Cuprins

:
I. Scurt istoric al modelului IS-LM II. Piata bunurilor 1. Deducerea curbei IS 2. Evolutia ratei dobanzii si PIB-ului in Romania 3. Panta curbei IS 4. Pozitia curbei IS III. Piata monetara 1. Deducerea curbei LM 2. Evolutia ratei dobanzii si cererii reale de bani in Romania 3. Sensibilitatea cererii la nivelul venitului si la rata dobanzii in Romania 4. Panta curbei LM 5. Pozitia curbei LM IV. Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara Bibliografie

I. Scurt istoric al modelului IS-LM

1

sensibilitatea cheltuielilor pt investitii la rata dobanzii Ia.Interest and Money. Aceasta arata diferitele combinatii ale nivelurilor ratei dobanzii si productiei astfel incat cheltuielile planificate sa egaleze venitul. R. Hicks. deoarece ofera o analiza simpla si corespunzatoare a efectelor politicilor monetare si fiscale asupra cererii agregate si ratei dobanzii.rata dobanzii b. Acest model continua sa fie folosit si astazi. aproape dupa 70 de ani de la crearea sa. publicata in 1936. precum si modalitatea de determinare a ratelor dobanzii si rolul lor in ciclul de afaceri. tinand cont de efectele pe care politica monetara le are asupra venitului national. reprezentat grafic de curba IS. Investitiile planificate sunt in relatie inversa cu nivelul ratei dobanzii. Piata bunurilor 1. Articolul care a introdus acest model a fost ”Mr. Cu cat rata dobanzii este mai ridicata cu atat investitiile planificate vor scadea deoarece acestea sunt facute in general din imprumuturi. II.Investment=Saving) si respectiv cererea si oferta de bani pe de alta parte (LM . Deducerea curbei IS In acest capitol vom detemina echilibrul de pe piata bunurilor.investitiile autonome (nu depind de venit si rata dobanzii) 2 . In concluzie putem scrie ecuatia investitiilor sub forma: I = Ia – bi. fiind bazat pe renumita carte a lui John Maynard Keynes: The General Theory of Employment. considerand ca acesta nu reactioneza la modificarile cererii agregate.Modelul determina atat nivelul PIB-ului cat si al ratei dobanzii carora le corespund un echilibru pe piata bunurilor si piata monetara. Econometrica in aprilie 1937 de catre J.Money Demand=Money Supply). b>0 (1) i. Keynes and the Classics: A Suggested interpretation”. Acest model mentine nivelul preturilor constant. Termenii IS si LM sunt reprezentarile prescurtate a relatiei dintre investitii si economii pe de o parte (IS .Modelul IS-LM studiaza interactiunea dintre piata bunurilor si piata monetara.

i R a t a d o b a n z i i I Grf 1 Investitiile planificate I Panta dreptei investitiilor este negativa reflectand astfel presupunerea ca o reducere a ratei dobanzii creste profitabilitatea unui stoc de capital aditional. 2.Putem observa aplicabilitatea acestui fenomen si in cazul Romaniei din graficul urmator care evidentiaza o crestere a PIB-ului pe masura ce rata dobanzii s-a redus. graficul devenind aproape plat. 3 . In situatia inversa graficul va fi aproape vertical. respectiv coeficientul b din ecuatia (1) si de nivelul investitiilor autonome. Cu cat coeficientul b este mai mare cu atat o scadere relativ mica a ratei dobanzii va determina o crestere masiva a cheltuielilor pentru investitii.Pozitia graficului investitiilor este determinata de panta. conducand astfel la o rata a investiilor planificate mai ridicata. Cresterea sau scaderea investitiilor autonome vor deplasa curba spre dreapta si respectiv spre stanga. Evolutia ratei dobanzii si PIB-ului in Romania Modificarile ratelor dobanzii se afla in relatie indirecta cu evolutia cererii agregate.

35 0.209.35 0.consumul G .00 0.460.048.15 0.46 84.00 40.825.982.00 80.368.972.836.849.98 112.0875 PIB real 61.05 0 98 99 00 01 02 03 04 PIB Real 05 06 100.1796 0.06 70.240.35 0.326.002.25 0.953.35 0.Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Rata dobanzii 0.480.26 65.941.204 0.810.681.cheltuielile guvernamentale I .00 0.4 120.897.713.2041 0.854.47 100.00 20.668.00 60.00 .562.669.00 Rata dobanzii Pasul urmator in determinarea curbei IS este reprezentat de introducerea relatiei (1) in ecuatia cereri agregate: CA = C + G + I + NX C .16 65.35 0.075 0.969.375.342.21 94.3 0.investitiile NX .930.2 0.exportul net 4 Billions 0.09 75.1 0.

transferuri Ta . mai scazut decat cel precedent. Din ecuatia 2 putem observa ca o crestere a ratei dobanzii conduce la diminuarea cererii agregate prin reducerea cheltuielilor pentru investitii.rata marginala a taxarii c .bi + G + NX = Ca + cY + cTr –ctY + Ia .Y1) in graficul curbei IS (graficul 2b).bi + NX = Ca + c(Y + Tr .Avem astfel un prim punct pe curba IS ce reprezinta o combinatie dintre rata dobanzii si venit unde piata bunurilor se afla in echilibru.bi + G + NX = Ca + c(Y + Tr-tY) + Ia .Ta)+Ia .CA = Ca + cYD + G + Ia . obtinand 5 .bi + G + NX = A + c(1-t)Y – bi (2) A = Ca + cTr + Ia + G + NX Tr . rezultand curba IS. Vom considera in continuare un nou nivel al ratei dobanzii. ceea ce va determina o deplasare in sus a dreptei cererii agregate (deoarece A-bi2 va avea o valoare mai mare).bi + G + NX = Ca + cTr + c(1-t)Y+ Ia .taxe t .elasticitatea cererii la venit (3) Am notat cu A partea din cererea agregata care nu este afectata nici de rata dobanzii. nici de nivelul venitului. La acest nivel cheltuielile pt investitii vor fi mai mari.Urmatorul pas consta in proiectarea punctului E1 cu perechea corespunzatoare (i1.Punctul de echilibru (E1) se va regasi la intersectia cererii aggregate cu oferta agregata careia ii corespunde un anumit nivel al venitului (Y1).Pe masura ce rata dobanzii se modifica si nivelul de echilibru al venitului se modifica.Astfel echilibrul se va muta la punctul E2 pe care de asemenea il vom proiecta in graficul curbei IS.ultimul termen al ecuatiei 2 este o constanta (bi1) astfel putem trasa functia cererii agregate plecand de pe axa verticala de la punctul A-bi1. i1. pe care il notam cu i2. Pentru un anumit nivel al ratei dobanzii.

CA CA CA=Y A+c(1-t)Y-bi2 A+c(1-t)Y-bi1 E2 A-bi2 A-bi1 Y1 E1 Grf 2a i i i1 Y2 Venitul Y E1 i2 E2 IS Grf 2b Y1 Y2 Venitul Y 6 .cel de al doilea punct necesar pentru trasarea curbei.Aceste puncte au in comun propietatea ca reprezinta combinatii dintre rata dobanzii si venit unde piata bunurilor se afla in echilibru.

cu atat curba IS va fi mai abrupta. o anumita schimbare in nivelul ratei dobanzii va produce o deplasare mare a cererii agregate. deoarece multiplicatorul m este influentat de rata taxarii. Putem deduce curba IS folosind si conditia de echilibru de pe piata bunurilor.O crestere a ratei taxarii determina reducerea multiplicatorului si deci cresterea pantei curbei IS. anume egalitatea dintre venit si cheltuielile planificate: Y = CA = A + c(1-t)Y – bi Y . curba IS va fi abrupta. 3.Aceasta la randul ei va cauza o modificare ridicata in nivelul venitului de echilibru.bi Y[1-c(1-t)] = A . Multiplicatorul o influenteaza astfel: cu cat m este mai ridicat.Aceasta concluzie poate fi ilustrata si de ecuatia urmatoare: i = A / b – Y / mb (5a) Avand in vedere faptul ca panta curbei IS depinde de multiplicator rezulta ca politica fiscala o afecteaza. Panta curbei IS Panta curbei IS depinde atat de coeficientul b cat si de multiplicatorul m iar coeficientul b o influenteaza astfel:  Daca acesta este mare. 7 .c(1-t)Y = A . cu cat sunt mai reduse atat sensibilitatea investitiilor la rata dobanzii cat si multiplicatorul. deci investitiile nu sunt sensibile la modificarea ratei dobanzii.Graficul 2b ne arata faptul ca aceasta curba are panta negativa reflectand astfel asocierea dintre cresterea cererii aggregate si scaderea ratei dobanzii. cu atat va fi mai ridicata cresterea venitului iar curba IS va fi mai plata.bi Y = (A-bi) / [1-c(1-t)] Unde m = 1/1-c(1-t) este multiplicatorul.  Daca b este mic.In aceasta situatie curba IS este aproape plata. In concluzie.

CA CA=Y A+c’(1-t)Y-bi2 A+c(1-t)Y-bi2 A+c’(1-t)Y-bi1 A+c(1-t)Y-bi1 -bΔi Grf 3a i Y1 Y’1 Y2 Y’2 Y i2 i1 IS Grf 3b Y1 Y’1 Y2 Y’2 IS’ Y Efectul multiplicatorului asupra pantei IS: o inclinatie marginala spre consum mai ridicata duce la cresterea pantei cererii aggregate si la scaderea pantei IS. 8 .

De asemenea o reducere a acestora o va deplasa spre stanga.Acesteia ii corespunde punctul de echilibru E1 de pe curba IS in figura 4b. Y = (A . modificarea depinzand de marimea multiplicatorului.In figura 4a este reprezentata o dreapta initiala a cererii agregate pentru un anumit nivel al cheltuielilor agregate A si ratei dobanzii i1.Aceasta modificare va conduce la cresterea nivelului de echilibru al venitului la aceeasi rata a dobazii i1 la punctual E2. 9 .Deci o crestere a cheltuielilor autonome va deplasa curba IS spre dreapta cu distanta egala cu produsul dintre multiplicator si modificarea cheltuielilor autonome.Acesta va fi noul punct de echilibru corespunzator curbei IS’. In continuare vom mentine constant nivelul ratei dobanzii si vom creste cheltuielile autonome la nivelul A’.bi)m ∆ Y=m∆ A Rezulta ca o crestere in cheltuielile guvernamentale sau in transferuri deplaseaza curba IS la dreapta.4. In graficul urmator este ilustrat efectul cresterii cheltuielilor autonome. Pozitia curbei IS Schimbarile in cheltuielile autonome pot deplasa curba IS.

CA E2 CA=Y A’+c(1-t)Y-bi1 A’ ΔA A+c(1-t)Y-bi1 E1 A ΔY=mΔA Grf 4a Y1 Y2 Y i i1 E1 E2 IS’ ΔY=mΔA IS Grf 4b Y1 Y2 Y Cresterea cheltuielilor autonome deplaseaza curba IS spre dreapta. 10 .

III. cu atat si costul mentinerii banilor va fi mai mare si deci mai putini bani lichizi vor fi tinuti la diferite niveluri ale venitului. k > 0 k∆ Y L2 = kY2-bi L1 = kY1-bi Grf 5 L Cererea reala de bani ca functie de rata dobanzii si venit 11 . L – cererea reala de bani k – sensibilitatea cererii la nivelul venitului h – sensibilitatea cererii la rata dobanzii i h. Cu cat rata dobanzii este mai ridicata .De asemenea. Piata monetara 1. Deducerea curbei LM Curba LM ilustreaza combinatiile dintre ratele dobanzii si nivelurile productiei care echivaleaza cu o egalitate intre cererea si oferta de bani. Cererea reala de bani depinde de nivelul venitului real si rata dobanzii. ea mai este influentata de costul pastrarii banilor care este egal cu dobanda pe care ar obtine-o populatia daca ar detine alte active. Cererea reala de bani relationeaza in sens direct cu nivelul venitului si in sens invers cu rata dobanzii: L = kY – hi.

In concluzie punctul E1 este un punct de echilibru pe piata monetara. fiind data. M. Graficul 6 arata diferite combinatii intre ratele dobanzii si nivelurile venitului astfel inca cererea reala de bani sa echivaleze oferta valabila. Plecand de la un nivel al venitului Y1 in graficul 6a vom ilustra curba corespunzatoare a cererii L1 in graficul 6b.La nivelul ratei dobanzii i1 cererea reala de bani egaleaza oferta . deci oferta reala de bani va fi M/P. De-alungul curbei LM piata monetara se afla in echilibru. Vom considera in continuare o crestere a venitului la Y2. Evolutia ratei dobanzii si cererii reale de bani in Romania Aceasta relatie poate fi verificata si in cazul Romaniei din urmatorul grafic in care am construit relatia dintre cererea reala de bani si nivelul ratei dobanzii folosind date din anul 1997 pana in anul 2006.Aceasta va duce la o crestere a cererii de bani la L2. este controlata de catre Banca Nationala astfel vom considera oferta de bani determinata si vom mentine presupunerea ca nivelul preturilor este constant. este independenta de rata dobanzii. Acesta este ilustrat in fig 6a pe curba LM.Oferta reala de bani M/P este trasata verticala deoarece.Ea are panta pozitiva aratand faptul ca o crestere a ratei dobanzii 12 . rata dobanzii va creste la i2 si deci noul punct de echilibru va fi E2. 1200 1000 800 600 400 200 0 60 50 40 30 20 10 0 Millions 12/97 12/98 12/99 12/00 12/01 12/02 12/03 12/04 12/05 12/06 Ani Cererea reala de bani Rata dobanzii Cantitatea nominala de bani. Pentru a se mentine echilibrul la acest nou nivel al venitului. ilustrata prin deplasarea curbei spre dreapta.2.Repetand aceeasi procedura vom obtine un nou punct pe curba LM.

010007 0.916239 Mean dependent var Adjusted R-squared 0.489013 Utilizand metoda celor mai mici patrate.M/P ) 3.90873 DOB -1084758. Variatia variabilei endogene (cererea reala de bani) este explicata in proportie de 91% de evolutia variabilelor exogene. Error t-Statistic GDP 0. Dependent Variable: L Method: Least Squares Sample(adjusted): 1997:1 2006:4 Included observations: 40 after adjusting endpoints Variable Coefficient Std.914034 S.62E+08 3. echilibrul pe piata monetara presupune ca o data cu cresterea ratei dobanzii sa aiba loc si o crestere a venitului.946209 R-squared 0.In concluzie. Din punct de vedere statistic estimatorul lui k este diferit de zero deoarece abaterea medie standard este mica in raport cu valoare estimatorului ( 0. Conditia de echilibru: M/P = kY – hi => i = 1/h ( kY . La cresterea PIB-ului cu o unitate.0591 3.59919 1.01 unitati monetare.2950 Durbin-Watson stat Prob. estimatorul rezultat pentru k este 0. nivelul venitului trebuie sa creasca.E. PIB-ul si ratele dobanzii din Romania in perioada 1997-2006.va duce la reducerea cererii reale de bani si pt a se mentine echilibrul.000346).000346 28.07E+17 Schwarz criterion Log likelihood -788.In cazul celui de al doilea estimator abaterea medie standard este relativ ridicata si nu putem spune cu acelasi grad de incredere ca estimatorul este diferit semnificativ de zero. Sensibilitatea cererii la nivelul venitului si la rata dobanzii in Romania In continuare am dedus econometric coeficientii k si h folosind cererea reala de bani. 557369. 13 . dependent var S.51475 39. 0. cererea reala de bani scade cu 1084758 unitati monetare.07E+08 39.01 iar cel pentru h este -1084758.D. cererea reala de bani creste cu 0. of regression 89888747 Akaike info criterion Sum squared resid 3.7 -1. La cresterea cu un procent a ratei dobanzii.0000 0.

6.Avand in vedere oferta reala initiala de bani M/P echilibrul se stabileste la punctual E1 care corespunde si graficului a ce ilustreaza curba LM initiala.Graficul b arata cererea reala de bani pentru un anumit nivel al venitului Y1.i i i LM i2 i i i2 E2 L2=kY2-bi E2 i1 E1 i1 E1 L1=kY1-bi Grf 6a Y1 Y2 Y Grf 6b M/P L 5.rata dobanzii trebuie sa scada 14 . cu atat curba LM va fi mai abrupta.Daca cererea de bani este relativ insensibila la modificarea ratei dobanzii ( h->0) curba LM va fi aproape verticala.In figura 7 am aratat efectul unei cresteri a ofertei reale de bani .caz in care o schimbare mica a ratei dobanzii trebuie sa fie insotita de o schimbare majora in nivelul venitului pentru a se putea mentine echilibrul pe piata monetara. In continuare ofera reala de bani va creste la M’/P.Pentru a se mentine nivelul de echilibru pe piata monetara la venitul Y1.situatie ce corespunde si Romaniei in perioada 1993-2006 dupa cum se poate observa in graficul urmator. In situatia inversa (h mare) ea va fi aproape orizontala . Pozitia curbei LM De-alungul curbei LM oferta reala de bani este tinuta constanta de unde rezulta ca o modificare a ei va conduce la deplasarea curbei . Panta curbei LM Cu cat este mai mare sensibilitatea cererii de bani la modificarea venitului (k) si cu cat este mai mica sensibilitatea cererii de bani la modificarea ratei dobanzii (h).

200.000.00 600.00 0. 15 .00 800.la i2.00 Dec-98 Dec-00 Dec-06 Dec-93 Dec-94 Dec-95 Dec-96 Dec-97 Dec-99 Dec-01 Dec-02 Dec-03 Dec-04 Dec-05 Millions Oferta reala de bani i LM i E1 i1 LM’’’ E1 E2 i2 E2 Grf 7a Y1 Y Grf 7b M/P M’/P L O crestere a ofertei de bani deplaseaza curba LM spre dreapta.00 400. Oferta reala de bani 1. devenind astfel LM’.00 200.Asta implica in graficul a o deplasare a curbei LM spre dreapta.Noul punct de echilibru va fi E2.00 1.

M/P )]  Y= ( hm / h+kbm )A + ( bm / h+kbm )M/P 16 .b/h( kY .M/P )  Y = m[A .Pentru a avea insa un echilibru simultan intre cele doua piete.IV. i LM i0 E IS Y0 Y Din punct de vedere algebric acest echilibru poate fi evidentiat prin inlocuirea ratei dobanzii din ecuatia LM in ecuatia IS: IS: Y = m(A-bi) LM: i = 1/h( kY . rata dobanzii si nivelul venitului sunt determinate de intersectia celor doua curbe. Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara Curbele IS si LM restrang conditiile necesare pentru ca cele doua piete sa se afle intr-un echilibru individual.

Echilibrul venitului este cu atat mai ridicat cu cat sunt mai ridicate cheltuielile autonome (A) si stocul real de bani din economie (M/P).TR) si (2) stocul real de bani (M/P). Y=γ A+γ b/h M/P Am notat cu γ = m/(1+kmb/h).acestea incluzand atat consumul cat si investitiile autonome (Ca si Ia) cat si parametrii fiscali ( G. relationand Y si P pentru nivelurile date ale lui A si M.Ultima ecuatie reprezinta chiar cererea agregata si reflecta relatia IS-LM. 17 . Ultima ecuatie demonstreaza faptul ca nivelul de echilibru al venitului depinde de doua variabile exogene: (1)cheltuielile autonome (A).

Interests and Income  www. Richard Startz: Macroeconomics (Ninth edition) > Money. Banking and Financial Markets > Monetary Theory  Rudi Dornbusch. Mishkin: The Economics of Money. Stanley Fischer.insse.jstore.Modelul ISLM.ro Reuters 18 .org  Note de curs .prof univ dr Moisa Altar  Sursele datelor: Anuarul Statistic al Romaniei Institutul National de Statistica: www.BIBLIOGRAFIE:  Frederik S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful