P. 1
69770511-59196045-Povesti-Si-Basme-Copii-2

69770511-59196045-Povesti-Si-Basme-Copii-2

|Views: 434|Likes:
Published by marius0272

More info:

Published by: marius0272 on Jan 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • BORTA VANTULUI
  • CARUTA CU ABURI
  • IEPURASUL CEL HAIOS CARUIA II PLACE MIEREA
  • IEPURASUL CEL ISTET
  • IMPARATUL ALB SI IMPARATUL ROSU
  • IOVITA FAT FRUMOS
  • Lolek si Bolek in Tara Cangurilor
  • LOLEK SI BOLEK IN WILDWEST
  • Lolek si Bolek intr-un safari in Africa
  • LOLEK SI BOLEK PE URMA UNICORNULUI POLAR
  • LOLEK, BOLEK SI IETI-OMUL ZAPEZILOR
  • MARUL
  • MASUTA FERMECATA
  • MOTANUL INCALTAT
  • OUL MISTERIOS
  • PANZA CEA GALBENA
  • PASAREA CIUDATA
  • PETRICA IN SATUL URSILOR
  • PICIOR SCHIOP
  • PIELE DE MAGAR
  • PINOCCHIO
  • Pinocchio
  • PISICA MOFTUROASA
  • PLOAIA DE STELE
  • POVESTEA LUI STAN PATITUL
  • POVESTEA MICULUI LILIAC PIPISTRELLO
  • POVESTEA PORCULUI
  • PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR
  • PRINTESA BOB DE MAZARE
  • PRINTUL PORCAR
  • PUIUL SI BOBOCUL
  • Ratusca cea urata
  • ROTI DIFERITE
  • SAREA IN BUCATE
  • SOLDATELUL DE PLUMB
  • SORICELUL SI CREIONUL
  • SPAIMA ZMEILOR
  • SUB CIUPERCA
  • SURPRIZA PURCELUSILOR
  • TARZAN
  • TINERETE FARA BATRANETE SI VIATA FARA DE MOARTE
  • ULTIMUL BALAUR
  • VREJUL DE FASOLE CARE A CRESCUT PANA LA CER

2

1

CUPRINS:
Povesti care incep cu literea
Aladin si lampa fermecata ........................................................................................................................... Ali-Baba si cei 40 de hoti .............................................................................................................................. Alis in tara minunilor ...................................................................................................................................... Aniversarea ................................................................................................................................................... .

A
5 7 12 17

Povesti care incep cu literea
Bambi ............................................................................................................................................................. . Betisorul nazdravan ...................................................................................................................................... Borta vantului ................................................................................................................................................. Bunicuta Holle ................................................................................................................................................

B
18 19 22 24

Povesti care incep cu literea
Cartea junglei ................................................................................................................................................. Caruta cu aburi .............................................................................................................................................. Cele trei rodii aurite ........................................................................................................................................ Cinci paini ........................................................................................................................................................ Cine a zis miau? ............................................................................................................................................ Cocosatul de la NotreDame ...................................................................................................................... Cocosul si culorile .......................................................................................................................................... Concursul de alergat dintre arici si iepure ................................................................................................. Copilul cel istet ............................................................................................................................................... Corabioara ..................................................................................................................................................... .

C
26 27 29 35 37 39 44 45 47 49

Povesti care incep cu literea
Degetel ........................................................................................................................................................... . Doi feti cu stea in frunte ................................................................................................................................ Doi 2

D
50 54 57

prieteni .................................................................................................................................................... .. Dumbo, elefantul zburator ...........................................................................................................................

60

Povesti care incep cu literea F
Fat frumos cel ratacit .................................................................................................................................... Fata saracului cea isteata ............................................................................................................................ Fetita cu parul de aur si ursii din padure .................................................................................................... Florita din codru ............................................................................................................................................. Fratele cel mic ................................................................................................................................................ Frumoasa si bestia .......................................................................................................................................

F
62 65 68 70 73 76

Povesti care incep cu literea
Gainusa rosie ................................................................................................................................................. Guliver .............................................................................................................................................................

G
80 82

Povesti care incep cu literea
Iepurasul cel haios caruia ii place mierea Iepurasul cel istet Imparatul Alb si imparatul Rosu Iovita Fat-Frumos

I
85 87 89 103

Povesti care incep cu literea
Lolek si Bolek Lolek si Bolek Lolek si Bolek Lolek si Bolek Lolek si Bolek in Tara Cangurilor in WILDWEST intr-un safari in Africa pe urma unicornului polar si Ieti-Omul Zapezilor

L
105 107 110 113 116

Povesti care incep cu literea
Marul Masuta fermecata Motanul incaltat

M
119 121 123

Povesti care incep cu literea
Oul misterios

O
126

Povesti care incep cu literea
Pacala Panza cea galbena Pasarea ciudata Petrica in satul ursilor Picior schiop Piele de magar Pinocchio Pisica mofturoasa Ploaia de stele 3

P
128 131 133 135 136 138 140 141 142

Povestea lui Stan Patitu Povestea micului liliac Pipistrello Povestea porcului Praslea cel voinic si merele de aur Printesa bob de mazare Printul porcar Puiul si Bobocul

143 158 160 171 174 176 179

Povesti care incep cu literea
Ratusca cea urata Roti diferite

R
180 185

Povesti care incep cu literea
Sarea in bucate Seminte in urechi Soacra cu trei nurori Soldatelul de plumb Soricelul si Creionul Spaima zmeilor Sub ciuperca Surpriza purcelusilor

S
187 189 190 195 197 198 200 202

Povesti care incep cu literea
Tarzan ............................................................................................................................................................. Tinerete fara batranete si viata fara de moarte ........................................................................................ Trei flacai calatori ........................................................................................................................................... Trei pisoi ......................................................................................................................................................... . Tup tup ............................................................................................................................................................ Turtita fermecata ...........................................................................................................................................

T
204 211 218 220

221 223

Povesti care incep cu literea
Ultimul balaur Un pantof vechi Ursul pacalit de vulpe

U
226 228 229

Povesti care incep cu literea
Vizor, craiul serpilor Vrejul de fasole care a crescut pana la cer

V
230 245

Povesti care incep cu literea
Zana muntilor ................................................................................................................................................. Ziua de nastere a ursuletului Teddy ..........................................................................................................

Z
247 251

4

A
ALADIN SI LAMPA FERMECATA

Traia odata in tara sultanului un baiat pe nume Aladin. El era tare sarac si-si
petrecea timpul hoinarind din loc in loc si jucandu-se. Intr-o zi, pe cand se juca cu prietenii in piata din centrul orasului, se intalni cu dervisul. Dervisul purta o pelerina de matase si un turban mandru pe cap. El se adresa lui Aladin: Mai baiete, nu esti cumva baiatul croitorului Mustafa? Ai vrea sa castigi cateva rupii? Cum sa nu domnule! Fac orice munca ca sa castig cativa banuti, raspunse Aladin. Atunci asculta-ma cu atentie! Tot ceea ce ai de facut e sa ma ajuti sa cautam o lampa veche. Lampa aceasta este ascunsa intr-o grota cu alte giuvaieruri. Tu esti singurul om care poti sa mi-o aduci. Vei gasi acolo o multime de bijuterii, poti sa le iei pe toate. Mie nu-mi trebuie decat lampa. Asa sa fie, domnule. Aladin urma pe dervis in afara orasului, indreptandu-se spre un loc parasit. Intrarea din fata grotei era acoperita cu o placa de piatra si putea fi data la o parte doar daca se rostea formula magica. Inainte de a patrunde in grota, dervisul ii dadu lui Aladin un inel care sa-l fereasca de toate relele. In timp ce dervisul rostea formula magica, Aladin se opri pe marginea lacului si incepu sa se joace aruncand pietre in apa. Era atat de preocupat de joaca sa, incat nici nu baga de seama ca dervisul rostise formula magica si ca usa grotei se deschise. Dervisul il striga pe Aladin si ii ceru sa coboare in grota. Aladin facu in tocmai si incepu sa coboare treptele. Dervisul il asepta afara si il tot grabea: Aladin grabeste-te sa-mi aduci lampa! Baiatul se uita in jurul lui si gasi o lampa cu ulei, tare veche si ruginita, si ii striga dervisului: Domnule, de ce tocmai lampa aceasta veche si ruginita iti trebuie? Sunt aici atatea alte minunatii!… "Poate o fi fermecata?…" se gandi in sinea sa Aladin. Apuca lampa si se indrepta spre iesire. Da-mi lampa! Ii porunci dervisul. Ajuta-ma, te rog, sa ies de aici, il ruga Aladin pe dervis. Mai intai dami lampa obraznicule! Striga dervisul. 5

care tocmai pregatea ceaiul. Daca nu-mi dai lampa. Cine credeti ca era negustorul? Era chiar dervisul cel rau! Acesta. . un negustor batran batu la usa palatului: Cumpar felinare vechi si dau in schimb felinare noi! Striga el. Apoi i se adresa lui Aladin astfel: Eu sunt spiritul acestui si voi satisface dorinta celui care il poarta.La auzul acestei voci poruncitoare. 6 . dar in calipa urmatoare Aladin se gasi acasa cu felinarul in mana si cu inelul pe deget. Aladin ramase in intuneric. Astept ordinele tale! De atunci. si incepu sa strige catva timp. Ochii ii ardeau in orbite si tinea mainile incrucisate pe piept. Aladin incepu sa dea inapoi inspaimantat. Ori de cate ori se adresau lampii. langa scumpa sa sotie. Intr-o frumoasa dimineta. In timp ce lustruia lampa aceasta incepu sa fumege si din fum incepu sa se ridice un gnom. S-a uitat in jur neajutorat si apoi si-a amintit de inel. Spiridusul nu zise nimic. Eu sunt spiridusul aceste lampi si de azi incepand te voi servi pe tine. ii ceru el inelului. eu sunt noul tau stapan! Striga dervisul. Din acel moment si Aladin si Iasmina se mutara in palatul daruit de spiridus.Scumpa mea pune praful acesta in ceaiul dervisului o ruga Aladin pe sotia sa.As vrea sa ma duc acasa rosti Aladin. Du-ma la iubita mea. sa pieri odata cu ea! Il ameninta dervisul si incepu sa bolboroseasca formule magice. prea frumoasa fata a sultanului. Printesa era asa de frumoasa ca lui Aladin ii cazu draga de indata ce o vazu. pe cand printesa se gasea singura acasa. Intr-o zi. Si sultanului ii fu pe plac tanarul asa ca ii dadu binecuvantarea tinerei perechi. Aladin se trezi in bucataria dervisului. Aladin o zari in piata publica pe Iasmina. nu pot trai fara ea. Cine vrea sa faca schimb cu mine? Iasmina care nu stia de secretul lui Aladin. si vreau sa ma duci pe un taram indepartat impreuna cu printesa si cu acest palat! Cand Aladin ajunse acasa vazu ca palatul si printesa disparusera. . La rostirea acestor cuvinte. Anii au trecut si Aladin se facu un tanar chipes. Iti astept ordinele! Spiridusule. Aladin si mama sa nu au mai dus lipsa de nimic. ce puse mana pe lampa se ivi spiridusul: Eu sunt spiridusul lampii si de azi incepand tu esti stapanul meu. dar apoi isi dadu seama ca totul era in zadar si ca nimeni nu-l putea auzi. din inelul pe care il primise de la dervis iesi un spiridus. Cat ai zice peste. Ii povesti mamei sale intamplarea ciudata prin care trecuse iar aceasta in timp ce il asculta pe baiat incepu sa curete lampa prafuita. aceasta le satisfacea toate dorintele. placa de piatra se ridica si bloca iesirea din grota. Incepu sa i se faca frig si chiar in momentul in care isi freca mainile cu disperare. schimba iutevechea lampa cu una noua si aratoasa.

bau ceaiul si in cateva secunde dormea dus. iar poporul ii sarbatori asa cum se cuvine. Aladin lua lampa si il ruga pe spiridus sa-i duca acasa. iar Aladin si Iasmina au trait in pace si fericire pana la adanci batranete. cat se poate de repede.Cand se intoarse dervisul. 7 . La vederea lor. Despre dervisul cel rau nu amai auzit nimeni niciodata. sultanul incepu sa-i curga lacrimile de bucurie.

care cu pusti. capetenia lor desigur. giuvaericale. Era taietor de lemne si isi castiga tare greu painea zilnica din vanzarea lemnului pe care-l taia in padure.Sesam. covoare. dand la iveala o deschizatura in piatra. ducandu-si sacii burdusiti la adapost. Cu siguranta sunt banditi! Dar oare ce-o fi in sacii aia doldora pe care ii cara dupa ei?" Unul dintre ei.De unde ai galbenii astia? Il intreba ea speriata. nevasta lui Ali Baba isi vazu barbatul intorcandu-se acasa cu un sac plin cu galbeni. Ali Baba nu cutezase sa coboare din copac. iata. tocmai cand isi lega magarusul de trunchiul unui copac. "Drace. stanca se dadu la o parte. care cu sabii. isi zise el. se dadu jos din copac si zise: . Nu mai vazuse niciodata atatia calareti la un loc. Astepta cu rabdare venirea noptii.ALI BABA SI CEI 40 DE HOTI Traia odata in Persia. vai. Hotii descalecara si ei si intrara unul dupa altul in pestera. un om pe nume Ali Baba. "Cine sa fie oare?" se intreba speriat Ali Baba. pamantul i se misca de sub picioare si. Ali Baba intra si el in pestera… Nu mica ii fu mirarea lui Ali Baba cand se pomeni in fata unor minunatii cum nu mai vazuse niciodata: podoabe. deschide-te! Se auzi un uruit infundat. fiecare in teaca ei frumos cizelata. "Nu mi se par a fi oameni de treaba. Dar iata ca hotii iesira din pestera. deschide-te! Pe data. Apropiindu-se de o stanca uriasa. de parca nici nu s-ar fi clintit. Dupa ce ascunse magarusul in tufis. Daca sunt de furat. Era o neasemuita comoara! Cand se lumina de ziua. isi spuse el. sipete din lemn sculptat si arme de mare pret. de data asta cu mainile goale. tare as vrea sa stiu mai multe…" Dar. Numara el vreo patruzeci. toti inarmati. Ali Baba se catara in copac si se ascunse cum putu el mai bine printre crengi. descaleca. stanca se rostogoli intr-o parte.Sesam. nici nu se indepartasera bine hotii. Intr-o buna zi. in vremuri de demult. n-am nevoie de asa ceva! 8 . ca stanca se si asezase din nou la locul ei. auzi tropot de cai prin locurile acelea nu prea umblate. intinse bratul si rosti solemn: . gramezi de aur si argint. Numai ca Ali Baba nu uitase formula magica. .

se infurie el.Ia te uita. si o lua spre padure… Nu-i fu deloc greu sa dea de pestera. si o lua inapoi catre casa. deschide-te!". iar bolovanul cel urias se dadu imediat la o parte dupa ce Casim rosti formula magica.Stai linistita. Scotandu-si sabiile din teaca. tragand dupa el zece magari incarcati cu saci si cufere. acesta o porni pe data in cautarea fratelui sau.Cand. . fratele lui Ali Baba. Nu inseamna ca am furat daca am luat de la hoti. Numai ca erau atat de multi. caci ai sa mori! .Fa-ti rugaciunea. ce vazuse el acolo si se minunase. pe spinarea magarusului. pe cand se trudea el sa vare comorile in cufere. Dar. nemernicule. pe care-l gasi facut bucatele de banditi. sarantocul de frate-tau are bani de aur. ii spuse lui Casim cum venisera cei patruzeci de hoti. ii zise el mieros. Nevasta lui Ali Baba vru atunci sa numere galbenii. nu baga de seama ca un galben ramasese lipit de fundul vasului. . roasa de invidie. ca sa nu ramana fara raspuns. bolovanul se misca din loc si pestera se deschise. incat se vazu nevoita sa ceara cu imprumut o banita de cantarit de la Casim. puse un pic de grasime pe fundul banitei… Cand Ali Baba ii inapoie banita. care se intoarsera cu noi bogatii. si ma bucur foarte. . care era foarte bogat. Fara sa se supere. cum carasera ei bogatiile in pestera. Numai ca. ii spuse ea barbatului ei. Haide… mai repede.. Casim il chema la el pe Ali Baba. . 9 . deschide-te!… Incerca in fel si chipsa induplece stanca sa se dea la o parte. Si asta e doar inceputul. se napustira spre Casim strigandu-i: . Mult se jeli! In cele din urma. Furios si invidios. mai zise el si ii povesti toata tarasenia. fara sa lase nici macar un galben pentru fratele sau. isi aminti Casim formula corecta: "Sesam. ii raspunse Ali Baba. locul unde se afla pestera si ii dezvalui pana si formula magica! Astfel ca. Ali Baba izbuti sa o linisteasca. Cu mahnire in suflet puse ramasitele intr-un sac. pestera se inchise.Vazand ca barbatul ei nu se mai intoarce. De acum nu vom mai avea nici o grija.Deschide-te odata. nevasta lui Casim dadu fuga acasa la Ali Baba si ii marturisi totul.Dar ce vrei sa cantaresti? isi intreba cumnata. In pestera se afla de o suta de ori mai multe bogatii. Si iac-asa. In zadar insa. deja doldora. la caderea noptii. .Pai. cum ai izbutit? Si naivul Ali Baba ii povesti de-a fir-a-par totul. o minti nevasta lui Ali Baba.Stiu ca esti bogat acuma. ia spune-mi si mie. dar prin deschizatura dadura navala hotii. in sfarsit. niste grau. Dar Casim avea si el o nevasta curioasa din fire. Cealalta n-o crezu si. Multe lacrimi varsa nevasta lui Casim. Casim nu-si mai amintea cuvantul potrivit! . Casim iesi din oras.

Ca sa se mai racoreasca. Capetenia hotilor isi intipari bine in minte locul si se duse sa-si caute oamenii. Ali Baba. cand capetenia hotilor se infatisa la el acasa. Tot asa nimanui nu i se paru ciudat cand ele se instalara in casa lui Ali Baba. zise el. care se lasa momit e o punga plina cu galbeni si-l trada a doua oara pe Ali Baba: . Dar tu sa nu sufli nimanui o vorba! Ai priceput? . ti-o jur. Trei zile mai tarziu. Capetenia hotilor se pomeni. asa cerea traditia pe vremea aceea in Persia. .Da. nu-l putu recunoaste si-i dadu crezare cand acesta ii spuse: . facand pe portile lor cate o cruce alba. Apoi. Catarii mei au carat toata ziua treizeci si sase de chiupuri pline cu ulei pe care le voi vinde maine la targ. intr-o buna zi. ca si mine. cativa galbeni il facura sa si-o dezlege. "Amice. Astfel ca nimeni nu se mira atunci cand. Animalele sunt istovite. Daca faci asta pentru mine. vaduva lui Casim si slujnica ei. Intamplarea a facut ca hotii sa dea tocmai de Mustafa.Asta nu ma impiedica sa cos! Protesta batranul.Intr-acolo. corpul lui Casim fu cusut si facut intreg la loc. Apoi. N-ati putea sa ne dati gazduire pentru o noapte? 10 . Cine a mai pomenit un cizmar orb? . Dar cei ce s-au mirat cel mai tare au fost hotii. ii facu el insusi o vizita cizmarului. Unul dintre ei facu o cruce cu creta pe poarta casei ca sa-si poata aminti locul. . aproape orb. Morgiana. nimeni nu trebuie sa stie ce s-a intamplat.Ai grija. Degeaba se mai stradui el sa-si mai tina apoi limba. care nu-l vazuse prea deslusit la chip. puse sa li se taie capetele celor trei oameni. a doua zi. o sa te rasplatesc bine. Si uite asa. Si se infurie amarnic. zise el. De cum se lasa intunericul.Poti sa cosi un mort taiat bucati si sa-l faci la loc intreg? il intreaba el pe batranul cizmar.. aratand cu toiagul in directia casei acestuia.Sunt negutator. ele dadura de veste ca acesta raposase. ii raspunse Mustafa. asadar in mare incurcatura la vederea acelor semne pe toate portile. ea se grabi sa insemneze cu creta toate casele din cartier. Si astfel aflara hotii unde isi avea locuinta Ali Baba. Saptamana trecuta am cusut un mort. o sa primesti in curand o vizita…" Numai ca banditul nu avea de unde sa stie ca slujnica Morgiana il vazuse. "Cum de a putut sa dispara din pestera nemernicul pe care l-am ucis? Se intreba cu nedumerire capetenia lor.Ia te uita! Prinsera ei a-si bate joc. Cu siguranta ca mai stie cineva locul si formula magica!" Si atunci se hotari sa trimita pe trei dintre oamenii sai ca iscoade in oras. raspandira zvonul ca stapanul Casim era foarte bolnav. isi zise el in barba. Eu am un pic de treaba cu Mustafa cizmarul.

care era numai ochi si urechi de incantare. Iar aici. Cand o simti tot mai aproape de el. Nu era capetenia. 11 . . cand auzira iarasi pasi in curte. Ea capata o zestre asa de frumoasa. capetenia iesi pentru cateva clipe in curte: .Fii binecuvantata! Tu mi-ai salvat viata! Iar a doua zi. inchise ochii de placere. Cu totii pieira opariti cu ulei clocotit. ingosandu-si vocea. In chiupuri se aflau ascunsi cei treizeci si sase de hoti. Morgiana ii ceru ingaduinta sa danseze pentru a-si cinsti cum se cuvine oaspetele. care se dusese dupa apa la fantana.Fireste. glasui: . isi zise Morgiana… Apropiindu-se de stapanul ei. Nici ca mai avura hotii timp sa urle de durere.Ce-ai facut. se invoi Ali Baba. Ghinionul lor. calare pe magarul sau: comoara se afla acolo si-l astepta doar pe el si pe cei dragi lui. Ali Baba n-o uita pe Morgiana. Cine ar fi banuit ca avea ea de gand? Cu siguranta nu banditul. Ali Baba.Si acum e randul capeteniei.Stati linistiti. Dar cand Morgiana il duse afara si-i arata banditii ascunsi in chiupuri. Si-atunci. Numai ca ea alese sa ramana credincioasa stapanilor ei si nu dori sa-i paraseasca. incantat de ideea fetei. Se intoarse apoi tiptil in curte si varsa uleiul fierbinte in fiecare chiup. nerabdatori sa tasneasca si sa ucida pe toata lumea din casa.Acum e momentul? Intrebara hotii ceva mai tarziu. Doar Morgiana simtea ca nu poate avea incredere in asa-zisul negutator. ci Morgiana. incat ar fi putut sa traiasca ca o regina. Pe motiv ca trebuie sa aiba grija de marfa sa. iar stapanului lor ii oferi o minunata cina si un pat bun intr-una din incaperile casei. Inca na sosit momentul. nefericito? striga Ali Baba ingrozit. Aceasta se duse sa-si ia niste straie mai potrivite si ascunse un pumnal in cutele salvarilor. veti ataca atunci cand va voi da eu de stire. la fel de modest. Ali Baba ii spuse: . Morgiana scoase din cingatoare pumnalul si i-l infipse in inima! .Nu inca… Si se intoarse la bucatarie. lua un vas mare in care turna ulei incins. . se duse la pestera. O privea vrajit pe fata care dantuia in fata lui. Cum era isteata. . pricepu pe data cine se ascundea in chiupuri si. Si nu gresea… Dar nu de ulei era vorba. tot la caderea noptii. Ali Baba o lua in familia sa si de atunci incolo Morgiana deveni fiica lui. le sopti el hotilor.Ali Baba baga catarii in grajd.

si un evantai. spuse Alice si incepu sa planga. spuse Alice. se opri pe o gramada de frunze. Dar nu trecu mult timp si Alice descoperi sub masa o cutiuta. zari o cheie aurie asezata pe o masa de sticla. Intr-o clipa. la poalele unui copac. Alice manca prajitura si simti cum creste. intr-adevar. i se potrivea perfect. fara sa se intrebe nici un moment cum Dumnezeu avea sa mai iasa de-acolo. scose un ceas din buzunar. Alice auzi lipaitul unor picioruse. Deodata.Of. Alice se plictisea sezand impreuna cu sora sa la umbra unui copac. incat ajunse cu capul in tavan. Privind prin deschizatura mare cat pentru o pisica. formand o baltoaca mare in jurul ei. se uita la el si porni grabit mai departe. Alice il urma. uitandu-se in jur.ALICE IN TARA MINUNILOR Intr-o dupa-amiaza fierbinte de vara. Alice puse cheia la loc pe masa de sticla. cu litere din zahar: "MANANCA-MA". vazu o gradina minunata cu flori viu colorate. tinand in maini o pereche de manusi albe. iar ea se afla acum intr-o sala lunga si joasa. . Chipul i se insenina la gandul ca va incapea pe usita. Scapase teafara si. Dar cheia se gasea inca pe masa si fetita intelese ca nu mai avea nici o cale de a ajunge la ea.Acum n-o sa mai incap pe usa cea mica. Iar cand incerca s-o descuie. In cutiuta era o prajitura pe care era scris. dar bautura avea un gust atat de delicios. 12 . pline de carti. spre mirarea ei. In cele din urma. Marginile acestuia erau intesate cu rafturi si dulapuri. incat Alice o sorbi pe toata. Alice izbuti sa potriveasca cheia in usita.Ce ciudat ma simt! spuse ea. Ducesa! Daca mai intarzii s-a zis cu mine! Zarind-o pe Alice. Iepurele Alb reaparu. Iepurele nu se mai vedea nicaieri. Dintr-o data. cand observa o usa mititica. vazu trecand un iepuras alb. Iepurasul se opri. Alice ridica o manusa si o puse in mana. Incerca cheia la toate usile si tocmai se pregatea sa se dea batuta. in spatele unei perdele. Murmura: . Arzand de curiozitate. Dar. Parca intru la apa. iar Alice cadea destul de incet ca sa se uite la ele in trecere. lampi si borcane. din piele fina. Alice era acum inalta doar de-o schioapa. Descoperi ca se pravalea in aceea ce parea a fi un put nespus de adanc. pe masa aparu o sticluta. spre bucuria ei. Crescu atat de inalta. Si. Alice alerga dupa el si il vazu facand un salt si disparand intr-o scorbura uriasa. pe a carei eticheta erau scrise cuvintele: "BEA-MA". Lua o inghititura. . Iepurele scapa manusile si evantaiul si o rupse la fuga. .Pesemne ca iar am intrat la apa. Spre uimirea ei. asa si era. Iar lacrimile se adunara. usita se deschise. Necajita.

Alice isi vantura mana prin aer si atunci o puzderie de pietricele se repezira asupra ferestrei. ea gasi si sticluta. Timp de o clipa. Alice fu declarata invingatoare. proptita zdravan in piciorul ei. Apoi.Poate daca beau din ea. aceasta se aglomarase cu tot felul de creaturi care cazusera in ea. Dar ar trebui sa-i duc totusi lucrurile. Alice ramase singura in acest loc atat de ciudat. si-i striga: . se trezi cu capul in tavan. Era prea mare ca sa mai poata iesi pe usa si. Rugata sa tina o cuvantare. Si. pana se uscara de-a binelea. Si curand ajunse destul de mica pentru a putea 13 .Din nebagare de seama. Soricelule. Dar cand vazu mana ei uriasa iesind pe geam. Intra si se repezi la etaj. ce sa vazi. uzi leoarca si nefericiti. tu stii cum se iese din baltoaca asta? il intreba. Intorcandu-si ochi in jur. o Rata si o Broasca Testoasa. Atunci Pasarea Dodo spuse: . . Ducesa! Of. Apa incepu sa scada.Mary Ann. azvarlite de Iepure. In cele din urma iesira cu totii la mal. uitand ca cele mai multe dintre ele se temeau de pisici. isi scoase o mana pe geam si picioarele prin casa scarii. un Elefant si o Girafa. plus altele cateva. iar Pasarea Dodo ii inmana solemn un degetar drept premiu. Alice o rupse la goana in directia pe care i-o aratase. Tot pe masuta. M-am plictisit sa fiu atat de mica. Marcara traseul si toti o luara la goana. blanita si mustatile mele! Unde le-oi fi pierdut oare? Apoi o observa pe Alice. Si toate o luara la fuga. Alice auzi pe Iepure strigang la Mary Ann sa-i deschida usa. Iepurele scoase un strigat.Pesemne ca-si inchipuie ca sunt menajera lui. Si acestea ajunsese la o casuta dragalasa si ingrijita. da fuga acasa si adu-mi manusile si evantaiul! Speriata si nedumerita. spuse ea. Incercand sa faca putina conversatie. incepu sa descreasca. Alice le vorbi despre draga ei Dinah. inainte sa fi ajuns la jumatatea sticlei. . dar apoi Iepurile se intoarse. si curand Alice si Soarecele putura sa stea in picioare. In timp ce Alice si Soarecele continuau sa inoate prin balta. daca le gasesc.Cred ca cea mai buna metoda sa ne incalzim este sa ne luam la intrecere.Vai. Manca iute una si. dadu peste un soarece care cazuse si el in apa. murmurand: .Of. Spre mirarea lui Alice. murmura Alice. care cum se pricepu. Dar soarecelui nu-i placea defel ce auzea. unde gasi manusile si evantaiul pe o masuta de langa fereastra. pentru ca continua sa creasca. ma va face sa cresc din nou. ba incepu sa tremure de frica. Dinah. Alice aluneca-pleosc! si se trezi pana la barbie in balta de lacrimi pe care le varsase pe cand era mare. Alice ii povesti Soarecelui despre pisica ei. pietricelele se preschimbara in prajiturele. .

O bucatareasa amesteca intr-o oala care umplea aerul cu nori de piper. Sub ochii ei. raspunse Pisica. .iesi pe usa. Iute. care nu stiu cum sa iasa mai repede. Iar la stanga. Alice batu la usa. . cu un Harciog adormit intre ei. isi spuse Alice. un Iepure de Martie. unde gasi o Soparla. ca simti cum creste. in timp ce gatul ii era lung ca un sarpe. in urma unui decret al Reginei de Inima Rosie. . Palarierul ii spuse ca. inca ametita de lovitura pe care i-o arsese cand isi vanturase mana prin aer. care isi luau ceaiul la o masa intinsa sub un copac. Pestele Valet scoase la iveala o tava. cealalta parte te face mai mica. O invitatie de la Regina. Curioasa. "As vrea sa cresc pana la inaltimea mea obisnuita si sa mai gasesc odata gradina aceea minunata". un Peste Valet se apropie in goana de usa deschisa de o Broasca Valet. Holul dadea intr-o bucatarie. spuse aceasta somnoroasa. Apoi se indeparta tarandu-se alene. spuse Omida. Nu peste multa vreme. unde o zari pe Ducesa care sedea pe un scaunel si zgaltaia din toate puterile un prunc. Amandoi sunt nebuni. "Trebuie sa fie Ducesa despre care vorbea Iepurele". dar pentru ca nu-i deschise nimeni. Apoi Alice rataci printr-o padure pana ce ajunse la o casuta. Alice o lua la fuga cat o tinea picioarele. iar o pisica mare dormea deasupra caminului. care sedea pe o ciuperca si tragea dintr-o narghilea. cu un zambet pe fata. Creatura o privi somnoroasa. Aerul incarcat de piper era de nesuportat pentru Alice. descoperi ca ajunsese cu capul deasupra varfurilor copacilor. la un joc de crochet. 14 . Speriata. Mare ii fu mirarea lui Alice cand constata ca pisica sedea acum pe creanga unui copac. intra. . Alice porni mai departe. Rupse o bucatica dintr-o margine si o alta bucatica din marginea cealalta si se hotari sa incerce mai intai bucatica din mana dreapta. pe care se afla o scrisoare si spuse. Se intalni cu o omida colorata in albastru si galben. lasand-o pe Alice sa mediteze in fata ciupercii. Apoi Alice dadu peste Iepurile de Martie si peste Palarier. . lua o imbucatura din cealalta jumatate de ciuperca si ciuguli din ea pana ajunse la inaltimea ei obisnuita. pentru ei era totdeauna vremea ceaiului si niciodata vremea de culcare sau vremea cinei. . Abia ce muscase putin. isi spuse ea.Eu sunt Pisica din Cheshire.Ma poti ajuta sa cresc pana la inaltimea mea obisnuita? o intreba ea pe Omida.Pentru Ducesa.Ce fel de oameni locuiesc aici? intreba Alice.O parte a ciupercii te va face mai inalta.La dreapta sta un Palarier.

Vazand-o ca nu joaca. jocul era destul de greu.Ce vis curios am avut. iar portile erau soldatii care faceau podul. flamingoul meu a zburat. bilele erau arici. spuse ea. Uimita. Alice vazu cum gradinarii dadeau peste trandafirii albi cu vopsea rosie. Alice simti ca i se face foame. alaturi de sora ei.Chem martorul urmator! striga ascutit Iepurele. Toata lumea se repezi in sala de judecata. Pentru Alice.Si cum iti place Regina? intreba Iepurele. incercand sa le indeparteze. care crescuse de-acum la inaltimea ei obisnuita. asezata pe o masa.Atunci. Regina nu poate suferi trandafirii albi. . 15 . Dintr-o data. Vazand-o pe Alice.La locurile voastre striga Regina. Ca de nu. spuse Regele catre jurati. unde Juvete in lanturi statea in fata Regelui si a Reginei. .Aici! tipa Alice.Deloc.Juvetele de Inima Rosie a furat tarta Reginei. Va rog sa dati verdictul! Pe neasteptate. iar ariciul a luato la sanatoasa. ca rasturna boxa cu jurati. sarind cu atata graba. va tai tuturor capetele! Alice nu-si mai gasea ciocanul si bila. . Chiar atunci se auzi in departare un strigat: "incepe procesul!". Ducesa o cuprinse cu bratul. O tarta mare. Lua cheia de pe masuta de sticla si ciuguli din ciuperca pana ajunse inalta de-o schioapa.Dar. hai sa jucam crochet! stiga Regina.Nici nu-ti inchipui cat de mult ma bucur sa te revad. . . Ducesa si Iepurele Alb intrara si ei in jocul de crochet.Prostii! . scriind preocupati pe tablitele lor. In spatele ei sedeau juratii. Majestatea voastra. Nu sunteti decat un pachet de carti de joc! Auzind acestea. Ce faceti aici? ii intreba.Taiati-i capul! zbiera Regina. Apoi. . Alice simti cum incepe sa creasca iar. . E atat de… Dar o zari pe Regina care tragea cu urechea si continua: . tot pachetul acela de carti de joc se arunca asupra ei. .Trecu printr-o usa taiata intr-un copac si se trezi din nou in sala cea lunga.Cui ii pasa de voi? Spuse Alice. Alice incepu sa planga. Ciocanele erau de fapt flamingi. protesta Alice. dar mai apoi se indrepta de spate si zise: . iar Alice se porni sa tipe. spuse un gradinar. incat nici nu mai are rost sa mai jucam. raspunse Alice. Regina tipa: . Alice! . deschise usita si patrunse in gradina minunata. trona in mijlocul salii.Taiati-i capul! . spuse Ducesa. Alice se trezi la poalele copacului.… sigur ca o sa castige. . in sfarsit. Privind scena.

ii raspunse sora ei. in timp ce-si beau ceaiul. Alice ii povesti minunatele ei aventuri in Tara Minunilor.. Si. 16 .Trebuie sa mi-l povestesti pe tot la ceai.

Tatal si mama-Arici. Zis si facut. Imposibil sa venim. ii vom invita pe cei cinci frati-Broscuta. Insa. mama! Voi merge sa cer vecinilor nostri tot ceea ce ne lipseste pentru organizarea sarabatorii".. prudenti si meticulosi ca intotdeauna. in hartie. vom avea exact zece invitati. o mica iepuroaica. mama Candidei era. pentru a nu se sparge!". Atunci Candida zise: "Nu te nelinisti. Pisicuta. astfel. o telegrama le dadu o veste rea: "Suntem toti la pat cu oreion. si pentru tatal tau!". trei pahare si trei scaune: pentru mine. unul cate unul. Mezinul familiei Cartita se arata foarte saritor: "Daca vrei. voi duce chiar eu mamei tale toate lingurile de care are nevoie!". Merse la mama-Urs sa-i ceara zece scaune.. in sfarsit.ANIVERSAREA A fost odata. La multi ani! Verisorii tai. ea afla cu bucurie ca cei 10 verisori ai ei vor veni sa o viziteze. mezinul Cartita si Aricelul. aveau sa se distreze pe cinste! Insa mama Iepuroica era ingrijorata: nu era pregatita sa primeasca atatia invitati! "Ce-o sa ne facem? Nu avem decat trei farfurii. Spre seara. cei doi Ursuleti. Impreuna. Broscutele promisera sa-i imprumute cescutele lor de indata ce-si vor termina gustarea. ii zisera: "vrem sa-ti imprumutam cateva pahare. in ultimul moment." Insa Candida nu se lasa descurajata si avu o idee geniala: "Pentru ca au fost atat de draguti cu noi. asa cum am prevazut!" 17 . totul era gata pentru splendida aniversare. dar trebuie mai intai sa le ambalam. In ziua aniversarii sale. pe nume Candida. iepurasii. pentru tine. linistita: datorita adorabililor lor vecini. apoi alerga sa caute zece farfurii la mama-Pisica.

Acesta l-a adapostit si l-a ajutat cu blandete sa se vindece. Bambi a simtit in sold o durere ascutita: il ranise glontul unui vanator. Iarna. A reusit sa fuga cu greu si s-a dus la tatal lui. Regele padurii. Intr-o zi. avea deja destui prieteni: iepurasul. 18 . Bambi avea o fire vesela si era foarte curios. Il chema Bambi. o alta primejdie s-a abatut peste linistea padurii: vanatorii! Ei au sosit pe intinderea alba si au omorat. Bambi a fost ales Rege. tatal lui Bambi. De cum a sosit toamna. ierburile si toate zgomotele. cintezoiul si veverita. dar adesea ii era dor de mama. Ar fi vrut sa cunoasca toate vietatile padurii. Regele padurii. La sfarsitul iernii. Bambi se facuse mare. Bambi s-a ratacit. il invata cu grija sa recunoasca mirosurile. despre fluturi. Blanita-Mladita si BoticMic. Cand s-a intors in padure. Pe mamica lui Bambi au doborato cu un glont. soricelul. animalele s-au bucurat sa il vada din nou printre ele. Venise acum randul lui sa aiba grija de Blanita-Mladita si de celelalte animale. au inceput ploile. pe cand se juca impreuna cu prietenii. l-a gasit si l-a dus inapoi la mama lui. Pana la venirea verii. Dar Regele padurii.B BAMBI A fost o data ca niciodata o poienita inflorita unde a venit pe lume un pui dragalas de caprioara. era fiul Regelui padurii si toate animalele au venit sa-l vada. Mai tarziu. multe animale. Dar cel mai mult ii placea sa se joace cu verisorii lui. Bambi invatase multe lucruri de la mama lui: despre flori. fara mila. despre lacuste… In plus. Intr-o zi. Marele Cerb.

Dintr-un salt Iepurele a sarit pe malul celalalt si a inceput sa strige: . Iepurele n-a zis nimic. s-a dat putin inapoi. Cand au ajuns pe loc uscat. . pana la urechi.a spus Ariciul. ce te tot tarasti acolo? Probabil. Cap . 19 .Bravo tie. Iepurele sare din musuroi in musuroi. Au pornit mai departe.. De mirare. l-a ajuns din urma Iepurele.peste toate . a infipt betisorul in mijlocul rauletului si dintr-un salt -.Hei. Au mers mai departe pana ce au ajuns la un raulet. ca m-ai salvat! .Hei.. N-au mers mult si s-au trezit la o mlastina.Asta nu-i un betisor oarecare .Eu nu stiu nicidecum sa sar . alaturi de Iepure.s-a suparat Iepurele si a lovit betisorul cu piciorul.m-a ajutat betisorul cel nazdravan -. mai sa cada.iata-l pe celalalt mal. Cap . Pana acasa drumul fiind lung merg si discuta. Iepurele ii zice ariciului: .Asta-i buna! Nu eu. . Deodata. n-ai cum sa ajungi cu el aici! Ariciul n-a zis nimic. Pe drum. Dar Ariciul a ridicat betisorul. de-a curmezisul drumului… un betisor.saritor. iepurele s-a mirat: . si-a luat avant. . doar a mormait inciudat. deci stii sa sari! . Luat cu vorba. . In doi drumul este de doua ori mai scurt.BETISORUL NAZDRAVAN Ariciul mergea spre casa.a explicat Ariciul. ca a alunecat de pe un musuroi si s-a dus in smarc.Tine-te de betisor! Cat poti de tare! Iepurele s-a prins de betisor.nazdravan.Iti multumesc.Ah. ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. aruncand-ul cat colo. l-a pus pe umar si a alergat sa-l ajunga din urma pe Iepure.. arunca betisorul.. Ariciul s-a incordat din toate puterile si l-a tras din mlastina pe prietenul sau. Vazand la Arici betisorul. ci betisorul cel nazdravan . betisorul tau. Este un betisor . Ariciul s-a catarat pe musuroi. si-i striga: .acum va incepe sa-nghita apa si se va ineca.Tepos. Iepurele nu-l vazuse si se impiedica de el. cat mai aproape de Iepure. Iepurele a ramas cu gura cascata: . Acum.din necaz bun salvator. Dar n-a apucat Iepurele sa termine ce-avea de spus. Ariciule. Ariciul merge in spatesi cu betisorul incearca tot drumul. tu!. si au pornit impreuna.Tepos.

ajungand chear aproape de cuib. Pana acasa nu mai este mult.ciripeau ei. Dar Ariciul nu se lasa: merge inainte si cu betisorul da crengile la o parte.Ajutor.Stai in picioare langa copac.in . am sa te infulec cu blana cu tot! Iepurasul a inceput sa tremure de frica. multumim. pe deasupra lui. a raspuns Ariciul. . tot in urcus. nestiind ce sa faca. de dupa un copac.ridicator. sprijinindu-se in betisor. a ridicat cat a putut betisorul.in sus . Ariciule. si.Iti multumesc. 20 . esti tepos.Cu tine.greu sa ajungi la el. dar pe tine. Dar drumul era greu. Urecheatule. s-a facut alb ca varul si nu se mai putea clinti din loc. n-am nici o treaba. cu atat padurea este mai deasa. de parca picioarele i-ar fi infipte in pamant. . Dar deodata. fara sa se uite in urma sa. mai sa se prabuseasca de oboseala. Ariciule! Bine gandit! .Au mers mai departe si. pe-aci ti-e drumul. iar parintii sai se roteau in zbor.Stai! Iepurele si Ariciul s-au oprit. A inchis ochii . mai intunecoasa. clantane din dinti si zice: . Fugea de-i sfaraiau calcaiele. Au trecut prin padure si au iesit la drum deschis. nici Ariciul. intunecate. Puisorul a mai ciripit odata si a sarit drept in cuib. m-ai salvat si din gura Lupului! . au vazut jos. ci betisorul cel nazdravan . Numai Ariciul nu s-a pierdut cu firea: a apucat zdravan betisorul si din toate puterile l-a lovit pe lup pe spinare. Ariciul inainteaza. ajutor! . Si au pornit mai departe.. Au intrat in padure. nici Iepurele nu stiau sa se catare in copac. Cu cat inainteaza..Bravo. Lupul a urlat de durere. . Dar o mana de ajutor trebuie sa dea. s-a urcat pe umerii Iepurelui.Nu eu. a facut un salt inapoi. Cazuse din cuib si tipa jalnic. Lupul isi linge botul. multumim! Iepurele ii spuse Ariciului: . Cuibul era foarte sus .Multumim. Ariciul a asezat Puisorul pe capatul betisorului. Iepurele a facut precum i s-a spus. cu fata spre el . le inchide calea si maraie: . Ce s-au mai bucurat tatal si mama lui! Zburau in jurul Iepurelui si Ariciului ciripind: .ce loveste . pe pamant.acum o sa-l infulece lupul. dar Iepurele nu mai poate sa mearga. ci betisorul nazdravan . chear la marginea unei paduri mari. dar bietul Iepure a ramas in urma. Iepurasului i se face frica.Asta-i buna! Nu eu.dusman. Ariciule.a poruncit el Iepurelui. S-a gandit Ariciul din nou cu folos. un Puisor. le sare in fata un lup.

.tine-te de betisorul meu.asta .Nu-i nimic . S-a prins Iepurele de betisor. Se bucura cu totii de revedere.Adevarat ai grait: important nu este betisorul. n-as fi ajuns sa-mi mai vad casa..tau. .si a facut semn spre frunte .Nici o grija . iar Ariciul il trage dupa el. . Iepurele insa s-a impotrivit: . daca n-ar fi fost betisorul tau fermecat..a zis Ariciul.dar nazdravania lui uite unde este! Acum Iepurele a inteles totul: . poate ti-o mai fi de folos. dar nazdravania lui . iar Iepurele ii spune Ariciului: Ehei. Rade Ariciul si ii raspunde: . ci mintea luminata si sufletul bun! 21 . . unde de multa vreme il asteptau Iepuroaica si Iepurasii.Uite . Asa l-a dus Ariciul pe Iepure pana acasa.fermecat? .oricand se poate gasi un betisor.Iti daruiesc tie acest betisor. Si Iepurelui i s-a parut ca-i este parca mai usor sa mearga.betisorul .Dar ce-o sa faci tu fara betisorul .a raspuns Ariciul.zice el Aeiciului .nazdravan m-a ajutat si de aceasta data.

Tocmai treceau prin sat niste tigani si hapsanul a cumparat de la ei un magar. sa-i spui: "Nuca deschide-te!" Omul a multumit pentru nuca si s-a intors din drum. Dimineata. Acum s-a suparat si mai rau. I-au inapoiat omului si nuca si magarul si carja dupa ce au fost batuti mar. A povestit cum era treaba cu nuca si s-a culcat sa doarma. care ii aparu sub alt chip i-a daruit o carje si borta vantului a ramas iar neastupata. dar numai acasa la el. 22 . omul nostru s-a trezit de vaicarelile ce veneau din beci. iar omul si sotia lui. oi si cate si mai cate. A povestit patania. Pe drum s-a intalnit cu Dumnezeu si cu Sfantul Petru. cai. tocmai ca sa nu fie recunoscuti. baliga-te!". abia asteptau sa-i fure si magarul. Dar cand au zis "Carja incarjeste-te". Dumnezeu i-a spus omului sa lase in pace borta vantului. carja a inceput sa-i bata si nu s-a mai oprit. Magarul i-a umplut astfel si de bani. A venit noaptea si el a poposit la un necunoscut. Cand a vazut carja. dar el era cat se poate de hotarat. La intoarcere a poposit la acelasi om. din nuca ce sa mai iasa. A muncit el o saptamana pentru un caus de graunte si dupa ce s-a dus la moara si a iesit cu un caus de faina. "Nuca deschide-te!". Acum l-a trimis pe om indarat cu un magar caruia trebuia sa-i zica: "Magar. Toti radeau de dansul. ca arata cu totul altfel decat data trecuta. care i-a schimbat nuca. ca nu vazu de la el nici un galben. pentru ca aratau mai altfel. s-a iscat un vant puternic care i-a imprastiat toata agoniseala. Acum Dumnezeu. Cand a zis si omul la el.BORTA VANTULUI Era odata un om foarte sarac si cu o puzderie de copii. Degeaba a batut omul acasa magarul. Sotia gazdei a schimbat nuca cu una obisnuita si dupa ce i-a spus: "Nuca deschide-te!" din nuca au iesit vite. ca tot e prea departe si sa mearga acasa. S-a gandit ca-l va snopi in bataie pe cel care i-a dat magarul si de data aceasta cu siguranta va astupa borta vantului. dupa ce s-au imbogatit pe seama prostului. ca-i fermecata si cand vei ajunge acasa. Cand l-a intalnit pe Dumnezeu. i-a mai bine nuca aceasta. pe care l-a schimbat cu cel al omului. -Omule. ca doar nu era o nuca fermecata. Cel la care tot poposea ardea de nerabdare sa vada ce bogatii ii va mai aduce. dar numai si numai atunci. iar nu l-a recunoscut. Omul nostru s-a suparat si s-a hotarat sa mearga si sa astupe borta vantului. dar nu i-a recunoscut. Omul s-a maniat din nou si a pornit la drum sa-l i-a la rost pe cel care i-a dat nuca si sa mai astupe si borta vantului. unul mai infometat decat celalalt. a luat-o si a fugit cu nevasta-sa de s-au inchis in pivnita.

la tot soldatul cate doua si la imparatul noua!" si-i puse pe fuga. Acesta a iesit si a spus: "Carje. Dar omul a zis ca nu-i da si gata. Imparatul a trimis soli.Omul nostru era acum atat de bogat ca nu mai stia ce sa mai faca cu mot. 23 . ca ar vrea si dansul niste seminte de aur. incarjeste-te. de a ajuns vestea si la imparat. A cumparat seminte de aur si din ele a crescut un lan cu totul si cu totul de aur. Imparatul a venit cu oaste ca sa-l invete minte pe om. De-atunci omul nostru a trait bine si nu l-a mai deranjat nici imparatul.

Si asta pentru ca batranica cea buna. Dar nu se opri. Dupa ce cobora o buna bucata de drum. Fata era foarte harnica si priceputa. Intr-o zi. micuta orfana lesina. Ea avea grija de catelul si pisica jucausa. fata cea rea fura din cosulet fusul surorii vitrege si il arunca in fantana. si pe deasupra. In cele din urma. in cele din urma. insorita si plina cu flori. impreuna cu cele doua fiice ale ei. de sa le mearga fulgii. O primi cu bratele deschise pe fata. Nu stia ce sa faca si. Bietei copile ii era insa si mai tare frica de mania mamei sale vitrege. Si cum mergea. care-i dadu politicos binete si o intreba daca nu vrea sa fie slujitoarea ei. caci aveau glas si stiau sa vorbeasca: . statea o batranica. incat sa zboare fulgii din ele. pana cand ajunse langa un cuptor. Fata cea buna se intrista vazand ca toata munca ei fusese in zadar. Ii era teama sa se intoarca la mama ei vitrega. Bunicuta Holle zambea multumita si era fericita ca daduse peste o fata atat 24 . Cuptorul era plin cu paini. mai stia sa si teasa foarte frumos. acoperita in intregime de zapada. care ii oferise adapost fetei.Scoate-ne repede! Scoate-ne. sperand ca cineva sau ceva ii va alunga intr-o buna zi tristetea.BUNICUTA HOLLE A fost odata ca niciodata o femeie care traia intr-un satuc.In casuta. Fata porni iar la drum si merse si merse. cu atat mai frig i se facea. de pisica si sa deretice in fiecare zi.ajuta si pomul.care avea suflet bland si bun . ci isi continua drumul. Pernele trebuiau scuturate cu putere. Dar. care ar fi pedepsit-o fara mila. Fructele coapte erau o povara grea pentru crengi si pomul ii ceru ajutorul fetei: . era de fapt bunicuta Holle. facea curatenie in fiecare zi si niciodata nu uita sa scuture pernele. Cand pernele ei erau scuturate astfel. dintre care una ii era fiica vitrega. deretica in curte. care insa nu erau paini obisnuite. ca altfel ne ardem! Suntem. Femeia incuviinta bucuroasa. langa soba. Voia ca mama ei sa se supere pe biata orfana si sa o pedepseasca. coapte de mult! Fata orfana lua frumos lopata de lemn si scoase pe rand toate painile. ajunse la o casuta. mai cu seama. asa cum i se ceruse. isi vazu mai departe de drum. atunci ningea in toata lumea.Scutura-ma! Scutura-ma! Toate fructele mele sunt coapte! Si fata . vazu ca se afla pe o pajiste foarte frumoasa. fara sa dea de fundul fantanii. Toata ziua nu facea alt ceva decat sa se gandeasca la cum sa faca o noua boacana. iar cand se trezi. se hotara sa coboare in fantana. Cealalta era insa tare sluta si lenesa. fata trebuia sa aranjeze si sa scuture bine asternuturile bunicutei. Datoria ei era sa aiba grija de catel. Cu cat patrundea mai adanc in padure. Fata vitrega era foarte harnica si facea toate treburile gospodariei: avea grija de animale. pe al carui chip stralucea un zambet plin de blandete. pe marginea drumului zari un pom plin cu mere. sa caute fusul pierdut. asa ca se hotara sa ramana pe pajistea fermecata. Dupa ce cinsti astfel cum se cuvine munca celui ce facuse painea.

caci tare-si mai dorea sa se imbogateasca. Fata cea sluta a femeii incepu s-o descoase pe sora ei vitrega. sora cea vitrega se hotara si ea s-o caute pe bunicuta Holle. Fata se schimbase. caci era tare curioasa sa afle unde fusese si de la cine primise banutii de aur. Rosti din nou cuvantul fermecat. Cu banutii de aur primiti de la bunicuta Holle. dar ea se facu ca nu-i aude rugamintea. Dupa ce trecu anul. Aceasta fu rasplata pentru bunatatea ei si pentru grija ce le-o purtase catelului si pisicii. Apoi rosti cuvantul magic si picaturile de ploaie se transformara in banuti de aur. Fetei i se facu rusine si se intoarse cu capul plecat spre casa. nu hrani catelul si pisica si nici o data nu scutura pernele. dar mai ales pentru ca scuturase intotdeauna pernele. Dar fetei lenese nu-i placea munca. Asteapta doar ziua in care se va implini un an de la plecarea ei de acasa. in loc de banutii mult asteptati. Apoi pomul o ruga sa-l scape de povara grea a fructelor coapte. care o intreba daca nu vrea sa-i fie slujitoare. Ce rusine! Fata arata de ti-era mai mare mila: din par ii curgea smoala. Ajunse apoi si ea la casuta bunicutei Holle.Cuuucuriiiguuuu. asteptand ca altii sa munceasca pentru ea si s-o serveasca. zambea. se intalni si ea cu painile din cuptor. Mai intelese ca nu are voie sa leneveasca. Cand o zari. Si. Pe drum. Isi ceru iertare de la sora ei vitrega si o ruga sa nu fie suparata pentru necazurile pe care i le pricinuise. trecu si anul sorocit. dar nu le ajuta. iar sortul ei era plin cu banuti de aur. Fata sluji la bunicuta timp de un an. sperand ca va fi rasplatita. poruncindu-i sa mearga la streasina casei. Apoi traira fericite pana la adanci batraneti 25 . cocosul se urca pe ghizdul fantanii si striga: . Bunicuta Holle isi lua ramas bun si de la aceasta fata. iar hainele ii erau tare murdare. Cu chiu. uite-asa. dar. Ii povesti mamei sale cum fusese la bunicuta Holle si ii spuse ce rasplata primise in schimb. se hotarase sa se intoarca la mama si la sora ei vitrega. Bunicuta Holle ii porunci sa se duca sub streasina casei si sa tina bine sortul. cand o vazura in curte. Fata cea buna o ierta bucuroasa si isi imparti banutii cu mama si sora ei. Amandoua fura tare mirate. incepu sa curga smoala. Dupa ce le-a povestit totul de-a fir a par. Abia acum pricepu fata ca nu se purtase asa cum se cuvenea si isi dadu seama ca munca nu trebuie dispretuita. care era tot timpul vesela si avea mereu cate un cuvant bun pentru toate pasarile si pentru toate animalele padurii. la fel ca sora ei vitrega.de blanda si buna. fata porni spre casa. intorcandu-se la mama ei vitrega si la sora cea sluta si lenesa. s-a intors fata cea lenesa! A venit cu buzunarele goale. pleca de-acasa si fata cea lenesa. cu vai. Nu matura prin casa.

dar copilul s-a ascuns in vizuina lupilor. El si-a luat ramas bun de la prietenii lui si a pornit spre satul de la marginea padurii. sarea in apa ca broastele. Mowgli era prieten cu toate animalele. Mama Lupoaica la luat si l-a ingrijit alaturi de puii ei. i-au spus baiatului despre aceasta primejdie. Cand a ajuns acolo. ele l-au adus pe Mowgli in inima padurii. inota ca pestii si se catara in copaci ca maimutele. Cu ajutorul lor. dar in ultimul timp se simtea mereu singur. gata sa-l manance. Desi era foarte fioros. in Cetatea Maimutelor. tigrul nu s-a putut apara si a murit strivit de copitele lor. Dar. Mowgli a intalnit o fetita frumoasa care spala rufe in apa raului si s-a imprietenit cu ea.C CARTEA JUNGLEI A fost o data ca niciodata un baietel care s-a ratacit in jungla. Tigrul Shere Khan era gata. Cand Shere Khan a aparut. Intr-o seara. Baiatul a inceput o noua viata dar niciodata nu i-a uitat pe vechii prieteni din padure! 26 . Tigrul Shere Khan a stat la panda zile-n sir ca sa-l manance. venise timpul sa traiasca printre oameni. Maimutele Flecare s-au gandit sa-l rapeasca. Dar prietenii lui Mowgli care-l iubeau foarte mult. pentru ca era iscusit la toate. pe cand toate animalele dormeau. Mowgli i-a trimis in intampinare doua cirezi de bivoli puternici. Baghera si pitonul Kaa au reusit sa-l elibereze dupa o lupta grea. Mowgli s-a pregatit sa-l infrunte pe tigru. Baloo. Baietelul a primit numele Mowgli. Lupul Akela. Mowgli era istet si invata foarte repede. Mowgli era fericit in jungla. pantera Baghera si ursul Baloo s-au imprietenit cu el si i-au dezvaluit toate secretele padurii.

. dupa o mie si una de incercari nereusite. De indata sosira. cu conditia sa-mi dai tot ce e in ea!" Impodobita cu toate aceste obiecte frumoase. caruta fu scoasa din apa.CARUTA CU ABURI A fost odata. profitand de entuziasmul general.. Dar soarta ii rezerva multe surprize! Noapte. in sfarsit. Deodata. Erau peste tot: in apa. Nu va cer decat o favoare: lasati-mi doar cele cateva fleacuri ce vor incapea in interiorul micii mele esarfe rosii!" Regele consimti foarte fericit: "Accept! Ai cuvantul unui rege!" Apoi oracai un ordin. Sire. . va voi da totul... orbit de fulgere si inspaimantat de bubuiturile de tunet. dintr-o prostie. ce mai. . Saracul pitic insa era tare plapand si transportul obiectelor grele il obosea mult. printre trestii.Pleosc! Caruta cu aburi cazu intr-un lac.O. pe scurt: toate vechiturile care nu mai foloseau la nimic. Maiestatea voastra.Asta vad! Insa nimeni nu are voie sa intre in lac fara aprobarea mea.. Atunci. se scuza piticul.Dar... piticul a pornit la drum. . Un pitic foarte ingenios.Broaste!. Omuletul isi freca mainile multumit. el muncea la realizarea unui vechi proiect: construirea unei carute cu aburi pentru transportul cumparaturilor sale. raspunse piticul.unde spera sa faca afaceri de succes! Sperantele sale se adeverira: cumpara o mare cantitate de vechituri la un pret foarte bun. pendule. Asta-noapte am cazut in lac! . toate cumparaturile! Insa ii veni o idee ingenioasa:"De acord. care isi construise o cabana in stufaris. deschizand usile carutei. sa mearga la oras.Iertati-ma. el cumpara si revindea tablouri vechi. Intr-o buna zi.. pe drumul de intoarcere. "Ce faci tu in regatul meu?". Deodata. Cand acesta isi facu aparitia.. prietenii piticului au organizat o mare petrecere. regele. mobile vechi. se intetea un concert de oracaieli. Acesta ii raspunse balbaindu-se: . Generalul insusi dirija operatiunile. era incercuit de broaste! O adevarata zarva anunta sosirea regelui broastelor. cu pieptul scos in afara. cu atat se adincea in bezna noptii. Cu cat inainta mai mult. Noaptea. ciuli urechile:pe masura ce ceata se risipea. 27 . fara valoare!. pe tot cuprinsul lacului nu se mai auzea nici un "oac". incetul cu incetul.. se starni din senin o furtuna si se rataci. formata dintr-un mare butoi prevazut cu roti.. pe mal. Masinaria. negustorul isi vazu eforturile rasplatite. broastele Garzii Regale. Bietul pitic avea lacrimi in ochi: sa-si piarda el. Negustor fiind. marsaluind in cadenta.Este inadmisibil! Si ce contine aceasta ciudata masinarie?. putea. N-am stiut. In cele din urma. dar soldatii sai nu erau destul de puternici pentru a scoate caruta pe mal.. continua regele. functiona la perfectie! Pentru a o inaugura.. deoarece suferea de insomnie. striga el piticului. cabana sa ar fi avut aerul unui adevarat palat. Atunci. Asa fu nevoie sa cheme in ajutor un castor si doua vidre. niste lucruri vechi.. Maiestatea voastra. avu o idee: "Te voi ajuta sa scoti caruta din lac.. Apoi.

Cel putin. Asa ca rosti solemn: "Juramantul unui rege este sfant! Ia-ti toate lucrurile si du-te cu Dumnezeu!" Intors in padure. pana cand obtinu un fir lung de lana rosie. adresandu-se multimii bucuroase. Nu-i mai ramanea decat sa se tina de cuvant. dar nu va datorez nimic!" Regele broastelor pricepu ca fusese pacalit. mai spuse: "In schimb. veni sa-si ceara rasplata.piticul se furisa in caruta cu aburi. Regele. apoi iesi si il infasura in jurul carutei sale. ii zise: "Iata un desert adevarat! Nectar pur!" Apoi. Atunci piticul ii reaminti de promisiunea facuta: "V-ati dat cuvantul de rege ca tot ceea ce incape in aceasta esarfa ramane proprietatea mea! Regret. afland de succesul operatiunii. intinzandu-i un borcan mare cu miere. va intra in istorie ca un rege credincios promisiunilor sale. piticul se hotari sa ofere micile sale "comori" prietenilor sai: "Mai bine vi le dau voua decat acelei broaste netrebnice!" Ursuletului. El desira esarfa. Sire. voi imi veti tricota o noua esarfa rosie!" 28 .

Si toata silinta ce puse imparatul a opri pe fiul sau de la aceasta. zise fiul de imparat. Un an de zile trecuse de cand calatorea. si tot ratacind in sus si in jos. sa nu te insori. ii si zise: . pana ce dete de o alta coliba. sezand la fereastra. baba. dara poate soru-mea sa stie. dar incamite om cu picioare? . batrana incepu sa planga. care venea cu tivga sa ia apa de la fantana. de unde asemenea iesi o matusa sihastra. si dupa ce se gandi mult timp la rodiile aurite.CELE TREI RODII AURITE A fost odata un imparat. acesta. si mai scofalcita. o matusa sihastra.Cum ai ajuns p-aici. fu in zadar. nemereste drept in tivga. si care. si mai batrana. poti sa o intrebi pe dansa. nu stii d-ta incotro se afla? La auzirea acestor vorbe. hotari a mai merge catva. N-astepta sa-i zica de doua ori. si avea un fecior. se aprinse dorinta in el de a le vedea si de a le avea. Se repezi intr-acolo iute ca sageata si indata si ajunse. dragul mamii. deci se duse la tatasau si-i zise: .Pana nu vei gasi cele trei rodii aurite. apoi ii raspunse: . vede o baba batrana. si aceasta se sparge. dupa ce le lua. Abia mai facu cativa pasi si iata ca zari o coliba. fiul imparatului incaleca si pleca. care si ea ii zise: . si se intoarse acasa trista si fara tivga si fara apa. atunci baba zise: . Nestiind ce sa faca. statu. caut cele trei rodii aurite. porunci si numaidecat i se si facu hainele. si dorinta de a le avea m-a adus p-aici. caci am sa fac o calatorie mare. nu stii d-ta incotro se pot afla? . auzind acest blestem. care simtise de unde venise piatra isi aunca ochii la fereastra imparatului si vede pe fiul de imparat facand haz.Tata. om cu picioare. Fiul de imparat. de ai curaj sa mai mergi.Mama. cale lunga neumblata. Daca vazu si vazu ca nu-l poate opri. Ce-i vine lui. flacaule. nici n-am auzit pana acum de asa minune. caut cele trei rodii aurite. ia o piatra si aruncand-o catre fantana.Nu stiu. care auzise despre acele blestemate rodii. tot umbland dupa ele. Cand. si o tuli intr-acolo repede si merse. ajunsese prin pustietati nelocuite de oameni. dragul mamii. sa-mi faci trei randuri de haine de fier.Am avut si eu un fecior. intr-una din zile se intoarse schiop si in cele din urma isi rupse si 29 . si daca nu va putea descoperi nimic.Mama. cum ai ajuns p-aici pe unde nu se vede pasare cu aripioare. doua randuri de haine se rupsera si le lepadase.Da bine. si merse. sa se intoarca. cum il vazu. care sade putin mai departe de aici. zise fiul imparatului. pe unde unde nu vine nici pasari cu aripioare? .

mana de om n-a venit sami curete apele. si o tuli d-a fuga inapoi. raspunse si balaurul. ca de cand sunt osandit a sta cu gura cascata si cu ochii sticliti la stele. In drumul sau intalni o brutareasa care stergea un cuptor cu tatele sale. 30 .Ba ca chiar. iara batrana il povatui cum sa umble si cum sa se poarte. N-apuca sa faca zece pasi si toata gradina incepu sa tipe si sa cheme in ajutor pe brutareasa. in care se rataci catva timp.Ba sa ne iertati. sa ne deschiza. de intelenisem asa. dete poarta de perete si trecu inainte. La spatele cuptorului. frate. si taindu-si o bucata din haina sa. incat ajunsesem a ma imputi. ca de cand sunt facuta. scoase cutitasul si taie craculita de care erau atarnate. cum sa le gaseasca cineva fara primejdie. n-a venit nimeni sa ne mai scuture. incepu a se ruga sa-i spuie cum sa faca sa le ia.Buna ziua. mucegaita si plina de namol: el se apuca indata de curati si primeni apa din fantana si-si cauta de drum pana dete de niste porti incuiate. frate.capul pentru ele. ca de cand sunt urgisita a sta aci. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua.Ca alt gand n-am. nu s-a indurat nimeni sa vie a ma scuti de arsatura de toate zilele. si ca o naluca pieri dinaintea ei. fantana si pe balaur. . Fiul imparatului. care facuse intocmai cum il invatase batrana. dupa care sa prapadit fiul sau. ii zise: . nu-mi pierdeam copilasul. Ajunse apoi la o fantana. si daca va izbuti. se intoarse pe la dansa si dupa ce-i multumi si-i dete si ei cate ceva. pleca sa se intoarca la imparatia tatalui sau. In cele de pe urma vazu cele trei rodii cum atarna de o craca in pom. cand. dragul mamii. daca as fi stiut atunci. isi facu curaj. luand-o.Tine asta. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi. . vazu un balaur cu o buza in cer si cu alta in pamant. si trecu inainte. ca de cand suntem facute. Cum auzi flacaul nostru. de sterge cuptorul.Ba aia-i vorba. Iar balaurul ii raspunse: Noroc bun. curati acei paianjeni. Iara ea. leiculita. cum o vazu. ca sa-i arate si ei acele rodii. . i-a multumit pentru sfaturile cele bune ce a priimit de la dansa. raspunsera portile. ii dete buna ziua. . portile. Dupa ce i-a fagaduit ca se va intoarce. pline de praf si de paianjeni. si ne vom cauta de treaba. ii multumi. indata ce ajunse la dansul ii zise: . scutura praful. fiul imparatului vazu o gradina ca un rai. raspunse brutareasa. zice fantana. si sa-mi zica frate. dupa o calatorie inca do saptamana si mai bine. l-a jurat pe tineretele lui ca sa se intoarca tot pe acolo.

fiindca n-avu apa sa-i dea. Ea se duse si iara se intoarse. si o fata de tigan veni sa ia apa din fantana. Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. . deodata.Nu ma mai duc la apa. ca sa nu osteneasca. arapino. si.Apa! apa! striga ea. si asa de subtirica de parca era trasa prin inel. zise ea. ce tot spui astfel de fleacuri. cauta o fantana. si moare ca si cea dintai. nu putu sa tie pana sa nu guste dintr-o rodie si scoase cutitasul de taie inca una. si cu parul de aur. si el se lasa. Gandul lui nu se lua de la rodii si de la fetele cele frumoase ce murisera. si se puse jos sa se odihneasca nitel. si asa scapa fata cu viata. iese si dintr-insa o fata ca o zana. o frumusete ca a mea nu aduce apa. apoi se puse in el si se ridica. ii zise ma-sa.Pe drum. taie si rodia care ii mai ramasese. apa. lua apa in caciula. si se uita la dansa ca la un cires copt. fiindca o vedea ca era putintica la trup incat ar fi baut-o intr-un pahar de apa. aratandu-i coceanul maturei. si ii zise sa-l astepte acolo pana se va intoarce de la tatal sau cu cara imparatesti si cu calareti. se intoarse fuga la muma-sa: . fiindca el cunoscuse locurile ca nu mai este asa departe. Cand. si acolo. ca si intai.Sotie sa-mi fii si ea primi. dara se tinu. dara geaba. . otari sa o taie si pe aceasta. ce-i veni lui. p-aci era sa caza si el. El o povatui sa se urce in pomul de langa fantana. si tot gandindu-se se aprinse in el dorinta de a gusta din rodia pe care o mai avea. Mahnit de ciudata intamplare. apoi.Du-te la apa. ca mor. Si el ii dete de bau si o stropi cu apa. incat nemaiputandu-se tine. Aici ii mai veni inima la loc. Intoarse fiul imparatului ochii in toate partile sa vaza apa. parleo. si se tot minuna de frumusetea si de gingasia ei. ca sa o ia. spargand ulciorul. iara fata cazu si muri. vazand ca nu mai poate rabda. mergea catre imparatia tatalui sau cu rodia care ii mai ramasese. El nu voi sa o duca pe jos acasa la tata-sau. fara isprava si tot cu astfel de vorbe. 31 . la umbra unui copaci mare. dar cand vazu chipul care stralucea in apa.Apa. ca o zana de frumoasa. Fiul imparatului ii da tarcoale. si merse pana ajunse la o campie frumoasa pe unde incepu a cunoaste urme de oameni. ca ii sfaraia calcaiele de iute ce se ducea. rupand-o d-a fuga. si indata incepu a striga cu glas mangaios: . Nu trecu mult de cand se duse fiul de imparat. apa nu era. Fiul imparatului ramase cu gura cascata uitandu-se la ea si la minunea cum de se lasase si se ridicase copaciul. sa te pazesti. scoase cutitasul si taie una din rodii. dara temandu-se sa nu i se intample ca si cu celelalte. cand ce sa vezi? Unde iesi o fata ca soarele de frumoasa. ce sa vezi? Deodata iese din rodie o fata. Tot mergand el. Apoi o lua de mana si ii zise: . crezu ca e al ei. ca sa guste si sa se incredinteze de bunatatea lor.

cata in sus si vazu de unde venea in fantana acel chip ingeresc. pe o arapina neagra ca fundul caldarei. ii raspundea gradinarul. tiganca ii infipse acul otravit in cap.Da bine. de acum pana-n vecie. rogu-te. si incepu a zbura de colo pana colo. Nu stiu cum. cand era sa o fure somnul. Imparatul. de rau ii puse intr-o parte a palatului si tot amana cununiile. pare ca ar fi crezut. Tiganca. si copaciul se ridica la loc. nu stiu ce fel. eu socoteam ca dormi.Gradinar! Doarme imparatul? . iara tiganca. cum il vazu. apoi striga cat ii lua gura: . ii raspundea. dara parca-i spunea inima ca n-o sa fie ea. de bine. si deci se indupleca si o lua. ramase la indoiala si nu-i venea sa creaza ca ea este zana pe care o lasase el acolo. Nu trecu multe zile si iaca si fiul de imparat cu oaste si calareti si cu cara imparatesti veni ca s-o ridice. de pe capatai sa s-aridice. lua pe tiganca ca sa-i tie de urat. fie. dupa vorbele ce-i zise. pleca cu ea. si ea ii va cauta in cap. in sfarsit. cum ajunse la fantana. Dara. tu n-o sa-mi scapi. Atunci tiganca zise: . si nu stia cum sa faca sa nu creaza tata-sau ca spunsese minciuni. Dara cioroaica de imparateasa doarme? Doarme. ca de voieste sa doarma nitel. cu fata ca soarele si cu parul de aur. le iesi imparatul inainte. . Sa doarma somnul de urgie. Cand ajunse la curtea imparateasca. .Ah! fata de lele ce mi-ai fost. imparate m-ai lasat sa te astept atata. D-a doua zi chiar. pan cracile pomului. dara. tiganca se lingusi si ruga pe fata.Ma-sa intelese ca acolo nu e lucru curat si ii dete un ac vrajit sa-l tie in par. incat soarele mi-a ars fetisoara si vantul mi-a batut perisorul.Suie-ma si pe mine acolo. si o invata ce sa faca cu el la intamplare de ar da peste cineva p-acolo. daca nu vazu pe altcineva. in toate diminetile. ii zise: . Iara fata cu parul de aur zise copaciului de se lasa. cum o vazu. si o trimise iara. insa n-avu ce face. zise tiganca. Si pe care pom se punea de canta. 32 . adaoga pasarica. in gradina imparateasca.Sa doarma somn dulce si mai dulce. pe loc se si usca. Fata se indupleca si se puse cu capul in poala tigancei. si ramase inmarmurit cand vazu in loc de zana frumusetelor. si.Doarme. cum mi-ai scapat. uitandu-se gales catre zana frumusetilor. Stand ele la vorba. venea o pasarica si canta cu dor de-ti rupea inima. iara fata se facu o pasarica cu totul si cu totul de aur. imparatului tot nu-i venea sa creaza. Si macar ca fiul sau il incredinta ca soarele ii arsese fetisoara si vantul ii batuse perisorul. sa puie capul in poala ei. iti viu eu tie de hac.

pe crapatura usii. Imparatul se supara pana la suflet. si asa se si facu. mitui pe toti vracii cari spusera imparatului ca pana nu va taia pasarea de aur si sa dea imparatesei sa manance din ea. ramase insa nemangaiat si din ce in ce ura mai mult pe tiganca. lua cu dansa o surcea ce cazuse de la o tandara a bradului si o duse acasa. in sfarsit hotari sa pandeasca. si se hotari ca de aci inainte sa nu mai faca pe voia nimanui. cum auzi de istoria cu pasarea. doara va da peste cel ce-i dereteca si-i pune toate alea la randuiala lor pan coliba si asa si facu. Luara. ea il scoase. Se facu iara bolnava. o tinea pe fereastra lui. deci. Pe cand taia bradul.Cine esti. dara cand se intoarse acasa. . Baga insa de seama ca era un ac infipt in surcea. in revarsat de zori. o dete. cum auzi. nu se va insanatosi. mitui iara pe vraci. Imparatul chema pre gradinar si-i porunci sa aiba cea mai marei ingrijire de acel pom. ea se ascunse si. nu va trece imparatesei. Din sangele pasarelei crescu la fereastra imparatului un brad inalt si frumos. dracoaica. Plin de scarba imparatul nu se putea invoi la asta. si era o minune cum de intr-o noapte crescuse asa de mare si falnic. daca ar mai da peste ceva care sa-i placa. puse pasarea in ea si. iara a doua zi. zise ea. la care toata lumea se uita cu jind. o batrana cersetoare se opri si ea sa priveasca langa cealalta lume. A doua zi pleca in prosteala ca totdauna. n-avu odihna si-i puse gand rau. fiindca de cand a venit ea. Pricepuse. adica cine sa fi venit sa-i faca ei astfel de bine. imparatul porunci de-i facu o colivie cu totul si cu totul de aur. Atunci imparatul porunci sa puna pe fiecare craculita cate un lat. o fiersera si o duse imparatesei. Tiganca. pasarea si o taiasera. dupa ce se prefacu ca se insanatoseste. cari spusera imparatului ca pana nu va taia bradul sa-l fiarba si cu apa aceea sa-i faca baie. dara. si fiindca surceaua era oarecum maricica si lata o facu capac la oala care o avea si ea dupa sufletul ei. ramase incremenita vazand coliba maturata si deretecata de-ti era draga inima sa privesti. Se facu bolnava. vazand ca logodnica fiului sau e piaza rea. vazu cum din capacul oalei sari o fata mai alba decat neaua si cu parul de aur. Lasa sa taie si bradul ca sa nu mai aiba nici un cuvant a-l mai supara cineva cu ceva. ca inca nu scapase cu totul si cu totul de primejdie. Nu intelegea baba ce minune sa fie asta. iara ea. mai ramasese unul. mama. de imi faci astfel de bine? 33 . Iara tiganca. Mai toti pomii din gradina se uscara in cateva zile. ii trecu un fier ars prin inima. de dragul ei. Intr-o zi dupa ce pleca. veni la imparatul cu pasarea de aur care dedese in lat. Cateva zile urma tot astfel. si cand vru sa plece.Gradinarul spuse imparatului toata siretenia cu pasarea si cum se usuca pomii pe care se punea ea de canta. uitandu-se pe furis. dupa rugaciunea fiului sau. n-a avut parte de nici un lucru ce i-a fost lui drag. imparatul se lua de ganduri. incepu a se gati de cununie.

Astazi ni s-a aratat cu plangere o femeie. sangulia cusuta cu verde sa o puna pe genuchii imparatului. Se invoira si ramase. dara toate fura degeaba. si toti cu totul oropsea pe tiganca cand s-a auzit istoria nelegiuirilor sale. Atunci ea facu zgomot. cum invatase ea. iara cea cusuta cu rosu pe ai fiului sau. dara ostasii n-o lasa sa intre. Fata isi cusu toata istoria pe doua sangulii. asijderea de soi. baba. si cand va fi pe tron alaturea cu fiul sau. avand un cocos de soi. biet.. Baba mergea mereu in prosteala. si mare veselie fu in toata imparatia trei zile d-a randul. trebuie sa te deprinzi a si judeca pe femei. 34 . din paralele ce adunase din cersit. raspunse imparatul. Cum vazura sanguliile. zise ea. si cocosul sa se intoarca stapanului impreuna cu gaina osanditei si cu ouale ce va fi facut. a se jeli. care zise ca. si dupa ce le ispravi. Baba asculta si se duse. ca asa fata nici in casa imparatilor nu se gasea. cu moarte sa se omoare. zise babei sa se duca cu dansele la imparatul. Ea. mult bine ti-oi face si eu dumitale. Ce zici despre aceasta? . cand judecatorii nu se domiresc la cate un lucru. daca ma primesti sa sez la d-ta.Pentru ca o sa te faci imparateasa. ii cumpara. si imparatul porunci sa o lase a intra. ba inca baba se mandrea. si iesi ca sa astepte sa vaza isprava.Zic. imparatul si fiu-sau intelesera totul. gateste-te la osanda care tu insuti ai gasit-o cu cale. dupa care atata a umblat fiul de imparat.O fata fara triste. si fiul de imparat cu tata-sau inainte ridicara pe fata cu toata cinstea. si asa cere dreptate. a se ruga. Porunci sa cheme pe logodnica imparatului si-i zise: . facu cum ii zisese fata. frumoasa si vrednica. si dupa ce o aduse la palat.Bine ai judecat. dara i-a furat si cocosul si l-a dat la o gaina d-ale ei. Tiganca incepu a plange. Dupa aceasta se dusera cu totii la casa babei. pentru ca s-a gasit vie si nevatamata fata cu parul de aur. ca vecina ei nu s-a multumit ca i-a omorat gaina. cum intra. ca femeia care a omorat gaina si a furat cocosul. cu mare cheltuiala a alergat prin tari de a cumparat si o gaina. dara intr-o zi ii zise fata sa-i cumpere din targ panza si matase rosie si verde. Eu sunt femeia cu cocosul. dupa ce se gandi putin. . O dete pe mana ostasilor care fara mila ii rasplatira nelegiuirea ce facuse. raspunse bahnita. si tu esti care l-ai furat. indata ii si cununara.

Cate paini ai avut tu ? . Ajunsi langa o fantana. in total ati fi avut cincisprezece bucati de paine.Nu sunt. domnule judecator. .Fiecare a mancat la fel din aceste cinci paini? . considerand ca atat i se cuvine. . Nemultumitul intreba mirat cum se poate una ca asta.Da. Au povestit cele intamplate judecatorului. atunci va trebui sa ii dai tu un leu inapoi acestui om . ca nu a mai mancat de mult si nu gaseste de unde sa cumpere. Cand nu a mai ramas nimic de mancat. zicand ca ei nu au vrut sa primeasca banii si a fost oricum o pomana si ce au primit trebuie impartit frateste. strainul s-a ridicat sa plece. . Atunci s-au hotarat sa mearga la judecator sa le faca dreptate.Deci.Si omul acesta cate a avut? . 35 . dar strainul a tot insistat si i-a intins banii celui care a avut trei paini. domnule judecator.Daca am fi impartit fiecare paine in trei bucati.Doua. .CINCI PAINI Intr-o zi de vara doi prieteni calatoreau impreuna.raspunse cel care a avut doua paini. Cei doi l-au poftit pe strain langa ei si au mancat cu totii pe saturate.Sase bucati. . band apa rece din fantana.Trei. S-au tot certat ei. domnule judecator. tu care ai avut doua paini. cate bucati ar fi avut? . domnule judecator. cate bucati ai fi avut? .Da. Unul dintre ei avea in traista trei paini. iar acesta a intrebat: . cand a sosit un strain si i-a rugat tare frumos sa-i dea si lui ceva de mancare. Tocmai au scos painile din traista. iar celalalt doua.Nu esti multumit cu cei doi lei pe care i-ai primit? .intreba judecatorul.Deci in total cinci. Si toate painile erau la fel de mari? . .Iar cel care a avut trei paini. . mai vreau inca o jumatate de leu .Cinci bucati.Bine. Daca fiecare dintre voi a mancat in mod egal din aceste cincisprezece bucati de paine cate bucati a mancat fiecare? . . . pentru binele ce i l-au facut ospatandu-l. s-au asezat sa manance. cerand doi lei si jumatate. Acesta s-a suparat imediat. Dupa ce a plecat strainul. le-a multumit frumos pentru mancare si i-a rugat sa primeasca cinci lei de la dansul.Noua bucati. dar nici unul nu a vrut sa fie de acord cu celalalt. cel care a avut trei paini i-a dat celuilalt doi lei.zise judecatorul. Cei doi nu au vrut sa primeasca.

inseamna ca unul ti se cuvine tie si patru lei acestui om.Atunci strainul a mancat cinci bucati de paine.Patru bucati.. un leu inapoi celui cu trei paini. Asa ca da-i inapoi inca un leu. una de la tine si patru de la omul acesta. Daca v-a dat cinci lei. Acesta a ramas uimit de judecata cea inteleapta si s-a gandit ce bine ar fi daca in lume toate s-ar putea rezolva asa de logic si de drept.Tu. dar si mai nemultumit. care ai avut sase bucati de paine.O bucata. . cate bucati i-ai dat strainului. . Cel care a avut doua paini a ramas fara replica si i-a dat rusinat. daca el a mancat cinci? . cate bucati i-ai dat strainului.Iar cel care a avut noua bucati de paine. daca tu ai mancat cinci? . 36 .

. direct la Cocos.gu uu!" .CINE A ZIS MIAU? Catelusul dormea pe covoras langa canapea. . . I-a sarit insa in fata un Dulau mare si latos. In cusca s-a miscat cineva.eu vreau sa stiu.Eu.Cineva a zis "Miau". Deodata.. Acum am sa-l prind.a intrebat tremurand Soricelul.l-a intrebat Catelusul pe Cocos.si-a zis el. ca prin somn.Miau! Catelusul a ocolit de trei ori.Uite.Nu.. Cand s-a facut groapa mare.ri .. cineva a zis: .s-a gandit Catelusul si a dat fuga in curte.l-a intrebat cu asprime in glas Catelusul.Mr-r-r-r! 37 . .Mi-e frica! chit-chit-chit! . a dat ocol camerei.a raspuns Cocosul. numai "Cucurigu" . . tu ai spus "Miau"? .Miau! Catelusul a ridicat capul. Si Cocosul a batut din aripi slobozind un "Cu . chear langa cusca cainelui. . si s-a lungit pe covoras. .. cu toate cele patru labute.Mr-r-r-r! . . Dar iata ca cineva a zis di nou: ... "Aici era. de acolo a tasnit un Soricel mic.Chit-chit-chit .Tu ai spus "Miau"? .cu . in fuga..a chitait Soricelul si a zbughit-o.Nu. cineva a spus tare: ...Dar altceva nu stii sa spui? .Asculta.a marait Dulaul. . ." S-a apropiat tiptil.a chitait soricelul.Miau! .si-a zis Catelusul..si-a zis Catelusul si a inceput sa scurme repede. Deodata. chiar langa pridvor. si a plecat acasa. dupa ureche.Cine-i acolo? Catelusul a sarit ni sus. Catelul a cazut pe ganduri. Nimeni! S-a urcat pe pervazul ferestrei si a vazut un Cocos plimbandu-se prin curte. .Aproape? . a auzit ca cineva a zis: . langa pridvor.... a luat seama imprejur.. eu nu vorbesc.. Cine a zis asa? . Catelusul s-a scarpinat cu laba de dinapoi. s-a uitat sub pat si sub masa.Miau! "Aha aici era!" .. cenusiu. . "Iata cine nu m-a lasat sa dorm" . Nimeni! "Probabil am visat" ..l-a intrebat Catelusul. cusca dar n-a dat de nimeni.. . Deodata.a raspuns Catelusul. chiar aici .

a dat din coada si dus a fost in adancul iazului.oac . .Ham . . .oac! .abea a ingaimat Catelusul.Oac .a intrebat-o Catelusul pe Broscuta.dupa el! Zboara si bazaie: . aproape de el. si acolo. Catelusul a plecat acasa. a vazut o Albina pufoasa.Bz-z-z-z . a auzit: . a forait: "Far-far-far" .a zis Pisica.. .Oac .Miau! .Tu ai spus "Miau"? .a izbugnit in ras o Broscuta ce sedea pe o frunza de nufar. Si s-a aruncat in apa. langa canapea. Pestele nu a raspuns nimic.si baldabac in apa! Cand ascos capul din apa. vargata.l-a intrebat catelusul pe un Pestisor care inota.si a zbughit-o prin fereastra.. Catelusul a scheunat si a rupt-o la fuga. a suierat: "S-ss!".oac . chiar la urechea lui. Pe pervazul ferestrei sedea o Pisica. Pisica s-a arcuit.s-a gandit Catelusul si a vrut s-o inhate cu dintii. cineva a spus iar: . 38 .Ham . Albina disparuse..Eu ?! Razi de mine. cineva a spus: .. te pisc! A alergat Catelusul la iaz . cu coada intre picioare. Ce tu nu stii ca pesti nu vorbesc? . te pisc! Bz-z-z .r . "Iata deci cine a zis Miau"! . s-a culcat pe covoras.Miau! . Ce prostut esti! Broastele doar oracaie.a bazait Albinasi l-a piscat pe Catelus chear de varful nasului.Bz-z-z-z ..r .a ras din nou Broscuta. Necajit. s-a ascuns sub o tufa.r!".Dumneavoastra ati spus . ud. spre gradina. Si deodata.. poate tu ai spus "Miau"? . Si deodata.. langa nasul sau.Miau! Catelusul a scos capul de sub tufa si. . cu blana pufoasa. deodata. "Miau"? . Acum stia cine a zis "Miau".. Si.oac! .ham! . iar Albina .a inceput catelul sa latre.Atunci. . Catelule! Catelusul a luat-o la sanatoasa cat il tineau picioarele. pe o floare. Apoi si-a amintit cum a marait Dulaul latos si a inceput sa maraie si el: "Mr . Catelul s-a intors pe covorasul sau si s-a culcat."Miau!!!" A sarit in sus.. cu nasul umflat.

COCOSATUL DE LA NOTRE-DAME
CAPITOLUL 1. REGELE NEBUNILOR

Paris, 6 ianuarie 1482. O multime de oameni se stransese inauntrul Palatului de
Justitie. Era ziua pe care lumea o stia drept Sarbatoarea Nebunilor, iar cei de acolo venisera sa-si aleaga regele. Un grup de actori se straduia sa joace o piesa, dar nu-i baga nimeni in seama. Autorul, un tanar pe nume Pierre Gringoire, incepuse sa se necajeasca. Cativa oameni care tocmai treceau pe-acolo se oprisera in loc cateva clipe ca sa se uite, dupa care pufnira in ras. - Aoleu, mare plictiseala si cu piesa asta! strigara ei. Hai fuga sa-l alegem pe regele Nebunilor! Ce-ar fi sa facem o intrecere de strambaturi? Cine se stramba ce-l mai urat, acela sa fie rege! Toata lumea izbucni in urale. - Dati-i bataie cu piesa! striga Pierre Gringoire prada furiei. Dati-i bataie! Insa nimeni nu-l auzi. Dupa cateva minute intrecerea era gata sa inceapa. Cei ce aveau sa se poceasca asteptau intr-o capela mica de langa sala principala. Deasupra usii se gasea o ferestruica sparta si se hotari ca fiecare, cand ii venea randul, sa-si vare capul prin spartura si sa se strambe cat mai urat cu putinta. Deodata se ivi un chip atat de pocit, incat gloata striga dintr-o data: - El a castigat! El sa ne fie rege! Barbatul iesi din capela si fu recunoscut de toata lumea. Era Quasimodo, clopotarul din catedrala Notre-Dame. Numai ca el nu se strambase de loc! Din nascare era la fel de slut si stramb cum numai trupul lui se mai lauda a fi. Multimea se stranse in jurul sau, ii aseaza o tichie de bufon pe capatana si il scoase pe strada in chiote si urale. Pierre Gringoire se uita neputincios la marea sala care se golise, iar apoi la baietii lui actori lasati sa joace in fata nimanui. Pe urma cineva fu auzit strigand: - Haideti sa ne uitam la Esmeralda cum dantuieste! Auzind asta, actorii se facura si ei nevazuti. Scotand un oftat de naduf, Pierre se lua dupa ei. In Place de Greve, Esmeralda dantuia luminata doar de palpairea unui foc. Avea pielea aurie si parul negru ca taciunele, era tanara si frumoasa. Uitand de toata supararea de pana atunci, Gringoire nu-si mai putu dezlipi ochii de la ea. Dintr-un unghier, un barbat invesmantat tot in negru si cu o cautatura fioroasa o privea la randu-i pe Esmeralda. Dupa ce incheie dansul, fata o dadu la iveala pe Djali, caprita alba cu cornite aurite. Cand animalul strunit de tanara incepu si el sa dantuiasca, cei de fata izbucnira in risete. Deodata, barbatul in negru striga: 39

- Asta-i vrajitorie! Tanara tiganca se infiora si prinse sa tremure. Dintr-un alt colt al pietei se auzi o voce de femeie: -Tiganca rea ce esti! Du-te inapoi unde ti-e locul! Copiii incepura sa se hlizeasca. - E pustnica aia batrana si scofalcita! chicotira ei. N-are ochi sa-i vada pe tigani. Ia auziti-o cum bolboroseste! Pe urma dadura cu ochii de alaiul care-l ducea pe Regele Nebunilor si plecara in fuga sa-l intampine. Pe data, silueta intunecata iesi din coltul umbros unde statuse ascunsa si se duse glont spre primul rand al alaiului. Gringoire isi recunoscu in clipa aceea maestru, pe Claude Frollo, arhidiaconul de la Notre-Dame. Furios din cale-afara, acesta se apropie de Quasimodo si-i smulse coroana de pe cap. Gloata isi tinu rasuflarea, curioasa sa vada ce avea sa urmeze. Quasimodo era puternic ca un taur si n-ar fi fost de mirare sa-l atace pe preot. In loc de asta, el ingenunche supus in fata lui Frollo. Preotul ii facu un semn numai de ei stiut, iar pe urma pleca din piata. Lumea incerca sa-l faca pe clopotar sa se intoarca in mijlocul ei, ca sa serbeze mai departe. Insa, Quasimodo ii infrunta cu o cautatura furiosa. Se dadura cu totii inapoi infricosati si-l lasara sa plece. Se inapoiara la catedrala fara un cuvant. Cu douazeci de ani in urma, Frollo il gasise pe Quasimodo in cripta unde erau lasati copiii parasiti si-l adoptase pe micutul care era atat de slut, incat nu se indurase nimeni sa-l ia de acolo. Quasimodo crescuse intre zidurile catedralei. Ii stia fiecare cotlon si mai stia ca era singurul camin de care avea sa-si aduca aminte vreodata. Dangatul puternic al clopotelor il asurzisera cu timpul si, chiar daca putea sa vorbeasca, foarte rar se intampla sa deschida gura, stand mai toata vremea cu pasarile si celelalte vietati ce-si gasisera culcus in turnul cladirii. Ii era devotat lui Frollo, care avea un renume cidat in targ. Unii sopteau ca se indeletnicea cu vrajitoriile - ceva caruia ii spunea magie neagra - si toata lumea se temea de el. Unde mai pui ca alti oameni scornisera ca insusi Quasimodo era un demon! CAPITOLUL 2. CURTEA MIRACOLELOR

Dupa ce Esmeralda pleca din piata, Gringoire se tinu dupa ea. Nu avea nici o
letcaie in buzunar si nu stia unde avea sa doarma. "Tiganii sunt cumsecade". Strazile urbei erau pustii si pline de umbre furisate. Esmeralda mergea cu un pas sprinten, iar bietul Gringoire se silea sa n-o piarda din ochi. Deodata, din bezna tasnira doi barbati care o atacara pe fata. Aceasta prinse a tipa, iar bietul Gringoire ii sari in ajutor, strigand din rasputeri: - Opriti-va! Stati!

40

Pe urma vazu cu groaza ca unul dintre atacatori era Quasimodo! Cocosatul se repezi la Gringoire si-l dobori la pamant, iar apoi o lua pe sus pe Esmeralda si fugi cu ea in brate. Insotitorul lui porni in urma lor, lasandu-l pe Gringoire sa zaca fara simtire acolo unde fusese trantit. Esmeralda se zbatea si se lupta, strigand mereu dupa ajutor. Ca un facut, un soldat iesi de pe o straduta si le striga rapitorilor: - Stati pe loc, nemernici ce sunteti! Dati drumul fetei! Dupa aceea o lua pe tanara din bratele lui Quasimodo, care se uita la el si nu-i venea sa creada. Barbatul din fata lui era nimeni altul decat capitanul garzii regale! Oamenii lui il urmau indeaproape si nu trecu mult mult pana cand Quasimodo fu inconjurat de soldati inarmati. Insotitorul lui se facuse nevazut, ca si cum nici n-ar fi existat vreodata. Quasimodo incerca sa se lupte, dar soldatii erau prea multi si pana la urma reusira sa-l lege fedeles. Esmeralda il privi pe chipesul ofiter care o salvase si il intreba sfioasa cine era. - Phoebus de Chateaupers, la ordinele dumitale, rosti el. - Iti multumesc, domnule capitan, surase fata, facand o plecaciune plina de gratie si disparand in noapte, spre marea uimire a lui Phoebus. In vremea asta, Gringoire se ridica anevoie de jos. Vazu ca pe strazi nu mai era tipenie de om si isi blestema ceasul rau. Unde Dumnezeu avea sa doarma? Tot mergand fara tinta, nu trecu mult si Gringoire se rataci. Simti apoi ca era urmarit si chiar zari cateva siluete care se miscau in intuneric. Se gandi sa faca pe loc calentoarsa, dar umbrele acelea amenintatoare nu-l lasau. Merse mai departe prada fricii si pana la urma ajunse intr-o curte mai paraginita. Intr-o parte se inalta un fel de han la are carui geamuri se vedeau luminite jucause. - Unde ma aflu? striga el inspaimantat. - Bine-ai venit la Curtea Miracolelor! rase cineva din multime. Undeva in han, pe un butoi, sedea capetenia bandei, Clopin Trouillefou. Acesta ii asculta povestea lui Gringoire, iar apoi ii zise: - Nu noi ti-am cerut sa vii aici. Ai venit, dar acum trebuie sa platesti. Arata undeva afara, unde o ditamai papusa atarna de o spanzuratoare, cu hainele pline de tot felul de clopotei. - Daca poti sa iei punga de la mogaldeata fara sa se-auda un clinchet, te lasam in viata. Daca nu, dam papusa jos si te ridicam pe tine-n streang in locul ei! Nici nu intinse Gringoire bine mana spre punga ca incepura sa zornaie toti clopoteii, iar cei din banda se-nghesuira in jurul noului venit si-l impinsera spre latul spanzuratorii. Ii pusesera deja funia in jurul gatului, cand Clopin vorbi din nou. - Iti mai dam o sansa. Daca se-nvoieste vreuna din femeile de-aici sa te ia de barbat, iti dam drumul. - Il iau eu striga o voce. Spre marea lui uimire, Gringoire o vazu pe Esmeralda croindu-si drum spre el. 41

- M-am invoit sa-ti fiu soata doar ca sa te scap de streang, dar nu cumva sa te apropii de mine, am cutit! Scoase un pumnal subtire de la cingatoare, iar Gringoire se aseza cu grija. Cum ai ajuns aici? Il intreaba tanara. - N-am stiut incotro s-o iau, raspunse Pierre. N-am nici familie, nici bani. Sunt un parlit de scriitor. - Pe mine m-au luat de la parinti, rosti Esmeralda, aratandu-i lui Pierre un pantofior pe care-l tinea intr-o punga de matase. Asta-i tot ce am. Dar intr-o buna zi o sa-mi gasesc parintii si cand or sa vada condurul, or sa ma recunoasca! CAPITOLUL 3. STALPUL INFAMIEI

La o zi dupa Sarbatoarea Nebunilor, sala tribunalului era plina ochi. Toata lumea
era curioasa, fiindca era ziua cand avea sa fie judecat Quasimodo. Din nefericire, si judecatorul, ca si impricinatul, era surd ca o cibota. Quasimodo n-avea cum sa auda intrebarile judelui, pe cand acesta din urma era incredintat ca i se raspundea. Nu trecu mult si lumea incepu sa rada ori de cate ori judecatorul punea o intrebare. Omul legii se infurie, crezand ca impricinatul isi batea joc de el. Pe neasteptate, se ridica in picioare. - Luati-l pe circarul asta si legati-l de stalpul infamiei din piata! porunci el soldatilor. Sa ramana acolo un ceas sau doua, sa-i fie invatatura de minte sa mai ia legea peste picior! Bietul Quasimodo fu scos din sala de judecata. Stalpul infamiei era de fapt o roata de lemn inaltata pe o constructie de piatra. Osanditul era legat de roata si biciuit, in vreme ce roata se invartea incet, ca sa aiba toti cei de fata prilejul sa asiste la pedeapsa. Curioasa, multimea incepuse deja sa se stranga. Pe cand Quasimodo era scos din sala de judecata, doua femei isi croira drum printre oameni ca sa ajunga la celula unde isi ducea zilele pusnica cea batrana. Aceasta se hotarase sa nu mai stie de nimeni si de nimic si sa traiasca de pe o zi pe alta, din pomenile celor mai milostivi. Cele doua femei ii lasara un codru de paine pe pervaz. In vreme ce se indepartau, una dintre ele spuse cu un suspin: - Ce trista soarta. Tii minte ce fata draguta era? Toti o iubeau si ii erau, prieteni iar acum nici n-ai zice ca e aceeasi faptura. - Si-a pierdut mintile cand i-au furat tiganii fetita, incuvinta cealalta femeie. I-au lasat un pantofior si nimic altceva. Si te mai miri ca n-are ochi sa-i vada pe tigani! Nefericita! Clatinand din cap, cele doua femei se alaturara multimii stranse deja in jurul stalpului infamiei. Quasimodo fu impins in genunchi si inlantuit de roata ce prinse a se invarti, in timp ce calaul il biciuia. De fiecare data cand biciul i se abatea pe spinarea gheboasa, Quasimodo tresarea de durere. Gloata radea la fel de tare cum o facuse

42

deunazi, cand il alesese Rege al Nebunilor. Ba cativa se incumetara sa arunce cu pietre. Chiar atunci Claude Frollo strabatea piata calare pe un catar, iar Quasimodo ii arunca o privire plina de speranta. Doar era stapanul lui si avea sa-i vina in ajutor, nu? Numai ca preotul isi vazu de drum si-si pironi ochii in alta parte. Dupa un ceas, Quasimodo cersi o gura de apa ca sa-si stinga setea. Multimea hohoti si mai abitir. Dintr-o data, Esmeralda isi facu loc printre oamenii din piata si se apropie de osandit. Gandindu-se la seara din ajun, Quasimodo socoti ca fata venise sa-si bata joc de el. Insa ea ii adusese apa de baut. In ochii cocosatului incepura sa joace lacrimi de recunostinta Chiar in clipa aceea, de la celula de piatra a pusnicei batrane, se auzi un glas inciudat si harsait: - Blestemata sa fii, vrajitoareo, cu tot neamul tau! Tanara auzi vocea si se facu alba la fata ca o hartie.

43

i-a spus Cainele . .Culorilor.COCOSUL SI CULORILE Radu a desenat un cocos. Culoarea albastra . Cocosul s-a privit in oglinda apei si a vazut ca.a zis Culoarea Rosie. acum esti un Cocos adevarat! .du-te la culori. Cea Verde . 44 .s-a mirat Cainele. Cainele avea dreptate.Bine .De ce umbli asa necolorat? . intr-adevar. dar a uitat sa-l coloreze. ajutati-ma! .pieptul.a spus Cainele. .Nu te necaji . ele te vor ajuta. si i-a colorat creasta si barbia. culorilor. Cocosul ajunge la culori si le roaga: . . Cea Galbena .Iata. A plecat Cocosul la plimbare.aripile.i-a colorat coada.

precum se stie. iepurele isi continua vorba: "Cred ca ai putea sa-ti folosesti picioarele pentru un scop mai bun". trei!". ca trasnetul. desigur. eu pe cealalta. Trebuie sa-i dea o lectie! Ajuns acasa. in josul brazdei. sa imbuce ceva fiindca in acea dimineata inca nu mancase si stomacul ii era gol. asta ma priveste pe mine." Ce era sa faca doamna Arici? N-avu incotro. "Vai de noi. n-am nomic de obiectat. "De ce esti atat de grabit?. ariciul ii spuse nevestesei: "Imbraca-te repede. zise ariciul si iepurele fu de acord Inaintea startului insa. sa vada cum se dezvolta sfecla. daca vrei neaparat sa te intreci cu mine. Pe ce pariem?". Dar o sa-i arate el acestuia. Sus luam startul. din partea mea. Iepurele alearga pe una din brazde. Dar. ci i se adresa direct : "Cum de te afli asa de dimineata pe ogor?". "Am pariat cu iepurele ca alerg mai repede decat el si tu trebuie sa fii de fata". si asta pentru ca. spuse ariciul. ii spuse si el iepurelui. doi. a fost raspunsul acestuia. Nu se indoi nici o clipa ca ariciul in persoana il intampinase la capatul brazdei. "Daca ne-am lua la intrecere. dar iepurele. striga doamna Arici. iar el urca in susul brazdei unde iepurele se instalase deja. Deodata ii trecu prin cap ca ar fi bine ca. replica iepurele. "Pe un taler de aur si o sticla cu vin".CONCURSUL DE ALERGARE DINTRE ARICI SI IEPURE S-a intamplat intr-o duminica de toamna. asteptandu-l. ti-as lua-o inainte cu viteza vantului". dar este un increzut prost. Se crede domn distins. trebuie sa vii cu mine pe ogor. Sa fie precum doresti!. el sa dea o raita pe ogor. nevasta. "Sunt sigur de aceasta". tu il intampini strigand: Eu am ajuns deja!" Ariciul ii arata nevestei sale locul unde sa stea. La care ariciul a raspuns: "Ma plimb". il intreba ea. Tu nu ai altceva de facut decat sa te asezi in capatul de jos al brazdei. Cand iepurele ajunse la un pas de capatul celalalt al brazdei. nevasta ariciului il intampina strigand: "Eu am ajuns deja!". pe fasia aceea de ogor urmeaza sa ne intrecem. Nu mica a fost uimirea iepurelui. Cand iepurele se apropie. ariciul dorea sa dea o fuga pana acasa. ca poti realiza mai multe cu picioarele tale". Il asigura pe iepure ca se va intoarce intr-o jumatate de ora. Razand ironic. nu-i raspunde salutului. Mergand spre casa isi spunea ca iepurele se bazeaza pe picioarele sale lungi. gonind apoi. Aceste vorbe l-au indignat pe arici. Ariciul statea in fata usii sale fredonand un cantecel. ti-ai pierdut mintile? Cum iti inchipui ca te poti lua la intrecere cu iepurele"?. care-si dadea aere de domn mare si tare. "Taci.Se asezara fiecare in brazda sa si iepurele numara: "Unu. Nu suporta ca sa se lege cineva de picioarele sale care din nastere erau strambe. Vrand-nevrand ea trebui sa-si urmeze sotul. declara ariciul. d-na Arici seamana cu sotul ei ca un ou cu 45 . se ghemui in brazda si ramase nemiscat. Pe drum il intalni pe iepure care si el pornise pe ogor sa-si cerceteze varza. in timp ce nevasta-sa ii spala si ii spala si-i imbraca pe copii. "Iti inchipui. Ariciul facu doar trei pasi. "Ma faci sa rad! Cu picioarele tale strambe?!. Ariciul il saluta pe iepure cu "Buna dimineata!". Pe drum ariciul ii explica nevestei sale: "Asculta-ma.

COPILUL CEL ISTET 46 .celalalt. Ariciul isi lua castigul si nevasta si se intoarse vesel acasa. Totusi. Astfel iepurele alerga de saptezeci si trei de ori si de fiecare data cand ajungea la unul din capetele brazdei dl. Sau d-na Arici il intampinau cu strigatul: "Eu am ajuns deja!". dupa atata alergare. iepurele se prabusi la pamant. "Alergam inca o data". Si din nou tasni la drum ca din pusca. Sleit de puteri. iepurele era de parere ca la mijloc nu este lucru curat.

pentru ca si-a iubit foarte mult nevasta. El nu mai avea nici un neam. Omul a intrebat copiii daca nu ii pot face si lui judecata. Degeaba l-a tot rugat omul pe copilul sau de suflet sa se dea jos. Omul nu il mai putea cara in carca de garbov ce era pe sarpe. Omul l-a intrebat pe sarpe daca vrea sa-i fie copil de suflet. Omul s-a invoit bucuros si sarpele i s-a incolacit in jurul gatului.Cum adica sa ne invoim . ca de insurat a doua oara nu mai vroia. nici macar vreun var mai indepartat sau vreun unchi. Omul a plecat de la judecator si mai necajit decat a fost inainte. Mergand asa fara tinta a intalnit un sarpe micut. pierzand orice speranta. sa umble de dimineata prin cetate si prima fiinta ce-i va iesi in cale. sarpele era de neclintit in hotararea sa de a respecta vechea invoiala. Toate le faceau impreuna. iar sarpele a crescut. mancau impreuna. 47 . dormeau impreuna si erau multumiti unul de celalalt. Ceilalti copii se inghesuiau in jurul lor. In drum spre casa a vazut niste copii cara se jucau si s-a apropiat de ei. iar langa el pe un bustean mai mic.A fost odata un om bogat. sa-i fie copil de suflet. iar cand va muri ii va lasa intreaga avere. Numai ca omul a imbatranit. fiindu-i copil. Kamill Maximilian a strigat la el: .a intrebat omul. ca-i va da tot ce isi va dori.Nu iti cer nimic mai mult.Ajutati-ma. macar cateva ore. Intr-o zi i-a venit o idee trasnita. atunci si omul trebuie sa-l poarte la gat pana va muri. ca se poate. . Atunci omul si-a povestit necazul. domnule judecator. caruia nu ii este mila de parintii lui. Maria-Alexandra in chip de imparateasa. Omul a plecat acasa mantuit de judecata unui copil. Din aceasta pricina era tare mahnit si nu stia cum sa-si faca rost de o ruda.zise sarpele. Sarpele a raspuns ca vrea. . aruncati cu pietre! Iar copii au aruncat cu pietre pana au strivit sarpele. Sarpele si-a tinut fagaduiala. Cand a vrut sa zica sarpele ceva. el era imparatul. pentru ca nu mai rabd aceasta povara! Dar dupa ce sarpele a povestit cum le-a fost invoiala.Acest copil. numai sa se invoiasca. sa mai poata respira si el in voie. caruia ii murise sotia. Omul i-a dat sarpelui tot ce si-a dorit si l-a iubit ca pe propriul copil. Nu stii ca impricinatii trebuie sa stea la judecata jos la pamant? Cand sarpele a coborat Kamill a zis: . nu merita sa vada lumina soarelui.Cum indraznesti sa ii vorbesti de acolo de sus imparatului. Ei au raspuns foarte seriosi. Pe el copii. De atunci au fost nedespartiti. decat sa ma porti intotdeauna in carca . Kamill Maximilian statea pe un bustean. . Disperat omul s-a dus la judecator si l-a rugat sa-i faca dreptate. ascultand poruncile. judecatorul a zis ca nu are ce sa faca. care de atata bine crescuse foarte mult.

CORABIOARA 48 .

Puiul a adus o frunza.au raspuns Puiul. Furnicuta si Buburuza. Iar Buburuza . in larg.Noi nu stim sa inotam . . Puiul.oac! Oac .a zis Broscuta si s-a aruncat in apa.Broscuta. Soricelul Furnicuta si Buburuza au plecat la plimbare. cu ata au legat de el frunza .oac .Haideti sa ne scaldam! .oac! . Puiul de gaina.o coaja de nuca.. Soricelul .oac .un fir de ata. -Oac . Furnicuta si Buburuza s-au suparat si s-au asezat sa chibzuiasca. dar corabioara plutea de-acum departe. Soricelul. La ce va pricepeti voi?! Si s-a pus pe un ras de mai sa-i dea lacrimile. . Si s-au pus pe treaba: au infipt paiul in coaja de nuca. Nici gand s-o mai ajunga! 49 .la drum! Broscuta a scos capul din apa. Au ajuns la rau.si gata corabioara! Au impins apoi corabioara in apa. s-au urcat in ea si . S-au gandit ce s-au gandit si au gasit o solutie. Furnicuta a adus un pai.a izbugnit in ras Broscuta. Soricelul.. sa mai rada putin de ei.

50 . Cel mai mare era de zece. Degetel le spuse: . Nu-i placea sa trancaneasca. Degetel auzise tot ce vorbisera parintii. La inceput. i-a incotit o foame atat de cumplita. padurarul ii spuse nevestei: Vezi si tu ca nu mai avem cu cei hrani pe copii si nu vreau sa-i vad murind de foame. acasa. ea nu se putea invoi. apoi o rupsera la fuga pe carare. Se scula in zori si se duse la marginea unui parau. A doua zi. In zadar incerca barbatul sa-i arate ca saracia era crunta. Oh! Ai putea face una ca asta? striga nevasta padurarului. in timp ce copiii trebaluiau si ei. Erau foarte saraci si cei sapte copii le ingreunau mult viata. copiii nu indraznira sa intre si se pusera sa asculte ce vorbeau parintii. Bietul baiat era cel mai sfios si cel mai destept dintre toti fratii. In acel an. si cel mic de sapte ani. era mai presus de toate mama. pentru ca nu dormea. intrand in padurea deasa. cazu la invoiala cu barbatul ei si se duse sa se culce varsand lacrimi amare. O sa-i parasesc maine in padure. fiindca timpurile erau tare potrivnice.D DEGETEL A fost odata un padurar care avea o nevasta si sapte copii. desi saraca. In cele din urma. unde isi umplu buzunarele cu pietricele albe si apoi se intoarse acasa. Pana la ziua nu se gandi decat la ce avea de facut. Degetel nu sufla nici un cuvant fratilor lui. in schimb asculta cu luare-aminte. pe cand copiii dormeau. incepura sa-si strige parintii si sa planga cat ii tinea gura. Intr-o seara. Fratii il urmara pe Degetel spre casa. Baiatul cel mic era tare slabut si din cale-afara de pipernicit. Nu era mai inalt decat degetul cel mic de la mana si de aceea il dadura porecla de Degetel.Nu mai plangeti. fratiorii mei! Tata si mama ne-au lasat aici. Tatal si mama se indepartara incetisor. Cand se trezira singuri. dar eu va duc inapoi. incat bietii oameni hotarasera sa scape de copii. Veniti cu mine! Degetel cunostea bine drumul. Baietii nu puteau inca sa-si castige singuri bucatica de paine. copiii. pentru ca presarase in cale pietricele albe. padurarul incepu sa taie lemne.

Zari hat. dar gasi usa incuiata de doua ori. incat copiii. Degetel trase din nou cu ureghea la ce puneau ei la cale. Iata-i singuri in padure! Noaptea se apropia. acestia castigasera ceva bani. iar ploaia marunta ii udase pana la piele. Nevasta padurarului dadu fiecarui copil cate o bucatica de paine pentru pranz. ati nimerit la un capcaun care inghite copii! 51 . iar parintii erau cat se poate de bucurosi sa-i revada.Vai. Degetel era sigur ca nu-i va fi usor sa gaseasca drumul cu ajutorul firimiturilor de paine pe care le presarase de-a lungul cararii. Ei s-au gandit sa-i duca din nou in padure.Aici suntem! Femeia alerga se le deschida usa si sarutandu-i le spuse: . nu-i mai puteau hrani pe copii. parintii fiind din nou coplesiti de tristete: din cauza lipsei banilor. o luminita si se indreptara spre ea. Insa bucuria nu a tinut prea mult.Cat sunt de bucuroasa sa va vad din nou. fiindca pe toate le ciugulisera pasarelele. Femeia le raspunse plangand: . Femeia zise cu durere: . Nevasta padurarului luase carne si pregatise cina. Dar mare ii fu dezamagirea cand nu mai gasi nici urma de firimituri. Degetel se gandi: "As putea presara firimituri pe unde vom trece" si ascuse bucata de paine in buzunar. cat mai departe de casa. Curand ajunsera la casa luminata si batura la poarta. sarmanii mei.Vai.Suntem niste copilasi care ne-am ratacit in padure. departe. dragii mai copii! Desigur ca sunteti obositi si flamanzi! Copiii se asezara la masa si mancara cu pofta. Degtel se urca in varful unui copac. cu atat se rataceau si se afundau mai adanc in padure. Cu cat inaintau.In ziua aceea. care erau in fata usii. Tatal si mama ii calauzira in locul cel mai adanc din padurea cea deasa si intunecoasa si ii parasira pe copii. Se pornise un vant aprig si copiii dardaiau de frica.Vai mie! Unde-or fi copiii mei? Sarmanii mei copii! Ea vorbise atat de tare. Acum nu mai stia ce-i de facut. strigara intr-un glas: . Se scula de zori sa adune pietricele.Ce doriti dragii mei copii? Degetel raspunse: . Nu indrazneau nici sa vorbeasca. sa vada de jur-imprejur. O femeie le deschise si intreba: . Li se parea ca aud din toate colturile urlete de lupi. unde or fi bietii nostri copii? Ce-or fi facand in padure? Poate i-au sfasiat lupii! Nevasta paduralului plangea amarnic: .

A. dar ii muscau pe copilasi ca sa le suga sangele. ducandu-se drept spre pat.Buna doamna.Vor fi bucate delicioase. Capcaunul avea la randu-i sapte fete care-i semanau leit. la noapte. Poate se va indura de noi. Nu erau inca foarte inraite. Se duse sa ia un cutit mare dar femeia ii striga: . Dimineata. Degetel isi destepta fratii. Capcaunul ramase si el uimit de ce i se arata inaintea ochilor si striga plin de manie: .Iata-i ! spuse spuse el.O sa mi-o plateasca nenorocitii! Da-mi repede cizmele cele de sapte poste. daca ne ajutati. si taie pe loc gatul celor sapte fiice ale sale. iata vanat destul ca sa-mi pot ospata prietenii cand vor veni sa ma vada. femeia capcaunului se urca in camera fetelor. ne vor sfasia lupii.. zise el si se ridica de la masa. pe care le gasi cu capetele taiate. iar coronitele de aur pe capetele fratiorilor sai.Ia taci din gura! raspunse capcaunul. In odaia aceia se mai afla un pat in care nevasta capcaunului ii culca pe copii. Bietii copii ii cerura sa-i crute.De ce vrei sa faci asta astazi? N-ai timp maine? . Capcaunului ii era foame si se aseza la masa. O sa pun mana ei! 52 . Ia te uita. un vitel. in padure. Adulmecand in dreapta si-n stanga.Aici se petrece ceva necurat. Cand capcaunul se destepta.Mai ai atata carne. se duse din nou se culce. Coborara incetisor in gradina si o luara la fuga cat ii tineau piciorele. scoase caciulitele fratilor sai si le puse usurel pe capete copilelor capcaunului. dar capcaunul era de-o cruzime fara pereche. Se apropie de patul fetelor. simti miros de carne proaspata. In toiul noptii. Capcaunul se intorcea acasa. doi berbeci si o jumatate de porc! . isi lua cutitul cel mare si se urca in camera fiicelor sale. daca nu vreti sa ne lasati sa intram in casa. Mai bine sa ne manance domnul Capcaun. . Si scoase pe copii unul cate unul. . De indata ce-l auzi sforaind pe capcaun. care purtau caciulitele baietilor. Deodata se auzira batai in usa. "Ia sa vedem ce fac micii nostri strengari"? isi spuse in sinea lui.Ai dreptate! spuse capcaunul. ii raspunse Degetel. Degetel se scula. tremurand tot de spaima. Du-i la culcare. Niciodata nu se lasa induiosat. le spuse sa se imbrace si sa-l urmeze. Femeia se grabi sa-i ascunda pe copii sub pat si deschise usa. mai cu seama daca-i pregatesti cu un sos bun. vei sa ma pacalesti. Fiecare dintre ele purta o coronita de aur pe cap. Nevasta capcaunului ii lasa sa intre si se duse sa se incalzeasca langa foc. urma femeia. Ii spuse femeii: . . Tare multumit de fapta sa. Ele se culcara devreme s-i dormeau toate sapte intr-un pat mare. Femeia cea buna la suflet era bucuroasa ca-i scapase pe copii.

unde o gasi pe nevasta lui jelindu-si fetele ucise. se duse drept la casa capcaunului. Dupa ce-si puse cizmele de sapte poste. va fi ucis de banditi. pe care Degetel le duse acasa. Degetel le arata drumul fratilor sai. trecand raurile ca pe niste paraiase. Din intamplare. M-a rugat sa vin sa va dau de stire primejdia care-l ameninta. daca nu. Femeia ii incredinta toate bogatiile capcaunului. Inchise ochii si adormi cat ai clipi. Capcaunul era obosit si vru sa se odihneasca putin. Chiar capcaunul mi-a dat cizmele de sapte poste. DOI FETI CU STEA IN FRUNTE 53 . marindu-se sau micsorandu-se dupa nevoie. A cazut in mainile unei cete de talhari care au jurat sa-l omoare daca nu le dai tot aurul si argintul pe care-l are. ii ascunse pe fratii sai in scobitura unei stanci.Capcaunul porni pe urmele copiilor care erau departe de casa acestuia. unde parintii si fratii il intampinara cu mare bucurie. ii scoase cizmele si se incalta cu ele. care se indepartara in fuga spre casa. se culca tocmai pe stanca unde se ascunsera copiii. Cizmele erau fermecate. ii zise Degetel. . Apoi Degetel se apropie de capcaun.Barbatul dumitale este in mare primejdie. Trebuie sa le duc tot ce aveti. Cand Degetel il zari pe urias pasind de pe un munte pe altul.

Feciorul de imparat se intoarse de la razboi nerabdator sa-si vada copii. Cand s-au nascut gemenii. simtind o bucurie neinteleasa atunci cand ii privea. A doua zi au si tinut cele trei nunti la curtea imparatului. ca un luceafar. era atat de frumoasa cum nu se mai afla alta pe lume. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. 54 . tese si coase sotului meu o camasa. Fiul de imparat avea o mama vitrega. pe care imbracando sotul ei putea sa treaca prin apa si foc. cerandu-le de sotie.Iar eu. fara sa se ude si prin foc. spuse Laptica. . care era foarte suparata ca baiatul nu s-a insurat cu fiica sa din prima casatorie. dar cea mai mica le intrecea pe surorile sale. Peste cateva zile Ana facu painea ce o promise sotului sau si vestea acestei paini se duse peste mari si tari. imparateasa ii ingropa sub fereastra fiului de imparat. pe care de o va purta va fi destul de puternic ca sa se lupte cu zmeii si cu aceasta camasa va putea trece prin apa. Fata cea mare. fara sa se arda ! zise si Stana. Iar fiul imparatului merse drept la fata cea mai mica si mai frumoasa. pe care de o va manca se va simti vesnic tanar si puternic ca nimeni pe lumea aceasta ! .Eu i-as toarce. in frunte ! Baietii cei nobili au auzit despre ce vorbira fetele si cei mai curajosi voinici le luara pe Ana si Stana langa ei in sa. le zise surorilor sale: . iar imparateasa ii arata catelusii. Dar nu se prea putea apropia de ea. Cand vazu imparateasa acei paltini ciudati dadu porunca sa fie starpiti. fara sa pateasca nimic. atat era de minunata. rugandu-o sa-i fie imparateasa. Din aceasta pricina a vrut sa ii faca rau Lapticei. Intr-o frumoasa zi de vara cele trei surori au mers la marginea codrului ca sa culeaga fragi. desi il durea inima a inchis-o pe Laptica in temnita si apoi s-a insurat cu fiica mamei sale vitrege. In cele din urma ii trimise vorba fratelui sau. ca sa-l cheme pe fiul de imparat la razboi. Stana si Laptica si erau toate trei foarte frumoase. Ana. De la vanatoare se intorcea fiul imparatului cu suita lui.A fost odata ca niciodata. In locul in care au fost ingropati cei doi feti-frumosi au rasarit ca prin minune doi paltini. Imparateasa si fiica sa nu i-au mai dat pace pana cand ne mai rabdand smiorcaielile lor. pentru ca asteptand sa i se nasca feciorii. fiul de imparat pazea zi si noapte indeplinindu-i toate dorintele. Dar printul ii interzise sa se atinga de paltini. Mai mare minune a fost camasa tesuta de Stana. cu par de aur si cu o stea. Atunci baiatul nu mai avea de ales si a trebuit sa plece lasandu-si nevasta in grija mamei sale vitrege. a fost un pastor batran care avea trei fete. din imparatia invecinata. cu par minunat de aur si cu o stea stralucitoare in frunte.Cand ma voi marita ii voi framanta si coace sotului meu o paine. care erau frumosi cum nu s-a mai vazut. iar in locul copiilor puse doi catelusi. Fetele se numeau Ana. Degeaba tot incerca sa il indeparteze de langa sotia sa iubita nu reusea in nici un fel. care cresteau in fiecare zi cum cresc altii in ani. i-as face doi baietei gemeni. Printul n-a avut incotro.

Dar pestisorii aurii au inceput sa vorbeasca cu grai omenesc: . A mai poruncit ca din acesti copaci sa se faca doua paturi.zise patul celalalt – ca il tin pe bunul meu tata ! A doua zi imparateasa dadu porunca sa fie arse cele doua paturi si sa fie inlocuite cu altele identice.Mie. Pescarii le-au daruit haine si le-au facut doua caciuli ca sa-si acopere parul de aur si luceferii din frunte. dar fiul de imparat nu s-a suparat pe ei cand le auzi glasul dulce care ii amintea de ceva drag. in schimb. o perna cazu de sub dansa. Au vrut sa ii duca la palat ca sa ii fie oferiti imparatului. Cand veni noaptea. iar cantecul era chiar povestea lor descriind amanuntit tot ceea ce se intamplase de cand fiul de 55 . in care a fost spalata carnea. sa nu mai ramana nici macar un fir din lana lor. Cand au intrat baietii. dar mai tarziu se razgandi si ii chema pe baieti inaintea lui. dar sotia lui nu mai putea sa doarma de spaima. Baietii au cerut permisiunea sa cante. unul pentru el. Chiar daca li s-a atras atentia. . Cand printul nu era prin preajma dadu porunca sa fie pregatiti la cina mieii si ce nu se va putea manca sa fie aruncat in foc. altul pentru sotia sa. imi este foarte usor. Nimeni nu a observat ca pe fundul vasului din lemn.Mie imi este tare greu fratioare – zise unul dintre paturi – pentru ca am deasupra un suflet rau si parca as tine o tona in spinare ! . iar alaturi sotia sa sedea pe unsprezece perne de matase. Nevasta abia astepta sa gaseasca un moment prielnic ca sa poata ucide mieluseii. Apoi au pornit la palat considerand ca a sosit timpul sa il cunoasca pe tatal lor.zisera – adunati roua de pe frunze si lasati-ne sa inotam in roua pana cand aceasta se va usca pe noi ! Pescarii au facut intocmai cum i-au rugat pestisorii si cand s-au uscat si ultimul strop de roua de pe ei s-au transformat in doi copilasi nou-nascuti foarte frumosi. . care. nu au vrut sa-si scoata caciulitele din cap. Copilasii au inceput sa creasca si in cateva zile au crescut cat altii in multi ani. paturile au inceput sa scartaie si sa vorbeasca intre ele. au ramas intre crapaturi doua bucatele din creierii mieluseilor. Aici garzile nu au vrut sa le dea drumul. s-au transformat in doi mielusei frumosi cu lana stralucitoare.se lasa convins si porunci sa fie taiati paltinii. cu parul de aur si cu o stea ca un luceafar pe fruntea lor. dupa ce au cazut in locul in care au fost paltinii. Cand fiul de imparat a auzit ce se intampla a dat porunca sa vina mai multe straji si sa fie dati afara. . Nu observa ca din flacari se ridicara doua scantei.Nu ne duceti la palat ca de acolo venim. Niste pescari au gasit pestisorii in plasa lor si s-au minunat de frumusetea acestora. devenind puternici ca un tanar si intelepti ca un batran. dar ei au intrat cu forta. Printul nu intelegea graiul. Baietii au vazut in sala in care au intrat o masa lunga si in capul mesei fiul de imparat. cele doua bucatele de creier s-au desprins si plutind pe apa s-au transformat in doi pestisori cu solzii de aur. Cand slujnica a spalat vasul in rau. Fiul de imparat a indragit mieluseii de cum i-a vazut si nu a mai vrut sa se desparta de ei.

imparat o cunoscuse pe Laptica. Cand au terminat cantecul. Baietii si-au scos caciulitele si palatul s-a luminat de stralucirea stelelor din fruntea lor. iar pe mama o lega de coada unei iepe nebune si inconjurara cu ea imparatia de sapte ori. DOI PRIETENI 56 . imparateasa nu mai avea nici o perna de matase sub dansa. Fiul de imparat si-a imbratisat fericit copiii si a cerut sa fie adusa Laptica din temnita. Pe fiica vitregei o facu slujitoare.

caci dihorul sau vulpea sunt pe aproape. Puisorul ce venise ultimul pe lume era tare curios si intr-o zi pleca de langa mama lui hai-hui prin ograda. Nu merse mult si inaintea lui vazu o namila ce sta lungita pe cele patru labe. in balta aceea de noroi se balacesc purceii. inhata puii si-i duce in cuibul sau din padure.Iata acolo. Sa mergem sa vezi ograda caci te miros ca esti foarte curios. se ridica pe picioarele inca nesigure si pasi afara in ograda sa primeasca botezul soarelui.Intr-o zi calduroasa de vara. Reintorsi langa prispa casei. in cuibarul cu fan din cotetul gainilor de langa casa bunicului meu.Este o pasare de prada. unde ii mananca. Cand auzi gainile cotcodacind sau curcile agitandu-se sa stii ca uliul da tarcoale si trebuie sa te ascunzi sub cotet. dar matale cine esti de ma intrebi? . singur prin ograda mare? . Acesta.Sa nu iesi din ograda nici pe ulita si nici spre poiana din spatele casei. Deasemeni daca auzi ca eu latru sa nu iesi din cotet.Eu sunt Codita. Se rostogoli afara din cuibar si anuntandu-si prezenta printr-un piuit anemic.Unde ai plecat prichindelule asa hai-hui. de ograda. Se trezi impreuna cu ceilalti puisori intr-un tarc de nuiele unde avea sa stea pana ce urma sa creasca destul de marisori pentru a umbla liberi prin ograda insotiti de mama doica si ocrotiti de cocosul ce-i privea cu duiosie din varful unei gramezi de lemne. Iesind printr-o gaura din gard. De mine le este frica. gastele. . Dadu ocol ograzii si ii arata proaspatului puisor. se ridica pe cele patru labe ale sale si-i zise puiului de gaina: . dar sa stii ca eu le vin de hac daca ii prind in ograda. unde stau oile si calul cel roib. trecu iarna si primavara si puiul de gaina era de acum un cocosel puternic si gandi ca nu mai are nevoie de povetele prietenului sau Codita. . de tot ce este in ea. Aici se alatura celorlalti puisori in jurul clostii sa faca cunostinta cu fratiorii lui de langa blidul prispei casei.Cine este acesta? intreba mirat puiul de gaina. Codita ii spuse prietenului sau: . Sa asculti de mama ta si fereste-te de uliu. cainele de paza.Am plecat sa cunosc lumea si sa-mi gasesc un prieten. pasi tantos prin poiana din spatele casei spre paraul ce 57 . care vine de sus din cer. de cum il mirosi. . Codita ii arata noului si micutului sau prieten ratele. curcile si ii facu cunostinta cu puii acestora. spunandu-i ca nu e bine sa intre in grajdurile lor. Sa nu te apropii de ei ca sunt in stare sa te manance cu puf cu tot. Eu ii iau de urechi cand nu sunt cuminti. sub caruta sau sub sopron. si am grija de casa. un puisor de gaina galben ca un bulgare de aur. ca urechile pleostite si nasul carn. hai sa fim prieteni. iesi din gaoacea unui ou. caci te pandesc multe pericole. Trecu vara. Dar daca tot iti cauti un prieten.

zise Codita. un dihor flamand. de la tine am invatat multe lucruri bune. Nu trecu mult si veni vara.Nu fi necivilizat.Cucurigu! cucurigu! nu mai zaboviti in pat! Dar nu apuca sa strige de doua ori. ai cioc puternic. se urca pe pervazul ferestrei si incepu sa strige cat il tinea gura: . unde dadu nas in nas cu Codita. Mai trecu ce mai trecu o vreme si cocoselul prinse glas si invata sa cante: „cucurigu! cucurigu!". . Asa se si spune in popor: "omul harnic se culca odata cu gainile. de acum esti un cocos in toata firea. Preocupat de cautarea de rame si gandaci. Numai cei mici dorm mai mult ca sa creasca mari si voinici. . Intorcandu-se in ograda casei. dar nu alergand. Daca vrei totusi sa treci peste strada. zise cocoselul. zise Codita. cand ziua lua locul noptii. odata cu ceilalti cocosi mai mari sau mai mici din sat.Esti un prieten adevarat. Codita ii spuse ca un uliu se roteste deasupra satului si deci sa nu mai plece singur. . ai grija de cei mici si apara-i la primejdie. . Vazand intr-o zi poarta deschisa.Cum ai venit asa repede? Iti multumesc ca m-ai scapat de la o moarte sigura! . Tocmai se pregatea sa sara asupra cocoselului neascultator. Ca sa arate cat de tantos este. sugrumat si trantit de pamant. nici de joaca. cocoselul cel curios pasi spre soseaua ce trecea prin fasa casei. se crapa de ziua. dar nici nu apuca sa se departeze pe asfaltul lucios. Se invatase sa scormoneasca pamantul ca sa caute rame si alte ganganii bune de ospatat. Strada pe unde circula masinile sau carutele nu este nici loc de plimbare. Numai la oras unii pierd noptile si mai dorm taica pana soarele le bate in geam. ca se trezi tras de aripi jos de prietenul sau Codita. intr-o dimineata. traversezi drept si in pas vioi. nu baga de seama ca spre el se strecura tarandu-se prin iarba. Pandeste mereu cerul cand este senin. sau cum spun gospodarii. te uiti mai intai in stanga. Poti canta si in cotet sau pe gramada cu lemne.Un prieten bun la nevoie se cunoaste. ai gheare. caci copii trebuie sa se duca la scoala. ca o aratare cu patru roti trecu ca vijelia si bietul de el fugi repede in ograda. cocoselul cel neastamparat se intoarse sa vada ce se intampla si vazu pe prietenul sau Codita. cand dihorul se trezi apucat de gat. asa cum invata orice copil la scoala. dar nu sub fereastra gospodarului! Orice bun si harnic gospodar te aude si de acolo caci pentru el ziua de munca tine de la cantatul cocosilor pana la culcatul gainilor. apoi in dreapta si dupa ce te-ai asigurat ca nu vine nimic din nici o parte. ca 58 . dar se scoala la cantatul cocosilor".Ti-am spus sa nu iesi pe ulita mare pe unde trec masinile si te pot face terci sub rotile lor.curgea lin in apropiere. . care ajunsese in fuga la timp pentru a-l salva.Da. Speriat.

ii sari in spate si-l prinse in gheare. la fel de calda ca cea in care el cobora pentru prima oara din cuibar. ELEFANTUL ZBURATOR 59 . La randul sau. Intr-o zi de vara. Dadu alarma si urmari ca puii sa se ascunda care pe unde apuca. Un pui de rata fugind.poate veni uliul si sa ciulesti urechile la zgomotele noptii caci poate veni hotul. DUMBO. calca stramb si cazu. Apoi. in timp ce calca tantos prin curte. Tu trebuie sa dai alarma. observa o umbra si vazu pe cer un uliu ce dadea tarcoale.Multumesc pentru masa. Uliul se repezi sa-l inhate. Oricum eu o sa-ti sar in ajutor. dar cocosul nostru atent. ca orice caine civilizat. dihorul sau vulpea. Il lua in gura si se retrase la umbra unei clai de fan ospatandu-se in lege. spuse prietenului sau: . Codita veni in fuga si apucandu-l de gat dadu cu el de pamant pana-i sarira penele si ramase lat. esti un cocos adevarat! Si azi cocosul cel pintenat si cainele Codita sunt buni prieteni. lovindu-l puternic cu ciocul in cap.

Dumbo. il ridica si incepu sa-l legene incetisor. spuse o cioara.Capul sus. Drept pedeapsa. clovnii isi sarbatorira maiestria. A doua zi in zori. cazu intr-o baltoaca. fericiti ca spectacolul reusise de minune.Presupun ca trebuie sa-l ajutam nitel!. varat in borul palariutei. . nu o stanjenea defel! Celelalte doamneelefant o necajeau din pricina asta: . Si toate se apucara sa-l impinga din spate. Stiu ca ti-e greu. si-i dadura foc. Ai incredere! Poti sa zbori! 60 . Si. ii zise soricelul cu blandete. Cativa baieti aflati pe margine incepura sa chiuie si sa rada de mama focului.Hai Dumbo. Dumbo sari de la cea mai inalta fereastra in cearceaful clovnilor-pompieri. Si doamna Jumbo strangea la piept un elefantel dragalas cu care se mandrea din cale-afara. tocmai sus intr-un copac. din mucava si clei. Drept care construira un perete inalt de casa. baldabac. incat cazu de pe craca drept intr-un paraias. primavara le adusese pui tuturor animalelor din Circ. dragul meu. Un elefant care zboara! Dar Dumbo nu se mai incumeta sa mai incerce sa zboare. decat atunci cand una dintre ciori ii dadu o pana fermecata. pleosc. Dupa spectacol Dumbo se furisa amarat spre cusca in care era mama lui.De cum venise. . micutul Dumbo se impiedica in urechi si. Ca urechile lui se nimerisera a fi un picut mai mari. se sperie atat de tare. Dupa ce se dusera la culcare. Elefantelul Dumbo ramase singur-singurel. cand tot peretele era in flacari. Doamna Jumbo scoase trompa printre gratii. cinstindu-se cu o vadra de sampanie. Numai soricelului Timoteus ii era mila de el. Si cand vazu unde se afla. Croncanitul ciorilor il trezi intr-un tarziu si pe Dumbo. Dumbo si Timoteus gustara si ei un strop din acea apa spumoasa si intepatoare. . . Insa panza se rupse sub greutatea lui Dumbo si el. seamana a liliac! Ce-ar fi sa-i spui Dumbo cel natang?! Cand lua parte prima oara la o parada. Dar sampania li se urca repede la cap.Cu asa urechi. il dezmierda ea.Acum Dumbo! Intinde urechile si zboara. sari. pana ce doamna Jumbo socoti ca au intrecut masura si se napusti spre ei amenintatoare.Nu plange. Ii apuca rasul si incepura sa se prosteasca in fel si chip si nu pricepeau de ce lumea li se parea dintr-o data asa de caraghioasa. eu cred ca tu ai zburat aseara in copac! striga Timoteus emotionat. striga Timoteus care sedea pe crestetul lui Dumbo. Odata si odata vor veni zile mai bune si atunci totul va fi minunat! Intr-o seara. Am sa fiu prietenul tau si impreuna o scoatem noi la capat! Directorul Circului hotari ca Dumbo sa apara pe scena impreuna cu clovnii in sceneta cu pompierii. . se trezi intr-un ciubar cu apa. micutule!. doamna Jumbo se pomeni inchisa intro cusca. soarele descoperi cu uimire un elefantel care dormea pe o craca. dar nu trebuie sa-ti pierzi curajul. Ciorile il dusera pe un damb iar Timoteus il incuraja: .

A fost de ajuns ca Dumbo sa falfaie numai un picut din urechile lui mari si indata prinse a pluti prin vazduh intocmai ca o pasare. pe deasupra capetelor spectatorilor uimiti. Nicicand n-a mai existat pe lume un elefant zburator. deodata insa descoperi ca nu mai are pana fermecata. Ba chiar i se oferi un loc de onoare in manej mamei celebrului elefantel. O sa fii cel mai vestit elefant! In aceeasi seara. mai ca s-ar fi prabusit. poza lui Dumbo era pe prima pagina a tuturor ziarelor. .Si intr-adevar. Dumbo ateriza lin in bratele ei.Iu-huu! De acum totul o sa fie minunat! se bucura Timoteus. cand trebuia sa sara de la fereastra in flacari. Dumbo incepu sa pluteasca lin prin tot Circul. iar pe doamna Jumbo o elibera pe data din cusca. Circul avea o noua vedeta: Dumbo. Dupa spectacol. vezi ca am avut dreptate? Acum totul este minunat pentru tine! 61 . Nimeni n-o sa mai rada de urechile tale. elefantul zburator! Directorul Circului incheie cu el un contract pe viata.Lasa pana! Poti zbura si fara ea! In ziua urmatoare. de spaima. in loc sa se arunce in gol. daca n-ar fi strigat la el Timoteus: . Doamna Jumbo isi stranse fiul la piept si ii sopti: .Dumbo.

Au mers ei pe la vraci dar nu au gasit nici un leac pentru aceasta. dar de aici nu mai aveau putere si s-au rugat de baiat sa le dea parul sau si nucile. cu florile cele mai deschise pentru fata cea mare. cu bobocii cei mai frumosi pentru mezina. gospodari harnici care nu aveau copii. Flacaul s-a scaldat si parul lui s-a transformat in aur curat si i-a crescut lung pe umeri. Intr-o buna zi. Parintii l-au cautat peste tot. Vrajitorul i-a dat omului un mar si i-a spus sa-l duca sotiei sale. care era foarte iscusit. curgea aur in loc de apa. Atunci casa a inceput sa strige dupa ajutor si au aparut zanele. Femeia a curatat marul si la mincat. baiatul a devenit istet si puternic. unul mai mare. poreclindu-l cheles. Calutul il sfatuii pe baiat sa fie atent. dar nu egale cum se obisnuia. copilul cel zvapaiat incaleca manzul si au luat-o la goana peste campii. Odata au auzit de un vrajitor. care sa-u ales in aceeasi zi cu o frumuseta de baiat si cu un manz nazdravan. Sa caute printre lucrurile zanelor trei nuci fermecate si sa le ascunda intr-un loc stiut doar de el. a inceput sa planga. baiatul a auzit un sunet mai ciudat in baie si cand s-a dus sa vada ce este. cu florile tocmai inflorite pentru cea mijlocie si unul micut. Peste un timp si femeia si iapa au ramas insarcinate si in aceeasi zi s-au nascut si copilasul si manzul. unde acestea l-au primit ca argat. asa cum se facea in fiecare zi. 62 . in afara de ea. Intr-o zi. iar manzul se vedea tot mai bine ca e fermecat. Barbatul de bucurie a uitat sa-i zica femeii ce i-a spus vrajitorul. Cum au crescut putin. Baiatul cand s-a vazut singur si ne mai stiind sa se intoarca.F FAT-FRUMOS CEL RATACIT Au fost candva 2 soti. Flacaul a facut trei buchete. unul mijlociu. Baiatul si calutul erau prieteni nedespartiti si se jucau tot timpul impreuna. caci facea tot felul de minuni de se cruceau oamenii. baiatul s-a angajat ca ajutor la gradinar. Parul de aur la acoperit cu o basica de vaca si toti ceilalti argati isi bateau joc de el. Intr-o zi gradinarul s-a imbolnavit si i-a poruncit baiatului sa duca el cele trei buchete de florii cele mai frumoase pentru cele trei fete ale imparatului. pe care o indragea tare mult. Ajuns la curtea imparatului. dar nici o alta fiinta vie sa nu manance din acel mar. cand zanele erau plecate. caci intr-o zi in baia zanelor va curge aur curat si sa se grabeasca sa faca el baie primul. dar el nu vroia. L-au urmarit pana la hotarele imparatiei. dar nu l-au mai gasit. dand cojile unei iepe. Manzul l-a consolat si l-a dus la palatul celor trei zane. A luat si nucile fermecate si impreuna cu manzul a vrut sa plece. Fericire mare in casa gospodarilor.

sa arunce cu marul in el. dar fata nu a lovit pe nimeni. Ajutorul de gradinar si-a chemat calul. cand erau sarbatori mai importante. Ginerii feciori de imparati au plecat sa caute dar nu au gasit decat un negustor smecher. dar ea tot pe ajutorul gradinarului il palea cu marul. Au trecut pe langa fata toti fii de imparaat. Apoi baiatul a intrat si el in biserica sa se inchine. Intr-o zi de sarbatoare toata lumea. Dupa cativa ani imparatul a inceput sa-si piarda vederea. care le-a vandut pe bani multi lapte ca oricare altul. l-a rasplatit pe baiat cu o punga de bani si s-a gandit ca a venit timpul sa-si marite fetele. imparatul si ginerii lui l-au scos pe baiat din noroi si s-au dus la casele lor. apoi din aur. numai cea mica nu vroia sa se marite cu nimeni. apoi a mers la imparat si i-a luat inelul din deget. Imparatul tot gandindu-se la cele trei buchete de flori. a sarit la bataie si i-a invins pe dusmani. Calul a intrat din nou in gradina si o aranja la loc. dar i-a alungat de la casa lui.Imparatul s-a infuriat la inceput cand chelesul a zis ca le reprezinta pe cele trei fete. Imparatul a maritat-o pe fata cu ajutorul de gradinar. dar nimeni nu a gasit leacul. dar dupa ce a chibzuit putin. lasandu-l in urma. Pe drum baiatul se impotmoli in noroi si nu mai putea sa-si scoata calul. Fata cea mica s-a prefacut ca e bolnava si a ramas acasa ca sa-l pandeasca pe baiat si de acum ii stia secretul. Flacaul nostru si-a chemat calul si l-a 63 . Ajutorul de gradinarl-a rugat sa-l ia si pe el. fiind bolnava. iar imparatul nu s-a vindecat. a scos dintr-una din nucile fermecate niste vesminte minunate de arama si a mers in gradina. scotand acum din nuci haine de argint. A chemat doctori si vraci. Imparatul i-a dat un mar si i-a zis sa priveasca pretendentii si cand unul ii va fi pe plac. Imparatul a crezut ca a fost o greseala si i-a mai pus pe flacai sa se plimbe de cateva ori in fata printesei. Fata cea mica tacea si zambea. a hotarat sa-si marite fetele. Odata a trecut prin curte chelesul cu treaba si fata arunca marul. Imparatul s-a indurat cu greu sa-i dea o martoaga si o sabie ruginita. facand-o sa fie mult mai frumoasa ca inainte. toti slujbasii si toate slugile si toata lumea care vroia sa se insoare. erau plecati la biserica. Cand s-au intors fetele cele mari ale imparatului i-au povestit mezinei ce frumusete de flacau a fost la biserica si ce haine deosebite avea. toti boierii. flacaul a facut ca si prima data. unde calul a calcat in picioare toata florile. De acum nimeni nu mai vorbea decat de printul cel frumos cu par de aur. Cand ceilalti au plecat. In alte doua duminici. Calul le-a facut niste palate sub pamant cu niste incaperi si bogatii cum nici imparatul nu avea. Fata de imparat a vazut totul de la geam. de la imparat la sluga. A ajuns tocmai cand imparatul era gata sa cedeze lupta. Intorcandu-se victoriosi. Cele doua mai varstnice s-au maritat cu cate un fecior de imparat chipes si viteaz. de se tot minuna gradinarul de ea. numai fata cea mica a imparatului a ramas singura. Un mare vrajitor i-a spus ca va orbi de tot daca nu i se va aduce lapte de pasare de peste apa Iordanului. Dupa o vreme. a chemat calul cel nazdravan si porni la atac. imparatia vecina trimise solie de razboi si imparatul si-a chemat ginerii sa-l insoteasca la oaste.

intrebat daca il poate ajuta. care a domnit cu intelepciune si a trait fericit pana la adanci batranete alaturi de sotia sa. ca nu s-a purtat cum se cuvine cu ginerele sau. Imparatul s-a cam rusinat un pic. Acesta nu era suparat si l-a rugat pe imparat sa vina sa le vada locuinta. argint si aur la biserica si tot el i-a infruntat si pe vrajmasi. Atunci imparatul a lasat scaunul imparatiei in seama baiatului. Calul bineinteles ca l-a ajutat. FATA SARACULUI CEA ISTEATA 64 . dar si mai tare s-a mirat cand baiatul i-a povestit ca el a fost cel care a venit in straie de arama. S-a minunat imparatul de bogatiile baiatului. Ca sa dovedeasca a scos nucile si inelul imparatului si i le-a aratat. a adus laptele magic si imparatul si-a recapatat vederea.

le mai alina necazul fratilor sai. care sa fie a ta. Copiii se culcau in fiecare zi cu burtile goale si cu lacrimi in ochi. Dupa ce se gandi o buna bucata de vreme. Intr-o zi boierul pe mosia caruia se afla biata familie de saraci il chama la el pe om si ii zise: . Prima intrebare: “Ce este mai gras in lume?” A doua intrebare: “Ce alearga mai iute?” A treia intrebare: “Ce este mai bun?” Taranul cel bogat se duse linistit acasa gandindu-se pe loc la raspunsurile ce le va da. le spuse: Eu am sa va pun trei intrebari. dar oricum alta idee mai buna nu avea. Doar fata cea mare il ruga sa-i spuna si ei intrebarile. In schimb saracul era amarat si nu stia ce va face daca nu va putea sa raspunda corect. Cel cara va raspunde mai bine. sa o lucrezi pentru tine si sa faci un bordei pentru familia ta. Aici povestira cele intamplate si bogatul ii ceru boierului sa-l sileasca pe omul cel sarac sa-i plateasca vita. nu putea in nici un chip sa plateasca. Omul sarac multumi boierului si pleca sa-si aleaga un loc pentru bordei. ce altceva putea sa faca. ca intr-o zi vor manaca si ei pe saturate. Acasa povesti cele intamplate si copiii se apucara de plans impreuna cu el. Pana sa se insereze saracul isi sapa groapa pentru bordei. Barbatul muncea din zori si pana in seara si tot nu avea nimica. care se cam manie cand vazu cine ii vor fi vecinii. Peste trei zile voi veti veni sa-mi dati raspunsurile. ca doar din pricina lui a murit. dar tot sarac ai ramas.A fost o data un om sarac. sa le faca judecata. Saracul spusese ca a lui era groapa. Iti voi da o bucata de pamant. Nu stia cui sa-i dea dreptul. a aceluia sa fie dreptate. de unde avea sa stie ca va cadea in ea. care avea o sotie si multi copii. dar nici prin gand nu-i trecuse sa faca rau vitei. Cand vazu bogatul a doua zi ca i-a pierit o vita. si apoi nu avea nici un ban. care era tare isteata. Omul ii spusese tot ce poftea dar prea mari sperante nu isi punea in fata. il insfaca pe taran si il tara dupa el la curtea boierului. se intampla ca o vita a taranului cel bogat sa cada in acea groapa si sa moara. spunandu-le sa aiba rabdare. 65 . ca poate le va dezlega ea intelesul. Boierul era in mare dilema. Nu era prea convins ca erau raspunsurile corecte.Vad ca esti tare harnic si muncesti toata ziua. Nimeri tocmai langa casa unui taran bogat si tafnos. Doar fata cea mai mare. Dupa trei zile taranul cel sarac se pregatea sa mearga la boier cu raspunsurile pe care i le-a spus fata. Peste noapte.

Boierul a fost mirat de intelepciunea saracului. Saracul a spus ca cel mai gras este pamantul. care se repezira la fata. trebui sa o primeasca. dar ea sa nu vina oricum. asa ca nu era nici calare si nici pe jos. Bogatasul a raspuns la a treia intrebare ca pe lume cea mai buna este judecata dreapta a boierului. dar fata parea sa nu-si faca nici o grija.La prima intrebare taranul bogat a raspuns ca cel mai gras din lume este porcul lui care are o grasime de o palma. ca el ne da toate bunatatile pe care le avem.Pe drum mi s-a rupt o roata de la caruta si taranul acesta mi-a imprumutat una. Femeia le spusese sa vina in alta zi. iar picioarele ii atarnau atingand pamantul. Tapul nu tinea drumul drept. ne fiind astfel nici imbracata nici dezbracata. nici pe drum si nici langa drum. Primul taran zise: . Taranii au intrebat cu mirare cum se poate una ca asta. Boierul porunci sa fie lasati liberi doi caini uriasi. dar ei tot au vrut sa-si povesteasca pricina. A trecut un timp de la nunta fetei cu boierul si pe cand doamna era singura acasa. dar acesta nu a fost magulit de linguseala. Boierul l-a aprobat. Mai avea o plasa aruncata pe dansa. Insa ea era pregatita si pentru aceasta si a dat drumul la doua pisici pe care la adusese de acasa si le tinu tot drumul in brate. au venit doi tarani pentru judecata. ca boierul a si cerut-o de mireasa pentru el. A doua zi boierul vazu ca de casa lui se apropie o aratare ciudata. ca acum e plecat sa vada un lan de malai pe care il au langa un lac si broastele tot ies si mananca malaiul. insa boierul a pus-o sa jure ca nu va judeca niciodata in lipsa lui. nici calare si nici pe jos. Aseara iapa mea a fatat un manz… . Apoi bogatasul a spus ca cel mai repede alearga calul sau. Omul sarac a zis ca pe lume cel mai bun este Dumnezeu. Era fata saracului pe un tap. ci sa nu fie nici imbracata si nici dezbracata. Boierul nu a fost multumit de raspuns. iar saracul a afirmat ca nimic nu poate fi mai iute ca gandul. Boierul a vrut sa o cunoasca pe fata cea inteleapta si i-a poruncit taranului sa o trimita la el. A hotarat sa o marite pe fata cea inteleapta cu un slujitor de-al lui.Nici pomeneala ! roata mea a fatat manzul. apoi e o nimica toata ca broastele sa iasa din lac si sa 66 . Fata a primit. deci nu venea nici pe drum nici langa drum. iar ea le-a raspuns ca daca roata poate sa fete manji. Cucoana le zise ca nu poate judeca ea si sa vina cand sotul ei va fi acasa. Boierul l-a intrebat pe om cine i-a dezlegat ghicitorile iar el a recunoscut ca fata lui. deci e manzul meu . Acum boierul nu mai avea ce face.zise al doilea taran. Omul sarac iar s-a intristat. ci trecea de colo-colo sa manance iarba de pe marginea cararii sau vreo ramura de langa garduri. Dar dupa ce fata a fost spalata si imbracata in haine scumpe era atat de frumoasa.

ea se va supune dorintei sale.pasca malaiul. dar daca el doreste sa o alunge. dar poate sa-si ia cu dansa ce ii place cel mai mult din casa lui. isi saruta sotia cea inteleapta si au plecat fericiti acasa la ei. Atunci taranii au inteles despre ce e vorba si i-au multumit pentru judecata. FETITA CU PARUL DE AUR SI URSII DIN PADURE 67 . Boierul incepu sa rada. ea si-a luat barbatul ca nimic nu ii era mai drag decat el. doar le-a spus taranilor unde ii este barbatul. Ii mai ceru boierului sa dea o ultima petrecere pentru dansa in casa lui. La petrecere nevasta ii tot turna vin boierului pana acesta s-a imbatat si a adormit. Sotia il lamuri ca sunt in casa tatalui ei si pentru ca i-a dat voie sa-si duca ce ii este mai drag din casa boierului. I-a zis sa mearga inapoi la tatal sau. cand a aflat de cele intamplate. Boierul. Cand s-a trezit a doua zi nu stia unde se afla. s-a maniat ca sotia lui si-a incalcat fagaduiala. impacandu-se si manzul ramanand la cel cu iapa. Nevasta a raspuns ca nu a vrut sa faca judecata.

O familie de ursi care traia in padure a plecat la plimbare cu fiul lor. Intr-o zi.Vai ce bine e sa fii copil! . care se juca prinzand fluturi cu plasa. Ursuletul. dar in momentul in care se puse pe el. aplecandu-se asupra florilor minunate cu miros imbatator. cum ajunse in padure. Era casuta ursilor! Se apropie tiptil de casa. Can ursii au deschis usa de la intrare au simtit pe data ca cineva a umbalt in casa si au inceput sa miroasa toate lucrurile pe rand: 68 . Fetita se aseza intai in fotoliul cel mare. unde a zarit trei paturi: unul mare. padurea este adanca si s-ar putea sa te ratacesti.Mamico. Ursul si Ursoaica se uitau cu multa dragoste la jocul fiului lor. il incerca pe al treilea si acesta era atat de comod si cald incat adormi pe loc. Vai. Mai era acolo un fotoliu mare. . a intrat in dormitor. In curand I se facu foame si sete si se simti foarte obosita. dar acesta era fierbinte si isi arse limba. deschise usa si intra. pe fata lor aparand un zambet de incantare. Pentru ca ii era tare foame se hotara sa guste din mancarea de pe masa. Si ce sa vezi? Mancarea din farfuria cea mai mica era asa de buna incat manca tot orezul. Spre norocul ei. dar orezul era prea des si in cele din urma. Cum era atat de preocupate de ceea ce facea. acesta era asa de subred incat se prabusi sub greutatea ei si fata cazu pe podea! Cum era foarte obosita se hotara sa traga un pui de somn. Pe vremea aceasta. . cu trei farfurii pline cu orez si miere. albastrele si maci rosii ca focul. unul mijlociu si unul mic. pot sa ma duc in padure sa-ti culeg un buchet frumos de flori? . In jurul mesei erau asezate trei scaune care pareau foarte comode. A urcat la etaj. pana la ultimul bob. dar nici acesta nu I-a fost pe plac pentru ca patura era aspra si o intepa. gusta si din ultima farfurie. familia de ursi care locuia in casuta se intorcea de la plimbare. una mijlocie si o farfurie mica. Apoi isi continua drumul prin padure.A fost odata o fetita care avea un par auriu si asa de frumos incat toata lumea ii spunea Fetita cu Parul de Aur. Intai se culca in cel mare. nu-si dadu seama ca inaintase prea mult in mijlocul padurii si ca vremea trecuse. si se uita prin gaura cheii si cum nu vazu pe nimeni.Ce dragut din partea ta. zari printre copacii din padure o casuta. Se culca apoi in patul mijlociu. La urma. incepu sa culeaga flori pentru mama ei: margarete minunate. In timp ce ursuletul se juca admiran fluturii care zburau prin aerul proaspat al diminetii. intinsa. Fetita. nu-I placu si se ridica din el. fetita mea! Dar ai grija. unul mijlociu si unul mic. dar era prea tare si incomod. ii spuse mamei sale: . ii atrase atentia mama. apoi gusta din farfuria mijlocie. dar pentru ca era prea mare. apoi se aseza pe scaunul mijlociu.rosti Ursoaica.Si mie mi-ar place sa fiu copil! Rosti Ursul tata. ce miros imbietor aveau! Farfuriile de pe masa erau de marime diferita: una mare. dar nici acesta nu-I placu:avea perina prea moale. Asa ca se hotara sa se aseze pe cel mai mic dintre scaune. Manca o lingura de orez din prima farfurie. la marginea padurii. Inauntru zari o masa mare. Fetita traia cu mama ei intr-o casuta.

FLORITA DIN CODRU 69 . . Tare s-a mai speriat cand I-a zarit pe cei trei ursi aplecati asupra ei! Se scula repede din pat.Cineva mi-a dat la o parte patura. ursii din casuta din padure n-au mai vazut-o niciodata pe Fetita cu Parul de Aur. Ursul-Tata a inceput sa adulmece prin camera si a spus apoi cu vocea sa morocanoasa: .Cineva mi-a folosit lingura! mormai Ursul-Tata cuvocea lui groasa. Incepu sa alerge spre casa cat o tineau picioarele.. o zbughi spre fereastra si se avanta spre padure.Cineva s-a atins de perina mea! striga Ursoaica cu o voce mai blanda. cineva mi-a mancat mancarea! N-a mai ramas nici o faramitura! a strigat Ursuletul si lacrimi mari incepura sa se rostogoleasca pe obrajorii sai. .Priviti! O fetita doarme in patul meu! striga ursuletul cu o voce surprinsa. Apoi. . Fetita cu Parul de Aur se trezi brusc la auzul vocilor. . sopti Ursoica. . Si de-atunci incolo. Apoi ursii au urcat la etaj. fara sa arunce macar o privire inapoi.Cineva a mancat din farfuria mea. repederepede.Uitati-va.Cineva. spuse Ursoaica cu voce ei blanda.Cineva mi-a rupt scaunelul! striga Ursuletul cu o voce plangareata. s-a asezat pe scaunul meu! a strigat Ursul-Tata pe o voce groasa. intreaga familie s-a apropiat de masa: .Cineva s-a culcat pe perina mea! .

pentru ca sunt banditii cei mai fiorosi de pe fata pamantului. Intr-o zi crasmarul a gasit o fata deosebit de frumoasa intr-o poiana si a dus-o acasa sa o creasca impreuna cu sotia sa. ba ca e prea putina. Ghebosul era cam nepriceput si hoti il certau de fiecare data. pe care sa le faca toata ziua fara odihna si cand vine noaptea sa inceapa din nou sa munceasca. Cum auzi crasmarita se apuca sa faca curatenie. Cand o vazu cotoroanta pe fata a fost uimita de frumusetea acesteia si ii venea cam greu sa faca ceea ce a promis. sa fie cat mai frumoasa pe cand va sosi imparatul. dar frumusetea. dar Florita este de mii si mii de ori mai frumoasa decat dansa. delicatetea si felul dulce al fetei nu aveau egal. dintr-un tufis a aparut o caprioara. Crasmarita iar se apuca de curatenie. oglinda raspunse ca este. care momentan sunt dusi la furat. daca este frumoasa. Toti o indrageau si o numeau Floarea cea frumoasa de la crasma din codru. friptura de pui delicioasa si o friptura de 70 . crasmarita nu a mai rabdat si a chemat-o pe Baba Cloanta o vrajitoare urata si rea sa se sfatuiasca cum sa scape de fata. Cand iar trebuia sa vina imparatul si oglinda ii spuse ca tot Florita e mai frumoasa. crasmarita. Imparatul veni si pleca dupa ce bau din vinul cel mai bun. Baba Cloanta a luat ochii caprioarei si i-a zis Floritei sa mearga cat mai departe de crasma din codru. care incerca sa jumuleasca o pasare. Atunci Florita s-a pus pe treaba si s-a apucat de gatit supa gustoasa. Atunci crasmarita s-a suparat foarte mult. apoi iar de gateala si crasma era curata ca oglinda si crasmarita frumoasa si dichisita. au ramas uimiti de mirare. Intreba crasmarita oglinda cea fermecata. Pana la urma s-au inteles ca vrajitoarea sa o duca pe fata in padure. Cand au ajuns in mijlocul padurii. dar se vedea ca nu se prea pricepe. iar Florita de uratenia barbatului. care la vederea Floritei a incremenit si i-au picat ochii din cap de frumusetea ce i-a fost dat sa vada. unde ii va scoate ochii si o va lasa in voia sortii. Dupa ce trecura mai multe luni. pentru ca altul mai urat nu vazuse in viata ei. a inceput sa o certe pe Florita ca e lenesa si proasta si a pus-o la munci grele. iar cand se vor intoarce ar fi foarte bine sa nu o gaseasca pe fata. a sosit iar vestea ca imparatul va trece pe la crasma din codru. ca de n-ar fi fost. ghebosul de frumusetea fetei. Intreba iar oglinda si i se raspunse iar ca Florita este mult mai frumoasa. si se intorc cand ii va chema la masa sunand din clopotel. Atunci crasmarita de necaz o inchise pe fata in beci si nu mai avea voie sa iasa la lumina zilei. ba ca e prea multa. Intr-o dimineata sosi vestea ca imparatul cu tot alaiul sau vor tece pe la crasma din codru. Cand cei doi s-au uitat unul la celelalt. dar supararea crasmaritei ramase. mai apoi sa se gateasca si ea. Frumoasa era si mama ei. Dupa ce a mers Florita mai multe zile se intalni cu un ghebos. crasmarita. o crajma chiar in mijlocul codrilor. Cum crestea fata se facea tot mai frumoasa si toata lumea se mira privind frumusetea ei neasemuita.A fost odata ca niciodata. Ghebosul ii povesti ca face de mancare pentru cei doisprezece hoti din codru. ba ca nui buna mancarea. nici nu s-ar povesti.

ne mai vrand sa omoare si sa jefuiasca. Dupa ce fata iar a inviat. A treia oara Baba Cloanta ii spusese fetei sa se gateasca ca vin la ea parintii sa o viziteze. Gebosul cum a auzit ca vin banditii a ascuns-o repede pe Florita sub pat. Tot povestind ghebosul a uitat sa-i cheme pe hoti la pranz. Cand au gustat din bunatati au fost foarte multumiti. Cand a terminat cu bunatatile a facut si curatenie in casa banditilor. Acestia s-au saturat sa astepte si au venit nechemati la masa. promitandu-le banditilor ca le va gati si le va face curat in fiecare zi. a facut o vraja si i-a adormit pe toti. Cand au ajuns hotii erau tare maniati pe ghebos si capetenia a mers in odaie sa aduca cutitul cel mare. In timp ce o pieptana ii impleti firul mortii si acum hotii nu au mai putut nici cum sa o trezeasca. Era o harmalaie si o bataie de nu s-a mai pomenit si Florita ne mai rabdand sa se omoare din cauza mancarurilor pregatite de dansa. hotii i-au cumparat cele mai elegante rochii. Intrand in casa era sa lesine de mirare si nu-i venea sa creada ca aceea e casa lor. Ajunsa la casa banditilor. care s-a bucrat nespus la vederea ei. Fata s-a imbracat frumos. Cateodata mergeau cativa dintre ei sa vaneze sau la oras sa cumpere lucruri si gateli femeiesti ca sa o bucure pe fata. pentru ca au considerat ca este pacat sa arunce pamant peste trupul ei. Intr-o zi fiul imparatului merse la vanatoare si o vazu pe frumoasa fata in sicriul inconjurat de flori. cu nestemate scumpe. si-a pus bijuteriile cele mai scumpe si baba se oferi sa o ajute la pieptanat. De atunci banditi nu au mai vrut sa mearga la furat. apoi merse la fata. Intr-o zi crasmarita intreba din nou oglinda si raspunsul nu i-a fost nici de asta data pe plac. iar ea a ramas si moarta frumoasa si tanara. trase inelul pe deget si cazu pe loc ca moarta. Iar fata le vorbea frumos si hotii au devenit mai blanzi si mai omenosi.porc sa te lingi pe degete. S-a indragostit pe loc si a dat porunca sa fie dusa Florita 71 . mancau bunatatile pe care le gatea Florita si admirau frumusetea ei. In jurul fetei au crescut flori minunate si nemaivazute. dar capetenia isi pastra pentru el cele mai bune bucati si hotii doar salivau privindu-l. Atunci il ierta pe ghebos si ii ceru sa aduca mancarea. Dupa un timp se intampla la fel. Unul dintre ei vazu inelul si au stiut ca nu era al Floritei si cand i l-au scos din deget fata era din nou vie si nevatamata. Capetenia era deja satul iar ceilalti erau inca infometati si capetenia ii porunci ghebosului sa stranga tot ce a mai ramas si sa-i pastreze pentru cina. Ii dadu Floritei un inel si ii spusese ca e trimis de mama ei. Banditii au mers la oras si i-au cumparat fetei bijuterii frumoase din aur. de asta data baba aducandu-i o rochie de matase. stateau toata ziua acasa. Au imbracat-o frumos si au pus-o intr-un sicriu intr-o poiana. S-a sfatuit cu Baba Cloanta si aceasta a plecat dupa fata cu ganduri rele. Florita fericita. Banditi au sarit atunci la bataie scotand cutitele si strigand ca mai vor sa manance. a iesit din ascunzatoare. ca sa nu mai primeasca de la altii. Banditii cand s-au trezit si au vazut ca fata e moarta au plans si au vrut sa o ingroape. sa-l omoare. atat era de curat si de frumos. pentru ca nu mai avea timp sa fuga s-au sa se ascunda altundeva. din cele mai fine materiale.

de ce oare nu pot sa se atinga de parul ei.pe ascuns la palat. Sa o imbrace frumos. sa moara de ciuda ca nu e ea cea mai frumoasa. Atunci printul porunci la douasprezece fete tinere sa o ingrijeasca pe Florita ca si cand ar fi vie. Cand s-a intors fiul de imparat o gasi pe Florita vie si mai frumoasa ca niciodata. Iar fiul imparatului o privea fericit pe fata fara viata. FRATELE CEL MIC 72 . Au hotarat sa faca de graba nunta si au trait fericiti pana la adanci batraneti. sa o impodobeasca si sa o legene. Cele douasprezece fete erau roase de curiozitate. dar sa nu se atinga de parul ei frumos impletit si impodobit de hoti cu o cununita de crini. Iar pe crasmarita au incuiat-o intr-o camera cu multe oglinzi. cu cele mai frumoase fete din tara. S-au sfatuit si au hotarat ca atunci cand printul va fi plecat sa-i despleteasca parul. dupa aceea sa-l faca la loc si nu va sti nimeni.

Ne mananca lupii ! .Nu va faceti probleme . Taietorul de lemne si-a rugat iarasi baietii sa adune crengi in timp ce el si sotia lui se duc dupa lemne. s-a facut intuneric.Si acum ce sa facem? .Ne-am ratacit. Au pornit deci cu totii. Insa cand s-au apropiat de lumina si-au dat seama ca nu era casa lor.Haideti. Astfel. Nu le era frica pentru ca Ionica le-a povestit ca a marcat drumul spre casa cu firimituri de paine. Parintii lor s-au bucurat la vederea copiilor.Vai de noi. Dupa o saptamana. A doua zi dimineata. dar parintii lor nu s-au intors.maine voi marca drumul cu firimituri de paine.plangeau baietii. cum ajungem acasa se plangeau ei. ne-am ratacit . Le era frica speriindu-se de vocile infricosatoare ale animalelor.plangeau fratii lui. sculati-va repede si ajutati-ne sa adunam crengi prin padure. ascultand ceea ce vorbeau parintii lui. Dar cand sa porneasca. Ajungand in mijlocul padurii tatal lor le-a spus : . Copii au lucrat cu spor pana la caderea serii. Pasarile le-au maincat pe toate! . De aceasta data usa fiind incuiata. Ionica s-a furisat in fata casei si a adunat cateva pietricele albe. Familia ii era foarte saraca si nu avea destula mancare. dar ma voi sui intr-un copac sa ma orientez. a doua zi a aruncat firimituri de paine pe drum pentru a se putea orienta seara. el nu a mai putut iesi din casa pentru a aduna pietricele. .Intr-o padure deasa traia un taietor de lemne cu sotia lui si cu cei sapte baieti ai lor.Mama voastra si cu mine vom aduna lemne mai incolo. Nu-i o problema . sotia taietorului de lemne si-a trezit copii spunandu-le : .Apoi din varful copacului si-a anuntat fratii: vad o lumina in directia aceea. nici urma de paine. 73 . . Nu ne mai putem hrani copii.O sa vina animalele si o sa ne manance pe toti! Nu va temeti .le-a spus Ionica. Pe cel mic il chema Ionica. . Dupa ce si-a umplut buzunarele cu ele. Urmati-ma. aveau deci ce sa le dea de mancare. Ionica a ramas in urma si marca drumul cu pietricele albe. Voi ramaneti aici si adunati crengi pana la intoarcerea noastra. caci tocmai primisera o paine mare de la un prieten de-al lor. deci trebuie sa-i ducem maine in padure si sa incercam sa-i pierdem. gandindu-se ca astfel va gasi drumul spre casa parinteasca. am sa va duc acasa. Intr-o seara. iar nu aveau ce manca si Ionica si-a auzit iar parintii vorbind ca ar trebui sa-i duca pe copii in padure.se gandea el . .le-a spus Ionica. Ionica s-a ascuns sub masa si de acolo a tras cu urechea. Urmati-ma.Recunosc si mie mi-e frica. Si cu ajutorul pietricelelor albe ce straluceau la lumina lunii au gasit drumul spre casa parinteasca. . . Copii au adunat foarte multe crengi.Nu mai avem paine in casa si nu mai avem de lucru. s-a dus sa se culce. eu va conduc acasa. .

In muntii din departare a zarit un castel mare. Repede. avand fiecare cate o coronita mica pe cap. dragii mei. i-a raspuns sotia lui si i-a intins masa. S-a incaltat imediat cu cismele uriasului.Femeie.Lasa-i acum. miros de baietei! Precis ca simti mirosul pulpei de miel pe care tocmai ti-am pregatit-o pentru astazi. Cat pe-aici sa-mi omor propriile fete! a strigat el. . a spus: simt miros de om.Am sa incerc sa va ascund cumva.Dar daca ramanem in padure ne mananca lupii! .Cine-i? a intrebat o voce de femeie. miam. Cele sapte fete ale uriasului dormeau deja.Miam. Ionica a adunat caciulile fratilor sai si le-a schimbat cu coronitele fetelor. Puteti sa ne cazati peste noapte? a intrebat-o Ionica politicos. s-a infuriat foarte tare. Daca va gaseste va mananca pe toti! a raspuns femeia. Dar baietasii au auzit ca se apropie uriasul si s-au ascuns sub o stanca mare. Ionica si-a trezit fratii dis-de-dimineata. in cele din urma a dat peste baietii din dulap. Inainte de culcare. Ionica s-a furisat langa el si i-a scos cu grija din picioare cizmele lui magice. . Acesta s-a bucurat foarte mult de prezenta lui Ionica si mai ales de cismele magice si i-a oferit 74 . . cand uriasul a vazut ca si-a impuscat propriile fete.Eu am sa bat la usa.. Uriasul s obosit repede cautandu-i pe copii si s-a gandit sa se intinda pe jos ca sa doarma putin. Poate ne ajuta totusi cineva. Uriasul a mancat repede carnea de miel. Dimineata. . Mirosind in jurul lui. . Noaptea uriasul s-a trezit. Baietii s-au ascuns repede in batrana mobila primitoare. asta e casa uriasului.Vai. a spus Ionica. ce desert delicios si nemaipomenit! Ii mananc imediat! . Pana la urma vor fugi. . Simt miros de baietasi! A inceput sa caute prin camera si. uriasul a ajuns acasa. intrati in acest dulap mare. a spus sotia uriasului. S-au imbracat si au plecat in padure. Acum o sa-i culc in camera de sus! Asa ca sotia uriasului I-a culcat pe Ionica si pe fratii sai. . S-a dus deci la celalalt pat si a taiat capul tuturor celor sapte fete ale lui. tu ai ascuns pe cineva! a urlat el. a ajuns intr-o clipa la castel si a cerut sa fie angajat la rege. continuind cu doua jamboane si sase perechi de carnati din camara. Mai bine iau imediat cutitul si ii omor si o sa-i am la micul dejun! Voia deja sa le taie capetele cand mana lui a atins coronitele. Sa incaltat atunci cu cizmele sale magice si a pornit in cautarea celor sapte baietasi. Ai mancat prea mult in seara asta! Mai bine lasa-i pe maine la pranz. Peste putin timp. Dar nici acum nu s-a linistit si a inceput sa miroasa din nou prin casa.Ar fi trebuit sa mananc baietii.Sapte baietasi care s-au ratacit. S-a dus la usa imensa si a batut energic.

baietasului drept cadou un sac de aur. FRUMOASA SI BESTIA A fost odata ca niciodata un negustor bogat care avea trei fete. datorita aurului primit niciodata in viata lui nu a mai dus lipsa de nimic. Ionica s-a intors dupa fratii lui si. Toti patru ducea o viata indestulata in casa lor de la malul marii. Dar in timp fetele cele mari 75 .

pe neasteptate. ii raspunse el. . iar cand negustorul se apropie de masa. a ajuns sarac lipit pamantului! Ca sa salveze ce se mai putea salva. Cand plecase de acasa la bancheri. . Vantul vuia si arunca tombe de zapada in calea calaretului si calului sau. spiridusul ii striga cu un glas subtirel: . abia daca-si dadu seama ca incepuse sa ninga. Si. de asemenea. apoi se aseza la masa si manca pe saturate. Apoi. Satul si topit de caldura. Vazand trandafirii.risipeau banii tatalui sau pe rochii luxoase. aceasta se si umplu cu tot felul de bucate. cand negustorul ajunsese deja la capatul puterilor. ii striga spiridusul. negustorul porni inapoi spre casa. trecand pe langa poarta. Dimineata. nu-i ceruse decat un trandafir.Hai aici. Frumoasa.Mananca. ii zise el. in schimb. negustorul uita cat era de amarat ca nu le putea indeplini dorinta fetelor si ca isi pierduse toata ziua. cele doua fete mai mari ii cerusera sa le aduca de la oras podoabe si rochii scumpe. spunea unul dintre barbati dand din cap. Un foc strajnic ardea in camin. isi ajuta familia dupa puterile ei. Dupa ce-si duse calul in grajd si ii dadu sa manance fan. isi 76 . . mezina. negustorul privi cu mirare la o tufa de trandafiri inflorita ca prin minune in mijlocul nametilor de zapada. ii ruga pe bancheri sa-i imprumute niste bani. Necajit. Cu gandul la fetele lui. razand pe infundate de uimirea ce i se citea negustorului pe chip. o aratare imensa ii urmarea in tacere din balcon. dar acestia il refuzara.Iti multumesc din suflet. negustorul ii multumi din nou spiridusului pentru ospitalitate. il indemna spiridusul. Acolo. Iar negustorul vazu cu uimire cum in fata lui se ridicase un castel imens. negustorul disperat pleca a doua zi la oras. negustorul ostenit adormi la masa. .Trebuie sa ma duc inapoi la fetele mele. cazu intr-un somn adanc. Iar pe cand dormeau amandoi. cand se trezi cu forte proaspete.Uite aici! Hai inauntru ca o sa avem grija de tine. amintindu-si amarat cate necazuri avea. foame. Dar. Frumoasa. negustorul se rataci. Chiar si spiridusul. Dar cand ninsoarea se inteti si se transforma in viscol.Nu i-a mai ramas nimic. fetele auzira cum niste barbati povesteau ca toate vapoarele negustorului pierisera intr-o furtuna cumplita. Si tot mergand asa. Cred ca ti-e foarte frig si. Intr-o zi. incalzit de dogoarea focului. in cale ii aparu un spiridus. negustorul intra in castel pe urmele spiridusului. multumindu-se cu haine simple si trebaluind prin casa cat era ziua de lunga. langa foc. care ii facu semn sa-l urmeze. .

furandu-mi din nepretuitii trandafiri? Pentru asta o sa platesti cu viata. Decat sa mori pentru mine. admira trandafirii. Daca te iubeste cu adevarat. ii explica el vesel. Frumoaso! Hai dupa mine pe aici.O sa ma duc eu in locul tau. Puse saua pe calul cel bland al tatalui sau. Frumoaso. .aduse aminte de mica rugaminte a Frumoasei si se intinse sa rupa una din florile acelea fermecatoare. baigui negustorul. isi lua ramas bun de la cei ai casei care inca dormeau.Fata ta? urla bestia. . Frumoasa. Si acum. se strecura afara din casa. cine stie. se incuraja ea. in fata ochilor sai se ivi o aratare dintre cele mai fioroase. in decurs de trei luni. cu pantofi in mana. O sa ma intorc acolo cand se vor scurge cele trei luni. care striga la el cu un glas tunator: . poate ca o sa fac Bestia sa se razgandeasca. . bietul negustor ii promise ca se va intoarce. cu inima coplesita de durere. mobila dulapul plin cu rochii scumpe. Frumoasa merse si merse si ajunse la castelul Bestiei in miez de noapte.Asta e dormitorul tau. Isi dadu jos hainele simple pe care le purtase pe drum si imbraca o rochie frumoasa. L-am luat pentru fata mea. Dar cand ajunse acasa si ii dadu trandafirul Frumoasei. ii spuse el mahnit.Bine ai venit. .Asa ma rasplatesti pentru bunatatea mea. mai bine sa fiu prizoniera Bestiei. Stia ca o sa-i fie tare dor de ei. Si acesta toate sunt ale tale. . ii spuse spiridusul. . Spiridusul o conduse pe Frumoasa printr-un labirint de coridoare pana la o camera minunata.Imi…imi pare rau. fericirea ei ii lumina sufletul. plina de trandafiri si mobilata frumos. Frumoasa intra in castel in urma lui. 77 . sa nu faca zgomot. o indemna el. podoabele. sa vina aici. ai sa te intorci chiar tu. Surorile cele mari o privira pe mezina cu mahnie. dar ii dadea putere gandul ca o sa-si salveze tatal de la moarte. Dintr-o data.Vai.Nu. incaleca si. . in locul tau. Apoi. incaleca pe cal si porni spre casa. striga spiridusul. Cele trei luni se scursera repede si. apoi disparu pe usa. daca ai sti care e pretul acestui trandafir! Apoi fetele il ascultara uimite cand le povesti de castelul Bestiei si de cumplita porunca.Si. Parca ar fi asteptat-o. du-te! Cum nu avea alta scapare. Dar era prea tarziu. Apoi ii arata o lada plina cu podoabe sclipitoare. tata! striga Frumoasa. cand aparu spiridusul: . Frumoasa se plimba prin camera. in ultima dimineata.Sa nu aud de asa ceva! ii raspunse negustorul. Dar daca nu te iubeste. . in tacere. N-apucase sa intre bine in curte.

In oglinda. stiu ca ai suflet bun. ii zise tatal zambind fericit. sunt urat? o intreba Bestia. ii spuse Bestia.Si te-ai marita cu mine? o mai intreba Bestia. Frumoasa se duse in fuga la Bestie. .Frumoaso! Esti vie si nevatamata! spuse tatal. Bestia venea zi de zi sa o vada pe Frumoasa si sa stea de vorba cu ea. ce frumoasa esti. Dar are suflet darnic si bland. ii raspunse Frumoasa. . Frumoasa era impresionata de bunatatea acestei fiinte infricosatoare. cand stiu ca n-ai patit nimic. Hai cu mine. .Iti promit.De acuma.Dupa un drum asa de lung. A doua zi. Frumoasa ii raspunse: . 78 . iar fata ii ramase sa manance. Si tu ce mai faci? . Dar cred ca ai suflet bun. Intr-o buna zi. gandurile ii zburara la Bestie si la castelul acesta vrajit. privind flacarile din soba. murmura el. o sa-mi fie bine. Bestia cea groaznica nu ti-a facut nici un rau? .Tu ce crezi. ii raspunse Frumoasa. raspunse Frumoasa cu sinceritate. Bestia ii ura noapte buna. .Bine ai venit la castelul meu. Frumoasa privi in oglinda fermecata din dormitor si isi vazu tatal.Nu. rosti cu glas scazut Bestia. Frumoasa incaleca pe cal si porni spre casa ca vantul si ca gandul. Tinea in mana un portret al ei si parea tare bolnav. zari cumplita Bestie. .Nu. Tata e bolnav si are nevoie de mine.Vai. E un monstru doar pe afara. Se intoarse sa il priveasca in fata.Tata! stiga ea. Apoi.Da. . Se temea tot mai putin de creatura aceea. in spatele propriului ei chip. .Atunci. . zise Bestia cu un glas ragusit. tata. Chiar daca in sinea ei rasuflase usurata ca nu va sta cu Bestia la masa. Te afli aici de nevoie? . . trebuie sa-ti fie foame. spre seara in timp ce Frumoasa se plimba prin gradina Bestia veni sa stea de vorba cu ea. . Cat de mult o sa-i placi stapanului meu! Ia uita-te in oglinda! Dar frumoasa inlemni de groaza. murmura Frumoasa. du-te. Te rog. raspunsul ei era acelasi.Da.Atunci. Infiorata de intrebarea lui neasteptata. dar de fiecare data cand o intreba daca ar vrea sa-l ia de barbat. luand-o in brate. intrand val-vartej in casa. . Bestia o duse pe Frumoasa pana in salonul unde se afla o masa aranjata pentru o singura persoana. Dar promite-mi ca te intorci inainte sa se fi implinit opt zile.Trebuie sa-mi dai drumul! ii striga ea. aparu din nou spiridusul.

individioase pe rochia si podoabele ei scumpe incercara s-o convinga sa nu mai plece.Iubirea ta ma face nespus de fericita. asa ca ea a inceput sa alerge. Mi-e teama ca Bestia e pe moarte. strigand infricosata: . dintr-o data.Unde esti? Unde esti? . Bestia inchise ochii. Te iubesc. Frumoasa le spuse tatalui si surorilor ei ca o sa se intoarca la castelul Bestiei. . il indemna ea. . ii raspunse printul. . . . zise printul aratand spre castel. in timp ce ei se sorbeau din ochi si se gandeau cate zile fericite ii asteaptau de acum inainte. Si. Era spiridusul.Toate bogatiile acestea sunt ale noastre de acum incolo. Si Frumoasa intelese ca familia ei nu va mai fi niciodata saraca.A doua zi.Du-ma ca vantul si ca gandul. Dar surorile. Frumoasa il privi uimita pe printul cel frumos care aparuse in fata ei. murmura Bestia. ducand-o degraba spre castelul Bestiei. curtea toata se lumina ca prin farmec. . raspunse Frumoasa zambind. Frumoaso. Cand Frumoasa ajunse la castel. Frumoaso. dupa mine! ii raspunse un glas subtirel. 79 .Vino. Numai ca Frumoasa astepta clipa cand erau ocupate… Frumoasa isi mangaie calul: . In aer plutea parca o muzica fermecata. Cel mai mult ma bucur sa te mai vad o data inainte sa mor. ingenunchind langa el si sarutandu-l pe obraz.Chiar eu sunt.Frumoaso. Te iubesc si vreau sa ma marit cu tine.Cum sa mori? striga Frumoasa. Bestia nu-i mai iesi inainte. Acum inteleg ca sub chipul acela urat se ascunde un suflet tare frumos. asa cum promisese. Si calul porni in galop. Iubirea ta a risipit vraja ce ma transformase in bestie.Unde e Bestia mea cea draga? intreba ea. A fost bun cu mine si a avut incredere in mine.

Gainusa Rosie intreba: "Cine va duce griul asta la moara?" "Eu nu". "Eu nu". In curand griul crescu inalt si galben.G GAINUSA ROSIE Intr-o buna zi. zise Pisica. zise Ciinele. Si asta facu. "Acest bob de griu trebuie plantat". zise Rata. zise Pisica. 80 . "Eu nu". zise Ciinele. "Atunci eu". "Atunci il voi treiera eu". zise Gainusa Rosie. "Eu nu". "Eu nu". Cand griul fu secerat. zise Gainusa Rosie. "Griul este copt". zise Gainusa Rosie. zise Pisica. "Cine va planta bobul asta de griu?" "Eu nu". zise Gainusa Rosie. zise Rata. "Cine va secera griul asta?" "Eu nu". zise ea. in timp ce scurma pamantul cu ciocul Gainusa Rosie gasi un bob de griu. "Atunci il voi secera eu". "Eu nu". zise Ciinele. zise Pisica. zise Rata. Si asta facu. zise Gainusa Rosie. "Eu nu". Gainusa Rosie intreba: "Cine va treiera griul asta?" "Eu nu". zise Rata. "Atunci il voi planta eu". "Eu nu". "Eu nu". Si asta facu. Si asta facu. Cand griul fu treierat. zise Ciinele.

zise Gainusa Rosie. zise Ciinele.Ea duse griul la moara si-l macina si facu faina. eu o voi manca". Si asta facu. "Atunci eu". "Eu nu". "Eu voi face asta". zise Rata. zise Pisica. zise Rata. Si asta facu. Apoi ea intreba: "Cine va framanta si coace paine?" "Eu nu". "Nu. zise Pisica. GULLIVER 81 . "Si eu". nu!" zise Gainusa Rosie. Apoi intreba: "Cine va manca aceasta paine?" "Ooo. "Eu nu". zise Ciinele. Ea framinta si coapse paine. "Si eu".

bine infipti in sol. Picioarele. marea se linisti si curentul il depuse. statea chiar sub nasul lui. Multumi cerului ca era inca in viata si adormi. ceva ce parea o fiinta vie. sosira o multime de carute mici. care. In zilele care urmara. Intr-o noapte in timpul unei furtuni violente. Dupa ce facu cunostinta cu noii sai prieteni. Gulliver auzi de mai multe ori cuvantul "Lilliput" si intelese ca era numele acestei tari ciudate. dar tot ceea ce putea vedea era cerul albastru. pe o plaja pustie. Deodata. omuletii ii oferira delicioase painisoare. Gulliver se ridica. insa pletele ii erau legate de tarusi mari. nu avea intentii rele. dus. nici cealalta. urca pana pe piept si i se sui pe barbie. In sfarsit. totul era pe masura acestor ciudate creaturi pitice. tanarul fu luat de un val imens si aruncat in mare.. soarele stralucea pe cer.A fost odata.. langa un turn. Printre ele se afla insusi imparatul. Uluit. inclestat de o scandura. chiar daca lilliputanii se dovedeau primitori si plini de consideratie fata de un oaspete atat de impunator. il privea de la inaltimea celor cincisprezece centimetri ai sai. se va putea elibera fara efort.. dar noua lui situatie ii parea de-a dreptul surprinzatoare. Apoi. Gulliver isi reveni in puteri. fu condus aproape de un turn: acolo il asteptau personaje ce pareau a fi de rang foarte inalt.. el clipi din ochi si vru sa-si ridice un brat pentru a se proteja de soare. pregatindu-se sa-i urmeze. ca murea de sete. Gulliver lua cu delicatete in mana minuscula creatura si ii dadu de inteles. Atat Gulliver cat si micutii oameni intelesera repede ca nici o parte. Omuletul fluiera in degete si.raurile. prin gesturi. Inarmat cu un arc si sageti. o multime imensa venea sa-l admire si sa-i ofere tot felul de mancaruri. acesta tinu un discurs. La scurta vreme. la nevoie. imbracat pitoresc. doctorul se lasa legat cu lanturi la un picior. o cladire care era cam pe masura lui. Gulliver. In zori.un medic englez pe nume Gulliver. Facand un efort enorm. Gulliver. Apoi incerca sa-si ridice capul. Gulliver isi elibera bratul drept si se intoarse pe o parte. Cand se trezi. legate cu grija. Gulliver goli mai bine de cincizeci de butoiase. ramase uimit: un omulet foarte mic. De pe barbia sa. Auzea un murmur confuz in jurul lui. fortandu-se sa priveasca in jos. se imbarcase in Bistrol pe vasul "Antilopa". pe nisip. dornic sa ajunga in India. se catara de-a lungul coapsei lui. inainte de a-si potoli setea. la capatul puterilor. il tintuiau la pamant. la scurta vreme. Acolo. In fiecare zi. acestia il dezlegara. constient fiind ca. isi dadu atunci seama ca avea ambele maini imobilizate. care continua sa paseasca cu mare bagare de seama pentru a nu rani pe nimeni. nu mai mari decat niste alice de plumb. In fata acesteia. In 82 . Medicul. vasul se scufunda cu toti membri echipajului. el descoperi o multime imensa de omuleti raspanditi in jurul lui: acestia erau cei care il tintuisera la pamant cu funii groase. Strigand foarte tare. . incarcate cu butoaie pline cu vin. cortegiul ajunse intr-un oras. Apoi ii aratara noua lui locuinta. lupta toata noaptea cu furia talazurilor. Atunci descoperi in jurul lui un peisaj in miniatura:copacii. lacurile. era fericit ca scapase cu viata din naufragiu.

adica nu depasea douazeci de metri lilliputani. "Atata vreme cat voi fi aici ca sa va apar. imparatul te va otravi!" Auzind una ca asta. apucase sasi salveze sabia. Imparatul Lilliputului accepta fara sa ezite. spre exemplu. Si. acestea erau traduse de savantii bastinasi in limba lilliputana. pe care scria cuvinte in limba engleza. iar in caz de victorie. Intr-o zi. Acolo. Gulliver ii devenise prea pretios: imbatat de victorie. Gulliver salva astfel Lilliputul. un mesager veni in fuga si-l ruga pe Gulliver sa se prezinte in cea mai mare graba la palat. Imparatul dori sa cunoasca la ce folosesc aceste obiecte si fu foarte impresionat vazand ca Gulliver putea sa taie un palc de copaci cu o singura lovitura de sabie. un brici. motivul pentru care cei mai multi dintre ei umblau intotdeauna inarmati: exista in largul marii o insula numita Blefuscu. apa nu-i ajungea decat pana la brau. jurnalul. imparatul Lilliputului se gandea sa invadeze Blefuscu! Comandantul garzii . efectul demonstratiei sale fu extraordinar si deveni si mai respectat. Astfel. veti fi la adpost de atacurile Lilliputului. pistolul. Gulliver studie cu atentie pozitia insulei Blefuscu si a portului ei. Gulliver accepta. care nu mai spera sa castige razboiul de cand flota sa fusese 83 . deoarece imparatul dorea sa-i vorbeasca. caci aflase prin iscoade ca flota din Blefuscu se pregatea sa ridice ancora pentru a invada Lilliputul. afla. cateva monede si un pieptene vechi. el strabatu apele pana in portul inamic. Acesta. confectionata de douazeci si patru de croitori vestiti.il avertiza: "Daca nu te supui vointei sale. sa se intoarca in lumea sa. va trebui sa ma ajutati sa ma intorc in lumea mea. insa puse doua conditii: sa nu existe victime. la randu-i.plus relatiile sale cu imparatul Lilliputului devenisera excelente. Intr-o zi. Imparatul ii explica faptul ca erau pe picior de razboi. Gulliver vru sasi impresioneze minusculii prieteni si trase cu pistolul sau in aer. Intr-o noapte. Din cauza staturii lui uriase. in schimb. Incetul cu incetul. apuca de franghii corabiile destinate invaziei Lilliputului. imparatul sa-l ajute. Din naufragiu. locuitorii acesteia erau dusmanii de moarte ai lilliputanilor. Apoi il ruga pe doctor sa-l ajute sa respinga acest atac. isi incaraca toate lucrurile pe o corabie lilliputana si. intr-o zi in care marea era acoperita de o ceata deasa. ceasul. Unde era cea mai adanca. traversa din nou marea in directia insulei Blefuscu. care le respinsesera deja atacurile de mai multe ori. Gulliver trebuia sa-l astepte in curtea cea mare a palatului. dupa ce-i facu cadou o palarie neagra. el descoperi obiceiurile lilliputanilor. Intr-adevar. se hotara sa nu-i mai redea libertatea. Dar. le trase in largul marii si le scufunda. De indata ce sosi ceru sa fie primit de regele insulei. ii spuse el regelui. semanand panica printre locuitori. tragand-o dupa el. Dar imparatul nu isi tinu cuvantul dat. doctorul se sperie: impotriva otravii nu avea aparare! Atunci se hotara sa evadeze. Apoi ceru o sonda pentru a masura adancimea marii in jurul insulei. Gulliver incepu sa comunice cu gazdele sale cu ajutorul unor panouri uriase. De multa vreme. caruia ii propusese un targ.primul lilliputan care il descoperise pe Gulliver . Atunci Gulliver isi facu un plan de bataie." Regele din Blefuscu.

de miile de omuleti care agitau minuscule batiste albe. o ceata ciudata acoperi marea. Putin cate putin. accepta cu bucurie. cu bucurie ca aveau o marime normala! Pasarile in miniatura din Lilliput ramasasera. folosind minusculi copaci de pe insula. dupa cateva ore. Intr-o dimineata. Atunci Gulliver putu sa vada un stol de pescarusi deasupra capului sau si isi dadu seama. la organizarea calatoriei lui. Doctorul trebuia sa vasleasca zile in sir. omuletii din Blefuscu descoperira resturile unei barci vechi. Blefuscu nu mai era decat un mic punct negru la orizont. vazu cum se departa de tarm. precum si cu ajutorul locuitorilor din Blefuscu. Aceste cautari dadura un rezultat nesperat. undeva departe. In curand. asadar. in sfarsit. Gulliver era fericit ca. cu pretul unei munci de durata. locuitorii din Blefuscu se perindara prin fata barcii pentru a o aproviziona cu apa si hrana. dusa de puternici curenti marini. El le ceru sa inspecteze coastele insulei. pana in momentul in care observa ca barca inainta singura. in urma. In sfarsit. langa o stanca mare ce iesea din ape. Gulliver fu primit pe insula ca un salvator si toti locuitorii ei participara. se intorsese in lumea lui! 84 .distrusa. Intr-adevar. sosi si ziua cea mare: barca era gata sa se scufunde in larg! Gulliver isi lua ramas bun de la gazdele sale. Gulliver socoti ca. avura nevoie de mai multe luni pentru a repara barca. in cautarea epavelor esuate pe plaja dupa furtuni. se imprastie ca prin farmec. apoi se urca in barca si incepu sa vasleasca cu putere. In nisip. cu entuziasm. o va putea face ca noua. Emotionat.

Cand Doamna Urs s-a intors acasa. A aprins apoi focul in camin. La un moment dat insa Doamna Urs a observat ca borcanul ei cu miere se tot goleste. apoi pe celalalt. si a iesit afara sa adune cateva ridichii si cartofi pentru ciorba. A inceput sa se scurga pe langa urechi. Dar.I IEPURASUL CEL HAIOS CARUIA II PLACE MIEREA Traia odata in padure Iepurasul cel Haios. Curand Iepurasul cel Haios a fost in stare sa-si miste un picior." si-a spus ea. care isi petrecea toata ziua in cautarea mierii. Pe masura ce focul aprins sub oala devenea din ce in ce mai puternic. Cu o miscare din coada Iepurasul cel Haios a sarit afara din vizuina Doamne Urs si a pornit-o repede spre padure. A vazut borcanul de miere sus pe raft si s-a urcat sa-l ia. 85 . Iepurasul cel Haios a patruns in vizuina ei. in jos spre labute. Ziua urmatoare. unde putea sa manance pe saturate miere din borcanul acesteia. astfel incat acesta sa cada cand va fi atins. "E. Iepurasul cel Haios a cazut si mierea s-a intins toata peste Iepurasul cei Haios! Vai de mine! Iepurasul cel Haios a incercat si a incercat sa se miste. de peste tot. dar se lipea tot mai rau. niciodata nu as mai incerca sa fur miere!" si-a spus el plangand." si-a zis razand Doamna Urs. daca as putea sa scap de aici. de cele mai multe ori. borcanul a cazut. A pus borcanul de miere pe raftul cel mai de sus al dulapului. Iepurasul cei Haios era lipit de podea. dar mierea era favorita lui! Cateodata avea noroc sa gaseasca usor miere in scorbura vreunui copac batran. Dar cand l-a atins. "Se pare ca voi avea ciorba de iepure in seara asta la masa. "Cineva imi mananca mierea. si am sa-l prind. cand Doamna Urs a plecat la vanatoare. Doamna Urs a intins o capcana." Doamna Urs a umplut cu apa o oala mare neagra si a pus-o pe camin. "Oh. dar mierea era asa de groasa incat el se lipea de orice atingea. Bineinteles ca ii placeau morcovii si spanacul. mierea din jurul Iepurasului cel Haios devenea tot mai subtire. trebuia sa gaseasca diverse metode sa patrunda in vizuina Doamnei Urs. si acum sa vedem ce am prins. sub oala. dar pe marginea lui. Iepurasul cel Haios a incercat si a incercat sa fuga.

86 .Din acea zi. Iepurasul cel Haios nu a mai mancat niciodata miere. S-a multumit cu morcovi. spanac si salata ca si restul iepurasilor.

. iar miine dimineata.. Singura noastra arma este fuga. vom reusi sa gasim drumul spre casa. mama Iepuroaica si cei sase iepurasi mici. Mergind ei prin padure au auzit la un moment dat o miscare in fata. inevitabilul s-a produs: iepurasii tot jucindu-se. si-au dat seama ca nu mai stiu drumul catre casa. au spus iepurasii in cor. sa se incalzeasca. caci incepuse sa se lase cu frig. care s-ar bucura sa prinda asa o prada gustoasa. hai mai bine sa cautam un adapost pentru noaptea aceasta.Asa o sa facem! Dar. Familia era compusa din tatal Iepuroi.Dragii mei iepurasi. De exemplu. iar mama lor era foarte ingrijorata pina reusea sa ii gaseasca. iepurasii. Mai ales ca mama si tata ne vor cauta. animalele mai slabe. iepurasii au inceput sa caute drumul catre casa. trebuie sa luptam pentru supravietuire. De cite ori jucau cite un joc.. Iepurasii s-au speriat si au inceput sa scinceasca. Cat sunteti atata de mici. noi. n-au plecat de langa mama lor. Dar cel mic le-a spus celorlalti: . Toti iepurasii erau foarte jucausi. trebuie sa va spun ca viata nu e chiar atata de simpla precum credeti voi. Dar crescand. doar noi va putem apara. trebuie sa fim atenti sa nu ne prinda nici unul din acesti dusmani ai nostri. Intr-o buna zi. padurea e uneori cutreierata de vanatori. care traia in mijlocul unei paduri intunecoase. Noaptea se lasa amenintatoare peste padurea cea intunecoasa. Au gasit un tufis in care au ingramadit paie. pe carare. crengute. .Da. apoi mai este batranul lup. iar cind s-a lasat seara. Chiar si dupa ce s-au nascut. iar acestia sunt cei mai periculosi. pe lumina. nu trebuie pentru nimic in lume sa plecati de langa cuibul nostru si de langa mama voastra. Noaptea a trecut greu. Voi. Iepurasii s-au nascut la inceputul primaverii. tatal Iepuroi i-a chemat pe toti si le-a spus: . Iepurasii au inceput sa strige: 87 . au inceput sa iasa afara. sa se joace. desenind umbre amenintatoare in tufisuri. se trezeau cind auzeau vreun zgomot suspect. si pana n-au implinit trei saptamani (cand si-au deschis ochii). nu ieseau aproape deloc din cuib. cat timp erau foarte mici..IEPURASUL CEL ISTET A fost odata ca niciodata o familie de iepuri.. Sigur ca nu in ultimul rand. Zis si facut: micutii iepurasi si-au cautat un tufis mai des si s-au inghesuit unul in altul. cum se joaca toti copii. In padurea asta ne pindesc tot felul de pericole: in primul rand sunt vulpile cele sirete care vor sa ne prinda. care din fire sunt speriosi. el iesea cistigator. iar cel mai mic dintre ei era si cel mai destept dintre ei. s-au departat de culcusul lor. frunze uscate si au facut un culcus pentru noapte. ca si copii. Cind a venit dimineata. uneori se indepartau prea mult de cuib. copii fiind. Intr-o zi.Nu trebuie sa ne speriem. Dar era doar vintul care misca crengile copacilor.

uite cu ce prinz gustos m-am ales pe ziua de azi! a zis lupul.Ha. El stia ca padurea este uneori periculoasa. i-a ajuns din urma pe iepurasi. . au ajuns acasa. Lupul era foarte batrin. .Cu mare placere!. . pe poteca venea un lup. Si asa iepurasii scapara de lupul cel rau. zise lupul zbughind-o la fuga printre copaci. Eu zic sa renuntati la prinzul cel gustos si sa o fugiti sa va ascundeti.. in risetele batjocoritoare ale fratilor sai. 88 . ha. dar cu toate acestea. osteniti. din doua miscari. Intr-adevar. pina nu e prea tirziu. a vazut miscarea de pe carare si. . dar cel mic le-a facut semn sa taca si sa se ascunda.Ne-am ascuns in tufis pentru ca acum un minut au trecut pe aceasta carare un grup de vinatori care va cautau chiar pe Dumneavoastra. Intr-un tirziu.Iti multumesc tinere. Bucuria revederii a fost mare. murmura micul iepuras. si iti ramin dator. va rog!!! zise iepurasul cel mic. nu va grabiti. . lingindu-se pe bot.Tata! Tata!. domnule Lup. unde au fost intimpinati de parintii lor care ii cautasera ingrijorati toata noaptea.Usurel. fara pic de emotie in glas. iar iepurasii au promis ca nu se vor mai indeparta de casa.

Umbla-n-coace. Si se intimpla amu in cutare tinut iarmaroace. nu s-ar povesti. da colbait! . toata lighioaia sa se adune de cintarea ceea. un boier mare si a avut un fecior.Lasa. ce te-as ruga eu: da-mi o mie de galbeni. Da intr-o zi ma duc eu la bunica si cotrobaind incoace. muzicantilor. da de nouazeci si noua de muzicanti si le zice: . si vine acasa. Ca asis va platesc. sa iasa la soare. pana si serpimea cea veninoasa. desmierdindu-i. luminatilor si cinstitilor. ca de n-ar fi. umbla-ncolo. si hirsti! apuc sacul. dau de un sac. Da el nu sa umble intr-a cistigului prin cele bilciuri. a doua oara ai sa cistigi si tu! Si-i mai da tat-su o mie de galbeni. A invatat el amu si cintarea ceea. si hai si el la iarmaroc.Domnilor. de cand puricele se potcovea cu nouazeci si noua de oca la un picior si tot striga: „Mi-i usor. ma duc si eu. sa nu-l clintesti din loc! Zestre de la bunica-mea. de cintarea ceea.Domnilor. Iara mi se duce feciorul cel de crai la iarmaroc. iaca poftim. mi-i usor!" de mult. de cand lupii se luau de git cu mieii de se infrateau. de scria si cu piciorul pe cringul cerului. cine stie. de cand ursii aplecau viteii si-i stergeau pe bot. de cand cu povestile! Ca eu nu-s de atunci. Buun! ii da tat-su mia de galbeni. ca un plod neastimparat ce ma gaseam. da rupt. oi cistiga si eu ceva. ca toata fiara. poate. de-au impanat tarile! Atunci eu hat! o poveste de coada. si zice feciorasul cela catre tat-sau: . de azi amiaza pana miine amiaza sa ma invatati scrisoarea. Si cela era un sac de povesti. Vine acasa. strasnic mai umbla negustorii istia: amus pagubesc. ci se duce intr-o scoala si zice: . Asa fel de cintare sa ma invatati. nu sa ascult! Chitesc cand nu-i bunica acasa.Tatuca. ca iaca negustorii se duc in iarmaroace. sarutindu-i. amus cistiga. De mult. a fost un crai. ce ai dumneata in sacul cela? Da bunica: .IMPARATUL ALB SI IMPARATUL ROSU A fost odata ca niciodata. sa ma invatati toate felurile de scrisoare de pe lume. care si ea cica o avea cu limba de moarte de la o rastrabunica a ei! Si eu. ca acusi va platesc. mia de galbeni pe masa. dragul tatei.Tatuca. 89 . care se intimpla de intra in om. zice. zice. si lautarilor. care si ea a mostenit-o de la o strabunica a ei. Si l-au invatat toate felurile de scrisoare. de azi amiaza pana miine amiaza sa ma invatati a cinta in toate muzicile. iaca poftim mia de galbeni pe masa.Apoi. am prins-o si v-o spun si domniilor voastre! De mult. numai eu am pagubit tot! . . cotrobaind incolo. mai baieti! il deschid eu si povestile zbrr! zboara in toata lumea. asa de frumoasa. ci-s de mai incoace.Bunicuta.

Tat-su incepe a plinge.Dragul tatei. din ce pricina imi vorbesti asa? . Norocul lui ca a dat peste asa 90 . sanatate buna . ce sa ma direg. ca iarasi am pagubit.. cucoane. Mai deschide-ti ochii si mai stringe-ti punga. Hai se duce baietanul nostru si pagubeste si a treia mie in iarmaroc. tata. . picior dupa picior. ce vorba mi-ai spus dumneata acum!! . dragul tatuchii. tatuca. ai sa cistigi a treia oara de buna seama.Alei! Ca doara nu-i fi fiind invatator de copii?! . ce esti asa suparat si scirbit? Dar el face catre tat-su: .. .. cati da el de lucru! . . sa te porti.Bun intilnisul. ce sa ma fac.Da de ce.Vai de mine. numai pe tine le am avut si amu si tu te duci.ii pupa mina si porneste.Ira! dragul tatei.Om cu carte.Iga breee! Ca mare lucru ii fi fiind dara dumneata!? . Buun! Vine el acasa. ca el cele trei mii de galbeni nu le-a pagubit.Daca. ori sa-ti spun. dragul tatei. merge o zi. nu mai plinge. Ca colo. tatuca. si la dinsii a invatat el toate nazdravaniile si toate draciile.Apoi din cit ii asa.Multumesc dumitale! Da ce vint te abate pe la noi? ii da boierul.Sa traiesti si dumneata. Da sa te porti o tira mai binisor. am pagubit si a treia mie. mai bine te prapadeai si tu pe undeva ca sa nu te mai fi avut eu la casa mea! . .Ba ca chiar! . si n-am cistigat nimica! . unde mi-a fost capul. ce sa mai zici? . care imparte! ii da raspuns feciorul nostru.Sa traiesti dara. merge patruzeci Si noua. . eu ma duc pe lume! si asisi: Tatuca.Apoi.si porneste! Si nici ca mai suguieste.Asa ti se cade. hotarit lucru ca pentru ocara asta asa de amarnica. sa cistigi. ca mie pe-ori unde mii drumul! . Si tocmai umbla sa-i deie la carte. ajunge feciorul nostru unde ajunge. ca la asa tirguri cu doi bani in trei pungi se cade a umbla! Si-i mai pune si a treia mie in palma. picior dupa picior. ci s-a invatat prin cele scoli. zi de vara pana-n seara. tata. dragul meu! .Ce vint? Nici unul. si amu plingi? .Daca. ca-mi iei calea din picioare! Da boierul cela avea la copii cu cirdul. boier mare! . ca viu eu la o mane-poimane inapoi! zice el . tata?! Amu mai batjocorit. in scolile cele. ori mai bine sa ma ineci? . si intuneste un boier. ca-i o sumedenie de bani matrasita! ii da el de grija.Vai de mine. dragul meu.De ce mai plingi. .Eh! lasa. tatuca. merge doua. dragul meu. de s-a facut de tot nazdravan.Of. adeca vorba vine ca pagubeste. frate! Hai cu badica. erau feluriti invatati si inselatori de lume. tatuca. cale lunga sa-i ajunga: pe unde? Numai el stie! Si tot asa.

zice. doar invatatura avea feciorul nostru.invatator. Si cand se pune odata de cinta cu dinsa. Si era o dragoste si o frumuseta. de acolo. de-ce cinta. nu pot sa le parasesc. domnule. ca nu se mai putea pe muntele cela. alta juca si 91 . ca.Ei. Se suie in virful muntelui si-si face ca un sihastru casa. nazdravanul. era un imparat.Vai de mine. Buun! Se duce feciorasul nostru cu domnul cela. cita pasare si gujulie si lighioaie se adunase la auzul cintarii celeia. ce cintare are el? Poate ar putea sa vie pana la mine! Hai se duc slujbasii si crainicii imparatesti sa-l pofteasca pe muzicant la curtile imparatului. merge iara. de-ce. unde asa de avan cinta nazdravanul nostru din virful muntelui celuia. ca ne-ai invatat asa de bine copiii? . Si tocmai in timpul cela. care de opt ani avea sarpe intr-insul. de ce iesea ba o pasare. Si de cei opt ani imparatul nici nu mancase. Da tocmai in tara ceea. doara si sarpele crescuse in cei opt ani de zile. zice. ma rog. curtenilor si slujbasilor. Apoi asa la o vreme cand prinde a cinta din fortepianca. ce plata. Si hai amu parintii copiilor sa-l multumeasca: . ce-i pofti dumneata. de trei mii de galbeni!! Cum a muncit el amu cu copiii aceia. alta cinta. ca atita pasere si gujulie si lighioaie ce am eu pe muntele ista. ma rog dumneavoastra. tare va poftesc sa aduceti pe inaltatul imparat incoace. ce-a invatat el. ba o lighioaie si fel de fel de salbataciune. Si cita pasere si lighioaie ii pe lume. toata s-a fost strins pe langa dinsul: alta se scalda. ba o gujulie1. nu ma intrebati! Destul ca ajung ei toba de carte. Si ce v-as pofti. de nevoia si necazul ce-l tragea cu sarpele cela. in niste pustietati de ostrovuri langa mare. Si el. si asisi: Sanatate buna. ii multumeste si boierul pentru invatatura copiilor. de era o dragoste si o frumuseta nesfirsita. parca am auzit si eu prin somn cintarea ceea. Da in muntele cela nu era frunza pe copac. domnule! se multumeste de slujba. sa va duceti pana in cutare munte: ce muzicant ii acela? Poate ar putea sa se sloboada pana la curtile mele aice. din virful muntelui asa le-a cuvintat: . zi de vara pana-n seara. cale lunga sa-i ajunga. si tot asa cu mersul si cu dusul ajunge la un munte.Ma rog. alta cinta. multa tara a rasunat! . si-si alege o fortepianca. boieri dumneavoastra. Voi pofti sa mergeti cu mine si mi-o aleg.Nimic. si sarpele m-a mai ingaduit si mi-a dat pace. imparatul se trezeste si zice: . zice. si hai la drum mai departe! Merge el. Si mi-i de-a mai mare dragul sa ma uit la dinsele! ca vezi. ca. zice. ca mie imi trebuie numai o muzica de la dugheana cutare. alta juca. nici nu bause. ce-i asta? Vis a fost ori aievea se aude asa ca o cintare? Ca iga cum si iga cum. cinstitule si iubitule. ca pe acele timpuri de invatatura. in care incepuse a rasuna tara de cintecul nazdravanului.Asta-i de mine! zice el. alta se scalda.

Multumim ca ne-ati facut sagile astea. si oi zabovi si eu oleaca.. domnule. una-alta. Da el se pocloneste frumos la paseri si la gujulii si la lighioi si zice: . si i-a legat imparatului minurile. . zice imparatul. de-ce si nazdravanul mai amarnic cinta. sa-ti dam ceva! Da el muzicantul: . L-au spalat. Unde nu incep atunci lighioile si gujuliile si paserile niste jocuri ca acele: alta cinta.Vai de mine.. ce sa facut aice? Ia aista-i. zice. una-alta. zice imparatul. . ca m-oi face si eu pe la curtile dumneavoastra.. alta peste cap se da si fel de fel de mestesuguri facea.. Nazdravanul se ia binisor. cand se asvirle odata sarpele afara! . Si mintuit a fost imparatul de sarpe! Se trezeste .. S-a dus imparatul.Vai de mine. alta juca. se gateste si hai la imparatul cu pricina. mergeti sanatosi acasa. ei sedeau pe de-a laturea imparatului. sa aduceti si oaste cu sabia bine ascutita. Dar si sarpele iesea afara! De-ce. alta din aripi batea parca se scalda. zice.Poftim in trasura pana la curtile mele. l-au pus la masa.Ei! zice imparatul. unde nu mi ti-l iau din sabie! Da sarpele. Da ei ia si-i mai faci o chitare. de-ce iesea.nire inapoi in om. ce stiu eu cum imi aduce un ofiteras palosul.Da ofiterii si slujbasii..Inaltate imparate. ca daca iti veni cu inaltatul imparat. or un capitan.. ii vrea sa te fac ceva nou.imparatul. l-au cinstit. asa de minunate! s-au multumit si dobitoacele de cintare. sa n-aiba pe unde intra sarpele.fel de fel de magi faceau. cinstitule si iubitule. unde-i domnul capelmaistru de la cintarea asta.. ca asta vine ca la o comedie.. Si cand l-au adus pe imparat acolo la fata locului. Si paserile si gujuliile si lighioile nu-si mai aflau loc de cintare si de jocuri! Si multe gujulite de cele mai mititele au pierit de atita joc si zghihuiala. niste sarituri ca acele de ioi-trei stinjeni in sus facea! La urma urmei. inaltate imparate! Tocmai dumnealui! L-a cuprins si l-a sarutat imparatul. si dus a fost fiecare in lumea lui. a zis muzicantul sa-l puie in sus.. l-au omenit. l-au ospatat. I-au gatit frumos. Acolo I-au primit ca pe un oaspe scump. . Apoi cand prinde nazdravanasul a cinta cu toata puterea si invatatura lui. Atunci iute striga muzicantul. . de-l intorc pe imparat cu fata in jos si-i arunca o prostire peste cap. da dumneata sa faci bine poate ii tinea asa ceva o basma.Tare ma bucur de dragostea asta. de nu se mai incapea de atita dragoste si frumuseta. una-alta. Da poftesc. 92 . multa tara a rasunat. Si pune-te tu. sa nu se urneasca. cu toti boierii si curtenii tai la privit! . amu ce-i fi vrind dumneata? ii vrea sa te fac un crai. si-i zboara capul!! Da amu si capul sa . numai sa ma multumesc de dobitoacele astea pentru dragostea si sagile ce mi-au facut. cogemite imparat.

. ce faci tu. dar asta. dar eu ce sa poftesc? Adeca asa o pomenire nu se poate face?! . cotarle. multumim pentru cuvintul ast bun. ca la piatra. ori ce-i fi fiind dumneata. ai mai fost prin iarmaroace. vede ca n-are incotro. si au sa-ti iasa acolo imparati si crai. la robie. ce fel. ca sa-mi ispasesc pacatele!. crai sunteti voi. ori la orice. isi pune lantul de aur cu creanga de aur ca un ciine la grumaz. si vine prin tirg de-si cumpara un lant de aur cu creanga de aur. a ametit de bucurie: da cu caciula in ciini: .. el se gindea la cele trei mii ce le-a pagubit in iarmaroc. ii prea groasa. ii hat groasa pomenire. care stralucea ca soarele si-ti fura vederile. cit ceri dumneata pe el? . Ca eu unul sa fi stiut ca m-a scoate cineva din nemernicia mea si m-a mintui de sarpe.Bree omule. ii daruiam toata marirea mea si urdia mea i-o dam toata. zice. domnule. jdar nici bleau nu zice.Ce face el? . cand ii ajunge in tirg.El n-a poftit nimica. Da ei: . robul de colo face: . sa ceara cineva trei harabale de galbeni pe asa un nemernic de rob! Atunci el. dragul tatuchii?! Trebuie sa mergi cu mine la tirg. zice. ca de cand ii lumea nu s-a pomenit asa ceva.Se poate. ce-i asta? . numai sa fiu om! Macar sa stiu ca ramin numai cu mantaua asta. . inaltate imparate.. .La ce-l pui. ca nu sunteti vrednici sa dati pe mine trei harabale de galbeni? 93 .D-apoi cum. da tu sa ma iei de lant si sa ma vinzi lor rob.Un rob al pamintului! . sa ceri trei harabale de galbeni pe mine!. la iarmaroc. zice. si zice: Hai de-acu cu mine. Tat-su numai ingheata cand aude asa o vorba. Ca mie asa mi-i scrisa. hai ca vine tocmai la tatuc-su acasa! Tatal lui. Si pornesc la tirg! S-au fost strins imparatii si craii si boierii roata imprejurul robului cu lant de aur: . a doua zi.Domnule negustor.Trei harabale de galbeni. Si-si stringe nazdravanul frumusel banisorii ceia. vezi dumneata. feciorul se scoala cu noaptea in cap.Doamne. Va multumesc. ori domnule. aceea face! . Dar asa. fiindca mi-ai spus ca vrei sa ai o pomenire pe pamintul asta. ca doar nu la voi a venit! Noa bun! Da amu.Ii buna si pomenirea. tatuca! Vai de mine. tata. apoi eu de la mine cu nouazeci si noua de mii de florini te cinstesc.Nu vi-i rusine obrazului! imparati sunteti voi.Hir.. Si hai ce face el. cand l-a vazut. ai mai vazut lume de cand esti? Ce-i asta.

sa ai grija a-l da la feredeu sa-l scalde. Da imparateasa: . asa-i si asa-i. si a racni!. iaca si imparatul Alb venit acasa. ca tare ne-a mai ocarit.Inaltata imparateasa. ia-l. sa-i implinim cele trei cosuri de galbeni. sa-l gateasca. nu-i nimica.. sa faca precum ii scris intr-insa. ca voinicelul asta seamana a fi partea copilei noastre. vezi doamne. Hai. si o naduseala. Da-n cartea ceea el asa scria: ..Apoi. Da robul nostru de ce are ochi? Ca sa vada! Si se roaga catra crainic: . la apa. ce scirba ai asupra capului mariei-tale? . cand a fi sa vin acasa. Hai si-om pune mina de la mina. cela si cela. da-o la inaltimea imparateasa.Ca. hai la drum mai departe.Inaltata imparateasa. inaltate imparate.imparatii si craii atunci coada intre picioare si se dau la o parte. si o caldura. cu nime n-a imparti! Si-au pus imparatii care de care. plecindu-se. Isi ascunde scrisoarea in sin si hai mai departe. cum a sosi feciorul asta la curtile noastre. din cit nu s-a primit ea cu cei doisprezece feciori de crai ce-au fost in petit. sa-i aduci croitori. . zice cela.Noa. ajung asa intr-o vale la un sipotel. sa-l rascumparam si apoi las pe mine. tocmai intr-al treilea cat. cum a ajunge robul asta acasa. ingaduie-ma oleaca sa beau si eu un pic de apa! . striga imparatul Alb catre un slujbas. ce fel. Amu. de i-au implinit tatine-su cele trei cosuri de galbeni si l-au rascumparat pe rob. Se pun la masa la sfat: . la o vreme. Apoi. si tot ducindu-se ei. sa ai grija de a-l spinzura la poarta curtilor mele. bre. da numai repegior! Se duce robul. te miri cum scapa scrisoarea jos. si sa-l pui pe urma cu fiica noastra in cutare odaie. Da la poarta. Trage un git de apa si. Da ceea era in toiul verii. Hai se duce crainicul cu robul nostru. da asa cuvint n-am avut sa avem la casa noastra! Cum. mi-i sa nu te linciuresti prea mult. ca sa ma palesc cu capul de picioarele lui.Bre. pe robul asta cu tine si na-ti scrisoarea asta. ca lui asa-i era de apa acum cum i-i ciinelui a linge drobul de sare.Of. si da de ceea ce-i trebuia lui: pune mina pe scrisoare si indatamare cirt-scirt preface toata cartea si asa o rastalmaceste: . nu ceva! Crainicelul se repede la ciurgaus sa se racoreasca. cand se vede ca prin urechile acului scapat de ceea ce-l astepta. zice imparatul Alb. ce-i de facut cu el. si a se rasti. Si cand prinde imparatul a se vaieta. 94 . s-a primi poate ca cu feciorasul asta! Si-i da crainicului scrisoarea asa prefacuta: Iga ce-am gasit! Bucuria celuia stiu ca nu era proasta. daca si-a mai potolit setea. care era crainicul lui. eu i-s popa! Ce-a pati. de treizeci de ani de cand tot imparatim. sa te scalzi pe uscat. zice. du-te dara.Vai de mine. Cine stie.

- Saracan de mine, inaltate imparate, d-apoi ce-i asta? Ca iga, doara condeiul dumitale a umblat aice; il cunosc doara. Iaca si scrisoarea pe masa! imparatul se da si citeste carticica. - Iga bree! face el, azi sunt atitea si atitea zile de-atunci, si eu am vrut sa fac din robul asta asa si asa, si ti-am fost scris asa, da dumnezeu iga cum mi-a purtat degetele! Vai de mine, inaltata imparateasa, poate ista sa fie partea copilului nostru! De-am sti macar din ce neam ii! Noa, zice, da oleaca de pedeapsa tot trebuie sa-i dau. N-am ce-i face! Ca tare ne-a ocarit parpaletul! Si-i povesteste imparatesei din fir a par cum si ce. Apoi da sfoara in tara sa se adune toti pietrarii si zidarii din imparatie. Si astia, ca la o porunca imparateasca, ma rog, cand incep a roi in toate partile, si-a pus si imparatul miinile la cap. Codrul atita frunza n-are si marile n-au atitea fire de nisip citi maiestri s-au fost adunat! Pe urma le spune imparatul toata povestea cum si ce. Zice: - Acuma, cit va vad, sa-mi ridicati oleaca de temnita pentru robul cel deprins a ocari obraze imparatesti. Maiestrii pietrari si zidari atunci cand mi se astern pe lucru, una doua au ridicat o temnita cit o cetate. Virfu-i batea in nourii cerului si numai sus-sus au fost lasat o ferestruica. - Ei, zice imparatul, acolo sa-ti ispasesti pacatele! Si-l pun pe nazdravan, cu toata nazdravania lui, la racoare. Noa ce te faci acum? Rabda un ceas ca-i trai un an! Sade amu robul nostru la inchisoare. Da eu, iac-asa, luindu-ma cu vorba, uitat-am sa va mai spun una, ca imparatul Alb avea o fata. Da ce fata! Frumoasa-frumoasa, scrisa de frumoasa! S-o sorbi intr-o lingura de apa, s-o inghiti si alta sa nu-t; trebuiasca. Si cu lipici si cu vino-ncoace, parcati facea cu mina: fugi de acolo, vina-ncoace! Sezi binisor, nu-mi da pace! Norocul, celor ce n-au apucat-o, ca multi voinici si-au rapus capul pentru fetisoara asta! Si fetisoara, daca ii la curtile tatine-su, apoi aude si ea ceva, vede si ea ceva. Da nazdravanul nu era nici el de lepadat. Ca-mi era asa de nu stiu cum si de cum sa va spun, ca fata imparatului de dragoste nici nu mai putea. Asa scazuse copila la fata, mai rau decat un taran care munceste. Si ma-sa, inaltata imparateasa, de jalea feti-sa i s-a facut mila, si se indura, de-i trimite robului pe ascuns, fara stirea imparatului, chilotei, perni, asternut, pat si ce-i cerea sufletul, asa ca robul nostru asa haladuia acum in temnita ceea, cum ar sedea si un slujbas imparatesc undeva. Si fata o data in zi, la amiazazi, era la dinsul; da imparatul nici cu spatele nu stia de asta. Toate bune si frumoase, pana la o vreme. Ca mai sunt ele si belele pe lumea asta. Si vorba ceea: cap de-ar fi, ca belelele curg girla! Asa si cu imparatul nostru. Ca-n vremea asta se ridica imparatul Rosu si-i trimite imparatului Alb trei bete de alun, unul ca unul, sa ghiceasca imparatul Alb care-i de la radacina, care-i mijlocul, si care-i virful, „ca de nu-i ghici, mai ciine de imparate Albe, am sa te spinzur!" Asa-i scria el

95

imparatul Rosu. Vezi dumneata, imparatul asta era un buclucas de cei ce-si cata cu luminarea. Plinge imparateasa, plinge fata imparatului, plinge toata curtea ca ce-a venit pe capul imparatului Alb. Si la amiazi vine fata cu mancare la robul cel din inchisoare, plinsa si cu ochii impaienjeniti de lacrimi. - Doamne, draguta mea si gospodina mea, o intreaba el, ce esti asa cu ochii rosi si esti plinsa tare? Ce fel de aft1, ce fel de scirba ai asupra capului tau? Spune-mi cu adevarat, ca eu te-oi scoate din toate. - Doamne, cinstitule si iubitule, de unde ma-i scoate, daca tatuca te-a zidit aici! Mai bine nu te mai aduna tata la casele lui si nu ma invatam cu dumneata!... se caineaza copila. - Eh, nu te lua pe scirba, ca eu de aici, de unde ma vezi, am sa te ajut si-am sa te apar. Nu-i nimica, zice, si traind si nemurind a mai fi el si dupa voia noastra. Ca iga cum si iga cum, zice, dimineata te scoala frumusel, te du la inaltatul imparat si spune-i ca ai visat asa si asa sa faca: sa duca betele cele la o apa curgatoare, ca bunaoara la Suceava, si acolo sa le rapada de pe mal drept la mijlocul apei. Batul care-i de la radacina are sa vie inapoi la dinsul, cel care-i din mijloc are sa ramiie tapan in mijlocul apei, si virful are sa mearga in cela mal. Ca, zice, nu te teme, s-a primi el, imparatul Rosu, cu vorba asta! Copila nu asteapta sa-i spuie de doua ori si fuga-fuga la tatuc-su cu vorba asta. Buun! ii trimite imparatul Alb raspuns: - Mai mintosule de imparate Rosu, altceva nu ti-ai gasit de intrebat, ca in imparatia mea si copiii de tita o stiu asta. Ca iga asa-i si asa-i! Imparatul Rosu, parca l-ar fi pus pe jaratec, cand aude raspunsul asta. Si in ruptul capului sa-i vie imparatului Alb de hac cu alta intrebare. De unde si pana unde ii trimite trei minzoci: „Na-ti, zice, sa ghicesti care-i fatat mai intii, care-i al doilea, si care-i pe urma fatat. Ca de nu, mai ciine de imparate Albe, hotarit ca am sa te spinzur!" Da minzii ceia, dumnezeu stie de unde-au fost scosi: unul ca unul! Cum seamana doi stropi de roaua, asa semanau ei. Na, pas de ghiceste acum, imparate Alb, daca-ti da mina! Si iarasi o scirba si o nevoie la curtea imparatului Alb, de prapadenia lumii! Si la amiazazi fata intirzie de tot cu adusul mancarii si vine plinsa de tot si cainindu-se la robul cel din inchisoare. Da-i da robul: - Vai de mine, tot asa te vad?! - Apoi, plinge fata, iga cum si iga cum: ce-a venit pe capul tatei de la ciinele de imparatul Rosu. - Eh! zice robul, asta-i floare la ureche! Ia pune-te frumusel aice sa-ti spuie badica cum si ce. Miine dimineata te du la inaltatul imparat si-i spune ca ai visat sa faca trei ciubere: unul de stejar, unul de fag si al treilea de brad. Si sa puie in cel de stejar griu, 96

in cel de fag orz, da in cel de brad sa puie ovaz. Pe urma sa aseze ciuberele la rind in ograda si sa sloboada minzocii. Care a merge la ciubarul cu griu, ii fatat intiiu, care a da la orz ii al doilea, si care a merge la ovaz ii pe urma fatat. Copila, de bucurie mai-mai sa traga o tropotica, si tot intr-un suflet la tat-su: - Tatuca draga, ca-i asa si nu altfel! Buun! Si-i trimite imparatul Alb raspuns: - "Bre imparatele Rosu, ia seama ce faci, ca rid si argatii de la curtea mea de atita minte. Ca asta cine nu stie cum se cearca minjii?" Si, zice, asa-i si asa-i. Da imparatul Rosu sa crape de ciuda si nu alta. - Vai de mine si de mine, zice el, imi pare ca am dat peste om! Ce sa fac, ce sa ma dreg! Hai se ridica el si se sfatuieste cu Pepelea lui, ca avea si el, ma rog, un fel de nazdravan, pe Pepelea. Da Pepelea ista tot nu era asa de chitit la cap ca robul nostru cel din inchisoare, ca robul nostru avea mai multe mestesuguri. Nu era, ma rog, scolit cu trei mii de galbeni? Noa, sede imparatul Rosu la divan cu Pepelea; sed ei la sfat si face imparatul Rosu: - Vai de mine, ce putere, ce marire sa aiba el, ca-i mai avan decat mine! Da Pepelea: - Iaca, eu inca nu-s de azi de ieri, si inca am oleaca de scoala, da asta, drept sa spun, nu pot pricepe! — Mai, zice imparatul Rosu, am sa-l mai cerc intr-un fel. Si din vorba-n vorba ii trimite imparatului Alb scrisoare asa: - "Mai capcine de impaiate Alb, vad eu ca esti din zodia intelepciunii, si din cit ghicesti asa de bine toate cele, apoi sa mai ispravesti si asta: cand a fi sa beau dimineata cafeaua, si oi lua lingurita in mina, tu sa slobozi un foc din tun de sa se auda pana la curtile mele. Sa vedem la cit ti-a sta acum cumintenia ta! Esti adeca mai avan decat mine? Ha?! Si al doilea foc tot asa sa-l dai, cand a fi sa-mi trag papucul. Ii ispravi si asta, bine de bine; nu-i ispravi, capatul tau ii lucru sfint!" Noa, ce jalanie s-a stirnit amu la curtile imparatului Alb, nu s-a pomenit de cand lumea. Plinge imparateasa, pling boierii si slujbasii, plinge toata curtea, plingeau de udau pamintul; da fata asis sa se risipeasca, nu ceva. Si de data asta copila a intii/iat de tot cu adusul mancarii. Bietului .nazdravan i se lungisera urechile de foame. - Vai de mine, mindra mea si draga mea, ce-ai mai facut astazi, de-ai intirziat asa? intreaba el. - Apoi, sa-ti spun drept, dc-amu ani gatit-o! - Da nu mai zice! Cum se poate? Doar n-a fi cerut imparatul Rosu sa jupim piatra morii si sa-i ducem pielea?! - Ba nu! Da iga ce-a poruncit: sa impuste tatuca asa si asa un foc din tun, cand a bea el cafeaua si altul cand si-a trage papucul pe picioare. - Ei, zice robul, daca-i numai atita, apoi nu te mai lua degeaba pe scirba. Si miine dimineata te scoala frumusel si-i spune la inaltatul imparat precum ca: tatuca, iga cum si 97

ce am visat eu as-noapte, ca nici dumnezeu sfintul nu te scoate din chichionul asta, fara numai robul, care l-ai zidit in temnita ceea. Fata parca prinsese aripi, asa zboara pana acasa si-i spune tati-ne-su cum si ce. Draga tatei, ii aievea asta? - Aievea, tata, ca pare-ca asis vad cum mi s-a aratat in vis. Da imparatul nu stia ca fata-sa zi de zi ii tot ducea robului de mancare, si gindea ca de mult, l-a fi iertat amu celde-sus pe robul cela, si face: - Vai de mine, d-apoi l-om mai afla noi, ca poate amu a fi numai oale si ulcioare! - Apoi, poate l-om afla! se smereste copila. Si indata-mare porneste imparatul la rob, si l-a aflat! cand l-a strigat imparatul pe nume, el, robul, a raspuns asa, incet, din fun-dul-fundului. Ei, daca l-au auzit raspunzindu-se, apoi cita frunza-i pe copac, atita amar de pietrari si zidari a strins imparatul, sa deie jos zidurile cele de deasupra nazdravanului. Si asa le-a fost dat de grija imparatul, ca altul tinea sortul, altul cazmaua, altul cepita, ca un fir de colb sa nu-l ajunga pe rob, ferit-au sfintul, ca altmintrelea, aveti sa fiti cu totii taiati si hacuiti in bucatele! Si i-au facut o usa larga, cit putea sa intre o trasura in temnita ceea. Deci l-au scos pe rob din temnita, l-au pus in careta alaturea cu imparatul si cu mare alai au pornit la curtile imparatesti. Acolo il spala, il gatesc frumos si se pun cu totii la masa. Dragul meu, fecior de crai ori de boier, or ce-i fi dumneata, ce sa fie ca asas de batut de dumnezeu? - As, inaltate imparate, pune-ti cepita pe-o ureche, maninca, bea si te veseleste, ca de-amu eu am sa-ti port toata rinduiala. Da imparateasa face: Vai, dragul mamuchii, ce noroc te-a adus la casa noastra! Atunci el s-a cam rusinat oleaca si asa a cuvintat: - Inaltata imparateasa, nu-s vrednic sa-mi ziceti asa, ca eu nu pot sti ce-a mai fi, pana nu mi-oi cistiga piinea mea... Si indata mare iese afara in cerdac si striga catra pietrarii si zidarii cari l-au fost dezgropat: - Bre, maiestrilor, si pietrarilor, si zidarilor, amu sa va vad ce va poate mesteria: indata mare sa-mi ziditi din pietrele cele un turn asemenea cu cerul! Si cand ii toarna pietrarii si zidarii o acastaie1 de turn, nici nu i se vedea virful. Ca doar mesteri si nu saga erau aceia! Noa bun! Nazdravanul isi urca tunul cu scripetii sus, tocmai in virful turnului, si hai se suie si el. S-au ingrozit si au prins a racni imparatul si imparateasa, da fata imparatului asisi plingea inadins, ca asa de inalt s-a fost inaltat nazdravanul, de numai cit un purice se vedea colo, sus.

98

Si cand dimineata imparatul Rosu baga lingurita in paharul de cafea, asa de amarnic a huit tunul din virful turnului de credeai ca cerul se naruie si iadul se desfunda. Si multa tara s-a cutremurat, si curtile imparatului Rosu s-au zguduit si s-a varsat si paharul de cafea. - Vaileu! striga imparatul Rosu, unde-s papucii sa mai vad al doilea foc cum a veni. Cind sa puie mina pe papuc, cela, nazdravanul mai strasnic da drumul la tun, ca lui amu tot una-i era: ori a trasni cum se cade tunul ori s-a risipi cu el turnul... imparatul Rosu tragindu-si atunci papucul pica de pe scaun jos si scapa si papuc si tot din mina. Asa de amarnic bubuise al doilea foc! - Vai de mine, zice imparatul Rosu, asta de nu cumva ii frate cu cel-de-pecomoara, apoi ii chiar el in picioare. Mi-a trebuit sa-mi bag boii in plug cu dinsul?! Dar n-are incotro: hora ti-a trebuit? joaca pin-la sfirsit! Si-i mai trimite imparatului Alb carte: - "Ma ciine de imparat Alb, cum vad eu semeni a fi de obrazul meu. Ia poftim pana la imparatul Rosu, sa-ti arate si el oleaca de puterica. Sa vedem de-aproape ce-ti poate cureaua, si urma a alege". Noa, plingerea si jelania care s-a stirnit acuma la curtea imparatului Alb, nu-i nimeni vrednic s-o poata spune. Plingeau pana si pietrele de mila lui! Da imparateasa si fata imparatului, sareau camesile de pe dinsele de-asa bocet! Si imparatul Alb ca la o icoana se uita la nazdravanul nostru. Da nazdravanul: - Inaltate imparate, zice, cit despre asta te poti culca pe-o ure- che; habar de grija sa nai! Ma duc eu pe capul lui! Ma duc sa ti-l joc, de i-or da lui pe nas toate cele! Numai sa-mi dai trei regimente de catane si odajdiile imparatesti si coroana. Imparatul Alb, bun-bucuros, in data mare ii da cele trei regimente de catane, si odajdiile imparatesti si coroana, puse frumos intr-o lada. Si nazdravanul nostru asa era amu, parca el ar fi fost imparatul! Si asis pe lucru, baiete!... Un regiment din cele trei il imbraca in straie albe, unul in straie rosii, si pe al treilea il face cu funingine ne-gru-negru, cum is diavolii cei rai din iad: si pe fata si pe dinti si tot. Apoi isi ia sanatate buna si hai la drum inainte. Merge, tot merge, spre imparatie. Numai ce a fost intrat in imparatia imparatului Rosu, cand ce sa-i vada ochii? O spinzuratoare noua-nouta! Iga bre, asta-i mai rau decat poftim la masa! Si zi: spinzuratoare pentru imparatul Alb?! Da-da, numai vorba ii ca nu-i tot cum se chiteste, ci-i si cum se nimereste!" isi zice el in sinea lui si lasa acolo langa spinzuratoare regimentul cel rosu. Da regimentul cel imbracat in negru il pune sa steie hat mai incolo, intr-o ripa pe padure. Si cu catanele cele albe o ia la papuc mai departe.

99

Dimineata s-au fost sculat acum toti. cum li-i felul. ca asta-i pita lui. Da imparatul Rosu ii asteapta in cerdac. .Mai . si cand au fost adormit toti. si drept la nazdravanul nostru.Cum breee!? zice imparatul Rosu. . intreaba unul. si sa iei seama.Ei. daca stringe lapte de tita de la femeile din sat si-l pune in piine. fie! sunteti imparati. zice nazdravanul.D-apoi. si asa sade pe o ladita cu un capau1 langa dinsul.Intra ei amu in ograda la imparatul Rosu. tup! frumusel din borta afara si hirsti! cu foarfecele il inseamna pe nazdravan si-i face borta la cabat. vazut-ai capaul cel rosu cu care sta in cerdac? Apoi. si caruia i-or zice imparat. se poate! .Inaltate imparate. ca el era un brad de flacau trupes si bine in-valit.A! ghidi.De ce nu. zice. Imparatul Rosu. ce crezi tu?! Ti-i bate joc de mine!?. . Vede nazdravanul pozna: . cum n-a fi dulce. na-ti foarfecele. . ca iga straiele noastre toate-s asa! Si toti isi arata bortile de la cabat! . vedeti semnul asta? Na-va foarfecele si faceti-va toti cite un semn la fel. soptesc despre cite de toate: .Vai de mine. . zice imparatul Rosu. Si-si fac ei toti semnul cela la cabat. una-alta. imparate Albe.Ei..Ba noi toti suntem imparati. arata-ti cinstita fata si poftim la cantalarie. zice el. pe dinsul ar fi pus ochii mai intii. ca ei or sfatui una-alta. Intr-o mie sa fi fost. ca iga esti mai altfel la cabat! Hehei! Am stiut eu ca musai numai unul sa fie imparat. de ce-i asa rosu imparatul ista? . da fuga la aripa dreapta. ghidi. sa-l insemni la cabat. de ce-i piinea asa de dulce la imparatul asta? . Atunci ei toti intr-un glas striga: . Intra pe urma in ograda la imparatul Rosu si se pun frumos in rind. fire-ati spinzurati! Si le da imparatul Rosu piine. Si noaptea catanele.face amu imparatul Rosu catra Pepelea lui . striga imparatul Rosu. dumneata esti imparatul.. 100 . .D-apoi. cum ar sedea un imparat cu un sfetnic ceva la sfat. . ghidus de imparatele Albe. ce-i asta? Auzi cum vreau sa ma insele nemernicii de ei?! Asa zice imparatul catra Pepelea lui. ia acela ii tatucul imparatului istuia! Pepelea asculta chitic in soba.Noi toti suntem imparati! Da imparatul Rosu: .Iti pofti si-ti manca in cutare cazarma. mancare. cum ce se cade la catane.Hm! se uita lung la cabatul bortit si zice: Iga ma.Inaltate imparate.tu sa te bagi la noapte in cutare soba din cazarma. si fuga-fuga se repede in cerdac si pliosc! o palma lui Pepelea de cele tataresti: Mai spurcaciune. cum ii vede. intreaba altul.

zice imparatul Rosu."Nu ti-i rusine! imparat esti tu. Cei din regimentul cel negru." Asa a strigat Pepelea si s-aaa dus in lumea lui! imparatul Rosu numai ce-a inlemnit! .Apoi din cit ii asa. mergeti sanatosi acasa. si nu pe din dos! . . imparatii inchina sabiile. deschide lada ceea. Si iute se duce.Vai de mine. sa nu-mi fi facut rusinea asta. mi-a pus capacul. tot am faptura de om. care stau intr-o ripa hat mai incolo de spinzuratoare. . se imbraca ca un imparat si vine la fata locului. ca si asa nu-mi puteti ajuta de amu nimica. decat ori raminea la astia. da asta ce-i? Ca eu cand am inaltat spinzuratoarea.Da Pepelea tiuuu! se arunca in virful casei si incepe a racni si a se vaieta cit ii lua gura: . Ma rog. de-si scoate hainele imparatesti si coroana.Apoi da! inaltate imparate Rosu. inaltate.. ca eu adeca is facut de capau!" .De ce nu? Se poate! zice nazdravanul. Si vin ei la spinzuratoare. . Da regimentul cu straie rosii sedea sub spinzuratoare si asa cinta de frumos. si-l ridica in slava! Si. si te-or hartani si te-or intinde. da aceia ce-s? intreaba imparatul Rosu. ca in regimentul cela erau alesi oameni scoliti de pe lume.. ii de spus verde in fata. noua ani si noua zile as fi sezut eu cu regimentul dumitale la ospete si la veselii. . si numai la par is asa olecuta rosu!.Aceia? Tu le ramii lor! Ai sa le cari piatra. . Regimentul ii face onor frumos.Macar sa si fie! Ce-a trebuit sa spui intre atita norod asa o vorba!! Ca eu doar is om. si tat-tu ii capaul cel rosu de colo!.Ma rog atunci. mai rau ca dimonii cei rai din iad. tipenie de om n-am vazut pe aici!" Da nazdravanul parca nici nu-l aude. zice el.."Vai de mine. cu toate cele m-ati in-celuit si m-ati batjocorit.D-apoi poate nu-i asa! zice nazdravanul. spinzurat a fost imparatul Rosu! 101 . alesi pe sprinceana. om esti tu. face el catra regimentul lui. asa racneau si urlau si se taiau din sabii. sa ingaduiti pana ce-oi veni eu. Iga cum se taie si se crimpotesc! Asa au sa te ciopirteasca si pe tine! Si cei negri tipau si racneau ca diavolii cei rai din iad.Vai de mine.. Si voi. oameni buni. zice imparatul Rosu. ca esti facut de ciine si bei lapte de la femei. as vrea batar sa dau fata cu imparatul domniilor voastre! Da nazdravanul face: . tot unul si unul. si imparatul Rosu cuvinteaza: — „Inaltate imparate Albe. Imparatul Alb atunci haiti! stringe iute fringhia. poftim la spinzuratoare! . eu una stiu: pe unde-ti iese vorba si sufletul are sa-ti iasa! Si ce-i de spus. Mai mare mirarea imparatului Rosu: . mai bine ma spinzur! si-si pune juvatul in git. imparate Alb.Vai de mine.

Ne-a fi de-ajuns! Haidem acasa! Si cand a intrat in curtile imparatului Alb. ci le-am dat prin cele scoli si m-am trudit amarnic. Pe urma iara a inviat!. si plingeau si imparateasa si curtea si toti de bucurie. draga tatuta. drace! infig eu biciusca inaintea boulenilor si hai dupa moara.Tat-su da sa ingenuncheze si sa-i sarute mina.Da nazdravanul nostru ce mai face? Ia in stapinire coroana si paminturile imparatului Rosu si zice: . si se da de-i scrie tatine-su carte: . Da eu nu m-am putut duce. fata imparatului a lesinat de bucurie. ca aveam sa fiu la cumatrie la tata. care se cheama ca era de beget. de parca de ani de zile nu mancase. Si cand la masa mare. Si m-am fost pornit la moara sa fac faina. se ridica nazdravanul si asa a cuvintat: . Si nazdravanul vede ca nu pot veni la nunta in nici un chip. ce mai era sa faca? Au pornit nunta! Si-au dat sfoara in tara si ravase prin orase sa poftim la nunta.. sa vii numai decat la nunta mea. s-o aduc la treaba.Tatuca. da moara ca-n palma! Nu-i acasa! Nati-o buna! Ma uit eu.. ca eu is batrin si mi-i destul!" Si plingea imparatul Alb. ca mosneagul incepuse a plinge. da eu nu le-am pagubit. A venit si tat-su. Poftim inapoi cele trei mii de galbeni si-ti multumesc ca m-ai ajutat sa ma scolesc! .. Pe urma. da pustia cea de moara imi paste la capsune pe o costisa. Ei. Si atita-i povestea asta! 102 . imbracat in hainele imparatului Rosu. dumneata ai banuit c-ai pagubit cu mine trei mii de galbeni. mai imparateste si tu. dragul tatei.. Da el l-a sarutat pe tat-su pe obraz. Trag eu carul la usa morii.Tare poftesc. cu cele doua regimente schimbate frumos in straiele de mai inainte. il pune in scaun si-i zice: "De acum. Da imparatul Alb. pana am invatat rinduielile imparatiei.

De trei ani se cazneau sa ridice un pod peste acea apa. dar i-a promis o avere daca va incerca. trei catelusi minunati. dar nu a apucat sa intrebe nimic ca se si auzea zmeul venind. imparatu-l a gatit-o cu mainile sale si a dat-o imparatesei. Ea ii povesti imparatului ceea a auzit. Cand au gasit-o. Apoi a trimis toti pescarii din imparatie sa arunce navodul si sa cauta mreana cea de aur. Doar o baba foarte batrana si schioapa. Iovita i-a luat pe cei trei caini. poate cineva ii asculta.IOVITA FAT FRUMOS A fost odata un imparat. a zis ca ea tot nu mai are nimic de pierdut si va sta la noapte de paza. Imparatul nu a crezut ca baba va fi in stare sa afle ceva folositor. Nimeni nu s-a incumetat sa-i pandeasca pe zmei noaptea. Iovita a crescut si a devenit un tanar curajos si intelept. Imparatul a promis multe bogatii celui care ii va gasi pe faptasi si ii va putea spune cum sa construiasca podul. ca doar nimeni nu indrazneste sa-i pandeasca pe zmeii.Daca ar sti imparatul sa arunce navodul. dar ca sa ajunga in imparatia lor trebuiau sa treaca de o apa mare. dar in fiecare noapte veneau dracii si zmeii si stricau tot ce s-a lucrat peste zi. Noaptea baba s-a ascuns in scorbura unui copac. Un zmeu mai tinerel si mai prostut zise: . Cand a ajuns la sora lui cea mare. sa o dea imparatesei sa o manance. atunci am avea de furca si ar putea sa ridice podul. Imparatul i-a dat babei o casa boiereasca si atatea bogatii cate nici nu a visat. In aceeasi zi a nascut si o catea. Cand au venit zmeii si au stricat podul distrandu-se pe seama imparatului. si sa prinda mreana de aur. care s-au nascut odata cu el si a plecat sa-si caute surorile. Imparatul si imparateasa l-au rugat sa nu-i paraseasca. babei deja ii parea rau ca s-a incumetat la asa ceva. sa le caute pe surorile sale. Parintii i-au spus ca mai are trei surori. dar apoi toti au ras. aceasta a vazut imediat ca avea hainele ca in imparatia ei. dar zmeii le-au rapit cu mult timp in urma si nu mai cred ca le vor vedea vreodata. Fata a 103 . ca-l vor pierde si pe el. I-a intrebat pe parinti daca nu a mai avut frati. care a mancat din ramasitele de la masa imparatesei. Un alt zmeu s-a rastit la el sa nu mai vorbeasca. dar Iovita le-a zis sa nu-si faca griji. Fat-Frumos. Dupa ce a mancat imparateasa s-a simtit insarcinata si peste noua luni a nascut un baietel pe care l-au botezat Iovita. careia zmeii i-au omorat inca din tinerete barbatul. Iovita a sarit imediat sa plece. Avea trei fete numai ca zmeii i le-au furat pe toata trei. Imparatul a ales sa lupte cu zmeii. Dimineata au gasit-o pe baba lesinata de spaima. ca in curand isi vor vedea si ficele.

Aici au fost primiti cu mare bucurie si petrecerile au tinut luni intregi. apoi le-a povestit fetelor ca este fratele lor. Sora-sa a zis ca este la frate-sau. Iovita a observat ca de cate ori trec pe langa un anumit copac.Inima lui Calomfir este la sora-mea. Apoi a cerut-o de sotie pe sora lui Calomfir si impreuna cu dansa si cu cele trei surori s-au intors la palatul parintilor. La fel i-a infruntat si pe ceilalti doi zmei. Din copac a coborat o scorpie si a vrut sa mearga direct la friptura sa o manance. Au tot luptat cu smeul si seara Iovita a reusit sa-l rapuna si sa-i taie capul. ca de cand au fost rapite tare dor le-a mai fost de acasa.a strigat scorpia. Iovita a avut grija sa nu pateasca ca si prietenul sau si nu a legat cainii. care l-a rugat sa-si lege cainii cu un fir de par ce-i va da si sa o lase sa se incalzeasca la foc. Atunci flacaul si cainii au prins-o pe scorpie si i-au cerut inima lui Calomfir. Atunci a auzit o voce din copac. inclesteaza-le dintii! . Cainii au sarit la scorpie. pentru ca Iovita nu ii legase cu firul de par.Fir de par. dar acesta a zis ca a venit sa se lupte nu sa se ascunda. daca se atinge de ea. A devenit imediat prietenul lui Calomfir si mergeau imprena la vanatoare. Acestea nu mai stiau ce sa faca de bucurie si despre ce sa-l intrebe mai repede. Fetele i-au mai povestit ca singurii lor prieteni sunt Calomfir. a scos palosul si le-a taiat pe toate trei scorpiile. A facut tot ce facuse si Calomfir. peste alte noua tari si noua mari. . peste noua mari si noua tari -zise scorpia. .vrut sa-l ascunda pe Iovita. 104 . Dar cainii au ramas liberi. Iovita s-a dus sa-i intalneasca. A luat arcul si a tras cu sageata in doua turturele din copac si le-a pus la frigare. imparatul florilor si sora lui. Iovita Fat-Frumos s-a hotarat sa-l ajute pe prietenul sau. leaga cainii. Dupa ce a luat Iovita inima lui Calomfir. pe care aceasta a scorbito. asa cum voia sa faca si cu Iovita. mai ales ca Iovita si sora lui Calomfir au tinut o nunta ca-n povesti. Iovita l-a rugat pe prieten sa-i spuna care-i povestea si el ii spusese tot ce se intamplase. Calomfir devine palid la fata si toata ziua nu mai scoate nici o vorba. Iovita i-a spus ca i-o da de cap.

cei trei prieteni au fugit la rau sa se scalde. Bolek s-a aruncat cu veselie in undele raului. sau ascuns dupa o cetate de termite si nici nasul nu si l-au scos. . au vazut in fata lor trei persoane ciudate: aveau chica zbarlita. in coliba lui. iar intre crengile copacilor se pot vedea ursuletii ca niste jucarii? Desigur puteti gandi ca asemenea lucruri exista numai in povesti. Uimiti au constatat ca bumerangul se intoarce catre ei si vine chiar spre capul lui Bolek. Deci era ca o rata ce poarta blana. Bolek dupa ce si-a frecat genunchiul lovit.s-a mirat Bolek.Ia te iuta! . fata vopsita in dungi albe si rosii. Au pus lut racoros pe cucuiul de pe capul lui Bolek. nas lat si plat. care au debarcat chiar in Australia. i-au dat sa bea un ceai din diferite plante.Au! . pipaindu-si cucuiul nou de pe frunte. Dupa ce au mancat. . dupa care. urmat de de desert facut din termite. Insa aceste lucruri sunt reale! Nu credeti? Convingeti-va! Porniti la drum cu Lolek si Bolek. in timp scut i-a trecut durerea. Kanga. Era un bumerang. Meniul de pranz era omleta din ou de strut. Cand si-au ridicat capul. a ridicat cu manie bumerangul si l-a aruncat in directia de unde a sosit. avea ciocul ca rata. unde mamele isi poarta puii in punga? Unde traiesc rate cu blana si zmei adevarati. 105 . cand si-a scos capul din apa. Aventurile lui Lolek si Bolek in Australia au inceput cu un cucui in capul lui Bolek. de culoare. o bucata de timp. Dintre copacii de pe deal deodata au aparut trei bastinasi. vanatori australieni. In maini tineau sulita. Aceste figuri stranii au zambit larg spre baieti. bumerang si arc. pe moment a observat in fata lui un animal ciudat. Baietii priveau cu atentie viata unei familii de canguri. Baietii s-au speriat de cei trei vanatori. un baietan si el de culoare i-a invitat pe prietenii nostri la masa. Bastinasii au dus drumetii nostri in satul lor. dar sub apa. li se pareau setosi de sange. insa cu blana. Canguru-mama si-a bagat puiul in punga si a luat-o la fuga. au urmat familia de canguri.a strigat Bolek. cei doi drumeti neobositi. din iarba mare. cand ceva aruncat in aer a lovit genunchiul lui Bolek.L Lolek si Bolek in Tara Cangurilor Stiati ca exista pe lume asemenea locuri.

.a strigat Kanga. Seamana si cu ursuletul meu . Cu pasi grabiti treceau stepa. bumeranguri si scuturi. E suficient sa lovesti pamantul o data cu piciorul. fuge de ei speriat.zicea Bolek. Baiatul si-a ridicat capul si a zarit un papagal mare. in timp ce mangaia ursuletul coala.. Este un animal foarte lenes.Ia te uita!. luandu-si ramas bun de la lume cu discul sau rosu.s-a uimit Bolek.Acesta-i un agama. . Deja visau despre o alta calatorie. . baietilor li s-a facut foame.Este ornitorincul.a strigat Lolek si si-a intins mana spre ursuletul care statea in copac. Ceata de caini dingo nu i-a observat pe creanga copacului. . si imediat fuge de noi.a spus Lolek. in zare.Vai! un zmeu! . un ursulet! . ca vrea sa para un zmeu mare. chiar in fata lui. ursuletul se misca! Traieste! . ca zmeul de care s-a speriat asa de tare. In afara de arbori. daca ne aflam in copaci. iar in jurul gatului avea un guler imens. gandindu-se la patul de acasa. 106 .Am avut noroc! E mai sigur. Cand au disparut si ultimile sale raze. Esti norocos.a intrebat Bolek.Priviti. Arata ca si ursuletul meu cu care dorm . Trecea dincolo de orizont. . nu multi au vazut ornitorinc adevarat. rosu si negru au jucat dansul cangurilor. fugind mai departe prin stepa. a inceput serbarea organizata in cinstea lui Lolek si Bolek. Cum se apropiau de ele. inspaimantator. deci caini salbatici. Dar totusi. sulite. indata toti trei s-au catarat pe o creanga a eucaliptului cel mai apropiat.a repetat papagalul. se auzea de undeva de sus. . cand vin cainii salbatici . S-a speriat de noi si de aceea sasaie. zmeuletul australian.. . in jurul focului de tabara. acesta era dansul vanatorilor. de parca vocea ar fi iesit din palnia unui gramofon. Baietii au zarit o soparla. Ii place daca i se mangaie blana. sa aiba succes cu ocazia vanatului cangurilor.Un papagal vorbaret? . Pe neasteptate se auzea un sasait dinspre tufisurile de langa mal. Pe cand isi terminau gustarea. de asemenea umbrele lungi ale dansatorilor. soarele australian. .Un papagal vorbaret? .Si rata blanoasa? . in aerul fierbinte au aparut cateva puncte miscatoare.Acestia-s caini dingo. isi incheia ruta sa zilnica pe cer. Barbatii vopsiti in alb. Clatinau pe tact. . ha. Pasarea il privea printre crengile cracanate ale unui salcam. in monotonia careia doar ici-colo era cate un eucalipt.acesta-i un coala. dindaratul capului sau si asa suna. iar in acest timp ursuletul manca frunzele copacului. Kanga. punctele au inceput sa semene tot mai mult cu niste caini ce fugeau. Repede sus in copac! . Lolek intr-adevar a vazut.a ras Kanga . si au hotarat sa se reintoarca in sat sa manance o gustare. .le explica drumetilor. ha .s-a mirat eroul nostrul. . si tonul monoton al muzicii i-a adormit. Statea asezata pe labele din spate..Ha. nimic nu se zarea in orizontul indepartat.se ascundea Lolek in spatele lui Kanga.Iata o jucarie. Lolek si Bolek priveau dansul de la o distanta oarecare. Dupa scaldat.

Chiar atunci au aparut indienii. daca mai trebuie sare sau alte condimente. care purta in par o pana de vultur. cand deodata au observat ca se inalta fum catre ei. In curand se vor intalni cu indieni. In acest timp Bolek canta la banjo si Lolek il privea de langa castronul mare in care gatea mancare de fasole. 107 . Usor se-mbogateste omul. Deocamdata insa nu vedeau decat niste caini.s-a mirat indianul.Ia spuneti-ne.Uff. . au si fumat cu baietii pipa pacii. Luptatorul a taiat cu tomahaucul sau o bucata de cactus si a picurat zeama plantei in gura lui Lolek. Trei indieni luptatori au cercetat cu atentie preria. . uff! Trebuie sa inveti si femeile noastre. Din cand in cand amesteca mancarea. cui ati trimis semnalul de fum? .Noi nu am trimis nici un semnal. Drumetilor nostri li s-a facut si foame. dar tot atat de usor poate sa-si piarda bunurile. Veniti cu noi in sat! . Baietii deja sunt obositi dupa atata calatorie. dar unul dintre indieni i-a prins cu un lant.a intrebat cu manie unul dintre luptatori.Hai.a explicat indienilor situatia. care singura se inalta deasupra sesului.Aoleu. Un cowboy adevarat niciodata nu se desparte de aceste doua lucruri. Pentru supravietuire este necesar un pistol bun si un cal sprinten. Aceasta-i prima fapta eroica a lor pe acest teritoriu. le e si sete. apoi toti trei s-au azvalit pe mustangii lor si au mers spre deal. cautand turma legendara de bizoni.in inaltimese roteu vulturi.in aceste tinuturi astfel de intalniri sunt inevitabile. am gatit doar mancare de fasole .au hotarat luptatorii indieni.a sarit in picioare Bolek. un crotal! .Trebuie sa beau ceva! A spus intre doua crize de tuse. S-au apucat de gatit. Lolek.a strigat unul dintre ei. Lolek si Bolek treceau calare prin prerie.a invitat Lolek luptatorii. si o gusta. deci ar dori sa opreasca la umbra unui cactus. . . care tusea neintrerupt.LOLEK SI BOLEK IN WILDWEST Acest tinut este tinutul surprizelor. Indienilor le-a placut foate mult mancarea. Au asezat o tabara langa o stanca uriasa. . Lolek a inceput sa tuseasca de fum.Ufff! . gustati! Lolek gateste foarte bine! . .Vad un semn de fum! . . Baietii au sarit si vroiau s-o ia la fuga. Dupa ce au mancat. cum se pregateste aceasta mancare minunata . bizoni si oameni inarmati .

Insa au fost si ei observati de animale si toata turma au pornit spre ei. de aur. Promite-mi. Pe cand au ajuns la fata locului. Situatia era periculoasa. au observat o dunga de praf deasupra preriei. Cu toate ca au dat pinteni cailor. insa carnea este foarte gustoasa . Deodata a 108 . chiar daca vroiau nu-l puteau ajunge din urma. In ziua aceea din fiecare cort se simtea mirosul mancarii de fasole. dar deodata a rasunat o voce puternica din spatele lor: . Cum au ajuns pe varful dealului. Intr-o clipa s-a schimbat situatia. Lolek si Bolek s-au intors. au si simtit parca suflul lor fierbinte pe ceafa. . calatoriii diligentei erau legati si culcati jos. iar gura fiecaruia era acoperita. Nu aveti chef sa veniti cu noi? . Pe o inaltime au zarit un bizon singuratic.in jurul focului. felicitandu-se.au pornit in galop cu totii. parc-ar fi innebunit. si-a scuturat mana din care a muscat crotalul. dar a si aruncat-o departe. din vanatori au devenit prigoniti. au si tinut lectia promisa. Au dat pinteni cailor si rotind latul.Ce-i asta? . . bizonii au ajuns foarte aproape de ei.dupa vorbele capeteniei indienilor .au ras luptatorii. Spre amiaza.Deschide-o. Fiecare s-a pregatit pentru vanarea animalului urias. Numai de aceea am indraznit sa venim aici. spunandu-i: . un domn cu joben. Unul dintre calatori. cu un om vestit de peste hotare.Au atacat diligenta! Grabiti-va . au reusit sa se refugieze. Ajunsi in sat. in a doua zi de drum. A tipat. Dis-de-dimineta au pornit spre locul pe langa care . in partea cealalta au observat o turma intreaga de bizoni. apoi innebunit a fugit in prerie.l-a indemnat Lolek pe inarmat.si-a exprimat parerea unul dintre luptatori. Seara baietii au jucat dansul bizonului.Diligenta . ca dumitale. curajos.Mainile sus! . Indienii intr-o clipa l-au ametit cu sulitele lor. din recunostinta i-a dat lui Lolek un bulgare mare. . Banditul a bagat mana in straita. Atunci Lolek s-a adresta banditului: . Multumim. care deja fusese preparata de indience.i-a invitat vizitiul.aceste animale obisnuiasca sa treaca. Indienii au dezlegat drumetii. dar prima data trebuie sa invatam femeile indiene cum sa gateasca mancarea de fasole .care a iesit dintr-un ascunzis si cu pistolul i-a luat in tinta pe toti.Pentru nimic in lume n-am vrea sa te deranjam. au pornit spre animal. sclipitor.Mirosul aromat al mancarii l-a atras pe acest sarpe suierator. Lolek si Bolek au hotarat ca vor porni singuri la vanatul bizonului. e surpriza! . satul indienilor se afla la o distanta de doua zile. Deodata s-a auzit ropotul armelor. pentru ca am vrut sa ne intalnim cu un manuitor de arme. ca un semn de recunostinta sa-ti inmanez modestul nostru cadou.Muscatura crotalului e foarte periculoasa.au raspuns eroii nostri. apoi cu toti s-au urcat pe cai si au pornit spre sat. apoi l-au bagat in straita si l-au predat lui Lolek. domnule. S-a apropiat de bandit si i-a dat straita.a strigat banditul inarmat. Lolek si Bolek si-au strans mainile.

care venea dinspre munti. Dupa exersare nici ei n-au fost mai prejos. in unul din vagoane. Bizonii au ramas amagiti langa sinul. se prindea cu lat tauri tineri si se tintea cu sageti. Un cowboy cu experienta. Baietii s-au atasat grupului care exersa aruncarea lantului. La un moment dat. decat mesterul lor. In ultimul moment Lolek si Bolek au reusit sa sara de pe cai. a zburat in fata ochilor lui Lolek si Bolek o palarie. Peste putin timp trenul a ajuns in oras. Barbatul a exersat doar tintirea. Rapid s-au indreptat spre vagoane. a invatat baieti cum trebuia facut nodul latului. incat cu o singura miscare sa se desfaca.unde se calarea mustangul.care avea cizmecu pinteni. cand trenul trecea pe acolo. spre satisfactia lui Lolek si Bolek. pe bulgarul de aur si-au cumparat bilet de calatorie pentru acasa. unde Lolek si Bolek. Le-a trecut prin minte ca ar fi bine sa incerce cunostintele noi dobandite pe mustangii care au pasunat in apropierea sinelor. In vagonul deschis au calatorit cu niste cowboy ce plecau cu caii lor la un rodeo . Si-au adus aminte insa si de aventura neplacuta cu bizonii si indata s-au razgandit.aparut un tren in fata lor. Chiar atunci au ajuns la sine. 109 .

Nici eu nu vad nimic. Vazand goana baietilor.Ai dreptate! .Ia te uita! Creste paine pe copac! . Il putem vedea la circ. gustul acestuia. dac-am sterge-o de aici . Foarte incet au inaintat cu gipul.s-a bucurat Lolek si a rupt un ciorchine de banane. au privit girafele.a rostit Lolek si a luat-o in urma prietenului sau.isi stergea sudoarea de pe frunte Bolek. cand ii zareste de prima oara amprenta piciorului sau si cand se afla fata-n fata cu imparatul animalelor. rage doar? Da.. . formand nor de praf in jurul lor. inecandu-se de praf.Lolek si Bolek intr-un safari in Africa Ati vazut vreodata un rege. Au pasit pe langa ei antilope.Ar fi mai bine.Vai ce caldura e! as avea chef de un dus . . A gustat fructul acatii.a raspuns Lolek.Brrr.Ai dreptate. gnu si zebre. . . marabu si berze. Vanatori incercati povestesc ca in trei cazuri se inspaimanta si cel mai curajos om. Totul s-a intunecat. turma de antilope si zebre a pornit in viteza. care in loc de coroana poarta blana pe cap si niciodata nu tine nici un discurs. ci laba unui elefant. i-a ridicat si i-a asezat pe spatele sau. Preintre ei se plimbau batlanii albi. plin de demnitate a pornit. care a luat viata pe neasteptate. dar dezamagit a strigat: .a strigat Bolek si a fugit spre copacul cel mai apropiat. in gip.a suspinat Bolek. s-au bucurat nespus de mult.s-a uimit Bolek. dar elefantul i-a prins cu trompa. . Conducatorul neatent s-a izbit de un rinocer! Matahala indata era gata de atac. dar mi se pare ca am gasit copacul . 110 . cum priveste din odaia sa printre gratii.Splendida calatorie! . Cand norul de praf s-a ridicat. Acum chiar se transborda din elicopter. Chiar vroiau s-o ia la fuga iarasi. care mancau frunzele acatiilor inalti. de leu: cand de prima data ii aude urletul. pipaind un butuc. apoi. Lolek si Bolek au pornit la un safari periculos in Africa. ca nu trunchiul unui copac au prins. Au fost fermecati de tot ce au vazut in savana imensa. Deodata gipul s-a lovit de un zid gri. Atentia baietilor a fost rapita de un strut urias cu multi pui privitori. baietii au observat.. Elefantul mergea spre rau. deloc nu seamana cu painea. acesta este leul. lasand in urma lor enorm de multe animale salbatice. Baietii au inaintat pe terenul nisipos. Cand baietii au zarit raul. . Lolek si Bolek insa mai degraba s-au dus in Africa sa se intalneasca cu el acolo unde domneste asupra tuturor animalelor. cum sare printr-un inel de flacari. nu seamana.Nu vad nimic . sau in gradina zoologica. . .

leul s-a retras. cand i-au observat pe Lolek si Bolek pe spatele elefantului. se jucau pe mal. sa vada amprenta leilor. S-au framantat. s-a repezit la crocodil. . .Si mie . S-a rotit de cateva ori in jurul dusmanilor. ca o trompeta uriasa.a recunoscut Lolek. alunecand pe trompa elefantului. Leoaica i-a urmat exemplul.N-as dori sa ajung in ghearele mamei lor . in apa. Uriasul a tras apa in trompa. .Si acum va arat. parca tintita din pusca.au trecut fiori prin Lolek. care anevoie incearca sa iasa pe malul neted al raului.l-a intrebat Bolek. cum fac un triplu salt in apa . . care vroia sa inghita puiul de leu.se bucurase Lolek. Deodata s-a auzit un urlet ingrozitor din departare. . Puii de lei alergau de ici-colo. Apoi leoaica si-a adunat puii de pe mal si s-au intors cu totii in savana.deci calatori nostri au primit dusul dorit.Ai grija! Acolo-i crocodilul! .s-a infiorat Bolek. In frunte pasea leul cu o coama uriasa. Baietii au constatat ca aceste animale mananca plante acvatice. . Probabil si elefantul a fost de aceeasi parere.Un crocodil! . . Astfel a aparut si mai colosal.Priveste. Indata a si aparut buturuga gri-verzuie pe suprafata apei. unul dintre ei a picat in apa. Chiar in fata lor. In urma lui soseau patru puiandri. daca raman aici pe loc.Arata ca niste pisici . . Bolek! Un hipopotam! .a marturisit si Bolek. putreda. iar randul a fost incheiat de leoaica. cum sa ajunga la elicopterul lor. Soarele ardea cu putere. .Ce placere minunata! . dar cu tristete au constatat ca li s-a stricat masina in urma accidentului cu rinocerul.a spus Lolek.a strigat Lolek. Leul-tata a scos iar un urlet puternic. apoi au inceput sa rada fericiti ca au scapat de pericol. S-a intors si incet a pornit inapoi pe malul raului. cand la un moment dat. Nu au gasit nici o solutie de rezolvare. scarpinand urechile mari ale elefantului sa-l indemne la viteza. Cand el a vociferat.a aratat Lolek spre un animal lenes. in fond mi-a si trecut pofta de scaldat.isi scarpina capul Bolek.Cred ca e mai bine.Ce urme uriase! .Iata acolo o turma intreaga de hipopotami! Numai ochii li s-au vazut pe suprafata apei. Din tufisul de pe mal a aparut o familie de lei. iar baietii au incremenit vazandu-i dintii mari si ascutiti ca lama. A recunoscut ca-i mai bine daca nu se ia la harta cu el. . Baietii s-au dat jos. dar elefantul l-a apucat cu trompa si l-a asezat inapoi la locul sau. Bolek a vrut sa 111 . Buturuga si-a deschis gura.Nespus de mult! . Leoaica. Leii s-au oprit brusc.a ras Lolek privind puii de lei. . atunci a aparut un fel de buturuga de culoare gri-verzuie ce parea o creanga uriasa. apoi la o distanta sigura s-a apropiat de apa sa-si potoleasca setea. apoi a suflat in sus .. Lolek si Bolek s-au reintors la gip.s-a si pregatit de saritura.Eu mai de graba m-as scalda . .Ti-a fost frica? . Hipopotamii s-au scufundat in adancimea apei. Elefantul a dat din urechi si si-a ridicat trompa. .

zebre. Caldura coplesitoare din Africa i-a epuizat atat de mult. incat au hotarat ca in curand vor vizita iarasi imperiul zapezii si vor vedea eschimosii.bea. Spre norocul lor insa. 112 . Au lasat in urma lor turmele de antilope. dar nici o picatura de apa n-a mai fost in plosca. a aparut o caravana pe terenul nisipos. Deja visau la o alta calatorie. leul. de pe spinarea camilei si-au luat ramas bun de la Africa. Lolek si Bolek. foci si ursul polar. Veneau negustori cu camilele incarcate cu marfuri. elefantul si imparatul animalelor. Au oferit drumetilor nostri ajutorul.

LOLEK SI BOLEK PE URMA UNICORNULUI POLAR

Pe teritoriul, unde dominant este un singur anotimp, iarna eterna, oamenii in loc
de masini circula pe sanii. Copiii tot anul fac oameni de zapada, se bat cu bulgari de zapada. Acest peisaj acoperit cu zapada si gheata se intinde in jurul Polului Nord, unde este imparatia ursului alb. De el se tem celelalte animale: bufnita, vulpea si iepurele polar. Se ascund de el chiar si lupii, renii, morsele. Numai eschimosii cei mai curajosi indraznesc sa dea piept cu el. Ursul polar nu se teme de nimeni, numai de balena, care-i atat de mare, cat un submarin. In ape apare din cand in cand unicornul polar: narvalul. Foarte putini oameni l-au vazut cu ochii lor, chiar si Lolek si Bolek il cunosc doar dupa ilustratii. Acum insa au hotarat sa il fotografieze ei insisi. Lolek si Bolek au ajuns la Polul Nord cu un elicopter. Acolo au fost asteptati de un eschimos batran, cu o sanie trasa de reni. Lolek a inmanat eschimosului un buchet de lacramioare , aduse chiar de acasa. - Hapciu! - a stranutat eschimosul. - Mai bine de jumatate de secol sunt pe lume, dar flori n-am vazut inca in viata mea! - a explicat baietilor care s-au mirat. Au asezat bagajele in sanie, si au pornit catre marea inghetata. Cum s-au oprit, indata s-au apucat sa faca o coliba de gheata, un iglu. Au taiat gheata in forma de caramida si au asezat de jur imprejur, in forma rotunda pana cand caramizile de gheata s-au alaturat la acoperis. Foci curioase au lenevit pe mal, si au privit cu mirare, ce casa neobisnuita se cladeste. Cladirea semana in primul rand cu o broasca testoasa mare si alba. Bolek a facut un bulgare de zapada si l-a aruncat spre o foca, ce era mai aproape de el. Foca a prins cu botul bulgarele, apoi l-a lasat sa se rostogoleasca pe deasupra capului sau. Apoi bulgarele de zapada a fost aruncat de foca in aer, cum arunca mingea un jongler din circ. Dupa aceea cu una dintre inotatoare lovea mingea, parc-ar fi jucat tenis, iar bulgarul de zapada pica, chiar pe nasul lui Bolek. - Au! A strigat baiatul, si celelalte foci au aplaudat-o pe sora lor. Lolek s-a distrat atat de bine, incat a aruncat pentru fiecare foca cate o conserva de sardele, pe care le scotea din rucsacul sau. Animalele pe loc au inceput sa jongleze cu darul primit, au format chiar piramide de cutii pe botul lor. Baietii s-au amuzat minunat, dar intr-o clipa fiecare foca - parca la un semnal - s-a aruncat in apa. Lolek si Bolek cu mirare se uitau unul la celalalt. - Ursul polar! - a strigat eschimosul batran, aratand spre un punct negru din departare, ceea ce s-a vazut foarte clar pe fondul alb. 113

Acest punct negru era varful nasului sau, el insusi a ramas invizibil in imensitatea zapezii. Ursul s-a apropiat mult de ei. Renii au tras din rasputeri, cu o viteza ametitoare. Dar degeaba, nu s-a vazut scapare pentru Bolek, Lolek si eschimosul batran, de imparatul groaznic al Polului Nord. N-aveau incotro, a trebuit sa se ascunda in apa rece. Acum Bolek si-a scos din buzunar o oglinda mica, cu ajutorul careia a concentrat razele soarelui si a strafulgerat direct in ochii rapitorului. In acelasi moment din spatele baietilor a rasunat o voce puternica. O balena s-a ivit pe suprafata marii, a fost mai mare, decat un avion urias si a tulburat apa cu inotatorele din spate. Ursul polar s-a speriat de cele auzite si a fost orbit de soare. Cu viteza mare a fugit de la fata locului, rusinat. - Ha, ha, ha - a ras Lolek si l-a imbratisat pe Bolek. Focile au iesit din apa, au aplaudat balena, care a facut o fantana tasnitoare de aer. - Am scapat de pericol - a spus Bolek eschimosului batran, care tinea in mana un harpon. - In aceasta arma mereu poti avea incredere - a spus eschimosul si a lasat in jos harponul. - Cu acesta vrei d-ta sa ne aperi? - a intrebat Bolek. In vocea sa s-a simtit un oarecare dispret. - Acest harpon l-am primit de la bunicul meu, iar el, de la bunicul sau. Priviti-l bine! Nu din orice fel de corn este facut, ci din cornul unui narval - a unicornului. Baietii au inceput sa fie mai atenti. Candva in marile polare au trait multi narvali, dar au plecat si ei dupa balene. Acum a ramas doar amintirea lor si acest harpon. Dupa ce batranul eschimos a plecat sa-si caute renii, Lolek si Bolek cu aparatul de fotografiat si cu luneta au pornit pe o peninsula spre ocean. S-au oprit pe mal, apoi cu atentie au privit apa, poate apare un narval. Si-au concentrat atentia atat de mult pe apa, incat nu au observat ca peninsula se desprinde de continent si sloiul de gheata se avanta spre oceanul imens. Cand au observat ce s-a intamplat, deja era tarziu. N-au mai putut sa se reintoarca la mal. - Ajutor! - a strigat Lolek. - Ajutor! - a rasunat Bolek. Au aparut foci plutitoare la strigatele baietilor. Au incercat sa impinga inapoi spre mal sloiul dezlipit, dar din pacate a fost prea greu pentru ele. Curentul apei i-a indepartat pe baieti din ce in ce mai mult. Prin apropiere nu era nici macar o balena. Din vartej a aparut un harpon lung de trei metri, peste putin timp, inca unul. - Unicorn! A strigat cu mirare Lolek. - Intr-adevar, acesta este narvalul - s-au bucurat baietii. Unicornul a incercat sa-si agate cornul in sloiul dezlipit, dar acesta a plutit mai departe. Au ajutat si focile, dar sloiul imens nu a ajuns mai aproape de mal. In acest moment a aparut o fantana tasnitoare la marginea orizontului. S-a apropiat animalul cel mai mare din lume. Impreuna cu focile si narvalii au impins inapoi la mal sloiul dezlipit. 114

- Hai, asezati-va unul langa altul! - i-a indemnat Lolek. - Vreau sa fac o fotografie cu voi. Narvalii, parc-ar fi inteles vorbele omenesti, s-au oprit in fata aparatului de fotografiat si au inceput sa danseze, balena a facut iar o tasnitoare. - Aceasta va fi cea mai buna fotografie din toate - s-a bucurat Bolek. Eschimosul batran, care intre timp s-a intors la baietii cu renii gasiti, n-a vrut sa creada cele povestite de Lolek si Bolek. Cum se putea intalni cu doi narvali, cand el n-a vazut nici unul in viata sa, cu toate ca are peste 50 de ani? Lolek si Bolek au promis ca ii vor trimite o fotografie. Apoi si-au facut bagajele si s-au reintors la elicopter. De sus au mai vazut focile si balena, apoi numai un val imens facut de balena, cand s-a scufundat in apa oceanului. - A fost o calatorie minunata - a spus Lolek cu parere de rau ca se desparte de Polul Nord. - Mi-a inghetat si sangele in vene! - a ras Bolek. - Mi-e dor de caldura soarelui. De fapt si eu as calatori cu placere spre un loc calduros - a marturisit si Lolek. - Atunci hai in Africa !

115

LOLEK, BOLEK SI IETI-OMUL ZAPEZILOR

Ati auzit pana acum despre Ieti, omul zapezilor, care traieste pe cel mai inalt
munte din lume, pe varfurile din Himalaya? Probabil toata lumea a auzit deja despre el. De vazut insa, foarte putini l-au vazut. Dupa unele pareri seamana mai mult cu un urs; altii spun ca este ca o maimuta uriasa, dar exista si presupuneri ca ar fi un stramos al omenirii, care traieste si azi. Dar intr-un lucru parerile sunt aceleasi: oricine sau orice ar fi, Ieti ajuta omul ajuns in primejdie. Niciodata nu s-a intamplat, ca pe drumurile de munte din Himalaya sa fi atacat pe cineva. Numai atunci isi face aparitia, daca cineva striga dupa ajutor. Pana atunci ramane invizibil, astfel urmareste oamenii. Si acum, ascuns dupa o stanca, ii priveste pe Lolek si Bolek, care urca tot mai sus pe un drum de munte ingust si periculos, urmati de un iac care le transporta bagajele. Baietii au ajuns deja la o asemenea inaltime, incat iacul singurul animal care este folosit la transportarea bagajelor in acesti munti inalti - sa oprit si nici un pas n-a mai vrut sa faca. Baietii l-au indemnat cu vorbe, cu sfecla, dar in zadar. Au fost necajiti, au legat o sfoara in jurul gatului iacului si l-au tras din rasputeri. Dar nici asa nu au reusit sa-l miste din loc. In zapada a aparut din spatele iacului, Ieti. A impins cu toata puterea animalul legat de baieti, incat era sa pice pe bot. Speriat de Ieti, omul zapezii, iacul a sarit in sus. Lolek si Bolek s-au temut sa nu cada de pe poteca ingusta in prapastie, deci s-au retras la marginea drumului, impiedicanduse adesea. Chiar era sa cada in prapastie, cand deodata s-a intins o mana dupa ei, i-a tras inapoi si a taiat sfoara cu care s-au legat de iac. Binefacatorul necunoscut i-a asezat pe baieti iarasi pe poteca, dar in clipa urmatoare a si disparut. Ce a fost asta? - a intrebat Bolek, abia rasufland. Poate Ieti era? - si-a pus intrebarea Lolek. Hai sa-l prindem! - a strigat Bolek si a luat-o rapid in urma omului de munte, dar s-a izbit de un zid, o coasta acoperita cu zapada, i s-a parut ca aici i-a vazut urma picioarelor lui doar cu o clipa in urma. Dar ca o minge, a saltat indarat de pe zidul alb si tare. Poate nici n-a fost Ieti - a spus frecandu-si fruntea si nasul lovit. Mi s-a parut doar ca seamana cu el. Lolek si Bolek si-au pierdut echipamentul, hrana din pacate si iacul. Dar au hotarat, ca totusi vor continua drumul. S-au scufundat in zapada, din cand in cand au

116

trecut prin norii care acopereau varfurile muntelui. Deodata Lolek a observat urma unei labe in zapada. - Ura! - a strigat cu o voce tare - aceasta desigur, a lasat-o Ieti in urma sa. A pornit in urma amprentelor care ba dispareau, ba apareau. - Incepe sa-mi fie de ajuns - a mormait Lolek dupa cateva ore de cautare. - Priveste! - a aratat Bolek spre o coada care s-a vazut de dupa o stanca. Tiptil s-au apropiat de stanca, apoi s-au aruncat pe fiinta enigmatica. S-a auzit atunci un urlet ingrozitor. Cei doi baieti se aflau fata-n fata cu o pantera alba. Rapitorul era gata sa se repeada la ei, dar baietii au fost mai iuti. Deodata, de undeva, din adancul muntelui s-a auzit un mormait periculos. In urma urletului scos de pantera alba, o avalansa i-a rostogolit in adancime: de pe varful muntelui a pornit un bulgare imens de zapada. Gramada enorma de zapada s-a rostogolit aproape de ei, tarand in drumul sau, totul. Prima data pantera, apoi probabil ii prindea si pe Lolek si Bolek, insa o putere ciudata i-a apucat si au fost rapiti din drumul avalansei nimicitoare. Cand s-a potolit duruitura, ei se gaseau pe o terasa de zapada. Si-au deschis ochii, in azurul cerului au vazut un vultur, care in zbor faceau cercuri mari. - Ce parere ai, cine ne-a luat? - a intrebat Lolek. - Cine, cine? Avalansa ne-a rapit si pe noi, dar cum s-a rostogolit in jos, si eram la margine, la o curba am zburat din ea - a explicat Bolek. - Ar fi posibil...Lolek nu prea a fost multumit de explicatia auzita, a inceput sa cerceteze imprejurimea, cautand o alta explicatie. Nu este usor sa descoperi taina unei astfel de intamplari si sa ramai teafar. Ma simt obosit - a spus Lolek. Mi-e foame si sunt tare obosit - a repetat, de parca ar fi vrut sa se convinga despre faptul ca ii e foame si-i foarte obosit. - Ar fi cel mai bun lucru, daca am dormi un pic - a propus Bolek. - De acord - a spus Lolek. - Mai buna idee nici eu nu am. Totusi n-au reusit sa adoarma timp indelungat. S-au tot invartit, au cascat, au incercat sa adoarma, dar nicicum n-au reusit timp indelungat. Poate si din cauza frigului ce i-a strapuns pana la oase. Cand si-au deschis ochii, s-au aflat intr-un iglu. - Am dormit in acest iglu? - s-a mirat Lolek. A iesit si l-a privit din exterior. - Dar noi nu am cladit iglu - si-a scarpinat capul Bolek, nedumerit. - Ei, poate nu-ti aduci aminte - a spus Bolek cu multa modestie, sugerand prietenului sau, faptul ca l-ar fi cladit. - Tin bine minte. Am dormit sub cerul senin - a raspuns Lolek. Igluul a fost cladit de altcineva, cand noi am dormit. - Ha, ha, ha, doar n-o fi fost vestitul Ieti; la asta te-ai gandit, asa-i? - a ras Bolek. Atunci Lolek a observat echipamentul si hrana pierduta, care se afla langa peretele cladirii. - Si acestea tu le-ai adus aici, nu-i asa? - a pus intrebarea colegului sau. - A, a... - Bolek s-a mirat enorm. 117

In acest moment a rasunat dinspre munti un hohot. . ca un imparat. Lolek inca pentru ultimaoara s-a intors. decat vajaitul vantului. 118 .a strigat Bolek. Repede au asezat bagajele pe spinarea lui si au continuat in mare graba coborarea. . iar in acel moment s-a auzit din nou hohotul cunoscut.Acesta-i cu siguranta Ieti .Ce a fost asta? .Poate vajaie vantul . Vantul batea tot mai puternic. . dand si cu piciorul in pamant si. dupa care in linistea adanca nu s-a mai auzit altceva.i-a raspuns Lolek si a zambit cu multa semnificatie . Iar s-a auzit hohotul. Animalul a fost legat de o masa de gheata.Ieti! Indata vino aici! Asta-i porunca! . . Au luat rucsacurile in spinare si au pornit in jos. I s-a parut ca vede un nor de zapada si o figura robusta care-i face semn de adio. Lolek si Bolek au fost epuizati de alpinism. Baietilor le-a fost teama ca nu vor ajunge pe panta-n jos cu rucsacurile grele inaintea izbucnirii viscolului. considerat de ei deja disparut. a asteptat efectul poruncii sale. S-au mirat grozav cand s-au intalnit cu iacul lor.s-a mahnit Bolek.a ras Lolek. a inceput sa si ninga. a aruncat o privire in urma lor. Si baiatul i-a facut semn.

eu l-am rupt din pom.a vazut marul. A cazut. cu marul infipt in tepii lui. Ariciul.Degeaba va certati .Iti mulltumesc. .Asta-i marul meu. dar acesta. iar eu l-am prins. Nu se pot intelege in nici un chip. 119 .asta este marul meu. . mare galagie in toata padurea. Unde fugi cu marul meu? Ariciul se opreste si zice: .striga Iepurele. facut ghem. Ce-o fi asta? Iepurele s-a speriat dar a inteles: marul cazuse chear pe un arici.Este marul meu! Tipete. a inceput deodata sa sasaie. Copacii se golisera demult de frunze si numai in varful unui mar salbatic mai atarna un mar.Stai. Numai ca nu a reusit sa-l tina in cioc. a sarit in sus si s-a pus pe fuga.M MARUL Era toamna tarziu. si marul a cazut. Rupe-mi marul asta! Cioara a zburat din brad si a rupt marul. Cioaro! . care.Crra! Crra! Se uita Iepurele ... stai! . un singur mar. de parca ar fi fost viu.zice . Dar cum sa-l ia de acolo? Marul este sus. dormea sub pom. Tocmai in timpul asta.intr-un brad sta o Cioara si rade. Cioaro! . si a luat-o la fuga. . Iepurele s-a repezit la Arici: .Ei.a strigat Iepurele. buimac de somn.a strigat Iepurele si a dat sa ridice marul de jos.Sa-mi dai chiar acum marul! Eu l-am gasit! S-a apropiat in zbor Cioara. . fiecare striga: . care alerga prin padure. nu poate sa sara pana la el! . Iepurele.

Dar iata ca apare Ursul care mormaie suparat: Ce s-a intamplat? Ce-i cu galagia asta? Toti se reped spre el: Tu. O bucatica a dat-o Iepurelui: .Asta tie. .. s-a scarpinat dupa ureche si a intreba: .Iata ce este .Asta tie. Cui ve crede de cuviinta ca i se cuvine marul. Mos-Martine. intrucat eu am prins marul. 120 .Cine a descoperit marul? .voi aveti dreptate. esti cel mai mare si mai inteligent in padure. .Bun! Si cine l-a prins? .Si harta incepe:Cioara il loveste pe Arici cu ciocul in nas.Fireste ca eu! .au sarit cu gura Ariciul. al lui sa fie. A doua bucatica a dat-o Ciorii: . Iepure. Cioaro.Dar de ce mie? .a fost de parere Ursul .Da. Toti au izbugnit intr-un glas: Cum de nu ne-a venit ideea asta mai inainte?! Ariciul a luat marul si l-a impartit in patru parti.. Pe cea de-a patra bucatica Ariciul i-a pus-o Ursului in laba: Iar asta tie.Impartiti marul in parti egale si fiecare sa ia cate o bucatica. . Fa-ne judecata dreapta. Ariciul il inteapa pe Iepure cu tepii iar Iepurele o loveste pe Cioara cu laba. S-a gandit Ursul ce s-a gandit.Asta mie. Si i-au povestit Ursului toate cate s-au petrecut.Eu l-am prins! . . fiinca tu ai rupt marul din pom. . .a chitait Ariciul.. dar nu-i decat un singur mar! .Eu! .. A treia bucatica Ariciul si-a pus-o deoparte pentru sine: . .a carait Cioara.Tocmai pentru ca tu ne-ai inpacat si ne-ai invatat sa gandim! Si fiecare si-a mancat bucatica sa de mar si toti au ramas multumiti ca Ursul a facut o judecata dreapta si nu a neandreptatit pe nimeni.s-a mirat Ursul. Iepurele si Cioara. Mos-Martine. pentru ca tu ai vazut primul marul. si de aceea fiecare din voi are dreptul sa primeasca marul..a spus Iepurele..Dar cine l-a rupt din pom? .

Totul va fi foarte ieftin si nu vor avea pricini de nemultumire. din gura lui curgeau banuti de aur. Cel mai mare dintre baieti intalni un om intelept. Cum magarusul era si el prin apropiere. Cei doi frati erau acum tare fericiti ca visul lor de a putea duce un trai lipsit de orice griji se implinise. dar se hotarara sa manace din bunatatile oferite de masuta fermecata. ii pandea de dupa o perdea si tragea cu urechea. spunandu-le ca dupa un drum atat de lung si istovitor. intr-o buna zi. Din senin apareau tot felul de mancaruri si bauturi nemaivazute pana atunci. aceasta se umplu cu fel si fel de bunatati. plini de nerabdare sa ii arate si tatalui lor minunatiile pe care le castigasera prin truda cinstita. Hangiul ii pofti inauntru si ii convinse sa ramana peste noapte. Asa ca pusera masuta in fata hanului si. Baiatul mijlociu invata meseria de croitor. dupa ce cuvantul magic fu rostit. masa era pusa: branzeturi felurite. Dupa ce isi terminara treburile. Dupa ce se implini un an. veni si vremea sa isi primeasca simbria hotarata. Intre timp. pe care cam incepuse sa-l roada pe suflet norocul ce daduse peste cei doi. Indata ce baiatul rostea cuvantul fermecat. Si el era foarte harnic si indemanatic. Asa ca. o pornira spre casa. apoi le lua magarusul si masuta. la auzul cuvantului magic umplu si el deindata o farfurie cu banuti de aur. Baietii ascultara cuviincios vorbele hangiului. masuta se umplu de tot felul de bunatati. ajunsera in dreptul unui han.MASUTA FERMECATA A fost odata ca niciodata un taran sarac care avea trei fii. Erau saraci lipiti pamantului si abia isi mai duceau traiul de azi pe maine. fructe si vinuri. hangiul. In carciuma. Carciumarul vorbaret ii asigura ca nu le va parea rau daca innopteaza la el. care il invata tainele cartilor. Baietii erau tare veseli si-si povesteau unul altuia toate peripetiile prin care trecusera. Era tare-tare destoinic si in scurta vreme reusi sa deprinda toata invatatura pe care o stapanea dascalul sau. asa ca baiatul primi in dar un magarus fermecat. Cum trasese cu urechea la discutia 121 . odihna le va prinde bine. cei trei baieti sa hotarara sa invete o meserie si plecara in lume sa-si incerce norocul. miere. Mesterul fu tare multumit de el si dupa ce ucenicul lui invata sa croiasca si sa coasa. De indata ce magarusului i se spunea un cuvant fermecat. Dorindu-si cu orice pret ca masuta si magarusul sa fie ale lui si afland ca erau copii de om sarman si ca nu mai stia nimeni unde se afla. hangiul cel negru la suflet ii leaga fedeles pe cei doi baieti si ii arunca in pivnita. In drumul de intoarcere. ii darui o masuta fermecata.

cum si mezinul familiei era harnic si istet. dar inapoie si masuta si magarusul. Se facu strungar si. Dupa toate cele intamplate. si cel mai mic dintre baieti pleca de-acasa sa-si incerce norocul. pe toti oamenii saraci din imprejurimi. arunca o privire in casa si plin de uimire. Aici fura intampinati cu mare bucurie si in sat incepu petrecerea. Dupa ce baietii isi recapatara darurile. ajungand la casa parinteasca. mancare si bautura. Mesterul lui era un om tare aspru si-i dadea foarte multe lucruri de facut. Intre timp. se hotarara sa-si imparta bogatia si cu alti oameni. Mezinul era insa un baiat tare istet. 122 . Era tare multumit si fericit ca izbutise sa puna mana pe asa lucruri de pret. Magarusul nu mai contenea sa imparta banutii si pe masuta de-abia mai incapeau mancarurile si bautura. dar. o porni vesel spre casa. Ii invitara. Speriat si umilit. rosti cuvantul magic si nuielusa se puse pe treaba. Cand se rostea cuvantul fermecat. mesterul sau socoti ca invatase deacum intreg mestesugul si il lasa sa plece dandu-i drept simbrie o nuielusa fermecata. deci. Cand mezinul invata sa ciopleasca un scaun si un dulap. Acesta statea singur la masuta. Magarusul se odihnea pe o perna de catifea. baga de seama ca fratii lui erau prizonierii hangiului cel rau. carciumarul ceru indurare. pana ce acesta isi marturisi fapta necinstita. Baiatul cel mic se hotara sa-si salveze fratii si sa-l pedepseasca pe carciumar asa cum se cuvenea. Obosit si infometat cum era. Intra in carciuma. nu ar fi facut un pas necugetat nici sa-l pici cu ceara. care avea sa-l imbogateasca. Baietii pusera la treaba masuta fermecata si nu fu om care sa nu se sature sau nevoias care sa plece fara banuti. cum in aceasta meserie sunt multe de invatat. Baiatul era fericit ca invatase si el o meserie si. ce cadeau din gura magarusului. Saracii au primit bani. Se opri asadar prevazator in fata ferestrei . nuielusa batea fara mila pe oamenii rai si necinstiti care i s-ar fi aflat prin preajma. Se gandea ca poate si fratii lui se indreapta spre casa si ca s-ar putea opri sa se odihneasca in acelasi han. El stia ca si fratii sai invatasera cate un lucru folositor si ca pentru sarguinta lor au fost si ei rasplatiti cu daruri pretioase. Il batu pe carciumar. din caleafara de multumit de sambria pe care o primise. deveni un ucenic bun. bucurandu-se de bunatatea fara seaman a celor trei baieti. acestia isi continuara drumul. Nu numai ca isi elibera prizonierii. De sarmanii frati nu-i mai pasa acum nici cat negrul sub unghie. In cele din urma ajunse si el la un han. trecu mult timp pana isi insusi toate tainele meseriei. se hotara sa se opreasca aici sa pranzeasca. Masuta fermecata fu apoi asezata in mijlocul casei. Vedea deja in fata ochilor palatul in care urma sa locuiasca si sa leneveasca toata ziua. infruptandu-se din bunatati si numarand banutii de aur. aflase cuvantul magic.baietilor.

sa pot porni printre balarii. stapane. se duse de-a dreptul intr-o crescatorie de iepuri. Mezinul nu se putea consola cu atat de putin. luandu-si sacul in spinare. . Da-mi un sac si porunceste sa mi se faca o pereche de cizme. impreuna cu fiica sa. un iepure pe care marchizul de Carabas (caci asa il numise pe stapanul sau) m-a insarcinat sa vi-l aduc in dar din partea sa. Intr-o zi. motanul isi trase cu multa barbatie cizmele si. cum facuse si cu iepurele. Acesta primi cu placere cele doua potarnichi si ii multumi motanului. mandru de prada sa. timp de vreo doua-trei luni. celui de-al doilea. Motanul il auzi si-i sopti cu multa seriozitate si intelepciune: . pentru ca muncisera cinstit ca sa primeasca darurile fermecate. Dupa cateva clipe. asa precum ti de pare. ti-ai gasit norocul. si-i spuse stapanului sau: . iar celui mai tanar nu-i ramase decat motanul. Sire. le prinse inauntru. Cand isi vazu dorinta indeplinita. si dupa aceea … las’ pe mine! 123 .Spune-i stapanului tau ca ii multumesc si ca mi-a facut o mare placere.Daca vei lua in seama sfatul meu. Cand doua potarnichi nimerira in sac. tinand desaga pregatita. motanul ii ducea regelui cate un vanat din partea stapanului sau. Isi puse in sac tarate si laptuci si se intinse ca si cum ar fi mort.Dupa ce petrecerea lua sfarsit. si vei vedea ca n-ai fost nedreptatit cu partea de mostenire. Apoi se duse din nou la rege si le darui. Si mereu tot asa. Altadata. Celui mai mare i se cuvenea moara. satenii le multumira baietilor pentru bunateatea si marinimia lor. raman muritor de foame. ca se infrupte din ce era acolo.Iata. motanul se ascunse in grau. tragand baierele desagii. asteptand ca vreun iepure tanar sa intre de buna voie in sac. MOTANUL INCALTAT Un morar lasase o mostenire destul de modesta celor trei feciori ai sai: o moara un asin si un motan. se duse de-a dreptul la rege si ceru sa-i vorbeasca. la locul pe care ti-l voi arata.Nu te necaji. in fata caruia facu o plecaciune adanca si ii vorbi: .Fratii mei isi vor putea castiga cinstit bucatica de paine. Imparteala se facu de indata. Dar eu? Daca imi mananc motanul si imi fac o caciula din blana lui. . afla ca regele avea sa iasa la plimbare pe malul raului. asinul. Apoi . cea mai frumoasa fiinta din cate s-au vazut vreodata. Fu condus chiar in apartamentul Majestatii Sale. nu ai decat sa te scalzi in rau. un iepuras se furisa in sac si motanul il ucise fara pic de mila. aducandu-le bucurie celor din jur.

Banditii au furat vesmintele marchizului (afurisitul de motan le pitise sub un bolovan).A marchizului de Carabas. recunoscandu-l pe motanul care ii daduse de atatea ori vanat in dar. care se urca in caleasca regala si continua drumul. Capcaunul il primi atat de frumos pe cat poate un capcaun. caci amenintarile motanului le bagase frica in oase. Regele ii arata marchizului toata prietenia si. daca nu veti spune ca pasunea pe care o cositi este a marchizului de Carabas. . le repeta aceleasi lucru tuturor celor intalniti in cale. an de an. in fata unui castel frumos.Ajutor! Ajutor! Marchizul de Carabas se ineaca! La strigatele acestea. au raspuns cu totii. El ii spuse: . sire. in cele din urma. care mergea inaintea calestii. regele scose capul pe fereastra calestii si.Ale marchizului de Carabas. ii veneau de minune. raspunse marchizul. fara a-i cunoaste planurile. Merse inainte. va fi vai si amar de voi. este o faneata care aduce. . Motanul. Im timp ce se scalda.Nu voiam sa trec prin apropierea castelului fara sa am cinstea sa va fac o plecaciune.Vad ca aveti o avere frumoasa! spuse regele marchizului de Carabas. trecu pe acolo regele in caleasca si motanul se porni sa strige cat il tinea gura: . roade imbelsugate. printesa il gasi pe placul ei si il indragi. ceru sa-i vorbeasca. Ajunse. cum vesmintele cele frumoase. ce apartinea unui capcaun care era stapanul tuturor pamanturilor pe unde trecuse regele pana atunci. 124 . . Regele dori sa faca plimbarea impreuna cu marchizul de Carabas. Regele. porunci garzii sa alerge degraba in ajutorul marchizului de Carabas. care avusese grija sa afle cate ceva despre ce era in stare capcaunul. In timp ce-l scoteau pe bietul marchiz din rau. motanul se apropie de caleasca si spuse regelui: . Motanul.Da. iar regele se minuna de averile nenumarate ale marchizului de Carabas. Regele porunci servitorilor sai sa aduca in graba cele mai frumoase vesminte pentru marchizul de Carabas. care trecu imediat dupa aceea.Marchizul de Carabas facuse tocmai cum il invatase motanul. si regele se bucura din nou. Motanul intelese ca planurile sale aveau sorti de izbanda.Oameni buni. raspunsera seceratorii. . care tocmai ii fusesera daruite. vru sa stie ale cui sunt granele pe le vede inaintea ochilor. amenintand taranii intalniti pe camp: . Regele intreba pe tarani a cui era pasunea cosita.

Marchizul accepta onoarea acordata de rege si. se casatori cu printesa.. care urca cel dintai. il vazu pe capcaun reluandu-si intruchiparea dinainte si ii destainui spaima prin care trecuse. care alerga pe podea.As dori sa-mi fiti ginere. ii spuse acestuia: . Dupa putin timp. domnule marchiz. regele. Iar motanul. si acest castel va apartine?! exclama regele. domnule marchiz. incantat de calitatile marchizului. Motanul care auzise zgomotul calestii. . zarind frumosul castel al capcaunului. se azvarli asupra lui si-l inghiti. vorbi motanul. pentru a te convinge. unde gasira masa imbelsugata pentru ospatul pe care il pregatise oaspetilor sai.Este foarte adevarat.Mi s-a mai povestit. .Majestate. ceea ce numi prea vine a crede. ca puteti lua si infatisarea celor mai mici animale. . nu mai prindea soareci decat pentru propria lui placere. spuse motanul.Si de ce nu-ti vine a crede? intreba capcaunul. Si capcaunul se prefacu pe data intr-un soricel. spuse el regelui. si. Intrara intr-o sala mare. de pilda.Mi s-a spus ca aveti darul de va preface in fel si chip de animale. . sau intr-un elefant. dadu sa intre. ma voi preface pe loc intr-un leu. Vei vedea.Asadar. Motanul atat astepta. . fiti binevenit in castelul marchizului de Carabas. Motanul fu atat de inspaimantat la vederea leului. ca tremura tot. de exemplu va puteti preschimba in sobolan sau chiar in soarece. 125 . Intre timp. raspunse brusc capcaunul. ii sari inainte. ajunse mare dregator. Intr-un leu. in aceeasi zi. Regele. Marchizul oferi bratul tinerei printese. si porni in urma regelui.

impreuna cu prieteni tai. Lebada. si in cele mai mici unghere ale sale era plina de bunatati. A doua zi dimineata. ii veni o idee si il chema in ajutor: "Ai putea. tocmai cand se pregatea sa aprinda focul. In tot acest timp. dar primitoare. cand Brunetica se trezi. "Te voi numi Fulguta!". Noaptea ninsese mult si o furtuna invaluise casa cu o mantie grea de zapada. dar nu vazu pe nimeni care sa o poata lamuri. Era tare mandra de pasarea sa mare si frumoasa. Casa ei era modesta. Brunetica vazu un ou mare abandonat in iarba. careia toata lumea ii spunea Brunetica deoarece avea doua pete negre in jurul ochilor. foarte atasata de binefacatoarea ei. o soricica. isi spuse buna soricica si il duse la ea acasa. Curand. Pana in primavara cel pe care il credea un mic ratoi se transforma intr-o lebada maiestuoasa.O OUL MISTERIOS A fost odata. Intr-o zi intorcandu-se acasa. necajita. o multime de pasarele isi luara zborul in toate directiile. turnandu-i in ciocul deschis ciorba calduta. Toate 126 .. ducand-o de lesa. unele ii cerura chiar sa le-o lase pe Fulguta in gazda. auzi un "trosc" puternic ce o facu sa tresara. Insa timpul trecu si nimeni nu-i raspunse. sa duceti mesajul meu?" Pasarea accepta. "Din acest ou va iesi in curand un pui. Brunetica era ingrijorata: Fulguta avea o pofta de mancare grozava. iar Brunetica fu cuprinsa de un val de tandrete. Brunetica isi facu obiceiul de a se plimba cu ea. asa ca nu il pot abandona in zapada!". Brunetica auzi ciocanituri usoare din gaoace.. foarte uimita. o urma peste tot si o ajuta cum putea mai bine. peste tot era o tacere de mormant. Se intoarse si se trezi fata in fata cu o fiinta care parea a fi un pui de rata! Pasarica. incepu sa piuie foarte zgomotos. Privi in jurul ei. astfel incat nici nu se mai putea deschide usa! "Cum o sa-i mai caut eu acum pe parintii Fulgutei?" se intreba Brunetica. Intre timp. Dar soricica si minunata ei lebada erau de nedespartit. ii zise ea. Vazand un cintezoi pe fereastra. pentru a duce scrisorile Bruneticii. Brunetica trezi invidia prietenelor sale. "Ce o fi cu oul asta?" se intreba ea. incepusera sa cada fulgi mari de zapada. care ii ducea in cioc sacosa cu cumparaturi. O adoptase. Deodata. Aplecata deasupra caminului. infometata.

pentru a-i culege cele mai frumoase flori. mai devreme sau mai tarziu. De fiecare data. Intr-o zi. Atunci Brunetica intelese ca Fulguta era intr-adevar in elementul ei. Brunetica. Insa ii venea greu sa o fac pentru ca se iubeau tare mult. o saluta de pe tarm. plonja in lac si incepu sa inoate foarte fericita. care crestea vazand cu ochii. Vazand ca se indeparteaza. Observand aceasta mare intindere de apa. pasarea batu din aripi. va trebui sa se desparta de prietena ei. lebada se intoarse la ea si-i oferi un smoc mare de iarba. Fulguta n-o uita insa niciodata pe cea care ii salvase viata.merindele din casa disparusera in stomacul ei. sa manance pe saturate! Cu lacrimi in ochi. Fulguta o lua pe spatele ei alb si pufos si o ducea de partea cealalta a lacului. Brunetica o lua pe Fulguta la o plimbare pe malul lacului. o ploaie torentiala transforma toate gropile in baltoace si helesteul inghetat redeveni un lac. 127 . Dupa ce inota putin. In acest lac mare putea. iar Brunetica venea s-o vada in fiecare dimineata. o striga. ingrijorata. In luna aprilie. in sfarsit. Ii trecu atunci prin minte ca. pe care il smulsese din apa. camara era goala si nimic nu scapase lacomiei acestei mancacioase. fluturandu-si batista in semn de ramas bun.

ce ma intreaba.Nu asa. Negustorul. Negustorul incepu atunci a rade si zise: ce prost! Apoi il mai intreba: . raspunse Pacala. s-au facut pana la brau.P PĂCALĂ Un negustor. voind sa afle ceva de la el.Din care sat de la voi? . orz si altele. într-o zi ajunse la un pod si cand era sa treaca vazu un om care se odihnea acolo: acesta era Pacala. aista-i chiar Pacala.. cum ii scrie lui in carti. ca orice negustor.Ei! cum sa nu-l stii.Dar ce bucate se fac acolo la voi? . zise in sine: Ma!. aratand negustorului cu mana spre un deal. mai prostule.Da. privindu-l lung. mai crestine? . zise Pacala. papusoi si altele. ca sa cumpere grau. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui mosie este si cum ii botezat? . . e satul nostru. raspunse Pacala. 128 .Iaca!.. dar ce sat e acela? Eu nu-l stiu. si eu de acolo vin.. ce sede la Bucuresti? Iar satu-l boteaza popa intr-o caldarusa cu apa. .De unde esti. .Bine. tocmai de sub acel mal. Negustorul. . . . . prostule! Nu te intreb de bucate ferte. se apropie de dansul si-l întreba: .Iaca de acolo.Te-ntreb daca s-au facut la voi grau..Mai mult terciu cu mamaliga mancam.Doamne! da' nu stii ca mosiile sunt boieresti si asta-i a cuconului nostru. Dar cum te cheama pe tine? . ori vin-aici! Negustorul incepu a-si face cruce ca de naiba si iar il intreba: Dar cu chemarea impreuna cum te mai striga? Iaca asa: vino! u! ma! raspunse Pacala. Ma cheama ca pe oricare: vina-ncoace.D-apoi de care bucate ma-ntrebi? .Ia din sat de la noi.Intelege-ma. umbland prin mai multe sate si orase.

Bre!. om fara cap ce esti! . maica! Ia. sparie chiar si copiii din sat. ca as voi sa cumpar si eu. Sa-ti spun eu: iei banita ori dimerlia si pui in ea pan-o umpli cu varf.Sa-ti spun. zise Pacala. badea Bran. mani si cu picioare. . Ei.Eu nu te-ntreb asta. eu te-ntreb: cum se da? . cand incepe sa mugeasca. de gandesti ca e turbat. ci as voi sa stiu ce feliu este la voi grauntele orzului.Nu ma-ntelesesi nici asta. cand ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumniata: cu cap. fugim de el care încotro apucam. . proasta lighioaie mai esti! Nu te-ntreb asa. de buhaiul lui mos popa.. zau: aveti butnari sau dogari in sat la voi? Avem. Ia spune-mi. dar spune-mi ce fel se vinde. incat mai n-ajungi cu mana la umarul sau.Cu ce pret se vinde chila ori banita. cand incepe sa cante. napoleoni ori altceva. ca doar n-am nevoie de paie pentru boi.. daca nu stii. mai nataraule! Raspunde-mi odata cum te-ntreb. Nu zic asa. Neagu. Nici asta n-o stii. este badea Musat. suparat.. Negustorul.. Ma!. Cand vine sara de la pascut. . dar ai minte si simtire abia ca un dobitoc. Dar cum? zise Pacala. . tot satul sta cu ochii si urechile tinta la el.. da'! ce namila de om esti tu? Nu cumva esti vrun duh rau. si cati lei dai atata iei. si altul ii da bani: galbeni. 129 . . pe urma iarasi o umpli si tot asemine faci..Bine. el este mai nalt decat toti. mare frica mai avem.. Voicu. Florea..Dar ce fel ma-ntrebi? zise Pacala. Eu iti zic: pe cine ascultati voi aici in sat? I! ha! auzi vorba! Ascultam pe lautarul mos Bran.. e atat de lung. Coman si altii. Soare. Asa te vad si eu. Doamne! De ce ma-ntrebi. ca atat e de infricosat. frate cu Meaza-noapte sau cu Spaima-padurei? Ei. .Bre!.Nu te-ntreb de inaltime. cum? Eu te-ntreb de cine aveti frica aici in sat mai mult. apoi cu coada lopetii o razi s-o torni in sac. stiu de astea. Grauntele orzului este lungaret. badea Stan. imbracat c-o coaja cam galbie si c-o tapa in varf.De! nu stii dumnia-ta ce fel? Unul da graul ori orzul. nas. ma misc si ma uit ca toti. Ho! ma. mamulica. destul! Dar cine este mai mare decat toti la voi in sat? Cine-i mai mare? Badea Chitu. il mai întreba: Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat? U! hu!. Valeu.Asa cum te-nvoiesti. cu ochi. cati lei? . gura.

ce nu se vindeca in scoale. 130 . ea este o uricioasa boala. leac in lume nu mai are. ba nici in spitale. si du-te sa-ti puie doagele ce-ti lipsesc.Na cinci bani. Prostia din nascare.

ursuletului ii veni ideea sa-si confectioneze unul. raul traversa o cale unde sufla totdeauna un vant puternic. pana in momentul in care ajunsera la o cascada si se rasturnara. Putin mai jos. Se distrara de minune vaslind de-a lungul raului. Acolo. panza se invechi. Cu panza acoperira fundul cosului lor. Mama Iepuroaica. ursuletul jura ca nu va mai reincepe niciodata acest sport si isi abandona acolo masinaria zburatoare. vazand panza cea mare si galbena in care erau ciupercile. devenind toata plina de gauri. Naucit de izbitura. respira adanc si isi dadu drumul in gol. folosind prelata. atrasa de culoarea ei galbena. pentru a evita o stanca mare. In primavara ploua mult si ciupercile napadira padurea. apoi le taiara in felii si le pusera sa se usuce la soare. aceasta fu pescuita din nou de o vidra. Apoi. A doua zi. Cum deltaplanul era la moda. Recolta fusese atat de imbelsugata incat se hotarara sa duca surplusul sa-l vanda la piata. Timp de cateva zile. pe care. pentru a se adaposti de ploaie si pentru a-si depozita proviziile de mere si ciuperci stranse din padure. Cand mama Iepuroaica vazu ciupercile. facu o manevra putin prea brusca si ateriza in ramurile stufoase ale unui brad. De aici fu luata de o viitura si dusa pana in celalalt capat al vaii. panza fu gasita de un ursulet. le zise: "Daca imi dati si materialul acesta. ei isi facura un cort frumos. in culmea fericirii. pentru a se pastra mai bine in timpul iernii.PANZA CEA GALBENA A fost odata… o panza galbena impermeabila. Vidra. ii intreba: "Cu cat le vindeti?" "Doar cu atat cat sa ne ajunga sa cumparam un borcan mare de miere!" raspunsera in cor cei doi frati gemeni. plictisita de acest joc. in schimbul unui saculet cu alune. Cei doi arici. abandonand panza in voia curentului. ea se amuza alunecand pe rau in barcuta ei improvizata. atunci facura o boccea mare din panza cea galbena si plecara din sat. o rafala de vant o smulsese de pe o trasura. facandu-si astfel pe loc o barcuta. Mai tarziu. Dupa aceea urca pe varful unui munte. intr-o noapte furtunoasa. aceasta zacu agatata de o piatra mare. Insa cosurile lor erau prea mici. unor arici gemeni. Cu timpul. ramele si prelata. va voi da bani pentru doua borcane cu miere!" 131 . doi castori ce duceau un cos din rachita o recuperasera de pe malul raului. folosi panza cea galbena drept vela. "Ce frumos este sa planezi deasupra acestui peisaj minunat!" isi spuse ursuletul iscusit. Ajutata de vant. stransera multe ciuperci. Atunci el dadu prelata. se apuca din nou de pescuit. Deodata. pasionata de iahting. Atunci pierdura barca.

evitand gaurile. Si iata cum sfarsi pana la urma frumoasa panza galbena! 132 . Iepurica. am sa-ti confectionez un frumos impermeabil galben. Il voi croi."S-a facut!" aprobara de indata cei doi mancaciosi. mama Iepuroaica lua masurile fetitei ei. ii zise ea. si iti voi face si o frumoasa palarie asortata!" Mama Iepuroaica se dovedi cu adevarat o croitoreasa talentata si impermeabilul cel frumos al Iepuricii starni multa invidie intre colegele ei de clasa. "Din aceasta bucata de panza. Intoarsa acasa.

cu -ri -gu-u!''.ho . Iti dau gatul meu. albe cu aripile ei mici si negre. intinzandu-si gatul de lebada si slobozind cat il tinea gatul de pelican un '' Cu. Au facut schimbul. cu ele. nici Lebada! Ho.Ga-ga-ga! Ce pasare mai e si asta? . . Si-i zise Pelicanului: . A stat Lebada o clipa pe ganduri si s-a invoit.PASAREA CIUDATA Era odata un Gascan.Tu.. da fara rost din aripile-i de cioara.. Au plecat gastele la pajiste. In cale.. se certa cu oricine si la toti se rastea. si isi rasuceste in toate partile gatul de lebada. Toate gastele ciugulesc iarba.Hai sa facem schimb.Fie. iar Gascanul. Cu Cioara si-a schimbat aripile sale mari. .Sunt Gascan! .isi zice el . i-a daruit Gascanului creasta si barbia sa. dar nu poate de fel sa ciuguleasca si el.Zi-i Gascan si.se mira ele. mi-l dai pe-al tau. dar s-a invoit. batand din aripile de cioara.a gandit Gascanul. I-a trebuit atunci Gascanului mult timp pentrua-l convinge pe Paun sa-si schimbe coada viu colorata cu o coada in trei pene .sa am un gat ca asta!'' Si o ruga pe Lebada: .Hai sa facem schimb: iti dau pliscul meu rosu. Gascanului ii placea sa faca astfel de schimburi. Un Pelican l-a vazut si a inceput sa rada. a dat sa sasaie. Iar Cocosul. lasa-l!.ho! Gascanul s-a suparat.. numai Gascanul plescaie din pliscul sau cu sac.. . Gascanul a vazut la iaz o Lebada si i-a placut gatul lebedei. Pizmuia pe toata lumea. ii iese un card de gaste.oricum tot il stanjeneste. Au facut schimbul. iar prin intelegere si ''Cucurigu'' . Gascanul a schimbat picioarele: si-a dat picioarele cu labele lui late si a primit picioarele subtiri ale Cocorului. Si el era tare prostanac si invidios. dar a bagat de seama ciocul cu sac mare al pelicanului. hai cu noi! . fire buna.. Acum Gscanul nu mai semana cu nici o pasare. ba il face colac . eu sunt cel mai grozav! . 133 . Cu cocorul.i-au zis gastele. ba il lungeste. A ras Pelicanul. . daca esti gascan.a strigat gascanul.zice . ceilalti dadeau din cap si ziceau: ..''Uite un asa plisc cu sac mare sa am'' .nu esti nici Gascan. Ba il rasuceste. Gascanul paseste pe picioarele-i de cocor. imi dai pliscul tau cu sac. ''Uite . Merge Gascanul cu gatul lung de lebada si nu stie cum s-al poarte. Odata..

numai Gascanul alearga pe mal. Alearga el pe picioarele de cocor.Au plecat gastele la iaz.aripile de cioara nu-l ajuta sa-si ia zborul. Iar Cocosului. Cocorului . barbia. s-au pravalit in zbor si ia-o la scarmanat pe Vulpe cu ciocurile. Numai Gascanul a ramas de unul singur . De acum stiu ce am de facut.. fire buna.. Vazand gastele una ca asta. ca m-ati salvat! . gastelor. Si v-am spus povestea Gascanului. ca picioarele de cocor nici gand sa-l ajute sa inoate.picioarele subtiri. Toata! 134 . . Vulpea il inhata de gatul lung de lebada si pe-aci ti-e drumul. dar aici. Rad gastele: . Paunului .. creasta.Va multumesc.. Numai ca acum este inteligent si nu mai invidiaza pe nimeni. Si-am incalecat pe-o roata.Cu-cu-ri-gu! Au iesit gastele pe mal. Si Gascanul a devenit un gascan ca toti ceilalti. dar coada de paun i se incurca in stufaris .coda viu colorata ca un evantai. Vulpea a lasat Gascanul si-a dat bir cu fugitii.aripile negre. te miri de unde apare Vulpea! Gastele au tipat si si-au luat zborul.Ga-ga-ga! El le raspunde: . Au mers la Lebada si i-au inpoiat gatul lung. Ciorii . si ''cucurigu''.le-a zis Gascanul. Pelicanuli i-a inapoiat pliscul cu sac mare.

iar cealalta pentru calea ferata cu cremaliera. Ursii sunt inzapeziti! Dupa ce vijelia a trecut. Ei se aduna cu totii. sudeaza si strang suruburile cu surubelnita. stau in casa lui confortabila si fac planuri pentru constructia unor linii de cale ferata. se sparge zapada si ursul se scufunda. Petrica si ceilalti ursi pleaca in cautarea prietenilor inzapeziti. Acum e timpul sa sarbatoreasca. Ei ciocanesc. in graba mare. Si pentru toti aceasta munca este o placere. 135 . Cu ghearele lor fac gauri adanci in zapada si striga in ele dar nu primesc nici un raspuns. Petrica impreuna cu cel mai bun prieten al sau. Acolo ii asteapta masina salvarii. Ei adulmeca si ciulesc urechile. atenti la fiecare zgomot. Un picior de-al lui sta acum pe capul lui Pletosu. una ingusta si una cremaliera. Localnicii din satul ursilor au lucrat cu sarg. Sus de tot. Li se da de mancare si apoi sunt consultati. Unii dintre ursi aseaza deja pe dealul Urechea Frumoasa. ursul Pet. sub greoiul urs de salvare Pat. Fiecare dintre ursi poate lua parte o saptamana la aceasta calatorie fara sa plateasca. fiecare apa curgatoare sunt trecute pe aceasta harta. totul este pregatit. altii au de lucru pe acoperisul ei . Petrica foloseste un creion albastru. Cei mai indemnatici ursi construiesc doua locomotive cu aburi : una pentru calea ferata ingusta. Ele au pornit in calatoria de proba. striga Pat bucuros nevoie mare si face semn cu bratul celorlalti ursi de salvare. sinele pentru calea ferata cu cremaliera. Cu puteri de ursi se apuca de treaba. Unii dintre ei lucreaza sub locomotiva. locomotivele sunt vopsite in multe culori. Petrica da startul! Trenul porneste gafaind! Numele celor doua locomotive este Gafaila si Infoila. si. glumesc ursii in timpul lucrului. Localnicii din satul ursilor sunt entuziasmati de ideile lui Petrica. Se simt deja cu mult mai bine! Sora Laba de Matase ii ingrijeste pe ursi la spital.PETRICA IN SATUL URSILOR Petrica a venit in satul ursilor si in onoarea sa ursii au organizat o mare sarbatoare. In timpul transportului doctorul Mormaila– Prietenosu le administreaza celor epuizati o injectie de fortificare. In sfarsit. Apoi se va desena cu rosu traseul liniei de cale ferata ingusta. Pentru desenarea pe harta a traseului caii ferate cu cremaliera. in varful dealului. Cand sunt gata. Ursii salvati sunt sleiti de puteri. Petrica deseneaza o harta exacta de pe tara ursilor. "Sa speram ca vor functiona locomotivele". cu multa atentie incep operatiile de salvare. Pet este prezent cu sfaturi bune. "I-am gasit! I-am gasit!". Deodata se isca o furtuna mare. Fiecare deal. Pe targi sunt transportati la vale de echipa de salvare.

regele ii spuse tinerei fete: "Felicitarile mele! Insa iti voi aduce si mai multe paie. neputand sa-si dezvaluie taina. Atunci ii veni o idee: "Te voi supune unei ultime incercari. el incepu s-o vada pe tanara fata cu ochi mai buni.. aparu ca prin minune un pitic imbracat in rosu. o voi pune de indata la incercare! Daca va face aceasta minune. isi socotea. intr-o zi curios sa-l cunoasca. frumos aliniate pe masa. in dorinta lui de a-l impresiona. dar morarul. ca gospodaria lui era de o curatenie neasemuita si ca faina lui era mai alba si mai fina decat toate celelalte. caci vreau sa-mi torci kilometri intregi de fir de aur!" Biata fata.Este de o inteligenta iesita din comun si are multe calitati extraordinare. A doua zi dimineta. gasind-o tot mai fermecatoare. in ce incurcatura m-ai bagat!" Deodata.. nu mai am ce sa-i ofer! Cum ma voi descurca?" La miezul noptii. "M-am intors ca sa te ajut. draga tata. Insa nu-i veni sa-si creada ochilor: in fata lui. o privi fara sa spun un cuvant. dupa un somn zbuciumat. Tanara fata izbucni in hohote de plans. ii zise el. ce-mi vei da in schimb?" o intreba el pe tanara fata. stateau sase mosoare mari pline cu fir de aur! Dupa ce isi reveni din uimire. " Ce-mi vei da in schimb daca te voi ajuta iar?" o intreba el. neincrezator. Faima lui ajunsese la urechile regelui care. ce mergea schiopatand de un picior: "Daca te ajut sa torci paiele. Daca mai faci o data aceasta minune. Insa de aceasta data ce ai sa-mi dai?" Tanara fata ii raspunse plangand in 136 . Ea ii intinse o bijuterie foarte frumoasa in forma de inima. acestea se prefac in fir de aur!" De data aceasta era prea de tot. iar si iar. in culmea fericirii. disperata: "Of. ii zise el. fata plangea cu lacrimi fierbinti. se opri in fata casei sale. Regele o azvarli intr-o celula in care se afla o gramada mare de paie: "Ai timp pana maine sa transformi aceste paie in aur!". nemaipomenitele mosoare. convins ca fata morarului nu facuse aur din gramada de paie. Se lauda ca avea cea mai mare moara din tara. Dar peste noapte piticul isi facu din nou aparitia. Uluit si incantat de aceasta minune. va plati cu viata aceasta minciuna!" Si biata fata fu dusa cu forta la castel. vei deveni sotia mea!" Ramasa singura." Regele continua sa taca. nu mai stia ce sa inventeze: "Inchipuiti-va ca atunci cand toarce paie. va fi rasplatita din belsug. "Nu ma lasa prada acestei soarte triste!" si totul se petrecu ca mai inainte: regele. pe care o purta la gat. regele. exasperat. Isi pierduse orice nadejde: Chiar daca sunt norocoasa si piticul mai vine si in noaptea aceasta..PICIOR SCHIOP A fost odata un morar vestit pentru laudaroseniile sale. ii raspunse sec: "Foarte bine. Morarul ii prezenta pe fiica sa si nu se putu abtine sa nu se laude iar: "Sire aveti in fata cea mai incantatoare fiinta din tot regatul!" Regele. regele intra in celula.. Insa morarul se dezlantuise: ". de nu. cazu iarasi prada disperarii. piticul aparu pentru a treia oara. fata se trezi si observa cu incantare ca piticul se tinuse de cuvant! In acel moment. si ii spuse: " Iti dau ce am eu mai de pret!" Piticul accepta pe data targul.

Spre marea bucurie a laudarosului morar. in cautarea numelui misterios. fu o casatorie foarte fericita. Indata. pe neasteptate. Il stranse la piept. piticul fu trasnit de un fulger cumplit si disparu intr-un nor de fum. Ca ma cheama Picior Schiop!" Regele si regina se privira cu speranta: sa fi descoperit ei oare taina rautaciosului pitic? In seara celei de a treia zi. bogatiile mele. Fericita. Maine iau de la palat Pe feciorul de-mparat. cei mai mari savanti din tara fura chemati de urgenta la palat. Dar. voi veni sa-l iau: astfel ma vei rasplati pentru ajutorul pe care ti-l dau acum!" Fata morarului accepta fara sa se gandeasca prea mult. toata curtea astepta nelinistita sosirea piticului. iti mai dau o ultima sansa: daca vei reusi sa-mi afli numele in timp de trei zile. Intr-o buna zi. Cand vei avea primul tau copil. incepu pregatirile pentru nunta si amenaja o aripa a castelului pentru logodnica lui. nu imi lua copilul!" Piticul parea de neinduplecat dar.hohote: "Din nefericire. aparu si zise: "Am venit dupa fiul tau!" "Nu! Te rog! Iti voi da tot ceea ce vei dori. De indata ce aparu in mijlocul salii. iar a doua zi dimineata minunea avu loc pentru a treia oara. Atunci regina alerga sa-si imbratiseze baietelul. care topaia in jurul unui foc. nu mai am nimic sa-ti dau!. bijuteriile mele. se invoi si zise: "Bine. acesteia trebui sa-i promita ca. Nu ma pot opri din joc. plangand de bucurie: "Esti salvat. cu parul balai. hop. Dar nicaieri nu dadura de urma unui pitic imbracat in rosu. nimeni nestiind. In dimineata celei de-a treia zi. regina alerga la sotul ei si ii povesti toata intamplarea de-a fir-apar. vazuse un batran imbracat in rosu. Deodata. dar. induiosat de lacrimile reginei. regina arata cu degetul spre el si striga: "Picior Schiop e numele tau!" Si chiar in acea clipa.. cu barba alba. care le insenina zilele.. nu mai era obligata sa faca nici o minune. cantand: "Foaie verde busuioc. un sol al regelui ajuns la palat cu sufletul la gura. pana la urma. odata casatorita. deveni foarte bogat. in ciuda faptului ca incepuse intr-un mod atat de ciudat! Regele isi iubea din ce in ce mai mult sotia. regele si regina incepura sa-si piarada orice speranta. De data aceasta. iti voi lasa fiul!" spuse el. fie-ti mila. Ei consultara sute de carti si pergamente." Piticul o privi atunci surazand si ii zise: "Am auzit ca in curand vei fi regina. povesti ca asistase la un ritual ciudat: pe cand traversa o padure deasa. inainte sa dispara. Atunci regele. regina uitase de promisiunea facuta piticului care. veni pe lume un baietel frumos. hop. fiul meu adorat! Nimeni si nimic nu ne va desparti vreodata! 137 .

Stiu ca tatal tau. dar printesa ia-o de unde nu-i. Prefa-te ca te invoiesti si cerei o rochie albastra ca azurul. oglinda. comoara cea mai nepretuita. In zadar varsa lacrimi si il implora pe tatal ei. el avea o faima proasta. Cu toata puterea si bogatia lui nu va reusi sa-ti indeplineasca vrerea. In palatul cel maret si bogat misunau intotdeauna o multime de curteni si servitori. Cu sufletul plin de mahnire. sa dea de urma ei. croitorii adusera rochia. Nasa ei. regina cazu bolnava si cei mai vestiti doctori nu-i gasira leac. luand drept bagaj numai nuielusa fermecata daruita de zana. Ea iesi din palat pe o portita. care le stia pe toate. Era de-ajuns sa atinga pamantul cu aceasta nuielusa. Fiul regelui invecinat era dornic de insuratoare. in al carui salas. cum n-a mai fost altul pe pamant. regele. Cu apucaturi grosolane. pe care o iubeau ca pe ochii din cap. el chema croitorii cei mai priceputi din regat si le porunci sa coasa o rochie azurie pentru printesa. masuta de toaleta si nestematele. care il respectau dar si se temeau de el. care locuia hat departe. Printesa se intrista. de aceasta data. doreste sa te marite impotriva vointei tale. care cunostea bine drumul. Printesa era fermecata. Belsugul inflorea in imparatia lui. Ramas vaduv. sa ceara o rochie de culoarea razelor de soare. ca sa-i apara ca prin farmec sipetul cu rochii. Cand tanara printesa ii spuse regelui dorinta ei. caci era frumoasa ca lumina zilei. Ea spuse: . regele hotari sa o marite pe fata. ea ii spuse regelui: . in loc de balega se gaseau monezi de aur. Printesa intelese ca este pieduta si se grabi sa paraseasca casa parinteasca. pleaca in cautarea nasei sale. dar trasurica printesei era trasa de un berbec batran. 138 . A doua zi. De asta data croitorii intrecura asteptarile. Trecatorii se minunau vazand la loc de cinste un magar. fiindca traia in buna pace cu toti vecinii sai. Cei doi aveau o fiica.Ti-o incredintez pe fiica noastra. Intr-o buna zi. Regina era frumoasa si desteapta. Pregatirile pentru nunta se incheiara.PIELE DE MAGAR A fost odata un rege. vegheaza sa fie fericita! Apoi isi dadu sufletul in bratele sotului sau. Regele impartasi printesei hotararea sa si biata fata era in culmea disperarii. Pe patul de moarte. tesand o rochie splendida. Nasa printesei era o zana buna. dar zana o mangaie si-i dadu o idee salvatoare: o sfatui sa-i ceara pielea magarului cu galbeni de aur. ca sa nu fie recunoscuta. Regele trimise curieri in ce patru zari. Regele i-o oferi fara preget. dar pretendentul nu era pe placul tinerei regine. cu chip respingator. Regele si curtea intreaga fura tulburati de lipsa printesei. Ajut-o. ii veni in ajutor si o sfatui ca. ce era mai frumoasa decat bolta senina. ca nu reusi sa-l induplece.

ba cea de culoarea soarelui. Printul uita pe data de toate necazurile. Regi din toate tarile invecinate sosira la nunta. tatal printesei. Zarise o tanara fata atat de bogat invesmantata. departe de tot. tot mai departe. printesa isi urma calea. Intr-o zi. Veni chiar si regele. Curtenii si toti oamenii de rand erau uimiti. invesmantata in pilea de magar si cu fata acoperita de un strat de noroi. toata lumea se puse pe ras. se uita pe gaura cheii si se albi de emotie. Printul cel tanar scoase inelul si il arata tatalui sau. din cauza grabei. 139 . Doctorii isi dadura seama ca este bolnav din dragoste. dar inelul era prea mic pentru ele. Tanara fata fu chemata sa pregateasca prajitura ceruta de print. lovea pamantul cu nuielusa fermecata. Dar in fiecare Duminica se incuia in camaruta ei. unt si oua foarte proaspete. Nu mai scotea nici un cuvant. si te vei casatori chiar daca fata e saraca. spuse regele. care varsa lacrimi de induiosare regasindu-si fiica cea iubita. Prajitura facuta cu grija fu pe placul printului. iar regele si regina intelesera ca singurul leac e insuratorea. nici doamnele din oras nu avura mai multi sorti de izbanda.In acest timp. vazand-o intrand. Cand Piele de Magar fu chemata. . ba cea de culoarea lunii. Aceasta mangaiere o imbarbata sa indure toata truda pana Duminica urmatoare. Inelul se potrivi exact pe degetul cel mic. Isi punea ba rochia azurie. unul din inele ii cazu din deget in aluat. ratacind in jurul ogradei. Fiul regelui trecea adesea pe langa ferma. Se duse deci departe. . Din ziua aceea el fu nespus de mahnit si tras la fata pentru ca nu o putea uita pe tanara fata pe care o vazuse din intamplare. apoi se incuie in odaita si se apuca de lucru. bucataresele. incat se indragosti pe loc de ea. Dar sub pielea de magar se ivi o manuta delicata. In cele din urma printul spuse: . apoi il incercara slujnicele.Spune pe cine indragesti. iar regele si regina erau in culmea disperarii. Dar era cat pe-aci sa inghita inelul care se gasea in prajitura. Intindea mana sa primeasca pomana de la trecatori si cauta o slujba. dar nimeni nu o primea. Cand zari smaraldul. imbracata intr-o rochie splendida. Ea lua de acasa sare.Voi lua de nevasta pe aceea careia i se va potrivi acest inel! In zadar incercara inelul doamnele de la curte. ascunse inelul sub perna. pe care o crezuse pierduta pe vecie. cand se intorcea de la vanatoare cu tovarasii sai.Vreau ca Piele de Magar sa-mi faca o prajitura. care o manca cu mare pofta. Tanara fata isi scoase pielea de magar si aparu. Intamplator. si sipetul aparea.

De aceea. Dar. el a cioplit din lemn un baietel. a ajuns la teatrul de papusi. I-a dat o punguta cu bani si l-a lasat sa plece. Zana-cea-Buna.PINOCCHIO A fost o data ca niciodata un tamplar care se numea Gepetto. acum. Pinocchio a plecat cu alti copii rai in Tara Distractiilor. nu-i placea sa munceasca! Pentru ca voia sa se-intoarca la Gepetto. minune…! Baietelul a inceput sa topaie si sa vorbeasca! Atunci. carti si l-a trimis la scoala. insa. a invatat sa minta si sa leneveasca cat era ziua de lunga. Pinocchio invatase multe lucruri bune. papusarului i s-a facut mila de el. Au intrat in burta pestelui. Bucuros ca are un copilas. ca un tata grijuliu. lui Pinocchio a inceput sa-i creasca nasul! De rusine. alaturi de celelalte papusi. Pe drum. Prietenul lui Pinocchio era un greieras care-l insotea mereu. Asa a devenit Pinocchio un copil dragalas si foarte cuminte! 140 . a plans mult. ea l-a transformat intr-un baietel adevarat. Pinocchio s-a intalnit cu doi hoti care i-au furat banii. dar. miloasa. Dar. Lui Pinocchio. Gepetto. l-a numit Pinocchio. Intr-o zi. Gepetto. i-a facut nasul cum era la inceput. Acolo. Fiindca incepuse sa minta tot timpul. dandu-i numai sfaturi bune… Dar Pinocchio era neascultator. fericit. caiete. Pinocchio stia ce pateste daca va mai minti! Pinocchio si greierasul au pornit spre casa. l-au facut sa stranute si l-au scos repede afara pe Gepetto. i-a cumparat ghiozdan. zana a aparut din nou. Pinocchio a inceput sa planga. Papusarul l-a luat si l-a pus sa joace pe scena. Cand au ajuns la tarm. Desi era un om aspru. pe drum au aflat ca pe Gepetto l-a inghitit un peste urias. In loc sa se duca la scoala. in loc sa fie suparat si sa se intoarca acasa.

Iata si fereastra. iata: Azorel! Pisica a inceput sa-si miste coada si nu stiu de ce i s-a zbarlit blana. iar in iaz niste pestisori. Si Fetita a desenat fumul care iese pe cosul casutei. iar aici gradina de zarzavat: aici cresc morcovi.Dar ce-am sa fac eu acolo? .. patru. .. doua.s-a bosunflat Pisica.. La vederea lor. Si Fetita a desenat un iaz. Dar pasarele vor fi? ..a spus Fetita.a spus Fetita.Iata pe aici! Fetita a desenat un gard in jurul casei... trei.. Asta o sa fie gradina . Dar cine-mi va pazi casuta? O va pazi . Deodata s-a apropiat o Pisica vargata si a inceput sa priveasca ce deseneaza Fetita. ... iar aici este usa. Nu-mi place casuta ta . Una.Ce faci aici? .. aici cosul de fum. Priveste: aici e acoperisul. Varza! . .. Asteapta . Dar unde o sa pescuiesc? Uite.. Fetita a desenat o cusca. .a zis Fetita si a desenat patru ferestre. si un cocos..PISICA MOFTUROASA O Fetita sedea la masa si desena. Pisica s-a lins pe bot. in casuta? Nu. Asa e bine. .a intrebat Pisica curioasa . Si a plecat de parca ar fi suparat-o cineva. Vor fi... Poftim de vezi ce Pisica mofturoasa! 141 .mie imi plac pasarelele. O va pazi. soricei nu vor fi. Iata ai o gaina. Iata si un strat de flori. . aici.Dar unde e fereastra? Doar pisica sare pe geam! .a zis Pisica..Vei face focul in soba si vei fierbe grisul. .. Pisica s-a uitat si a forait: Ce gradina mai e si asta? Nu este nimic in ea!.. o gasca si iata si trei puisori de gaina..a spus ea..Desenez o casuta pentru tine . dar soricei vor fi acolo..Dar unde ma voi plimba? . a sforait de placere si a intrebat incetisor: Dar.... un mar cu mere in el. varza.. Nu vreau sa locuiesc acolo!.a intrebat-o pisica curioasa.

nici un pat unde sa doarma. cum statea ea asa. Ea era insa o fetita buna si credincioasa. cand cadeau pe pamant. Ea imbraca tunica.PLOAIA DE STELE Era odata o fetita careia ii murisera mama si tata si ea ramasese asa de saraca. Ea ii dadu ultima bucatica de paine ce-o avea la ea. Si iar aparu un copil gol-golut. cu Dumnezeu in gand. da-mi ceva sa ma acopar. Si. Si. cum era parasita de toata lumea. astfel. si pleca mai departe. in sfarsit. La un moment dat se intilni cu un om sarac care-i spuse: Da-mi si mie ceva de mancare. nimic altceva decat hainele de pe ea si bucatica de paine pe care unii trecatori milosi i-o dadeau din cand in cand. foarte bogata si trai apoi in belsug si fericire toata viata. se prefaceau in monezi de aur. tremurind de frig. la voia intamplarii. nu ma vede nimeni. Ajunse intr-o padure pe inserat. Din cer ii cazu la picioare o tunica tesuta din fir de aur si un inel pretios. pleca. In drum intilni un copil care-i spuse: Mi-e tare frig la cap. gandind: “E noapte. isi lua caciulita de pe cap si i-o dadu. sunt mort de foame. o femeie sarmana veni la ea si fetita ii dadu si camasuta pe care o mai avea. 142 . pe camp. deveni. incat nu mai avea nici o camaruta unde sa locuiasca. deodata vazu deasupra capului o ploaie de stele care. apoi incepu sa adune monedele de aur. isi puse inelul pe deget. Ii dadu hainuta ei si pleca mai departe. pot sa stau si dezbracata". Fetita nu statu mult pe ganduri. zise: “Dumnezeu sa te binecuvinteze".

Toate ca toate. Si flacaul acela din copilaria lui se trezise prin straini fara sa cunoasca tata si mama. sa te fereasca Dumnezeu de femeia lenesa. nu mai stia ce sa faca si incotro sa apuce. De urat sa fug in lume. alte nastrujnicii incat nu stii ce sa crezi si ce sa nu crezi. Nu-i vorba. Uratul fuge cu mine. s-apoi atuncivazand si facand. numai Dumnezeu stie. Altii. Si cum s-a vazut flacaul cu casa si avere bunicica. aceasta poznasa trebusoara si gingasa in multe privinti. s-a oplosit de la o vreme intr-un sat mare si frumos. Dintr-o parte venea cu carul. De multe ori i-a venit flacaului in cap sa se insoare. Vorba aceeaa: Si casa prinde muschi. dupa cum o numea el. se lua pe ganduri si amana. Mai pe urma s-a injghebat si o casuta si apoi s-a statornicit in satul acela pentru totdeauna. ca greu ii era. In zilele de lucru. nemernicind el de colo pana colo pe la usile oamenilor. cateva oi. pana s-a vazut la casa lui. De aceea alerga singur zi si noapte in toate partile. Numa nu-i vorba. ca femeia-i sac fara fund . ca de-abia acum prinsese si el mainile in vatra. Vorba cantecului: De urat ma duc de-acasa Si uratul nu ma lasa. un car cu boi si o vacusoara cu lapte. Dar in noptile cele mari. din zi in zi si de joi pana apoi. daca sede mult intr-un loc.doar o incaleca pe nevoie.ca. calea-valea. pana la varsta de treizeci si mai bine de ani. Numai da! ce sa faca bietul om? Cum era sa se intinda mai mult. si muncea in dreapta si in stanga. dar uratul ii venea de hac.POVESTEA LUI STAN PATITUL Era odata un flacau statut pe care il chema Stan. marsava si risipitoare. gandindu-se mereu la multe toate…Uniia zic asa. Se vede lucru ca asa e facut omul. ca doar. ba la altul. de unde pana unde. dar cand isi aducea aminte uneori de cate i-au spus ca au patimit unii si altii de la femeile lor. ca am 143 . tragandu-se la casa lui si muncind ca pentru dansul. s-a sclipuit putine parale. cand era cate o givornita cumplita si se mai intampla sa fie si sarbatori la mijloc. si fara nici o ruda care sa-l ocroteasca si sa-l ajute.cea a mai fi si asta? Altii . cum nu sta apa pe pietre. Si aici slujind cu credinta ba la unul. si nu-l prindea somnul de harnic ce era. cum putea. sa nu fie singur. se lua cu treaba si uita de urat. cum trebuie. nu mai sta locului. si cate a tras. pentru ca in lipsa lui n-avea cine sa-i ingrijeasca de casa si de vitisoare. Si ca baiet strain ce se gasea. in alta se ducea si toate trebile si le punea la cale singurel.

de prefacute si iscoditoare tot nu l-au putut face sa se insoare. S-apoi este o vorba. vroind a-si face mendrele cum stie el. ca ei si-au luata toata nadejdea. Si. dar flacaul era chitit la capul sau si nu se da cu una cu doua. l-au dat in burduful dracului si l-au lasat pe seama lui. Mania lui Dumnezeu. i-a mai ramas o bucatica de mamaliga imbranzita. si babele si prietenii. nici prietenii. pe altul sa-si chiteasca boii. sa vada de n-a putea trebalui ceva si pe acolo. s-a pus sa manance si el ceva. ca poate a gasi-o vreo lighioana ceva.de nu vedeai nici inainte nici inapoi. doar a face pe vreun om sa barfeasca impotriva lui Dumnezeu. si facand-o bot.pe .vazut si eu destui barbati mult mai ticaiti si mai chitcaiti decat ce mai bicisnita din lume. capetenia dracilor. si pan-or mai manca boii. zice Doamne ajuta. Tocmai asa s-a si intamplat si cu flacaul acesta. Atunci dracii s-au imprastiat iute ca fulgerul in toate directiile. Stan era om tacut in felul sau. sta in cumpene: sa se insoare… sa nu se insoare… Si. si nu-l putea rapune te mieri cine. injuga boii la car. Scaraoschi. Si punand mamaliga pe tesitura. injuga boii. altuia sa-i schilogeasca vreun bou. ba la vara. dar inca om! Insa dracul nu cauta mai bine. pe loc s-a si stranit un vifor cumplit . ca sa apuce care incotro a vedea cu ochii. sa faca de acuma inainte ce a sti el cu dansul. pe cand se amija de ziua. Unul dintre ei apuca spre paduri. Amu. Si asa. ce rea afara: sa nu scoti cainele din casa. Si dupa cea mancat cat i-a trebuit. Si ajungand el in padure. ba s-a insura la toamna. face mamaliga imbranzita si cea mai dat Domnezeu. margand tot inainte cu burlacia. 144 .a zis: . ba vremea trecce. de la 25-30 il insoara o baba. dar si cand da cate o vorba dintr-insul.Ce s-o mai duc pe acasa? Ia s-o pun ici pe tesitura asta. si cate alte bazaconii si nazbatii de care iscodeste si vrajeste dracul. Insa in acea zi. ca pana la 20 de ani se insoara cineva singur. a incarcat carul zdravan si l-a celtuit bine. a taiat lemne. ca pana la vremea asta nici el de la sine. ba la primavara. zice iar un Doamne ajuta si pe la pranzisor porneste spre casa. nici babele . Multi trageau nadejdea sa-l ieie de ginere. flacaul incepe si el a se trece.cu lapovita in doua . vorba era vorba. si pretutindeni . de la 20-25 il insoara altii. pe altii sa-i faca sa se bata pana s-or ucide. altuia sa-i rupa vreun capat sau altceva de la car. s-a zice bogdaproste. la asa vreme te face sa pierzi rabdarea si fara sa vrei te vara la pacat. cum a pornit el din padure.mare si pe uscat sa vare vrajba intre oameni si sa le faca pacoste.catu-s ele de-a dracului. si se duca in padure sa-si aduca un car de lemne. si insuratoarea ramanea balta. lehametindu-se.ba la iarna. flacaul se scoala de noapte. intr-una din zile. iar de la 30 de ani inainte numa dracu-i vine de hac. Si asa de la o vreme. trezindu-se in multe randuri vorbind singur ca nubunii. a dat porunca tuturor slugilor sale.a manca-o si ea. pune mancarea in traista.

era buimac de cap si hamesit de foame. ca sa-si vare codita cea barligata undeva. dar degeaba i-a fost ca pe unde se ducea tot gol umbla.Ba de asta nu stiu nimica. t-a intrat la cap ce ai sa iei? Hai. sa ai lua din casa lui ce-i vrea tu. Si cand pe aproape de casa lui Stan. Scaraoschi il intreba: .Ba n-am zis nimica. dar omul acela cand a pus mamaliga acolo pe tesitura. ai tu la stiinta? . nu-i vorba. . crasca din masele. Zis-ai tu ceva cand ai mancat-o? . de mancat ai mancat botul de mamaliga. Hai porneste acus degraba la omul acela si sa-i slujesti taman trei ani de zile cu credinta. Atunci bucuria dracului: odat-o si haleste si nu zice nimica. tocmai cand se dusese. nu altceva. Vazand el dracul ca si aici n-a izbutit nimica. zicand: 145 . isi ie coada intre vine si se intoarse la stapane-sau si cum ajunse in iad. ca au inceput a putrezi capataiele…Ia sa vedem. Si cand se uita mai bine.Ei bine. de atata colindat. ca sa vada? Vede un baiet ca se catara pe stalpul portii de teama cainilor. S-a pus el. stapane.Ia nimica. Se vede cam pornit intr-un ceas rau. si umbla. pentru ca era ingrijit cu ce obraz sa se infatoseje inaintea lui Scaraoschi. Atunci Stan alearga la poarta. daca nu stii nici macar ceea ce vorbesc muritorii? Sa-ti spun eu dara. iaca pornesc! Atunci dracul da o raita pe la talpa iadului. dracul s-a prefacut intr-un baiet ca de opt ani. raspunse dracul rusinat si tremurand ca varga de frica. caci am dat de urma lui tarziu. A zis: cine a manca botul cel de mamaliga. dar s-acela a scapat de mine. stapane. . Noroc ca am mai gasit pe o tesitura un bot de mamaliga de am mancat. sa vada ce lipseste si apoi iese iute ca scanteia si se tot duce inainte la slujba. si crapa de ciuda. zmardoare uracioasa ce esti. . dupa porunca Scaraoschi. ce isprava ai facut? Cate suflete mi-ai arvonit? Da-ti solia! .Asa? In loc sa-ti dai osteneala. stapane. zgribulind pe la poarta. sa-ti gasesc eu acus leacul! Te-ai invata tu minte de alta data. si numai un om a venit azi in padure. S-apoi. Stan era acasa si chiar atunci luase ceaunul de pe foc sa mestece mamaliga. cum stiti. la ce te-a pune el! Simbrie in bani sa nu primesti de la dansul. si aceea are sa fie da trebuinta la talpa iadului. stapane. si numai iaca ce vede ca se rapad cainii sa rupa omul. Alta nu mai stiu nimica intunericimea voastra. Si cum sta el pe ganduri. gata esti? Ie-ti talpasita! . luntre si punte. ca sa afli pana si gandul oamenilor.Ei copile. posomorat si bezmetic. desi n-am fost in padure ca tine. afara de acestea. sa zica bogdaproste. caci imi garaiau matele de foame. imbracat cu straie nemtesti. tu nu stii nici macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sa am nadejde in voi? Ei las. dar acestui de la padure nu i-a mers mai in acea zi.Ce or fi ispravit ceilalti draci nu stim. numai iata ca vede pe o tesitura un bot de mamaliga. ci sa faci tocmeala ca dupa ce ti-i implini anii.Apoi ce pazesti tu alta.Gata. Apoi nemaiavand ce face. Vremea a fost prea potrivnica.

Tiba. Doamne iarta-ma! pesemne ca si straiele acestea pocite fac sa arati asa de sfrijit si chircit. ce ai dumneata de acolo? da pe dumneata cum te cheama? . mult opt ani. Si cum te cheama pe tine? . Oleaca. . 146 .Mai parpalecule.Da de unde sa fiu.peste lata. cotarle!…Da de unde esti tu.Tot Stan ma cheama. da numai dracul o stie de cand ii…Eu de-abia t-as fi dat septe. dar stiu c-a nimerit-o bine. Si face cu mana. Vorba aceea: As veni desara la voi. Am mai vazut deunazi umbland pe aici prin sat un cioflingar de-alde tine. dar acela era oleaca mai chipos si altfel imbracat: Cu-antereu de canavata Ce se tinea numa-n ata. mai tica? Si ce cauti pe aici. da.Apoi despre mine. care da ocaua pe spate. si vreu sa intru la stapan. nu-i vorba.Ia poate sa am vreo treisprezece ani. mai Chirica? Al dracului baiet! Parca esti cel de pe comoara. Am vazut eu si hoituri mai mari si nici de-o lume: la treaba se vede omul ce poate. . dar Chirica ma cheama. si cum trecea pe la poarta mea. daca mi-i gaci tu cilimitura aceasta: Lata . vrabioi cum ma vezi. inchircit.D-apoi ai la stiinta. dar mi-i rusine de caini. ca si dumneata ai cantec: Ipate. pentru ca esti un fel de vrabioi inchircit. de le stii toate cele. nadragii mergeau alaturea cu drumul: cica umbla dupa strans pielcele. de t-a pus numele Chirica.Sa intri la stapan? D-apoi tu nici de pascut gastele nu esti bun…Cam cati ani ai tu? . dar de la o boala ce am avut. care tine dracii de par? .Tot Chirica ma cheama. de n-ai patit si tu ca dansul. Si cand mergea pe drum. de i-au mers petecele. l-a pieptanat. aista sunt. bade. t-a fi nas. Dar ce. de-abia l-am scos din gura lui Zurzan. fara mama si tata. . nu cumva esti botezat de Sfantul Chirica Schiopu.Dar stii ca m-ai plesnit in palarie. badica? Ia sunt si eu baiet sarman. . fie oricine. . din toata lumea.Cu spui tu. cand eram mic. . Ia sa te vedem.Nu-l stiu pe acela. . De trup esti maruntel. ma?…Apoi dar bine a zis cine a zis ca vrabia-i tot pui. sa-i mai aduca una. bade. Si acum parca-l vad cat era de ferfenitos si cum isi culegea boarfele de pe jos. dar la fire esti mare.Apoi. Las sa ma cheme cum m-a chema. Balan! nea Zurzan! dati-va-n laturi. mi-au schimbat numele in Stan in Ipate. si de atunci am ramas cu doua nume. Si cu nadragi de anglie Petece pe o mie. mai. spaima cainilor?! . Hormuz! na .

imbojorata. .Apoi eu. nu t-oi cere vreun lucru mare pana pe acolo. ceaunul. sa am a lua din casa dumitale ce voi vrea eu. unde-i vorba. ca sa te tocmesti la mine? . . sa stiu eu atunci . numai sa avem vorba dinainte: sa nu fi rau de gura. nu-ti face trebuinta d-tale. daca nu vorbesti deslusit. stii una? Ramai la mine si ne-om impaca noi atunci. mai ciotul dracului: dezleaga odata calul de la gard.Despre mine. In fata casei. Masura-i vorba cu imblacitul. faina si culeserul sau melesteul. mai Chirica. . si stii pacatul? poate si harnic. .Bun.Mai stii! Bine ar fi. iar cand mi s-or implinii anii. Te vad ca esti un baiet istet.Mai. ori mai stiu eu ce dracu t-a veni in cap sa cei? .de-oi ajunge cu sanatate . . na. din stapan in stapan si vreu sa cunosc ceva. dac-ar fi toate cu lapte cate spui. S-apoi ce t-oi lua eu din casa.D-apoi stiu eu ce crezi tu ca-i aceea? Gaceste intai. . bade Ipate.Ba nu. bade Ipate. pentru ca nu-s deprins a umbla cu crosna in spate.Eu ma tocmesc pe trei ani odata.cracanata. pirostiile.Apoi da.Despre aceasta n-ai grija. mai Chirica.… nu ma tocmesc cu anul. bade.Apoi. . mai Chirica.Dar cu ce te tocmesti tu? . Balan sa-ti aleaga din gura ce spui.Ce fel de vorba-i asta? Poate ca tu ii baranci atunci sa-mi iei sufletul din mine.hadulet. cu atat mai bine.ce-i al tau si ce-i al meu. peste cracanata . . Si ce mi-i cere tu pentru trei ani? . cand oi iesi de la dumitale. Haia! cat sa-ti dau pe un an.Apoi ia asta-ti spun si eu. zisa Chirica. . peste maciulie . Chirica atunci incepe a zambi si zice: . nu le-o face altul. vatra. n-ai grija. lasa: nu te mai pune si dumneata atata pentru te miri ce si mai nimica. macar sa fie cu stea in frunte. focul. . Dar tu curat ca ai dat peste un stapan ca painea cea buna. bade Ipate.Ia lasa. sameni a fi stiind de unde sa iei lucrul si unde sa-l pui.Ce sa fie. mi-i da si mie hrinca dantr-insa? . zise Ipate. c-apoi mi-i sa nu ma scoti din sarite si ma faci cateodata sa-mi ies din rabus afara.De-io gaci.peste lata . ia acum vad si eu ca nu esti prost. Chirica. zisa Chirica. nu-i manie: mai bine sa te tocmesti intai decat pe urma. .limpezeala. ca doar n-are sa fie un cap de tara. sa vedem.Ce sa-ti cer? Ia sa-mi dai mancare si de purtat cat mi-a trebui. peste limpezeala – galbeneala si peste galbenela .maciulie. . 147 . dar trebile care ti le-oi face eu. apa dintrinsul. Nu cauta ca-s mic. peste imbojorata .

cat ai bate din palme! Sa nu spun mincuini. ba si pentru cumatrie. Dupa viata este moarte. poieti pentru paseri. zise Ipaste. Eu cred ca tocmai acum esti bun de insurat.Stapane. nu-i de moara.Stapane. care da in copt? . pentru ca ai cu ce sa tii nevasta si copiii. . cotete pentru porci.Vezi dumneata colo departe niste lanuri frumoase de grau. Am eu samanaturi? Am eu toate cele trebuincioase pentru casa? Tu crezi ca numai asa se tine femeia. mai Chirica? Daca nu m-am insurat eu cand a fost de insurat. . . mai Chirica: vorbesti si tu ia asa in dodii cateodata. ca sperii oamenii cu vorbele dumitale. Slava Domnului! Multi ar dori sa aiba ceea ce ai dumneata. apoi las ca te fac eu grau. Vorba aceea: Cand se-nsoara. . de cand a venit Chirica in slujba la dansul. Hai! de-le colb s-apoi te apuca de treaba.Ti-ai gasit. Nu te face asa de batran. . Ce garduri stresinite cu spini. Trecusera vreo doi ani la mijloc. uitase acum de urat si huzurea de bine. . de mai nici vantul nu putea razbate printre ele! Ce suri si ocoale pentru boi si vaci. bade Ipate. si din ziua in care s-a tocmit Chirica la Ipate. sasaiac pentru papusoi.D-apoi de care alta. Si Ipate se indemna pe dansul. de cand l-a facut ma-sa. sunt mai mult batran decat tanar. si nu mai stia ce are la casa lui.Vrasazica ne-am inteles. fereasca Dumnezeu! si atunci cui raman atata avere? .De unde.Du-te chiar acum acolo la stapanul mosiei si spune-i ca te prinzi sa-i dai in girezi tot graul care il are samanat.Nici despre asta nu ma tem ca-i banui. da am sa-ti zic si eu o vorba: de ce nu te insori? Ca mane-poimane te-i trezi ca ai imbatranit si nu-ti ramane nici un urmas. daca-i numai atata. Baietul se pune ciobaneste intr-un genunchi. hanbare pentru grau si cate alte lucruri de gospodarie facute din mana lui Chirica. daca vrei. apoi la vremea asta t-ai gasit sa ma insor? Pesemne vrei sa-si faca dracul ras de mine…Nu vezi ca a trecut soarele de amiezi. ca doar nu ti-i vremea trecuta. Si daca te-a intreba cat sa-ti deie pentru aceasta 148 .Ce vorbesti tu.Da ia lasa-ma la pardalnicul. perdea pentru oi. stapane. ca parca era deacolo. De-acum vina de-i manca si tu ceva. De unde stii ce se intampla. stapane? . Iaca niste bulughine. mai Chirica? Nu stii tu ca gura inainte de toate si apoi celelalte.. Acum vazuse Ipate ce poare Chirica. mai Chirica? . sa nu banuiesti. sa ai unde face paine si colaci pentru nunta. dar Ipate se imbogatise insutit si inmiit. cu mujdei de mamaliga. si in una din zile Chirica zice stapanului sau: .Le vad. .De asta plangi. imbuca rapede ce imbuca s-apoi se duce dupa trebi. Parca esti nu stiu cum. Si era Chirica de linistit si de harnic la treburile lui. si-i era drag ca ochii din cap. norocul ii curgea garla din toate partile.

Caci graul e copt. nu saga.Daca-i asa. ori vrei sa suguiesti? . cat oi putea duce in spate eu si c-un baietan al meu. dupa cum ai zis. du-te. cum t-am spus. asculta-ma si du-te la boier de-i spune cum te-am invatat. Asta-i o treaba foarte grea si mare lucru sa fie ca s-o putem scoate la capat. Dar m-a luat groaza cand am trecut pe langa lan si l-am vazut catu-i de mare. . putine. dupa cat vad eu acum. vorbesti inadins. cucoane! Nu cumva aveti trebuinta de seceratori? . .Ei. mai Chirica? Asta-i nu-i saga: mi se pare ca noi avem sa dam peste dracul! 149 . Si cu ajung acolo.Ce sa-ti cer cucoane? Ia cand t-oi da graul in girezi. om bun. .Stapane. cucoane. stapane. . numai treaba s-o fac. sa am voie a lua numai atata grau cu paie cu tot. cu paie cu tot. parca Dumnezeu te-a adus.ostenicioasa treaba. ca doar esti cu mine…zise Chirica. . Dracul stie ce avem sa facem? N-ai grija stapane. spune-i ca nu primesti bani. singur? . du-te. ma prind eu sa ti-l secer. In sfarsit isi ia el inima in dinti si se duse la curte sa vada ce are sa fie. Si cum ajunge. cucoane.Ba fereasca Dumnezeu. . Ia mai bine sa luam cele trebuitoare si haidem acolo chiar in seara asta.Mai. Boierul a crezut ca Ipate e nebun si voia sa se mantuie de dansul zicand: . si las ca vedem! Atunci Ipate se intoarna acasa si Chirica il intreaba: Ei. Stiu eu tare bine ca boierul m-a luat de nebun. ca maine dimineata sa ni se faca ziua pe lan. vorbesc inadins. du-te mani dimineata si te apuca de lucru. omule. om bun.Multe. oi vedea eu ce treaba-i face si ne-om impaca noi. ca doar sute si mii de brate trebuie acolo.Cum asta mai Chirica? Parca vorbesti de aceea lume. cate a dat Dumnezeu.Cum.Impacarea. . Si asa se ieu ei amandoi si se duc. cat ii putea duce dumneata in spate si cu un baiet al dumitale. nu mai poate suferi intarziere. ca sa cunosti cine sunt eu si cat pot. S-apoi numai pentru doua sarcine de grau? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela? . Ipate zice: Vezi tu.Apoi.Cum vad te bizuiesti in brate multe. cam pe inserate. Ipate cu gandul sa se duca…si cu zece nu. . ci numai atata grau.Ba inca mare nevoie am. cucoane. dar nici cuminte nu sunt. Crezi tu ca vom putea noi singuri secera si strange atata amar de grau. se infatoseaza inaitea boierului si zice: .Sa nu va suparati. cucoane. cucoane. cum a ramas cu boierul? Cum sa ramaie mai Chirica? Ia m-am prins hat si bine sa-i dau graul in girezi.

ca cel cu grija-n spate. ce sa spun mai mult? Cand se trezeste Ipate. in sfarsit pusese toate trezile la cale. pune-i la chimeriu si taci molcom. sa nu fi mai avut a face cu seceratori. se lasa oleaca jos pe iarba si adormi dus. mai vazand si aceasta a incremenit cu mainile subsuori uitandu-se dupa dansul cum se ducea.Stapane. asezate in culmea dealului. . altii legau snopi. de alaltaieri. leaga bine gireada cea mare.Om bun. n-ati bani in locul graului ce mai ai lua. cucoane. se azvarle pe un cal si tine numai o fuga pana la lanuri. altii faceau clai si suflau cu narile sa se usuce. o ia in spate si ici ti-i drumul. Si chiar de nu-i fi tu Uciga-l crucea. Am stiut eu dinainte ca are sa ne iasa si de cheltuiala. crapa de necaz. In locul graului de pe camp. Si Ipate cand a mai vazut si asta. . cum stie el. Ipate. iara pe Chirica nu-l vede nicaieri. claca dracului era.Fereasca Dumnezeu. ca sa fiti de fata cans ne-om lua dreptul. se framanta el cu mintea cat se mai framanta si obosit fiind. si lasa-ma in pace. catu-i de boier. si-l caliceste de tot. a pus-o de mamaliga. Ipate auzind aceasta. vede acum o gireada mare si doua mai mici. Iaca mi-a dat si bani se am adus acasa. 150 . Chirica treierase.Si acestia-s buni. am muncit de a dat inima din noi… . Feciorii boieresti se sculara cu noaptea-n cap. Unii secerau. altii durau girezi . vanturase. . zise lui Ipate cu binisorul: .Ei. Si nestiind ce sa faca. parerea lui de bine! Ia banii cu cat se invoieste si se duce ai el dupa Chirica. altii carau.ma rog. cum ii treaba lor. am mantuit trebusoara. Atunci lui Ipate i s-a suit tot parul in varful capului de frica si a inceput a-l cauta pe Chirica in toate partile. Chirica atunci . d-apoi stii ca si boierul. si mai duceti-va si la alta casa. tot n-ati umlat cu lucru curat. Si acolo vede si el ceea ce nu mai vazuse si auzise decat lumea si pamantul! . dar n-avea incotro.el stie ce face si cum face! ca intr-o clipa aduna toata dracimea s-o pune la lucru pe camp. stii ce? Culca-te si odihneste-te si mani dimineata vom vorbi amandoi.Mai Chirica. Mai ca-i venea a crede ca si el are a face cu dracul. Primeste bani. stapane. Boierul atunci se scoala iute. nu mai stia ce sa zica. Si cand vazura ei una ca aceasta. ca eu unul stiu c-am patit-o buna. scoate o funie cu care era incins. Bine ca ati apucat a veni si dumneavoasta. Si cand ajunse acasa. cum ti-am spus. mai omule: pesemne tu ai sa ma inveti pe mine ce-i plugaria? Ca doar eu seman grau de ieri. macinase. N-am crezut ca am de a face cu dracul. nici una nici doua. in zori de ziua. insa… ce am eu cu sufletul vostru? Voi aveti a da seama. se sparie ce vede! Totul era mantuit. Si crezand ca de acum si Ipate are sa ieie cele doua girezi mici. Si cand colo numai ce iata ca-l vazu dormind in varful unei girezi si atunci isi mai veni putin in fire. cucoane! Cruce de aur cu noi in casa! Departe de pe locurile aceste! Ba zau. Atunci Chirica.Ia lasa-ma incolo. Iara boierul. ii cuprinse spaima. si fuga la boier de-i vestira. zise Ipate. si venira pe lanuri sa vada ce mai este.

mie unuia stiu ca mi-ai priit bine. Despre asta nu mi-i rusine. Numai. stapane. parca te-ai cam aburit la fata. om sa fii. as face poate si eu pasul acesta. se catara pe cele garduri si se hlizea cu ceilalti baieti. Hai. Chirica. ce nu mai spun. fii ce-i fi. . eu te sfatuiesc s-o iei pe asta. si apoi t-oi spune eu ce zace intr-insa. cum ii treaba baietilor. si cum se lasa Iapte din joc.Apoi da. cand as da peste o parte buna. cum vine duminica. dracul sa fii.De asta ti-i acuma in grija. Pentru altul n-as face-o. se prindea in joc langa o fata.A doua zi. o vezi dumneata cat e de 151 . nu stiu cum! Ce zici. nu stiu cum sa mai zic si eu. Bun staroste mi-am gasit. in ziua de azi.Mai. Chirica. iar dumneata sa te prinzi in ioc langa o fata care ti-o placea. erai deprins a trai singur. si nu ca ma laud. Eu gandesc s-o pornesc pe treaba. si pe urma sa nu-l pot scoate si cu o mie de popi. sa mergem in sat la hora. ca stiu ca esti berechet bun. Chirica. daca nu-i fi si cu draci oleaca. Mai nainte calea-valea. Nu vezi ca cei mai multi de teapa dumitale se tin cu nasul pe susnumai din pricina asta. ba strangea pe fata de mana. Chirica era si el pe acolo. ce zici. de unde ai tu atata putere!? Mai ca-mi vine sa zic si eu ca boierul cela: nu stiu. sa stiu ca mi-ar da lumea de pe lume. stapane. si iar nu-i bine.Ei. dar dumneata vreu numaidecat sa te vad om ca toti oamenii in rand cu lumea.Da stii c-ai chitit-o bine. stiu eu ce sa fac? Parca tot m-as insura. Si tropai-tropai. c-apoi atunci lehamite si de insurat si de avere si de tot! .Apoi da. stapane? Dac-a ramas treaba pana la atata. S-apoi mult stau eu cateodata si ma gandesc in mintea mea. mai ales ca ti s-a ingreuiat si gospodaria.Ba nu. mai Chirica. Ca si cum parca dumneata n-ai fi vrednic sa tii o femeie! . fata-i hazulie si m-a fermecat de acum. de acum cred ca n-ai ce mai zice. In sfarsit ce spun ei. cum zici tu ca mi-i alege femeie? . Ipate si Chirica se ieu si se duc la hora in sat. spiridusul dracului ii zice: . ba…cum e treaba flacailor. dar nici lucru curat nu esti. pesemne pacatele mi te-au scos inainte. ba o calca pe picior. incepe el a o masura cu ochii. bine zic eu? . nu cumva sa-mi ieu pe dracul pe cap. care chiteste ca i-ar cam veni la socoteala. naluca sa fii. oi ochi-o bine. na-m ce zice! Ei . dar acum are sa-ti cada greu. Iar Iapte. sa-l aduc cu lautari in casa. apoi cica te fura sfintii. dar asta nu ma priveste. . si focu-i hazuliu. care nu se mai afla! Caci eu sed calare in inima lor. stapane.Ia in duminica viitoare. asa-i ca-ti vine la socoteala? . Dar ma tem. ropairopai! i se aprind calcaiele lui Ipate al nostru. daca-i vrea sa ma asculti. stapane. te insori ori ba? . pot sa-ti aleg una si noaptea pe-ntuneric. dar tare rau te parjoleste cateodata. apoi las pe mine ca te-oi face eu sa iei un dragut de femeie. Fetisoara asta. Chirica zice lui Ipate: . dupa asta. mai Chirica!? Tot cu draci esti tu. de cuvant.Ei stapane. dar stiu toate maruntaiele dintr-insele.Apoi da. Ca mane-poimane mi se implinesc anii si ramai far de mine. tare mai esti si tu nu stiu cum! Scoti omul din minti cu vorbele tale. Eu oi sta deoparte cu baietii. Eu atunci mi-oi tarai piciorul pe langa dumneata. ia spune. Nu stiu cine te-a indreptat la casa mea.

cum cauti tu. tu m-ai tot cihait la cap pana acum. Incotro vei zbura. parca nu era acela. se ia cu baietii. asculta-ma. Intr-acolo m-oi insura! Da. in ziua de azi.Apoi da. mai Chirica? . . lasa pe mine. Buburuz.Ian auzi-l. . sa te feresti de dansul. si chiar cea mai buna dintre femei inca tot mai are una. si intrand in vorba cu dansa. fata. iara Ipate se prinde in joc langa o fata care o chiteste el. tot cum s-au dus.I…ha! da. Mai Chirica.Apoi da. de mi-ai aprins pofta de insurat. Ipate. nu muncea. nici somnul nu-l fura. Insa cum ajung acasa. si Ipate vede ca nu-i de lepadat. stapane. si apoi tot tu o surubuiesti s-o intorci cum iti vine tie la socoteala. si punandu-i pe dosul manii. dar si asta are doua coaste de drac intr-insa. sa ma insor. Eu gandesc ca tot om alege. stapane pan-om da macar peste una de acelea. Chirica dupa obiceiul sau. nici mancarea nu se prindea de dansul.Da. . buna mehenghe. Duminica vine. nici de asta nu te-ai da in laturi. asa-i ca ti-a cazut cu tronc la inima? .scumpa la ras? Parca t-ar veni a crede ca-i ce cele cu crucea-n san. ii zice: .Apoi iti spun eu. ce sa-i zici? Daduse si el in parpara insuratului.Ei. . s-apoi t-oi mai spune eu ce este de facut. Dar Chirica era si el pe acolo. stapane. Vorba aceea: Arde 152 . ca n-ai sa gresesti. .Cum asta. Ipate iar se ia dupa cum zice Chirica. pan-om culege. nu stiu care a mai fi cu crucea-n san. ii intoarce capul. O vezi cat e pasina. om alege. Muncea el. ca stiu eu ce. c-atunci e mai rau. mai Chirica. auzind asa. ca nici asta nu-i de noi.Stapane. se da dupa Chirica si se intoarna ei sara acasa.Ba nu stapane. stapane. mai Chirica. era cum e mai rau. Dar Iapte cum nici de treba nu-si mai cauta. si se intoarna ie sara acasa tot cum s-au dus. mai chirica! . . cum t-am spus eu. Sa te mai lasi. Toata ziua prindea buburuzi. mai degraba i-ai putea stramba falcile decat vorba. sa ma insor. si abia astepta sa vie iar duminica viitoare. dar ia! una de acestea a inalbit odata numai intr-o singura noapte pe mosu-meu in fantana. ia !nu mai sti si dumneata cum. Joaca cat joaca si langa aceea. cum vad eu. dar nu stiu ca se framanta cu gandurile. . zicea: Buburuz. si cum se lasa Ipate din joc. Sa te mai lasi. stapane. eu gandesc ca s-a da dupa mine si s-a face si ea buna. cum nu? Eu insa iti spun prieteneste ca fetisoara asta are trei coaste de drac intr-insa.Mai asa. stii ca eu nu-ti voiesc raul. si iara se duc la hora in alt sat. S-apoi stiti ca este o vorba: Cand ii omul in doi peri.

ba din pacalit. Ia ada-ti aminte ce ti-am spus odata.Cum sa mi se para. mai Chirica. Ca ce-i mai greu de ales decat omul? Dar Chirica era si el pe acolo. ma Chirica. . daca n-a fi asta. Cate stii tu. dar numai Chirica baietul stia ce zace in inima lor si cat le poate capul. care trebuie scoasa numaidecat. si de colo pana colea. parca-mi vine s-o sorb cu ochii. stapane. iara de nu. trage pe stapane-sau la o parte si-i zice: .Ei. nemaiavand rabdare. Duminica iar vine. sa te ierte. lasa sa se duca numai nevasta dumitale cu copilul. de o cere. Asa si Ipate. Iapte se trezeste intr-o zi cu socru-sau ca vine si-l cheama la nunta unui frate al femeii sale. ca si asta. Dar nu se implineste bine anul si femeia lui Ipate face un baiet. Chirica il trage deoparte si-l intreaba: . au de bucurie ca le-a picat un om asa de bun si dau cu manici largi. si pace buna! Si asa traiau ei bine si se iubeau unul pe altul ca niste hulubasi. daca ti-i voia sa ai femeie cum trebuie si s-o duci cu dansa la batranete. dar stii ca este o vorba: Cand nici nu te gandesti. o duce acasa la dansul. stapane. Vorba ceea: Vin la mama de ma cere: De m-a da. siretul. Chirica simtind toate. Se invatase si el. Parintii fetei. bun suflet de femeie mai am! Bine mi-ai ales-o. Si unde nu t-o infasca pe sus si se ieu ei ba din talcuri. t-oi mai spune eu ce-i de facut. Boldul Satanei se vede ca-l inghimpase. tot mai ofta din greu si de abia astepta sa vie duminica. se duce la tata-sau si la ma-sa. tot mai sughita. Si Ipate. Si ce a facut el. dar traind si nemurind. Buna. Atunci. nu stiu cine ti-a mai putea intra si tie in voie. apoi nu ma mai insor niciodata. ba din una din alta. Peste cateva zile nunta se face. s-au placut unuia altuia. numai dracu cred ca poate sa-ti deie de fund. cum ii dracul. de nu m-a da. stapane. ca destul mi-ai tulburat mintile pan-acum. Si Ipate. bucuria lui Ipate! Incepe a se tine de fata ca scaiul de oaie. bine de bine. zise intr-o zi: Doamne. La vreo doua-trei luni dupa asta. Si cum se lasa Ipate din joc. atunci te tranteste.Asta-i buna. a le alege asa de pe deasupra.Stapane. si Ipate ia femeia cu zestre cu tot. cum ti se pare? . Nu-i vorba. nu-i cuvant. fiind foarte multumit de asta. zise Chirica. i-om scoate-o noi si pe aceea. Apoi da. Ipate i se prinde in joc langa un puisor de fata. ca are si ea tot o coasta de drac. cand aud asta. ce a dres. de draga cemi e. si ei se ieu si se duc la joc in alt sat. ba din cilimituri. Si dupa asta. ca fetei si lui Ipate au inceput a le sfarai inima unul langa altul. las sa vedem. Si cum ajung acolo. mai Chirica? Ia.focu-n paie ude. careia ii jucau ochii in cap ca la o serpoaica. 153 . oar dumneata spune ca de-i avea vreme te duci mai pe urma. cat ii de buna si de blajina tot are o coasta de drac intr-insa. Peste noapte mi-i fura.

Fii bine incredintata sa n-are sa ne stie nici pamantul. Du-te de trage in gazda la dansa si fa-te ca esti un drumet strain. matusa. . stapane. bine de bine. cand gandesc cum am sa ma infatosez inaintea femeii celeia cu vorbe de acestea…Ma duc si eu intr-un noroc sa vedem. ce tot spui tu. manca-te-ar puricii sa te manance!…Eu stiu ce vrasazica durerea de inima. o ia cam pe departe si-i spune ca sa-i aduca desara pe nevasta lui Stan din satul cutare la dansul. In sfarsit mai sede ea pe ganduri cat sede. ia nevasta lui Ipate cu copil cu tot si se cam se duce. mestesugoasa la trebile sale cum ii sfredelul dracului. atunci sa stii ca ai sa ai si mai mult de la mine. clatina din cap si zice: . asculta pe Chirica si se duce. cum a sta si asta. void sa se incredinteze si despre asta. Baba.Crede si dumneata. iara de nu. in care sede un talpoi de baba.Ipate deprins a asculta pe Chirica. frumos.Ba nu fi asa de darnic. si de m-a ierta vremea sa pot veni si eu mai pe urma.N-ai grija. de mi-i face acest bine. zicand: . Ipate. eu n-oi putea merge. Mai bine cruta-ti capul. Socru-sau atunci. bat-o pardalnica s-o bata!…Nu stiu. om bun. imi plesneste obrazul de rusine. ca sa-ti smomeasca pe nevasta dumitale si sa ti-o aduca acolo.Stapane.Matusa. de-io putea face ceva. Parca despre asta mi-as pune capul la mijloc. ca dupa cum vezi am tare multe trebi pe capul meu. ca am facut ce stiu eu si nimeni nare sa te cunoasca.Om bun. sa de-i face pe treaba. bine de bine. pune mana la gura.Doamne.stapane. Hai. Pune-te apoi pe langa ea luntre si punte si juruieste-i cerul si pamantul. te rog sa ma ierti. Si cum ajunge in sat. Nevasta mea insa poate sa mearga. zice socru-sau: . incaleca iute pe cal si te du la nunta. Chirica zice lui Ipate: . . In ziua de uncrop.Tata. Baba deodata ata pe ganduri: parca n-ar fi prea voitnici treaba s-o faca. iara de nu. mi-i crede si dumneata. pot sa te duci si pe nunta. bogat si nu-i de acele de care gandesti dumneata? Atunci Ipate scoate plosca de la oblanc. n-are sa fie degeaba. zau. mai ales ca femeia are barbat bun.Sa…ra! mai Chirica. dar punga nici punga cu bani s-o lase. Dar sa stii de la mine ce ai sa faci cand vei ajunge acolo: alature cu casa socru-tau este o casuta tupilata. trage in gazda la baba. 154 . Si atunci sa vezi ce pot babele si cat ii de credincioasa femeia. da babei vreo cateva gaturi de rachiu. mai Chirica? . cand aude asta. nemaiavand ce zice. cum crezi dumneata c-as face eu una ca asta. si numai cu un argatel ce-l am. ca poate t-a mai trebui. ca stiu cum se fac greu trebile astea si rar le scoatem la capat. si apoi ii mai intinde si punguta tosca de bani. .Dar oare nu m-or cunoaste. . de abia le pot dovedi. ia acum a venit vremea ca sa scoatem coasta cea de drac din femeia dumitale. apoi ia punga si zice: .

fara sa cunoasca pe barbatu-sau. intrebarea n-are gres. S-apoi atunci: Femeia lui Ipate asculta de baba. pe urma pisca-l cate oleaca si el are sa inceapa a tipa. si fuge cu dansul acasa. Apoi. sa-i scoatem costita aceea. si zice: . trezeste-ti copilul din somn si el atunci are sa inceapa a plange. ii spune codosca cate si mai multe.zice nevasta . stapane. .d-apoi oare cum om face noi. . apoi isi fura copilul din covatica. Dar eu ce fac tocmai acum la batranete fara leac de adapost? 155 . Femeia lui Ipate si cu baba. Apoi Ipate li da de baut pana le ameteste pe amandoua.Ei.Nevasta hai! alta-i nu-i de facut dacet sa insomoltacim motanul ista al meu cu niste petece. soi rau ce este ea! .Atunci baba zice: . zise baba. matusa.Sa vedem. si se duce alaturea la nunta. ei! Acu-i acu.Aceasta nu-i vreun lucru pan' pe acolo. lasa pe drumet singur in casa. . sa ne intoarcem iar din urma. Las-o intai sa vie acasa. am s-o dau dracului de pomana. pana nu stiu ce. Acum. si cum ajunge. si pe inserate si vina la dansa cu copilul in brate.Ei. asta s-o facem. ti-am spus eu. s-o face pe femeie sa alunece cu mintea! . cum ii el suparacios. Si cum sta baba impietrita. s-o facem. copila hai. si cum intra in casa. ii iese inainte de la poarta. nevasta hai-zise baba-ce pacat mi-am gasit cu tine! Dracul stie ce fac. casa are sa se topeasca. cum il vede viind. Si cand or gasi motal scrum au sa creada ca a ars copilul. sa-l punem in albiuta si sa apoi sa dam foc casei pe dinauntru. sa iei baietul cu albie ci tot si sa vii cu dansul la mine. ori ba? . sa nu faci una ca asta. cum ii auzi asta. care ti-am spus eu. Chirica. Vai de mine.S-o facem.Matuse . . iar noi a ne boci in gura mare si a striga: foc! foc! Si pan-or sari oamenii de la nunta. Ia du-te in casa. nici tu drumet nici tu nimica! Atunci odata incep ele a se boci inadusit si a se bate cu pumnii in cap. trage pe nevasta lui Ipate deoparte. Dar stiu eu ce-i de vina aici. si atunci ii vedea dumneata ce lucru de femeie are sa iasa dintr-insa. mai Chirica: acuma vad eu ce poate femeia. Tu. cam inspre sara. De acum nu mai traiesc nici un ceas cu dansa. insa fara nici un folos! Mai iscodeste si harca pe ici pe colea sa vada n-a putea afla ceva despre copil. dracul ii da una in gand. Mai stii de unde sare iepurele? Mai ales ca barbatu-sau nu este aici. stapane. cand se trezesc din ameteala. ca sa fie mai bine? .Ba nu.Ba nu. dupa cum il invatase Chirica.ia incolo la baba cea de alaturea.Ca bine zici dumneata. ca femeia dumitale e una dintre cele mai bune femei. incepe a se chicoti si a spune de la nunta multe si marunte. Si atunci barbatu-tau. minciuni. are sa zica de la o vreme sa ieie baietul sa sa-l dai . dar copilul parca intrase in pamant. si poate s-o tamaduim. face cum i-a zis ea.

Ia mai bine s-o cinatuim. Si cum porneste acesta. pana nu stiu ce. Apoi asaza pielea la loc. de-acum ia femeie cumsecade. numai i s-a inclestat gura si a inghetat de frica. Pe drum. si pe loc se tamaduieste. numai iaca ca intra si Chirica pe usa. vara-te ici in sacul acesta. Dupa aceasta zise: . si apoi ea da drumul argatului sa se duca inapoi. ce-am patit…Copilasul nostru nu mai este! Si-i spune toata intamplarea. zicand:una. cand a mai vazut si asta.Vai de noi si de noi copilasul nostru. Iara ele plangeau de udau pamantul. mai femeie. si cand vom ajunge acasa intai am sa spun barbate-meu ca aici sunt niste buci de la mamuca pentru facut saci. dau ele foc casei. Barbatu-meu e cum e painea cea buna si te-om avea curat ca pe o mama. o apuca cu clestele s-o da afara. cum a ars! Oamenii vazandu-le zbuciumandu-se asa. dupa horn.Matisica. ca am sa te ieu cu mine si-i trai pe langa noi ca banul cel bun. Atunci Ipate odata mi t-o infasca de cozi.O crezi. pune el ce pune pe rana. nevasta lui Ipate lasa toate cele in car si se duce de-a dreptul in casa plangand. S-odata se duce Chirica la casa de alaturea si aduce copilul. si pana la urma cand sar oamenii. au inceput care dincotro sa le mangaie. Femeia lui cum il vede. incepe a i se tangiu si lui. Femeia lui Ipate cum il vede. Dar Chirica dupa ce o asculta zice: . doua. si zice: 156 . ca de-om trai vom fi noi harnici sa mai facem copii. Da cu cine sa te sfatuisti? Pesemne asa a fost sa fie de la Dumnezeu! Si cum vorbeau ei. Pune-o jos. o tranteste la pamant s-o tine bine. numai s-o cam tii din frau si sa-i retezi unghiile din cand in cand. cum pot. aratandu-se cu mare parere de rau pentru asta cumplita nenorocire. caci nu are incotro. ce spune? Nu te mai uita in gura ei. incepe a boci si a zice: . Iara Chirica incepe a-i numara coastele din stanga. ia. stapane.Lasa. pune dalta. trei. Ipate si pica in loc.Stapane. Femeia lui Ipate. tranteste cu ciocanul. Baba asculta si se vara in sac. dupa cum se intelese cu baba.. cu un ciocan. Atunci femeia lui Ipate si cu argatul tatane-sau tabarasc sacul. matusa draga. sa-i scoatem costita aceea. femeia lui Ipate zice babei: . il pun intr-o casoaie pe cuptor. Si a doua zi tatal femeii lui Ipate trimite un argat al sau cu carul cu boi sa duca si pe baba si pe fiica-sa la barbate-sau acasa. sa gaseasca pe barbatu-sau si sa-i spuna cele intamplate. Insa acolo. barbate.Nu te ingriji de asta. Atunci baba se indupleca.Vai de mine si de mine. Si aceasta numai pana sa duce de la noi un ticalos de argat care-l avem. ca nu cumva sa-ti puna coarne. Atunci Chirica saruta mana lui Ipate. c-o dalta si c-o pareche de clesti in mana. Si cum ajunse acasa si trag carul in ograda. si cand la a patra.nici Ipate nici Chirica nu erau acasa. zicand: . Ipate atunci ii zice: . si casa si motan si tot se facuse scrum. ca chiar azi i se implineste.

si nu-mi tot spuneti cai verzi pe pereti. s-a izbavit Ipate si de dracul si de baba. Ramai de acuma sanatos. numai pentru un bot de mamaliga de pe tesitura din padure si pentru un putregai de capatai ce-mi trebuie sub talpa iadului. traind in pace cu nevasta si cu copiii sai. Femeia lui Ipate incepe a tipa grozav si a zice: .Ei. pentru ca l-a cocolit asa de bine. si sa le spui altora. ca eu ma duc de unde am venit dar sa sti de la mine. care era asa si nu asa. si nu-l lasa! Caltii de la mumuca mi i-a luat…Din ce om face noi saci? Ipate nu avea acum grijile acestea. si numai motanul ei din aceea lume ii plangea de mila. si nu stia unde l-ar gasi sa-i multumeasca pentru atatea binefaceri ce primise de la dansul. El era mahnit pentru pierderea lui Chirica. paziti-va mai bime treaba. stapane.Ia. barbate. Si iaca asa oameni buni.. Si dupa aceea.Alearga dupa dansul. iaca chiar azi s-au implinit anii de slujba. ca eu sunt Stan Patitul! 157 . care era bunatate de baiat. cand ii spunea cumva cineva cate ceva de pe undeva. ca te-a slujit un drac trei ani de zile. Dar Chirica era tocmai in iad si se desfata in sanul lui Scaraoschi iara codosca cea de baba gemea sub talpa iadului. Ipate flutura din cap si zicea: . Atunci odata si infasca Chirica sacul cel dupa horn cu baba cu tot si se face nevazut.

caci poimaine dimineata va trebui sa plecam. doar ca li se face scarba de noi.Mama. va fi vizitata de niste oameni de stiinta. si noi ne-am gandit la asta. puiul meu. care. 158 . doar micutul liliac despre care era vorba in aceasta poveste nu era afectat de loc. in asemenea hal incat sa renunte la ideea de a ne coloniza pestera. Iar noaptea plecau cu totii la vanatoare. mai ales daca ei lucreaza ziua. pana fac eu bagajele. niste seismologi (oameni care se ocupa de studiul cutremurelor). gandeste-te. . tata nu a putut sa doarma deloc in ultimele trei zile ( sa ne aducem aminte ca liliecii dorm in timpul zilei! ). sa cerceteze daca aceasta poate fi folosita pentru niste experimente stiintifice. pestera asta.. el a intrebat-o pe maica-sa: .Dragul meu Pipistrello. iar pestera liliecilor era primul loc vizat. Ce s-a intamplat? . suntem atata de ingrijorati. Dar oamenii sunt atata de mari.. Ei avand avantajul puterii.Mama.Nu . dar n-ar trebui sa ne fie frica de ei. stiau liliecii. iar noi vanam noaptea? Le e frica de noi? . care vor sa isi instaleze la noi in pestera un seismograf. Lasa-ma sa ma gandesc pana maine. vor incerca sa ne omoare sau sa ne goneasca de aici. noi nu avem nici o putere. Ne e frica tuturor ca vom fi dati afara. cu doua picioare si fara aripi. nu le e frica. si alta pestera in acesti munti nu mai exista. liliecii si-au dat seama ca o convietuire pasnica intre ei si oameni era imposibila. in care am locuit toata viata. in pestera a aparut zvonul ca o echipa de oameni de stiinta va veni in pestera. La un moment dat. si sigur voi gasi o solutie! Mama pipistrelului l-a privit oarecum neincrezatoare si i-a zis: . Toata lumea era foarte ingandurata si speriata. mai ales ca din expeditie facea parte si o femeie.. si la fel parintii si bunicii nostri.POVESTEA MICULUI LILIAC PIPISTRELLO A fost odata ca niciodata un mic liliac care locuia impreuna cu parintii lui intr-o frumoasa pestera din munti. caci eu sunt sigur ca ii putem speria. In acea pestera locuiau cateva sute de lilieci. De aceea. Dar daca vrei tu.Dragutul meu Pipstrello. erau dusmanii lor cei mai mari.. Cei care stiau mai multe auzisera ca un grup de patru oameni urmau sa vina in munti peste doua zile pentru ca cauta un loc unde sa isi instaleze un laborator. mama. care toata ziua dormeau sau se uitau la televizor. Pentru ca nu erau chiar prosti. . care dorm noaptea si merg la vanatoare ziua). In fata oamenilor (care sunt niste creaturi foarte mari. de ce toata lumea este atata de agitata? Uite.. incat n-are cum sa le fie frica de niste animale atata de mici.Dar de ce crezi ca ne vor da afara din pestera? Crezi ca ii deranjam . Intr-o buna zi.

neputand sa doarma. batranul a prezentat ideea micului Pipistrello. si s-au bagat cate 50 de lilieci sub fiecare cearceaf. sa studieze cum de apar stafiile: dar eu cred ca daca ii speriem destul de tare. Au lucrat toata noaptea. si s-au hotarat sa treaca la actiune incepand cu acea seara (sa ne aducem aminte ca ei nu puteau sa iasa pe lumina). dar o solutie trebuie sa fie. poate vor reveni intru-un numar mai mare. Ca sa semene cu fantomele. metoda asta poate fi si periculoasa: daca i-am speria doar putin. la fel ca si micul Pipistrello. iar ei sunt mari. Din cate am studiat eu despre oameni. Liliecii i-au lasat sa inainteze putin. trebuie sa ne folosim de frica lor fata de fenomenele irationale. Dimineata. Au intrat in curtile oamenilor si au luat de pe sarmele unde stateau la intins toate cearceafurile pe care le-au gasit. Si s-a dus sa il caute pe inteleptul pesterii. Oamenii de stiinta s-au speriat.Ai dreptate. Stiu ca noi suntem mici. pipistrelul se gandea la o solutie.. Totusi. Dimineata urmatoare. care. Asa ca seara. au decupat din cearcafuri niste ochi. .Este o idee buna. au aprins lanternele si au intrat inauntru. cand s-au intrunit toti liliecii sa vada ce e de facut. iar liliecii au traiti fericiti in pestera lor. nu putem sa ii speriem atata de usor. ei sunt niste fiinte foarte rationale. Micul Pipistrello a devenit seful lor. dar ce putem face sa le bagam spaima in oase? . 159 .Toata ziua.Am o idee. Le-au dus in pestera si au inceput sa faca repetitii. din care au invatat tot felul de trucuri. Toti au fost de acord. Ei nu s-au mai intors niciodata acolo. cum sa ii sperie pe oameni. ca sa ii speriem. si au exersat niste miscari astfel incat cearceaful sa para o stafie. cand echipa de cercetatori a ajuns la pestera. Altul chiar a facut pipi pe el. iar a doua zi dimineata erau capabili sa bage groaza in oricine cu cele patru fantome pe care ei le creeasera. . caci s-a dovedit a fi o minte ascutita si un spirit curajos.Inteleptule. micutule. Apoi. intai au cautat la televizor cateva filme de groaza. apoi au iesit la iveala facand si un zgomot asurzitor. toti liliecii au iesit din pestera si au inceput sa zboare spre satul cel mai apropiat. si.. a strigat deodata Pipistrello: ce-ar fi daca le-am baga in cap ca pestera este bantuita de stafii? . un batran liliac cu ochelari cu rama groasa. Cei doi care nu lesinasera i-au luat pe cei doi lesinati si au iesit afara fugind de mancau pamantul. oamenii n-o sa mai calce in pestera noastra. ba chiar femeia si unul din ei au si lesinat de frica. nu putea dormi. a admis intr-un tarziu liliacul cel batran. ba chiar paranormale. m-am gandit toata ziua si am venit sa te intreb cum anume putem sa ii speriem pe oameni.

Doamne! tare mai erau doriti sa aiba macar unul. din pricina ca n-aveau copii. un bordei ca vai de el. Ba de la o vreme incoace. neputand iesi din glod. si le tiuiau urechile. asa plin de glod si de alte podoabe cum era.Stiu. o rupe de fuga si purceii dupa dansa. se scula a doua zi des-dimineata. mai babusco. ce odor ti-am adus! Numai sa-ti traiasca! Un baiet ochios. nici vreo scofala mare nu era de dansii. satul si el de atata singuratate si dorit sa aiba copii. Mosneagul degraba il prinde.Asa este. si porneste cu dansul spre casa. dar a fi om.Ia mane dimineata. sa te scoli si sa apuci incotro-i vedea cu ochii.zise mosneagul . caci tipenie de om nu le deschidea usa. ofta din greu si zise mosneagului: . ma baba.POVESTEA PORCULUI Cica era odata o baba s-un mosneag de o suta de ani si baba de nouazeci. uratul ii manca si mai tare. Doamne! . mai baba. care sedea tologiti in glod si de paleau la soare. dar pana la una alta. dar in sfarsit orice alta jivina a fi. nu cred ca mai este vreun Doamne-ajuta. zice: . cum s-a amiji de ziua. Doamne! De cand suntem noi. si de ti-a iesi inainte intai si-ntai.Slava tie. de urat ce le era. mosnege. inca nu ne-a zis nimeni: tata si mama! Oare nu-i pacat de Dumnezeu ca mai traim noi pe lumea asta? Caci fara copii. Si cum ajunge acasa. . ia traista in bat si face cum i-a zis baba… Porneste el si se duce inainte pe niste ponoare.Doamne. de nu se mai poate! Iti samana tie. Scroafa. Mosneagul. baba. asternute pe laiti. . si acela sa fie copilul nostru. Si. ce putem noi face inaintea lui Dumnezeu? . sprancenat si frumusel. cum vede pe mosneag ca vine asupra ei. si atata era tot. mai rapanos si mai rapciugos. sedeau singuri-singurei cuc. Si numai ce iata ca vede in bulhac o scroafa cu doisprezece purcei. stii ce am gandit eu astanoapte? . caci cat era ziulica si noaptea de mare.Iaca. Vom crest-o si noi cum vom putea. rupta bucatica! Acum pune 160 . ramase pe loc.Apoi da. il baga in traista. daca mi-i spune. pana ce da peste un bulhac. mosnege. vad bine. si amandoi batranii acestia erau albi ca iarna si posomorati ca vremea rea. . S-apoi pe langa toate acestea. niste toale rupte. indata incepe a grohai. pune-o in traista s-o ada acasa.ca pot sa duc si babei mele o mangaiere! … Mai stiu eu!… Poate ori Dumnezeu ori dracul i-a dat in gand ieri noapte una ca asta. parca erau bolnavi de ciuma. Numai unul care era mai ogarjit. da sarpe. sarmanii! In una din zile.

asa cum ti-am povestit.Ei. ea tinea una si buna . ca totdeauna: . ca peste cateva zile il scoase din boala. mititelul!… . de gras si invalit ca un pepene. pe toti i-a taiat. mosnege? .Si asta-i veste rea. ce zici? Bune vesti sunt acestea? Ba si imparatul cica s-a bolnavit de suparare! 161 . il trage frumusel cu untura din opait pe la toate incheieturile.D-apoi iaca de ce. ca mult mai inadusi cu dansul! De am avea pane si dare pentru noi. ca si noi… ba poate si mai nevinovat sarmanul! Apoi sprintena ca o copila. aceluia ii da fata.Ce sa stiu.nu rade: ca aista-i faptura lui Dumnezeu. cred ca ti-a incrancina si tie carnea de pe tine. il scalda. mai baba. pregateste de scaldatoare si fiindca stia treaba mositului. surla. cu cojite. de hazliu. mai baba. Dar in gandul sau: "Da manca-l-ar brana sa-l manance. cum stii tu ca se grijesc baietii.Mosnege – zise baba – nu uita sa aduci si niste roscove pentru ist baiet. mai baba. Sa-i fi zis toata lumea ca-i urat si obraznic. asculta: Imparatul a dat de stire prin crainicii sai in toata lumea.de lautoare si grijeste-l. ce mai stii de pe la targ? . dupa sum s-a hotarat. targuieste el ce are de targuit si cand vine acasa. ca tare a fi dorit mititelul! . cine mai stie de pe unde. il strange de nas si-l sumuta. ca de ce am auzit eu mi s-a suit parul in varful capului. face degraba lesie. ca nu-i numai atata. .D-apoi ingaduieste putin.ca baiet ca baiatul ei nu mai este altul! Numai de un lucru era baba cu inima jignita . de pe o parte si pe de alta. ma baba. si n-a izbuti sa faca podul. mosnege? Vai de mine! .Bine. ca dupa cum vezi ii cam colbait. si cu tarate. purcelul incepe a se infiripa si a creste vazand cu ochii. de-ti era mai mare dragul sa te uiti la el… Iara baba nu stia ce sa mai faca de bucurie ca are un baiat asa de chipos.Mosnege. baba il intreaba. mosnegul voieste a merge la targ sa mai cumpere cate ceva. mosnege. mosnege! -zise baba . ia purcelul. . un pod de aur pardosit cu pietre scumpe.Dar de ce. ba cica-i mai da si jumatate din imparatia lui. mosneagul se duce la targ. Si imparatul. Si cica pana acum o multime de feciori de crai si de imparati. si fel de fel de copaci. au venit si nici unul din ei n-a facut nici o isprava. Si cand ti-oi spune pana la sfarsit. si in copaci sa cante tot felul de paseri. apoi as lua campii!" In sfarsit. care nu se mai afla pe lumea asta. da sa nu-l mai indop si pe dansul cu bunatati… Cand m-as potrivi eu babei la toate cele. de la casa aceluia si pana la curtile domnesti. fara crutare. de le plange lumea de mila! Apoi. ca sa nu se deoache odorul! Apoi il piaptana si-l grijeste asa de bine. aceluia pe loc ii taie capul. Iar cine s-a bizui sa vie s-o ceara de nevasta. Intr-una din zile. ca oricine s-a afla sa-i faca.ca nu putea sa le zica mama si tata. . mai baba? Ia nu prea bune vesti: imparatul vrea sa-si marite fata.

mosule? . si.Da ce vrei. se duce cu pieptul deschis drept la palatul imparatului. Baba atunci. Doamne! mare slava ar mai dobandi in lume! Cand vorbeau batranii.Tata si mama! eu il fac. luminate si prea puternice imparate. isi piaptana barba frumos. asculta ce spun ei si numai pufnea din cand in cand. uitandu-se tinta in ochii lor. cu ratul in sus. Mosneagul zise atunci ingaimat: . tata. nu te infricosa.Ce voiesti de la mine. cauta-ti de drum si nu umbla cu gargaunii in cap. sa va aduc la cunostinta mariei voastre ca el. faca-l. . mai baba. si-a venit in sine.Bune-s si acestea. dragul tatei?! . ca stiu c-ar incaleca pe nevoie si. de feliu. vazand pe mosneag. si du-te la imparatul de-i spune ca ei ii fac podul. ca mare jale si alean or fi mai ducand mamele lor pentru dansii! Mai bine ca al nostru nu poate vorbi si nu-l duce capul ca pe altii la atatea iznoave. se uita prin bordei in toate partile sa vada pe unde a iesit acel glas. drag! Nu-ti pune capul in primejdie! Si pe noi sa ne lasi tocmai acum. . gandind ca-i uciga-l crucea. mosule? . Si cum ajunse in targ. Atunci mosneagul.D-apoi ai sa-l poti face. apoi mergi de-ti ada feciorul incoace. Baba atunci a ametit de bucurie: mosneagul insa. poate sa va faca podul.Despre asta n-ai grija. Si cum sfatuiau batranii ei intre ei despre aceasta. straini cu inima arsa si fara nici un sprijin. mosnege: si atunci fata si jumatate din imparatie mea ale lui sa fie. venindu-si in fire. apoi iese din casa si porneste spre imparatie. auzind ca aveti fata de maritat. s-a speriat si . atunci… poate-i fi auzit ce au patit altii. nemaiavand ce zice. Insa godacul iar a strigat: . mai de vita decat dansul? Daca te prinzi asa. ca esti cu mine… Numai du-te si vorbeste imparatului ce-am spus. mi sa rupe inima din mine. Un strajer.. din partea lui. ca eu sunt!… Ci trezeste pe mama. Strajerul. stiind porunca. ci ia mosneagul si-l duce inaintea imparatului. Iara de nu. cand ar avea cineva un fecior care sa faca podul si sa ia pe fata imparatului. cica. . dar nevazand pe nimeni. ia toiagul batranetilor in mana. numai iaca se aude sub vatra: .Daca poate sa-l faca. ca traind si nemurind ai sa vezi cine sunt eu. uimit. il intreaba: .Sa traiti multi ani cu bine.Of! mosnege of! boala imparatilor e ca sanatatea noastra! Numai despre fetii de imparat ce mi-ai spus. purcelul sedea in culcus. cum vede pe mosneag ca sta acolo il intreaba: .Nu te ingriji mamuca. saruta baietul si-i zice: . nu mai lungeste vorba. intr-un cotlon sub vatra. 162 . Feciorul meu.Tata. da buna ar fi si aceea.Dragul mamei. Iara de nu. m-a trimes.Ia am treaba la imparatul: feciorul meu se prinde ca i-a face podul. Imparatul.

Si daca maine dimineata n-a fi podul gata. da un ropot pe sub laiti. Doamne! multa minte iti mai trebuie.Hai cu tata. sa ma vada imparatul! Baba atunci incepe a se boci si a zice: . de bucurie. se pleca pana la pamant. Abia ajung ei la portile palatului imparatesc.D-apoi acesta mi-i feciorul care se prinde c-a face podul imparatului. si cat colea. cum e treaba porcului. maria ta! . cauti pricina. mosule? Zise unul din ei. om batran. . raspunse mosneagul. inaltate imparate. . baiete.Fereasca Dumnezeu. spune fecioru-sau ce a zis imparatul. Si cum ajunse acasa.Da bine. ca chiar el. cand ai venit in cele rand. mosule. pe de o parte i-a venit sa rada. si tot de o moarte are sa moara cineva.Hai! ia-ti porcul de aici si iesi afara. Se vede ca ti-ai urat zilele! . . zisera strajerii. apoi iese si porneste spre casa. parca erai in toate mintile. se pleca pana la pamant si sta la usa smerit. vazand asa de mare obraznicie. zise un strajer batran. si strajerii. daca va mai aduceti aminte. ce-i scris omului. sa cuget eu. iara pe de alta se tulbura grozav si zise: . mosnege. .Se vede ca eu nu mai am parte in lumea asta de nimica! Pana acum m-am chinuit de l-am crescut si l-am scos din toata nevoia si acum… parca vad c-am sa raman fara dansul! .Haidem. tatuca. Atunci imparatul. ia mai bine paziti-va gura si dati de stire imparatului c-am venit noi. luminarea voastra. auzind aceste chiar din gura imparatului.Doamne. Intelesu-m-ai? 163 . dar acum te visezi. mosule.Da ce-i acesta. ca acesta mi-i flacaul despre care v-am spus mai daunazi ca m-a trimes la maria voastra. Strajerii atunci se uita lung unul la altul si strang din umeri… Apoi unul din ei vesteste impatatului despre venirea noilor petitori: mosneagul cu purcelul sau!… Atunci imparatul il chema inaintea sa. s-aducem nora mane-ta! Purcelul atunci. cu lumanarea.Dumneata.D-apoi asa nadajduim in Dumnezeu. in frunte-i este pus. mai da un ropot pe sub laiti. Iara purcelul calca inainte pe covoare grohaind si incepe a muslui prin casa. incep a se uita unul la altul si a pufni in ras. ca sa-si aduca feciorul. de umbli cu porci dupa tine? Si cine te-a pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc? . mergea in urma lui grohaind si musluind pe jos. . Mosnegul cum intra. apoi se ia dupa mosneg. cum il vad.D-apoi asta nu va priveste pe dumneavoastra.Apoi da. are sa-ti steie capul unde-ti stau picioarele. mosnege. mai rastoarna cateva oale cu ratul si zise: . cum vedem noi.Si el are sa-mi faca podul? . Purcelul atunci plin de bucurie incepe a zburda prin bordei. ziua in miaza-mare.Mosneagul. la una ca asta! D-apoi sa avem iertare. .

a zis in inima sa: "Daca asa au vrut cu mine parintii si Dumnezeu. baba si mosneagul se trezesc imbracati in potira imparateasca si toate bunatatile de pe lume acum erau in palaturile lor. Iara daca s-a intampla – sa nu banuiti. s-au bucurat cu bucurie mare si intreband-o despre gospodarie si barbat. s-au facut ca doua suluri de foc. mult ras si mare nedumerire se mai facuse la palat si in toate partile despre o astfel de batjocura nemaipomenita. i-au placut palatele si socrii. dar mai pe urma strangand ea din umeri. puternice imparate! – dupa dorinta luminarii voastre apoi atunci sa ne trimeteti copila acasa. si nevasta lui s-a deprins cu dansul. despre ziua au adormit. Si catra sara. Si podul cu toate cele poruncite erau acum gata. sanchi. dupa obiceiul sau. Si zicand acestea.Vai de mine. Atunci imparatul incepu s-o sfatuiasca. si incepu a se vaicara si a zice: . le daduse acum pe toate pe una. in paza carora l-a dat imparatul pana a doua zi. la culcare. ca sa vada ce poate fi una ca asta?… Caci multa vorba. grozav s-au speriat! Si temandu-se imparatul sa nu i se intample ceva de rau. Purcelul toata ziua musluia prin casa. Iara purcelul atunci s-a suit binisor pe laita. apoi asa sa ramaie!" Si s-a apucat de gospodarie. Tot in acea vreme si la imparatie strajnica zvoana s-a facut. La vreo doua saptamani. maria voastra. cat era de imparat. s-a dus sa-si mai vada parintii. ci ei m-au adus pe mine. iese si porneste spre casa. si insusi imparatul cu sfetnicii sai. de la bordei pana la palatul imparatului. Iara bordeiul mosneagului se prefacuse intr-un palat mult mai stralucitor decat al imparatului! Si deodata. vazand aceasta mare minune. Mosnegii s-au ciondanit cat s-au ciondanit si. pe baba o si apuca un tremur de spaima. se pleca dupa obicei. iar pe barbat l-a lasat acasa. M-am luat dupa capul tau cel sec. ea a spus tot ce stia. ajungand mosneagul si cu purcelul acasa. a facut sfat si a gasit cu cale sa deie fata dupa feciorul mosneagului.Milostiv este Cel de sus. si nici macar aceea nu era cea buna: frica! Nunta n-a mai facut. tanara imparateasa. iar noaptea. urmat de cativa ostasi. iar cand a dat cu ochii de mire. lepada pilea cea de porc si ramanea un fecior de imparat foarte frumos! Si n-a trecut mult.. si sufland odata din nari.Inca mai ai gura sa intrebi? Acestea-s faptele tale. zicand: 164 . de nu-i mai era acum asa de urat ca dintai. Si iaca in ce ghinion am intrat! Ca n-am adus eu ostasii. caci cu cine era s-o faca? Fata imparatului cum a ajuns la casa mirelui. Caci imparatul. mosnege! da ce foc mi-ai adus la casa? Mie ostasi imi trebuiesc? . Iara purcelul zburda si se tologea pe covoare in toate partile. si m-am dus pe coclauri sa-ti aduc. copil de suflet. a spart o fereastra de bardahan. Si capului meu se vede ca pana mane dimineata i-a fost scris sa nu mai steie unde sta! Purcelul umbla musluind prin casa dupa mancare si nici o grija n-avea despre incurcatura ce facuse. cat era ei de ingrijiti. cuprinsa de dor. isi ia purcelul. si de indata o si trimete. caci nu-i da mana sa iasa cu dansul… Parintii. pe loc a incremenit. cum au vazut-o.

Si cand a vazut aceasta mare nenorocire. mama. de nu se stie ce s-a facut. Si cand dormea barbatu-sau mai bine. au inceput a o mustra. atunci sa se nasca pruncul din tine. ce fel de viata ai sa duci tu. m-ai nenorocit si pe mine. ca sa nu patesti vreo nenorocire! Caci dupa cum vad eu. si a dat-o in foc. are marturisirea despre vechimea ei. de mai inainte.Alei! femeie nepriceputa! Ce ai facut? De te-a invatat cineva. Si trebuie sa fie ceva neinteles de mintea noastra. si atunci ai sa te mantui de dansa! . rau cap ai avut! Atunci ea deodata s-a vazut incinsa peste mijloc cu un cerc zdravan de fier. ca ei n-au cu s-o tie. cu lacramile in ochi si a-i zice cu asprime sa se duca unde stie. Atunci batranii. sa iei pilea cea de porc si s-o dai in foc ca sa arda. deodata s-a starnit un vant naprasnic si venind un vartej infricosat. iara de ai facut-o din capul tau. Si aici. a sarit drept in picioare si s-a uitat cu jale la soba. Atunci se aude din launtru un glas de femeie batrana. Si atunci mama sfatui pe fata cu totul de altfel: . Atunci podul cel minunat indata s-a stricat si s-a mistuit. a zis Doamne-ajuta! si porni incotro a vazut cu ochii.Draga mamei. omul acesta. ce sa faca si incotro sapuce? Sa se duca la parinti? . a batut la poarta.nu avea cele trebuitoare si-i era lehamite de mustrarile socrilor. are mare putere. de unde o punea el. a ridicat pe ginerele imparatului in sus si s-a facut nevazut. rau ti-a priit. de vreme ce a facut lucruri peste puterea omeneasca! Dupa aceea au iesit amandoua imparatesele in gradina ca se plimbe. atunci sa stii ca ma cheama Fat-Frumos si sa ma cauti la Manastirea de Tamaie. prefacandu-se in soric ars apoi in scrum. iara palatul in care sedeau mosnegii si cu nora. de ia nenorocit si cazaturile istea de batrani. sau ce o fi el.Cine-i acolo? 165 . iaca mie nu mi-a venit in cap una ca asta… Si cum s-a intors imparateasa cea tanara acasa. Si hotarandu-se astfel. zicand: . a mers tot inainte prin pustiuri un an de zile pana ce a ajuns intr-un loc salbatic si cu totul necunoscut. vazand o casuta tupilara si acoperita cu muschi. cu toate bogatiile si podoabele din el s-a schimbat iarasi in saracaciosul bordei al mosneagului. incat barbatul pe loc s-a trezit inspaimantat..se temea de asprimea tata-sau si de sugubata defaimare a oamenilor! Sa ramaie pe loc? . Si s-a facut in casa o duhoare asa de grozava. ea a luat pielea cea de porc. iar barbatu-sau i-a zis: Cand voi pune eu mana mea cea dreapta pe mijlocul tau. vazand aceasta mare nenorocire si pe nora lor in asa hal. In sfarsit s-a hotarat a se duce in toata lumea sa-si caute barbatul. a lacramat zicand: . daca nu poti sa iesi in lume cu barbatul tau? Eu te sfatuiesc asa: sa potrivesti totdeauna sa fie foc zdravan in soba. Ea vazandu-se acum asa de nenorocita si horopsita. Si a mers ea. Cum a sfarsit de zis aceste.Ca bine zici. si cand a adormi barbatu-tau. a si poruncit sa-i faca un foc bun in soba. pentru ca ai ascultat de sfaturile altora.Draga tatei! Sa nu cumva sa te impinga pacatul sa-i faci vreun neajuns. Atunci perii de pe dansa au inceput a parai si pielea sfarai.

Si facandu-i-se mila de aceasta nenorocita si zdruncinata fiinta.Se vede ca vreun blestem al lui Dumnezeu sau altceva asa trebuie sa fie. a mers si iar a mers un an de zile. si a indreptat-o si ea. . Si atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul. Si aici i s-a intamplat ca si la Sfanta Miercuri. Si fiind insarcinata pe al treilea an. si intrebandu-le despre Manastirea de Tamaie. aproape de chilioara mea. tot prin locuri salbatice si necunoscute. Sfanta Duminica. de nu ai parte de ceea ce cauti. a strigat si Sfanta Duminica o data din rasputeri si indata s-au adunat toate vietatile: cele din ape cele de pe uscat si cele zburatoare. cu multa bunatate si blandete. . la nevoie. Caut Manastirea de Tamaie si nu stiu in care parte a lumii se afla! .Ia pacatele mele m-au impins. si ia mai dat inca o furca de aur care toarce singura si i-a zis cu binisorul: pastreaz-o ca ti-a prinde bine. Si acolo drumeata pornind chiar in acea zi. s-a aratat cu mare parere de rau. de ai nimerit tocmai la mine. nici prin cap nu mi-a trecut vreodata. ca nu li s-a intamplat sa auda macar vorbindu-se vreodata despre aceasta. Atunci drumeata a oftat din greu si a zis: . dar neavand nici o putere a dat drumetei un corn de prescure si un paharut de vin. . necum om pamantean. Sfanta Miercuri auzind aceasta.Se vede ca tot mai ai o leaca de noroc.Om bun. iara de esti om rau. cu mare greutate a putut sa ajunga pana la Sfanta Duminica. dar ca te afli in lumea asta. prin niste pustietati si mai grozave decat cele pana aici. ca sa-i fie pentru hrana la drum. Si drumeata pornind. femeie hai!? Ca pasare maiastra nu vine pe aici. maicuta. fiica mea! Caci aici este capatul unei lumi necunoscute inca 166 . a mers iarasi un an de zile. Si toate au raspuns ca dintr-o singura gura. . maicuta.Eu sunt. maicuta! Atunci i se deschide poarta si drumeata intra inauntru. la sora-sa cea mai mare. un drumet ratacit.Da ce vant te-a adus si cum ai putut razbate prin aceste locuri. daca stie vreuna dintre ele in ce parte a lumii se gaseste Manastirea de Tamaie.De nume am auzit. Eu sunt Sfanta Miercuri.De esti om bun. de-i fi auzit de numele meu.Vezi? Tot de noroc sa te planga omul! Apoi Sfanta Miercuri a strigat o data cu glas puternic si pe loc s-au adunat toate jivinele din imparatia ei. numai ca Sfanta Vineri i-a mai dat si o vartelnita de aur care depana singura. ca am o catea cu dintii de otel si de o-i da drumul te face mii farame! . Apoi a indreptat-o la sora-sa cea mare. au raspuns toate cateodata ca nici n-au auzit macr pomenindu-se de numele ei. Atunci Sfanta Duminica a oftat din adancul inimii. pana ce cu mare greu ajunse la Sfanta Vineri. s-a uitat galis la nenorocita de drumeata si i-a zis: . departe de pe locurile acestea.. Si Sfanta Duminica a primit-o cu aceeasi randuiala si tot asa de bine ca surorile sale. la Sfanta Vineri.

viclenie si rautate nu-i cu putinta sa povesteasca limba omeneasca! Si in sfarsit. ciocarlane. unde trebuie sa se duca trei zile de-a randul. si el si-a dat drumul cu dansa pe o alta lume.Daca-i asa. Ii arata apoi o fantana. unde era un rai si nu altceva! . cu tipsia si cu closca cu puii de aur. au trecut peste nenumarate tari si mari. batuta cu pietre scumpe si cu puii tot de aur. stapana. atunci indata ciocarlanul o lua pe aripioarele sale si o ducea. cu vartelnita. care indata a si pornit. apoi acum indata ia pe aceasta femeie. ca sa-i fie hrana pana la Manastirea deTamaie.de mine si oricat ai voi tu si oricare altul sa mai mearga inainte de aici. si o closca tot de aur. Aici calatoarea s-a suit iar pe aripile ciocarlanului din care abia mai putea falfai. este cu neputinta. ca inca esti nemernica pe aceste locuri si tot n-ai scapat de primejdii! zise ciocarlanul. cand el pe sus. Si cand ciocarlanul pe jos. ii spuse cu cine are sa se intalneasca si ce sa vorbeasca. nu cumva stii unde se afla Manastirea de Tamaie? . si prin codri si pustuietati asa de ingrozitoare in care fosgaiau balauri. o povatuieste ce sa faca. care stateau cu gurile cascate.Iaca Manastirea de Tamaie! zise ciocarlanul. Si atunci numai iaca un ciocarlan schiop se vede viind cat se putea. vidre cate cu douazeci de capete si alta multime nenumarata de ganganii si jiganii inspaimantatoare. vasiliscul cel cu ochi fermecatori. Acolo se afla Fat-Frumos pe care-l cauti tu de atata amar de vreme.Ma supun cu toata inima la slujba mariei voastre. cum sa nu stiu. cu mare greutate si zbucium. daruite de cele trei surori: Sfanta Miercuri.Da. cand ea pe jos. cum ii stii tu si povatuieste-o cum a fi mai bine. Si sovalc. Atunci ciocarlanul oftand a raspuns cu smerenie: . cu furca. aspide veninoase. du-o numaidecat acolo. sovalc! Se infatiseaza inaintea Sfintei Duminici. se uita mai cu bagare de seama si indata cunoaste podul cel minunat din cea lume si palatul in care traise ea cu FatFrumos asa de putin si indata i se umplura ochii de lacrimi de bucurie. sovalcaind.Tu. rand pe rand. despre a caror lacomie. Apoi Sfanta Duminica a dat si ea drumetei un corn de prescure si un paharut de vin. Nu cumva ti-i cunoscut ceva pe aici? Atunci ea. . sovalc. stapana? Ca doar pe acolo m-a purtat dorul de mi-am frant piciorul. desi ii fugeau ochii de atatea straluciri. dupa atata amar de truda si primejdii. Si cand biata drumeata nu mai putea nici pe jos nici pe sus. desi este foarte cu anevoie de mers pana acolo. Si tot asa mergand ei inca un an de zile. 167 . cand drumeata pe sus. numai si numai sa-i inghita. au izbutit sa ajunga la gura unei pesteri. ca sa-i prinda bine la nevoie si apoi a dat-o pe seama ciocarlanului. si i-a mai dat o tipsie mare de aur. Atunci ea il intreaba si pe acesta: . Sfanta Vineri si Sfanta Duminica. .Mai stai si nu te bucura asa degraba.

Si cum vine. de mii de ori mai subtiri ca firul de par din cap. harca i-a si trimes laptele. o intreba: . i-a pregatit acum una ca sa doarma dus pana maine a doua zi dimineata. sarmana s-a chinuit asa pana despre ziua. nenorocita drumeata a ingenuncheat langa patul sotului ei si a inceput plange cu amar si a zice: . dupa cum avuse tocmeala. talpoiul iadului a venit posomorata. zicandu-i incetisor: . zburand neincetat.De ce nu? da furca incoace si ramai aici pana la noapte. Atunci drumeata da furca si ramane. Si viind iarasi slujnica la apa. fuga la stapane-sa si-i da de veste. Dar numai un singur lucru nu stia harca: gandul omului. de frica sa nu-i mai rupa cineva si celalalt picior. s-a dus iarasi la fantana si a scos acum vartelnita. iute se intoarna inapoi. Nu-i de vanzare si cat mi-i cere pe dansa. si vazand si aceasta mare minune.Apoi luandu-si ziua buna de la calatoarea incredintata lui. stia ca imparatul are obicei a bea in toata seara o cupa de lapte dulce. . ci avea grija sa n-o auda. din odaia de alaturea un credincios al imparatului. scoate mai intai furca de unde o avea stransa. si a lasat-o acolo. cum aude despre aceasta minunatie.Fat-Frumos. Nu trecu mult timp si viind o slujnica sa ieie apa. Atunci pohoata de 168 . Harca nu doar ca soptea si umbla catinel ca sa n-o auda imparatul. Atunci talpa iadului a chemat necunoscuta drumeata in odaia imparatului. Si nenorocita iesind cu nepus in masa si necajita ca vai de ea. ca am sa vin eu atunci sa te iau. cand s-a inturna imparatul de la vanatoare. dar in zadar caci imparatul parca era dus pe cealalta lume! Despre ziua. Si cum a venit imparatul de la vanatoare si s-a pus in asternut. Iara nemernica drumeata lacramand il petrecea cu ochii in zbor. femeie hai? . ingrijitoare de la palatul lui Fat-Frumos. pe loc a adormit ca mort. care in toate zilele umbla cu dansul la vanat. Talpa iadului. Stapana acestei slujnice era viespea care inalbise pe dracul. Fat-Frumos! Intinde mana ta cea dreapta peste mijlocul meu.Ia daca ma lasi sa stau intr-o noapte in odaia in care doarme imparatul. cum vede o femeie necunoscuta si cu furca cea minunata torcand singura fire de aur. Si cum s-a lepadat baboiul de acolo. Si cum ajunse la fantana. mergand spre fantana ce-i aratase el. si apoi se puse jos sa se odihneasca. si cum l-a baut imparatul. ca sa plesneasca cercul ist nafurisit si sa se nasca pruncul tau! Si. Stirba-baba-cloanta. trimitea slujnica degraba sa-i cheme femeia cea straina la palat.Am auzit ca ai o furca de aur care toarce singura. fuga la stapana-sa si-i spune ca femeia cea de ieri are acum o vartelnita de aur care deapana singura si care-i mult mai minunata decat furca ce i-a dat. a scos neconoscuta de acolo si i-a zis cu ciuda sa iasa din ograda si sa mearga unde stie.Sezi aici pana despre ziua. o vrajitoare strasnica cara inchega apa si stia toate dracariile de pe lume.

nici mai asteapta sa ieie apa." Si cum a zis. si ea indata a nascut pruncul. Insa in aceasta noapte. pe loc a tresarit. cum a auzit aceste. de parca i-a dat inima dintr-insul. chiar in puterea noptii. Si 169 . pe loc trimite s-o cheme. se scoala. s-a departat. a adus iarasi pe straina in odaia lui si a lasat-o acolo. s-a pus in gand sa descopere viclesugul babei. si cand sa atins de mijlocul ei. Si imparatul. pune mana si pe vartelnita. zicand in gandul sau: "Dupa ce umbla ea. ca nu mai pot duce aceasta nesuferita sarcina! Si cand a sfarsit de zis acestea. cu osanda cea mai cumplita si intinde mana ta cea dreapta peste mijlocul meu. undeva. Fat-Frumos a intins mana ca prin somn. urgisita si zbuciumata lui sotie scosese acum pe tipsie si closca cu puii de aur. dimpreuna cu toate odoarele luate cu viclesug de la imparateasa lui. spuind iarasi cuvintele aceste: Fat-Frumos! Fat-Frumos! Fie-ti mila de doua suflete nevinovate. Doamne! Ce am vazut eu! Femeia aceea are acum o tipsie de aur si o closca de aur cu puii tot de aur asa de frumosi. credincisul imparatului simtind ce s-a petrecut si facandu-i se mila de biata nenorocita straina. care se chinuie de patru ani. credinciosul i-a spus cu deamanuntul ce se petrecuse in odaia lui in cele doua nopti din urma. si sa-i dea drumul.baba cheama iarasi la dansa prin slujnica. Si cum s-a sculat imparatul si s-a pornit la vanatoare. stapana. Apoi a plecat ochii in jos si a inceput a lacrama. la fantana stiuta. Atunci imparatul. Apoi mai porunceste sa-i aduca o iapa si un sac plin cu nuci. bizuindu-se ea si acum in puterea bauturii sale. cand a venit in asta-sara de la vanat si cand i s-a adus laptele. Babornita cum aude aceasta. Si pe cand din ochii lui Fat-Frumos se scurgeau siroaie de lacrimi. Dar imparatul. a zis in gandul sau: "Acest lapte nu se mai bea. dang! a plesnit cercul. se ineca in lacrimi. cea mai de pe urma a ei nadejde! Si cum sta ea in preajma fantanii.Doamne. Atunci zbuciumata drumeata cazand iarasi in genunchi langa patul sotului ei. si sa lege si sacul cu nucile si pe harca de coada iepei. nu se mananca…" Si cum vine straina. sa plesneasca cercul si sa se nasca pruncul pruncul tau. Dupa aceasta imparateasa povesteste sotului sau prin cate a patimit ea de cand s-a facu el nevazut. tot cu acelasi viclesug. tot cu acelasi viclesug. ci fuge la stapanesa si-i spune: . numai ce iaca pe slujnica stiuta iarasi o aduce Dumnezeu la fantana. fara a simti catusi de putin durerile facerii. si a doua zi des-dimineata o scoate iarasi din odaia imparatului si din ograda. Dupa ce harca s-a incredintat ca imparatul doarme. hoanghina pune mana pe si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur cu puii de aur. l-a si aruncat pe furis. si pe loc s-a facut ca doarme dus. de-ti fug ochii pe dansii. ridica toata curtea in picioare si porunceste sa-i aduca pe harca de baba inaintea sa. Si cand mai vede si aceasta mare minunatie.

daca nu cumva s-a sfarsit. prin draciile ei. Si cand a inceput iapa a fugi. Iara pe credincios cu mari daruri l-au daruit imparatul si imparateasa. 170 . aduceti-va aminte. i-a picat si harcei capul. cum nu s-a mai pomenit una si nici nu cred s-a mai pomeni una ca asta undeva. si pe langa dansii l-au tinut pana la sfarsitul vietii lui. Iaca dar. ca Fat-Frumos nu facuse nunta cand s-a insurat. si indata au fost de fata parintii imparatesei lui si crescatorii sai. rapciugos si rapanos. din cele unsprezece ce avea. Harca aceasta de baba era scroafa cu purceii din bulhacul peste care v-am spus ca daduse mosneagul. prefacuse atunci pe stapane-sau Fat-Frumos. cu chip sa-l poate face mai pe urma ca sa ieie o vreo fata de a ei. si care fugise cu dansa din bulhac. Si s-a adunat lumea de pe lume la aceasta nunta mare si bogata. oameni buni. si mai tine si astazi. pica si din talpa iadului bucatica. imbracati iarasi in potira imparateasca. baba si mosneagul. pe care i-au pus in capul mesei. in purcelul cel ogarjit. Ea. Acum. Dar acum a facut si nunta si cumetrenia deodata. pentru ce Fat-Frumos a pedepsit-o asa de grozav. Si numai cat a gandit Fat-Frumos. crescatorul lui Fat-Frumos. si cand a picat sacu. unde pica nuca.asa s-a facut. si a tinut veselia trei nopti.

din cauza ispravii cu merele. pe la mizeul noptii l-a cuprins o toropeala de neinvins si se trezi doar in zori vazand rusinat ca nu mai era nici urma de fruct in pom. cineva venea noaptea si le fura pe toate. Imparatul se invoi cu greu. dar acesta era foarte hotarat si sigur de el. nu a putut nici o data sa guste din mere. Baiatul a pazit marul nopti la rand. 171 .PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR A fost odata ca niciodata un imparat. La fel a patit si mijlociul. Asa ca au mai asteptat un an. Atat s-a tot rugat pana l-a convins pe imparat. dar fiul cel mijlociu a inceput sa-l roage sa-l mai lase un an. Fratii sai i s-au alaturat. dar Praslea a observat ca tot susotesc in spatele lui si il privesc cu ura. iar cand va misca franghia sa-l traga inapoi. si asta se intampla in fiecare an. fiul cel mare il ruga pe imparat sa-i dea voie sa pazeasca el insusi marul. iar cea mai de pret comoara a acestei gradini era un pom cu merele cu totul si cu totul de aur. Urmele i-au dus la o prapastie si fratele cel mare se lega cu o franghie si le zise sa-l lase incetisor in jos. ori in ceafa si se trezea imediat. baiatul lui cel mai mic si se tot ruga de el sa mai lase marul doar un singur an. Cand trase si a treia sageata auzi un geamat si hotul fugi lasand merele in pom. Cu mainile si picioarele grele ca plumbul se ridica si trase cu arcul inspre mar. pentru ca el va reusi cu siguranta sa-l prinda pe hot. care se intristau vazand necazul tatalui lor. Praslea a luat cu el doua tepuse si tolba sa cu sageti si s-a asezat in fiecare noapte de paza in gradina. Cand erau tocmai bune de mancat. Mare a fost bucuria imparatului cand dimineata praslea ii aduse o tava pe care erau merele de aur. cand merele erau copate. caci auzi dintr-acolo un fasait. Imparatul mai avea si trei feciori. De aceea. ca tot nu are nimic de pierdut. dar noroc mai mult decat fratele sau nu a avut. iar cand merele au inceput sa se coaca. Tatal nu a vrut nici acum sa se induplece. Dar mare era necazul imparatului din pricina acestui mar. Cand a inceput sa i se faca somn si capul ii cadea in fata sau in spate. Degeaba stateau paznici si osteni nopti intregi la rand nedormite. dar Praslea nu ii mai dadea pace. Dar Praslea nu a mai vrut sa zaboveasca si s-a pregatit sa il urmareasca pe hot dupa dara de sange scursa din rana facuta de sageata. dar tepusele il tinura treaz. Imparatul a dat pe loc porunca sa fie taiat marul. nimic nu putea sta in calea hotului. Imparatl nezajit a vrut sa taie marul. dar atunci veni la el Praslea. pe care a lasat-o dupa el. pentru ca oricat isi bucura privirile cu florile si fructele care se parguiau. Nu a trecut prea mult timp si fratele cel mare speriat de intuneric a si smucit franghia sa fie tras inapoi. tepusele il intepau ori in obraz. dar cand merele erau deja coapte. A batut o tepusa in fata lui si una in spatele lui si se apuca de citit o carte. care avea o gradina neasemuit de frumoasa. nelasand imparatului nici macar un cocean. Intr-o noapte il cuprinse o toropeala cumplita. nu prea avand incredere in baiat.

din care doua le dadu fetelor mai mari. cerand lucruri aproape imposibil de realizat. fara de care nu se vor casatori. ca de nu le va primi nu se va casatori. Praslea a reusit sa-i invinga si pe acestia. sa ma lasati mai mult in jos. A mers cu totii fericiti la marginea prapastiei sa se intoarca pe taramul oamenilor. Scoase marul de aur. Atunci printesa il ruga sa le elibereze si pe surorile sale de zmeii din palatele de argint si aur. Auzi ca cei doi mai varstnici s-au insurat cu printesele. Fratii au tras nitel de franghie. Praslea le sari iute in ajutor. iar cand franghia se va misca. lega un bolovan de capatul franghiei. Acolo ii deschise poarta o printesa tare dragalasa care i-a povestit ca ea si cu cele doua surori ale sale au fost rapite de de trei zmei care vor sa le ia de sotii. Puii ii multumira. nerecunoscut de nimeni. Un balaur se incolcai pe un copac incercand sa inghita niste pui de zgripturoaica. lasandu-l chiar in apropierea palatului tatalui sau. Printesa incerca tactica pe care a folosit-o si cu zmeii. care se prefacu in castelul zmeului si lua furca. Praslea i s-a infatisat argintarului. . apoi le-au zis fetelor ca Praslea a murit zdrobindu-se de pietre. Praslea mergea necajit tot gandindu-se cum s-ar putea intoarce in lumea oamenilor. A legat fetele cate una de franghie si ele au fost scoase de printi. Ele nevrand sa se marite cu acestia le cer tot felul de lucruri imposibile. Cand fata primi fusul il recunoscu pe loc si a inceput sa spere ca Praslea ar putea fi in viata. care era disperat de moarte ca nu va putea fauri o astfel de minunatie.Cand voi trage de franghie. banuitor. dar cea mai mica si mai frumoasa nu vrea sa se marite cu nimeni altul decat cu Praslea. iar cand se intoarse si mama lor. 172 . Imparatul a dat porunca argintarului sa-i faureasca o furca de aur care torcea singura. spunand ca e gata sa faca fusul de aur. Intorsi acasa s-au insurat cu printesele. care a mai fost o data daruita fetei. dar cand urma Praslea la rand. imbracat in haine saracacioase. i-au dat drumul. lovind marginile prapastiei. aceasta ii spuse lui Praslea ca ii va indeplini orice dorinta. Zgripturoaica il lua in spinare si zbura cu el pe taramul nostru. iar imparatul vrea sa o oblige sa se marite cu un print de prin imprejurimi. doar cea mica nu vroia sa se marite cu nimeni si il tot jelea pe iubitul ei Praslea. iar pe ultimul il pastra pentru el. Praslea o ruga sa il ajute sa se intoarca in lumea oamenilor. zgripturoaica. pentru ca aceasta era dorinta fetei.Atunci Praslea le zise. Lua apoi un bici. Asa si facu si ajunse intr-un sfarsit la capatul prapastiei unde a vazut o lume cu totul si cu totul diferita de cea a noastra. taind cu palosul pe balaur in bucatele. cand auzi un piuit. care se aflau intr-un cuib. intreba incoace si incolo ce s-a intamplat cu fii imparatului. apoi prefacandu-se ca le-a scapat. abia atunci sa ma trageti inapoi. Aici Praslea. dar zmeii le indeplinesc dorintele si nu prea mai pot sa amane nunta. Urmari din nou dara de sange si ajunse la un palat tare ciudat din arama. Praslea se lupta cu zmeul din palatul de arama si pana la urma reusi sa-i taie capul. lovi palatele care se prefacura in trei mere.

Praslea scose din nou closca cu puii de aur din castelul zmeului. l-a urmat la tron. Cand fata a primit closca cu puii de aur a fost sigura ca Praslea traieste si i-a zis imparatului ca vrea sa-l vada pe cel care a faurit aceste minunatii. Au facut o nunta mare. fiind un imparat intelept si bun.Apoi ceru de la imparat o closca de aur cu puii tot de aur. Argintarul a recunoscut ca nu el este mesterul si l-a adus pe Praslea. 173 . Fata l-a recunoscut de indata pe print si impreuna cu imparatul au sarit sa-l imbratiseze.

perechea regala cazu intr-o mare tristete. Printul se intorcea spre casa. Statea toata ziua in odaia lui. dar cu toate acestea. Chelarul deschise poarta si tare se mai minuna la vederea noului venit: o fata statea pe prispa. Si abia atunci. Purtarea ei cuviincioasa a fost pe palcul regelui si reginei. purtarea ei era cuviincioasa. iar servitorii I-au pregatit un pat 174 . in ciuda faptului ca fiul lor s-a intors fara sa-si fi gasit o sotie. Ei erau tare bucurosi ca fiul lor se intorsese nevatamat din calatorie si ca puteau s-l imbratiseze din nou dupa pofta inimii. cineva batu la poarta palatului. iar ploaia cadea ca si cum ar fi turnat cu galeata! Si la un moment dat. Regele si regina s-au mirat de aceasta aparitie ciudata. Calatoria a fost foarte lunga. Printul le povesti parintilor sai despre frumusetea calatoriei sale. nu mai calatorea. regele si regina si-au dat seama ca in fata lor statea o tanara fata tare frumoasa. Din cauza aceasta l-au inconjurat cu multa dragoste si intelegere. printre tunete si fulgere. se duse la regina si o anunta ca o tanara necunoscuta asteapta la poarta palatului si cere gazduire pentru o noapte. despre palatele si curtile domnesti pe la care trecuse in drumul sau. Parintii lui ar fi dorit foarte mult sa se intoarca acasa cu o mireasa potrivita. nu mergea la petreceri. mai cu seama ca nu reusise sa satisfaca dorinta parintilor sai. Au poftit-o inauntru. I-au pregatit odaia pentru oaspeti. La palat. parintii sai. dar nici una dintre printese nu s-a dovedit a fi perechea potrivita pentru printul nostru. Era tare obosit si trist dupa drumul pe care il facuse. Desi dupa infatisare si haine arata foarte neingrijita. Multe printese a intalnit. Era in cautarea unei printese pe care voia s-o ceara in casatorie. Dar iata ca intr-o noapte izbucni o furtuna puternica. Nu mai mergea la vanatoare. in ciuda muzici care rasuna in palat si a muncii devotate a servitorilor. cu tunete si fulgere. gandindu-se cu tristete ca la fiecare pretendenta gasise cate un cusur. Era trist.PRINTESA BOB DE MAZARE A fost odata ca niciodata un tanar print. printul tanar devenii din ce in ce mai treist si ingandurat. dar au primit-o pe tanara hoinara. visand. Purtarea tanarului print ii ingrijora nespus de mult pe rege si pe regina. Chelarului I se facu mila de ea. cerandu-I chelarului s-o lase sa vorbeasca cu stapanii palatului. cu hainele zdrentuite si parul valvoi din cauza furtunii. Le-a spus ca este o tanara printesa hoinara. asa ca acestea au inceput sa-I puna fiului lor tot felul de intrebari despre pricina supararii sale. care s-a intors acasa dupa o lunga calatorie prin intreaga imparatie. pe seama lui. dar fiecare a facut ceva care nu I-a fost pe plac printului. dar ca nicaieri nu daduse peste o printesa atat de frumoasa si desteapta care sa-I fie pe masura. dupa primele momente de bucurie ale revenirii. Isi iubeau feciorul nespus de mult si ar fi dorit ca acesta sa devina un tanar conducator intelept si cu mult noroc in viata. dintr-un regat indepartat si ca cere adapost. regele si regina-mama l-au intampinat cu multa dragoste. Povestea printului era asa de trista incat.

palida si usor ofensata. Tanara printesa statea in odaia ei.cu cele mai pufoase perini si cel mai moale asternut din lume. de la mic la mare se bucura si se veselea. dimineata. aratandu-I bobul de mazare care-I pricinuise atata neplaceri. in acordurile muzicii. la masa. regina il cheama la ea pe tanarul print si ii povesti despre patania musafirei lor. ingrijorata. Dar. Regina dadu porunca uneia dintre domnisoarele ei de companie sa puna un bob de mazare pe salteau de jos. tanara printesa nu mai sosea. Tanara pereche dansa in primul rand. cu ochii umflati de nesomn.In sfarsit. isi lasa musafirii in salon si pleca in cautare ei. 175 . Oaspeti din intreaga imparatie au fost invitati la o nunta ca-n povesti. punandu-I 20 de saltele dintre cele mai mari si confortabile.Ei. Acum regina era sigura ca tanara trecuse cu bine proba si ca era o veritabila printesa. Printesa. acu’ vom vedea daca esti printesa adevarata sau nu. Regina. Iar bobul de mazare. fiul meu si-a gasit perechea si nu o sa-l mai vad trist si abatut! Exclama regina. Tanarului print ii placu nespus de mult tanara printesa si se gandi in sinea lui ca poate – poate norocul I-a scos-o in cale si ca ea va corespunde cerintelor pe care trebuie sa le aiba o adevarata sotie de print. spre uimirea lor. gandi regina in sinea ei. toata lumea. Doar o adevarata printesa putea avea pielea atat de fina. Micutul bob de mazare lasase urme vinete pe trupul delicat al printesei. ii povesti reginei motivul pentru care n-a putut sa inchida ochii toata noaptea:”N-am putut sa dorm nici un strop!” se planse ia reginei. . Si acestea fiind spuse. incat sa simta bobul de mazare chiar si prin douazeci de saltele. Bucuroasa. Cu acest gand printul se intoarse in camera si adormi visand-o pe tanara fata. care a fost cauza fericirii tinerei perechi sta si astazi in trezoreria palatului ca semn al fericirii si norocului. intreaga curte merse la culcare. foarte obosita. .

in curtea slujitorilor. Printul se muta asadar intr-o camaruta saracacioasa. despre bunatatea. Lucra de dimineata pana seara. Se gandi mult timp cum sa-i spuna alesei inimii sale cat de mare este dragostea pe care i-o poarta. raspunse cu o voce de ghiata ca darul printului nu-i face deloc placere. Dar lucru cel mai de pret la care tinea ca la ochii din cap. o porni la drum. printul cel harnic mestesugea de zor sa faca o ulcica. Sunt un biet om sarman. Era un mare iubitor al frumusetii si intelepciunii. Cand slujitorul ii povesti printului cele intamplate. intelepciune lui si despre marea dragoste pe care o are acesta pentru prea frumoasa printesa. se hotara sa-i daruiasca iubitei sale un cadou cum nimeni nu mai primise vreodata. Aceasta ulcica nu era insa una ca toate celelalte. ci era de o frumusete nemaivazuta pana atunci. numai acestea pot fi cu adevarat frumoase. dar niciodata nu se plangea de soarta lui. Gradina lui era plina cu trandafiri de o frumusete fara seaman. Dar. caci. taie cel mai frumos dintre trandafirii pe care ii avea si il puse intr-un sipet de argint. iar trandafirul avea un parfum mult prea puternic. impodobita de jur imprejur cu clopotei care scoteau un 176 . se gandi ca acest baiat sarman i-ar putea fi de folos. Intr-o buna zi. Se duse asadar in gradina. nobletea. era prea cenusie. dar mai cu seama pasarile ii erau dragi. era o privighetoare care canta mai frumos decat toate pasarile lumii la un loc. printesa nu facea altceva decat sa rada cu dispret. ajunse la palat si batu nerabdator la poarta. ca semn al iubiri pe care i-o purta printul.PRINTUL PORCAR Intr-o tara mica. plantele si vietuitoarele padurii. Pasarica nu avea penele frumos colorate. care raspandeau in jur o miresma imbatatoare. cu infatisarea schimbata. In putinele lui clipe de ragaz. tatal printesei il pofti pe slujitor sa intre in palat. .Sa traiesti intru multi ani. Printesa nu iubea. de asemenea. ce incanta orice om. Se imbraca in straie de drumet sarac si. nu s-ar gasi cumva ceva de lucru la curtea Inaltimii Tale si pentru unul ca mine? cum parea a fi sarac lipit pamantului si imparatul tocmai avea nevoie de cineva care sa-i ingrijeasca porcii. Cand primi vestea sosirii solului. Inaltimea Ta! dadu el cuvincios binete. Hranea porcii si le curata cocina in fiecare zi. la auzul acestor vorbe. Printului ii cazuse draga printesa tarii vecine si acum vroia s-o ceara in casatorie. Slujitorul ii inmana fetei darul printului si ii vorbi despre stapanul sau. Ii porunci apoi slujitorului sau sa duca imediat cutia printesei din tara vecina. impreuna cu mult indragita lui privighetoare. fapt pentru care se si inconjurase cu o multime de carti si de obiecte alese. foarte mult. Dupa ce facu o buna bucata de drum pana in imparatia invecinata. Apoi. acesta se gandi la un siretlic prin care s-o invete minte pe printesa cea infumurata. decat florile si pasarelele facute de mana omului. traia odata un print. dar vestita pentru frumusetea gradinilor ei. Indragea. spunea ea.

raspunse pastorul. in cele din urma. auzind ca imparatul are o ulcica fermecata. oricine putea sa afle dupa mirosul ce se raspandea in jur ce fel de mancaruri se gatesc in bucataria imparatului.Sa-mi fie cu iertaciune. Printesa se supara din nou cand auzi acest raspuns si vru numai decat sa plece. insa.Ce baiat incapatanat – suspina atunci fiica imparatului. in vestminte de print. Si vazand ca n-are incotro.Acoperiti-ma. Fata era cat pe ce sa lesine. ci in o suta de sarutari. imbracata in haine frumoase. Intr-o zi. pastorasul isi ciopli un fluieras. Printul ii trimise insa vorba ca fluerasul lui nu este unul oarecare. Si negru de suparare.clinchet cristalin. plangea intruna. ii dadu pana la urma pastorului cele zece sarutari cuvenite drept plata. ba chiar se facu foc si para de suparare.? striga acesta cand vazu ca fiica lui se saruta cu cel care-i pazea turma de porci. .Of. . fiica imparatului il auzi pe print cantand si pe data se hotara sa-i ceara acestuia fluierul.Ceeee. . ii alunga pe cei doi din imparatia sa. in schimbul ulcelei fermecate. Dupa cateva zile. plangea si nu se mai putea opri din plans. mandru nevoie mare. Le porunci insotitoarelor sale sa afle cati bani cere pastorul pe fluierasul fermecat. . asa ca nu-l bagara de seama pe imparatul care se furisase in spatele lor.. vru numaidecat s-o cumpere. intr-o cocina. statea asadar in fata cocinei si plangea. Nu stia sa gateasca. pe un pret bun. Dar ce sa vezi! Cand deschise ochii sa-i ceara socoteala celui care o amagise. si de aceea pretul nu se masoara in galbeni. sa nu ma vada nimeni. il vazu pe porcar stand falnic in fata ei. Cum ar fi putut sa traiasca alaturi de acest pastoras. Se intelege ca printesa nu vru sa plateasca acest pret. Acest fluieras canta atat de frumos. pe care ea il credea singurul vinovat de toate necazurile ei. Dar nu apuca sa-l 177 . zece saruturi. Insotitoarele ei erau ocupate cu numararea sarutarilor. nu stia sa spele si nu stia macar sa ingrijeasca porcii. Fiica imparatului.. in camaruta lui. dorinta de a avea aceea minune de fluier o facu sa se razgandeasca si se hotara sa plateasca pretul cerut. Printesa. dar asta nu primesc. Printul insa radea bucuros si o conduse pe fata. Fiicei sale ii porunci sa-l urmeze pe cel care i-l alesese soarta si nu se lasa induplecat de lacrimile ei. ce nenorocita sunt! plangea printesa. atat de mult se mira. Plangea. Pastorasul ii ceru insa. Insa insusirea ei cea mai de pret era aceea ca atunci cand fierbea apa in ea. si singurul lucru la care se putea gandi acum era acela ca odinioara il refuzase cu atata asprime pe printul cel frumos care o iubea atat si ca de-acum va trebui sa traiasca pentru tot restul zilelor cu porcarul. Apoi ii spuse pastorului ca una dintre slujitoarele ei ii va da sarutarile in locul sau. doamne. Fata isi dorea atat de mult sa aiba acea ulcica. inconjurata de insotitoarele sale. incat si porcii pe care ii ingrijea incepeau sa danseze cand il auzeau. incat. le spuse tovaraselor ei: . iar pastorasul ii dadu in schimb ulcica.

Printul ii trase apoi luarea aminte ca aruncase darul pe care i-l trimisese ca semn al iubirii lui – trandafirul si privighetoarea – dar ca se invoise apoi sa plateasca sute de sarutari pe niste jucarii fara nici un pret. luand-o de mana. zicandu-i ca nu are nevoie de o soata care nu pretuieste nici frumusetea nici intelepciunea. dar nu reusi nicicum sa-l gaseasca. Si iata cum fiica de imparat si-a primit rasplata pentru lipsa ei de buna-crestere si de intelepciune. caci de indata se facu nevazut. De-abia atunci pricepu in sfarsit cine fusese de fapt porcarul si-si dadu seama cat de nedreapta a fost atunci cand i-a raspuns cu atata ingamfare. Apoi. Printesa il cauta peste tot. Dupa zile grele de drumetie prin tinuturile invecinate. fata il zari pe print stand la fereastra palatului sau. printul o duse pana la marginea imparatiei sale si o indruma indarat. la tatal ei.vada pe print decat pret de o clipa. 178 .

Si eu inot! a tipat Puisorul.Si eu am gasit! a zis si Puiul. .Si eu ! a strigat Puiul.Eu ma duc sa ma scald! a zis bobocul.Iata-ma. . am iesit! a strigat el. . . . 179 .Eu am sa scurm o groapa! sa laudat Bobocul.Eu insa.Si eu am prins! a strigat Puiul. . .Si eu merg! a zis Puiul.Eu as vrea sa ma scald! a zis Bobocul. . .Am prins un fluture! a zis Bobocul.Eu inot! s-a falit Bobocul. .Si eu! a zis Puiul. .Ajutor!!! Bobocul l-a tras din apa pe Pui.Eu am gasit o rama! a zis Bobocul. . . . .Si eu! a zis si Puiul de gaina. nu! a raspuns Puiul. . .PUIUL SI BOBOCUL Bobocul de rata a spart gaoacea.Eu merg sa ma plimb! a spus Bobocul.

Cand o sa vedem odata ratustele alea? o intreba prietena ei. indemnandu-i s-o ia la vale spre o fasie de balta. Ultima ratusca se caznea sa iasa din gaoace. Mamica-Rata se uita cu luare aminte la ea. ci cenusie. ratustele izbutira sa iasa din oua. Nu dupa multa vreme. isi intinse gatul lung si facu tare clonc. raspunse ea.Dureaza mult. Ratustele galbioare macaiau zglobi cu glasciorul lor subtirel. si fiind mai maricica parea cam neajutorata. O bucata de gaoace atarna inca in capul ratustei mari.Dumnezeule! exclama Mamica-Rata.R Ratusca cea urata Mamica-Rata sedea rabdatoare pe oua. se ivi la lumina. tot ciocanind cu ciocul si racaind in coaja. Privira in jur. Isi usui bobocii afara din patul. Mamica-Rata zambi. ca ratustele cele mici se si intoarsera spre cea mare. Le tinea la cald pana ce aveau sa iasa puii. Ultima ratusca era altfel decat celelalte. cloncanea.Hei. facand-o sa para tare caraghioasa. In scurt timp. Mamica-Rata auzi toc cioc cioc. Nici nu plecase bine mama lor. Ratustele cele mici se pusera pe chicotit. . Dar tocmai atunci. . incepura sa rada si celelalte oratanii din ograda. In loc sa ciripeasca. .Nu esti de-a noastra! sasai una dintre ele. Nu era galbena. In cele din urma. . suparata. Puii or sa iasa cand le-o fi sorocul. buna. puiutii mei scumpi. iar apoi boc poc. Mamica-Rata ii cerceta fericita. le spuse ea. ratustele ei au inotat pentru intaia oara. . plutind ca niste dopuri mititele si stropind pline de veselie in jur. Acolo. Nesuferitele de ele se hlizeau si se strambau la ratusca cea urata. 180 . .Incetati cu rasul asta prostesc! macai Mamica-Rata. clipind des din ochii lor mari nedeprinsi cu lumina stralucitoare deafara. Ratustele cele mici se uitara unele la altele mirate.

E cainele vanatorului! Striga Tom. nimerind cu pasi impleticiti. sa va legati asa de-o biata ratusca neajutorata. tipa-tipa leganat. piui alta. Ratusca cea urata se trezi dardaind de frig. cand un caine tisni prin lastaris. . rate felurite si pui de gaina. Incepu sa planga. Doar nu era vina ei daca nu semana cu celelalte! In scurt timp. drept in padure. Numai ca batlanul nu era nicidecum prietenos. care cloncaind.Nu va e rusine. ratele straine nu se purtara nici ele mai frumos. Pasarile galagioase se tinura dupa ea o scurta bucata de vreme. . . Si. zise Tim.Ce-ar fi sa te imprietenesti cu flacaul acela. incercand sa nu se mai gandeasca la penele moi ale mamei si la ochii ei blanzi. .Sa plece de-aici! urlau toti.Eu sunt Tim. ii sugera Tom. si petrecu astfel prima noapte lunga de singuratate. isi facu un cuib si-l umplu cu iarba. aratand spre batlanul din balta de-alaturi. . facand-o sa se intoarca si s-o ia la fuga. Mamica-Rata iesi din balta. in galceava amestecandu-se acum curcanul. macai. Se simtea parasita. care venise sa vada cine hohotea cuatata amar.Hei. Apoi. iar ratusca o zbughi glont pe sub gard. iar el e Tom. El si Tom o imboldira pe ratusca spre ratele dintr-o balta din apropiere. macaind "Pleaca de-aici!" Pe ratusca o podidisera lacrimile. Dar cand ratusca se apropie.Pai. Ratusca cea urata era tare speriata. ii spuse un soarece-de-camp. . Celelalte oratanii din ograda isi bateau joc de ratusca cea urata. Sub un copac urias.N-am incotro! Trebuie sa-mi port singura de grija.Esti ratusca cea urata. raspunse sovaielnic ratusca cea urata. aceasta se cuibari sub aripa maica-sii. Mamica-Rata.. buna. baga de seama ca in padure se facea din ce in ce mai intuneric si mai frig. care cotcodacind sau macaind.Ti-ar prinde bine sa fii cu cei de-un neam cu tine. ridicandu-se. umbra lui se asternu amenintator peste ratusca. suparata. Avea niste piciore atat de lungi incat. ii era foame si ii pierise tot curajul. sa-ncerc. zise ea. Nici macar mama ei n-o mai putea ocroti pe ratusca cea urata. Ce cauti aici de una singura? Si-atunci ratusca le spuse blanzilor soareci trista ei poveste. Hai s-o intindem de-aici! 181 . iar rata mare o stropi. Lasati-o in pace! Numai ca taraboiul se inteti. . o lua spre marginea baltii. glasurile lor infuriate se pierdura undeva in urma. . Amarata. . Ratustele se strambau la ea. Ratusca cea urata gasi o deschizatura in zidul ce despartea curtea de pajiste si-o lua la fuga pe pajiste in jos.

pe masura ce treceau zilele si saptamanile. se vari sa doarma intr-un cos. Sub privirile soarecilor. abia mai razbind prin nameti.Hait! Am scapat ca prin urechile acului. o lua in palma si intra cu ea in casa. 182 . cand au fost siguri ca dulaul nu se mai tinea dupa ei. dupa care. Ratusca privi spre casuta prietenoasa din poenita. spuse Tim. care mai veneau uneori sa se uite la ea pe fereastra. zise Tom. Insa. Cei trei prieteni o luara la fuga pe pajiste. o data cu ninsoarea. Si-ar fi degerat cu totul. Soarecii o imbiara pe ratusca sa se apropie de usa casei. cand se lasa un ger naprasnic. Ratusca si soarecii isi petrecura vara pe malul lacului. . nevasta fermierului o vazu acolo si se apleca spre ea: . Cand iesi afara sa mulga vaca. asa ca ratusca si soarecii pornira in cautarea unui loc unde sa-si petreaca iarna la adapost. numai ca ceva mai tarziu in acea zi. si nu trecu mult ca se si intoarse de-acolo cu ajutoare. se rataci. Da fuga repede si adu-i incoace pe soriceii din hambar. ratusca uita de frica..Ia te uita! Exclama Tom. Iarna veni insa brusc. O ferma! Mica noastra prietena n-are de ce se teme aici. iar din cauza vremii racoroase si vantoase ratusca nu se mai simtea bine. . pisica tarancii o primi cu un mieunat afectuos.Asteptati-ma si pe mine! Macai ratusca. daca n-ar fi gasit-o prietenii ei. Ratustei ii pria dragostea cu care o inconjurau femeia si pisica ei. Cu vremea geroasa veni si viscolul. iarna nu li se mai paru la fel de placuta. ratusca zari un hambar. Tanjea sa inoate pe apa si sa simta cum vantul ii zburleste penele. Cand isi dadu seama cat ii era de foame. Din ceaunul atarnat deasupra focului venea un miros imbietor. si tare si-ar fi dorit sa plece si ea cu ele. Numai ca nu stia inca sa zboare. Intr-o buna zi. ca sa se puna la adapost. Si-o lua la fuga dupa prietenii ei. ratusca se napusti afara. multumita. Inauntru. numai ca era atat de inghetata si de istovita. . Ii era dor de prietenii ei soarecii. Padurea si pajistea erau frumoase in straiele lor dalbe. incat se prabusi in zapada. In cele din urma. miscandu-si piciorusele cit putea ea de repede. cand nevasta fermierului deschisese usa. Despartita de prietenii ei. iar dimineata vazduhul rasuna de rasetele celor trei care se dadeau de-a dura pe derdelus si isi scuturau pe ei zapada din copaci. Tim se tari prin troiene pana la hambar. Intr-o buna zi. vazu niste pasari albe si frumoase zburand spre sud.Sa chemam rapid niste ajutoare. Cuand. jucandu-se leapsa si de-a baba oarba. duios. intr-o noapte. incepu sa nu-i mai placa in casuta.Te-ai ratacit? O intreba ea. veni insa toamna. care o lua pe ratusca prin surprindere. Goli farfuria cu mancare pe care i-o pusese in fata femeia aceea cumsecade.

Apoi.Ce s-a intamplat? O intreba Tom. facandu-le cu mana in semn de ramas bun. .Doamne sfinte. ratusca asculta povestea soarecilor: cum o salvasera din ger si viscol si o adusesera aici. soarecii i se cocotasera in spinare. pana ce izbutira s-o bage in hambar. Le treceau zilele jucanduse si cantand. Azi-maine. Ii facura un cuib din paie si se ghemuira strans langa ea. acestia incercara s-o inveseleasca: . Suprafata sticloasa a apei era o oglinda perfecta. Lui Tim si lui Tom le era teama ca nu cumva prietena lor sa nu se mai trezeasca niciodata.Acelea erau lebede. mai adauga ea catre soriceii din hambar. 183 . iar imaginea pe care o vazu acolo nu infatisa nicidecum o ratusca urata. Splendidele fapturi se lasara in jos pe apa. trebuie sa se intoarca. Ce se mai bucurara soriceii dimineata cand vazura ca ratusca se trezeste. Le multumira soriceilor din hambar pentru ajutor si pentru prietenia pe care le-o aratasera. Tim si Tom gasira de cuviinta sa se intoarca la casele lor de langa lac. Simtea ca i se taie rasuflarea. Cand le povesti soarecilor. veghind-o cat a fost noaptea de lunga. ci o preafrumoasa lebada! Dintr-o data.Nicicand nu s-a pomenit ca o rata alba sa aiba niste prieteni mai buni. Cand veni primavara. zburand spre sud. nici nu observa ca. Coplesita de aceasta descoperire. Lebedele cele albe o studiau. ratusca cea urata incepu dintr-o data sa planga.Vino incoace! ii striga Tim ratustei. Hai sa-ti arat ceva! Ratusca veni langa soareci la marginea apei. Cand cei trei prieteni se strecurarara pe sub gardul de la marginea fermei. intre timp. Toata iarna o obsedase frumusetea lor. ia uita-te la chipul tau reflectat in apa! exclama Tim. Ratusca cea sfioasa era convinsa ca lebedele n-aveau so primeasca printre ele. le spuse ratusca lui Tim si Tom. . Vaslind din labe prin apa.Soarecii se opintira. cu inima saltandu-i in piept de emotie. isi dadu seama de ce locul ei nu fusese niciodata printre rate: se nascuse lebada. vazura lebedele rotindu-se deasupra lacului. porni repede sa le salute pe lebede. ratusca. tragand si impingand ratusca prin zapada. dupa care pornira pe pajiste. in hambar. Prietenii hotarara sa-si petreaca restul iernii in hambar. Sunt convins ca te vor primi alaturi de ele. . auzira un cloncanit venit de sus si. spuse Tim. Ratusca isi amintise de pasarile mari si gratioase pe care le vazuse in toamna. ridicand ochii. Va multumesc si voua la fel. Tocmai in acel moment. . Ratusca isi intinse gatul lung ca sa priveasca luciul apei linistite.

in semn ca o acceptau ca fiind dintr-un neam cu ele. 184 .Celelalte lebede se holbau umite vazand-o cum se apropia. Dar lebedele se apucara sa-i ciuguleasca penele cu pliscul. Nimeni nu era mai fericit in acel moment decat soricecii cei credinciosi si ratusca odinioara urata care se preschimbase in cea mai frumoasa lebada din cate au fost vreodata. iar ratusca cea urata se astepta la tot raul din lume.

Iepurele radea in hohote. Au inpins. Musculita. ariciul.rotita cea mica. a iesit o roaba. a treia . Toate rotile au prins bine la ceva in gospodarie. la fantana.Hai! Au scos rotile si le-audus de-a dura pana acasa: Musculita . Se vede treaba ca de mult sta caruta acolo. Ariciul aduce cu roaba.in gospodarie prinde ea bine la ceva. Si de atunci sta aici.. privesc si se minuneaza. El a lucrat la ea.Au inceput sa impinga caruta.Hai sa luam fiecare cate o roata. alta . dar n-a terminat-o si a lasat-o.de o marime mijlocie. . Au mers ei prin padure cat au mers si au dat intr-o poiana. Dar iatadintr-un tufis sare un Iepure si rade. bate din aripi si striga: .toate rotile sunt diferite: o roata este foarte mica. dupa lemne si fructe. In acea casuta locuiau Musculita. Si Ariciul s-a dumirit:din doua bete.pe cea mijlocie.a spus Musculita si luand rotita cea mai mica a facut din ea o furca de tors. de vreme ce cresc ciupercile sub ea. o rostogoleste cu picioarele. este caruta Ursului. din padure.A ta e caruta? . Goalagoala. Iar cocoselul macina faina. degeaba! Caruta se rasucea la dreapta. . a mesterit pietrele si a construit o moara. ceva mai mare. Ariciul si cocoselul-creasta de aur. Acum este mai usor de scos apa. cara lemne.Cu-cu-ri-gu-u! Iepurasul rade: . se prapadea de ras: . sa duca acasa roti diferite! In vremea asta. Iar drumuleste prost .iar Cocosul.o roata cat toate zilele. Acolo: o caruta goala. dar si neobijnuita .Haideti sa luam caruta acasa la noi. Ariciul pe cea mai marisoara. au plecat cu totii in padure dupa flori si ciuperci.Cui sa-i faca trebuinta o asemenea caruta care nu-i buna de nimic!? Au obosit cu totii. Tot Ariciul a descoperit solutia: .a spus Broscuta. 185 . .ceva mai mare.cand gropi. a meste rit ce-a mesterit si iata o roata. iar a patra .Ce ciudati sunt. dar chip s-o urnesti din loc : rotile sunt de marimi diferite.il intrebara pe iepure.In gospodarie prinde bine. Ariciulsi Cocoselul. si pe buturuga o casuta.Nu. . Odata. .. . . Stau locului Musculita. Broscuta cara apa de la fantana si uda grdina de zarzavat. Broscuta si Cocoselul au ajuns acasa si se chibziesc ce sa faca cu ele. prinse cu mestesug la roata lui. Broscuta.Musculita toarce lana.Hai! . cocotatpe roata cea mai mare. Broscuta . .. cand musuroaie.Si eu m-am gandit la ceva .au raspuns ceilalti.a zis Ariciul.Eu stiu ce sa fac! . ba se lasa la stanga. Broscuta. ciuperci si fructe.ROTI DIFERITE Era undeva o buturuga veche. dar nici s-o lase nu se-ndura . au tot impins. Iar cocoselul a coborat roata mare in rau.

Am ras de voi. Ariciul. L-au primit ca pe un oaspete drag.cu ciuperci si fructe.le spuse el. 186 . Broscuta l-a ospatat cu morcovi din gradina. Musculita i-a impletit manusi. Iepurasul s-a rusinat: .Odata a trecut pe la ei Iepurasul. sa-i intrebe de sanatate.Iertati-ma .cu placinte si branzoaice. dar acum inteleg ca in maini pricepute si rotile diferite devin folositoare. iar cocoselul .

Eu te iubesc ca sarea in bucate. iar fata de imparat statea si ea cu dansii. Dupa ce au vorbit ele putin. Dupa o cale lunga a ajuns la palatul unui alt imparat si s-a angajat servitoare. cat de mult ma iubesti? . L-a ingrijit foarte bine pe baiat. se ocupa mult de educatia fetelor si le indelpinea orice dorinta. Printul i-a spus ca vrea sa se insoare cu servitoarea care l-a ingrijit cand era bolnav.Ce fel de raspuns este acesta. Surorile si-au batut joc de prostia ei si s-au bucurat ca pleaca. tata . care avea trei fete pe care le iubea foarte mult. fiindca tot nu prea o aveau la inima. -Te iubesc ca mierea. Imparateasa s-a bucurat si l-a intrebat daca vrea sa se insoare cu cine anume. Intr-o zi imparatul a intrebat-o pe fata cea mare.raspunse mezina. Mai ales de cand i-a murit sotia. Fata nu mai trebuia sa munceasca la bucatarie. Era atat de harnica si de priceputa. La randul lor fetele il indrageau nespus pe tatal lor. . printul a mers la imparateasa si i-a spus ca vrea sa se insoare.S SAREA IN BUCATE A fost o data un imparat. ca alta fata mai frumoasa si mai cuminte nu cunoaste.raspunse aceasta.Si tu fetito. Imparateasa nu s-a miscat zi si noapte de langa patul bolnavului.Eu te iubesc ca zaharul. .raspunse fata. Tatal a fost multumit de raspuns si a intrebat-o si pe fata cea mijlocie. Mezina s-a imbracat in niste haine simple si a plecat mahnita. Imparatul a trebuit sa plece la razboi. . Printul a fost ranit. cat de mult il iubeste. Stia sa pregateasca bucate alese si facea curatenie luna. iar imparatul si imparateasa erau foarte necajiti. . cu lacrimi in ochi. simpla atingere a mainii sale delicate alina orice durere. cele mai scumpe bijuterii si cele mai minunate carti. brodand sau pictand si tot ceea ce facea era neasemuit de frumos. Imparateasa a auzit de servitoarea cea isteata si a chemat-o la dansa. Imparatul era de-a dreptul induiosat de atata iubire. au devenit nedespartite. Atunci a intrebat-o pe fata cea mica: . incat toata lumea a ajuns sa o indrageasca. Surorile ei au inceput sa rada de ea si imparatul s-a infuriat. Sa pleci din casa mea! Fata nu a fost lasata sa dea nici o explicatie si a fost alungata. Cand s-a inzdravenit. Le-a cumparat fetelor cele mai frumoase rochii. statea numai cu imparateasa. luandu-l cu el si pe fiul sau. Imparateasa la inceput nu a fost de 187 .

ca sa-i pedepseasca pe cel care a facut pozna atunci mireasa a recunoscut ca ea a gatit pentru tatal sau doar cu miere si zahar si chiar si in solnita a turnat zaharul praf. Cand au aparut pe masa bucatele imbietoare toti mancau cu pofta. Iar celalalt imparat s-a bucurat ce nora vrednica si desteapta are. Imparatul de cum a sosit s-a tot uitat la frumoasa mireasa si i se strangea inima gandindu-se ce mult seamana cu fata lui. Tatal si-a recunoscut greseala si a imbratisat-o cu drag pe fata pe care a crezut-o pierduta. si mai e si fiica de imparat pe deasupra. Pana la urma nu a mai putut rabda si s-a ridicat in picioare. acuzandu-l pe imparatul gazda ca isi bate joc de dansul. dar pana la urma printul a convins-o. A venit si ziua mult asteptata a cununiei. A intrebat in dreapta si in stanga. numai imparatul. Fata a pregatit separat bucatile pentru tatal sau si a dat porunca unui slujitor sa i le duca personal si nu cumva sa ajunga din greseala la vreun alt oaspete. Impreuna nu le-a fost greu sa-l convinga si pe imparat si au si fixat data nuntii. Acesta a chemat bucatarii. sustinand ca imparatul prefera mierea si zaharul in locul sarii. SEMINTE IN URECHI 188 . tatal fetei inghitea cu greu cate ceva ce i se paru rau si fara nici un gust. Tanara mireasa i-a rugat pe viitorii socri sa-l invite si pe un anume imparat. dar nu a marturisit ca acesta este tatal ei. vrand pentru fiul sau o mireasa de sange nobil. pe care nu a mai vazut-o de foarte mult timp. A luat si el de la vecini un pic cu furculita si s-a convins ca intr-adevar erau foarte bune.acord. daca e buna mancarea si toti au raspuns ca sunt cele mai delicioase bucate pe care le-au gustat vreodata.

SOACRA CU TREI NURORI 189 . Insa floarea nu spune nimic.. Matusa Cristina a descoperit asta chiar din prima seara cand a gasit murdarie in urechile lui Mihai.Pentru ca mama este la spital. incat urechile lui Mihai devenira rosii si fierbinti. Ea striga : " Doamne Dumnezeule ! Aici pot fi semanati morcovi! In timpul noptii iti vor creste din urechi smocuri verzi!". De acest fapt si-au dat seama repede si cei doi baieti: Radu care merge deja la scoala si micul Mihai. Si il freca atat de puternic. deoarece Mihai nu este pe deplin sigur ca nu a rasarit totusi din urechea sa.. Si.striga Mihai. gasi pe perna sa o floare de talpa-gastii pe care i-o arata lui Radu. Si apoi s-a rupt cand te-ai intors pe cealalta parte! . foarte econom. acum el se spala zilnic in urechi. Matusa Cristina este o persoana sprintena care nu face multe fasoane. . Acesta zambi si spuse cu fatarnicie: . de cele mai multe ori. Cu apa pentru spalat este. cu apa si sapun.Dar matusa Cristina mi-a frecat doar atat de tare urechile! . Bineinteles ca Radu a pus o floricica pe perna! Si Mihai banuieste asta.Da.isi da Radu cu parerea.Poate ca totusi jos de tot a mai ramas ceva . probabil asta ti-a crescut din ureche in timpul noptii. matusa Cristina a venit sa dea o mana de ajutor in gospodarie. Acesta din urma pierde deseori timpul. Cand Mihai se trezi a doua zi dimineata.

Iata ce-am gandit eu. din pod. vom face plachie cu costite de porc de cele afumate. branza. ajutata de feciori si mangaiata de viitoarele nurori. Asa facu. Apoi se suie in pod si scoboara de acolo un stiubei cu pene ramase de la raposata soacra-sa. "De ce mi-am facut cleste? Ca sa nu ma ard" zicea ea.De mancare? O ceapa. si. un usturoi. Pentru baba sita noua nu mai avea loc in cui. Chiar in acea zi. . Ba de multe ori zicea in sine: "Voi priveghea nurorile.Era odata o baba care avea trei feciori nalti ca niste brazi si tari de vartute. ba inca netaiata la gura. le-oi pune la lucru. casa batraneasca cu toata pojijia ei. feciorii s-au dus in treba lor. simtind asta umbla valvartej sa-i gaseasca mireasa. in lipsa feciorilor mei. Dar tu sa stii ca eu dorm iepureste. Tustrei feciorii babei umblau in carausie si castigau multi bani. de bucurie. mai dura inca doua case alaturate.nu s-a putut plange ca l-am inselat. nunta se facu si baba isi lua camesa de soacra. care inseamna ca soacra trebuie sa fie cu gura mare si sa tot carteasca de toate cele. sau i-am risipit casa… desi cateodata erau banuiele…si ma probozea… dar acum s-au trecut toate!". Pentru a nu razleti feciorii de langa sine. dar slabi de minte. una la dreapta si alta de-a stanga celei batranesti. Si barbatu-meu . le-oi struni si nu le-oi lasa nici un pas a iesi din casa. noro.Da. caci lega paraua cu zece noduri si tremura dupa bani. Celui mai mare ii venea vremea de insurat si baba. penele de strujit si malaiul de pisat. mamuca. iar nora ramase cu soacra. sunt destul pentru o nevasta tanara ca tine…Lapte. catra sara. Eu ma las putin. Pe langa acestea mai avea stranse si paralute albe pentru zile negre. o vie cu livada frumoasa. s-o bucata de mamaliga rece din polita. vei pisa malai si cand a veni barbata-tu de la drum. iar furca dupa horn. Ai inteles ce ti-am spus? .in casa batraneasca . bine vom manca! Acum deodata pana te-i mai odihni. vite si multe paseri alcatuiau gospodaria babei. Cand te-i satura de strujit pene.Dumnezeu sa-l ierte! . si pe langa isti doi ochi mai am unul la ceafa care sede pururea deschis si cu care vad si noaptea si ziua tot ce se face prin casa. insa robace si supusa. ie furca in brau si pana mani dimineata sa gatesti fuioarele aceste de tors. baba incepu sa-i puie la cale viata nurori-sa. si-i radea inima babei. cand gandea cat de fericita are sa fie. fusele in oboroc sub pat. abie-abie putu nimeri una dupa placul ei: nu prea tanara. Dar tot atunci lua hotarare nestramutata a tine feciorii si viitoare nurori pe langa sine . nalta si uscativa. Feciorul nu iesi din hotararea maica-sa. niste chite de canepa si vreo doua dimerlii de pasat. unt si oua de am putea sclipui 190 . si in cinci-sase sate. Numai ceva de mancare… . Piua-i in casoaia de alature. ca poti lucra noptile. Dupa ce s-a sfarsit nunta. O razasie destul de mare. ca mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastra.si a nu orandui nimic pentru imparteala pana aproape de moartea sa. Doamne.

mai dand a intelege nurori-sa ca are s-o privigheze. Apoi. feciorii se duc iarasi in carausie. Dar nu-i tocmai cum se chiteste. de nevoie. spuind nurorilor sa fie harnice si dandu-le de grija ca nu cumva sa adoarma. Baba insa voia cu orice chip sa aiba o troita nedespartita de nurori… De aceea si chitise una de mai inainte. incat biata nora care de-abia atipise. Iara soacra huzurea de bine. da la deal. Dupa obicei ea le da de lucru cu masura si cum se insereaza se culca. caiere.Da nu te tot codi. trebui sa se scoale. . dormind dusa. si tanara nevasta. acus la imbala tortul. si asa una pe alta se indemnau la treaba si lucru iesea garla din mainile lor. Asa se munci biata nora pana dupa miezul noptii. si cum vine seara. fuse cu tort si bucul de malai. si nurorile raman iar cu soacra acasa. Peste cateva zile carausii sosesc. asteapta si rau. Intr-o buna dimineata. mai uita din cele nacazuri! Nu trece mult timp si baba pune la cale si pe feciorul cel mijlociu si-si ie un suflet de nora intocmai dupa chipul si asemanarea celei dintai.sa ducem in targ ca sa facem ceva parale. acus la strujit pene. de voie. si nurorile raman cu soacra acasa. Cele doua nurori vazand pe cea mai tanara codindu-se la treaba ii zic: . ca n-o supere lumina de la opait. acus pisa malaiul si-l vantura de buc. ca nu cumva s-o vada neadormita soacra si sa-i banuiasca. Pe cand soacra horaia. feciorul mamei ii si aduce o nora pe cuptioriu. Si daca Enachi se punea pe gene-i. de nevoie. ca le vede ochiul cel neadormit. dar n-are ce face si. blajina nora migaia prin casa. ea indata lua apa rece si-si spala fata. cand insera. dar spre ziua somnul o dobori si adormi si ea intre pene. dar foc de harnica. cateodata. nunta s-a facut. Baba iarasi le da de lucru cu masura . Dupa nunta. Baba care se culcase odata cu gainile. se culca dupa obicei. Baba se scarmana de cap. ci-i si cum se nimereste. Ce fel de treaba e aceasta? Noi sa lucram si ea sa doarma? 191 . barbatii din nou se duc in treaba lor. Incet-incet nora s-a dat pe brazda si baba era multumita cu alegerea ce-a facut. sa sarute mana soacrei si sa-i arate ce-a lucrat. se scula cu noaptea-n cap si incepu a tranti si-a plesni prin casa. vazandu-si barbatelul. cu fata la perete. de voie.Cum? Eu vad ca doarme. caci casa s-a mai ingreuiat cu un mancau si eu nu vrea sa-mi pierd comandul. da la vale. cu deosebire numai ca aceasta era mai in varsta si ceva incrucisata. ca mamuca ne vede. Nora cea mai mare talmaci apoi celeilalte despre ochiul soacra-sa cel atoatevazator. Nu trece tocmai mult si vine si vremea de insurat a feciorului celui mic. si pace buna! Dupa nunta. baba se culca pe pat. dar somnul o cuprinse indata si habar n-avea de ce face nora-sa. Dar binele.

taceti.. gura sa va merga.Eu cred ca tot ce-i al mamucai e s-al nostru.Doamne.Ba sunt de toate . ie si tu o bucata de mamaliga din coltar si cu niste ceapa si mananca. de mancati bine si pe Domnul laudati. cativa pui parliti in frigare si prajiti in unt. Bun odor la cas-a fost! Nu trece nici un ceas la mijloc. . poama acra! De te-ai coace cat te-ai coace. fetelor hai? . Apoi iute chema si pe cecelalte doua in bordei si se pun la masa cu toatele.Hai.zisera cele doua . draga cumnatica… Iar daca esti flamanda. Dulce tot nu te-i mai face… De te-ai coace toata toamna.Nu cauta ca horaieste . sa dati vina pe mine si sa lasati sa vorbesc eu pentru toate. Dar ce mancam noi. ceva mai omeneste. Cand v-a intreba pe voi. si ce-i al nostru e s-al ei.Ia. Intri-n casa Ca o coasa. le-a venit a canta. ca eu ma duc sa pregatesc ceva de-ale mancarii. Esti mai acra decat coarna. Sezi in unghi 192 . ca eu ma rapad in crama s-aduc s-un cofael de vin. Voi lucrati. . ca sa mearga placintele aceste mai bine pe gat. s-acus va chem si pe voi. stii cole. s-un cuptior de placinte. De te-ai coace-un an sau vara.Hai fetelor. Dupa ce au mancat s-au baut. s-apoi tu nu stii cine-i mamuca.mamuca are la ceafa un ochi neadormit.dar sunt ale mamucai. . Da slanina nu-i in pod? Unt nu-i? Oua nu-s? . . Vrei sa ne aprindem paie in cap? Sa ne svarla baba in drum? .La ceafa?…Vede toate?… N-am mancat moartea ei?… Bine ca mi-am adus aminte. o strachinoaie de branza cu smantana si mamaliguta erau gata. rabdari prajite.Ceapa cu mamaliga? D-apoi neam de neamul meu n-a mancat asa bucata.zise cea mijlocie . n-ai mancat niciodata moartea ei. ca rusului din gura garliciului: Soacra. ca nu-i buna pacea si mi-i draga galceava. fetelor. ce vorba ti-a iesit din gura! zisera cele doua. .Las daca v-a durea capul. Si iese cantand: Vai saracu omu prost.Apoi dar… da!…fa cum stii. soacra. . numai sa nu ne bagi si pe noi in belea. cu care vede tot ce facem. Tot esti acra si amara! Iesi afara Ca o para. . Fetelor hai! s-a trecut de saga.

s-au cantat.D-apoi da. Ei lasa. sa nu spuneti nici laie. nici balaie. cat ii putea. de vinisorul din crama. Se lehametisisara pana si cele doua de gura cea rea a babei. chiar mai dineoarea s-au dus. .Atunci voi sa va faceti moarte in papusoi. Cand isi aducea aminte de puicile cele nadolence si boghete.Cumnatelor. Iar cea cu pricina raspunse: . ca v-oi dobzala eu de-acu-nainte. s-apoi. s-o ghigoseste ca pe 193 . blide aruncate in toate partile. . Si ei erau asa de mahniti. Oi vorbi eu cu dansii. ce sa vada? Bietele nurori jaleau pe soacra-sa… Pene imprastiate pe jos. fiind mai sugubeata de cat cele doua. si c-au vazut-o cuscrii dormind asa lafaiata. ia nurori daca ai de unde. intrara cu toate in casa.D-apoi cand or veni ai nostri? . pana au adormit cu toate pe loc.Ce sa facem? intreba cea mai mare. Cand s-a trezit baba in zori de ziua.Ca un junghi. si tu s-o iei de canepa dracului si s-o traznesti cu capul de peretele de rasarit. si iata cum: . tot asa sa faci si tu cu capul babei de paretele cel despre apus.D-apoi cum sa nu te vada. si cea mai tanara gasi acum un prilej sa-i faca pe obraz si sa oranduiasca totodata si mostenirea babei prin o diata nemaipomenita pana atunci.Iata sa dam busta in casa la baba. ce i-oi face si eu. . de nu te scoli. cand se aflau singure in vie. ticaloaselor. zise ea intr-o buna zi. luara pe baba de par. si le-am scos un cofaiel de vin. nu putem trai in casa aceasta. de n-om face toate chipurile sa scapam de harca de baba. mamuca? . Apoi cea tanara. si de aceea am gandit ca esti manioasa pe tatuca si pe mamuca. pana i-l dogira. Se indupleca si cele doua. cum roade cariul in lemn. crapa de ciuda si rodea in nurori.Da ce-i acolo? striga baba inspaimantata. Si-au mancat.Sa faceti cum v-oi invata eu si habar sa n-aveti. de mai nu le-a ticnit mancarea. si cand intra in bordei. veti vedea voi. . s-au baut.Ei cum? .ticalosie mare!… . farmaturi. si lasa capul in jos de rusine. de rasipa ce s-a facut cu munca ei. da incolo.Si m-au vazut cuscrii cum dormeam? . mamuca. mamuca. si las daca va fi ceva. cofaielul de vin rasturnat . de frica. nu stii c-au venit tatuca si cu mamuca si le-am facut de mancare.Da bine. . s-o izbira cu capul de pareti. Si de atunci nurorile n-au mai avut zi buna in casa cu baba.S-apoi de ce nu m-ati sculat? Manca-v-ar ciuma sa va manance! . fetele acestea au spus ca dumneata vezi tot. Nurorile atunci sar ca arse in picioare si cele mari incep a tremura ca varga. tranteste baba in mijlocul casei s-o framanta cu picioarele. cum era. si de aceea ne-am chefaluit si noi oleaca? Iaca. da pe dincolo. Iese afara sparieta.

Baba muri chiar in acea zi si nurorile. isi misca mana si arata la nora cea mai mare si la paretele despre rasarit. toiag. scapand rasteiele din mana. dar biata baba era umflata cat o butie si nici nu putea blegi macar din gura. ba si de intrecut. Atunci ceilalti nemaiavand incotro sovai. de la poarta s-arunca la gatul barbatilor si incep a-i lua cu vorba si a-i desmierda. a-si da ghiont una alteia si a vorbi despre starlici. cel mijlociu cea despre apus.Biata mamuca lasa cu limba de moarte ca fratele cel mare sa ieie locul si casa cea despre rasarit. poduri.Mamuca-le lua cea mai tanara vorba din gura . sa ramanem in casa batraneasca. 194 . ca stiu ca are cine o boci!". apoi arata pe cea mijlocie si la paretele despre apus. o boceau de vuia satul. paraua din mana mortului. nevasta. si dupa sfatuirea celei mai tinere. are de gand sa ne lase sanatate. si vazandu-i. i-o strapunge cu acul si i-o presura cu sare si cu piperiu. despre gainile ori oaia de dat peste groapa. iaca s-aud scartaind niste cara: barbatii veneau. apoi ii scoate limba afara. s-o vare pe biata baba in groapa.Ce bine mai zici tu. asa ca limba indata se umfla si biata soacra nu mai putu zice nici carc! Si slaba si stalcita cum era. incat numai acestea erau de ajuns. si dupa aceea incepura a scoate din lada babei valuri de panza. pe urma pe cea tanara si jos in mijlocul casei. ce face. prefacandu-se ca plange si ea: . raspunse barbatu-sau.Nu. ca mezini ce suntem. zisera ei.Cum? Ia sunt vreo cinci-sase zile de cand a fost sa se duca vietii la suhat si un cuvant rau pesemne a dat peste dansa.dansa. nasalie. Iata fericirea visata de mai inainte cum s-a implinit! Pe cand se petreceau aceste. Atunci nora cea tanara zise. cazu la pat bolnava de moarte. despletite.Cum? zisera barbatii inspaimantati. despre strigoi si cate alte nazdravanii infioratoare. dupa sfatuirea celei cu pricina asezara baba intr-un asternut curat. . Fiii se rapad atunci cu totii in casa la patul mane-sa. Nevestele lor le ies in intru intampinare. . Toti plangeau si nu puteau dumeri despre semnele ce le face mama lor.mamuca nu face bine. . ca sa-si mai aduca aminte de cand era mireasa. sarmana!… Ielele i-au luat gura si picioarele.Da ce face mamuca? intrebara totii deodata cand dejugau boii. care de care mai magulitor. Simtirea insa nu si-o pierduse de tot. Dupa aceea de-abia putu duce mana la gura si cazu intr-un lesin grozav.Da nu intelegeti ce vrea mamuca? . . Apoi nurorile. Apoi peste doua zile o ingropara cu cinste mare si toate femeile din sat si de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori si ziceau:" Ferice de dansa c-a murit. iar noi. . diata ramase buna facuta. sarmana. .

Primul lucru pe care l-au auzit soldatii dupa ce a fost dat jos capacul de pe cutia in care se aflau. Acest sant era propriu-zis o oglinda pe luciul careia inotau lebede. pe cand eu traiesc intr-o cutie. mai bine vezi-ti de treburile tale! Dar soldatul de plumb se facu ca nu-l aude. se auzi un clinchet! Capacul cutiei de lemn se deschise brusc si o figurina pe arcuri. A doua zi dimineta dupa ce copii s-au trezit. unul cate unul. au asezat soldateii de plumb pe pervazul ferestrei. In seara aceea ceilalti soldati de plumb au fost pusi la locul lor in cutie. ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit… Au fost odata douazeci si cinci de soldati de plumb. Cei doi copii I-au facut o barca din hartie de ziar. exact ca si el.Asteapta numai. Incepu o ploaie torentiala. cu capetele semete. Toti erau la fel. Ea avea bratul ridicat deasupra capului. pe trotuar. de la etajul al 3-lea. Cu toate acestea. Pe masa mai erau si alte jucarii. Dar cea mai atragatoare aparitie era o tanara dansatoare care statea in porta cetatii. l-au asezat pe soldatel in ea si I-au dat drumul pe canal in jos. cu fata hada si rea tasni din ea: .Oh! Dar cat este de eleganta si in ce palat minunat traieste. dar nu-i nimic am sa incerc totusi s-o cunosc. Purta o rochie de balet. Toti erau frati pentru ca au fost turnati din aceeasi oala de plumb. purtand frumoase uniforme rosii cu albastru. care avea un singur picior.SOLDATELUL DE PLUMB A fost odata ca niciodata. din cauza curentului. au zarit in apa un soldatel de plumb care ii implora sa-l puna intr-o barca. dar cea mai frumoasa dintre ele era o cetate de carton. Baietelul si unul dintre servitori au coborat sa-l caute pe soldatel.Soldatoiule. nu te mai holba la dansatoarea aceea. soldatul de plumb. statea tot atat de neclintit ca si ceilalti care aveau 2 picioare. care treceau pe acolo. fereastra s-a deschis brusc si soldatelul infirm a cazut cu capul in jos. Dupa ce a incetet furtuna. iar membrii familiei s-au dus si ei la culcare. dar nu l-au gasit. Stateau in picoare. Santul cetatii era inconjurat de copaci. cu exceptia unuia. Soldatelul de plumb se ascunse in spatele unei cutii de lemn. alaturi de 24 de soldati! Ei. Dar. Ea era facuta tot din carton. iar un picior era ridicat atat de sus incat soldatelul de plumb credea ca si dansatoarea are un singur picior. a fost vocea unui baietel care ii primise in dar de ziua lui de nastere: . Cand ceasul batu miezul noptii. doi copii ai strazii. sprijinindu-si pustile cu baionetele pe umeri. apoi zise suspinand: .Ea ar fi pentru mine sotia ideala.Soldati de plumb! Baietelul ii scoase din cutie si-i aseza pe masa. asteapta! Si vei vedea ce se va intampla maine! Spuse din nou figurina cea hada. impodobita cu paiete stralucitoare ca insasi fata dansatoarei. Prin ferestrele mititele puteai sa zaresti incaperile din interior. iar in jurul gatului avea o panglica subtire albastra. 195 . . .

un curent de aer o ridica pe balerina si o arunca in foc alaturi de soldatel. Acolo soldatelul de plumb recunoscu imediat camera. Pe soldatel il izbi lumina puternica a zilei. care dadea intr-un rau.Vai de mine! Aici este si mai intuneric! Dar nu avu curajul nici macar sa se miste. iar pusca cu baioneta statea neclintita pe umarul sau. cand servitorul veni sa curete cenusa din camin. Pe bietul soldatel il cuprinse o caldura teribila si simti ca incepe sa I se topeasca corpul. Pestele incepu sa inoate in toate directiile. Barca se invarti pe loc de cateva ori. hartia de ziar se dasefacu. iar soldatul reusi sa iasa din barca. S-au uitat unul la altul. Il lua pe soldatel si-l si-l duse in camera.Pasaportul. Incet. copii din camera. Apoi. baietelul apuca soldatelul de plumb si il arunca in foc. dar la un moment dat inceta sa mai sara. . batand din palme de bucurie. Flacarile ii cuprinsera corpul intr-o clipa. Si in acel moment. dar ochii ii ramase in continuare atintiti asupra balerinei. Dimineata. cetatea de carton si pe dansatoarea cea frumoasa. incet. Deodata barca se strecura printre gratiile unei guri de canal si disparu de pe suprafata apei. . Aici e tot atat de intuneric ca si in cutia mea. ca si inainte. prezinta-mi pasaportul! Soldatelul nu-I raspunse. 196 . dar stranse si mai tare pusca de pe umar.Ia uitati-va ce-am gasit in stomacul acestui peste: un soldatel de plumb! Striga o bucatareasa care in dimineata aceea luase peste proaspat de la piata. apoi auzi o voce care striga: .Vai de mine! spuse soldatelul. apoi se umplu de apa si se scufunda. dar n-au avut curajul sa scoata nici un cuvant. fara nici o explicatie. Spre norocul lui. o pirueta cu o mana ridicata deasupra capului si piciorul ridicat spre inaltimi. jucariile. incepu sa-si piarda forma. gasi o inima de plumb si o paieta pe care focul o innegrise.Cei doi baieti au inceput sa alerge in urma barcutei. Oare incotro ma indrept? Macar de-ar fi cu mine micuta dansatoare! In clipa urmatoare isi facu aparitia un sobolan urias care se rasti la el: . in timp ce soldatelul se izbea de marginile santului. Ea statea in aceeasi pozitie. Dar in aceeasi calipa il inghiti un peste din rau. Curentul il manase deja spre iesirea din canal.

SORICELUL SI CREIONUL

Pe masa lui Sanducu se afla un creion.
Odata, cand Sanducu dormea, pe masa s-a urcat un Soricel. A vazut creionul, l-a inhatat si l-a tarat in vizuina sa. - Da-mi drumul, te rog, - s-a rugat Creionul. Ce nevoie ai tu de mine? Sunt lemn si nu ma poti manca. - Am sa te rod! - a zis Soricelul. Ma mananca dintii si trebuie sa rod tot timpul ceva. Uite asa! - Si Soricelul l-a muscat dureros pe Creion. - Au-u, - a tipat Creionul. Daca-i asa, lasa-ma sa mai desenez pentru cea din urma oara ceva, apoi faci ce vrei cu mine. - Fie! - s-a invoit Soricelul - deseneaza! Dar apoi, oricum, am sa te rod bucatele, bucatele. A oftat din greu Creionul si a desenat un cerc. - Asta-i branza? - a intrebat Soricelul. - Poate fi si branza - a zis creionul, si a desenat inca trei cerculete mai mici. - Da, sigur ca-i branza, iar astea sunt gaurile din ea - si-a dat cu parerea Soricelul. - Pot fi si gauri, - a zis Creionul, si a mai desenat inca un cerc mare. - Asta-i un mar! - a strigat Soricelul. - Poate fi si un mar - a raspuns Creionul, si a mai desenat cateva cerculete, uite asa: alungite. - Stiu, astia sunt carnaciori! - a inceput sa chitaie soricelul, lingandu-se pe bot. Hai, ispraveste mai repede, ma mananca ingrozitor dintii. - Asteapta o clipa - a zis Creionul. Si, cand a inceput sa deseneze doua unghiuri, Soricelul a inceput sa tipe: - Asta seamana cu o pi... Stai! Nu mai desena! Dar creionul desenase deja mustatile lungi... - Dar asta- i o adevarata pisica! - a chitait Soricelul inspaimantat. Ajutor! - si s-a napustit in vizuina sa. De atunci Soricelul n-a mai scos capul de acolo. Iar creionul lui Sanducu mai traieste si astazi, numai ca a ramas mic, mic de tot.

197

SPAIMA ZMEILOR

A

fost odata ca niciodata un barbat si o femeie. Ei traiau in belsug si se

intelegeau foarte bine si toata lumea ii invidia ce familie reusita erau. Insa ei nu erau multumiti, pentru ca nu aveau copii. Toata ziua se rugau la Dumnezeu sa le dea si lor macar un singur copil. Dupa ce Dumnezeu le-a tot ascultat rugile pana s-a saturat de ele, s-a sfatuit cu Sfantul Petru si au hotarat sa le indeplineasca dorinta. Si femeia a inceput sa aiba copii. Unul dupa altul, ca in poveste, cam cate unul pentru fiecare ruga a lor. Femeia a inceput sa se cam sature de ei, dar barbatul era fericit privindu-i. Barbatul asculta de dimineata pana seara vaicarelile femeii, care nu mai stia cum sa potoleasca copiii si nici nu mai avea ce sa le dea de mancare de multi ce erau. Isi tot trimitea sotul in lume sa gaseasca o munca care sa fie foarte bine platita si apoi sa se intoarca cu o multime de bani acasa. Barbatul o pornii in lume de dragul copiilor. A tot umblat el zile intregi dar nimeni nu se indura sa-i dea ceva de lucru. Vazand ca in lumea aceasta nu face nici o treaba, trecu in lumea de dincolo. Aici ajunse la cuibul zmeilor unde vazu o casa mare, unde locuia Mama Zmeilor. Aceasta il intreba cine este si ce cauta: - Eu sunt tata lor si caut o slujba. - raspunse omul. Tare se mai sperie Mama Zmeilor cand auzi ca el e tata lor. De Mama Padurii si de Mama Ielelor auzise, dar de tata nici pomeneala, cine stie ce dihanie o fi si tatal acelor lighioane. Se invoi, deci, Mama Zmeilor sa-l primeasca la munca pe tata lor si sa-i slujeasca timp de un an, un an ca la zmei, adica de trei zile. Sambria era de o galeata de galbeni pe zi. In prima zi l-a trimis pe om sa aduca apa de la fantana intr-un burduf de bivol. Burduful de bivol din lumea zmeilor era atat de greu ca omul abia putea sa-l ridice cand era gol. Stiind ca nu va reusi sa-si faca treaba se gandi la un viclesug. Vazand Zmeoaica ca nu mai vine, trimise un fecior de-al ei sa vada ce se intampla. Aceasta il gasi pe om racaind marginea fantanii cu un briceag. Zmeul intreba mirat de ce face asa ceva. Omul raspunse ca de ce sa se mai chinuie carand apa, cand poate lua fantana acasa unde o pune in pod si cand ii trebuie apa face o gaura si curge. Zmeul se sperie ca vor muri inecati sau ca va prapadi bunatate de fantana facuta de bunicul bunicului sau si il ruga pe om sa lase fantana, promitandu-i inca o galeata de galbeni. A doua zi omul avea porunca sa mearga in padure sa aduca lemne. La zmei nu era obiceiul cu taiatul copacilor, aici copacii erau smulsi cu radacina cu tot. Barbatul cum nu era obisnuit cu asa treaba se gandi iar la ceva smecherie. Cand veni zmeul din ziua precedenta sa vada de ce nu se mai intoarce omul, il gasi legand copacii cu o sfoara unul de altul. Inspaimantat il intreba ce face. 198

- M-am gandit sa nu mai tot smulg cate un copac, mai bine ii leg pe toti si duc padurea acasa -raspunse omul. Zmeul ii mai promise o galeata de galbeni daca va lasa padurea cum a fost. Iar copacii ii cara singur acasa, cum facu inainte si cu apa. A treia zi trebuia sa se intreaca cu zmeul la aruncatul buzduganului. Se uita omul la cele douasprezece buzdugane si se gandi ca pe cel mai mic l-ar putea cu greu ridica, dar pe celelalte nici vorba. Atunci intreba: - Dar unul mai mare nu aveti. Zmeul se sperie si incepu el intrecerea. Arunca buzduganul, care se intoarse peste o jumatate de ora. Cand veni si randul omului, acesta statea neclintit si se uita la luna. Zmeul iritat il intreba ce face. - Astept sa se dea putin luna la o parte. Nu vreau sa patesc ca data trecuta cu barda bunicului, care a ramas pe luna si nu am mai putut sa o recuperam - raspunse omul. Zmeul se uita atent la luna si vazu ceva ce putea sa semene cu o barda. Il ruga frumos pe om sa renunte, dar acesta zicea ca nu vrea sa piarda distractia. Atunci ii promisese doua galeti de galbeni si pana la urma omul se invoi. Asa isi termina omul nostru anul de lucru si zmeii ii erau datori cu sapte galeti de galbeni. Sapte galeti cu galbeni era destul de mult si pentru zmei. Se tot sfatuira dansii ce sa faca cu omul si hotarara ca cel mai bine ar fi sa-l omoare, ca tare se mai temeau de el. Omul trase cu urechea si auzi ce i se pregateste. Lua troaca de la porci si o puse in locul lui, o inveli si el se culca sub pat si se apuca de sforait. Zmeii auzind ca doarme s-au napustit pe el cu buzduganele si l-au lovit pana au crezut ca e mort. Dimineata urmatoare zmeii au incremenit de spaima cand l-au vazut pe om in viata. L-au intrebat tremurand cum a dormit, iar el raspunse ca destul de bine, numai ca sa scape de el. Atunci omul zise ca lui nu-i prea place sa umble cu saci de bani in spinare, sa-l ajute zmeii pana acasa. Ei au sarit imediat sa-l ajute. Acasa copii omului au devenit si mai neastamparati si neascultatori, incat intreg satul se temea de poznele lor. Cand au auzit ca se intoarce tatal lor au apucat fiecare cate o furculita si un cutit, au iesit pe drum si au inceput sa strige: - Vrem carne de zmeu! Ne este foame! Vrem carne de zmeu! Zmeii acum s-au speriat de-a binelea, au lasat jos sacii si au fugit mancand pamantul, jurand sa nu se mai intoarca vreodata. De atunci nu mai sunt zmei pe lumea aceasta.

199

SUB CIUPERCA

Odata,

ploaia a prins-o pe Furnica pe drum. Unde sa se ascunda? A vazut

furnica,in poiana , o ciuperca, a dat fuga si s-a ascuns sub ea. Sta furnica sub ciuperca - ploaia nu mai conteneste. Ploua tot mai tare si mai tare... Se taraste spre ciuperca un Fluture: - Furnicuto, Furnicuto, lasa-ma sub ciuperca! m-a udat ploaia si nu pot sa zbor! - Unde sa te primesc? zice Furnica. Si eu abia mi-am facut loc. - Nu-i nimic! Mai bine inghesuiti, dar nu suparati. Furnica i-a facut loc Fluturasului sub ciuperca. Si ploua tot mai tare... Vine in fuga un Soricel: - Lasati-ma si pe mine sub ciuperca! Sunt tot un lac de apa. - Unde sa-ti facem loc? N-avem unde! - Mai inghesuiti-va putin! S-au inghesuit si i-au facut loc si Soricelului sub ciuperca. Iar ploaia tot curge si nu vrea sa inceteze deloc... Langa ciuperca topaie o Vrabie si se vaita: - Mi s-au udat penele, mi-au obosit aripioarele! Lasati-ma sa ma usuc, sa ma odihnesc pana sta ploaia! - N-avem loc. - Mai strangeti-va putin, va rog! - Fie! S-au mai strans si i-au facut loc si Vrabiutei. Deodata apare in poiana Iepurele si ...vede ciuperca. - Ascundeti-ma, striga - salvati-ma! Ma fugareste Vulpea!... - Mi-e mila de Iepure - spune Furnica. Hai sa ne mai strangem putin. Numai ce au reusitsa ascunda Iepurelei apare in fuga Vulpea. - Nu l-ati vazut pe Iepure? - intreba ea. - Nu l-am vazut. Vulpea se apropie mai mult, adulmecand: - Si ziceti ca nu s-a ascuns aici? - Unde ar putea sa se ascunda aici!? Vulpea si-a vanturat coada si a plecat. Dupa un timp ploaia s-a oprit si s-a ivit soarele. Toti ies de sub ciuperca si se bucura. Furnica a ramas pe ganduri: - Ce-o fi asta? La inceput abia am avut eu loc sub ciuperca, iar acum este loc pentru toti cinci! - Oac-oac-oac! Oac-oac-oac! - a ras cineva. Toti au luat seama: pe palaria ciupercii sade o Broscuta si rade in hohote: - Eh, Voi! Ciuperca.... N-a mai terminat ce-a avut de spus si a disparut.

200

Toti au privit cu bagare de seama la ciuperca si au priceput de ce la inceput abia era loc pentru unul, iar apoi au avut loc sub ea toti cinci. Voi ati priceput copii?

201

in sfarsit. il va vedea sosind si il va sfasia! Saracii de noi! Cum sa il anuntam oare de acest pericol?" Ii cuprinse deznadejdea... au avut indrazneala sa se aventureze pana la marginea zmeurisului. desi era un pierde-vara. asteptau tinandu-si rasuflarea. convinsi ca nu mai era nici un pericol. fratele lor tocmai plecase sa cumpere! Asa ca se inarmara cu cate un ciomag si se asezara la panda langa camin.. poate ai visat! Sunt luni de zile de cand.. Dar de data aceasta nu puteau aprinde focul. neputand forta nici usa." Isi amintira pe loc ultima lor patanie: lupul. Apoi. "Uf! Iata-ne. Purcelusul cel cuminte incearca sa-si pastreze sangele rece: "Zabrelele de la fereastra sunt de fier. pe interior. stransi unul intr-altul. Fratele lor. Dupa cateva clipe de asteptare. "Mai stau cat sa-mi pun ciupercile in cos!" "Nu. la adapost!" spuse multumit purcelusul cel cuminte. Cei doi purcelusi. un lacat mare si o baricadara cu o masa grea de lemn. el pandi sosirea fratelui sau cu usa intredeschisa apoi se inchisera impreuna in casuta solida. Ridicandu-si privirea. Purcelusul cel cuminte. atrasi de murele si fragii salbatici. Nu aveau chibrituri. Purcelusii au aprins imediat un foc mare." "Grabeste-te sa fugim!" ii striga fratele sau. Purcelusii. suntem in siguranta! Deodata. in sfarsit. Fratele sau repeta cu usurare: "Da. iar lupului i-a luat coada foc. avea o fire atat de vesela! Ce aveau sa se faca fara cantecelele lui nostime? Deodata se auzira batai puternice in usa.SURPRIZA PURCELUSILOR Au fost odata. de atunci. sa ne salvam! Am zarit lupul dupa copaci!" "Nu se poate. luand-o la sanatoasa. 202 . o bucata de tencuiala se desprinse si cazu in cenusa rece. strigara intr-un glas: "Caminul! Caminul!. ajunse primul. crezand ca lupul parasise acele locuri. jivina nu-si mai aratase nasul pe acolo. apoi l-au batut zdravan si fioroasa fiara a fugit urland de durere. Iar usa este prea solida pentru ca lupul sa o poata dobora. Insa cel mai cuminte dintre cei trei frati ii dadu-se intr-o zi o lectie de neuitat si. strigara amandoi: "Lupul! Lupul! E chiar la fereastra!" Cei doi frati. din caramida. nu vor ceda niciodata. fii linistit. Deodata. nici ferestrele. Intr-o zi. care alearga foarte repede.. Apoi urma o tacere destul de lunga. suntem in siguranta!" insa purcelusilor le ingheta zambetul pe buze. incepura sa tremure din cap pana in picioare.trei purcelusi care avusesera multa vreme necazuri din cauza unui lup mare si rau. lasa-le pe jos si hai sa alergam repede acasa!" ii repeta fratele lui.. patrunsese alunecand pe horn. el scoase un tipat: "Repede. care locuia in padurea vecina. purcelusul cel cuminte merse dupa ciuperci cu unul dintre frati. vazand ochii amenintatori ai lupului. intorcandu-si privirea catre coltul cel mai intunecat al camerei. putin cate putin. isi amintira de fratele lor care plecase la oras dupa cumparaturi: acesta trebuie sa se intoarca din clipa in clipa! "Daca lupul continua sa dea tarcoale casei. pe care o construisera cu ceva vreme inainte. s-au apropiat din nou de padure. Dupa aceea pusera pe usa. Asa ca. Apoi.

pe rand… Ce satisfactie!" Purcelusul cel glumet incerca in zadar sa se apere: "Doar stiti bine ca azi e carnaval si totul ne este ingaduit! Si apoi. cum se asteptau. nu se putu abtine sa nu isi puna fioroasa masca pe fata. aflat singur in baie. Fiara se prabusi in casa cu un zgomot puternic. poznas. ci un purcelus… adica pe fratele lor! Acesta.. Ridicara ciomegele si. Cei doi purcelusi se privira o clipa.. surpriza! Cei doi descoperira nu un lup. asteapta. nestiind ce sa faca... ii dadura animalului cateva lovituri zdravene in scafarlie. purcelusul cel cuminte. si.poc!. izbucni in lacrimi.. care ne va vizita luna viitoare? Mai mult ca sigur ca se va ingalbeni de spaima! 203 . coplesit de lovituri si reprosuri.. Era lupul in persoana! Purcelusul cel cuminte trase cu ochiul catre fratele lui si ii sopti: "Asteapta. poc!. Incepura sa cada si bucati de funingine. sa stiti ca asta a fost cea mai frumoasa masca din targ!…" Insa fratele cel cuminte nu voia sa-l asculte deloc: "Aceasta gluma proasta merita o pedeapsa! Vei face curatenie in toata casa timp de o saptamana si nu vei iesi deloc afara la joaca! Iar masca de lup ti-o iau si o voi tine la mine!" Putin mai tarziu.. de peretii hornului. De-acum relaxat. fratele cel mic radea in hohote: "Am lovit doi iepuri dintr-o data! Te-am batut si pe tine si pe lup. apoi doi ochi mari si galbeni.. isi pusese o masca de lup pe fata pentru a le juca o festa! Bietul glumet. Imediat dupa asta se ivira din horn doua urechi ascutite. coborand. cu un cucui mare in varful capului si negru de funingine. apoi pornira la atac." Lupul se intepeni in aceasta pozitie ciudata. iar in cele din urma o limba rosie intre coltii lungi si ascutiti. Privindu-se in oglinda isi zise: "Ce-ar fi daca i-as face o farsa unchiului nostru.La un moment dat incepu sa se auda zgomotul facut de cineva care se freca. Trebuie sa-l lovim in cap.

Ce bine ca l-ai gasit. mami? . se pregatea sa atace! Kala se repezi sa salveze copilul din ghearele lui Sabor. Pe jos. la adapost de Sabor. mergand in patru labe. cu rama sparta. intr-un copac.T TARZAN Kala il gaseste pe Tarzan Gorila Kala traversa curioasa podul suspendat care ducea de la tarmul african la o ciudata casuta construita sus. dar auzise un scancet care semana atat de mult cu cel al copilasului ei. din care se auzeau scancetele disperate care o atrasesera pana acolo. dar ramase tot neincrezator. Curioasa. . Intr-o zi. In leagan se afla un copilas tare ciudat. Kala stiu ca avea sa-l iubeasca si sa-i poarte de grija de atunci incolo. Numai Kerchak. Deodata. Dupa o urmarire plina de pericole. cruntul leopard. Nu prea o tragea inima sa se duca in acel loc necunoscut ei. Imita un animal mai… tacut! . Tarzan veni in spatele Kalei si mugi ca elefantii. iar Kala era fericita. Tarzan stiu ca nu mai era loc de gluma. era nemultumit. Numai cand aparu Kerchak.Chiar ca m-ai speriat! rase Kala.Vrei sa fac ca un leopard? . un urlet infiorator ajunse pana la ei. nu stiam unde e! ii zise ea lui Kerchak. Tarzan nu renunta la idee si urla ca un leopard. tovarasul de viata al Kalei. Pana la urma. iar lui Tarzan ii sopti: "Fugi!" 204 . Ii veni in ajutor Terk. vajnicul conducator al gorilelor ceda la rugamintile Kalei si fu de acord ca aceasta sa pastreze copilul.Ce-ar fi sa inventezi un sunet care sa fie numai al tau? ii sugera Kala. Kala reusi sa duca bebelusul adanc in jungla. iar langa acesta. Ii placea sa se joace cu mama lui. Kala duse copilul in familia ei care il privi cu mare curiozitate. buna lui prietena. un leagan. Tarzan se face mare Tarzan crestea vazand cu ochii. Mai ales micuta Terk era foarte interesata de noua faptura. fara nici un pic de blana pe el! Mirata. pe care il pierduse cu putin timp in urma.Te-am speriat. Sabor. nu-i asa. Kala era fericita ca putea pastra copilul si ii puse numele Tarzan. Kala baga capul in casuta din copac si vazu peste tot urmele unei lupte care avusese loc aici. se gasea un tablou. .

fugi! Striga ea ingrozita. spre teritoriile locuite de gorile. Tantor se scutura si Tarzan fu aruncat in aer. Asa ca il provoca. zise Terk. gorilele coborara la malul apei sa vada ce se intamplase cu acestia. 205 . gorilele.O sa devin cea mai buna gorila din lume! Si peste cativa ani. . striga catre ceilalti din turma: . feriti-va! Vine cineva inot! O fi vreun peste piranha! . Terk il ajuta pe Tarzan sa iasa din apa. spunandu-i ca nu are curaj sa aduca un fir de pui de elefant. avertizand-o pe Terk: . Ai reusit sa iei un fir?!? Mirate de tropotul si agitatia elefantilor. .Stii ce? inchide ochii. Kala ii lua mana. Tantor. Tarzan fugi in jungla. se gandi cum sa scape de el. Tarzan sari sprinten de pe faleza in apa si incepu sa inoate catre un grup de elefanti.Scumpul meu.Iesi repede din apa! ii striga Terk. Tantor. Tarzan reusi lucrul acesta! Imitand toate animalele. Terk se indrepta spre Cascada Elefantilor. gandindu-se ca Tarzan o sa renunte si o sa se duca inapoi la Kala. care se afla si el pe acolo.Ah. Numai Kerchak nu vede lucrul acesta! Incurajat.Nu e pirahna. Se uita cu tristete in oglinda unui lac. mirandu-se ca era atat de diferit de prietenele lui. Cea mai buna gorila din lume. Se opri fiindca il vazu pe Tarzan cu firul de par in mana. un elefantel sperios nevoie mare. de unul singur.Nu stii ca un peste piranha te poate goli de carne in cateva secunde? . ajungand sa se descurce perfect in jungla.E in spatele tau.Vezi? Bat la fel! zise ea. i-o puse in dreptul inimii si ii lipi urechea de pieptul ei. Tarzan ii promise Kalei: . Tarzan reusi sa-si insuseasca diverse moduri de viata. nu sunt astfel de pesti in Africa! Terk se repezi speriata spre Tarzan. .Tarzan n-o sa fie niciodata unul de-al nostru! izbucni el. Deoarece lui Terk nu-i placea ca Tarzan sa se tina scai dupa ei. spuse ea. . Acestia o luara la goana. calcand totul sub copite. Terk era foarte mandra de prietenul ei. impreuna cu Flynt si Mungo. ca sa ii smulga un fir de par. Dar simpla alaturare a mainilor lor nu facu decat sa arate ce mare era diferenta. Aparu si Kala care incerca sa-i arate ca sunt asemanatori. fiindca il vazuse cum apucase un elefant de coada. . dar Kerchak clocotea de furie. Tarzan se lua imediat dupa ei. alti buni prieteni. Ateriza in apa cu un mare pleoscait care sperie elefantii.Dupa aceea. se baga imediat in vorba. Dar Terk se insela. Mahnit de spusele lui Kerchak. ii spuse mama lui.

se lasa o tacere de moarte. Isi apropie fata de fata lui Jane si o adulmeca. traiesc in grupuri mari. Tarzan arata cu degetul spre el si spuse: . dar era si foarte curioasa. Era si vanatorul Clayton cu ei. numite familii. 206 . iar Kerchak ramase singur in fata leopardului si se lupta din rasputeri sa-si apere familia. ca semn de mare respect pentru conducatorul familiei lor.Sabor ataca! Intr-o zi. le ataca pe neasteptate. Tarzan sari din copac. Gorilele se retrasesera ingrozite in copaci. Sabor. Profesorul Porter si fiica lui. Zburdalnicul pui inhata iute desenul facut de Jane. Familia de gorile asculta ingrozita urletele si mugetele care razbateau din groapa. vechiul dusman al familiei de gorile. Cateva momente mai tarziu. in loc de blana. Dar sunetul il facuse curios pe Tarzan. venisera in Africa sa studieze modul de viata al gorilelor. dar el avea alte planuri. Brusc.Tata.Tarzan! . Tarzan observa ca Jane ramasese putin in urma grupului. Tarzan facu ceva care le uimi pe toate: depuse corpul lipsit de viata al leopardului la picioarele lui Kerchak. Noroc ca aparu Tarzan care o salva pe Jane si o duse intr-un loc ferit. striga Jane. urme de gorile! Asa cum ai spus. Se lua dupa el si gasi in iarba ceva ce nu mai vazuse niciodata: un cartus! Sunetul auzit mai devreme fusese o impuscatura! Tarzan se intalneste cu Jane Tarzan auzi alte sunete necunoscute lui. Jane. nu te obraznici! Striga Jane si se pregati sa-l impinga la o parte. Tarzan o prinse de mana si in acel moment observa ca mainile lor semanau. iar Kerchak le duse mai adanc in jungla pentru a le proteja. . Fata vazuse un pui de babuin si se apucase sa-l deseneze in caietul ei de schite. Jane se cam sperie de ciudata aparitie. ce hot esti! Furi opere de arta! Il certa Jane si lua caietul inapoi. .Ah. Sabor se repezi la el si amandoi cazura intr-o groapa adanca. Familiei micului babuin nu-i placu felul in care Jane se purtase cu copilul lor si se luara cu totii dupa ea. Erau glasuri de oameni! Printre frunze. care parea sa nu mai aiba nici o scapare. Deodata.Stii sa vorbesti! zise Jane uimita.Ei. . Un sunet ascutit alerta gorilele. Tarzan era si mai curios. vazu trei creaturi stranii care purtau haine. Sabor reusi in cele din urma sa il raneasca pe Kerchak.

dar si cu tristete. El era preocupat sa faca harta acelor locuri! Linistea se spulbera cand navalira in acele locuri Terk. da. dovada vie a celor spuse de Jane. Dorinta cea mai mare a lui Jane era sa-i cunoasca familia. Intelegea confuzia lui. oamenii nu vor sa ne faca nici un rau.. asa ca Tarzan ii duse pe profesorul Porter si pe fiica acestuia unde locuiau gorilele. dar Tarzan o refuza mereu.Kerchak. in Anglia. mai zise baiatul. zise Jane cam descumpanita. 207 . spunand un singur cuvant: . sosi corabia care trebuia sa-i duca pe profesor si pe fiica acestuia inapoi.Oh. Atat Jane cat si tatal ei erau incantati de lumea pe care o descopereau. Oferindu-i flori la plecare. Clayton ii spusese lui Tarzan: . . Tarzan o duse inapoi de Jane la tabara ei si apoi se reintoarse la familia lui. Clayton ii urma indeaproape. Se temea ca Tarzan s-ar alatura oamenilor. Kerchak se lua dupa acel presupus om! Drumul era liber. Tarzan nu putea intelege de ce Kerchak ii considera pe oameni periculosi: . Planul marsav al lui Clayton . dar din motive diferite de ale celor doi. Clayton era si el incantat. Terk accepta cu greu si curand alerga prin jungla in haine omenesti. Tantor si Kerchak.Tarzan. Jane aduse repede un aparat cu care proiecta imagini despre civilizatia umana. da! zise fata. Kerchak era foarte ingrijorat si le spusese tuturor sa stea cat mai la o parte din calea oamenilor. aratand spre el si apoi spre Jane. inteleg. iti garantez eu! Kala isi priveste fiul cu dragoste. . Profitand de ocazie. Ar fi facut orice ca Jane sa ramana cu el! Tarzan le ceru ajutorul lui Terk si Tantor ca sa il indeparteze pe Clayton de terenurile locuite de gorile.Oh. in fata ochilor uimiti ai lui Tarzan.Poate ca daca Jane ar fi petrecut ceva timp cu familia ta de gorile… Oare Jane ar sta in jungla daca ar vedea gorilele?" se intreba Tarzan. . Intre timp. Pe mine ma cheama Jane! Doua lumi diferite.Imi vine sa-l omor pe Tarzan! ii marturisi ea lui Tantor. Tarzan o indemna pe Jane sa mai stea. Le desena chiar si o schita a straniei creaturi. . Cei doi invatau impreuna. care era furios ca isi vede familia in compania oamenilor. asa ca in curand Jane si Tarzan devenira prieteni nedespartiti. daca ar sti adevarul despre originea lui. .Dar… Dar eu… nu pot… zise ea cu lacrimi in ochi. Interesul lui pentru lumea oamenilor era mare. din copac cobori Tarzan. Jane se straduia sa-i descrie tatalui ei ciudatul om-maimuta. In timp ce Clayton o acuza ca fabuleaza.Tarzan! repeta el.Kerchak! Foarte curand. Dar planul functiona perfect. unul despre lumea celuilalt. Clayton era si el de fata si asculta cu mare interes.

Si tu vei ramane mereu in inima mea! zise Kala. Tarzan il retinu pe Kerchak pentru a le da timp oamenilor sa se indeparteze. ca bebelus. Tarzan scoase un urlet salbatic. Mai tarziu lui Tarzan nu-i veni sa creada cum se purtase cu Kerchak. Asa cum se temuse Kala. stergandu-si lacrimile. De acolo de unde era inchis. Cu noi sperante. Jane si Profesorul Porter nu mai puteau de bucurie. De pe faleza de deasupra plajei. Terk si Tantor priveau tristi pregatirile de plecare spre corabie si spuse cu naduf: . toti dornici sa dea o mana de ajutor la eliberarea gorilelor. ce facuse?" Kala si celelalte gorile il priveau triste. Nu uita. Stia ca venise vremea sa ii arate unde il gasise cand era doar un bebelus. in timp ce Kerchak il acuza ca si-a tradat familia. Era urmat indeaproape de Jane si tatal ei.In ciuda tuturor celor invatate. pe profesor si pe Jane. Isi puse pe el hainele tatalui sau si se pregati sa se alature profesorului Porter si lui Jane in calatoria lor spre Anglia. Tarzan se lua dupa Clayton pentru a-i zadarnici planurile. totusi. Terk si Tantor sarira in ajutorul prietenului lor. Tarzan isi ia la revedere. Cu inima grea. nu-mi pasa. "Doamne. Kala isi dadu seama de durerea si confuzia fiului sau. sa o asigure pe Kala: . Tarzan credea acum ca locul lui era alaturi de oameni. Clayton si oamenii lui pusera mana pe Tarzan.Poti sa pleci. baiat fara blana! Dar Tantor intelese prea bine cat era de trista maimuta Terk. conducatorul familiei lui. Se urcara impreuna cu Tarzan la bordul corabiei care avea sa-i poarte spre taramuri civilizate. Tarzan isi facu aparitia in mijlocul lor.N-as fi reusit acest lucru fara ajutorul tau! ii spuse rautacios lui Tarzan. Tarzan isi lua la revedere de la jungla. La bordul corabiei se isca mare zarva.Oriunde m-as afla.Si mie o sa imi lipseasca tare mult! suspina el. Clayton le dezvalui planurile lui de a pune mana pe gorile si a le duce in Anglia pentru a le vinde. De durere. Auzind urletul lui Tarzan. unde gasira vechea fotografie. Tarzan spuse cu durere: . Kerchak avea dreptate sa nu ma considere unul de-al lor! Deodata. oamenii lui Clayton capturasera deja o multime de gorile. tu vei fi intotdeauna mama mea! . 208 . Kala il conduse la casa din copac. Tantor sparse puntea si il elibera pe Tarzan. iar Tarzan putu sa vada cum aratau parintii lui si el.Mi-am tradat familia. ca si de ceilalti prieteni din jungla. Tarzan elibereaza gorilele In adancul junglei. . Privind inapoi la locurile unde traise pana atunci. .

Turbat de furie. . Un alt glont iesi din pusca lui Clayton si gauri pieptul lui Kerchak. Pentru a-l indeparta de gorile. Se intoarse spre capitanul corabiei si ii spuse: . Infuriat ca nu mersese totul ca pe roate. omoara-ma. Se duse la ea si o linisti: . dar stia ca trebuie sa se intoarca in Anglia cu tatal sau.Il iubesti mult! ii zise. Se batu pe piept si incepu sa chiuie asa cum obisnuia el cand era fericit. Dar Clayton era inarmat. o urmari cu privirea pe fiica lui care alerga spre Tarzan. Acesta continua sa taie cu salbaticie vrejurile din jurul lui. . ce-ar fi sa spui ca nu ne-ai mai gasit? La urma urmelor se pierd atatia oameni prin jungla zi de zi! Profesorul cobora si se grabi pe urmele ficei sale.Hai. 209 . Tarzan il facu pe Clayton sa-l urmeze intr-un copac. Tarzan ii conduse inapoi in jungla. se intoarse si o porni spre corabie. fiindca vazuse o liana incolacita in jurul gatului lui Clayton.Iarta-ma. zise Kerchak cu ultimele puteri. nu mai avu pe ce sa se sprijine si muri spanzurat! Noul conducator Tarzan se reintoarse alaturi de Kerchak care era pe moarte. El fusese crescut de gorile care il invatasera sa nu omoare nici chiar un dusman. Tarzan smulse pusca din mainile lui Clayton. Clayton trase cu pusca si il rani pe Tarzan. Clayton incepu sa taie cu disperare vrejurile incolacite in jurul lui. gorilele il recunoscura pe Tarzan drept noul lor lider. fii barbat! hohoti Clayton.Capitane.Jane observa ca gorila Kala fusese deja bagata intr-o cusca. Karchak! Striga Tarzan. .Tarzan si Jane stateau pe tarm. decat daca nu mai era altceva de facut! Scotand un cutit. Ceva mai tarziu. Clayton isi reinnoi atacul. zise Tarzan si zdrobi pusca de o creanga. Jane isi lua cu greu ramas bun de la Tarzan. Du-te la el! Zambind. fiule! Desi indurerate peste masura. . tinandu-se de mana. Ai grija de familie. O rafala de vant smulse manusa lui Jane si o purta spre locul in care se afla Tarzan. te scap eu de aici imediat! Si deschise zavorul custii. Gorilele erau in mare pericol. dar Tarzan reusi sa-si faca adversarul sa ramana prins in liane. Kerchak sari in ajutorul lui Tarzan. Acesta se apleca si o ridica. Profesorul Porter isi privi cu duiosie fiica.Tu sa ma ierti ca nu te-am inteles si te-am nedreptatit. Tarzan ii striga sa se opreasca.Asta nu inseamna sa fi barbat.Nu te teme. . Cu inima grea. eliberand-o.

in mijlocul naturii.Acolo. 210 . oamenii si animalele puteau trai in pace si armonie ca intr-o singura mare familie.

Au fost odata un imparat mare si o imparateasa. s-au intors veseli la palat. ca sa caute la stele si sa le ghiceasca daca or sa faca copii. si toate invataturile. Atunci copilul tacu si se nascu. de n-a putut nici un vraci sa-l impace. Unchiasul. Il detera pe la scoli si filozofi. copilul se puse pe un plans. Mai-nainte insa de a veni ceasul nasterii. imparate. aproape. cum i-a vazut de departe. Mai mincinos cine nu crede. luand cu dansii vreo cativa boieri mari. nu s-ar mai povesti. S-au sculat deci imparatul si imparateasa si. . taci. dar numai un copil o sa faceti. dar in zadar.TINERETE FARA BATRANETE SI VIATA FARA DE MOARTE A fost odata ca niciodata. Toata imparatia se falea ca o sa 211 .ci. fatul meu. ca de n-ar fi. d-aceea se facea mai istet si mai indraznet.In sfarsit. infratindu-se. raspunse unchiasul. de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti. au facut de mai multe ori tot ce trebuia sa faca pentru aceasta. de cand se bateau ursii in coade. ostasi si slujitori. si peste cateva zile imparateasa s-a simtit insarcinata. ii mai zise: taci. s-au dus la unchias acasa. Am. Eu nu am venit sa te intreb asta .zise imparatul . a iesit sa-i intampine si totodata le-a zis: Bine ati venit sanatosi. astfel incat imparatul murea si invia de bucurie. a trimis sa-l cheme. ca ti-oi da Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. fiule. sa afli? Dorinta ce ai o sa-ti aduca intristare. ca ti-oi da de sotie pe cutare sau cutare fata de imparat si alte multe d-alde astea. daca ai ceva leacuri care sa ne faca sa avem copii. dar nici asa n-a fost cu putinta sa-l faca sa taca. el le invata intro luna. dragul tatei. Toata imparatia si toata curtea. au umblat pe la vraci si filozofi. de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele. dar el raspunse trimisilor ca cine are trebuinta sa vie la dansul. in sfarsit. De ce crestea copilul. si parte n-o sa aveti de el. ca ti-oi da imparatia cutare sau cutare. sa-mi dai. iar slujitorii detera in tobe si in surle si in toata imparatia se tinu veselie mare o saptamana intreaga. De cand se iscalea musca pe perete. si voind sa aiba copii. amandoi tineri si frumosi. daca vazu si vazu ca nu tace. Luand imparatul si imparateasa leacurile. auzind imparatul ca este la un sat.Taci. El o sa fie FatFrumos si dragastos. de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau. zicea imparatul. Atunci imparatul a inceput sa-i fagaduiasca toate bunurile din lume. un unchias dibaci. pe care alti copii le invata intr-un an. dar ce umbli. si toti slujitorii s-au veselit de aceasta intamplare.

nu stiu ce avea. trist si dus pe ganduri.Ce poruncesti. si astfel toti caii cazura. imparatul s-a intristat foarte si i-a zis: . vazandu-l Fat-Frumos astfel. cu rugaciune sa nu paraseasca imparatia. iar cand puse mana pe coada lui. a venit vremea sa-mi dai ceea ce mi-ai fagaduit la nastere. precum ii zisese el. un cal gras.Daca tu. tocmai cand era sa iasa. Totodata. Iar cand fuse intr-o zi. iar tata-sau. In sfarsit.Tata. el isi intoarse capul si zise: . el a chemat pe vataful curtii si i-a dat porunca ca sa-i deschiza toate cuferele cu haine. tocmai cand copilul implinea cincisprezece ani si imparatul se afla la masa cu toti boierii si slujbasii imparatiei si chefuiau. sulita. tata.Ca sa ajungi la dorinta ta. Destula munca avu. ziceau boerii: . unde erau cei mai frumosi armasari din toata imparatia. si dupa sase saptamaini. Cerand imparatului lucrurile ce-l povatuise calul. Atunci Fat-Frumos ii spuse ce avea de gand sa faca. armele si hainele tatane-sau de cand era flacau. spre a-si alege fiul sau pe acelea care ii va placea. ii zise: 212 . ramanand statornic ca o piatra in vorbele lui. si slab. ramase drept ca lumanarea. si avem sa-ti aducem cea mai frumoasa imparateasa de sub soare de sotie. Dar n-a fost putinta sa-l intoarca din hotararea sa. dar. pana voi gasi fagaduinta pentru care m-am nascut. nu poti sa-mi dai. arcul. in fundul unui cufar vechi.aiba un imparat intelept si invatat ca Solomon imparat. ingriji si de cal.Tatal tau de aci inainte e batran. Se apuca insusi cu mana lui sa le curete de rugina. Apoi Fat-Frumos se duse in grajdurile imparatesti. iar pe mine sa ma ingrijesti cu insati mana ta sase saptamani. a fost numai ca sa te impac. . ca izbuti. Cand auzi calul de la Fat-Frumos ca hainele si armele sunt bine curatate si pregatite. gasi in sfarsit. zarind intr-un colt un cal rapciugos si bubos. trupes si cu patru aripi. si o sa te ridicam pe tine in scaun. fiindca. fiule. il trantea. ca sa-si aleaga unul. daca vazu si vazu. si orzul sa mi-l dai fiert in lapte. apoi sunt nevoit sa cutreier toata lumea. o data se scutura si el. se duse si la dansul. dupa ce rascoli trei zile si trei nopti. de unde pot eu sa-ti dau un astfel de lucru nemaiauzit? Si daca ti-am fagaduit atunci.Dar bine. se scula Fat-Frumos si zise: . si toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul. De la o vreme incoace insa. dar foarte ruginite. Atunci toti boierii si imparatul detera in genunchi. izbuti a face sa luceasca armele ca oglinda. stapane? Si intepenindu-si picioarele. dar fie. ca era tot gales. tolba cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau. isi mai arunca ochii o data prin grajd si. trebuie sa ceri de la tatal tau palosul. Auzind acestea. si ramase intocmai cum il fatase ma-sa. ii dete voie si puse la cale sa-i gateasca de drum merinde si tot ce-i trebuia. si calul ii zise: . Fat-Frumos. cum punea mana si apuca pe cate unul de coada.

stapane. dobora copacii: asa de iute mergea. Fat-Frumos. iesi pe poarta ca vantul. cand se revarsau zorile. cu lacrimi in ochi. s-a dus. gata. care e atat de rea. luandu-si ziua buna. pana ce ajunse la o campie intinsa. . ca nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. Dupa ce trecu afara de imparatia tatalui sau si ajunse in pustietate. o s-o intalnim venind sa te prapadeasca. dara sa nu te sperii. . s-a dus. ii mai zise ea. m-ai mancat tu pe mine. il rugau sa se lase de a face calatoria aceasta. te mancam fript. ca iata se apropie Gheonoaia. ci sa fii gata cu arcul ca sa o sagetezi. care.Stai. ca aici suntem pe mosia unei Gheonoaie. pe care nu-i asculta. si Fat-Frumos ii lua un picior cu sageata. ca sa te slujesti cu dansele cand va fi de trebuinta. ii raspunse calul. i-l puse la loc si indata se 213 .Sa stii. iara Gheonoaia gemea de durere. calare pe calul ce-si alesese. sunt gata chiar azi. FatFrumos. trei zile si trei nopti. nene. unde Cheonoaia ospata pe Fat-Frumos si-l omeni ca p-un calator. ci ii tot necajea. ca un nazdravan ce este. A fost si ea femeie ca toate femeile. stapane. in clipa aceasta este cu copiii ei. Se detera spre odihna. A doua zi. de la ostasi. de la toti slujitorii curtii. deodata el ii scoase piciorul pe care il pastra in traista. striga ea: . ii trimise inapoi. ei se pregateau sa treaca padurea. toata curtea si toata imparatia era plina de jale. si chinga o stranse mai mult decat alta data. Fat-Frumos.Sa traiesti. dand pinteni calului. acum insa. dar pandea cand unul. ca nu-ti fac nimic! Si vazand ca nu o crede. A treia zi de dimineata. sa stii ca pana azi nici un muritor n-a cutezat sa calce hotarele mele pana aicea. pe care-i oranduise imparatul ca sa-l insoteasca. incat nimeni nu calca pe mosia ei.cu palosul in mana. Si cand venea ea. e grozav de mare.Sa-ti traiasca calul. de poruncesti. Fat-Frumos inseua si infrana calul. si.De azi in trei zile plecam. caci de nu era el. stapane. si porni. Stand sa se odihneasca. ii dete inscris cu sangele sau. iar palosul si sulita sa le tii la indemana. unde era o multime de oase de oameni. cativa nebuni care s-au incumes a o face. iar calul se urca ca vantul pana cam deasupra ei. dar blestemul parintilor. dar maine in padurea ce o vezi. d-abia au ajuns pana in campia unde ai vazut oasele cele multe. fara sa fie omorat. si dupa dansul carele cu merinde. s-a dus.. Atunci. de la toti boierii cei mari si cei mici. a facut-o sa fie Gheonoaie. Dar pe cand se aflau la masa si chefuiau. cand auzi o ciocanitura groaznica. ii zise calul: .Tine-te. Se dusera acasa la dansa. Si apucand calea catre rasarit. cand era gata a o lovi cu a doua sageata. Fat-Frumos isi imparti toata avutia pe la ostasi si. imbracat ca un viteaz. oprindu-si pentru dansul merinde numai cat a putut duce calul. dar el. cand altul. calul ii zise: . isi lua ziua buna de la imparat. cu bani si vreo doua sute de ostasi. de la imparateasa.

a parlit iarba pe unde a trecut. dete de o campie frumoasa. si maine. vrajmasia lor e groaznica.Aici suntem pe mosia unei scorpii. asa precum le vezi. sa fim gata. stapane.Trecuram cum trecuram pana aici. ca si cand ajunsese la Gheonoaie. pe de o parte cu iarba inflorita. de rele ce sunt. Scorpia se ruga cu lacrimi ca sa o ierte. dis-de-dimineata. iara pe de alta parte . cand era sa-i mai ia un cap. ziua si noaptea pazesc cu neadormire si sunt multe foarte. apoi suntem voinici. cu dansele nu este chip de a te bate. Aceasta casa este inconjurata cu o padure deasa si inalta. Merse Fat-Frumos. Trecand si peste hotarele scorpiei. ci ii spuse curat ce cauta. crez ca ai sa izbutesti. frumoase ca niste zane. mai avem un hop: avem sa dam peste o primejdie mare. viind s-o goneasca de pe taramul ei. ea este mai rea decat sora-sa si are trei capete. si dupa trei zile plecara mai departe.De ce este iarba parlita? Si calul ii raspunse: . Scorpia. cu o falca in cer si cu alta in pamant si varsand flacari. Cand auzira un urlet si o vajaietura cum nu mai auzisera ei pana atunci! .vindeca.Fii gata. noi insa sa ne silim. nevoie de cap. zise: 214 . ca sa-l incredinteze. se pregatira de drum si porni.Cu calul care il ai si cu vitejia ta. Atunci el intreba pe cal: . stapane. Aicea statura ei sa se odihneasca. varsa foc si smoala. se pregatira iarasi. Fat-Frumos o sageta si ii zbura un cap. A doua zi se pregatira. si d-aia s-au facut lighioi. iara el ii dete si dansei inapoi capul ce i-l luase cu sageata. atunci ea zise: . Sa ne odihnim putin. el insa nu voi. iara calul ii zise: . de te imbata. unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume. pana ce ajunsera la un camp numai de flori si unde era numai primavara. ca nu-i face nimic si. Gheonoaia. fiecare floare era cu deosebire de mandra si cu un miros dulce. dara cand fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei. Dupa ce se odihnira vreo doua zile. atunci calul. nu pot sa traiasca la un loc. ca iata se apropie zgripturoaica de Scorpie. se apropia ca vantul de iute. dac-om putea. Dupa trei zile. tinu masa trei zile de-a randul si ruga pe Fat-Frumos sa-si aleaga de sotie pe una din cele trei fete ce avea. se dusera. Mai-nainte de aci este palatul unde locuieste Tinerete fara batranete si viata fara moarte. si ca sa trecem prin padure e peste poate. de bucurie. Scorpia ospata pe Fat-Frumos si mai si decat Gheonoaia. care se lipi indata cum il puse la loc. vor sa-si rapeasca una de la alta pamant. iara calul se urca repede ca sageata pana cam deasupra si se lasa asupra ei cam pe o parte. tragea un vantisor care abia adia.parlita. daca ne-a ajuta Dumnezeu sa scapam si de dansa. merse si iar merse cale lunga si mai lunga. ii dete inscris cu sangele ei. tinandu-si rasuflarea. si pornira. blestemul parintilor le-a ajuns. si. cand Scorpia este necajita rau. se dusera si iara se mai dusera. sa sarim pe deasupra. stapane. sora cu Gheonoaia. se vede ca a avut vreo cearta cu sora-sa si.

Trecura pe deasupra padurii si tocmai cand erau sa se lase in jos la scara palatului. sa te tii bine si in scari. dar. ii scapa ea. dete o sageata. ii zisera sa nu mearga. . ca un fericit. incalecand. La insotirea lor. Opri pe dobitoace. Fat-Frumos! Ce cauti pe aici? . ii zise: . suparat. ii prapadea negresit. pe unde va voi. de ti se facea parul maciuca pe cap. se bucura de frumusetea florilor si de dulceata si curatenia aerului. si. ii facura cunoscuti tuturor lighioanelor. una ca alta de tinere. iara el nu astepta sa-i mai zica o data..Stapane. si nu dupa multa vreme se si insoti cu fata cea mai mica. Iesea adesea la vanatoare. facu proba. aci este. gatira o cina placuta. Femeile il rugara sa locuiasca de aci inainte cu dansele. si intr-un minut fu aproape de padure. Se desfata in palaturile cele aurite. Acolo gasi inca doua femei. . de puteau umbla in tihna prin padure. le imblanzi si le trimise la locul lor. fara sa-l doara macar capul. iara ele. fara a prinde de veste. si de coama mea. . caci nu mai vazuse pana atunci suflet de om pe la dansa.Cautam. Atunci descaleca si intra in palat. Mai mult de bucurie ca au venit. d-abia. 215 . raspunse Fat-Frumos.Bine ai venit. erau surorile cele mai mari. pe urma. ca sa nu ma stanjenesti in zborul meu. zise el. Se urcara in sus si vazura palatul stralucind astfel. strange chinga cat poti de mult. Calului ii dete drumul sa pasca pe unde va voi dansul. dete doua si nu-l nimeri. ci primi cu toata multumirea. d-abia atinse cu piciorul varful unui copac si deodata toata padurea se puse in miscare. El incepu sa multumeasca zanei pentru ca l-a scapat de primejdie. sa trecem. stapanele casei ii detera voie sa mearga prin toate locurile de primprejur. pe care i-o si aratara. Petrecu acolo vreme uitata. Dara ea. caci ziceau ca li se urase sezand tot singurele.Stapane. urlau dobitoacele. alerga dupa el si dete si cu a treia sageata. dar la dansul ba. subtirica si dragalasa. mai zise calul. dara nefericitul. si de nu era doamna palatului afara. dand de mancare puilor ei (caci asa numea ea lighioanele din padure). uitandu-se cu mila la dansul. Se grabira de se lasara in jos. traia in pace si in liniste cu sotia si cumnatele sale. de bucurie. si numai in vase de aur. cu care il si nimeri. acum e timpul cand se da de mancare fiarelor padurii si sunt adunate toate in curte. Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Trecea prin padure. Incet. isi spuse istoria si ce pati pana sa ajunga la dansele. si frumoasa. se lua dupa un iepure. caci nu va fi bine de el. Se urca.Sa trecem. de la soare te puteai uita. nevoie mare! Cum o vazu Fat-Frumos ramase incremenit. numai pe o vale. Stapana era o zana nalta. incet se deprinsera unii cu altii. intr-o zi. picioarele sa le tii lipite pe langa subtioara mea.Daca cautati ceea ce ziseti. ca unul ce aceea si cauta. si-i si spusera ca acea vale se numea Valea Plangerii. fiindca ramasese tot asa de tanar ca si cand venise.

ce sa vezi d-ta? Deodata il apuca un dor de tata-sau si de mama-sa. incaleca indata si aidem! 216 . si acum ma topesc d-a-n-picioarele de dorul parintilor mei. nefericitule. suparat. ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept. si ajunse la imparatia tatane-sau. . porni. dar ii raspunsera ca bunii lor auzisera de la strabunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri. zise el. Ajunsera in locurile unde era mosia Scorpiei. Aici. si spunea tot ce stia. de vei voi sa ramai macar un ceas. si cele vechi erau schimbate de nu le mai cunostea. facu intrebari ca si la mosia Scorpiei. alergand dupa iepure. Am sa-ti spun o vorba si. trecuse in Valea Plangerii. nu bagase de seama ca. Locuitorii radeau de dansul. si primi asemenea raspunsuri.Am trecut. stapane. zise el. In cele mai de pe urma. calul ii saruta mana si ii zise: . Luand iepurele. Ajungand la mosia Gheonoaiei. iubitule.Ai trecut. caci ne zice gandul ca vei pieri. simtind ca ii cam tremurau picioarele. calul ii zise: . spune-o! . alti oameni.in invalmaseala. precum si ale calului. Nu cuteza sa spuie femeilor maiestre. ramai cu noi. care-l usca pe de-a-ntregul.Ramai sanatos. sa te las jos si eu sa ma intorc. ca sa nu ma mai duc niciodata. parintii tai nu mai traiesc de sute de ani. padurile se schimbasera in campii. te duc inapoi. Nu se putea dumeri el: cum de in cateva zile s-au schimbat astfel locurile? Si iarasi. . . In cele mai de pe urma. iara el. cu toata multumirea. alte orase.Cum vom ajunge la palatul tatalui tau. insa si de voi nu ma indur ca sa va parasesc.Cum se poate una ca asta? le zicea Fat-Frumos — mai alaltaieri am trecut pe aici. . ca eu ma intorc de unde am plecat. Sunt de mai multe zile cu voi si n-am sa ma plang de nici o mahnire. Cum se dete jos.Asa sa fie. n-au fost in stare sa-i potoleasca dorul parintilor. stapane. cu totul speriate. orice ti se va intampla. ajunse la palaturile in care se nascuse. ducandu-te. lasandu-le suspinand si cu lacrimile in ochi. daca vei primi tocmeala mea. dragele mele. dara ele il cunoscura dupa intristarea si neodihna ce vedeau intr-insul. . intreba pe unii si pe altii despre Scorpie si locuinta ei. cand. Se pregatira de plecare.Daca nu vrei sa ma asculti. in Valea Plangerii! ii zisera ele. Ma voi duce dara sa-mi mai vad o data parintii si apoi m-oi intoarce. pleca cu barba alba pana la brau. sa stii ca numai tu esti de vina. suparat. Toate rugaciunile celor trei femei. se imbratisara cu femeile si. .Nu ne parasi. se intorcea acasa.Primesc. acolo gasira orase. pleca inainte. fara ca sa fi voit sa fac asta neghiobie. ne temem ca nu te vei mai intoarce. Daca poftesti sa mergi si dumneata. dupa ce-si luara ziua buna unul de la altul. fara a baga de seama ca barba si parul ii albise. si chiar tu.

cu barba alba pana la genunchi. si eu ma prapadeam. ridica capacul chichitei. se pogori apoi in pivnita. si un glas slabanogit ii zise: . care se uscase de se facuse carlig in chichita.. Cautand intr-o parte si in alta. ofta si. Calul pleca ca sageata de iute. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. cercetand fiecare camara. Vazand palaturile daramate si cu buruieni crescute pe dansele. ocoli de vreo doua-trei ori. grajdul in care gasise calul. dara in el nimic nu gasi. cu lacrimi in ochi. intrarea careia se astupase de daramaturile cazute. Iar eu incalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa. ca si eu nadajduiesc sa ma intorc peste curand. TREI FLACAI CALATORI 217 . ridicandu-si pleoapele ochilor cu mainile si abia umbland. nu gasi decat un cufar hodorogit. cata sa-si aduca aminte cat erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria in ele.Bine ai venit. si cazu mort si indata se si facu tarana. ca de mai intarziai.Du-te sanatos. O palma ii trase Moartea lui. il deschise.

judecatorul descoperi una doua adevarul.Pentru douazeci de galbeni. ca noi nu vorbim limba lor? . Tesatorul auzi ce spuse batrana. se asezara la marginea drumului. mandru de el. au hotarat sa faca o calatorie peste mari si tari. Mergand putin mai departe. daca erau asa putini galbeni in punguta? . Unul dintre ei tocmai se plangea celuilalt: . pana cand vazura un taran.Bine.Pentru douazeci de galbeni! Pentru douazeci de galbeni! Croitorul repeta aceasta propozitie. 218 . eliberand cei trei prieteni trasniti.Bogdaproste! Dumnezeu sa te rasplateasca! Multimea radea. iar cersetorul multumi: . Celalalt batran dadu din cap. in imparatia nimanui. O femeie chiar atunci ii dadea de pomana ceva.Ascultati la mine . asa ca au luat-o la drum. sa vada locuri noi si sa mai vorbeasca si cu alti oameni. crezand ca cei trei flacai sunt intr-o ureche. Toata lumea se uita curioasa la cei trei prieteni. In primul oras din imparatia nimanui. Putin mai incolo se intalnira cu un cersetor. Asa vom invata de trei ori mai repede limba acelor oameni. bine . iar ultimul a treia propozitie. nu-i asa prietenii mei? Bineinteles ca ceilalti doi au fost incantati de ideea cizmarului. cizmarul repeta intruna: . trei feciori straini! striga repede tesatorul. Aceasta vindea gaini si striga cat il tinea gura: . au chemat politia si i-au dus pe cei trei prieteni la inchisoare.unul dintre noi va invata prima propozitie pe care o aude.dar cum vom vorbi cu oamenii din imparatia nimanui. pana cand o invata. cand flacaii nostri au ajuns acolo.Dar de ce or fi furat-o. Obositi de atata mers.Inchipuie-ti ce-am patit! Am pornit sa merg in oras.Bogdaproste! Dumnezeu sa te rasplateasca! Bineinteles ca cizmarul memora repede ce auzi. la umbra unei tufe.Trei tineri flacai: un tesator. si imediat memora propozitia. . La umbra aceleiasi tufe.zise tesatorul . un croitor si un cizmar. La judecata.Trei feciori straini. dar pe cealalta parte. Pe drum. dar mi-au furat punguta cu bani! Aveam asa putini bani. . Oare cine mi-o fi furat-o? . al doilea va invata a doua propozitie auzita. Mersera mai departe prietenii nostri. doar douazeci de galbeni. sa vada prietenii ce stie. pentru douazeci de galbeni! zise repede croitorul. flacaii nostri ajunsera la marginea orasului. se odihneau doi batrani. zicand: .zise cizmarul .striga o batranica.Trei feciori straini . era mare targ. Cei doi batrani s-au ridicat repede.

TREI PISOI 219 .

. . altul cenusiu si al treilea alb.dupa el! Soricelul a fugit. altul cenusiu si al treilea alb au vazut un soricel..dupa ea! Broscuta a iesit si pe-aci ti-e drumul. Pisoii ...Trei pisoi .iar din burlan au iesit trei pisoi negri.. Broscuta s-a ascuns intr-un burlan vechi de soba.. Pe drum ei s-au uscat si iata-i din nou cum au fost: un pisoi negru. Trei pisoi uzi leoarca au plecat acasa. Pisoii ..iar din apa au iesit trei pisoi uzi leoarca... Soricelul s-a ascuns intr-un vas cu faina. Trei pisoi albi au vazut in curte o broscuta si s-au repezit dupa ea.unul negru. Iar din vasul cu faina au iesit trei pisoi albi.. . Trei pisoi negri au vazut in iaz un peste.si s-au napustit dupa el! Pestele s-a facut nevazut. TUP-TUP 220 ....... . si s-au repezit dupa el.

dupa care iesi repede din camera. fiindca stia ca parintii au promis-o de sotie unui comerciant bogat. . traia un comerciant bogat. omul dupa ea. intr-un mic sat francez. Intr-o zi . Dar stiu ca parintii ei nici nu vor sa auda de mine. vorbesc tup-tup-tup? Asa vorbesc tup-tup-tup. dar si eu asa vorbesc tup-tup. Cumplite zile urmara pentru toata familia comerciantului. dupa care incepu sa le alerge prin casa. . Intr-o zi. ca sa-si scalde privirea in frumusetea acesteia. In acelasi sat.Tine aceasta cutie.De ce esti asa de amarat. dupa care asa grai: . nu va mai spune niciodata tup-tup. . Mama fetei se grabi dupa ea si o intreba: . Oamenii din sat crezura ca si-au pierdut mintile. cand parintii lui Jacqueline nu erau acasa. Odata ajuns in casa.Ca intre timp praful isi facu efectul si asupra lui. sa-l serveasca cu placinte. dar ai grija de pulberea verde din ea. cu tine tup-tup.daca ma usuc de dorul lui Jacqueline. de tot ziceti aiureli ca asta tup-tup-tup. dar era tare amarata.Traia odata. Urmatorul vas cu mancare mama il duse la masa. se intalni din nou morarul cu pastorul cel cu inima buna.Vai barbate tup. Daca ajungi in casa lui Jacqueline.Ce-i tup. pe nume Jacqueline. morarul nostru. fata se grabi sa serveasca cina: . Tanarul morar pandea momentul cand Jacqueline mergea la fantana dupa apa.Ia de aici tup. morarul se plimba pe malul raului. in jurul mesei. si asa grai: .Ce-i cu voi tup. Cand parintii fetei ajunsera acasa. si ai sa vezi ce se intampla.Cum vorbesti fata mea? . te ajut eu sa le cuceresti inima parintilor. Nici lui Jacqueline nu-i era indiferent tanarul morar. fata mamei tup-tup-tup? ca intre timp si mama intra in bucatarie si praful isi facu efectul si asupra ei. fratioare? il intreba acesta pe morar. ca si fata tup-tup-tup. care avea o frumusete de fata. . morarul astepta ca fata sa-i intoarca spatele si se grabi sa arunce praful in foc.Nu mai fi asa amarat. arunca praful in foc.Cel care primeste din acest praf. Intr-o zi. asa incat dupa un timp nu mai veni nimeni sa cumpere de la ei. 221 . nu stiu ce-i cu mine tup-tup. o ajuta pe fata sa duca apa de la fantana. tata tup-tup cina. . tup-tup-tup. un tanar morar modest. Tatal ramase inmarmurit. parca nu se intampla nimic. Sotia fugi in bucatarie.Cum sa nu fiu amarat .Cum tup.zise morarul . Fata il chema in casa.Voi va bateti joc de mine? zise omul. da fuga la soba. amarat nevoie mare. dupa care se dadu la o parte. Acesta ii da o cutiuta cu praf rosu. zicand: . cand se intalni cu un pastor.

TURTITA FERMECATA 222 . daca nu crapat de atatea placinte mancate. au hotarat ca fata lor sa fie sotia morarului cel modest.Bucuros nevoie mare. nici unul nu mai spuse tup-tup. Si poate ca si azi traiesc fericiti. si. ca prin minune. Parintii. le dadu la toti din praful rosu. foarte bucurosi ca s-au vindecat. morarul merse la casa comerciantului.

Ia să auzim. de aici spre poartă şi a luat-o la sănătoasa prin pădure. De prin lada adunată. acesta i-a spus: . zice moşul.Nu mă mânca lupule că am să-ţi cânt un cântecel. .Moşnege. dar turtiţa îi spune: .Ia să auzim. Atât i-a trebuit Turtiţei. Si a fugit chiar de sub nasul iepuraşului. Şi în urmă am lăsat Iepuraşul urecheat Geaba lupul cască gura. dar nu cred că mai avem făină. . vrea să o mănânce. mare şi fioros. In cuptor sunt rumenită Pe fereastra sunt răcită Pe bunic l-am păcălit De bunică am fugit Si de tine fug îndat' Iepuraşe urecheat!". Eu sunt turtiţa umflată. Moşneagul a rugat-o. pe babă să-i facă o turtiţă. face turtiţă şi o pune pe farfurie în faţa moşneagului. . Printr-o săritură s-a rostogolit în curte. zice baba.Nu mă mânca iepuraşule că am să-ţi cânt un cântecel. deodată îi apare în faţă un lup.Hai du-te babo şi mai caută. 223 . Din cămara măturată. .Nu mă mânca moşule că sunt prea fierbinte. Baba se pune să adune făina de prin lada din cămară. care strigă: . Şi cum mergea ea prin pădure. . Văzând turtiţa. Baba ia turtiţa şi o pune la răcit.Stai turtiţă să te mănânc. De prin lada adunată Din cămara maturata In cuptor sunt rumenită Pe fereastra sunt răcită Pe bunic l-am păcălit De bunică am fugit. intr-o zi. poate totuşi găseşti ceva. . Moşneagul când o vede. La un moment dat s-a întâlnit cu iepuraşul.Stai turtiţă să te mănânc.Erau odată un moş şi o baba foarte săraci. Eu sunt turtiţa umflată. pe fereastră.

m-am dus de-a dura. deodată s-a întâlnit cu vulpea. Din cămara măturată.Fug de el. Si cum se rostogolea ea prin pădure. . Cumătra vulpe. Tot mergând ea.Dar eu ştiu. Si l-a lăsat şi pe urs cu gura căscată. . Pe bunic l-am păcălit. vicleană cum o ştim a sărit repede să o mănânce pe turtiţă. Am fugit. Eu sunt turtiţa umflată. Şi în urmă am lăsat Iepuraşul urecheat. In cuptor sunt rumenită. mă dau de-a dura!". Şi în urmă am lăsat. Pe fereastra sunt răcită. m-am dus de-a dura. .Nu s-a mai auzit în pădurea asta mare ca o biată turtiţă să ştie a cânta. De bunică am fugit. Am fugit. De prin lada adunată. Eu sunt turtiţa umflată. In cuptor sunt rumenită. veselă prin pădure. . Geaba lupul căsca gura. 224 . zice vulpea.Ia să auzim.Ia să auzim. Pe bunic l-am păcălit. că am să-ţi cânt un cântecel. Şi s-a rostogolit de sub nasul lupului. De prin lada adunată. bucuroasă că a scăpat şi de iepuraş. dar turtiţa i-a spus: . Nu mă tem cat de puţin. Pe fereastra sunt răcită. Geaba lupul căsca gura. Din cămara măturată. .Nu mă mânca cumătră vulpe. De bunică am fugit.Stai turtiţă să te mănânc. Fug eu si de Moş Martin!. care era flamand rău! Turtiţei nici ca i-a păsat când ursul i-a spus: . dar şi de lup s-a întâlnit şi cu Moş Martin.Nu mă mânca ursule că am să-ţi cânt un cântecel. Iepuraşul urecheat.

Nu mă tem cât de puţin.HAŢ a întins botul şi a înghiţi-o pe turtiţă. Fug eu şi de vulpe îndată. care nu bănuia ce vicleană e vulpea.Nu mă tem cât de puţin. Am fugit.Vai dar ce frumos ştii să cânţi turtiţă dragă. Dar cum a terminat de cântat. m-am dus de-a dura. Ei de acum. turtiţa noastră şi-a găsit beleaua cu vicleana vulpe. 225 . Turtiţa. tare mult mi-a plăcut cântecelul tău şi mi-ar plăcea să mi-l mai cânţi odată. Eu sunt turtiţa umflată. Am fugit de Moş Martin. s-a aşezat pe nasul acesteia şi a început să îi mai cânte o dată cântecelul său. Fug eu şi de vulpe îndată. Am fugit de Moş Martin. Nu mă tem nici de astă dată. dar fiindcă eu sunt aşa bătrână. pe iepuraş. pe lup şi pe urs. după ce i-a păcălit pe moş pe babă. fii bună şi aşeazăte aici pe nasul meu casă aud mai bine. De prin lada adunată Din cămara măturată In cuptor sunt rumenită Pe fereastra sunt răcită Pe bunic l-am păcălit De bunică am fugit. vulpea…. Şi în urmă am lăsat Iepuraşul urecheat Geaba lupul căsca gura. . Nu mă tem nici de astă dată.

Acesti balauri au diparut atunci cand oamenii au descoperit praful de pusca. ii asternura mosului pe tarnat. Povestea noastra se petrece atunci cand doar un balaur mai traia pe pamant. . care era agatat de crengi. Incet se insera. dar din ciomag nu iesi apa. o bucata de cas proaspat. dar balaurul nu stia ca iepurele doar atunci sari speriat din iarba. Balaurul apuca o creanga si manca cirese. Balaurul. ca sa prind acest iepure care tocmai a fugit pe aici. si luptau si ei. In lupta iesea invingator cel alaturi de care luptau balaurii.U ULTIMUL BALAUR Candva demult. iar acesta asa vorbi catre balaur: . balaurii si voinicii traiau pe pamant. iar mosul. pe nume mos Trak. Mama balaurului il sfatui sa mearga la asternutul mosului si sa-l omoare in somn. iar mosul il indemna pe balaur sa stoarca el primul ciomagul. printre oameni si oamenii ii puteau vedea.Am sarit peste cires. balaurul dadu drumul varfului. apuca ciomagul si-l stranse cat de tare putu. Dar balaurul nu vazu. zbura cat colo peste cires. si ca acesta este mai puternic decat el.Ce faci fratioare? il intreba balaurul. langa ciomag. balaurii se faceau nevazuti. cand mosul cazu langa el. Dupa asta pornira la drum. balaurul ii povesti mamei sale ce viteaz este mosul. voinice balaur. Balaurii aveau coada si corpul lor era acoperit de solzi. poti stoarce apa din fier? Eu pot! Luara un ciomag de fier. In acele timpuri oamenii nu mai ieseau invingatori in lupte datorita vitejiei. iar balaurul il chema pe mos Trak sa doarma la ei. ca mos Trak avea in mana. Dar 226 .zise mosul.Daca esti asa curajos. care era tare voinic. dar cand balaurul trase in jos varful ciresului. se intalni ultimul balaur cu un om batran. Daca era razboi in careva parte a pamantului. apuca sa manance si el cateva cirese. . Mosul nu ajungea de jos ciresele. Intr-o zi. si-l stoarse. Acasa la balauri. si sa vezi minune. . Dupa ce se satura. Dupa asta. si mersera pana cand ajunsera la un pom cu cirese. din care curgea zerul. dar cei ce se luptau nu-i puteau vedea. aruncat de varful pomului. Mosul accepta bucuros invitatia. care luminau ca soarele. mosul apuca ciomagul din mana balaurului. Atunci. ci prin intrigi viclene. incepu sa curga apa.

Daca exista undeva balauri. noi nu ii putem vedea.dar ai mult de indurat. . asa grai mosul: . . mama balaurului isi scoase fiul din butoi. abia se lumina de ziua. mosul disparu.intreba balaurul .Daca asta vrei. . Se strecura la asternut. mos Trak aparu in usa. merse la asternut si zdrobi asternutul cu buzduganul. Acesta se tot misca in butoi. Atunci au disparut balaurii de pe pamant. sunt calit! zise mosul. ca sa fie si el la fel de voinic.mosul asculta la usa ce vorbesc. si adusera butoiul. merse inapoi in casa si-i spuse mamei sale: . Dupa asta. Mama balaurului il intreba pe mos daca nu poate sa-l caleasca pe balaur. fiule.Tu de unde ai aparut . acesta nu aparu deloc. Balaurul intra bucuros in butoi. ca nu se simtea prea bine. atunci pune la fiert doua ciaune cu apa si pregatiti un butoi mare. indura. dar mama lui ii zise: . puse o gramada de pietre in locul lui. Balaurul lua cel mai mare buzdugan. le acoperi. oparit si amarat.Na. Cand dadu in clocot apa.zise mosul . UN PANTOF VECHI 227 .zise balaurul.Indur eu bucuros.Bineinteles ca pot sa-l calesc .Pe mine nu ma poate omora nimeni. Mos Trak turna apa fiarta in butoi. daca vrei sa fii calit. numai sa fiu voinic . . si jurara ca vor ocoli oamenii cat vad cu ochii. acum intra in butoi. si oricat astepta mama balaurului sa vina.Acest batran a fost cu adevarat tare voinic. . Balaurul si mama lui ramasera muti de uimire. Dupa asta. peste balaur.Indura. in timp ce-l loveam scotea scantei! A doua zi.doar te-am omorat azi noapte. dupa care se ascunse. ca sa te calesc. Daca vazu asa.

sceptica. se incumeta sa-l cerceteze si pe interior. toata lumea se intreba curioasa cui i-ar fi putut apartine. Fiind de o marime exceptionala. pentru a se amuza impreuna. nedumerita. In sfarsit. pentru a recupera mici fasii de piele in buna stare. striga el prietenilor sai cu entuziasm. ploile torentiale umflara raurile si pantoful fu luat de ape si dus la un lac mare.A fost odata… un pantof vechi. pe o pajiste. "Sa-l vindem cui? Intreba bufnita. un fluture incepu sa zboare in jurul pantofului si curajos. scutura din cap: "Este mult prea mare sa ne foloseasca la ceva". altii propuneau sa-l repare pentru a-l putea vinde. Aici incepu o discutie fara sfarsit: unii voiau sa-l faca bucati. Broasca. Nimanui nu-i trebuie un singur pantof! Si apoi. Si va rog sa ma credeti ca stiau sa se distreze pe cinste! URSUL PACALIT DE VULPE 228 . unde se intalneau toate animalele padurii. "S-a uscat!. pentru ca toti sa se puna de acord. il putem folosi!" "La ce?" intreba veverita. pantoful cel mare fu transportat de la marginea apei. Primavara. ce zacea abandonat pe malul unei ape. el nu s-ar potrivi decat unui picior de urias!" Sfarsira prin a renunta la cearta si hotarara ca fiecare putea folosi pantoful dupa bunul sau plac. Asa ca il transformara intr-un mare parc de distractii. Intr-o zi.

cumatre. iaca vine la dinsa ursul."Alei. ca intr-un cleste. carul scirtiia si pestele din car cadea. si cu mare graba. ca mine. Atunci ea radica putin capul si uitindu-se la vale. Dupa ce l-a strins gramada. cumatre! da nu stii ca nevoia te duce pe unde nu ti-e voia si te invata ce nici nu gandesti? Asculta. ii vine miros de peste. fara sa te misti... alerga-n fuga mare la baltoaga din marginea padurii. Sezind vulpea cu botul intins pe labele dinainte.. vulpea iesi la marginea drumului si se culca sub o tufa. apropiindu-se de vulpe. . taranul ce mina boii o vede si crezind ca-i moarta cu adevarat."Invata-ma. Ingheata zdravan si apa din baltoaga. Taranul mergea pe linga boi si-i tot indemna sa mearga mai iute ca sa ajunga degraba acasa si sa ieie pielea vulpii. cumatre: vrei sa mananci peste? Du-te desara la baltoaga cea din marginea padurii. si prinde coada ursului. . vulpea a si inceput cu picioarele a impinge pestele din car jos."Bun!" gindi vulpea.. se uita la ea de aproape. smunceste 229 . zareste venind un car tras de doi boi.re-i mai era foame. Zicind asa. Facindu-se ziua alba. ca eu nu stiu cum se prinde pestele. Taranul vine spre vulpe. si ai sa scoti o multime de peste. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. ca taaa. In acea noapte incepuse a bate un vint rece. da cum naiba a murit vulpea asta aici ?! Tii!. atunci smunceste virtos spre mal. cumatra. Taranul mina. Carul. Daca ti-i asa de pofta. biniii. Iaca hrana ce-o asteptam eu. vira-ti coada in apa si stai pe loc. du-te si-ti moaie coada-n balta. de ingheta limba-n gura si chiar cenusa de sub foc. cea! Bourean". si-i avea peste sa maninci.... ca doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. ca si cum ar fi moarta. De la o vreme." . ce frumoasa cataveica am sa fac nevestei mele din blana istui vulpoi". Boii pornesc. pina despre ziua. Insa cum au pornit boii. incepe a stringe pestele de pe drum.. ursul ne mai putind de durerea cozii si de frig. poate indoit si intreit decat am scos eu. Dupa ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste pe drum. ca toate vulpile. ca sa poata gasi ceva de mincare.re mi-i pofta!" . Apoi striga la boi: "hais! Joian. Si indata iese de sub tufa si se lungeste in mijlocul drumului. Tocmai cind incepuse a minca. se opinteste s-o arunca deasupra pestelui. zice: "Bre." Ursul ne mai zicand nici o vorba. si-si vira in apa toata coada!. striga la boi: "Aho ! Aho!" Boii se opresc. cumatra! Tiii! da ce mai de peste ai! Da-mi si mie ca taaa."Buna masa..sor! sare si ea din car." Atunci vulpea rinji dintii si zise: . gindindu-se ce sa mai faca. il duce la vizuina sa si incepe a minca. si vazind-o ca nici nu sufla. il ie.Era odata o vulpe vicleana.. apuca vulpea de dupa cap si tirind-o pina la car. te rog. in lungul drumului."Ia mai pune-ti pofta-n cui.

ramane far de coada! Incepe el acum a mormai cumplit. auzind ca inca-l mai ie si-n ris. Dar sireata vulpe stie cum sa se fereasca de minia ursului.. striga: "Valeu. s-ai vrut sa nu mai ramina pesti in balta?" Ursul. se duce s-o ucida in bataie. ca sa scoata vulpea afara. ori ai fost prea lacom. si se rapede iute spre copac. si sa-i deie de cheltuiala. incepu a striga: . de-i curgeau sudorile. Ea iesise din vizuine si se virise in scorbura unui copac din apropiere. si cind vazu pe urs ca vine far de coada."Hei. dar gura scorburii fiind strimta. Si sarmanul urs! in loc sa scoata peste. ea striga: "Trage. ca tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. s-a sari in sus de durere. nataraule! mie nu-mi pasa. Si iaca asa. cumatre! nu trage. a ramas ursul pacalit de vulpe! 230 . ursul nu poate sa incapa inauntru.. cumatre! Dar ti-au mincat pestii coada. Atunci el cauta o creanga cu cirlig si incepe a cotrobai prin scorbura.. se inciudeaza si mai tare.. ca-mi rupi piciorul!" In zadar s-a nacajit ursul. Dar cind apuca ursul de piciorul vulpii. Iar cind anina cirligul de copac.odata din toata puterea. ca tragi de copac". Si-nciudat pe vulpe ca l-a amagit.

.Ba ma duc. pacurarule. fii bun. mi-ai ajutat sa maninc cerbul: deci precum ti-am fagaduit. Cum se apropie Petru. caci mi-ai facut mult bine.V VIZOR. vazu un sarpe urias de mare. Sarpele zise: . a doua. mulgind oile la strunga. Dupa ce se linse pe buze de dulceata si grasimea ce fu in cerb.Mai bine voi ajuta sarpelui sa inghita cerbul.Eu ma duc intr-acolo. pe care nu-l putea inghiti din pricina coarnelor celor mari. Petru se cugeta si in urma zise: . ca vrea sa ma manince si-mi scapa viata ca doara si eu iti voi fi bun de ceva. caci cine stie ce va fi acolo. caci imi va da tot ce cer eu. bine. Toti se cutremurara. CRAIUL SERPILOR A fost o data trei pacurari la o stina. unde auzise strigarea. . iti voi si da ce vei cere de la mine. vei intilni pe pastorii 231 . si fiindca am ceva de lucru. cu un cerb in gura.Haid. ca-ti voi da ceea ce ceri tu. dar te du pe ici incolo. Sa stii ca pe mine ma cheama Vizor.Ba tu nu te duce. cerbul zise: . raspunsera ceilalti. cu care era impodobit cerbul. Iata. sa vad ce poate sa fie. sarpele zise: . . tu vei vedea. Atunci isi lua ciomagul cel mare. una.Vad acum ca esti om de treaba. nici sarpele. craiul serpilor. pacurarule. care cine stie.Eu voi vedea. poate-mi fi de ajutor ori ba? Deci se duse. cojocul in spate si pleca intr-acolo. Intr-o seara. Pacurarul cel mai tinar. numit Petru.Bine. daca ti se va intimpla ceva. zisera cei doi. ca m-ai mintuit de moarte. fa bine. omoara sarpele acesta. intr-o vale. auzira la o departare o strigatura puternica. zise: .Haid. taie coarnele cerbului. mai bine sezi locului. decat sa ajut cerbului. . nu pot sa vin acasa cu tine. lovi cu ciomagul coarnele cerbului cari si picara si facu de sarpele il putu inghiti. incit nici cerbul nu se putea musca. ca sa-l pot inghiti. Se aflau amindoi in asa stare.

mei. acele si jumatate daca le vei cere.Unde sade Vizor. Poti sa stii ca ce ti-a fagaduit iti si da. craiul serpilor? . . El are numai o fata. Grijeste numai ce ceri. e ca o bucata de pine alba. Altminterelea fa ce vrei. mi-a si aratat calea si iata ca am venit. Pe cand vei ajunge acasa. caruia ii zise: Buna seara! . argint si pietre scumpe. ca-i vedea pe pacurarul lui. care-ti va spune. zise Petru.Cum nu? bucuros. sa stiu ce sa fac. si nu stiu unde sade. pe acela sa-l intrebi. caci ii este foarte draga. Numai de una te rog: daca nu vrei sa ma asculti. eu inca voi fi acolo si vei vedea cit de multumitor sunt.Iti multumesc de sfatul ce mi l-ai dat si voi cerca sa vad daca-mi da ladita. iti voi fi multumitor. Petru pleca deci pe calea aratata de sarpe si nu mult merse. unde sade Vizor.Buna seara! . caci daca vream il puteam omori.Sa fii sanatos. apoi de buna.Apuca numai pe calea aceasta. Merse mai departe si se intilni cu vacarul. frate .incepu Petru . da-mi unele indrumari. caci trebuie sa ne ajutam unul pe altul.Merg la Vizor. . o face serpoaie si-o baga intr-o ladita urita de Unga usa. caci acolo e el. numai sa vin la el. numai ici. pana ce se si-ntilni cu stavarul.Buna seara. Despre stapinul pot sa-ti spun ca e foarte bun la inima. craiul serpilor. ti le va da. catre care zise: . de care-mi pomenesti. ca eu ti-am vrut binele si sa nu ma spui la Vizor. craiul serpilor? . care e foarte frumoasa.Buna sa-ti fie inima! .Ia uite. zise ca-mi da tot ce voi cere.Sa fii sanatos! Unde sade Vizor.i-am facut un bine. craiul serpilor. toata blaga1 lui va fi a ta. voinicule. s-apoi sa ramina fara ea. Nu stiu ce sa cer de la el.Cum nu? Du-te pe ici incolo.Buna seara! . ca nu cumva s-o ceara cineva. De cite ori vine cineva pe la el. Are in chilie mult aur. cugeti ca e rupta din soare. Nu mult merse si se intilni cu porcarul. iar el vazind fapta mea. fii bun. este o gaura in pamint. craiul serpilor? . Dar ce-ai cu Vizor. Eu insa-ti zic alta. craiul serpilor? Du-te numai pe ici incolo. . ca-l vei vedea pe vacar. Merse mai incolo si se intilni cu pacurarul catra care grai: . 232 . caci atunci fiindu-i tu ginere. daca stii.Nu sade departe. frate. de la care vei intreba de mine. dar unde mergi? . caci vei afla pe porcar. sloboade-te pe ea inlauntru. caci atunci e capat de mine. n-ai face bine sa-mi arati? . la vreo treizeci de pasi. ca ce ti-am descoperit. care-ti va spune. stavarule! . gindeste-te.Sa dea d-zeu bine! . vrind s-o ascunda.Fii bun spune-mi. Mai bine ti-ar fi tie daca te-ai folosi de prilejul acesta si-ai cere ladita.

sa se faca ga/da de casa si de nevasta.Daca nu-mi dai ladita aceea. Aci nu stia ce sa faca. Ceru demancare si pentru sine si pentru sarpe. nu-i poti lua tu nici un folos. diamanturi si alte pietre scumpe. Ce-ti trebuie? aur. dar de spus nu i-a spus ca ce-i sarpele din ladita. argint. Invatat de porcar. uitindu-se la ea.Ce vrei tu sa faci cu aceasta ladita? zise sarpele plin de mirare. ca e un pui de sarpe! L-am gasit eu o dala inghetat pe cale si l-am adus pentru ca sa-l cresc. Te rog insa sa-mi dai ladita aceasta mica de dupa usa. cugetind ca doar se va lasa de cugetul de a lua ladita daca nu acum. . Petru. ci acasa.Tocmai pentru aceea te rog sa mi-t dai mie. Orisicine n-ar fi flaminzit. pana ajunse la o groapa in pamint. ii raspunse Petru. Am gasit-o eu de mult si-am pus-o aici. ca sa te fac de acum inainte avut? . caci de cand am intrat aici. pe care le arata una cite una. Inainte de a pleca insa. Dupa ce manca sarpele tot laptele. toata viata mea am dorit sa am unul. Ajungind acasa. iar sarpelui ii dete pe un taler lapte.Vezi. ochii tot pe ea i-am tinut. ori alte pietre scumpe? Sau vrei sa-ti dau din toate cite ceva. cita blaga am eu. craiul serpilor.Ba eu nu poftesc de aceste. cand i se va uri cu sarpele. Pleca pacurarul cu ladita. sa se lase in jos sau sa astepte pana va veni sarpele sus! Nu trebui sa astepte mult. dragul meu. temindu-se ca-l va parasi in urma prinse inima si zise: . eu iti dau ladita. argint. spuse mamei sale prin cite a umblat si de ce n-a mai stat la stina. isi ridica capul sus si zise: . . fiindca era intr-o miercuri. caci il voi creste eu. inmarmuri de frica. in ladita! zise sarpele minios. cand gata. Insa nu la stina. ii asternu masa si-i puse de mancare si de bautura. de buna seama mai tirziu. De aci il duse sarpele in o alta casa plina cu aur. Ia tu mai bine ce-ti dau eu. unde avea numai o mama batrina. se dete de trei ori peste cap si se facu o nevasta frumoasa. diamant. . care n-avea seaman pe lume. ia-o si sa fii sanatos. daca vei zice ca altceva nu primesti. atunci nu primesc nimic. caci sarpele auzind ceva pasi straini. Cere cit poftesti. caci pana am aceste doua miini nu mi-e frica de saracie.. zise: . . ca sa fii fericit pe toata viata ta! . zise Petru. se scula din ladita. pleca Petru catra locul aratat. De bogatie n-am trebuinta. decat chip ingeresc. cum o vazu. manca niste castraveti acri. Ce sa came el cu lata lui Vizor. El. la stina? Sa i-o t mv altii? Ba! El merse acasa. Nu era in altfel.Nu cumva voiesti sa ma lasi? 233 . apoi. uita-te.Bine. ba nu si-ar fi adus aminte de foame nici cand.Ia priveste ce e aici.Intra. pacurarule. fara nici o frica! Atunci se slobozi inlauntru si intra in o casa foarte frumoasa. caci pentru binefacerea ta nu-mi pare rau dupa ele.De buna seama ti-o da.

sa ne punem si la lucrate. caci ca o muiere cu minte ce era. Atunci batrina.Noa! sa ne mai lasam de jucate. incit se rosi de fierbinteala.. N-avu ce face nevasta lui Petru. caci stia ca acasa nu e apa. Ia asculta cum: du-te acasa. Cum am facut. se poate indrepta. nesaturindu-se de a se uita la ea.O. draga Petre. hop! iute sari din ladita si se duse dupa apa la fintina.Sa ma ierti. caci asa e bine. zise ea venind la el si sarutindu-l. Gazda fintinii facuse chiar un ospat. Las sa se faleasca Petrea al meu cu tine. mama lui Petru. ca sa auda ea ca trebuie apa. adeca facu tot ce trebuie la o gazdoaie buna. se duse la moasa ei si zise: . nu-i nevasta ca toate nevestele. Cind ajunse insa acasa. Se imbratisara si se sarutara ca doi noi casatoriti. ce-i cu nevasta care o aduse feciorul. dar nu-si gaseste pielea. Se duse acasa. nu e lucru mare. si-atunci toti tiganii erau cu ceterele in ocol si cintau. pune testul de copt malai pe foc sa se infierbinte si hurduie vasele. Baba atunci zise: . ca eu n-am vazut. destul esti de frumoasa ca nevasta. draga mea. trebuie sa aruncam gunoiul in foc. am maturat casa si noi vinerea. cum isi petrec tinerii. trebuia sa se supuna soacrei sale si sa nu cirteasca contra ei. Mai in deseara facu de cina. Iute aduse apa. cum sa te las? Crede ca nu-ti va parea rau ca m-ai cerut de la tata. Dar asa de iute facea. 234 . dar acuma mai lasa-te si fara piele de sarpe. draga mea. a treia si asa mai departe. intreba pe muma-sa.. sa-si petreaca cu el. iar unii flacai jucau. . in timp de o saptamina.. dupa aceea iar imbraca pielea de sarpe si se baga in ladita. spala rufele. destul ca din negrije am bagat si pielea ta in foc. Tot asa se intimpla in ziua a doua. O cerura si pe ea la joc si se si duse. cand maturam casele. cum n-am facut.Ba nu te las. curati in casa. iar cand se va duce dupa apa. fara rasuflare. apoi hurdui vasele. dind semn ca nu este apa in ele. dar numai la un singur joc. incit mama lui Petru n-avea timp sa se mire indestul. caci n-ai lipsa de ea. raspunse moasa. facu foc. mai tirziu facu patul. decat. Asa si facu baba. nemaivrind sa ramina. Nevasta era in pielea de sarpe in ladita. facu foc bun. si-i spuse tot ce avea de spus. ca Petru nu era acasa. dupa aceea isi mai petrecura. Se mai puse la lucru pana in seara. cand veni barbatul sau. apoi mancara. De barbata e barbata ca focul si nu-i pot baga alta vina. Intr-un tirziu nevasta zise: . tu apuca pielea ei de sarpe si-o arunca-n foc. Cum auzi hurduitura. da sa se imbrace. vasele. iar Petru sta inmarmurit. asa de iute ii umbla pristenul1. puse testul pe el.Uite moasa.

Mingiiata se duse acasa si intrebind-o Petru ca unde a fost. . Petre. Nu-ti fie rusine ca e sarac. Domnul neincetat se uitase la nevasta lui Petru. fara ca sa strici stogurile. cand fu gata lucrul. . Nu te teme de nimic. Fiindca Petru avu alte lucruri pe acasa. m-ai inteles mai? .inteles si-i voi spune. Atunci pleca Petru la socrusau. Haid! sa nici nu stie ca ai fost la mine. si-i spuse tot ce a vorbit cu domnul. capul nu-ti va sta unde-ti sta acum. Cum? il intreba ea din nou ingrijata.Te-am inteles. aici sunt. asa e soarta.Stiu de-mi vei spune. dar vazu ca nici plinsul nu-i foloseste la nimic. Petru era in curte. 235 . daca nu. . raspunse Petru.Nevasta lui Petru sa vina incoace! . vazindu-l suparat. hai sa mancam si sa bem.Porunceste. veni la el si-l intreba: Ce ti-a zis domnul? Atunci tot plingind spuse: Iaca ramii fara mine. . Dimineata.Am fost in gradina dupa porci. asta e treaba ta: daca vei implini bine de bine. maria-ta. Seara. domnul zise: . caci te scapa tata de acolo.Pana dimineata tot sa fie imblatit. griul sa fie tot gramada si tot din griul acela pe miine la prinz sa maninc pita. ca era si atunci iobagie. pana a nu se face ziua. Du-te la el si asculta de el si de muma-sa. Nevasta-sa. ci sub picioarele mele. atit in istetime cit si dupa bunetea lucrului. maria-ta. Acum cara-te! Petru iesi si plingind veni pana acasa.Vad. veni porunca de la „domni".Spune-i lui Petru ca miine dimineata sa fie aici in curte. Pleca dar catra locuinta tata-sau si-i spuse tata-sau ce-a facut soacra-sa cu pielea ei si ca acuma nu se mai poate ascunde noaptea in ladita.are ii cazuse la inima si-si puse in gind.Asculta dar! Vezi colo inaintea casei mele doua stoguri mari de griu? .N-am ce-ti face. dar porcii au apucat-o la fuga si asa am intirziat atita. pentru ce te-am chemat? il intreba domnul. sa mearga la lucru. Petre. . ca orisicum sa piarda pe Petru.Cu putinta ori cu neputinta. Se pusera la mancare si beutura pana seara. caci precum vad e copil harnic si frumos. . Cind fu cealalta zi pe la prinz. unde se trinti suparat pe un pat.Atunci merse in gradina si incepu a plinge. sa fii nevasta lui Petru. Alta data puteti veni amandoi. iara nevasta apoi s-o ia el. ea raspunse: . . . dar e cu neputinta sa si fac ceea ce-mi poruncesti. se duse nevasta lui la „domni" si se puse in rind cu alti lucratori. dar pe toti ii intrecea. raspunse ea.Stii. ii raspunse tata-sau. Iata cum si iaca cum. ai inteles ori ba?. ii zise ea.

Daca i-am spus ca nu-i voi putea implini porunca. caci mi-e frica sa nu pot implini porunca si atunci nevasta mea ramine fara mine. o parte din el sa-l macinati. iar eu avind alte cele pe acasa. tata. Se pusera amindoi la cina. acolo sa va faceti toti soareci si sa scoateti toate boabele de griu din stogurile care vi le va arata el. ba sunt cel mai fericit intre ceilalti oameni. pana atunci haid sa gustam ceva de cina. Si nu te-ai dus? Ba m-am dus. si mi-a poruncit ca pana miine dimineata stogurile lui cele mari de griu sa le imblatesc. fara ca sa sparg stogurile. Sunteti saraci? Ba nu. la care atitia zmei venira cita frunza si iarba. sa manince dimineata. pana s-a zari de ziua tot sa fie gata. ca te scot eu. Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru. nu-mi va sta capul unde-mi sta acum. in sura. beura si-si petrecura „domneste". sa scap de pacostea aceasta. sa-l cerneti si sa faceti pine. Intr-un tirziu. scoate-ma. Spune-mi dar iute. Nu te teme nimic. care cand a venit seara de la lucru mi-a adus porunca sa ma duc eu azi dimineata acolo. ce-ti este de esti suparat? Am dat de un mare necaz. Vizor. Sa mergeti cu el unde va va duce. ci sub picioarele mele. tata. Doar nu ti-e pe plac nevasta? Ba! as pacatui de moarte. numai sanatate mai cerem: lucrind cu miinile noastre nu ni se deda la averea nimanui fie cit de mare. mi-a raspuns ca aceea e treaba mea. raspunse Petru suparat. caci de nu. mancara. Voi incerca sa vad. griul sa-l fac gramada. Petre? il intreba acela vazindu-l. tata. Pentru aceea esti tu suparat? Cum sa nu fiu suparat. Cind fura gata cu cina. aibi mila de mine. craiul serpilor. dar alt nacaz ma maninca. Vizor iesi afara si pocni cu un biciu de foc in patru laturi ale lumii. iar din el tot la noapte sa-i si coc piine. Pentru aceea am venit sa te rog sa ma ajuti. ci sub picioarele lui. care chiar din senin veni peste capul meu. Tot veneau si nu mai incetau. fii bun.Ce-i. sunt foarte multumit cu ea. daca o as invinui numai cit e negru sub unghie. zise: Unde sunt ceilalti? Vin toti pe rind. cum ma vei ajuta. E rau. Ati auzit? 236 . Vedeti pe omul acesta? Vedem. suntem foarte multumiti. Numai atita? Numai. mi-am trimis nevasta. sa le faceti gramada in sura. numai daca nu voi face ce mi-a poruncit. capul nu va sta unde-i acum. Da.

radacinile scoase. ci pusera pe lavita pe Petru.Inteles. daca nu capul nu-ti va sta unde-ti sta acum. lemnele puse toate gramada. ii raspunse domnul. ci se uitau unul la altul.Vad. nestiind ce porunca noua au sa capete. maria-ta. pentru aceea esti vrednic de oareceva. pentru lucrul ce-a facut asta-noapte.E vrednic. bine de bine.Auzit. Ai auzit? .Petre. Iata aici. Ian striga servitorii mei sa vina.Auzit. iar unu cu o nuia.Acum. . Dimineata. Petru se duse „in sus" cu pinea coapta. Petre. eu sluga plecata voi ajuta cit voi putea.Bine. caci el avea sa primeasca acea rasplata. dar asa ca miine dimineata sa-mi aduci struguri pe un taier sa maninc . asa ca dupa miezul noptii piinea a fost gata. Acum voi carati-va afara la lucru vostru! zise domnul catre servitori. . de care era plina curte. .Aceea e treaba ta. insa daca vei implini pana miine dimineata. as mai avea un pic de lucru cu tine.As mai avea lipsa sa-mi mai ajuti la un lucru. caci am vazut ce-a lucrat. se facura toti soareci. i-a dat piinea si i-a aratat vravul de griu in sura si stogurile nesparte. Mergeti si faceti ce v-am zis. .Petru acesta e om vrednic.Ascultati! e om vrednic si. Dupa ce plecara servitorii. l-a sculat el. unii au macinat.Pana miine dimineata acel codru sa fie taiat. cand rasari soarele. sa vad! Mirati de asta strasnica porunca. domnul zise catra Petru: . incepu domnul. Mersera cu totii la stogurile domnului. . .Porunceste. ci sub picioarele mele. Petru ii chema si venira vreo zece servitori.Bucuros. maria-ta. „Aceste fura bune de nimica". Vazind servitorii ca domnul nu-si schimba gindul. dar atitia soareci erau. . incit din doua stoguri mari. . n-avurii ce face. maria-ta. numai mi-e frica sa nu voi putea indeplini ce-mi poruncesti in asa timp. Plin de bucurie.m-ai inteles? . Mai tare se mira insa Petru. cand le-a spus Petru zmeilor sa mearga acasa. cara-te. esti copil harnic. maria-ta. nu stiau ce sa faca. au cernut si copt. maria-ta. 237 . . Facura un mare vrav de griu in sura. abia s-a ajuns la fiecare cite o boaba de griu.Vezi tu codrul acela? zise aratindu-i o padure mare. . ii dete lui Petru douazeci si cinci. . gindi Petru. plantat cu vita de vie. sa-i dati douazeci si cinci de nuiele. pamintul sa fie arat. fiindca domnul nu s-a fost sculat inca. . drag stapinul nostru. sculindu-se de pe lavita. cum era. maria-ta.

Si ii spuse adica cum a umblat pe la tatal-sau. cum te-a scos si azi. dar asa ca pe miine dimineata sa-i duc struguri pe taier.Ba. Petre draga. de esti suparat iara? Oh! Lasa-ma. ca oare socru-sau mai vrea sau mai poate sa-l ajute. ci ajungind acasa se puse pe un plins amar. nu-mi va sta capul undemi sta acum. baura si-si petrecura cum isi petrece omul. ci sub picioarele lui. acela cu orisice modru1 vrea sa-mi puna capul. pleca la socru-sau. sadit cu vita de vie. cand se simte scuturat de vreun nacaz. ce o primi pentru implinirea poruncei de ieri. . numai ian asculta ce porunca mi-a mai dat. Se gindi si la aceea. Haide sa mancam si sa bem.Iesind afara se gindi la porunca pe care o capatase si-o afla mai grea de implinit. pentru asta nu sunt suparat. nu i-a placut la domnul tau cum ai implinit porunca? . sa te scoata din primejdie si necaz. precum m-ai scos din cel de ieri.Cu ce? . caci acum chiar ramii fara mine. se duse la el si-l intreba: Ce ti-e draga. tata! zise intrind in casa. se vede ca e om foarte darnic. ca te scot. . mi-a si platit bine lucru. dar nu stia cum merse. Cand se inmurgi.Sa ai noroc. incheie Petru. cand i-am spus ca aceasta porunca e mai grea de implinit ca cea de ieri. cand iar vei merge la tata.Prea bine. numai eu sa stiu ca daca o voi implini. Se pusera amindoi la cina. 238 . . Muierea ii era la apa cu rufele. merse acasa. Ba mi-a ajutat.Mi-a dat o porunca de implinit. dar cum de vii asa de tirziu. Apoi ii veni in minte si rasplata cea „dreapta". Asta a fost si a trecut. cum a implinit porunca. Mi-a spus ca codrul acela pana dimineata sa fie taiat. Nu fi suparat. Suparat pana la inima. daca nu. nu vazu cu cine se intilni. Cum? poate n-a putut tata sa-ti ajute? il intreba ingrijorata.Ba a fost indestulat. Precum vad eu. Mancara. parca iar esti suparat? Cum. ca tata si de acolo te scoate. dragul tatii. Pentru aceea am venit si azi sa ma rog de dumneata. ce rasplata „dreapta" a primit si ce porunca noua i-a mai dat. dar acuma mi-a dat alta pe cap. . fii bun si ma scoate din nacazul acesta. . apoi sa gustam ceva de cina.Cu douazeci si cinci de nuiele.Care? . baura si mancara cum se cade.Nu te teme de nimic. mi-a raspuns ca asta nu e treaba lui. plin de amaraciune. pana atunci haid sa bem. Pentru acestea esti suparat? .Buna seara. . pana in deseara. lemnele asezate gramada. cand veni vazindu-l suparat. pamintul arat. radacinile scoase. bine de bine.

radacinile sa le scoateti. Ajungind acolo. cand eram de zece ani. de te-as mina in al nouazeci si noualea cer. tu trebuie sa te duci.Vedeti iara pe omul acesta? . dupa aceea s-au pus cu totii a sufla peste struguri. acum am cautat in mormint dupa acea coroana. continua Petru pierzindu-si rabdarea. fiindca dormea. Ati auzit si m-ati inteles? . sa le asezati gramada. atiti zmei venira. ori mai multe nu-s.Aici sunteti toti? intreba craiul serpilor. deci mi-ar trebui mie. de buna seama o a fi dus in cealalta lume cu suflet cu tot. ca sa cer coroana? Se vede ca maria ta ti-ai pus gind sa ma pierzi cu orice pret. erau mai multi ca in seara trecuta. l-a sculat din somn. pamintul sa-l arati si sa-l plantati cu vita de vie.Inca o porunca mai am a-ti da ca s-o implinesti. Iata-ti spun: 239 . Dupa ce se petrecura aceste. adica cincizeci de nuiele indesate. asa ca dupa ce trecu de miezul noptii. ci de doua ori atita. Cand se facu de ziua. Aveti grija insa ca pe miine dimineata strugurii sa fie copti. decat sa-si piarza chibzuiala. sa-l taiati. apoi toti s-au dus la ale lor. altii la sapat. sa se poata folosi omul acesta de ei. altii la gramadit. de unde veti afla mai buna.Apoi cum voi putea eu sa ma duc pe cealalta lume cu trupul? intreba Petru. dar vin si ceilalti pe rind. dar n-am aflat-o. caci drept rasplata acum 50 niuele capata. . . ca sa nu se stinga pe nimic. Petru culese pe un taier struguri si pleca cu ei la domnul. Petre! Tatal meu a murit. cu toate ca e cam greu sa suferi atitea deodata. asadara unde te min. insa nici acum nu fu mai norocos decat mainainte. el sufere pana poate. . iar codrul pe care vi-l va arata. unii s-au pus la taiat de lemne.Vedem. insa acea coroana este foarte scumpa. nu douazeci si cinci. strugurii erau copti.Auzit si inteles. atita cit au plantat t-ot codrul. incotro sa plec si de unde-l voi putea cunoaste pe tata mariei tale.Sa mergeti cu el unde va duce. din bunetea mea traiesti. Asa e insa romanul. domnul zise: . Ca o sluga plecata le suferi si aceste.Ba chiar toti nu. altii la scos de radacini. . . altii s-au dus dupa vita de vie si ei stiu de unde au adus atita. mai bine sufere el. drag stapinul nostru. eu acum sunt de saptezeci si opt de ani! L-am inmormintat cu o coroana de aur si alte pietre scumpe pe cap. Ca din pamint scoasera unii sapoaie. din binele meu maninci si bei. altii ferestraie si toate uneltele de care aveau lipsa si plecara catre codrul aratat de Petru. Vizor iesi afara si pocni cu un bici de foc in patru parti ale lumii.Eu te tin pe tine pe lume! se rasti domnul spre el. caci vai atunci de acela care face pe roman sa-si iasa din sarite. . pe care. Sa te duci tu dupa ea si sa mi-o aduci iar Ia mina mea. din mila mea esti pe pamint. lemnele sa le taiati. pe unde sa ma duc. incit nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii.Cind gatara cu cina. Aceasta o simtea Petru si ca om chibzuit se mai lasa de asta data.

. atunci te vei duce iar la tata sa-l rogi sa te ajute. atunci Petre se scula. . dar daca n-o fi asa de rau. cum iti inchipuiesti tu si cum ti-ai inchipuit si mai inainte. Mai mult nu putu zice. ci sub picioarele lui. . ba mai rau decat asa nu poate sa fie.. caci se ineca de un plins amar. temindu-se de altceva. . caci cand plingi. urzea pinza si cand auzi plinsul si vaietul. Plingea si-si smulgea parul de pe cap. iar daca n-o pot implini.Ce te-a ajuns. zise Petru intrind. in urma il intreba: . dar spune-mi iute de ce? . si vorbeste. incit iti era mai mare mila de el.Si eu vad ca e rau. Nevasta-sa. gozul pamintului ce esti. . .Cara-te.Ce porunca ti-a dat de ti se pare asa de grea de-mplinit? . . Cum pot eu sa ma duc in cealalta lume? si cum voi putea cunoaste pe tatal lui. sa bem si sa ne petrecem pana deseara. Ian sezi aici pe scaun. si din acesta te va scoate.Acum chiar ramii fara mine.. draga nevasta mea. capul nu-mi va sta unde-mi sta acum. ca mi se rupe inima. m-ai inteles?! Petru iar tacu. gindi ca cine stie ce se va fi intimplat. . draga Petre? spune-mi sa stiu. ca sa-i cer coroana? Apoi cine stie are ori ba coroana. ca tata cum te-a scos din cele doua necazuri de mai-nainte. Ce-ti mai face nevasta? Pentru ce ri-a venit si ea? 240 . mai rau ca un copil de un an. . o imbratisa de dupa cap si astfel incepu a plinge. deci alerga in graba mare sa vada ce e? Intrind in casa.. Bine! Se pusera si-si petrecura pana inmurgi bine. zise el. incepu si ea a plinge si plinsera amindoi un timp bunisor.Asta-i toata porunca? . voi-va sa mi-o dea? .Nu te teme Petre. si daca o are. Buna seara.Putea-ma-va oare? .Cum sa nu te poata! Hai sa mancam. bine nu poate fi. tata. craiul serpilor. caci atunci e vai de mine.. ci sub picioarele mele. Nevasta-sa era in vecini cu soacra-sa cu tot.Mai prinde. caci stia el bine acum ca din asta nu va mai putea nici socru-sau sa-l scoaba.Mi-a poruncit sa aduc din cealalta lume coroana tatalui sau. pieca si se duse la socru-sau Vizor. Petre draga. care vad bine ca n-o pot implini.Mi-a dat domnul o porunca. si te tine de ce ti-am zis. capul nu-ti va sta unde-ti sta acum. acasa.Rau draga. de tot rau. dar asa plingea..Buna sa-ti fie inima.daca nu-mi aduci coroana in rastimp de douazeci si patru de ceasuri. Bine ca venisi. care a murit acum sasezeci si opt de ani. Abia se putu trage pana acasa de necaz. . sau sa ma pustuiesc din tinuturile acestea.Asta-i si-i destul pentru un om ca mine. cum o vazu Petru se ridica de pe scaun. caci atunci e vai de tine. cand ajunse acasa se lasa pe scaun suparat si-ncepu a plinge. .

fii bun. Se pusera la masa si gustara. scapa din necazuri. Petre.Ce porunca ti-a dai? . Altu-i mai mare. caci el stie calea. ceea ce nu cred. ca numai unul e bun de ce-ti trebuie tie. caci a fost bine de lot. pe unde ai trecut tu intiia oara. ca doara n-o sa ma prind cu el. Daca iti va da coroana. caci tatal domnului tau pe care ti-l va arata oarecineva de pe acolo. N-a putut veni. .Te ajut eu Petre. si-mi esti drag. caci se saturara de mancare si de bautura. numai asa o pot implini. Dupa aceea. Haida sa ne punem sa gustam ceva de cina. In loc sa-mi dea pace..Asta e raul de care vorbisi inainte? . acestea. te ajut sa scapi si acum cu porunca domnu-tau si nu le voi mai lasa sa te bata sluitorii lui. ca i-am fost asa slugarnic. dar eu nu stiu ce are cu mine? Acela vrea cu orice pret sa-mi vada capul taiat si pus sub picioarele lui. care.Na. Arunca-i capastrul in cap si-l prinde cu acesta pe care ti-l dau eu si te suie pe spatele lui. cand ai venit la mine. ca va fi rau de mine. zau. A irebuit sa-i placa.Ba i-a placut. caci ma voi opinti sa le arat eu pe cine chinuieste el.Atunci nu va fi nimic ori ca imi va da o suta de nuiele dupa radul inceput. cauta calul care e mai slab. . apoi ori scap. caci daca nu. altminterelea acelea iti vor fi de folos in viata. dar gustara bine. . stami si acum intru ajutor. intri in groapa.Mi a poruncit sa-i aduc din cealalta lume coroana lui tatine-sau.Si tu astea le-ai tinut? . apoi atunci cand va ajunge la o groapa. atunci tu sa te cobori de pe el si sa-l lovesti cu vatrarul acesta in frunte. adeca isi petrecura cum isi petrec oamenii. cand sunt in voie buna sau cand. Dupa cina lua Vizor. dara ai bine grija. Mi-a dat o alta porunca de implinit.Ce aveam sa fac? Le-am rabdat. Sa lasi dupa el unde te va duce. acum mi-a dat cincizeci de nuiele. care a murit acum sasezeci si opt de ani. capul nu-mi va sta unde-mi sta acum. ori sa nu ma mai vaza. va sta. Deci te rog. du-te cu ele la stava mea de cai. ci sub picioarele lui. caci ori cum esti copilul meu. caci si eu am venit intr-o treaba mare. caci el se va face un stan de piatra.Cum? Iar e rau? Nu i-a placut la domnu-tau cum ai implinit poi unea ce ti-a dat-o? . daca ma voi lasa. ai grija insa.Si daca o vei aduce? . vei iesi afara pe calea 241 . arata-i capastrul.. daca vei tace bine sa-mi ajuti si acum. si mergand putintel. ca-i sanatoasa. te va intreba de tot ce-ai vazut.Ba asta nu-i. te vei afla in cealalta lume. . caci singur va veni la tine. . le dete lui Petru si zise: . craiul serpilor. . sa nu uiti nimic din ce vei vedea. E rau. ori fac o vrajba si ingalmaceala de se mira toata lumea de el. si sa te faca de rusine. un capastru si un vatrari.Ea face bine..

Acum du-te! Asa si facu. 242 . Petre. vazu un om acoperit de un tol de tot rupt si subtire. caci tocmai acum bea apa dintr-un izvor. .M-a trimis maria-sa. Pacatul poate fi mai usor sau mai greu. Griji insa bine de sfatul dat de socru-sau.Ce? . lua coroana de pe cap si o puse in miinile lui Petru. ii saruta mina si-i spuse din ce pricina a venit. Acolo se cobori de pe cal. Se duse Petru si cand fu inaintea lui. care il intreba: . ce insemneaza aceasta? . il lovi cu vatrarul in frunte. ca multe am vazut.Caut pe maria-sa. .Vad.Dar sa nu uiti ce ti-am spus! . Petre. vezi-l colo? .Ce ai cu el? . pe care doi servitori cu un sucitor il indopau cu mancare.si asa numai asta am adus-o de la el. maria-ta. . iar pe el ploua cu zapada si totusi ii era cald.Stii. ce-ai vazut aici in lumea noastra? . Mai intii trecu pe langa un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri.I-o dau dara . nu departe vede un alt om. Mergand mai departe. Calul si pleca cu el si ajunse la o groapa. . il vei lovi iar cu vatrarul in frunte. din satul nostru. i-o dau ca sa ma limpezesc si de asta. ajungind la cal. se duse la stava de cai si incaleca pe calul care era mai slab decat toti caii din acea stava.Intii am vazut un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri. .zise .O.cunoscuta si.Nu voi uita! .Ce cauti pe aici. Nu departe de la acesta ii veni inainte un pazitor.Acum spune-mi. Adeca ce vazu? Tot lucruri de care mult se minuna. si totusi se vaieta ca e flamind. toate noua noute si totusi ingheta de frig. Zicand aceste. domnul cel tinar. iar el se cobori in groapa si intra in cealalta lume. te vei sui pe el si apoi te vei abate pe la mine. domnul cel batrin. Trecind pe langa acestia. de care va invia. Lua capastrul. paminteanule? . ca sa nu uite nimic din ceea ce va vedea. toate noua noute. M-ai inteles? .Ba nu stiu. Apoi iar zise: . dupa cum e si fapta. asezat cu spatele pe pamint. si totusi murea de frig.Te du pe aici incolo. sa-i aduc coroana.Inteles! . de care lovitura intr-o clipita se prefacu intr-un stan de piatra. ca pe o gisca.

. Petre.Vezi. pe care il indopau alti doi oameni cu sucitorul. Ce ai mai vazut? . iesi afara. sa nu-ti bage de vina. Plin de bucurie. El n-a facut ceea ce ar fi trebuit sa faca si pentru aceea se pedepseste. du-i coroana si mai iarta si tu cit poti. pe care l-ai vazut intiia oara. cand a fost pe pamint. Petre. Petre? . nu le-a dat nici un vesmint saracilor de pomana. numai stiu de buna seama ca acuma imi da o suta de nuiele. Petre. . pentru aceea tremura de frig. asa li s-a cuvenit lor. . Dara ce ai mai vazut? . 243 . aduci coroana? . ca sa-i invie iarasi. si totusi asuda de cald. ca-i sanatos. ia-ti nevasta si pe muma-ta si mergeti de locuiti in curtile domnului tau.Face bine. . si mosteneste tot ce-a avut el. s-au facut stane de piatra. Deci se duse iar la socru-sau.Nu ai mai vazut.Am vazut un om acoperit cu un tol de tot subtire si rupt. caci el. acela le-a facut saracilor vesminte de pomana. incit intr-o clipita toti.Am vazut un om cu spatele la pamint. Ce ai mai vazut? . Zarindu-l.Bine ca mi-ai adus aminte. ca sa-i dea ceva. cand ajunse Petru cu coroana acasa si-o dete domnului..De dus i-o duc. sa nu ajungi si tu pe aici. Dara feciorul meu ce mai face? . ca nu te-ai dus mai incolo.Rau de tot. .Vezi. te grijeste dara. Atunci Petru scoase pusculita si-i stropi pe toti cu apa. Vizor. si cand vor vrea sa-ti faca ceva. stai sa-ti dau o pusculita cu apa. lua Petru pusculita. cu domnul cu tot. se sui pe cal si-l lovi cu vatrarul in frunte. acela iar chema toti servitorii si le porunci sa-i dea lui Petru o suta de nuiele. craiul serpilor. Petre. . Petre. . sub nouazeci si noua de toluri. apoi intr-o clipita ajunse la socrul sau.Nu am mai vazut nimic.O aduc si-ti multamesc de ajutor.E rau. aceea le-a fost rasplata. dara acum nu ma las. .Cum o mai duceti laolalta? . ma tem ca si el va ajunge pe aici pe undeva. . o baga sub serpar si pleca. . Te du. toate noua-noute. ci se duse pana la gaura. acum du-te si i-o da. Petre. asa se pedepsesc oamenii cei lacomi la mancari si bauturi.Mi-e frica de pacat.Cum. Dara sa vezi altele te-ai ingrozi. Du-te acasa.Omul acela.Nu te teme. si totusi striga ca moare de foame.Ce-i.Cum? . socru-sau ii zise: . stropeste-i cu apa si indata se vor face stane de piatra. Petru nu mai zabovi mult. tata. . ca m-a batut de doua ori pe nedreptul.Atunci e rau de tot.Bucuros.

244 .S-a dus Petru si asa a facut. Iar acum. nu-i om bogat ca el pe lume. de nu va fi murit.

pe care o mulgea in fiecare zi. pasari minunate care zburau lin in inaltul cerului senin.Nemai pomenit! Exclama Ionica. Lui Ionica tare I-ar mai fi placut sa-I faca mamei sale o bucurie. . in primavara urmatoare abia rasarise ceva in gradina lor de zarzavat si intr-o dimineata Ionica o anunta pe mama sa: .La targ s-o vand. si anume. mama ii spuse s-o duca la targ si s-o vanda. Spre mirarea lui vazu ca fereastra era acoperita din afara cu o planta ciudata. Dupa vreo 2 ore de mers a ajuns la o casa si a batut la usa.Dar fii atent! Il atentiona batranul inainte sa se desparta unul de altul.Probabil comoara se afla in varf. Dupa ce s-a saturat de privit atatea frumuseti.Iti cumpar eu vaca in schimbul acestor boabe fermecate. S-a aruncat pe prima frunza si a inceput sa urce spre varf. de foame si de sete! Pot sa intru sa ma odihnesc un pic? 245 .VREJUL DE FASOLE CARE A CRESCUT PANA LA CER Ionica traia intr-o casuta cu mama lui. nu mai avem cu s-o haranim pe Riska. . S-a dat jos de pe vrejul de fasole si a pornit peste campie. Va trebui s-o ducem la piata s-o vindem. Vei vedea ca tu si mama ta nu veti mai avea nici un gand daca aceste boabe vor fi ale voastre. De furie ea a aruncat boabele de fasole afara pe fereastra. Daca vei reusi sa le gasesti poti sa le pastrezi pentru tine. . A deschis fereastra si cand s-a uitat in sus n-a putut sa ajunga cu privire pana in varful fasolei.Mama. fericit ca daduse un astfel de noroc peste el. fortarete inconjurate de ape lucitoare ca oglinda. A urcat pana in varf si acolo sus s-a trezit intr-un tinut minunat. Cu ajutorul acestor boabe vei gasi comorile pe care mi le-a furat candva un urias lacom. Avem mare nevoie de bani. se gandi baiatul. Cand mama sa a aflat despre afacerea lui Ionica s-a infuriat asa de tare incat l-a trimis la culcare fara sa-I dea de mancare.Unde duci vaca asta? Il intreba batranul pe Ionica. . raspunse batranul. A vazut in jurul sau palate minunate. asa ca se invoi cu batranul si-I vandu vaca in schimbul boabelor fermecate si se grabi spre casa. In pragul usii a aparut o servitoare: . In drum spre oras se intalni cu un batran. il sfatui pe fiul ei. Trista.Sunt mort de oboseala.Incearca sa obtii un pret bun pe ea. . sperand sa gaseasca ceva care sa-I potoleasca setea si foamea. in timp ce Ionica lucra in gradina de zarazavat si avea grija de singura lor vaca pe nume Riska. Ionica ii lega vacii o funie de gat si se indrepta cu ea spre targ. . o fasole. Ea isi castiga painea cosand haine. Dupa o iarna foarte grea. cu turle care ajungeau pana la cer. uriasa. . Ionica s-a gandit ca ar fi bine sa-si continue calatoria. Ionica s-a trezit dis-de-dimineta.

Se simte doar mirosul de carne care fierbe pe plita. Ionica incepu sa alerge luandu-si picioarele in spinare si se urca pe vrejul de fasole. Ionica nici n-a mai avut timp sa raspunda pentru ca de-afara s-a si auzit o voce tunatoare: . 4 curcani si 12 felii de snitele. Dar chiar in momentul in care trecu pragul usii. Uriasul era asa de greu incat sub greutatea lui se rupse vrejul de fasole. bine. iar uriasul se trezi. Bine. In acest timp. da-mi mancarea ca mor de foame! Femeia ii umplu farfuria si o puse pe masa. iar el cazu in ocean si se ineca. isi gasi si o mireasa pe placul sau si traira fericiti pana la adanci batranete. Ionica iesi din ascunzatoare. raspunse servitoarea. domnule. Iar odata cu trecerea anilor.Te-as ospata cu placere. Uriasul cobora treptele cu pasi apasati.Imediat stapane! Raspunse servitoarea. sacul se lovi de usa si aceasta incepu sa scartaie. Dupa ce Ionica a ajuns acasa.. daca te va gasi aici la intoarcere. 246 . ii spuse servitoarei sa-I aduca banetul de aur ca vrea sa se "joace" putin cu el. Dupa ce termina de mancat tot ce era pe masa. Femeia I-a adus un sac mare. Ei dracie! Simt miros de om! Cineva a umblat aici! Da' de unde. Intr timp. Apoi l-a apucat pe Ionica de mana si l-a inchis in camara. il puse pe umeri si se indrepta cu el spre usa. s-a dus in camera sa se odihneasca. isi umplu sacul cu bani. Mi-e teama ca vei avea aceeasi soarta si tu. mama lui l-a imbratisat cu lacrimi de bucurie pe fiul ei si de-atunci in colo au trait in belsug si fericire datorita averii Uriasului. se apropie de masa. Si dupa ce i-a numarat. a cazut pe prima treapta si atata I-a trebuit pana s-a ridicat incat Ionica a avut timp sa inainteze pe vrej. Uriasul. plin cu monede de aur. dar stapinul meu e un urias care a mancat multi copii pana acum. care se misca foarte greu. Era acolo carne de carnat.Cand va fi gata mancarea aceea? . Nu trecu mult timp ca se si auzira niste sforaituri de se cutremura casa.

incat se uita la dansul ca la soare. toate imparatiile de prinprejurul imparatiei sale ii cerea sfaturi: atata era de drept si intelept. N-ajunsese sa-si rasuceasca mustacioara si foile de zestre curgeau de la fel de fel de imparati. a dobandit fecior. El era asa de silitor. Nu se poate spune cata bucurie simti imparatul cand a vazut ca dobandi un mostenitor. el cauta vanaturi mari. fiindca era judecator drept si iubitor de pace. dara el nu voia sa se insoare asa de tanar. Cand se isca sfada intre dansii. Iara el de ce se marea d-aia se facea mai cu minte si mai frumos. Ceea ce invata ceilalti copii intr-un an. Dupa ce se mari. infratindu-se. el invata numai intr-o saptamana. Iara tata-sau scrise carte imparateasca la niste filosofi vestiti ca sa vie sa ispiteasca cu invataturile lor pe fiul sau. A fost odata un imparat foarte viteaz. Ajunsese sa nu mai aiba dascalii ce sa-i dea sa invete. si. alta vorba nu era decat de intelepciunea si frumusetea acestui fiu de imparat. In toata imparatia lui si a vecinilor lui imparati. Cand fu aproape de batranete ii darui Dumnezeu un fecior. Intr-una din zile mergand la vanatoare. Mai mincinos cine nu crede. Ei nu mai putin se bucurau ca vecinul lor. imparatul dete pe fiu-sau acestui vanator ca sa-l invete mestesugul sau. Bucuria tatalui sau era asa de mare unde vedea ca fiu-sau are sa fie procopsit ca nici unul din fiii de imparati. la acest imparat mergeau mai intai la judecata si. La curtea acelui imparat se afla pe atunci un vanator vestit.Z ZANA MUNTILOR A fost odata ca niciodata. ca de n-ar fi. lui ii fu mila sa o vaneze. fiindca nu se temea de primejdii. de cand se bateau ursii in coade. invata si de la dansii cate in luna si in soare. de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau. cum zicea el. il puse de invata carte. asa se si facea. care ii ajuta cu sfaturi si povetele lui cele de mult folos. incat se mirau dascalii de dansul cum de invata asa repede. de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele. vazu o turturica. care tot sarea inaintea lui. nu s-ar mai povesti. era 247 . de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti. pana sa vie filosofii cei vestiti. care voiau sa-si dea fetele dupa dansul. De cand se scria musca pe parete. Toti imparatii vecini i-au trimis daruri. Dupa ce venira filosofii.

de parea ca o sa-i sparga pieptul. isi arunca ochii asupra-i cu o cautatura asa de mangaioasa si asa de plina de dragoste. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aievea. nu zise nimic si pleca. intinse arcul si dete cu o sageata. asa ranita. Iara ea. Dupa ce se intoarse acasa. In ziua aceea. insurandu-se. Ea si incepuse a se gandi la norocirea bietei femei. a fost poftit la nunta si pe acest imparat cu toata curtea lui. nu zise nici carc. era tot cm gales. boiul si intelepciunea lui. Nu stia insa cum sa faca. Imparatul vazand ca tanjeste fiu-sau cu sanatatea. incat in toate zilele spunea imparatului cate o vorba buna pentru barbatia acestei femei tinere. Imparatul era vesel peste masura vazand ca din atati feciori de imparati si domni al sau se deosebea prin istetimea. ca sa-i dea pricina. cand imparateasa se duse sa cerceteze gainile si sa vaza de cotete. o femeie saraca veni la curtea imparateasca sa se bage slujnica si. ii zise: "Ce-i trebuie chelului? Tichie de margaritar". Imparatul plin de bucurie merse la acea nunta si lua cu dansul si pe imparateasa si pe fiul sau. merse si fiul sau cu dansa. Vataful. o primi. o sudoare rece il trecu. il intreba ce are. la nunta caruia merse acest imparat cu feciorul sau. cum sa dreaga. deodata. Ea se purta cu toate slugile cu bunacuviinta. cum vazu pe fiul de imparat. Imparateasa era asa de multumita. care era asa de bun vanator. vine la nunta o fata imbracata in niste haine cum nici una din fetele de imparat nu avea. Cum se duse turturica. dara cu smerenie. ca sa se cunoasca cu fiul imparatului. pentru ca ea nu le da prilej de gluma. Cand. si inima incepu sa-i tacaiasca. Turturica aceea era Zana Muntilor care se indragostise de frumusetea lui. El insusi nusi putea da seama ca ce poate sa fie istoria asta. Simti ca obrajii ii arde. incat feciorul de imparat se fastaci oarecum. ca ii tacaia inima. Toata curtea imparateasca lua in nume de bine pe aceasta gainareasa. Intr-o zi. simti. Fiul imparatului auzind atatea vorbe frumoase despre gainareasa.vanator mester si viteaz. fiindca tocmai era trebuinta de o gainareasa. Gainareasa. inghitind infruntarea. Curatenia si buna ingrijire ce da gainilor si tuturor paserilor de la cotetele imparatesti ajunsese de poveste. daca vazu si vazu ca tot ii sarea in cale. si d-aia se facuse turturica si ii tot sarea in cale. Intr-acestea un fiu al unui imparat vecin. cand era cununia fiului de imparat. dara isi tinu firea. In cele din urma. cam razand. ci o rani putin in aripa. 248 . si nimeni nu cuteza sa-i zica nici da-te mai incolo. se duse de nu o mai vazu. si se intoarse acasa. nu stiu cum. dara saraca. Apoi o lasa. gainareasa se ceru si ea de la vataf sa o lase si pe dansa sa se duca la preumblare. voi sa o vaza si el. pentru vrednicia si curatenia ei. Peste cateva zile de la intoarcerea feciorului de imparat de la vanatoare. nu stiu de ce. iara el raspunse ca n-are nimic. Pleca ochii in jos. care. El se mira prea mult cum de nu o putu omori el. Toate fetele de imparat ar fi voit sa joace langa el in hora.

Cand iata ca-l poftesc la alta nunta de imparat. dar la dansa. dara cam pe sub mana. ea pieri de langa dansul din hora. se prinse langa feciorul de imparat si numai langa dansul juca pana catre seara. fiindca inima lui nu era de veselii. unde nu voi sa se duca. pieri ca o maiastra de langa dansul. Se intoarse acasa. El isi pusese in gand ca. avea niste haine de la soare te puteai uita. ii facu voia. Unul dintr-insii zise ca e teama sa nu dobandeasca lipici. Vorbira. Ca si la cealalta nunta feciorul de imparat juca cu fata cea necunoscuta si frumoasa. Atunci fiul de imparat ii fagadui sa o duca acasa. ci se ingrija mai mult de fiul sau. si ea priimi. rasera. Dupa multe intrebari. daca era singura. caci bagasera de seama ca necunoscuta tot langa el juca. el insa se apara inaintea tatalui sau ca nu stie la sufletul sau nimic. Tata-sau. Dara daca vazu ca fiul sau atata staruieste. de unde venea. Cand fu inde seara la hora cea mai din urma. isi povestira fel de fel de lucruri. si se gandea ca de n-ar avea barbat sa o ceara de nevasta. Si de asta data o intreba si ea ii tot raspunse cam in doi peri. Ii fagadui si acum ca se va lasa sa o duca acasa. De cum incepu hora. de este fata ori maritata. Se mira insusi de schimbarea ce simtea intr-insul. Feciorul de imparat nu mai era al sau. 249 . se duse la nunta. si iara se prinse langa dansul. Insa tocmai cand era sa se sparga nunta. dara nu cuteza sa spuie nimanui. sa le fiarba in ziua nuntii si cand va fi inde seara sa astearna pe drum smoala. care venise si la aceasta nunta si se prinse in hora langa dansul. incat ochii tuturor ramase la dansa. Dupa ce puse la cale toate astea. Desi se facuse valva ca feciorul de imparat este indragostit cu o zana. Acesta porunci la niste credinciosi ai sai ca sa aiba pregatit la indemana cateva cazane cu smoala. Juca feciorul de imparat si se uita la dansa ca la un cires copt. Se intoarsera deci acasa imparatul si cu ai lui. incotro era imparatia tatalui sau. doara caci nu-i zisese ca sade chiar la dansul. la hora din urma ce va juca. sa intrebe pe aceasta necunoscuta cine era. nu stia ce sa-i mai faca sa-l inveseleasca oarecum. nici una. unde se si duse cu imparateasa si cu fiul sau. ba. Intr-aceasta imparatul fu poftit la o alta nunta de imparat. nici alta. De asta data era gatita si mai frumos. Feciorul de imparat ramase ca un zapacit. insa fiul lor se topea d-a-npicioarele si nimeni nu stia din ce pricina. dara cu gandul era tot la dansa. Ea cum veni. fata cea frumoasa si necunoscuta veni ca din senin. vazandu-l tot pe ganduri si trist. Cand. afla de la dansa ca sedea tocmai inspre partea aceea. fiindca-i era rusine feciorului de imparat sa raza si sa vorbeasca asa inaintea tatane-sau si apoi toti fiii de imparati isi dau coate. pieri ca o naluca. Toti vracii si cititorii de stele se adusera si nimeni nu stiu sa-i ghiceasca raul de care sufera.Cositele ei impletite cu mestesug si date pe spate ii atingeau pulpele si ea era asa de bine facuta.

porunci sa i-o aduca. precum te iubesc si eu. ocolira toata imparatia. Nu mai ramase decat gainareasa. dara imparateasa. mama. aceea sa fie sotia lui. cercara toate femeile condurul. toata puterea ei piere. La nici una nu se potrivi. ca il indragostise de cand il vazuse la vanat. dar intetita de rugaciunile imparatului. Cand iata credinciosii lui venira cu un condur. Apoi facu o nunta d-ale imparatestile si dupa moartea tatalui sau. batu de trei ori in palme. in cele din urma marturisi ca ea este stapana condurului. fara sa fie trasa de cai. desi tagaduia. si daca nu s-a aratat lui asa cum este a fost ca. Tata-sau ar fi dat nu stiu cat aceluia ce ar fi putut sa-i tamaduiasca copilul. Dupa ce ii povesti ca este zana maiastra. Dete drumul carucioarei si ramase langa fiul imparatului. si domnesc si astazi daca nu vor fi murit. pentru dragostea ta. credinciosii lui. ma lepad de puterea mea cea maiastra.Asta este. ea isi lua zestrea numai de scumpeturi dintr-insa. Cand il trase la calcai. Era turnat pe piciorul ei. ca el ranise o turturica. apoi. si ca acea turturica era ea. Apoi porunci ca sa incerce si femeile din curtea imparateasca. numai si tu sa ma iubesti. Dupa aceea iesi la scara. Maiastra. si la care s-o potrivi. Feciorul de imparat cum auzi. ii porunci sa se incalte si ea cu condurul. Iara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa. spre a-l putea vedea mai adesea. Auzind feciorul de imparat una ca aceasta se imbolnavi si mai rau. pe care o uitasera. ale imparatesei si ale fiului lor. Ea. Ea incepu a se vaicara si a tagadui ca nu era condurul ei. fara sa-i poata ajuta cineva. aducandu-si aminte de dansa. carele in scurt timp se facu sanatos. ZIUA DE NASTERE A URSULETULUI TEDDY 250 . intrase gainareasa la dansii si ca tot ce ea facuse era numai pentru dragostea lui.Iata.Nu se poate spune cat de mult se mahni el. si cum o vazu striga: . pare ca fu de acolo. de va lua de barbat un om de pe pamant. mai bine lasa condurul acolo decat sa intarzie. Mai spuse ca. veni. Tata-sau se invoi si el la aceasta otarare. cazu la pat si zacea. ramasera ei in scaunul imparatiei. Atunci feciorul imparatului trimise pe credinciosii lui sa umble din casa in casa. daca se nomoli in smoala. si iata o carucioara. si la nici una nu se potrivi. curgandui siroaie de lacrami din ochi se intoarse si zise feciorului de imparat: . Se dusera deci. si sa puie pe toate femeile sa se incalte cu acel condur.

Acesta era micutul Mihai. Un cadou mai frumos de ziua lui nu primise probabil niciodata vreun alt ursulet! 251 . iesea impreuna cu Teddy. Daca Mihai iesea din casa. Il lasase pur si simplu singur.Micul ursulet Teddy sedea trist pe patul sau. Si doar Teddy avea un prieten minunat. Teddy statea intr-un colt. caruia ii apartinea ursuletul. il mangaie si ii sterse lacrimile. Cei doi erau nedespartiti. Si astazi era ziua lui de nastere. ca nu se putea opri din plans. El sari imediat la micutul sau ursulet. privindu-l. il lua dragastos in brate. Nimeni nu se juca cu el. cum crezusem". nimeni care sa-l ia in brate si sa-l consoleze. Mihai plecase impreuna cu parintii sai cu masina. Implinea patru ani. Astazi dimineata. Cu dosul palmei incerca sa le stearga. daca Mihai facea dus. il lua pe Teddy cu el. Teddy era atat de trist. pe care i-o lega ursuletului in jurul gatului. " Prietenul meu este iarasi cu mine! In sfarsit! Totusi nu m-a uitat. Acum Teddy era fericit. Dar ce-i asta? Usa fu deschisa brusc si Mihai intra in fuga. Mihai scoase dintr-o cutie mica de carton o minunata basmaluta albastra. Micului ursulet ii curgeau lacrimile pe obraji. fara a-l lua si pe Teddy cu el. Nu era nimeni aici care sa faca asta in locul lui. Peste tot unde se ducea Mihai.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->