You are on page 1of 30

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Brasov in cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru

Coordonator: Petrescu Irina Elena

Autor: Patru Ioana Grupa 1326, An III, Seria B

Bucuresti 2011

Cuprins
I.Descrierea judetului. Caracteristici......................................................................3

I.1.Pozitie..............................................................................................................3 I.2.Vecini...............................................................................................................3 I.3. Caracteristici administrative...................................................................................4 I.4.Populatie...........................................................................................................4 I.5.Suprafata...........................................................................................................4 I.6.Relief................................................................................................................6 I.7.Clima................................................................................................................6 I.8. Hidrografie........................................................................................................6 I.9. Resursele naturale...............................................................................................7 I.10. Particularitati ale Judetului Brasov.........................................................................7 II. Analiza socio-economica a Judetului BRASOV..................................................10 III. Proiecte implementate la nivelul Regiunii Centru. Proiecte viitoare implementate in jud.Brasov.................................................................................23 IV.Analiza SWOT a Judetului Brasov.....................................................................25 Bibliografie:.........................................................................................................34

Bibliografie:

I.Descrierea judetului. Caracteristici


Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a
2

Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 grade longitudine estica si paralela 46 grade latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

I.1.Pozitie. Judetul Brasov este situat in partea centrala a Romaniei, la imbinarea a


doua mari lanturi muntoase: Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, judetul Brasov face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, alaturi de judetele Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Alba.

I.2.Vecini. Situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al raului Olt, in


interiorul arcului Carpatic si detinand 2,3% din suprafata tarii (5351 km2), judetul Brasov se invecineaza cu opt judete. La est se margineste cu judetul Covasna, in sud-est cu judetul Buzau, in sud cu judetele Prahova, Dambovita si Arges, la vest cu judetul Sibiu, iar in nord cu judetele Mures si Harghita.
Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25o30' longitudine estica si

45o45' latitudine nordica cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fata de nivelul Marii Negre.

I.3. Caracteristici administrative. Brasovul este unul din cele 41 de judete ale
Romaniei, avand in componenta sa:

4 municipii: Brasov, Fagaras, Codlea si Sacele, 6 orase: Zarnesti, Rasnov, Rupea, Victoria, Predeal si Ghimbav, 48 de comune cu 149 de sate. Din punct de vedere administrativ-teritorial, in judetul Brasov exista 58 de administratii publice locale (municipii, orase si comune).

I.4.Populatie. Populatia judetului Brasov numara peste 636.400 locuitori.


Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 9% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii.

I.5.Suprafata. Suprafata judetului este de 5.363 km2, cu o densitate a populatiei de


118 loc/km2, peste media pe tara de 90 loc/km2, ocupand astfel pozitia a saptea pe tara la acest indicator. In judetul Brasov exista un sistem privind localitatile centrale. Aceste localitati centrale vor trebui in viitor sa reprezinte intr-o mai mare masura baza necesara pentru viitoarele decizii de planificare. Ca si centru urban superior, orasul Brasov are ca sarcina aprovizionarea si deservirea cu servicii specializate a intregului judet. In acest caz, ne referim la universitati, opera, teatru, spitale specializate si clinici, magazine specializate, administratia judeteana si altele. Ca si nivel urmator, centrele urbane medii au ca sarcina aprovizionarea si deservirea cu servicii a propriului teritoriu si a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii. Printre aceste structuri se numara: scoli gimnaziale, spitale, policlinici, farmacii, magazine pentru nevoi periodice, cinematografe, biblioteci, centre de consultanta in domeniul social. Orasele Fagaras,Rupea, precum si Brasov pot fi definite ca si centre urbane medii, Brasovul avand in acelasi timp atat atributiile unui centru urban superior, cat si cele ale unui centru urban mediu.Zonele pe care le acopera cele trei centre urbane medii se pliaza pe cele trei zone istorice ale judetului Brasov (Tara Rupei, Tara Fagarasului si Tara Barsei) cu doua mici exceptii, Comana(apartine Tarii Rupei) si Sinca Noua (apartine Tarii Barsei). Un avantaj al
4

propunerii de modificare privind includerea celor doua unitati administrative Comana si Sinca Noua in Tara Fagarasului, consta in faptul ca astfel s-ar realiza o armonizare perfecta cu cele 7 micro-regiuni ale judetului Brasov. Impartirea judetului in 7 micro-regiuni de dezvoltare durabila

In cadrul Tarii Barsei se regaseste orasul Brasov cu zona sa inconjuratoare, denumita si zona metropolitana, zona ce reprezinta in ansamblul ei o subregiune. Va trebui verificat daca, sub acest nivel al centrelor urbane medii, in anumite cazuri speciale,vor trebui sa mai existe si alte categorii precum centrele urbane inferioare. Mai mult decat atat, anumite orase sau comune, datorita functiilor speciale pe care le indeplinesc (statiune,zona turistica etc.), au un statut aparte. Obiectivul este acela de a concentra anumite masuri de investitii de infrastructura in special in aceste locatii centrale, deoarece din prisma functiei lor precum si a numarului de locuitori pe care il detin, acestea vor continua sa existe pe termen lung. Chiar si in situatia unei scaderi demografice, institutiile ce se regasesc la nivelul acestor centre urbane vor continua sa fie folosite de catre un numar mare de locuitori.
5

I.6.Relief. Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti


insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana.Trei categorii de unitati caracterizeaza relieful judetului: muntii, depresiunile si dealurile. Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Relieful muntos ocupa aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de campie-deal-podis 60%.Unitatile montane sunt esalonate, in marea lor majoritate, la marginea sudica a judetului, intre limita cu judetul Sibiu la vest si limita cu judetele Buzau si Covasna - la est. Vaile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucar, pasurile Predeal, Predelus, Bratocea si Tabla Butii, introduce pronuntate denivelari transversale in acest aliniament muntos, reducandu-i masivitatea si individualizand o serie de masive, cu particularitati distincte.

I.7.Clima. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie


de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. Clima judetului este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si racoroasa in zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Pe varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (2,6 oC) si cea mai ridicata medie de precipitatii anuale din tara (1.346mm). Temperatura medie anuala in judet este de 8 oC. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la 25 ianuarie 1942 in localitatea Bod (-38,5 oC). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe culmile muntilor ajung chiar si la 25-30m/s. Vanturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord si nord-est concura la pastrarea timpului frumos.

I.8. Hidrografie. Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata, fiind


formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora. Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu, lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului , iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Intreg teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ
6

210km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.

I.9. Resursele naturale. Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care
doua sunt parcuri nationale/naturale (Piatra Craiului si Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judet este 27.313,7 ha, reprezentand cca. 7% din suprafata judetului Brasov. Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana etc.), iar in sistemele cu exces de umezeala, ca si in paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul incaltat, barza alba, barza neagra, vanturei, hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc). In subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse: roci magmatice (in special bazalt), roci sedimentare, mineralizatii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Persani, Grid, Venetia de Jos, Rupea, Homorod si ape sarate de zacamant din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic).

I.10. Particularitati ale Judetului Brasov. Brasovul a devenit inca din


secolul al XVI-lea, principalul centru economic prin care se realizau intensele legaturi dintre Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. In ultimele decenii, Brasovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale tarii. In present economia judetului Brasov este una foarte diversificata, cu accente puternice in domeniul industriei, o caracteristica deosebita a economiei locale fiind data de prezenta a aproape tuturor ramurilor industriale. In judetul Brasov exista mari posibilitati pentru realizarea de investitii, cei interesati avand la dispozitie o puternica si diversificata baza tehnico-materiala, forta de munca corespunzator calificata, piata de desfacere si o legislatie adecvata ce garanteaza drepturile investitorilor straini in Romania.Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod feroviar, judetul detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km/1000 km2 fata de 43 km/1000 km2). Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il detine in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate in judetul Brasov.
7

Peisajele montane deosebite, cu elemente rare de flora si fauna, au determinat crearea a doua zone protejate pe teritoriul judetului Brasov: Parcul National Piatra Craiului cu un relief impunator si specii rare de flora si fauna, si Parcul Natural Bucegi care prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare. Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura intre toate regiunile tarii. Brasovul este un important nod feroviar, detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km). Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene.

Invatamintul este un domeniu cu traditie in judetul Brasov . In Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole in urma (1495) a luat fiinta prima scoala romaneasca si tot aici isi tipareste in secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti in limba romana. In 1850 ia fiinta, cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna, primul liceu in limba romana. Astazi, invatamantul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare, acoperind o gama extinsa de domenii si specializari. Turismul este un factor de baza in economia judetului. In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Pozitionarea geografica a judetului Brasov , in centrul tarii, favorizeaza
8

dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala, face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550.000 de turisti. Statiunile montane din judet cunoscute atat in tara cat si in strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov. Brasovul, atestat documentar in 1235, este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni, deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie: Biserica Neagra renumita in toata Europa ca fiind cea mai mare constructie in stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri in stil romanic, Biserica Sf. Nicolae si Prima Scoala Romaneasca din Schei. Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov : Castelul Bran, Cetatea Rasnov, Cetatea Fagarasului. Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si in celelalte localitati din judet. Expusi deselor atacuri straine, locuitorii au inaltat, in secolele XIV-XV, cetati ale caror ruine domina si azi inaltimile de langa Rasnov, Rupea sau Feldioara. Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania in secolul al XII-lea), pastreaza si azi biserici fortificate, lacasuri de ruga si adapost, refugii (pentru locuit, scoala si mestesuguri) si camari in care comunitatea isi pastra in siguranta proviziile. Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer, dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante. Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara, mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal, apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera. 43 % dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov. Economia locala inseamna pe langa turism si industria constructiilor de masini, industria prelucrarii metalelor, industria chimica, constructii, transporturi. Daca pana nu demult Brasovul era asociat in mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti, superioare.
9

acum industria grea lasa locul

antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienta si dinamica

Dezvoltarea

serviciilor,

industriei

alimentare,

chimice,

metalurgice,

echipamentelor optice si electrice, a prelucrarii lemnului, precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale. Concret, in cifre, economia brasoveana inseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului inregistrata in anul 2006 de peste 22 miliarde lei, concretizata intr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romaniei de 4,9 miliarde Euro, reprezentand circa 5%. Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75% din cele 1,38 miliarde lei investite in economia judetului Brasov apartin sectorului privat. Se remarca si faptul ca 47% din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important, de 38%, spre tehnologizare.

II. Analiza socio-economica a Judetului BRASOV


Dezvoltarea industriala a Brasovului a inceput in perioada interbelica, atunci cand aici a fost infiintata fabrica de avioane I.A.R. (1925). Aceasta a produs primele avioane romanesti, folosite in timpul celui de-al doilea razboi mondial impotriva Uniunii Sovietice. O data cu terminarea razboiului si venirea armatei rusesti in Brasov, fabrica a fost desfiintata si transformata in uzina de tractoare, iar utilajele si echipamentul au fost confiscate, luand integral drumul Uniunii Sovietice. Astazi, fabrica de avioane IAR functioneaza langa Ghimbav, producand elicoptere Puma dupa standardele europene. In ceea ce priveste industria alimentara, Brasovul are o veche traditie a fabricilor de bere, incepand cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Darste si terminand cu Aurora de azi. Este de mentionat si vechea fabrica de ciocolata Poiana (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care intre timp a fost inchisa. Mai amintim fabrica de panificatie Postavarul si fabrica de produse lactate Prodlacta. In 1921 la Brasov se infiinta fabrica de locomotive si vagoane ROMLOC. Dupa venirea comunistilor la putere, fabrica a fost redenumita Steagu Rosu (astazi Roman S.A.). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atat sub licenta straina, cat si dupa design romanesc. Dupa 1989, firma brasoveana a incercat mereu sa tina pasul cu cerintele europene, astfel ca astazi produce o gama larga de autobuze, autoutilitare si autocamioane cu design nou si elegant.In prezent Roman S.A. apartine firmei Prescon S.A. din Brasov. Alte firme importante in perioada interbelica erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) si Kgler de ciment. Actual ele se numesc
10

Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. si Temelia, sunt in majoritate firme cu capital privat si continua productia. In perioada comunista s-au remarcat doua mari intreprinderi: Uzina Tractorul, ce a produs diferite modele si tonaje de tractoare, si Intreprinderea de Produse Cosmetice Nivea, firma care a monopolizat intreg Orientul Apropiat si Europa estica (blocul comunist) datorita raportului calitate/pret. Beiersdorf a fost prezenta in Romania inca din 1906, mai precis, de cand compania Samy Hornstein din Bucuresti devenea distribuitor unic al produselor Beiersdorf. In 1949, fabrica Nivea din Brasov a fost nationalizata, iar directorul ei, Tartia Vasilica, a suferit tortura aplicata de autoritatile de represiune brasovene, dupa care a fost trimis in temnita la Aiud. Datorita faptului ca, dupa razboi, firmei germane i-a fost confiscata marca, chestiune reparata abia in 1997, in urma unui proces, Nivea Brasov a detinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui sau. Firma brasoveana nu mai exista astazi, locul ei fiind luat de fabrica Colgate-Palmolive, care ulterior a fost inchisa. Si alte companii straine si-au deschis laboratoare si centre de productie in Brasov de curand (d. ex. GlaxoSmithKline). O importanta parte a economiei brasovene se bazeaza pe servicii, constructii, si industria usoara. Economia judetului Brasov este complexa, cu un pronuntat caracter industrial. La inceputul anului 2001 numarul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor economici cu capital privat se ridica la 14.717. Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agenti economici din judet este urmatoarea: industrie 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de masini si cea a prelucrarii metalelor, urmata de industria chimica) agricultura si silvicultura 229; constructii 530; comert 8.257; transporturi 563; cercetare si proiectare 185; turism 773; informatica 171; prestari servicii 1.599; finante, banci, asigurari 58.
11

In industria judetului Brasov, scaderea productiei industriale in perioada de dupa 1990, se datoreaza in primul rand existentei celor doua societati mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. si S.C. Roman S.A., unde numarul mare de salariati si castigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent in cresteri de productie si productivitate. Scade continuu productia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ingrasaminte chimice, dar creste productia de branzeturi, bere, incaltaminte, rulmenti, motoare electrice de 0,25 kw si peste. Exportul brasovean a fost in mare parte sustinut de marii agenti economici de stat care si-au pierdut treptat piata de desfacere, iar firmele nou aparute pe piata economica, desi unele dintre ele au avut o activitate prolifica, nu au reusit sa compenseze pierderea pietelor externe ale marilor agenti economici. O parte importanta a agentilor economici cu activitate de export lucreaza in regim lohn. La 31.12.2001 fondul funciar se intindea pe o suprafata agricola de 297.367 ha reprezentand 55,5 % din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri, ape si alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 118.151 ha, pasunile 119.890 ha, iar fanetele, viile si livezile 20% din suprafata agricola (59.326 ha). In agricultura judetului Brasov cresterea animalelor este puternic reprezentata, atat in sectorul de stat, cat si in cel privat. In sectorul privat al agriculturii, existau la sfarsitul anului 2001 urmatoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% apartinand fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% in ferme familiale, ovine si caprine total 209.880 capete, din care 98,4% in ferme familiale; pasari total 1.776 mii capete, din care 23,4% in ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judetul Brasov detine ponderi mari in productia totala vegetala, astfel: la grau 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaica 95,0%, la ovaz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se in culturi reprezentative pentru judetul Brasov. Existenta inca a unor institute de cercetare, dar si intensificarea acestei activitati pe langa universitati ar putea crea premizele unei dezvoltari tehnologice atat de necesare in procesul de retehnologizare. Exista in judetul Brasov 13 centre de cercetari specializate in domeniul agricol (sfecla de zahar, cartof, pajisti), in domeniul automobilistic sau al produselor refractare si metalelor. S-au infiintat chiar si centre de cercetare private in domeniile arheologiei si medicinei.

12

Incepand cu anul 2004, economia brasoveana a inceput sa dea semne de crestere, odata cu revirimentul economiei nationale a tarii. Incasarile la bugetele locale au crescut si datorita cresterii preturilor la terenuri si constructii, fapt care a contribuit si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor. In perioada 2004 2008 salariile au crescut, in special in sectorul bugetar, uneori nejustificat. In aceasta perioada s-a diminuat procentul companiilor din industrie care au ramas pe piata si a crescut numarul firmelor din sectoarele de contstuctii, servicii financiare si de turism. Platformele fostelor mari uzine (Tractorul, Metrom, Rulmentul, Hidromecanica) au fost vandute, rand pe rand, lasand locul unor proiecte rezidentiale care vin in sprijinul cresterii orasului. Singura companie care mai rezista pe piata este cea care a cumparat fosta uzina de camioane, dar care nu mai are productie de camioane si a vandut o parte din active. O uzina de tractoare, cu capital chinez, a fost implantata langa Brasov, dar fara prea mult succes de piata. Odata cu criza economica, economia locala a suferit un regres, in special datorita scaderii comenzilor in industrie si a intreruperii activitatii santierelor de constructii, din lipsa de finantare. Pretul proprietatilor a scazut, la finele anului 2010, la 50% raportat la sfarsitul anului 2007. In prezent, zona Brasovului, ca si Romania in general, este o zona atractiva pentru investitori, in special pentru industrie, datorita salariilor mici, in comparatie cu cele din vestul Europei si o rata de taxare de 16% a profitului. Incepand cu anul 2011, Guvernul Romaniei a reintrodus o masura de taxare cu 3% a veniturilor, care incurajeaza intreprinderile prestatoare de servicii. Datorita faptului ca, in acest moment, pretul proprietatilor este unul acceptabil, dar mai ales a dorintei administratiilor locale de a dezvolta activitatea economica (prin diverse facilitati), zona Brasov este una foarte atractiva pentru investitii de orice fel. Activitatea unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si servicii de piata, din judetul Brasov si Regiunea Centru, in anul 2010

Peste 43% din numarul total de intreprinderi active din judetul Brasov au avut ca activitate principala Serviciile; Cel mai mare numar mediu de salariati s-a inregistrat in Industrie (34,6%); In judetul Brasov sunt concentrate 29,6% din unitatile locale active ale Regiunii Centru. Acestea au realizat 30,7% din cifra de afaceri a regiunii in anul 2010.
13

Judetul Brasov

Numar de unitati locale active -numar17843 1981 1846 622 7794 Numar de unitati locale active -numar-

Numar mediu de salariati -numar143694 49780 16022 30448 47444 Numar mediu de salariati -numar-

Cheltuieli cu personalul -milioane lei2668.1 1076.7 283.6 487.9 819.9

Cifra de afaceri -milioane lei29792.1 12432.0 2244.5 10827.6 4288.0

Investitii brute -milioane lei2876.2 1384.2 211.3 392.9 887.8

Investitii nete -milioane lei1524.1 703.4 77.0 249.5 494.2

TOTAL INDUSTRIE CONSTRUCTII COMERT SERVICII

Regiunea Centru

Cheltuieli cu personalul

Cifra de afaceri -milioane lei97180.4 43699.8 6486.9 32753.2 14240.5

Investitii brute -milioane lei9174.0 4736.8 507.2 1047.0 2883.0

Investitii nete -milioane lei5708.7 3047.5 263.7 645.3 1752.2

-milioane leiTOTAL 60152 490506 8656.0 INDUSTRIE 8435 208948 4385.8 CONSTRUCTII 6320 46159 710.7 COMERT 20908 100408 1436.2 SERVICII 24489 134991 2123.3 Sursa: Ancheta Structurala in Intreprinderi 2010

La sfarsitul anului 2010 cea mai mare pondere a unitatilor locale active din judetul Brasov era detinuta de sectorul servicii (43,7%), urmat de comert (34,9%), industrie (11,1%), constructii (10,3%).

14

In cadrul judetului Brasov intreprinderile din industrie au detinut cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul de salariati (34,6%), urmate de cele din servicii (33,0%). Aceeasi distributie a structurii numarului de salariati se regaseste si in cadrul Regiunii Centru (42,6% in industrie, 27,5% in servicii). Marimea medie a unei unitati locale active din judetul Brasov a fost de cca 25 salariati in industrie, de 9 salariati in constructii si de 6 salariati in servicii si 5 in comert. In cadrul Regiunii Centru marimea unei unitati active din sectorul industrie este de cca 25 salariati si de 7 salariati din sectorul constructii.

In ceea ce priveste cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost detinuta de unitatile locale active cu activitate principala de industrie (41,7% - judet Brasov, 45,0% - Regiunea Centru), intreprinderile din constructii detinand doar 7,5% in judetul Brasov si 6,7% in Regiunea Centru.

Structura investitiilor brute din judetul Brasov in cadrul sectoarelor se prezinta astfel: industrie 48,1%, constructii 7,3%, servicii 30,9%, comert 13,7%.
15

Structura investitiilor din Regiunea Centru in cadrul sectoarelor se prezinta astfel: industrie 51,6%, servicii 31,5%, comert 11,4%, constructii 5,5%.

Unitatile locale active din Regiunea Centru, pe sectoare ale economiei nationale, in 2010 -numar Regiunea Centru Industrie Constructii Comert Servicii Total 60152 8435 6320 20908 24489 Alba 7539 1204 810 2572 2953 Brasov 17843 1981 1846 6222 7794 Covasna Harghita Mures 4189 7686 12407 660 391 1585 1553 1420 856 2674 2736 1773 1248 4566 4820 Sibiu 10488 1397 1169 3289 4633

Cele mai multe unitati locale active din Regiunea Centru isi desfasoara activitatea pe teritoriul judetelor Brasov (29,7%) si Mures (20,6%). Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si servicii in anul 2010 - milioane lei Regiunea Centru Industrie Constructii Comert Servicii Total 97180.4 43699.8 6486.9 32753.2 14240.5 Alba 10548.8 5495.6 635.4 2730.0 1687.8 Brasov 2979.1 12432.0 2244.5 10827.6 4288.0 Covasna Harghita Mures 5413.9 8179.2 20813.4 1663.7 244.4 2587.0 918.8 2997.5 701.0 3179.4 1301.3 10896.7 995.3 6418.6 2502.8 Sibiu 22433.0 10214.3 1666.3 7010.6 3541.8

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al cifrei de afaceri totale (30,7%), urmat de judetul Sibiu (23,1%), Mures (21,4%),Alba (10,9%), Harghita (8,4%) si Covasna (5,5%).

Investitiile brute realizate de unitatile locale active din industrie, constructii, comert si servicii in anul 2010 - milioane lei Total Alba Brasov
16

Covasna Harghita

Mures

Sibiu

Regiunea Centru Industrie Constructii Comert Servicii

9174.0 4736.8 507.2 1047.0 2883.0

1265.5 563.5 72.9 76.6 552.5

2876.2 1384.2 211.3 392.9 887.8

372.3 105.2 25.1 76.6 165.4

694.5 387.5 45.3 113.3 148.4

1743.3 1135.4 76.0 190.3 341.6

2222.2 1161.0 76.6 197.3 787.3

In cadrul Regiunii Centru, judetul Brasov detine locul 1 cu un volum al investitiilor brute de 2876,2 milioane lei (31,4%), urmat de Sibiu (24,2%), Mures (19,0%), Alba (13,8%), Harghita (7,6%) si Covasna (4,0%). Investitiile nete realizate de unitatile locale active din industrie, constructii, comert si servicii in anul 2010 - milioane lei Regiunea Centru Industrie Constructii Comert Servicii Total 5708.7 3047.5 263.7 645.3 1752.2 Alba 858.3 421.7 57.9 56.4 322.3 Brasov 1524.1 703.4 77.0 249.5 494.2 Covasna Harghita Mures 249.2 347.6 1189.9 78.7 19.1 59.3 92.1 177.1 26.5 51.1 92.9 833.1 35.1 100.3 221.4 Sibiu 1539.6 833.5 48.1 128.7 529.3

Cele mai mari investitii nete in cadrul Regiunii Centru s-au realizat in sectorul industriei (53,4%) si serviciilor (30,7%). Judetul Brasov a realizat aproximativ 23,1% din totalul investitiilor nete din industrie (fiind depasit de judetele Sibiu si Mures) si 26,7% din totalul investitiilor nete ale Regiunii Centru.

Numar mediu salariati din unitatile locale active din industrie, constructii, comert si servicii in anul 2010 Total 490506 Alba 57904 Brasov 143694 Covasna Harghita Mures 33973 53810 98055 Sibiu 103070

Regiunea Centru

17

Industrie Constructii Comert Servicii

208948 46159 100408 134991

29367 4669 10231 13637

49780 16022 30448 47444

15246 2438 8530 7759

23708 5581 12466 12055

44461 8347 21329 23918

46386 9102 17404 30178

In anul 2010, in cadrul Regiunii Centru, judetul Brasov ocupa locul 1 dupa numarul mediu de salariati cu o pondere 29,3%, urmat de Sibiu cu 21,0%, Mures 20,0%, Alba 11,8%, Harghita 11,0% si Covasna 6,9%. Agricultura La 31.12.2007 suprafata agricola a judetului Brasov era de 282.897 ha reprezentand 52,8% din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri, ape, drumuri si alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 123.749 ha (43,7%), pasunile 97.086 ha (34,3%), iar fanetele, viile si livezile 62.062 ha (21,9%) din suprafata agricola. Principalele culturi practicate in judet, in functie de productia realizata in 2007, sunt: cele de cartofi, cereale boabe si sfecla de zahar. Efectivele de animale din unitatile erau la sfarsitul anului 2007 de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine si 14.027 caprine. In judetul Brasov, lucrau in agricultura, vanatoare si silvicultura in 2007 31.600 persoane. In Registrul fermelor de la nivelul Brasovului figureaza 14.000 de exploatatii agricole. Dimensiunea medie a unei exploatatii agricole este de aproximativ 5 ha. In perioada 1990-2001, suprafata cultivata a judetului a crescut treptat cu aproximativ 13,81 % (16.298 ha) . Arealitatea (suprafata agricola ce revine unui locuitor) se situeaza in jurul valorii medii de 0,47 ha/loc. O densitate mai mare decat media, de 3,10 ha/loc., este intalnita in comunele Beclean, Bunesti, Cata, Cincu, Harseni, Homorod, Lisa, Parau,Recea si Ucea.Mult peste medie se situeaza comunele Soars,Jibert si Ticus, cu o densitate medie de 4,6 ha/loc. Sectorul zootehnic este favorizat in judetul Brasov atat de culturile furajere ce acopera peste 30.000 de hectare, cat si de raspandirea pasunilor si a fanetelor naturale pe mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului. Efectivele de animale au scazut in perioada 1990-2005 in cazul majoritatatii speciilor, cea mai mare reducere inregistrandu-se in randul bovinelor si porcinelor. Efectivele de pasari au urmat o curba descendenta in perioada 1990 - 2000, de la peste 3 milioane de capete la mai putin de 2 milioane, pentru a urca usor pana in 2005 la aproape 2 milioane si jumatate de capete.
18

Odata cu aparitia focarelor de gripa aviara, in primavara anului 2006, la cele 3 firme ce se ocupa cu cresterea puilor de carne in sistem industrial de pe platforma Codlea, productia de carne de pasare a judetului Brasov a scazut cu 30% fata de anul 2005. Aceasta situatie s-a extins la gospodariile populatiei din 8 localitati unde au fost depistate focare de gripa aviara, iar pasarile au fost eutanasiate. In judetul Brasov, suprafata cultivata cu principalele culturi,in anul 2008 fata de anul 2000 a scazut cu 16,62%. Se observa o crestere a ponderii suprafetei cultivate de sectorul privat in total suprafata cultivata de la 90,25% in anul 2000, la 97,87% in anul 2008.

Principalele culturi Grau si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb boabe

Forme de proprietate Total Sector privat Expl.ag.ind. Total Sector privat Expl.ag.ind. Total Sector privat Expl.ag.ind. Total Sector privat Expl.ag.ind.

2000 17507 15772 11816 10441 9232 7158 5479 5326 4564 8359 8359 8071

2002 19238 17937 13407 10717 10049 7326 5445 5356 4754 9020 8898 8179

2004 28615 27652 23396 9087 8663 6422 2787 2636 2131 10779 10528 9450

2006

2008

16737 15847 16501 15504 13447 1137 7376 8008 7172 7801 6344 6520 3024 2293 2951 2164 2807 1890 7970 9035 7834 8952 7484 8529 Tabel nr.1

Observam din tabelul Tabel nr.1 ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendenta.suprafetele de orz ,orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca.

Efective de animale la 31 mai 2009 Categorii de animale Bovine Porcine Ovine si Total efective 2009 62.287 86.544 290.051 2008 75.550 99.864 334.020 2009 832 0 126
19

Sector de stat 2008 979 0 110

Sector privat 2009 61.455 86.544 280.925 2008 74.571 99.864 333.878

caprine Pasari (mii)

2.371

2.136

125

56

2.246

2.080

III. Proiecte implementate la nivelul Regiunii Centru. Proiecte viitoare implementate in jud.Brasov
In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe , finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale , cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte , dupa cum urmeaza : locale

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 9807.01 - componente : initiativa locala , turism , resurse locale Programul Phare 9807.01 - FNDR, componente : initiativa locala , turism , resurse Program Phare 2000 RO 007.02.02.01 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 0007.02.01, Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2001 - RO 0108.03.01 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 0108.03.03, Schema de Investitii in Servicii Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 0108.03.05 subcomponenta Schema de finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002/000-586.05.02.03.01 Infrastructura regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES Schema de investi?ii pentru proiecte mici degestionarea deseurilor Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli

20

Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica Sovata Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul "Dezvoltarea Judetului Alba" Subprogramul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilor Subprogramul "Investitii in Servicii Sociale" Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente : Dezvoltarea afacerilor, Sprijinirea investitiilor Subprogramul Investitii in turism Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov: Strategia de dezvoltare a judetului Brasov - orizonturi 2013 2020 2030 (Obiectivul proiectului: realizarea in judetului Brasov a unui cadru institutional propice implementarii politicilor publice.)

Proiecte integrate - renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala (apa, canalizare, statii de epurare, drumuri comunale) si punerea in valoare a mostenirii rurale

PHARE 2006/018-147.01.01.: Accelerarea Implementarii Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Rromilor Brasovul Rural Turism, Antreprenoriat, Mestesuguri Achizitionare echipamente specifice pentru imbunatatirea capacitatii si calitatii sistemului de interventie in situatii de urgenta si pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor calificat, in Regiunea 7 Centru - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare in judetul Brasov - (POS Mediu) Reabilitarea Ansamblului Arhitectural Ecleziastic Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului

Reabilitarea DJ 104 A Persani Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

IV.Analiza SWOT a Judetului Brasov

Din punct de vedere al demografiei PUNCTE SLABE Scaderea continua a populatiei tinere si
21

PUNCTE TARI Doua treimi din totalul populatiei judetului

locuieste in mediul urban Suprafata locuibila ce revine unui locuitor este mai mare decat media inregistrata in regiunea Centru Sporul natural este pozitiv in mediul rural si mai ales in zona metropolitana Un numar relativ ridicat din populatia activa frecventeaza cursuri de pregatire profesionala OPORTUNITATI Calificarea si recalificarea fortei de munca si a somerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile pietei Crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea socio-economica a zonei metropolitane a municipiului Brasov poate influenta migratia tinerilor Programul pentru dezvoltare rurala va deschide o oportunitate pentru cresterea activitatilor economice in mediul rural

cresterea numarului varstnicilor Natalitatea scazuta Migratia tinerilor cu pregatire profesionala Ponderea mare a lucratorilor in agricultura, in conditiile in care agricultura este inca un domeniu necompetitiv Densitatea scazuta a populatiei din vestul si nordul judetului RISCURI Potrivit prognozelor populatia din mediul rural va scadea riscand sa duca la inchiderea unor unitati economice, la degradarea sistemului de aprovizionare a serviciilor economice si de consum Numarul redus al tinerilor va duce la lipsa specilalistilor pe piata muncii Numarul real al persoanelor fara loc de munca sa fie mult mai mare Densitatea scazuta a localitatilor din nord si nord-vest duce la o distributie inegala a populatiei si dezvoltarii pe ansamblu a judetului Rata mare a migratiei populatiei din orasele Fagaras si Rupea poate duce in timp la cresterea numarului locuintelor abandonate Scaderea in mediul rural a populatiei de varsta scolara poate determina inchiderea unor unitati scolare ce reprezinta nuclee culturale pentru comunitate.

Din punct de vedere al mediului de afaceri PUNCTE SLABE Sold negativ crescator al balantei comerciale a judetului Disparitati majore intre dezvoltarea economica a diferitelor microregiuni ale judetului Numar redus de IMM-uri existente in mediul rural Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea deseurilor) sunt inca slab dezvoltate Preturile serviciilor, mai ales in domeniul turismului, nu sunt competitive la nivel international Consumul scazut de servicii conexe (altele decat cazare si masa) ale vizitatorilor Oportunitatile investitionale ale judetului sunt inca slab promovate in randul

PUNCTE TARI Dezvoltarea economica a judetului s-a mentinut in ultimii ani peste media pe tara Integrarea verticala echilibrata a principalelor sectoare industriale Oferta diversificata de servicii si produse disponibile la nivel local Productia si productivitatea sectorului industrial inregistreaza un trend ascendent Dezvoltarea puternica a sectoarelor de servicii si comert in ultimii ani Numar crescut de vizitatori nationali si internationali prezenti in Brasov in scopuri turistice sau de afaceri Pozitionare logistica avantajoasa a Tarii Barsei raportata la teritoriul national Investitii cu capital strain semnificative la nivel de judet din punct de vedere valoric

22

si al locurilor de munca create In ultimii ani judetul a atras investitii straine importante mai ales din Germania, SUA,Spania si Franta Concentrarea investitiilor in comert / industrie/servicii in anumite zone ale judetului faciliteaza adaptarile de infrastructura Numarul semnificativ de zone atragatoare pentru investitii in locatii turistice si in locuinte cu utilizare rezidentiala sau de vacanta Proprietatea locala asupra unui procent semnificativ din capitalul investit Oferta de parcuri industriale greenfield este foarte atractiva mai ales pentru marii investitori straini Infrastructura de cazare si conferinte pentru evenimente de dimensiuni mici si medii foarte dezvoltata in raport cu celelalte judete Infrastructura de afaceri (parcuri industriale,servicii, suport pentru afaceri, centre de conferinte etc.) bine dezvoltata in zona Tarii Barsei Cresterea continua a incasarilor la bugetul general consolidat, ca urmare a cresterii volumului activitatilor economice la nivelul judetului si a imbunatatirii administrarii fiscale Cresterea gradului de conformare voluntara la declarare si plata a contribuabililor, ca urmare a optimizarii serviciilor fiscale OPORTUNITATI Definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectoriala a industriei Cresterea valorii adaugate produse local prin stimularea dezvoltarii productiei de noi tehnologii etc. Reconversia si ecologizarea zonelor industriale dezafectate Imbunatatirea cooperarii dintre mediul de afaceri si cercetare Dezvoltarea pietei investitiilor imobiliare si de constructii peste media pe tara datorita atractivitatii turistice si rezidentiale a judetului Pozitionare avantajoasa din punct de vedere logistic a Tarii Fagarasului datorita dezvoltarii viitoare a infrastructurii Crearea de noi investitii in zonele dezavantajate ale judetului

potentialilor investitori Investitii scazute ale mediului privat mai ales in localitatile urbane si rurale din nordul si vestul judetului Infrastructura de sprijinire a intreprinzatorilor este redusa exista un singur incubator de afaceri, nu exista parcuri tehnologice sau centre de transfer tehnologic active Suprafetele industriale de mari dimensiuni sunt invechite si depasite din punct de vedere fizic si moral Oferta de locatii a parcurilor industriale brownfield din judet este foarte redusa si depasita moral si tehnic In judet lipsesc locatii special amenajate pentru desfasurarea unor evenimente culturale, sociale si de afaceri (targuri si expozitii) de mari dimensiuni Infrastructura de afaceri slab dezvoltata in Tara Fagarasului si aproape inexistenta in zona de nord a judetului Distanta mare fata de granitele tarii dezavantajeaza comertul si traficul international pe cai rutiere si feroviare in zona Volumul arieratelor este in continuare semnificativ Dezvoltarea insuficienta a industriei in domeniul tehnologiei de varf si utilizarea redusa a inovatiei in randul IMM-urilor Activitatea redusa a asociatiilor si organizatiilor patronale si profesionale RISCURI Cresterea diferentelor economice intre zonele judetului Scaderea competitivitatii Brasovului ca locatie investitionala datorita cresterii costului deinvestitie si operare a afacerii mai ales datorita cresterii preturilor pe piata imobiliara si a cresterii nivelului salarial Deteriorarea atractivitatii zonelor turistice ale judetului datorita dezvoltarii unor zone puternic industrializate in apropiere Mentinerea actualului nivel scazut de dezvoltare al infrastructurii poate influenta negativ dezvoltarea economica a zonei Transformarile economiei locale (accesul pe piata Uniunii Europene, dezvoltarea comertului electronic etc.) vor
23

Disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane, resurse naturale) Atragerea de capital uman din judetele limitrofe (CV, PH, HG) datorita ofertei de locuri de munca mai atractive, mai ales in zona metropolitana a municipiului Brasov Intarirea infrastructurii de afaceri centre de conferinte, centru expozitional, infrastructura tehnologica si informationala Extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare, parcuri industriale etc) Extinderea sistemelor de declarare fiscala si de plata electronica, mai ales in contextul legiferarii semnaturii electronice Cresterea eficientei administrarii fiscale prin informatizarea activitatilor O cat mai buna absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune disponibile.

crea provocari noi pentru evidenta fiscala si colectarea veniturilor la bugetul consolidat Modificarile dese ale legislatiei fiscale

Din punct de vedere al agriculturii PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Gradul mare de faramitare a terenurilor agricole determina practicarea unei a agriculturi neperformante castigurile din

Predominanta pasunilor si a fanetelor (in special in zona Rupea) permite dezvoltarea sectorului animalelor zootehnic,cu rumegatoare precadere

promovarea activitatile agricole nu sunt atractive

produselor agro-alimentare traditionale (zona Forta de munca din mediul rural este Bran-Moeciu, Homorod, Vama Buzaului, imbatranita si va continua evolutia de Fagaras) dezvoltarea reprezinta o premisa pentru imbatranire de Produsele agro-alimentare din import, cu agroturismului unitatile

procesare a productiei agrozootehnice se afla preturi scazute, fac concurenta produselor in plin proces de modernizare conform noilor autohtone activitatile economice cu profil standarde tehnologice fermele agricole si non- agricol sunt insuficient diversificate si zootehnice pun in aplicare proiecte de sunt sezoniere dezvoltare si modernizare oferta larga de resurse naturale si de vegetatie forestiera incurajeaza dezvoltarea de activitati cu profil agricol diverse terenurile nepoluate din zona montana favorizeaza dezvoltarea agriculturii ecologice
24

OPORTUNITATI agro-alimentare anului Existenta agricultura specialistilor tehnologi traditionale datorita activitatile

RISCURI firme si concerne in risca sa duca la agricole

Posibilitatea desfacerii rapide a produselor Aparitia marilor

numarului mare de turisti pe tot parcursul falimentul micilor producatori Fenomenul de globalizare va influenta din negativ activitatea agricola zonala Lipsa infrastructurii si dotarii tehnice in

Putere de cumparare a populatiei peste media rezolvarea deseurilor si apelor uzate din pe tara, balanta inclinand spre produsele activitatile agricole intrand in contradictie naturale, ecologice si de calitate superioara agroturismul s-a dezvoltat cu succes in zona Bran-Moeciu-Rucar si Vama Buzaului

cu protectia mediului

Din punct de vedere al al turismului PUNCTE SLABE Gradul de ocupare scazut in sezonul estival si extrasezon Starea de conservare in continua degradare a unor obiective protejate (in special a bisericilor taranesti de la Drauseni, Bunesti,Homorod, Merchiasa) Numarul redus al programelor de instruire pentru turism si neadaptarea celor existente la nisele de piata Lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judet, necesare promovarii unor pachete turistice Controlul calitatii serviciilor de turism nu acopera totalitatea unitatilor turistice Nerespectarea normelor de constructie in unele zone turistice, in special in perimetrul parcurilor si ariilor protejate in unele zone, in special cea nordica Serviciile de alimentatie publica sunt slab dezvoltate RISCURI Supraaglomerarea zonelor turistice prin constructii fara autorizatii sau care nu respecta mediul inconjurator concurenta internationala, precum si cea din partea judetelor inconjuratoare promovarea unor servicii de turism neadecvate si slabe din punct de vedere calitativ Incalzirea climatica risca sa efecteze
25

PUNCTE TARI Diversitatea potentialului turistic natural, a reliefului, florei si faunei existenta unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice si de arta medievala,traditii si obiceiuri ale diferitelor nationalitati,structuri satesti istorice bine pastrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: cetati, biserici,muzee) traditia judetului in domeniul turistic Capacitate mare de cazare in diverse structuri de primire a turistilor, inclusiv pensiuni rurale Capacitatea de cazare poate fi utilizata pe tot parcursul anului Domeniul schiabil relativ bine dezvoltat ponderea mare a turistilor straini din totalul turistilor care viziteaza anual judetul O universitara bine dezvoltata in domeniile management-turism-servicii OPORTUNITATI Dezvoltarea unor servicii care sa asigure o crestere a calitatii activitatilor din turism accesarea de fonduri interne si externe pentru reabiltarea monumentelor si ansamblurilor istorice si de arhitectura din judet, precum si pentru cresterea capacitatii de cazare si diversificarea serviciilor dezvoltarea evenimentelor si a festivalurilor

dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism,agroturism, sporturi montane etc. Largirea bazelor de agrement extinderea si imbunatatirea retelei de informare turistica astfel incat sa raspunda nevoilor turistilor atragerea operatorilor de turism din judetul Brasov la targurile nationale si internationale o mai mare implicare a administratiilor locale in promovarea activitatilor turistice

derularea activitatilor turistice de iarna lipsa interventiei urgente poate duce la degradarea iremediabila a unor monumente istorice Diminuarea valorii istorice, arhitecturale si ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea unor materiale necorespunzatoare in momentul reabilitarii lor tendinta ca falsul istoric si kitsch-ul sa ia locul valorilor autentice

Din punct de vedere a echiparii teritoriului PUNCTE SLABE Standardele oferite de companiile de telecomunicatii si Internet nu sunt intotdeauna ridicate lipsa diversitatii ofertelor pe piata telecomunicatiilor si Internetului in mediul rural Lipsa semnalului GSM in unele zone rurale Lipsa telefoniei fixe in unele sate Inexistenta posibilitatii de conectare la eteaua de cablu TV in unele localitati rurale Lipsa informatizarii institutiilor publice

PUNCTE TARI Aparitia concurentei pe piata telecomunicatiilor si Internetului a generat scaderea preturilor Extinderea pietei serviciilor Internet (la nivel national s-a inregistrat o crestere cu aproape 400% in 2 ani de la un numar total de 500.000 de conexiuni la sfirsitul anului 2003 la 1.930.000 la sfirsitul anului 2005) lansarea primelor produse de acces Internet in banda larga, bazate pe tehnologie ADSL Numarul mare de posturi de radio si televiziune locale, al publicatiilor in limba romana, precum si al celor in limbile maghiara si germana Acoperirea mare a retelei de cablu TV la nivelul judetului OPORTUNITATI Dezvoltarea in continuare a pietei telecomunicatiilor si Internetului Extinderea retelei de cablu TV Marirea numarului de publicatii la nivel local Modernizarea si extinderea punctelor de difuzare a presei Extinderea si dezvoltarea pietei produselor electronice de comunicatii

RISCURI Aparitia marilor companii risca sa elimine companiile mici de pe piata mediatica, a telecomunicatiilor si Internetului

Din punct de vedere social: PUNCTE SLABE Nivelul scazut de integrare sociala/culturala(nivel redus de pastrare a traditiilor din cauza migratiei populatiei, impactului audiovizualului,comunicare
26

PUNCTE TARI Baza materiala buna a institutiilor de cultura Preocuparea permanenta din partea managerilor institutiilor culturale din judet

pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale Preocupari din partea comunitatilor locale rurale pentru conservarea traditiilor locale Evenimente culturale de nivel international (Cerbul de Aur, Zilele Brasovului, Festivalul Dramaturgiei, Festival de Lied, Festivalul Muzicii de Camera, Festivalul de Jazz) Implicarea Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Brasov, a Muzeului de Etnografie si a Muzeului de Istorie in conservarea culturii traditionale autentice in toate zonele etnofolclorice OPORTUNIATI Cresterea interesului la nivel european si national pentru elementele culturale si istorice,avand ca efect repunerea in valoare a monumentelor istorice, a evenimentelor traditionale si a valorilor locale Restaurarea si renovarea monumentelor istorice si a institutiilor de cultura Accesarea programelor de finantare interna si externa Promovarea cetateniei europene bazata pe principiul unitatii prin diversitate

insuficienta intre generatii) Functionalitate redusa a asezamintelor culturale (centre culturale, case de cultura, camine culturale) Promovarea, interactivitatea si cunoasterea insuficiente ale istoriei si valorilor locale in randul cetatenilor brasoveni Lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii Numarul redus de centre culturale studentesti In cinematografele existente nu sunt promovate filmele de arta RISCURI Ocuparea treptata a spatiului culturii traditionale de catre elementele moderne, fapt ce poate duce la estomparea identitatii culturale Diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii strazii Intensificarea procesului de migratie a tinerilor de la sat la oras si de la oras in strainatate,fapt ce duce la pierderea unei verigi importante in lantul cauzal al transmiterii valorilor traditionale

V.Concluzii si propuneri. Strategii de dezvoltare a judetului Brasov


Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele:

Forta de munca calificata in domeniul tehnic, spre exemplu; Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si deschidere pentru aceasta catre estul tarii; Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici; Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes, judetul Brasov poate veni cu piese de schimb; Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele regionale); Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune; Aeroport apropiat pentru Covasna

27

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele: Notorietate; Relaxare a activitatilor urbane; Rigurozitate germana; Seriozitate maghiara; Fonduri structurale prin ADR Alba; Retea de drumuri europene; Turism integrat( cultural- Sibiu, ecoturism-Alba, montan- Brasov); Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures; Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita; Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene. Pornind de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sa rezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi,planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului sunt in interesul cetatenilor. O propunere de dezvoltare a localitatilor judetului ar fi aceea de regionalizare, de gupare a localitatilor in jurul a trei poli catalizatori: Brasov, Fagaras, Rupea, cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezutatul demersurilor trebuie sa fie stimularea investitiilor,reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura. Perspectivele de dezvoltare propuse in continuare trebuie sa asigure si sa dezvolte pe mai departe potentialul zonelor, asigurand astfel cresterea calitatii vietii cetatenilor. Demografie Dezvoltarea structurii localitatilor conform principiului clasificarii pe unitati centrale in functie de pozitie, marime, populatie, de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea / dotarea cu servicii educationale, sociale, culturale, economice. Mediu de afaceri Consolidarea durabila si transformarea structurala a economiei judetene existente in scopul atingerii unui nivel economic ridicat. Acest proces trebuie sa fie sustinut de extinderea efectiva a infrastructurii la nivel judetean, in special a celei de transporturi. Utilizarea mijloacelor de comunicare locale, nationale si internationale in scopul dezvoltarii unei culturi (la nivel local) si a unei imagini (la nivel international) care sa consolideze calitatea vietii, potentialul turistic,atractivitatea investitionala si accesul la pietele internationale.
28

Agricultura Dezvoltarea agriculturii in mediul rural ca sursa importanta de venit prin crearea de unitati agricole exploatatoare mari. Prin aceasta dezvoltare se doreste ca agricultura sa devina o ramura economica competitiva, chiar si la nivel european. Agricultura va trebui sa participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate, la conservarea peisajului cultural precum si la dezvoltarea turismului ca sursa alternativa de venit in mediul rural.

Turism Spatiile judetului, adecvate pentru turism si recreere aflate in special in zonele de munte si de padure, trebuie pastrate si amenajate in mod compatibil cu mediul, in vederea indeplinirii unor functii turistice si de recreere, cu accent pe aspectul peisagistic. De asemenea, formele de turism care urmeaza a fi dezvoltate trebuie sa respecte caracterul fiecarei zone. In aceste spatii trebuie asigurata o infrastructura inalt calitativa drept baza pentru activitatile antreprenoriale din domeniul turismului. Echiparea teritoriului Dezvoltarea si modernizarea cailor de circulatie si comunicatii, astfel ca ele sa asigure legaturi si conexiuni sigure atat in interiorul judetului, cat si catre judetele invecinate, precum si fluidizarea traficului de tranzit in special cel dinspre capitala spre Europa occidentala. Aceste dezvoltari trebuie astfel coordonate incat ele sa nu dauneze mediului inconjurator. Asigurarea resurselor energetice si a infrastructurii necesare care sa realizeze conditii sigure de alimentare cu energie (electrica, gaze naturale,combustibili etc.) a tuturor consumatorilor din judet, conform principiilor prioritare de protectia mediului. Se vor avea in vedere toate posibilitatile de economisire si utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologica si ieftina. Imbunatatirea ofertei de educatie si informare pentru cetateni prin canale media moderne (cablu TV si Internet) precum si imbunatatirea distributiei presei in teritoriu. Infrastructura sociala Masurile de investitie pentru furnizarea serviciilor si consilierea populatiei in domeniile educatiei, sanatatii, protectiei sociale, culturii si sportului trebuie sa se concentreze in special asupra oraselor mari cu un efort minim. Prin aceste facilitati de infrastructura, asezate la distante medii,populatia va avea acces la servicii publice si private create la nivel zonal si judetean. Mediu
29

Fundamentarea unui standard de viata, bazat pe capacitatea de suport a naturii, protectia mediului natural - baza a dezvoltarii economice, prin promovarea eco-eficientei si a utilizarii durabile a apelor, solului, energiei,protejarii si conservarii biodiversitatii.

Bibliografie:
1. http://addjb.ro/fileadmin/user_upload/Documente_pdf/CDDJB/Cap_III_Agricultura.p

df
2. http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=RCPrezentare 3. http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Activitatea%20intreprinderii%202010.pdf

4. http://www.brasov.net/despre-brasov/economie
5. http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/prezentare%20generala.htm 6. http://regiuni.famouswhy.ro/judetul_brasov/ 7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov 8. http://site.judbrasov.ro/upload/files/3_%20Prezentare%20general.pdf

9. http://www.tourismguide.ro/x/judetul_brasov/

30

You might also like