vizitiul a dat în el cu biciul. în prea putina vreme. Edip nu 6-a întors în istmul de Corint. si mama sa. baiete. urmat de cîtiva sclavi. lînga sclavii sai. si . Edip a cugetat strapuns de-nfiorare : 156 . si nici nu s-a clintit. sclav oarecare îi porunceste astfel. ca si pe sclavii lui.

pesemne. si nimeni nu putea sa-i dea acestui monstru raspunsul cuvenit.cum sa-si salveze Teba ? Pentru ca. pîna se alegea un nou rege la Teba. Creon pastra dealtminteri coroana-n mîna lui.. Mai mult. si fîlfîind din aripi l-a oprit pe Edip.. lînga doua picioare.. punîndu-i o-ntrebare : .Care este faptura ce merge-n patru labe. Sclavul care scapase s-a rusinat sa spuna ca nu îi învinsese decît un singur om si a mintit ca-n cale le iesise o ceata de numerosi tîlhari. cînd ajunge gîrbov. pîna în acea ziua. aripi avea de vultur si ghearele de zgriptor n. . de departe. Cînd este mic. a si trecut la fapta . Iar coada-i de otel era ca de balaur. 157 Pe lînga toate astea. si va primi coroana si tronul ramas gol. Pe urma se ridica si. s-adauga stirea ca pe regele Laios l-au omorît tîlharii. Cu ghearele de zgriptor îi scotea inima si i-o storcea de sînge. si sfinxul priveghea pe drumul catre Teba. Astfel îi doborîse sfinxul. îndurerat la culme de moartea fiului. cu multa viclenie. Cînd treceau calatorii.El se ducea la Delfi sa-l întrebe pe-Apolo . a pornit-o de-a dreptul spre sfinxul fioros. se gaseste si-al treilea : toiagul. din porunca lui Ares. si printre ei era si feciorul lui Creon. Le punea o-ntrebare.. omul. De mai dura o vreme. el merge numai de-a busilea. sfinxul mai omorîse în zilele acelea pe alti numerosi tineri. aproape de oras se asezase-un sfinx. care intrase pe pamântul teban. pe foarte multi tebani. orasu-ar fi ramas fara locuitori. . corpu-i era de leu . El va avea ca soata pe regina Iocasta. pe vaduva lui Laios. Atunci sfinxul lovea cu coada de balaur pe bietul calator. Creon a dat de stire ca de se va afla vreun barbat iscusit care sa-nfrunte sfinxul si sa salveze Teba. apoi numai în doua si la sfîrsit în trei ? Haide. i-a dat raspuns Edip.Fiinta aceasta este. îi oprea cu un strigat. A doua crima : casatoria cu Iocasta în tot orasul Teba domnea o spaima mare si numai cu greutate se mai putea iesi pe cele sapte porti. Sfinxul l-o fi zarit. îi va da o rasplata nenchipuit de mare. de buna seama. dusmanosul. Edip. ca sprijin. Sfinxul avea obrazul si trupul de femeie . raspunde iute.

Cum a sunat raspunsul. alaturi de Iocasta. Nenorocitul orb l-a rugat pe Tezeu sa ia în grija sa pe biata Antigona. Caci mamele plîngeau în hohot la raspântii si-n ca158 se îndoliate. mii de copii. o mica asezare lînga orasul unde domnea pe-atunci Tezeu. A mai trecut o vreme. Regele cîrmuia cu multa-ntelep-ciune peste poporul sau. Astfel. Aici a disparut Edip într-un chip tainic. Tezeu cunostea taina. mai cumplit decît cînd traia sfinxul. el a marturisit ca zeii-au aruncat peste orasul Teba ciuma nimicitoare. si Hades l-a primit15. sarmanul. Edip a savîrsit cea mai groaznica crima din cîte sînt pe lume. turbat de ciuda. S-a însurat. sfinxul. pentru ca regele îsi omorîse tatal si se casatorise cu mama lui. sute. însotit de copila cea mica. Iocasta i-a nascut sotului sau. cu însasi mama lui. au trimis peste Teba ciuma pustiitoare. Iocasta. înversunati ca soata lui Edip . Edip. traind doar din cersit. unde se cocotase. profetul orb nu a vrut sa raspunda. Dar. Dar regele Edip a poruncit sa vina batrînul profet orb. s-a grabit sa-l aduca. doi fii si doua fiice n. Ruguri erau aprinse în Teba peste tot si jalea cuprinsese poporul. orb si sarman. Cînd. Intîi. cu lancea. Zeii. Iar preotul cel mare îl ruga pe Edip sa faca sacrificii. ca s-o scape de ura netrebnicului Ares si a celorlalti zei. fara de voie. In Teba era pace. si. condus de Tezeu. batrînul a pasit într-o padure deasa. în niste vai adinei. Antigona. l-a trîntit de pe stînca. Pustiu si lacrimi au hotarît zeii Mureau si zi. silit de Edip. aninîndu-se-n streang. Iar Edip si-a scos ochii cu-o agrafa de aur. Auzind tot poporul ca tînarul Edip l-a biruit pe sfinx. si Zeus l-a trasnit sau s-a deschis pamîntul. ratacind pe drumuri. pe umeri. Se zicea ca Edip i-a blestemat pe zei. Edip a parasit Teba cu sapte porti.. Iar regele Tezeu a venit din Atena sa-l vada pe Edip. Apoi. s-a stîrnit furtuna. ce se numea Tiresias. dar nu a vrut s-o spuna. Ca sa se pedepseasca. Creon i-a dat coroana ce o avea în grija si l-a suit pe tron. . au ajuns la Colona Vl. sa salveze cetatea 13 . Iara Edip. regina si-a luat viata. s-a umflat si-a plesnit. si noapte. si..care-i era si mama . ferindu-l de razboiul cel mult dorit de Ares. în oras.i-a daruit copii.

prin paduri. pe locul unde a fost doborît zimbrul. pe urmasii lui Cadmos. tara îneîntatoare a Moldovei. 6. sapte baieti si sapte fete. bous-bos înseamna bou-juncan. Legenda aceasta s-a transmis multor popoare. cu pretul sacrificiului sau. 9. încît oamenii sa fie aprovizionati din belsug. era tot odrasla a monstrului Tifon si a viperei uriase Ehidna. pe tarmul de rasarit al Marii Mediterane. 4. potrivit legendelor. In limba celor vechi. 5. Spuneau. între altele. Regele corintian în casa caruia a crescut Edip se numea Polib si era casatorit cu Meropa. . 10. Prin aceasta alegorie. balaurul cel groaznic cu solzii de arama. Este un erou civilizator. pe locurile unde-i haladuise fiul.. în locuri unde hala-auiau înainte. Feciorii lui Edip s-au ucis între ei. la porunca mamei lor. Sfinxul. aezii vroiau sa arate de ce tebanii erau un popor de razboinici. Nimfa Antiopa era fiica fluviului Asopos si fusese rapita de Zeus. Amfion. Fetele i-au murit. în versurile sale. ucisi de Apolo si Artemis.cum credeau ei . aceasta mitica faptura. Cadmos reprezinta eroul întemeietor de orase. Poetul roman Ovidiu cînta. Nu este exclus ca ea sa fi influentat si legenda noastra despre Dragos Voda. uneori afara din oras. Prin aceasta legenda elinii protestau contra nedreptatii destinului hotarît . Elinii îi atribuiau eroului Cadmos si alte merite. si mai spuneau ca ar fi fost un mare aparator al pacii. Coltii balaurului. El ar fi facut si cele dintii conducte de apa din piatra. Se stie ca regina Niobeea avusese cu sotul sau. la mare departare. pentru ca se cladise Teba cu sapte porti. 3. reprezentau pentru elini lancile. 2. Note 1. precum s-a aratat mai înainte.geloasa pe fericirea Niobeei. fara ca fiecare sa fie nevoit sa mearga dupa apa.de forte supranaturale. Tot el ar fi facut cele dintii legi. venit din Maramures. 8. zeita Leto . cu sagetile. Ei ar fi întemeiat. fiul lui Ares.Legendele eline mai aratau ca-n Teba a fost dupa aceea un razboi fratricid 16. Asa s-a razbunat zeul furtunilor.. aceasta întîmplare. Oras din Asia. încrîncenatul Ares. numai fiare si monstri. ca el este acela care ar fi adus alfabetul din 159 Asia în Europa. Numai pustiu si lacrimi au ramas dupa el. 7. pe urmele unui zimbru cu o stea în frunte.

cu foc cotropitor Ne bîntuie cetatea. fiind socotit un soi de vultur cu doua capete si gheare mari si taioase. zgriptorul apare de multe ori. Nu mai rodeste-n bezna samînta cea uscata : Pier turmele.Zguduita De-o grea furtuna-i Teba. ti-o spun chiar ochii tai si sîngerata mare ce-apleaca fruntea ei. batrîni si tineri. In ale sale valuri o tine cufundata. si-acum mare Edip-naintea ta cazuti. Fartiici o calauza. 13. Iar te rugam fierbinte cu mila sa ne-ajuti.. mor pruncii la sînul mamei lor. dar nimeni cît tine nu plateste.11. si tot înavuteste Cu gemete si lacrimi Infernu-ntunecat. si toti zic în credinta Ca ne-ai ferit de moarte cu-a zeilor vointa. cerul se învrajbeste. Poetul antic Sofocle ne reda zguduitor aceasta rugaminte a marelui preot catre Edip în versurile sale din tragedia "Edip rege" . In basmele noastre.. Vrajmasa zee Ciuma." 14.. Noi toti. Cînd dam de zile negre. nemilostiv coseste Odraslele luii Cadmos. ". (Colona se gasea cam la sapte kilometri departare de orasul . Nu ca esti zeu. Iar fiicele se numeau Ismena si Antigona.. 12. Intîmplarile au fost povestite de poetul Sofocle în tragedia "Edip Xa Colona". far'nici un ajutor Tu ne-ai scutit de birul ce sfinxu-ngrozitor Pusese asupra Tebei. la tine-am alergat. Fiii lui Edip si ai Iocastei erau Eteocle si Polinice.

Acesta. 160 11 . Th. Voltaire si altii. Atena. prieteni. In schimb îi daruise o coliba de frunze pe clina unui munte. pesemne. A plîns si s-a jelit în temple. A ridicat si-un rug. Numai ca fostul rege avea si un copil. Pelias s-a gîndit sa-si omoare nepotul. doi fii ai lui Poseidon : Eson si Pelias. In literatura. cum se obisnuia pentru cei raposati.ndepartate. Deci. legenda lui Edip a inspirat mult pe artistii antici. si . Astfel se gasesc doua renumite vase. ca Gustave Moreau. un oras tesalian 1. . ca sa-si poata tine tronul. prin viclenii si arme. Rege fusese Eson. Aslan. rol. Pictori moderni.Trad.dupa ce jertfeau fructe si flori si sînge lui Zeus olimpianul sau fiului sau Hermes. Iar preamîhnitul Eson. au reluat tema. 16. Hades. regele Pelias.jertfe zeului Hermes. Eschil si Euripide. la raspîntii si lînga focul sacru. Dar Pelias. putea pretinde sceptrul luat tatalui sau Eson. de Edg.Legendele Olimpului. Atîta ca si Eson avea. A facut . Iar marele nostru George Enescu o creat o admirabila opera muzicala. In literatura urmlndu-l pe Sofocle.dupa datini . 15. îsi însusise tronul si luase avutia regelui legiuit : palatele de piatra si turmele de vite. zeitei Persefona si sotului sau. ei îsi reaminteau legenda despre Iason si corabia Argo. acest razboi fratricid este cunoscut sub numele d« "Cei sapte contra Tebei" si e povestit în versurile lor de "marii tragici1. zeul calatoriei si al negotului. facîndu-l slujitor.a.) Tot Sofocle a scris si renumita tragedie. cel care-i învata cum sa aiba dobînda cu orisice prilej sorbeau cupe cu vin si începeau sa cînte legenda despre Iason si corabia Argo. a trebuit sa puna la cale-un siretlic. A vestit tot regatul ca fiul i-a murit. !n picturile pe vase. Insa pe rug a ars un iepure salbatic. Ingres s. întreitei Hecate. a carui creatie despre Edip atinge cea mai înalta culme în teatrul antic .au mai scris lucrari memorabile Corneille. legata de numele fetei moi mici a lui Edip : "Antigona". avînd pictate victoria lui Edip împotriva sfinxului. cel mic. crescînd mare. ei îsi începeau povestea aratînd ca odata ar fi trait în Iolco. fara de nici o grija. II EXPEDIŢIA ARGONAUŢILOR DE CÎTE ORI ELINII CĂLĂTOREAU PE MARI si debarcau pe tarmuri straine. fratele cel mai mare. Acestia l-au vestit despre ce planuia noul stapînitor. Cel mai adesea. ca sa-si scape copilul.

cu fala. bunicuto. Eu sînt fara putere si daca ma-ncumet sa ma cufund în apa.Baiete !. si tot la el vor creste si viteazul Ahile. Insa. a pornit mai departe si a ajuns în lolco. subtirica. babuta s-a schimbat pe loc într-o zeita. i-a zis : fiul lui Eson . ducînd-o pe batrîna pe tarmul celalalt 3. si. Ulise si multi altii.. si l-au înconjurat.. caci apa venea mare.. cutezator. era un tînar vrednic si foarte saritor. Eson si-a dus copilul în muntii Pelion. cînd l-au vazut pe Iason. cum îl crescuse înteleptul centaur. si tu vei birui. . acel ce cîrmuia întregul Univers. s-a hotarît sa plece în orasul natal ca sa-si revada tatal si. Apoi.si stînd sub privegherea batrînului centaur. A intrat în oras si s-a-ndreptat spre piata unds se pregatea o mare sarbatoare. Tocmai vroia sa treaca apa pe la un vad. mi-e teama ca-mi pierd viata. sa-l razbune. Dar nu-n orice zeita. Astfel a spus zeita si a batut din palme. si l-a rugat sa-i creasca feciorul oropsit. Caci centaurul Hiron crestea pe-Asclepio.adica. plin de uimire.Cum de nu. din muntele Olimp. si pe Castor si Polux. pasind cu multa grija.. pe urmele zeitei.Totul lasa sa creada pe proaspatul stapîn al orasului Iolco ca odrasla lui Eson s-a stins dintre cei vii. cînd i-a iesit în cale o biata cersetoare. fiind crescut pe furis. în templul lui Poseidon. Regele pune la cale pieirea lui Iason Oamenii din oras.. baiete.parul nu si-l taiase si pletele bogate îi atîrnau pe umeri în valuri aurii. cîntînd voios pe cale.. Traind mereu pe munte . Au socotit ca-i Ares sau poate chiar Apolo. si a luat-o în brate. De-aceea bunul Hiron. fiindca te-ai grabit sa-mi împlinesti dorinta. puternica zeita. nu vrei sa ma treci rîul ? a glasuit spre Iason. Iason a stat o vreme privind. a glasuit... . Iason. Iason.. Haina i se lipea de . Dar el nu avea nume. eu te voi ocroti pe drumurile tale. Hei. Cînd a-mplinit baiatul cam douazeci de ani. îi ajungea la gît si curgeanvolburata.. Te duc numaidecît. nestiind cum sa-l strige. pe scurt. soata marelui Zeus. 162 Fiul lui Eson se întoarce în lolco :. poate. A mers pîna la rîul ce-nconjura orasul. Un nor a-nvaluit-o si a pierit în slavi.. pruncul adus din lolco s-a facut în curînd un flacau ne-nfricat. . Asa a trecut rîul. odraslele lui Zeus. însa în mare taina. la centaurul Hiron 2. cum au ajuns.. flacaul era nespus de chipes. A aparut chiar Hera. Pe trup avea o haina de pînza. au crezut ca-i un zeu.Am vrut sa te încerc. feciorul lui Apolo.. într-adevar.

Eson. c-ai sa parasesti tronul. Tocmai în acea clipa s-a auzit un ropot.. Mai mult.printr-un oracol . desi purta în mîna sabia lui de rege ! Mai ales ca multimea privea cu-ncredere catre noul venit. 165 El s-a-ndreptat pe urma spre casa parinteasca. asta nu se cade. . a spus la sfîrsit Eason. . eu ma-nvoiesc sa plec s-aduc lîna de aur. cu suita.Nu. facînd semn spre multime : Spuneti si voi. . Spun cu totii ! a zis Pelias. .ca trebuie sa se teama de un flacau din munte. se-ndrepta catre templu.cîteva zile-n urma . Cealalta o pierduse în apa spumegînda. Precum vezi.. tînar si curajos.. din care tu si eu ne tragem deopotriva. dînd peste tot de stire ca va porni pe mare.Deci. si. Regele s-a-nfuriat. A strabatut Elada. ca parasesc orasul.Desigur. si se îngalbeneste nedreptul Pelias. lolco va înflori.Daca te juri pe zeul din care noi ne tragem.Bine.. Asa sa fie ! a rostit Pelias cu prefacatorie. O. ce e-n acelasi timp strain si cetatean al orasului lolco si umbla încaltat numai cu o sanda. spre tara lui Eete.a rostit Pelias.. pe care-o stapîneste azi regele Eete. si am venit sa-ti cer sceptrul ce l-ai rapit parintelui meu. pe cînd ducea batrâna spre malul celalalt.. în fiecare mîna tinea cîte o lance cu vîrful de arama precum purtau pastorii din muntii Pelion. potolindu-si dorul de tatal sau. -. cînd te-ntofci. Dar iacata-l zareste în piata si pe Iason. . se cade sa plece un mosneag. asa cum credeai tu. nu mai rîvnesc marirea si-ti voi da bucuros puterea si orasul. îti jur pe marele Poseidon. ca sa aduca jertfa zeului marilor. au spus mai multi batrîni.zeii mi-au hotarît sa caut lîna de aur. Iar deasupra purta o blana de pantera. Oracolul din Delfi abia îi proorocise . Caci tânarul acesta-l va razbuna pe Eson. calare. Pornesti catre Eete si-aduci lîna de aur. o tara fabuloasa si plina . pe care nu-l vazuse de cînd era copil si. pre cît pot sa pricep ! a glasuit baiatul. sperînd c-o sa se piarda în marea încercare.. n-am murit. . care îl apara de ploaie sau de frig.Cine esti si ce vrei ? i-a strigat. Regele Pelias. ce nici nu banuiau ca Pelias anume îsi trimitea nepotul. Este dupa dreptate ca lolco sa ajunga iarasi în mîna voastra : a ta si a lui Eson. . flacaul a pornit iar la drum.. Avînd lîna de aur. asta vreau .. . vrei s-aduc eu lîna. vede ca el nu este încaltat decît cu o sanda. cu asprime. sînt batrîn. Atîta ca-n picioare nu mai avea baiatul decît o sanda.Vezi. cum s-a-nfricosat hulpavul Pelias ! Cum tremura pe sa. L-a-mbratisat pe Eson. cînd are-un nepot tînar ?...Eu sînt nepotul tau... Dealtfel. Iason ?. va ajunge orasul cel mai bogat din lume.164 muschii încordati si lasa sa se vada cît este de voinic. Insa..

mai presus de toate . . la Pontul Euxin. orasul colhidian. Meleagru . Vorbea ca oamenii si. însotit de un prieten. apoi Castor si Polux. Printre ei se gasea si eroul Heracle. ca apoi sa coboare în capul celalalt unde zagazuise Heracle de curînd oceanul cel urias.. Ca sa-si scape copiii. un flacau înzestrat cu puterea de a zari prin lucruri. Avea lîna de aur. orisice . De-acolo vor aduce lîna scumpa de aur.care purtau pe umeri aripi. Nu s-a mai putut tine. regele beotian si-a luat alta nevasta. Calais si Zetes . stapîn în Orhomena. i-a venit ameteala.. numiti Hele si Frixos °.de mistere. Frixos. fusese însurat cu frumoasa Nefele. cu cei doi veri ai lor : Idas cel preavoinic si Linceu. Frixos a ascultat .. Cine dintre eroi nu dorea sa strabata drumul acesta nou si sa cunoasca lumea ? ! Fiecare-ar fi vrut sa fie el acela care s-aduca iarasi în patria iubita lîna scumpa de aur. Marea. sa-i rapeasca din palatul regal al fostului sau sot. ca tatal lor . au mai venit : Tezeu. doi fii ai lui Boreu. Berbecele cu lîna de aur Ţelul calatoriei era lîna de aur. ape serpuitoare si codrii nepatrunsi. spunînd ca nu e bine sa mearga o fecioara între atîti flacai. într-o calatorie cum nu s-a mai vazut. Neleu . S-au strîns deci multi eroi. zeita norilor a trimis de îndata acest berbece sacru.Nu va uitati spre ape !. si a cazut în valuri. si a ajuns în Ea. regele Piritou . pe care nu putem sa-i însiram acum. tot s-a uitat în jos. fecior al lui Poseidon. vroia sa-i departeze pe Hele si pe Frixos de palatul regal. în care fata s-a înecat. urcusul lui pe cer. Atalanta . De-acolo-si începea Helios.. se cheama de-atun-cea Helespontul. avînd copiii ei.. Orfeu . vîntul de miazanoapte . i-a sfatuit berbecul.. Iar mama vitrega. si. mai curioasa. s-au strîns numaidecît. dar ei n-au vrut s-o ia. Cînd . un oras beotian. Sub ei se întindeau pamînturi nesfîrsite. Lîna scumpa de aur era de pe-un berbece. Numai baiatul. caci mama vitrega tocmai vroia sa vina si sa le vîre-n piepturi cîte-un pumnal taios.si auzind eroii ca se pune la cale calatoria asta catre capatul lumii. Aezii povesteau legenda lui astfel : Se stia ca pe vremuri regele Atamas. . Peleu .desi nu avea aripi . punînd doua coloane în drumul apelor. dar Hele. plina de bogatii. departe. odraslele lui Zeus. aflata-n rasarit. Admet . Cîti au fost nu stim bine. prin ape si pamînt..au ajuns deodata deasupra unei mari. al lui Poseidon.putea strabate cerul. zi de zi. lîna ce trebuia întoarsa în Elada. un fiu al lui Poseidon. . vazînd apa marii. Acest berbece sacru era nespus de mare. ce se afla-ntr-un templu din Iolco. o fata si-un baiat. cel urgisit de Hera în gelozia ei. si ea îi daruise doi copilasi draguti. s-au agatat copiii în ultima clipita . De acest animal ceresc. . ca nu cumva pe cale vreunul s-ondrageasca si sa se iste cearta între navigatori. pe care o tinea Eete pe nedrept. Ba chiar se hotarîse sa le rapuna viata.. era capatul lumii 'k. A vrut sa-i însoteasca si-o fata. Nimeni nu mai plutise atîta de departe.si au zburat copiii. zeita norilor. Se spune ca cincizeci. a plutit mai departe. adica Marea Helei 7. pîna-n timpul acela : caci tara lui Eete. ca pasarile-n zbor 6. Prin nu stiu ce-ntîmplare. si în sfîrsit multi altii.

si toti s-au învoit ca Iason sa conduca pe eroi peste mari. de stejar. Apoi au început ospatul de plecare. însurîndu-l cu una din cele doua fete pe care le avea. drept multumire. s-aleaga pe acela ce urma sa-i conduca în expeditie. adusa de Atena. 167 Insa lucrînd eroii plini de însufletire. si-au hotarît sa faca o corabie mare din lemn bun.. S-au strîns cu totii-n Iolco. stejarul din Dodona. stînd cîte doi pe-o banca. spre tara lui Eete de la capatul lumii. i-â jurat ca-l va face urmasul sau pe tron. De-aceea i-au spus Argo 8. zbura ca pescarusul peste aria marii. care sa îndrazneasca sa pluteasca pe mari. Pregatirea marii calatorii Lîna mult pretioasa a ramas în Colhida.Aici a adus jertfa puternicului Zeus berbecele de aur. Dar. cu cîte-o vîsla-n mîna. Intîi s-au sfatuit . Era o încercare îndeajuns de grea !. Au baut si-au mîncat vreme de noua ceasuri. într-un copac stufos dintr-o livada sfînta. Se spune ca Atena 9 i-a sfatuit tot timpul si le-a dat o crenguta din stejarul cel sfînt al maretului Zeus. Insa fiul lui Zeus le-a spus ca el e sclavul regelui Euristeu. cu grija. avea de-asemeni darul de a putea grai argonautilor . Au luat cu . Plecarea spre tara lui Eete de la capatul lumii Cînd au terminat lucrul si corabia Argo s-a leganat pe ape. fara vreo oboseala. din Orhomena. Fiind atît de usoara. luni întregi.si-a-i putea sfatui în împrejurari grele 10. sa se lupte cu monstrii si sa aduca iarasi lîna berbecului plecat odinioara.. pe mari necunoscute . din tara lui Eete. Avea cincizeci de vLsle. încrustata în lemn. Da-n cîntecele lor aezii aratau ca trebuiau sa plece cîndva niste eroi. cum s-au ivit zorii.. în zbor. Dar era totodata atîta de usoara. poate. Corabia aceasta trebuia sa înfrunte primejdii fara numar. Aezii povesteau ca în acel moment eroii-au întors ochii spre viteazul Heracle. si l-au urmat pe Iason. Crenguta de stejar. agatata. cei cincizeci de eroi s-au adunat la tarm. prin uneltirea Herei. prin furtuni si primejdii. cu Hele si cu Frixos. care graia spre oameni si facea prorociri. trebuia sa pluteasca saptamîni. . mai bine sa-l aleaga în fruntea lor pe Iason.dînsii apa si hrana din belsug si s-au urcat pe punte. fara oprire. în nu prea multa vreme au facut o corabie cu totul deosebita. dornici sa cucereasca scumpa lîna de aur. Iar el. pe care-a daruito regelui din Colhida..navigatorilor pe corabia Argo . ca sa nu atraga supararea zeitei. de peste mari si tari. Au facut sacrificii zeilor olimpieni. închinata lui Ares. N-a pastrat decît lîna. Iata de ce eroii s-au adunat în pripa. Ei au pus-o la prora. care-i doreste moartea Deci. . au azvîrlit încolo cupele de pe mese. Iason era iubit de sotia lui Zeus. încît navigatorii o ridicau pe umeri.

nenumarate. Jefuiau totul si plecau. agatînd-o de ciocul corabiei de lemn. Din nord se repezeau adesea. pline de talerencarcate cu fripturi. s-apropie biruinta. Corabia plutea. Le-au cîntat cântece si i-au rugat sa se-nvoiasca a fi stapîni în tara lor si sa-si aleaga. vrajite de-acest cîntec. spre insula. Se auzea-n Olimp. si întorcîndu-se acasa se însurasera cu ele. cum spun poetii. Atît ca-n Lemnos se-ntîmplase cu cîtiva ani mai înainte o tra-gedie-ngrozitoare. Cîntecul lui Orfeu rasuna peste valuri. au ajuns repede în Lemnos. si-ntinsul de smarald al apelor Egeei parca ardea cu flacari. si tinea cumpana corabiei de lemn. el fiind cel mai greu. Eroii-argonauti pornisera cu bine pe drumul presarat cu sute de primejdii. Din tot ceaveau le-au întins mese pline de amfore. îsi omorlsera barbatii 12. parasind vechile sotii. marele Zeus. si. din înaltimi. care cu ochiul ager privea spre departari. Iar divinul Orfeu si-a luat lira în brate. cete de traci. Zeus le raspunsese ca le primeste ruga.Heracle era-n mijloc. rapisera femei si fete. Tocmai pe cînd era în tara o-atît de mare suparare. de tatal sau. sotiile care le plac. Iar turme si cirezi de vite aproape nu se mai vedeau. ca sa se razbune. insula Lemnos nu mai avea decît femei.aurora. si drumurile marii. unde fusese azvîrlit Hefaistos. si zilele senine. si vînturile marii. si-l implora pe Zeus. si vînturile repezi. A început 168 sa cînte. toata întristarea femeilor s-a risipit si i-au primit cu flori pe oaspeti. suflau voioase-n pînze 11. Corabia iesise în largurile marii cu pînzele întinse. cu bratul sau de fulger. în Elada. In acest fel. si ceasul fericit cînd iar se vor întoarce acasa. turte dulci si fructe. si lînga ea saltau popoarele de pesti si alte vietati din apele marine. a rasunat atunci un glas aspru de tunet si-un fulger a brazdat cerul abia-nrosit de Eos . dintre ele. . biruindu-i pe vrajmasi. iacata vin argonautii facînd întîiul lor popas. Acestea. plecînd la un razboi. Helios-se-naltase cu carul lui de aur pe cerul fara pata. Au ridicat îndata ancora grea din ape. si alaturea Iason se sprijinea de prora. Barbatii lemnieni. pe corabii. tinînd un vas de aur în mîinile-amîndoua. lasînd în flacari insula. Ogoare si livezi erau tot mai putine si mai sterpe. îl desfata pe Zeus si-l facea sa priveasca plin de îngaduinta spre corabia Argo. acestea si-au dat seama ca singure nu pot trai. Curînd. Din nori. în asfintit. în care scînteia vinul purpuriu. în fata sta Linceu. insula mare si muntoasa. Eroii sînt îndemnati sa duca o viata tihnita în Lemnos Asa. Veneau toate s-asculte cîntul duios din lira si glasul lui Orfeu. Deodata. plutind neîncetat.

printr-o fîsie de nisip. cu bufnituri rasunatoare. dintre ei nici unul n-a scapat cu zile. pîna s-a coborît amurgul si cerul s-a umplut de stele. în voia vîntului zburdalnic. El singur nu se învoise sa se coboare de pe punte si sa ia parte la ospat. Doua le-aveau prinse de umeri. stîncoasa. si nici nu au bagat de seama cînd au ajuns în Propontida 14. Au rasturnat acele mese. Cel ce zvîrlise cu tarie astfel de vorbe spre eroi era chiar marele Heracle. E drept ca s-a stârnit furtuna si era gata s-o scufunde. Aici au trebuit sa lupte cu niste fiinte fioroase : uriasi cu cîte sase brate. pîna-ntr-o tara. N-au mai vrut nici sa-ntoarca ochii. usoara. 169 In timp ce-aproape toti eroii se asezasera la mese. Au privit apele acestea. si iar a lunecat pe ape. cîntece si vin. Atunci sau apropiat de locul unde alunecase-n valuri copila Hele : Helespontul. sub sabiile lucitoare si sulitele de arama. însa 170 vîslasii au purtat-o cu vrednicie pest valuri. se si grabise în cetate si îi certase pe voinici. ce murmurau parca un cîntec gingasei fete înecate.însasi regina de la Lemnos t3. însa Heracle a-ntins arcul.. Pîna la urma. si poate ca le-ar fi zdrobit corabia de lemn. unde se îmbuibau cu totii. Cîti ramasesera cu viata au trebuit sa se mai lupte cu Iason si ceilalti eroi. îngreunîndu-si trup si minte. corabia argo-nauta. Raniti si otraviti. Uriasii cu cîte sase brate Au plutit ei din nou pe mare. Auzind ce spunea Heracle. Dar auzind ce se petrece. uriasii cadeau ca niste stînci în valuri.. la-napoiere spre Elada. . si-a tras spre ei sageti muiate în sîngele otravitor al hidrei omorîte-n Lerna. Acesti uriasi au început s-arunce stînci mari de granit. ce-i tineau.. îi oferea lui Iason tronul. si au plecat argonautii. si-au smuls cununile de flori. catre vitejii-argonauti. s-a auzit un glas puternic: . în fata lor se întindea peninsula Cizic. Misia 15. Au dat în laturi pe acele femei si fete. doua de coaste si-alte doua de soldurile monstruoase. ca sînt ademeniti eroii cu vorbe. eroii s-au dezmeticit. lasînd ispitele deoparte.. Eu am sa plec singur din tara asta blestemata. cea mai frumoasa dintre toate. cînd ele îi rugau cu lacrimi sa se opreasca iar în Lemnos. daca primea sa -i fie sot.Ati uitat oare datoria ? Ati si uitat lîna de aur pentru un zîmbet femeiesc si niste amfore cu vin ? Vai voua. gîndind sa le închida calea. si au pornit spre tarmul marii. cîntînd cu fetele din Lemnos si sorbind cupele cu vin. abia legata de pamântul stravechi al Asiei.

Hilas. Ea nu dorea ca si Heracle s-ajunga-n tara lui Eete. n-a stat pe gînduri si-a pornit sa-l caute prin padurea deasa. speriat. Urechile-i erau zdrelite în luptele ce le purtase. îndragind pe tînar. pentru ca. sa fie îndragit de-o nimfa.. Urcîndu-se din nou pe Argo. . numit Amic. ascultînd îndemnul. Era un zeu. însetat. a dat un strigat. Cei trei voinici ramîn aici. Aezii-l zugraveau pe rege ca era-nalt ca un copac. Fiindca Heracle tinea mult la tînarul rapit de nimfa. Dar multi dintre argonauti nu aveau inima usoara. fara sa-i poata da de urma. argonautii-au adus jertfe lui Zeus si sotiei sale.» Iara Heracle-si va urma calea ceri este harazita. în locurile astea pline de verzi gradini înmiresmate. cu voce tare. pîna la apa unui lac. în el aveau toata nadejdea. cristalina. Regele lor. parea un mare glob boltit. Cerul a ramas mut. cîntînd povestea. care salasluia acolo. a facut semnul de plecare. a rostit Glauc cu voce tare. si. Nu îi placea sa aiba oaspeti. sunînd în scoici. înversunata.. s-a prefacut în caprioara.. argonautii au fost primiti cu mare cinste si de localnici. El sprinten. strigînd cu totii. Dar caprioara s-a schimbat din nou în nimfa cea frumoasa si. apucîndu-l de grumaz. au dus pe Argo mai departe. lasînd în vînt pînzele toate.. Era o nimfa dragalasa ce stapînea un mic izvor la poalele unei paduri de pini înalti si parfumati.. si mai departe. vreme lunga. a urmarit-o prin padure. aprinzînd focuri. pe nume Glauc. se pierdea. Nici unul nu dadea vreun semn ca ar fi auzit chemarea. si noi mâi stam înca la tarm. Un cap învaluit de alge s-anfatisat privirii lor.Spuneti ce trebuie sa facem. Nici unul nu era mai vrednic si mai viteaz între ei toti decît Heracle cel puternic si vesnic urgisit de Hera.si Iason. însa zadarnic. neprevazator. spuneau ca Hera ar fi pus la cale-aceasta întîmplare. îndîrjita 19.. acolo-n lacul cu unda verde. si i-au cautat. si nimfa. catre tara bebricilor cea misterioasa i8. Un singur lucru pretuia : lupta cu pumnii. Prinzînd deci vîslele în mîini. caci nimfa-l ascunsese bine pe dragul ei. dar marea s-a despicat pîna-n adîncuri. iata. si de rege.. Asa a hotarît Olimpul.. i-a-ntîmpi-nat un popor aspru. Pierderea lui Heracle în Misia L-au cautat ei întreaga noapte. vîntul bate si el prielnic. un argonaut. umflat. Unii poeti. Pieptul sau monstruos. Dar tot aici s-a întîmplat ca Hilas.Duceti-va si n-aveti grija. 171 înfrîngerea bebricilor 7. Sub umerii lui . si neavînd alta ce face. cutezatorul Polifem 16. si el. în Misia împadurita. un fiu al zeului Po-seidon. în care se varsa izvorul. de pe tarm. si-l fermecase s-o iubeasca. Strigatul sau l-a auzit Heracle si-alt argonaut. l-a tras cu ea în fundul apei. marea-i lina. eroii au bagat de seama ca dintre ei lipseau Heracle si înca doi argonauti17.în Misia. Prea îl ura. acuma. si Iason a strigat spre Ceruri : . si a sarit în calea lui. i-au asteptat sa se întoarca. era un om hidos si rau. a vrut sa soarba din unda limpede de munte.

si în oras domnea un rege ce avea darul profetiei si care se numea Fineu.ale lui Zeus . L-a nimerit cu pumnu-n tîmpla si l-a lasat fara suflare la poalele unui copac. 172 N-a trecut mult si-argonautii au fost deplin biruitori. salbatici. . . Iar ochii-i se roteau sub frunte. cu chip de fete. i-a provocat pe loc la lupta. Amic. trup de pasari. si ce furtuna. s-atinga malul celalalt 21. s-a si dezlantuit furtuna. Cel ce soseste-n tara asta trebuie sa dea lupta cu mine.. Iara din cele doua laturi. si sulitele scînteiau.. . a ris regele cu-ngîmfare. ce o tîra spre niste stînci dintr-o strîmtoare f oarte-ngusta 20.cei din Olimp s-au mîniat si-au hotarât sa-l pedepseasca. zei ceresti ! Corabia se zguduia. Dar cum s-au departat oleaca de tarmurile lui Amic. care-i rapeau toata mîncarea. voinicii au reusit sa-ndrepte cîrma ce se stricase-n vijelie. cresteau pe bratele-i robuste muschii ca niste bolovani. Salvarea lui Fineu de hidoasele harpii In dimineata urmatoare au întins pînzele sa plece din tara neospitaliera si au pus toti mîna pe vîsle. . a grait Polux. Argonautii trebuiau sa tie piept unei multimi de luptatori nespus de mare . Polux. straie.. gheare de leu si cozi de sarpe.bulbucati. arme. merinde bune si-n burdufuri vin din belsug. luînd prada multa. cu lupta dîrza. Tezeu si Meleagru îsi taiau drumul prin multime. Dar l-a lovit si el pe Polux cu tot atîta strasnicie. Iason. de parca secerau un lan. Iar dincolo de acel tarm se ridica un oras mare. amenintatori. l-a si izbit pe cruntul rege cu pumnul aprig în barbie. vino sa te fac farîme si sa te dau hrana la pesti ! a hohotit din nou Amic. niste zeite monstruoase. si lupta a-nceput pe data. Numai cu greu. Cine-ncepe ?. Dar fiindca el dezvaluise unele taine .Asa e datina pe-aicea. Bebricii au sarit atuncea ca sa-l razbune pe Amic si s-a-nce-put un razboi greu. Monstrul a scuipat sînge negru. ca unei fiare-nfometate. vîslind din rasputeri. iar sabiile zvîr-Ueau prin aer lungi curcubeie lucitoare. sarind cu-ndemînare. Cine se prinde ?. Zeul Apolo-i luase ochii si Hades-Pluto din Infern îi trimise niste harpii.Am sa-ncerc eu. S-au încordat si s-au batut pe iarba verde a cîmpiei. se frîngea din încheieturi si era gata sa se sfarme într-un vîrtej negru de ape. vazîndu-i pe elini c-au debarcat în tara lui. încît Fineu pierea de foame. Desi Amic era urias.. Castor si Polux nimiceau ostenii regelui Amic cu sulitele de arama. Pîna la urma însa Polux l-a biruit pe raul rege.Hai.

cautau mereu capatul lumii. Acum vîsleau argonautii fara de frica peste mare. Iar din corabie. s-aduca jertfe Afroditei. le-a amintit ca la intrarea Marii Negre se afla niste stînci uriase. Ele se misca. regele le-a aratat eroilor greutatile pe care ei urmau sa le întîmpine. pîna sa ajunga la tinta lor cea mult visata. Cu sulitele prinse-n mîini. nu e primejdie printre stînci. feciorii zeului Boreu. pîna s-ajunga la Eete. Plutind asa. Pot sa vîsleasca fara teama. Erau acele stînci cumplite ce se ciocneau necontenit. sa ia cu ei un porumbel. tara bogata-a lui Eete. teribilele Simplegade au ramas locului. au mai trecut argonautii prin multe alte încercari. . Orfeu cînta ametitor. doi dintre ei au fost ucisi. Argo sa stea si ea pe loc. Fineu din Tracia spusese ca de va trece vreo corabie printre stîncile Simplegade. multumindu-i lui Fineu. o insula a zeului razboiului. si totusi. cei doi flacai le-au urmarit pe-aceste harpii pîna departe peste mari. Atîta tot. blestemul lor se risipea. si ochii lor. în primul rînd. Tot Fineu i-a învatat ca. Vîsleau. 173 Argonautii zaresc crestele Caucazului Eroii n-au mai staruit si. si stîncile s-ar fi lovit. In niste lupte ce-au urmat. c-un bubuit asurzitor. si le-au învins si le-au silit sa jure pe maretul Zeus ca-i vor da tihna lui Fineu. Aicea se adaposteau negrele pasari ale lui Ares. si daca porumbelul trece. Cu darul lui dea prevesti. voinicii au pus si ei mîna pe vîsle. vîntul ce bate dinspre nord. caci ei erau înaripati si viforosi ca tatal lor. Acesta a-nceput sa zboare si-a trecut iute printre stînci. si vasul Argo a trecut. Numai un capatîi de lemn a fost zdrobit. si-au poposit de la o vreme într-o insula mititica. plutind prin Pontul Euxin23. Vazînd acest semn bun. si-adormitor. si mîngîios. puteau sa dobîndeasca lîna cu firele-i scumpe de aur.Dintre eroi s-au ridicat atunci Calais si Zetes. Ajunsi acolo sa-i dea drumul. unde era lîna de aur. pe veci. se ciocnesc si nici un vas nu poate trece. valurile repezi si înspumate dintre stînci smuceau pe Argo cu putere si o trageau parca-napoi. Drept multumire. . La rîndul lor argonautii au înfruntat aceste pasari si s-au luptat din greu cu ele. Atunci eroii au vîslit mai cu putere mai cu sîrg. în zare. eroii au slobozit un porumbel. Numai o pana de la coada i-a fost prinsa de Simplegade. si nimeni înca nu trecuse cu vreo corabie pe-acolo. Orfeu a început sa cînte din lira lui un cîntec dulce. Ca sa cunoasca vremea asta cînd pot sa treaca printre stînci. Iason s-a încordat la cîrma. care se cheama Simplegade 22. Apele se roteau în preajma si clocoteau ca-ntrun cazan. E drept ca. au pornit iar spre largul marii. Fineu stia de ce si cum . Iara de piere porumbelul. au auzit un zgomot înspaimîntator. le-a rostit el. din acea vreme. Numai prin ea puteau învinge. care fusesera gonite de marele erou Heracle din mlastinile stimfaiiene. Nu mai era decît o clipa. Stîncile se miscau alene sub acest cînt duios de lira. dar nu vroia mai mult sa spuna.O sa vedeti. Într-adevar. debarcînd în rasarit. decît în anumite clipe.

De la o vreme.. lasînd valurile marii. cu creste sure. de fapt. si. Acolo si-au facut culcusul. Era chiar vulturul lui Zeus. Puteau sa doarma linistiti. purtînd pe fruntea lui cununa stralucitoare de omat.cu sabii bine ascutite. si spre palat priveau acuma plini de nesat argonautii. Dar. pretioase. în mîna-avea doar un toiag. Este a noastra.Strainilor veniti din lume. Eete. cînd a sunat o bufnitura si portile i s-au deschis. însa pe urma lui veneau. Palatul regelui Eete era din marmora curata.s-au desteptat si-argonautii. argonautii încarcati . Fasis. Trecea prin slavi. îl daruise pe acesta celui mai drag dintre feciori. s-au îndreptat în sus. S-au odihnit pîna la ziua. Tu ai pastrat-o pe nedrept.. credeau ca vine furtuna înfricosatoare. odinioara. si. Iar Helios. titanul cel legat în lanturi. Erau în tara lui Eete. si-n departarile verzui zareau vestitul munte Elbrus. a raspuns Iason cu-ndrazneala. din tara regelui Eete 24. cine sînteti si ce cautati ? .sub hainele de sarbatoare .. sus. în dreapta-n schimb erau gradina si templul mare al lui Ares. cu pas ferit.Sosim din tara tesaliana. acest palat maret zeului Helios. pîna ce au ajuns la gura rîului larg si-albastru. Mesterul faurar zidise. adica regelui Eete 25. ca sa-i arate prietenie. Au lasat ancora cea grea sa se înfiga-n mîlul gras si au sarit pe o poiana.aurora . cetatea regelui Eete. si-a strigat tare spre eroi : . si au vîslit tot mai departe. si-au spalat trupurile-n apa . si turnurile lui de-argint se ridicau pîna la cer. Au adus jertfe Afro-ditei. porti maiestre. Iar din înalt se oglindeau în apa limpede a marii. au tras corabia la tarm. si Iason s-andreptat cu fala catre orasul lui Eete. luîndu-l în carul lui de aur. caci aripile lui uriase pareau ca-s ale lui Boreu. unde pastra regele tarii lîna berbecului vrajit. Catre apus s-a auzit si-un vîjîit tare de aripi. In palatul soarelui în stînga lor se vedea Ea. Acolo. Eroii au privit în urma acestei pasari. au zarit muntii Caucaz. pe vîrful Elbrus. pe care îl zidise însusi Hefaistos. zacea de veacuri Prometeu. Dar cum si-a revarsat lumina trandafirie pe pamînt zeita Eos . în pragul lor s-a-nfatisat feciorul soarelui. si ti-o cerem. Heracle înca nu-l scapase. sa nu se vada. avînd palate destule-n rasaritul lumii. Vrem sa ne-o dai de buna voie. Sculpturi. coloane. împodobeau acest palat. Drumul cel greu se ispravise. caci Helios sau mîndrul soare îl ajutase pe Hefaistos în batalia cu gigantii. celebrul faur al zeilor de pe Olimp. au pus pe ei vesminte noi. trecînd el. ca vulturul lui Zeus o sa sfîsie iar ficatul însîngerat al celui care îndura totul pentru oameni. în semn de buna prietenie. stiau. plini de spaima. 174 Dar nu puteau sa se opreasca. fiindca se facuse noapte. din Elada. catre Caucaz. obiecte rare. Regele Pelias îti cere lîna cu firele de aur. Altminteri noi ne vom 175 . pe care ti-a adus-o Frixos. pe Fasis..

de cînd era copil. si Eros si-a sarutat mama. cu o sageata . Curgeau din ele. A deschis portile mai largi si i-a lasat pe toti sa intre într-o ograda minunata. fiindca nu o slavea de-ajuns. mort. scuturi si sabii ascutite. zeita Hera. multumita ca o chemau într-ajutor zeita si argonautii. soata-i si fiul sau.. în inima. Rîdeau cu hohote spre rege si îi spuneau : . pe umerii fermecatori. lapte si apa. Gradini cu flori îmbalsamate si cu platani si chiparosi dadeau jur împrejur racoare.. Tot în ograda pietruita cu nestemate si arama erau patru fîn-tîni de aur. în cascada : vin. 176 Eros sa traga o sageata în inima fetei mai mici. si sa manînce si sa cînte. care-i cadeau mai moi ca spuma pe gîtul alb. Absirt.. si rasuna întreg palatul. si sa-l trimita în ograda în care regele Eete.. Argonautii erau zdraveni si încercati în lupte grele. sub vesminte. Iar apa curgea vara rece. rotund si neted. Din cînd în cînd îsi atingeau cu palma sabiile sub haine. O clipa regele Eete n-a putut sa deschida gura. de rasunau curtile largi. Aveau. untdelemn. A-ntins aripile de aur si a plutit grabnic spre Ea. într-una locuia chiar el. Zeus ne porunceste altfel. sotia sa si doua fete sedeau la masa cu eroii. b Eros o tinteste în inima pe Medeea Atunci a cugetat ca-i bine sa-i traga-n cursa si sa-i piarda. Erau flamînzi si însetati. A aflat-o pe Afrodita într-o gradina din Olimp. Mînia îl înabusea. încapatoare. cînd ne vei da lîna de aur ? Dupa ce s-o sfîrsi ospatul.. îsi pieptana buclele blonde. l-a cautat în Olimp pe Eros si i-a fagaduit un dar. în care petreceau eroii. ce avea ciuda pe Eete. Pîna sa-si cheme el ostenii ar fi cazut. desigur. o jucarie de-a lui Zeus. desi am auzit ca este pazita strasnic de-un balaur. C-un toiag nu putea lupta. A vrut sa-si cheme toti ostenii si sa înceapa un razboi cu preavoinicii din Elada. . sa primim oaspetii cu cinste. vom petrece noua zile. Aici erau doua cladiri. si sa-i atîte-o patima nemarginita pentru Iason. Iar Afrodita. si-n timpul ierniinfierbîntata. Ea a rugat-o pe zeita sa-l cheme repede pe Eros. micutul zeu înaripat.M-am mîniat. Aici a poruncit Eete sa se gateasca un ospat. spu-nînd catre argonauti : .Asculta. la mese . eroii-argonauti s-au asezat. îmi cer iertare.cu o sageata înmuiata în fiere verde si venin. si nu se-nfricosau de nimeni. în acest timp. Dar si-a dat seama ca razboiul nu putea sa-l cîstige el. A ajuns în ograda larga. în Creta. si-o sa ti-o luam fara-ndoiala..lupta. rege. Deci. Intr-alta îsi aveau salasul doua copile-ncîntatoare. în tarna.. si a tintit-o pe Medeea. Pe urma vom vorbi de treburi. ce purta numele Medeea. Avea doar un toiag în mîna.. s-a dus s-o caute pe-Afrodita. pe loc. Veseli. adica dupa noua zile ? Mai bine ad-o de pe-acum ! si iar rîdeau. si-au început sa soarba vin .

caci esti odrasla olimpiana. Pentru ca am primit-o-n dar. pe care îi pastra-ntr-un sac. 177 facut din fier si din arama. mai înainte limpezi. însa-i venea sa rîda-n hohot. plin de grija. . mare cît bolta unei case 26. Sa-i dea numai ragaz o noapte. Mai ales ca lipsea Heracle.. erau acuma-ntunecati de planurile ce urzea. si sa se duca pe un cîmp. Da ti-o dau fara nici o lupta. lîna cu firele de aur. si Iason îi cazuse prada acestei pofte-njositoare. Terminînd el cu semanatul. a spus Eete .Tu mi-ai cerut lîna de aur. si noi ne vom urca pe Argo si vom pleca catre Elada.. ada-mi lîna.Bine. cum nu. i-a raspuns regelui Eete. Amîndoi se priveau în ochi si îsi zîmbeau.Atuncea. Iason sa-nhame acesti tauri la plugul greu. dar nu cinstit. din dumbrava. si fiecare socotea. Pentru ca-n inimile lor clocotea ura-nversunata. nu pentru oameni. Mai are-un plug nemaivazut.. Ostenii. din acei colti o sa rasara o ceata mare de razboinici.Ne vom retrage toti pe Argo si-acolo ne vom sfatui.. Ea s-a jurat c-o sa-l ajute sa dobîndeasca.. . ce au picioarele de-arama si varsa-ntruna foc pe nari.Ce slujba ? l-a întrebat Iason. facînd o anumita slujba. Sa are cîmpul. Eete vrea sa-l trimita pe Iason Ia moarte Cum s-a sfîrsit acel ospat.Ţi-o dau.. cu lanturi bune. dar trebuie sa-mi dovedesti ca esti odrasla olimpiana. de tatal sau. aveau putere sa-i rapuna pe toti eroiiargonauti. si lui Poseidon eu ma plec. a-ncuviintat si regele. cum sa-l loveasca pe celalalt. aflînd de-aceasta încercare. Iason sa dea lupta cu ei si sa-i doboare pîn-la unul. maretul soare. pentru ca îi baga-n capcana.. dara. Hera atîtase pofta de-a stapîni comoara doar pentru el. fata a catat catre Iason. nu pentru cei ce-l asteptau sa se întoarca în Elada. rasariti din coltii aceia negri de balaur. din slava. si-a raspuns foarte linistit ca totul se va face-ntoc-mai. I-o avutie fara pret. . Ochii-i. stia ca Iason n-o sa scape. ce-i dincolo de riul Fasis..De cum a tras micutul Eros sageata lui înveninata. Iason s-a cam înfiorat. . prinsa . La rîndu-i. Asa mi-ai spus cînd petreceam si sorbeam cupele cu vin ca esti din neamul lui Poseidon. fara sa te mai suparam. cum sa îi ia viata lui Iason. Sa semene apoi pe cîmp niste colti negri de balaur 27. Stîmise pofta de-a se face stapîn puternic si bogat cum era regele Eete. Altul s-ar bate pentru ea. . Nu am rapit-o din Elada. regele i-a grait lui Iason : .ci într-o patima bolnava. Sa fie precum vrei. însa n-a vrut sa se arate . . pentru ca este al lui Ares. sub zîmbetul sau prefacut. a rostit Iason bucuros.. regele Eete fusese sfatuit. în Iason.nu-n lantul dragostei . si regele a aratat feciorului venit din Iolco ca are-n curtea lui doi tauri.

mînat de poftele-i aprinse de avutie si putere... ea regina. de la o doica vrajitoare. . La aste vorbe. si amîndoi plecau spre Iolco.. Ce mult i-a placut visul fetii !.îti jur orice.si eu. auzind fagaduiala. straine.. esti îndraznet.. Sclavele l-au chemat pe Iason. bucuros. a glasuit atunci Medeea. Ea s-a lasat si i-a soptit ca ar primi sa-i fie soata. Copila s-a împurpurat : 178 .. Medeea nu s-a mai gîndit la tatal sau.. care îl mistuiau acum. Acolo se urcau pe tron.. trezindu-se din somn.. unde se legana. Avea si ea un singur gînd : sa se marite si sa fie regina-n tara tesaliana.Daca te juri sa-ti fiu regina.. Se facea-n vis ca o lua Iason în brate si-o urca pe Argo. O-nflacara mereu mai tare în dragostea pentru flacaul venit pe mare din Elada. . A înhamat la el catîri si au pornit spre tarmul apei.O. i-a raspuns Iason.. usoara. Argonautii-ar fi ramas pe acel tarm pentru vecie. cînd te-am vazut. El era rege. a strigat iute doua sclave. voi face vraji si ai sa birui. n-am putut sa te uit o clipa.. In timpul noptii urmatoare fata s-a zbuciumat întruna.Hera îi trimite un vis Medeei si fapta s-ar fi petrecut asa cum planuia Eete.Cît de frumoasa esti. ce sta îngrijorat pe punte. Iason a prins copila-n brate. Le învatase de micuta. Te voi urca pe tron în Iolco. Semanarea coltilor de balaur pe glie . Medeea ! De la ospat." Meriti sa ai noroc în toate.. si-a glasuit fetei asa : . te-am visat. caci esti voinic. ce nu avea alta dorinta decît sa capete mai iute nepretuita avutie. si. Medeea.. . corabia argonauta. Dar Afrodita nu-i da tihna copilei regelui. si ea..... Ar fi aici sa mai adaug ca fata regelui Eete stia nenumarate vraji. ai sa fii sotia mea.. îngropati sub tarîna rece. Tîna-rul s-a grabit spre tarm. nici la orasul care pierdea lîna de aur.. Sclavele au adus un car. i-a gla-suit Iason repede.. Zeita i-a trimis un vis. Dorinta ei cea mai fierbinte era de-a fi cîndva regina.

învatat de fata regelui. regele a cerut si el o amînare de o zi. ajutat de-argonauti. ar fi cazut sub izbitura. si cum în vremea asta noaptea se coborîse peste lume. Uriasii au pasit spre Iason si spre ceilalti argonauti. si el îsi învingea dusmanii. ca niste lupi pe o mioara. pe arme si pe scut. Iar vasul lor sa-l faca tandari . sa-i prinda pe argonauti si sa-i ucida fara mila. Ea a facut pe loc o vraja. Iason s-a uns cu alifia . Tatal si sfetnicii si oastea au cazut jos si-au adormit.ce era de fata . Rapirea lînei de aur Atîta doara ca Medeea aflase tot ce planuiau tatal sau si cu dregatorii. ca totusi s-o pastram la noi ? . spusese regele lui Iason. S-au repezit nebuni la ea. De ar fi fost zid de cetate. . S-au luat la lupta. Trebuie sa spun ca alifia era facuta dintr-o planta care crestea-n muntii Caucaz. au spus cu totii. E drept ca asta doar o zi. Din coltii semanati pe glie au rasarit niste uriasi. taurii regelui Eete. decît zeii. avînd de mîna pe Absirt. si s-au certat. din sîngele lui Prometeu. fratele ei cel mititel. . sulite si scuturi. caci fiecare vrea s-o aiba. I-a prins de coarne cu putere si.si sa-l cufunde-n rîul Fasis. în sinea lui însa gîndea. Au pierit toti. a luat o stînca mare în brate si a zvîrlit-o-ntre uriasi.Ce-i de facut ? Vom da noi lîna acestor tineri din Elada ? a-ntrebat regele Eete pe sfetnicii sai de credinta. vazînd stînca asta. 179 12 Vazînd ca Iason biruieste. cu sabii. cea mai taioasa dintre arme nu mai putea sa-i faca rau. Chiar focul cel mai arzator.Medeea i-a adus lui Iason o alifie fermecata. Medeea. Ungîndu-se cu alifia pe trup.. regele . însa flacaul. Sau vom gasi o alta cale. Uriasii. Dar Iason a ramas pe loc..Nu ! n-o vom da. care stateau mai la o parte. Pe el au semanat toti coltii aceia negri de balaur. s-au omorît. care venise la palat sa-si ceara drepturile sale. în lupta care s-a iscat. cum era îndemnat de sfetnici. au socotit ca e de aur. si-asa cum l-a-nvatat Medeea. Taurii s-au zvîrlit spre el. Portile s-au izbit în laturi si ea a trecut fara grija.s-a întors repede-n palat. . Ci mîine-n zori vom strînge oastea si-i vom lovi pe-argonauti la ceasul cînd ei înca dorm. tînarul devenea mai tare decît Heracle. într-o vagauna. Au arat cîmpul larg si neted. plina de mistere. lovindu-se turbati cu ura. a si pornit spre locul unde se aflau. i-a înhamat bine la plug. tacuta.Mîine va dau lîna de aur.

într-o lumina orbitoare. catre mare. 180 Iar flacarile otravite s-au stins în botul lui hidos. Unul dintre argonauti a ridicat ancora grea. A implorat apoi pe Zeus si pe Poseidon furtunosul . Cum au ajuns din nou pe mare. toate aceste juraminte. avînd în mijloc pe Medeea si pe Absirt . Nu se vedeau decit eroii. care statea la tarmul apei. incit nu se vedeau pe cer nici stelele scînteietoare. lung de noua stînjeni. în el lucea lîna de aur. Nu. Medeea l-a calauzit pe Iason.zeul din care se tragea . El banuia ca va veni copila regelui Eete sa-i dea un sfat. Medeea s-a urcat si ea pe puntea vasului de lemn.. Iar Iason. Balaur care-si casca gura. Ei au smuls lîna din copac. lînga copacul sfînt. precum se vede.sa-i ocroteasca pe tot drumul de-ntoarcere catre Elada. Toti erau veseli. de-a sa-vîrsi fapte marete. ce amîndoi si le faceau noaptea. Prin farmece «a cunostea ca-n Ea regele. Acuma ei erau uniti. Medeea a zvîrlit atunci asupra lui un suc vrajit... Abia mai pîl-pîiau putin. Dar nu uniti prin dragoste sau prin dorinta de a fi folositori celorlalti oameni. fericiti. dalba luna. si nici faclia de argint a lui Selene. unde era templul lui Ares. Aluneca usor în rau. si Iason. Acolo l-au gasit pe Iason.ce tremura poate de frig. curtenii se si . Asa se-ntîmpla totdeauna cu cei care au firi prea slabe. dupa poruncile Medeei.. ei erau înlantuiti de pofta lor de-a fi bogati si de-a fi rege si regina. cu argonautii. pentru ca nu stiau nici unul ce planuri nutrea acum Iason. lesne supuse lacomiei. statea de straja un balaur. argonautii au dat glas nemarginitei bucurii care-i înflacara pe toti si s-au pornit veseli sa cînte. catre corabia lor. Iara tradarile Medeei fata de tara si parinti pecetluiau. si monstrul. Argo. poate de teama. poate vreo veste. si si-au jurat din nou credinta. Iason a pus-o pe spinare. Ceilalti au luat vîslele-n mîini. Lîna de aur stralucea si lumina pîna departe. pentru tot ajutorul lor. pe rîul Fasis. de cinste si de glorie. revazîndu-se cei doi s-au strîns si s-au îmbratisat . a ridicat ochii spre cer si-a multumit zeitelor Hera si mîndrei Afrodita. s-a lasat moale la pamînt. si au pornit. Sucul l-a adormit pe monstru. s-au repezit catre copac. care conducea aceasta expeditie. cu pas grabit. Fuga Medeei cu Iason Fara sa sovaie o clipa. tînarul strain. pe tarmurile apei. ce-l însotise pe Iason pîna la dumbrava. L-a luat alaturi pe Absirt. Aici. si.S-au îndreptat spre vasul Argo. însa Orfeu. înspre dumbrava înverzita. a început sa cînte dulce. plina de foc si de miasme catre voinicul tesalian. si vasul a pornit în jos. Numai Medeea sta pe gînduri.

care erau adînc mîhniti ca se furase din dumbrava lîna cu firele de aur. gîndindu-se ca-i va mai fi de ajutor si-n patrie. înfruntam monstri. taind marea curmezis. cu fratele-i. Vazînd. una cîte una. . pe valuri. sa-i ajunga pe Iason si argonauti. 181 Casapirea micului Absirt iata de ce era Medeea atîta de îngrijorata. ca sa scape de primejdii. si. ci. plecasera catre alt tarm. . pe-ncetul.pe Istru-n sus. pe urma vasului elin. înspaimîntatoare. caci scînteia ca soarele în toiul zilei.trezisera din somn. pe Istru. de-aceia care se lupta cu copiii.pe cît se pare .. a hotarît ca la o vîsla sa traga-n loc de un om. Asa s-a scurs o zi întreaga.si va mai spun sa nu va-ntoarceti fara Medeea si Absirt. Ea stia tot ce se-ii-tîmpla. s-au mî-niat nespus de tare. si-argonautii n-o luasera pe-acelasi drum ca la sosire. Chiar Iason s-a uimit în sine. în acest timp argonautii urcasera . Iason. Iar membrele însîngerate le-a risipit în largul marii. Acolo au orînduit slujbe si jertfe pentru fiul cel sfîrtecat al lui Eete. Iar regele a poruncit sa plece-ndata trei corabii. Deci sa se-ntinda pînze multe. Ea s-a ascuns în fundul barcii. La rugamintile lui Iason. . argonautii au iertat-o si au vîslit în sus. s-au vazut si urmaritorii. fiare. Vîntul batea spre asfintit. sa n-o vada argonautii. el a aparat-o. sau încordat si erau gata. Numai ca regele Eete avea si el corabii bune. în toiul noptii. Erau gata s-o zvîrle-n valuri. destul de mult 29. si totusi. membrele micului Absirt.cum cerea datina. Descoperisera rapirea lînei de aur din copac si fuga fetei. eroi. cum aveau pînze mai bune.Noi sîntem luptatori. Pînze mai mari decît acele ce se aflau pe vasul Argo. Medeea a facut o crima cumplita. De iapt. Cautasera sa schimbe drumul. a treia noapte de la plecarea lor pe mare. a Medeei. Istrul. ea si acela ce-i jurase ca o va face soata lui. Avea osteni si avea prieteni. regina în orasul Iolco. Nu ucigasi de rînd. si-a sfîrtecat în bucatele pe micul sau frate Absirt. în mare . s-au oprit ca sa le adune. Urmaritorii au vazut dincotro vine stralucirea si. aproape gata sa-i ajunga. doi.. caci veti fi Qsînditi la moarte ! a rostit regele Eete catre ostenii ce plecau. ca sa poata sa-i ajunga. regi. Le-au strîns bucata cu bucata si le-au adus toate pe tarm. Urmaritorii si-au dat seama ca nu i-ar mai putea ajunge. vazînd ce fire-are Medeea. Dar lîna ce-o aveau cu dînsii i-a dat de gol.adica-n Pontul Euxin. si. într-adevar. Spre tarmul unde se varsa rîul cel larg. colhidienii. socotind ca urmaritorii or sa se-n-drepte spre strîmtori. prin strîmtori28. L-au ars pe rug si au facut serbari . Cînd au aflat argonautii aceasta crima odioasa. micul Absirt. vîslasi mai multi si odihniti.

Ramura ce era adusa. si a cerut un adapost la fetele lui Pelias. comoara regelui Eete.. a stat furtuna pe care-o trimisese Zeus . cum s-au risipit acestia. Cum s-au întors. primejdii fara numar. Un glas puternic de la prora. Atunci Medoea. Dar s-au luptat cu valurile si au scapat iarasi cu bine.. si a ajuns pîna la Circe. cînd iata. Dupa aceasta întîmplare. au întors cîrma catre locul unde traia faimoasa Circe. zvîrlita-ncoace si încolo. din care Argo se pornise cu peste patru luni în urma. sub munti de apa vinetii. Argonautii. dincolo de Iliria 31 . Ce-i drept. 183 Pelias este fiert într-un cazan chiar de catre fetele sale Iason s-a mîniat amarnic. Poseidon. pe rîuri si din nou pe mari. a sunat un glas. si nu stia ce-ar putea face sa puna mina pe putere. Medeea a-nceput sa spuna ca ea cunoaste vraii prin care îi poate- . în curînd au sosit la Iolco. Dar i-a salvat pe toti Orfeu. Iar Circe sa-i purifice de moartea micului Absirt. din nou. S-a prefacut ca s-a certat cu sotul ei. plutind pe Istru mai departe.Dar fiindca nu mai îndrazneau sa se întoarca la Eete fara Medeea si Absirt. Pelias n-a mai vrut sa-si tina cuvîntul dat cu luni în urma. Corabia au închinat-o zeului marilor.o vrajitoare renumita. . Vîslele se frîngeau si ele în stînci ce rasareau din apa. în schimb. Au mai trecut si pe la Creta. Eson. Corabia argonauta era ca o coaja de nuca. un urias înspaimîntator. de Atena. sa se arunce-n apa marii. au atins tarmul portului magnezian Pagase. din Dodona. în sine chibzuia ca avînd tronul si puterea. dupa multe lupte si rataciri. întemeind o asezare bogata si înfloritoare. erau de asemeni sa se-nece. din care Iason se tragea. în furtuna. ce-a primit numele de Torni 30. si s-a pornit cea mai grozava dintre furtunile pe care le suferisera în drum. si Argo a plutit pe mari. la fel ca mai tîr-ziu Ulise. din stejarul marelui Zeus. în insula cea misterioasa unde-si avea salasul Circe . Dar. furtuni. doua stînci amenintatoare. Doar melodia lui duioasa le-a amintit de patrie si i-a tinut pe vasul Argo. Stînd ele într-o zi de vorba.. si ramura i-a îndemnat sa plece-n marea Tireniana. eroul i-a cerut tronul parintelui sau. pe cît spunea legenda. ostasii au ramas acolo. Acolo s-au purificat de sîngele varsat la Tomi. Vorbea. fiul lui Eson. 182 întoarcerea la Iolco Abia ajunsi în alta mare. din neamul monstrilor de-arama si. care cînta mult mai frumos. Sirenele i-au ispitit.si au întîmpinat. a nascocit un siretlic. pusa la prora. Acolo s-au luptat cu Talos. ramura sacra. Caci regele avea trei fiice. prin cîntece ademenitoare. tot lui o sa-i revie lîna ce si-o dorea atît de mult. si Pelias a primit lîna. Eroii abia se mai luptau si îsi pierdusera nadejdea ca vor putea scapa cu zile. Valuri se ridicau cît muntii si pînzele se sfîsiau sub rasuflarea înghetata a unui vînt de miazanoapte. ♦ Regele l-a tinut cu vorba cît timp au stat argonautii. A strîns oastea si l-a gonit pe Iason din orasul Iolco.. vrajitoarea. Visul sau scump se spulbera. Trecînd prin apa ce scalda doua stînci : Scila si Caribda. argonautii au trecut.

ca pe un taur la ospete. hotarîse s-o paraseasca pe soata lui de pîn-atunci si sa se-nsoare cu Glauca. La fel si dragostea lui Iason fata de soata lui. Medeea s-a lasat rugata. fiindca-si pierduse si copiii si lîna cea nepretuita. cu capul noua. nici la Iolco.-i daruise si doi copii încîntatori.cel mai batrîn din toata turma . si l-a primit cu multa cinste. fiind barbatul Medeei. Fetele i-au fagaduit si un sirag de pietre scumpe. vazînd aceasta preschimbare. Iar crimele . a aprins foc cu palalaie. si ce sa credeti ? Dintr-o data. s-a istovit de la un timp. . soata. ce iubea puterea si bogatia si placerea.astern pe chipuri niste umbre. si carnea lui au aruncat-o într-un cazan mare sa fiarba. Dar tot ce se cladeste-n viata pe crime si pe viclesug se prabuseste prea adesea. a mai rostit si niste vraji. Era rapus prin viclesuguri si uneltiri vrajitoresti. Dar cum a dat în clocot apa.si l-a taiat în bucatele. Copilele lui Pelias. de suparare. si-au doborît parintele. s-a aratat un car de flacari. dar nu-ntr-o lupta vitejeasca . le-a sfatuit pe-aceste fete sa-l taie pe batrînul rege în opt bucati.pe cît se pare . Astfel. Medeea sa urcat în car si a pierit într-o clipita. Iason nadajduise poate ca tatal ei. multumita ca planul i se-ndeplinea. Medeea. cirezi de vite si mosii. Nimeni nu l-a laudat pe Iason pentru-o asemenea victorie. va mosteni bogatul Ea. A mai turnat un suc în apa. Apoi facînd nu stiu ce vraja. Ar fi putut acuma Iason sa vietuiasca linistit. si vrajitoarea. tras de doi serpi înaripati. cazînd în cursa. Iar fetele. Din apa a iesit un miel cu blana alba. A luat pe urma un berbec . Segele Pelias cazuse . Dar dintr-acolo nu veneau deloc vestile asteptate. si sa le-arunce în cazanul în care apa clocotea. Medeea le-a strigat în fata ca ea l-a razbunat pe Iason. behaind. o sa se stinga într-o zi. fata lui Creon. si. Ca sa le dovedeasca asta a umplut un cazan cu apa. Caci fata regelui Eete se urîtea de la un timp. au rugat-o pe vrajitoare sa le întinereasca tatal. bucatile s-au închegat. si Iason. I-a daruit si un palat. Bucatile le-a pus la fiert. daca le-asculta rugamintea. avea sa mosteneasca jiltul regelui Creon. gazda sa. 184 Glauca si Creon sînt cuprinsi de fiâcari Creon îl admira pe Iason pentru ca adusese lîna de aur de la Ea. si el tot n-a putut sa urce pe tronul mult rîvnit din Iolco. si apa a-nceput sa fiarba. rege din Corint. Puterea a trecut în mîna unui fecior al celui mort. din Corint. de nu putea fi rege nici peste mare.precum se cade-ntre barbati. Toti se temeau de vrajitoarea ce-si omorîse fratiorul si îl fier-sese în cazan pe fostul rege de la Iolco. punînd lemne dedesubt. Iason a fost silit sa fuga la Creon. Iar el. si Pelias ramîne mort. un alt argonaut : Adraste.ntineri pe oameni. Medeea.

Dar vrajitoarei nemiloase nu i-au ajuns aceste crime.. La tipetele ei grozave a alergat regele Creon. s-a prefacut ca nici nu-i pasa si a grait catre Glauca. acesta-i darul meu !. o lumina. si ca sa te încrezi. Era un munte-ntreg de aur.. si era gata sa-l omoare pe fiul lui Egeu : Tezeu. Note I. lemnaria putrezita s-a prabusit c-un zgomot surd. a ramas singur în Corint 33. în istmul de Corint. purpurie si o cununa de margean. cu dulceata : T... regii tesalieni si-au facut cei dintîi oaste de calareti. nu s-a mai aflat nimic ce s-a-ntîmplat cu vrajitoarea.. care-odinioara ca un delfin taiase apa si deschisese drum pe mari cutezatorilor elini. S-a împacat cu tatal sau. Destul am zabovit aicea lînga un om fara noroc. Corpul i-a fost cuprins de flacari.. Dealtfel. care domneste în Atena . i-a daruit fetei lui Creon o haina scumpa. L-a-ngropat sub darîmaturi. si vrajitoarea. Iason. Prin mintea lui se perindau nenuma-ratele-ntîmplari din expeditia spre Ea. Pastorii tesalieni . Insa cum s-a atins de fata a luat si el îndata foc. Dar cum si-a îmbracat vesmîntul. A vrut sa-si scoata iute haina.. A pus la cale alte crime. fruntea alba. fiica lui Creon. sa se marite cu Egeu . Abia de închisese ochii. Chiar turmele de boi erau duse la pasune de slujitori calari. In cele mai frumoase vise . pe care Iason o condusese-n expeditie. a simtit un fior de moarte. într-o zi. Chemînd Medeea un balaur. tras de serpi. pe tarm. dar stofa se tinea de trup si nu putea s-o dezlipeasca. despre care se spunea ca erau cei mai frumosi din lume. A luat în mîna un cutit si si-a ucis cu el copiii al caror tata era Iason. îti fac si eu un dar de nunta.. a izgonit-o cu rusine. frumoaso.. Glauca s-a înseninat.Aflînd Medeea stirea asta s-a necajit peste masura. Aici cresteau prin munti cai si boi. Iara cununa îi strîngea. fara de fala si fara glorie.corabia. Dar Argo.. si prin legende se mai spune ca Iason. acela ce nu luptase pentru oameni si se iubise doar pe sine.. în departare.. Iason visa lîna de aur3'1. ca într-un cleste. si-as vrea sa fiu si eu regina. caci tare-i mai fusese teama de fosta soata a lui Iason. dar n-a stat nici acolo mult. Amîndoi au pierit în flacari32 185 Fuga Medeei si prabusirea corabiei Argo . prefacuta. Dar cum era de stapînita. Ea a strigat si s-a zbatut.. Astfel s-a stins. Tesalia este o regiune din Grecia de nord. a si zburat pîna la Ea. Apoi a poruncit sa vina carul sau magic. s-a prabusit asupra lui. Aflînd Egeu de uneltirea nesatioasei vrajitoare. dormea Ia umbra vasului sau Argo. Cînd. Tocmai visa ca se gasea din nou pe Argo si se zarise. mînîndu-le cu lanci. Ma cere regele Egeu... cu pamîntul destul de fertil.. ca nu am nici o suparare. si a fugit catre Atena. era acuma putreda.. Poftim.M-am saturat si eu de Iason. si... mîhnit si fara rost dupa uciderea Glaucei.

Insa. Dupa cit se pare. în muntii Pelion era un soi de plante ce nu se mai cunoaste. ca un simbol al necesitatii cresterii copiilor în mijlocul naturii.sa fi derivat cuvîntul centaur. avem si noi într-o multime de basme.asa cum s-a mai amintit odata . Dintre centauri unul este vestit.cel care mîna tauri . Centaurii acestia. Amândoi par a fi simbolul luminii reflectate în nori. 5. a goni. Dincolo de ea rasarea soarele în fiecare zori de zi. Hele se tîlcuieste prin "cea stralucitoare".un fel de vitamine .zeita norilor. Sa devina astfel viteji si sa dispretuiasca moartea în batalii. zeul apelor. Ei par sa întruchipeze în acelasi timp . S-ar putea ca din. si mama pe Nefele . imagine daltuita pe peretii pesterilor. De aceea se mai spune ca aveau drept tata pe legendarul Ixion . cum afirma unii mitologi. A doua nevasta a Ivi Atamas era regina Ino. AsclepioEsculap a deprins mestesugul de a-i vindeca pe oameni în pestera lui Hiron. a mina. faimoasa Colhid. sa foloseasca scutul. îi poleieste. Adunau buruieni din muntii Pelion si faceau oblojeli cu care-si vindecau caii muscati de fiare. Ei strajuiau averea cea mai de pret pe acele vremuri: cirezile de boi si hergheliile de cai. care scînteiaza. ar fi deci tot niste odrasle ale lui Poseidon.vijelia. Motive asemanatoare. ca fiind la marginea de rasarit a pamîntului. Tot aici. în limba greaca "henteo" înseamna a întepa cu lancea. Umblînd mereu calari. Dealtfel. 4. sau cu fiarele din munti. s-a nascut poate notiunea de centaur. cînd un batrîn sau o batrîna încearca firea si bunatatea unui flacau plecat în lume sa sâvîrseasca ispravi mari. 186 "heneto tauros" . sa mînuiasca arcul. Este vorba de strîmtoarea Dardanele. Acelasi sens îl are si numele Helena. baietii învatau sa îngrijeasca de vite sau sa vîneze fiare. nascociti în legenda. în acelasi timp.furtunile grozave din munti. Ţara lui Eete. Ceorgia de astazi. precum se stie. Ei par uneori facuti în întregime din aur. erau si priceputi.a de mai tîrziu. sabia si lancea.erau razboinici. Se luptau cu dusmanii ce vroiau sa le fure. 7. Din pricina aceasta. Norii se nasc din ape. Cînd soarele rasare. mai jos de brîu. 6. . unde fortele li se calesc cel mai bine. Berbecele cu lina de aur simbolizeaza poate norii calatori. Iar Frixos înseamna cel care freamata. boii întepati de lanci sau propriile rani dobîndite în lupte. Elena. era socotita. 2. aveau trupuri de cai. Din imaginea aceasta a calaretului contopit cu calul. Iar "tauros" e taur. El se numeste Hiron.ce se dadeau copiilor si-i ajutau sa creasca. 3. sa se faca voinici. erau pîna la brîu oameni si. Acest centaur Hiron este personificarea stiintei medicale ce o aveau pastorii. în munte. In legende vedem adeseori feciori de zei sau ai unor eroi de seama trimisi la Hiron. mama lui Learh si Melicerte (vezi legenda despre zeul Dionisos). pastorii tesalieni pareau cas contopiti cu caii de sub ei. Din ele se scoteau sucuri întaritoare .

tasul pe care vor pluti înspre tara regelui Eete. ci si pe întelepciune. 20. mai tîrziu. Afrodita i-ar fi ajutat sa învinga. frumos si expresiv. legenda cînta pe acei navigatori care au cutezat întîia oara sa plece în mari calatorii.adica aceea care deschidea calea spre Pontul Euxin . care striveau carnea si sfarîmau oasele. zeita întelepciunii. sa cucereasca orice tinut si sa adune bogatiile pe care si le doreau. Au adus apoi cu ei bogatii si aur mult în Elada. care a auzit strigatul lui Hilas. . crescînd mari. Regina din Lemnos se numea Hipsipila. Strîmtoarea Bosfor. colturoase. Acestia au înfruntat primejdii si furtuni nenumarate.8. cu capitala la Pergam. Hera. In Misia au ramas Heracle. Nu avem destule date si nu putem sa stim ce a fost si cînd a fost. sau poate încrusteaza acolo crenguta din copacul lui Zeus. era considerata ca sfatuitoarea si sprijini-toarea tuturor eroilor. Prin aceasta asa-zisa protectie a marilor olimpieni se dovedea neîndoios ca regii elini aveau dreptul sa cutreiere marile si sa le stapîneasca. în limba greaca "argo" înseamna usoara. cu multa grija. Dupa unele legende. sau Uskiidar. Ţara din Asia de sud-est. 14. Propontida . Pîna în preajma orasului Istambul se întindeau odinioara hotarele Traciei. Tot poetii au nascocit. dupa dorintele basileilor. 15. 16. negotului elin. în stinga este Iason. 11. 13. sa nu-si razbune tatii. 10. Insa. avînd pe cap un coif cu creasta. lucrat în teracota de catre un artist antic necunoscut. rapit de nimfe. cu întelepciune. Insa. Argonautul Polifem. au fost ucisi si toti baietii. un alt argonaut mai înfrumuseteaza cu dalta si ciocanul o parte a corabiei. 9. si a plecat. în Turcia. 21. In folclorul românesc avem si noi adesea elemente naturale : crengute. 19. ca expeditia catre extremitatea estica a Marii Negre s-ar fi facut. Munca se vede a fi pe sfîrsite. Scutul si sabia le-a pus însa alaturi. Atena si. Lupta aceasta cu pumnii este stramoasa boxului. Sînt unii învatati care afirma ca o parte din legenda este adevarata. l-au înfrînt pe localnici si i-au silit sa dea tot ce aveau mai de pret. Unde se afla Scutari. Plecarea se spune ca s-ar fi facut din portul magnezian Pagase. Heracle. Pentru ca . Atena. poetii au nascocit ca pe corabia Argo s-ar fi urcat cei mai de seama eroi si ei au trait fel de fel de întîmplari de dragoste si lupte. pe ape. 187 Perseu s. de buna seama. 12. a fost întemeietorul legendar al orasului Hios. frunze. deschizînd drum spre rasarit. O vedem dînd ajutor lui Prometeu.ajutat de un argonaut . si de curele erau prinse placi mici de arama. în cautarea lui. într-un basoreUef. Polifem si Hilas. Aceasta ca un semn ca eroii si faptele lor nu trebuiau sa se bizuie numai pe îndrazneala. probabil. cam cu optzeci de ani înaintea razboiului renumit al Troiei. Tezeu. Totusi. 18. alaturi de Heracle. ca marii olimpieni : Zeus. Bineînteles ca toate acestea sînt supozitii. 11. care slujesc eroilor nostri. îi vedem pe argonauti cum îsi construiesc cu pricepere.era Marea Marmara. Numai ca luptatorii din antichitate îsi legau pumnii cu niste curele.a. ca acestia. ca sa înfrumuseteze aceasta aventura. buruieni fermecate. Fata în fata cu Scutari se stie ca se afla Istambulul. S-au luptat cu popoare necunoscute.el întinde plnza pe catarg. care doreau sa-si legitimeze cuceririle.

sau poate chiar mai dinainte. Aceasta noua crima a fetei regelui Eete este povestita în versurile zguduitoare ale tragediei lui Euripide : "Medeea". Grecii vechi credeau ca fluviul Dunarea unea Marea Neagra cu Marea Adriatica. Spre deosebire de Heracle. întotdeauna. cam prin regiunea Cazanelor. Eroii erau bucurosi sa sâvîrseasca fapte mari. caci el fusese napastuit de Pelias. Nu mai este folositor semenilor sai aflati în suferinta si lupta doar pentru sine. argonautii ar fi ajuns. Cît timp au durat slujbele pentru Absirt.parte din Frigia . 27. . ca o amintire a faptului ca micul Absirt fusese taiat aici în bucatele de Medeea. sa cutreiere si sa cunoasca lumea.numai ca sa-si atinga scopul. cuvinte mari si promisiuni . reprezenta pentru elini lumina aurie ce se vede. s-ar fi-naltat. 24. 34. 30. dupa legenda. Coltii ce trebuiau semanati pe cîmpul lui Ares erau tot din botul balaurului doborît de Cadmos. dupa legenda. Dupa ce au cunoscut-o mai bine si au vazut ca are tarmuri roditoare si bogate. sa deschida drumuri noi pe mari.pe care nu si le respecta . El i-a chemat. de-a dobîndi lina de aur. Perseu si alti eroi. pe care elinii le-au rîvnit mult. Aceasta este legenda înfiintarii orasului Torni sau Tomis. în zori. si tara înconjuratoare . care-si tragea obîrsia . ca fiu al astrului ceresc. Uos. sa biruie pe regii hapsîni. argonautii nu au mai trecut prin strîmtoarea Bosfor. adica marea ospitaliera. Marii Negre : Pontul Axeinos. La înapoiere. 32. în numele dreptatii si în folosul elinilor. meschin si ia parte la crime. la început. In toiul expeditiei ajunsi în Colhida.Troada2. i-au schimbat vechiul 188 nume si i-au spus Pontul Euxeinos sau Pontul Euxin. in Marea Marmara. Tros. ci s-au îndreptat direct catre tarmul nostru. Cel care a zidit orasul a fost.din Zeus. Iason cade prada poftei de marire si avere. unde este astazi orasul Constanta. la început. numele s-ar tîlcui prin locul celui taiat (temio înseamna taiat). si în basmele noastre se gasesc de multe ori stînci sau munti care se izbesc cap în cap. Grecii îi ziceau. în apropiere de strîmtoarea Helespont. Palatul sclipitor pe care îl avea Eete. 26. Fusesera daruiti regelui de zeul Ares. ce paraseste mai apoi calea dreapta.22. cîntaretii antici subliniau în legende tragicul sfîrsit al lui Iason. Se spune ca Istrul-Dunarea ar fi avut odinioara aici un brat. In greceste. sa nimiceasca monstrii si fiare. 28. 25. cît si plugul erau creatiile lui Hefaistos. îndraznete. Eroii l-au urmat pe Iason. 29. 33.printr-un voinic. în lungi coloane argintii. feciorul unui rege. cînd fundase orasul Teba. Simplegade înseamna stîncile care se izbesc între ele. Atît taurii cu picioarele de arama. 189 RĂZBOIUL TROIAN SE POVESTEsTE ca pe-un deal. din Asia de asfintit. cîndva. Tezeu. cu orice mijloc : juraminte. spre rasaritul lumii si se reflecta în apa Marii Negre. Lina de aur pare a fi si simbolul bogatiilor din tarile rasaritene. Dar de la numele lui Tros acest oras s-a chemat Troia. 23. Iason închipuie pe omul viteaz si generos. Ca sa înfiereze astfel de fapte. Este vorba de Marea Adriatica. cum i-au spus romanii. Dardan . adica marea neospitaliera. un oras mare si puternic . 31. De aceea el devine egoist. fiindca avea mereu furtuni. Este vorba de rîul Rion din Georgia.

cei mai greu loviti au fost Posei-don si Apolo. ar fi cazut o statueta misterioasa 3. asa precum fagaduise. Vor gresi numai pamîntenii. pe muntele de piatra. spre rasarit. zeita a greselilor. Zeus a hotarît ca ei se vor trudi. Cei mai multi dintre fiii sai au fost ucisi în batalii. pe colina. Mai tîrziu i s-a zis Priam 6. Lui îi placea sa aiba slugi. s-a lovit zeita zdravan. în templu. ramas numai un fecior. si. îl vestise pe tatal zeilor îndata. fara sa le plateasca munca. într-un loc de cinste. Locul unde a cazut ea a fost chiar dealul din poveste. aflînd urzeala. la Mecona. Tocmai în vremea cînd dorea el sa ridice-aceste ziduri. Se numea la-nceput Po-darce.însa saduca nenoroc. Iar spre apus se cobora. gresesc adesea. s-a purtat el si cu Heracle5. a blestemat dealul acela sa fie plin de amagiri.deoarece-ntr-o buna zi Zeus s-a mîniat pe Ata. catre marea cu valurile azurii. Atunci. pe deal. ca salahori. De azi-nainte nu ai voie sa mai urci în Olimpul nostru. Aceasta e prima greseala. cea cu picioare de argint. dar nu vroia sa le plateasca. locul unde se ridica orasul se zice ca s-ar fi chemat-nainte "dealul greselilor" . A facut dara sacrificii si i-antrebat pe olimpieni daca-i vor da încuviintarea. si i-a dat brînci zeitei Ata. sa-nalte zidurile Troiei 4. Laomedon si-a pierdut tronul. fiica lui Nereu.Palas-Atena este-aceea care-mi va ocroti orasul" . si oamenii sa-l îndrageasca . Priam se urca pe tronul lui Laomedon Laomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvînt. cînd m-a-nselat titanul Prometeu. a facut lînga ea un templu. si-au trecut ani cîti au trecut.. Acesta era cel mai mic..Dealul greselilor La drept vorbind. o fortareata nu prea mare. La fel. cum s-a-ntîm-plat atuncea. care cazuse prizonier. 190 . a pus aceasta statueta zisa paladiu-fecioara. Dintre toti. In cazatura. Avînd el multe avutii. Ii trebuiau deci lucratori.a cugetat regele Ilos. tot fara de cuvînt. Laomedon i-a izgonit pe cei doi zei din tara sa. si dupa ce-a zidit. cum sînt mai de-obicei toti regii. precum se va vedea-n poveste. de ciuda. s-a întîmplat ca în Olimp mai multi zei sa se razvrateasca. Era hapsîn.. colina asta era un loc fermecator. I-adevarat. Fiul lui Tros a hotarît sa-nalte-acolo. i-a strigat Zeus. apucator si fara mila de supusi. Pentru asemenea greseli. în panta dulce. care o-nfatisa pe-Atena.Din cauza ta. si Ilos într-o zi s-a stins. si a zvîrlit-o din Olimp. ce se numea Laomedon. o fortareata. din cer. Doreau sa-l lege pe stapîn în streanguri tari si sa-l arunce în Tartarul întunecat. Se rezema. Dar Tetis. La tron i-a urmat fiul sau. a vrut sa si le ocroteasca si sa ridice-n jurul Troiei un sir de ziduri cit mai tari. . I-a. si el îi osîndise aspru pe rasculatii din Olimp. Cînd s-a sfîrsit însa zidirea. Ida. .

a hotarît sa-l recîs-tige. si l-au chemat. si nu stia ca el e fiul aceluia ce stapînea aceste bogatii pe Ida. îi astepta desigur moartea si pe pastor si pe baiat9. Taurul l-a cîstigat el. Crescînd. Ba se mai spune ca flacaul era nespus de inimos. revenind la Troia. nume care-nseamna ruda de-aproape. luînd si el parte la întreceri. si toate-acestea duc. trebuia.. slujbe si jocuri si întreceri.. peste patru sau cinci zile. Alexandru 10. fata de fiii nedoriti.. si ei l-au sfatuit sa-l duca pe fiul nounascut în munte .pe fiul regelui Priam sugînd de zor la o ursoaica. în Troia. la Priam. înduiosat. si între192 barea. Marul discordiei cade în mijlocul nuntii zeitei Tetis cu Peleu . Hecuba si ceilalti l-au întrebat : de unde este si cum îl cheama ?. Priam. pe care o iubea nespus. devotata. cum îi zise-sera-nainte. Alexandru i-a biruit pe ceilalti tineri. si. dupa datina strabuna. Iara ca premiu. fara ca tatal sa-si mîn-jeasca mîna cu sînge de copil. i-a întrebat pe niste preoti . la fel ca toti ceilalti pastori. a luat de soata pe-o printesa gingasa. sa faca-n cinstea lui serbari. L-a-ncre-dintat unui pastor.si. trecînd pastorul iar pe-acolo. din cauza asta. oferea cel mai mare taur pe care îl avea-n cirezi.Iar Priam. frumosi ca zeii. Ida. aflînd de acest vis. la urma. si. Acolo l-a crescut în taina. cum trecuse vreme multa de cînd Priam îsi aruncase fiul cel nedorit pe Ida. Tînarul tinea mult la taur. si bineînteles ca vorba aduce dupa sine vorba. I-au dat pe loc haine de pret. Au închinat în cinstea lui. buna. Flacara tortei se-ntindea pîna ce cuprindea orasul si-1 mistuia în întregime. A luat baiatul. Dar taurul fagaduit era crescut chiar de-Alexandru. Destul ca Priam a aflat ca Alexandru i-e fecior. si el l-a parasit pe-o creasta a muntelui cel înalt. si se facea c-ar fi nascut nu un copil. regasita. fiindca Priam i-l ceruse. ci-o torta aprinsa.iar soata sa i-a daruit cincizeci de fii. acest fecior de rege s-a tocmit si el tot pastor. îi era drag de animale si le pazea de hoti si fiare cu-atît de multa vitejie încît pastorii l-au numit. daca regele afla. S-a urcat deci Priam pe tron . 191 Atîta doara ca atuncea cînd trebuia sa vada lumea unul dintre feciorii sai. dupa stravechi datini. Dar. în întreceri. Organizase deci. într-adevar. a vazut . prin iscusinta si vitejie..nu-i venea sa creada ! . Bucuria regelui Troiei n-a fost mica. Hecuba 7 se chema copila. Fiul nou-nascut de Hecuba este parasit pe muntele Ida Priam. sa-l lase-acolo pe o stînca. întrebare. Fiarele. ci Paris. si. Hecuba a avut un vis . fiind sarbatorit la curte. Mîna cirezile de vite. ca tatal adoptiv. . si-un numar mare de copile 8. Priam a ascultat de sfatul preotilor. nu Alexandru. la dezlegarea unei taine. vulturii si serpii vor sti pe urma ce sa faca. caci. a luat pastorul pe-acest copil plin de noroc si l-a dus în coliba sa.

.Ba e al meu. nu vrei tu sa ne faci dreptate ?. cea cu picioare argintii. Mai ales Zeus se temea de fiii lui. Caci la intrarea pesterii sta Eris cea posomorita. zeul caraghios. Apolo le suna din lira.Pe cînd se petreceau în Troia aceste întîmplari ciudate. Hera sau Afrodita sau Atena !. cearta si bîrfa. începe cearta între cele trei zeite L-o fi vazut. faimosul Hiron din legenda.. pesemne. L-au ridicat si au citit slovele-acelea otravite. si Zeus si Poseidon pe-tisera pe nereida... si. precum facuse el cîndva tatalui sau. sedea deci si privea cu ura la cei care se desfatau... Luase din gradina de aur un mar. iar bratu-i a zvîrlit cu grija marul acela-ncondeiat între zeitele ce-n hora alunecau. dorind sa fie armonie si bunavoie-ntre meseni gîndea cum sa le strice cheful11... voi.E marul meu. zburase-n tara hesperida. pentru ca zeita Tetis nu o poftise la ospat. Marul cel mai frumos. Asta nu le era pe plac nici lui Poseidon. nu toti rîdeau cu pofta. 193 13 . Zeii cîntau si dantuiau cu nimfe si cu pamîntene. II S-a-ntors apoi la pestera ... zeita care uneltea ca-n lume sa nu fie pace si întelegere deplina.. si toti rîdeau cu-atîta pofta. Rasuna vorbe deloc blînde. cu un voinic numit Peleu. si dintr-o data a rînjit. batrînul Cronos. care îsi va întrece tatal în vitejie si putere. încît se zguduiau pamîntul. le facea strîmbaturi destule.. Dar Prometeu le prorocise ca ea va naste un fecior. în pestera unui centaur. se învoise ca Peleu sa fie mirele lui Tetis. si. De fapt. nesuferita tuturor. Scrisese : "Celei mai frumoase". un rege din Tesalia. . ca-s mai frumoasa !. ca într-un zbor. si-acuma începuse nunta.. si fiecare-o fi rostit : .Nu-i al nici uneia. Vocile-s tari si ascutite.. zeii.. Gasise hîda iar o cale. zeita care proteja discordia. încalecînd pe un balaur... petreceau strasnic la o nunta. . I-al meu. sudalmi si uneori blesteme. Dati-l încoace !. Nu stiti cum este atunci cînd se porneste sfada ? Fetele parca sînt schimbate.. sa nu-l doboare... Se cununa zeita Tetis. nici lui Zeus. trei vorbe bine ticluite. Pe el scrisese cu cerneala de aur. marea si cerul cel înalt cu luna si cu stelele. ca sa scape de buclucuri.Legendele Olimpului. si-a vîrît capul înlauntru. si tot asa. scrise de certareata Eris. cu limba rosie ca para strînsa-ntre coltii ruginiti . Zeus. Dionisos le turna vin si Momus. Zeita asta preahidoasa. în fruntea lor cu Zeus... mai stralucitoare decît lumina de amiaz. . De fapt.

Lasa. si ne spune care zeita-i mai frumoasa : Atena mult preaînteleapta. . ocrotitoare a iubirii. sau poate însasi mîndra Hera. tot fusese stricata de Eris. Sa spuna Hera sau Atena. stropi de roua. si n-au trecut decît trei clipe si norul a ajuns pe Ida. Paris da Afroditei marul de aur Paris pasea pe munte singur. Paris de la Troia. si Paris o sa dea raspunsul.. Dar Hermes. l-a sfatuit sa stea pe loc si sa raspunda mai degraba. voinice. Voi sti eu sa-mi fac bine slujba. Deodata. sau Afrodita. fiind soata regelui ceresc ? Cui i-ai da tu marul de aur. .. Un singur om poate s-arate care-i deplinul adevar. .stiti ce ? a spus maretul Zeus.. Cerul era abia-nrosit de zorii care se vesteau. . feciorul regelui din Troia. pe cînd era un pastor simplu.Asa si cele trei zeite strigau mereu spre adunare sa li se spuna care este cea mai frumoasa dintre ele. Paris a vrut întîi sa fuga.E Paris. Hermes ! Calauzeste-le spre Ida. si. se mîniau zeita Hera. preasiretul Hermes. Sa zica-atunci ca Afrodita. luceau pe ierburile moi. . ce tropoteau catre pasuni. se supara rau Afrodita. Zeii erau prevazatori. S-auzeau mugete de tauri. sa nu ai nici un fel de grija. avînd pe Hermes între ele. întarîtate.Hermes a spus catre zeite : . pristavu-mi de credinta. stapîna-n marele Olimp. S-a dus ca sa-si revada-n munte cirezile ce le-ngrijea. dragalasa. . El o saleaga dintre voi pe-aceea care-i mai frumoasa.. dupa cum ti-e voia. chiar astazi. si Hermes a grait spre Paris : . vorbindu-i cu mestesug.Cum îl gasim ? a întrebat zeita Hera. si nu un print cum este azi. i-a dat raspuns marele Zeus. oricum. care juca de bucurie în fata pesterii lui Hiron . înduiosat îsi amintea de vremea cînd era pastor. s-au ivit din slava zeitele înversunate. . de zeita vrajbei.Veniti cu mina sa v-arat pe tînarul judecator. Numai ca Hermes l-a tinut.pentru ca nunta cea mare. pe care-l vezi în mina mea ? Vazîndu-se-n încurcatura. ara-ta-le cine e Paris ! si fa ce-oi face ca flacaul sa dea zeitelor raspuns. într-un glas. ca si Atena. si .Ia stai. si diamante. va va calauzi pe toate. si Hermes cu zeitele s-au urcat pe un nor de aur. era neîntrecut în toate. i-a grait..Cine-i acela ? au zis ele. Norul s-a ridicat în slavi. apucîndu-l pe dupa umeri. cel ce se afla-acuma pe Ida.. deopotriva.Hermes. stapîne.

care l-a si-ndemnat pe Paris sa plece în cetatea Sparta. ca pe prieteni. mai. ci pe întreg orasul Troia. Iar Eros a tintit pe soata lui Menelau. fiecare dintre ele i-au mai fagaduit sa-i dea si o rasplata cît mai buna. si. In urma ei venea si Eros. nu în Troada sau în Frigia. si a rugat-o pe Elena sa aiba grija de voinici. Aici regele Menelau i-a primit bine. dupa o calatorie destul de lunga si de grea. Regina e mîndra Elena. Elena si-a uitat de casa. Ba. tot din tulpina dardaniana. daca voinicul le-o alege. si s-o rapeasca pe Elena. sotul Elenei cea frumoasa. cea mai frumoasa-ntre femei. Cînd s-a-ntors Menelau la Sparta. în inima. numai de ea stiute. tinerii au ajuns în Sparta. Supusii i-au povestit tot. . ce era tras de porumbite si-o aducea pe Afrodita. 196 . l-a dat zeitei dragostei. i-a spus ca o sa-l faca rege. sintelepciunea de la Palas. Pornea catre insula Creta. 194 195 13 si Paris n-a mai stat pe gînduri. siamîndoi au pornit spre Troia 13. dîndu-i de soata o regina. zeita la facut pe Paris mult mai frumos decît era. Menelau. si a ales numai placerea daruita de dragoste . E] tocmai trebuia sa plece cu niste treburi din oras. Palas-Atena i-a promis sa-l facanvingator în lupte si întelept ca nimeni altul.Cea mai frumoasa-i Afrodita. de-asemeni. zeul iubirii cel viclean. de sot. fiica lui Zeus si a Ledei. de popor. regelui prieten.Zeitele si-au aratat lui Paris toata frumusetea. A dat în laturi si puterea cu care-l îmbiase Hera. soata lui Zeus. zeitele Hera si-Atena au plecat tare suparate. Prin vraji. Rapirea Elenei cea frumoasa si Paris s-a înflacarat. Zeita i-a vorbit Elenei. Iar Afrodita i-a rostit ca ea-l va face fericit. Ele-au jurat sa se razbune nu numai pe tînarul Paris. cu-o sageata-nveninata. tinînd-o blînd pe dupa umar. o greseala. Numele lui era Enea. ci peste toata Asia. Hera. si. dupa Zeus. si a facut-o sa-ndrageasca pe fiul lui Priam din Troia. în timpul cît o sa lipseasca. S-a urcat pe corabia un-de-o-mbia Paris sa vie. Dupa aceasta întîmplare. des-pre-nsusirile lui Paris. si. Astfel. Anhise. s-a însotit c-un alt voinic si s-au casatorit spre Sparta. el va fi cel mai puternic pe pamînt. Flacaul care-l însotea era odrasla Afroditei si-a unui print pastor. Menelau. Dar cum s-a-ndepartat din Sparta sotul Elenei. mai ca nu-i venea sa creada ca nu-si mai regaseste soata. Pierzîndu-si orice stapînire si chibzuire mai adînca. s-a si ivit din slavi un car. cu aripile lui de aur. luînd marul discordiei. a raspuns el zeului Hermes 12. unde domnea un rege prieten. N-a ramas decît Afrodita. de prieteni.facînd.

L-au luat cu ei la sfat pe Nestor. De-ar fi sa-nceapa si-un razboi. sau gramadit vreo nouazeci de regi si cei mai mari eroi. pe urma. N-o dau pentru nimic în lume. pe Menelau. dar Paris nici n-a vrut s-auda. a plecat sa se sfatuiasca cu fratele sau. Cînd s-a facut ceva mai mare. Sfatul înteleptului Nestor Iar Nestor le-a reamintit despre Elena ca de mica fusese pricina de cearta. de la Sparta. un tînar chipes. si regii porunceau multimii sa se jertfeasca pentru ei.-a venit vremea.. alt rege întelept. a dat de veste în Elada ca-i cauta un barbat Elenei . Agamemnon. i-a pus pe cei veniti sa jure c-or sa respecte hotarîrea pe care o va lua Elena. Sa-i ceara deci regelui Priam sa-napoieze pe Elena si avutia ce fusese luata de Paris. Inima-i 5-a facut carbune. Poftele lor si certurile faceau din nou sa curga sînge. ceilalti or vrea sa se razbune. rege în Argos. fiind el un om puternic. fostul rege-al Spartei. alegînd pe unul. Ele îi atîtau pe regi. un razboi mare cu Atena.. . stîrnise ura-n-tre zeite. Au facut nunta. sa vina în orasul lui. pe care îl aruncase reaua Eris. cum credea Tindar. a trebuit sa se marite. Dar ce sa credeti ? N-au venit unul sau doi. si.De suparare. Marul discordiei.si-acuma uite. Unii bogati. si fiecare si-o dorea. cîti sînt dornici s-o peteasca. învinsii si învingatorii vor suferi deopotriva si vor pieri aproape toti. aflînd stirea. si toti ceilalti au plecat linistiti acasa. si daca vreunul dintre ei ar fi-njosit pe cel ales si ar fi vrut "sa-i fure soata. Razboiul cel mai crunt de care se povesteste prin legende. din Pilos. Elena l-a ales. Deci. Insa tot Nestor i-a-ndemnat ca. Atunci. altii puternici sau întelepti sau iscusiti. Agamemnon a chemat regii din Elada sa-i vie toti într-ajutor. s-o aduca iar în orasul parintesc. Dar juramîntul a ramas. mai-nainte de razboi sa-ncerce o împacaciune. la sfatul lui Ulise. Era atîta de frumoasa. Se-ncepea deci razboiul Troiei. Regele Tindar s-a temut ca fata. Ea era libera s-aleaga pe tînarul care-i placea. si-ndemnat de zeita Hera.. si s-o isca vreo-ncaierare. si Tin-dar. Ulise se preface ca e nebun . la Micena. lasînd o jale fara margini în Europa si-n Asia. Sa-l razbune pe Menelau. si-a izbit fruntea de lespezi si de ziduri.Elena e sotia mea. ca Menelau a fost jignit si soata lui i-a fost rapita. ceilalti erau datori sa sara si sa-i dea sprijinul cu oastea. liberînd-o. . Insa. 197 Priam l-a întrebat pe Paris . a strigat el cu îndîrjire. din Sparta. caci îsi iubise mult sotia. cei care-am jurat atunci sîntem datori sa-l ajutam. si-a adunat iarasi simtirea. Au jurat cîti au fost acolo. si din nimica n-a pierit. si. si-acest barbat îi va urma pe jiltul sau regal. regele insulei Itaca. Deci. stiind-o toti asa frumoasa. a grait înteleptul Nestor.. Tindar l-a hotarît urmas. A fost nevoie sa porneasca cei doi voinici : Castor si Polux. încît la doisprezece ani a fost rapita de Tezeu.

trimiteau soli din tarm în tarm.si a grait lui Palamede : . cu oastea lor. 198 A înjugat la plug. Iar cînd trimisul Palamede îi rostea vorbe pe-nteles. Nu vream sa se mai verse sînge si sa calcam cetati straine. si apoi cu ochii rataciti. aflînd el ca a venit în insula printul Eubeei. în vestitul oras Aulida « Astfel. Ba dobîndise si un prunc. Ne poate sfatui la multe. un cal schilod si un asin . si-a oprit calul si asinul . regele din Tesalia.numiti de-aceea si atrizi . Este istet si priceput. mai de mult. S-a dus în graba la palat.. Dar. Razboiul nu-mi mai este drag. Ai ghicit. pentru un timp îndelungat. plecase grabnic Palamede. neavînd totusi ce face. alaturi. o vara buna a Elenei. unde domnea pe-a-tunci Ulise 13. cei doi feciori ai lui Atreu . în loc de boabe de secara. Nu-i mai era pe plac razboiul si se gîndea ca nu e drept sa moara oameni cu duiumul pentru o cearta-ntre doi regi. Nu mai vream sa pornesc la lupta. niste grunji maruntiti de sare. Ulise s-a gatit de drum. M-am prefacut. numit de mama Telemah. pentru o toana de regina si pentr-un print nechibzuit. copilul mic. s-a prefacut ca e nebun... înca în fasa. pentru a-si tine juramîntul.Avem nevoie de Ulise. Omul se schimba între timp.. . bolborosind razlete vorbe.Dar pîn-atunci sa amintim ca Menelau si Agamemnon. o insula saracacioasa. cea maritata cu Peleu. si s-a întors cu el pe cîmp. ca sa-si pastreze juramîntul. însa de la acea-ntîmplare trecusera atîtia ani. chemînd pe regi.. . Ulise se casatorise cu o copila. în insula Itaca. A luat copilul lui Ulise. pe care îl daruise Afroditei fiul lui Priam. si. un fiu al regelui Eubeei. el se facea ca nu-l aude si arunca pe brazda neagra. L-a asezat pe Telemah în drumul plugului de lemn. spunea trufasul Agamemnon. La nunta ei zvîrlise Eris între zeitele-olimpiene marul discordiei..Da !. Vreau sa traiesc tihnit acasa lînga iubita-mi Penelopa si lînga fiu-mi Telemah. pe dragalasul Telemah. Atîta doar ca Palamede era destul de întelept si a bagat usor de seama ca vrea Ulise sa-l însele. Iar pruncul era înca-n fasa. El este cel care a dat ideea. Cînd a vazut Ulise însa ca plugul sau va reteza trupul micului Telemah. de nu or sa atraga-n lupta pe neîntrecutu-Ahile. mîndrul Paris. în Sparta. lasînd în urma casa draga. Penelopa. Ulise se facea ca ara si nu-i cunoaste pe trimis. Deci nu-i era deloc pe plac sa-si mai primejduiasca viata. In cautarea lui Ahile însa vestitul profet Calha îi spusese lui Agamemnon ca nu vor cuceri cetatea regelui Priam cel bogat. ca regii sa-si jure credinta si sprijin de va fi nevoie. Acest Ahile era fiul frumoasei nereide Tetis. si pe sotia-i credincioasa.

înca de mic. Tetis. caufa sa lupte si cu Moira si sa îl scape pe Ahile de soarta care-l astepta. zeita Tetis. sa-l caute si sa-l cheme-n lupta pe fiul regelui Peleu si al gingasei nereide. la ceasul cînd vor izbi Troia. i-a cerut sa-i dea-ntru-totul ascultare. 199 s-a dus si pîna la Hades în Infern. 200 .sa-si. pentru ca nici un fel de arma sa nu-i mai poata rani trupul.. Ahile se facuse mare. piarda zilele acolo.. Dar mama. îi ungea trupul cu ambrozie. In acest fel fiul zeitei nu mai putea fi doborît. atrizii. pe pruncul sau abia nascut. Cum esti de alb la chip. ca sa-l învete mestesugul armelor si al vînatoarei. Ba. Se povesteste ca la Hiron fiul lui Tetis s-a hranit doar cu maduva si cu creier de pui de urs si cu ficat de leu naprasnic. într-o noapte. si cînd îl cufundase-n rîu. rîul cel înfricosator.destinul cel ne-nduplecat . îsi scaldase copilu-n Stix. Un flacau îmbracat în haine de fata Insa. decît daca era lovit în locul necalit în Stix. Acolo ai sa te ascunzi în haine femeiesti. Acum cînd are loc povestea.. ca sa-l faca nemuritor. Numele sau o sa ramîna nemuritor în batalia data sub zidurile Troiei. îngrijorata. Iar Agamemnon trimisese. a iesit din marea verde si adînca. i-a glasuit : . Iar cînd fugea. si vazîndu-l. Va fi viteaz ca nimeni altul. putea sa-ntreaca si caprioara cea mai iute si cea mai sprintena din munti. Atît c-atunci cînd îl vîrîse în flacari. L-a chemat lînga ea pe-Ahile. apucîndu-l de calcîi. cunoscînd aceasta taina. în razboi. mama sa. s-a temut strasnic ca fiul sau îsi va da viata în fata zidurilor Troiei. Pe-acest flacau vroiau sa-l aiba. Iar viersul lui vrajea pe oameni si chiar pe zeii din Olimp. calcîiul stîng. Tetis îsi tinuse copilul de un calcîi. îl vîra-n flacari sa-l caleasca. pentru a-l cali. Nu va mai spun ca învatase sa cînte minunat din gura. frumos.Te du fara nici o zabava în insula unde domneste regele prieten Licomede 17. lînga ei. locul acela-i va ramîne pe totdeauna necalit16. Dar lui îi hotarîse Moira .Zeita nereida Tetis stia ca pruncul sau Ahile va creste mare si puternic. ucigînd fiare prin codrii de pe Pelion. pe Ulise. In acest scop. Acolo si-a scaldat în Stix. acompaniindu-se cu lira. de asta data. si. Ca si multi alti eroi de seama. Nici nu se ridicase Ahile mai mult de-o schioapa si lupta ca un barbat. Nu se gîndise însa Tetis ca. aflînd zeita Tetis de planul lor. Ahile s-a împotrivit. Ahile.. cea cu picioare de argint. nimeni na o sa deosebeasca pe fetele lui Licomede de fiul regelui Peleu. fusese dat de mititel batrînului centaur Hiron.

Fetele regelui s-au strîns numaidecît sa vada marfa. El nu venise cu placere. si Palamede si Ulise îi cautau urma lui Ahile si nu puteau sa i-o mai afle. la scut. Atunci le tot întindea marfa si le-mbia s-aleaga salbe. mai frumos brodate. sfatuit de zeita Tetis. a spus Ahile. gata sa apere palatul. Peleu le capatase toate de la zeii nemuritori. Ei.. am datoria sa-l ajut pe Menelau sa se razbune. l-a-n-vesmîntat pe flacaiandru în haine albe. însotitorii lui Ulise.Adevarat. bratari. bratari sau valuri. si Agamemnon si Menelau. si-a pus în schimb coiful lucios. purtînd cu el salbe de aur. regele. Potrivit juramântului facut de tatal meu.. Se zice ca a mai primit de la tatal sau. unde stateau fetele sale. însa nu deslusea deloc. dupa plac. unde îl cheama Menelau. -. ce ramasesera la porti. Iar Licomede. cercei. la sulita si coif. Apoi si-a smuls valul cel alb si cununita de pe plete. Este rusine sa ramîna ascuns. A Juat în mîna-o sabie si a plecat dupa Ulise. A mai primit o sulita. Fetele au fugit speriate. la nunta cu iubita-i Tetis. o platosa si niste arme. Fusese chiar silit sa plece. Sa-si dovedeasca voini-cia. stapînul insulei Itaca. facîndu-se negutator. însa acuma se gasea în tabara lui Agamemnon si. valuri alese. Ulise cerceta cu ochii sa vada unde e baiatul. cu jind. potrivit vechilor datini si juramintelor facute. S-a dus apoi catre palatul acelui rege Licomede. Dar Calha i-a vestit pe regi ca odrasla zeitei Tetis i-adapostit de Licomede. însa. Peleu. E un voinic numit Ahile. în valuri.Acesta nu e fata ta. la nunta frumoasei Elena. . Numai Ahile se uita. au început sa sune tare din trîmbite si din chimvale.si. De n-ar fi fost prorocul Calha. printre fete. Nu sînt fecioara. un scut si-o sulita stralucitoare. Ulise s-a schimbat de haine. a pornit catre insula. care mai de care mai albe. între acestea toate. cu creasta fîlfîind în vînt. Vazînd ca planu-i reusise. trebuia sa dea ajutorul atrizilor sa biruiasca. si între ele se grabise si flacaul zeitei Tetis. care vedea în departare. Ulise a grait spre rege : 201 . virise si un coif. " Si tot atunci. la armele de-arama. chiar daca eu o fi sa mor. sînt flacau. Lasa-l sa plece la razboi. Toate prinsesera în mîini bijuterii scînteietoare si valuri. Peleu. femeiesti si l-a ascuns într-un palat. n-ar fi putut sa-l mai gaseasca. prin minte si prin vitejie. crezînd ca-ncepe vreun razboi. în acest timp. cum Ahile-si iubea mama si nu vroia s-o necajeasca. batrînul Nestor. cin'sa mearga pîn-acolo ? Cine Sa-l afle pe Ahile între frumoasele copile ale regelui Licomede ? Adevarul iese la iveala S-au sfatuit si s-au gîndit sa îl trimeata pe Ulise. însa Ahile-a luat o lance si s-a si repezit spre porti.

de ce nu puteau sa porneasca înspre Troada catre Asia regii l-au întrebat pe Calha. platose bune de arama împodobite si cu aur. Urmau Ulise cel istet si Diomede preacuviosul si Aias de la Salamina si un alt Aias din Locrida si Palamede si Patrocle si Filoctet. sora Elenei cea frumoasa.cîntata-n vechile legende . lanci lungi. regele a trimes un sol la Clitemnestra. Plecarea 'spre Asia Silit de cei din jurul sau. Deci. purtîndu-le pe Ifigenia si pe regina Clitemnestra. purtînd pe ele peste-o suta de mii de oameni înarmati18. si o pereche de cai albi de la Poseidon furtunosul. Ei trebuiau sa se supuna poruncilor. apoi preaînteleptul Nestor. vîntul a contenit sa sufle si pînzele s-au molesit ca niste aripi ostenite. daca vor sa reuseasca în întreprinderea lor grea..în care trase de cai ageri . Ifigenia. e suparata rau pe el. unde. avînd pe cap coifuri înalte cu coamele din par de cal si colti luciosi. ca un luceafar între stele.de la-nceput a fost lovita de mari furtuni ce-o ravaseau. la tarm. Ahile 20. si-anume Artemis. . zicînd ca vrea sa o marite cu fiul lui Peleu. feciorii regelui Atreu . cînd încerca sa iasa-n larguri. o mie o suta optzeci si sase de corabii. Ostenii cei de rînd luptau numai cu sulite si prastii. pe Ifigenia. fratrii si pe ginti19. aprigul zeu al marilor. Iar dintre regi cei mai de seama erau viteazul Agamemnon si Menelau. date de regi sau basilei. Iar mai tîrziu. pulpare pe picior si scuturi. Dar între ei lucea Ahile cu oastea lui d mirmidoni. Agamemnon nu le-a iesit nici macar în întîmpinare. Calha le-a spus ca o zeita. si i-a cerut sa îi trimita pe fata sa. sabii cu tecile de-argint. care-i era zeitei draga. fratele lui. fecioara. în mîini aveau arme de pret. de arama. precum ne spun poetii. de la bunul centaur Hiron. Oastea cea mare se-mpartea pe triburi. de mistret. pentru ca regele-Agamemnon îi ucisese-o caprioara. Cînd a sosit corabia. regele trebuie sasi jertfeasca pe o copila. albi. soata lui. taioase.cu însusiri miraculoase.. Atît era de ne-ntrecut în mestesugul armelor. dupa furtuni. se adunasera. Ca sa cunoasca adevarul . . Zeii cer o jertfa la plecare Regii erau în fruntea oastei . 202 Numai ca flota asta mare . Flota n-a mai putut sa paraseasca tarmul aulic vreme lunga si multi osteni zaceau de friguri si alte boale misterioase. si cîti. Asa s-a-nfatisat Ahile în portul renumit Aulida. si cîti.purtînd pe ei armuri bogate. destul de aspre.

el a sarit întîiul si nu i s-a-ntîmplat nimic. însa copila i-a oprit. fara sa se primejduiasca. Ce-i de facut ? Stateau cu totii pe punti si nu vroiau sa sara. Dar nimeni nu-ndraznea sa sara pe tarmul regelui Priam. încît sa natinga pamîntul. A dus-o într-un tem-plu-al sau. Rana lui mirosea urît. E drept ca au mai poposit si pe-alte tarmuri. Flota a lunecat pe ape catre Troada departata si regii s-au înveselit. da-n asa fel. Regele-si ascunsese fruntea sub un vesmînt întunecat. într-o padure din Taurida 22. 203 Numai ca-n clipele acelea. dupa ce eu n-am sa mai fiu. ca tatal meu sa biruiasca în luptele înfricosate. vîntul a-nceput iar sa bata. Artemis s-a înduplecat. unde-a facut-o preoteasa. vazînd ca sare regele insulei Itaca. dupa multe zile si rataciri si vînturi rele. Ostenii nu puteau sandure acest miros nesuferit. corabiile aheiene au ajuns lînga Asia. si-a amintit ca Ifigenia îi aducea adesea jertfe. dupa ce s-au savîrsit slujbele catre Artemis. în sfîrsit. ramî-nînd teafar. Ceilalti osteni. si.. Filoctet a ramas în Lemnos. cu ochii înecati în lacrami : . Atunci ce i-a trasnit prin minte istetului de la Itaca ? Sa dea exemplu celorlalti.Nu varsati sînge în zadar. Zeita s-a înfatisat la locul jertfei si a smuls-o pe Ifigenia. iar mama fetei se zbatea în bratele ostenilor. ci numai scutul de arama. Se-osaza tabara aheie . siau facut vînt de-asemenea. Preotul si-a-naltat cutitul ca sa-i strapunga inima. s-o pregateasca pentru groaznicul sacrificiu. Dintre acestia cel mai greu i-a durut faptul c-au pierdut pe Filoctet. unde oastea si-a prapadit cîtiva osteni. neatins. ce vor urma foarte curînd.. Porunca data de zeita trebuia iute-ndeplinita.. a pus zeita o cer-boaica. Astfel. în timp ce regele Agamemnon gemea îngenuncheat pe lespezi. Ma voi jertfi de bunavoie. Fusese rau muscat de-un sarpe si suferea îngrozitor. Trebuiau numai sa debarce. fiindca pro-rocul le spusese ca primul care va atinge pamîntu-acesta va muri. spre usurarea tuturor. Nu vrea sa-si vada nici sotia si nici copila mult iubita. ca flota sa poata porni si ostile sa biruiasca. Iara în locul Ifigeniei. si singura s-a-nfatisat marelui preot sa o-njunghie 21. acela ce primisen dar de la Heracle armele lui biruitoare. Cîtiva voinici au vrut s-o scape si au luat armele în mîini. A plîns zadarnic Clitemnestra. jurase sa nu se marite si sa se faca preoteasa într-un lacas sacru al ei.. A aruncat un scut pe tarm si a sarit.Ostenii-au smuls-o pe copila de lînga mama si au dus-o într-un sanctuar.

în locurile cu primejdii. Troia va cadea ruinata. cel mai voinic si mai viteaz dintre odraslele lui Priam. El era dornic sa auda. încît nimica din ce se petrecea în piata sa nu scape privirii sale. Troia. Os-tenii-adusi din Grecia si cei pe care-i trimitea regele Priam din cetate se ucideau unii pe altii. Razboiul dintre oastea greaca si cea troiana s-a-nceput. îi sfatuia des Palamede pe regi si pe eroi sa curme acest razboi încrîncenat care cerea prea multe jertfe. le aratase tuturor ca va urma nenorocirea. al celui care conducea întreaga oaste. în tabara aheie. glia troiana. în fata Troiei. Ostirea le va fi zdrobita. în acest timp. îsi ridicase cortul sau si preaistetul din Itaca. si lancea i s-a-nfipt în piept. Insa Ulise s-a ferit. noua ani. sa nu mai curg-atîta sînge pentru Elena cea frumoasa. si cei doi Aias. Casandra. Agamemnon. destule glasuri cereau sa se curme razboiul. 205 . o preoteasa a Atenei. cetatea-mbelsugata.. Astfel. La fel. fiind cel dintîi dintre razboinici cazut pe tarm. Mult mai departe de cetate si-au facut grecii tabara. dorind sa stea mereu de straja la cele doua capete ale întinsei tabere. în urma-i venea Protesilau. Hector. Ei si-au pus corturile astfel. siaproape toti vor fi ucisi. dupa vointa regilor. în apropiere. în schimb. care sau si încins la lupta. cu sîn-gele-i. Hector vroia s-atinga cu lancea lui chiar pe Ulise. rapita de troianul Paris. la cele doua margini. O !. cu mii si mii de corturi. urmat de prietenu-i Patrocle. lînga piata. Ostenii regelui troian au trebuit sa se retraga si sa se-nchida în cetate. De fapt. si Hector si-a azvîrlit lancea catre osteanul Protesilau.. voinicul Aias si Ahile. Iar în mijlocul taberii era o piata foarte larga. urma sa sufere asediul vremendelunga. si-au facut corturile lor regele de la Salamina. Spre partea unde era Troia.Cel care i-a întîmpinat a fost eroul troian. si alti regi. care-anrosit numaidecît. De-aceea îsi pusese cortul în asa chip. Noua ani de lupte sîngeroase Dar dup-o alta prorocire. tabara mai era ferita de un val mare de pamînt si-un sant sapat foarte adînc. mai înainte ca ostenii lui Agamemnon s-o cuprinda si s-o distruga-n întregime. Aici se adunau ostenii în fata cortului regal. Mintea parca se-nfioara de cît sînge a curs la Troia. în Troia. Tabara mare si întinsa. o copila a regelui Priam. sa afle si sa stie tot. 204 Pe urma a sarit Ahile.

.. decît în clipa cînd Hriseis. iar tu.si-a-nceput sa-l învinuiasca pe Palamede de tradare. Briseis cea îmbujorata. care îti este-atît de draga. si luptele au dainuit din ce în ce mai sîngeroase. fiu al lui Atreu. . s-a-nfatisat în adunare si i-a cerut lui Agamemnon. .Dar nici în tabara troiana Casandra n-avea ascultare.vrut sa-mpiedice pe rege sa savîr-seasca fapta asta : caci îngîmfatul Agamemnon n-a vrut sa tina socoteala si. pe cînd se prefacea nebun. a luat din cortul lui Ahile pe roaba lui cea mai iubita. ascultîndu-i ruga. Asa a platit Palamede. Regele. în toata tabara aheie ciuma a napadit cu furie. în acest an a venit Hrises. si astfel molima sa piara. cel ce era stapînul fetei. în schimb. sa i-o dea înapoi lui Hrises. pe roaba ta. A fost crezut.. Homer23. va fi-napoi la tatal sau.. Regele l-a gonit pe Hrises cu vorbe grele si-mbrînceli. si nici la greci n-avea crezare mult chibzuitul Palamede. sa lupt aici pentru atrizi. auzind vestirea. Zilnic mureau sute si mii. Vreau sa te saturi de razboi. Cearta dintre Ahile si Agamemnon Iar anul cel de-al zecelea e povestit de regele poetilor elini. caci sînt legat prin juramînt. voi lua. Ba. ce-rînd regelui Agamemnon sa-i dea-napoi pe fata lui : Hriseis. Apolo. Durase molima aceasta ceva mai mult de noua zile. nebiruitul Agamemnon.. profitînd de întîmplare.Pentru c-Apolo îmi ia roaba. si de atrizi. Eu nu mai pot parasi lupta. si sa platesti". îl ajuti. si-a întins arcul si-a tintit în tabara lui Agamemnon. Atunci preotul s-a rugat de zeul sau sa-i pedepseasca peaheii cei înfumurati. preot al zeului Apolo. cînd Calha i-a vestit pe regi ca molima nu va-nceta. Ahile. robita fiica a lui Hrises. 206 Degeaba Nestor si cu altii au. s-a suparat însa nespus si a rostit catre Ahile : . si Palamede a fost luat si osîndit la moarte crunta : sa fie doborît cu pietre. Ulise era vorbitor fara pereche-ntre elini. Ahile. Ulise a vrut sa se razbune pe Palamede ce venise si îl chemase din Itaca si-i dovedise siretlicul. care-i chemase la razboi si pe Ulise si pe altii. Mureau ca mustele ostenii. ce-i fusese luata ca roaba de niste osteni.. In sinea lui gîndea asa : "Tu m-ai facut sa plec de-acasa. sa-mi las sotia si copilul. folosindu-se de dreptul pe care îl avea în oaste.

a si trimis la Agamemnon pe zeul viselor. în acest timp. tu. zeita carentetise iarasi vrajba. Asa graia mîhnit Ahile. mîniat peste masura. tu. pe Briareu. De asta data. Iar Zeus. Agamemnon. dar l-a oprit Palas-Atena. nespus de greu. Nici tu.. în asa chip ca Agamem-non sa nu mai poata face fata.Eris. cearta ce-i va costa pe greci nespus de mult. si daruri vei primi-ntreite. i-a promis sprijinul cerut. sa prinda sabia. Zeul a luat . cînd ai sati întelegi greseala. ba i-a trimis în ajutor pe un gigant. Iar Zeus. sus pe catarg. venit din tabara troiana. Acolo a îngenuncheat lînga picioarele lui Zeus si. discordia. îsi va recapata marirea si cinstea care i se cuvin. înca în aceeasi noapte. zeita Tetis cea cu picioare de argint s-a ridicat din apa marii si prefacîndu-se în ceata a plutit pîna în Olimp. Amar. a rostit numai spre AhUe : . zeita. a mai rostit lui Agamemnon : . i-a amintit ca i-a fost vesnic credincioasa.. în fata zidurilor Troiei. nevazuta de ceilalti. cel înjosit de Agamemnon. Oastea aheie va fi zdrobit-atunci de Hector.. Ahile a parasit îndata lupta si nici n-a vrut sa mai auda despre razboiul cu troienii. Iar pe-o corabie cu pînze. care ai nesocotit pe cel dintîi viteaz aheu..Eu am solie de la Hera. Ea l-a vestit numaidecît .Ahile a dus la sold mîna. care te feresti de lupte si-i jupoi pe supusii tai. se afla Eris . zeita cea cu brate albe. Agamemnon este amagit de Morfeu Suparat prea adînc. feciorul meu. nici nimeni n-o sa poata sa le ajute-aheilor. Ea i s-a aratat în fata si. Veni-va ziua cînd tu însuti vei întelege c-a fost bine sa nu te lupti cu Agamemnon. ea. în fruntea careia sta 207 Hera. sa te împiedic de la sfada. sa gemi din greu. ajutat în lupta de Briareu. a lasat sabia la sold . i-a biruit cu usurinta pe razvratitii din Olimp. amintindu-si bine de ajutorul dat de Tetis. suspinînd. sa lupte si sa-l ucida pe acela care-l jigniseatît de tare.Va veni ceasul. a glasuit zeita Tetis. Ba. Sa fie astfel nevoit sa îl implore pe Ahile sa se întoarca iar în lupta.. amar va fi de ei. sa stii. Va fi însa tîrziu. si tare se mai bucura de cearta care izbucnise între Ahile si-Agamemnon.Numai asa. îl roaga pe maretul Zeus sa sprijine oastea lui Priam si sa-i loveasca pe ahei... . sedea sus pe catarg zeita. L-a ajutat si-atuncea cînd a fost el primejduit de o urzeala-a zeilor. Ahile s-a plecat zeitei.. Morfeu. dar.

înfatisarea batrînului întelept Nestor. care tineau bine la tarm corabiile aheiene. si-acum. Nimeni nu mai gîndea s-aduca lui Agamemnon vreun raspuns. si copilul. vedeau ca fuge oastea. prinsa frumos pe dupa umar. Cu tipete fugeau ostenii bunibucurosi catre corabii. s-a clatinat ca un talaz. . la vetrele din tara noastra ? Ce-ati zice ? Hai. gîndind sa-i puna la-ncercare daca sînt gata pentru lupta ori vor sa se întoarca-acasa . sa nu se risipeasca. S-a îmbracat în haine scumpe. a zis ea. De nu masculti. spunînd ca ea e mai frumoasa cu mult ca Hera si Atena. fugi degraba si fa ce-oi face si opreste-i din goana asta nebuneasca.îi spunea-n vis batrînul Nestor . Gloata cea mare. Ce-ati zice voi. de asta data sa o lase prada vitejilor ahei. tinîndu-si spada cea tintata în stropi stralucitori de-ar-gint. si nu puteau deloc sa uite ca daruise marul scump fermecatoarei Afrodita. cu multumire. si s-a înfatisat.Hera. Ele aveau de razbunat fapta feciorului lui Priam. daca v-as spune sa lasam chiar acum razboiul si sa ne-ntoarcem pe corabii. l-a sfatuit pe rege s-atace-n ziua urmatoare Troia.i-a sfatuit pe ceilalti zei : Apolo. ce tine cu aheii . în fata ostilor grecesti. cînd bate vîntul peste el si-i scutura spicele dese. Ares. Atunci s-a petrecut un lucru negîndit de rege. aici.. Dorul de duca si de pace i-a zguduit pe toti ostenii. avînd în mîini sceptrul regal. raspundeti iute. Insa din ceruri vegheau Hera si cu Atena deopotriva. . Afrodita. Sînt noua ani de cînd luptam. cu fala. Toti ridicau proptelele. si-n vis.. iar biruinta e departe.mare-i osînda ce ne-o dete din cer neînduratul Zeus. Atena. . cu uliti largi si pietruite. a strigat Hera. vreti sa lasati nerazbunata crima netrebnicului Paris ? Calcati sfintele juraminte ? Du-te mai iute si aduna oastea. regele a si dat porunca sa se adune toata oastea. Cum sa mai poti tine o oaste atîta de dezlantuita si gata sa se-n-toarca-acasa ? Desigur. adunata. Oastea aheie vrea sâ se întoarca acasa si-atunci. Oastea parea ca este-un 208 i lan.Fugi.Vitejii mei . sub zidurile Troiei.Nobile rege. nu-ti mai vezi soata.. cetatea cea bogata. toti ar fi plecat. în larga piata-a taberei. Atena a zburat pe tarmuri lînga istetul din Itaca : . De-aceea Hera si Atena jurasera sa nimiceasca Troia cu uliti pietruite . toti cîti erau de partea Troiei.. pe Penelopa. Chiotul lor se ridica pîna la cer de bucuria nestavilita a plecarii. într-un nor greu de pulbere. Trezit din vis.le-a rostit el. pentru ca o va cuceri. Cum s-o opreasca ? .

Hector îl rapune pe Patrocle . Priam. chiar el s-a coborît pe crestetul muntelui Ida si de acolo a zvîrlit un trasnet înspaimîntator în tabara lui Agamemnon. în fata taberei troiene iesise însusi mîndrul Paris. avînd la sold o sabie. Hera l-a rugat pe Poseidon sa le vie în ajutor si a trimis-o pe Atena sa ia si ea parte la lupta. Zeii atîta pe razboinici Apoi acolo-n adunare. precum vroise însusi Zeus. cel mai viteaz dintre feciorii regelui Priam de la Troia. auzind îndemnul si amintindu-si de sotie si de copil. Paris ajungea atunci rob. care era în-vesmîntat într-o piele de leopard.Ulise. Vazînd ca iarasi grecii fug. s-a-nspaimîntat si a fugit. A trebuit sa vina Hector. Dar vazîndu-l pe Mene209 Iau. sotul Elenei. Lupta s-a început în zori. Ulise le-a vorbit din nou cu-atît de mare maiestrie. Mai mult. cu sprijinul zeitelor Hera si-Atena. Cu vorba lui mestesugita i-a-ntors pe toti la adunare. încît. la rugamintile lui Tetis cea cu picioare de argint. Astianax cel dragalas. si sa-l întoarca iar la lupta cu Menelau. de n-ar fi fost zeita iubirii si a frumusetii. Hecuba. sotul Elenei cea frumoasa. pîna vor cuceri orasul regelui Priam cel bogat si îl vor pedepsi pe Paris. a alergat catre corabii. si de la micul sau fecior. S-au dat iar multe lupte grele. doua sulite. încît toti s-au înduplecat. pîna ce îndraznetul Hector a ho-tarît s-arunce-n mare pe-aheii care asediau orasul tatalui sau. si-a luat ramas bun de la soata. Astfel s-a început iar lupta. S-a-ntors la lupta din nou Paris. Nu stia de se mai întoarce sau o sa plece dupa lupta catre regatul mohorît. Troienii erau ajutati acum de preamaretul Zeus. pe spate arcul si o tolba si. Oastea lui s-a înfricosat si a-nceput sa se retraga. în mîini. preadevotata Andromaca. Ostile iar s-au înfruntat. dar Menelau s-a repezit cu-atît -de mare îndîrjire. unde domneste zeul Hades. Dar chiar asa. S-au hotarît sa stea la Troia. Caci Menelau îl însfacase de coiful lui stralucitor pe Paris cel înfricosat si îl tîra spre tabara unde salasluiau aheii. avînd alaturi pe Atena. grecii tot au fost pusi pe fuga. sa-i vina iute-ntr-ajutor. si de la mama lui.

atîta s-a rugat Patrocle de prietenul lui cel iubit. dîrzul Hector. Acuma se ivise vremea cînd grecii-l vor ruga sa vina. da-mi Kiie zalele si lancea. cu moartea-n suflet. cuprinsi de spaima. si asta-i va înspaimînta. de nu vrei sa-i ajuti pe greci. Iara macelul a urmat mereu mai greu. A ramas neclintit în cort. cu mare lupta. 3 Dar dupa voile lui Zeus. însa armura lui Ahile. într-adevar. chiar Agamemnon si-a înteles marea greseala de a-l fi înjosit pe-Ahile . roaba sa cea îmbujorata. îi va goni de la corabii. s-a ridicat cel mai bun prieten al lui Ahile peleianul. . i Cînd au patruns însa troienii în tabara lui Agamemnon. trimitîndu-i o solie cerea sa-l ierte pentru fapta nechibzuita ce-o facuse. s-a facut un macel cumplit. . Fugind. însa Ahile n-a primit. împuns în brat. Troienii or sa Creada poate ca ai intrat chiar tu în lupta. a rostit Patrocle. ca vulturul.în timp ce grecii se jeleau. Un singur om putea sa-i scape. Moartea taia tot mai flamînda vietile-aheilor zdrobiti si ei fugeau.Ahile. care se leganau pe mare. fiul lui Priam cel batrîn. Da-mi oastea ta de mirmidoni. la corabii. l Cu mare greu. ca sa-i salveze de pieire. însusi regele Agamemnon a fost ranit. Ba-l ruga sa-i fie ginere. ei ajunsesera lînga corabiile de lemn. pîna la urma a cazut. El sta însa sub cortul sau si cînta linistit din lira. si daruri scumpe.si. abia au izbutit aheii sa scape trupul fara viata al lui Patrocle cel viteaz din mîinile troienilor. I-a trimis-o si pe Briseis. Ahile se hotaraste sa intre în lupta .si-acel viteaz era Ahile. o luase prada de razboi fiul lui Priam. în fata cetelor troiene conduse de marele Hector. cu t însusi Hector. asa cum planuise Tetis. si Hector îsi pusese-n gînd sa arda fara nici o mila corabiile aheiene. desi Patrocle s-a luptat. 210 U Ta luate din Troia prizoniere. si alte douazeci de fete. sa-i ia pe copila-a lui de soata. din ambitia zeitei. Eroul se numea Patrocle. si. si-a trebuit sa paraseasca întinsul cîmp al bataliei. Grecii erau amenintati sa fie prapaditi cu totul si azvîrliti în apa marii. pe care o purta Patrocle. . mereu mai crunt. încît Ahile peleianul i-a întins armele cerute si s-a-nvoit ca mirmidonii sa-l însoteasca i WL razboi.

Ahile s-a încrîncenat . tot va muri. într-unui dintre ele-i nunta. sa-l razbun astfel pe Patrocle. si-a faurit întîi un scut.. Pe margini zeul a facut ca un chenar rîul. pe care-a-nfatisat maiestru cerul si marea si pamîntul. a spus zeita. si un aed ce-i desfata pe tinerii care dantau în mijlocul orasului. A alergat spre el cu graba si l-a-ntrebat : 14 211 . Acesta tocmai faurea niste trepiede fermecate. cositor. toata încarcata cu ciorchini negri pe haraci. de catre zeii olim-pieni. ce aveau rotile de aur si se miscau doar la porunca. aici. Ahile s-a-nvoit cu asta. zeita Tetis. bogate. tot va pleca. Auzind cererea zeitei. A-nchipuit apoi pe scut si un ogor .De moarte nu ma tem.Feciorul meu. . Ocean. Patrocle a cazut. de jalea fiului sau drag. Hector l-a despuiat cu sila si de armura daruita tatalui meu. neavînd ce face. a dat raspuns grabnic Ahile. numai ca sa-l dobor pe Hector. noianul apelor verzi care înconjura pamîntul. argint si aur lucitor . Ba a înfatisat si-o hora. Ahile avea un nor mare de aur care lucea pîna departe. . o holda mîndra . ca dupa asta vei muri si tu. si pe pamînt a asezat doua orase mari. în întregime de argint . si s-a pornit si ea sa plînga.Mama. în celalalt este razboi. încît ei s-au oprit în loc. încît l-a auzit din mare si mama lui. l-a rugat doar sa mai astepte pîna ce mesterul Hefaistos îi va bate pe nicovala alta armura alte arme. orisice-ar fi sa se petreaca..Cînd a aflat aceasta stire. fara sa le atinga nimeni. Asa ca.. dar fara arme s-a urcat pe parapet si a racnit atît de tare spre troieni.. iara pe cer soarele. în lupta sa-l nimicesc pe cruntul Hector. . o vie. si-a pus cenusa peste plete si a-nceput sa plînga-n hohot. precum îti e urzit de soarta.. de ce ti-e plînsu-atît de amarnic ?. mama. In jurul capului. Mama a înteles ca fiul. în acest timp. Plîngea atît de desperat. si pe-o pasune turme de oi albe ca neaua. acuma voi uita si ura ce o aveam pe Agamemnon si voi intra din nou în lupta. Eu nu mai pot trai pe lume. o. daca nu izbutesc. Hefaistos a aruncat în foc arama. luna si stelele scînteietoare. Careii durerea ce te arde si cu ce pot sa te ajut ? Ahile i-a raspuns zeitei : . cirezi de boi.. în fata Troiei.Dar stii prea bine. la nunta voastra. zeita Tetis se si dusese în palatul de-arama al zeului Hefaistos.

vazînd înversunarea lui Ahile. Zadarnic îl ruga Hecuba smulgîndu-si pletele ei albe. Nu a ramas acolo-n lupta decît fiul lui Priam : Hector. Intîi. Ahile. i-a strapuns tendoanele de la picioare cu sabia lui cea taioasa si l-a legat cu o curea de carul sau stralucitor. Mama. La rugamintea lui Ahile. Ahile-a primit armele si s-a-mpacat cu Agamemnon. s-a-nspaimîntat si a fugit. însa Ahile n-a voit nici sa-i asculte rugamintea si. Razboiul a durat cu furie putina vreme si aheii. Iar batalia s-a-ntetit precum urziseraolimpienii 24. Priam plîngea în hohote si toti troienii se uitau. pe ea cu o creasta de 212 I aur. sta pe ziduri si-si smulgea parul de durere. Zadarnic însusi regele îl îndemna pe fiul sau sa se ascunda în cetate. au doborît pe cei mai vrednici dintre eroii de la Troia. Ţinînd în brate copilasul. Hector vroia sa se masoare cu marele erou Ahile. Auzind plînsul. le-a dat zeitei sa le duca iubitului sau fiu. ispravind cu acel scut. pe micul ei Astianax. Hector l-a implorat pe-Ahile sai dea parintelui sau trupul. o platosa mai luminoasa ca para vie-a focului si-o chivara bine-ncheiata pe tîmplele eroului. Fiind apoi gata armele. Hefaistos a mai lucrat. pe nicovala lui uriasa.si. ca toti cîti mai traiau sa intre. pîna ce Hector a cazut lovit de sulita-n grumaz. zeita Tetis a turnat peste cadavrul lui Patrocle ambrozie si nectar divin. ce-i drept. Jalea ei nu mai avea margini. înmarmuriti. Hector. Doborîrea lui Hector Apoi Ahile a plecat sa se razbune pe troieni. Portile Troiei s-au deschis. cel mai viteaz dintre toti. cum pîngarea Ahile trupul celui care fusese Hector. Mai înainte de-a muri. navalise pe ziduri însasi Andromaca. S-a repezit apoi în car si-a tîrît trupul celui mort în jurul zidurilor Troiei. condusi acuma de Ahile. sa-i apere) picioarele. Dar s-a întors la batalie si s-a luptat atîta timp. îsi izbea fruntea si striga : 214 . murind Hector. Hecuba. ca sa-l pastreze neatins de aripa putreziciunii. Din cositor moale si alb i-a încropit doua pulpare.

dusmanului ce-i ucisese atîtia fii în batalii. plin de umilinta. cine putea sa mai zagazuiasca drumul aheilor catre oras ? Priam dobîndeste trupul fiului sau Astfel s-a razbunat Ahile de moartea celui mai bun prieten. nesimtit. s-au strîns sotia : Andromaca.îi spune el . ca regele sa-i poata face feciorului sau. sa-i deanapoi trupul lui Hector. dintre troieni. si Elena care stîrnise tot razboiul. mîinile-amîn-doua. si a trezit tot poporul. odinioara. cînd si razboiul 215 va-nceta. îi da-napoi trupul lui Hector. caci el fusese-apa-: ratorul cel de nadejde al cetati. douasprezece zile. Ducea cu el un car cu daruri : velinte scumpe si covoare. Eroul a fost ars pe rug. Intra în cort si-mbratiseaza genunchii. Priam s-a si întors acasa. si fratii lui.. trepiede-nalte si o cupa. batrîn si el. preaputernice Ahile . Toti erau împietriti de spaima. pe care regele o primise. caci era ocrotit de Hermes. în vreme ce în barba sura lacrimi îi luneca siroaie. pe neuitatul viteaz Hector. la Hades 25. cum sînt copiii fara tata. ce purta numele Sperheios. dupa datini.adu-ti aminte de tatal tau. Era calauzit de Hermes. . Ba. si nimeni nu-i da alinare sarmanei soate a lui Hector. sînt singura de astazi. si între ei. Priam îi readuce-n minte eroului pe tatal sau. .. si toti plîngeau cu deznadejde. Pe rugul lui s-au mistuit si doisprezece prizonieri. Cea dintîi l-a vazut Casandra. Iara Ahile se îndura. Ba înca îi mai hotaraste un timp. si. Baiatul nostru va ramîne fara le nici o ocrotire. si prin cuvintele acestea. si boi si oi si cai si cîini. chiar Ahile si-a jertfit pletele lui cele frumoase. Lasa-ma sa te însoresc negrele genuni. slujbele de înmormîntare 26. lighene de arama. Pierind Hector. în acest timp au avut loc serbari si jocuri mari în cinstea aheului cazut : Patrocle. în ziua cea de-a douasprezecea. purtînd cu el trupul lui Hector. pe care le fagaduise zeului rîu din tara sa. Asa ajunge la Ahile în toiul noptii. îl roaga. mama : Hecuba. de nu ar fi venit chiar Tetis sa-l roage ca sa înceteze. dupa poruncile lui Zeus. rude si prieteni. Nu cutezau nici sa vorbeasca.Hector. si el ar fi batjocorit la nesfîrsit trupul lui Hector. de la traci. daca se va întoarce teafar. regele Priam a plecat catre aheii victoriosi. pa cel mai bun.. La capatîiul celui dus. S-au facut jertfe sînge-roase. Poate ca si orasul lui e atacat de vreun vrajmas si n-are cine sa-l ajute.O. ucisi de-Ahile. înca în aceeasi noapte. aur.

. Memnon a doborît cu lancea pe Antiloh. si fiul lui Peleu. Ele luptau numai calari. formata numai din femei. cu Ahile. regele de la Troia. pe de alta parte. Totusi. eroul s-a cutremurat. la nimeni nu tinea Ahile mai mult decît la Antiloh. îl înstiintase. prietenul sau iubit. Erau vestitele-amazoane 27 conduse de Pentesileea. îndîrjit peste masura. în care stapîneste Hades. Dar umbra ei era plecata catre tarîmul mohorît. Troia fusese mult slabita în urma pierderii lui Hector. Dar a iesit pe cîmp Ahile. fiindca mama sa. Purta si el. pe care îl purta Ahile. în lupta. pe niste cai care fugeau. Nu a ramas în fata lui decît regina amazoana . putina vreme dupa moartea acestui rege-etiopian. La început ostirea asta de amazoane ne-nfricate i-a biruit deplin pe greci. I-a vîrît sulita în piept . jocuri si lupte-n cinstea celui ce se dusese dintre vii. Cînd i-a dat însa la o parte coiful de aur zimtuit. si. Lancea s-a frînt însa în scutul facut de zeul faurar. plîngeau chiar Troia. în lupta începuta cu ostirea etiopiana. el a varsat lacrimi amare si ar fi vrut sa-i dea iar viata. Era Memnon. Nu i-a ramas eroului decît sa dea troienilor trupul întepenit al celei care 216 fusese altadata cea mai viteaza-ntre femei si cutezase sa se lupte. Pe trupul ei însîngerat. zeita nereida Tetis. i-a facut fiului iubit o preama-reata-nmormîntare. Ahile n-ar fi vrut sa lupte cu Memnon si etiopienii. s-a repezit catre regina mai mîniat decît oricînd. regina lor. a pus la cale mari întreceri. si amazoanele-au fugit. Cazînd regina cea viteaza. si ea a aruncat o lance. Orasului i-era aproape sfîrsitul mult dorit deahei. ca si Ahile. cel mai de seama-aparator si viteaz comandant de osti. în vremea cînd Priam pornise slujbele de înmormîntare ale lui Hector cel viteaz. rege peste etiopieni. si a jelit-o multa vreme. iuti ca vijelia. armura lucie de aur. Patrocle. fiul lui Nestor. ca el se va sfîrsi la Troia. pe loc. înfrîngerea lui Memnon. Ahile. i-a gonit pîna la corabii. pîna la moarte. cel ce trebaluia în Lemnos. Ahile s-a simtit cuprins de dragoste pentru regina. în ajutorul Troiei a venit o armata mare.Iar de-l plîngeau. Ahile a uitat de toate si a intrat. cel rapus de Hector pe cîmpul de lupta. Aceasta. Legendele ne povestesc ca Memnon ar fi fost feciorul zeitei Eos-aurora. Pentesileea cea viteaza era de-o frumusete rara. regele etiopienilor Numai ca. fiica lui Ares. asa moarta cum era. mai de mult. i-a venit Troiei un alt sprijin. în aceeasi vreme. facuta tot de zeul schiop. si. Ahile. oastea de tinere-amazoane s-a-napoiat în tara lor de lînga Pontul Euxin. pe cîmpuri. apoi i-a doborît si calul. Totusi. Dupa Patrocle. Troienilor le vin ajutoare Priam. Apoi s-a-nceput iar razboiul. nepot lui Priam.

Feciorul nereidei Tetis s-a clatinat numai putin . precum stiti. Cu sulita. era acum tare ca fierul. chiar riaca-l nimerea-n calcîi. frumoasa Eos-aurora. în calcîi.. Dar i s-a aratat Apolo. înca de cînd era copil. a ramas însa în picioare. s-a repezit catre fiul zeitei Eos si l-a strapuns adînc în piept. Paris si-a dus arcul la piept. dupa destin. Memnon a luat un pietroi greu si l-a zvîrlit catre Ahile. caci ai varsat rîuri de sînge. cu mintea-nvolburata. cu nimb stralucitor pe frunte. urma sfîrsitul lui Ahile. înfuriat ca zeul i s-asaza-n cale. A pus în struna o sageata si l-a tintit cu-ndemînare pe cel mai brav dintre ahei. pentru c-Ahile ridicase sulita catre pieptul sau. si i-ai trimes zeului Hades mai multe umbre în Infern. decît ajutat si de-un zeu. drept în calcîiul lui Ahile. Cazînd însa regele Memnon. Ahile nu putea sa piara de arma vreunui muritor. Vazînd pe marele Ahile ca sovaie în fata Troiei. tot a mai fugarit ostirea regelui Priam de la Troia. i-a raspuns aspru lui Apolo : . însa. Insa Ahile. îndrazneala asta avea sa-l coste mult prea scump pe fiul nereidei Tetis.. biata mama. si trupul lui. fusese descîntat de Tetis în apele rîului Stix. sa-nvaluit într-un nor negru si-a trimis vînturile repezi sa-i ia pe aripe feciorul si sa i-l duca într-o tara îndepartata.Fereste-te din calea mea ! Nu te vîri în lupta asta. decît întreaga voastra oaste. Mai mult înca...Ajunge ! Stai !. însa pe zidurile Troiei sedea fiul lui Priarn : Paris. Zeul luminii s-a facut în acea clipa nevazut. . cei doi viteji pareau doi zei ce se-nfrun-tau fara de teama. zadarnic o mai ocrotesti. fiul zeitei Leto era turbat de suparare. dar n-a lasat din mîna arma. s-a avîntat catre troieni. E timpul sa darîmam Troia . Ba i-a mai dat sagetii înca si o putere fara margini. Ahile a simtit sageata ca-l fulgera si a stiut ca se apropie clipa mortii . si el a îndreptat sageata lui Paris de pe zidul Troiei. scaldat în Stix. Asta fiindca zeita Tetis tinuse pruncul de calcîi atunci cînd îl vîrîse-n rîu. Astfel sageata ucigasa ar fi fost în zadar. însa Ahile. i-a spus Apolo.în lupta care s-a încins.. a simtit ca îsi pierda firea si. De disperare. Apolo îndreapta sageata lui Paris spre calcîiul lui Ahile Ei bine. Lupta si-l blestema pe-Apolo. si. . fiul lui Tetis si-analtat sulita s-o azvîrle-n zeu. Nu putea fi ranit cu arma decît într-un loc. Atît era de-nversunat. fara nici o chibzuiala. 217 si cum Apolo mai sedea în fata marelui Ahile. si el. de nu veghea zeul Apolo. care-i grabise ceasul mortii. clatinîndu-se usor. rîul cel negru din Infern. unde ea sa-l poata mult jeli în voie. încît ar fi patruns în Troia.. amenintîndu-I din priviri.

în armuri. Zeu nemilos. 219 S-ar fi certat ei multa vreme. daca regele Agamemnon nu facea astfel ca Ulise sa capete mîndra armura. Vai voua. Iar peste urna-au gramadit un munte mare de tarîna..Vai voua. Ulise... în acest timp au venit grecii. cu toate ca zeul Apolo. Iar luptatorii. si si-a înfipt dupa aceea sulita lunga în pamînt.. Cum te blestem !. Iar plînsul lor l-a auzit mama eroului Ahile. cu fata la pamînt. eu tot va voi lovi cu sete. cele cu viers armonios. Pe acest munte-au ridicat un monument de marmura 28. 218 urmasii mei ahei. De suparare. si te blestem. cu mama.O. cai ne-nvatati înca la ham. lui. trîntindu-se toti la pamînt. viteazului intre viteji ? Se certau mai ales Ulise si Aias de la Salamina. Sfîrsitul lui Paris . Troada s-a cutremurat. însa va-zîndu-l c-a murit s-au întors repede sa-i smulga armura lui stralucitoare. am sa va nimicesc orasul în care va adapostiti. Ea a strigat atît de tare : "Feciorul meu !". grecii au început sa plînga.. zeita nereida Tetis. dulai de paza... care va uitati la mine cum ma prabusesc. simt cum înghetul îmi patrunde în vinele acum sleite. ce nu cutezi sa mi te-mpotrivesti în fata si ma lovesti doar pe ascuns. facuta de zeul Hefaistos. oi si s-au varsat vinuri alese ca li-batiuni pentru cel mort. S-au înjunghiat multi robi troieni. podit si sprijinit cu pietre. zeita Leto.. tinere fete si-alte jertfe : tauri uriasi... Vai voua !. au pus-o în aceeasi urna cu-a prietenului sau Patrocle. adica toate noua muze.. Cei care se luptau mai dîrz sa scape trupul lui Ahile erau Ulise din Itaca si Aias de la Salamina. au strîns cenusa lui Ahile. zeu trufas. S-au facut slujbe fara seaman. a mai strigat el si a cazut întins pe tarm. Cine-avea drept sa-i mosteneasca armura marelui Ahile. fiindca îi dusese trupul în brate. iar Aias. Chiar si dupa moarte. îiindca-l aparase . Dar dupa moartea lui Ahile a fost o cearta-n tabara. Artemis si Xantos si Afrodita cea frumoasa încearca sa va ocroteasca. mîndrul Aias a-nnebunit si s-a-njunghiat în piept cu sabia sa lunga. spre corabii. iara Ulise-l apara.. urias.. capre.. si Ares. de spaima. si prin. încît. glasuia el. S-a clatinat si a rostit catre ostirile lui Priam : . Aias îi luase trupu-n brate si i-l ducea catre corabii . Trupul viteazului Ahile a fost urcat apoi pe rug. auzindu-i glasul. S-a început un macel groaznic în jurul lesului întins în tarna umeda de sînge. dupa ce îsi daduse viata. o luasera din nou la fuga. Cînd au ajuns în tabara.. La înmormîn-tare au cîntat copilele marelui Zeus. Eroul rapus este adus în tabara Troienii.

. Luîndu-si adio de la soata. Arcul. dusmanindu-l pe Deifob. acela care stapînea arcul lui Heracle. dintre toti. jelit de nimfe si pastori. Sageata lui fiind otravita cu sîngele hidrei din Lerna. acela ce rapise din Sparta pe mîndra Elena. sa plece si sa-l razbune pe Ahile cel abia doborît la Troia. Prorocii aratau ca Troia nu poate fi înca distrusa. sprijinitoarea lui Ulise. si nu stiau ca-n vremea asta pe ulitele pietruite. unde fusese parasit nefericitul Filoctet muscat rau la picior de-un sarpe. Aici Ahile se-ndragise cu una dintre fetele29 aceluia ce-l gazduise.. Aici. Iar între ei l-a nimerit si pe fiul lui Priam : Paris. însa Ulise. în chinuri neînchipuite. dupa Ahile si Patrocle si Antiloh.. într-adevar.. a înteles ca va muri. frumosul print. unde traise altadata o viata simpla de pastor. el a ucis mii de troieni. în vis. însa. pîna ce n-or intra în lupta fiul eroului Ahile si Filoctet. pentru c-o luase pe Elena. pe insula numita Lemnos. chiar în marea . Ulise face pe voinic sa-si cate armele. cu-o tolba de sageti muiate în veninul hidrei. si se certau mereu cu el. ajuns flacau în toata legea. regele de la Salamina. Se duc. iscusit în vorbe blânde si-ntelepte. frate cu Paris si cu Hector. Paris. din acel ceas. unde statuse-ascuns Ahile în straie albe de fecioara. care s-o aiba pe Elena. pe urma. erau doi fii ai lui Asclepio. îl face sa se domoleasca pe urgisitul Filoctet. Ulise se strecoara în Troia Auzind vestea c-a murit. si. ei tot se mai certau acolo. ci prin ispravile pe care le savîrseste preaistetul rege al insulei Itaca. Cu toata-mpotrivirea mamei si lacrimile ei fierbinti.dupa poruncile Atenei. Pruncul era Neoptolem. a dobîndit-o un chipes tînar : Deifob. si alti eroi. a închis ochii si-a murit. amîndoi. Filoctet pleaca deci la Troia. el s-a ascuns în muntii Ida. Ceilalti s-au otarît cu ciuda. care daduse marul de aur Afroditei. care-or sa-i vindece piciorul. cum eroul Filoctet stapînea arcul lui He220 racle. doi medici buni si priceputi. care i-au lecuit usor rana nespus de dureroasa. Filoctet îi ura de moarte pe amîndoi fratii atrizi. razboiul nu-i renumit prin vitejii. si. alti printi din Troia au vroit s-o ia de soata pe Elena. Cu toate ca batea la usa distrugerea cetatii Troia. Intîi a pornit catre Sciros. pentru ca-n tabara greceasca sînt fiii lui Asclepio. Ba înca i se-nfatiseaza lui Filoctet. A plecat dupa ei Ulise. Heracle .Murind si îndraznetul Aias. si ea îi daruise-un prunc. s-ar fi parut ca oastea greaca este destul de mult slabita. Iara Heracle-i porunceste lui Filoctet sa uite vrajba si sa-l urmeze pe Ulise.

Dupa aceea. Aflase totul. la-ntemeierea Troiei. învesmîntat în straie rupte. dar numai unul a dat ideea cea mai buna. Calul de lemn era acolo ! Ce-o mai fi asta ? Ce-i cu el ? . si fiind calul atît de mare. dupa cum se stie. vor sparge zidurile singuri. El a rapit statua din lemn ceresc... Ulise a rapit. aceste ziduri nu puteau sa fie date la pamînt decît 221 de cei care aveau în stapînirea lor orasul. Cunostea cearta din palatul regelui Priam pentru soata lui Paris cel cazut în lupta. Ulise si multi alti eroi. facîndu-se ca-i cersetor. cladite. Au dat porunca unui mester 3° sa faca-un cal mare de lemn. îndata. deoarece se spusese ca Troia nu poate fi luata cît timp paladiul era în templul din oras.orasul Troia rezista. bucurosi.. Acesta a fost tot Ulise. Troienii au vazut plecarea si se mirau nespus de mult. Totusi. Noi sa ne facem ca plecam.. si totusi. si cum sa-i faci chiar pe troieni sa-si sfarme propriile ziduri ? Toti s-au gîndit . dupa poruncile lui Zeus. ei s-au facut ca pleaca.. pe urma. Aias cel tînar. din cer. adica numai de troieni. Asadar s-a sfîrsit razboiul. încît în pîntecu-i sa intre cincizeci de-osteni bine-narmati. dar Agamemnon si Menelau.. si. le-a spus Ulise. paladiul sau statua Palas-Atenei. pîndind de-acolo-nfrigurati tot ce se petrecea pe coasta unde fusese tabara. fratii atrizi. dar nu ar fi destainuit aceasta taina nimanui.. De fapt. pa care o zvîrlise Zeus. Calul sa fie-atît de mare. de catre doi zei olimpieni : Febus-Apolo si Poseidon.desi Ulise împlinise ce-l sfatuisera prorocii . însa si-au tras corabiile pe lînga insula Tenedos. neîncapînd firesc pe porti.. pretuiau sfatul lui Ulise. Calul de lemn i. si. unde luptasera atît. In pîntecul acestui cal s-au vîrît cincizeci de osteni : Neoptolem si Filoctet si Menelau. Troienii or sa vîre calul. tot cum hotarîse Zeus. au alergat pe tarmul înca ud de sînge. se spune ca Elena l-ar fi recunoscut îndata pe regele de la Itaca.cetate Troia. El cerceta. în orasul lor. sa mesterim un cal de lemn. Cum ? Grecii pleaca ? Zei ceresti !. Agamemnon cu grosul ostilor grecesti s-au urcat grabnic pe corabii si au vîslit spre largul marii.Aheilor. Multimea sta adapostita în dosul zidurilor tari. se strecurase preaistetul rege al insulei Itaca. stia ce oaste-i pregatita. dupa toate astea . gîndindu-se poate la vremea cînd grecii vor intra-n cetate. Unii au rîs.

Daca-l veti duce în oras. caci era tare bun. si l-au ales. în acest .Sa-l azvîrlim în apa marii ! strigau unii dintre troieni. L-au adus regelui troian. Tocmai atuncea s-a gasit pe tarmul marii. drept jertfa.Auziti sunetul de arme ! a mai rostit Laocoon. au construit calul acesta. el va va ocroti de rele. pîn-au plecat corabiile. prin vraji.Nu-ntelegeau.Va jur pe zei ca e asa !. Sa-l suim pe acropola.. la plecare. Din cal s-a auzit un zgomot. Va minte !. ca semn al biruintei noastre ! raspundeau altii-nveseliti. Aici ar fi sa adaugam ca-ntr-adevar Sinon era osteanul cel mai de credinta al regelui de la Itaca. precum i-au sfatuit prorocii.Nu-l credeti ! a mai glasuit Laocoon cu voce tare. stiti ca Ulise a furat paladiul din Troia voastra. le-ntunecase mintea. Osteanul a-nceput sa spuna c-aheii au plecat spre casa. Agamemnon a vrut s-aduca zeilor. a rostit mincinosul grec.... pentru ca. ... ce purta numele de Sinon. .Nu e adevarat. . din Olimp. sa nu le faca rau pe mare. . a mai strigat Laocoon. . însa troienii n-ascultau. Fapta aceasta rusinoasa a suparat-o pe Atena. Laocoon întelege siretlicul aheilor . de gura. A aruncat-o drept în cal. Insa el s-a desprins de streanguri si s-a ascuns în papuris... . N-aveti încredere-n ahei ! Eu socotesc ca-i viclesug. dar. tocmai pe el. în desisul de papuris. fiind dusman al lui Ulise.Sa nu faceti una ca asta ! a glasuit atunci un preot al zeului Febus-Apolo. ca sa le fie drumul lin. .. . un barbat din oaste. satur de-atîta razboi . un ostean grec. 222 si a pus mîna pe o lance. sa-i amageasca pe troieni. Zgomot de sabii si de scuturi. ce se numea Laocoon.Dar acest cal ? Ce e cu calul ? a vrut sa stie apoi Priam. pe trup cu urme de frînghii. Ca sa o poata îmblînzi. Atena.Ba sa-l aducem în cetate.Calul a fost facut anume ! a dat raspuns siretul grec. si chiar Ulise îl lasase pe coasta asta din Troada.

Troienii. de oameni spintecati de sabii. Laocoon a vrut sa-i scape.. doi serpi uriasi. pentru ca îsi iubise Troia si se luptase pentru ea. s-au auzit de peste tot. bucurosi. Din ochii lor azvîrleau flacari. pe fata marii. mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul. în fruntea lor cu Agamemnon. cu o secure. sparsese por- .. Barbati. prin case sa se odihneasca. si apoi fericiti cu totii au petrecut pîna tîrziu. batrînul. si. si-au spart ei zidul ca nebunii. Cum dormeau de multumiti !. s-au zarit flacari uriase. S-a repezit si. cu galagie... muscîndu-l l-au înveninat. facînd greseli dupa greseli. istovind amfore cu vin. însa troienii au luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii porunceau sa vîre calul în oras. Cum a rostit el vorba asta profetica. Prin zidul spart au navalit cetele crunte de ahei. Caci altfel calul n-avea loc. a-nceput el lupta cu monstrii . troienii au plecat. Zgomot de arme a sunat si gemete înfricosate. femei. Troia este arsa pîna la temelii Troiei îi sosise sfîrsitul.. dar cei doi serpi. în timp ce pe pamînt curgea sîn-gele-n valuri înspumate si vaietele sfîsiau vazduhul pur al zorilor.cal ne e pieirea. la rugamintile Atenei. sa intre în cetate. disperat. Caci în palatele lui Priam. si tot atunci s-a întors flota. Cînd. au început sa-si sparga zidul. O !. cînd troienii dormeau atît de fericiti. Ulise biruia din nou. Troienii-au fost surprinsi prin somn. pe rînd. serpii fusesera trimisi de zeul marilor. Poseidon. dantînd. copii.. s-au aratat. apoi i-au sugrumat. O !. si serpii s-au tîrît pe tarm. Zidul acela întarit. pe porti. pe el si pe cei doi feciori31. au dus calul de lemn pe-acropola. si cu doi fii se pregateau tocmai s-aduca o jertfa zeului Apolo. dusmananversunata-a Troiei. . cu totii au fost trecuti prin foc si sabii. Fumul se ridica-n coloane si ajungea pîna la cer. cladit de doi zei olimpieni. rîzînd si facînd planuri sa-nceapa ei acum razboi cu-aheii cei fugari pe mare. au si dat foc orasului. cu creste rosii.. 223 Aheii ies din calul de lemn Asa a fost rapus batrînul.. si îmbatati de vin si planuri. Iar serpii s-au încolacit pe cei doi fii nevinovati. furisati pe ulite. în triumf. Ulise si ceilalti ahei au parasit calul de lemn si. la urma. In toiul noptii. si obositi de cînt si dant.. la acest ceas. Planul facut de preaistetul rege al insulei Itaca reusea astfel pe deplin.. Pe ulitele pietruite curgea un rîu rosu de sînge. care le aparau orasul de-aheii cei razbunatori. unde Laocoon. din casele nezavorîte. Cîte visuri înfloreau în mintile atîtor nobili din preabo-gatul oras Troia !.

Cu toate plînsetele ei. cu hainele facute zdrente. au jefuit-o-n-întregime . ca o umbra ratacitoare prin ruine. s-a aratat ca opera atribuita batrîîiului aed orb. Priam. în vremea asta. Toate leau încarcat pe vase. uscata si zbîrcita. Neoptolem. Iar epopeea lui Homer oglindeste evenimentele reale. stofe de pret. Troia s-a mistuit mereu. Se pare ca imensa bogatie a Troiei si pozitia ei geografica.. Aias a darîmat în templu si statua mîndrei Atena.. Troia nu mai este. Pe-Astianax. si atît a plîns si a urlat. Numai Hecuba ramasese. In acest fel. Note 1. Au nimicit-o aheienii . Andromaca. cautîndu-si fiii. Homer a creat cele doua mari poeme epice : "lliada" si "Odiseea". Luînd ca temei cîntece foarte vechi. si-au ars-o pîna-n temelii. doar cîtiva au scapat cu viata.224 tile de-arama feciorul marelui Ahile : Neoptolem. ce se-ascunsese în marele templu-al Atenei. si statua s-a sfarîmat.n. II mai una legendara. Lucrul acesta a fost sustinut în urma cercetarilor arheologice facute de învatatul german Heinrich Schliemann. Fumul gros s-a tot ridicat vestind popoarele vecine si corabierii de pe mari ca Troia. petrecute în Asia Mica între secolele XlV-lea si al XH-lea î. si alcatuisera cultura asa-numita. acolo. din turn. batrîn. slaba. dupa legende. si alte fete mai frumoase au cazut roabe de asemeni. l-au azvîrlit. Ba era gata s-o ucida si pe fugara lui sotie. în lacasul sacru. de tara . fiul lui Hector. care s-a stins pe pragul casei. ca si despre ispravile unora dintre ei la întoarcerea în patrie. Adevarul este însa ca baza istorica a "lliadei" o formeaza evenimentele legate de navalirea cetelor aheiene în Troada. aheii au purtat în care multele avutii din Troia.. pe voia Herei.Legendele Olimpului. Pe celelalte le-au ucis. era prinsa de crudul fiu ai lui Ahile. într-o catea. obiecte rare. acoperind cu lacrimi pietrele negre-ale cetatii.c. tot încercase sa mai lupte. epoca marilor migratii. arama. are si o baza istorica. si ea. batrîn ca lumea. Dintre barbatii de la Troia. unde ea domnise-odata ca regina. a fost smulsa de par de Aias si-mbratisata fara voie. pe Andromaca. si iau sfarîmat capul de pietre. Insa Neoptolem l-a prins de plete si l-a îngenuncheat în fata-i si i-a vîrît sabia-n piept.. Aceea ce fusese soata regelui Priam cel puternic umbla cu parul despletit. ca sa le duca în Elada. ce le rîvnisera atîta : aur.1183 î. razbunatorul. soata lui Hector. Casandra. Homer. Aheii îsi aveau centrul în Argos.e. cu sila. voi. Neoptolem a luat. pietre scumpe. fiicele. Trei zile si trei nopti. "miceniana". încît se zice ca Hecuba s-a preschimbat. din Turcia. Plîngea.n. Acestia au fugit în munti. nurorile si nepotii. Traditia greceasca antica plasa evenimentele povestite de Homer prin anii 1199. cu mintea ratacita. la Micena. Pe fetele si pe surorile regelui Priam le-au luat roabe. statui si cîte si mai cîte. despre un razboi dus de catre capeteniile tuturor triburilor din Grecia împotriva bogatului oras Troia. întruna. de care se prinsese fata. urla si si-i striga pe nume. l-a ucis însusi Menelau. Pe Deifob. ca sclava. acela care luase de soata pe Elena.. nu nu225 15 . din palat si a tîrît-o la corabii. si noua zile sau mai bine. razbunatorul. Troia se ridica pe dealul unde se afla astazi localitatea Hisarlik.

a trezit lacomia sefilor de triburi ahei. fiul lui Tros. iar troienilor. Ele ne zugravesc cu autenticitate societatea troianâ si cea din Grecia continentala. a pastorilor nomazi. cu mina de troieni ramasi în viata. ci razbunarea pentru o grea insulta adusa. Mai tîrziu. în Dardanele. la rîndul lor. 339. nu mai era deci bogatia mult rîv-nita a Troiei.care domina strîmtorile. de la Ilos. fusese obligat sa fuga din Elada în Asia. ci din Italia. la societatea împartita pe clase. nici încercarea de a coloniza si alte regiuni de pe litoralul Asiei Mici. ed. aheii. era. Din aceasta pricina. 4. Acestia. cu urmasii sai Tros si Ilos. soseau pe pamînturi eline. Pîna atunci se puneau numai pietrele una peste alta. unde sînt cîntati eroii razboiului troian. debarcînd în Asia Mica. dobîndirea de bogatii a si devenit unul dintre scopurile principale ale vietii. stadiul orînduirii gentilice. Legenda fusese ticluita de elini în asa fel. 226 dardanieni. dupa sfîrsitul razboiului. La Troia. Dar chiar asa. cum presupun unii mitologi. poemele batrînului Homer au si valoare documentara deosebita. stranepotul sau. Iasio. se pare ca romanii au modificat legenda potrivit intereselor lor. în schimb. Tot el a dat si numele strîmtorii. amestecînd în luptele din fata Troiei pe cei mai multi dintre olimpieni. Dardan nu mai era elin. dupa legenda. în timpul cînd se trecea de la orînduirea gentilica. De aceea Troiei i se mai zicea si Dardania. Cauza razboiului. Din neamul lui s-au tras regii troieni. în acest fel. Omorîndu-l pe fratele sau. încît sa se arate ca Dardan. aratînd ca Dardan venise nu din Elada.cu fantezia lor bogata au nascocit legenda despre rapirea Elenei cea frumoasa. împinsi. Ca sa justifice însa acest razboi crud si ca sa-i dea noblete. rapire facuta la îndemnul unei zeite olim-piene. se va întoarce în Italia.fiica lui Atlas. marea epopee a lui Homer. mortarul. din miazanoapte. Alegoria ne arata.50 m. strînsi în jurul legendarului rege Agamemnon din Micena. au plecat din Elada cu oastea în Asia Mica si au atacat. fosta Helespont. 1955. a fost numita "lliada". dupa cit s-ar parea. Iar Friedrich Engels a aratat ca "pentru popoarele care se gasesc în. elinii . amestecat cu . Karl Marx si Fr. Engels : Opere alese în doua volume. au jefuit si au distrus Troia. înalta cam de 1. nu cotropeau tinuturi straine. jaful le pare mai usor si chiar mai onorabil decît agonisirea prin munca" . E. ca la zidirea cetatii Troia s-ar fi folosit. voi.A. El plecase din Italia si Enea. care au pe linga o importanta istorica si una de documente ale vietii sociale din timpurile acelea departate.L. Ea se numea paladiu-fecioara si era ocrotitoarea orasului. 2. s-a întrebuintat cimentul. erau si ei elini.P. a Ii-a. i s-a spus Troiei si Ilionul. Iata de ce ne apropiem cu atîta interes de legendele acestea.OM înfrumusetat legenda. potrivit povestirilor antice.. întemeind o asezare si o dinastie dardaniana.despre care unii învatati cred ca nici n-a existat . sub haina de legenda. II. reprezentmd-o pe zeita Atena cu o lance în mina dreapta si un caier cu lîna si un fus în cea stinga. Povestea spune ca Dardan era fiul lui Zeus si al Electrei . întîia oara. 3. si deci negotul dinspre Marea Neagra si Marea Egee. pag.S. acela care se tragea direct din Dardan. de dorieni. Aezii si mai ales Homer . Statueta aceasta de lemn. în Asia Mica. în constructii. Deci Troia era o asezare elina . unui rege.

care-i cinta peripetiile. 6. (Vezi de pilda basmul "Valul miresii" din volumul "In tara legendelor").fa-cînd marea greseala de-a prefera desfatarea. Vlise. Torta care aprinde vrajba si o atîta tot mai mult. Astfel. o convinge. De aceea Heracle. pictata de Giorgione. Ea are în mina stinga un sarpe. Dar Laomedon nu i-a mai dat-o pe fiica lui de sotie.ta sa-si paraseasca sotul. a fost pictata pe zeci de vase din vechime. adica rascumparatul. în schimbul unor daruri de pret. Podarce însemna : pas usor. Heracle s-a oferit s-o scape pe Hesiona. Regele i-a promis-o. pentru ca fusese eliberat din robie. care închipuie veninul ce otraveste inima si face sa se nasca ura. 13. ii gasim iarasi în basmele si legendele noastre. în culori maiestre. pe tema aceasta. pe drumul întoarcerii acasa. Într-un basorelief din secolul al III-lea î.n. se foloseste cel dat de romani. alteori rapind mireasa sau scufundînd palatul. si aici va fi locul unde îl va lovi mai tîrziu dusmanul. fiica lui Laomedon. ca jertfa. Numele adevarat este Hecabe. salvati si adusi din nou în casa parinteasca. Heracle a ucis monstrul. în timpul razboiului. Artistul a stiut sa puna pe pînza.. . eroul german Sigfrid se scalda în sîngele unui balaur ca sa devina invulnerabil. 10. Pentru ca în vazduh pluteste zeita Eris. sa-si tradeze casnicia. 14. dintre Hera. Numele adevarat al lui Ulise este Odiseu. Acesta trebuia s-o primeasca pe Hesiona. Atena si Afro-dita. amenintarea sumbra. uneori vîrînd discordia. si în folclorul altor popoare se gaseste motivul acesta. 7. dar.. în schimbul marului de aur. daca i-o va da de nevasta. se vede cum Afrodita. . 15.nisip si apa. dupa ce a scapat din nclavia lui Euristeu. Pe tarmul apelor ce se afla între insula Eubeea si Grecia continentala.Aflatul". Lânga el este zeul Eros. Paris îi da marul discordiei încîntatoarei Afrodita. unde pruncii nedoriti sînt aruncati prin paduri sau pe stînci. O pictura asemanatoare. si sa alerge dupa zvînturatul tînar din Troia. un monstru. Se crede ca fetele au fost în numar de douasprezece. dar sînt gasiti. Din clipita aceea Paris . se cheama "Odiseea". De aceea au lucrat Poseidon (zeul care întruchipa apa) si Apolo (caldura soarelui). In pictura moderna. orasul înfloritor. în mina dreapta tine torta. De aceea marea poema epica a lui Homer. "Fat-Frumos cel gasit pe munte" s. s-a distrus la Dresda. Zeul îl face mai frumos si mai atragator pe Paris. este ga. încît Elena îl îndrageste si. unde domnea regele Priam. Ca sa-l pedepseasca pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvînt. Hecuba. Pe urma i s-a zis Priam. 8. dupa sfîrsitul razboiului troian. 227 11. fiind prea putin cunoscut.a si dezlantuit urgia. într-un decor exuberant.e. 16. 12. pentru ca acest fiu al lui Laomedon era un alergator de frunte. în literatura însa numele de Odiseu nu este aproape deloc folosit. Motivul CM vrajitoarea care strica petrecerea sau nunta. Scena alegerii celei mai frumoase zeite. si în folclorul românesc se gasesc basme ca . în legenda Nibelungilor."învingatorul". tinlnd-o de umar pe sotia regelui din Sparta. Mai la o parte sta Paris. ca altadata Perseu pe Andromeda. 5. în româneste. Apolo a trimis ciuma în Troia. de o mare valoare.a. s-a dus cu armele asupra lui Laomedon si l-a pedepsit. iar Poseidon. a creat o mare opera Rubens. A început ruina Troiei. în timpul scaldatului ii cade însa o frunza de tei pe umar. 9. tara. dlnd la o parte întelepciunea si puterea . fara minte. fiind înlocuit cu cel roman. Cimentul se usca la soare si lega pietrele mai bine.

De fapt. chiar ei înde-ei îsi dau crîncena harta. 24. 23. Bubuie strasnic în nouri al lumii sii-al zeilor tata Sus din Olimp . adica grupul de persoane ce avea un stramos comun în linie directa barbateasca. Tremura poalele. dupa cei noua ani de asediu. dintre reprezentantii cei mai bogati ai gintilor. avea si-un sfat al lui sau un consiliu. 229 Pîna ce zeii statura departe de tabara. Darmite acum cînd el e turbat ca-i ucisera sotul . aheii Nu mai puteau de mîndrie. 18. Merge la tabar-aheilor Hera si Palas-Atena. Chiar daca singur Ahile s-ar pune cumva cu troienii. 22. Leto si Xantos în urma si galesa zîn-Afrodita. Neamul pe neam sa se-ajute la lupta si ruda pe ruda. prin strigate.17. din coif stralucind. Homer ne cînta în versurile nemuritoare ale "Iliadei" cum Zeus a grait spre zei: "". Zeii îndata pornesc la razboi împartindu-se-n doua . dezaprobarea sau aprobarea fata de-aceste hotarîri." 228 si zice înteleptul Nestor astfel pentru ca în epoca homerica unitatea sociala de baza era ginta paterna. s-a dus la troieni si pletosul Febos-Apolo cu el si Artemida cu tolba. Regele. Ba pe troieni îmboldind cu tipete de pe cetate. Poseidon razguduie jos în adîncuri Nemarginitul pamînt si muntii cu piscuri înalte. N-ar putea dînsii cu el sa se tie pe loc o minuta.. Nui ramînea poporului decît sa-si arate. dupa zidul ahaic. Elinii socoteau ca nici un lucru de seama nu se face fara sacrificiu. fiecare Tot se uita cu uimire cum iutele-Ahile în arme Strafulgera între-ahei ca urgia barbatiilor. îl sfatuieste pe Agamemnon sa-si organizeze oastea. Zeul Cutremur Poseidon si daruitorul de bunuri Hermes. înteleptul. Batrînul Nestor. ca leul Ahile Iar se ivi la razboi dup-asa îndelunga sedere. 21. basileul. Asta vorbi Cel-de-sus si aprinse nestinsa-nfocare. Ba de pe Dealul Frumos da fuga spre rîul Simois. Dar pe troieni îi cuprinse un tremur grozav . în primul rînd. acuma de-o parte si alta zoreau fericitii Zei sa se bata . crestele toate-ale muntelui Ida. în adunarea asta. Ares. Iara mai multe fratrii formau tribul. Falos de putere. Intîmplarea este povestita de Euripide în tragedia : "Ifigenia în Au-liaa". Mai mare decît ginta era fratria. cu arcul. format.. Hefestos Vine soldis dupa ei si-si deapana slabe picioare. Astfel. si tipa Groaznic Atena ba-ncoace la sant. Dar mai pe urma cînd olimpienii iau parte la lupta. 'Naltase Vrajba cumplita ce-ntarta multimea. Voi zeii ceilalti dupa voie Mergeti la Troia pe cîmp unde lupta troienii si-aheii. Volnic e-oricine cum vrea sa-i ajute pe unii sau pe-altii. Iara în timpuri grele.Eu sta-voi aici în Olimp pe o culme si voi petrece privind. Urla si Ares în fata-ii asemenea negrului vifor. spunîndu-i în felul urmator : "Armia tu întocmeste-ti acum dupa neam si-nrudire. 19. Ares. Cu cit era mai pretioasa jertfa. Mi-e sa nu surpe în ciuda ursitei chiar zidul cetatii". Insula Sciros. cît si acela al ostenilor au fost mult exagerate. Ba pe la tarmul batut de talazuri da chiot puternic. Se-nfiorau la vederea viteazului si înainte. tot nobilimea hotara. "lliaaa" nu cuprinde decît sfîrsitul razboiului troian. 20. Atît numarul corabiilor. . Vasele-aheilor si se cutremura-ntreg Ilionul. istet ca nici unul. cu atît succesul era asigurat. sa îi aprobe masurile pe care le lua. basileul putea sa cheme si adunarea poporului sau a ostirii. Taurida nu este altceva decît Crimeea.

Fata care ajunsese sotia lui Ahile se chema Deidamia. Muntele acesta ridicat de greci deasupra mormîntului lui Ahile. pe aceeasi tema si cu acelasi titlu. Polidor si Ate-nondor din Rodos. Troia fusese arsa pîna la temelii.asa cum s-a spus . 31.» 25. Un grup de marmura vestit. care îi ocrotise pe-ahei si-i ajutase sa nimiceasca Troia.. iar în secolul al XVlI-lea. urna a fost luata de valuri. preoteasa si statua zeitei. s-a mîniat de moarte.. Ea a inspirat adeseori pe artisti. scîrbit si de zeii : asa zgomot facura Zeii cînd se înclestara-ntre ei pe cîmpie. ca si monumentul de marmura. aceasta opera a stabilit si reputatia poetica a renumitului scriitor francez. "Andro-maca". cu pietre. sa fie omorît. . 29. Vn cîntec vechi spunea ca Tetis urzise dinadins întîmplarea aceasta. cînd a venit o mare furtuna. a creat o noua opera tragica poetul francez Racine. ce luptase plin de înversunare. Aias urma sa fie Licis. ca sa poata aduce în apele marii urna fiului ei iubit. 26. Ba i se sfarîmase si statua zeitei pe lespezi. Dupa datina veche. Amazoana s-ar tîlcui din limba vechilor greci prin "fara sîn". pentru ca . sculptat în secolui întîi. ca sa le fie mai lesne cînd trageau cu arcul. Atît doar ca eroii nici n-au vrut sa auda ca Aias.. care îi stranguleaza fiii si îl musca chiar pe el de mijloc. Atunci Palas-Atena. de catre sculptorii Agesandru. ne înfatiseaza scena aceasta cu un dramatism fara pereche. 28. Preoteasa Atenei fusese-m-bratisata de Aias. 230 ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA RĂZBOIUL CE DURASE ATÎTA TIMP ÎN TROIA acum se ispravise. Aceasta înduiosatoare întîmplare a fost pictata pe un vas antic de-o frumusete exceptionala. însa. înaintea erei noastre. Asta. au stat acolo secole întregi. care se gaseste în tezaurul artistic al Ermitajului.Tremura Pluto în iad. cum spuneau grecii. batrînul preot. O tragedie. Deci Aias pîngarise lacasul. Supararea aceasta îi va costa pe-ahei mai mult decît razboiul în toti cei zece ani. pe tarm. vreme de zece ani. Fiii cauta la el sprijin . oricit se încordeaza Laocoon. Mai sînt numai putine clipe si toti trei vor fi ucisi de serpii zeului Poseidon. pîna într-o buna zi. si de spaima Ţipa si sare din tron ca nu cumva zeul Cutremur Cu zguduirea-i de sus sa crape pamîntul si pamîntenii si zeii sa-i vaza cu ochii locasul Muced si negru. pe coastele Troadei. în bucati. pe un promontoriu numit Sigeion. intitulat "Laocoon". Artistul care a facut calul de lemn se numea Epeios. este în mijloc si se lupta cu cei doi serpi mai grosi ca bratul si lungi de doua ori cît omul.ele îsi retezau de mici copile unul dintre sini. a creat în antichitate Euripide .. fara voie. al umbrelor Domn. dar lupta este pe sfîrsite. însa urmarile grozavului macel abia se începeau. Laocoon. Jalea Andromacai este unul dintre cele mai zguduitoare cîntece din marea poema "Iliada". 30. Aias de la Locrida savîrsise o crima. Dealtfel. în sacrul ei lacas. si se vedea de la mare departare de catre toti corabierii. Valurile au navalit pe promontoriu si muntele s-a spulberat. aproape de strîmtoarea Helespont. 21. trimisi la rugamintile Atenei.

regina ce fugise cu Paris de la Troia. Desi trecuse vremea. cu glas întretaiat de plîns si de suspine : . fie-ti mila. 233 . pentru sotia sa. sa-si i revada Sparta. Doar în putine zile vom vedea iarasi Sparta si palatul dorit. va-zînd-o pe Elena ca-i în primejdie. munti. c-un nou cîrmaci. 232 Astfel rostea odrasla lui Zeus si a Ledei. Fenicia.. apoi. si Eros. Ridicati pînzele corabiilor noastre. la Troia. zeul înaripat. îti voi fi credincioasa. la porunca zeitei Afrodita.. rege. Am suferit destul.Menelau porneste spre patrie. îsi pastra fragezimea si era mai frumoasa decît în tinerete. Asta pot sa ti-o jur. mai întîi. preafrumoasa Elena. m-a sagetat în piept cu-o sageata muiata în fiere si venin. fiul ei. Flota s-a risipit. Dragostea izbucnise din nou. Dar le-a trimis Poseidon o furtuna grozava. trasese o sageata. si sa pornim spre casa. nu ucide pe fiica puternicului Zeus si a reginei Leda. în cea mai mare parte.a sagetat cîrmaciul1 corabiei regale. cazuse în genunchi.O. zgomotoase. Elena. si. Afrodita. Ochii ei cei albastri îi muiau inima regelui Menelau.. Vroia sa-i mai loveasca cel putin înc-o data si sa-i împiedice pe-aheii ce-i ura s-ajunga în Elada. Dar nu era asa.Vîntul este prielnic. Corabiile aheie. pe care-o pregatise ca sa-si ucida soata. Apolo . pentru sotia lui care îl parasise. a grait Menelau. Menelau si ostenii i-aa ars trupul pe rug si i-au facut o slujba. cel tras de porumbite. barbatul si-a zvîrlit sabia. vreme de sapte ani. de asta data-n pieptul regelui Menelau si îi reaprinsese dragostea-n vîlvatai. s-au sfarîmat de stînci. lacrimi curgeau siroaie si îsi cerea iertare. si cu mare greutate au izbutit. Mai bine te îndura si ia-ma iar la Sparta. Pentru ca. cînd iese soarele si-o schimba în pîraie vesele. au fost siliti de Ares sa rataceasca. Fapta am savîrsit-o din voia zeilor. cum. necum. au plecat mai departe. A luat-o pe Elena în brate si-a dus-o la corabii. din care am plecat acuma zece ani. Se zice ca barbatul fusese hotarît sa-si ucida nevasta. biruitor. Apoi. cum era datina. Insa mîndra Elena. Asa crezuse el ca în putine zile se vor întoarce-n Sparta.. Iar fata ei era nespus de-ncîntatoare. pe vaile din. E drept ca prin legende se spune ca zeita iubirii. M-a-ndemnat Afrodita. se coborîse iute din înaltul Olimp.. Apoi a dat cu fala semnalul de plecare corabierilor sai : .. la urma. ce-l facuse de rîsul întregii omeniri. umila. în fata lui. Libia si Egipt. Iar Eros.. cu carul din petale de flori de trandafir. Pe fata ei frumoasa. împreuna cu Elena Menelau se-mpacase cu soata lui. navalnica. prin tari îndepartate : Cipru. Simtea cum se topeste toata mînia-i crunta ca primavara gheata. Iubirea renastea în pieptul regelui. pe lînga capul Su-nion.ce tinuse cu Troia în razboi . reîntîlnindu-si sotul. însotita de Eros.. Regele Menelau si soata lui. Elena.

pescarusi si alte zburatoare 8.Hera i-a daruit-o de soata. si pentru ca-ndragise. a savîrsit o vraja. însa marele-Ahile. fiind acum semizeu.rostea în vers Ahile . nimfele nereide si geniile toate din Pontul Euxin si chiar din Meotida 6. cea rapita de Paris . Ele plecau în zori. casâtorindu-se el cu frumoasa Elena Legendele mai noi spuneau ca. obiecte si stofe pretioase. dupa moarte. în orice seara. De-atunci. Insula a cladit-o Poseidon furtunosul. El a catat cu ochii-i . "O. corabierii îsi opreau vasele si ascultau. Ahile si Elena se asezau la masa. divinul cîntaret. Atît de multe daruri se aduceau în templu. strigate de razboi si tropote de cai. gloria oamenilor. Aici si-a asezat zeita nereida pe fiul ei Ahile. Ahile s-arata la pupa-nves-mîntat în straie de razboi si le-arata cu mîna încotro sa cîrmeasca. si chiar acei învinsi sînt înca proslaviti. si-au pornit spre Leuce. si. umbra celui rapus a fost luata de Tetis. ajutîndu-l pe Priam. în acest fel zeita cu bratele ca neaua rasplatea pe eroul ce biruise Troia. laudati în cîntece si Troia nu-i uitata". datorita lui. eu înca n-am murit. argint. S-au urcat pe corabii. parca o-ncercuia c-un brîu larg de argint 4. încît se adunase o mare bogatie. laudîndu-l pe poetul ce povestise-n versuri greul razboi troian '. în Leuce. Iar acest nou tarîm a fost numit Leuce sau insula cea alba. Aicea. Patrocle mai traieste. gloria suferintelor îndurate de mine. în viata. cu caii lor cu tot . lira mea azi va cheama : slaviti-mi pe Homer. femeile acelea care luptasera cu Ahile la Troia. A fost o nunta mare în insula Leuce. In timp ce în Troada aheii au ars trupul eroului Ahile. si Ahile cînta. îi faceau multe daruri : aur. îsi muiau penele în valurile marii si se-ntorceau pe tarm. Ahile s-a schimbat din om în semizeu. ajuns un semizeu. Caci. Poseidon a-naltat în Pontul Euxin o insula frumoasa. cuprinsi de-un simtamînt de teama. cu voia lui Zeus. ca toti marii eroi 2. cel mai viteaz erou din razboiul troian 5.Ahile. corabierii salvati de Ahile. si daca vreo corabie se afla în furtuna si îsi cauta scaparea în insula Leuce. la care au venit Poseidon. pentru ca-n preajma ei marea se-nvolbura. si-apoi s-a ridicat un templu maiestuos. izbindu-se de stînci si stropind-o cu spuma. Elena a fost luata de Hera din Olimp si data de sotie eroului Ahile.desi pastrase taina ascunsa-n inima . pe mari. iar prietenul meu Aias s-aseamana cu zeii. se asaza în insula Leuce. si. maturînd lespezile cu aripile lor. dupa moarte. Nimicirea amazoanelor In insula Leuce traiau si multe pasari : porumbei. Ba unii povesteau ca s-auzeau de-acolo si zgomote de arme. care îi era mama. Aceasta melodie era fermecatoare. din marmura ca neaua. Amfitrita. ca semizeu. zeita nereida. si datorita lui. faima si renume . Aceasta bogatie au vrut s-o stapîneasca vitezele-amazoane. pe Elena. Stropeau cu îngrijire tot templul lui Ahile. La rugamintea mamei. din mîlul ce-l purtase Istrul în drumul sau din Scitia departata pîna la gura Psilon 3.voi care locuiti pe coastele manoase ale acestei mari. pe mare. De-aceea si-au facut corabii maiestrite.

Sub privirea aceasta. cu mila ta spre noi si nu ne oropsi în drumul catre casa ! se ruga Agamemnon de falnica Atena. se sfarîmau în tandari. regele Agamemnon a poruncit. Cerul se coborîse pîna deasupra apei. de solduri. Apoi s-au repezit.au sosit iar acasa si-au vietuit. La început n-au fost pericole prea mari. spre adîncuri. a catat cu ochii lucitori spre muntele Olimp si a strigat din rasputeri : . s-a iscat o furtuna ce-a scufundat în mars corabiile pe care venisera-n Leuce vestitele-amazoane. regele Agamemnon mai zabovise înca o vreme în Troada. dupa ce a fost arsa.Apleaca-te. si au plecat pe mare. în drumul catre casa. ce era suparata fiindca nu-l pedepsise pe Aias din Locrida. a fost sparta-n bucati corabia pe care calatorise Aias. si soata lui Elena a fost luata de Hera. un timp. catre Sparta. deasemeni.crunti si strapungatori spre caii ce purtau oastea de amazoane.întorsi din rataciri care-au 234 235 durat. acel ce-i pîngarise templul sau de la Troia. Parea ca marea fierbe într-un cazan adînc. N-avea de unde sti ca ea-i si presarase zeci. povestite-n legende. Pedepsirea lui Aias din Locrida Toate aceste fapte. ca niste lei fla-mînzi. a izbutit s-ajunga pe-o stînca de la tarm. Tot în aceeasi vreme. ca si ostenii lui sa se urce-n corabii si cu totii sa plece spre dorita Micena. risipita pe fundul clocotitoarei mari. ci s-a luptat cu ele. trosnind cumplit. caii s-au scuturat. muscîndu-le de brate. Dar în cîteva zile au început furtuni. pe mare. cum stiti. din cetatea lui Priam. si sa aflam ce soarta au mai avut si ceilalti ahei ramasi acolo. si ca s-o îmbuneze. Intîrzia acolo. vesel. S-a catarat pe stînca. vînat si mohorît. vreme de sapte ani . a fost dezlantuita aproape de Eubeea. Printre aceste vase. Insa eroul nostru nu s-a lasat tîrît de valuri. Furtuni nenumarate. Dupa osînda asta. semizeul Ahile a chemat apele Pontului Euxin peste insula sa. fara a fi întrebata. Menelau a-nchis ochii. . si cum era voinic. sute de primejdii. îi ridica sanctuare si-i tot aducea jertfe zeitei purtatoare de coif si de egida. mai înfricosatoare. trîntind pe amazoane cu fruntile-n tarîna. Dar cea mai grea din toate. si. ostenii înecati si toata avutia ce o purtau cu ei. Sa ne întoarcem însa din nou" în fata Troiei. si data lui Ahile. zeita. dupa ce Menelau si frumoasa Elena . iscate de Poseidon la cererea Atenei. Astfel au fost pierdute în apele adînci cele mai multe vase. Terminînd deci cu slujba si jertfele-n Troada. sforaind ca turbati. cu gîndul so-mblînzeasca pe zeita Atena. de pîntece. s-au petrecut tîrziu. Iar vîntul împingea corabiile-aheie spre stîncile din coasta unde. Apele-au navalit si au purificat pamîntul insulei de sîngele varsat °. în palatul din Sparta. Dupa ce Menelau plecase cu Elena si-o parte din corabii. mîncîndu-le cu totul.

N-ai pierit ?. si-abia într-un tîrziu au izbutit s-ajunga acasa. Minata de-Afrodita. vazînd Agamemnon foc scînteind pe tarm.. a vrut la rîndu-i sa plateasca regelui Agamemnon moartea fiului sau.. si-a lovit cu tridentul acea stînca înalta pe care statea Aias.-omenesti am razbatut prin valuri. într-o noapte neagra. rînjiti din ape. Au înfruntat si alte furtuni si lupte grele. si s-a-ncruntat amarnic zeul marii... Atena si zeita cu bratele ca neaua. S-a-ndreptat într-acolo cu corabiile sale. Astfel l-au pedepsit Atena si Poseidon pe-acel ce avusese curajul sa-i înfrunte. Stînca s-a despicat10. regina Clitemnestra a îndragit pe-un altul. Ai sa pieri. una dupa alta. preacruntule Poseidon. Nauplios a aprins pe-aceste stînci un foc. tîrîndu-l si pe Aias. si.. a crezut ca-i un port. . Înecarea corabiilor la capul Cafareu Dupa-ntîmplarea asta. Cu greu au izbutit de-au plecat mai departe.. 237 Au plutit ei pe mare. Credea ca s-au sfîrsit necazurile pe mari prin pierderea lui Aias. ha. 236 Va-nchipuiti atunci cum s-a mîniat Atena. Era vasul regal. Iar partea despicata s-a pravalit în valuri. Numai ca în Eubeea domnea pe-atunci Nauplios.Voi. zei. dusmana grecilor din razboiul troian.. Agamemnon este ucis la-ntoarcerea acasa de sotia necredincioasa Atîta ca în timpul cît lipsise-Agamemnon. tatal lui Palamede. varul lui Agamemnon. eroul ce fusese osîndit în Troada si omorît cu pietre. sora mîndrei Elena.. aflînd Nauplios ca se apropie flota.zei ! . acel ce porti alge în paru-ti ud si esti rege pe mari.N-ai pierit ?. a racnit din apele marine furtunosul Poseidon.. Vîntul batea avan si azvîrlea-n corabii munti negri.. regele Agamemnon a plutit mai departe cu bruma de corabii ce îi mai ramasese. la Micena.. clocotitoare.. . grei. Se mai vede si astazi cum a fost rupta-n doua. si. de apa. Palas-Atena si tu. Dar dintr-odata . Cu bratele acestea puternice. care era mai bun ca toate celelalte. Iar vuietul furtunii a stins pe totdeauna gemetele de moarte ce le scoteau ostenii regelui Agamemnon. Flota tocmai trecea prin apele acelea adînci. ce se chema Egist. nu mai plutea pe mare decît un singur vas. nu i-a fost credincioasa.. aflati ca n-am murit. sotia-i Clitemnestra. Cînd s-a sfîrsit furtuna si s-au ivit iar zorii. Pornise iar furtuna. La capul Cafareu al insulei Eubeea rasar mai peste tot colti mari. care se pravaleau în apele adînci1!. însa si el lovit de stîncile din tarm si-aproape plin de apa. si rid acum de voi. Acum..vasele s-au ciocnit de coltii ascutiti si. Poseidon.. vazîndu-l pe eroul ce-i pîngarise templul ca mai traieste înca. care-i minasera pe-ahei pîna-n Troada. corabiile lui s-au scufundat în mare. vrusesera sa piara cel care cerea pacea. ha ! si am scapat.

fiindca o îndragise pe copila lui Priam. Regele a intrat în baie sa se scalde. stînd lînga Clitemnestra. Acolo adasta securea uci-gasa. în palat. urgisita Casandra. Agamemnon. stapîne. o sfatuia sa fuga. dînd veste ca orasul lui Priam a cazut. si-a lepadat mantia. însa micul Oreste fusese luat de doica. si toata numai zîmbet. si adunati. a vrut sa-l si însf ace pe vicleanul Egist si sa-i scurteze viata. ea s-a facut ca este nespus de bucuroasa. Dar. Cînd au distrus aheii bogatul oras Troia. Chimvalele la fel. Egist pîndea la usa cu-o sabie în mîna. Multimea înfuriata de crima odioasa. In Lemnos s-au zarit coloanele de flacari.. Sub îndemnul zeitei. regina Clitemnestra a si zvîrlit asupra-i un val lung si tesut din fire foarte tari. cu chipul luminos si cu privirea buna. Fata cazuse roaba lui Aias . Dar ea îsi dorea moartea. pe coastele Eladei.Dorind sa nu-i soseasca sotul pe negîndite. a-si dezbraca armura . Regina Clitemnestra îl conducea pe rege într-o sala de baie. 238 Razbunarea lui Oreste îndata dupa crima 12. Trîmbitele sunau. Iar soata-i. L-a-mbratisat cu dor.. Se spune ca poporul. vazînd-o pe Casandra. focul s-a ridicat în sus pîna la cer. care se ridicau din zidurile Troiei. cu sfatul lui Egist. Egist s-a-nvesmîntat în hainele regale si a iesit în piata orasului. l-a poftit în palat pe sotu-i Agamemnon. si nu mai sînt primejdii. si sabia. si dus în alta tara. din munten munte. Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins si ei focul pe o creasta de munte. trufas. cununa de pe cap si batul ei profetic. . l-a lovit cu securea în frunte de trei ori. Ea a strigat ca fapta era o razbunare pe regele-Agamemnon. regina asezase pe-un munte foarte-nalt o straja zi si noapte.Intîi si-ntîi. si. si-astfel sa te purifici de sînge si de colb. cînd a aflat c-aheii au biruit Troia si se înapoiaza sotul sau. îndata dupa moartea regelui Agamemnon. fiindca se întorsese biruitor din Troia. curtenii îl aclamau pe rege. te rog sa faci o baie. Fusese înjosita de nemilosii-ahei. însa l-a aparat regina Clitemnestra. . Nu vroia sa traiasca o viata de robie. a dat încolo lancea. fara sa se teama. larga si-mpodobita cu sculpturi si cu aur. Clitemnestra. Regele din Micena s-a învoit. la fel ca într-o plasa. cum l-a vazut singur. aceeasi ce lovise în frunte pe-Agamemnon. Asa. E lesne de-nteles ce-a fost pe Clitemnestra. i-a glasuit regina. ce se numea Oreste. Din Lemnos s-a vazut pîna departe focul. pe tarîmul Focidei. care se savîrsise acolo. dar acesta pierise-n apa marii . vestea a si sosit într-o singura zi în orasul Micena. Vroia sa o ajute. Regele Agamemnon s-a încurcat în val. stia ca e acasa. si a cazut pe lespezi. dusmanul sau Egist voise sa-i omoare si unicu-i baiat. A intrat în palat cu celelalte roabe aduse de la Troia. si scutul. în acel ceas de spaima. fireste . si regele-Agamemnon o luase la Micena.

poate-l si rapunea. Iar Ifigenia s-a facut preoteasa într-alt templu maret al preacastei zeite m.. ca preoteasa.. pe mare. El a plecat alaturi de prietenu-i Pilade. Parte dintre erinii si-au curmat urmarirea. Note 1. frate !... a plecat la Micena. Electra i-a strigat : . Oreste s-a întors spre mama ucigasa. Ba. sub furtuni. Iata care-a fost soarta celor doi frati atrizi : Menelau si-Aga-memnon care au distrus Troia cu cetele de-ahei. pe careodinioara regele Agamemnon vrusese s-o jertfeasca pe-un altar în Aulida .Departe. însa alte erinii l-au lovit mai departe pe tînarul Oreste. Oreste. Pilade. unde zace si-acum. sora lui Oreste. pentru ca-si omorîse pa propria lui mama. Dar în templul zeitei slujea. i-a glasuit.Fugi. însa o lupta scurta 13. . Regina Clitemnestra îsi meritase soarta. pe stînca lui Ares14. cu sila. si. ducînd cu ei chipul de piatra al zeitei. Statua fermecata. Pe nume Frontis. Au plecat împreuna spre patria dorita. Oreste era tare si priceput la arme .. S-au numit eumenide si-au ocrotit orasul atît de drag Atenei15.. zicînd ca fapta îui a fost cu totul dreapta.ca flota aheiana sa poata sa porneasca spre coastele Troadei. chiar sub areopag. învinsi sinvingatori au suferit din plin.. Ca sa scape cu viata. S-a-nfatisat acolo drept un sol din Focida si-a patruns în palat. cu o secure-n mîna. ajungînd flacau. s-a-nsurat cu printesa Electra. se spune ca Oreste ar fi fost judecat de zeii olimpieni în orasul Atena. dupa fapta grozava savîrsita. tronul lui Agamemnon. Zeitele erinii l-au urmarit mult timp. în Focida. Regina te pîndeste si vrea sa te omoare pentru iubitul ei. rudele au îndurat la fel. Dupa multe necazuri. Prietenul credincios al regelui Oreste. prietenii. cum cerea datina.. Ele s-au asezat într-o pestera larga. Vreo cîtiva olimpieni au hotarît sa-l ierte.geniile infernale 239 trimise sa-l rapuna si sa-l duca-n Infern. Oreste s-a-nscaunat pe tronul parintesc. în e] ardea faclia urii razbunatoare. A început o lupta. pîna si urmasii. El a fost urmarit de crudele erinii . fecioara Ifigenia. ce se numea Pilade. si nu avea alt gînd decît sa-i pedepseasca pe cei doi ucigasi. Ajungînd în Micena. Am venit sa-ti platesc moartea tatalui meu !. Oastea lor a pierit la-ntoarcerea spre casa. sus. Pîna-n cele din urma. fiul lui Agamemnon vicleanului Egist. Oreste si Ifigenia s-au cunoscut ca frati. Plin de durere-n suflet a sagetat-o-n piept. Zeii ce-i atîtau sa plece la razboi i-au asuprit pe urma. si Egist a cazut cu toate ca regina sarise în ajutorul lui... Oreste-a crescut mare. a avut de-ndurat chinuri nenumarate. a trebuit s-aduca din tinutul Tauridei o statua-a zeitei caste a vînatoarei. Fugi departe !.Eu sînt acel pe care tu ai vrut sa-l rapui. însotit de un prieten. si toata bogatia jefuita la Troia a fost pierduta-n ape. De nu era Electra. .

pretindea ca acest atac al amazoanelor în Insula serpilor s-ar fi petrecut în anul 168 al erei noastre.vor mijloci pe Unga zeii olimpieni. filozof si istoric totodata. îl vedem pe Oreste vîrîndu-si palosul razbunator în trupul lui Egist. în tragedia "Hef orele". 11. Titlul a fost dat simbolic de poet. fata . Nu stim ce se ascunde sub cîntecul stravechi despre Insula serpilor. poetul Eschil ne cînta cumplita in-tîmplare. elinii au nascocit aceasta interesanta legenda. care erau atît de inventivi. care-si scalda si astazi coastele în apele înspumate ale Marii Negre. pe la spate. se vede si Electra. ca sa le nimiceasca. cumva. si este gata sa-l loveasca pe feciorul sau. Se afla si în basmele noastre.ca-re-i iubeau si luptasera în viata pentru pamînteni . negri. Oamenii din antichitate au nascocit ideea ca eroii deveneau în cea mai mare parte semizei. el se bucura si de protectia anumitor zei: în primul rînd a lui Zeus. Marea de Azov. Vazînd ciudata ei forma. ttsneste insa Clitemnestra cu o secure-n mina. Dealtfel. între stînci. Daca este asa sau altfel. povesteste moartea reginei Clitem-. adica tot un jel de zei. 13. Dintr-o alta încapere. Istorii nu confirma aceasta lupta si nici pe amazoane. datorita urii ei nemarginite fata de troieni. Totusi. vreun macel în ostrovul cu serpi. a fost preluat de folclorul multor popoare. or fi vrut sa înnobileze acest macel crud. creînd povestea asta. ca sprijinitoare a celor mai mari eroi. Iar grecii.2. 7. ori de cîte ori acestia ar fi vroit sa-i urgiseasca. Psilonul era Sulina de astazi. pentru ca ar fi vietuit acolo niste serpi mici. Ei îsi închipuiau ca eroii . Este vorba de stînca numita Gerestes. Eschil. 6. noi nu avem de unde sa cunoastem. al regelui care atrage cu ajutorul focului corabiile. în "Heroica" sa.ra un fel de erou national. Poate niste razboinici or fi rapus cu armele vreo ceata de femei. adu-cînd indirect. nu se stie de n-o fi fost vreodata. secolul întîi al erei noastre. 240 4. F. Regele învins da strigatul de moarte. Homer. 12. 3. din cel de-al doilea secol al erei noastre. a Herei. Noi îi zicem Leucei: Insula serpilor. Mai încolo. 8. în acelasi timp. într-un desen pe-un vas. în tragedia sa "Agamemnon". din nu stim care pricini. Filostrat. Asa povesteste scriitorul Filostrat din. în acest fel. 5. neveninosi. nestra. pe furtuna. Ahile reprezenta pentru elini vitejia si curajul desavîrsit în razboi. în felul acesta povesteste un alt scriitor : Flavius Arrianus. prin intermediul rugamintilor mamei sale Tetis . Hef orele erau niste femei care-i jeleau pe morti si faceau libatiimi pe mormintele lor. 10. Motivul acestei legende. 9. si în acest fel ar fi putut sa scape de multe neajunsuri sau sa capete ajutor în împrejurari grele. si a Atenei. un omagiu neîntrecutului poet elin.

. tinârul print Harnlet doreste sa razbune moartea tatalui sau. el a facut tot ce-a putut. în zari. poate aheii erau zdrobiti de dîrzul Hector. intrat în batalie. ca sa asigure victoria cetelor regilor ahei. Acest erou întruchipeaza întelepciunea. oastea care-i era încredintata. Fara de el. cu vorba sa mestesugita. iara vîslasii-au chiuit. Fetele lor exprima iubirea ce si-o poarta. împreuna cu mama necredincioasa. Ziua era plina de soare si marea lucie. ar fi ramas poate întreg. regele tarii. Intîmplarile acestea atît de zbuciumate au fost povestite de Euripide în tragedia lui "lfigenia în Taurida". si vîn-tul a suflat în pînze. în fata lor. alta dorinta mai fierbinte. decît sa se întoarca acasa J. Fara de el. Areopagul. 14. Ulise nu dorise acest razboi atît de crud. ca sa se poata apara. cladit de doi zei olimpieni. Greu se urnise de acasa. prin istetimea sa. ucis prin uneltirea tinui unchi criminal. nu vedea-n visurile lui decît Itaca. La fel. creata de Shakespeare. si "Eumenidele" compun laolalta trilogia "Orestia". Atîta ca-n timpul cît fusese plecat în crunta batalie. nici n-ar fi fost mestesugit calul de lemn. N-avea alt gînd. îi chema ademenitoare si-si legana.opera. lînga fecioru-i Telemah si linga draga-i Penelopa. Neoptolem si alti eroi. 15. Zidul nebiruit al Troiei. PĂŢANIILE LUI ULISE AHILE-A-NSEMNAT VITEJIA în marele razboi troian. Ulise si-a urcat pe cele douasprezece corabii ce leavea. 16. ispravindu-se razboiul. Insa. paladiul nu ar fi parasit orasul regelui Priam cel batrân. dupa ce se întîlnesc în pace la Micena.Heforele". Electra îsi tine bratul cu dragoste de sora pe umarul voinic al regelui Oreste. patria sa cea mult iubita. pe Filoctet. aidoma unui cîntec drag. în fata Troiei. culme a artei lui Eschil. în care îsi avea caminul. valul cu murmure placute. priceperea si dibacia. Acuma. Ce-i drept. "Eumenidele". El a adus noi luptatori. Sînt unii învatati care asemuiesc tragedia lui Eschil cu o alta 241 . . Într-un grup statuar din secolul al V-lea înaintea erei noastre ne sînt înfatisati Oreste si Electra. Piesele : "Agamemnon". Zarind-o Electra pe Clitemnestra.lui Agamemnon. calda si sincera. Dar pe Ahile-l adusese în tabara lui Agamemnon. Ulise. numita "Hamlet". cu securea. cu mintea lui nascocitoare.. Acest lucru se arata în alta tragedie a lui Eschil. îl vesteste pe Oreste.

si iara au pornit pe mare. I-au spus Insula Caprelor 5. mînîndu-si turmele cu-o bîta. feciorul zeului Poseidon. Au luat cu ei putina hrana si-ntr-un burduf mare de capra un vin rosu. Doar doisprezece soti mai zdraveni si curajosi urmau pe rege în tara asta misterioasa. patrunzînd în pestera.. din Tracia. sub vraja florilor de lotus. facuta dintr-un trunchi urias. sistare mari si alte vase pline cu lapte sau cu zar. pe care îl primisera. în insula cu lotofagi. . pe care salasluiau niste uriasi c-un singur ochi. larga. în care locuia ciclopul cel mai cumplit din tot tinutul. Acestia însa se zbateau. Cine mînca din floarea asta nu mai avea alta dorinta decît sa stea. îmbatator. unde salasluia poporul ciudat al lotofagilor'k. în pestera ciclopului Polifem Plutind ei apoi mai departe.. De capre negre. Aici au debarcat cu oastea. . ferita într-un golfulet. si au ajuns lînga o coasta. Dar nu trecu decît putin si s-auzira pasii-i groaznici. Iara în tarcuri behaiau sute si mii de iezi sau miei. Era cu turmele pe vale. pe veci. Atunci Ulise i-a legat de bancile corabiei cu streanguri tari de cînepa. calatorii s-au minunat nespus de tot ce ochii le vedeau. ca-i asteapta. au întîlnit o insula care era plina de capre. au împartit-o-n mod egal3. Ciclopul nu era acolo. Acestia se hraneau cu lotus. E drept ca pe acest tarîm Ulise a pierdut si el cam saptezeci si doi de oameni. au poposit pe-un tarm. Sa se întoarca-n insula. am spune azi G. si trei dintre însotitorii cutezatorului Ulise. pîna ce au zarit un tarm locuit de un neam de oameni2 ce-l ajutasera pe Priam în marele razboi troian. I-au nimicit pe toti barbatii. Ulise s-a urcat pe tarm. însa Ulise se gîndea la cei de-acasa. niste ciclopi. pe corabiile-aheie. n-au vrut sa plece mai departe. gustînd din lotusul cel dulce. astfel dobîndita. Erau acolo îngramadite cosuri cu brînza. sa-i aduca sus. care i-a ra243 16 tacit pe ape. Fiindca ei se împotriveau. Era ciclopul Polifem. Trecînd apoi de insula. ce zguduiau pamîntul tot . Au luat întreaga avutie ce se gasea-n orasul lor. sprintene.si au plutit. Urcîndu-se pe acea coasta au întîlnit o pestera. de la un preot. Au mai plutit o saptamîna si-ncâ cinci zile pe deasupra. Au strabatut printr-o furtuna. O pestera înalta. Vroiau sa se arunce-n apa. a dat porunca celorlalti sa-i ia cu sila. lasînd corabia pe apa. si el patrunse-n pestera. femeile si fetele. acolo. Iar prada. si. au tot plutit.

pe care o avea ciclopul. Cum ati patruns în pestera ? si îsi rotea sub frunte ochiul sau arzator si fioros. Ma învatati pe mine voi ?. Venim din Troia... zei !.. Ha. ha. i-a însfacat pe doi osteni si i-a mîncat cît ai clipi. ci un clocot. l-au ascutit la vîrf si l-au pus bine la o parte. Ce rîs !. . Ci tu. înfricosate. ca sa îsi mîne turmele.. Aheii se uitau pieriti cum le mînca uriasul sotii. Zeus. s-a culcat. ha. fii bun. rîdea ciclopul. urlet de valuri si furtuni..poate mai bine de boi.. Ciclopul a-nceput sa rîda. L-au luat. . Fara de alte multe vorbe. Uriasul este orbit cu un trunchi înrosit în foc Ulise s-a gîndit un timp : ce-i de facut si cum sa scape din pestera ciclopului ? Cautînd si framîntîndu-si mintea. însa» si-a dat istetul seama ca omorîndu-l en zadar. Dar la lumina focului zarestendata oaspetii. fara teama...Cine sînteti ? racneste el... ne ospeteste. ce nu ar fi putut s-o traga nici patruzeci . si trasnete parca-i loveau. ahsii au aprins un foc în pestera ciclopului. ha. Ulise s-a gîndit sa-si scoata sabia lui cea ascutita si sa i-o vîre-adînc în piept. Tocmai venea si el din vale. sa-i primesti bine pe drumeti. punînd la usa din nou stînca. a luat burduful cel plin cu vin rosu si tare. Iara cînd s-a lasat amurgul peste acel tinut de spaima. stii foarte bine ca-i porunca de la sta-pînul nostru. 244 Aprinde un foc bun si vrea sa-si pregateasca hrana. satul bine. Parca se dai-îma asupra lor cerul întreg si bubuiau din înaltimi tunete tari.. Parca era nu rîs de fiinta. si.. a însfacat alti doi osteni si i-a mîncat numaidecît. ha !. Erau închisi în pestera de steiul cel enorm. . în zori. ha. eu care sînt la fel de tare ca orice zeu ?. si ce rîs. si a plecat cu turmele. Asa s-a scurs pe-ncetul noaptea.închise pestera cu-o stînca. si sa ma tem cumva de Zeus. s-a repezit. ha !. -. Furtunile ne-au ratacit.. însa Ulise. scapati de moarte-n fata Troii. a zarit într-un colt un trunchi lung de maslin : o alta bîta. Ha. Apoi s-andestulat cu lapte.. Cum a patruns în pestera. ciclopul a mîncat pe alti doi soti ai lui Ulise.Sîntem ahei. proptit chiar la intrare de ciclop. Vazîndu-l ca a adormit si sforaie-nfricosator.

. Ei au venit la pestera si i-au strigat în cor de-afara : . încît aheii îl sorbeau doar subtiat cu apa rece : trei sferturi apa. Acum însa istetul nostru a turnat vinul spumegos într-un vas mare de pamînt si i l-a întins uriasului : .. pesemne.. Haideti. doar dintr-o-ngbiti-tura se prabuseau beti la pamînt. spre pesterile-ntunecate unde-si facusera culcus. Ba înca i l-au rasucit. chiar în mijlocul oilor. un sfert vin. încins... tot cautînd pe Nimeni si pe sotii sai. le-a dat raspuns : . caci Polifem a-nnebunit7. nemailuînd seama la feciorul zeului marilor Poseidon. Ulise-atunci a facut semn ostasilor si-au înrosit bîrna de lemn în flacara. si ochiul lui a sfîrîit ca fierul de pe nicovala...Numele meu aheu e "Nimeni". ca Nimeni mi-a vîrît în ochi o teapa înrosita-n foc si m-a orbit ! ..Sariti. I-o bautura zisa vin.. care urla necontenit si se izbea de toti peretii pesterii sale. a mormait ciclopul. batut. Dar cum l-a sorbit si pe-acesta. puterea lui l-a doborît. Ciclopul nu bause înca sucul de struguri pîn-atunci... de-aici. a poruncit voios. S-au apropiat de Polifem si ascutisul trunchiului i l-au vîrît adînc în ochi.. ciclopul s-a lasat pe-o rîna si-a lunecat pe lespezi. Altfel.Ce tot spui ?... a glasuit el spre ciclop. si cum Vinul era atît de tare. joc de noi. Bine. Uriasul a-nceput sa urle. buluc. Ulise i-a turnat din nou ciclopului în oala vin si i-a raspuns plin de dulceata : . Iti bati... Nimeni te cheama ?.Ce-i Polifem ? Ce s-a-ntîmplat si de ce ne trezesti din somn ? Iar Polifem. urlînd mai tare.Aha !... si urletul lui i-a trezit pe toti ciclopii insulei. mai. Ia mai desarta-mi putin vin. ..Mai da-mi !. Aheii se leaga sub pîntecele oilor si ies din pestera si s-au pornit... si l-a sorbit cu lacomie.... Daca nu-i nimeni.. beat. ciclopii.Soarbe. Nimeni te-a orbit ?.. ... ce tot urli ?. si m-ajutati. ciclopilor. vîrît în apa. . ciclopilor. însa Ulise si cu sotii sareau prin pestera mai sprinteni decît capritele de munte si îi scapau mereu din mîini. sa vezi cît e de bun. bine.245 si spune-mi. te cheama ?.

Artemis.O !. pîna ce au ajuns în larg. si pornind grecii. si pe sub pîntecele lor prinsese cîte un ostean. de vreme ce-am înfrînt destinul cetatii Troiei. starostele berbecilor din turmele lui Polifem. O !. si nu o sa razbim prin marea ocîrmuita de Poseidon ? 246 247 Eu nu ma tem deloc de el. pe vasul care-i astepta în golfuletul linistit.Un vierme. Prindeti în mîinile voinice vîslele tari si sa pornim fara de teama mai departe. însa credeam ca-i un urias... tu. Ulise... De-acolo a strigat Ulise : . laolalta. . In insula lui Eol si în tinutul lestrigonilor Aici Ulise i-a grait cu vorba sa mestesugita zeului Eol cel maret si i s-a plîns ca l-au lovit pe-ntinsul marilor furtuni. Furtuni pe care le-au iscat chiar vînturile ne-ndurate. care îl sprijineau pe Priam : Apolo. însa întelept... feciorul Herei. din Itaca. ca uriasul nu era cît de cît destept si nu cata sub pîntec turma. Atîta numai ca Ulise legase cîte trei berbeci. Tata. caci preaistetul din Itaca le da curaj zicînd asa : .. Polifem. vei veni. te-am pacalit !. au ajuns într-o insula unde domnea. pipaia oile pe spate. în piept le batea tare inima. pedepseste-l.. cînd oile s-au gramadit la gura pesterii. au început sa si vîsleasca.Vai !. pentru ca Polifem. de bucurie.. Poseidon : . stapînul marilor. fara frica. O !. Un muntentreg ! si l-a azvîrlit în apa marii. Eol. Tata. Ciclopul s-asezase-n usa.. sa iasa. Asa au izbutit Ulise si sotii lui sa ias-afara si sa alerge. si nu un vierme cum te-arati... caci avea ziduri ridicate de zeii-Apolo si Poseidon... Auzisem prevestirea ca tu. Ce un palat ? !. si nebunul zeu al razboiului. si el se agatase teapan de cel mai mare animal.. striga acum pe tatal sau. racnind cu ciuda : .. cu grabire. bine-n curmeie. si valurile se saltau si clocoteau în jurul lor.. acela care ti-a scos ochiul nu este Nimeni. uriasul. caruia soarta îi urzise sa fie-n veci nebiruit. rasari din ape si pedepseste-l pe Ulise. cum credeai. iar tu. urcati pe corabie.Am învins noi orasul Troia. Hei.Asta pîna spre dimineata.. Iara aheilor.Hei. dar esti netot. Dar grecii hohoteau pe punte. a glasuit din nou Ulise. si Afrodita... Nu-l lasa sa se-ntoarc-acasa !.. puternic esti ca zeii. si-am înfruntat pe-olimpienii. si.. regele peste vînturi 8... Polifem. Cînd a auzit ciclopul a însfacat o stînca mare cît un palat. Polifem !. o Polifem !. si Leto.. Ulise.. pe voia sa. Tata. auzind tipetele lui înversunate catre ape .. Hei....... ci-s eu.. . în timp ce stînca aruncata de Polifem zguduia vasul.

cînd el. colturoase. zis lestrigonii. tot vîslind si ratacind pe marile fara hotar. cu unsprezece din corabii. Insa pe insula aceasta traia un neam. Dar zeul Eol l-a rugat un singur lucru pe Ulise : sa nu arate nimanui ce se gaseste în burduf. Nu va lasati !. în largul marii. Astfel n-a mai avut Ulise. . s-a desteptat însa Ulise. Nu lasase în libertate decît pe vîntul de apus. si fiind navigator destoinic.. si ce furtuna !. Dar nu ma voi lasa eu prada atît de lesne lui Poseidon. ca pe miei. si i-au mîncat numaidecît. au reusit sa poposeasca la tarmul altei insule. au sfarîmat corbaiile. Niciodata nu mai batusera-mpreuna atîtea vînturi peste mare. numai cînd ai s-ajungi la tinta.Sa le pastrezi. Ma voi lupta. El s-a urcat sus. nici macar celorlalti ahei. facut din piele.. neputincios stînd pe catarg. S-au dus acasa si i-au fript. Cîti ramasesera cu el i-au plîns cu lacrimi arzatoare pe cei care pierisera.Ulise i-a vorbit atît de iscusit si de frumos. Sa le dai drumul. si pe ahei i-au tras în teapa. striga Ulise. de zeul ce ne urmareste ca sa-l razbune pe ciclop.. pe-ntinsul marii... au desfacut din lant burduful. au înaltat pînzele toate si au vîslit cu încordare. a glasuit regele Eol.. din flota lui atît de mare.. caci blestematii lestrigoni azvîrleau iarasi dupa ei cu stînci cît muntii. însotitorii lui Ulise au socotit ca în burduf se afla aur si argint.. în semn de mare pretuire. Circe 4l. Iar la plecare i-a adus. dormea dus. Ulise. într-un burduf.. Numai Ulise a ramas. sa cerceteze insula. încît Eol.. însa jelindu-i pe cei morti.. 248 si chiar sub ochii lui Ulise. au ajuns pe un alt tarîm. Eu stiu ca toate-aceste crime sînt uneltite de Poseidon. mîncati de cruzii lestrigoni. si pîndind toti un timp prielnic. Sub vijelia cea grozava. uriasi si mîncatori de oameni. în tara asta locuia o mare vrajitoare. Zefirul cel îmbalsamat.. au si tras repede la tarm. Ulise cu ostenii sai. . Voi izbîndi si voi ajunge în Itaca. . Era o insula Eea 10. acele vînturi ce umblau. prevazator. si erau gata sa-i zdrobeasca si sa-i afunde-n apa marii.Vîsliti !. Vîsliti !. ce nu primeste pe nimeni oaspen casa lui. l-a primit bine si cu cinste. Pe târîmul vrajitoarei Circe si în Infern si. putinii care mai traiau. pe catarg. Toate-n acelasi timp suflau si zguduiau genunea neagra a apelor pîna-n adînc. Vîsliti !. decît doar o corabie. legat ia gura cu un lant în întregime de argint. însotitorii lui Ulise. deseori. ca sa-i împinga pînzele corabiilor catre Itaca. cu ochii lui strabatatori9. uriasii au sarit îndata. pusi în frigare... Iar vînturile au iesit si s-a dezlantuit furtuna. Plutind ei apoi peste mare. Vîsliti !. dupa destule încercari.

Mai bine stai tihnit la Circe ! Heracle. Acolo. Antiloh. Ba chiar cînd anul a trecut. chiar voinicul Ahile si umbrele altor eroi i-au grait în acelasi fel : . este silita sa-si aleaga. Era atît de avîntat. . Ulise a plecat spre tara întunecata a lui Hades. eu tot plec. si-ai sa-i întrebi pe cei de-acolo daca e bine sa te-ntorci. i-a mai rostit ca soata. 249 si tot luptîndu-se cu soarta.Nu te încrede în sotie.Orice mi-ati spune. cel doborît de Clitemnestra atunci cînd a ajuns acasa. a spus regele mînios. Aias si Ahile se zice c-au zîmbit atunci. a-ntîlnit în cale pe regele profetilor : Tiresias cel prea-vestit. Eu trebuie sa vad Itaca. Sa nu patesti ce-am patit eu. Tiresias i-a prevestit cîte avea sa mai îndure în drumul lui catre Itaca si cum se va dezlantui mai tare ura-nversunata a lui Posei-don furtunosul. n-a vrut sa-l lase sa mai plece si l-a tinut un an întreg. Cel putin tu sa fii ferit de relele care te-asteapta. încît si umbrele acelor mult gloriosi eroi : Heracle. Patrocle. la staruinta lui Ulise ca vrea sa plece catre casa. S-a-nfatisat si Agamemnon.dupa aceea pot sa mor. Dupa Tiresias.. daca-nainte ai sa cobori pîna-n tinutul lui Hades. încît nu s-a înduplecat. si-acolo ea sa unelteasca prin Hades si prin Persefona ca umbrele sa-l sfatuiasca pe regele de la Itaca sa nu mai plece din Eea. Tele-mah. Patrocle. frumoasa Circe vroia sa-l puna pe Ulise sa se coboare în Infern .. pentru ca toti îl socot mort. cînd rostea vorbele acestea. mult credincioasa Penelopa. Mama lui însasi. dîndu-i ospete stralucite. Apoi. frumoasa vrajitoare. desi erau în tara mortii. Primejdiile nu ma opresc. Aias. .care murise între timp . Anticleea . zeul mohorît.a venit sa-l sfatuiasca. pe soata-i cea mult rabdatoare si pe fecioru-i. Neavînd altfel nici un mijloc sa plece din acel tarîm.. un alt barbat.Te las sa pleci. si-astfel eroul sa-i ramîna pe totdeauna ca barbat12.Cu totii-am suferit destul. dornic întruna s-o învinga. Toti i-au vorbit. de la iubita-ti Penelopa. lui Ulise i s-au mai aratat si altii. Ulise i-a fagaduit sa se coboare în Infern. îndragostita de Ulise. însa Ulise iubea atîta de fierbinte insula lui saracacioasa. La drept vorbind.Aici.. . în locul lui. ea i-a raspuns cu viclenie : .

tat de a fi iarasi în Itaca. insula nimfei Calipso 17. astazi sînt stînei obisnuite. Ulise-a astupat cu ceara urechile vîslasilor si pe el însusi s-a legat cu frînghii groase de catarg. i-a raspuns nimfei Calipso : . si-apoi sa moara. din insulele Sirenuse13 . . în cele sase boturi ale sale. Scila i-a luat sase luntrasi. vâslind mai încordati. . Insa Ulise. daca primea sa-i fie sot 18. de pe corabie. Potrivit întelegerii. Dar eu nu am alta dorinta decît s-ajung s-o vad si sa-mi vad tara. Helios nu a mai vrut sa dea lumina. catre casa. au scapat si de acesti monstri. la Calipso A pornit. deci. a-nfruntat valurile repezi si-a ajuns in Ogigia 16. nu doua. si totusi Calipso. Toti corabierii au pierit. sapte ani l-a tinut acolo. ca sa-i înece pe Ulise si pe însotitorii sai. ce se numeau Scila si Caribda 14 .. Caribda a supt apa marii si-a azvîrlit-o iar afara. a trasnit vasul lui Ulise. agatat de scîndurile sfarîmate. Numai Ulise. Dar ei. Sirenele . crescîndu-i dorul si marin-du-i jalea.pentru vina de-a-l fi orbit pe Polifem. furtunosul..Aha !. si mai erau pe-atunci doi monstri. ci cîte trei rînduri de dinti. în insula Ogigia.Eu stiu ca draga mea nevasta Penelopa nu e ca tine de frumoasa. cu fiorosul lui trident. L-a primit în palatul sau si i-a fagaduit sal faca nemuritor pe vesnicie. Tocmai se întorcea de la un ospat. înse. Pluta este cufundata de Poseidon Pîna la urma.fecioare-pasari. pentru ca tu esti o zeita fara moarte. încît sarmanul ajunsese sa nu-si doreasca altceva decît sa vada tarmurile insulei. Ajunsi în tara soarelui. Nenorocirea lui a fost însa ca zeul care-l ura de moarte . l-a zarit. îndraznetul n-a mai putut sa rabde dorul de tara lui.l-au ispitit cu cîntece înselatoare sa co250 boare în tara lor si sa ramîna. neîndurata. ca sa-l îmblînzeasca si sa-l întoarca iar pe cer pe zeul care lumineaza. o insula ce-avea trei vîrfuri15. Frumos barbat era Ulise ! Nimfa l-a îndragit si ea.Poseidon. Tu vrei sa scapi ? a rostit zeul. l-a tinut sapte ani la ea. din nou Ulise.si Circe n-a avut ce face. din trunchiuri de copaci negeluite. 251 si-a strîns îndata norii si vînturile cele mai avane si marea a clatit-o din adâncuri. si-a faurit atunci o pluta. ce-aveau. dupa aceasta încercare a trebuit sa se-nvoiasca si sa-i dea drumul iar pe mari. Iar Zeus. ciclopul . Asa a glasuit Ulise. Drept razbunare. însotitorii lui Ulise au mîncat boii cei sfintiti ai marelui zeu Helios. Itaca draga. pornind pe mare.

si-a fost calauzit la rege. numita Scheria 19.. . Unii dintre flacai l-au îmbiat si pe Ulise sa lupte în ograda larga. Iar ea l-a-ndestulat cu hrana. Abia atunci a izbutit s-atinga tarmul cel nisipos al unei insule frumoase. dupa datini. Astfel s-a razboit. ca niste fiare-nversunate." Regele Alcinou. un popor blînd. Dar el nu s-a lasat zdrobit de soarta. Fecioara. Vazîndu-l cît e de voinic. si biciuit necontenit. sa speJe rufe. nimeni nu a mai cutezat sa-l cheme pe Ulise-n lupta. Iara 252 Ulise. a cazut jos si-a adormit. s-a luat la lupta si cu marea.. Desi nu-l cunostea pe nume.Parca-i un zeu picat din slava !. si printre ele se gasea încîntatoarea Nausicaa. catre tarmul în care marea se lovea cu înspumatele ei valuri. destoinicia si puterea. Ulise s-a plecat din nou domnitei. regele-acelei insule. a soptit mîndra Nausicaa.. trîntit încoace sau încolo. si regele l-a ospetit cu cinste mare. istovit de lupta. trei zile. si atingînd tarmul acela. fara teama de nimeni si nimic pe lume. Ochii lui nu puteau sa creada ca vad asemeni frumusete.. Ulise. se bucura sa aiba-n tara un astfel de viteaz ca el. Iar pe Ulise l-au vîrît la fund. însa Ulise era chipes. l-a adapat cu vin de soi. întelegea ca-i un ostean.. Semeni cu Artemis încîntatoarea. Ma plec-naintea frumusetii tale si ma cutremur din adînc. sa-mi fie sot !. fara sa-si piarda nici o clipa încrederea ca va ajunge în insula lui draga. Acolo locuiau feacii. mîndra Nausicaa. la noi. Ospetia lui Alcinou Trezindu-se din somn Ulise.Privesc la tine si nu stiu de esti femeie sau zeita din Olimp.. Apoi a glasuit cu duiosie : . un barbat vrednic. negru. la rîndu-i.. Ce s-au mai speriat cu toate. O !.. niste fete. A stat un timp si a privit-o. ca s-arate ca nu se teme de nimic. A pus la cale jocuri. l-a îndragit parca mai mult. .. a si zarit-o pe copila lui Alcinou cea minunata. a izbutit totusi sa-si prinda palmele tari de un bustean. cu marea cea învolburata. Au rasturnat-o într-o clipa. în Itaca. si au sfarîmat-o-n bucatele. a prins în brate-un bolovan de o marime uimitoare..Talazurile au urlat spre pluta. L-a aruncat numai cu-o mîna peste palat si peste ziduri. Dupa aceasta cuvântare. In sine îsi spunea vrajita : "De ar vrea zeii sa ramîna aici. lupte si-ntreceri voinicesti. sa-si dovedeasca-ndemînarea. cum era voinic si zdravan. si. tocmai veneau la malul marii. din insula feacilor . pîna departe. S-a ridicat la suprafata. de tipetele fetelor. copila a lui Alcinou. Din fericire pentru el.

prins de-un bustean. si dorul s-aprinsese iara viu în pieptul multîncercatului Ulise.. sca-pînd cu greu din mreaja ei si.chiar razboiul nimicitor. Demodoc. în fata zidurilor Troiei. Poate te-a inspirat Apolo. fii sigur ca ai sa te-ntorci în insula ta mult dorita.ce credeti ? . întoarcerea în Itaca Toti ascultau fara o soapta povestea lui. s-a auzit un cîntec dulce. tu povestesti mult prea frumos. la Circe . vazînd aceasta. Cum a ajuns dupa aceea la Calipso. Antiloh si pe ceilalti viteji de seama.O. si. Atuncea Alcinou a spus : . batrîne. auzind acele stihuri prin care-aedul proslavea pe toti eroii de la Troia. cum s-au luptat cu multe neamuri si l-au orbit pe Polifem. un aed orb. tîrît de valuri. pe la sirenele cu glasuri înselatoare cel chemau . pentru asta. cum de nu. cînta . încît pe fata lui Ulise lacrimi curgeau din nou siroaie.. pe cei doi Aias. cînta si ratacirile-i pe mare.stiu. apoi la Scila si Caribda. într-un tîrziu. pentru casa. Vazînd atîta bunatate. a dat porunca-aedului sa taca. si-a plecat fruntea pe o masa. l-a urmarit plin de mînie. totusi el i-a jurat ca îl va duce. sa-si puna lira la o parte. desigur. în sfîrsit. Desi îi era drag si ar fi vrut. Cînta. cum a scapat de moarte. Dar stii. Regele Alcinou. de va vroi. prin insule . si l-a rugat pe oaspete sa-i spuna ce 253 nume poarta si de unde vine.. pe mari .De vreme ce-ai sosit. Apoi a început sa spuna cum au pornit ei de la Troia. în orice tara.Ulise îsi povesteste ratacirile si tot urmîndu-se ospatul. si cum Poseidon... Ulise si-a rostit povestea. fapta ce-a dus în acea noapte la pierderea cetatii Troia. purtat de-ahei contra lui Priam cel batrîn . a spus aedul. zvîrlit pe malul feacian. Cînta. a glasuit regele insulei Itaca. Ulise. dar plin de har 20. Ulise a simtit ca-i vin pe gene lacrimi arzatoare. pe care grecii l-au lasat în fata portilor troiene ? . Cînta ba-trînul Demodoc.. Cînd a sfîrsit. pentru sotie. feciorul zeului Poseidon. cînta duios batrînul si lira lui suna atît de jalnic ! Cînta povestea cum saprinsese Troia si cum arsese-n flacari luminoase. ce lingeau cerul albastrui al noptii. de parca ai fi fost acolo. . sa ne cînti povestea calului de lemn. Amarul tau se va sfîrsi. . El. cînta pe-Ahile si Ulise si Menelau si Agamemnon. si Demodoc a prins sa cînte si-aceasta fapta prea isteata a lui Ulise din Itaca. A aratat ca este din Itaca si vrea numai sajunga-acasa. catînd cu ochii stinsi în acea parte unde sedeau stapînu-i si Ulise. sa-l aiba ca sot al scumpei lui copile. însotindu-se cu lira.

care sa-l poarte pe Ulise catre pa-mîntul multdorit. Iara cirezi si turme are destule.. Dar tot ce te-se-n timpul zilei. undeva. Dupa aceea regele Ulise. S-a prefacut pe loc în stînca sura 21. I-au pus alaturi lazile cu darurile feaciene si au pornit pe calea-ntoarsa. Corabia plutea spre zari ca soimul. . Sa i le puna într-un vas. si-au pornit. si vasul feacian a împietrit..Aici e insula Itaca !. striga el parca-nnebunit de-atîta fericire ce-o traia. a dat semnalul de plecare. Ulise l-a întîlnit pe un porcar. Ochii frumoasei Nausicaa . încet. Spune ca-si va alege sotul cînd va sfîrsi de tesut pînza cu care-si va învali fruntea regala-n ziua mult urît-a nuntii. Cu îndîrjire-a facut un semn. Ulise. si cu iuteala îl purta cu sine corabia. si fiecare-ar vrea s-o ia pe Penelopa de sotie. zicea Eumeu. vorbind ei. 254 Dormind trudit.. de cersetor. Eumeu i-a povestit durerea preacredincioasei Penelopa.. A ascuns într-o pestera adînca lazile mari. în lupte. l-a odihnit si. purtat de vîsle peste valuri.Sotul. i-a vazut din nou Poseidon. îi scapase. si s-ambracat în niste straie de om sarac. din-tr-una-ntr-alta. caci e frumoasa si e buna.. un om ba-trîn si de credinta. si saruta pamîntul drag. regele insulei Itaca si-a luat ramas bun de la gazde. s-o cerceteze mai întîi. primite de la Alcinou. l-a omenit cum se cuvine. ce purta numele Eumeu. si-apoi pe marile învolburate. Privea în jur si nu-i venea sa creada. Acesta. pline de daruri. Mergînd prin insula. . chiar în ziua urmatoare. spre tarmurile insulei Itaca. altii de prin cetati vecine. si îl asteapta pe Ulise. încet culcîndu-l lin pe-un asternut. si a pierit desigur. cu pînze si cu vîsle bune. destrama iar în timpul noptii.. si îl asteapta. luptîndu-se-n razboiul de la Troia. scaldati în lacrimi. Dar fiind totusi prevazator.. vazînd pe rege ca porneste catre Itaca si sotie. i-a plecat. în casa lui s-au oplosit multime de petitori nerusinati. pe viteazul Ulise. Uitase-n somnul lui ce suferise si se visa acum acasa. Ulise n-a simtit cînd au ajuns în insula Itaca. cu marele-i trident stralucitor. si-l jeleste.ca erau mîhniti. Porcarul Eumeu îi destainuie lui Ulise faptele petitorilor Dupa un timp s-a desteptat Ulise.. Unul a dat un chiot. caci nu erau în largurile marii vîslasi mai buni ca ai lui Alcinou. acel ce patimise atît de multe. si. socotind ca-ntr-adevar Ulise este un cersetor.spun unii . Ea-i tot amîna si-i amîna. suindu-se pe vasul feacian. Din întîmplare. Ulise. L-a ospatat. varsînd nenumarate lacrimi. Dar el în li-niste-adormise. s-a dezbracat de hainele frumoase. si-a pornit prin insula. Vîslasii l-au dat jos de pe corabie.. preaistetul.S-a-ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masa si le-a cerut s-aduca daruri viteazului de la Itaca. Unii sînt chiar din insula. si el s-a suparat cumplit ca prada lui. Vîslasii s-au plecat pe rame. sub un copac. .

Ulise. aproape mort. încet. Ulise. Nu se pripise niciodata.. batrîna doic-a lui Ulise. Era batrânul cîine Argos. . în ospetie. nimic alta. si iata. Ea n-a pierdut înca nadejdea ca sa-si revada iar barbatul. în taina-au facut planul. fiindca ceruse de mîncare. cîinele a ridicat capul.. si tatal navea ochi destui sa-si vada si sa-si mîngîie feciorul. Ulise ascultase totul. Cînd s-au ivit pe mare zorii. lespedea. a sosit Ulise în hainele de cersetor. Cum a simtit însa c-atinge. ca esti voinic. pe nume Telemah. Nu trebuia sa afle nimeni ca el. s-a întors. toata noaptea... batrînul cîine a-nchis ochii. Tata si fiu s-au strîns în brate. ce îl slujise pe Ulise si-l asteptase sa-l mai vada.. Ar fi pornit în acea clipa sa se razbune pe tîlhari. 11 cerceta la trup. In acest timp nerusinatii de petitori patrund în casa-i. benchetuiesc. dulcea Penelopa. sa-i spele-ntr-un lighean de-arama picioarele preaostenite.255 frumoasa. Tot vrea sa afle ce s-a mai întîmplat la Troia. Acum. Ulise i-a spus cine este. privindu-l cu iubire. manînca turmele.. Planul faurit împreuna cu Telemah . voios cum nu fusese pîn-atuncea sarmanul tînar niciodata. Ulise a patruns în sala unde-i benche-tuiau dusmanii. batrîn.si-a stat Ulise la Eumeu.. si l-au batjocorit cu vorbe care de care mai urîte. Telemah. fura din avutia lui Ulise si-i pîngaresc întreg palatul.. Nu crede c-a murit. rîzînd în hohote. în urma.Ma bucur. sleit. si tot rostea : . Cu cine a plecat de-acolo ? Poate s-a mai aflat ceva între timp. Ulise i-a iesit-nainte. Telemah. cînd zidurile au fost arse. caci era tocmai cum fusese Ulise-n vremea tineretii. si ei. în poarta casei sta un cîine. îi era dat s-o vada iar.. si cel dintii sa dus acasa feciorul. sa-ntrebe ce se mai aude despre aheii rataciti. încet. s-a prefacut ca-i este foame si le-a cerut o-mbucatura. s-a mîniat fara masura.. în ochii lui plini de credinta a licarit o luminita. De-aceea si-a trimis feciorul. si l-a privit. i-au dat niste resturi de carne . Mai putin se pripea acum. si-n pieptul lui se aprinsese flacara urii-n vîlvatai. dupa datini. Pe poarta asta se pornise cu douazeci de ani în urma. sa-i pregateasca un pat moale drumetului. L-a cunoscut numaidecît. în hainele de cersetor. Aflînd regina Penelopa ca-n casa ei un biet milog. Chiar astazi trebuie sa se-ntoarca. la Sparta si la batrînul rege Nestor. dar l-au lovit. Iar mai-nainte. venind cu o corabie. inima îi batea sa-i sparga pieptul. Apoi. înversunat parca mai rau. dupatîta vreme. însa tîlharii petitori au pus la cale sa-l ucida fiindca prea le statea în cale. A dat porunca unei roabe. Dar el era prevazator si chibzuit în toate cele. sa s-odihneasca. Dupa putina cumpanire. A încercat sa dea din coada si sa-si arate bucuria. Acum ne pregatim si de rasplata netrebnicilor petitori. a fost batut si înjosit. îi sorb tot vinul. s-a aratat si Telemah. Crescuse mare si puternic. cu pasii. Cînd a intrat la el acasa. la fata.

De dimineata. acela care va întinde arcul si va razbate. Penelopa a adus arcul lui Ulise... si ea trecea prin toate gaurile de la securi22. si petitorii au luat arcul. cu ochiin lacrimi. stînd departe. struna lui tare. spunea ea. si-acela. dar vrînd sa-l spele-n apa calda pe cersetor. Apoi. cu sageata. îi porunceste sa nu scoata nici un cuvînt. Eu stiu ca-ti va sosi barbatul mai înainte ca petitorii tai sa-ntinda arcul si repedea sageata sa strabata prin gaurile-acelea din securi. spunea mîhnita Penelopa. Telemah. oh !. o sfatuia drumetul pe regina. sa nu se afle ca s-a întors . cîte douasprezece. S-au apucat întîi si-ntîi de-ospat. puneau la cale sa-l ucida pe Tele-mah. s-apucase sa-i povesteasca drumetului cît suferise de amarnic în acesti douazeci de ani. Nu voi avea ce sa mai fac. Ulise sta pe lînga vatra si Penelopa.. toate securile. simte la glezna-o cicatrice. rosteste-n soapta Euricleea.. în vatra. I-au uns si struna cu grasime.As vrea sa fie astfel. O cicatrice cunoscuta. feciorul ei si-al lui Ulise. a-nfipt securile la rînd. însa nimic. I se paruse ei ciudata si fata cersetorului. care stia taina. cu jale.... cit de putin. au venit cu fala toti petitorii la palat.. va trebui sa-mi fie sot. odata. în acest chip a mai trecut o noapte. Dar petitorii. . la o vînatoare. lam sa pun în lupta securile pe care bietul 258 Ulise le-nsiruia în sala.. L-au luat siau încercat sa-ndoaie. Arcul parca era de piatra. Ce n-au facut ? Cît s-au silit ! L-au încalzit la foc. El. Penelopa. Am fost silita de ei toti si ma tem pentru Telemah. de-asta data. Acum la încercarea asta am sa-i pun sa se întreaca petitorii.Ulise esti. Pedepsirea petitorilor . pe care o avea Ulise de cînd o fiara îl ranise..Sa nu amîi aceasta lupta. .Batrîna doica Euricleea a pregatit patul cel moale . si iar nimic. arunca sageata . întristata. Caci iata. înca o noapte în acest timp venise noaptea. .. stapîne drag !. Dar el îi pune peste buze palma si-i face semn sa taca. însa si eu am hotarî t ca nu e demn sa-mi fie sot acela care n-ar putea sa-ndoaie arcul lui Ulise. de nu se învoia s-aleaga dintre ei pe viitoru-i sot.Mîine va fi aceasta ziua.pîna ce dînsul nu-si ispraveste pedepsirea celor ce-i pîngareau caminul. . si lacrimile îi umpleau iar ochii.

si-a poruncit sa i se dea arcul cel greu drumetului. Penelopa. Ulise-a luat în mîna arcul. sa se închida poarta casei. . luînd sageti de jos. Acesta însfaca o sabie si-o sulita mai ascutita si veni lînga tatal sau. Ulise a sarit pe prag. cum ma defaima petitorii. si cel dintîi si cel mai rau dintre tîlharii petitori a cazut mort. prin fiul lui.Eu sînt Ulise. O !. si ar fi dat orice pe lume sa poata alerga prin porti. barbati mai tineri si mai plini de fala ? si erau gata sa-l loveasca pe Ulise. desi sînt mai batrîn. cu o sageata-nfipta în grumaz.. ce vrea numai sa îsi masoare forta cu-a tuturor. Pîna la urma. 259 . Toti au ramas înmarmuriti. desi toti petitorii strigau tare si îl amenintau cu moartea.. m-am întors !. a zis atunci Ulise.. Privirea regelui Ulise îi strapungea ca un cutit. mai putin. cersetorule. . si a grait spre petitori : . Puterea mi-e înca deplina. Ce-a mai fost !. pate.în acest timp orînduise Ulise. Telemah.Vezi. dupa dreptate. într-un ceas sau doua. Telemah a cerut reginei sa urce sus. Sa nu mai poata fugi nimeni. nici n-am trudit prea mult cu arcul.Tu. As vrea sa îmi încerc si eu puterea. iata ca n-am gresit. cu mila. Vazînd ca se apropie ceasul... care le rasplatea purtarea. în încaperi. i-au nimicit pe petitori.. si-acum e vremea sa gatim ospatul !. ajutat cu sîrg de fiul sau si doua slugi. fugeau înfricosati pe laturi. porni sa traga. nu ti-e destul ca te-nduram aici ? Vrei sa te pui cu noi la rînd. rasturnînd tolba la picioare si. A mijlocit însa.. Viclenii petitori gemeau. Slugile au primit porunca sa zvîrle lesurile-ncolo. ce si-au recunoscut sta-pînul. Astfel rosti Ulise si facu semnul de lupta catre Telemah. spunînd ca nu e drept sa se arate atît de aspri cu un oaspe.Dati-mi si mie putin arcul. . l-a încordat si-a tras în tinta. au strigat ei. Cine putea sa lupte cu Ulise ? Cine putea sa-nfrunte pe viteazul care era atît de încercat ? Vuietul greu al bataliei se auzea pîna departe.. sa nu-l mai vada pe Ulise. sau. Ulise s-a spalat de sînge si s-a înfatisat sotiei : . Nu e.. Ulise...

4. Za fel ca si "Iliada". 6. tinînd în bratele-i mult încercate pe scumpa. Dar nimeni n-a stiut cu atîta farmec si-atîta de zguduitor.ca de niste uriasi . sabii si jaf peste pamînt. Itaca : 260 "Eu locuiesc Itaca. zugravesc societatea. 5. Ulise. sa cînte-n versuri dorinta vechilor elini de-a-nvinge soarta . la nunta lor. si unde împrejur sînt multe si-apropiate insule. si multi. nu spun. Iar ea-l tinea de gît cu brate albe. aflat la poalele muntelui Is-maros. Inima îi batea de teama. cît era de tare.atunci cînd era dusmanoasa . si pe romanul care purta numele de Cezar. In acest fel. Note 1. si dir. dintr-un maslin. aspra-i Itaca. moravurile de atunci si. Dulichiu.avînd pe crestet cîte un ochi rotund si stins. Ce bucurie-a fost. fost distrusa.. Vechii geografi pretindeau ca insula lotofagilor era Djerba din Sirta Mica. dar ca buna mama creste Feciori voinici. iar noi îi denumim ciclopi. de aur si de fildes alb. ca marele Homer. pe tarmul de miazanoapte al marii Egee.în adevar a. fiul lui Filip : Alexandru. limpezitul Ostrov. ca-i lesne de închipuit !.Ei înca nu-i venea sa creada ca este el. De aceea se spune ca s-ar chema acum insula Capri. Itaca-i cea mai delungata-n mare si scunda spre apus. "Odiseea". în cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea înaintea erei noastre. Astfel de fapte sîngeroase dovedesc care era îndeletnicirea de baza a cetelor de ahei condusi de regii sau basileii lor. jefuita Troia. la-nfatisare Maret. indirect. Tot se temea ca s-ar putea sa fie vreo-nselaciune. Ţara ciclopilor ar fi coasta din golful Neapole. pe unde-i muntele Neritul Cu freamat de paduri.de-a birui orice primejdii prin istetime si curaj. Pietroasa. în celebrul poem epic al lui Homer : "Odiseea". Same. credincioasa lui sotie. plîngea ca un copil. Homer le zice "ochi rotunzi". în . 3. cel asteptat atîta timp. însa. Numai Ulise stia taina. Ele prevestesc pe viitorii cuceritori. si-apoi nimic mai dulce Ca tara ei nu pot vedea pe lume". multi iscusiti poeti au luat atunci lirele-n mîini sa cînte ispravile eroului Ulise. arata pricinile pentru care . Vlise glasuieste cu înjlacarare despre insula lui. 2. regina s-a încredintat.. Dar cînd Ulise i-a rostit cum îsi facuse singur patul. cratere de vulcani.tre care este destul sa amintim pe tînarul macedonean. un neam de traci. coasta care este toata presarata de munti . iar celelalte Sînt mai spre rasarit. între insulele Tasos si Samotrace. precum e Zachintul paduros. Este vorba de ciconi. care au napadit cu sînge. împodobit cu flori de-argint.

Ogigia ar fi insula Perejil din zilele noastre. care l-a dus pe Vlise în Itaca. în legenda. ÎS. ca si despre celelalte coaste ale marilor. Mai tîrziu numele i s-a schimbat. Cunostintele geografice ale lui Homer despre insula Corfu. 21. Astazi ar fi Monte-Circeo. Dealt- 262 fel. se gasesc povesti despre Pacala sau alti eroi populari care patrund în iad sau la moara dracilor si orbesc pe unii dintre încornorati cu o tepusa sau o frigare încinsa în foc. 19. 11. în niste fiinte fabuloase. Aceasta insula cred unii geografi ca ar fi Stromboli. Nu stim sigur daca este asa sau nu. . 9. 17. cîntate de el. 20. poate ca o influenta a acestei legende. De aceea matrozii greci îi spun insulei nu Corfu. Pare ca este de fapt tinutul Mesinei de astazi. a reusit sa le redea înfatisarea lor obisnuita. elinii au transformat. Ea era. aheii povesteau si despre el ca s-ar fi coborît în negrele tinuturi ale lui Hades. Stînca în care legenda spune ca s-ar fi prefacut corabia feaciana.. din marea insula Sidlia. în apropiere de Creta. vrajitoarea Circe o schimbat pe o mare parte dintre tovarasii lui Vlise în porci. Una dintre ispravile pe care le-au savîrsit aproape toti eroii a fost patrunderea în Infern. 15. pe care le-a înfruntat eroul Ulise.insula cu trei vîrfuri. Tezeu si Orfeu. H. 12. cînd cel orbit este întrebat de draci cine l-a întepat cu frigarea. Pe fundalul unei privelisti din insula si-a creat pictorul rus V. dar lucrul pare cu putinta. Calipso era fiica lui Ocean si a zeitei Tetis . cea cu multi vulcani. Unii mitologi cred ca prin aedul batrîn si orb. în Trinacria . In apropiere de Amalfi sînt pîna astazi insulele Sirenuse.cîntecele lor. raspunde : "Singur eu". sora regelui Eete si fiica lui Helios zeul soare. Numele ei în româneste înseamna : pasare de prada. ba chiar sâ-i faca mai frumosi si mai voinici decît fusesera înainte. se vede si astazi Unga insula Corfu. la fel ca si Heracle. Homer s-a reprezentat chiar pe el. Insulele poarta aceleasi nume si în geografia noastra. Calipso care-a vrut barbat sa-i fie".Desi dorit de tara si sotie Oprit era-ntr-o pestera-adîncata De zîna cea frumoasa. pe o coasta a Marii Tireniene. 18. 14. 261 8. Demodoc. Insula Corfu. In felul acesta eroul nostru scapa de pedeapsa dracilor. 13. chiar daca sînt învaluite deseori în haina alegoriei si legendei. Se zicea ca la sosirea aheilor în Eea. potrivit înfatisarii. 10.care era în acelasi timp ti mama lui Ahile peleianul. în Italia. pe acesti uriasi din piatra sura. ci Karavi. Ca sa faca legenda despre Vlise mai palpitanta. probabil. sînt de-a dreptul uimitoare.insula tridentului. Fiindca eroul se recomandase mai înainte "Eu singur" sau "Singur eu". prin istetimea sa. In folclorul nostru. 7. Sînt geografi care socotesc ca ar fi vorba de coasta sarda a strîmtorii Bonifacio. si Corfu are înfatisare de corabie. Serov cunoscutul sau tablou "Ulise si Nausicaa". închinata. . ca si Ulise de aceea a ciclopilor. Homer numeste insula : Trinakia . Karavi înseamna în limba greaca : corabie. Dar regele insulei Itaca.

si focul sacru al cetatii.. pîna la Hera si Atena. umbra lui Hector cel viteaz. pîna la marele palat unde sedea regele Priam. Securile aveau în partea lor metalica niste gauri. In acel ceas s-a aratat. a spus Enea si. sau biruinte în Elada. (And erau folosite ca arme. în care sa-i adapostesti.22. Macelarisera pe Priam. în tarîmul stramosului nostru Dardan. fugi. santoarcem timpul iar în noaptea cînd flacarile mistuiau marea cetate a lui Priam. însa deodata i-a iesit-nainte însasi Afrodita. tu. nu s-a ascuns. la care nu se încumetau decît tragatorii cei mai vestiti. stofe. cel nascut de Afrodita . cel care-a pus temelii Troiei 3. s-a repezit catre ahei. urca-i într-o corabie. Troia se va surpa acum.. tu. . Cerul era rosu si marea . însîngerat si plin de rani. Aceasta pare a fi fost una dintre încercarile cele mai grele pentru arcasi. i-a rostit mîndra zeita ce-i era mama lui Enea. Atunci. si umbra lui însîngerata s-a risipit. visînd poate calul de lemn.O. Din el ieseau osteni ahei. avînd sabia în mîna.Miseilor. Iar gemetele se-naltau pîna-n palatele de aur ale lui Zeus din Olimp. Fugi. catre Creta . cu sabia uda de sînge. si-ntîi catre Neoptolem.parea scaldata toata-n sînge.pîna departe. troianului Enea.zeii care au ocrotit pîna azi Troia . . în vis. spre tarîmul de unde a venit Dardan. Du-i peste mare. Eroul s-a înfatisat. Dusmanul este între ziduri. 264 Palatul era însa-n flacari. te salveaza dintre flacari. Enea.. Hector ce aparase Troia si se sfîrsise de curînd sub crunta lance a lui Ahile. glasuia umbra eroului troian. feciorul marelui Ahile. care-i fusese lui Enea socru si rege si stapîn. facînd prapad printre dusmani. cu sabiile spintecîndu-i. si. îndestulîndu-le în ura ce o aveau pentru troieni. Un pas daca mai faci. batrînul care mi-a fost sot si tie-ti este tata scump. sau în piroane. vase de pret si arme scumpe. mîndra zeita-a frumusetii. Ci. în perete. micul Ascaniu. .. In fruntea lor pasea feciorul vestitului erou. te stingi. cu prada-n brate : aur. . tot luptînd. Acolo tu ridica ziduri. Fugi si-1 salveaza pe Anhise.Stai. Ahile. Du-te cu el si cu fecioru-ti. Enea a si sarit din asternut. acest fiu al Afroditei si al pastorului Anhise a însfacat o sabie si a iesit la batalie. pentru a putea fi agatate la cingatoare. Tragatorii cei mai iscusiti puneau aceste securi una în fata celeilalte. s-a strecurat prin marea de osteni ahei. s-a luptat plin de îndrazneala. si dintr-o data se trezeau cu lancile vîrîte-n piept. Tu ai acum o datorie. Unii troieni înca dormeau. Asa a rostit aspru Hector. la distanta de 20-30 cm una de alta si trageau în asa fel încît sageata sa strabata toate aceste gauri ale securilor dintr-o data. ia penatii2 . Fa sa re-nvie astfel Troia. Dar n-a fugit. AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA SFlRsIND LEGENDELE ce-au amintit pataniile aheilor la-napoierea spre Elada.

gaurita de loviturile de lanci.. afara din cetatea Troia. fiica lui Priam a pierit. cu cetele lui de troieni. Aici nu mai putea dusmanul sa-i urmareasca nicidecum. Caci ea. Unde-i Creusa. Rostind cuvintele acestea. dupa o culme-mpadurita. Nu au vrut zeii sa-ti fiu tovarasa de drum.Dragul meu sot !. Feciorul sau. Enea a vazut cu jale ca soata lui s-a ratacit. adunau fete si copii si duceau totul la corabii.. pe cînd parasea Troia.. S-a furisat cu-ndemînare printre aheii. el s-a întors. Acasa-l asteptau sotia . barbati. pe coastele împadurite. Fii sanatos. 265 . A luat de-acolo focul sacru într-o caldare de arama. Enea a cautat sa-si afle soata si-n cetele de robi . precum stim. în goana mare. ca trebuie sa se îndrepte. care ardea cu vîlvatai.feciorul sau cel mititel : Ascaniu-Iulus si batrînul. Enea a strigat-o înca. draga mea ? S-a ratacit între dusmani.. Acolo tu ai sa fii rege.. înfruntînd moartea-n orice clipa. vestindu-i sotului. Deci nu mai plînge pe Creusa. Enea n-o putea zari. s-a agatat de haina lui. Astfel a spus umbra Creusei. umbra Creusei a venit lînga iubitul ei Enea si i-a rostit cu voce blînda: . dorind s-o mai îmbratiseze pe soata sa mult credincioasa .. Mai înainte a intrat în templul Hestiei4. care scapasera de moarte. facuta chiar de Afrodita. si printr-o vraja misterioasa. pe calea spre Hesperia5. dar n-a putut s-o mai gaseasca. A fost surprinsa de-un ostean si doborîta cu o lance. si s-a ascuns într-o dumbrava. micul Ascaniu. cuprinsi de spaima si nadejde.Enea n-a mai stat pe gînduri si s-a zorit sa-si scape tatal. purtînd în brate o ladita cu cîteva lucruri din casa. dupa cum spune legenda. Enea. cîti se salvasera cu zile. Umbra ei doar se ridicase si ratacea printre ruine. Astfel a razbatut Enea prin valmasagul bataliei si a iesit pe o portita. Pierderea Creusei Ajuns acolo în dumbrava unde erau mai toti troienii. care fusese odinioara sotul zeitei Afrodita. dar. si ei îl implorau cu totii: .fiica lui Priam cel batrîn. Ba a patruns si în oras. arsa de flacari. Iara pe munte-l asteptau. S-a catarat pe-naltul munte ce se chema. Iara sotia l-a urmat. s-a ratacit între ahei. ce purta numele Creusa . luptînd necontenit cu-aheii. Ida.Unde-i Creusa ? striga el. femei si chiar copii. si fara sa asculte sfatul celor ce se sileau sa-l tina. spre tara unde curge Tibrul cu valurile lui domoale. Deasupra ei au cazut lesuri. Urmeaza-ti calea.. undeva catre asfintit. Ai grija de feciorul nostru. a strîns în brate numai fum. Alta sotie vei avea. ce te-a iubit atît de mult. ce jefuiau înca orasul. Enea si-a urcat pe umeri tatal cel slab si gîrbovit. N-a mai avut alta ce face decît sa se întoarca-n munte. A luat de-asemeni si penatii si s-a grabit spre casa sa.

. în care-acesta s-a nascut. ce va trageti din Dardan. Au facut doua- 266 zeci de vase si. Enea întîmpina vesnic furtuni.Aici ne e poate limanul. necum. Hera începe sâ-i loveasca iarasi pe troieni La rugamintea lui Anhise. Le ramînea numai sa caute Hesperia necunoscuta si sa îndeplineasca voia zeului cel batrîn si orb.Unde o fi Hesperia ? Unde-o fi tara lui Dardan ? se întrebau acum troienii.. dar într-o noapte . tara pe care-a prevestit-o Febus-Apolo. insula Creta nu avea rege-n acea vreme. Într-adevar.Du-ne. rîul Tibru .Dar unde s-a nascut Dardan. Enea s-ar fi învoit sa stea acolo-n insula. decît un nume. . Au poposit. plutind mereu. unde vrei. a rostit tatal lui Enea. unde nechibzuitul Paris daduse premiul frumusetii. în care colt din asfintit ? a întrebat din nou Enea. în Tracia. Caci nu putea sa ierte Troia. în primul rînd.penatii ce-i avea cu el prind viata si încep sa-i spuna : 267 . Dar împotriva lor sta Hera 8. si nu gaseau nici un raspuns. troienii au pornit pe mare. marul discordiei. însa Apolo n-a raspuns. Enea a primit sa fie conducatorul cetelor. întoarceti-va tot acolo. Vremea trecea neostenita si dupa-atîtea suferinte troienii colindau pe mare si nu stiau încotro merg. dar unde curge acest rîu. si. nu apucase sa mai spuna. Aici Enea s-a plecat în templul zeului Apolo. E tara unde vor domni Enea si urmasii lui 6. cautati pamîntu-i de obîrsie. cînd s-aratase lui Enea. prin oracol. Hera-i punea-nainte piedici. de aur.. Hera era tot ne-mblînzita si dupa ce cazuse Troia 9.jertfele de sînge si a-ntrebat oracolul : încotro trebuie sa porneasca ? Oracolul i-a dat raspunsul : . Apoi în Delos. si nici Creusa nu graise. a facut. flota tro-iana a atins de la o vreme tarmul Cretei. sub conducerea-nteleapta a lui Enea si Anhise.. Atunci si-au construit corabii din trunchiurile de pe Ida. ce purta numele de Fatum 7. cobo-rînd pe orice tarmuri. Au trebuit însa s-astepte pîna ce au plecat aheii.ce sa credeti ? . . mamei troianului Enea. unde fusese-adînc jignita. plecînd din Delos. Ea-l urmarea înversunata pe acest fiu al Afroditei. Enea. . Drept razbunare pentru asta. Dar. cum. Pe mari. Calauzeste-ne prin lume si fa-ne o cetate noua. în care sa renasca Troia..Voi.

lui Enea. Tocmai se arata pe munte si fiorosul Polifem. Ea i-a împins catre Strofade. dupa atîtia ani de truda. de cînd tot rataceau pe mare. cînd sa porneasca iarasi. doua mici insule aflate între Pelo-ponez si Zante. purtîndu-l printre-ahei. Acolo. Nu-i ramînea decît baiatul. unde se afla Andromaca. 268 Enea s-a înduplecat si l-a luat pe corabie pe acest sot al lui Ulise. ca fiarele-n paduri. cum arata Italia si care-i drumul pîn-la ea.Zeii penati arata drumul spre Italia . l-ar fi-nghi-tit într-o clipita.este Italia. si-n insula Leucadia si. In zori. li sa ivit în fata-un grec. care aveau trupuri de pasari si rapeau oamenilor hrana. troienii au trebuit sa treaca pe lînga Scila si Caribda i0. cînd parasise acest tarm neospitalier. Aici se aflau niste harpii. tîrîta jalnic în robie de fiul marelui Ahile : Neoptolem. îsi amintea de acea noapte. au plutit iarasi mai departe. ascuns.. fosta sotie a lui Hector. prin iscusinta lui Enea. le spune vestea si în graba se si îmbarca pe corabii. Au ocolit Trinacria si-au lasat ancora-n alt port. Scapînd cu greu si de-acesti monstri. muntele care zvîrlea flacari. bine ascunsi într-o dumbrava. pierdea la rîndu-i pe parinte. unde salasluiau ciclopii. Enea. De l-ar fi întîlnit pe grec. si se facuse-un flacaiandru istet si vesel si voinic. Purtati apoi de vînturi aspre. bunul Anhise. acele. au stat troienii-o noapte-ntreaga.Hesperia. si-ar fi ajuns repede-acolo. din care a purces Dardan . în cîrca. I-a rugat în genunchi sa-l ierte c-a fost dusmanul lor la Troia si sa-l salveze din tarîmul acesta înfricosator. Numaidecît bunul Enea îsi paraseste asternutul. trezeste pe toti sotii sai. pe care-o cauti . pornind catre Italia. curînd. privind înmarmuriti vulcanul. Pîna atunci statuse. care crescuse-n acest timp. genii rautacioase. dupa acea. insula regelui Ulise. uitat acolo de Ulise. sprijinit într-un trunchi de pin. de nu-i lovea din nou zeita cu brate albe din Olimp. Mult l-a mai plîns bietul Enea pe tatal sau.zdrobit de-atîta oboseala si ratacire peste mari . li spun penatii. au atins Epirul. uitat aici de-atîta timp. îngroziti de Etna.. Moartea batrînului Anhise Parasind si acest tarîm.a închis ochii si-a murit. Acum. bietul. si s-au urcat iar pe corabii. în goana lui. . troienii au ajuns prin locuri unde calcase si Ulise. dupa draga-i sotie. Au poposit. cînd îl salvase din macel. numit Drepan.tara straveche si bogata. întors din Troia. Au întîlnit în drum Itaca. unde Anhise . avînd orbit singuru-i ochi de-mpunsatura arzatoare a îndraznetului Ulise. si-au luptat cu aceste pasari si le-au învins pîna la urma.

Dar Hera. troienii. Zile si zile a durat furtuna fara de pereche.Eol. . Nu mai aveau decît un pas. Eol a ascultat pe soata celui ce stapînea Olimpul si poruncea întregii lumi. au si zarit 'naintea lor un tarm întins si nisipos.. pe pamînt. tu. Apoi. rostogolin-du-se. cît este de bine sa vietuiesti. A hohotit si s-a-ndreptat spre adapostul nalt de stînci.O ! Zeus. Enea.. . . dusmanoasa Hera. Da drumul vînturilor tale si sufla strasnic peste mari . A deschis poarta de arama si vînturile au tîsnit în lungi vîrtejuri peste mare. marele rege peste vînturi. troienii s-au urcat iarasi pe corabii. Poate de n-ar fi fost Enea.O. sfîrsindu-se cu toate. chiar de Italia..Dupa ce si-au jelit durerea. L-au ai-s pe rug. odata. sosit din Troia. si-asa sa mi-i îneci în ape.. este pe Marea Tireniana. neamul dusman. Credeau ca nu vor mai scapa si nu vor mai atinge tarmul. patria care si-o doresc ? Tu mi-ai fagaduit. doar. care-i conduci pe zei. vreme-ndelunga. de pe malul marii. ascunse bine. demna de-un sot al Afroditei. zeita mama a lui Enea se dusese la tatal zeilor. nu mai stia de soarta lor. Aici a poposit Enea cu numai sapte corabii. Dar cînd s-a potolit furtuna. sositi tocmai din Troia departata. unde-si pastra. înghetata. Erau pe coasta Africii. în acest timp. cînd ai simtit ca te atinge. suflarea mortii. caci îsi pierduse-atîtia oameni. uriase. s-au strîns în brate fericiti si-au chiuit pe malul marii. ce-si are tronul de aur pe Olimp. 269 Zeus prezice stralucirea Romei si i-a batut furtuna asta pe bietii calatori. doar s-o mai zari ceva. cum i-a zarit ca se apropie. se ruga ea. de ce înduri ca fiul meu si cu troienii oropsiti sa nu-si gaseasca. a poruncit regina. sa mi-i dobori pe toti de-a valma . Pe celelalte le pierduse . El se urcase pe o stînca. scapati de groaznica furtuna. fiu-i si troienii au facut slujba-nmormîntarii. sapînd morminte mari de apa. Troienii se luptau din greu. Cînd o sa semplineasca totul ? . cele mai credincioase vînturi. ca si pe oameni. Cîti au ajuns însa acolo. însusi Enea fericea pe cei cazuti în fata Troiei. ca din troieni o sa se nasca neamul puternic de romani. s-apropie de Italia-. si-i atingeau tarmul dorit. cu mînie sporita ne-ncetat de Hera. Numai Enea era trist. nici «nul n-ar mai fi scapat de furia mare-a apelor. deopotriva. înca îndurerati. înalta.zburat catre Eol. Marea a început sa geama si valurile au crescut. Italia era în fata. l-au îngropat si-au pus la cale multe jocuri. a si .

de la stralucitorul Iulus . Regina sta pe-un pat înalt. pîna în ceasul cînd fecioara Ilia n. Mai mult s-a minunat Enea. va face legi. a pus la cale s-o ucida. Romulus va fi acel ce-o sa zideasca Roma. si-i va urma. surîzîndui. mîngîind-o pe Afrodita. sa nu suspine în zadar. sfatuita de-un curtean. la rîndul lui. frumoasa Afrodita.care va-ntemeia imperiul. Razboiul va fi ferecat. dorind sa îi rapeasca tronul. Ftia. vazînd pe Priam si pe Hector si pe alti multi viteji de seama cazuti sub armele aheie.. mîndra preoteasa. facut din aur. stapînul din Olimp. Legendele ne povestesc ca ea ceruse unui rege din Africa sa-i vînda numai atît pamînt cît cuprindea pielea întinsa-a unui taur. Fîsiile le-a înnodat la capete si a facut un curmei lung. cînd a sosit la tarm Enea. i-a atins buzele rosii si frumoase cu mîna lui plina de har si i-a facut un semn sa taca. Dintre ei. va stapîni Italia. . învîrtejite de furtuna. toate cetatile aheie vor fi atunci legate-n lanturi. mai ca nu-i venea sa creada. Dar fratele ei. feciorul sau. o preafrumoasa feniciana. în Cartagina Pe-aceasta coasta a Africii se-ntemeiase de curînd un regat nou . Temîndu-se de Pigmalion. gonit de vajnica furtuna. vrednicul Enea. Micena. Regina-aici era Didona. cu care ea a-nconjurat o suprafata nespus de larga de pamînt. în ajutorul lui 3nea. de Ares 13. Pe lume se va naste Cezar. Pe-acest pamînt îsi zidea tocmai un nou oras mîndra regina. Enea a aflat acolo pe cei mai multi dintre troieni. Pigmalion. Ea îi va naste lui doi gemeni.Zeus. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Asa încît. Va-ntemeia orase noi. va veni ceasul cînd romanii vor razbuna neamul troian. El însusi va deveni zeu. Didona-si luase avutia si se urcase pe corabii cu cîtiva prieteni credinciosi. Aproape toate vasele.Frumoasa mea. mai. fusesera împinse-aici. în maretele ei palate. cînd în Cartagina cea larga a zarit în basoreliefuri si în picturi si în statui înfatisate întîmplari din marele razboi troian. sub romana pace augusta. în lanturi grele. si-apoi. 271 . cetatea-n veci nebiruita a zeului razboiului. zeul razboiului. ar fi ajuns în tara sa. Didona-si cumparase-acolo pamînt pentru-o cetate noua. Sa nu ai teama. pe pamînt14. si mai ales Enea. a ascultat plin de rabdare pe dulcea zeita-a dragostei si. si-a poruncit zeului Hermes15 sa plece iute-n Africa 16. Cincizeci de roabe se grabeau s-aduca-n cosuri bunatati. Sosisera în Africa. i-a raspuns Zeus. Argosul. numit Iuliu. Faima eroilor troieni trecuse peste mari si tari. Didona a orînduit ospete mari pentru Enea si pentru ceilalti calatori. Dar sfetnicul o învatase sa taie pielea-n fîsioare subtiri ca firele de ata. Cartagina. Atunci o 270 sa se curme vrajba. spita troiana. Astfel a spui maretul Zeus. va fi-ndragita de un zeu. Didona stapînise Tirul. ce va avea hotar Oceanul si astri luminosi din slava. Fiul tau. si. aflînd Didona ca ei. Neamul lui Hector va domni trei veacuri în Italia. Ascaniu-Iulus 11.

si vor lupta si mai tîrziu. Enea. nu mai gîndea sa se porneasca din nou catre italia. acolo. 272 Ospatul s-a jsfîrsit în zori. catre Hesperia. Nu mai trecea pe la corabii. si iacata-ti voi povesti cum Agamemnon. de purpura. s-a-nvolburat. acoperite cu covoare din Iîna alba împletita cu firisoare de argint. . se îngrijeste sa zideasca cetati straine ? a strigat. Ci-nvesmîntat în haina scumpa. neistovita. Deaceea nu s-au lasat prada greutatilor care-i loveau si au luptat cu îndrazneala. Apoi troienii-au fost poftiti sa se aseze-n jurul mesei. . cu lira-n brate. si dintr-un colt. sub biciuirea asprei Hera. regino. Iar dragostea si-a aprins focul si-n pieptul dîrz al lui Enea. din amintiri. Dar dragostea dintre ei doi. în Hesperia. cum si-au facut apoi corabii troienii si-au pornit de-acolo. A povestit totul Enea. sînt prea multi ani de cînd cutreieri pe nesfîrsirea marilor. Doresti sa-mi reîmprospatez durerile. Insa dorinta ta-i porunca. glasuia dalba regina feniciana.O. argint si aur. cum vînturile si rautatea zeitei cea cu brate albe i-a azvîrlit încoa si-ncolo.Tu-mi ceri sa povestesc.Cum ? Nu se lupta sa-mplineasca îndatorirea-i de troian ? A uitat de Hesperia ? Înlantuit de o femeie. sa nu se mai sfîrseasca-n veci.fripturi si prajituri. abia-n-ceputa-n acea noapte. Au socotit ca vor pieri. Nu vrei sa povestesti acuma ce-ai patimit si ce mai speri ? Enea i-a raspuns Didonei : . si-a simtit inima cuprinsa de-un simtamînt tare ciudat. pe lavite scumpe de lemn. însa vroiau sa-ndeplineasca poruncile destinului si sa ridice-o noua Troia. plina de stele si parfum. pe care noi ne straduim sa le uitam. tot robi si ei. Regina Didona se îndragosteste de Enea In acest timp. cum a fost arsa de-ahei Troia. si ar fi vrut ca acea noapte. el se trudea sa-nalte ziduri puternice Cartaginei. sub mîngîierile Didonei. Iara o suta de barbati. Numai ca din Olintp veghea stapînul cel cu brat de fulger. Enea parca îsi uitase de sotii sai. nenumaratele-ntîmplari pe care le-au trait troienii. destepta sunete duioase un cîntaret cu viers divin. de datorie. Didona nu-si dezlipea ochii de pe chipul feciorului dulcei zeite Afrodita. pe mari. puneau pe mese amforele plinei cu vinuri purpurii. A început atunci Enea sa-si depene. în zilele care-au urmat. de unde le era stramosul. care de care mai gustoase. privind Didona necontenit pe calatorul sosit din Troia departata. cu Ulise si cu Ahile cel cumplit au nimicit orasul Troia. tu. .

S-a îndreptat catre corabii.. Se povesteste ca Didona . tata Poseidon ? Da-ndata a-nceput navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul sa întetit. Pe rug a asternut un pat.. umilita. i-a-mbratisat picioarele si.Ce pregatesti. dar nu stia ce poate fi.. Ascaniu. Lumea a început s-alerge pe ulitele pietruite. ridicat din ape. Tu nu mai plînge în zadar. pentru aceasta zabovire pe tarmurile Cartaginei. si chiar Enea. i-a dat raspuns fiul zeitei care împrastie iubirea.. Didona îsi strapunge inima de mîhnire Insa Didona a aflat. ce trebuie sa stapîneasca în tara vechiului Dardan. caci tu mi-ai fost nespus de draga. ce ramasese-n casa ei. Efidona s-a strapuns în piept.a fost prinsa de disperare. Cartagina s-a zguduit aflînd ca a murit regink. Cu gemete.si-a poruncit fiului sau Hermes. Apoi. si-a poruncit troienilor sa se gateasca iar de drum. sa zboare în Cartagina si sa-l trezeasca pe Enea din dragostea ce-l mistuia. din tokte patru parti. însa eu am o datorie fata de neamul meu troian si de feciorul meu.vazînd corabiile troiene cum s-au îndepartat de tarm . si a 273 18 cerut sa se aprinda . de pe mare. s-a urcat pe-acest rug. catre Cartagina. Vasul se legana mai tare. Unii l-au zarit pe zeu si au strigat la el cu spaima : .De te nesocotesti pe tine. l-a rugat sa nu cumva s-o paraseasca.Nu plec de voia mea. creste de valuri . caci îsi va pierde zilele. cu sabia lui Enea. A poruncit IO-bilor ei sa îi cladeasca-un rug înalt. înlacrimata.cu o faclie . Nu mai vedeau în zari nimica. Enea a simtit stropi sarati pe buze. Nimic nu ma mai poate tine. feciorul tau.focul. . Vîntul îi biciuia obrajii. si nu am sa te uit nicicînd .. Ea. Doar hauri negre lînga vase. îmbracata în vesminte de sarbatoare. Atunci Enea s-a trezit. n-ai dreptul sa îl uiti pe-Ascaniu. ce-si înalta pala spre slava . a vazut focul rugilui. privea la ei cu ochii turburi. cel priceput la toate. Poseidon 17. Didona. strigînd de groaza si mînie. si-a smuls din suflet moliciunea. Noua patrie a troienilor Privind înca în departare.. Hermes s-a dus si l-a mustrat plin de asprime pe Enea. .

si ce-au dantat pe coasta marii. jocuri. ci în CîmpiileElizee. N-a trecut de'cît putin timp si. însa zeita Afrodita a trimis niste porumbite albe ca laptele.. prin codri.Feciorule.. vase de-arama si vesminte. în tinutul Latium. jos. . 274 I Umbra parintelui Anhise s-a risipit apoi ca fumul. cu numele de Deifoba. Astfel s-a scurs o zi si-o noapte în lupta crîncena cu marea. boabe de mac si stropi de miere. Ce-au chiuit !L Ce-au mai cîntat !. usoare.. si ca s-ajungi pîna la mine.. a rupt-o iute . în visele fiului sau. acolo. Ea a fagaduit sa-l duca pe fiul mîndrei Afrodita pîna-n Infern. la rugamintile zeitei cu brate albe din Olimp. Te vei lupta c-un neam salbatic. spre Italia. si-a adus-o sibilei. degraba. Enea s-a trezit din somn.. te va calauzi sibila. Enea a orînduit. fiindca era ascunsa bine într-un desis de nepatruns. du-i pe troieni. dupa datini. ca o umbra. prin somn. pe puntile corabiilor . biruitorilor în lupte. care-n acest timp îi pregatise din faina. tîsnind mereu din adîncimi. Acolo a aflat crenguta. care traieste lînga Cume. Se împlinea un an din vremea cînd mai fusesera pe-aici si avusesera mîhnirea sa îl îngroape pe Anhise. în timpul noptii s-a ivit Anhise însusi. o sibila. pornind catre Italia. Poseidon îsi varsa mînia pentru pie-rirea fenicienei. sub pamînt. vazîndu-si noua patrie ! Pe Cîmpiile-Elizee în Cume au cautat troienii lacasul sacru-al lui Apolo. o prajitura. sa-si vada tatal. si-abia cu greu au izbîndit s-ajunga în Trinacria iS. bunul Enea o mai striga. nori amenintatori deasupra. Acolo vietuia pe-atunci o prorocita. ca s-o dea cîinelui Cerber. ce avea frunzele de aur. desi. si-ai saltat ancorele grele. tatal eroului Enea. Mai înainte vino însa în tara neagra a lui Hades. Pentru aceasta. Ma vei gasi pe mine însumi nu în Tartar.vinete. si i-a rostit poruncitor : . N-ar fi gasit aceasta creanga Enea-n veci de veci. clarvazatoarea prorocita. troienii au ajuns la Cume w. sa zboare lin deasupra lui si sa-i calauzeasca mersul pîna-n dumbrava nestiuta. ocrotiti de Aîrodita. în Infern. în cinstea bunului Anhise. dintr-un stejar al zeilor. A pus doi oameni sa adune pe toti troienii cît mai grabnic. întreceri si serbari dînd premii mari : tauri si arme. ploaie si muget ca de fiare. urlete ce-i înfricosau.. si-i vei învinge negresit. Dar umbra nu s-a mai întors. o mai ruga sa-ntîrzie înca o clipa si sa-i dea sfaturi întelepte. Dar a cerut sa i s-aduca mai înainte o crenguta.

pe fiica lui. Regele o fagaduise pe fata sa unui razboinic stapînitor peste rutuli. de-olimpieni. Solii troianului Enea. si-a adunat în pripa oastea si s-a calatorit spre Latium. Turnus avea si el aliati. care avea un oras mare. gonind pe calul ei ca vîntul. de mult. toata-nlacrimata si nu a vrut sa-i dea iertare. pe tarmul marii. spre Asia. A-ntîlnit-o si pe Didona. trimisi la regele Latinus. Pe o carare misterioasa. Razboinicul se numea Turnus. si Camila. acolo unde se înalta cetatea regelui Latinus. Enea i-a cerut iertare c-a parasit-o din porunca lui Zeus cel ne-ndu-plecat. lînga Cume.' Era din neamul lui Danae. Iar tatal sau i-a prevestit viitorul. numit si pîna azi : Ardeea. sa-ntemeieze tara Troadei cea bogata. cînd au fost biruiti titanii. pe Lavinia. Acuma sentorcea urmasul. însa regina. Macul. stramosul lui Enea. El s-a-nvoit. Era-n Cîm-pule-Ehzee. Intre acestia. chiar pe pamîntul stramosesc. cei mai de seama-au fost Mezentiu. adormind. sibila l-a condus pe fiul zeitei dragostei la Hades. din Troia nimicita-n flacari. precum îl învatase Anhise. au poposit între-Ardeea si Ostia. De-aicea s-a iscat si sfada. prin gura unei pesteri negre. i-au dus în dar sceptrul lui Priam. Acest Evandruntemeiase pe malul stîng al Tibrului. ei au putut sa intre lesne în Infern. calauzit tot de sibila. bunul Anhise. Latinus i-a primit pe soli cu bunatate si cu cinste. pocalul lui. Acest Latinus mai avea si o copila. Turnus a început razboiul 2 si s-au batut fara crutare. Dar ea si-a-ntors încolo capul. dupa vointa zeilor. aflînd despre prorociri. Latinus se tragea din spita zeului Cronos22. ce le purta cu el Enea. mai multi vecini. De-aici pornise alta data Dardan. în schimb. Cîinele Cerber a mîncat din prajiturile sibilei. . si. Razboiul iscat clin pricina Lavinf Aflînd cele ce-i prevestise parintele sau preaiubit. s-a învoit sa-i dea ca soata eroului sosit din Troia.Dulceata-l atragea pe Cerber. îl adormea. fiul lui Her-mes cel siret. Enea si cu sotii sai. Aici i-a gasit pe eroii ucisi în luptele grozave purtate zece ani la Troia. mîhnita. 275 18 Pe urma l-a aflat Enea pe tatal sau. Amata cea cu par carunt. s-a necajit ca-si calca vorba fata de Turnus si rutuli. haina regeasca si alte daruri pretioase. si. soata batrînului Latinus. adica în Laurentium23. plutind de-a lungul coastelor. Erau si toti vrtejii-ahei. regele Cerei. doborît. pi urmasii lui si gloria cetatii Roma 20. Lavinia. o fata care se lupta neînfricata cu barbatii. Enea era sprijinit de-un alt rege batrîn. Stapîn în Latium era regele cel batrîn Latinus21. Evandru. de mult. Enea s-a înapoiat.

în Alba Longa. gasind copiii. Ilia a nascut doi fii. înconjurat de fulgere si trasnete nimicitoare. Enea a pierit în slavi. troienii i-au ridicat si un sanctuar pe tarmul fluviului Numiciu. si apoi s-a urcat pe tron. si l-a vestit pe fiul sau ca Zeus l-a urcat în slavi. Iar dupa Iulus au domnit alti doisprezece regi mai mici. pe tronul sau din Latium.276 întrj-o regiune paduroasa.colina zisa Palatinul . Crescînd. neîmblînzita Hera. Enea s-a înfatisat fiului sau.Lupercal28. pîn-s-a stins si Iulus. si-a-mbratisat-o pe vestala 27. i-a hranit. si fiindca Numitor avea si o copila : Ilia. si valurile i-au lasat la poalele unui smochin. Numai ca Zeus tot veghea sa se-mplineasca hotarîrea ce-o prevestise Afroditei. In amintirea si spre cinstea acestui zeu stramos. de Ilia : Remus si Romulus. Numitor. noului rege. cu ziduri albe. numit de-aceea Alba Longa 26.. si-n locul lui s-a urcat Romulus pe tron. fiul lui Enea. unde Enea disparuse. Un pastor i-a aflat pe gemeni si i-a luat în coliba lui. mereu. Enea si-a învins dusmanii. foarte întins.. Palatina. pe tarmul fluviului Numiciu. Cu ajutorul Afroditei si al lui Zeus olimpianul.si anii au trecut pe urma. dupa poruncile lui Ares. si-a urmat regelui Latinus. la poalele unei coline . si într-o alta batalie. care crescuse pe colina încîntatoare. ei s-au luptat cu Amuliu. rîul s-a revarsat pe 278 tarm ducînd cu el. prin vointa lui divina. Rege atunci a fost ales feciorul sau Iulus-Ascaniu. L-au doborît. Din fericire. întemeierea Romei . El a domnit numai trei ani. nevatamati. El a pus temelia . pe cînd pornise o furtuna. însa în noaptea ce-a urmat. si. a poruncit ca fratii gemeni sa fie aruncati în Tibru. Fiind preoteasa n-avea dreptul sa se marite niciodata si deci nu putea avea fii. c-a devenit la rîndu-i zeu. cu toate ca-i statea-mpotriva. printul Amuliu. Dar zeul Ares a pîndit-o pe Ilia cînd a venit pe malurile Tibrului si-a adormit sub un eopac. ca Zeus. purtînd pe el înca armura si-n mîini o sabie si-o lance. si-au hotarît sa i se-nchine "sub numele de Indigetul. Turnus a fost rapus în lupta. Iulus. o lupoaica. Enea s-a casatorit cu frumoasa Lavinia . Pe el însa l-a doborît fratele sau. Amuliu. preoteasa. feciorul lui Enea. treizeci la numar. a parasit apoi Laurentium si a cladit un oras nou. unchiul Iliei.cetatea sa Palantium 25. Atunci s-a coborît. pe cei doi frati numiti de mama. printul Amuliu a trimis-o în templul Hes-tiei. în marea grota .

6. Acesti eroi îsi transmiteau. acela care venise întîiul din Europa în Asia si pusese bazele Troici. în acest fel credea poetul Vergiliu ca poporul roman poate contribui din plin la dezvoltarea grandioasa a unei noi civilizatii. Se simte astfel diferenta dintre legendele elinilor. slavind eroii care au pus temeliile. 2. 5. Acesta. Fatum era zeul destinului la romani. cînd pacea fusese statornicita. a caminului. Romanii sustineau ca Dardan. Vergiliu a creat o mare epopee : "Eneida". 7. Dimpotriva. August. orasul închinat lui Ares. mesajul lor catre urmasi de a pastra gloria strabuna si de-a o creste prin virtuti. Astfel justificau faptul ca troienii scapati din macel s-au stabilit în La-tium si au întemeiat cetatea Roma. dupa legenda. în buna parte cu elemente preluate însa de la elini. referindu-se de fapt la Italia. fiul ei. Atunci si-a înstrunat Vergiliu lira lui maiastra sa cînte. vor s-o îndeplineasca.zeita ocrotitoare a focului sacru. si aceasta legenda romana.Romei pe Palatin. zeul razboiului cel crunt 30. Hesperia înseamna tara din asfintit. Afrodita-Venus. în locul unde îi hranise fiara pe fiii crudului zeu Ares si ai sarmanei Ilia29. din Prometeu. era socotita drept stramoasa romanilor. în timpul lui August. Faptele savîrsite de supravietuitorii din Troia au fost cîntate de poetul latin Vergiliu. eroii nu sînt ca aceia ai lui Homer. romanii se socoteau descendenti directi din cea dintii dinastie de zei. si. în care staruie în buna masura spiritul popular. creîndu-si epopeea. amîndoi apoteozati si preschimbati în zei romani. prelucrata de poetul Vergiliu. atunci cînd este împotriva lor. Din neamul lui si-al lui Enea s-au tras apoi si Iuliu Cezar si fiu-i adoptiv. ar fi fost de origine din Italia. Romulus si-a mutat aici poporul sau din Alba Longa. dupa poruncile Cezarului. Note 1. care se scursese în apa marii. Romei antice. prin Deu-cation si Pira. cum ar fi mila fata de cei în suferinta. Hestia-Vesta la romani . 279 4. îndeplinirea datoriei sau dragostea calda fata de popor. Penatii sau larii erau zeii particulari ai fiecarei cetati si chiar ai fiecarei familii. Mai trebuie adaugat ca în poema epica a lui Vergiliu : "Eneida". triumful poporului roman ajuns pe culmile puterii si pretinsul lui drept la suprematia politica si economica în Medite-rana. care se trageau. 3. deci de origine mai buna decît elinii. care a trait si a creat în asa-numitul "secol de aur". Pe baza legendelor romane. prin Enea. Desi sînt puternici. nu din Elada. ei nu se straduiesc sa înfrunte soarta si sa-i calce vointa. dupa nenumaratele razboaie crîncene. Aceasta e povestea Romei. nu a putut sa se sustraga . în versurile "Eneidei". fiindca zeita se nascuse din sîngele lui JJranus.

Sa cucereasca si întregul Argos. împaratii romani îl invocau adeseori. 13. De aceea. în româneste de D.A. în sfîrsit. Acest raspuns este celebru. deci de puterile supreme. Hera-Junona îl dusmaneste atît de mult pe Enea. în epopeea lui. ne cînta plin de maretie imaginarul raspuns dat de Zeus-Jupiter zeitei Afrodita-Venus. la romani.si cele italice. sau dinastia de Cezari. care era neam de zei si viitor zeu. Marte. care-i dadusera pe eroii biruitori la Troia." .desi are ca temei epopeea romana a lui Vergiliu . Care de trei ori înghite-n adîncul gîtlej al genunii Valuri ce nu au sfîrsit si de-a rîndul din nou catre ceruri Ţi le azvîrle. unde vazuse lumina zilei cel mai puternic dintre ahei : Ahile.P.homerice . ocupînd chiar orasul vestitului rege Agamemnon. Sîntem îndreptatiti si mai mult la aceasta pastrare a unitatii. Murasanu. ca el. alaturi de Hector. E.folosim tot numirile grecesti ale zeilor. In povestirea aceasta . cînd o rapise pe Elena. ci în primul rînd pentru ca salvase cîteva cete de troieni si urmarea sa înfiinteze în Hesperia .S. la stînga Caribda cea neîmpacata.adica cel din Ilion Troia. 12. peste Elada. 10. Vergiliu : "Eneida". 8. Chip omenesc are dînsa. unde domnise Diomede . dat de Zeus-Jupiter. acela care-i condusese pe ahei la Troia. mai ales. tinutul paduros. Facem acest lucru pentru a pastra unitatea fireasca a lucrarii si a face legatura directa între miturile si legendele eline . care-i ocrotea pe calatorii de la Troia. socotind ca el justifica pe deplin pretentiile de stapînire asupra întregii lumi de atunci si.Italia . lovind si astrii cu unda-i în spuma. Numele preotesei Ilia aminteste de asemeni llionul.. Prin acest închipuit raspuns. urmasii vechilor troieni. fecioara cu piept ce încînta Pîn'la mijloc. si-n primul rînd însusi Octavian-August. Mostenitorii lui Enea : Iulii. pretindeau ca soarta si zeii olimpieni au hotarît ca ei.o noua Troie. "Scila-i pe dreapta.conceptiei aristocratilor. 280 11. 14. si. se hotara de soarta. Scila în tainica hruba se-nchide si capu-si arunca Din ascunzis si atrage spre stînci plutitoarele vase. Vergiliu. adica splendida Micena. Ftia. August. . Ea se mai numeste în legenda si Reea-Silvia. venea de la llvs . romanii. atît de drag inimilor imperiale. 1950. asa cum îi poruncesc zeii. toate acele locuri.L... si-ncolo-i balena la trup uriasa. întrucît epopeea lui Vergiliu se refera la zei. sa se razbune pe ahei. Numele fiului lui Enea : Ascaniu sau Iulus. prin contopirea carora si-a realizat dealtfel însusi Vergiliu grandioasa lui epopee "Eneida". sau fiindca era ginerele lui Priam si luptase cu vitejie împotriva aheilor. 9. nu numai fiindca îl însotise pe Paris la Sparta. Vergiliu ne cînta aceasta întîlnire în "Eneida" . cel cw brat de fier. în cîntecele sale. eroi si actiuni cunoscute de noi din capitolele anterioare ale "Legendelor Olimpului". eroul Enea se supune soartei si cauta sa-i îndeplineasca hotarîrile neclintite.

nu din lacomia regilor ahei si din dorinta lor de a stâpîni orasul Troia. Vranus.Fatum i-a hotarît lui August sa "ntemeieze un imperiu. Prin Enea se înrudea cu Dardan. se refugiase în Latium. aratînd ca el avusese loc. Dincolo de zodiac.. Deci. 23. dar cu respect fata de zei. dupa traditiile romane. Aceasta imaginara povestire era cîntata de Vergiliu.. Pe colina Palatina or sa se înalte primele ziduri ale Romei. adesea. Ca sa nu râmîna mai prejos. si dura-va el însusi Veacul de aur în Latiu.. Poetul îndeplinea astfel dorintele stâpînului sau Cezar-Octavian August. la romani.. Roma Quadrata din legenda.. acesta-i ce-auzi ca promis ti-i. un luptator neobosit. ÎS. Neptun. 17. orînduita de la Roma de împarat si de aristocrati. ce-o purcede sub larga tarie albastra. Imperiiu-i. 22. probabil dupa dorinta împaratului August. se arata ca razboiul a fost iscat de gelozia lui Turnus. în loc de a se povesti ca oastea cutezatorului Enea a napadit cu armele tinutul Latium. Zeul Cronos sau Saturn. Iata barbatul. 24. Caci prin Enea. 16. 281 Cezar August mladita de zeu . Se stie doar ca O ctavian-August ceruse înca din timpul vietii sa i se faca un templu si sa fie adorat ca zeu. 19. se înrudea cu Afrodita si cu cel dintii zeu. " . Legendele eline înnobileaza razboiul Troiei. se va-ntinde. care voiau sa împiedice orice rascoala populara : a sclavilor. 25. fiul lui ZeusJupiter. 20." Enea este numit în versurile lui Vergiliu drept "cel pios". De la el a venit numele de latini. Aici se vor cladi cele mai mari si mai stralucitoare palate ale orasului. fiind doborît de olimpieni. 15. Numit Mercur de romani. legenda romana are un continut asemanator. a plebeilor sau a taranilor aflati în departatele provincii ale imperiului.Ochii îndreapta-i acuma încoace : priveste-ti tu neamul si pe ai tai. Alba Longa a fost cuprins de Roma. o pace aspra. ca sa-l ia în stapinire. al stapînilor de sclavi. Vergiliu arata cum doreau împaratul si aristocratii sa fie îndeobste un supus cetatean roman. 21. Cu ajutorul acestei asa-zise prevestiri. reprezentantul aristocratiei.. pe romani.. Pe Unga Neapole de astazi. Cezar-Octavian August dovedea ca e din neamul lui Enea. ci ca o urmare a rapirii frumoasei Elena. 26. Este vorba de coasta Africii de Nord. Sicilia.avea dreptul sa stapîneasca tot pâmîntul. Sa fie adica vesnic o "Pax romana" sau "Pax Augusta". soarta . afara încolo De-ale soarelui cai si pe unde de cer purtatorul Atlas roteste cu umaru-i bolta-n podoaba de astri. a popoarelor tinute în lanturile Ramei.. ale carui granite sa fie marginile lumii. asupritoare. Dupa cum. tot prin Enea. Este Cezar si spita întreaga A lui Iul. de asemenea. Adica cetatea laurilor sau a gloriei. .

eroi etc.pe malul rîului Tibru. o alta divinitate a marii . în sanctuarul Lupercal. semizei. s-au gasit urme omenesti cam de la începutul celui dintîi mileniu al erei noastre. fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. atunci ne dam seama de unde provine bogatia mitologiei grecesti. Pe malul sting al Ti-brului. în muzeul din Cracovia se gaseste o splendida camee antica.ca sa o îmbratiseze. legenda are un pic de adevar. are pentru noi o deosebita însemnatate.. sotia lui Poseidon .. Luînd ca pilda marea. înfati-sînd pe zeul Ares-Marte. aducîndu-le fericire sau nenorocire. Dar în mare. care se sparg mugind de tarm. în imaginatia grecilor mai locuiau : Amfitrita. Scena aceasta a hranirii celor doi gemeni de catre lupoaica era însasi emblema Romei. fiicele lui Nereu . Hermes era . Mitologia grecilor este extrem de bogata. i s-au adaugat mai tîrziu 282 cei doi gemeni. conduse de împaratul Traian. ci se amestecau în viata lor. au pus stapîn peste întinsele ape pe Poseidon. pîna în tinuturile noastre. de baza a fost data de un bronz turnat in secolul al V-lea înaintea erei noastre. mai întîi prin faptul ca la crearea nenumaratelor figuri de zei. la huietul vijeliei care în-covoaie copacii. în viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. care cuprindea numai pe lupoaica. Nereidele. 28. dirijîndu-le sau împiedicîndu-le actiunile. Astfel. la zigzagurile rosii ale trasnetului si la lumina orbitoare a fulgerului ? Se gaseste o inima omeneasca în stare sa ramîna de piatra în fata acestor marete fenomene ale naturii. în amintirea acestei întîmplari. de pe vremea lui Pericle. Daca ne gîndim cît de variate sînt fenomenele naturii si aspectele lor si daca tinem seama ca pentru grecii vechi fiecare fenomen si aspect al naturii a dus la crearea mai multor zeitati. unde neîntinata vestala doarme . în lipsa unei ratiuni patrunzatoare. Astazi cunoastem fortele naturii si puterea lor nu ne mai în-spaimînta. se celebrau pe vremuri stralucitoarele serbari lupercalii. prin care urmasii lui August îsi legitimau închipuitul drept de a cotropi orice teritoriu strain. a caror variatie îsi afla corespondentul în nesfîrsita gama de sentimente pe care o trezesc în sufletul nostru ?. Pe Palatin se ridicase. Imaginea. dealtfel. a contribuit imaginatia multor generatii si a multor oameni de talent. zeita Hera proteja casnicia. In conceptia vechilor greci. si sanctuarul numit Lupercal. Triton. 30 Legenda aceasta. Tetis. atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. la freamatul valurilor marii înfuriate. De aceea. . Aici. STUDIU Exista oare vreun om care sa ramîna indiferent la adierea mîn-gîietoare a vîntului primavaratic. observam sa strabunii îndepartati ai grecilor. 29. cînd se coboara la preoteasa Ilia. Pe temeiul sau au patruns ostile romane. Dar imaginatia omului primitiv. care sug lacomi laptele hranitor al mamei adoptive. Acestui bronz. fiul lui Poseidon .27. Ares era zeul razboiului. Prin ea putem sa apropiem "Legendele OlimpuUi" chiar de hotarele istoriei poporului român. Vupa cit se pare. dintre care aceea a grecilor se remarca prin marea bogatie si frumusete a miturilor. a creat figurile mitice ale zeilor. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie însasi multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. Nereu. pe colina Palatina. zeii nu traiau izolati de muritori. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice.

ale carui fapte sînt cîn-tate în Iliada. în timp ce la Homer. 285 De aceea. în toate amanuntele lui. au facut un drum lung. odata instituit. de relativa liniste si înseninare a sufletului grec în fata covîrsitoarelor forte ale naturii. care se deosebeau de oameni numai prin putere si nemurire. Acest fapt a facut ca despre acelasi zeu sa se povesteasca lucruri diferite si deci zeul sa apara în chipuri diferite. De pildar un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sîngele lui Uranus. chipuri omenesti. înainte de Apolo. sefi de triburi. Olimpul homeric n-a ramas încremenit. . era închipuita de o piatra necioplita. si-au închipuit aceste forte sub forma unor obiecte neînsufletite. au fost create într-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. care si asa era extrem de bogat. Aceste exemple sînt îndeajuns spre a înlesni o reprezentare cît mai clara despre bogatia de mituri care se povesteau despre zeii din Olimp. De pilda. înainte de Homer.. oamenii au început sa cunoasca natura..n. doua centre importante din Grecia. numite fetisuri. în legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cînd traiau autorii miturilor. Poetii caie au urmat dupa Homer au prelucrat miturile în lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. Dar.284 protectorul negustorilor. Zeus trona în Olimp asa cum la Tirint si Micena. divinitate a marii. în imaginatia grecilor.. pe cînd la Sparta zeita aparea. fortele naturii au luat chipul unor animale. Olimpul homeric nu este altceva. Miturile Olimpului. contribuind astfel la îmbogatirea tezarului mitologic grec. faimosul erou. Prelucrarea miturilor zeilor olimpici de catre poeti a dus si la diversificarea chipurilor sub care apareau diferiti zei. Poseidon era socotit si numit "protector de familie" si "tata". decît o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. cazut în valurile marii. oricît de variate ar fi fost. în special pietre si lemne.e. forta atribuita mai tîrziu zeului Eros. trona un zeu cu chip de lup. înarmata.. împaratia mortilor o conducea Hades etc. încetul cu încetul. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers : zeita Tetis. sa-i înteleaga unele fenomene. în Beotia. pe cînd la Homer el stapîneste peste ape. iar din casatoria lor s-a nascut Ahile. De pilda. în imaginatia grecilor. Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. de pe vremea cînd au fost plasmuite aceste mituri. stapîneau puternicii basilei. Afrodita era socotita protectoarea lauzelor. de la zeitati închipuite sub forma unor obiecte neînsufletite si pîna la zeii din Olimp. Apoi. în secolele XIV. zeul iubirii. în Siciomia. s-a casatorit cu Peleu. grecii. un muritor. ca forte ale naturii. La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia multor oameni si a multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. si atunci fortele ei covîrsitoare au luat. La început. conceptiile grecilor despre divinitati. adica miturile care se povestesc despre zeii care locuiau în Olimp. La Delfi.X î. Asadar. în orasul Thespiae.

Asa cum am aratat. pe Hesiod. caci. profesorul si scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici. încercam sa aratam cum a înteles autorul sa rezolve aceste probleme. dupa stabilirea domniei lui Zeus în Olimp. cu Haosul. deoarece. Geea. dar mai ales din titlurile si subtitlurile lucrarii. Alexandru Mitru a trebuit sa dea o ordine cronologica miturilor. Nu toate mitologiile procedeaza asa. si ca orice mitograf. dupa Hesiod. în general. mai ales. înainte de Zeus. despre zeii Olimpului se povesteau mituri plasmuite în vremuri si în regiuni diferite si reflectînd conceptii felurite. în prima parte a acestui volum. A dat-o.Cele_expuse mai sus ne explica de ce. pentru a explica în acest fel aparitia omului. care se punea dupa alegerea miturilor de expus. în alt fel. în general. asa cum. astazi. ceea ce corespunde de fapt ordinei închipuirilor pe care le-au avut grecii despre lume si viata si luptei duse de oameni pentru eliberarea de tot soiul de suferinte materiale si morale. a zeilor. de o deosebita însemnatate. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai înainte de a fi creat. din epoci diferite. cît. si însemnatatea acordata fiecarui zeu. se ajunge la inadvertente. El a facut acest lucru pe de o parte din dorinta vadita de a lega. sau Gheea. autorul nu si-a propus sa dea absolut toate miturile Olimpului. Este însa vrednic de subliniat faptul ca Alexandru Mitru a dat o deosebita importanta mitului prometeic. întrebarea. . Cronos etc. pentru a-i da lui Prometeu . "nasterea zeilor". Asadar. precum si motivarea psihologica si logica a faptelor închipuite. cînd zeii si oamenii nici nu existau. dar introducînd si unele elemente personale. de la început. zeii s-au nascut ca si oamenii. era aceea a ordinii cronologice. Haosul în mitologie n-a încetat dupa aparitia Teogoniei. Pentru autorul cartii de fata se puneau. Ea avea sa reflecteze. ci a ales pe cele mai importante în legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si. poetul care a încercat sa faca o "istorie". opera a mîinilor lui Prometeu. haos provocat de nenuma- 236 ratele mituri contradictorii. înainte de ei. ca sa zicem asa. de haosul care domnea în mitologie. Aici autorul a urmat. mai multe întrebari : cum va proceda cu diferitele variante ale miturilor ? Le va expune pe toate sau numai pe unele ? Care va fi criteriul alegerii. daca va face o selectie ? Cum vor aparea zeii Olimpului în lumina miturilor alese ? In cele ce urmeaza. iar mitografii greci care au scris dupa Hesiod s-au gasit în fata aceleiasi puzderii de mituri contradictorii. diferitele mituri între ele. Tocmai de aceea Alexandru Mitru a procedat cu multa atentie si logica atunci cînd. de pilda. ca si Hesiod. printr-un fir logico-cro-nologic. Eros este stapînul inimii zeilor si oamenilor. oricine voieste sa scrie o mitologie a grecilor. Marx . mai ales. pe de alta. atît cît este cu putinta. împotriva fortelor naturale si sociale pe care zeii le închipuiau în fantezia celor vechi.valoarea unui simbol al luptei pentru smulgerea si stapînirea tainelor naturii. se gaseste de la început în fata mai multor mituri. Hesiod a fost determinat sa scrie Teogonia. asa cum am spus. a introdus mitul lui Prometeu. la Hesiod. conducîndu-se. Dupa cum se vede si din tabla de materii. desigur. cum îl numeste K. Dar este mai bine cum a procedat Alexandru Mitru. Uranus. deci. în imaginatia grecilor. autorul român vorbeste despre titani si despre monstri."cel mai nobil sfînt si martir din calendarul filozofic". atît în ceea ce priveste faptele zeilor. care se povestesc despre acelasi zeu. pentru progres. în ceea ce priveste momentul aparitiei lor în lume. Autorul "Legendelor Olimpului" a împletit evenimentele mitologice din Olimp cu cele petrecute pe pamînt. povestite de mituri.

diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba în lumini diferite. autorul o considera "zeita a . fara sa-si dea seama ca nu este în stare sa le poarte. "fiica a iui Zeus". "cu tronul zugravit în multe culori". si anume acela al zeitei Afrodita. Murnu). Lucrul este cu atît mai important cu cît. zeita frumusetii. ba chiar ranita . în esenta. Asadar. Afrodita este ranita de muritorul Diomede si nevoita sa se urce în Olimp. sau zeita. îi zise. (trad. Vergiliu. cu ochii în lacrimi. ale caror lucrari le avem la îndemîna. Pentru poetul roman Lucretiu. prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamînt. care salasluieste în "palatul de aur al tatalui sau". Grija ta fie mereu legaturile dragi ale nuntii . Aici Zeus o cheama la sine : "Fata mea. Popa-Lisseanu si N. pe care-l socotim cel mai caracteristic. sub pana poetului Lucretiu. 287 de un muritor. Ajun-gînd pe pamînt." Iata dar pe Afrodita. îl roaga sa înceteze prigoana împotriva fiului ei. amesteeîndu-se în lupte. facînd o plasa de aur invizibila. "datatoare de viata". dupa cum am mai spus.Oricît ele importanta ar fi problema cronologiei miturilor. A. pentru mitograful modern se pune foarte stringent problema alegerii variantelor care sa înfatiseze zeul. Totul se petrece ca în familia unui basileu din Ti-rint sau Micena. vom da un singur exemplu. La Popa-Lisseanu. razboiul nu te priveste pe tine . Pentru a ilustra chipul cum a înteles sa rezolve aceasta problema autorul "Legendelor Olimpului". Kun. Afrodita-Venus este preocupata de maretia Romei. Safo. Îndurerata de suferintele lui Enea. Armele si batalia sînt date lui Ares si Palas. Afrodita este numita "nemuritoare". mîngîind-o. In cartea a VUI-a a Odiseei. zeita Afrodita ne apare însa într-o postura si mai putin potrivita cu maretia unei zeite. dar începuse s-o capete la Safo. G. se trece la descrierea puterii ei. nasterii zeitei din spuma marii. în Iliada. si anume G. Deci. dupa ce se arata în cîteva rînduri legenda . Iata cîteva exemple.419 si urm. în lumina pe care o crede cea mai potrivita. o maretie pe care nici pe departe nu o avea la Homer. în hazul tuturor zeilor. sau eroul respectiv. Cîntul V. Într-adevar. Poetul povesteste cum Hefaistos a pedepsit-o pe zeita. La Vergiliu. din multele care se pot da. ea se duce la Jupiter si. Afrodita-Venus este : "Nascatoare a Eneizilor". de felul în care este înfatisata Afrodita-Venus la Homer. Lucretiu. Zeita este dusa pe pamînt într-o teleaga trasa de vrabiute. în care a prins-o alaturi de Ares. esentialul îl constituie continutul lor. am vrea sa vedem cum au procedat doi autori moderni. Alta coarda vibreaza într-o oda adresata zeitei de poeta Safo si în alta lumina ne apare Afrodita. . Vers. Afrodita zîmbea prietenos poetei si o încuraja. Afrodita-Venus a capatat. înainte de a cerceta cum a procedat autorul "Legendelor Olimpului".

pentru ca sa ajunga apoi la Pigmalion. Alexandru Mitru.. autorul reaminteste cele spuse mai sus si continua : "Viata împodobita de farmecul iubirii este mai fericita. Avînd în vedere ca aceasta "mitologie" se adreseaza în primul rînd scolarilor. printr-un exemplu cît mai concludent." într-un capitol special consacrat zeitei Afrodita. N.frumusetii. si ale muritorilor. Autorul continua sa arate puterea pe care o are zeita asupra fiarelor. spre deosebire de cei doi autori. autorul român încearca sa împace maretia Afroditei-Venus lucretiene cu versiunea burlesca din Odiseea. dintre care Kun nu mentioneaza întîmplarea Afrodita-Ares. A. I. 52. autorul "Legendelor Olimpului" a rezolvat problema în chipul cel mai potrivit. dar Moira hotarîse altfel. harnic. peste vietatile marii si peste vietuitoarele vazduhului" ." Urmeaza un fragment din imnul poetului Lucretiu. ale zeilor. de originalitatea sa. ia o atitudine hotarâta de condamnare a urîtului fapt. Alexandru Mitru vorbeste mai întîi despre nasterea zeitei Afrodita din spuma marii. trece imediat la descrierea chipului si a gatelii zeitei si la primirea ei în Olimp : "Cînd au vazut-o pe Afrodita intrînd cu pasul leganat în fastuosul lor Olimp. zeii sau ridicat cu totii nauci de-atîta frumusete si gratie si gingasie. sj. osîndind netrebnicia înselatorului Ares. Cea mai frumoasantre zeite a avut parte de barbatul cel mai urît din tot Olimpul. la capitolul "Afrodita" si am discutat comparativ textele antice cu pasaje din mitografi moderni. Apoi. pag.. Dragostea îmblînzeste firea si duce focul vietii întruna mai departe. S-a însotit cu zeul faur. Trecînd. iar Lisseanu reproduce. Afrodita n-ar trebui sa se amestece în bataliile sîngeroase. autorul "Legendelor Olimpului". în acest fel. apoi autorul povesteste scena prinderii zeitei Afrodita în plasa nevazuta de catre sotul ei Hefaistos. întocmai ca Popa-Lisseanu si Kun. Legendele si miturile Greciei antice. Putem dar distinge în prima parte a "Legendelor Olimpului" urmatoarele trasaturi principale : . cel priceput. însa schilod. 243. Am dat fragmente din textele pe care le-a avut autorul "Legendelor Olimpului" la îndemîna. a început prezentarea zeitei Afrodita sub influenta imaginei lucretiene. textul citat din Odiseea. însotitoarele. Dar. reproducând si el legenda burlesca din Odiseea. spre a ilustra. ne putem da mai lamurit seama de lumina în care a prezentat-o. pag. rodita de picatura de sînge cazuta din rana lui Uranus. în acest fel. I 1 si urm Mitologia greco-romana. Ea sadeste dragostea în inimile tuturor . a iubirii si prosperitatii. Hefaistos. la Afrodita prezentata de autorul "Legendelor Olimpului". nasterea ei din spuma marii. logic. Prin aceasta putere ea domneste asu. Împaratia ei se întinde peste ceriu si peste pamînt. cu usoare modificari. felul cum a încercat sa armonizeze Alexandru Mitru diferitele versiuni contradictorii cu privire la aceeasi zeitate. modest. vesmintele. Multi dintre olimpienii falnici au si cerut-o de sotie. De rerum natura (Despre natura lucrurilor). în sfîrsit. Kun începe prezentarea zeitei prin urmatoarele fraze : "Rasfatata si zburdalnica.pra lumii întregi" .

naturale si sociale. subliniind în cuprinsul legendelor ecoul luptei permanente a oamenilor împotriva fortelor capricioase si asupritoare. grecii au atribuit puteri zeiesti unor obiecte neînsufletite. 4. personalitatea. 5. Zeii erau niste fiinte pur imaginare. Filemon si Baucis. Agamemnon. Ahile. u 289 1. de la oameni. în legendele despre eroi asistam la o încordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamîntenilor. despre care se stia ca au luptat si au triumfat asupra celor mai grele adversitati. care face ca naratia sa fie înlocuita. Zeus n-a existat. "eroi". în cele 290 . precum si diferitele explicatii date în note. Exemplul cu Afrodita este cît se poate de concludent. De pilda. Zeus are mult din caracterele unui basileu.din urma unor fiinte cu chip si însusiri omenesti. pe care zeii le reprezentau în imaginatia elinilor. economice si sociale. voi. în care a aparut. Pe cînd multi dintre eroi au trait în realitate. Astfel. de dialog.283 19 . iar imaginatia n-a facut altceva decît sa le. Eros si Psiheea etc. Ulise au fost însa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. se cauta si se obtine un fir de legatura între diferitele mituri si o reala motivare psihologica în povestire. Pigmalion. A cautat totodata sa armonizeze versiunile contradictorii într-o sinteza în care predomina punctul de vedere moral. unic la noi. imaginatia a pornit de la realitate. pe care mitul prometeic o ilustreaza în chipul cel mai luminos. înainte de a-si închipui zeii cu chip de oameni. Cea mai de seama caracteristica este însa dramatizarea continua a miturilor. Marsias. chiar daca în plasmuirea chipului si vietii lor se pornise de la realitati omenesti concrete.Legendele Olimpului. la tot pasul. în continuare Alexandru Mitru expune mituri si legende pe care imaginatia greaca le-a tesut în jurul unor oameni numiti. Trebuie sa facem de la început o distinctie esentiala între zei si eroi. spre a birui fortele vrajmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra . Autorul a ales miturile. Evident ca aceasta "moralizare" nu putea fi facuta decît atît cît îngaduia mitul. constituie un efort. în crearea legendelor eroilor. adesea peste fire. Motivarea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor. Acest fapt a contribuit la o ancorare mai larga a imaginatiei în realitate si deci la o reflectare mai profunda a vietii cociale. legendele si versiunile cele mai cunoscute si interesante. în felul acesta. apoi unor animale. de a lega mitologia zeilor olimpici de conditiile materiale. 2. Alexandru Mitru a urmarit sa dea diverselor mituri o interpretare materialista. Menelau. 3. mareasca. pe cînd. în greceste. na omis pe Prometeu. economice si politice din epoca în care au fost plasmuite miturile. Autorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psihologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni în cadrul aceluiasi mit.

erau . Incepînd cu Hesiod. la rangul de semizeu. Dar este usor de închipuit ce profunda influenta asupra imaginatiei si dorului de fapte mari ale generatiilor de tineri greci exercitau aceste modele de curaj si dragoste de om pe care le prezentau legendele eroilor. Daca în Odiseea prin "eroi" se înteleg toti combatantii. "eroi" erau sefii de genosuri. în amintirea cruntelor suferinte pe care le îndurasera în timpul sîngeroaselor batalii. 4.calauza sigura . este pentru ca. dupa razboi. sef. dragostea de oameni si spiritul de sacrificiu pentru binele obstei sînt trasaturi care se întîlnesc la toti eroii.pe drumul rezolvarii diferitelor întrebari pe care le ridica problema constituirii legendelor eroilor. muritor ridicat. La Atena. prin curaj sau prin talent (Odiseea. la sfîrsit. om distins prin nastere. de pilda. decît acela pe care ni-l da semantica cuvîntului "erou". în secolul al V-lea. 38) îi da apelativele de "erou zeu". dupa moarte. cu un pas mai departe spre civilizare si umanizare. Evolutia întelesurilor cuvîntului ne arata limpede si concis notiunile fundamentale pe care le legau anticii de acest cuvînt si ne conduce . semizeu . La Homer. comandant militar . vorbind despre Heracle. 3. 2. toti luptatorii aveau o figura potentata. Zeus trona maiestuos si capricios în Olimp. comandant militar (Iliada. XVIII 423. dar pe pamînt eroul Heracle. luptator (în general) (Odiseea. Legenda spune ca Tezeu a fost înflacarat de ispravile lui Heracle. cuvîntul "erou" capata întelesul de semizeu. Dar lupta lui împotriva tîlharilor. Platon asaza (Legile 738 d) pe "erou" dupa zeu. uci-gînd monstri si biruind oameni nelegiuiti. Herodot (V 105) si Tucidide (V 11) prin "erou" înteleg orice om ridicat la rangul de semizeu. combatant (în general) . 2. a însemnat un om care. lista sensurilor de mai sus ne arata limpede ca la început cuvîntul a aratat un om care se distinge prin ceva fata de ceilalti oameni si. care infestau drumurile Aticei în vremurile îndepartate. pe scurt. Curajul. stapîn. si între zei si oameni.tiraniei si mizeriei. unde se luptau crîncen. desigur. dîrzenia. Pindar (Nemeice 19 291 3. este reflectarea unei realitati. nobil. I 101) . dupa moarte. "eroi eponimi" erau socotiti barbatii care dadusera numele celor zece triburi ale Atenei. datorita faptelor sale. în imaginatia grecilor. despre Tezeu. în evolutia sensurilor cuvîntului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. cuvîntul are urmatoarele întelesuri : 1. iar la Troia. multe elemente legendare în cele ce se povesteau. vitejie . XIX 34 . nu numai sefii de genosuri. sef. Exista. Asadar. în secolul al V-lea. a fost socotit vrednic de Olimp. XX 110) . nobil. ei erau comandanti militari. înfruntînd mînia Herei. în discutarea problemei eroilor antici. într-adevar. talent. care reflecta stadiul destramarii comunei primitive si al înmuguririi sclavagismului. care a dus viata greaca. Iar la Roma "eroi" ajunsesera sa fie numiti împaratii romani divinizati. este pus în rîndul zeilor. 5. linia evolutiva a semanticei cuvîntului "erou" a fost: 1. VIII 423). este necesar sa începem prin a cerceta întelesurile pe care le-a capatat cuvîntul "erou". 3. în Iliada. în Atica. om care se distinge prin nastere. Spre a ne da însa mai bine seama de felul în care s-au plasmuit legendele. Nici nu se poate un mai mare ajutor. stapîn.

pe care sa-i fi numit "eroi". De aci înainte pornesc o miscare de expansiune în rasarit. si adesea admiratiei 292 genetilor. Astfel. iar alte cetati si-au revendicat anumiti eroi. se întîm-pla acelasi fenomen care se petrecea si cu zeii. Dar. întemeietorii de triburi. a dus la razboiul Troiei. Dar tot în Odiseea. în patria mama. pe marii comandanti. Nu toti eroii au luptat la Troia. admiratie care a dus la divinizarea anumitor eroi. dupa uriasele înclestari de la Troia. nimbati de legenda. la curtea pasnica a lui Alcinou. Asa cum s-a vazut mai sus. sefii de genosuri. calitatile admirate s-au schimbat odata cu transformarile economice. . La Atena. dar numai anumiti "eroi" au luat parte la luptele de sub zidurile Troiei. legendele în jurul diferitelor figuri au înmugurit cu mult înainte de razboiul Troiei. au fost introduse ulterior în textul Iliadei sau Odiseei pentru gloria cetatilor respective. continua sa pîlpîie cu o lumina modesta în Grecia. la Troia. împaratii. luptatori pentru binele comunitatii. asa cum s-a întîmplat cu Heracle. învingatorii la jocurile interhelenioe . Se vede ca la baza diferitelor întelesuri ale cuvîntului "erou" a stat întotdeauna un sentiment de adînca admiratie pentru oamenii care se distingeau prin anumite calitati. care era revendicat de Teba si de Argos. Acest fapt a constituit un reviriment pentru legendele care dainuiau în diferite cetati. un mare numar de eroi au fost adusi. care. în Grecia. doua secole mai tîrziu. pîna la 1400 î.n.socotiti toti drept niste "eroi". dupa instituirea imperiului. purtatorii civilizatiei miceniene sa nu fi cunoscut si admirat oameni cu însusiri exceptionale. comandantii si vitejii .n. Celelalte legende. care reflecta vremuri de pace. în mai multe cetati înfloreau legende prin care un erou le aducea faima si glorie. cîntaretul Demodocos sau crainicul Mulios . Cum legendele în jurul unui erou se închegau adesea în cetati diferite si în timpuri diferite. dar toti eroii erau înnobilati cu acele calitati pe care autorii legendelor le socoteau cele mai de frunte. dupa instaurarea sinoikismosului. unii eroi sau unele fapte. sociale si politice ale societatii. uriase pentru vremea aceea. Astfel. Poetul Pin-dar si filozoful Platon îi asezasera pe "eroi" între zei si oameni. Este de neconceput ca timp de cel putin opt sute de ani. si deci numai anumite legende au fost consemnate de eposul homeric. la Roma. Dar. si. Felurite legende se teseau în jurul acestor mari figuri. un om care cînta minunat era tot un "erou". Dar. la Atena. Nestor. dupa terminarea razboiului. cei mai de seama oameni erau aceia care întemeiasera cele zece triburi. ei contribuisera la înflorirea civilizatiei miceniene. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana.e. care fusesera plamadite în epoca miceniana. în batalie. înainte de a lupta sub zidurile Troiei. în comuna primitiva se impuneau atentiei. poeme în care se cînta faptele savîr-site de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. în jurul diferitilor "eroi". Dar daca sentimentul de admiratie a fost constant. Ulise. Luptatorii de la Troia vazusera pe sefii lor. întelesurile cuvîntului "erou" izvorasc din Iliada si Odiseea. de fratrii si de triburi . Ei luasera contact cu civilizatia din Creta pe la 1700 î. Asadar "eroii" au existat întotdeauna la greci. timp de trei secole. pe Ahile. dupa în293 clestarile de la Troia. Apoi fiecare cetate din Grecia voia sa-si aiba "eroul" sau si. cîti au trecut de la venirea aheilor pe pamîntul Greciei si pîna la razboiul Troiei.. Menelau. si anume ca acelasi erou era încarcat cu însusiri contradictorii si despre el se spuneau lucruri contradictorii. în legatura cu anumite cetati. faptele lor cresteau parca si mai mult în imaginatia generatiilor.e.

autorul a respectat urmatoarea ordine : Perseu. Este bine plasata si expeditia argonautilor anterior razboiului troian care. Castor si Polux. se pot desprinde din legende unele fapte care sînt în perfect acord cu datele istorice. cel putin în embrion. savantii exprima pareri diferite. Expeditia. pentru a pune o oarecare ordine în acest hatis de fapte. pus în legatura cu Heracle. era firesc sa înceapa cu Perseu. Numai dupa aceea vin legendele în jurul eroilor luptatori la Troia. . si uneori chiar locul în care au luat nastere unele legende.legendele lor contin vadit elemente ce dovedesc ca ele au fost plamadite. Din acest punct de vedere. La aceasta obiectie se poate raspunde foarte usor ca figurile eroilor citati anterior. este foarte greu de precizat în ce epoca au aparut legendele în jurul unui anumit erou si care a fost fizionomia eroului respectiv de-a lungul secolelor. cu mult înainte de razboiul troian.naturale si sociale . Pe baza lor se poate stabili o cronologie relativa a diferitelor legende.argonauti. S-ar parea. ca fondarea Tebei si expeditia argonautilor sînt asezate prea departe de Tezeu. Ulise. Orfeu si Euridiee. Sînt totusi anumite legende sau cicluri de legende a caror cronologie nu mai trezeste nici o îndoiala si asupra lor trebuie îndreptata atentia criticului. precum si rezultatul acestei lupte : înaltarea demnitatii omului si sporirea încrederii în sine si în puterile sale. înainte de razboiul Troiei . în ceea ce priveste faptele mentionate.autorul a respectat-o cu scrupulozitate. semnalate de noi mai sus : problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor.Asadar. 294 Date fiind faptele mentionate mai sus. Tezeu. Enea . Belerofon. este de observat ca au fost alese cele mai importante. Aventuroasa calatorie a lui Enea. adica substanta legendelor însesi. Dedal si Icar. Cronologic. si anume acelea care ilustreaza ideea de baza pe care a urmarit-o autorul : lupta omului împotriva elementelor ostile . De aceea. Alexandru Mitru a trebuit deci sa rezolve doua probleme fundamentale. Acolo unde cronologia este sigura . Astfel.pentru asi dobîndi o viata mai buna. Troia. întoarcerea aheilor în Elada. în legatura cu razboiul Troiei. este urmat de întoarcerea eroilor în Elada. se poate spune ca legendele eroilor pot fi împartite în trei mari categorii : legende plamadite pe pamîntul Greciei. Pataniile lui Ulise. întemeierea Tebei. In orice caz. legende create în Asia Mica.de pilda Heracle este pus si în legatura cu razboiul troian . printr-un amanunt. Meleagru. legende create în Grecia. Aceasta fiind situatia. în discutia cu privire la fiecare erou. în jurul unor eroi veniti din Grecia . poate. Razboiul Troiei a fost evenimentul care a contribuit. Tezeu îsi gaseste si el locul dupa Heracle. caci în ea se reflecta primele miscari de expansiune ahe-iene. la rîndul sau. în general. toata lumea savantilor care s-a ocupat de problema este de acord ca Heracle este unul dintre cei mai vechi eroi ai grecilor. Razboiul Troiei. Astfel. chiar daca au unele contingente cu fapte petrecute mai tîrziu . se poate presupune ca legenda argonautilor a fost una dintre cele mai vechi legende. Asclepio. dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei. De asemenea. în lucrarea sa. la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. Dar multe dintre legendele din prima categorie au fost influentate de legendele razboiului Troiei. de vreme ce sînt dovezi destul de convingatoare ca legenda lui a înflorit în epoca miceniana. adesea contradictorii. cît se poate de rational. fiind. autorul a procedat. într-o foarte mare masura. în legatura cu contaminarea diferitelor legende. Heracle. este cu neputinta de dovedit cu certitudine timpul precis. Se poate de asemenea socoti ca sînt anterioare razboiului Troiei legendele cu privire la luptele date de argivi împotriva Tebei. de pataniile lui Ulise si de calatoria lui Enea. argonautilor.

Heracle. Dar în afara de alegerea judicioasa a materialului expus. Zeii m-au osîndit. hidre. s-au adaugat luptele împotriva sefilor de triburi. Dar mai tîrziu.originea divina a eroului. . Deianeira. desi puternic. Astfel de lupte au trebuit sa fie numeroase în epoca comunei primitive.. în disputa dintre Desfrînare (Voluptate) si Virtute. elementul realist reprezinta lupta omului înzestrat cu exceptionale calitati fizice si morale. ti-o repet. Autorul a mai gasit. sînt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic. l-a-mbiat Desfrî-narea. Acesta a fost embrionul legendei. în bine pentru oameni. regina Omfala. Heracle a fost dus si pe acolo si pus sa lupte cu regele Laomedon. S-a-ntors spre Desfrînare si i-a rostit cu sila : 296 . Roma a devenit o putere mediteraneana.si le-a expus cu talentul sau preabinecunoscut. Deci la luptele pe care trebuiau sa le duca eroii împotriva fiarelor. Heracle. autorul a subliniat. lup-tînd neînfricat si preschimbînd tot raul urzit acolo-n slavi.Josnica Desfrînare. Urmîndu-ma pe mine ai sa fii victorios. Alexandru Mitru a luat legenda în faza ei ultima si a ales elementele esentiale . si fratriile în triburi. a glasuit Heracle. . iar dupa moartea ta numele lui Heracle va fi slavit pe veci. gîndirea filozofica si morala s-a dezvoltat. care se împotriveste curajos fiarelor si monstrilor : lei. geno295 surile s-au asociat în fratrii. Am sa ma lupt cu Hera. devenit si el Hercule. Vei fi mai multumit. gasim ca procedeul este cît se poate de întelept. admirabile cuvinte spre a arata stralucita înfaptuire a prezicerilor Virtutii. balauri. nu ma poti amagi !. din Micena. acolo unde se putea face.De pilda. apoteoza . Dar. Tu-mi poti fi de folos ? . semnificatia legendelor. pe care vrea s-o sugereze cititorilor.. Imaginatia grecilor a nascocit mitul cu Zeus si Alcmena si mînia Herei. a spus din nou Virtutea." în acest scurt schimb de replici este exprimata ideea calauzitoare pe care cauta s-o ilustreze Alexandru Mitru nu numai în viata lui Heracle. în cursul expunerii. iar legenda lui Heracle a fost îmbogatita prin întîlnirea cu Virtutea si Voluptatea. Avînd în vedere ca autorul n-are intentia sa faca un tratat de mitologie stiintifica. pe de alta parte..Ţi-am spus-o. mînia Herei.. si au început lupte între ele. serpi.si eu. în apoteoza lui Heracle. cele douasprezece munci. a glasuit Virtutea. Astfel citim : ..Eu te astept.Mai bine daruieste-ti viata numai placerii. Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus. Ulterior. citim urmatoarele replici : ". în legenda lui Heracle. A venit apoi razboiul troian. se cerea o explicatie a originii puterii exceptionale a lui Heracle si a soartei lui triste. Apoi. ci si în vietile celorlalti eroi. am sa fiu fericit. si cînd o voi înfrînge. pe drumul gloriei. pentru a se gasi si izvorul celor douasprezece munci.. Astfel. a fost purtat pe colina Aventin si pus sa lupte cu monstrul Cacus etc. apoi de cetati. Aleg drumul Virtutii. dupa dorinta Herei. La vorbele acestea Heracle a pus mîna pe greaua lui maciuca. facuta fara voie. dar vreau sa ispasesc îngrozitoarea-mi crima. Legenda lui Heracle s-a amplificat cu noi elemente si a aparut Euristeu.

Pîna ce Perifete s-o poata ridica.Ia stai. creînd amanunte esentiale pentru miscarea dramatica. pregnanta dramatica a unui fapt ilustreaza." Viata lui Tezeu a fost scrisa si de Plutarh. moralist-istoric. l-a tot împuns cu lancea. la cîtiva stînjeni. . ne dam si mai bine seama de specificul fiecareia dintre cele doua expuneri. si dup-atîta truda si-atîtea suferinte. alaturi de hîda figura si îndeletnicire a lui Perifete. este captivat mai mult de interpretarea decît de expunerea faptelor cu amanunte dramatice. spune : "si mai întîi Theseus a ucis în Epidauria pe Periphetes. mai luminos decît expunerea abstracta. si în acest caz. Iata si expunerea autorului român : "Asa s-a întâmplat. ca întotdeauna. luîndu-se la lupta cu el."Un car facut din aur s-a coborît din cer si-n el se aflau Hermes. îl dramatizeaza. a dat un raget groaznic. constatam ca Plutarh expune pe scurt uciderea lui Perifete. Perifete. VIII) . dar Theseus. drept arma de atac. Biograful antic avea " în fata o sumedenie de versiuni. Iar Hermes si Atena l-au ridicat îndata pe erou între ei. El oprea toti drumetii. Tezeu a fost silit sa lupte c-un fiu al lui Hefaistos. uimit ca un flacau ca el cuteaza sa-l înfrunte. asa cum Heracles s-a folosit de pielea leului. ca sa arate ce puternic animal doborîse el. tatal sau. ideea morala pe care vrea s-o exprime. l-a ucis. de care s-a folosit toata viata. s-a-ndu-plecat si Hera. cu sete. Ce te grabesti atîta? Viata tot ti-e sfîrsita . zeita biruintei. se folosea de o maciuca. Periphetes pusese mîna pe Theseus si încerca sa-l opreasca a merge mai departe. Acolo însusi Zeus l-a întîmpinat la porti. cautînd sa-si afle ghioaga de unde o zvîrlise. Atena si Nike. si asupra comparatiei cu pielea de leu a lui Heracle. pîna ce l-a rapus". L-au purtat spre Olimp. Citind cele doua pasaje. c-abia plecat. facuta-n fieraria Olimpului de zeul cel mai mester. care. Comparînd ici si colo cele expuse de Alexandru Mitru despre Tezeu cu cele relatate de Plutarh.. a luat-o si a facut-o arma. Plutarh. Nike conducea carul. de aceea era numit «ma-ciucasul». despre Tezeu. dealtfel. subliniaza actiunea eroica. relatînd uciderea lui Perifete de catre Tezeu. Insa Tezeu. a lui Tezeu. In acest fel. adesea contradictorii. adînc. cap. dar staruie mai mult asupra amanuntului ca Tezeu i-a luat maciuca. .. binefacatoare pentru oameni. I-a sarit de grumaz. Dar Tezeu s-a ferit. de-arama. a frînt cîtiva copaci si s-a înfipt în pamînt. iar Theseus arata ca maciuca fusese învinsa de el. Alexandru Mitru reliefeaza faptul. Placîndu-i maciuca. pe nume Perifete. drumetule ! i-a strigat Perifete. Dimpotriva. pe care lendurase în viata sa Heracle. si si-a ridicat ghioaga sa arunce cu ea. 297 zdrobindu-i cu o ghioaga teribila. si. dar cu ea el va fi neînvins" (Theseus. Tezeu n-a pierdut vremea. Arma a fulgerat pe lînga el cu zgomot. S-a trîntit la pamînt. Plutarh. pe care nu i le punea la îndemîna legenda.esti doar în mîna mea. pe care le arata.

Autorul a avut buna inspiratie de a însera în volum si legenda lui Enea si. atentia este dusa si spre realitatile istorice. Dar mai exista si punctul de vedere istoric al însemnatatii pe care o acordau romanii legaturilor înrudirii lor cu zeii. Chiar sfîrsitul tragic al unui erou . prin Afro-dita. avînd în vedere cititorii carora se adreseaza. se spun în aceasta privinta" (Plutarh. "înspumate" n-au nimic extraordinar. ajuta la concentrarea atentiei asupra dramatismului si semnificatiei morale a activitatii diferitilor eroi. se reflecta drumul pe care l-au parcurs influentele de civilizatie si cultura exercitate de greci asupra romanilor. amintind si de întemeierea Romei. Procedînd în acest fel. în realitate. sub influenta acestei culturi. Cuvintele sînt parca luate din lumea basmului : expresive. pe care a urmarit s-o puna în lumina neîncetat autorul. cu privire la cincisprezece eroi. în lumina. si daca tinem seama ca ideea de baza. irational. autorul a izbutit sa exprime plastic si poetic ideea. care se bat cap în cap. de a releva înca o data.In al doilea rînd. de la Perseu la Enea.este nimbat de aureola biruintei. Iulus sau Ascaniu. X). în acest fel. în calatoria legendara a lui Enea. autorul expune legendele. autorul a eliminat. iar ideea morala vine si transfigureaza dramatismul care. romanii si-au putut realiza creatiile materiale si culturale. din îmbinarea lor. în acest fel. El a avut prilejul sa ilustreze din belsug ideea centrala aratata mai sus si. a întemeiat ginta Iuliilor. basileii ahei. bine alese. în felul urmator : "Dar se spune ca Theseus n-a luat localitatea Eleusis cînd s-a dus prima oara la Atena. ci influenta ei a fost profunda si la Roma.. dar mai ales în note. înserarea legendei lui Enea este cît se poate de binevenita din mai multe puncte de vedere. orice contradictie cu privire la legende. iar realitatii haina fermecatoare a basmului. este aceea a biruintei omului cînd este perseverent. asa cum este expus la autorul român. una dintre cele mai interesante figuri de erou antic. sub o forma mai vaga. în expunere. Faptul. în expunerea legendelor. 298 fara sens. "ape". cap. pregnante. din care au facut parte Cezar si August. chiar împotriva hotarîrii zeilor. plina de înteles moral. care poarta caracteristicile geniului lor propriu. Cuvintele "navala". rînd pe rînd. al carui fiu. Un punct de vedere este acela al evitarii de a ramîne necunoscuta publicului cititor. triumful eforturilor biruitoare. Stilul este si în aceasta parte a cartii cît se poate de bine potrivit cu continutul. . Autorul a procedat deci foarte potrivit cînd a vorbit si despre Enea. evocati în note si. mitologia greaca n-a exercitat influente numai asupra culturii si literaturii grecesti. sînt. Astfel de stiri. asa cum se spunea chiar în antichitate. dînd astfel mitului si legendei suportul realitatii. sefii triburilor antice. si. cultura greaca i-a cucerit pe romani. în acelasi timp. "reci". mama lui Enea. si totusi. Romanii au cucerit Grecia.de pilda Heracle . "a începe". atunci dramatizarea originala a fabulatiei da adesea o zguduitoare forta ideii morale.. evitîndu-se arhaismele. pe lînga încîntarea. Civilizatia miceniana. caruia se adreseaza cartea. ci mai în urma. pesimist. ar fi de-a dreptul descurajator. 299 Iata un exemplu edificator : "Da-ndata a început navala de ape reci si înspumate peste corabiile troiene si vuietul s-a întetit". dar. de la Troia pîna în Italia. Theseu. caci. dar ne-f acînduse abuz nici de neologisme. sa dea si unele amanunte asupra realitatilor sociale si politice care au conditionat înflorirea acestor legende. pe care o simte cititorul.

venise la Atena fiul regelui Minos de la Creta . Rezumînd cele aratate cu privire la cea de-a doua parte a lucrarii. dialogul. plin de durere. plastica prin pregnanta si culoarea termenilor si epitetelor. Asadar. mai demult. Prin toate aceste calitati. largirea si îmbogatirea originala a fabulatiei. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. oamenii pot triumfa asupra tuturor obstacolelor si chiar asupra vointei zeilor. Ideea calauzitoare în expunere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. patos. tot asa în "Legendele eroilor" s-a aruncat o lumina deosebita asupra lui Heracle. 3. create de antici. Ideile sînt exprimate în proza ritmata. propozitia si fraza de doua propozitii si. în felul acesta naratia este însotita de explicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. ceea ce confera expunerii relief. pornind de la realitati certe. autorul continua : "si regele. 300 7. catau spre ele si taceau". Cronologia este în conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. în care. De pilda : "Femeile plîngeau în hohot lînga palatul lui Egeu. luptînd cu dîrzenie si curaj neistovit. Autorul a ales cele mai interesante figuri de eroi. fiindca "Legendele Olimpului" nu constituie. în fond. Notele vin sa lamureasca. altceva decît o mitologie. . punîndu-i în fata modele de lupta dîrza. Asa cum în "Legendele zeilor" s-a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. se vede limpede ca autorul "Legendelor Olimpu-lui" n-a precupetit nici un efort spre a da o dezlegare cît mai judicioasa problemelor pe care le ridica alcatuirea acestei mitologii.ca sa ia parte la concursuri". putem afirma ca : 1. Este unul din meritele de seama ale acestei lucrari. Dar. vocabularul. forta. sprintena prin muzicalitatea ritmului frazei. Dramatizarea actiunii. 2. Zicem "mitologie". multe din ciudateniile miturilor. daca nu cea mai izbutita. dramatism. dialogul. desi se întîlneste destul de des. mai departe. "Legendele eroilor" contribuie la îmbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii. 4. Nu trebuie uitat însa ca ceea ce da un deosebit farmec expunerii este proza ritmata.Fraza este adesea mijlocie. Iara barbatii. dar o mitologie scrisa într-o forma literara vie. si predomina. ritmul confera o vioiciune si pregnanta poetica de primul ordin. care. i-a povestit ca. 6. nu transforma totusi textul într-o însiruire de versuri. spre a le expune viata legendara. 5. Ca si "Legendele zeilor". îndeosebi. s-ar putea spune. ritmul este întrebuintat de autor numai acolo unde se cer accentuate dramatic anumite situatii. si anume ca. prin explicatii stiintifice. cu mîhnire. cartea de fata este una dintre cele mai izbutite scrise la noi în acest gen. Din cele expuse.

în rîndul de sus se vad zeita Atena.) 99 . 35 . pag pag. al II-lea î.n. al H-lea î. 81 . al V-lea î. pictat în stilul marelui artist Po-lignote. faureste armele lui Ahile.) . spalîndu-l pe picioare.Mesterul Dedal ajutat de fiul sau Icar. zeul Hefaistos. (Basorelief din sec. (Vas elin pictat.).n. luînd armele aduse de Ulise si strigînd ca este gata sa ia parte la razboiul troian. sec.e.n. (Basorelief din sec. (Basorelief din sec.Lupta lui Tezeu cu sîngerosul minotaur. pag. Argonautii pregatiti de plecare.Prof. iesind din rîndul fetelor regelui Licomede. dupa popasul în insula Lemnos. îl recunoaste pe Ulise dupa o cicatrice din tinerete. (Tava de argint teca nationala din Paris.e.e. Pegas. Dr. statua reprezentînd idealul de forta al celor vechi.) Biblio61 . al II-lea î.Heracle doboara leul din Nemeea.în fieraria sa din Olimp.) 257 . Iason si Heracle.Ahile. al IIlea î. pag.e.Euricleea. sa soarba apa de la izvorul Hipocrene. (Basorelief pe asa-numitul "sarcofag al lui Ahile".Heracle (numit Farnese) .opera a lui Glicon din Atena.n.) 213 (jos) . înte care se ascunsese. de la mijlocul sec.e. marturiseste cine este. BARBU LEGENDE LA ILUSTRAŢII pag. Grup statuar antic. (Vas cu figuri rosii din Orvieto. .este înfatisat dupa împlinirea celor 12 munci. facîndu-si aripi pentru zbor. pag. docent NICOLAE I. ajutat de ciclopi.) pag. 213 (sus) . De-o parte si de alta se vad zeitele Hera si Atena. Pag. înfatiisîndu-l pe Asclepio alaturi de fiica sa Higeea.n.) 117 129 167 Belerofon lasîndu-si înaripatul sau cal. (Pictura pe o cupa antica.

Dup. . împaratul ar fi însusi Traian.împarat roman aducînd jertfe zeului olimpian Apolo. (Basorelief antic 302 pag. Pag. pag. '' unele pareri.277 .

..... 24 Tezeu..................... 162 Razboiul troian........... 243 Aventuroasa calatorie a lui Enea............ 123 Meleagru......... Dr............ 284 ...CUPRINS EROII t Perseu..... 103 Belerofon........................... 68 Dedal si Icar C... 232 Pataniile lui Ulise Y........ 190 întoarcerea aheilor în Elada....... 143 întemeierea Tebei.... ... 5 Heracle........ 152 Expeditia argonautilor. .............. docent NICOLAE I.............. 133 Orfeu si Euridice..... 264 Studiu de Prof... 92 Castor si Polux . BARBV ................ 113 Asclepio..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful