Caracteristici ale textului Scriitorul I. L. Caragiale surprinde in schita "D-l Goe...

" un nou aspect ale educatiei gresite primite de copiii din unele familii instarite din societatea romaneasca de la sfarsitui secolului al XIX-lea. Personajul principal, Goe, un fel de lonel mai evoluat, este infatisat in timpul calatoriei sale la Bucuresti, in relatie cu familia si cu persoanele din jurul sau. Ironia scriitorului fafa de erou este evidenta inca din titlu. "D-l Goe...", prin contrastui creat intre imaginea unui copil de scoala primara ("puisorul") si apelativul "domnul", care ilustreaza atitudinea familiei fata de acesta. Cele trei puncte de suspensie din titlu atrag atentia asupra caracterului personajului si sunt o invitatie la a reflecta asupra faptelor prezentate. Atitudinea satirica a scriitorului se ghiceste si in determinarile ironice cu care insoteste numele personajului: "D-l Goe", "tanarul Goe". Subliniind contrastui dintre ceea ce vrea sa para personajul ("un domn", un tanar educat) si ceea ce este el in realitate (un copil obraznic, lipsit de educate). 48543thf72ymy7h Universul operei. Expozitiunea Elev cu rezultate slabe la invatatura, "tanarul Goe" este dus la Bucuresti, cu prilejul sarbatorii nationale de la 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela. Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam'mare si tanti Mita. Baiatul poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie cu inscriptia „Le Formidable" si sub panglica palariei, biletui de calatorie infipt cochet de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul". Asteapta nerabdator sosirea trenului, pe peronul garii din urbea X. Nerabdator si obisnuit sa porunceasca si sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam'mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe "puisor" si potrivindu-i incantata palaria: "Vezi ce bine-i sade lui - zice mam'mare - cu costumul de marinel?" In admiratia declarata a doamnelor, "tanarul Goe" le intrerupe cu obraznicie si fara menajamente "discutia filologica", facandu-le "proaste" si corectandu-le, dar intr-un mod gresit, cu termenul "mariner". In contrast cu situatia sa de repetent, mam'mare recunoaste cu admiratie "cultura" nepotului: "Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta!", iar tanti Mita i se alatura numindu-l "procopsit" (destept, toba de carte). Intriga Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor "cu barbatii". hm543t8472ymmy Desfasurarea actiunii Avertizat prieteneste de un tanar bine intentional sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Este parca jignit de modul in care i se adresase ("mititelule") si de gestui ocrotitor de a-l trage putin inapoi, nelasindu-l sa faca ce vrea: "Ce treaba ai tu, uratule?" Raspunsul jignitor al baiatului, necuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la a celui care indraznise sa-l contrarieze: se agata cu mainile de vergeaua de alama si scoate iar capul afara. Dar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe "sa zbiere" dupa doamne. Poruncitor, batand cu picioarele si urland si mai tare, Goe cere ca trenul sa opreasca, fiindca ii zburase palaria. Controlorul, gasindu-l pe Goe fara bilet, ameninta sa-l coboare la prima statie daca doamnele nu vor plati biletul si amenda. Admonestandu-l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ia apararea copilului. "Ce e vinovat baiatui daca i-a zburat palaria?" In cele din urma, biletui si amenda sunt platite. Mamita il cearta pe copil zguduindu-l de mana. Mam'mare ii ia apararea, pretinzand ca este foarte sensibil ("simtitor") si il smuceste spre ea. Clatinat de vagon, Goe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe din nou sa urle. El este repede consolat de cele trei insotitoare: "Ad', sa-l pupe mam'mare, ca trece!" Cunoscandu-si nepotui, bunica fusese prevazatoare si-i luase inca o bereta asortata cu uniforma. l-o asaza pe cap, scuipandu-l sa nu-l deoache si "il saruta dulce".

ba in plus. sa-l "pazeasca" pe Goe ca sa nu i se mai intample ceva "puisorului". el primeste «cadou» calatoria la Bucuresti de 10 Mai. de politete. dar si cu bunele maniere. comportarea si limbajul baiatului sunt ale unui copil obraznic si rasfatat. doamnele ii admira stiinta de carte si inteligenta: "E lucru mare cat e de destept!". Obisnuit sa fie recompensat si cand nu merita. Incurajat de familie. Raspunsul jignitor (". un baietas lenes si obraznic. lipsit de educatie. Stiind ca i se permite si i se iarta orice. Toate neplacerile calatoriei si spaimele cucoanelor sunt uitate. mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare. frumos si cu educatie aleasa si ceea ce este el in realitate. chiar daca unele sunt imposibil de realizat (aducerea mai rapida a trenului in gara) si sunt exprimate pe un ton lipsit de respect ("Eu vreau sa vie'").IncidentuI fusese uitat. Raspunsul impertinent al lui Goe spulbera insa orice indoiala in legatura cu educatia primita: "Vezi ca sunteti proaste amandoua?" Nici bunica. ci ramane pe condor "cu barbatii". invatat. Dorintele ii erau indeplinite de toata familia. Lipsa lui de educatie. Dar controlorii nu-l descopera pe faptas. caruia i se adreseaza adesea cu "d-ta" sunt ridiculizate de scriitor. El se dovedeste certat cu invatatura (fusese repetent si era pe cale sa ramana si in anul acela). neobosit in nazbatii. care a ramas repetent. apare in contrast comic cu admiratia declarata a doamnelor. Vestimentatia lui si a familiei le arata aroganta. nu intra in compartiment cu doamnele. pentru a nu mai ramane repetent. uratule?") si gestul necuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la adresa celui care indraznise sa-l contrazica. apartinand unei familii instarite. El le intrerupe cu obraznicie "discutia filologica". Goe face ce vrea. Acesta. nici mama nu-l mustra. iesit pe coridor sa manance "ciucalata".Ce treaba ai tu. Nu admite sa fie dojenit sau avertizat. un "tanar" destept. Punctul culminant Mam'mare se hotaraste sa stea pe coridor. de teama sa nu mai plateasca o noua amenda. toba de carte). purtand o palarie de paie cu inscriptia "Le Formidable". ramane blocat in "compartimentui unde intra doar o singura persoana". La zguduitura puternica a trenului care se opreste brusc. scapate de sperietura. pe un geamantan strain. Goe. luand aerul unui om mare. facandu-le "proaste" si pretinzand ca le corecteaza cu termenul gresit de "mariner". Eliberat de controlor. Personajul principal Goe este un copil de scoala. temandu-se de o noua isprava a nepotelului. Este imbracat intr-un elegant costum de marinar. Ironia autorului apare permanent in sublinierea contrastului dintre modul cum apare Goe in ochii familiei. constatand doar ca maneta fusese trasa din acelasi vagon in care "marinerul" isi pierduse palaria. Profitand de nesupravegherea familiei. Numai mamita pare a fi mai severa. Baiatul arata aceeasi lipsa de respect si fata de alte persoane. ci este sarutat dulce de cele trei cucoane. care se dovedeste incapabila sa-l educe. Doamnele. care se pretinde a fi din inalta societate. dorinta de a parea din lumea buna. iar Goe o admonesteaza sever: "Las' ca stiu eu ca te prefaci!". In final. mam'mare "dormea" in compartiment cu "puisorul" in brate. Deznodamantul Familia soseste cu o mica intarziere la Bucuresti. se suie pe geamantan si trage semnalul de alarma. Supunerea si respectui exagerat al doamnelor fafa de baiat. nici matusa nu se supara pe baiat. si avand sub panglica palariei biletul de calatorie infipt cochet de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul". Purtarea lui pe peronul din urbea X cand comanda incruntat sa vina trenul ne arata ca era deprins sa porunceasca si sa i se faca pe plac. baiatui nu este certat ca plecase fara sa ceara voie. ea se preface ca plange. tanti Mita iese speriata din compartiment. Aratandu-se suparata. doamnele privindu-si cu admiratie nepotui. In scurt timp. neluand in seama insulta baiatului. numindu-l "procopsit" (destept. recunosc "cultura" acestuia ("Apoi de! N-a invatat toata lumea carte ca dumneata"). ca si cand l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta. face cu incapatanare tot ceea ce pofteste. iar Goe si familia pornesc cu trasura "la bulivar". . Desi eforturile familiei merg in directia prezentarii lui ca un tanar "domn". desi limbajul si faptele ii contrazic permanent. in schimb. cum ar fi tanarul care il sfatuieste sa nu mai scoata capul pe fereastra vagonului.

atat prin fapte. din amestecul de civilizatie si barbarie . mergand de 10 Mai in capitala. au un limbaj si un comportament asemanatoare cu ale nepotelului. arogant si nemanierat). din spoiala de civilizatie.") Fuga de raspundere. "marinal". "mariner") nu este corecta. sau chiar mai mult. Greselile educative ale familiei se rasfrang in limbajul si comportarea copilului. sa-l pupe mam'mare. obraznicia si aroganta caracterizeaza personalitatea in formare a lui Goe. Neascultator si neastamparat. Acesta este felul de a fi al unui copil rasfatat. Desi afiseaza cu aroganta pretentia de a apartine inaltei societati. imitand familii din inalta societate. Doamnele apar "frumos gatite". "frumos gatite". incultura familiei este evidenta in greselile de exprimare care apar des in vorbirea personajelor ("ciucalata". batutul din picioare arata nu cat este de "simtitor". "tato". contrastui dintre esenta si aparenta stimuleaza permanent comicul: "Mam'mare isi face cruce. lenes si lipsit de educate. "bulivar") sunt repede spulberate de exprimarea ridicola.. Atitudinea lor fata de copil este descrisa cu ironie de narator prin greselile de educate si gesturile nepotrivite pe care le au dupa fiecare pozna a "puisorului": "saruta pe nepotel". intrand in conflict pentru a lua apararea baiatului. din contrastui dintre pretentie si realitate. Caracterizat atat indirect. "beret". scriitorul ironizeaza astfel si comportamentui celor trei "dame" pentru "educatia" oferita "puisorului". de mahala: "A cazut baiatul din tren! Tato. Autorul surprinde cu finete si ironie trasaturile de caracter ale lui Goe. care speculeaza sentimentele si slabiciunile familiei sale. ci modul exagerat de a-si exprima sentimentele sau de a-si impune vointa.amestec manifestat in idei. Lenes si lipsit de respect. asa cum a remarcat Garabet Ibraileanu "ridicolul ce rezulta din neasimilarea civilizatiei. Goe nu este crescut in spiritui cinstei si adevarului. amuzandu-se si socotind obrazniciile drept dovezi de desteptaciune: "E lucru mare. dar si cu persoanele dinjurul sau. apoi aprinde o tigara. parol!". Ele il incurajeaza astfel sa faca ceea ce vrea. Goe este tipul copilului rasfatat si obraznic. insa folosite gresit: "parol"." Sirul greselilor in educatia lui Goe este lung: i se permite orice si nu se ia nici o masura cand greseste. invatat si educat) si esenta. Comicul este cu atat mai savuros cu cat pretentiile de a fi o familie culta (apelul la frantuzisme in scopul de a-i impresiona pe ceilalti. "n-am platitara"). o asemenea fraza starneste rasul. in simtiri. Nazbatiile si incurcaturile in care intra sunt repede uitate si iertate. fiind scutit de responsabilitate. Nici una dintre cele trei forme aduse in discufie ("marinel". de catre cele trei insotitoare: "Ad'. 0 data cu prezentarea intamplarilor al caror erou este Goe. "esti nebuna" sau a apelativelor: "mamito". ci este "acoperit" intotdeauna de familie. gesturi. face numai ceea ce vrea. este recompensat cand nu merita si este afisata o indulgenta admirativa fata de el. Goe nu recunoaste nici o autoritate in familie.Urletele. pentru ca nici ele nu stiu cum sa se comporte in societate. sunt incapabile sa-l educe. iar cu "conductorul" cucoanele se cearta. personajul Goe ne dezvaluie contrastui dintre aparenta. De altfel. cat si prin limbaj sau prin tonul folosit. tanti Mita i se adreseaza la fel de nepoliticos si dispretuitor ca si Goe. Doamnele nu-i pot oferi un model de comportament civilizat. iar el nu lasa nici un moment impresia ca si-ar da seama de acest lucru.". confundandu-se defectele cu calitatile. ca trece!" Nu i se spune ca greseste. luandu-i apararea lui Goe. Cele "trei dame". Familia Goe apare drept tipul copilului rasfafat. Vazut in relatiile cu familia. "soro". "il pupa pe varful nasului". ceea ce vrea sa para in ochii celorlaiti (un "tanar" de familie destept. cat e de destept!". obraznic. care se dovedeste a fi un lonel mai evoluat. Lipsite de cultura. cat si direct (de catre autor sau de membrii familiei). tipetele. ele nu pot sa-i ofere un model de comportament civilizat. protesteaza pana cand i se face pe plac si este repede consolat cu ciocolata sau prin gesturi. Rostita dupa o noua obraznicie. cat e de destept!". Comportamentul sau din ce in ce mai obraznic nu e sanctionat de nimeni din familie.. ii ofera "ciucalata". este laudat peste masura. in purtari si in limbaj. Tanarului din tren.. ." Se observa. i se ia apararea oricand. "E ceva de speriat. ceea ce se dovedeste a fi in realitate (un baiat lenes. sunt interpretate ca dovezi dare ale desteptaciunii sale iesite din comun: "E lucru mare. Pretentiile si admiratia familiei fata de "d-l Goe" aparintr-un contrast comic cu ceea ce este copilul in realitate. folosind acelasi limbaj lipsit de politete. asa cum se intampla in cazul semnalului de alarma. punand deseori pe jar intreaga familie. ("Mam' mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate. comportament. pe care cele trei protectoare. Cand nu-i convine ceva. care se contrazic intre ele. Nu stie sa se comporte in societate si nici nu este invatat sa o faca. "ne-am declaratara". Discutia «filologica» purtata de doamne cu Goe este elocventa. mor!..

"Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mita uratului. care se impleteste cu dialogul si cu scurte pasaje descriptive (portretui lui Goe). isi exprima nedumerirea. direct sau indirect. . zice incruntat". "mam'mare se ridica batraneste". "putin ne importa!". comicul de limbaj si de situatie. Sirul de nazbatii ale lui Goe pe parcursul calatoriei se constituie in scene memorabile pentru caracterizarea personajelor (pierderea biletului de calatorie. naratorul Ie caracterizeaza sugestiv si creeaza impresia unei scene reale. insotit de familia sa (mam'mare. utilizand resursele expresive ale limbajului. plata unui nou bilet. gesturi tipice ale personajelor: "puisor".]". Goe. "saruta dulce". (Momente.. s-a prapadit baiatul!" . a atitudinilor. Momentele subiectului sunt marcate cu precizie intr-o suita de scene memorabile pentru caracterizarea personajelor. blocarea lui Goe in toaleta. tragerea semnalului de alarma).Epitetele au rol in caracterizarea personajelor.Moduri de expunere Asa cum observa criticul Al.Comparatia subliniaza ironic situatia: "toate trei cucoanele il saruta duice. ii ironiza ingrosandu-le trasaturile spre a provoca hazul. "Dramaturgul e un umorist. . iar faptasul sa fie descoperit de catre cititor: "Cine poate ghici in ce vagon era rupta ata plumbuita si rasturnata manivela? Ciudat! tocmai in vagonul de unde zburase mai adineauri palaria marinerului! Cine? cine a tras manivela?" Realizarea artistica Cu o compozitie echilibrata si bine structurata. L. autorul neluand parte la desfasurarea actiunii.. mamitica si tanti Mita) este surprins in timpul calatoriei sale spre Bucuresti.. aflat in pemanenta in centrul atentiei. cu caracter popular ("iacata". reactiilor acestora: dame "frumos gatite". cu inscripfia pe pamblica: «Le Formidable»". in general.] si iar saruta pe nepotel si iar ii potriveste palaria de mariner".. la care participa un numar mic de personaje surprinse intr-un moment semnificativ al existentei lor.. ca si cum l-ar revedea dupa o indelungata absenta". Uneori naratorul preia de la personaje chiar unele forme gresite de exprimare pentru a le scoate in evidenta cu ironie: "[. "il saruta dulce"'. trasaturile personajelor. intrebari. "parol"). Schita Creator al schitei in literatura romana. facand ca scena sa devina mai vie. Caragiale va ramane un neintrecut artist in domeniu.Antiteza pune in lumina contrastul dintre admiratia exagerata a doamnelor si obraznicia lui Goe sau dintre politetea tanarului si impolitetea baiatului: "Vezi ca sunteti proaste amandoua? intrerupe tanarul Goe". Dialogul are un rol determinant in caracterizarea personajelor. cu o actiune restransa. Nu-si ura eroii. Reproducand vorbirea directa a personajelor. in surprinderea fina a trasaturilor de caracter. Schita este o opera epica in proza de dimensiuni reduse. renuntand pentru moment la relatarea la persoana a treia. Piru. traita sub ochii nostri. Goe este prezentat ca un copil rasfatat.. "Apoi de' na mvatat toata lumea carte ca d-ta! zice mam'mare [.. povestitorul devine unul dintre personajele operei si. schita recurge la putine mijloace stilistice: . a gesturilor. "Mam' mare isi face cruce. dar scoate in evidenta si dinamismul si autenticitatea schitei. 1901). "Vai de mine! tipa cucoana. Uneori. Ele prezinta succesiunea evenimentelor in timp si spatiu si scot in evidenta. cu un ton de comanda. "isi retrage ingrozit capul gol". Atitudinea autorului fata de personaje este critica si ironica. . cum a marturisit catre cineva afectand. cauta raspunsuri.Enumeratiile devin sugestive in caracterizarea personajelor: "poarta un frumos costum de marinar.Repetitiile sugestive ale unor cuvinte redau atitudini.. apoi aprinde o figara [.... exclamatii etc. la persoana a treia. 'te doare la inima") in contrast comic cu frantuzismele ("impacient". isi pune si adreseaza intrebari.."." Principalul mod de expunere utilizat este naratiunea. expresii ale limbii vorbite. D-l Goe "foarte impacient (. I. utilizand valorile expresive ale limbii in: caracterizarea personajelor.]". Oralitatea Principalele modalitati in realizarea caracterului viu de scena traita sunt mijloacele oralitatii. Intamplarile sunt relatate.". "se stramba la uratul. nu-i baiatul! Unde e baiatul!. "sa pupe".. .).. caracterul comic al situatiilor infatisate. palarie de paie. nu voia sa-i moralizeze si sa-i indrepte.

" I. ii iarta orice. Goe este un copil rasfatat. mam'maresta pe coridor sa-l pazeasca. needucat si lenes care nu iubeste invatatura ramanand repetent. il smuceste si acesta se loveste cu nasul de clanta usii compartimentului. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse. mam'mare. Goe iese din compartiment si se blocheaza in toaleta vagonului de unde este eliberat de controlor. Acesta este prezent inca din titlul schitei: "D-l Goe". mamitica si tanti Mita. o data cu prezentarea intamplarilor. dar semnificative. Copilul este micul tiran al familiei si le supune pe cele trei doamne la presiuni psihologice. Schita contureaza intr-un stil comic un tip reprezentativ . Copilul este impacient si are o atitudine necorespunzatoare fata de mama si bunica sa. desi nu merita. "Vizita". Ea este infatisata cu ajutorul naratiunii imbinata armonios cu dialogul. Portretul fizic este realizat in mod direct de catre narator prin prezentarea vestimentatiei ce exprima aroganta si nu bunul gust. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. iar amanuntele mentoinate in text sunt putine. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: "peronul din urbea X". considerandu-l un "tanar" frumos si elegant. "Caragiale este cel mai mare creator de viata din intreaga noastra literatura. Mam'mare. lineara. Actiunea se petrece pe dat de 10 mai. Caragiale este o schita. Actiunea simpla. profitand de dragostea exagerata a bunicii si de inconsecventa mamei.copilul rasfafat. mamitica si tanti Mita se hotarara sa plece in calatorie la Bucuresti ca o promisiune facuta copilului pentru a nu mai ramane repetent. Damele impreuna cu Goe asteapta dis-de-dimineata trenul accelerat care le duce la Bucuresti. Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. dar Goe ramanepe culoar. cele trei doamne. Este obisnuit sa fie recompesat de familie. de obicei. Grijulie fiind bunica ii da lui Goe un beret in locul palariei. avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Goe reprezinta copilul rasfatat dintotdeauna. prezentat in relatie cu familia si cu cei din jur. se dovedeste afi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul "Momente si schite": "Lantul slabiciunilor". Schita prezinta un singur episod din viata personajului principal. Supararea ia sfarsit si Goe primeste o ciocolata daca o pupa pe mamitica. Dupa ce este eliberat de controlor. In text ironia se realizeaza prin interventia discursului naratorului "dar nu e vorba de discutii filologoce". coridorul si cupeul trenului. De asemenea in schita mai sunt prezente si personajele episodice:controlorul si uratul. Caragiale. Titlul exprima atitudinea ironica a naratorului fata de protagonist. speculand cu abilitate de sentimentele si slabiciunile familiei. desfasurata pe un singur plan. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans. Li se ofera loc in compartiment. il rasplatesc.L. La un moment dat acesta scoate capul pe fereastra si vantul ii zboara palaria cu bilet cu tot. . Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenel este "foarte impacient" asa cum noteaza naratorul. mic. Dupa aceasta mamitica il cearta pe Goe. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale. Soseste controlorul care le cere doamnelor sa plateasca un bilet pentru goe si le si da o amenda.In schita. protectoarele lui Goe sunt personaje secundare. bunica devenind complicea acestuia. unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane. Numarul personajelor in schita este redus: Goe este personajul principal. desi personalul face cercetarile necesare. este plasata intr-un spatiu limitat si pe o durata scurta.obraznic si lenes. "D-l Goe". Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung la Bucuresti. si comportamentui celor trei doamne mandre de "educatia" oferita "puisorului" (ii permit totul.Trenul soseste si cei patru pasageri urca in vagon. Replicile sunt vioaie determinand actiunea." (G. Ibraileanu) Motto: "Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentare directa a omului.L.Toate acestea demonstreaza ca opera literara "D-l Goe" de I. dinamic.Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard. Modul de expunere predominant este dialogul impletit cu naratiunea. Scriitorul ironizeaza. ritmul actiunii este viu. Damele intra in compartiment. Contrastul intre pretentiile adultilor in materie de educatie si rezultatele dezastruoase in domeniu reprezinta o sursa inepuizabila a comicului. Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma. Numarul personajelor dintr-o schita este. pe care le face proaste. de o inteligenta si o cultura remarcabile). De asemenea ironia este si una dintre formele comicului: situatii precum lovirea puisorului cu nasul de clanta sau blocarea acestuia in toaleta starnesc rasul. il iubesc si il admira peste masura.

câteva nume recunoscute sunt: rusul Anton Cehov. surprinse într-un moment semnificativ al existenţei lor. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante decât naraţiunea propriu-zisă. justiţie. deşi specia a fost cultivată anterior şi de alţi scriitori (Emil Gârleanu. sunt incluse şi viaţa mondenă sau din scena politică. [modifică] Trăsături Schiţa are un caracter dramatizat. Adus de la http://ro. Schiţele lui Caragiale au fost adunate în volumul Momente şi schiţe. căutare Schiţa este o operă epică.Schiţă (literatură) De la Wikipedia. enciclopedia liberă Salt la: Navigare.wikipedia. [modifică] În literatura română Perioada de înflorire a genului este aceeaşi şi în cazul literaturii române. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti).org/wiki/Schi%C5%A3%C4%83_(literatur%C4%83) Categorie: Specii literare . de dimensiuni reduse. mulţi potenţiali autori de „schiţe” (conform definiţiei ei româneşti) vor fi încadraţi în alte delimitări. Totuşi. Din acest motiv. Personajele schiţelor lui Caragiale sunt selectate din medii variate: pornind din intimitatea familiei şi continuând în şcoală. introduse mai târziu şi mai intuitive (de exemplu. [modifică] Autori de schiţe Însuşi termenul „schiţă” este slab reprezentat în alte limbi. apărut în 1901. Autorul care a desăvârşit genul în ţară este Ion Luca Caragiale[1]. schiţa – sketch story – poate fi uşor asimilată cu short story sau chiar short short story. presă. în proză. Personajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. cu o acţiune restrânsă la care participă un număr mic de personaje. niciuna dintre cele amintite neavând un corespondent direct în limba română). Acţiunea schiţei se desfăşoară pe o durată scurtă şi are loc. în limba engleză. autorul englez Saki şi australianul Henry Lawson (toţi au activat la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX). construcţia sa fiind realizată din perspectiva unei trăsături interioare. într-un decor unic. rivalizând cu alte concepte. în general.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful