COMITETUL DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA

AL JUDEŢULUI BIHOR
MUZEUL TARII CRIŞURILOR
REPERTORIUL
Monumentelor naturii, arheologice, iltorice',
etnografice, de arhitectură şi artă
din judeţul Bihor
ORADEA. 1974
Orice corespondenţă se va adresa
Muzeului "Ţării Crişurilor" - Ora­
dea, Str. Stadionului, nT. 2, Telefon:
1 2725
Please senc any mail to the following
address: Muzeul "Ţării Crişurilor",
Str. Stadionului nr. 2, Oradea Tele­
fon; 1 2725 Rumania
Toute correspondance sera envoyee
i j'adresse: Muzeul .. Ţării Crişurilor",
Oradea, Str. Stadionului 2, Telefon:
l 27 25 Roumanie
Richten Sic biUe jedwelche Kores­
pondenz an die Adresse: Muzeul
"Ţarii Crişurilor", Str. Stadionului
nr. 2, Telefon 12725 Oradea, Ru­
mlnien
Repertoriul O fost elaborat de: Toma Beczy. Li­
viu Borcea, Nicolae Chidioşan, Gabriela Crişan,
Sever Dumitnşcu, Viorel Faur. Ion Godea, Elena
Grigorescu. Rodica Hlrcă. Doimt Ignat-Sava. Ti­
beriu JUlcSk, Ion Marinescu. Ana Marossy. Te­
reza M6zes, Ivan Ordent1ich, Ion Palna, Rozalia
Poliş. Ecaterina Sasu, Susana T6th. Marlanll
Zintz,
Redactor responsabil: SEVER DUMITRA$CU
CUVINT INAINTE
Repertoriul intocmit de colectivul Muzeului Tdrii C,işuriJor -din
Oradea a ]ncercal sc cuprjndd, 1n/r-o descriere succinUI, impusa de
natura lucrdrii, stadiul cunoştinţelor aulorilor asupra monumente/Ol
naturii, arheologice, istorice, etnografice, arhitectonice şi de arUl din
Oradea şi judetul Bihor.
Ne ddm seama ce nu am jzbutit sd cu/egem toale datele şi nici
majoritatea lor. Repertoriul are, de asemenea, unele greşeli inerente,
pentru care nu cerem circumtanţe atenuante, ci critica la obiect din
care s rezulte noi informaţii şi Jdmurirea cU mai adecvati a proble­
melor ce se vor ridica.
Repertoriul se adreseazd tulma! celor interesaţi, specialiştilor, pro­
fesorilor, organelor locale, elevilor şi studenţilor. amatorilor, de la care
QştepUIm şi cuvenitele inlormatii viitoare PMtru completarea datelor
ce le deţinem.
Aceastd lucrare va provoca şi supdrcri, chiar proteste. Avertizdm de
la hun inceput el ele sint lntemeiate şi noi le meriUlm, edci deşi ne·am
strdduit, n·am jzbutit sa dam o lucrare pe mdsura dorintelor noastre.
Se vor "supdra� pe aceastd lucrare nu numai specialişW, care pen·
tru datele inedite sau nnoscute o vor folosi 1n lucrdrjJe lor, ci şi
localnicii, profesorii, studentii, elevii vdzlnd cd localitatea lor nu apare
cu descoperiri, cu monumente.
Pe acest temei (anuntdm anticipat cd am efectuat o ancheta scrisa
privind acest reertoriu in toate comunele şi localitaţile judeţului pri­
mind numeroase rlspunsuri excelente pentru care aducem sincere mul·
tumiri, dar şi multe localitdţi de linde - şcolile mai ales - nu ne�au
dat nici un rdspuns) ne gIndim ed vom obţine noi informatii şi date
profitabile nu numai pentru evaluarea lor şliinţilicd, pentru cercetarea
vWoare, ci, 1n primul rlnd pentru inventarierea, !estaurarea, conserva­
rea şi asigurarea perpetud a patrimoniului virtual de monumente şi
valori ale judeţului nostru.
3
I
ncercarea aceasta - prima de acest gen privind patrimoniul real
şi virtual al judeţului nostru şi prima de aceastd amploare ln literatura
de specialitate cor.sultatd deseori, va rdm1ne, ndddjduim, un instmment
indispensabil de lucru pentru toli cei interesaţi.
Tuturor celor care ne vor ajuta sd completlm acest repertoriu -
chiar dacd iniţial se vor supdra pe greşelile lucrdrii - le aducem cele
mai calde mulţumiri.
SEVER DUMITRŞCU
Directorul Muzeului Tării Crişurilor
MONNE ARHOLOGICE
LISTA ABREVIERUOR
ACMIT=Anuaru} Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transil-
vania, Cluj, I-IV, 1926-1931-1938
AJ:=Archeo16giaj ErtesH6
AISC=Anuaru} Institutului de Studii Clasice, Cluj
BER. RG.K.-Deutsches Archaologisches Institut Bericht der Rămisch­
Germanischen Komission
N. CHIDIOŞAN, Grupa Suciu de Sus-Contribuţii la cunoaştetea grupei
Suciu de Sus in contextul epocii bronzului din elişana,
SCN, 2, 1970.
S. DUMITRAŞCU, L. Mărghitan, Aşezcrj şi descoperiri dacice I-Aşe­
zdri şi descoperiri dacice din vestul şi nord-vestul Româ­
niei din sec. I i.e.n.-lI. e.n., Sargetia, VIII, Deva) 1971,
pp. 45-55
S. DUMITRAŞCU, Aşezdt; şi descoperiri dacice I,-Aşezdri şi descope­
rid dacice din vestul şi nord-vestul României 1n sec. II-IV
e.n., tn Lucrdri Ştiintilice, II, Oradea, 1968, pp. 239-256
S. DUMITRAŞCU, Cetdti dacice 1n Crişana-Aşez1ri lorUicale şi cetJ·
tui dacice 1n partea de vest a Munţilor Apuseni, Crisia
II, Oradea, 1972, pp. 121-148
S. DUMlTRAŞCU, Descoperiri din sec. N-V e.n.-Descoperiri arheo·
logice din sec. N -v e.n. 1n judetul Bihor, Centenar Mu·
zeal Orddean, Oradea, 1972, pp. 197-209
ESA-Eurasia Septentrionalis Antiqua
F.A.-Folia Archeologica
I. GLODARIU, Consideralii=Consideratii asupra circulatiei monedei
strdine 1n Dacia (sec. I. i.e.n-I. e.n.), Acta M.N., VIII.
Cluj, 1971
D. IGNAT, Rep.-Repertoriul descoperirilor neolitice din Bihor, Crisia,
III. Oradea, 1973
MATERIALE-Materiale şi Cercelfri Arheologice, Bucureşti
5
I. OROENTLICH, Aria=Arla de rdspincUre a culturii Otomani de pe
teritoriul României, Marmaţja, II, Baia Mare, 1971
M. ROSKA, Reperloriu=ErdeJy RegeszetJ Reperloriuma, 1, Oskor,
Cluj. 1942
M. RUSU, Die Verhreitung-Die Verbreilung der Bronzehorle in Tran­
silvaniei von Ende der Bronzezeit in die mitlJere Hallslall­
zeit. Dacia, N.S. VII. 1963.
I. SABÂU, CircuJalia=Circulaţia monetard in Transilvan/a sec. XI-XIII
in lumina izvoarelor numismat/ce, SCN, 11, Bucureşti, 1958
SCIV=Studii şi CerceUJri de Istorie Veche
SCN-Studii şi Cerootdrj de Numismaticd
AL. VULPE, ĂXTE=Axte und Beile In Rumanien, 1, Prahis/orische
Bronzelunde, Abteilung IX, 2 Band. C.H. Beck!sche Ver­
lagsbuchhandlung, Munchen, 1970
VL. ZIRRA, BEITRĂGE=Beitrage zur kenntnis des Keltischen Latime
in Rumanien. in Dacia, XV, 1971
Semnaturile autorilor au fost prescurtate după cum urmeaza:
N C=Nicolae Chidioşan
S O-Sever Oumitraşcu
OI S=Ooina Ignat-Sava
1 O-Ivan Ordentlich
NOTĂ
LlliUll1e centre de comun! sau oraşe sini Indicate numai cu denumirea. ln 10-
calitălie marcate cu Õ nu elJst! monumente.
1. Abram·
(10)
2. Abrămuţ
Tn anul 1907 la locul numit "Muntele bătrin" (Oreg hegy) au
fost descoperite intimplător resturile unui mormlnt de inhumatie
care avea ca inventar 4 catarame de aur, datate in epoca prefeu­
'ală (sec. IV-VI).
(NC)
3. Adonl, cor. Tarcea
Din locul numit "Ferma lui Wagner" (Wagner tanya) provine
un topor de piatră de tip calapod, databil în epoa neolitid.
Tn "Insula KOrtOs" a fost descoperit u tirn"cop de aramă cu
braţele tn cruce, aparţinind epocii eneoJitice. Dintr-un loc nepre­
cizat de pe raza localităţii in anul 1904 a fost descoperit un disc
de aur ornamenlat. In fosta vie "Szilasy" a fost descoperit la înce­
putul -ecolului un mormlnt de 1nhumaţie avind ca inventar un
topor de bronz de tip Adoni, o brdţard din bronz şi un lant de aur.
La marginea nordică a localitătii pe o insulă situată intr-un brat
mort al rîului Er, aşezare aparţinind culturii Otomani. Toate
aceste descoperiri se pot incadra in epoca bronzului.
Din locul "Pociaroş" provine un fragment de vas de la incepu­
tul epocii prefeudale.
M. Rokl, Repertoriu, p. 79 sq; 1. Qrdentlch, Aria, p. 2; AI. Vulpe, Axle,
p. 62
(10)
4. AlbeşU· cor. Răbăgani
(SO)
5. Alblş, cor. Buduslău
I locul numit "Sikmar", aşezare neolitică de unde provin
numeroase Jragment� cerarce.
De pe teritoriul 10calitătii dintr-un punct neprecizat se cu­
noaşte un ceH şi un fragment de deşeu de turnare din epoca bron­
zului.
(10)
7
8
6. Aleşd
In holarul localiUi,ţii intr-un punct neprecizat aşezare din
epoca neolitic! de unde provin numeroase achi de obsidian şi
ddltiţe de piatră.
Dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop de aramă din
epoca eneolitică.
Tot dintr-un loc nepredzat provine un ceH şi o secerd, am­
bele din bronz, atribuite fazei Bronz D.
M. Roska, Reper/oriu, p. 79; idem, A rezcsQkdnyok, tn Kozlemenyek,
Cluj, 1942, II. v. 1, p. 34; M. Rusu, DJe Verbreilung, p. 205.
(1 0)
7. Almaşul Mare·, cor. Bale
(1 O)
8. AlmaşuI Mic·, cor. Bale
(1 0)
9. Almaşu Mic·, cor. Sîrbi
(5 O)
10. Alparea*, cor. Qşorhei
(50)
11, Ant·, cor. Avram Iancu
(1 O)
12. Apateu·, cor. Nojorid
(5 O)
13. Arpăşel*, cor. Batăr
(50)
14. AştUeu
In peştera "Igrita" din hotarul comunei s-a descoperit un
tezaur compus din 26 denari romani imperiali după cum urmează:
Antoninus Pius (138-161) -8 del1ari; Faustna Senor (+ 140) -1
denar; Marcus Aurelius ( 161-180) - 8 denari; Lucius Verus
( 161-169) - 3 denari; Lucilla (+ 183) - 1 denar; Commodus
( 176- 192) - 4 denari; Crispina ( 177-182) - 1 denar. Piesele te­
zaurului se inscriu între 147-191, avînd un grad de uzură accen-
/
tuat, fapt ce indică ascunderea tezaurului spre sfirşitul secolului
II e.n. Tezaurul a fost descoperit pe valea Crlşului Repede in afara
granitelor provinciei romane Dacia, el dîndu-ne relaţii despre
schimburile comerciale dintre dacii liberi şi provincia imperial!
pe de o parte şi demonstrind, probabil, existenţ unui drum comer­
cial pe valea Crişului Repede in antichitate.
E. Chlrlll, 1. EmOdi, Z. N6năsi, Descoperiri monetare antice In Transilva­
nia, In Ac/a M N, 1971, pp. 567-568.
(5
D)
15. Ateaş, cor. Cefa
In apropierea localitatii aşezare tip tel nefortificată apartinind
culturii Otomani faza II din epoca bronzului.
r. Ordenllich, Aria. p. 21.
(1 O)
16. Auşeu·
(10)
17. Avram Iancu·
(5 D)
18. Bale
Din apropierea Sanatorului de Neuropsihiatrie provin nume­
roase fragmente ceramice apartinind epocii neolitice, epocii bron­
zului (cultura Otomani) şi La Tenului dacic. Intr-un loc neprecizat
'n anul 1899 a fost descoperit un depozit de obiecte din �onz
apartinind epocii bronzului. In p.durea din apropierea 10caliUi\ii
s-a gasit un fragment ceramic apartintnd probabil perioadei pre­
feudale.
M. Roskl , Reper/oriu,
p. 35
(10)
19. Batăr
Monede romane imperiale, provenind din această localitate au
ajuns in anul 1910 În Muzeul din Oradea, fiind înregistrate in
vechile registre sub nr. 285-288. Piesele au fost emise în vremea
urmatorilor imparati: Hadrian - 2; Antoninus Pius - 2; Commo­
dus - 2; Gordian -2; şi se pare că au făcut parte dintr-un tezaur
9
de monede romane imperiale care circulau in sec. Il-III e.n. in
lumea dacilor liberi dil Crişana.
B. Mitrco, tn Dacia, XI, 1967, Nr. 4, p. 385.
(S D)
20. BăI Felix·, cor. SÎnmartin
(NC)
21. Băile 1 Mai, cor. SÎnmartin
In apropierea ştrandului cu valuri, pe malul sting al piriului
Pe ta au fost descoperite cîteva fragmente ceramice neoHice şi
amuJete de piatrd.
Din anul 1884 de pe raza băilor provine o monedd imperială
romană (Faustina junior).
1nventorul Muzcului .:plrii Crişurilor"
(NC)
22. BiUta, oraş Nucet
In hotarul satului sint cunoscute nu numai speologilor ci şi
arheologilor următoarele peşteri: Peştera de la "Păreţii Corlatu­
lui"; "Izvorul Crişului Negru"; Peştera de la "Văruţa"; peştera de
la "Dosul Broscoiuluiu• Nu cunoaştem, pin! tn prezent nici o des­
coperire arheologică din aceste peşteri.
(S D)
23. B Uta Plai·, oraş Nucet
(S D)
24. Bălaia·, cor. Tileagd
(S D)
25. Bălent·, cor. Lazuri de Beiuş
( SD)
26. Bălnaca, cor. Şuncuiuş
In apropierea localităţii din peştera "Piatra Roşie" (VorOskoi
barlang) provi1 mai multe obiecte de bronz, dintre ÅÖre amintim
două seceri, atribuite epocii Hallstatt.
1 0
I
n peştera "Piatra Morii" au fost gasite fragmenle de eera·
micd din faza de trecere spre epoca bronzului şi un fragment de
ceaşcd hallslalliand.
M. Roska, Reperloriu, p. 35 sq.
(1 0)
27. Bălnaca Groşi·, cor Şuncuiuş
(10)
28. Deluş
I
n "Padurea Delanilor' � se cunosc 32 tumuli dintrc carc unul
cercetat sistematic fără a se obţine vreun rezultat concludent.
(1 0)
29. Beluşele·, cor. Curaţele
(S D)
30. BeUlr. cor. Tinca
I
n hotarul satului s-au gasit intimplător topoare de piatră din
neolitic şi un nucleu de obsidian.
Dintr-un loc neprecizat au ajuns in Muzeul de Şti in tele Na­
turii din Tinca o rlşniţ circular! de calcar şi mai multe fragmente
de oale lucrate la roată din pasta fina de culoare cenuşie, orna·
mentate cu benzi de linii simple şi in val caracteristice ceramicii
dacilor liberi de epocă romană din sec. III. c.n. (?)
S. DumHraşcu, Aşezdri şi dcscopetlrl dacice 1, p. 245.
(S D)
31. BeleJenl·, cor. Drăgăneşti
(S D)
32. BerechJu·, cor. Cefa
(S D)
33. BeUa-, cor. Sinmartin
(S D)
34. Bicaci. cor. Cefa
In
pădurea din apropierea localitătii a fost găsit un depozit de
obiecte de bronz databil în Bronz D.
I
n locul numit "Babastyai",
celt din epoca bronzului.
11
Dintr-un loc neprecizat provin două monede de aur imperiale
romane emise de Theodosius.
M. Rusu, Die Yerbreilung, p. :s.
(10)
35. Bicăcel·, cor. Lăzăreni
(S D)
36. Blharea
12
Pe terasa stingă a pîrîului Ceşmeu, in partea de nord-est a
satului. in dreapta şoselei Oradea-Satu Mare, se află Cetatea de
pdmlnt d� la Biharea, cetatea lui Menum' orut, cum este denumită în
traditia locului, cunoscută incă din secolul trecut. Ulterior, în
perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor sălături sis­
tematce in ultimii ani, arheologii şi istoTicii şi-au dat seaa că
cetatea de tămint de la Biharea s-a ridicat In perimetrul unei sta­
Jiuni arheologice cu mai multe nivele de locui re, cele din epoca
veche (din antichitate), prefeudalism, şi feudalismuJ timpuriu (de­
monstrind o continuitate d civilizaţie au/ohtond, in epoca dacid!.
in vremea dacilor liberi de epocă romană şi post romană şi in cea
românească din feudalismul timpuriu.
a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sint bine reprezen­
tate prin descoperiri arheologice. La sud de cetatea de pămînt şi
pe locul ceUiţii se intindea in neolitic o aşezare apartinind purtă­
torilor culturH Tisa, cărora le urmează sau ii continuă in eneo­
!ilic elemente. purtători ai culturilor Baden şi Cototeni.
b) Cultura protothracică Otomani (II-III) este reprezentată
la Biharea prin ceramica descoperHă in aşezarea
'
de la sud de
cetate, la locul "Cărămidărie" şi probabil in depozitul de bronzuri
de la sfirşitul acestei epoci şi inceputul hallstattului, depozit In­
cadrat cronologic de M. Rusu, specialist in depozitele de bronzuri
de pe teritoriul patriei noastre. in seria de depozite C1ncu-Suseni
(Ha A,) .
c) Dacii din epoca arhaicd a civilizaţiei lor (Hallstattul mijlo­
ciu şi tîrziu, de la inceputul La Teneului) au ridicat. după părerea
noastră şi după cite cunoaştem pină in prezent, o cetate de o
lormd neregulat< pe terasa Ceşmeului, aşa numita "Cetate a Fete­
lor" partial acoperită şi probabil partial refolosită in cadrul marii
cetati patrulatere d la inceputul feudaUsmului romanesc, a feuda·
Iismului timpuriu din centrul Europei.
In partea de sud a cetăţii, la locul "Lutărie" şi in cetate apare
un strat arheologc compact, dacic hallstattian (C şi O) şi de la
inceputul La TEmeului (sec. IV-II l.e.n.). In secolul al IV·lea,
te.n., poate la inceputul sec. III te.n. dacilor de la Biharea li se
adaugă un contingent de populaţie ceIticd, elal" identificată in aşe·
zare prin ceramica sa specificd, cu forme caracteristice şi mull
gralit in pastă. Poate impotriva ceHilor sau In tovărăşie cu ceHii,
apărindu·se de alţi invadatori (romanii?) au ridicat dacii de la
Biharea cetatea de pdmint numiU rzi Cetatea Fetelor. O cetate da·
cică. o locuire dadcă sigură la Biharia presupusese corect, desigur
în limitele altor cunoştinţe, şi P. CseplO, arheolog orădean. la
inceputul sec. X.
d) ştim astăzi sigur, pe baza materialului concret, ceramicd,
unelte, ustensile, podoabe, că dacii de la Biharea continuă să 10·
cuiască în vechea lor aşezare (poate şi în cetate - Cetatea Fete­
lor) şi in epoca romand, singuri sau alături de celUi localizaţi
lîngă aşezarea daci că, in cazul In care nu se vor fi asimilat in
masa populaţiei dacice.
Alături de ceramica dacicd tipicd (lucrată cu mina şi la roată)
s-a descoperit la Biharea (mai ales Ungă colţul de nord-est al
cetăţii) şi multă ceramicd romand, terra sigilIata, ceramică cărămi·
zie şi gălbuie de factură romană provincială. Aşezarea dacicd de
epoc
� romna se intindea ,in partea de nord-est a cetatii şi p�
locul actualei cetăţi (cetatea mare, patrulateră de pămînt). Această
realitate, locuirea staţiunii in epoa romană a fost obser·vată just
şi d ·P. CseplO ş J. Karacsonyi, încă acum mai biue de şapte
decenii.
el Aşezarea este locuită in continuare şi in sec. IV-VI e.n.
Arheologul elujean M. Roska a dezvelit in săpăturile sale din
1924-1925 morminte din sec. N e.n., ·iar S. Dumitraşcu in anul
1973 cu ocazia săpăturiior efectuate 1n cetate şi la locul "Lutărie"
a descoperit ceramicd, unelte şi podoabe din sec. IV.. V e.n., din­
tre care amintim doud cdni, una mai mica şi a doua cu buza lobată
şi toarta torsionată, imitînd piese de metal. In anul - 1954 M.
Rusu a dat la iveală, cu ocazia efectuării s
'
ăpăturii sale de sal­
vare, de u bordel din sec. V -V 1 e.n. Ceramică din sec. VI e.n.
a fost descoperită şi mai apoi,· in săpăturl1e lui S. Dumitraşcu
din 1973.
13
1 4
f) Un bogat nivel autohton. romanesc, din sec. VII-X e.n. a
ieşit la iveală in urma slpăturilor din anul 1973 erectuate in ce­
tate şi 1n aşezarea de la sud de cetate la locul "Lutărie". Au fost
descoperite unelte, ustensile (rîşniţe. greutăţi de lut etc.) şi eera­
micd:
1. lucrată cu mln8, neorMrenlaUl.
2. lucrată !8 roata Inceală şi ornamentată cu lInII simple sau linii in val.
trase timid pe pasta m08le a vaselor.
3. lucrată la roata npidă (pe alocuri mai păstrind elemente tehnologice
de factură post romani, eventual germană veche) şi ornamentată cu
benz de lni simple sau Jn val, uneori interaate.
Se pare cA in sec. VII-VIII lingă satul românesc de la Biha­
rea s·au aşezat şi un grup de slavi, care vor convietui cu populaţia
autohtonă şi care vor fi asimilaţi de aceştia in secolele urmă·
toare (IX-XIlI). Acest proces pare a se oglindi tn studierea cera­
micii din aşezare, unde, inceptnd cu sec. VIII incepe să predomine
ceramica autohtonA, neslavA, or'namentalA in maniera tradiţională
a lumii romanice din Dacia, deosebită de ceramica slava arhaică.
de cea turcomană (avară, pecenegă sau cazară?) sau mai tîrziu de
cea maghiară.
După cite ne dlm seama ptnă tn prezent, in sec. VIII-IX a
fost ridicată cetatea patruJaterd de p(mlnt - cetatea lui Meu­
morut. Construirea cetaţii de la Biharea de populaţia locului tn
sec. VIII-IX a fost observată, pe criterii Istorice, de geografie
istorică şi de medievistul maghiar Gy. GyOrffy. Cetatea patrula­
terd de p(mlnt de la Biharea indică, după părerea noastră, prin
forma sa, o origine sudică, remanent romand sau mai degrabă bi­
zantină, deosebită de cetătile slave din centrul Europei -e tipul
Stare-Mesto-Mikulcice, care au forme neregulate. arhaice. In
această cetate s·au dat luptele dintre populaţia românească, poate
impreună cu slavii localizati in aceste teritorii şi celele maghiare
din sec. X e.n. Sintetizind ştirile istorice şi arheologice istoricul
Ştefan Paşcu sc(ia despre cetatea de la Biharea urmatoarele:
"Castrul Biharea era centrul voievodatului lui Menumorut, cete­
tea de reşedintă a voievodului: aici se organizează cea mai in­
dirjită rezistenţA; de 50arta acesteia era legata soarta "ţarii" Cri·
şurilor; aici au găsit maghiarii mari bogăţii. Caslrul Biharea este
lasat mai departe in stapinirea lui Menumorut - dinpreună cu
un vast hinterland al acesteia, spre sud pină la Crişul Alb -după
impăcarea dintre "ducelc" Bihorului şi "duccle Arpad".
Dup! părerea lui M. Rusu nu ar fi exclus oa cele 8 mormnte
de călăreţi descoperite pe dealul "Şumuleu" (orientate est-vest,
cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. cu inventar caracte­
ristic maghiar pentru prima jumătate al sec. X e.n.: podoabe -
inele de tîmplă, brătăr.j, arme -virfuri de săgeţi,
'
topoare, o sabie;
ustensile - amnare; piese de harnasament - zăbale, scarite dc
şa; la picioarele mortilor fiind depuse capete de cal) "s! fi aparţi­
nut ungurilor căzuti in lupta pentru cucerirea cetătii". Se pare că
din aceast! vreme dateaz! şi cele citeva fragmente ceramice nelo­
cale găsite in cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină, dar
temporară, in mijlocul comunităţii locale din cetate, eventual a
pecenegilor care au avut o vreme dominatia politică şi in aceste
plrţi.
g) Atit in cetate cît şi in aşezarea te ling! cetate viata comu­
nitatii locale va cotinua in vechile coordonate tI sec. X-XI. după
trecerea evenimentelor pomenite fn Cronica 'lui Annonymus. In să­
păturile din 1973 s-a descoperit ceramicd şi piese de inventa!' datînd
din aceste secole. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteris­
tice din sec. VIII-IX, este o continuare organică, tehnologică, tipo­
logică şi stilistică a ceramiciî locale - lucrat! la roata rapidă şi
ornamental! cu benzi de linii simple şi in val. Sporadic tşi fac loc
f'lemente noi -ceramică imitind pe cea bizantind, ornamentată cu
linii incizate - .triuri (Kammstrich) şi ceramică ornamentată cu
rotita, probabil de:provenientă central-europeană. La "Lutărie" s-au
descoperit resturile unei locuin/e datînd din aceste secole. Acesteia
i se adaugă cele două cuptoare săpate, in 1954 de M. Rusu, la locul
"Cărămid!rie", datate, de asemenea in sec. X-XI. Aceste cle­
mente de culturi materială, ca de a1tfel şi ştirile istorice, întăresc
părerea că vechea comunitate din aşezarea autohtonă de la Biharea,
con tinu! să vietuiască în vechile sale coordonate in acest secole
(careia, se pare că i se adaugI şi elemente pecenego-cumane in sec.
XI) şi mai apoi tn sec. XlI-XlII. Acestor secole le corespunde nu
numai descoperirea de ceramicd, unelte, ustensile ci şi cele peste
500 morminte (506 dezvelite de M. Roska in 1924-25 şi 18 dezvc­
Iite de M. Rusu i 1954) din cimitirul de la locul "Căr!midărie", la
sud de cetate, din care lipsesc Cu desdvÎrşjre armele. Au fost gă­
site in schimb podoabe -inele de timplă, coliere, brăt!ri, pandan­
tive, mărgele din pastă şi sticla, monede, vase, aratind un cimitir
1 5
16
al unei comunităţi paşnice, vechea aşezare, dezvoltată poate, mă­
rită, făcînd faţă noilor condiţii istorice.
Şi i incinta cetăţii, sub nive'lul din sec. XI-XlII, au fost des­
coperite în 1973 incă 9 morminte (probabil un alt cimitir) cu inven­
tar foarte sdrac (
'
inele de bronz şi argint), şi care, deocamdată, din
lipsa monedelor, a inventarului concludent şi a unor analize anlro­
pologice felIlle nu pot fi datate şi atribuite cu precizie, din punct
de vedere etnic .
..Deţinem în. schimb concluziile unui studiu recent de antropolo­
gie publicat de Olga Necra'sov in care se conclude că scheletele din
cimitirul de la Biharea - "Cărămidărie" prezintă certe urme de
asemdnare ou doud grupuri de schelete de la sud-est de Carpati, o
populaţie brahicefală cu evidente urme mediteranoide, cu unele
elemente protoeuropoide şi nordice, după opinia cercetătoarei amin­
tite, ele fOJIleză o serie autohtonă, diferită de seTlia slavă de tip
moravian de la Ciumbrud.
Din secolele XIII/XIV mai amintim descoperirea la Biharea, pe
lîngă ceramică, a unor pinteni de tier cu rotild, restul elementelor
de cultură materială, mai tirziu nu interesează rindurile ,de faţă.
h) Se ouvine in schimb să amintim că cetatea de la Biharea,
legată de începuturile istoriei noastre medievale, pomenită in Cro­
nica lui Annonymus, va fi şi prima cetate din istoria Transilvaniei
care ne-a rămas atestată tn documentele de cancelarie ale evului
mediu, deci cea mai veche atemre documentară tn zonă din anul
1075 (v. Documente privind istoria Romaniei, Seria C, Transilvania,
I. Buc., 1954, Documentul nr. 1 ; Codex Diplomaticum et epistolaris
Slovaciae, Bratisl' ava, 1971, Documentul Nr. 58).
De altfel secolul al XI nu a fost liniştit pentru vechea aşezare.
Feudalitatea catolică incearcă să se instlpinească asupra cetăţii şi
asupra ţinutului înconjurător. Tocmai pentru concretizarea unei
atari politici, pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei
lmpărăţiei bizantine se va incerca stabilirea la Biharea a unei epis­
copii catolce incă în 1061 (cu un episcop originar din Namur
Lotharingia). Se 'Pare insă că această incercare nu a dat rezultate
scontate şi Ladislau 1, după 1093-1094, întemeind Capitlul din
Oradea, va implica şi mutarea aici a epi'scopiei de la Biharea. Pier­
zindu-şi importanţa religio
'
asă, Biharea va mai detine o vreme
primatul puterii comitatense in Bihor, pină cînd, in rivalitatea
dintre Biharea şi Oradea, aşezarea de pe Crişul Repede işi va
cîştiga intîietatea. Era aceasta şi o expresie ,a rezistenţei vechilor
realiUiţi autohtone, în lupta cu feudalitatea catolică, care va fi
nevoită, pentru a-şi asigura supremaţia să rildice un alt centru
politic şi religios, ;Oradea de dinainte de invazi'a tă' tară şi de
după 1241/42. De altfel, Biharea, imprejurimile sale, au fost călcate
de pecenegi şi cumani (uzi) in 1068 şi 1091, invazie turcomană, ce a
contribuit, probabil, la reducerea importanţei politice a vechii aşe­
zări şi a cetătii sale de pe terasa pirîului Ceşmeu, de la poalele
Muntilor Plopişului. In locul vechii cetăti şi a aşezării de odinioară
va rămine doar un sat obişnuit dăinuind pină astăzi in haina do­
bîndită în deceniile şi secolele evului mediu transilvan.
P. Csepl6, RegeszeU asatâsokr6/ a Bihari varban, In A, XXI, 1901, pp.
69-72; J. Karacsonyi, AsaMsdval a Bihari loldvdrban, in Al, XXI, 1901,
pp. 12-74; I. G. Russu, M. Serban, N. Metioc, T. Farkas, M. Rusu
,
Date
an/ropomelrice asupra popula/iei vechI "Ce/a/ea Blharea·, In Articole şi
lucrdrl ş/iin/ifice, IM-Cluj, 1954, p. 51 şi urmi M. Rusu, Contributii ar­
heologice la istoricul ceM/ii Bihalea, In Af/C, III, 1960, pp. 18-22; Gy.
Gyorffy, Az AlpQd-korl Magyalarszag lorlenell lo/dla/za, Budapesta, 1966,
pp. 601-602; M. Rusu, Note asupra le/a/fIlOl culturale din/re slavi ş/ po­
pula/ia romanicd din Transilvania (sec, VI-X), In Apulum, XI, 1971, pp.
713-126, Codex Diplomaticus el epistola ris Siovaciae (sub redacţia lui
.Richard Marsina), Ed, ACldemiei Slovace de Ştiinţă, Bratlslava, 1971, p. 53,
Documentul No. 58; St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I. Cluj, 1972,
p. 43 şi urm.; Olga Necrasav, Evolulion de la slruclure antropologique de
la popu/alion de /a Roumanie, depuis le pa/eolilhique lusqu'a nos lours cI
les probU:mes qui s'y IOllochenl, In Annuarire Roumain d'An/ropologie, 10,
1973, pp. 13-19; S. Dumitraşcu, SondaJul alheologic din iulie 1973 In ceta·
lea de /a Biharea, In Crisia, IV, Oradea, 1974 (sub tipar).
(S O)
37, Btrtin·, cor. Vadu Crişului
(S O)
38. Btstra·, cor. Popeşti
(S O)
39. Bile·, cor. Criştioru de Jos
(SO)
40. Bogel·, cor. Tăuteu
(S D)
41. Bolanu Mare·,
(S O)
2
- Repenor1ul monumentelor din jud. Bihor
1 7
42. Bolu, com. Clumeghlu
La locul "Cimpia Veche� (Omezo), lingă 'braţul mort al Crişu­
lui Repede au fost găsite in urma lucrărilor agricole fragmente
ceramice lucrate la roată din pastă neagră şi cărămizie, ornamen­
late cu benzi de lnii simple şi in val. Fragmentele provin, pro­
babil, din locuinţele distruse ale unui sat datînd din sec. VIII-IX
e.n. Materialul este inedit şi 'e păstrează in Muzeul ŢArii Crişuri­
lor din Oradea.
Informa\e: Kiss Iosif.
(5 D)
43. Borod·
(5 D)
44. Borozel·, cor Borod
(5 D)
45. Bor$
In loc nepreizat din raza localităţii a fost descoperit un de­
pozit de bronzuri, din care s-
'
a mai pastrat un ceH de bronz, databil
la sfîrşitul epocli bronzului.
Tot dintr-un loc neprecizat provine o urnă bilronconică, pro­
babil din prima epocă a flcrului.
Din locuri neprecizate provin două monede imperiale romane
emise de Vitellius şi Iulia Augusta.
(10)
46. Borşa·, cor. Săcădat
(5 D)
47. Borumlaca·, cor. Suplacu de BareAu
(1 O)
48. Borz·, cor. Şoimi
(5 D)
49. Boteao·, cor. Ineu
(5 D)
18
50. Oratca
In punctul "Coasta LuchU", tntr-un adăpost sub stincA au
fost decoperite unelte din cremene aparţinind paleoliticului mijlo'­
du şi o aşchje din ohsidianA.
M. Roska, Repeflodu, p. 3223, idem, L'/ndustrlc mouslerJene de Bra/ca, In
P.A., 1-11, p. J.
(O 1 S)
51. OrAdet, cor. Bunteşti
Se cunoaşte din literatura speologică (Emil RacoviţA) "Peş­
tera TAtAroaiei", care ar .putea interesa şi pe arheologi. Nu cu­
noaştem, pinA tn prezent. nici o descoperire arheologicA.
( SO)
52. Br3teşU·, cor. RăbAgani
(S O)
53. Brlhenl*, cor, Lunca
( S O)
54. Bruslurl*
(S O)
55. Brusturl*, cor. Finiş
(SO)
56. Bucium*, cor, Ceica
(S O)
57. Bucuroala*, cor. Copăcel
(S O)
58. Budol, cor. Popeşti

In viile din apropierea satului 5-a descoperit inUmplător un
mormInt din S&. Xl-XII, din inventarul căruia tăceau part� o
brdţard, pandanUve, un cerceI de tImpld şi monede. Vechile regis­
tre ale Muzeului din Oradea, fn insemnările lor din 1913, Iasă să
se inţeleagă c ar fi vorba de mai multe morminte (dupA Inv�n­
tarl numeros, care, se pare, nu putea proveni de la un singur
mormint?).
(S O)
\9
59. Bu�ureasa
In literatura speologicA sint amintite mai multe pesteri Si
formaţiuni ca: "Peştera de la Alun" (Emil Racoviţa); "Peştera
Zmeilor din Onceasa" (cu faunA ca Ursus, Hyoena, Felis); "Izbu­
cui de la Radeasa" (Emil Racovită) ; "Cetatea de la Rădeasa"; "Peş­
tera de la Preluca", ce ar putea interesa alături de paleontologi,
şi pe arheologi. Din aceste peşteri se pastrau la Cluj - Ursus
speJaeus GoJdf; la Sibiu -Canis spelaeus Goldl; la Cluj, într-o altă
colectie - Pordus speJaeus Go/df (v. monumente ale naturii).
(5 D)
60. Buduslău
Spre sud-vest de localitate aşezare, aparţinind epocii neo­
Iitice.
In apwpierea locali tAţii mai mulţi tt/ml/li de dimensiuni mari,
aparţinînd unei epoci neprecizate.
( 10)
61. Bulz·
( SD)
62. BunteşU·
(5 D)
63. Burda·, cor. Budureasa
(SD)
64. Burzuc·, cor. Sîrbi
( SD)
65. Butani·, cor. Măgeşti
(SD)
66. Cacuc1u Nou', cor. Măgeşti
(1 O)
67. Cacuclu Vechi·, cor. Auşeu
(1 0)
68. Cadea, cor. Săcuieni
In locul numit "Cimpul nisipos" (Fovenyes mez6), fragmente
ceramice aparţin ind epocii neolitice.
20
Pe "Dealul Pleşuvw (Kopasz domb) aşezare fortificata cu şanţ
de apărare din epoca bronzului, cultura Otomani, faza 1-11. Din
loc neprecizat provine un ceH cu plisc, probabil din epoca prima
,
a fierului.
Dintr-un punct neprecizat tezaw de 'odoabe din argint dacice
compus dintr-un lanţ simplu, 3 fjbule cu nodozităU şi mai multe
monede romane republicane şi imitaţii, sec. II. Le.n. Tot dintr-un
punct neprecizat provine o monedd imitatie romană.
D. Ignlt, Rep., p. 8; 1. OrdenUlch, Aria, p. 21; N. FetUcb, Archlologischc
Bellllge zur Geschichte del Sa/malisch - Dohlschen Beziehungen, pl.
XXXVIII, p. J61; I. Glodliu, Consideratii, p. 82; Z. Nin!si, Repelloliul
obiectelor de bronz din Muzeul de istolle Sf culenl, In Crlsia, IV. 1974.
Oradea (sub tlper).
(10)
69. Calea Mare-, cor. Lazăreni
(S O)
70. Cauaceu, cor. Biharea
Din locul numit "Dealul cu pietre" (Ko dombon) se semnali-
zcazA unelte de cremene şi obsidian făr! a se preciza epoca.
Pe teritoriul localităţii cimitir databil in perioada feudalismu­
lui timpuriu, cultura Bjelo - Brîdo, unde au fost efectuate săpă-·
turi in anul 1899.
P. CseplO, A hull6 Puszla -Kovăcsi lelelehrll,ln AE, 1899, XIX, p. 360, sqq.
(1 O)

71. CăbeşU-
(S O)
72. Călacea-, cor. Oleea
(SO)
73. CăIătea, cor. Aştileu
In hotarul satului se cunosc mai multe peşteri: "CuglişH,
(E. Racovlţă), "Valea Mierel", "Vidă reti", "CobleşW, care pe lînga
interes speologie ar putea prezenta interes pentru 'ercetarea pa­
leoJiticului şi neoliticuJui de pe valea Crişului Repede.
21
Speologii amatori au gasit in 1958 in "Peşterea CuglişW frag­
mente de oase umane şi citeva mrgele de pasta aparţinind pe­

ioadei prefeudale - sec. III-IV e.n. (Inforonatie N. Chidioşan).
(S O)
.
74. Căpilna
,
'.
Í
',75.
76.
77.
La marginea vestică a localităţii, chiar pe malu'l sting al Cri­
şului Negru s-a deistat in anul 1960 o aşezare dadeă cu u ma­
terial ceramic caTe datează aşezarea in sec. l-ll e.n. Aşezarea
necercelată a fost parţial distrusă de ape.
(N C)
Căr3ndenl·, cor. Uzăreni
(NC)
Cărănzel·, cor. Lăzăreni
(10)
Cărăsău. cor. Cociuba Mare
La sud de sat, pe valea Clrăsăului, la locul "Cetate"? a fost
descoperită ceramicd neoliticd (Ti sa Il - Tiszapolgar). Materia­
lul se pas trează in Muzeul şcolar din Petid.
Tot de pe valea Clrlsăului provin fragmente ceramÎCe cenuşii
(printre care şi fragmente de chiupuri dacice?) de epcă romană
\ _ (sec. 1Il e.n. ?) lucrate la roata şi cioburj feudale timpurii? (inedit).
Inormaţii: prof, 1. Collea - Clrlllu,
( SO)
78. Cărplnet·
(S O)
79. Căuaşd·, cor. Tulca
(SO)
80. Cefa
22
In pel'imetrul pescăfei. Ia, locul "La Pădure" se afla o statiune
OheoJogicd (partial distrusl de bazinele piscicole) cu mai multe
nivele de locui re: neolitic. dacic de epocl rO/fiana, cioburi sarma­
tice? şi din feudalismul timuriu (se. XI-XII e.n.) printre care
amintim şi fragmente de cazane de lut. Materialul .e plstreaza in
Muzeul Institutului peagogic din Oradea (inedit),
(S O)
81. Celca·
(10)
82. Cetea·, cor. Barad
(S O)
83. Celşoara, cor. Ceica
Dintr·un loc neprecizat provin 2 monede republicane romane
din argint.
(1 0)
84. Cenaloş·, cor. Ciuhoi
(S O)
85. Celariu
In condiţii de descoperire neprecizabile t·a gasit in hotarul
localităţii un tlrdcop de aramă cu braţele în cruce, aparţinind
epocii eneoliUce.
M. Roska, A rhcskdnyok, In K6z/emenyek, II, Cluj, 1942, 1, p. 3.
(N C)
86. Cherechlu
Dintr-un depozit mai If are de obiecte de Ibronz, s·au păstrat
doar 2 celturi, 2 seceri cu limbă şi 2 fragmente de tabld databile
la sfirşitul epocii bronzului.
M. Rusu, D/e Verbrellung, p. 25.
(1 0)
87. Cbereslg, cor. Girişu de Criş
Pe malul drept al canalului colector, în dreptul loca1itătii a
fost decoperit un vas celtic.
Sint semnalate mai multe monede imperiale romane.
In apropierea donjonului au fost descoperite sedIile de şa, şi
pinteni. Sondajul arheologic din anul 1902 a dezvelit o parte a zidu·
lui de incintd, s·au descoperit virfuri de sdgeti, unelte din fier.
cahle. (lnf. N. Chidioşan).
Dacia, N.S., p. 453
(O 1 S)
23
88. Cherlu·, cor. Oşorhei
(SO)
89. Cheşa·, cor. Cociuba Mare
(S O)
90. Cheşereu, cor. Cherechiu
Din locuri neprecizate provin mai multe topoare de piatră. tn
"Pădurea Varo" (Vara ero) au fost găsite două topoare de piatrl
tip calapod apartinind epocii neolitice.
Pe "Dealul Episcopului" (PUspOk domb) aşezare fortificată cu
şanţ din epoca de bronz cultura Otomani .aza 1-11. Pe "Insula
Mare" (Nagy sziget) aşezare din epoca de bronz cultura Otomani
faza III. Dintr-un punct neprecizat provine un vîrf de pllmnal din
bronz. rot intr· un punct neprecizat (probabil "Dealul BU!ucului")
a fost §sit un depozit de bronzuri compus din 1 Jange, 3 seceri,
I fragment de celt otflbuite perioadei Hallst<tt A. 1 . J
Dintr-un punct neprecizat provin 3 denari republicani romani
apartinind probabil inventarului unui mormint.
La marginea localităţii, pe fostul teren al lui Paksy Dezso, au
fos� g!site 3 morminte atribuite sarmatilor.
Pe "Dealul Izvorului" (Forrăomb) au fost g!site 9 morminte
atribuite cu probabilitate gepizilor tirzii sau avarilor.
M. Roskl, Reperlollu, p. 80, 1. Ordentlch, Aria, p. 22; M. RlIsu, Die Vcrbr�i.
lUng, p. 207; M. Comşl, Unele dale privInd regiunile din nord·vcslul Romd­
nici ln sec. V_IX, tn Centenar Muzeal Orădean, Oradea, 1972, p. 211;
E. Chirilă, 1. Emooi, Z. Nanli, DescoperirI monetarc antice In Transilvania
(VIU), in Acla M.N., VI , 1971, p. 568.
(1 0)
91 . Chel, localitate suburbanl Marghita
De pe fosta ferml "Lukaszy" provin 2 vase, probabil in­
ventarul funerar a unor morminte databile in epoca bronzului.
M. Roska, Reperlodu, p. 121
(1 0)
92. ChIJle·, cor. Copacel
(N C)
93. Chlorag·, cor. Sîrbi
(S O)
24
94, Chlraleu·, cor. Chişlaz
(S O)
95. Chlrlblş·, cor, Tauteu
(S O)
96. Chlstag·, cor. Aştileu
(S O)
97. Chlşdu, cor, Pietroasa
Tn holarul localitatii speologii au cercetat mai multe peşteri:
"Peştera Nandru", "Peştera Dori", "Peştera Sura Bogei" (Emil Ra·
covita), "Peştera Huda lzbuclui de la Cetăti", "Peştera Anda de
la Chişcau� care ar putea prezenta interes pentru arheologi.
(S O)
98. Chlşlrld, cor. Nojorid
tn hotarul localitatii s·a descoperit intr- imprejur-are necu·
noscuta o }ama de obsidian.
Tot dintr· un punct nerecizat provine un depozit de bronzuri
aparţinînd orizontului cronologic al scriei de depozite Uriu -Ora·
gomircşti.
M. Roka, Reperlofiu, p. 130, S.v.; Al. Vulpe. AXle. p. 83 şi S.v.
(S O)
99. Cblşlaz·
(S O)
100. Cibel·, cor. Sinmartin
(S O)
101. Ciacaaia, cor, sacuieni
Dintr
'-un loc neprecizat provine 1 tirnacop de arama din epoca
eneolitica.
Ti raza localitatii este semnalata o aşezare din epoca bron·
zului. Din aceasta aşezare provin numeroase unelle de os, topor
de piatra, greI/tate de lesIIl şi 1 dalta de bronz. tn condiţii necu·
noscute a fost descoperit 1 pandantiv ltmllJd avind un brat rupt.
To "Hotarul Csengeri� (Csengeri dGlă) in anul 1957 a fost desco­
perit un depozit de bronzuri din care s-au pastrat: 1 tant orna-
25
mental de harnaşament, 1 topor de luptă cu disc şi spin, 1 colier
şi 2 brdţ1ri.
Z. NAnAsi, Reper/or/ul obiectelor de bronz din Muzeul de Istorie SdcUieni,
In Crisia, IV, Oradea (sub tipar).
(10)
102. Ciuboi"
(50)
103. Ciuleştl ´, cor. Spinuş
(5
O)
104. Ciumeghlu
In grădina C.A.P.-ului a fost descoperit in 1967 un de nor re­
publican roman ( 100-97 t.e.n.).
E. Chlrilă, N. Chidloşan, S. Dumitrdşcu, N. Stctu, Descoperiri monc/orc an·
tice din Transilvan/a (IV). In Studii şi comunicări No. 14, Muzeul Bru­
kenthal, Sibiu, 1969, p. 2.
(NC)
105. Ciutelec", cor. Tăuteu
(5 O)
106. Cimp", oraş. Vaşdiu
(50)
107. Cimpaol
In peştera "Dimbul Colibii" de pe valea Sighiştelului (peştera
a li-a) o-au efectuat săpături paleontologicc descoperindu-se, cu
această ocazie, material neolitic ce �e iAstrează in Muzeul de
Istorie al Transilvaniei din Cluj.
N. VoS�. o contributie ia problema legdturilor cu/lUrJi T/sa cu alte cultur
neoJilice din Transilvania, in SCN, 1, 1961, p. 17; D. 19nat. Rep., p. 8 s.v.
(5 O)
108. Cimpanl de Pomezeu·, cor. Pomezeu
(5
O)
109. Cîmp Moll·, oraş Vaşcău
(5
O)
26
1 10. Cocluba Mare
In partea de hotar "Cohăreşti" se află o staţiune arheologic!
cu doua orizonturi de locuire: tn prima vinstă a e'ocii tierulu)
(Hallstalt) şi in sec. II1-IIV. e.n. Au fost descoperite din Hallstalt,
mai multe vase mari de provizii (urne villanoviene) şi un vCscior
mic cu corpul 1n formă de raţa cu cioc (askos). Din orizontul de
epoca romana s·a11 descoperit numai Jragmente ceramice cenuşii,
p,intre 'are şi o toarl1 0 amlord? avînd imprimata pe ea o
ştampila.
La punctUl "Fînt1nita", intre sat şi valea "Ratăşcl� se gă­
seşte o a doua statiune arheologica cu 3 nivele de locui re: eera·
micd neolitica, hallslattiană şi un orizont puternic cu locuinţe ale
dacilor liberi de epocă romană (sec. ll-I e.n.), in care s-a des·
coperit ceramicd lucrata cu mina şi la roată, printre care amintim
chiupuri mari, cenuşii. de veche tradiţie autohtona.
S. DumHraşcu, Cerceltrl arheologice Ja Depfcsiunca Holodulul (1) (Stpdlu.
rIIe de la Cociuba Mare, J. Bihor), tn Crisil, III. 1973, pp. 139-161.
(S O)
1 1 1 . Cocluba Mică, cor. Pietroasa
Incă Emil Racoviţă cunoaşte "Peştera de la Ponor" din hotarul
satului, prezentînd importantă pentru speologi, dar in care ar pu·
tea să existe şi urmQ de locui re umană.
(00)
112. Codrlşoru·, cor. Auşeu
( SO)
1 13. Cadru·, cor. Şoimi
(S O)
114. COhanl·, cor. Abram
(SO)
115. COleşU·, oraş Vaşcău
(S O)
116. Copăcel·
lSO)
1 17. Copăcenl*, cor. Sîmbăta
(SO)
27
1 18, CorbeşU·, cor, Ceica
(5
O)
1 1 9, Corboala·, cor. Boianu Mare
(1 O)
120. Cordiu·, cor. Sinmartin
( 50)
J21. CornlşeşW, cor. Dobreşti
(5 O)
122. Cornllel·, cor. Borod
( 50)
123. Coşdeni·, cor. Pomezeu
(5 0)
124. Cotlglet. cor. Ceica
Dintr-un loc neprecizat provine un fragment de topor de
piatră apartinînd epocii neolitice.
Tot dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop <de aramă
cu un singur tăiş, aparţinind epocii eneolitice.
M. Roska, A rezcskânyok, In Koz/emenyek, 1942, II, p. 40
(50)
125. Crestur, cor. Abrămuţ
Pe promontoriul .. Cetătuia" aşezare fortificată cu sant şi val
de apărare din epoca bronzului cultura Otomani faza 1 Si II.
I. Qrdentlich, Aria, p. 22
(10)
126. Cresula·, cor. Curătele
(10)
127, Crlştloru de Jos·
( 1 0)
128. Crlştloru de Sus·, cor. Criştioru de Jos
( 1 0)
28
129. CIinceşU·, cor. Dobreşti
(10)
J 30. Cubulcut. cor. Slcuieni
Pe locul numit "padurea lui Frater" (Frater erd6), aşezare
neolitic! de unde provin numeroase fragmente ceramice. Din locuri
neprecizate provin 1 nucleu de obsidian şi I topor de piatra. De
pe "Dealul bAtrIn" (Oreg hegy) provine 1 daltd de arama, t tir·
nacop de aramA cu un singur t!iş, fragmente ceramiee, toale atri­
buite epocii eneolitice.
Dintr-un punct neprecizat provine 1 depozit de bronzuri, COOl­
pus din 5 piese de harnaşament, şi 1 lamd de pumnal databile in
faza Bronz D. Dintr-un alt punct neprecizat provine un depozit
de bronzuri format din cea 30 de tutuli. Din locuri neprecizate
provin numeroase fragmente ceramice aparţinind culturii Oto­
mani. Sint semnalate mai multe !ragmente cewmÎCe hallstattiene
din locuri neprecizate de pe raza locali taţii.
M. Roska, Repertoriu, p. 13; Ide, A rhcsdkdnyok, tn Kozlcmenyek, II,
192, II, p. 40; D. Ignat, Rep., p.
9
; M. Rusu. Dlc Verbrejtung. p. 25.
( l0)
1 31 . Cucucenl·, cor. Rieni
( SD)
132. Cuieşd", cor, Brusturi
(5 D)
133. Curălele·
(l 0)
134, Cwtuiuşeni
La "Ferma Mica� (Kis tanya) au fost scoase citeva fragmente
preistorice.
Pe "Dealul Caramidariei" (Eget6 hegy) au fost descoperite
incidental vase de lut şi fragmente ceramiee. aparţinînd epocii de
bronz. La acest punct s-a efectuat in 1932 un sondaj arheologic
care a avut ca rezultat recuperarea unor ceşti apartinind ultimei
faze a culturii Otomani. CercetArile arheologice întreprinse in
1968 au sesizat un nivel de locuire datat, pe baza materialului
eera mic $i a unui inel de bucJd in formă de barcă, la finele epocii
29
30
bronzului. Intre materialele oeramke au fost descoperite fragmente
apartinind cul-urilor Wietenberg III şi Suciu de Sus.
I
n condiţii
de descoperire necunoscute au fost găsite ocazional la "Dealul
Cărămidăriei" şi in alte puncte din localitate mai multe obiecte de
bronz (2 brdţdri cu capetele desăcu te, 1 pumnal, 1 ceH de bronz,
1 vîri de lance). Aparţinind tot epocii bronzului tardiv şi inceputul
epocii hallstattiene amintim un depozit de bronzuri descoperit
in 1953 într-una din grădinile din localitate. Depozitul se compune
din 3 brdldri masive, cu capetele desfă'ute, 2 seceri cu limbă l a
miner, 9 turte de bronz şi partea superioară a unui topor cu ari­
pioare. Aceleiaşi perioade ti apartin: un mormint (probabil de in­
cineratie) descoperit in 1946 şi care avea ca inventar 1 vas cu
picior, 1 ceaşcd 1 farfurie (castron?) şi 1 v.rigd ,(l de bronz;
1 mormint cu o urnd funerară descoperit in 1947 la "Dealul Cără­
midăriei".
I
ntre vie şi drumul care duce la gară, au fost 6coase incidental
în 1969 2 morminte de incineraţie cu un bogat inventar arheologic
datate la finele hallstattului şi atri'buite dacilor.
Localitatea Curluişeni a intrat in 'literatura arheologică mai
ales datorită descoperiri,lor celtice. Sint cunoscute cca 50 de mor­
minte de inhumatie şi incineraţie in groapă sau în urmă. Majori­
tatea lor .rovin din descoperir,j intimplătoare. Din această cate­
gorie amintim mormintul cu car de JupUi. Sondaje arheologice au
fost întreprinse in 1932, 1936, 1938, şi săpMuri de mai mare am­
ploare in 1968 cind au fost cercetate 1 1 morminte aparţinînd am­
belor rituri funerare. Ele se remarcă printr-un inventar funerar
foarte bogat, unele avînd peste 20 de piese adiacente (vase, ceşti,
strdchini, IibuJe de bronz şi fier, br1ţdri, colier, unelte, etc.). Intre
produsele ceramice se remarcă vasele lucrate cu mîna de factură
locală, precum şi vasele celtice cu motive decorative imprumutate
din repertoriul autohton. Covirşitoarea majoritate a descoperirilor
celtice provin de la "Dealul Cărămidăriei".
De la "Dimbul livezW (Liget domb) provin c1teva piese de
fier (umbo-uri, de scut, Uelte, etc.), descoper'ite in 1933 intr-un
depozit sau in morminte, da�ate in sec. III-IV şi atribuite even­
tual gepizilor timpurii.
Pe "Dealul Cărlmidăriei" se semnalează o aşezare datată 'n
secolele IX-XII in care 5-a descoperit şi o monedd bizantină.
I
n
1931, a fost efectuată o săpătură arheologică la "Dealul capelei"
135.
136.
137,
138.
139.
140.
(Kapolna hegy) care a desvelit ruinele unei biserici, probabil ro·
manidi şi 4 morminte cu inventar funerar specific sec. XI-Xn.
M. RoskÕ, Repertoriu, p. 80-81; 1. Ordentlich, Aria, p. 22-23; N. Chidioşlln.
GruPI Suciu de Sus 1n SCIV, 2, 1970, p. 288; Z. Nănăsi, Repertoriul
obiectelor de bronz din Muzeul de Istoric din Sdcu/lml, In Crisia, IV,
Oradea, 1974, (sub tiplr; M. Rusu, Die Verbreilung, p. 205j Z. Nămisi,
Morminte halJstal/Jenc tJrzii de la Curluişeni, tn Studii şi ComunicAri,
1969, Satu Mare, p. 85 sqqj VI. ZiIa. Bei/rage, p. 189, sqq; M. Roska,
Sepulture cell1que c char de
E
rk6rtveIyes, In K6z/emenyek, II, Cluj,
p. 81-84; Idem, Neuie kellische Funde von
E
rkorlvelyes, In Koz,
lemenyek, II, 192, p. 3; Z. Nănăsi, Descoperiri In necropola celticl
de la CUIIUiuşcni, In Crisia, III, Oradea, 1973, p. 2 sqq; l. BOna, Az
Ujkollyani gemwn lovas sir, In A, 2, Budapesta, 1961, p. 192 sq,
fig. 9; S. DumHraşcu, Descoperiri arheologice din sec. IV-V. e.n., În
Centenarul Muzeal OrMean, OradeÕ, 1972, p. 198; M. Rusu, Contribulii
arheologice la Istoricul cetilii Blharea, in AlSC, 1Il, 190, nota 14.
(N Ci
Cusuluş·, cor, Lazuri de Beiu$
(1 0)
Cuzap·, cor. Popeşti
(l 0)
Damlş·, cor. Bratca
(1 O)
Delani·, oraş Beiuş
(1 O)
Delurent·, cor. Bratca
(1 O)
Derna
La sud-est de fabrica de asfalt pe "Dealul Comorii" (Kincses
hegy, Schatzberg) sau "Peniza� a fost descoperită in perioada
interbelică o brClarC dadcă de argint cu capete de animal (păstrată
in colectia preotului Potora din Marghita) şi 2 monede de argint:
1 denoI roman republican şi 1 monedd de tipul Dyrrhachium, am·
bele ajunse in colecţia ing. IuliUJ. Barcsai din Deva.
Trebuie să precizăm că in przent locul unde s·a făcut desco­
perirea "Dealul Comorii" ("Dealul cu bani U) se afla in hotarul
că'tunului satului SăcăIăsău Nou.
C. Daicoviciu, Neue MitteJlungen aus Dazicn, in Dacia, VII-VIIf, 1937-190,
Buc., 1941. pp. 322-323, s.v.
(S D)
31
141. Dernişoara·, cor. Derna
(1 0)
142. Dicăneşti", cor. Drlgeşti
(10)
143. D1Jir·, cor. Abram
(10)
J 44. Diosig
tn anul 1892 a fost descoperit intr-un loc neprecizat un topor
de piatrl de tip calapod. Un topor identic a fost glsit în locul
de holar numit "Belso Bâji". Ambele descoperiri se incadrează
in epoca ncolitică.
tn via de pc dealul "Ianca mică" (Kis Janka) s-a găsit un
1îrnccop de aramă cu bratele in cruce, databil în epoca eneoli­
tică. Dintr-un loc neprecizat provine 1 celt de bronz databil la
sfirşitul epocii de bronz. Pe tcrasa superioară a Văii Erului, in
locul numit "Colonie", aşezare din epoca 'bronzului din faza 1 şi Il
a culturii Otomani.
1
n acelaşi loc a fost descoperit 1 mormînt de
inhumatic in poziţic chircită, aparinînd unui 'copil avînd drept
inventar 2 vase. Mormintul se poaie data in faza a III-a a culturii
Otomani.
t
n diferite puncte de pe raza localitătii -e semnalează un nu­
măr relativ mare de tumtli apartinînd unor epoci neprecizate. Pe
dealul viilor, cimitir de incineraţie celtic. Din inventarul acestor
morminte, amintim in mod special 3 brctcri din bronz cu sc­
miove.
Din loc neprecizat, un tezaur de monede republicane romane.
M. Roska, R(perloriu, p. 40 sq; Idem, A rczcsâkrnyok In K6zlemenyek. II,
1941 p. 30; V. Plrvan Gelica, p. 542, 706. 786, fig. 375; VI. Zirra, Beilrdge,
p. 196; M. Chilescu, Descoperirea mOMtar! la &!iuş, In Studii şi cercetlri
de numismaticl, IV, 1968, p. 361.
( 1 0)
145. DobreşU·
(1 O)
146. DobricloneşU, cor. Măgeşti
32
Pe "Valea Dobricioneştilor" spre Săcăşeni in locul numit "Mai
sus de Bodeuţi", s-a găsi·t un "tOpor de piatra cu gaură de inmănu­
şare databil in epoca neolitică.
Inf. L. Borcea.
( 1 0)
147. Dolea·, cum Suplacu de Barcău
(10)
148. DrăgheşU·
(10)
149. DdgeşU·
( 1 0)
150. Dr3goteni·, cor. Remetea
(10)
151. Dumbrava·, cor. Holod
(10)
152. Dumbrăvanl·, cor. Bunteşti
(10)
:
153. Dumbrăvlta·, cor. Holod
(10)
154. Dumbrăvlţa de Codru·, cor, $oimi
(1 0)
155. DuşeşU, cor. Ceica
Dintr·un punct neprecizat !rovine o mdciucd de piatra şle·
fuit!, apartintnd probabil epocii neoJitice.
Inf. N. Chldioşln
(10)
156. FiDclca·, cor. Abrămuţ ..
(1 0)
157. Felcherlu·, cor. Oşorhei
(10)
158. Fegernlc·, cor. Sîrbi
(10)
159. Fegernlcu Nou·, cor. Sirbi
(10)
160. Fenerlş·, cor. Pocola
(10)
3 -Reporul monumetlor din jud. B!hor
33
161. Ferice·, cor. Sunteşti
( DI S)
162. Flniş·
(NC)
J63. Fizlş·, cor. Finiş
(10)
164. Finaţe·, cor. Cimpani
(10)
1 65. Pişca·, cor. Vîrciorog
(10)
166. Foglaş·, cor. Suplacu de Sardiu
(10)
167. Fonău·, cor. Husasău de Tinca
(10)
168. Forău·, cor. Uileacu de Beiuş
(1 0)
169. Foroslg·, cor. Holod
(10)
170. Fughlu, cor Oşorhei
In literatura de specialitate descoperirile sint semnalate la Fu­
ghiu - Oşorheiu (Fugyivasarhelyrel) nefăcîndu-se distincţie intre
cele două localităţi.
La sfîrşitul secolului trecut au fost descoperite aici 3 tipare
de greie pentru turnat, 2 seceri,
1 pumnal şi 1 vîrf de lance, pro­
venite probabil dintr-un atelier local de turnare de la finele epocii
bro1zului.
Hoemes M6ricz,
O
skori es r6mCi lelelek Magyarorszdgb61 a Becsl udvari
lermiszelralzi Muzeumban, In AE, XXIV, 1904, p. 208. fg. 1-, V. Pirv8n.
Getic8, p. 318.
(NC)
171. Galoşpetru, cor. Tarcea
34
Din "Pădurea Frater" (Frater erde) provin numeroase unelte
din cremene atribuite mouslerianului.
Tot din acelaşi loc s·int semnalate şi topoare de piatră din
epoca neolitică. Aşezdri din aceiaşi epocă se cunosc pe "Dealul
legii � (Torveny domb) şi in locul numit "Groapa cu lut (Sârga(Ol­
des gOdOr).
Din epoca de bronz 'e cunosc aşezdri in punctele "Podul cu
cinci gauri" (Otlyukas hid), apartinind culturii Otomani (aza 11
şi pe grindul din "Pădurea FrAter" (FrAter erd6), apartinind cul­
turii Otomani faza III. La "Ferma Mică � (Kis Tanya) s-a gasit un
depozit mare de obiecte din bronz. atribuite fazei finale a epocii
bronzului.
Tot din "Pădurea Frater" sint amintite 5 moneoo imperiale
romane fără datare precisă, cit şi numeroase fragmente ceramice,
lucrate la Ioata, atribuite sec. IV e.n.
In anul 1954 pe "Dîmbul MorW (Malom domb) a fost găsit
un mormînt de inhumaţie databil în sec. X pe baza inventarului
adiacent.
M. Roska, Reper/oriu, p. 96; D. Igoat, Rcp., p. 9; 1. Ordentlich, Aria, p. 23;
N. Chidioşln, MormJn/uJ din perioada leudaJismuJUi IImpuriu de la Ga­
Jaspe/reu (RaIon Marghila), In Studii şi Comunicări, 12, Muzeul Brukenthal,
Sibiu, p. 237 sqq, M. Rusu, Dfe Verbref/ung, p. 2; Z. Szekely, Ş/frj cu
privire la unele descoperiri monelare din Transilvania, In SCN, 1, Buc.,
1957, p. 472.
(1 0)
172. GăIăşen1·, cor. Mageşti
(10)
173. GăIătanl·, cor. Tileagd
(1 0)
174. Gepiş·, cor. Lăzăreni
(NC)
175. Gepiu, cor. Cefa
3'
Dintr-un 'oc neprecizat s-au descoperit izolat 1 topor de
piatră şlefuită şi 1 celt de bronz. Dintr-o eroare localitatea a in­
trat in literatura de specialitate şi ca loc de descoperire a unor
topoare de luptă din bronz, acestea fiind găsite de fapt Ia "Pusta
Gepiu" de lîngă Roşiori, cor. Diosig.
M. Roska, Repetloriu, p. 100/5
(l C)
35
176. Gheghie*, cor. Auşeu
(N C)
177. Ghenelea, cor. Viişoara
In anul 1968 au fost decoperite int!mpUHor Intr-o nisipArie
din dreapta drumului dintre Marghita şi Ghenetea, In hotarul sa­
tului, 4 cast/oane şi 1 strachind, lucrate la roată din pasUl fin!
cenuşie. Vasele sint ornamentale cu motive ştampate (cerculeţe,
rozete, figuri geometrice) imitind ceramica romană terra sigillata.
DateazA din sec. III-IV e.n. şi pot fi atribuite populatiei autohtone
- dacilor liberi de epoci roman! din bazinul Barc!ului, - sau
neamurilor "barbare� pAtrunse ulterior in aceste pArti. Se inca­
dreazA în orizontul cultural cu ceramicd stampatd, cenuşie, (tipul
Blazice1). Descoperirea fiind facutA tn conditii nesigure, nu se pot
aduce alte precizAri de ordin cultural -istoric.
S. Dumtnşcu, Z. Nân4sl, Ceramlcd descoperJld la Ghenelea (1. Blllor),
In Salu Mare. Studii şi Comunicdrl, Satu Mare, 197, pp. 225.
(S D)
178. Ghida·, cor. Bale
(1 0)
179. Ghlghlşenl·, cor. Rieni
(NC)
180. Ghlorac·, cor. Ciumeghiu
(1 0)
181. Glnta, cor. CApilna
Din hotarul satului dintr-un loc neprecizat provin unelte de
obsidian apartinind epocii neolitice.
(N C)
,
182. Girlşu de Crlş
36
In hotarul localWltli sint cunoscute mal multe statiuni arheo­
logice. datorate sApAturilor sau cercetArilor de ·teren efectuate
aici:
1. rn punctul "La rituri" a fost cercetatA o aşezare apartinind
culturii Cotofeni suprapus! de o aşezare din prima epocA a tierului
(Hallstatt). La suprafata au fost descoperite de asemenea fragmente
183.
ceramice 8artinind sec. IX-XII 'recum şi buze de cazane pece�
nege.
2. In punctul "A1ceu� aşezare tip tel, tnthită cu şanţ de apA�
rare apartinind culturii Otomani faza 1-111. Au fost executate
cercetări sistematice.
3. In punctul "Peste Crlş� sau "Intre
,
poduri" a fost cercetoUi
o aşezare din prima epocă a fierului şi au fost descoperite mate·
dale ceramice din sec. II-III e.n., precum şi ceramicc <partinind
sec. IV e.n.
4. In cartierul "Pietroasa" pe malul canalului colector aşezare
dacic! din sec. I Le.n.-I.e.n.
5. In hotarul Alceu, punctul "Fîntîna lui Ivani" a fost desco·
periti oramicc apartinind sec. IV e.n.
6. In punctul "Roman" au fost descoperite fragmente ceramice
datate tn sec. VI-VIII e.n.
7. In punctul "GheJand" au fost descoperite vase din sec.
XIII-XIV.
S. Dumitraşeu, Colectia arheolog1cd "Eugen Patoron", In LucrAri ştiinli.
nee. J, InstitutUl pedagogic, Orldee, 1967, p. 73-79; Idem. Aşezdri şi des­
coperIrI dacice 1, p. 247-248; Idem. Aşezarea Calo/eni de la Glriş Rlturi,
In Lucrlri ştiinllfice, II, Institutul PlXegoglc, Oredee, 19, p. 258-264;
1. Ordent1ich, Aria, p.
(D 1
5)
Girişu Negru·, cor. Tinca
(5 D)
J84. GluleşU·, cor. Pietroasa
(1 0)
185. Gaila·, cor. Căbeşti
(NC)
186. Grădinari·, cor. Drăgineşti
(N C)
187. Groşi·, cor. Auşeu
(N C)
188. Gruilung·, cor. Lazăreni
(N C)
37
189. Gurani·, cor. Pietroasa
(NC)
190. Gurbedlu·, cor. Tinca
(S O)
191. GwbeşU·, cor. Căbeşti
(NC)
192. GurbeşU·, cor. Spinuş
(1 O)
193. Haleu, cam. Sînmartin
Pe malul Petei şi in grădinile ce se aliniază de-a lungul ei
se semnalează o aşezare neolitică cu fragmente ceramce, vetre
dC foc etc.
In hotarul localităţii au fost descoperite izolat mai multe ma­
nede romane. Astfel, tn 1884 o monedd imperială de argint (Faus­
tina junior), in 1874 denar imperial (Hadrian), iar in 1893 alte 3
monede romane (1).
In jurul bisericutei de la marginea satului au fost descoperite
schelete umane.
D. Ignal, Rep., p. 10; Bucr MUrea, Decuverles reccnlcs el plus anclenncs
de monnales an//ques el byzan/lnes en Roumanie, In Dacia, N.S., XI, 1967,
p. 37.
(N C)
194. HăuceşU·, cor. Spinuş
(N C)
195. Hidiş·, cor. Pomezeu
(NC)
196. Hldlşel·, cor. Dobreşti
(NC)
197. Hld1şelu de Jos·, cor. Hidişelu de Sus
(NC)
198. Hidlşelu de Sus·
(NC)
199. Hincblrlş·, cor. Lazuri de .Beiuş
(NC)
38
200. H1rşeşU-, cor. Cîmpani
(NC)
201. Hodlş, cor. Holod
In vara anului 1969 in curtea casei lui Calea Petru s-a des­
coperit un tezaur de podoabe de aur compus din uatoarele
piese: 1 brtţart cu -ecţiune ova, alta cu secţiun1a rombica,
2 bratdri cu capetele terminate tn cite 2 spirale, 1 inel de buclt
tn forma de barca, 3 inele din placa. pandantive, nasturi. Tezau­
rul se incadreaza la sfîrşitul epocii de bronz şi inceputul epocii
de fier (Br. D -Ha A).
In hotarul satului se gasesc 3- tumuli ce s-ar putea lega
de descoperirea tezaurului (in!. S. Duitraşcu).
M. Rusu. Consldefatlj asupra mela/urglei aurului din TransilVania In
bronz D şi HaUs/a!l A, In Acta N.N., IX, Cluj, 1972, p. 46.
(NC)
202. Holşel-, cor. Şoimi
(NC)
203. Hodoş-, cor. Salard
(NC)
204. Holod-
(S D)
205. Homorog*, cor. Madăras
(S D)
206. Hotar·, cor. Tetche a
(NC)
207. Hothel·, cor. Lunca
(NC)
208. Husasiu de Criş·, cor. lneu
(NC)
209. Husasău de Tlnca-
(S D)
210. Huta-, cor. Boianu Mare
(N C)
39
211. Huta Voievozi·, cor. Sinteu
(N C)
212. Ianca·¡ cor. Diosig
(1 O)
213. Ianoşda, cor. MAdlras
1
tn 1898 in vatra satului s-a descoperit o mtciuct din bronz
.atatA la sfirşitul epocii de bronz.
In 1902 s-a descoperit intr-un loc neprecizat un topor de pia­
Iră şi mai multe mtrge/e de pămint (pastă) provenind probabil din
inventarul funerar al unui mormint din perioada comunei primi­
tive.
tn 1896 in urma unei sumare cercetări arheologice s-au des­
coperit urmele unui sat medieval la punctul numit "Cînepişte"
(KenderfOld). Au fost scoase vase de lut, cahle, vlrfwi de stgeti,
cuie, pinteni, z'bale, etc.
(NC)
214. Inand, cor. Cefa
Hotarul satului lnand, spre Cefa, este străbătut de valurile
de pdmlnt din vestul patriei noastre, care strabat Banatul şi Cri­
şana de la 5ud spre nord. Sint constructii antice (val şi şant) de
pamint, datind, pare-se, din -ec. IV e.n. Au fost ridicate de ro­
mani in fata alacurilor barbare venite dinspre est, ca o linie in­
depdrtatd de siguranţ" a Dunării mijlocii. Se aseamană şi se pare
ca au jucat acelaş rol, in strategia romana a Imperiului tirziu,
ca Brazda lui Novac in Muntenia, pentru linia de aparare a Du­
narii de Jos. (Inedit).
s. Dumitraşcu, ConfrJbutii la cunoaşferea granitelOr de vesl a DacieJ /Ô~
mane, in Acla /.N., VI, Cluj, 1969, pp. 483-491, fig. 1.
(S D)
215. InceşU·, cor. Ceica
(NC)
216. lneu·
(NC)
217. loanlş·, cor. Finiş
(NC)
40
218. Iteu·, cor. Abram
(NC)
219. Iteu Nou·, cor. Abram
(NC)
220. Izbuc·, cor. Cărpinet
(N C)
221. Izvoarele·, cor. Viişoara
(NC)
222. Josanl·, cor. Olbeşti
(N C)
223. Josanl, cor. M!geşli
Dintr-un loc neprecizat provin 6 t1rndcoape de aram! cu bra­
tele în cruce ce se pot incadra tn epoca eneolitidi.
Tot dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte
de bronz compus din 1 9 celturi, şi mai multe de.�eurj de turnare
databile in faza HaJlstatl B. 1.
M. Roska, Reperloriu, p. 14; Idem, A lezcscikcnyok, tn Kozlcmcnyck, II,
1942, p. 40; M. Rusu, Dic Verbrci/ung, p. 208; V. Pirvan, Gclica, p. 410.
(10)
224. Lacu Sarat·, cor. Pomezeu
(NC)
225. Lazurl", cor. Roşia
(NC)
226. Lazuri de Beluş·
(NC)
'27. Hizarenl·
(NC)
228, leleşU·, cor. Bunteşti
( NC)
229. lehecent·, cor. C!rpinet
(NC)
41
230. Leş, cor. Nojorid
In hotarul satului se afli o aşezare de tip tel de pe care au
Iost culese in periegheză arheologică cioburi Cotofeni (materia­
lele se pistrează la Institutul pedagogic Oradea).
(S D)
231. Llvada Beiuşulul", cor. Drăgăneşti
(NC)
232. Livada de Dihor, cor. Nojorid
Pe valea A1ceului la punctul "Poligonul Turcilor" s-au des­
coperit ciobud ne?litice.
La marginea sud-vestici a satului. pc un platou, au fost gă­
site tn 1970 resturile unui cimitir, din care s-a recuperat un vas,
de lut lucrat la roată şi un vas lucT,at cu mîna aparţinînd dacilor
din a 2-a vîrsti a epocii fierului (inI. N. Chidioşan).
In amintitul punct "Poligonul Turcilor" apar, in urma ară­
tUfiior de primăvară cioburi lucrate din pastă cenuşie, datînd din
sec. 1-11. e.n. In asociere cu această ceramică '-a găsit şi olirie
lucrată cu mîna din pastă poroasi, 'rost arsă. Se pare că avem
de.a face cu o aşezare a dacilor liberi din epocă romană din Cri­
şana (inedite).
La marginea de sud a satului, în grădinile particulare ale
locuitorilor, apar cjoburi feudale timpurii. Pe pIatoul unde s-au
descoperit returile cimitirului dacic .săpăturiie arheologice au
dezvelit o aşezare din sec. XI-XII, cu oldrie 'pecifică intre carc
amintim şi fragmente de cazane de lut.
(S D)
233. Loranta-, cătun al satului Cuieşd, cor. Brusturi
(NC)
234. Larău, cor. BTatea
42
Cercetările executate in "Peştera Boiului" , in 1930, au desco­
perit aici unelte de piatră cioplită din mousterianul superior
(epoca paleolitieă).
Nivelele culturale sesizate aici apartin culturii Tisa sau Biikk
(ceramicd pictată), culturii Cototeni şi secolelor IX-XI. Atribui-
rile cronologice şi culturale s·au făcut pe baza bogatului material
cer amic. decoperit in peşteră.
M. Roska, Reper/oriu, p. 141.
(N C)
235. Lugaşu de Jos·
(NC)
236. Lugaşu de Sus·, cor. Lugaşu de Jos
(NC)
237. Lunca·
(N C)
238. Luncasprle-, cor. Dobreştî
(NC)
239. Luncşoara·, cor. Auşeu
(NC)
240. Lupoaia·, cor. Holod
(N C)
241. Marghlta
Din loc neprecizat fragment de vas şi cuţit de obsidian atri­
buite epocii neolitice.
Se menţionează ca decoperiri intîmplătoare o verigd de aur
avind secţiunea patrulateră şi un buzdugan de bronz in formă de
stea, in patru muchii cu virful ascuţit.
J. Hampel, Muzeumoh es Tlrsul% h, In AE, XI, 1891, p. 83; M. Roska,
Reper/oriu, p. 157.
(1 01
242. Margine. cor. Abram
Din loc neprecizat de pe teritoriul localităţii provin frag­
mente ceramice aparţinînd epocii neolitice.
D. Ignat, Rep., p. 10.
(1 01
243. Mărţibaz·, cor. Mădăras
(N C)
43
244. Mădiras·
(N C)
245, M.geşU·
(NC)
246, Măgura·, cor, Pietroasa
(N C)
247. Medad, cor, Remetea
In "Peştera Meziadului" au fost descoperite intimplător eio­
buri neolitice pictate (Tisa) şi în anul 1972 o jumltate de vas
dacic de factură arhaică. Acest vas a ieşit la iveaUi cu ocazia
efectuării unor săpoturi şi amenajări turistice executate de ghizii
peşterii şi astfel nu se cunosc alte detalii arheologice (vasul este
inedit) ,
D. Ignl t, Rep., S.\.
(S D)
248. Mlerag·, cor, Tlrcaia
(N C)
249. Mierlău, cor. Hidişelu de Sus
In raza satului s-a descoperit o monedd grecească de tip
Meroneia.
B. Milrea. in Dacia, N.S. XII, 1968, p. 447
(NC)
250. Mlersig·, cor. Husaslu de Tinca
(NC)
251. Mihai Bravu, cor. Diosig
44
Pe teritoriul satului. in diferite locuri, neprecizate, s-au găsit
cu ocazia lucrărilor agricole ciobuli atestind a.ezdri din urma­
toarele epoci: neolitic (cultura Tisa II ?); epoca bronzului - cul­
tura Otomani. faza Il şi III. Din staJjunea Otomani provin nume­
roase materiale arheologice: ceşti, fragmente de vase mari de
provizii ornamentate cu brîuri alveolate, piese de cult, dintre
care amintim o loald de car de cult ornamentată cu motivul soa­
relui. Probabil in aceeaşi statiune au fost găsit şi citeva frag­
mente de vase hallstattiene.
Dintr-o aşezare a dacilor liberi de epocă romană provin mai
multe fragmente de vase cenuşii. oale şi chiupwi ornamentate cu
linii simple incizate sau linii in val obţinute prin lustruire. Mate­
rialul este inedit şi se păstrează la Şcoala generală din sat.
(Inedite).
(S D)
252. Miheleu, cor. Lăzăreni
In hotarul satului, intr-un loc neidentificat, au fost descope­
rite 2 topoare neolitice de piatră (de formă trapezoidală. Se păs­
trează in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (Inedit).
(S D)
253. Mişca, cor. Chişlaz
In hotarul satului s-au făcut mai multe descoperiri intimplă­
toare. dupa cum urmează: intr-un loc neprecizat, un topor de pia­
tră (trahit) din neolitic?, se păstreaza 1n Muzeul de Istorie al
Transilvaniei din Cluj (Inv. Nr. IV/2370); tot dintr-un loc nepreci­
zat se aminteşte in vechile colectii ale muzeului din Oradea un
topor de cupru (Inv. Nr. 445); din locul "KOlyuk" au ajuns 1n
colecţia Appan G., apoi într-o colectie particulara la Valea lui
Mihai, 2 brdldri de bronz, un arc de fibuld de bronz şi un ceH
de bronz. In 1974 a intrat in posesia muzeului din Oradea un de­
pozit de bronzuri (piese de harnaşament) descoperit in apropie­
rea satului şi datat la inceputul HallstaHului. La locul "FrnUna
Sasului U (Saskul) s-a găsit ceramicd dadea de epocă romana şi
post romana (sec. III-I,V e.n.). Informaţie prof. M. KovAcs -
Mişca (Inedit).
In 1904 s-a descoperit o monedd romană imperială (Constan­
tin cel Mare).
M. Roska, Reperloriu, p. 181. s.v.; B. Mllrea, In Dacia, XI, 1967, p. 381.
(SD)
254. Mlzleş-, cor. Dragănesti
(NC)
255. MoţeşU-, cor. Pielroasa
( NC)
256. Muntenl-, cor. Bulz
(NC)
45
257. Nidar·, cor. Spinuş
(NC)
258. NlmileşU·, cor. CurAţele
(NC)
259. Nluved·, cor. Biharea
(NC)
260. NoJorld·
(NC)
261. Nuce'·
(NC)
262. OgeşU·, cor. SimbAta
(NC)
263. Oleea·
(NC)
264. Oloslg·, cor. SAcuieni
265.
46
(NC)
Oradea
Descoperirile inttplAtoare şi cercetArile arheologice siste­
matice au conturat in perimetrul oraşului mai multe aşezAri neo­
lilice, care in majoritate aparţin culturii Tisa. Amintim staţiunile
din sud şi sud-estul oraşului ("Platoul Salca"), "Gheţăria" din fata
Fabricii (e bere. cimitirul "Rulikovszky", Cartierul Seleuş -UngA
canalul de drenare, cariera de nisip din sUnga drumului Oradea­
BAile Felix), pe cele din estul Oradei ("Dealul Promontor" - din
dealurile viilor); apoi fn nord (Cartierul loşla - pe malul sting al
Petei) şi in fine aşezarea din Parcul Pet5fi. Slpaturile arheologice
intreprinse intre 1959-1962 pe Platoul Salca la locurile cunoscute
deja in literatura arheologica sub denumirea .. Cărlmidlria Gutt­
man" şi "GheţAri€", au dezvelit mai multe locuinte platforme, se·
mibordeie, gropi de provizii, vetre de Joc, şi un mormlnt inhumat
in poziţie chirci tA. Din perimetrul aşezdrilor menţionate au fost
recuperate un număr mare de vase, Jrogmente ceromice (intre
care multe pictate), unelte, de piatră şi os, etc. Din locuri nepre­
cizabile dar tot de pe raza oraşului au fost descoperite mai multe
topoare şi ddlJi de piatrA şlefuiUi sau unelte microlitice aparti­
nind epocii neolitice.
Tot tn punctele cercetate prin săpături, a fost 'urprin şi ori­
zontul cronologic şi cultural al perioadei de trecere spre epoca
de bronz (eneolltic, epoca de cupru) . Amintim descoperirea intr-un
bordei neolitic tirziu (Tisa III) a unui ac şi a unui fragment de
topor cu braţele in cruce. Au mai fost descoperite locuinte, pre­
cum şi vase ceramice aparţinind culturilor Coţofeni şi Baden. tn
1897 s-a descoperit tot la Oradea mai multi idoli de aur contem­
porani acestei perioade şi 2 tîrndcoape de arama.
Bogatul material ceramic şi metalurgic (obiecte de bronz) apar­
tintnd epocii bronzului a aparut in mai multe puncte (Salca "Fin­
tina lui Bone", "Cimitirul Rulikovszky", etc.) ne indica aşezdri
intens locuite şi de lungI! durat! populat! de purtătorii culturii
Otomani. In inventarul ceramic au putut f sesizate materiale de
import provenite din culturile vecine şi contemporane: Pecica,
Wietenberg, Vatina etc. De la fosta "C4r4midarie Knopp" de pe
malul sting al Crişului Repede provine un mic depozit de bron­
zuri din care amintim un mic pumnal şi o sabie.
Sfîrşitul €podi bronzului şi inceputului epocii de fier "Hall­
staU" ii sint atribuite: materiale ceramice de tip Suciu de Sus şi
Gava; un cimitir cu urne de tip Egyek descoperit in "Cimitirul
Ru1ikovszky"; un tezaur de obiecte de aur descoperit in 1890 in
apropierea oraşului, compus dintr-un lant cu 4 verigi. un pan­
dantiv semilunar, mdrgea elc., un alt tezaur de aur compus din
24 de brdtdri descoperit tn 1911 in zona estică a oraşului in fosta
"CI!rămldărie Riman6czy Kalman"; un depozit de obiecte de
bronz fiind in majoritate piese de harnaşament, găsit tntimplător
in zona vestică a oraşului la "Pusta lui Mişca" (Micske Puszta) şi
un alt depozit cu celturi, discuri şl piese de haraşament.
Epoca hallstaUiană este reprezentată prin mai multe descope­
riri între care amintim in vrimul rind aşezdrile de această virsUi
de pe platoul Salca şi alta care se intindea din "Cimitirul 010-
sig" pina spre Spitalul de copii. O serie de descoperiri intîmpUi­
toare mai vechi (4 sdbii de bronz cu "cupă" la miner, 1 libuld de
tip passementerie, 1 situld de bronz, ceJluri elc., precum şi un
mormint inhumat avind ca inventar o libllJ de tip Certosa cu
capul decorat) toate avind ca provenienţă platoul Salca, comple­
tează o serie de cercetări mai recente prhind această perioadă
(un mormlnt cu urnd şi capac piese de bronz etc.).
Oiteva descoperiri intimplatoare din Oradea (fosta "Cărămi­
darie Guttmann") par s4 indice aici o aşezare dadea din a 2-a
47
48
vîrsta a fierului - La nme şi un cimitir ceUie cu morminte de
incineratie şi inhumaţie. Printre piesele recuperate amintim frag­
mente ceramice, o fjbu/d de tip Dux clasic, un fragment de sabie,
un castron bitronconic, etc.
Civilizaţia dacica, este reprezentata printr-un numlr mare de
descoperiri semnificative. Au fost identificate 3 aşezdri: "Ora­
dea - Salca" cercetata intre 1959-1961 şi datatl intre sec. I
te.n.-II e.n.; "Dealul Viilor" datatl pe baza ceramicjj in sec.
II Le.n.-II e.n. şi la "Sere" unde vasele cenuşii lucrate la roată
se incadrează in sec. II e.n. Pe platoul Salca s-au descoperit in 1959
mai multe morminte dacice de inclneraţie in groapă atribuite pe
baza ceramicii romane de import in sec. II e.n. In 1897 in zona
dealurilor de pe versantul drept al Crişului s-au descoperit urmele
unei turndtorii (topitorii). In raza oraşului au aparut şi 3 tezaure
dacice de podoabe de argint. In 1885, la fosta "Clrlmidlrle Rima­
n6czy Kălmanw; in 1893 dintr-un loc neprecizat şi in 1970 in zona
vesticl la "Sere". Tezaurele cuprind fjbule, brdtdri, pandantive,
lorquesuri, diademd, colier etc. Mai multe descoperiri numisma·
tice întregesc tabloul istoric al acestei civilizatii de pe teritoriul
oraşului şi imprejurimilor. Menţion'ăm urmlHoarele descoperiri:
1 monedd greceasca provenită din Maronela (sec. III te.n.); monede
emise de oraşele Dyrrhachium şi Appolonia (sec. II-I Le.n.),
1 te·
zaur de monede dacice de argint recuperat in 1965 dintr-un loc
situat la nord de Oradea (sec. II t.e.n.), 1 monedd dacică recupe­
rată inca in 1871, un tezaur de 6 de monede republicane romane
găsite pe "Dealul Viilor" (sec. 1 e.n.), altă monedd republicană
romană intrată la Muzeul din Oradea in 1872, etc. Acestora le pu­
tem adăuga o serie de monede sau tezaure imperiale romane de
sec. II-IV ('in "Cartierul Seleuş" - 1904 etc.). Dovezile a .. heo­
logice atribuite perioadei prefeudale dovedesc o continuitte de
civilizatie şi culturi materială. In 1961, sapaturile arheologice
întreprinse la "Salcaw au dezvelit un mormint de inhumaţie a că­
rui invental' (fragment de fibuld) il dateaza in sec. III şi poate fi
atribuit sarmaţilor. Veacului al VI-lea ii pot fi atribuite o fibuld
de bronz cu capetele terminate in forma unor bulbi de ceapa, o
oglindd şi un vas dacic mare de provizii (chiup), descoperite in­
timplător la "Salca". Nivelului sec. V ii aparţin mormintele de in­
humaţie descoperite in 1936 la "Ghe\ărieW şi care au avut drept
inventar funerar pieptene de os, cataramd, 2 fibule de bronz, rodl­
gele etc. De la "Salca" (fosta "Clrămidărie Guttman") provin 3
morminte ap/rute in 1872 şi in 1908. Primele douA au fost Insolite
de o fjbuld de argint cu o piatră semipreti08să, o catarCl d de
argint de for,m! patrat!, mdrgele, fragmente de pUfcl din arglnt.
Cel descoperit in 1908 avea o libuld mare digitată şi mgeJe de
argint aurit.
In 1961 s-a dezvelit un alt mormînt de inhumatie foarle dis­
trus care avea ca inventar m1rgele şi un fragment de piepten cu
dinti bilaterali. In 1963 s-au descoperit incidental alte morminte
de la care s-au recuperat fragmentele unei sdbjj de fier, vlrluri de
sdgeatd şi mai multe vase de luI. In 1970 s-a mai adâugat acestora
o cand şi un pahar de sticlă. Tot ca loc de descoperire "Salca"
mai putem aminti 2 fibule fragmentare cu placa semidiscoidal/,
I umbo de scut din fier şi o libuld digitat1 din brom datat tnsă
aceasta din urma Intr-o perioada mai tirzie (sec. VI-VII).
Aşezarea care se intindea de la actualul depozit de lemne,
de pe drumul care duce la Baile Felix, la Fabrica de bere,
cercetarile arheologice intreprinse tn 1960 au descoperit bordeie,
gropi menajere şi un cuptor de ars piine, precum şi vase de lut,
fragmente ceramice şi unelte de fier a apartinut unei populaţii ro­
mâneşti sau slavo-române din veacurile IX-X. Acestei aşezdri
ii corespunde şi cimitirul cercetat in apropiere, din care au fost
dezvelite 7 morminte. Un cimitir parţial contemporan (sec.
X-XII) a fost sesizat în 1893 in apropierea "Cazărmii Husarilor"
lingă podul Decebal, de unde au fost recuperate mai multe po­
doabe de tip Bjelo-Brdo. In aceste prime secole din perioada feu­
dalismului timpuriu se poate incadra şi un mic tezaur de monede
ungureşti aflate in 1912 pe "Calea Aradului" (Drenari de argint
emişl de regele Ladislau 1 şi o monedd de aur bizantina). In 1958
la "Salca", sâpaturile arheologice au dezvelit un interesant semi­
hordei cu un bogat material ceramic precum şi un mic hambar de
grîu, anat sub podeaua casei. Pe baza ceramicii semibordeiul a
fost datat tn sec. XIII. Aceluiaş secol ii corespund un alt bordei
cercetat in 1959, mai multe gropi menajere 'toate descoperite la
"Salca". In 1968 de pe strada Dimitrie Cantemir a intrat in colec­
\ia muzeului oradean un tezaur monetar feudal datat in sec. XlII
compus din 1 500 piese. Tot la Oradea a fost descoperit inca in
1899 o cruce de bronz procesionala datata in sec. XII-XIII.
M. Rusu, V. SpoillA, L. Glllmb, Scpclurlle arhealogice de la Oradea -
Salca, In Malerlale, VJJf, 1962. p. 159-163; S. Dumitrlşcu, N. Tiutu1 Cera­
mica neofllcc plctatc descoperltc la Oradea - 10$/a, In Cristl, Oredea.
4 - Repertoriul monumentelor Ó jud. ±MOT
49
1972, p. 47-53; D. Ignllt, Rep., p. 10--12; M. Rusu, N. Chidioşln, Aşezarea
neolllicd de la Oradea - Salca, comunicllre susţinut! la Conferinţa Na­
tionll! de Arheologie, Bucureşti, 1961; M. Roskll, Reperlor/u, pp. 198-199;
P. Patay, �n A, 85, 1958, p. 39, fig. 2-3; I. Ordent1ich, Aria, p. 25; N. Chi­
dioşan, Sincronismele apusene ale cullurlJ Wlelenberg stabl/lle pe baza
Importurilor ceramice, In erlsla, 1974, p. 153 sqq.j A. L6slo, Consideraţii
asupra ceramlcll de tip Gava din haUslatlul timpuriu, In SCIV, 4, 1973,
p. 583j M. Rusu, Die Verbreilung, p. 210, N. Chidioşan, Grupa Suclu de
Sus, p. 289 sqq.; Al. Vulpe, AXle, p. 39, pl. 42, C 10, K. Horedt, Pro·
blemele ceramicii din perioada bronzului evoluat ln Transilvania, In Studii
şi ComunicAri, 13, Muzeul Brukenlhal. 1967, p. 139, M. Rusu, Considerotil
asupra melalurgiei aurulUi In Transilvania In Bronz D şi Hal/slaU A, in
ACla N.N., IX, Cluj, 1972, p. 3 sqq.j V. Pirvan, Gelica, 1927, p. 377,
438, 538, fig. 371, J. Hampel, A bronzkor emJekeI Magyarhonban, II, Buda·
pesta, 1892, p. 101-102, V Zirrf, Bei/rdge, pp. 195-198, fig. 15; S. Du­
mitraşcu, Aşezdri şi descoperiri dacice 1, pp. 248- 249, S. Dumitraşcu,
L. Mlrghitln, Aşezdri şI descoperiri dacice 1, p. SI, T. Roşu, Aşezarea
dacicd din Dealul Viilor de la Oradea, In Crisia, Oradea, 1972, p. 165 sqqj
N. Chidioşan, I. Ordentlich, Un nou tezaur dacic de argint descoperit la
Oradea, In Crisia, 3, Oradea, 1973, p. 97 sqq., E. ChiriUl, V, Ludcel, Un
lezaur dac din nord·veslul Transilvaniei, Zallu, 1970[ 1. Glodariu, Consi­
deratl/, p. 8, 8, S. Dumitrlşcu, Descopelit alheologiee din sec. lV-V e.n.
In judetul Bihor, In Centenar Muzeal Orădean, Oradea, 1972, p. 198 sqq., pl.
I
I
I; N. Chidioşan, Ploblema continui/dţii In erişana - noi descoperiri ar·
heologice, rlpo!l prezentat la cea de a III-a "Sesiune şliintific� a Mu­
zeelor", Bucureşti, 196; T. Roşu, HunnenzeilJiche Funde aus Oradea, In
Dacia, N.S., IX, 1965, p. 403, sqq.
(NC)
266. Ortlteag·, cor. Măgeşti
(NC)
267. Orvişele·, cor. Brusturi
(NC)
268. Oşand·, cor. Husasău de Tinca
( NC)
269. Oşorhel (vezi Fughiu)
( NC)
270. Otomani, cor. Sălacea
Din loc neprecizat provine un tirnăcop de aramă cu braţele
in cruce atribuit epocii eneolitice,
50
Din epora bronzului pe raza localităţii sint cunoscute 3 aşe·
zări; 1 . "Cetăţuia" (Varhegy) unde primele săpături sistematice au
"
fost întreprinse în anul 1924 şi continuate i anii 1925 şi 1928_.
Aşezarea este fortilicatd cu şanţuri şi valuri de ap(rare. Pe bl
importantelor decoperiri din aceastd aşezare cultura materiald
de tipul cunoscut pe
"Cetdţuie"
a
primit denumirea de cuHura
Otomani, aşezarea constituind staţiunea eponim1 a culturii amin­
tite. Cercetările au fost reluate in anul 1959 şi continuate in anul
următor. Pe baza săpăturilor din urmă s-a ajuns la concluzia că
aşezarea apar-ţine fazelor 1 şi II a culturii Otomani (corespunzInd
in cronologia relaNvă epocii bronzului timpuriu şi mijlociu).
2. "Inainte de insulă" (EI6sziget) aşezare de tranziţie situată in
lunea riului Er, populată pentru o perioadă foarte scurtă la sfîr­
şitul fazei 1 a culturii.
3. "Cetatea de pămînt" (FOldvâr) aşezarea este situată pe un
grind în zona mlăştinoasă a riului Er, avînd o suprafaţă de 9 ha.
A fost o aşezare de lungd duratd, cronologic aparţinind interfa­
zei II-III şi fazei III a culturii Otomani (corespunzind în crono­
logia relativă sfîrşitului epocii bronzului). Aşezarea a fost cer­
cetată sistematic in anii 1958-1962, 1966.
tn apropierea de "Cetăţuia", cimitir de incineraţie aparţinînd
populaţiei celtice, atribuit cronologic La Tme-Ului C (a doua
epocă a fierului).
In apropierea sediului c.A.P. mai multe morminte de inhu­
matie cronologic apartinind perIoadei feudalismului timpuriu. In
raza localităţii se cunosc mai multi tumuIi de dimensiuni mari,
nefiind cercetati, nu se pot atribui unei perioade istorice precise.
M. Roska, Rapport pre/imlnaire sur le louUe arh, J'annee 1925, I Dacia,
II, 1925, pp. 400-416; Idem, Cercetdri la "Cetdluia" de la
Otomani, In
ACMlT, 1926-1928, Cluj, 1929, p. 192 sqqj 1. Nestor, Der Stand dfr Vor­
geschckforschung in RumCnien, in Ber. RGK., XXII, 1932, pp. 89-92;
D. Popescu, Die lruhe und Mltl/ere Bronzezeit In Siebenburgen, Bucureşti,
1944, p. 89 sqq.; K. Horedt, M. Rusu, 1. Ordent1ich, Sdpdturile de la 0/0-
man/, In Materiale, VIII, 1962, pp. 311-324; J. OrdenUich, Poselenia v 0/0-
mani v svete pasJednJk rascopoc, In Dacia, N.S., VIJ, 1003, pp. 115-138;
Idem, Depozitul de bronzurj de la Otomani, tn Ac/a M.N., Cluj, V, 1968,
pp. 391404; Idem, Sisteme de forWicalie In aşezarea eponimi a culturii
Otomani, t Rev. Muz., număr speci!l, II, 1965, p. 420; Idem, Aria, p. 25 sq.;
VI. Zirra, BeJtrage, p. 188, harla 7; M. Roska, A rezcsckcnyok, In Kozle­
menyek, II, 1942, Cluj, p. 48.
(I O)
SI
271. Pileu, cor. Celariu
272.
273.
274.
In 1897 s·a descoperit în curtea unei case un mormlnt inhu·
mat cu pinteni şi un virf de lance, apartinind probabil perioadei
feudalismului timpuriu (sec. X-XIII).
'.�
(N C)
Palota·, cor. SÎntandrei
(NC)
Parblda·, cor. Biharea
(NC)
Pădurea Neagră·, oraş Aleşd
(N C)
275. Pădurenl·, cor. Viişoara
276.
277.
,
278.
279.
280.
(NC)
Păgala·, cor. Boianu Mare
(N C)
PăntăşeşU·, cor. Drăgăneşti
(; C)
PăuleşU·, cor. Brusturi
(N C)
Păuşa·, cor. Nojorid
(NC)
Peştera, cor. Aştileu
Descoperirile din "Peştera Jgrita" sint bine cunoscute in lite·
ratura de specialitate. AsUel săpăturile arheologice, descoperirile
fortuite, au scos la iveală un bogat material arheologic.
Primul nivel de locuire a apartinut purtătorilor culturii Ca­
tofeni identitate dezvăluită mai ales prin desccperirea unor vase
de lut şi fragmente, unelLe de aramă etc.
In această peşteră s-a identificat şi un cimitir de urne cu
inventar funerar (24 vase, brdtdri, ace, libllle, pandantive, cell de
bronz) din prima vîrstă a fierului.
Se aminteşte descoperirea in această peşteră a unui fier de
plug din a 2-a vîrstă a fierului (celtid).
In 1968 s-a recuperat un mic tezaur de monede imperiale ro­
mane, emise tn timpul împăraţilor Antoninus Pius, Faustina 1, Marc
Aureliu, Lucius Verus, Lucilla, Crispina şi Comodus. In "Peştera
Igriţa� s-au mai găsit şi fragmente de vase lucrate la roata, de
la finele perioadei preeudale.
In raza satului se mai cunosc şi alte peşteri cu urme de 10-
cuire. Amintim in primul rînd "Peştera Că lăţea" unde in dierite
galerii au fost descoperite materiale arheologice din faza de tre­
cere spre epoca de bronz (fragmente ceram/ce, apartinind culturii
Cotofeni, vetre de foc etc). Intr-una din ga1erii au fost descoperite
şi citeva morminte inhumate in poziţie chircită avind ca inventar
funerar vase de lut. Mormintele pot fi datate la inceputul epocii
bronzului. Tot de aici provin şi vase hallstaltiene fragmentare
precum şi o piesd de bronz.
Tot din acelaşi loc provin Jragmente ceramice aparţinind se­
colelor VIII-X.
M. Roskl, Repertoriu, p. 140; B. Mitrel, In Dlcil, N.S., XIV, 1970,
p. 479/72, Informalil I. Emodi.
(N C)
281. Peştlş, oraş Aleşd
In hotarul satului. in peştera "Piatra Jurcoaiei" au fost tn­
treprinse săpături arheologice in anul 1970, descoperindu-se cu
acest prilej materiale ceramice şi litice aparţinînd epocii neoli­
tice, cultura Tisa II. grupul Herpaly, precum şi un mormlnt de
copil aparţinind aceleiaşi perioade.
D. Ignat, ConlrJbutll la cunoaşl(lca neoJificu/ul )n Bihor, In Acla M.N"
X, 1973, pp. 478491; Idem, Ceram/ea neoUl/el picta/l de pe valea Crlşu­
lui Repede, In Crisia, IV, Oradea, (.ub tipar).
(O 1 S)
282. PeUd·, cor. Cociuba Mare
(NC)
283. Petranl·, cor. Pocola
(NC)
284. Pelreasa·, cor. Remetea
(N C)
53
285. Petreu, cor. Abrămut
,
In hotarul satului sint amintite 4 fortificaţii de p1mlnl. tn
răsărit, pe un promontoriu numit "Ungora" se afI! o cetate cu val
şi şanţ apartinnd purtătorilor culturii Otomani, din epoca de
bronz. In apropierea gării, in dreapta şoselei spre Marghita, o
altA aşezare din epoca de bronz lortilicatd, cu şanţ de apdrare,
denumită "Cetatea de pAmfnt" (FOldv6r). La nord·vest de sat,
]ingă Bereteu, se află o circomvoluţjune dubJd şi şant dublu da
apdrare denumitA "Cetatea dinauntru" (Belsă fOldvar). Cetatea
'Poate fi datatA eventual in perioada prefeudală sau a feudalismu·
lui timpuriu.
Pe teritoriul satului, in zona răsăriteană, mai există o ce­
lale de pAmint denumită "Cetatea din afară" (KUlso foldvăr),
dar a cărei datare este necunoscută.
S. Borovszy, Honlog/alQs lotUmele, Budlpesta, 189, p. 5; Gy. K5epesi.
Reghzell kulaldsok et KobO/kulon Biharvdrmegyeben, In AE, XXI, 1901,
p. 367.
(NC)
286. Petrilem, cor. Rieni
Pe paşunea localităţii există numeroşi tumu/i de pămint
care ar putea să fie morminte din vechime. A fost cercetat (secţia·
nat) un turl şi nu s·a descoperit nici un obiect care să permită
datarea şi atribuirea etnica a acestor monumente. Va trebui să
se verifice mai precis dacă nu avem de· a face cu rovilele fostelor
locuri pentru "fabricarea" mangalului in evul mediu, pentru to·
pitoriile de Ia Vaşcău (I'ledite).
"
(5
D)
287. Dr. Petru Groza (Steiu)
.
54
I� �ona oraşulUi Dr. Petru Groza, in spatele Spitalului de
boli nervoase, se află un c1mp de tumuU, care nu este exclus să
fie mormnte turare. Nu s·a descoperit nici o piesă care sa
sprijine o încadrare cronologică şi etno·Cturală mai precisi.
Va trebui sa se verifice mai precis dacă nu cumva avem de·a
face cu resturile, movilele fostelor locuri pentru "fabricarea �
mangalului (cărbune din lemn) in evul mediu, pentru topitoriile
de fier şi aramă din Vaşcău (Inedit).
( SD)
288. Plcleu·, cor. B!usturi
lNC)
289. Pletroasa·
lNC)
290. POclovellşte·, cor. Curăţele
lNC)
291. POcluşa de Barcau·, cor. Chişiaz
lNC)
292. Pocluşa de Beluş·, cor. Şoimi
lD 1 S)
293. Pocola
Dintr-un loc neprecizat provine un t1rndcop de aramă cu bra­
tele in cruce, atribuit epocii eneolitice.
II O)
294. POiana·, cor Tăuteu
lS D)
295. Poiana·, cor. Criştioru de Jos
II O)
296. Poiana Tăşad·, cor. Copăcel
lN C)
297. Polenil de Jos·, cor. Bunteşti
lD 1 S)
298. Poienii de Sus·, cor. Bunteşti
lD 1 S)
299. Poietarl·, cor. Pocola
lD 1 S)
300. Pomezeu·,
lD 1 S)
301. Ponoare·, cor. Bratca
lD 1 S)
302. Ponoarele·, cor. Carpinet
(D 1 S)
55
303. Popeşt1
Pe .. Dealul Comorii" din hotarul comunei s·a descoperit in·
tîmplător un denar roman imperial de argint (Strack, III, 448) din
sec. 11. e.n. (Inedit).
P. Strack, Untersuchungen XUT tomischen Re/chspligung des zwelle Jahr·
hunde/s, l-lII, Stuttgarl. 1931-1937.
(50)
304, Poşoloaca·, cor. Tileagd
(O I 5)
305. Prlsaca·, cor, Uileacu de Beius
(01 5)
306. Rabăganl
In apropierea izvoarelor termale pe terasa mijlocie a luneii
aşezare neolitică avind un singur nivel de locuire. In cadrul unor
cercetAri sistematice efectuate in anul 1971 au fos descoperite
numeroase fragmente ceramice, unelte de piatrd şi toporaşe tip
calapod.
LingA izvoarele termale a fost gasit un depozit de obiecte de
bronz, cronologic databil in prima epocă a fierului (Hallstatt AI) .
D. Ignat. Rep., p. 13, M. Roska, Repertoriu, p. 238, M. Rusu, D/c Vcrbrei·
lung, p. 207.
(1 0)
307. Racaş·, cor. Dobresti
(O I 5)
308, Reghea·, cor, Viişoara
(O
I 5)
309. Remetea·
lO I 5)
310, RemeW. cor. Bulz
(O 1 5)
311. Rlenl
In partea de est a localităţii, pe păşunea comunaHI. dintre sa·
tul Rieni şi salul Valea de Jos, se afla un dmp de peste 100 de
tumuli. Nu este exclus să fie tumuli lunerari? In cercetările
56
efectuate pină in prezent (au fost săpaţi 7 tumuli) nu s-a găsit
nici un fel de material arheologic care ar putea ·ir.:ca plaarea
lor cronologică şi etno-culturaIă. S pare că avem de-a [ace cu
movilele de cenuşă şi căruni rămase de la obţinerea mangalului?
in evul mediu, pentru .topitoriile de metal de la Vaşcău.
(S O)
312. Ripa, cor. Tinca
La locul "Sub Pădure" sau "Cimpul de Sus" (in dreapta şose­
lei Ripa - Tinca) a rost cercetată o aşezare neolitică Criş, dez­
velindu-se un bordel cu ceramicd caracteristică, unelte şi o ligu­
rind Jeminind din lut ars. In acelaşi loc a mai fost cercetatl o
locuinfd prefeudală datind din sec. VII-VIII e.n. Pe dealul "Bur­
zău� a apărut întîmplăt-r un mormînt hallstattian de incineraţie.
Intr-un loc necunoscut din hoto3ul Rîpei s-au decoperit, in
l:ondiţii necunoscute, doi denari romani republicani. Pe "Dealul
Morilor�, terasă a Crişului din stinga şoselei Ripa - Tinca s-au
efectuat cercetări arheologice descoperindu-se mai multe orizon­
turi cultural-istorice: ceramicd eneolitică (cultura Coţofeni); ce­
ramicd de la sfîrşitul epocii bronzului; o Jocuinld hanslattiană
cu multă ceramjcd, unelte, figurine de animale din lut ars şi o
figwin1 antropomorld de tip "illyric", a"testînd legături cu lumea
sudică, cu illyrii; s-au dezvelit, de asemenea 4 locuinţe de epocă
romană şi post romană (sec. III-IV e.n.) cu ceramică (mari
chiupuri oramentate cu benzi de linii in val), unelte, ustensile,
podoabe, apartinind dacilor- liberi de epocă romană şi post romană
şi eventual unor grupuri de populaţii apărute aici ulterior. In
acelaşi loc apar cioburi prefeudale (sec. VII-VIII e.n
.
) şi feudale
timpurii.
S. Dumitraşcu, CerceldJ; arheologice In Deprcsiunea Holodului (II). Sdpd­
lurile arheologice de la Tinca - Ripa, j. Bihor, In l,ucrdrl Ş/lin/llice, Isto­
rie, 1972, p. 49-67.
(S OI
313. Rogoz·, cor, Sîmbăta
(O J SI
314. Rahanl, cor. Căpîlna
La locul "Peste Criş", de pe malul sting al Crişului Negru,
provin mai multe Jragmen/e ceramice, lucrate cu mîna şi la roată
57
din pasUl cenuşie. ornamentate cu benzi de linii simple şi in val.
datind din sec. III. e.n. Aşezarea poate fi atribuită dacilor liberi
de epoca romana de pe Crişu} Negru.
S. Dumaşcu
,
Aşezcrl şi descoperjri dacice, loc. cit .• p. 246, s.v.; Idem,
Cercetcri arheologice ln Depreslunea Holodului (1). Sdpdturile de la Ca­
ciuba Mare, ,. Bihor, in Crisia, II , 1973, p. 151.
(50)
315. RoU. cor. Cefa
De pe teritoriul satului. dintr-un punct neunoscut provine
un nucleu din obsidianl,
(O 1
5)
316. Ronl.u·, cor+ Sînmartin
(N C)
317. Roşla·
(5 0)
318. Roşlorl. cor. Oiosig
58
La "Pusta Gepiu" (Gyapoly Puszta) s-au descoperit în 1912
incidental 2 tirdcoape de aram! cu braţele in cruce şi un pum­
nal. Pe acelaş loc au fost recuperate tn 1892 fragmente ceramice
eneolitice.
Cercetarile arheolog�ce întreprinse In 1968 şi 1971 la margi­
nea vestica a satului pe locul I,La sere" au delimitat 3 obiective
arheologice distincte, dar apartinind aceluiaş orizont cronologic:
Aşezarea care se intinde pe platoul unde s-au ridicat serele
G.A.C.-ului Cetatea fortificat1 cu şanţ de aperare, situata la nord
de aceasta şi un cimitir de incineratie cu urne, in dreapta gr'ajdu­
rior. Aşezarea şi cetatea au mai multe nivele de locuire cores­
punzind fazelor II şi I ale culturii Otomani.
tn 1892 s-a descoperit tot la "Pusta Gepiu" un depozit de
bronzuri bine cunoscut in literatura arheologica dar localizat
greşit in comuna Gepiu, jud. Bihor. Dozitul se compune din
1 topor de lupld cu disc ornamentat, 3 topoare neornamentate de
acelaş tip, 2 topoare cu aripioare şi turte de bronz, datate in
1
epoca hallstaltiana.
In raza satului s·a descoperit in 1874 un tezaur de monee de
argint, probabil feudale.
M. Roka, Repertoriu, p. 41; Al. Vulpe, Axte, p. 7'/317, 31B320, pl. 22;
71 C.
(N C)
319. RotăreşU·, cor. Sîmbăta
(D 1 S)
320. Rugea·, cor. Boianu Mare
(D 1 S)
321. Saca·, cor. Budureasa
(D 1 S)
322. SăcăIăsău. cor. Derna
D. Popescu aminteşte descoperirea in hotarul SăcăIăsăului (azi
Sădilăsăul Vechi) a arcului unei Jibule cu nodozităti (ajunsă tn
colectia ing. Debie din Ploieşti) şi 23 monede de argint de tipul
Dyrrhachium (ajunse in colectia Ruzyszka). tn anul 1942 M. Roska
mai aminteşte că la SăcăIăsău s·au descoperit inain.te de anul
1908, 20 de denar; de argint de tipul Apollonia.
După al doilea război mondial un studiu mai aminteşte ca fiind
descoperite la SăcăIăsău 1 brdţQd de argint cu capete de şarpe
şi incă 8 monede, 5 emise de Apollonia şi 3 de Dyrrhachium.
Se pare că toate aceste descoperiri provin din cetatea dacică
de la locul "Cetate" (Dîmbul cu bani) de la SăcăIăsăul Nou. Sigur,
in hotarul satului SăcăIăsău (Vechi) s-a descoperit, provenind
dintr-o aşezare, ceramică neolitică aparţinind culturii Tisa.
D. Popescu, Objels de parure geto-daces en argen/, In Dacia, VII-VIII,
1937, 1940, Buc., 1941, p. 201, s. Â.] S. Dumitraşcu, E. Molar, Tezaurul de
podoabe dac/ce de argint de la Sdcdl!.du Nou, /. Bihor (sub tipar).
(SD)
323. SăcăIăsău Nou, cor. Derna
Pe valea Corbenilor, la locul "Cetate" (Pemzdomb) se află
o cetate dadcă de pămînt, datind din sec. 1 i.e.n.-I.e.n. S·a exe­
cutat u sondaj arheologic rezultind ciobur; Cotofeni (de la ince­
putul epocii bronzului), dacice şi din feudalismuI timpuriu.
La 300 m sud de cetate, pe culmea "Burcarar" s·a descoperit
u teMu de podoabe dacice de argint, datind din sec. 1 te.n.,
59
compus din următoarele piee: 3 brdt1ri de argint de tipul cu
scut marcat şi nodoziUlţi (2 păstrate fragmentar), 1 brdlard de
argint cu capete de şarpe şi 1 bard de argint de la o piesă nede­
terminaUi.
In colecţia Şcolii generale din SăcăIăsăul Vechi (praf. Kon­
nevalik) se pătrează o fibuJd de argint cu nodoziUiţi şi 2 piese
de tipul? Dyrrhachium şi Apollonla.
S. Dumilraşcu, Celljj dacice ln Crl.ana, pp. 136-137; S. Dumltraşcu, E.
Molntr, Tezourul de podoobc dacice de argint de la SlclMslu Nou,
/. Bihor, (sub tipar).
(50)
324. Salcla·, cor. Tileagd
(5 O)
325. Salonta
60
La 4 km nord-vest de localitate, la punctul numit "Movila"
(Halom domb) s-a cercetat in 1962 o aşezare neolitică apartinind
culturii Tisa.
L
'
a punctul numit .,Dealul trupului" (Test halom), situat la
5 k vest de oraş, s-a cercetat in t 958 o aşezare din epoca de bronz
apartinind culturii Otomani.
Pe locul actualului aba lor s-a descoperit in 1956 un depozit
de bronzurl (celt, topor cu aripioare, secerd cu buton, v'rf de lance,
lamd) datat la sfîrşitul epocii bronzului. Pe strada Paringului a
fost descoperită in 1969 o aplicd scWcd de tolbd. turnată din bronz.
tn vatra oraşului a fost descoperit un mic tezaur de denari re­
publkani romani dalal in sec. I. te.n.
La locul numit "Pusta Culişer" (Koleser puszta) s-a descope­
rit un vas borcan dacic datat in se. III-IV e.n. Tot la punctul
numit "Movila" cercetarile ar'heologke au dezvelit 2 morminte
maghiare datate pe baza inventarelor funerare in sec. X.
La sud-vest de localitate, la locul numit "Puszta Pata" (Pata
Puszta) s-a descoperit in 1896 mai multe morminte cu un inven­
tar specific :eudalismului timpuriu (sec. XI-XIII).
D. Ignat, Rep., p. 14; I. Qrdentlich, Aria, p. 27, V. Vasiliev, N. Chidiaşan,
O opJlel scl/icl de tolbd descopcrHl la Salon/a, In SCN. 3, 1972, 23, pp.
453-457; Gh. Lazin, Un depozl/ din epoca bronzului de la Salon/o, În
Studia Universitatis Babeş-Bolyal, seria Historia, fas. 2, Cluj. 1969, p. 15
sqq.; J. Glodariu, Consideratii, p. 8�.
(NC)
326. Santău Mare, cor. Borş
De pe teritoriul satului. locul .,Nagy Zomlin Puszta" provin
vase aparţinind epocii neolilice. cultura Tisa.
S-a mai descoperit de asemenea o aşezare din epoca bron­
zului şi o aşezare dacică.
Tot de aici provine o monedă imperială romană emisă de
Caracala.
(D 1 S)
327. Santău Mic, cor. Borş
In anul 1890 au fost descoperite 2 brăţdri de argint. 34 apUci
de argint decorate cu motive florale şi 2 inele de bronz.
Piesele au făcut parte. probabil, din inventarul unui mormInt
din perioada migraţiilor.
Informatie N. C.idioşan.
(D 1 S)
328. Sarcău·. cor. Sîrbi
(D 1 S)
329. Salu Barbă·, cor Abram
(D 1 S)
330. Salu Nou·, cor. Biharea
(D 1 S)
331. Săbolclu·, cor. Săcădat
(D 1 S)
332. Săcădat·
(D 1 S)
333. Săcuienl
In punctul numit "Horo", aşezare neolitică de unde provin
numeroase iragmente ceramice pictate şi un mormînt de inhu­
matie aparţinînd unui copil, avînd drept inventar un vas de cera­
mică pictată. Cu ocazia aceloraşi cercelări au mai fost desco-
61
02
perite şi 2 locuinţe. In punctul "Szlk W se cunoaşte de asemnea
o aşezare neolitidL Din locul numit "Cărămidărie", este cunoscut
un topor de piatră, iar din fosla vie Penkerl numeroase unelte
din piatră, toale aparţintnd epocii neoIitice.
De la fosla dirămid.!rie "Fabri" provine un va de ceramică,
din fosla vie Penkert un tirndcop de aramă cu bratele tn cruce,
iar din locul "Intre fermew (MajorkOz) un fragment de pumnal
de aram.!, toate aceste descoperiri apartinind epocii eeoIitice.
In zona inundabilă al riului �r pe grindul numit "Cetate"a
Taurului" (Bika văr), aşezare din epoca bronzului apartinind cul­
turii Otomani faza 1-11. In urma cercet.!rilor sistematice ince­
pute in anul 1970, s-'a descoperit un bogat material ceramic, litic
şi osteologie, cit şi un pumnal din bronz. Intr-un punct nepre­
cizat de pe raza localilltii a fost descoperit un depozit de obiecte
de bronz, dalabil in prima faz.! a epocii de fier (Hallstatt B 1).
Obiecte izolate din bronz au fost gasite in mai multe puncte de pe
raza localităţii: strada Horea, celt, descoperit in anul 1958, apar­
tinind probabil inventarului unui morm1nt. La "Ferma Horow,
eelt cu plisc descoperit in anul 1968. La punctul numit "Locul de
cas.!", sabie de bronz cu lama ingustă descoperită in anul 1972,
La "Dimbul fermei" (Majordomb) ceJt avtnd gura prevăzut.! cu o
bordură ingroşat.!, descoperit in anul 1973. La "Ferma Socz6"
(Cartierul Cadea Mică) celt cu gura ingroşato in formă de man­
şon. Tot in "Cartierul Cadea Mică" s-a găsit o dalM din bronz
cu toc de fnmănuşare. La "Ferma Horo", fragment tdiş de celt,
un Iragment de secerd, fragment ceH şi 2 bucăţi deşeu de tur­
nare.
Din loc neprecizat, probabil din viile de la Săcuieni, provin
2 brăţ1ri de aur, iar in anul 1927 s-au gasit 8 laJere ornamentate.
din aur, din acestea s-au pătrat doar 3 bucăţi intregi şi 1 frag­
ment.
In locul numit "Cărămidarie" (Teglaveto) au fost descoperite
mai multe morminte celtice.
Dintr-un loc neprecizat provine o Telradrahmd Thassos.
Din diferite puncte ale localităţii provin descoperiri izolate
de monede romane: denar de la ViUelius, as de la Nerva, denar
de la Hadrian, denar de la Anlonius Plus, 2 denari de la Marcus
Aurelius, dupondius de la Lucius Verus, sesterlius de la Filip
Arabul, sestertius de la Valerian, lolJis de la Constantinus Chlo-
rus, piesd de bronz de la Constans sau Constantlus li, pies: de
bronz de la Constantius II, piese de bronz de la Constantius Gal­
Iu, piese de bronz de la Valen'.
De pe reza localiUitii sint semnalate mai multe descoperjri
aparţinind sarmaţilor.
Din locul numit "Horo" provine un morm:nt de inhumaţie,
avind drept inventar o Jibuld digitată şi un vas lucrat cu mina,
atribuit populaţiei autohtone din sec. VI-VII.
E. Comşa, Z. N6nAsi, Mormintul ncoli/lc descopclil /a Sdcuieni, In SCN,
4, 1971, pp. 633-636; Idem, Dale privI/oaie /a ccramica plctali din epoca
neollfici dIn Crişona, In SCN, 1 , 19n, pp. 3-18; D. I
gnat, Rep., p. 13;
V. Plrvan, Gclica, p. 32; M. Roska, A f�zcsakdnyok In Kozlemfnyek, II,
1942, Cluj, p. 52; Idem, Repeltoriu, p. 268; D. Popescu. PleJuerarea auru­
lui In Transilvania Inainte de eueeIirea romand, tn Maleriale, II, 1956,
p. 209, 215; M. Rusu, Conslde/atii asupra metalurgIei aurulUI din Transil­
vania, In Bronz D şI Hallstatt A, ln Aeta M.N., IX, 1972. p. 4; I. OrdcnUlch,
Aria, p. 2; Z. N6n6sl, Repertoriul obiectelor de bronz dIn Muzeul de
Is­
lorie de la Sdcuieni, In Crisia, IV, 1974, Oradel, (sub tipar); VI. Zina,
Bei/flge, p. 195; N. Chldloşan, Un mormInt din perioada preleudald desco­
peri/ la Sdeulenl. in Acla M.N .. V, 1968, pp. 517-520; M. Rusu. Dle Ver­
breilung. p. 209; E. Chirl1!, 1. EmOdi, Z. N6n6si, Descoperiri monetare an­
tice In Transilvania (VIII), In Acln M.N., VI , 1971, p. 5 sq.
(10)
334. Sălacea
In locurile numite "Varb6cz" şi "Dealul Cetăţii (Vardomb)
aşezdri din epoca neolitic!.
Din zona inundabilă a riului Er provine un t1rndcop de aramă
cu bratele in cruce aparţinind epocii eneolitice.
Pe promontoriul numit "Dealul Vida" (Vidahegy), aşezare din
epoa bronzului cultura Otomani faza I şi II. Aşezarea este in­
conjuraUi de un şanţ şi valuri de apdrare. In nivelul inferior aUi­
turl de ceramică de factură Otomani 1 au fost gAsite şi vase ce
se pot atribui cu certitudine culturii Baden. SApăturile sistema­
tice au fost efectuate intre anii 19641969. Din cercetările efec­
tuate provin numeroase unelte de piatră şi os, vase, citeva unelte
de bronz, obiecte de cult, ele. Au fost dezvelite numeroase
l

cuinţe de suprafaţă. Ca cea mai importantă descoperire amintim
templul megaron avind peretii exterior! ornamentati cu Irize 1n
reliel.
63
In hotarul 10calitătii pe platoul numit "Banka" mai multi
tumuJi apartinind unei perioade neprecizate,
Dintr-un loc neprecizat provine un lezaur compus din 200
denari imperiali romani datind de la impăratul Galba pina la
GaUianus,
La intrarea in localitate din spre Otomani, i punctul "Cără­
midărie� a fost descoperit un morm1nt de inhumaţie avind drept
inventar o brdtar: de bronz cu nodozităU. Mormintul datează
din La T€ne-ul B 2 fiind atribuit celtilor.
Pe "Dealul Szalas" a fost găsit un mormint de inhumatie
avind drept inventar o plachetd de bronz, provenită dintr-un ate­
lier bizantin, databil in sec, XI-XII, reprezentînd un cavaler
pedestru imbrăcat in armurl.
In nivelul superior de pc "Dealul Vida" au fost descoperite
17 morminte şi numeroase fragmente ceramice databile in sec, X.
Pe .. Dealul CetatW cimitir apartinind culturii Bjelo-Brdo din
sec. XI-XII.
In locul numit .. Banka" a fost descoperit un tezaur de monede
de Frisach.
M. Roska, Repertoriu, p, 252{ E. Comşa, K voprosu o periodl7a//f ncoliti·
ceschlll culfur na severozapade Rumânscol Narodnol Respub/lchl, In
Dacia, N.S., 1963, p, 478, M. Rusu, "Cullura TIS", In Banal/ca, I, 1971, Ti­
mişoara, p. 80.; D. Ignal, Rep. p, 14; I. Ordentlich, Sistemul de forllllcalie
de la Sd/acea, Rev, Muz, 4, 1966, p. 132, Idem, Doui stalue/e cu cap mobll
descoperite la St/acea, In SCN, 1 , 1967, p. 147, sqq., Idem, Con/ribulla
sd.
pdturilor arheologice de pe .. Ocolul Vidu' (c. Sd/aeea, J. Bi/lor) la cunoaş­
terea eul/urii Otomani, In Studii şi ComunicAri, Sa tu Mare, 2, Hl72, p.
62 sqq.: N. Chidioşan, I. Ordenllich, Un lemplu cu megaron din epoca
bronzului descoperit la Sd/acea In Crisla, V, 1975, OradeÖ
,
(sub
tipar), 1. Ordentlich, Aria, p. 28, N. Chidioşan, O necropoli din leuda/js­
mul timpuriu descoperlUt la SiJacea, I SCJV, 4, 1969, p. 61 1 sqq,; V. Vă·
Hlşlanu, Isloria arlelor feudale In Tdrlle Române, 1, 1959, Bucureşti, p. 171,
fig. 151; C. Goli, Numlzma/lka; Kozlony, 1908, Budapesta, p. 121; VI. Zina,
BcHrage, p. 196, fig. 14.
( 1 0)
335. Sălard
64
De pc locul fostei rerme "Bodolyo" provine un tirndcop de
aramă cu bratele in cruce atribuit epocii eneolotice. Tot in ace-
336.
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
Iaşi loc a fost decoperit un depozit de obiecte de 'bronz, datat in
prima epocă a fierului (HalLstatt B 1) .
M. Roskl, A rezcsâkânyok, In Kozlemenyek, II, 1942, Cluj. p. 51; I. Or­
dentlich, Depozitul de bronzurl de la Sdlord (raionul Orodea, leg. Crlşono),
II-III, 1964, Ilşi, p. 475, sqq.j M. Rusu, Dle Verbrei/ung. p. 209.
(1 0)
Săldăbaglu de BaTcău·, cor. Bale
( DI S)
Săldăbaglu de Munte·, cor. Celariu
(D I S)
Săldăbaglu Mic·, cor. Clpilna
( D I S)
Săllşte·, cor. Spinuş
(D I S)
Săllşte de Beluş·, com Budureasa
(D I S)
Săllşte de Pomezeu·, cor. Răb!gani
(D I S)
Săllşte de Vaşcău·, cor. Criştioru de Jos
(D I S)
Sărand·, cor. copacel
(D I S)
344. -Săr51g·, cor. Chişlaz
(D I S)
345. Săucanl·, cor Răbăgani
(D I S)
346. Săud·, cor. Bunteşti
(1 0)
347. Seblş·, cor. Drăgăneşti
(D I S)
348. Seghlşte, cor+ Lunca
La est de sat, la locul gSăteasca (plşunea comunală) se
află un c1mp de tUlli, N*ar fi exclus să .ie tum; lunerari. In
5
¬Repertoriul monumentelor dJn lUd. Bihor
65
cer>ceUiriie noastre (au fost sectionaţi 4 tumuli) nu am gasit mCI
un fel de material arJleologic care sa permită datarea şi incadra­
rea lor cultural-istoric!.
S-ar putea sa fie movilele rAmase (cu cenuşă şi doburi) de
la iroducerea mangalului, tn evul mediu, pentru topitoriile de
metal de la Vaşcău.
(SD)
349. Seranl·, cor. Borod
(D 1 S)
350. Sfirnaş·, cor. Ciuhoi
(D 1 S)
.æ - .�.' .· '
_.:.

I
351, Sighiştel, cor, Cimpani
1. Tn peştera "Mag ura W au fost descoerite lame de silex
apartinin' 'aleoliticului superior, precum şi fragmente ceramice
apartinind culturii Cotofeni.
E. Terzea, La laune de Mamlferes quateraires de /a grolle Mdgura de
Slghlşlel, In Trlvlux de L'Inslitut de Speologie "Emil Racovilă", 1970,
Bucureşti, pp. 201-203.
(D 1 S)
352. S1Ianl·, cor. Pomezeu
(D 1 S)
353. Sitltelec·, cor. Husasău de Tinca
(D 1 S)
354. Simbăta·,
(D 1 S)
355. Sinicolau de Beiuş, cor. Soimi
66
Cercetarile arheologice întreprinse in 1972-1973 pe "Dealul
Botocana W au surprins un nivel cultural apartinind culurii Tisa
din epoca neolotidi: Au fost descoperite fragmente ceramice,
unelte de piatră. Nivelul de locui re a fost deranjat de construc­
tiile medievale.
tn 1972, lîngă podul de peste Crişul Negru, pe malul sting
s-a descoperit un depozit de unelte dhl fier.
In raza satului s-au desfăşurat in 1971-1973, ample şi sis­
tematice săpături arheologice pentru studierea şi dezvelirea unor
monumente arhitecturale 'eudale.
D. Ignal, Rcp., p. J4.
(NC)
356. SiDicolau de MUDte, cor. Săcuieni
In anul 1942 in locul numit "Coasta măturii" (Sepr601dal)
a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz 'ompus din 13
pandantive, aUituri de alte numeroase piese care s-au pierdut.
Dintr-un loc neprecizat o daltd cu toc de inmlnuşare din bronz.
rn mai multe puncte de pe r-aza localitătii au fost găsito
fragmente ceramice din epoca bronzului cultura Otomani - faza
II şi III.
Din loc neprecizat provine un denar suberat de la Geta şi o
piesd de bronz suber-t de ia Gallienus.
Z. Nlnisi, Repertoriul obiectului de bronz din Muzeul de 15torie de la
S�cuienl, tn Crisia, JV, Oradea, 1973, (sub tipar); E. ChlrilA, 1. EmQdl, Z. Ni­
nlsi, Descoperiri monelare antice din Tran511vania, VIII, In Acta M.N.,
VIII, 1971, p. 5 sq.; J. Ordentlich, A/a, p. 2.
(1 0)
357. Sirucolau Român. cor Cefa
5'
tn anii deeniilor interbelice a Cost descoperit fortuit un de­
pozit de bronzuri incadrat cronologic de M. Rusu in seria depozi­
telor de tip Uriu - Domăneşti (Bronz D) şi două apdrdloare de
braţ din bronz cu termina ţii spiralate (7). In partea de sud a sa­
tului, la locul "Ier" (în prezent aici 6int solariile şi gradina de
legume a C.A.P.-ului din sat), de o 'arte şi de alta a drumului
Berechiu-Stn1colau Român, se află o aşezare dacicl, in care s-a
gasit ceramicd lucrată cu mina şi la roală. In acelaşi loc, doi să­
teni săpind o groapă au scos la iveală un tezaur de monede da­
cice de argint (de tipul Filip II), compus din 22 opiese. Intimplător
in acelaşi teren s-au găsit 2 vîrfuri de lance din fier (Inedite).
M. Rusu, D/e Verbre/tung, p. 26, 5.V.
(S D)
67
358. Sinlob, cor. Ciuhoi
In locul numit "Kolyiut" numeroase fragmente ceramice şi
nuclee mari de obsidian din epoca neolitică.
Dintr-un loc nepredzat de pe raza localităţii provine un tîr­
năcop de aramă cu bratele în cruce databil in epoca eneolitică.
In literatura de specialitate se aminteşte ca provenind din
localitate un depozit compus din 121 de obiecte de bronz. Dintr-un
loc neprecizat provine un vîrf de lance de fier atribuit celţilor.
Din locuri neprecizate provin 2 monede romane imperiale
emise de Valerian.
1. Hampel. MCzeumok es ldrsulalok, In AB, XXII, 1902, p. 851 V. Plrvan,
GetJca, p. 513; M. Roska, Reperloriu, p. 2, D. Ignat, Rep., p. 15; E. Chi­
rn!, 1. EmOdi, Z. Nanăsi, Descoperiri monelare antice din Transilvania,
(Vl), in ACla M.N., VIII, 191, p. 568.
(1 0)
359. Sinlazăr·, cor. Chişlaz
(D I S)
360. Sinmartin
In apropierea sediului c.A.P. in zona inundabilă a pîrîului
Peta, aşezare neolitică.
Pe dealul "Korhimy" aşezare din epoca de <ronz apartinind
culturii Otomani.
Int. N. Cldioşen.
(1 0)
361. Sinmartln de Beluş·, cor. Pocola
(D I S)
362. Sintandrei
68
In anul 1893 s-a gAsit intr-un loc neprecizat o lamd (aşchie)
de obsidian; in 1871 pe malul drept al Crlşului Repede (loc ne­
precizat) s-a descoperit un buzdugan de bazaU, oase şi cioburj
din epoca !ronzului. Se pare că in ace"aşi loc neprecizat dar
sigur in ,hotarul localităţii s-a găsit 1n 1906 un pandantiv in
formă de inimă (sau verigă de lant?) -e 7,5 gr dintr-o epocă ne'
precizată.
In urma unor cercetări de suprafată efectuate in 1967/68
s·au putut stabili următoarele: o aşezare neolitică Tisa IIJ la
"Podul Morii" se află o aşezare Cotofeni de 'la 1nceputul epocii
bronzului; o ceşculd apartinind complexului Baden a fost desco·
perită întîmplător 1ntr·un loc neprecizat; pe terenul grădinăriei
c.A.P. (pe malul drept al Petei) 5-au <cules in urma arăturilor,
fragmente ceramice Otomani, din fazele I. II, III şi o psaJie
de os.
Din prima vîrstă a epocii fierului cunoaştem două descope­
riri de fragmente ceramice: prima de pe malul stîng al Peţei (�ot
in grădinăria c.A.P.) şi a doua la locul Peta - Baraj (fragmente
de ure mari, bitronconice).
La locul unde Drumul Morii întilneşte Crişul Repede, in
mal, s-a găsit oItrie celtică şi un culit <elti', de 'lovit, din fier.
In vatra satului, cu ocazia diferitelor construcţii s-au descoperit
fragmente ceramice dacice ('din sec. Il-I t.e.n .. şi cîteva de
eocă romană) lucrate cu mîna şi la roată. Din locuri neprecizate
provine ceramicd prefeudaHi ( sec. VII-IX) şi resturi de inventar
funerar (zcbale şi scdrile de şa) din morm1ntul unui dilăreţ da­
tind din feudalismul 1impuriu (sec. X-XI1).
La vest de Oradea, în holarul dintre oraş şi Sintandrei a
fost găsit in 1 911 u vas cu înălţimea de' I l cm lucrat la roată din
pastă de culoare cărămizie şi ornamentat cu 'benzi ondulale. Pare
a data din sec. VIII-X. (Este inregistrat in vechile inventare ale
Muzeului din Oradea).
In anul 1 912 1n vatra comunei s-a descoperit un tezaur mo­
neta. feudal, compus din 171 piese de argint emise de regele
Ladislau 1 ( 1077-1095) şi o monedă de aur bizantină, emisă de
impăratul Constantin Monomacul.
1. Slbău, Circulaţia, p. 294; S. Dumitrlşcu, N. Tăulu, Descoperiri arheo­
logice din hotarul comunei suburbane SJnlandrei, In Semicentenlrul Unirii
Trlnsilvlniei cu Românill In Bihor, Orodeo, 1968, pp. 11-14.
(S D)
363. Sintton, cor. Borş
In anul 1897 a fost descoperit un cimitir de incineratie in
urnă pe fostul teren al
,
lui Antal Lukăcs, cimitir 'Ce se poate plasa
la finalul epocii bronzului.
69
Pe "Dealul Mănăstirii" (Klastrom domb) aşezare din epoca
de bronz, cultura Otomani, unde cercetări sistematice au fost
intreprinse in anul 1955. Din bogatul material rezultat in afară
de ceramicd, unelte de os şi piatră, menţionam in mod special
2 tipare lucrate din gresie, pentru dalti.
Dintr-un punct neprecizat, o sabie de fier atribuită celUlor. Tot
pe "Dealul Mănastirii", aşezare databila in sec. XI-XV. Pentru
sec. XI-XIII se mentioneaza in mod special diferite tipuri de
cd/ddri din lut lucrate la roată, iar pentru sec. XV numeroase
fragmente ceramice şi un fragment de cahld cu smalt verde­
măsliniu.
Cimitirul aşezării se află pe ter,asă, la vest de "Dealul Mă­
năstirii". Au fost descoperite 15 morminte, un singur mormint
cu inventar, care se compune dintr-un inel de tlmplă simplu din
argint şi o monedă de argint emis de Ladislau J.
I. Hampel, A bronzkor emMkei Magyarhonban, II, 1887, Budapesta, pl.
CXXXVIlI.; M. Roska, Reper/oriu, p., 234; A. D. Alexandrescu, Sdpdlurile
de salvare de /a SJnlion, ln se/V, 3-, 1955, p. 487 sqq.; I. Ordentlich,
Aria, p. 29; VI. Zina, Bei/rdge, p. 195.
(10)
364. SînUmreu, cor. Sălard
Sint amintite monede de la regele Ştefan 1 (1001-1038).
I. Sablu, Ci/culatla, p. 294.
( NC)
365. Sintelec·, cor. Hidişelu de Sus
( D 1 S)
366. Sîrbeşti·, cor. Lunca
(D 1 S)
367. Sirbi'
(D 1 S)
368. Socet·, cor. Şinteu
(D 1 S)
369. Sohodol·, cor. Căbeşti
(D 1 S)
70
370. Splnuş·
(D 1 S)
371. Splnuş de Pomezeu·, cor. Pomezeu
(D 1 S)
372. Stina de Vale. cor. Budureasa
373.
374.
375.
De pe malul pîrîului ce strabate staţiunea a fost cules un
fragment de Jamd de obsidian aparţinind probabil paleolilicului
superior.
M. Roska, Repertoriu, p. 41.
(D 1 S)
SlinceşU·, cor. Bunteşti
(D 1 S)
Slracoş·, cor. Drageşti
(D 1 S)
Subplatrâ, cor. Teţchea
In apropierea satului se amI. o peşteri de unde provin cîteva
materiale arheologice prinlre care fragmente ceramice pictate
apartinind culturii Tisa din neoliticul tîrziu şi un vas de lut apar·
ţinind culturii Baden din perioada de trecere la epoca de bronz.
Inormlţii; r. Em6di.
(N C)
376. Sudrlgiu·, cor. Rieni
(D I S)
377. Sulug·, cor. Abram
(D 1 S)
378. Suplacu de Bardu
rn punctul ,,Kore", aşezare neolitica aparţinînd culturii Tisa 1.
Sapăturile arheologice din anul 1973 au prilejuit descoperirea
unor unelte din piatră şlefuită, ceramicd, urme de Jocuinţd ele.
Tot in acest punct au fost descoperite, la suprafata, fragmente
ceramice apartinind sec. IV e.n.
Din punctul .. Lapiş" provin Iragmente ceromice aparţinînd
culturii Cotofeni, epocii bronzului - respectiv sfirşitul culturii
71
Otomani, inceputul primei epoci a fierului, precum şi ceramicd
dacică şi prefeuda14 (sec. III-IV şi sec. IX).
D. 19nat, Rep., p. 15.
(O I S)
379. Suplacu de Tlnca·, cor, Căpilna
(SO)
380. Surduc·, cor. Vîrciorog
(OI S)
31. Surducel·, cor. Virciorog
(O I S)
382. Şaualeu·, cor. Nojorid
(O I S)
383. Şerghlş·, cor. Vîrciorog
(O I S)
384, Ş1ndru, cor. Şimian
Din grădina casei nr. 308 in anul 1955 a fost descoperit un
topor de piatr4 tip calapod din epoca neolitic4.
Din locuri neprecizate provin: o daltd ingustă din bronz şi
o brdtard 'in bronz databile in epoca bronzului.
Pe promontoriul din apropierea pirîului Fiizek aşezare int4rit4
cu şanţ şi val de ap1rare din epoca bronzului cultura Otomani. In
hotarul satului in anul 1973 a apărut un v1rf de lance din bronz.
Tn apropierea bisericii ortodoxe, aşezare din prima epocă a
fierului. (Hallstatt).
In anul 1904 pe dealul de lîngă gară şi 'rum a (ost descoperit
un cimitir de incineratie ln urne. Materialul rezultat nep.strin·
du·se nu se poate determina epoca căreia ii apartine. Pe "Dealul
Episcopului" (PilspOk hal om) un mormjnt cu cal atribuit cu pro·
babilitate sarmatilor.
(1 0)
385. Şlmian
72
Pe malul pîrîului Moka, pe strada Mic4 (Kis utca) nr. 98, pc
terenul fosta proprietate Horvath Ktlman. de pe vcr,santul nordic
al Dealului Viilor ,ost via Beres şi de pe dealul numit "La 9r4·
dini" (Kerthely), Qşezdri din epoca neolitic4, de unde provin nu·
meroase fragmente ceramice, Jame de silex şi uelte de
'
Piatr�.
Pe str'ada Mic� nr. 98, cimitir de incineraţie tn urne din pe­
rioada de trecere spre epoca bronzului, din care provin numeroase
vase.
Pe vel'Santul nordic al dealului "La gr�dini", aşezare fortifj­
cat� cu val şi şanţ de apărare din epoca Ibron:1ui, cultura Oto­
mani faza 1-11.
Din locul numit "Groapa cu lut" (SargafOldes gOdOr) provin
numeroase fragmente ceramice din prima epocă a fierului (Hal!­
staU).
Tot in acelaşi loc 'au fost descoperite morminte gepidice
.
avind
drept inventar vase de ceramică şi arme de fier.
M. Roskl, Reperloriu, p. 82; D. Ignlt, Rep., p. 15; I. OrdenUicb, Ara, p. 30;
M. Comşl, Unele dale privind regiunile din nOld-veslu/ Romaniei In sec.
V_IX, In Centenar Muzell OrMeln, 1972, Oradel, p. 210.
( 1 0)
386. Şinteu·
(D 1 S)
387. Şlşterea, cor. Cetariu
La o "pust�" din holarul comunei a fost descoperit un tim1-
cap de aramă cu bratele în cruce, inregistral în anul 1913 in
vechile registre ale Muzeului din Oradea.
Inf. N. Chidioş/n.
(S D)
388. Şoiml·
(Ne )
389. Şolmuş·, cor. Remetea
(D 1 S)
390. $umugiu·, cor. Hidişelu de Sus
(D 1 S)
391. Şuncuiş·, cor. Finiş
(D 1 S)
392. Şunculuş
In raza localităţii se cunosc mai multe peşteri de unde au
fost recoltate materiale arheologice. Astfel:
Jn "Peştera Mişidului" s-a descoperit un mormint cu un bogat
inventar funerar. Amintim un vas mare, un briu de bronz, 12 pan­
dantive semilunare, 1 unditd din bronz, 1 ac, 1 inel, figurine de lut
şi 1 colier din mărgele de chihlimbar. Pe baza acestor materiale
mormintul care a aparţinut probabil unei căpetenii, se poate data
la începutul hallstattului.
Tot in acelaşi loc s- mai descoperit 1 vas de lut dacic, datat
cu o monedd emisă de oraşul Dyrrhachium (sec. II-I Le.n.). In
"Peştera Isbindiş" au fost descoperite mai multe fragmente eera­
mice din perioada de trecere Ia epoca de Ibronz - cultura Coţo­
feni şi mai multe vase şi piese de bronz datate in epoca hallstat­
tiană.
Jn "Peştera Unguruluiu cercetările de suprafaţă au recuperat
IS vase, piese de bronz şi amu
/
ele hallstaUiene.
De aici mai provin şi fragmente ceramice lucrate la roată din
perioada prefeudală, sec. IX-XI.
1n "Peştera Bîră Lajos" au fost culese fragmente ceramice
hallstattiene.
Materialele au intrat parţial in colecţia Muzeului din Oradea
şi intr-o colecţie particulară.
InIormoli primite de 10 1. Em6d1.
(N C)
393. ŞuşUu·, cor. Lunca
(D 1 5)
394. Şuşturogi, cor. Cetariu
In hotarul satului, la locul "Cetăţuie" se află o cetale cu val
de pdmlnl, de factură hallstattianl - daci că. nu exclus feudală.
Lipsesc săpăturile necesare c1arificării datării acestei cetăţi de
pămint.
S. Dumitroşcu, Ce/dfj dacice Jn Crişana, pp. 133-134.
( SD)
395. Talpe, cor. Drăgăneşti
74
Pe păşunea din partea de est a satului există 6 lumuJi aplati­
zaU. care ar putea să fie morminte tLJmuJare. La cercetările efec­
tuate (au fost sectionati 2 tumuli) nu s
.
găsit nici un material
arheologic care să permită da�area sau incadrarea lor etno-cul­
turală. Soar putea să avem de-a face cu movilele de cenuşă şi
cărbuni de la prepararea mangalului in evul mediu pentru tapita­
riile de fier şi aramă de la Vaşcău.
Pe teritoriul satului, la locul "Văioage" (în păşunea amintită)
a fost descoperit în anul 1936 1nlr-un vas de lui un tezaur impor­
tant de monede de tip Dyrrhachium şi Apollonia şi denarj romani
republicani, pe care săteanul care i-a descoperit i-a dat, in parte,
unor rude şi cunoştinţe, profesori la liceul "Samuil Vulcan" din
Beiuş, in colectia căruia se păstrează şi aslăzi.
M. Chi\eseu, Descoperirea monetare de la Beiu$, In SCNum. IV. 19,
pp. 355-362.
{S Ol
396. Talpoş", cor. Balăr
(O I S)
397. Tarcea
In hotarul localitătii in fosta vie "FrAter Bela", aşezare din
care provin numeroase suporturi de vase, fragmente ceramice, ddl­
tile şi topoare de piatră, apartinind epocii neolitice.
In locul numit "Cimpul de Jos� (Als6 Ret) a fost găsit un tir­
ndcop de aramă, iar dintr-un
.
alt puct neidentificat provin alte
4 lirdcoape de aramă cu braţele in cruce, atribuite epocii eneo­
litice.
In locurile numite " Dealul Mie şi "Dealul de Mijloc" (Kis es
kOzep domb), aşezdri fortificate din epoca bronzului cultura Oto­
mani faza 1 şi Il.
Dintr-un loc neprecizat provine o urn1 celtică.
Tot dintr*Un loc neprecizat provine un vas de lut dacic.
M. Roska, Reper/oriu, p. 82; D. Ignat, Rep., p. 16, I. Ordentlich, Aria, p. 30,
M. Roska, A rczcsdkunyok, tn Kozlcmlnyek, II, 194, Cluj, p. 34.
(I O)
398. Tămaşda, cor. Avram Iancu
La punctul numit "Somuta" s-au descoperit in 1962 fragmente
ceramice apartinind epocii bronzului.
Din localitate provin 4 brdtdri de bronz ornamentale cu incizii,
descoperite in 1896.
75
La "Somuta" au apărut şi fragmente de vase aparţinind dacilor
din sec. II-III e.n.
La sud-est de Tămaşda, in cotul Crişului Negru s-a descoperit
o intensă aşezare dacid, din sec. 1-11 e.n., necercetată incă.
M. Roska, Reperlor/u, p. 279i S. Dumitraşcu, A.ezdr/ .I descoperiri dacice,
p.
2
7.
(N C)
399. Tămăşeu*, cor. Biharea
(O 1 S)
400. T.rcala*
(O 1 S)
401. Tărcălţa*, cor. Tărcaia
(O 1 S)
402. Tărlany cor. Girişu de Criş
76
Tn condiţii de descoperire necunoscute in raza satului a fost
gasit un topor de lupUl cu disc deosebit de frumos ornamental cu
motive spiralice şi geometrice.
Tn 1 967, pe malul drept al Crişului Repede, la punctul "Dtmbul
lui Ciordaş" săptturiie arheologice ·au descoperit un cimitir celtic
cu 12 morminte de incineraţie in groapă şi de inhumaţie. Abele
categorii de morminte au avut un bogat inventar funerar (libule de
bronz şi fier, unelte, sabie, teacd, vase de lut etc.). Mormintele de
incineraţie au avut c vase adiacente şi unele lucr,ale de mină, de
factură hallstattiană, aparţin ind populatiei autohtone dacice.
tn dreapta drumului Sintandrei-Tărian, pe malul sting al Cri­
sulul, au apărut cu ocazia unor lucrări agricole fragmente ceramice
lucrate la roată de culoare gri aparţinind populaţiei dacice din
sec. II e.n.
Tntre mormintele celti<e de pe "Dim'bul lui Ciordaş" au mai
fost descoperite 3 morminte sarmatice, dintre care unul de vreme
hunic! sec. liV e.n.
'
Cu un bogat inventar (colier de mdrgeJe şi biju­
terii de argint).
Tot in acelaşi loc s-au dezvelit 12 morminte maghiare cu piese
de podoabă, de harnaşament, arme etc., datate in sec. X-XL
In 1965 pe panta mal domoaHi a dunei -de OiSIP. exploaUirile
de nisip au scos la iveală un cuptor cu boltă (probabil pentru copt
pllne) dar fără alte materiale arheologice adiacente.
N. Chidio$an. $i D. Igna't, Cimitirul cel/ic de la Tlrian, )n SClV, 4, 1972,
23, p. 553 sqq,; A. VMlpe, Ale, p. 71, pl. 55.
(N C
403. TAşad. cor. Drăgeşti
Intre anii 1969-1973 tn apropierea satului. pe dealul "Cetă·
taua� au fost efectuate ample cercetări arheologice. Platforma su­
perioară a dealului a fost sporadic locuită de populatiile neolitice
Urzii şi eneolitice (Tisa, Saden. Cotofeni) .
In hallstattul timpuriu. se organizează o intensă aşezare cu
nenumărate bordeie. gropi etc. Materialul ceramic, piesele de
bronz şi un mic depozit de bronzuri datează această mare aşezare
fn hallstaltul A. Probabil această populatie a fortificat platforma
-cu un val şi şanţ de apdrare, care taie in două aşezarea rropriuzisă.
După aproape 1000 de ani, aşezarea este din nou relocuită de
daci, care moiAcă versantul vestic al aşezării prin Jucrdri de tera­
sare.
t
n aşezare alături de un abundent material ceramic (Iructiere.
vase borcan. cdţui, farfurii etc.) au fost descoperite piese de pa­
doab1 (fibuJe. mCrge/e). De mentionat că aici s-a descoperit şi o
toraJd de bronz cu figurină umană provenită de la o ceaşcă romană.
Pe valea "L hută" s-a descoperit i vara anului 1972. un te­
zaur de monede Dyrrhachium şi Apollonia, din care s-au salvat
44 bucăti.
N. Chidlo$an, Aşezarea dadel de la Tlşad, In ziarul "Crlşana", XXVI,
16 sept. 1971, Oradea; D. Popescu, Les loullles AlcheologiCes dans la
RepubJlque Socialiste de Rouman/e en 1969, I Dacia, N.S., XIV. 1970,
p. 43; S. Dumitraşcu, Ce/lli dacice ln CtJşana, p, 12 sqq.
(N C)
404. Tiut, cor. Batăr
Pe locul numit "DoI mi pusta" ·au fost descoperite in anul 1887
un număr de 1 5 aplici de bronz.
In!. N. Chldloşan.
(O 1 S)
77
405. Tăutelec, cor. Cetariu
In două locuri de pe teritoriul satului, la locul "Păşunea Cela­
riului" (Csatary lalo) şi "La tobor" s-au găsit doburi neolitice şi
respectiv, doburi Cototeni (de la începutul epocii bronzului).
Dintr-un loc neidentificat şi fără să ştim dacă provine dintr-un
tezaur sau este o piest izolatd, s-a păstJat in colectia Şcolii de 4 ani
din sat o monedd de tipul Dyrrhachium şi Apollonia.
La locul "Cînepişte" (Kenderes), in spatele bisericii. in stinga
drumului ce duce de la Tlutelec la $işterea se intinde o aşezare
din feudalismul timpuriu, sec. XI-XII, unde s-' găsit ceramicd
uzuală şi cenuşie, cazane de lut, mici piese de fier şi alte rămăşiţe
ale unui sat medieval timpuriu (Inedit).
(S O)
406. Tăuteu
In vechile colectii ale Muzeului "Ţării Crişurilor" din Oradea
(Inv. nr. 2073, 2074, 2075) sint amintite 3 topoare de cupru. In pe­
rioada interbelică s-a găsit la Tluteu un depozit de bronzuri
(Hallstatt B 1) însotit de 5 verigi de aur, care se păstrează în Muzeul
de Istorie a R.S.R. din Bucureşti. Pe teritoriul satului s-au desco­
perit şi denari romani republicani, intr-un loc neprecizat şi eera­
micd de epocă romană şi post romană (sec. III/IV e.n.) printre
care amintim şi fragmente de ehiupuri mari -vase de provizii sau
apă, foarte probabil provenind dintr-o aşezare a dacilor liberi de
pe valea Bistrei.
In anul 1970 la locul "Tricer" din păşunea dintre satele Tluteu,
Ciutelcc şi Bogei S-a descoperit importantul tezaur de vase ro­
mano-bizantine datînd din sec. IV-V e.n., ornamentate cu scene
mitologie greceşti şi pe care au fost imprimate 3 inscripţii
,
incA
ncdescifrate.
VI. Dumitrescu, Le dep"t de la Un de rage du bronz, decouver/ l Ttuteni.
In Dacia, V-VI, 19351936, Buc., 1938, pp. 225238; S. Dumitraşcu, Te­
zaurul de la Tduleni -Bjhor, Oradea, 1973, /SSlm.
(SO)
407. Teleac·, cor. Budureasa
(O 1 S)
78
408. Telechlu·¡ cor. Ţeţchea
(O 1 S)
409. TUeagd
tn 1907 s-au glsit in vatr·a comunei 53 de monede (drahme)
emise de oraşele Apollonia şi Dyrrhachium.
J. Wlnkler, Descoperiri de monede anlice In Transilvania, In SCN. II, Bu­
cureşti, 1958, p. 401.
(NC)
410. Tllecuş·, cor. Tileagd
(OI S)
H 1 . Tină ud· , oraş Alesd
(O 1 S)
412, Tinca
tn strada Avram Iancu intre nr. 80-100 au fost glsite cu oca­
zia unor lucrlri cdilitare fragmente ceramice de culoare cenuşie, Cl
elemente tehnologice de facturI cel tieI Temanentl datind probabil
din sec. II e.n.
La rlslrit de statiunea balnearl Tinea, pe terasa Crişului
Negru in capltul viilor Tincei, la locul "Dealul Morilor" (con­
tinuare sau răzletire a satului de pe "Dealul Morilor" de la Ripa?)
a fost cercetatI o locuintd a dacilor liberi de epocI romanI şi post
romană, cu Cramicd lucrată cu mîna şi cenuşie sau galbuie mode­
latl Ia roatl, cu multe elemente de facturI romanI provinciall,
imprumutate, probabil din Dacia romanI. Dateazl din sec. III/IVe.n.
In vechile inventare ale Muzeului "TIrii Crişurilor" din Ora­
dea, in 1911, este inregistrat ca gasit în hotarul Tincli. un lezaur
de monede republicane romane de argint (7 sau 8 bucăti) şi o piesd
din Dyrrhachium (lnr. N. Chidioşan).
S. Dumilrlşcu, AşeUrl şi descoperiri dacice, p. 247. o.v.; Idem
,
Cetcelatl
arhealoglce In Depre$;unea Holodului (II). Săpilurl/e arheologice de }a
Tiaca-Rlpa. j. Bihol, In Lucrari şlilntilJcc, Istorie, Orldel, 1972, pp. 6. 3.
(S O)
79
413. Tirguşor, cor. Cherechiu
Din loc neprecizat provine un lîrdcop de aramă cu br·aţele
in crucc datat in epoca eneolitidi.
Tot in hotarul localitătii a mai fost descoperit un depozi t dc
obiecte de bronz, din care amintim mai multe topoar.e de lupld cu
disc şi spin, datate la finele epocii bronzului. Au mai fost găsite
in raza localităţii 3 inele de bucld din aur, ornamentate, care da­
teaz� din epoca bronzului.
M. Roska, RCpefloflu, p. 2; Idem, A rezcsdkdnyoh, In Kizlemcnych, II,
1942, Cluj, p. '; M. Rusu, Die VC1brei/ung, p. 206; A Vulpe, Axle, p. 81.
(1 0)
414. ToboHu·, cor. Girişu de Criş
(D 1 S)
415. Tomnatic·, com Vadu Crişului
(D I S)
416. Topa de Crlş·, cor. Vadu Crişului
(D I S)
417. Topa de Jos·, com. Dobreşti
(D I S)
418. Topa de Sus·, cor. Dobreşti
(D I S)
419. Topeşti·, cor. Drăgeşti
(D I S)
420. Totorenl·, cor. Tărcaia
(D I S)
421. Tria·, cor. Derna
(D I S)
422. TuIca
1n punctul numit "Holumb" situat la 2 km nord de localitate.
aşeza.e tip leI nefortificată din epoca bronzului, aparţinind fazei 1
şi 11 a culturii Otomani.
(1 O)
80
423. Ţeţcbea·
(D I S)
424. ŢlgineştH de Beluş·, cor. Drăg.neşti
(D I S)
425. Ţigăneştll de Crlş·, cor. Brusluri
(D I S)
426. Ucurlş·, cor. Oleea
(D I S)
427. UUeacu de Beluş·
(D I S)
428. Ulleacu de Crlş·, cor. Tileagd
(D I S)
129. Ulleacu de Munle. cor. Cetariu
De pe teritoriul looalităţii provin 2 de nori romani, emişi de
Impăratul Traian şi respectiv Fauslina J.
B. Milrel, Decouverles recenlcs de monnuies anllques el
byzunllnes en
Rouman;e, In Dacia, N.S. XI, 1967, p. 3, nr. 64.
(D I S)
430. Ursad, cor. Şoimi
In hotarul satului au fost descoperite fragmente ceramice din
prima epocă a fierului.
(D I S)
431. Urvlnd·, cor. Lugaşu de Jos
( DI S)
432. Urvlş de Beluş·, cor. Şoimi
( D I S)
433. Vadu Cr1şulul
Peşterile din defileul Crişului Repede, pe teritoriul
'
Cor. Vadu
Crişului sint cunoscute prin descoperiri arheologice: "Peştera De­
venţ": materiale apartinind epocii neolitice şi ceramicd pictaUt
S-au descoperit de asemenea vestigii din epoca bronzului.
"Peştera cu apă" -fragmente ceramice apartinind epocii neolitice.
6
- 1O]CIÌOIJMÎ OOOMOCOÌ=ÎOI OI jUd. ¾ÌOOT
81
"Peştera nr. 1 " -(situată sub "Peştera Devenţ") a fost intens
locuW' incepind din epoca neolitică pină în perioada prefeudală.
"Peştera nr. 2U - (situată la acelaşi nivel cu peştera nr. 1 ) a
fost locuiM in epoca neolitică. descoperindu-se un interes-ant ma­
terial ceramic pictat.
Cu ocazia amenajării căii ferate, intre Vadu Crişului şi Şun·
cuiuş au fost descoperite: brăt1ri, secerC. şi celt din bronz.
De pe teritoriul comunei provin 3 monede romane neidentifi·
cate şi o monedă emisă de Gordianus.
T. Kormos. Barlangkulalds, III. Budepesle. 1915, fese. J.. PP. 153-163;
M. Roske. Repertoriu, p. 237; N. VIesSB, O contributie la problema legdlu­
rilor cu/luril Tisa cu alle culturI neo/ilice din Transl1vanio, tn SCIV, 1,
1961. pp. 17-23; D. Ignat Seva. Ceramica neo/Jcd piclalC de pe
valea
Crişului Repede, tn Crisie. IV. Oredee (sub tipar).
( DI S)
434. Vaida, cor. Diosig
Pe teritoriul localităţii se aminteşte un tezaur dacic de argint
din care s·au mai păstrat 2 piese intr·o colecţie particulară din
Bihor.
In!. 1. Em6dij C. Prede. MonedcJe gelo·dac/lO/, Buc .• 1973. s.v.
(D 1 S)
435. Valea Cerului·, cor. Suplacu de Barcău
(D 1 S)
436. Valea Crişului·. cor. Bratca
(D 1 S)
437. Valea de Jos·, cor. Rieni
(D 1 S)
438. Valea de Sus·, cor. Cîmpani
(D 1 S)
439. Valea lui Mihai
82
De pe raza localităţii sint cunoscute mai multe descoperiri ar·
heologice, marea lor majoritate provin din descoperiri întîmplă·
toare. aşezări necercetate sistematic, şi o mică parte din cercetări
sistematice, dar de o amploare redusă.
Din epoca neolitică se cunosc aşezdri aparţin ind culturii Tisa
la: "Groapa cu lut" (SargafOldes gOd6r). "Groapa nouă cu lut"
"
(Oj s4rgafOides gOdOr), Str. Izvorului, Piaţa Ubertaţii. Din .aceste
aşezdri, provin numeroase vase, fragmente . ceramice, unelte de
piatra şi ..,s. Remarcăm mai multe vase cu picior inalt ciUndric
penorat.
Epoca eneolitica şi faza de trecere spre epoca bronzului sint
reprezentate prin cultura Saden in aşeztrile de la "Groapa noua
cu lut" şi Strada Izvorului. Din acesta din urmă provin mai multe
ceşti de dimensiuni mari cu toarta puternic supr·ainălţaUL
Epoca bronzului este reprezentaU! prin numeroase descoperiri,
unele de o mare importanţa. La "Groapa de lut" o Intensă aşezare,
de unde provin numeroase vase aparţintnd culturii Otomani. Ca
cee mai importantă descoperire semnalăm un complex de 28 de
vase depuse ritual într-o groapă, apartinind {azei a III-a a Julturii
Otomani. La "Groapa nouă cu lut" aşezare din care provin nume­
roase vase apar·ţiînd culturii Otomani şi un vas apartinind cul­
turii Suciu de Sus. Tot o aşezare aparţinind culturii Otomani este
semnalată şi pe strada Izvorului. Pe strada Breslelor a fost desco­
perit un mormînt de incinera1ie In urna din faza a III-a a culturii
Otomani, avind In ură pe lîngă fragmentele de oase ca1cinate,
depuse drept ofrandă o brdtard de bronz miniatură şi un numar
incert de nasturi de bronz.
Prima epoca a fierului (Hallstatt) este reprezentată prin des­
coperirile de la: "Groapa nouă de lut" de unde provin 3 vase mari
apartinind culturii Gava. In strada Izvorului şi strada Kocsar, aşe­
zdri de unde au fost depistate numeroase fragmente ceramice şi
vase. In Piaţa Libertătii a fost descoperită o urnd. In fosla vie
"Recsege" a fost găsit un cutit de bronz cu lama curbată. Dintr-un
punct neprecizat provine un depozit de obiecte de bronz, cunoscut
in literatura de specialitate sub denumirea de Valea lui Mihai 1.
A doua epocă a fierului (La Tene) este de asemenea prezentă
prin multiple descoperiri. La locul numit "Ferma Gorove" au fost
descoperite 3 morminte celtiee de incineraţie In groapă. De la
"Groapa nouă de lut" provine un fragment de vas celtic.
Perioada prefeudală. Pe fostul teren al lui A. Stancz, a fost des­
coperit un mormînt germanie (got?) din sec. V e.n. avind u

bogat
inventar arheologie din care semnalam: 1 sabie de fier, 1 cutit
de
fier, 1 vjrl de teac< de argint, 2 calarame de argint, 1 nasture
de
chihlimbar şi I monedt Theodosiu II din aur. In urma cercetărilor
83
sistematice întreprinse ulterior la faţa locului, au mai fost descope­
rite 3 morminte răvăşite fără nici un inventar. In partea de sud-vest
a 10calitătii pe terenul lui "Krizsar" au fost descoperite 8 morminte
gepidice cu un bogat inventar. Din fosta vie "Bujanovics" sînt
semnalate numeroase fragmente ceramce şi obiecte de metal pro­
venite probabil din morminte, aparţinind avarHor. De pe terenul
lui "Krizsar" şi de pe o stradă neidentificată provin fragmente ce­
ramice aparţinînd populaţiei autohtone şi slavilor post anul 805.
Perioada ieudalismului timpuriu. Dintr-un loc neprecizat de pe
raza localităţii şi de la "Groapa nouă de lut", provin numeroase
fragmente ceramice databile in sec. XII, XIII.
D. Ignat, Rep., p. 17; M. Roska, Reper/oriu, p. 81 sq.; E. Comşa, K voprosu
o periodizaţii neoliliceschih cu/!ur na severnozapade Rumlnscoi Narodnoi
Respublichi, In Dacia, N.S., VIII. 1963, p. 478; V. Gordon Childe, The 00-
nube In PrehJs/ory, O¶ford, 1929, p. 81; I. OrdenUich. Un depozit de vase
de tip O/omanl de la Valea lui Mihai, in Studii şi Comunicări, 12, Muzeul
Brukenthal, Sibiu, 195, p. 181 sqq.; Al Vulpe, Axle, p. 58, 85; A. Llszl6,
Probleme ale ceramicii de lip Gava din prima epocd a /ierului, In SCIV,
4, 1973, p. 49; M. Rusu, Die Verbreitung, p. 206, 208, VI. Zirra, Bei/rage,
p. 189; M. Roska, MormInt german şi staţiunea preiSloticd de la Valea lui
Mihai, in A.I.S.C., 1931, p. 1 sqq.; M. Comşa, Unele dat
e
privind regiunile
din nord-vestul României 1n sec. V-IX, in Centenar Muzeal Orădean, Ora­
dea, 1972, p. 210 sqq.
(1 O)
440. Valea Mare de Codru·, cor. Holod
(D I S)
441. Valea Mare de Criş·, cor. Borod
(D I S)
442. Valea Tirnei·, cor. Şinleu
(D I S)
443. Varasău·, cor. Brusluri
(D I S)
444. Varviz. cor. Popeşti
Intr-un punct necunoscut C fost descoperit un tîrndcop de
aramă.
M. Roska, Repertoriu, p. 301.
(D I S)
84
445. Vaşclu·
(D I S)
446. VilanU de Deluş·, cor. Uileacu de 8eiuş
(D I S)
447. ViUan1 de Pomezeu·, cor. Pomezeu
(D I S)
448. Vlrăşen1·, cor. Rlbăgani
( 1 0)
449. Vărzarl·, cor. Popeşti
(1 0)
450. VărzarU de Jos·, cor. Vaşclu
(1 0)
451. VărzarU de Sus·, cor. Vaşcău
(1 O)
452. Văşad, cor. Curtuişeni
Pe o terasl mijlocie a Vlii Erului, la punctul "Cartierul tiga�
nilor� s-au glsit cioburi neolitice plstrate tn colecţia Muzeului
"Ţlirii CrişurHor" din Oradea. La nord de localitate pe un grind
se află o aşezare din epoca bronzului, apartintnd culturii Otomani,
faza 1 şi III. Pe "Dealul viilor" se afll o a doua aşezare Otomani,
di� faza 1 şi II fortificati, cu voi şi şanţ de apdrare.
Cea de a treia aşezare Otomani, fazele 1 şi Il (ineditl) se afll
pe terasa Vliii Erului. Tot in acest loc s-au gasit cjoburi dacice
de epoci romani şi post roman! (sec. III-IV e.n.). La vest de sat,
pe terasa văii Vlşadului pe un bot de deal unde s-a ridicat canto­
nul hidrologk, lingă digul lacului de acumulare Văşad. se află o
statiune cu 3 nivele de locui re: neolitic, Hallstalt şi o aşezare a
dacilor liberi de epocă romanl! (incă inedită) cu ceramic( lucrată
cu mlna şi la roată şi cu ceramicd provincial! roman.! de import.
D. 19n1l. Rcp., p. 16; 1. Ordent1ich, Aria, p. 31.
(S D)
453. VlIşoara
Din locuri neprecizate provin I topor de piatră puternic arcuit
şi un alt topor de piatră de tip calapod, dalabile in epoca neolitică.
85
Tot dintr"l n loc neprecizat provine un t1rndcop de piatra cu
gaură de inmănuşare secundară, aparţin1nd epocii eneolitice.
M. Rosla, Reper/oriu, p. 82;
(1 O)
454, Vlnlere·, cor, Holod
(10)
455, Vilcelele·, cor, Suplacu de Barcău
(10)
456. Virclorog·
(10)
457, VoIevozi
La locul "Cilogoş" a fost partial sonda!ă o statiune arheolo­
gică cu 3 nivele discontinui de locuire: ceramicd halistattiană, o
locuire a dacilor liberi de epocă romana de pe valea Bistrei, din
care s-au păstrat resturi de oldrie lucrată la ro din pastă cenu­
şie şi ceramici caramizie, probabil r-ezultat al influenţei ceramicii
romane provinciale asupril celei a dacilor liberi din Crişana. Acest
nivel de locuire se pare ca dateazA din sec. III e.n. (poate şi ince­
putul sec. IV e.n.?). Cel de al treilea nivel, pare-se, cel mai bine
păstrat, din care au ajuns la noi rămăşiţe de locuinţe (pare-se
bordeie) dateazA din sec. VII-IX e.n.? Aşezarea, - fost semnalata
In urma perieghezelor arheologului R. Popa, care a tntreprins sapă­
turi la locul "Bisericuţau unde a fost dezvelit un complex biseri·
cesc (biserici, clddiri, cimitir) datind din sec, XIII-XV/XVI
(v. monumente istorice s.v.).
R. Pop@, Valea Bls/rel ln secolele XIII-XIV, Cerce/lrl documentare şi
arheologIce 1n nordul Bihoruluf, tn Centenar Muzeal Or!dean, Oradea,
1972, pp. 217-218.
( SD)
458. VoIevozi, cor. Şimian
86
In 1 970, pe un platou deasupra grajdurilor c.A.P., au fost des­
coperite fragmente ceramice apartin1nd culturii Baden din faza
de trecere la epoca de bronz.
In acelaşi loc s-a descoperit un cimitir cu urne datat la sfirşitul
epocii de bronz şi inceputul HallstaUului. Unul din morminte avea
ca inventar, pe Iingă ura funerară
, l 5 vase adiacente.
(N C)
459. ZăvoJ, cor. Sîmbăta
Dintr-un loc neprecizat provine un buzdugan de piatră, aparţi­
nind probabil epocii neolitice.
M. Roskl, Repefloriu, p. 127.
(1 O)
460. Zece Hotare·, cor. Şuncuiuş
(D I S)
'"

COMITETUL DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA AL JUDEŢULUI BIHOR
MUZEUL TARII CRIŞURILOR

REPERTORIUL
Monumentelor naturii, arheologice, ilStorice', etnografice, de arhitectură şi artă din judeţul Bihor

ORADEA. 1974

Orice corespondenţă se va adresa Muzeului "Ţării Crişurilor" - Ora­ dea, Str. Stadionului, nT. 2, Telefon:
1 27 2 5

Toute correspondance sera envoyee il j'adresse: Muzeul .. Ţării Crişurilor", Oradea, Str. Stadionului 2, Telefon: l 27 25 Roumanie

Please sencl any mail to the following address: Muzeul "Ţării Crişurilor", Str. Stadionului nr. 2, Oradea Tele­ fon; 1 2725 Rumania

Richten Sic biUe jedwelche Kores­ pondenz an die Adresse: Muzeul "Ţarii Crişurilor", Str. Stadionului nr. 2, Telefon 12725 Oradea, Ru­ mlinien

Repertoriul II fost elaborat de: Toma Beczy. Li­ viu Borcea, Nicolae Chidioşan, Gabriela Crişan, Sever Dumitnşcu, Viorel Faur. Ion Godea, Elena Grigorescu. Rodica Hlrcă. Doimt Ignat-Sava. Ti­ beriu JUlcSl!.k, Ion Marinescu. Ana Marossy. Te­ reza M6zes, Ivan Ordent1ich, Ion Palna, Rozalia Poliş. Ecaterina Sasu, Susana T6th. Marlanll Zintz,

Redactor responsabil:

SEVER

DUMITRA$CU

CUVINT INAINTE

Repertoriul intocmit de colectivul Muzeului Tdrii C,işuriJor -din Oradea a ]ncercal scl cuprjndd, 1n/r-o descriere succinUI, impusa de natura lucrdrii,

stadiul cunoştinţelor aulorilor asupra monumente/Ol

naturii, arheologice, istorice, etnografice, arhitectonice şi de arUl din Oradea şi judetul Bihor. Ne ddm seama cel nu am jzbutit sd cu/egem toale datele şi nici majoritatea lor. Repertoriul are, de asemenea, unele greşeli inerente, pentru care nu cerem circumstanţe atenuante, ci critica la obiect din care sd rezulte noi informaţii şi Jdmurirea cU mai adecvati.! a proble­ melor ce se vor ridica. Repertoriul se adreseazd tulma! celor interesaţi, specialiştilor, pro­ fesorilor, organelor locale, elevilor şi studenţilor. amatorilor, de la care QştepUIm şi cuvenitele inlormatii viitoare PMtru completarea datelor ce le deţinem. Aceastd lucrare va provoca şi supdrclri, chiar proteste. Avertizdm de la hun inceput eli. ele sint lntemeiate şi noi le meriUlm, edci deşi ne·am strdduit,

n·am jzbutit sa: da:m o lucrare pe mdsura dorintelor noastre.
necunoscute

Se vor "supdra� pe aceastd lucrare nu numai specialişW, care pen· tru datele inedite sau o vor folosi 1n lucrdrjJe lor, ci şi

localnicii, profesorii, studentii, elevii vdzlnd cd localitatea lor nu apare
cu descoperiri, cu monumente.

Pe acest temei (anuntdm anticipat cd am efectuat o ancheta: scrisa privind acest repertoriu in toate comunele şi localitaţile judeţului pri­
mind numeroase rl1spunsuri excelente pentru care aducem sincere mul· tumiri, dar şi multe localitdţi de linde - şcolile mai ales - nu ne�au dat nici un rdspuns) ne gIndim ed vom obţine noi informatii şi date profitabile nu numai pentru evaluarea lor şliinţilicd, pentru cercetarea vWoare, ci, 1n primul rlnd pentru inventarierea, !Testaurarea, conserva­ rea şi asigurarea perpetud a valori ale judeţului nostru.

patrimoniului virtual de monumente şi
3

prima de acest gen privind patrimoniul real şi virtual al judeţului nostru şi prima de aceastd amploare ln literatura de specialitate cor.le aducem cele SEVER DUMITRAŞCU Directorul Muzeului Tării Crişurilor . un instmment indispensabil de lucru pentru toli cei interesaţi.Incercarea aceasta . ndddjduim. - chiar dacd iniţial se vor supdra pe greşelile lucrdrii . Tuturor celor care ne vor ajuta sd completl!m acest repertoriu mai calde mulţumiri.sultatd deseori. va rdm1ne.

pp. pp. IGNAT. 1972. Deva. VIII. S. 2. Oradea.e. 121-148 S. tn Lucrdri Ştiintilice.-Descoperiri arheo· logice din sec. 1972. CHIDIOŞAN. DUMITRAŞCU. III. 45-55 S.-Folia Archeologica I. Cluj. RG. 1970.n.MONUMENTE ARHEOLOGICE LISTA ABREVIERUOR ACMIT=Anuaru} Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transilvania.).n. DUMITRAŞCU. Bucureşti 5 . 239-256 S. Aşezc'frj şi descoperiri dacice I-Aşe­ zdri şi descoperiri dacice din vestul şi nord-vestul Româ­ niei din sec. I-IV. II.n. DUMITRAŞCU. II. Mărghitan. Descoperiri din sec. GLODARIU.-Deutsches Archaologisches Institut Bericht der Rămisch­ Germanischen Komission N. şi descoperiri dacice I. Aşezdt. pp.-Repertoriul descoperirilor neolitice din Bihor. Cluj BER. VIII.n-I. Crisia. SCN. 1n judetul Bihor. Sargetia. Cetdti dacice 1n Crişana-Aşez1ri lorUficale şi ceteJ· tui dacice 1n partea de vest a Munţilor Apuseni.-Aşezdri şi descope­ rid dacice din vestul şi nord-vestul României 1n sec. 1973 MATERIALE-Materiale şi Cercelifri Arheologice. Grupa Suciu de Sus-Contribuţii la cunoaştetea grupei Suciu de Sus in contextul epocii bronzului din elişana.. e. Oradea. 197-209 ESA-Eurasia Septentrionalis Antiqua F. L. DUMlTRAŞCU. Il.n.. Consideralii=Consideratii asupra circulatiei monedei strdine 1n Dacia (sec.A. i. Centenar Mu· zeal Orddean.K.-lI. Acta M. Cluj.n. pp. 197 1 .n.. e.e. 1971 D. Rep.N. II-IV e. Oradea. Oradea. Crisia II. i. N-V e. 1968. 1926-1931-1938 AJ::=Archeo16giaj ErtesH6 AISC=Anuaru} Institutului de Studii Clasice. N-v e.

I. Reperloriu=ErdeJy teritoriul României. 1970 VL. 1963. ZIRRA. 1. 1. ROSKA. 1942 M. Aria=Arla de rdspincUre a culturii Otomani de pe M. XV. RUSU. Die Verhreitung-Die Verbreilung der Bronzehorle in Tran­ silvaniei von Ende der Bronzezeit in die mitlJere Hallslall­ zeit. SABÂU.I.S. 1971 Semnaturile autorilor au fost prescurtate după cum urmeaza: N C=Nicolae Chidioşan S O-Sever Oumitraşcu O I S=Ooina Ignat-Sava 1 O-Ivan Ordentlich NOTĂ LocllliUl1l1e centre de comun! sau oraşe sini Indicate numai cu denumirea. Prahis/orische Bronzelunde. Munchen. 10- . CircuJalia=Circulaţia monetard in Transilvan/a sec. II. Abteilung IX. Cluj. VII. Dacia. C. in Dacia. Marmaţja. 11.H. ln calitălile marcate cu li: nu ell:Jst! monumente. VULPE. Oskor. Bucureşti 1958 SCIV=Studii şi CerceUJri de Istorie Veche SCN-Studii şi Cerootdrj de Numismaticd AL. Beck!sche Ver­ . BEITRĂGE=Beitrage zur kenntnis des Keltischen Latime in Rumanien. XI-XIII in lumina izvoarelor numismat/ce. Baia Mare. 1971 RegeszetJ Reperloriuma. ĂXTE=Axte und Beile In Rumanien. N. OROENTLICH. 2 Band. lagsbuchhandlung. SCN.

79 sq. AlbeşU· corn. Dintr-un loc nepre­ cizat de pe raza localităţii in anul 1904 a fost descoperit un disc de aur ornamenlat. AI. IV-VI). In fosta vie "Szilasy" a fost descoperit la înce­ putul -secolului un mormlnt de 1nhumaţie avind ca inventar un topor de bronz de tip Adoni. Alblş. aparţinind epocii eneoJitice. p. Aria. corn. Repertoriu. Tarcea Din locul numit "Ferma lui Wagner" (Wagner tanya) provine un topor de piatră de tip calapod. Qrdentllch. 20. p. Toate aceste descoperiri se pot incadra in epoca bronzului. Din locul "Pociaroş" provine un fragment de vas de la incepu­ tul epocii prefeudale. Axle. Roskll. p. M. 62 (10) 4. databil în epoca neolitid. Abram· (10) 2. Tn "Insula KOrtOs" a fost descoperit un tirn"cop de aramă cu braţele tn cruce.1. datate in epoca prefeu­ 'dală (sec. De pe teritoriul 10calitătii dintr-un punct neprecizat se cu­ noaşte un ceH şi un fragment de deşeu de turnare din epoca bron­ zului. (10) 7 . Adonl. corn. Buduslău In locul numit "Sikmar". Vulpe. (NC) 3. o brdţard din bronz şi un lant de aur. aşezare neolitică de unde provin numeroase Jragment� cerarruce. Abrămuţ Tn anul 1907 la locul numit "Muntele bătrin" (Oreg hegy) au fost descoperite intimplător resturile unui mormlnt de inhumatie care avea ca inventar 4 catarame de aur. 1. aşezare aparţinind culturii Otomani. La marginea nordică a localitătii pe o insulă situată intr-un brat mort al rîului Er. Răbăgani (SO) 5.

p. Bale (1 O) 8. corn. avînd un grad de uzură accen/ tuat.1 denar. Marcus Aurelius ( 161-180) . Roska. Lucilla (+ 183) . Tot dintr-un loc nepredzat provine un ceH şi o secerd. (1 0) 7. v. 1. Nojorid (5O) 13. 1942. Apateu·. Qşorhei (50) 11. Commodus ( 176---192) . corn.8 denari. Sîrbi (5O) 10. M. atribuite fazei Bronz D.8 del1'ari.4 denari. p. Batăr (50) 14. Dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop de aramă din epoca eneolitică. p.6.ţii intr-un punct neprecizat aşezare din epoca neolitic! de unde provin numeroase aşchii de obsidian şi ddltiţe de piatră. corn. corn. Alparea*. Reper/oriu. Cluj. Faustina Senior (+ 140) . M.1 denar. fapt ce indică ascunderea tezaurului spre sfirşitul secolului 8 . DJe Verbreilung. corn. Almaşul Mare·. 34. Crispina ( 1 77-182) . 79. corn. corn. Aleşd In holarul localiUi. AlmaşuI Mic·. Bale (1 0) 9. Rusu.3 denari. am­ bele din bronz. AştUeu In peştera "Igrita" din hotarul comunei s-a descoperit un tezaur compus din 26 denari romani imperiali după cum urmează: Antoninus Pius (138-161) . A rezcsQkdnyok. Piesele te­ zaurului se inscriu între 147-191. Arpăşel*. Avram Iancu (1 O) 12. tn Kozlemenyek. 205. Ant·. idem. Lucius Verus ( 161-169) .1 denar. II. Almaşu Mic·.

Reper/oriu. corn. epocii bron­ zului (cultura Otomani) şi La Tenului dacic. 1. Aria. Piesele au fost emise în vremea urmatorilor imparati: Hadrian 2. 567-568. p.II e. Gordian 2. Roskll. existenţa unui drum comer­ cial pe valea Crişului Repede in antichitate. şi se pare că au făcut parte dintr-un tezaur - 9 . N6. (1 O) 17. Auşeu· (10) Ordenllich. Cefa In apropierea localitatii aşezare tip tel nefortificată apartinind culturii Otomani faza II din epoca bronzului. fiind înregistrate in vechile registre sub nr.durea din apropierea 10caliUi\ii s-a gasit un fragment ceramic apartintnd probabil perioadei pre­ feudale. 35 (10) 19. In p. Z.!i. r. Intr-un loc neprecizat 'În anul 1899 a' fost descoperit un depozit de obiecte din �onz apartinind epocii bronzului. Ateaş. Batăr Monede romane imperiale. Commo­ dus . probabil.n. pp.2. M. E. 1971. 285-288. Tezaurul a fost descoperit pe valea Crlşului Repede in afara granitelor provinciei romane Dacia. Antoninus Pius 2. provenind din această localitate au ajuns in anul 1910 În: Muzeul din Oradea. 16. el dîndu-ne relaţii despre schimburile comerciale dintre dacii liberi şi provincia imperial! pe de o parte şi demonstrind. In Ac/a M N. EmOdi.năsi. Bale Din apropierea Sanatorului de Neuropsihiatrie provin nume­ roase fragmente ceramice apartinind epocii neolitice. (5 D) 15. Descoperiri monetare antice In Transilva­ nia. 21. Avram Iancu· (5 D) 18. Chlrllli. p.

n. (S D) 23. Tileagd (S D) 25. 1967. Il-III e. SÎnmartin In apropierea ştrandului cu valuri. corn. 44.:plrii Crişurilor" (NC) 22. B. 1nventorul Muzcului . XI. BUta Plai·. Băile 1 Mai. Lazuri de Beiuş ( S D) 26. pe malul sting al piriului Peta au fost descoperite cîteva fragmente ceramice neoHtice şi amuJete de piatrd. oraş Nucet In hotarul satului sint cunoscute nu numai speologilor ci şi arheologilor următoarele peşteri: Peştera de la "Păreţii Corlatu­ lui". Peştera de la "Văruţa". Bălent·. "Izvorul Crişului Negru". corn.de monede romane imperiale care circulau in sec. atribuite epocii Hallstatt. oraş Nucet i (S D) 24. BăI Felix·. in lumea dacilor liberi dil1j Crişana. peştera de la "Dosul Broscoiuluiu• Nu cunoaştem. corn. Şuncuiuş In apropierea localităţii din peştera "Piatra Roşie" (VorOskoi barlang) provin mai multe obiecte de bronz. (S D) 20. Bălnaca. Nr. Bălaia·. corn. Mitrco. Din anul 1884 de pe raza băilor provine o monedd imperială romană (Faustina junior). p. dintre care amintim două seceri. 10 . pin! tn prezent nici o des­ coperire arheologică din aceste peşteri. 385. SÎnmartin (NC) 21. BiUta. tn Dacia. corn.

p. Beluşele·. DumHraşcu. p. (1 0) 29. III. celt din epoca bronzului.n. Drăgăneşti (S D) 32. Bicaci. Tinca In hotarul satului s-au gasit intimplător topoare de piatră din neolitic şi un nucleu de obsidian. Curaţele (S D) 30. BeleJenl·. (S D) 31. corn. BeUla-. corn Şuncuiuş (10) 28. Dintr-un loc neprecizat au ajuns in Muzeul de Ştiintele Na­ turii din Tinca o rlşniţcl circular! de calcar şi mai multe fragmente de oale lucrate la roată din pasta fina de culoare cenuşie. BerechJu·. (?) S. Cefa (S D) 33. Deluş In "Padurea Delanilor' � se cunosc 32 tumuli dintrc carc unul cercetat sistematic fără a se obţine vreun rezultat concludent. (1 0) 27. Cefa In pădurea din apropierea localitătii a fost găsit un depozit de obiecte de bronz databil în Bronz D. 35 sq. corn. BeUlr. In locul numit "Babastyai". 11 . Reperloriu. corn. orna· mentate cu benzi de linii simple şi in val caracteristice ceramicii dacilor liberi de epocă romană din sec. corn. Roska. Aşezdri şi dcscopetlrl dacice 1. Sinmartin (S D) 34.In peştera "Piatra Morii" au fost gasite fragmenle de eera· micd din faza de trecere spre epoca bronzului şi un fragment de ceaşcd hallslalliand. c. corn. corn. 245. Bălnaca Groşi·. M.

M. aşa numita "Cetate a Fete­ lor" partial acoperită şi probabil partial refolosită in cadrul m arii 12 . Ulterior. se află Cetatea de pdmlnt d� la Biharea. corn. :ros. cum este denumită în traditia locului. specialist in depozitele de bronzuri de pe teritoriul patriei noastre. Bicăcel·. o cetate de o lormd neregulat<'1 pe terasa Ceşmeului. şi feudalismuJ timpuriu (de­ monstrind o continuitate d9 civilizaţie au/ohtond. de la inceputul La Teneului) au ridicat. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săl>ături sis­ tematice in ultimii ani. in seria de depozite C1ncu-Suseni (Ha A. cărora le urmează sau ii continuă in eneo­ !ilic elemente. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sint bine reprezen­ tate prin descoperiri arheologice. Lăzăreni (S D) 36.. cele din epoca veche (din antichitate). Rusu. Die Yerbreilung. cunoscută incă din secolul trecut. purtători ai culturilor Baden şi Cototeni. Rusu. după părerea noastră şi după cite cunoaştem pină in prezent. in vremea dacilor liberi de epocă romană şi post romană şi in cea românească din feudalismul timpuriu. in partea de nord-est a satului. arheologii şi istoTicii şi-au dat seama că cetatea de tpămint de la Biharea s-a ridicat In perimetrul unei sta­ Jiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. La sud de cetatea de pămînt şi pe locul ceUiţii se intindea in neolitic o aşezare apartinind purtă­ torilor culturH Tisa. prefeudalism. b) Cultura protothracică Otomani (II-III) este reprezentată la Biharea prin ceramica descoperHă in aşezarea' de la sud de cetate. in dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. in epoca dacid!. p.) . la locul "Cărămidărie" şi probabil in depozi tu l de bronzuri de la sfirşitul acestei epoci şi inceputul hallstattului. depozit In­ cadrat cronologic de M. cetatea lui Menum'orut. Blharea Pe terasa stingă a pîrîului Ceşmeu. (10) 35. c ) Dacii din epoca arhaicd a civilizaţiei lor (Hallstattul mijlo­ ciu şi tîrziu.Dintr-un loc neprecizat provin două monede de aur imperiale romane emise de Theodosius.

că dacii de la Biharea continuă să 10· cuiască în vechea lor aşezare (poate şi în cetate . poate la inceputul sec. pe baza materialului concret.in partea de nord-est a ceta-tii şi p� locul actualei cetăţi (cetatea mare. IV. şi P. ceramicd.n. In partea de sud a cetăţii. Aşezarea dacicd de epoc� romana se intindea . Alături de ceramica dacicd tipicd (lucrată cu mina şi la roată) s-a descoperit la Biharea (mai ales Ungă colţul de nord-est al cetăţii) şi multă ceramicd romand.. Dumitraşcu din 1973. apărindu·se de alţi invadatori (romanii?) au ridicat dacii de la Biharea cetatea de pdmint numiUl. CseplO. d) ştim astăzi sigur. imitînd piese de metal. N e.e.n. 13 . ·iar S. Karacsonyi. ceramică cărămi· zie şi gălbuie de factură romană provincială. unelte şi podoabe din sec. CseplO şi J. desigur în limitele altor cunoştinţe. la inceputul sec. dacilor de la Biharea li se adaugă un contingent de populaţie ceIticd. singuri sau alături de celUi localizaţi lîngă aşezarea daci că. una mai mica şi a doua cu buza lobată şi toarta torsionată. o locuire dadcă sigură la Biharia presupusese corect. el Aşezarea este locuită in continuare şi in sec. IV-II l. podoabe. III te.V e.n. Arheologul elujean M. te.. încă acum mai biue de şapte decenii. cu ocazia efectuării s'ăpăturii sale de sal­ vare. locuirea staţiunii in epoca romană a fost obser·vată just şi de ·P..n.cetati patrulatere de la inceputul feudaUsmului romanesc. In anul .n. V-V1 e. in cazul In care nu se vor fi asimilat in masa populaţiei dacice. razi Cetatea Fetelor.. Această realitate.n.. dacic hallstattian (C şi O) şi de la inceputul La TEmeului (sec. a feuda· Iismului timpuriu din centrul Europei. la locul "Lutărie" şi in cetate apare un strat arheologic compact.n. VI e. Rusu a dat la iveală.).n. IV-VI e.. ustensile. terra sigilIata. O cetate da· cică. unelte. Poate impotriva ceHilor sau In tovărăşie cu ceHii. de un bordel din sec. din­ . patrulateră de pămînt). In secolul al IV·lea. cu forme caracteristice şi mull gralit in pastă. Dumitraşcu in anul 1973 cu ocazia săpăturiior efectuate 1n cetate şi la locul "Lutărie" a descoperit ceramicd.1954 M.Cetatea Fete­ lor) şi in epoca romand. XX. elal" identificată in aşe· zare prin ceramica sa specificd. tre care amintim doud cdni. arheolog orădean. a fost descoperită şi mai apoi.. Ceramică din sec. Roska a dezvelit in săpăturile sale din 1924-1925 morminte din sec.· in săpăturl1e lui S.

cete. greutăţi de lut etc. in sec. din sec. VII-VIII lingă satul românesc de la Biha­ rea s·au aşezat şi un grup de slavi. După cite ne dlim seama ptnă tn prezent. Sintetizind ştirile istorice şi arheologice istoricul Ştefan Paşcu sc(ia despre cetatea de la Biharea urmatoarele: "Castrul Biharea era centrul voievodatului lui Menumorut. lucrată cu mln8. neslavA. a ieşit la iveală in urma slipăturilor din anul 1973 erectuate in ce­ tate şi 1n aşezarea de la sud de cetate la locul "Lutărie". Cetatea patrula­ terd de p(1mlnt de la Biharea indică. prin forma sa. arhaice. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. Au fost descoperite unelte. or'namentalA in maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. care au forme neregulate. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzj de linii simple sau Jn val. uneori intercalate. VIII incepe să predomine ceramica autohtonA. neorMrnenlaUl. de cea turcomană (avară.n. lucrată la roata npidă (pe alocuri mai păstrind elemente tehnologice de factură post romani. o origine sudică.dinpreună cu 14 . GyOrffy. 3. de 50arta acesteia era legata soarta "ţarii" Cri· şurilor.n. Acest proces pare a se oglindi tn studierea cera­ micii din aşezare. Caslrul Biharea este lasat mai departe in stapinirea lui Menumorut . inceptnd cu sec. In această cetate s·au dat luptele dintre populaţia românească. VII-X e. de geografie istorică şi de medievistul maghiar Gy. romanesc.) şi eera­ micd: 1. VIII-IX a fost observată. 2. pecenegă sau cazară?) sau mai tîrziu de cea maghiară. deosebită de ceramica slava arhaică. pe criterii Istorice. X e. trase timid pe pasta m08le a vaselor. lucrată !8 roata Inceală şi ornamentată cu lInII simple sau linii in val. Construirea cetaţii de la Biharea de populaţia locului tn sec. unde.f) Un bogat nivel autohton. ustensile (rîşniţe. deosebită de cetătile slave din centrul Europei -de tipul Stare-Mesto-Mikulcice. Se pare cA in sec. care vor convietui cu populaţia autohtonă şi care vor fi asimilaţi de aceştia in secolele urmă· toare (IX-XIlI).cetatea lui Menu­ morut. poate impreună cu slavii localizati in aceste teritorii şi celele maghiare din sec.­ tea de reşedintă a voievodului: aici se organizează cea mai in­ dirjită rezistenţA. remanent romand sau mai degrabă bi­ zan tină. după părerea noastră. VIII-IX a fost ridicată cetatea patruJaterd de p(1mlnt .

pandan­ tive. brăt!ri. continu! să vietuiască în vechile sale coordonate in acest secole (careia.: podoabe inele de tîmplă. Acestor secole le corespunde nu numai descoperirea de ceramicd. se pare că i se adaugI!: şi elemente pecenego-cumane in sec. este o continuare organică. din care lipsesc Cu desdvÎrşjre armele. la picioarele mortilor fiind depuse capete de cal) "s! fi aparţi­ nut ungurilor căzuti in lupta pentru cucerirea cetătii".n. o sabie. VIII-IX. probabil de:provenientă central-europeană.. In să-­ păturile din 1973 s-a descoperit ceramicd şi piese de inventa!' datînd din aceste secole. Rusu in 1954) din cimitirul de la locul "Căr!midărie".j. întăresc părerea că vechea comunitate din aşezarea autohtonă de la Biharea. ornamentată cu linii incizate . La "Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuin/e datînd din aceste secole. scarite dc şa. tehnologică. ustensile . la sud de cetate. spre sud pină la Crişul Alb . tipo­ logică şi stilistică a ceramiciî locale . X-XI. Rusu nu ar fi exclus oa cele 8 morminte de călăreţi descoperite pe dealul "Şumuleu" (orientate est-vest. vase. datate. ustensile ci şi cele peste 500 morminte (506 dezvelite d e M. de asemenea in sec. arme . in 1954 de M. Roska in 1924-25 şi 1 8 dezvc­ Iite de M. X-XI.lucrat! la roata rapidă şi ornamental! cu benzi de linii simple şi in val.virfuri de săgeţi. monede. brătăr. dar temporară. mărgele din pastă şi sticla. Rusu. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. ca de a1tfel şi ştirile istorice. coliere.ceramică imitind pe cea bizantind. la locul "Cărămid!rie". Se pare că din aceast! vreme dateaz! şi cele citeva fragmente ceramice nelo­ cale găsite in cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. după trecerea evenimentelor pomenite fn Cronica 'lui Annonymus. g) Atit in cetate cît şi in aşezarea tie ling! cetate viata comu­ nitatii locale va continua in vechile coordonate tI\' sec. Sporadic tşi fac loc f'lemente noi .amnare.un vast hinterland al acesteia.după impăcarea dintre "ducelc" Bihorului şi "duccle Arpad".inele de timplă. aratin'd un cimitir 15 .striuri (Kammstrich) şi ceramică ornamentată cu rotita. piese de harnasament .zăbale. XlI-XlII. Aceste cle­ mente de culturii materială. Dup! părerea lui M. 'topoare. XI) şi mai apoi tn sec. unelte. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare săpate. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteris­ tice din sec. cu inventar caracte­ ristic maghiar pentru prima jumătate al sec. X e. in mijlocul comunităţii locale din cetate. eventual a pecenegilor care au avut o vreme dominatia politică şi in aceste plirţi. Au fost gă­ site in schimb podoabe .

sub nive'lul din sec. h) Se ouvine in schimb să amintim că cetatea de la Biharea. Pier­ zindu-şi importanţa religio'asă. deci cea mai veche atemre documentară tn zonă din anul 1075 (v. făcînd faţă noilor condiţii istorice. De altfel secolul al XI nu a fost liniştit pentru vechea aşezare. legată de începuturile istoriei noastre medievale. Buc. diferită de seTlia slavă de tip moravian de la Ciumbrud. dezvoltată poate. va implica şi mutarea aici a epi'scopiei de la Biharea. restul elementelor de cultură materială. o populaţie brahicefală cu evidente urme mediteranoide. I. a unor pinteni de tier cu rotild.de faţă. va fi şi prima cetate din istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată tn documentele de cancelarie ale evului mediu. vechea aşezare. .al unei comunităţi paşnice. . Bratisl'ava. cu unele elemente protoeuropoide şi nordice. a inventarului concludent şi a unor analize anlro­ pologice fel'Ille nu pot fi datate şi atribuite cu precizie. Transilvania. Codex Diplomaticum et epistolaris Slovaciae.. Tocmai pentru concretizarea unei atari politici. in rivalitatea 16 . Documentul Nr. Biharea va mai detine o vreme primatul puterii comitatense in Bihor. schimb concluziile unui studiu recent de antropolo­ gie publicat de Olga Necra'sov in care se conclude că scheletele din cimitirul de la Biharea .ză o serie autohtonă. Şi in incinta cetăţii. Feudalitatea catolică incearcă să se instlipinească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. pină cînd. 1971. Deţinem în. şi care. 58). Se 'Pare insă că această incercare nu a dat rezultate scontate şi Ladislau 1. Documente privind istoria Romaniei Seria C. mai tirziu nu interesează rindurile . pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei lmpărăţiei bizantine se va incerca stabilirea la Biharea a unei epis­ copii catolice incă în 1061 (cu un episcop originar din Namur Lotharingia). Din secolele XIII/XIV mai amintim descoperirea la Biharea. deocamdată. Documentul nr. din ' lipsa monedelor. din punct de vedere etnic. pomenită in Cro ­ nica lui Annonymus. au fost des­ coperite în 1973 incă 9 morminte (probabil un alt cimitir) cu inven­ tar foarte sdrac (inele de bronz şi argint). după opinia cercetătoarei amin­ tite. mă­ rită."Cărămidărie" prezintă certe urme de asemdnare ou doud grupuri de schelete de la sud-est de Carpati. pe lîngă ceramică. după 1093-1094. ele fOJlIIlee. 1 . 1954.. XI-XlII.. întemeind Capitlul din Oradea.

Date an/ropomelrice asupra popula/iei vechI "Ce/a/ea Blharea·. In Crisia. 601--602. 12-74. Tăuteu (S D) 41. Bile·. St. Bogel·. (S O) 37. pp. Rusu. pp. M. 1901. ce a contribuit. corn. 1973. pentru a-şi asigura supremaţia să rildice un alt centru ' politic şi religios. VI-X). In locul vechii cetăti şi a aşezării de odinioară va rămine doar un sat obişnuit dăinuind pină astăzi in haina do­ bîndită în deceniile şi secolele evului mediu transilvan. 1960.Richard Marsina). Gyorffy. Voievodatul Transilvaniei. In Apulum. aşezarea de pe Crişul Repede işi va cîştiga intîietatea. Btstra·. Note asupra le/a/fIlOl culturale din/re slavi ş/ po­ pula/ia romanicd din Transilvania (sec. Bihor 17 . Budapesta. depuis le pa/eolilhique lusqu'a nos lours cI les probU:mes qui s'y IOllochenl. M. 53. Farkas. Az AlpQd-korl Magyalarszag lorlenell lo/dla/za. Gy. Biharea. probabil. Pascu. 713--126. Rusu. pp. RegeszeU asatâsokr6/ a Bihari varban.Oradea de dinainte de invazi'a tătară şi de după 1241/42. Btrtin·. în lupta cu feudalitatea catolică. pp. Era aceasta şi o expresie . J. Popeşti (S O) 39. 58. imprejurimile sale.. 1954. corn. p. 1971. In Articole şi lucrdrl ş/iin/ifice. III. 1974 (sub tipar). AsaMsdval a Bihari loldvdrban. I. XI. de la poalele Muntilor Plopişului. Russu. 18-22. Csepl6. Rusu. Dumitraşcu. Evolulion de la slruclure antropologique de la popu/alion de /a Roumanie. 10. XXI. corn. corn. 1972. invazie turcomană.ţi autohtone. Olga Necrasav. Cluj. 1966. 13--19. In Annuarire Roumain d'An/ropologie. N. IV. au fost călcate de pecenegi şi cumani (uzi) in 1068 şi 1091. Contributii ar­ heologice la istoricul ceM/ii Bihalea. . Metioc. I. pp. M. Criştioru de Jos (SO) 40. Serban. 51 şi urmi M. In Af/C. 43 şi urm. S. P. Karacsonyi. De altfel. 1971.dintre Biharea şi Oradea. pp. p. SondaJul alheologic din iulie 1973 In ceta· lea de /a Biharea. Documentul No. T. Vadu Crişului (S O) 38. Codex Diplomaticus el epistolaris Siovaciae (sub redacţia lui . IMF-Cluj. Ed. 69-72. XXI.a rezistenţei vechilor realiUi. In Ai:. p. (S O) - 2 Repenor1ul monumentelor din jud. AClldemiei Slovace de Ştiinţă. care va fi nevoită. la reducerea importanţei politice a vechii aşe­ zări şi a cetătii sale de pe terasa pirîului Ceşmeu. Oradea. Bratlslava. G. Bolanu Mare·. 1901. in Al?.

Borozel·. pro­ babil din prima epocă a flcrului. din care s-'a mai pastrat un ceH de bronz. Materialul este inedit şi 'Se păstrează in Muzeul ŢArii Crişuri­ lor din Oradea. Bolu. pro­ babil. (5 D) 43. Borşa·. din locuinţele distruse ale unui sat datînd din sec. Suplacu de BareAu (1 O) 48. corn. (10) 46. Boteao·. Săcădat (5 D) 47. Din locuri neprecizate provin două monede imperiale romane emise de Vitellius şi Iulia Augusta. Clumeghlu La locul "Cimpia Veche� (Omezo). com. corn. corn Borod (5 D) 45.42. Şoimi (5 D) 49. Tot dintr-un loc neprecizat provine o urnă bilronconică. Ineu (5 D) 18 . lingă 'braţul mort al Crişu­ lui Repede au fost găsite in urma lucrărilor agricole fragmente ceramice lucrate la roată din pastă neagră şi cărămizie. corn. corn. databil la sfîrşitul epocli bronzului. Borz·. Bor$ In loc neprecizat din raza localităţii a fost descoperit un de­ pozit de bronzuri. Borod· (5 D) 44. VIII-IX e. Fragmentele provin. ornamen­ late cu benzi de linii simple şi in val.n. Informa\ie: Kiss Iosif. Borumlaca·.

A. corn. tntr-un adăpost sub stincA au fost descoperite unelte din cremene aparţinind paleoliticului mijlo'­ du şi o aşchje din ohsidianA. Nu cu­ noaştem. Brusturl*. (S O) 2· \9 . Xl-XII. In P.. ( S O) 52. J. pandanUve. Lunca ( S O) 54. Br3teşU·. Budol. corn. Iasă să se inţeleagă ca. care ar . Bucium*. Oratca In punctul "Coasta LuchU". Brlhenl*. Bucuroala*. pinA tn prezent. Vechile regis­ tre ale Muzeului din Oradea.. L'/ndustrlc mouslerJene de Bra/ca. care. (O 1 S) 51. din inventarul căruia tăceau part� o brdţard. OrAdet. ar fi vorba de mai multe morminte (dupA Inv�n­ tarul numeros. corn. Bunteşti Se cunoaşte din literatura speologică (Emil RacoviţA) "Peş­ tera TAtAroaiei". 32/23. corn. Repeflodu.-6. fn insemnările lor din 1913. corn Ceica .putea interesa şi pe arheologi. corn.50. nici o descoperire arheologicA. Roska. se pare. Popeşti In viile din apropierea satului 5-a descoperit inUmplător un mormInt din S&. Finiş (SO) 56. M. nu putea proveni de la un singur mormint?). 1-11. (S O) 57. corn. p. Copăcel (S O) 58. Bruslurl* (S O) 55. un cerceI de tImpld şi monede. idem. RăbAgani (S O) 53. p.

Hyoena. (10) 61. corn. corn. Ursus şi pe arheologi. Budureasa (SD) 64. ce ar putea interesa alături de paleontologi. Cacuc1u Nou'. "Izbu­ cui de la Radeasa" (Emil Racovită) . la Sibiu Canis spelaeus Goldl. "Peştera Zmeilor din Onceasa" (cu faunA ca Ursus. Burda·. aparţinind epocii neo­ Iitice. "Cetatea de la Rădeasa". Auşeu (1 0) 68. Cacuclu Vechi·. fragmente ceramice aparţinind epocii neolitice. Butani·. "Peş­ tera de la Preluca". Bu�ureasa In literatura speologicA sint amintite mai multe pesteri Si formaţiuni ca: "Peştera de la Alun" (Emil Racoviţa). In apwpierea localitAţii mai mulţi tt/ml/li de dimensiuni mari. Bulz· ( S D) 62. 20 . corn. Săcuieni In locul numit "Cimpul nisipos" (Fovenyes mez6). corn. Felis). corn. Sîrbi ( S D) 65. aparţinînd unei epoci neprecizate. Cadea. corn. monumente ale naturii). Buduslău Spre sud-vest de localitate aşezare. Măgeşti (1 O) 67. Măgeşti (SD) 66. Din aceste peşteri se pastrau la Cluj speJaeus GoJdf. la Cluj.59. Burzuc·. într-o altă colectie Pordus speJaeus Go/df (v. (5 D) - 60. BunteşU· (5 D) 63.

n!lsi. unde au fost efectuate săpă-· turi in anul 1899. faza 1-11. In Crlsia.Kovăcsi lelelehrlJl. Calea Mare-. p. Archllologischc Belllllge zur Geschichte del Sa/malisch . corn. CăbeşU(S O) 72. 1. Călacea-. CseplO.Dohlschen Beziehungen. Aştileu • In hotarul satului se cunosc mai multe peşteri: "CuglişH. 1974. Glodllriu. sqq. 21. (10) 69. Oradea (sub tlper). 3 fjbule cu nodozităU şi mai multe monede romane republicane şi imitaţii. care pe lînga interes speologie ar putea prezenta interes pentru 'cercetarea pa­ leoJiticului şi neoliticuJui de pe valea Crişului Repede. CăIătea. (E. D. FetUcb.Pe "Dealul Pleşuv w (Kopasz domb) aşezare fortificata cu şanţ de apărare din epoca bronzului. I. "CobleşW. 21 . XXXVIII. cultura Otomani. Din loc neprecizat provine un ceH cu plisc. Pe teritoriul localităţii cimitir databil in perioada feudalismu­ lui timpuriu. Rep. corn. 82. Lazăreni (S O) 70. p. probabil din epoca prima . Oleea (SO) 73. (1 O) 7 1. Racovlţă). pl. OrdenUlch. Repelloliul obiectelor de bronz din Muzeul de istolle Sffculenl. IV. corn. Biharea Din locul numit "Dealul cu pietre" (Ko dombon) se semnali-· zcazA unelte de cremene şi obsidian făr! a se preciza epoca. "Vidăreti". Ignllt. p. N. XIX. Z. Dintr-un punct neprecizat tezaw de 'Podoabe din argint dacice compus dintr-un lanţ simplu. Cauaceu. corn. cultura Bjelo . Le.. 1899. "Valea Mierel". 360. A hull6 Puszla . Consideratii. Tot dintr-un punct neprecizat provine o monedd imitatie romană. P.ln AE. sec. Nil. a fierului. J61. 8.n.Brîdo. Aria. II. p. p.

Căr3ndenl·. corn. 1 . ?) lucrate la roata şi cioburj feudale timpurii? (inedit). (S O) 22 . la locul "Cetate"? a fost descoperită ceramicd neoliticd (Tisa Il . corn.Speologii amatori au gasit in 1958 in "Peşterea CuglişW frag­ mente de oase umane şi citeva mdrgele de pasta aparţinind pe­ �ioadei prefeuda'le .Tiszapolgar). 1. Tulca (SO) 80. Ia. 1Il e.n.) printre care amintim şi fragmente de cazane de lut. (S O) 74. Lăzăreni (10) 77. Cefa In pel'imetrul pescăf1iei. ' '. Cărăsău. Tot de pe valea Clirlisăului provin fragmente ceramÎCe cenuşii (printre care şi fragmente de chiupuri dacice?) de epocă romană (-sec. Cărplnet· (S O) 79. (N C) . chiar pe malu'l sting al Cri­ şului Negru s-a depistat in anul 1960 o aşezare dadeă cu un ma­ terial ceramic caTe datează aşezarea in sec. locul "La Pădure" se afla o statiune OIheoJogicd (partial distrusli de bazinele piscicole) cu mai multe nivele de locuire: neolitic.n.sec. La marginea vestică a localităţii. . Cociuba Mare La sud de sat.Clirllsliu. dacic de epocli rO/ffiana. (Inforonatie N. Căuaşd·.se plistreaza in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (inedit). cioburi sarma­ tice? şi din feudalismul timpuriu (sec. Căpilna . corn. Materia­ lul se pastrează in Muzeul şcolar din Petid. ( S O) 78. .n. Chidioşan).75. Collea . Uizăreni (N C) 76. Cărănzel·. corn. Materialul .n. Informaţii: prof. III-IV e. l-ll e. pe valea Clirăsăului. Aşezarea necercelată a fost parţial distrusă de ape. XI-XII e.

2 seceri cu limbă şi 2 fragmente de tabld databile la sfirşitul epocii bronzului.. Cherechlu Dintr--un depozit mai Iffiare de obiecte de Ibronz. Cetea·. A rhcsd:kdnyok. aparţinind epocii eneoliUce. Roska. cahle. Barad (S O) 83. s·au descoperit virfuri de sdgeti. (1 0) 87.81. corn. Celşoara. Sondajul arheologic din anul 1902 a dezvelit o parte a zidu· lui de incintd. în dreptul loca1itătii a fost descoperit un vas celtic. 38. Dacia. corn. p. Cbereslg. corn. 453 (O 1 S) 23 . Cenaloş·. Celariu In condiţii de descoperire neprecizabile tS·a gasit in hotarul localităţii un tlrndcop de aramă cu braţele în cruce. N. M. II. 1. p. (1 0) 84. Girişu de Criş Pe malul drept al canalului colector. Rusu. şi pinteni. D/e Verbrellung. N. 1942. s·au păstrat doar 2 celturi. M. unelte din fier. Celca· (10) 82. Cluj. Chidioşan). 205. In apropierea donjonului au fost descoperite sedIile de şa. Sint semnalate mai multe monede imperiale romane. (lnf.S. (N C) 86. Ciuhoi (S O) 85. p. Ceica Dintr·un loc neprecizat provin 2 monede republicane romane din argint. corn. In K6z/emenyek.

Pe "Dealul Episcopului" (PUspOk domb) aşezare fortificată cu şanţ din epoca de bronz cultura Otomani . Pe "Insula Mare" (Nagy sziget) aşezare din epoca de bronz cultura Otomani faza III. Roskll. Reperlodu. I fragment de celt oatflibuite perioadei Hallst<att A. rrot intr·un punct neprecizat (probabil "Dealul BU!'lSucului") a fost §âsit un depozit de bronzuri compus din 1 Jange. 22.N. Cheşa·. (1 0) 9 1 . probabil in­ ventarul funerar a unor morminte databile in epoca bronzului. pe fostul teren al lui Paksy Dezso. Cherlu·. localitate suburbanli Marghita De pe fosta fermli "Lukaszy" provin 2 vase. 207. Pe "Dealul Izvorului" (Forră. Roska. p.site 9 morminte atribuite cu probabilitate gepizilor tirzii sau avarilor. p. Sîrbi (S O) 24 .88. 1 . Dintr-un punct neprecizat provine un vîrf de pllmnal din bronz. ChIJle·. Din locuri neprecizate provin mai multe topoare de piatră. J M. M. 1. 211. RlIsu. Oşorhei (SO) corn. corn. in Acla M. ComşlI. p. Oradea. Die Vcrbr�i. au fos� g!!. E. 1971. tn Centenar Muzeal Orădean. corn. Reperlollu. DescoperirI monetarc antice In Transilvania (VIU).. tn "Pădurea Varo" (Vara erelo) au fost găsite două topoare de piatrli tip calapod apartinind epocii neolitice. Dintr-un punct neprecizat provin 3 denari republicani romani apartinind probabil inventarului unui mormint. M. Emooi. M.sdomb) au fost g!!.faza 1-11. Ordentllch. Chirilă. lUng.site 3 morminte atribuite sarmatilor. Unele dale privInd regiunile din nord·vcslul Romd­ nici ln sec. V_IX. Cociuba Mare (S O) corn. VIII. Nanllsi. Copacel (N C) 93. 1972. p. 80. Cheşereu. Chel. Chlorag·. 568. 121 (1 0) 92. 3 seceri. La marginea localităţii. Z. Aria. 89. Cherechiu 90. 1. p. p. corn.

Vulpe. Chlşlrld.94. M. Chlraleu·. (S O) 99. Cblşlaz· (S O) 100. Sinmartin (S O) 101. corn. "Peştera Huda lzbuclui de la Cetăti".. "Peştera Sura Bogei" (Emil Ra· covita). p. sacuieni Dintr'-un loc neprecizat provine 1 tirnacop de arama din epoca eneolitica. Tit raza localitatii este semnalata o aşezare din epoca bron· zului.v. Chlşdu. corn. corn. Tot dintr·un punct neprecizat provine un depozit d e bronzuri aparţinînd orizontului cronologic al scriei de depozite Uriu . Tauteu (S O) 96. corn. Din aceasta aşezare provin numeroase unelle de os. AXle. 83 şi S. Nojorid tn hotarul localitatii s·a descoperit intr-'O imprejur-are necu· noscuta o }ama de obsidian. 130. S. "Peştera Anda de la Chişcau� care ar putea prezenta interes pentru arheologi. corn. Reperlofiu. Cibel·. Aştileu (S O) 97. tn condiţii necu· noscute a fost descoperit 1 pandantiv ltmllJd avind un brat rupt. "Peştera Dori". Roska. Pietroasa Tn holarul localitatii speologii au cercetat mai multe peşteri: "Peştera Nandru". corn. Ciacaaia. Chişlaz (S O) 95. (S O) 98.v. topor de piatra. To "Hotarul Csengeri� (Csengeri dGlă) in anul 1957 a fost desco­ perit un depozit de bronzuri din care s-au pastrat: 1 tant orna25 . greI/tate de lesIIl şi 1 dalta de bronz. p. Chlstag·. Chlrlblş·. corn.Ora· gomircşti. Al.

Ciuleştl. p. NAnAsi. corn. (10) 102. corn.A.mental de harnaşament.P. oraş. (NC) 105. 17. p. Ciutelec".e. N. Ciumeghlu In grădina C. Cimpanl de Pomezeu·.). Dumitrdşcu. Rep. 8 s. Oradea (sub tipar). In Crisia. E.. oraş Vaşcău (5 O) 26 . 19nat. Cimpaol In peştera "Dimbul Colibii" de pe valea Sighiştelului (peştera a li-a) oS-au efectuat săpături paleontologicc descoperindu-se. In Studii şi comunicări No. IV. Z. 1 topor de luptă cu disc şi spin. Vlo!lS�. N. Spinuş (5 O) 104.v.. in SCN. Stctu. 248.u (50) 107. Cîmp Moll·. Cimp". Sibiu. corn. Muzeul Bru­ kenthal. Vaşdi. S. Ciuboi" (50) 103. Descoperiri monc/orc an· tice din Transilvan/a (IV). Chidloşan. material neolitic ce �e ipAstrează in Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj.-ului a fost descoperit in 1967 un denor re­ publican roman ( 100-97 t. 1961. o cont ributie ia problema legdturilor cu/lUrJi T/sa cu alte cultur i neoJilice din Transilvania. 1969. D. 14. Chlrilă.n. 1 colier şi 2 brdţ1ri. (5 O) 108. Reper/or/ul obiectelor de bronz din Muzeul de Istorie SdcUieni. Tăuteu (5 O) 106. Pomezeu (5 O) 1 09. cu această ocazie.. 1. N. p.

n. pp. Codrlşoru·. Au fost descoperite din Hallstalt. corn. DumHraşcu. e. corn. dar in care ar pu· tea să existe şi urmQ de locui re umană. La punctUl "Fînt1nita". Cadru·. Bihor). Cercelt'lrl arheologice Ja Depfcsiunca Holodulul (1) (St'lpdlu. Copăcenl*.1 descoperit numai Jragmente ceramice cenuşii. in care s-a des· coperit ceramicd lucrata cu mina şi la roată. rIIe de la Cociuba Mare. COhanl·. oraş Vaşcău (S O) 116. printre care amintim chiupuri mari. cenuşii. Din orizontul de epoca romana s·a1. ll-IU e.). II1-IIV. (050) 112. corn. J. prezentînd importantă pentru speologi. corn. 1973. III. de veche tradiţie autohtona. Cocluba Mică. S. Auşeu ( S O) 1 13.rintre 'Care şi o toarl1 00 amlord? avînd imprimata pe ea o ştampila. Sîmbăta (SO) 27 . hallslattiană şi un orizont puternic cu locuinţe ale dacilor liberi de epocă romană (sec. Pietroasa Incă Emil Racoviţă cunoaşte "Peştera de la Ponor" din hotarul satului. tn Crisill. p. Abram (SO) 115.n. mai multe vase mari de provizii (urne villanoviene) şi un vCfscior mic cu corpul 1n formă de raţa cu cioc (askos).1 10. Cocluba Mare In partea de hotar "Cohăreşti" se află o staţiune arheologic! cu doua orizonturi de locuire: tn prima vinstă a e'Pocii tierulu) (Hallstalt) şi in sec. COleşU·. (S O) 1 1 1 . corn. Şoimi (S O) 114. Copăcel· lSO) 1 17. 139-161. intre sat şi valea "Ratăşcl� se gă­ seşte o a doua statiune arheologica cu 3 nivele de locui re: eera· micd neolitica.

Crlştloru de Sus·. corn. Criştioru de Jos ( 1 0) 28 . Tot dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop <de aramă cu un singur tăiş. corn. 22 (10) 126. 1942. Dobreşti (5 O) 122. Cotlglet. corn. Ceica (5 O) 1 1 9. II. Ceica Dintr-un loc neprecizat provine un fragment de topor de piatră apartinînd epocii neolitice. p. Cresula·. Pomezeu (5 0) 124. corn. A rezcsdkânyok. Cornllel·. Roska. CorbeşU·. Cetătuia" aşezare fortificată cu sant şi val de apărare din epoca bronzului cultura Otomani faza 1 Si II. I. Borod ( 5 0) 123. Abrămuţ Pe promontoriul . corn. Qrdentlich. Boianu Mare (1 O) 120. corn. Crestur.. M. Cordiu·. p. Coşdeni·. 40 (50) 125. corn. In Koz/emenyek. Corboala·. Sinmartin ( 5 0) J2 1.1 18. corn. aparţinind epocii eneolitice. Crlştloru de Jos· ( 1 0) 128. corn. CornlşeşW. corn. Curătele (10) 127. Aria.

De pe "Dealul bAtrIn" (Oreg hegy) provine 1 daltd de arama. II. corn. 9. fragmente ceramiee. Dintr-un alt punct neprecizat provine un depozit de bronzuri format din cea 30 de tutuli. Dintr-un punct neprecizat provine 1 depozit de bronzuri. Repertoriu. COOTl­ pus din 5 piese de harnaşament. Rep. D. aparţinînd epocii de bronz. Cwtuiuşeni La "Ferma Mica� (Kis tanya) au fost scoase citeva fragmente preistorice. M. p. Cuieşd". CIinceşU·. tn Kozlcmenyek. Idem. Cucucenl·. Pe "Dealul Caramidariei" (Eget6 hegy) au fost descoperite incidental vase de lut şi fragmente ceramiee. Brusturi (5 D) 133. p. pe baza materialului eeramic $i a unui inel de bucJd in formă de barcă. II. corn. Dobreşti (10) J 30. CercetArile arheologice întreprinse in 1968 au sesizat un nivel de locuire datat. Cubulcut. t tir· nacop de aramA cu un singur t!iş. Ignat. Sint semnalate mai multe !ragmente cewmÎCe hallstattiene din locuri neprecizate de pe raza locali taţii. Dlc Verbrejtung. 205. 40. p. (l0) 1 3 1 . Slicuieni Pe locul numit "padurea lui Frater" (Frater erd6). şi 1 lamd de pumnal databile in faza Bronz D. Rusu. 1942. Din locuri neprecizate provin 1 nucleu de obsidian şi I topor de piatra. aşezare neolitic! de unde provin numeroase fragmente ceramice. corn. Curălele· (l 0) 134.. Roska. La acest punct s-a efectuat in 1932 un sondaj arheologic care a avut ca rezultat recuperarea unor ceşti apartinind ultimei faze a culturii Otomani. Rieni ( S D) 132. A rhcsdkdnyok. corn. M. toale atri­ buite epocii eneolitice. p. Din locuri neprecizate provin numeroase fragmente ceramice aparţinind culturii Oto­ mani.129. la finele epocii 29 . 138.

a fost efectuată o săpătură arheologică la "Dealul capelei" 30 . 1 ceH de bronz. descoper'ite in 1933 intr-un depozit sau in morminte.bronzului.e. In 1931. ceşti.). 1 mormint c u o urnd funerară descoperit in 1947 la "Dealul Cără­ midăriei". Intre materialele oeeramke au fost descoperite fragmente apartinind cul-turilor Wietenberg III şi Suciu de Sus. strdchini.j intimplătoare. precum şi vasele celtice cu motive decorative imprumutate din repertoriul autohton.lor celtice.provin din descoperir. Majori­ tatea lor . 1938. unele avînd peste 20 de piese adiacente (vase. unelte. şi săpMuri de mai mare am­ ploare in 1968 cind au fost cercetate 1 1 morminte aparţinînd am­ belor rituri funerare. Din această cate­ gorie amintim mormintul cu car de JupUi. IibuJe de bronz şi fier. III-IV şi atribuite even­ tual gepizilor timpurii. Intre vie şi drumul care duce la gară. Ele se remarcă printr-un inventar funerar foarte bogat. Pe "Dealul Cărlimidăriei" se semnalează o aşezare datată 'in secolele IX-XII in care 5-a descoperit şi o monedd bizantină. Intre produsele ceramice se remarcă vasele lucrate cu mîna de factură locală. In condiţii de descoperire necunoscute au fost găsite ocazional la "Dealul Cărămidăriei" şi in alte puncte din localitate mai multe obiecte de bronz (2 brdţdri cu capetele desfăcute. da�ate in sec. etc.rigd . 1 vîri de lance). de scut. colier.). 2 seceri cu limbă l a miner.(?l de bronz. Aparţinind tot epocii bronzului tardiv şi inceputul epocii hallstattiene amintim un depozit de bronzuri descoperit in 1953 într-una din grădinile din localitate. Sondaje arheologice au fost întreprinse in 1932. br1ţdri. De la "Dimbul livezW (Liget domb) provin c1teva piese de fier (umbo-uri. Aceleiaşi perioade ti apartin: un mormint (probabil de in­ cineratie) descoperit in 1946 şi care avea ca inventar 1 vas cu picior. etc. Sint cunoscute cca 50 de mor­ minte de inhumatie şi incineraţie in groapă sau în urmă. 1 ceaşcd" 1 farfurie (castron?) şi 1 v. au fost 6coase incidental în 1969 2 morminte de incineraţie cu un bogat inventar arheologic datate la finele hallstattului şi atri'buite dacilor. Covirşitoarea majoritate a descoperirilor celtice provin de la "Dealul Cărămidăriei". 1 pumnal. UIlelte. 1936. 9 turte de bronz şi partea superioară a unui topor cu ari­ pioare. cu capetele desfă'Cute. Depozitul se compune din 3 brdldri masive. Localitatea Curluişeni a intrat in 'literatura arheologică mai ales datorită descoperiri.

1942. In p. Neuie kellische M. 1973. am· bele ajunse in colecţia ing. 136. p. BOna. 138. p. 140. 1Il. l. Nămisi. 1960. sqq. Koz. N. (N Ci 135. p. VII-VIIf. Trebuie să precizăm că in prezent locul unde s·a făcut desco­ perirea "Dealul Comorii" ("Dealul cu bani U) se afla in hotarul că'tunului satului SăcăIăsău Nou.n.ănăsi. M. 9. 35-38. 288. Damlş·. nota 14. pp. Repertoriul Z. 1937-1940. Z. Contribulii arheologice la Istoricul cetillii Blharea. Descoperiri arheologice din sec. Roska. p. 1974. Derna La sud-est de fabrica de asfalt pe "Dealul Comorii" (Kincses hegy. IV. In lemenyek. C. Ordentlich. Zina. ComunicAri. corn. 139. Buc. 1970. Daicoviciu. (S D) 31 . Bratca (1 O) oraş Beiuş (1 O) corn. În Centenarul Muzeal OrMean. 137. XI-Xn. 85 sqqj VI. Bei/rage. p. In K6z/emenyek. Suciu de Sus 1n SCIV. p. 1972. Barcsai din Deva. Cusuluş·. Cuzap·. Funde ci char de Erk6rtveIyes. Die Verbreilung. 81-84. In Crisia. von Erkorlvelyes. M. Repertoriu. 205j Curluişeni. IV-V. obiectelor de bronz din Muzeul de Istoric din Sdcu/lml. GruPIi Oradea. N. Delani·. Popeşti (l 0) corn. 1. fig. AE. Descoperiri In necropola celticli Oradea. Rusu. de la CUIIUiuşcni. Crisia.. Schatzberg) sau "Peniza� a· fost descoperită in perioada interbelică o brCllarCl dadcă de argint cu capete de animal (păstrată in colectia preotului Potora din Marghita) ş i 2 moned e de argint: 1 denoI roman republican şi 1 monedd de tipul Dyrrhachium. II. 2. Lazuri de Beiu$ (1 0) corn. in AlSC. Rusu. Budapesta. 192 sq. Neue MitteJlungen aus Dazicn. Az 1961. 198. p. sir. tn Studii şi Morminte halJstal/Jenc tJrzii de la 1969. 1941. 2. Bratca (1 O) Delurent·. p. 29 sqq. Satu Mare.(Kapolna hegy) care a desvelit ruinele unei biserici. e. IuliU!J. In Ujkollyani gemwn lovas Z. Cluj. 189. M. in Dacia. II. DumHraşcu.. 22-23. III. (sub tipllr. Ch idioşlln.v. 322-323. 80--81. Oradea. Nănăsi. Sepulture cell1que Idem. p. s. S. probabil ro· manidi şi 4 morminte cu inventar funerar specific sec. p. Roska. Aria.

s-a găsi·t un "tO"por de piattra cu gaură de inmănu­ şare databil in epoca neolitică. VI. databil în epoca eneoli­ tică. Din loc neprecizat. amintim in mod special 3 brcltcl. L. 361. A rczcsâkrlnyok In K6zlemenyek. Borcea. DobreşU· (1 O) 146. tn diferite puncte de pe raza localitătii -se semnalează un nu­ măr relativ mare de tumtlli apartinînd unor epoci neprecizate. Drl1geşti (10) 143.ri din bronz cu sc­ miove. Derna (1 0) 142. cimitir de incineraţie celtic. Plrvan Gelica. in locul numit "Colonie" . II. 542. corn. Inf. fig. Dintr-un loc neprecizat provine 1 celt de bronz databil la sfirşitul epocii de bronz. Descoperirea mOMtar!! la &!iuş. Ambele descoperiri se incadrează in epoca ncolitică. tn via de pc dealul "Ianca mică" (Kis Janka) s-a găsit un 1îrnclcop de aramă cu bratele in cruce.141. corn. ( 1 0) 32 . In Studii şi cercetliri de numismaticli. p. 1941 p. Roska. 1 n acelaşi loc a fost descoperit 1 mormînt de inhumatic in poziţic chircită. Măgeşti Pe "Valea Dobricioneştilor" spre Săcăşeni in locul numit "Mai sus de Bodeuţi". DobricloneşU. Diosig tn anul 1892 a fost descoperit intr-un loc neprecizat un topor de piatrl1 de tip calapod. Pe tcrasa superioară a Văii Erului. Zirra. V. p. corn. Un topor identic a fost gl1sit în locul de holar numit "Belso Bâji". 706. M. 196. apartinînd unui 'copil avînd drept inventar 2 vase. corn. 786. un tezaur de monede republicane romane. 375. Abram (10) J 44. IV. D1Jir·. Beilrdge. Pe dealul viilor. Idem. Dicăneşti"'. Chilescu. 1968. R('perloriu. 40 sq. p. Mormintul se poaie data in faza a III-a a culturii Otomani. p. 30. M. Dernişoara·. aşezare din epoca 'b ronzului din faza 1 şi Il a culturii Otomani. ( 1 0) 145. Din inventarul acestor morminte.

Sirbi (10) 160. corn. apartintnd probabil epocii neoJitice. corn. şle· fuit!!. corn. DrăgheşU· (10) 149. Sîrbi (10) 159. Oşorhei (10) 158. Dumbrava·. Dumbrăvanl·. Inf.. corn. Dr3goteni·. corn. corn. N. ChldioşlI. Ceica Dintr·un punct neprecizat !provine o mdciucd de piatra. Fegernlc·. Remetea (10) 151. B!hor 33 .n (10) 156. DuşeşU. corn.. Dumbrăvlţa de Codru·. corn. cum Suplacu de Barcău (10) 148.Repertoriul monumentltlor din jud. Bunteşti (10) 153. $oimi (1 0) 155. FilDclca·. Abrămuţ . corn. Holod (10) 152.147.. corn.. Fenerlş·. Fegernlcu Nou·. DdgeşU· ( 1 0) 150. Felcherlu·. corn. Dolea·. Holod (10) :1 154. (1 0) 157. Dumbrăvlta·. Pocola (10) 3 .

V. Pişca·. Vîrciorog (10) 166. Tarcea Din "Pădurea Frater" (Frater erde) provin numeroase unelte din cremene atribuite mouslerianului. Foglaş·. (10) 164. Tot din acelaşi loc s·int semnalate şi topoare de piatră din epoca neolitică. p. corn. In AE. Uileacu de Beiuş (1 0) 169. c orn Finiş . Oskori es r6mCli lelelek Magyarorszdgb61 a Becsl udvari 1904. La sfîrşitul secolului trecut au fost descoperite aici 3 tipare de gresie pentru turnat. Aşezdri din aceiaşi epocă se cunosc pe "Dealul 34 . Forău·. Cimpani (10) 1 65. 1 pumnal şi 1 vîrf de lance. Ferice·. Sunteşti ( D I S) 162. pro­ venite probabil dintr-un atelier loc al de turnare de la finele epocii bronzului. 2 seceri.Oşorheiu (Fugyivasarhelyrel) nefăcîndu-se distincţie intre cele două localităţi. corn. Hoemes M6ricz. Fonău·. (N C) 1 7 1 . Foroslg·. corn Oşorhei In literatura de specialitate descoperirile sint semnalate la Fu­ ghiu . Fizlş·. fig. Pirv8n. corn. Flniş· (NC) J63. corn. corn. Suplacu de Sardiu (10) 167. p. corn. 1-3. corn. Galoşpetru. Holod (10) 170. 208. 318.161. lermi!szelralzi Muzeumban. XXIV. Getic8. corn. Husasău de Tinca (10) 168. Finaţe·. Fughlu.

96. 237 sqq. atribuite sec. şlefuită şi 1 celt de bronz. ChidioşlIn. Repetloriu. 12. p. D. Buc. Tot din "Pădurea Frater" sint amintite 5 moneoo imperiale romane fără datare precisă. 206. Rusu. Cefa Dintr-un 'loc neprecizat s-au descoperit izolat 1 topor de piatră. In Studii şi Comunicări. N. corn. La "Ferma Mică � (Kis Tanya) s-a gasit un depozit mare de obiecte din bronz. Dfe Verbref/ung. p.n. apartinind cul­ turii Otomani faza III. Szekely. Roska. M. Din epoca de bronz 'Se cunosc aşezdri in punctele "Podul cu cinci gauri" (Otlyukas hid). p. Gepiu. GăIăşen1·.legii � (Torveny domb) şi in locul numit "Groapa cu lut (Sârga(Ol­ des gOdOr). p. Z.. corn. 9. corn. lucrate la Ioata. M. p. Diosig. Rcp. Gepiş·. IV e.. GăIătanl·. apartinind culturii Otomani (aza 11 şi pe grindul din "Pădurea FrAter" (FrAter erd6). (1 0) 172. Tileagd (1 0) 174. X pe baza inventarului adiacent. M. In anul 1954 pe "Dîmbul MorW (Malom domb) a fost găsit un mormînt de inhumaţie databil în sec. p. Lăzăreni (NC) 175. corn. Mageşti (10) 173. Ş/frj cu privire la unele descoperiri monelare din Transilvania. 100/5 (l'! C) 3' 35 . p. atribuite fazei finale a epocii bronzului. 1. In SCN. 472. acestea fiind găsite de fapt Ia "Pusta Gepiu" de lîngă Roşiori. Ordentlich. Aria. Sibiu. MormJn/uJ din perioada leudaJismuJUi IImpuriu de la Ga­ Jaspe/reu (RaIon Marghila). 1957. Roska. Igoat. 1. Dintr-o eroare localitatea a in­ trat in literatura de specialitate şi ca loc de descoperire a unor topoare de luptă din bronz. corn. cit şi numeroase fragmente ceramice. Muzeul Brukenthal. Reper/oriu. 23.

176. Gheghie* , corn. Auşeu (N C) 177. Ghenelea, corn. Viişoara In anul 1968 au fost descoperite int!mpUHor Intr-o nisipArie din dreapta drumului dintre Marghita şi Ghenetea, In hotarul sa­ tului, 4 cast/oane şi 1 strachind, lucrate la roată din pasUl. fin! cenuşie. Vasele sint ornamentale cu motive ştampate (cerculeţe, rozete, figuri geometrice) imitind ceramica romană terra sigillata. DateazA din sec. III-IV e.n. şi pot fi atribuite populatiei autohtone - dacilor liberi de epocii roman! din bazinul Barc!ului, - sau neamurilor "barbare� pAtrunse ulterior in aceste pArti. Se inca­ dreazA în orizontul cultural cu ceramicd stampatd, cenuşie, (tipul Blazice1). Descoperirea fiind facutA tn conditii nesigure, nu se pot aduce alte precizAri de ordin cultural - istoric.
S. Dumltnşcu, Z. Nân4sl, Ceramlcd descoperJld la Ghenelea

(1.

Blllor),

In Salu Mare. Studii şi Comunicdrl, Satu Mare, 1972, pp. 227-295.

(S D) 178. Ghida·, corn. Bale (1 0)
179. Ghlghlşenl·, corn. Rieni

(NC) 180. Ghlorac·, corn. Ciumeghiu (1 0) 181. Glnta, corn. CApilna Din hotarul satului dintr-un loc neprecizat provin unelte de obsidian apartinind epocii neolitice. , (N C) 182. Girlşu de Crlş In hotarul localWl.tli sint cunoscute mal multe statiuni arheo­ logice. datorate sApAturilor sau cercetArilor de ·teren efectuate aici: 1. rn punctul "La rituri" a fost cercetatA o aşezare apartinind culturii Cotofeni suprapus! de o aşezare din prima epocA a tierului (Hallstatt). La suprafata au fost descoperite de asemenea fragmente
36

ceramice 8'partinind sec. IX-XII 'Precum şi buze de cazane pece� nege. 2. In punctul "A1ceu� aşezare tip tel, tntlhită cu şanţ de apA� rare apartinind culturii Otomani faza 1-111. Au fost executate cercetări sistematice. 3. In punctul "Peste Crlş� sau "Intre ,poduri" a fost cercetoaUi o aşezare din prima epocă a fierului şi a u fost descoperite mate· dale ceramice din sec. II-III e.n., precum şi ceramicc'1 <apartinind sec. IV e.n. 4. In cartierul "Pietroasa" pe malul canalului colector aşezare dacic! din sec. I Le.n.-I.e.n. 5. In hotarul Alceu, punctul "Fîntîna lui Ivani" a fost desco· peritii ooramicc'1 apartinind sec. IV e.n. 6. In punctul "Roman" au fost descoperite fragmente ceramice datate tn sec. VI-VIII e.n. 7. In punctul "GheJland" au fost descoperite vase din sec. XIII-XIV.
S. Dumitraşeu, Colectia arheolog1cd "Eugen Patoron", In LucrAri ştiinli.

nee. J,

InstitutUl pedagogic, Orlldee, 1967, p. 73-79; Idem. Aşezdri şi des­ coperIrI dacice 1, p. 247-248; Idem. Aşezarea Calo/eni de la Glriş Rlturi, In Lucrllri ştiinllfice, II, Institutul PlXlegoglc, Oredee, 1968, p. 258-264; 1. Ordent1ich, Aria, p.

(D 1 5) 183. Girişu Negru·, corn. Tinca

(5 D)
J84. GluleşU·, corn. Pietroasa (1 0) 185. Gaila·, corn. Căbeşti (NC) 186. Grădinari·, corn. Drăgiineşti (N C) 187. Groşi·, corn. Auşeu (N C) 188. Gruilung·, corn. Lazăreni (N C) 37

189. Gurani·, corn. Pietroasa (NC) 190. 191. 192. 193.
Gurbedlu·,

corn. Tinca
(S

O)

GwbeşU·, corn.

Căbeşti (NC)
Spinuş

GurbeşU·,

corn.

(1 O)
cam. Sînmartin Pe malul Petei şi in grădinile ce se aliniază de-a lungul ei se semnalează o aşezare neolitică cu fragmente ceramice, vetre dC) foc etc. In hotarul localităţii au fost descoperite izolat mai multe ma­ nede romane. Astfel, tn 1884 o monedd imperială de argint (Faus­ tina junior), in 1874 denar imperial (Hadrian), iar in 1893 alte 3 monede romane (1). In jurul bisericutei de la marginea satului au fost descoperite
Haleu,

schelete umane.
D. Ignal, Rep., p. 10; Bucur M Urea, Decuverles reccnlcs el plus anclenncs de monnales an//ques el byzan/lnes en Roumanie, In Dacia, N.S., XI, 1967, p. 387. (N C) 194. 195. 196. 197. 198. 199.
HăuceşU·,

corn. Spinuş (N C)

Hidiş·,

corn. Pomezeu (NC) corn. Dobreşti (NC) corn. Hidişelu de
Sus

Hldlşel·,

Hld1şelu de Jos·,

(N C)
Hidlşelu de Sus·

(NC)
Hincblrlş·, corn.

Lazuri

de .Beiuş

(NC) 38

200. H1rşeşU-, corn. Cîmpani
(NC)

201. Hodlş, corn. Holod
In vara anului 1969 in curtea casei lui Calea Petru s-a des­ coperit un tezaur de podoabe de aur compus din urmatoare l e piese: 1 brt1ţart1 cu -secţiune ovrala, alta cu secţiunea rombica, 2 bratdri cu capetele terminate tn cite 2 spirale, 1 inel de buclt1 tn forma de barca, 3 inele din placa pandantive, nasturi. Tezau rul s e incadreaza la sfîrşitul epocii de bronz şi inceputul epocii de fier (Br. D Ha A).
. ­ -

In hotarul satului se gasesc 3--4 tumuli ce s-ar putea lega de descoperirea tezaurului (in!. S. Durnitraşcu).
M.

Rusu. Consldefatlj asupra mela/urglei aurului din TransilVania In bronz D şi HaUs/a!l A, In Acta N.N., IX, Cluj, 1972, p. 46. (NC) (NC)

202. Hodlşel-, corn. Şoimi 203. Hodoş-, corn. Salard
(NC)

204. Holod(S D)

205. Homorog*, corn. Madăras
(S D)

206. Hotar·, corn. Tetche a
(NC)

207. Hothel·, corn. Lunca
(NC)

208. Husasiiu de Criş·, corn. lneu
(NC)

209. Husasău de Tlnca(S D)

210. Huta-, corn. Boianu Mare
(N C) 39

Cluj. corn. corn. pinteni. . Ianoşda. z'bale. (Inedit). Ianca·. pp. datind. Cefa Hotarul satului lnand. MAdliras tn 1898 in vatra satului s-a descoperit o mtlciuctl din bronz . ca o linie in­ depdrtatd de siguranţ".a Dunării mijlocii. care strabat Banatul şi Cri­ şana de la 5ud spre nord. corn. Dumitraşcu. este străbătut de valurile de pdmlnt din vestul patriei noastre. lneu· (NC) loanlş·. cuie. Sint constructii antice (val şi şant) de pamint. In 1902 s-'a descoperit intr-un loc neprecizat un topor de pia­ Iră şi mai multe mtlrge/e de pămint (pastă) provenind probabil din inventarul funerar al unui mormint din perioada comunei primi­ tive. ca Brazda lui Novac in Muntenia. Ceica 216. tn 1896 in urma unei sumare cercetări arheologice s-au des­ coperit urmele unui sat medieval la punctul numit "Cînepişte" (KenderfOld). Finiş (NC) 40 .<fatatA la sfirşitul epocii de bronz. Sinteu (N C) 212. Au fost ridicate de ro­ mani in fata alacurilor barbare venite dinspre est. spre Cefa. din -sec. Huta Voievozi·. 217. Diosig (1 O) 213.211. fig. vlrfwi de stlgeti. corn. in strategia romana a Imperiului tirziu. corn. Se aseamană şi se pare ca au jucat acelaş rol. Au fost scoase vase de lut.N. VI. 1969. 483-491. etc. Inand. s. corn.n. in Acla /'i. pentru linia de aparare a Du­ narii de Jos. pare-se. (S D) (NC) 10- 215. cahle. InceşU·.. 1. ConfrJbutii la cunoaşferea granitelOr de vesl a DacieJ mane. (NC) 214. I V e.

1942. corn. leleşU·. Roska. corn. Josanl·. şi mai multe Tot dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte de. M!geşli Dintr-un loc neprecizat provin 6 t1rndcoape de aram! c u bra­ tele în cruce ce se pot incadra tn epoca eneolitidi. corn. corn. Izbuc·. p. Lacu Sarat·. Izvoarele·. Olbeşti (N C) 223. Viişoara (NC) 222.27. Pirvan. p. Cărpinet (N C) 221. M. corn. C!rpinet (NC) 41 . Pomezeu (NC) 225. Lazurl". Roşia (NC) 226. Iteu·.�eurj de turnare databile in faza HaJlstatl B. de bronz compus din 1 9 celturi. II. V. lehecent·. 40. Hizarenl· (NC) 228. Iteu Nou·. p.218. Lazuri de Beluş· (NC) 'l. Bunteşti ( N C) 229. Abram (NC) 219. Idem. Reperloriu. 1 . 142. p. (10) 224. 410. Gclica. Josanl. Rusu. M. 208. Abram (N C) 220. t n Kozlcmcnyck. corn. A lezcscikcinyok. corn. corn. corn. Dic Verbrci/ung. corn.

Pe pIatoul unde s-au descoperit resturile cimitirului dacic . datînd din sec. 'Prost arsă. cu oldrie 'Specifică intre carc amintim şi fragmente de cazane de lut. corn. Livada de Dihor. din care s-a recuperat un vas. Chidioşan). corn.. 1-11. au fost gă­ site tn 1970 resturile unui cimitir. culturii Cototeni şi secolelor IX-XI. (S D) 233. In amintitul punct "Poligonul Turcilor" apar. La marginea de sud a satului. Loranta-. Leş. în grădinile particulare ale locuitorilor. de lut lucrat la roată şi un vas lucT.-a face cu o aşezare a dacilor liberi din epocă romană din Cri­ şana (inedite). in 1930. Atribui- 42 .săpăturiie arheologice au dezvelit o aşezare din sec.at cu mîna aparţinînd dacilor din a 2-a vîrstii a epocii fierului (inI. Drăgăneşti (NC) 232. Brusturi (NC) 234. Se pare că avem de. (S D) 231. corn. cătun al satului Cuieşd. corn. au desco­ perit aici unelte de piatră cioplită din mousterianul superior (epoca paleolitieă). Nojorid In hotarul satului se aflii o aşezare de tip tel de pe care au Iost culese in periegheză arheologică cioburi Cotofeni (materia­ lele se piistrează la Institutul pedagogic Oradea). Nojorid Pe valea A1ceului la punctul "Poligonul Turcilor" s-au des­ coperit ciobud ne?litice. e. In asociere cu această ceramică 'S-a găsit şi oli'Irie lucrată cu mîna din pastă poroasii.n. pc un platou. in urma ară­ tUfiior de primăvară cioburi lucrate din pastă cenuşie. Larău. corn. Llvada Beiuşulul". XI-XII. La marginea sud-vesticii a satului. BTatea Cercetările executate in "Peştera Boiului" . apar cjoburi feudale timpurii. N.230. Nivelele culturale sesizate aici apartin culturii Tisa sau Biikk (ceramicd pictată).

141. Rep. XI. D. corn. p. Marghlta Din loc neprecizat fragment de vas şi cuţit de obsidian atri­ buite epocii neolitice. Hampel. M. Roska. Reper/oriu. Lugaşu de Jos (N C) 237. J. In AE. Mărţibaz·. m Se menţionează ca descoperiri intî plătoare o verigd de aur avind secţiunea patrulateră şi un buzdugan de bronz in formă de stea. Lugaşu de Jos· (N C) 236. corn. 83. corn. corn. corn. Dobreştî (N C) 239. Lupoaia·. p. 1891. 157. Lunca· (N C) 238. Reper/oriu. Auşeu (N C) 240. Abram Din loc neprecizat de pe teritoriul localităţii provin frag­ mente ceramice aparţinînd epocii neolitice. Muzeumoh es Tlirsul% h. 10. Margine. Roska. M. (N C) 235.rile cronologice şi culturale s·au făcut pe baza bogatului material ceramic. Holod (N C) 241. p. Mădăras (N C) 43 . Lugaşu de Sus·. descoperit in peşteră. Luncşoara·. Ignat. corn. (1 01 242. in patru muchii cu virful ascuţit. p.. (1 01 243. Luncasprle-.

u de Tinca (NC) 251. Probabil in aceeaşi statiune au fost găsit şi citeva frag­ mente de vase hallstattiene. M. in diferite locuri. corn.\'.cul­ tura Otomani. Mlerag·. corn. D. N.. Pietroasa (N C) 247. Acest vas a ieşit la iveaUi cu ocazia efectuării unor săpo!i. Mădiras· (N C) 245.244. 44 . 1968.şezdri din urma. p. Remetea In "Peştera Meziadului" au fost descoperite intimplător eio­ buri neolitice pictate (Tisa) şi în anul 1972 o juml1tate de vas dacic de factură arhaică. Ignllt.S. Mierlău. XII. dintre care amintim o loald de car de cult ornamentată cu motivul soa­ relui. Mihai Bravu. (S D) 248. corn. Milrea. fragmente de vase mari de provizii ornamentate cu brîuri alveolate. neprecizate. Hidişelu de Sus In raza satului s-a descoperit o monedd grecească de tip Meroneia. Măgura·. s-au găsit cu ocazia lucrărilor agricole ciobuli atestind a. epoca bronzului . corn. Din staJjunea Otomani provin nume­ roase materiale arheologice: ceşti. Tlircaia (N C) 249. corn.­ toarele epoci: neolitic (cultura Tisa II ?). corn. Medad. 447 (NC) 250. S. faza Il şi III. in Dacia. piese de cult. Mlersig·.turi şi amenajări turistice executate de ghizii peşterii şi astfel nu se cunosc alte detalii arheologice (vasul este inedit) . Diosig Pe teritoriul satului. B. Husasll. Rep.1geşU· (NC) 246.

IV/2370). M. un arc de fibuld de bronz şi un ceH de bronz. din locul "KOlyuk" au ajuns 1n colecţia Appan G. III-I. MoţeşU-. . In 1904 s-a descoperit o monedd romană imperială (Constan­ tin cel Mare).. Informaţie prof. Dragănesti (NC) 255.v. corn. (Inedite). apoi într-o colectie particulara la Valea lui Mihai. 2 brdldri de bronz. Lăzăreni In hotarul satului. corn. Miheleu. se păstreaza 1n Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj (Inv. au fost descope­ rite 2 topoare neolitice de piatră (de formă trapezoidală. intr-un loc neidentificat. (S D) 252. KovAcs Mişca (Inedit). Reperloriu. Muntenl-. Mate­ rialul este inedit şi se păstrează la Şcoala generală din sat. oale şi chiupwi ornamentate cu linii simple incizate sau linii in val obţinute prin lustruire. In 1974 a intrat in posesia muzeului din Oradea un de­ pozit de bronzuri (piese de harnaşament) descoperit in apropie­ rea satului şi datat la inceputul HallstaHului. 181. tot dintr-un loc nepreci­ zat se aminteşte in vechile colectii ale muzeului din Oradea un topor de cupru (Inv. corn. Mllrea. (S D) 253. Chişlaz In hotarul satului s-au făcut mai multe descoperiri intimplă­ toare. Bulz (N C) 45 In Dacia. Se păs­ trează in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (Inedit). corn. Mişca. 254. Mlzleş-.V e. Nr. XI.n. Pielroasa ( N C) 256. (SD) 381.. Roska. s. B. La locul "FrnUna Sasului U (Saskul) s-a găsit ceramicd dadea de epocă romana şi post romana (sec. dupa cum urmează: intr-un loc neprecizat. M.). 445). p. un topor de pia­ tră (trahit) din neolitic?. p. Nr. corn. 1967.Dintr-o aşezare a dacilor liberi de epocă romană provin mai multe fragmente de vase cenuşii.

46 . SimbAta (NC) Oleea· (NC) Oloslg·. sau unelte microlitice aparti­ nind epocii neolitice. gropi de provizii. 263.din dealurile viilor). corn. cariera de nisip din sUnga drumului Oradea­ BAile Felix).pe malul sting al Petei) şi in fine aşezarea din Parcul Pet5fi. 264. de piatră şi os. Biharea (NC) NoJorld· (NC) Nuce'· (NC) OgeşU·. Din perimetrul aşezdrilor menţionate au fost recuperate un număr mare de vase. etc. Jrogmente ceromice (intre care multe pictate). vetre de Joc. Spinuş (NC) 258. Niidar·. pe cele din estul Oradei ("Dealul Promontor" . corn. 261. corn. Nluved·. CurAţele (NC) 259. cimitirul "Rulikovszky" .Cărli. "Gheţăria" din fata Fabricii (le bere. corn. Din locuri nepre­ cizabile dar tot de pe raza oraşului au fost descoperite mai multe topoare şi ddlJi de piatrA şlefuiUi.. 260. care in majoritate aparţin culturii Tisa. corn.UngA canalul de drenare. unelte. Amintim staţiunile din sud şi sud-estul oraşului ("Platoul Salca"). apoi fn nord (Cartierul loşla . se· mibordeie. Cartierul Seleuş . au dezvelit mai multe locuinte platforme.paturile arheologice intreprinse intre 1959-1962 pe Platoul Salca la locurile cunoscute deja in literatura arheologica sub denumirea . 262.257. şi un mormlnt inhumat in poziţie chircitA. NlmiileşU·. SAcuieni (N C) Oradea Descoperirile inttmplAtoare şi cercetArile arheologice siste­ matice au conturat in perimetrul oraşului mai multe aşezAri neo­ lilice. Sli.midliria Gutt­ man" şi "GheţAri€". 265.

ceJluri elc. precum şi un mormint inhumat avind ca inventar o libllJc1 de tip Certosa cu capul decorat) toate avind ca provenienţă platoul Salca. Oiteva descoperiri intimpla-toare din Oradea (fosta "Cărămi­ da-rie Guttmann") par s4 indice aici o aşezare dadea din a 2-a 47 . O serie de descoperiri intîmpUi.) ne indica aşezdri intens locuite şi de lungI!. Amintim descoperirea intr-un bordei neolitic tirziu (Tisa III) a unui ac şi a unui fragment de topor cu braţele in cruce. Wietenberg. comple­ tează o serie de cercetări mai recente prh. pre­ cum şi vase ceramice aparţinind culturilor Coţofeni şi Baden. "Cimitirul Rulikovszky". compus dintr-un lant cu 4 verigi.­ toare mai vechi (4 sdbii de bronz cu "cupă" la miner. un pan­ dantiv semilunar.. un cimitir cu urne de tip Egyek descoperit in "Cimitirul Ru1ikovszky". un alt tezaur de aur compus din 24 de brdtdri descoperit tn 1 9 1 1 in zona estică a oraşului in fosta "CI!. 1 situld de bronz. epoca de cupru) . găsit tntimplător in zona vestică a oraşului la "Pusta lui Mişca" (Micske Puszta) şi un alt depozit cu celturi. In inventarul ceramic au putut fi sesizate materiale de import provenite din culturile vecine şi contemporane: Pecica. etc. Sfîrşitul €podi bronzului şi inceputului epocii de fier "Hall­ staU" ii sint atribuite: materiale ceramice de tip Suciu de Sus şi Gava. 1 libuld de tip passementerie. mdrgea elc.Tot tn punctele cercetate prin săpături. De la fosta "C4r4midarie Knopp" de pe malul sting al Crişului Repede provine un mic depozit de bron­ zuri din care amintim un mic pumnal şi o sabie. durat! populat! de purtătorii culturii Otomani. Vatina etc. un depozit de obiecte de bronz fiind in majoritate piese de harnaşament. un tezaur de obiecte de aur descoperit in 1890 in apropierea oraşului.. tn 1897 s-a descoperit tot la Oradea mai multi idoli de aur contem­ porani acestei perioade şi 2 tîrndcoape de arama. Au mai fost descoperite locuinte. Epoca hallstaUiană este reprezentată prin mai multe descope­ riri între care amintim in vrimul rind aşezdrile de această virsUi. Bogatul material ceramic şi metalurgic (obiecte de bronz) apar­ tintnd epocii bronzului a a-parut in mai multe puncte (Salca "Fin­ tina lui Bone". a fost 'Surprins şi ori­ zontul cronologic şi cultural al perioadei d e trecere spre epoca de bronz (eneolltic. de pe platoul Salca şi alta care se intindea din "Cimitirul 010sig" pina spre Spitalul de copii.rămldărie Riman6czy Kalman". discuri şl piese de harnaşament.).·ind această perioadă (un mormlnt cu urnd şi capac piese de bronz etc.

vîrsta a fierului . brdtdri.n. altă monedd republicană romană intrată la Muzeul din Oradea in 1872. un tezaur de 60 de monede republicane romane găsite pe "Dealul Viilor" (sec.. II t.. 1 monedd dacică recupe­ rată inca in 1871.e.n. un fragment de sabie. 1 e. un castron bitronconic. II Le. Veacului al VI-lea ii pot fi atribuite o fibuld de bronz cu capetele terminate in forma unor bulbi de ceapa. monede emise de oraşele Dyrrhachium şi Appolonia (sec. şi la "Sere" unde vasele cenuşii lucrate la roată se incadrează in sec.n. cataramd. Nivelului sec. I te. "Dealul Viilor" datatli pe baza ceramicjj in sec. In 1897 in zona dealurilor de pe versantul drept al Crişului s-au descoperit urmele unei turndtorii (topitorii). sapaturile arheologice întreprinse la "Salcaw au dezvelit un mormint de inhumaţie a că­ rui invental' (fragment de fibuld) il dateaza in sec. III şi poate fi atribuit sarmaţilor. o oglindd şi un vas dacic mare de provizii (chiup). In 1961. II-IV ('in "Cartierul Seleuş" .-II e.).-II e. 2 fibule de bronz. colier etc.n.). rodli­ gele etc. descoperite in­ timplător la "Salca".). Printre piesele recuperate amintim frag­ mente ceramice. o fjbu/d de tip Dux clasic. 1 te· zaur de monede dacice de argint recuperat in 1965 dintr-un loc situat la nord de Oradea (sec. diademd.). este reprezentata printr-un numlir mare de descoperiri semnificative. II e. in 1893 dintr-un loc neprecizat şi in 1970 in zona vesticli la "Sere". Menţion'ăm urmlHoarele descoperiri: 1 monedd greceasca provenită din Maronela (sec.n. Mai multe descoperiri numisma· tice întregesc tabloul istoric al acestei civilizatii de pe teritoriul oraşului şi imprejurimilor.Salca" cercetata intre 1959-1961 şi datatli intre sec. Pe platoul Salca s-au descoperit in 1959 mai multe morminte dacice de inclneraţie in groapă atribuite pe baza ceramicii romane de import in sec. etc. lorquesuri. etc. Acestora le pu­ tem adăuga o serie de monede sau tezaure imperiale romane de sec. pandantive. II-I Le. Dovezile a. Tezaurele cuprind fjbule. Au fost identificate 3 aşezdri: "Ora­ dea . II e.heo­ logice atribuite perioadei prefeudale dovedesc o continuitate de civilizatie şi culturii materială. III te. V ii aparţin mormintele de in­ humaţie descoperite in 1936 la "Ghe\ărieW şi care au avut drept inventar funerar pieptene de os.n. la fosta "Clirlimidlirle Rima­ n6czy Kălmanw.n. In raza oraşului au aparut şi 3 tezaure dacice de podoabe de argint.. In 1885. De la "Salca" (fosta "Clirămidărie Guttman" ) provin 3 48 .La nme şi un cimitir ceUie cu morminte de incineratie şi inhumaţie. Civilizaţia dacica.n.1904 etc.n.n.).

S. din care au fost dezvelite 7 morminte. jud. Acestei aşezdri ii corespunde şi cimitirul cercetat in apropiere.lA. Cel descoperit in 1908 avea o libuld mare digitată şi mchgeJe de argint aurit. 1962. cercetarile arheologice intreprinse tn 1960 au descoperit bordeie. Primele douA au fost Insolite de o fjbuld de argint cu o piatră semipreti08să.. VI-VII). Tot ca loc de descoperire "Salca" mai putem aminti 2 fibule fragmentare cu placa semidiscoidal/!. In 1961 s-a dezvelit un alt mormînt de inhumatie foarle dis­ trus care avea ca inventar m1rgele şi un fragment de piepten cu dinti bilaterali. In 1968 de pe strada Dimitrie Cantemir a intrat in colec­ \ia muzeului oradean un tezaur monetar feudal datat in sec. N. vlrluri de sdgeatd şi mai multe vase de luI. 159-163. XlII compus din 1 500 piese.mb. 4 .. XIII. Tii. mdrgele. Dumitrll. Sc1pc!lurlle arhealogice de la Oradea - Salca.rute in 1872 şi in 1908. M. In 1958 la "Salca".morminte ap/!...m!!. VJJf. Rusu. Aceluiaş secol ii corespund un alt bordei cercetat in 1959. V. anat sub podeaua casei. o catarCUlld de argint de for. gropi menajere şi un cuptor de ars piine. precum şi vase de lut. patrat!!. de pe drumul care duce la Baile Felix. mai multe gropi menajere 'toate descoperite la "Salca".llI. sâpaturile arheologice au dezvelit un interesant semi­ hordei cu un bogat material ceramic precum şi un mic hambar de grîu. In Malerlale.utu1 Cera­ - mica neoflllcc1 plctatc1 descoperltc1 la Oradea 10$/a. p. Un cimitir parţial contemporan (sec. L. Oredea. In Cristll. Pe baza ceramicii semibordeiul a fost datat tn sec.Repertoriul monume:nte:lor din Bihor 49 . Aşezarea care se intindea de la actualul depozit de lemne. fragmente ceramice şi unelte de fier a apartinut unei populaţii ro­ mâneşti sau slavo-române din veacurile IX-X. Tot la Oradea a fost descoperit inca in 1899 o cruce de bronz procesionala datata in sec. fragmente de pUfcl din arglnt. Spoill.şcu. In 1970 s-a mai adâugat acestora o cand şi un pahar de sticlă. I umbo de scut din fier şi o libuld digitat1 din brom datat tnsă aceasta din urma Intr-o perioada mai tirzie (sec. X-XII) a fost sesizat în 1893 in apropierea "Cazărmii Husarilor" lingă podul Decebal. In aceste prime secole din perioada feu­ dalismului timpuriu se poate incadra şi un mic tezaur de monede ungureşti aflate in 1912 pe "Calea Aradului" (Drenari de argint emişl de regele Ladislau 1 şi o monedd de aur bizantina). XII-XIII. de unde au fost recuperate mai multe po­ doabe de tip Bjelo-Brdo. la Fabrica de bere. GlI. In 1963 s-au descoperit incidental alte morminte de la care s-au recuperat fragmentele unei sdbjj de fier.

34 sqq. K. Mlirghitlln. M.. IX. (NC) 266.. 165 sqqj N. Reperlor/u. Die Verbreilung. Un nou tezaur dacic de argint descoperit la Oradea. 371. Rep. 1972. Dumitrllşcu. Chidioşan. A bronzkor emJekeI Magyarhonban. 377. S. 210. II. p. comunicllre susţinut! la Conferinţa Na­ tionlll! de Arheologie. V. . 139. 39. 80. Chidioşan. Ignllt. 438. �n Ab-. 4. 538. Pro· blemele ceramicii din perioada bronzului evoluat ln Transilvania. P.N. Cluj. Pirvan. 97 sqq.j A. Buda· pesta. T. 1958. Roşu. p. AXle. Roşu. Du­ mitraşcu. N.. In SCIV. 248---249. ChiriUl.. fig. 269. p. IX. 195-198. p. lV-V e. Gelica. p. N. p.n. p. S. N. Zalliu.. 3. 270. p. 47-53. p. Consideraţii asupra ceramlcll de tip Gava din haUslatlul timpuriu. In Crisia. Oradea. D. 583j M. In Dacia. Din epor:a bronzului pe raza localităţii sint cunoscute 3 aşe· zări. S. Oşand·. 1967. Rusu. VI. p. Ploblema continui/dţii In erişana . Ortlteag·. p.. ChidioşlIn. Din loc neprecizat provine un tirnăcop de aramă cu braţele in cruce atribuit epocii eneolitice. p. sqq. SI.cel. in ACla N.Salca. fig. J. Brusturi (NC) Orvişele·. Zirrft. Chi­ dioşan. III. 1965. 1973. Aria. L. In erlsla. N. Ludl. 83. 1970. L6slo. 10--12. Muzeul Brukenlhal. Aşezarea dacicd din Dealul Viilor de la Oradea. Chidioşan. 15. Dumitraşcu. 1972. 1927. 153 sqq. 42. Aşezdri şi descoperiri dacice 1. In judetul Bihor. Sincronismele apusene ale cullurlJ Wlelenberg stabl/lle pe baza Importurilor ceramice. Glodariu. Oradea. 25. Roskll. pp. corn. pl. 1972. p. Hampel. 1 . fig. T. M. corn. 1973. In Crisia. Descopelit alheologiee din sec. Husasău de Tinca ( N C) (vezi Fughiu) ( N C) corn. Bucureşti. HunnenzeilJiche Funde aus Oradea.1972. N. In Studii şi ComunicAri. Consi­ deratl/. "Cetăţuia" (Varhegy) unde primele săpături sistematice au . Grupa Suclu de Sus. 198-199. Sălacea Oşorhel Otomani. 198 sqq. p. Un lezaur dac din nord·veslul Transilvaniei. C 10.noi descoperiri ar· heologice. pp. Horedt. 2-3. E.S. rllpo rl prezentat la cea de a III-a "Sesiune şliintific� a Mu­ zeelor". p. Al. Considerotil asupra melalurgiei aurulUi In Transilvania In Bronz D şi Hal/slaU A. pl. Bei/rdge. 101-102. 403. Aşezarea neolllicd de la Oradea . Ordent1ich. Măgeşti (NC) corn. 39. In Centenar Muzeal Orădean. 289 sqq. Rusu. Vulpe. Aşezdri şI descoperiri dacice 1. Rusu. Bucureşti.j V. pp. Patay. 1. p. Oradea. 268. Ordentlich. 1961. 1966. M. 1892. 267. I. I. 13. 1974 pp. p. 85. p.

cronologic aparţinind interfa­ zei II-III şi fazei III a culturii Otomani (corespunzind în crono­ logia relativă sfîrşitului epocii bronzului). "Cetatea de pămînt" (FOldvâr) aşezarea este situată pe un grind în zona mlăştinoasă a riului Er. Aşezarea a fost cer­ cetată sistematic in anii 1958-1962. p. "Inainte de insulă" (EI6-sziget) aşezare de tranziţie situată in lunea riului Er. M. p. mai multe morminte de inhu­ matie cronologic apartinind perIoadei feudalismului timpuriu. In Materiale. Muz. BeJtrage.P. 1. A fost o aşezare de lungd duratd. V. K. tn Rev. Sisteme de forWicalie In aşezarea eponimil a culturii număr speci!!l. Bucureşti. pp. 420. J'annee 1925. populată pentru o perioadă foarte scurtă la sfîr­ şitul fazei 1 a culturii.. Die l'ruhe und Mltl/ere Bronzezeit In Siebenburgen. nefiind cercetati. XXII. 400-416. tn apropierea de "Cetăţuia". Roska. 1968. Cluj. aşezarea constituind staţiunea eponim1 a culturii amin­ tite.. in Ber. In Kozle­ (I O) " SI .N. Sdpdturile de la 1962. 3. II.. M. VI. avînd o suprafaţă de 9 ha. 1003. p. Cercetdri la "Cetdluia" de la Otomani. nu se pot atribui unei perioade istorice precise. 1929. Otomani. In Dacia. VIII. 25 sq. D. 2. Rapport pre/imlnaire sur le louUe arh. 391-404. Der Stand df!r Vor­ geschckforschung in RumCinien.8. 48. pp. 89-92. man/.S..fost întreprinse în anul 1924 şi continuate in anii 1925 şi 1928_. OrdenUich.. menyek. pp. Roska. 1965. Poselenia v 0/00/0- mani v svete pasJednJk rascopoc. Aşezarea este fortilicatd cu şanţuri şi valuri de ap(l. Horedt. p. A rezcscikcinyok. 311-324. Zirra. 1. N. In apropierea sediului c. In ACMlT. 1944. 89 sqq. Cluj. Idem. II. M. 1925. p. VIJ. 1932. 188. 1966. Idem. pp. 1926-1928. Aria. Rusu. 7. 192 sqqj II. Popescu. Cluj. Nestor. Idem. pp.A. tn Ac/a M. Pe baza săpăturilor din urmă s-a ajuns la concluzia că aşezarea apar-ţine fazelor 1 şi II a culturii Otomani (corespunzInd in cronologia relaNvă epocii bronzului timpuriu şi mijlociu). In Dacia. 115-138. Depozitul de bronzurj de la Otomani.. In raza localităţii se cunosc mai multi tumuIi de dimensiuni mari. Pe bll7. J. Ordent1ich. p. cimitir de incineraţie aparţinînd populaţiei celtice. atribuit cronologic La Ttme-U'lui C (a doua epocă a fierului). importantelor descoperiri din aceastd aşezare cultura materiald de tipul cunoscut pe "Cetdţuie" a primit denumirea de cuHura Otomani. harla 1942. Idem. RGK.rare. Cercetările au fost reluate in anul 1959 şi continuate in anul următor.

pandantive. Viişoara (NC) 276. Biharea (NC) 274. Parblda·. Primul nivel de locuire a apartinut purtătorilor culturii Ca­ tofeni identitate dezvăluită mai ales prin descc. Marc . C) (N C) 279. Peştera. corn.perirea unor vase de lut şi fragmente. au scos la iveală un bogat material arheologic. corn. descoperirile fortuite. corn. unelLe de aramă etc.� (N C) 272. Faustina 1. Pădurenl·. Celariu In 1897 s·a descoperit în curtea unei case un mormlnt inhu· mat cu pinteni şi un virf de lance. Brusturi (. Palota·. PăuleşU·. corn. corn.271. Păuşa·. corn. Drăgăneşti . In 1968 s-a recuperat un mic tezaur de monede imperiale ro­ mane. corn. Pădurea Neagră·. PăntăşeşU·. Piileu.<. Nojorid (N C) 280. SÎntandrei (NC) 273. corn. emise tn timpul împăraţilor Antoninus Pius. AsUel săpăturile arheologice. Boianu Mare (N C) 277. Se. corn. Păgala·. Aştileu Descoperirile din "Peştera Jgrita" sint bine cunoscute in lite· ratura de specialitate. cell de bronz) din prima vîrstă a fierului. apartinind probabil perioadei feudalismului timpuriu (sec. ace. X-XIII). '. aminteşte descoperirea in această peşteră a unui fier de plug din a 2-a vîrstă a fierului (celtid). 278. libllle. In această peşteră s-a identificat şi un cimitir de urne cu inventar funerar ( 24 vase. oraş Aleşd (N C) 275. brdtdri.

ConlrJbutll la cunoaşl('lca neoJificu/ul )n Bihor. 479/72. (.N" Ceram/ea neoUl/eli picta/li de pe valea Crlşu­ lui Repede. Ignat. descoperindu-se cu acest prilej materiale ceramice şi litice aparţinînd epocii neoli­ tice. de la finele perioadei prefeudale. pp. In Crisia. 1970. Oradea. Mitrell. B. D. grupul Herpaly. XIV. 478-491. In "Peştera Igriţa� s-au mai găsit şi fragmente de: vase lucrate la roata. Petranl·. Peştlş. In Acla M. Emodi. Rosk ll. In raza satului se mai cunosc şi alte peşteri cu urme de 10cuire. precum şi un mormlnt de copil aparţinind aceleiaşi perioade. in peştera "Piatra Jurcoaiei" au fost tn­ treprinse săpături arheologice in anul 1970. (N C) 281.. X. corn. p. Repertoriu. corn. corn. Intr-una din ga1erii au fost descoperite şi citeva morminte inhumate in poziţie chircită avind ca inventar funerar vase de lut. Amintim in primul rînd "Peştera Călăţea" unde in diferite galerii au fost descoperite materiale arheologice din faza de tre­ cere spre epoca de bronz (fragmente ceram/ce. IV. Tot de aici provin şi vase hallstaltiene fragmentare precum şi o piesd de bronz. Lucius Verus. Informalil I. N. p. 140. Remetea (N C) 53 . Idem. Pelreasa·. cultura Ti'sa II. M. In Dllcill.ub tipar). 1973. PeUd·. (O 1 S) 282.. oraş Aleşd In hotarul satului.Aureliu. Cociuba Mare (NC) 283. apartinind culturii Cotofeni. Lucilla. Tot din acelaşi loc provin Jragmente ceramice aparţinind se­ colelor VIII-X. Pocola (NC) 284. Mormintele pot fi datate la inceputul epocii bronzului. Crispina şi Comodus.S. vetre de foc etc).

S. 367. Pe teritoriul satului.285. dar a cărei datare este necunoscută. Nu s·a descoperit nici o piesă care sa sprijine o încadrare cronologică şi etno·C\. ]ingă Bereteu. Dr. corn. Rieni Pe paşunea localităţii există numeroşi tumu/i de pămint care ar putea să fie morminte din vechime. din epoca de bronz. In apropierea gării. Reghzell kulaldsok et KobO/kulon Biharvdrmegyeben. mai există o ce­ lale de pAmint denumită "Cetatea din afară" (KUlso foldvăr). Cetatea 'Poate fi datatA eventual in perioada prefeudală sau a feudalismu· lui timpuriu. p. Borovsz. Petreu. " I� �ona oraşulUi Dr. Va trebui sa se verifice mai precis dacă nu cumva avem de·a face cu resturile. La nord·vest de sat. In AE. se află o circomvoluţjune dubJd şi şant dublu da apdrare denumitA "Cetatea dinauntru" (Belsă fOldvar). pentru to· pitoriile de Ia Vaşcău (I'lledite). Petru Groza. Honlog/alQs lotUmele. care nu este exclus să fie morminte turnulare. se află un c1mp de tumuU. 55. in dreapta şoselei spre Marghita. (N C) 286.l1turală mai precisi. In hotarul satului sint amintite 4 fortificaţii de p1mlnl. Budllpesta. K5zepesi. movilele fostelor locuri pentru "fabricarea � mangalului (cărbune din lemn) in evul mediu. cu şanţ de apdrare. (5 D) 287. p. Gy. in zona răsăriteană. ( S D) 54 . Va trebui să se verifice mai precis dacă nu avem de· a face cu rnovilele fostelor locuri pentru "fabricarea" mangalului in evul mediu. pe un promontoriu numit "Ungora" se afI! o cetate cu val şi şanţ apartinind purtătorilor culturii Otomani.ky. A fost cercetat (secţia· nat) un turnul şi nu s·a descoperit nici un obiect care să permită datarea şi atribuirea etnica a acestor monumente. pentru topitoriile de fier şi aramă din Vaşcău (Inedit). corn. 1901. XXI. 1894. tn răsărit. o altA aşezare din epoca de bronz lortilicatd. in spatele Spitalului de boli nervoase. Petrilem. Abrămut . Petru Groza (Steiu) . denumită "Cetatea de pAmfnt" (FOldv6.r).

lD 1 S) 301. Bratca lD 1 S) 302. Pocola Dintr-un loc neprecizat provine un t1rndcop de aramă cu bra­ tele in cruce.u·. Ponoare·. POcluşa de Barca. Poietarl·. Pletroasa· lNC) 290. corn. corn. corn. corn. POclovellşte·. Polenil de Jos·. corn. Criştioru de Jos II O) 296. B!usturi lNC) 289. corn. corn. Copăcel lN C) 297. atribuit epocii eneolitice. corn. Bunteşti lD 1 S) 298. Chişiaz lNC) 292. corn. corn. Ponoarele·. Poiana Tăşad·. POiana·. Pocola lD 1 S) 300. Şoimi lD 1 S) 293. Pomezeu·. Carpinet (D 1 S) 55 . corn Tăuteu lS D) 295. Poienii de Sus·. II O) 294. Plcleu·. Poiana·.288. Curăţele lNC) 291. Bunteşti lD 1 S) 299. corn. Pocluşa de Beluş·.

p. Rlenl In partea de est a localităţii. pe păşunea comunaHI. III. Bulz (O 1 5) 311. D. (O I 5) 308. RemeW.n. 13. Popeşt1 Pe . unelte de piatrd şi toporaşe tip calapod. corn. Dobresti . 238. . corn. l-lII. Roska. Uileacu de Beius (0 1 5) 306. cronologic databil in prima epocă a fierului (Hallstatt A I) .. M.303. Tileagd (O I 5) 305.Dealul Comorii" din hotarul comunei s·a descoperit in· tîmplător un denar roman imperial de argint (Strack. Remetea· lO I 5) 310. 207. (Inedit). Reghea·. 1931-1937. Untersuchungen ZUt tomischen Re/chsplijgung des zwelle Jahr· hunde/s. p. Prlsaca·. corn. 11. Viişoara (O I 5) 309. Rabăganl In apropierea izvoarelor termale pe terasa mijlocie a luneii aşezare neolitică avind un singur nivel de locuire. Stuttgarl. dintre sa· tul Rieni şi salul Valea de Jos. Nu este exclus să fie tumuli lunerari? In cercetările 56 . Racaş· corn. M. Poşoloaca·. corn.. e. Repertoriu. D/c Vcrbrei· (1 0) 307. In cadrul unor cercetAri sistematice efectuate in anul 1971 au fost descoperite numeroase fragmente ceramice. Ignat Rep. LingA izvoarele termale a fost gasit un depozit de obiecte de bronz. Strack. (5 0) 304. se afla un dmp de peste 100 de tumuli. 448) din sec. lung. p. Rusu . P.

Ripa. apartinind dacilor. ce­ ramicd de la sfîrşitul epocii bronzului. Cerceld. a"testînd legături cu lumea sudică. pentru . Sîmbăta (O J SI 314. Se pare că avem de-a [ace cu movilele de cenuşă şi căr. p.topitoriile de metal de la Vaşcău. s-au dezvelit. VII-VIII e.Tinca) a rost cercetată o aşezare neolitică Criş. Dumitraşcu.liberi de epocă romană şi post romană şi eventual unor grupuri de populaţii apărute aici ulterior.Tinca s-au efectuat cercetări arheologice descoperindu-se mai multe orizon­ turi cultural-istorice: ceramicd eneolitică (cultura Coţofeni). Isto­ rie. provin mai multe Jragmen/e ceramice. figurine de animale din lut ars şi o figwin1 antropomorld de tip "illyric".n. In l.Ripa. unelte. Pe dealul "Bur­ zău� a apărut întîmplăt-or un mormînt hallstattian de incineraţie. 49-67. terasă a Crişului din stinga şoselei Ripa . j. corn. dez­ velindu-se un bordel cu ceramicd caracteristică. Intr-un loc necunoscut din hoto3Tul Rîpei s-au descoperit. 1972. de pe malul sting al Crişului Negru.ucrdrl Ş/lin/llice. Bihor. lucrate cu mîna şi la roată La 57 . Căpîlna locul "Peste Criş". (S OI 313.buni rămase de la obţinerea mangalului? in evul mediu. In acelaşi loc apar cioburi prefeudale (sec.) cu ceramică (mari chiupuri ornamentate cu benzi de linii in val). Rogoz·. de asemenea 4 locuinţe de epocă romană şi post romană (sec.n.) şi feudale timpurii. Pe "Dealul Morilor�. corn. ustensile. (S O) 312.:Uca plasarea lor cronologică şi etno-culturaIă.. corn. o Jocuinld hanslattiană cu multă ceramjcd. unelte şi o ligu­ rind Jeminind din lut ars. Tinca La locul "Sub Pădure" sau "Cimpul de Sus" (in dreapta şose­ lei Ripa . unelte.efectuate pină in prezent (au fost săpaţi 7 tumuli) nu s-a găsit nici un fel de material arheologic care ar putea ·ir. Rahanl. podoabe. III-IV e. doi denari romani republicani. arheologice In Deprcsiunea Holodului (II). cu illyrii. Sdpd­ lurile arheologice de la Tinca . In acelaşi loc a mai fost cercetatli o locuinfd prefeudală datind din sec. VII-VIII e. in l:ondiţii necunoscute. S.n .

in dreapta gr'ajdu­ rilor. in Crisia.A. la nord de aceasta şi un cimitir de incineratie cu urne. 246. tn 1892 s-a descoperit tot la "Pusta Gepiu" un depozit de bronzuri bine cunoscut in literatura arheologica. e. (O 1 5) 316. Sdpdturile de la Ca­ ciuba Mare. jud. A. Pe acelaş loc au fost recuperate tn 1892 fragmente ceramice eneolitice. Aşezarea şi cetatea au mai multe nivele de locuire cores­ punzind fazelor II şi IU ale culturii Otomani. corn. s.La sere" au delimitat 3 obiective arheologice distincte. Oiosig La "Pusta Gepiu" (Gyapoly Puszta) s-au descoperit în 1912 incidental 2 tirndcoape de aram! cu braţele in cruce şi un pum­ nal. epoca hallstaltiana.din pasUl.. Sînmartin (N C) 317.v. corn. Roşlorl. datind din sec. Cercetarile arheolog�ce întreprinse In 1968 şi 1971 la margi­ nea vestica. 58 . S. III. Cefa De pe teritoriul satului.• (50) 315. Bihor. a satului pe locul I. Aşezarea poate fi atribuită dacilor liberi de epoca. cit p. de pe Crişu} Negru. Idem.lu·. Roşla· (5 0) 318. 2 topoare cu aripioare şi turte de bronz. . situata. loc. RoU. dar localizat greşit in comuna Gepiu. dar apartinind aceluiaş orizont cronologic: Aşezarea care se intinde pe platoul unde s-au ridicat serele G. dintr-un punct necunoscut provine un nucleu din obsidianli. Ronl. datate in . romana.şezclrl şi descoperjri dacice.C. 3 topoare neornamentate de acelaş tip.n. . III.-ului Cetatea fortificat1 cu şanţ de apelrare. 1973. Depozitul se compune din 1 topor de lupld cu disc ornamentat. Bihor. Dumitraşcu. cenuşie. p. 151. ornamentate cu benzi de linii simple: şi in val.. Cercetclri arheologice ln Depreslunea Holodului (1). corn.

S. Rugea·.sdu Nou. VII-VIII. Sîmbăta (D 1 S) 320. E. Budureasa (D 1 S) 322. 5 emise de Apollonia şi 3 de Dyrrhachium. Derna Pe valea Corbenilor. pe culmea "Burcarar" s·a descoperit teMur de podoabe dacice de argint.te de anul 1908. 1 i. p. p. Tezaurul de podoabe dac/ce de argint de la Sdcdl!l:. (SD) 323. După al doilea război mondial un studiu mai aminteşte ca fiind descoperite la SăcăIăsău 1 brdţQId de argint cu capete de şarpe şi incă 8 monede. D. corn.e. Cotofeni (de la ince­ putul epocii bronzului). datind din sec. La 300 m sud de cetate. Axte. p. Objels de parure geto-daces en argen/. /.. 201. corn. V. 22. Sigur. Debie din Ploieşti) şi 23 monede de argint de tipul Dyrrhachium (ajunse in colectia Ruzyszka). 7'J/317. Se pare că toate aceste descoperiri provin din cetatea dacică de la locul "Cetate" (Dîmbul cu bani) de la SăcăIăsăul Nou.n. datind din sec.In raza satului s·a descoperit in 1874 un tezaur de monede de argint. un 59 . corn. dacice şi din feudalismuI timpuriu. Saca·. Repertoriu. 1941.-I. la locul "Cetate" (Pemzdomb) se află o cetate dadcă de pămînt. corn. in hotarul satului SăcăIăsău (Vechi) s-a descoperit. Bihor (sub tipar). Al. 71 Roska. Molnar. s. C. Roska mai aminteşte că la SăcăIăsău s·au descoperit inain. In Dacia. S·a exe­ cutat un sondaj arheologic rezultind ciobur. pl. Boianu Mare (D 1 S) 321. ceramică neolitică aparţinind culturii Tisa. 1940. Dumitraşcu.. 1937.e.lăsăul Vechi) a arcului unei Jibule cu nodozităti (ajunsă tn colectia ing.n. 1 te. Vulpe. SăcăIăsău Nou. 20 de denar.n. Popescu. RotăreşU·. Popescu aminteşte descoperirea in hotarul SăcăIăsăului (azi Sădi. 41. de argint de tipul Apollonia. M. Buc. corn. SăcăIăsău. (N C) 319. probabil feudale. 31B-320.. Derna D. provenind dintr-o aşezare. tn anul 1942 M.

1 brdlard de argint cu capete de şarpe şi 1 bard de argint de la o piesă nede­ terminaUi. dacice ln Crl. Chidiaşan. Gh. corn. In SCN. Kon­ nevalik) se păstrează o fibuJd de argint cu nodoziUiţi şi 2 piese de tipul? Dyrrhachium şi Apollonla. Salonta La 4 km nord-vest de localitate. pp.Dealul trupului" (Test halom). Qrdentlich.şana. La sud-vest de localitate. E. 136-137. X. Tot la punctul numit "Movila" cercetarile ar'heologke au dezvelit 2 morminte maghiare datate pe baza inventarelor funerare in sec. p. N. 27. p. la locul numit "Puszta Pata" (Pata Puszta) s-a descoperit in 1896 mai multe morminte cu un inven­ tar specific :feudalismului timpuriu (sec.compus din următoarele piese: 3 brdt1ri de argint de tipul cu scut marcat şi nodoziUl. v'jrf de lance. te. O opJleli scl/icli de tolbd descopcrHli la Salon/a. Aria. 1972. Bihor. pp. situat la 5 km vest de oraş. tn vatra oraşului a fost descoperit un mic tezaur de denari re­ publkani romani dalal in sec. Tileagd (5 O) 325. topor cu aripioare. Ignat. Pe strada Paringului a fost descoperită in 1969 o aplicd scWcd de tolbd. S.n. s-a cercetat in t 958 o aşezare din epoca de bronz apartinind culturii Otomani. la punctul numit "Movila" (Halom domb) s-a cercetat in 1962 o aşezare neolitică apartinind culturii Tisa.ţi (2 păstrate fragmentar). secerd cu buton. La locul numit "Pusta Culişer" (Koleser puszta) s-a descope­ rit un vas borcan dacic datat in sec. lamd) datat la sfîrşitul epocii bronzului. Cellijj Molntlr. In colecţia Şcolii generale din SăcăIăsăul Vechi (praf. 3. În D. 453-457. I. 23. XI-XIII). podoobc dacice de argint de la SlicliMsliu Nou.. 60 . Dumltraşcu. 14. Vasiliev. I.. Un depozl/ din epoca bronzului de la Salon/o. Lazin. (50) 324. turnată din bronz. Salcla·. III-IV e. Dumilraşcu. S.n. (sub tipar). L'a punctul numit . Tezourul de /. Pe locul actualului abalor s-a descoperit in 1956 un depozit de bronzurl (celt. V. Rep.

Săcuienl In punctul numit "Horo". corn. Salu Barbă·.idioşan. Ch. Sîrbi (D 1 S) 329. Săbolclu·. cultura Tisa. Biharea (D 1 S) 331. 34 apUci de argint decorate cu motive florale şi 2 inele de bronz. aşezare neolitică de unde provin numeroase iragmente ceramice pictate şi un mormînt de inhu­ matie aparţinînd unui copil. Cu ocazia aceloraşi cercelări au mai fost desco61 . 2. Borş In anul 1890 au fost descoperite 2 brăţdri de argint.Studia Universitatis Babeş-Bolyal. seria Historia. (D 1 S) 327. corn. corn. S-a mai descoperit de asemenea o aşezare din epoca bron­ zului şi o aşezare dacică. Glodariu. Santău Mic.. Săcădat· (D 1 S) 333. corn. 1969. 8�.. probabil. p. Borş De pe teritoriul satului. fas. (NC) 326. sqq.Nagy Zomlin Puszta" provin vase aparţinind epocii neolilice. Sarcău·. avînd drept inventar un vas de cera­ mică pictată. 15 Consideratii. (D 1 S) 328. Săcădat (D 1 S) 332. corn. locul . Salu Nou·. Informatie N. J. corn Abram (D 1 S) 330. Tot de aici provine o monedă imperială romană emisă de Caracala. p. Cluj. Piesele au făcut parte. din inventarul unui mormInt din perioada migraţiilor. Santău Mare.

iar din fosla vie Penkerl numeroase unelte din piatră. cu o bordură ingroşat..!!.rie "Fabri" provine un vas de ceramică. Obiecte izolate din bronz au fost gasite in mai multe puncte de pe raza localităţii: strada Horea. Dintr-un loc neprecizat provine o Telradrahmd Thassos. iar in anul 1927 s-au gasit 8 laJere ornamentate. aşezare din epoca bronzului apartinind cul­ turii Otomani faza 1-11. lolJis de la Constantinus Chlo02 .ert un tirndcop de aramă cu bratele tn cruce.rilor sistematice ince­ pute in anul 1970. eelt cu plisc descoperit in anul 1968.!!..!!. sestertius de la Valerian. dupondius de la Lucius Verus.perite şi 2 locuinţe. In zona inundabilă al riului �r pe grindul numit "Cetate"a Taurului" (Bika văr). In punctul "SzlkW se cunoaşte de asemenea o aşezare neolitidL Din locul numit "Cărămidărie". toale aparţintnd epocii neoIitice. din aur. descoperit in anul 1973.!!. sesterlius de la Filip Arabul.!!. La "Ferma Horow. La "Ferma Socz6" (Cartierul Cadea Mică) celt cu gura ingroşato!i in formă de man­ şon.!!. s-'a descoperit un bogat material ceramic. descoperit in anul 1958. La "Dimbul fermei" (Majordomb) ceJt avtnd gura prevăzut. din acestea s-au păstrat doar 3 bucăţi intregi şi 1 frag­ ment. a epocii de fier (Hallstatt B 1). probabil din viile de la Săcuieni. fragment tdiş de celt. 2 denari de la Marcus Aurelius. denar de la Hadrian. La "Ferma Horo". Tot in "Cartierul Cadea Mică" s-a găsit o dalM din bronz cu toc de fnmănuşare. Intr-un punct nepre­ cizat de pe raza localillitii a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz. De la fosla dirămid. litic şi osteologie. este cunoscut un topor de piatră. as de la Nerva. In locul numit "Cărămidarie" (Teglaveto) au fost descoperite mai multe morminte celtice.!!. un Iragment de secerd. apar­ tinind probabil inventarului unui morm1nt. cit şi un pumnal din bronz. In urma cercet. din fosla vie Penk. Din loc neprecizat. fragment ceH şi 2 bucăţi deşeu de tur­ nare. " . denar de la Anlonius Plus. provin 2 brăţ1ri de aur. La punctul numit "Locul de cas. iar din locul "Intre fermew (MajorkOz) un fragment de pumnal de aram. sabie de bronz cu lama ingustă descoperită in anul 1972. toate aceste descoperiri apartinind epocii eneoIitice. Din diferite puncte ale localităţii provin descoperiri izolate de monede romane: denar de la ViUelius. dalabil in prima faz. celt.

Ca cea mai importantă descoperire amintim templul megaron avind peretii exterior! ornamentati cu Irize 1n reliel. ele. citeva unelte de bronz.rus. piesd de bronz de la Constans sau Constantlus li. obiecte de cult. Ignat. A f�zcsakdnyok In Kozlemf!nyek. Rep. pp. In Acln M. IX. 1971. Z. Comşa. 1942. Repeltoriu. Din zona inundabilă a riului Er provine un t1rndcop de aramă cu bratele in cruce aparţinind epocii eneolitice. II. 1956. avind drept inventar o Jibuld digitată şi un vas lucrat cu mina. (sub tipar). Au fost dezvelite numeroase lo­ cuinţe de suprafaţă. tn Maleriale. 328. p. M. Mormintul ncoli/lc descopclil /a Sdcuieni. . Din cercetările efec­ tuate provin numeroase unelte de piatră şi os. p. Z. p. p. Rusu. 195. 52. E. M. Sălacea In locurile numite "Varb6cz" şi "Dealul Cetăţii (Vardomb) aşezdri din epoca neolitic!.. (10) 334. In Bronz D şI Hallstatt A. ln Aeta M. vase. pieseI de bronz de la Valen'S. In SCN. Chldloşan. D. V. V. 1971. N6n6si. atribuit populaţiei autohtone din sec. 209. In Crisia. 268. aşezare din epoca bronzului cultura Otomani faza I şi II. 1. p. Bei/flige. p. p. Popescu. pp. pieseI de bronz de la Constantius Gal­ Ius. 1968. Idem. Repertoriul obiectelor de bronz dIn Muzeul de Is­ lorie de la Sdcuieni. 633-636. pies:1: de bronz de la Constantius II. Aşezarea este in­ conjuraUi de un şanţ şi valuri de apdrare. E. Zina. 1 . N6nAsi. in Acla M. VIII. N. PleJuerarea auru­ lui In Transilvania Inainte de eueeIirea romand. 1974. Un mormInt din perioada preleudald desco­ peri/ la Sdeulenl. Pe promontoriul numit "Dealul Vida" (Vidahegy). Din locul numit "Horo" provine un morm:int de inhumaţie. D.N. 1972. 13. 215. OrdcnUlch. 209. In nivelul inferior aUi­ turl de ceramică de factură Otomani 1 au fost gAsite şi vase ce se pot atribui cu certitudine culturii Baden. EmOdi. SApăturile sistema­ tice au fost efectuate intre anii 1964-1969. 517-520. 568 sq. Plrvan. Z. Cluj.tii sint semnalate mai multe descoperjri aparţinind sarmaţilor. p. IV. Id em. I. Conslde/atii asupra metalurgIei aurulUI din Transil­ vania. Aria. 48. 19n. p.. Roska. Rusu. Oradell. In SCN. Dle Ver­ breilung. 28. Descoperiri monetare an­ tice In Transilvania (VIII). 4. VI.. VI-VII. M. p. 3-18.N. Chirl1!i. Gclica.N. De pe reza localiUi. pp. N6n6sl. Dale privI/oaie /a ccramica plctali! din epoca neollfici! dIn Crişona. 63 . II.

Kozlony. Numlzma/lka. Ordenllich. ( 1 0) 335. N. In Dacia. Un lemplu cu megaron din epoca bronzului descoperit la Sd/acea In Crisla. 1. Comşa. 1. Muz. Tot in ace- 64 . 4. 147. C. VI. (sub tipar).. Zina. Isloria arlelor feudale In Tdrlle Române. Repertoriu. Budapesta. 252. Banka" a fost descoperit un tezaur de monede de Frisach.Ocolul Vidu' (c.. 196. 28. Mormintul datează din La T€�ne-ul B 2 fiind atribuit celtilor. Bi/lor) la cunoaş­ terea eul/urii Otomani. 1959. N. 80. 1908. O radea . In locul numit . Ordentlich. 171. D. K voprosu o periodl7. 1963.. 62 sqq. p. Pe . XI-XII. p. "Cullura TISfJ". Rusu. p. Con/ribulla sd.: N. J. Chidioşan. databil in sec.In hotarul 10calitătii pe platoul numit "Banka" mai multi tumuJi apartinind unei perioade neprecizate. sqq. 1967. Idem. La intrarea in localitate din spre Otomani. In Banal/ca.a//f ncoliti· ceschlll culfur na severnozapade Rumânscol Narodnol Respub/lchl. Dintr-un loc neprecizat provine un lezaur compus din 200 denari imperiali romani datind de la impăratul Galba pina la GaUianus.Dealul CetatW cimitir apartinind culturii Bjelo-Brdo din sec. 478. pdturilor arheologice de pe . fig. V. O necropolil din leuda/js­ mul timpuriu descoperlUt la SilJacea.. p. Vă· Hlşlanu.. p. Rep. M. Pe "Dealul Szalas" a fost găsit un mormint de inhumatie avind drept inventar o plachetd de bronz. fig. BcHrage. In SCN. M. 121. Ignal. in punctul "Cără­ midărie� a fost descoperit un morm1nt de inhumaţie avind drept inventar o brdtar:l de bronz cu nodozităU. In Studii şi ComunicAri. I. E. In SCJV. 1971. XI-XII. Aria. 4. provenită dintr-un ate­ lier bizantin. I. In nivelul superior de pc "Dealul Vida" au fost descoperite 17 morminte şi numeroase fragmente ceramice databile in sec. p. 1966.. p. 6 1 1 sqq. 1969. Goli. Sălard De pc locul fostei rerme "Bodolyo" provine un tirndcop de aramă cu bratele in cruce atribuit epocii eneolotice. Hl72. p. p. Ti­ mişoara. Satu Mare. 151.S. Idem. 1 . 1975. Douil stalue/e cu cap mobll descoperite la Sti/acea. I. 132. p.. Chidioşan. Roska. 14. p. Sistemul de forllllcalie de la Sd/acea. X. Sd/aeea. Rev. Ordentlich. 2. Bucureşti. p. 14. V. reprezentînd un cavaler pedestru imbrăcat in armurli.

Celariu (D I S) 338. 51. N. In Kozlemenyek. Săud·. Chişlaz (D I S) 345. com Budureasa (D I S) 341. corn. Rusu. p. Seblş·.ar fi exclus să . corn. 209. sqq. leg.Repertoriul monumentelor dJn lUd. A rezcsâkânyok. Săucanl·. Săldăbaglu de Munte·.fie tumul. corn. corn. Crlşono). Săllşte de Vaşcău·. Lunca La est de sat. copacel (D I S) 344. corn. corn. la locul "Săteasca " (plişunea comunală) se află un c1mp de tUl1UJli. -Săr51g·. Dle Verbrei/ung. Roskll. In 5 . Criştioru de Jos (D I S) 343. Săllşte de Pomezeu·. Răb!gani (D I S) 342. datat in prima epocă a fierului (HalLstatt B 1 ). II. IlIşi. Săllşte de Beluş·. Sărand·.j M.Iaşi loc a fost descoperit un depozit de obie cte de 'bronz. (1 0) (DI S) 336. corn. II-III. Spinuş (D I S) 340. I. 1964. Seghlşte. Bihor 65 . lunerari. Or­ Depozitul de bronzurl de la Sdlord (raionul Orodea. corn. p. Săldăbaglu Mic·. p. Săldăbaglu de BaTcău·. Săllşte·. M. corn. corn. 1942. dentlich. Bale 337. corn. 475. Drăgăneşti (D I S) 348. corn Răbăgani (D I S) 346. Cluj. Clipilna (D I S) 339. Bunteşti (1 0) 347.

Husasău de Tinca (D 1 S) 354. Pomezeu (D 1 S) 353. corn. Tn peştera "Mag uraW au fost descoperite lame de silex apartinin'd 'Paleoliticului superior. corn.�. corn. fie movilele rAmase (cu cenuşă şi doburi) de la ilroducerea mangalului.cer>ceUiriie noastre (au fost sectionaţi 4 tumuli) nu am gasit mCI un fel de material arJleologic care sa permită datarea şi incadra­ rea lor cultural-istoric!. lîngă podul de peste Crişul Negru. Cimpani . La laune de Mamlferes quaternaires de /a grolle Mdgura de Slghlşlel. Soimi Cercetarile arheologice întreprinse in 1972-1973 pe "Dealul BotocanaW au surprins un nivel cultural apartinind culturii Tisa din epoca neolotidi: Au fost descoperite fragmente ceramice. Seranl·. S1Ianl·. �� I 1. pentru topitoriile de metal de la Vaşcău. Sfirnaş·. (SD) 349.. In Trllvllux de L'Inslitut de Speologie "Emil Racovilă". Sighiştel. 201-203. Nivelul de locuire a fost deranjat de construc­ tiile medievale. corn. tn evul mediu. pe malul sting s-a descoperit un depozit de unelte dhl fier.: ' . (D 1 S) 352. 1970.. S-ar putea sa... (D 1 S) 355. Borod (D 1 S) 350. Sitltelec·. 66 .. Terzea..u · ' _.i.. tn 1972.:. precum şi fragmente ceramice apartinind culturii Cotofeni. pp. unelte de piatră. Sinicolau de Beiuş. corn. Ciuhoi (D 1 S) _.:- 351. E. corn.. Bucureşti. Simbăta·..

Oradea.A. Nil­ nlasi. Rcp. D/e Verbre/tung. in care s-a gasit ceramicd lucrată cu mina şi la roală. EmQdl. VIII. (S D) 5' 67 . Ordentlich.faza II şi III. Z. In acelaşi loc. corn. doi să­ teni săpind o groapă au scos la iveală un tezaur de monede da­ cice de argint (de tipul Filip II). 1.. de o 'Parte şi de alta a drumului Berechiu-Stn1colau Român. Rusu in seria depozi­ telor de tip Uriu . ample şi sis­ tematice săpături arheologice pentru studierea şi dezvelirea unor monumente arhitecturale 'feuda-le. M. Dintr-un loc neprecizat o daltd cu toc de inmlinuşare din bronz. 1971. JV. ChlrilA. SiDicolau de MUDte. Intimplător in acelaşi teren s-au găsit 2 vîrfuri de lance din fier (Inedite). (NC) 356. Repertoriul obiectului de bronz din Muzeul de 15tor ie de la S�cuienl. (sub A. J.P. p. (1 0) 357. In partea de sud a sa­ tului.V.N. 568 sq. Ignal. Sirucolau Român. 5. Nlanilsi..-ului din sat). p. la locul "Ier" (în prezent aici 6int solariile şi gradina de legume a C. Rusu. compus din 22 opiese. tn Crisia. 28.Domăneşti (Bronz D) şi două apdrdloare de braţ din bronz cu terminaţii spiralate (7). p. tipar). Din loc neprecizat provine un denar suberat de la Geta şi o piesd de bronz suber-at de ia Gallienus. E. rn mai multe puncte de pe r-aza localitătii au fost găsito fragmente ceramice din epoca bronzului cultura Otomani . se află o aşezare dacicli. VIII. In Acta M.I/a. 206. aUituri de alte numeroase piese care s-au pierdut. J4. Z. Descoperiri monelare antice din Tran511vania. corn Cefa tn anii deceniilor interbelice a Cost descoperit fortuit un de­ pozit de bronzuri incadrat cronologic de M. 1973..In raza satului s-au desfăşurat in 1971-1973. D. Săcuieni In anul 1942 in locul numit "Coasta măturii" (Sepr601dal) a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz 'Compus din 13 pandantive. p.

corn. p. XXII. Roska. p.N. GetJca. (1 0) 359. 568. oase şi cioburj din epoca !bronzului. In AB. in zona inundabilă a pîrîului Peta. Plrvan. corn. Sintandrei In anul 1893 s-a gAsit intr-un loc neprecizat o lamd (aşchie) de obsidian. Pocola (D I S) 362. 68 . 513. corn. In literatura de specialitate se aminteşte ca provenind din localitate un depozit compus din 121 de obiecte de bronz. Descoperiri monelare antice din Transilvania. 15. Ciuhoi In locul numit "Kolyiut" numeroase fragmente ceramice şi nuclee mari de obsidian din epoca neolitică. Pe dealul "Korhimy" aşezare din epoca de <bronz apartinind culturii Otomani. 2ti6.358. aşezare neolitică. 851 V. (1 0) 361. p. Sinlob. Hampel. de lant?) -de 7.A. Se pare că in ace"laşi loc neprecizat dar sigur in . Ignat. p. 1. Z. Sinlazăr·.hotarul localităţii s-a găsit 1n 1906 un pandantiv in formă de inimă (sau verigă. MCrzeumok es ldrsulalok. Sinmartln de Beluş·. 1971. Sinmartin In apropierea sediului c. EmOdi. E.. Int. VIII. Nanăsi. Rep. M.P. Dintr-un loc nepredzat de pe raza localităţii provine un tîr­ năcop de aramă cu bratele în cruce databil in epoca eneolitică. D. (VllI). 1. p. Chldioşen. Chi­ rn!. Dintr-un loc neprecizat provine un vîrf de lance d e fier atribuit celţilor. N.5 gr dintr-o epocă ne'" precizată. in ACla M. Din locuri neprecizate provin 2 monede romane imperiale emise de Valerian. in 1871 pe malul drept al Crlşului Repede (loc ne­ precizat) s-a descoperit un buzdugan de bazaU. 1902. Reperloriu.. Chişlaz (D I S) 360.

SlIbău.e. La locul unde Drumul Morii întilneşte Crişul Repede. din fier.A. emisă de impăratul Constantin Monomacul. VII-IX) şi resturi de inventar funerar (zc'îbale şi scdrile de şa) din morm1ntul unui dilăreţ da­ tind din feudalismul 1impuriu (sec. Sintton. III şi o psaJie de os. bitronconice). şi cîteva de epocă romană) lucrate cu mîna şi la roată. pp. (Este inregistrat in vechile inventare ale Muzeului din Oradea). de 'lovit.Baraj (fragmente de urne mari.r feudal.n. (S D) 363. în holarul dintre oraş şi Sintandrei a fost găsit in 1 9 1 1 un vas cu înălţimea de' I l cm lucrat la roată din pastă de culoare cărămizie şi ornamentat cu 'benzi ondulale. o ceşculd apartinind complexului Baden a fost desco· perită întîmplător 1ntr·un loc neprecizat. din fazele I. Orodeo. X-XI1). fragmente ceramice Otomani. compus din 171 piese de argint emise de regele Ladislau 1 ( 1 077-1095) şi o monedă de aur bizantină.A. Pare a data din sec. Tăulu. 1. in mal. corn. 69 . Din prima vîrstă a epocii fierului cunoaştem două descope­ riri de fragmente ceramice: prima de pe malul stîng al Peţei (�ot in grădinăria c. N. 11-14. Borş In anul 1897 a fost descoperit un cimitir de incineratie in urnă pe fostul teren al . Il-I t. pe terenul grădinăriei c.P. cimitir 'Ce se poate plasa la finalul epocii bronzului. Descoperiri arheo­ logice din hotarul comunei suburbane SJnlandrei. S.) şi a doua la locul Peta . p.. 294. Dumitrllşcu. Din locuri neprecizate provine ceramicd prefeudaHi ( sec. In Semicentenllrul Unirii Trllnsilvllniei cu Românill In Bihor. 1968. cu ocazia diferitelor construcţii s-au descoperit fragmente ceramice dacice ('din sec.In urma unor cercetări de suprafată efectuate in 1967/68 s·au putut stabili următoarele: o aşezare neolitică Tisa IIJ la "Podul Morii" se află o aşezare Cotofeni de 'la 1nceputul epocii bronzului. In anul 1 9 1 2 1n vatra comunei s-a descoperit un tezaur mo­ n eta. In vatra satului. II. VIII-X. Circulaţia. s-a găsit oItIrie celtică şi un culit <elti'C. (pe malul drept al Petei) 5-au <cules in urma arăturilor.P. La vest de Oradea.lui Antal Lukăcs.

Ci/culatla. Rosk a Reper/oriu. Aria. 195.Pe "Dealul Mănăstirii" (Klastrom domb) aşezare din epoca de bronz.u. Căbeşti (D 1 S) 70 . I. ln se/V. Sabli. Sirbi'" (D 1 S) 368. I. Dintr-un punct neprecizat. unde cercetări sistematice au fost intreprinse in anul 1955. 487 sqq. Cimitirul aşezării se află pe ter. menţionam in mod special 2 tipare lucrate din gresie. o sabie de fier atribuită celUlor. Hampel. Sdpdlurile de salvare de /a SJnlion.. Pentru sec. VI. corn. . Zina. 3-4. 294. la vest de "Dealul Mă­ năstirii". XI-XIII se mentioneaza in mod special diferite tipuri de cd/ddri din lut lucrate la roată. 234. Socet·. XV numeroase fragmente ceramice şi un fragment de cahld cu smalt verde­ măsliniu. p. p. 1887. Au fost descoperite 15 morminte.asă.. 29. un singur mormint cu inventar. corn. Bei/rdge. pentru dalti. Şinteu (D 1 S) 369. Sîrbeşti·. iar pentru sec. corn. Sălard Sint amintite monede de la regele Ştefan 1 (1001-1038). XI-XV. Lunca (D 1 S) 367. SînUmreu. Budapesta. D. p. (10) 364. cultura Otomani. M. Sohodol·. Alexandrescu. II. A bronzkor emMkei Magyarhonban. corn. unelte de os şi piatră. pl. aşezare databila in sec. Din bogatul material rezultat in afară de ceramicd. Hidişelu de Sus ( D 1 S) 366. care se compune dintr-un inel de tlmplă simplu din argint şi o monedă de argint emis de Ladislau J. CXXXVIlI. Tot pe "Dealul Mănastirii".. corn. p. ( N C) 365. 1955. Sintelec·. p. A. I. Ordentlich.

n. Splnuş de Pomezeu·. Teţchea In apropierea satului se amI.. epocii bronzului . urme de Jo cuinţd ele. ceramicd. corn. corn. o peşterii de unde provin cîteva materiale arheologice prinlre care fragmente ceramice pictate apartinind culturii Tisa din neoliticul tîrziu şi un vas de lut apar· ţinind culturii Baden din perioada de trecere la epoca de bronz. Bunteşti (D 1 S) 374. Tot in acest punct au fost descoperite.370. corn. Drageşti (D 1 S) 375.Lapiş" provin Iragmente ceromice aparţinînd culturii Cotofeni.respectiv sfirşitul culturii 71 . IV e.ţii. la suprafata. Budureasa De pe malul pîrîului ce strabate staţiunea a fost cules un fragment de Jamd de obsidian aparţinind probabil paleolilicului superior. M. corn. r. Abram (D 1 S) 378. Roska. corn. Pomezeu (D 1 S) 372. Subplatrâ. Repertoriu. Sapăturile arheologice din anul 1973 au prilejuit descoperirea unor unelte din piatră şlefuită. Splnuş· (D 1 S) 371. Informll. fragmente ceramice apartinind sec. (D 1 S) 373. SlinceşU·. Sudrlgiu·.. Suplacu de Bardu rn punctul .Kore". Sulug·. Slracoş·. 41. Din punctul . (N C) 376. Em6di. Stina de Vale. Rieni (D I S) 377. corn. aşezare neolitica aparţinînd culturii Tisa 1. corn. p.

Şimian Din grădina casei nr. Tn apropierea bisericii ortodoxe. Şerghlş·. pc terenul fosta proprietate Horvath Kttlman. 98. corn. de pe vcr. IX). Surduc·. corn. (O I S) 379. de unde provin nu· 72 . 19nat. Vîrciorog (O I S) 384. In anul 1904 pe dealul de lîngă gară şi '<irum a (ost descoperit un cimitir de incineratie ln urne. Suplacu de Tlnca·. Şlmian Pe malul pîrîului Moka. aşezare din prima epocă a fierului. In hotarul satului in anul 1973 a apărut un v1rf de lance din bronz. corn.strin· du·se nu se poate determina epoca căreia ii apartine. corn. inceputul primei epoci a fierului. D. Ş1Undru. Din locuri neprecizate provin: o daltd ingustă din bronz şi o brdtard 'Ciin bronz databile in epoca bronzului. Materialul rezultat nep. precum şi ceramicd dacică şi prefeuda14 (sec. III-IV şi sec. Pe "Dealul Episcopului" (PilspOk hal om) un mormjnt cu cal atribuit cu pro· babilitate sarmatilor. Rep.!i. pe strada Mic4 (Kis utca) nr. corn. p. Nojorid (O I S) 383. Căpilna (SO) 380. (1 0) 385. corn. 308 in anul 1955 a fost descoperit un topor de piatr4 tip calapod din epoca neolitic4.santul nordic al Dealului Viilor . (Hallstatt). Surducel·.Otomani. Virciorog (O I S) 382. Vîrciorog (O I S) 381. Şaualeu·.fost via Beres şi de pe dealul numit "La 9r4· dini" (Kerthely). 15.. Qşezdri din epoca neolitic4. Pe promontoriul din apropierea pirîului Fiizek aşezare int4rit4 cu şanţ şi val de ap1rare din epoca bronzului cultura Otomani.

Şuncuiş·. M. OrdenUicb. M. privind regiunile din nOld-veslu/ Romaniei In sec. Roskll. p. Şolmuş·. Unele dale ( 1 0) 386. ComşlI. Pe str'ada Mic� nr. Ignllt. Chidioş/ln. Reperloriu. Jame de silex şi unelte de 'Piatr�. cultura Oto­ mani faza 1-11. corn. Oradell. 15. corn. din care provin numeroase vase.. Remetea (D 1 S) 390. corn. 82. Aria. 210.u1ui. corn. 30. Finiş (D 1 S) 392. La Inf. $umugiu·. Şunculuş In raza localităţii se cunosc mai multe peşteri de unde au fost recoltate materiale arheologice. inregistral în anul 1913 in vechile registre ale Muzeului din Oradea. p. Cetariu o "pust�" din holarul comunei a fost descoperit un tim1cap de aramă cu bratele în cruce. p. p. N. Şinteu· (D 1 S) 387. V_IX. 1972. Şoiml· (N e ) 389. Pe vel'Santul nordic al dealului "La gr�dini". cimitir de incineraţie tn urne din pe­ rioada de trecere spre epoca bronzului. Rep. Tot in acelaşi loc 'au fost descoperite morminte gepidice avind . Astfel: . aşezare fortifj­ cat� cu val şi şanţ de apărare din epoca Ibron:z. Hidişelu de Sus (D 1 S) 391. Din locul numit "Groapa cu lut" (SargafOldes gOdOr) provin numeroase fragmente ceramice din prima epocă a fierului (Hal!­ staU). Şlşterea. In Centenar Muzelll OrMelln.meroase fragmente ceramice. D. (S D) 388. 98. drept inventar vase de ceramică şi arme de fier. I.

133-134.n. la locul "Cetăţuie" se află o cetale cu val de pdmlnl.cultura Coţo­ feni şi mai multe vase şi piese de bronz datate in epoca hallstat­ tiană. un briu de bronz. La cercetările efec­ tuate (au fost sectionati 2 tumuli) nu s . Em6d1.). se poate data la începutul hallstattului. Tot in acelaşi loc s-oa mai descoperit 1 vas de lut dacic. S. datat cu o monedd emisă de oraşul Dyrrhachium (sec. piese de bronz şi amu/ele hallstaUiene. care ar putea să fie morminte tLJmuJare. Jn "Peştera Unguruluiu cercetările de suprafaţă au recuperat ISj vase. ŞuşUu·. ( S D) 395. Dumitroşcu. 12 pan­ dantive semilunare. II-I Le. Talpe.dacică. sec. InIormolii primite de 10 1.Jn "Peştera Mişidului" s-a descoperit un mormint cu un bogat inventar funerar. Materialele au intrat parţial in colecţia Muzeului din Oradea şi intr-o colecţie particulară. corn. nu exclus feudală. Lipsesc săpăturile necesare c1arificării datării acestei cetăţi de pămint. pp. corn. Amintim un vas mare. Pe baza acestor materiale mormintul care a aparţinut probabil unei căpetenii. 1 ac. Şuşturogi. de factură hallstattianli . Ce/dfj dacice Jn Crişana. Drăgăneşti Pe păşunea din partea de est a satului există 6 lumuJi aplati­ zaU. IX-XI. corn. 1 inel. Cetariu In hotarul satului. De aici mai provin şi fragmente ceramice lucrate la roată din perioada prefeudală. In "Peştera Isbindiş" au fost descoperite mai multe fragmente eera­ mice din perioada de trecere Ia epoca de Ibronz .:â găsit nici un material 74 . (N C) 393. 1n "Peştera Bîră Lajos" au fost culese fragmente ceramice hallstattiene. 1 unditd din bronz. figurine de lut şi 1 colier din mărgele de chihlimbar. Lunca (D 1 5) 394.

arheologic care să permită da�area sau incadrarea lor etno-cul­ turală. {S Ol 396. fragmente ceramice. aşezare din care provin numeroase suporturi de vase. Balăr (O I S) 397. D. Aria. Tămaşda. Roska. In SCNum. A rczcsdkunyok. pp. unor rude şi cunoştinţe. p. I. profesori la liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş. II. Solar putea să avem de-a face cu movilele de cenuşă şi cărbuni d e la prepararea mangalului in evul mediu pentru tapita­ riile de fier şi aramă de la Vaşcău. In locurile numite " Dealul Mie şi "Dealul de Mijloc" (Kis es kOzep domb). Ignat. Descoperirea monetare! de la Beiu$. Tot dintr-Un loc neprecizat provine un vas de lut dacic. p. Roska. 355--362. corn. corn. 30. p. tn Kozlcml:nyek. iar dintr-un. Chi\eseu. pe care săteanul care i-a descoperit i-a dat. p.. (I O) 398. Rep. M. M. atribuite epocii eneo­ litice. aşezdri fortificate din epoca bronzului cultura Oto­ mani faza 1 şi Il. Tarcea In hotarul localitătii in fosta vie "FrAter Bela". Dintr-un loc neprecizat provine o urn1 celtică. IV. in parte. Talpoş"'. 75 . Cluj. 16. 34. Din localitate provin 4 brdtdri de bronz ornamentale cu incizii. alt punct neidentificat provin alte 4 lirndcoape de aramă cu braţele in cruce. in colectia căruia se păstrează şi aslăzi. M. In locul numit "Cimpul de Jos� (Als6 Ret) a fost găsit un tir­ ndcop de aramă. Pe teritoriul satului. Reper/oriu. apartinind epocii neolitice. descoperite in 1896. Avram Iancu La punctul numit "Somuta" s-au descoperit in 1962 fragmente ceramice apartinind epocii bronzului. 1968. 1942. 82. ddl­ tile şi topoare de piatră. la locul "Văioage" (în păşunea amintită) a fost descoperit în anul 1936 1nlr-un vas de lui un tezaur impor­ tant de monede de tip Dyrrhachium şi Apollonia şi denarj romani republicani. Ordentlich.

vase. La sud-est de Tămaşda. Mormintele de incineraţie au avut ca vase adiacente şi unele lucr. sec. Tn 1 967. la punctul "Dtmbul lui Ciordaş" săptituriie arheologice ·au descoperit un cimitir celtic cu 1 2 morminte de incineraţie in groapă şi de inhumaţie. p. (N C) 399. Biharea (O 1 S) 400. p. au apărut cu ocazia unor lucrări agricole fragmente ceramice lucrate la roată de culoare gri aparţinind populaţiei dacice din sec. Girişu de Criş Tn condiţii de descoperire necunoscute in raza satului a fost gasit un topor de lupUl cu disc deosebit de frumos ornamental cu motive spiralice şi geometrice. M.n. A.n. Tărcaia (O 1 S) 402. Roska. corn.. de factură hallstattiană. sabie. aparţinind populatiei autohtone dacice. teacd. tn dreapta drumului Sintandrei-Tărian. pe malul drept al Crişului Repede.lircala* (O 1 S) 401. corn. II e. Reperlor/u. de harnaşament.). in cotul Crişului Negru s-a descoperit o intensă aşezare dacid.şI descoperiri dacice.şezdr/ . 247. pe malul sting al Cri­ sulul. unelte. necercetată incă. 'Cu un bogat inventar (colier de mdrgeJe şi biju­ terii de argint). 279i S. Ambele categorii de morminte au avut un bogat inventar funerar (libule de bronz şi fier. din sec. T. II-III e.. 1-11 e. Tărlan.n.La "Somuta" au apărut şi fragmente de vase aparţinind dacilor din sec. Tntre mormintele celti<:e de pe "Dim'bul lui Ciordaş" au mai fost descoperite 3 morminte sarmatice. Tot in acelaşi loc s-au dezvelit 12 morminte maghiare cu piese de podoabă.de lut etc. liV e. datate in sec. Dumitraşcu. corn. Tămăşeu*. dintre care unul de vreme hunic!!.ale de mină.n. arme etc. X-XL 76 . Tărcălţa*.

XXVI. )n SClV. p. D. In hallstattul timpuriu. De mentionat că aici s-a descoperit şi o toraJd. Materialul ceramic. Platforma su­ perioară a dealului a fost sporadic locuită de populatiile neolitice Urzii şi eneolitice (Tisa. Chidlo$an. AI. pl. TAşad. farfurii etc. 71. Batăr Pe locul numit "DoImi pusta" ·au fost descoperite in anul 1887 un număr de 1 5 aplici de bronz..In 1965 pe panta mal domoaHi a dunei -de OiSIP. Cimitirul cel/ic de la TlIrian. vase borcan. In Dacia. din care s-au salvat 44 bucăti. Popescu. s e organizează o intensă aşezare cu nenumărate bordeie. După aproape 1000 de ani. Ce/lIli dacice ln CtJşana. N. corn. care modiAcă versantul vestic al aşezării prin Jucrdri de tera­ sare. pe dealul "Cetă· taua� au fost efectuate ample cercetări arheologice. N.S. XIV. Saden. (N C) 403. mC1rge/e). Drăgeşti Intre anii 1969-1973 tn apropierea satului. Cotofeni) . Les loullles AlcheologiCfUes dans la RepubJlque Socialiste de Rouman/e en 1969. 553 Chidio$an. exploaUirile de nisip au scos la iveală un cuptor cu boltă (probabil pentru copt pllne) dar fără alte materiale arheologice adiacente. Axle. 1972. tn aşezare alături de un a'bundent material ceramic (Iructiere. 438. In ziarul "Crlşana". Probabil această populatie a fortificat platforma -cu un val şi şanţ de apd. 23. Tiut. N. 4. 55. p. 1971. Igna't. p.) au fost descoperite piese de pa­ doab1 (fibuJe. 129 sqq. N. Chldloşan. 1970. sqq. Dumitraşcu. Vulpe.rare. Pe valea "La hută" s-a descoperit in vara anului 1972. $i D. p.. de bronz cu figurină umană provenită de la o ceaşcă romană. In!. cdţui. un te­ zaur de monede Dyrrhachium şi Apollonia. piesele de bronz şi un mic depozit de bronzuri datează această mare aşezare fn hallstaltul A. aşezarea este din nou relocuită de daci. Aşezarea dadell de la TlIşad. gropi etc. (N C) 404. S. care taie in două aşezarea rpropriuzisă. (O 1 S) 77 . Oradea. corn. 16 sept.

la locul "Păşunea Cela­ riului" (Csatary lalo) şi "La tobor" s-au găsit doburi neolitice şi respectiv.) printre care amintim şi fragmente de ehiupuri mari . incA ncdescifrate. Buc. mici piese de fier şi alte rămăşiţe ale unui sat medieval timpuriu (Inedit). In pe­ rioada interbelică s-a găsit la Tlluteu un depozit de bronzuri (Hallstatt B 1) însotit de 5 verigi de aur. 1973. unde s-'a găsit ceramicd uzuală şi cenuşie. In anul 1970 la locul "Tricer" din păşunea dintre satele Tlluteu. 1935-1936. ornamentate cu scene mitologi<:e greceşti şi pe care au fost imprimate 3 inscripţii. 1938. IV-V e. Pe teritoriul satului s-au desco­ perit şi denari romani republicani. In Dacia. Dintr-un loc neidentificat şi fără să ştim dacă provine dintr-un tezaur sau este o piestl izolatd. sec. in stinga drumului ce duce de la Tllutelec la $işterea se intinde o aşezare din feudalismul timpuriu.. III/IV e. din Bucureşti. Tăutelec. doburi Cototeni (de la începutul epocii bronzului). Teleac·. Budureasa (O 1 S) 78 . Le dep"t de la Un de rage du bronz. Dumitraşcu. nr. pp. 2074.n. Dumitrescu. Ciutelcc şi Bogei S-a descoperit importantul tezaur de vase ro­ mano-bizantine datînd din sec.. corn.S. XI-XII. (S O) 406. Tăuteu In vechile colectii ale Muzeului "Ţării Crişurilor" din Oradea (Inv. S. La locul "Cînepişte" (Kenderes). 2073.n. ­ VI. s-a păstJ'tat in colectia Şcolii de 4 ani din sat o monedd de tipul Dyrrhachium şi Apollonia. care se păstrează în Muzeul de Istorie a R. 2075) sint amintite 3 topoare de cupru. intr-un loc neprecizat şi eera micd de epocă romană şi post romană (sec. in spatele bisericii. foarte probabil provenind dintr-o aşezare a dacilor liberi de pe valea Bistrei. corn. cazane de lut.R. decouver/ li Tt!uteni. /XISSlm. 225-238. Te­ zaurul de la Tduleni Bjhor.vase de provizii sau apă. Oradea. V-VI. Cetariu In două locuri de pe teritoriul satului.405. - (SO) 407.

tul viilor Tincei. imprumutate. Tllecuş·.v. cu C9ramicd lucrată cu mîna şi cenuşie sau galbuie mode­ latl!. celtieI!.. Tinca tn strada Avram Iancu intre nr.unea Holodului (II).şeUlrl şi descoperiri dacice. Cll elemente tehnologice de facturI!. (NC) 410. Chidioşan). Dumilrllşcu. A. romanI!. Temanentli datind probabil din sec.. Săpiflurl/e arheologice de }a Tiaca-Rlpa. Bihol. probabil din Dacia romanI!.sl!. 1972. II. este inregistrat ca gasit în hotarul Tincl!. In SCN. de monede anlice In Transilvania. p. N. pe terasa Crişului Negru in capl!.. un lezaur de monede republicane romane de argint (7 sau 8 bucăti) şi o piesd din Dyrrhachium (lnr. Ţeţchea (O 1 S) 409.(i (S O) 79 .i. Orlldell.. . p. romanI!. la locul "Dealul Morilor" (con­ tinuare sau răzletire a satului de pe "Dealul Morilor" de la Ripa?) a fost cercetatI!. pp. şi post romană. Tel echlu·. III/IVe. cu multe elemente de facturI!. Cetcelatl arhealoglce In Depre$. in 1911. 80--100 au fost glisite cu oca­ zia unor lucrliri cdilitare fragmente. In vechile inventare ale Muzeului "TI!. TUeagd tn 1907 s-au glisit in vatr·a comunei 53 de monede (drahme) emise de oraşele Apollonia şi Dyrrhachium. II e.n. oraş Alesd (O 1 S) 412. La rl!. o locuintd a dacilor liberi de epocI!. 401. 6().n. Bu­ cureşti.rit de statiunea balnearl!. Istorie . Descoperiri 1958. 247. Tileagd (OI S) H 1 .. Tinăud·. Ia roatl!. Tinea. S. Wlnkler. Idem. din sec. J.3.408.rii Crişurilor" din Ora­ dea.. provincialli.. oS. In Lucrari şlilntilJcc. ceramice de culoare cenuşie. corn. Dateazl!. j. corn.

Tărcaia (D I S) 421. In Ki. com. M. corn. Dobreşti (D I S) 419. Rusu. Topa de Jos·. din care amintim mai multe topoar. corn. Girişu de Criş (D 1 S) 415. Topa de Crlş·. 28. corn. Cherechiu Din loc neprecizat provine un lîrndcop de aramă cu br·aţele in crucc datat in epoca eneolitidi. Drăgeşti (D I S) 420. aparţinind fazei 1 şi 11 a culturii Otomani. corn. Vulpe. Tria·. 81. Tot in hotarul localitătii a mai fost descoperit un depozi t dc obiecte de bronz. Topa de Sus·. aşeza. Vadu Crişului (D I S) 417. ornamentate. p. Derna (D I S) 422. corn. M. A rezcsdkdnyoh. Tirguşor.re tip leI nefortificată din epoca bronzului. Axle.. Au mai fost găsite in raza localităţii 3 inele de bucld din aur. Dobreşti (D I S) 418. Tomnatic·. ToboHu·. 1942. p. corn. (1 O) 80 . Totorenl·. Roska.izlemcnych. datate la finele epocii bronzului. Idem. 206. Cluj. Al. p. '1J.e de lupld cu disc şi spin. p. care da­ teaz� din epoca bronzului. com Vadu Crişului (D I S) 416. Die VC1brei/ung. corn. TuIca 1n punctul numit "Holumb" situat la 2 km nord de localitate. Topeşti·. RCpefloflu. (1 0) 414. II.413.

Brusluri (D I S) 426. Lugaşu de Jos (DI S) 432. (D I S) 431. pe teritoriul 'Corn. corn. XI.S. 368. Şoimi (D I S) 433.423. Vadu Cr1şulul Peşterile din defileul Crişului Repede. Ţeţcbea· (D I S) 424. nr. Milrell. corn. (D I S) 430. Oleea (D I S) 427. Drăg. Ursad. UUeacu de Beluş· (D I S) 428. corn. 64.!ineşti (D I S) 425. corn. Ulleacu de Munle. Vadu Crişului sint cunoscute prin descoperiri arheologice: "Peştera De­ venţ": materiale apartinind epocii neolitice şi ceramicd pictaUt S-au descoperit de asemenea vestigii din epoca bronzului. Dihor 81 . Urvlş de Beluş·. Urvlnd·. In Dacia. emişi de Impăratul Traian şi respectiv Fauslina J. B. - 6 - Repertoriul monumentclor d in jUd. ŢlgilneştH de Beluş·. Decouverles recenlcs de monnuies anllques el byzunllnes en Rouman. "Peştera cu apă" fragmente ceramice apartinind epocii neolitice.e. Cetariu De pe teritoriul looalităţii provin 2 denori romani. corn. 1967. corn. corn. Şoimi In hotarul satului au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului. Ulleacu de Crlş·. Ţigăneştll de Crlş·. N. Tileagd (D I S) 129. Ucurlş·. p. corn.

237. Kormos. s.. corn.-4. Em6dij C. IV. corn. Valea Crişului·. tn Cr isie. 153--163. - M. 1 " (situată sub "Peştera Devenţ") a fost intens locuW'l incepind din epoca neolitică pină în perioada prefeudală. 1. 17-23.. 1. fese. Repertoriu. Oredee (sub tipar). MonedcJe gelo·dac/lO/. N. Barlangkulalds."Peştera nr. Ignat Seva. Ceramica neo/JUcd piclalCl de pe valea Crişului Repede. Buc . pp. şi celt din bronz. "Peştera nr. Cu ocazia amenajării căii ferate. (D 1 S) 435. 439. 438. In!. tn SCIV. dar de o amploare redusă. T. PP.. Bratca (D 1 S) corn. "Groapa nouă cu lut" 82 . marea lor majoritate provin din descoperiri întîmplă· toare. Roske. 1961.. 2U (situată la acelaşi nivel cu peştera nr. Prede.• 1973.v. şi o mică parte din cercetări sistematice. 1915. Suplacu de Barcău (D 1 S) corn. 1 ) a fost locuiM in epoca neolitică. Valea de Sus·. secerCf. VIesSB. Cîmpani (D 1 S) Valea lui Mihai De pe raza localităţii sint cunoscute mai multe descoperiri ar· heologice. De pe teritoriul comunei provin 3 monede romane neidentifi· cate şi o monedă emisă de Gordianus. Valea Cerului·. intre Vadu Crişului şi Şun· cuiuş au fost descoperite: brăt1ri. Din epoca neolitică se cunosc aşezdri aparţinind culturii Tisa la: "Groapa cu lut" (SargafOldes gOd6r). Diosig Pe teritoriul localităţii se aminteşte un tezaur dacic de argint din care s··au mai păstrat 2 piese intr·o colecţie particulară din Bihor. O contributie la problema legdlu­ rilor cu/luril Tisa cu alle culturI neo/ilice din Transl1vanio. D. Rieni (D 1 S) corn. ( D I S) 434. p. aşezări necercetate sistematic. Vaida. 437. J. descoperindu-se un interes-ant ma­ terial ceramic pictat. 436. Budepesle. III. Valea de Jos·.

In urma cercetărilor " 83 . a fost des­ coperit un mormînt germanie (got?) din sec. şi .s. depuse drept ofrandă o brdtard de bronz miniatură şi un numar incert de nasturi de bronz. Epoca eneolitica. Pe strada Breslelor a fost desco­ perit un mormînt de incinera1ie In urna din faza a III-a a culturii Otomani. unele de o mare importanţa. Remarcăm mai multe vase cu picior inalt ciUndric penorat. Pe fostul teren al lui A. avind u� bogat inventar arheologie din care semnalam: 1 sabie de fier. Stancz. 2 calarame de argint. ceramice. Din . Perioada prefeudală.(Oj s4rgafOides gOdOr). fragmente . In fosla vie "Recsege" a fost găsit un cutit de bronz cu lama curbată. Tot o aşezare aparţinind culturii Otomani este semnalată şi pe strada Izvorului. apartinind {azei a III-a a Julturii Otomani. de unde provin numeroase vase aparţintnd culturii Otomani. unelte de piatra. De la "Groapa nouă de lut" provine un fragment de vas celtic. avind In urnă pe lîngă fragmentele de oase ca1cinate. La "Groapa nouă cu lut" aşezare din care provin nume­ roase vase. Str. Dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte de bronz. Ca cee mai importantă descoperire semnalăm un complex de 28 de vase depuse ritual într-o groapă. aşe­ zdri de unde au fost depistate numeroase fragmente ceramice şi vase.ţii. La "Groapa de lut" o Intensă aşezare. La locul numit "Ferma Gorove" au fost descoperite 3 morminte celtiee de incineraţie In groapă.. A doua epocă a fierului (La Tene) este de asemenea prezentă prin multiple descoperiri. In Piaţa Libertătii a fost descoperită o urnd. Piaţa Uberta.n.. 1 vjrl de teac<l de argint.apar·ţinînd culturii Otomani şi un vas apartinind cul­ turii Suciu de Sus. şi faza de trecere spre epoca bronzului sint reprezentate prin cultura Saden in aşeztJrile de la "Groapa noua cu lut" şi Strada Izvorului. 1 cutit de fier. cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de Valea lui Mihai 1. Prima epoca a fierului (Hallstatt) este reprezentată prin des­ coperirile de la: "Groapa nouă de lut" de unde provin 3 vase mari apartinind culturii Gava. prin numeroase descoperiri. Din acesta din urmă provin mai multe ceşti de dimensiuni mari cu toarta puternic supr·ainălţaUL Epoca bronzului este reprezentaU!. provin numeroase vase. V e. 1 nasture de chihlimbar şi I monedtJ Theodosiu II din aur. In strada Izvorului şi strada Kocsar.aceste aşezdri. Izvorului.

210 sqq. Roska. De pe terenul lui "Krizsar" şi de pe o stradă neidentificată provin fragmente ce­ ramice aparţinînd populaţiei autohtone şi slavilor post anul 805. I. 1931. Probleme ale ceramicii de lip Gava din prima epocd a /ierului. in Studii şi Comunicări. XII. Vulpe.. 4. The 00Oxford. Şinleu (D I S) 443. nube In PrehJs/ory. Respublichi. 85.S. M. corn. provin numeroase fragmente ceramice databile in sec. p. p.sistematice întreprinse ulterior la faţa locului. p. D. p. p. Roska. 181 sqq.. OrdenUich. In SCIV. E. Comşa. in Centenar Muzeal Orădean. 81 sq. corn. Perioada ieudalismului timpuriu. 206. Borod (D I S) 442.C. 478. Dintr-un loc neprecizat de pe raza localităţii şi de la "Groapa nouă de lut". 81. Repertoriu. Roska. Comşa. A.. M. p. a fost descoperit un tîrndcop de (D I S) 84 . XIII. Brusluri (D I S) 444. Rep. Gordon Childe. VIII. Al. Varasău·. Zirra. Muzeul Brukenthal. In partea de sud-vest a 10calitătii pe terenul lui "Krizsar" au fost descoperite 8 morminte gepidice cu un bogat inventar.. VI. Axle. M. Varviz. 1973. V. Valea Mare de Codru·. Unele date privind regiunile din nord-vestul României 1n sec. 1 sqq. Popeşti Intr-un punct necunoscut aramă.. Ignat. MormInt german şi staţiunea preiSloticd de la Valea lui Mihai. p. Sibiu. corn. 1963.I. K voprosu o periodizaţii neoliliceschih cu/!ur na severnozapade Rumlnscoi Narodnoi In Dacia. aparţinind avarHor. Valea Mare de Criş·. M. Rusu. V-IX. 301. p. Holod (D I S) 441. in A. 58. p. 1972. LlIszl6. 1965. 1929. p. Reper/oriu. Valea Tirnei·. 17. 208.S. p. p. 12. au mai fost descope­ rite 3 morminte răvăşite fără nici un inventar. Die Verbreitung. Bei/rage. (1 O) 440. Un depozit de vase de tip O/omanl de la Valea lui Mihai.. 49. Din fosta vie "Bujanovics" sînt semnalate numeroase fragmente ceramice şi obiecte de metal pro­ venite probabil din morminte. N. M. corn. 189. corn. Ora­ dea.

452. (S D) 453. 31. pe terasa văii Vlişadului pe un bot de deal unde s-a ridicat canto­ nul hidrologk. 450. VlIşoara Din locuri neprecizate provin I topor de piatră puternic arcuit şi un alt topor de piatră de tip calapod. 85 . Vaşclu· (D I S) VilanU de Deluş·. La nord de localitate pe un grind se află o aşezare din epoca bronzului.). Cea de a treia aşezare Otomani. di� faza 1 şi II fortificatii. de import. Tot in acest loc s-au gasit cjoburi dacice de epocii romanii şi post roman! (sec. Popeşti (1 0) VărzarU de Jos·. corn.. se află o statiune cu 3 nivele de locuire: neolitic. Uileacu de 8eiuş (D I S) ViUan1 de Pomezeu·. 1. Aria. p. Ordent1ich. fazele 1 şi Il (ineditli) se aflli pe terasa Vliii Erului. Pomezeu (D I S) corn. (1 O) Văşad. (incă inedită) cu ceramic(/ lucrată cu mlna şi la roată şi cu ceramicd provincial! roman.445. 447. La vest de sat. corn. faza 1 şi III. p. 16. 19n1ll. Vaşcău VărzarU de Sus· . cu voi şi şanţ de apdrare. D. lingă digul lacului de acumulare Văşad. corn. 446. dalabile in epoca neolitică.n. 448. la punctul "Cartierul tiga� nilor� s-au glisit cioburi neolitice plistrate tn colecţia Muzeului "Ţlirii CrişurHor" din Oradea. Vărza rl·. apartintnd culturii Otomani. corn. Vaşcliu (1 0) corn. Pe "Dealul viilor" se aflli o a doua aşezare Otomani. Hallstalt şi o aşezare a dacilor liberi de epocă romanl!.!!. III-IV e. corn. Rcp. Curtuişeni Pe o terasli mijlocie a Vliii Erului. Rlibăgani ( 1 0) Vlrăşen1·. 449. 451.

clddiri. VoIevozi. o locuire a dacilor liberi de epocă romana de pe valea Bistrei.n. XIII-XV/XVI (v.Tot dintr"'lln loc neprecizat provine un t1rndcop de piatra cu gaură de inmănuşare secundară. Reper/oriu. R. corn. din care au ajuns la noi rămăşiţe de locuinţe (pare-se bordeie) dateazA din sec.). monumente istorice s. M. 82.P. -a fost semnalata In urma perieghezelor arheologului R. (1 O) 454. III e. Şimian In 1 970. Popa Valea Bls/rel ln secolele XIII-XIV.v. Virclorog· (10) 457. Holod (10) 455. pp. cimitir) datind din sec. p. care a tntreprins sapă­ turi la locul "Bisericuţau unde a fost dezvelit un complex biseri· cesc (bisericif.. tn Centenar Muzeal Or!dean. pare-se. VII-IX e. Suplacu de Barcău (10) 456. 86 . Acest nivel de locuire se pare ca dateazA din sec.? Aşezarea. au fost des­ coperite fragmente ceramice apartin1nd culturii Baden din faza de trecere la epoca de bronz. corn. Popa. 217-218. cel mai bine păstrat. corn. ( S D) 458. Vilcelele·.?). pe un platou deasupra grajdurilor c.n. IV e. 1972. (poate şi ince­ putul sec. Cerce/llrl documentare şi arheologIce 1n nordul Bihoruluf. din care s-au păstrat resturi de oldrie lucrată la roata din pastă cenu­ şie şi ceramicif caramizie. Vlnlere·. aparţin1nd epocii eneolitice.A. probabil r-ezultat al influenţei ceramicii romane provinciale asupril celei a dacilor liberi din Crişana.n. Oradea. VoIevozi La locul "Cilogoş" a fost partial sonda!ă o statiune arheolo­ gică cu 3 nivele discontinui de locuire: ceramicd halistattiană. Cel de al treilea nivel. Roslta. .

M. corn. (N C) 459. 127. ZăvoJ. corn. Roskll. Repefloriu. aparţi­ nind probabil epocii neolitice. Şuncuiuş (D I S) ' " . p. Zece Hotare·. (1 O) 460.In acelaşi loc s-a descoperit un cimitir cu urne datat la sfirşitul epocii de bronz şi inceputul HallstaUului. Sîmbăta Dintr-un loc neprecizat provine un buzdugan de piatră. l 5 vase adiacente. Unul din morminte avea ca inventar. pe Iingă' urna funerară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful