CUPRINS

1. Construcţia maşinilor Construcţii de bază. Datele nominale. 2. Funcţionarea maşinii sincrone în gol şi în sarcină 2.1. Funcţionarea în gol a maşinii sincrone 2.2. Funcţionarea în sarcină a maşinii sincrone 2.3. Reactanţele maşinii sincrone 3. Generatorul sincron 3.1. Generatorul sincron cu poli înecaţi 3.2. Generatorul sincron cu poli aparenţi

1

Obişnuit se utilizează la puteri mari – peste 50 ÷ 100 kW. Datele nominale. compensatoare. dar în hidrocentralele cu pompare-acumulare sunt reversibile putând funcţiona în regim de generator şi în regim de motor. adică: n = n1 Ω = Ω1 (1) Cele mai multe maşini sincrone. Grupa cea mare a maşinilor sincrone o constituie cele de putere mică (de la puteri mai mici de 1W până la câţiva zeci de waţi). exemplu pen-tru creşterea frecvenţei tensiunii. Spre exemplu generatorul sincron pentru alimentarea de rezer-vă poate să fie cu puterea de la 1 până la 10 kW. respectiv cu viteză unghiulară ( Ω ) constantă. al căror rotor se roteşte cu frecvenţă constantă. Avantajul maşinilor sincrone (MS) este posibilitatea lor de a genera energie reactivă. Utilizate sunt şi compensatoarele sincrone (CS) pentru producerea de energie reactivă. 2 – miezul magnetic statoric.GENERATORUL SINCRON Maşinile sincrone (MS) sunt maşini de c. 4 – polii inductorului. În funcţie de locul lor de utilizare (în marile centrale când sunt racordate la sistemul electric naţional de transport sau ca mici surse autonome) ele sunt de puteri cuprinse între câţiva kilowaţi până la sute şi mii de megawaţi. Motoarele sincrone (MS) sunt maşini electrice (ME) cu comandă complexă. 2 .a. 7 – lagăre. Acestea sunt: generatoare speciale. în scopul creşterii factorului de putere cosϕ al reţelelor electrice. Construcţii de bază. motoare. au pornirea grea. sau motoare de execuţie cu construcţie simplă şi diferite funcţii în sistemele de comandă automată. funcţionează ca generatoare sincrone în sistemul de producere a energiei electrice. 1. 5 – ventilator. Ele au turaţia constantă cuprinsă între 100 şi 3000 rot/min. 3 – înfăşurarea statorului. 6 – inele de contact. în timp ce generatorul sincron din centralele nucleare atinge puteri de 1000 MW şi chiar mai mari. La maşinile sincrone această turaţie n ( Ω ) este egală cu turaţia de sincronism n1 ( Ω1 ). Construcţia MS se vede din fig. dar au parametrii energetici mult mai ridicaţi ( cos ϕ şi η ).1 a unde se indică elementele de bază: 1 – carcasă. Obişnuit maşinile sincrone se realizează pentru funcţii stabilite: genera-toare. În prezent se utilizează metode de reglare a turaţiei MS prin intermediul procedeului cu comandă vectorială pe baza teroriei generale ale maşinilor electrice. Construcţia maşinilor sincrone.

1 Secţiune şi vedere longitudinală prin maşina sincronă ce pune în evidenţă părţile ei componente (a).c. simbolizarea grafică a maşinii sincrone în diferite scheme electrice (b). Înfăşurarea indusului. În fig. Inelele de contact 6 şi periile imobile întocmai ca la motorul asincron cu rotorul bobinat servesc pentru alimentarea înfăşurării de excitaţie a inductorului 4 în rotaţie.8 – suporţii lagărelor.2 a. În rotorul numit inductor se plasează înfăşurarea de c. Fig. obişnuit polifazată este plasată în stator iar cea de excitaţie – în rotor. 9 – arbore. care foloseşte contactul alunecător (prin sistemul inele – perii colectoare) al înfăşurării de excitaţie din rotor. Această construcţie este examinată în fig 8 (fig.5. Sunt posibile două variante constructive ale maşinilor sincrone în funcţie de plasarea în stator şi în rotor a celor două înfăşurări: înfăşurarea indusului de curent alternativ şi înfăşurarea de excitaţie în curent continuu. Înfăşurarea statorului este plasată în crestăturile miezului magnetic realizat din tole de oţel electrotehnic potrivit execuţiei descrise în cap. O mare parte a maşinilor sincrone moderne sunt cu excitaţie. 3 .. alimentată de la o sursă de tensiune continuă prin sistemul compus din două inele de contact şi două perii.1 b este dată reprezentarea grafică a maşinii sincrone în schemele electrice când este necesar a se prezenta şi înfăşurarea ei de excitaţie. cu sursa de alimentare a ei.28 a). Pentru GS şi MS mai des întâlnită este construcţia prezentată în fig.

înfăşurarea inductorului în rotor. La construcţia preferată pentru maşini sincrone cu destinaţie uzuală (fig. Suprafeţele de ieşire a liniilor fluxului magnetic din polii inductori se măresc prin plasarea pieselor polare pe miezurile magnetice ale acestora.3 a. În fig.3 a este prezentat rotorul 1 cu poli aparenţi.a. b). împreună cu miezul magnetic pe care se plasează înfăşurările concentrate 2.2 a) există două variante diferite de bază privind execuţia inductorului (fig. Pe lângă aceasta înfăşurarea indusului cel mai adesea este trifazată şi necesită a se lucra cu trei ansamble de inele de contact şi perii. 4 . a b c Fig.2 b se întâlneşte mult mai rar la maşinile sincrone. b) cu poli înecaţi. Aceasta nu este preferată datorită faptului că înfăşurarea indusului de c. b) situaţia inversă.a b Fig. A doua variantă constructivă prezentată în fig. care cedează la GS şi primeşte la MS aproximativ întreaga putere. Aceasta îngreunează legătura ei prin contactele alunecătoare cu consumatorii electrici externi sau cu sursa de alimentare. c) cu poli aparenţi şi înfăşurare de pornire.3 Variante constructive ale inductorului maşinii sincrone: a) cu poli aparenţi. exemplu la câteva motoare sincrone cu puteri până la 10 kW.2 Modalităţi de plasare a înfăşurărilor indusului şi inductorului în sistemul magnetic al maşinii sincrone: a) înfăşurarea indusului în stator. se plasează în rotorul maşinii sincrone.

Funcţia de scurtcircuitare a înfăşurării de amortizare la rotoarele cu poli înecaţi se realizează de materialul feromagnetic compact (oţel cu Cr-Ni sau oţel cu Cr-Ni-Mb) din care este executat rotorul. kV].kW]. Foarte importantă este funcţionarea înfăşurării de amortizare scurtcircuitată la variaţia sarcinii. la scurtcircuit a GS. b) cu poli înecaţi. precum şi la realizarea pornirii în asincron a motoarelor sincrone. distribuită în secţii conectate în serie (fig.3 b). care cel mai adesea scurtcircuitează barele unei piese polare.a. regim de funcţionare ş. Se plasează în crestăturile longitudi-nale ale pieselor polare (fig. Pen-tru înlăturarea pierderilor prin pulsaţiile câmpului statoric şi pentru accelerarea proceselor electromagnetice tranzitorii din inductor. Datele nominale ale maşinilor sincrone În afară de datele referitoare la tip. clasă de stabilitate termică. tensiunea U n [V. producător. Miezul magnetic rotoric al maşinilor sincrone se poate executa din material feromagnetic compact datorită faptului că fluxul lor de excitaţie este constant. a b Fig. prevăzute în standarde pentru toate maşinile electrice.4: a – cu poli aparenţi cu înfăşurare de amortizare. Conductoarele din crestături se scurtcircuitează între ele prin inele frontale. Pentru motoare ea este de pornire cu acţiune analogă înfă-şurării scurtcircuitate a motoarelor asincrone. Inductoare de execuţie reală sunt prezentate în fig. În crestături se plasează înfăşurarea de c.3 c). polii se realizează din tole de oţel electrotehnic.c. grad de protecţie. sunt trecute pe tăbliţa maşinii sincrone şi în documentele ei şi următoarele date nominale: puterea Pn [W. b – cu poli înecaţi.Al doilea tip de rotor – cu poli înecaţi este cu crestături practicate pe cea mai mare parte a circumferinţei lui.4 Inductoare de execuţie reală: a) cu poli aparenţi cu înfăşurare de amortizare. 5 .

Permeabilitatea magnetică a traseului de închidere a liniilor fluxului Φ e din spaţiul interpolar este mult mai mică. acţionează t. În unele cazuri. rotorul maşinii sincrone se roteşte cu turaţia de sincronism. Ie . Funcţionarea în gol a maşinii sincrone În regimul de funcţionare în gol. viteza (frecvenţa de rotaţie) nn [rot/min]. prin înfăşurarea de excitaţie trece curentul continuu Ie . Se admite că pe lungimea pasului polar τ (parte din circumferinţa întrefie-rului corespunzătoare unui pol). dar curentul din înfăşurarea indusului I este nul.5. Acest câmp magnetic este reprezentat în fig. şi în 6 . De aceea inducţia magnetică din întrefier are formă de distribuţie trapezoidal-curbilinie. puterea nominală Pn este puterea meca-nică la arbore. puterea nominală Pn este puterea electrică activă de ieşire la bornele înfăşurării indusului. Aceasta înseamnă că fluxul magnetic constant din inductor. Fe = w e ⋅ Ie .m. pentru MS. pentru GS se consideră nominală puterea aparentă exprimată în V.5. cum se arată în fig. randamentul ηn . factorul de putere.A. cosϕ .1.- curentul In [A]. 2. Pentru GS. Această dependenţă se descompune în armonici superioare de ordin impar. Funcţionarea maşinii sincrone în gol şi în sarcină 2. prin rotaţie devine câmp magnetic învârtitor cu turaţia de sincronism n 1 . tensiunea şi curentul de excitaţie U e .m.

La maşinile sincrone. induse de acesta în înfăşurarea sta-torică polifazată au p⋅n [rot/sec] cu n = n1 [rot/min]. T. care cuprinde polii înfăşurării polifazate statorice. armonicelor superioare impare reprezentată prin suma lor Bδax se consideră flux de dispersie.5 Câmpul magnetic inductor învârtitor cu turaţia de sincronism n1 din rotorul maşinii sincrone. E 0 se exprimă prin (2) frecvenţa f = 60 ω E0 = ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ 0 = 4.m.m.coeficientul de înfăşurare al înfăşurării statorice. Fa potrivit legii circuitului magnetic: 7 .Fig.fluxul magnetic inductor.m.m. Fluxul Φ a se examinează numai sub aspectul acţiunii primei componente armonice – unda de bază (fundamentală). Câmpul magnetic Φ a ce se obţine la trecerea curentului I prin înfăşurarea statorică. 5. w ⋅ I .5 este prezentată variaţia t. sunt proporţionale cu t. La funcţionarea în gol. Anterior au fost prezentate relaţiile de calcul pentru t. Prin înfăşurarea sta-torică trece curentul I. Φ 0 .2. Curentul statoric I crează t.e. E 0 în înfăşurarea statorului la funcţionarea în gol.e.m. descompunerea acestuia în armonicile de ordinul 1. se închide prin circuitele magnetice ale statorului şi rotorului şi influenţează asupra câmpului magnetic Φ 0 din inductor.44 ⋅ f ⋅ w ⋅ k w ⋅ Φ 0 (2) 2 unde: w .e. 3. legată de funcţionarea acestei înfăşurări. În mare parte a literaturii referitoare la maşinile electrice. fluxul de dispersie al inductorului este foarte mic şi la nevoie se poate aprecia ca procent din fluxul de excitaţie. k w . care induce t. T. Fa = w ⋅ I determină fluxul magnetic Φ a . Fa şi a inducţiei magnetice Bδa în întrefier pentru o înfăşurare statorică mono şi trifazată.m.m. În cap. 2.m. T. Fluxul de reacţie al indusului Φ a . dato-rită acţiunii lui. care variază de la zero la generator sau I0 pentru motor până la curentul maxim de lucru In . respectiv inducţia Bδa din întrefier.numărul de spire al înfăşurării statorice de curent alternativ. Sarcina se schimbă de la limita funcţionării în gol până la regimul de funcţionare cu parametrii nominali. numit diferenţial Φσd . induse în înfăşu-rarea polifazată datorită acţiunii armonicilor fluxurilor magnetice şi procedeele de reducere a influenţei armonicilor superioare. influ-enţa .m. Funcţionarea în sarcină a maşinii sincrone Aceasta este starea de funcţionare normală a maşinii sincrone în regim de generator dar şi în regim de motor.m.e. fluxul magnetic inductor Φ e se scrie cu notaţia Φ 0 analog fluxurilor la funcţionarea în gol a tran-sformatoarelor şi maşinilor asincrone. se numeşte de reacţie a curentului indusului.m.m.

m.m. În teoria maşinilor sincrone mai de demult este introdusă descompunerea parametrilor realizată după două axe ortogonale d şi q prin metoda celor două reacţii . El determină şi diferenţa de fază în timp dintre t.m. Unghiul ψ este egal cu unghiul dintre fazorii complecşi E 0 şi I. a) – reacţia longitudinală.m. E a indusă de Φ a în spirele înfăşurării statorice să se descompună în componente faţă de axele de coordonate d şi q (fig.6 se reprezintă variantele limită ale unghiului ψ = ±90° şi ψ = 0. .7). În cazul a reacţia indusului este după axa d şi este longitudinală. sunt direcţionate pe cazurile în care permeabilitatea magnetică a circuitului magnetic al maşinii este constantă. la care întrefierul dintre stator şi inductor are mărime variabilă. 8 . .Φ a . µ Fe = const . Unghiul dintre axa q şi fazorul spaţial Fa al înfăşurării indusului se notează cu ψ.µ 0 Bδa = ⋅Fa (3) δ Toate concluziile pentru maşina sincronă. E 0 indusă de ei este orientată după axa q.6 Dispunerea fazorului Fa faţă de fazorul Fe al inductorului după axele d. iar în cazul b ea este după axa q şi este transversală faţă de câmpul magnetic al inductorului orientat după axa d. Acesta oferă posibilitatea ca mărimile I. Fazorii curentului I şi t. inclusiv saturaţia circuitului magnetic. 8 este admisă µ Fe = ∞. t. Aceasta are o importanţă deosebită în special la maşinile sincrone cu poli aparenţi. E 0 şi curentul indus I în funcţie de felul impedanţei de sarcină Zs . În fig. În fig.e.e. q. Fig.m. se studiază în literatura de specialitate pentru maşini electrice. Fa coincid. Considerarea fenomenelor fizice cu permeabilitate magnetică variabilă µ = var . b) – reacţia transversală. În fig.Fa . Polii inductorului determină poziţia axei d iar t.e.6 sunt prezentate două cazuri de dispunere reciprocă a fazorului Fa faţă de fazorul Fe al inductorului după axa d şi după axa q.

7. deoarece rotorul şi fluxul Φ a se rotesc cu aceeaşi turaţie. pe baza proporţionalităţii dintre I. Forma complexă a expresiei este: Ea = − j ⋅ x a ⋅ I (7) Expresia (7) se utilizează la maşinile cu poli înecaţi unde întrefierul δ este constant pe circumferinţa interioară a statorului. capacitiv. Fa = Fad + Faq . Dacă se înlocuieşte ψ am în expresia de mai sus. E a induse în înfăşurarea polifazată datorită fluxului de reacţie al indusului Φ a .3.viteza unghiulară a fluxului Φ a la n = n1 . La maşinile cu poli aparenţi se definesc reactanţele longitudinală xad şi transversală x aq ale reacţiei indusului pentru valoarea arbitrară a unghiului ψ : E ad = x ad ⋅ Id (8 a) E aq = x aq ⋅ Iq 9 . se determină din expresia: E am = ω ⋅ w ⋅ Φ am = ω ⋅ ψ am (5) unde: ω = ω1 .7 Descompunerea mărimilor I1. Φ a = Φ ad + Φ aq Unghiul ψ depinde de caracterul curentului I: activ.Φ a rezultă că componentele lor după axele d şi q se pot scrie astfel: Id = I ⋅ sin ψ Fad = Fa ⋅ sin ψ Φ ad = Φ a ⋅ sin ψ Iq = I ⋅ cos ψ Faq = Fa ⋅ cos ψ Φ aq = Φ a ⋅ cos ψ (4) de unde rezultă că: I = Id + Iq . Ea după axele d şi q. Φa.m.Fa . inductiv.e. pentru E am se obţine: E am = x a ⋅ Im (6) unde: x a = ω ⋅ La se reprezintă reactanţa de reacţie a indusului. 2. Inductivitatea La este constantă. mixt. ψ am = La ⋅ Im . Reactanţele maşinii sincrone Mărimea amplitudinii t. Fa.Fig. Din fig.

Expresia lui x s este: E σ = − j ⋅ x σ ⋅ I = − j ⋅ (Id + Iq ) ⋅ x σ (9) unde: E σ . (10) unde: r – rezistenţa înfăşurării statorice..m.  GS.6) rezultă că x ad > x aq şi Φ ad >> Φaq . şi x q .2).. Generatorul sincron Maşina sincronă funcţionează ca generator în două scheme de bază:  GS. Pentru maşina cu poli înecaţi se defineşte reactanţa sincronă x s şi impe-danţa totală a înfăşurării statorului Zs . Diferenţa între reactanţele inductive rezultă din valorile diferite ale întrefierului δ şi corespunzător reactanţelor magnetice pe drumurile fluxurilor Φ ad şi Φ aq după axele d şi q. La acest punct se prezintă caracteristicile de bază ale GS pentru primul caz de utilizare al său. indusă în spirele înfăşurării statorice de fluxul Φ σ . E σ = x σ ⋅ I . Valoarea mai mare a lui δ după axa q în raport cu aceea după axa d se reflectă în inegalitatea lui x ad şi x aq . cuplat pe o reţea electrică independentă cu consumatori (fig. Zd . Din expresiile (7.8 b). Zq sunt impedanţele totale şi reactanţele sincrone după axele longitudinală şi transversală ale maşinii sincrone. Această reactanţă se obţine din suma fluxurilor Φσcr ale crestăturilor înfăşurărilor statorice. reactanţele x ad şi x aq depind de poziţia reciprocă a fluxurilor magnetice inductor Φ e şi de reacţie Φ a .5) şi (7.. fluxurilor Φσfr din jurul conexiunilor frontale şi fluxurilor Φσs care consideră acţiunea armonicilor superioare § (2. Fluxul de dispersie Φ σ determină reactanţa de dispersie x σ a maşinii sincrone. Forma complexă a acestor expresii este: E ad = − j ⋅ x ad ⋅ Id E aq = − j ⋅ x aq ⋅ Iq (8 b) La maşinile sincrone cu poli aparenţi.8 a).e.t. iar pentru al doilea caz . cuplat în paralel cu reţea electrică de putere infinită (fig. 3. În sistemul de coordonate d şi q acestea se determină prin unghiul ψ din E 0 şi I .unde Id şi Iq se determină din (4). Pentru maşina cu poli aparenţi aceste expresii sunt: x q = x aqσ+ x x d = x ad σ x + Zq =r + j⋅ x q Zd =r + j⋅ x d (11) unde x d .s Z = r + s j ⋅ x . x s = x aσ+ x . Aici nu se examinează particularităţile şi 10 .

e. ele fiind prezentate în literatura de specialitate pentru maşinile electrice. Schema este simplificată. procesele se reprezintă pe baza ecuaţiei (12).m indusă în înfăşurarea statorului urmare acţiunii fluxu-lui de dispersie Φσ . iniţială E 0 şi tensiunea U la bornele GS.3.e. 11 .8 Generator sincron cuplat: a) pe o reţea independentă cu consumator.t.e. Eσ . a b Fig. la trecerea curentului I prin impedanţa de sarcină Zs .1.m indusă în înfăşurarea statorului datorită fluxului in-ductor Φ0 .8. Generatorul sincron cu poli înecaţi Schema echivalentă a acestui GS se poate prezenta prin reactanţele inductive şi impedanţele totale (fig.t. Ea este valabilă şi pentru varianta a doua din fig. Ea . ea considerând numai t. examinate în § 2.9).m.e. Fig. b) pe o reţea de putere infinită. 3. potrivit legii a doua a lui Kirchoff: E 0 + E aσ+ E = U + r ⋅ I (12) unde: E0 .funcţionarea în paralel a două GS cu puteri comensurabile.m indusă în înfăşurarea statorului de către fluxul de reacţie Φa .9 Schema echivalentă a generatorului sinron cu poli înecaţi Mai complet.t.

tensiunea la bornele de ieşire ale înfăşurării statorice către consumatorul electric. Fad şi fluxurilor corespunzătoare Φ 0 .10 a.e.m rezultantă E .10 a este trasată diagrama fazorială pentru GS cu poli înecaţi pentru 0 < ψ < 90° deoarece se admite x s = x aσ+ x . Aceste mărimi se obţin ca efect al acţiunii t.m E 0 . Diagrama fazorială din fig.U = Zsarcină ⋅ I . În fig.m. Φ a . c).e. I şi r curentul şi rezistenţa înfăşurării statorice. Limitele de stabilitate a regimului de funcţionare sunt stabilite de mărimea lui (§6). Aceasta înseamnă că I.6.Φ şi E : F = Fe + Fa Φ = Φe + Φa (13) E = E0 + Ea Pe baza relaţiilor (12) şi (13) se construieşte diagrama fazorială pentru GS cu poli înecaţi (fig. 12 . Funcţionarea este cu reactanţă inductivă totală x s = x aσ+ x . q. b) deoarece aceasta se reflectă în succesiunea fazorilor căderilor de tensiune. Φ a . În relaţia (12) se substituie căderile corespunzătoare de tensiune pentru E a şi E σ : U = E 0 − j ⋅ x aσ⋅ I − j ⋅ x ⋅ I .  ψ între I şi t. Faq . La diagramele din fig. unghiul ψ are valoare arbitrară în comparaţie cu fig. Din expresiile pentru acţiunea lor însumată rezultă şi cele pentru valorile rezultante referitoare la F. Φ e şi din înfăşurarea (statorului) indusului Fa . Fa . În figură sunt notate unghiurile:  ϕ între I şi tensiunea U. Zs(b) =rs + j⋅ x C (sarcina activă-inductivă şi activ -capacitivă).  θ = ψ − ϕ între U şi E 0 . şi fluxurilor: din inductor Fe . Se numeşte θ . Şi în al doilea caz. În fig. atunci ea se transformă sub forma următoare: E 0 = U + r ⋅ I + j ⋅ x aσ⋅ I + j ⋅ x ⋅ I = U + r s⋅ I + j ⋅ x ⋅ I (14 b) Construcţia diagramelor fazoriale se poate realiza şi pentru a doua variantă pe baza relaţiei (14 a.10 b.10).j ⋅ x ⋅ I − r ⋅ I E (14 a) sau dacă se cunoaşte U şi I. Valorile unghiurilor ϕ şi ψ indică faptul că pentru diagramele (a) şi (b) impedanţele de sarcină sunt: Zs(a) =rs + j⋅ x L .unghi de sarcină. unde unghiul ψ este 0 sau ±90° şi se manifestă numai reacţia transversală sau longitudinală a indusului.m. Fa şi Φ a se descompun în componente după axele longitudinală şi transversală – expresiile (4). deoarece după acest procedeu nu se trasează t. b se utilizează relaţia (14 b). în fig. Φ ad în sistemul de coordonate d. Φ aq .r ⋅ I = s 0 . d este prezentată dispunerea în spaţiu a fazorilor Fe .10 (a. Caracteristic pentru unghiul θ este dependenţa sa de mărimea curentului de sarcină şi de puterea activă de ieşire Pieşire.10 c este construită pentru 0° < ψ < −90° .

Φaq.10 Diagramele fazoriale pentru generatorul sincron cu polii înecaţi: a) 0<ψ<900.a b c d Fig. c) 0<ψ< -900 . b) dispunerea în spaţiu a fazorilor Fe.2. Se arată că forma inductorului. Φad. a cărui secţiune practic este circulară şi asigură întrefier constant după cele două axe. Fazorii câmpurilor statoric şi rotoric se rotesc cu turaţia n 1 . Fad şi Faq şi fluxurilor Φe. se complică schema echivalentă şi diagrama fazorială. Generatorul sincron cu poli aparenţi Diferenţa de bază în construcţia şi funcţionarea maşinilor sincrone cu poli aparenţi şi înecaţi este prezentată în § 1 şi § 2.6 se observă că în aceste cazuri δd ≠ δq . Datorită faptului că în maşinile sincrone cu poli aparenţi mărimile întrefierului δ după axele d şi q nu sunt identice. x d ≠ x q . Φa. Din fig. 3. x ad ≠ x aq . 13 . Rezultantele pentru F şi Φ se obţin prin însumarea componentelor corespunzătoare după axele d şi q. Fa.

În fig.m.8) U = E 0 + E ad + E aqσ + E − r ⋅ I (15 a) sau U = E 0 − r ⋅ I − j ⋅ x ad ⋅ Id . x q = x aq + x q Fig. Metodica de determinare a lui se prezintă în literatura de specialitate a maşinilor electrice.m.Aceasta înseamnă.e.14). Zd şi Zq se obţine: U = E 0 − r ⋅ I − j ⋅ x d ⋅ I d − j ⋅ x q ⋅ I q = E 0 − Zd ⋅ I d − Z q ⋅ I q (16) unde: Zd = r + j ⋅ x d . 14 .11 Diagramele fazoriale pentru generatorul sincron cu poli aparenţi: a) 0<ψ<900. deoarece E a se substituie cu componentele sale după axele d şi q ( E ad şi E aq ) (7.m. În acest caz. Diagrama fazorială este simplificată dacă în ea se consideră fazorii j ⋅ x d ⋅ I şi j ⋅ x q ⋅ I. problema constă în stabilirea raportului dintre Fad şi Faq . că pentru echilibrul t. se adaugă fazorii căderilor inductive: j ⋅ x q ⋅ Iq perpendicular pe E 0 şi j ⋅ x d ⋅ Id după direcţia lui E 0 .m şi căderilor de tensiune este necesar a se utiliza expresia (7. La generatoarele sincrone cu poli aparenţi.11 sunt trasate diagramele fazoriale pentru generatorul sincron cu poli aparenţi pentru 0 < ψ < 90° şi diagrama t. după ce se trasează fazorul căderii active de tensiune r ⋅ I .e. x q . unde x d şi x q se determină din (16). Aici asemenea nu este prezentată t. şi fluxurilor magnetice pentru aceleaşi cazuri după axele d şi q (b).m.j ⋅ x aqσ⋅ Iq − j ⋅ x ⋅ I (15 b) Dacă se substituie în (15) expresiile pentru x d . b) a t.m rezultantă E. şi fluxurilor magnetice pentru acelaşi caz. Unul din procedeele de rezolvare este potrivit metodei lui Blondel şi se aplică dacă este cunoscut unghiul ψ . Zq = r + j ⋅ x q x d = x adσ+ x .

se construiesc fazorii căderilor de tensiune j ⋅ x d ⋅ Id .e.3. Caracteristicile generatorului sincron Caracteristicile GS se obţin experimental sau analitic. Pentru Ie = 0. 3. Dacă la excitaţia GS se obţine saturaţie.după axa d. Sensurile celor două căderi reactive de tensiune se determină de t.11 b. f = fn (fig.m. indusă E 0 .După trasarea fazorilor lui I. Fa . Ea se obţine experimental prin creşterea lentă a curentului de excitaţie (cu 15 . Φ a şi componenetele după axele d şi q sunt indicate în fig.m. caracterizează sistemul magnetic al GS. Caracteristica de scurtcircuit reprezintă dependenţa I = f (Ie ) pentru U = 0 şi f=const.m faţă de t. respectiv de fluxul de reacţie Φ a . Tensiunea U la bornele înfăşurării statorice se determină din t. j ⋅ x q ⋅ Iq şi r ⋅ I. Aceasta se obţine datorită defazajului de 90° al t. Caracteristica de funcţionare în gol: U = f (Ie ) pentru I = 0.12) Fig. Ele reprezintă dependenţele între două mărimi de bază ale maşinii electrice.7.12 Caracteristica de funcţionare în gol a generatorului sincron.m şi fluxurile ce le crează. obişnuit există fluxul magnetic remanent şi tensiu-nea remanentă U rem = ∆E 0 . Fazorii spaţiali Fe . Fa . defazat faţă de I cu unghiul ψ dat. Valorile sale pentru diferiţi curenţi de excitaţie Ie . Din aceasta se observă că j ⋅ x d ⋅ Id este orientat după axa q. Se referă la regimul staţionar de funcţionare şi n = n1 . iar j ⋅ x q ⋅ Iq . Φ 0 . U şi E 0 . în timp ce restul parametrilor se menţin cu valori neschimbate.m.m. atunci după reducerea lui Ie se stabileşte ciclul de histerezis.e.

13). f=const. 16 . cos ϕ = const. GS are circuitul magnetic nesaturat iar caracteristica este liniară (fig.6 se observă că componenta sa longitudinală poate fi: magnetizantă pentru sarcină capacitivă sau demagnetizantă pentru sarcină inductivă. pentru I=const. Fig. Funcţia este analogă aceleia de la funcţionarea în gol. Punctul intersecţie cu axa absciselor. Se utilizează următoarele notaţii: I(3) . deoarece se adaugă şi apariţia momentului electromagnetic variabil la arborele GS.înfăşurarea statorică scurtcircuitată).7. I(1) .pentru circuit bifazat. Caracteristicile de sarcină sunt dependenţele U = f (Ie ).caracteristica pentru scurtcircuit trifazat.pentru scurtcircuit monofazat. 2 ⋅ In . determină Ie la încercarea de scurtcircuit cu valoarea corespun-zătoare curentului statoric Ik.14 a pentru o valoare a curentu-lui statoric I. De aici provine şi diferenţa între caracteristicile de sarcină la factor de putere capacitiv-inductiv ( cosϕC şi cosϕL ).13 Caracteristica de scurtcircuit a generatorului sincron Scurtcircuitul de avarie. În acest regim. I(2) . Pentru variaţia curentului în regimul de scurtcircuit are importanţă faptul dacă maşina sincronă este cu sau fără înfăşurare de amortizare. Ele sunt prezentate în fig. până ce curentul statoric atinge valoarea In sau nu mai mult de 1. Din fig. dar aici se manifestă reacţia indusului. Aliura dependenţei I(t) în regimul tranzitoriu este asemănătoare celei de la trans-formatoare. ca şi la transformatoare se obţine pentru Ie = Ien . Mărimea lui Isc faţă de In este mai mică decât aceea de la transformatoare.

U − Un ∆U = 0 ⋅ 100% Un Acest indicator este important pentru sursele de alimentare a consumatorilor electrici. Din figură se observă că cu creşterea curentului de sarcină I la consumator cu factor de putere ( cos ϕ ) variabil.14 c). Din caracteristica externă se determină căderea de tensiune la ieşirea GS la variaţia curentului indusului de la funcţionarea în gol până la In .14 b). Caracteristicile indică cum trebuie să varieze curentul de excitaţie Ie pentru a se menţine neschimbată tensiunea de ieşire a GS la încărcarea în sarcină. tensiunea de ieşire se reduce la sarcină activă şi inductivă şi creşte la sarcină capacitivă. cosϕ = const. 17 . f=const. Asemănător ca la caracteristicile de sarcină şi externe şi aici se manifestă reacţia indusului. externe (b).14 Caracteristicile generatorului sincron: de sarcină pentru o anumită valoare a curentului statoric I(a). Caracteristicile de reglare sunt dependenţele Ie = f (I) pentru U=const. f=const (fig. de reglare (c). cosϕ = const. de la funcţionarea în gol până la In . Aceste caracteristici indică mai bine variaţia tensiuni U la bornele înfăşurării statorice la diferite sarcini ale GS (fig. Fig.Caracteristicile externe sunt dependenţele U = f (I) pentru Ie = const. Acest efect se obţine ca şi la caracteristicile de sarcină datorită acţiunii diferite a reacţiei indusului (demagnetizantă şi magnetizantă).

MONTAJE ELECTRONICE Albatros . Tg-Jiu . MAŞINI ELECTRICE laborator . Editura de Cozma Cosmin . Viorel Popescu . Bucureşti 1982. 2005. 18 . “98 . 3.BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ DE PUTERE Vest . Editura 1. 2. Îndrumar de Ilie Mihăiescu . Timişoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful