Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

GHID DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ ŞI A DISERTAŢIEI MASTERALE

A. CERINŢE GENERALE OBLIGATORII Lucrarea de licenţă şi disertaţia masterală reprezintă un produs al activităţii ştiinţifice a studentului, prin care sunt evaluate competenţele de a proiecta şi a realiza o cercetare integrală - de la documentarea şi sinteza teoretică într-o arie tematică bine delimitată, la realizarea cercetării, precum la prezentarea rezultatelor într-un raport de cercetare, în concordanţă cu standardele comunităţii ştiinţifice. O lucrare de nivel satisfăcător trebuie să demonstreze familiarizarea cu literatura relevantă pentru tema abordată, corectitudine din punct de vedere ştiinţific şi metodologic. Lucrarea va avea o structură logică şi va fi redactată coerent, în stilul ştiinţific. Forma grafică a lucrării trebuie să respecte normele academice în vigoare. Scopul prezentului ghid este acela de a furniza studenţilor îndrumări de elaborare a lucrării de licenţă/ disertaţie masterală astfel încât acestea să aibă un nivel ştiinţific corespunzător pentru a putea fi prezentată în comisie. Prima parte a ghidului prezintă cerinţele generale obligatorii. Neîndeplinirea lor duce la neacceptarea lucrării pentru a fi susţinută în comisie. Partea a doua a ghidului prezintă cerinţe specifice pentru diverse tipuri de cercetare. Responsabilitatea pentru conţinutul şi forma tezei revine studentului. Acesta are datoria să îşi redacteze lucrarea de licenţă în conformitate cu cerinţele prezentate mai jos. Măsura respectării acestor norme va fi menţionată în referatul îndrumătorului şi va atrage notarea lucrării în acord cu baremul propus. I. Formatul tezei/disertaţiei Lucrarea de licenţă sau disertaţia masterală trebuie să cuprindă următoarele părţi: Pagina de titlu (coperta interioară) Cuprinsul Lista tabelelor şi/sau a figurilor, ilustraţiilor (opţional) Listă cu abrevieri (opţional) Mulţumiri (opţional) Conţinutul lucrării Bibliografie Anexe Glosar de termeni (opţional)

1

8.Cadrul teoretic al problemei studiate Partea a II-a: . 1. Numărul şi numele figurilor vor fi trecute sub fiecare figură.Cuprinsul va conţine numele capitolelor. mărimea literelor fiind de 12 puncte. în Times New Roman.2. sumarizând conţinutul capitolelor. respectiv bibliografia şi anexele. Se vor prezenta motivaţia alegerii temei.1). Anexele pot conţine instrumentele nou create. Introducerea este recomandabil să fie redactată după finalizarea lucrării. centrat. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe. la distanţă de un rând şi jumătate. În cazul în care lucrarea a fost realizată cu ajutorul asistenţei acordate de o altă instituţie sau persoană.1. indicându-se aspectele care au fost insuficient explorate sau care solicită investigaţii suplimentare şi reconsiderări teoretico-aplicative din care se degajă explicit scopul cercetării. subcapitolelor şi al secţiunilor. ilustraţii suplimentare. în timp ce al doilea va fi numărul de ordine al figurii în capitolul respectiv.Concluzii şi implicaţii. Teza va fi redactată computerizat în format A4. margini de 2. cele două numere se vor separa prin punct (exemplu: Figura 2.Rezultatele cercetării şi interpretarea lor . 3 etc.Obiectivele şi metodologia cercetării .). Tabelele şi figurile vor fi numerotate separat (de exemplu. ca în exemplele oferite la punctul IV. Matricea de intercorelaţii a variabilelor cercetării). 2 . 2. dar care ocupă prea mult spaţiu pentru a fi inserate efectiv în lucrare. cu diacriticele corespunzătoare limbii române. Figurile şi tabelele se numerotează şi li se ataşează un titlu.3 etc. în partea de jos şi centrală a fiecărei pagini.12. grafice). Bibliografia va fi redactată conform standardelor APA (American Psychological Association).1 şi Tabelul 1. acestea vor fi menţionate la secţiunea Mulţumiri. alte prelucrări neutilizate efectiv în text (dacă este cazul) sau materiale relevante pentru studiul întreprins (fotografii. II. indicându-se sursa de provenienţă. Ea va cuprinde 1-3 pagini astfel încât să devină un argument puternic al cercetării realizate. Dacă figurile şi tabelele sunt preluate din bibliografia utilizată vor fi prelucrate.Introducere . la fel şi subcapitolele (1. Titlul capitolelor şi al subcapitolelor va fi scris în bold. Numărul de pagini al lucrării poate varia între 50 şi 70 pentru lucrările de licenţă şi între 3040 pentru cele de disertaţie masterală. Similar se numerotează şi tabelele (exemplu: Tabelul 5. în capitolul 1: Figura 1. introducerea va reda pe scurt structura tezei. dar nu şi subcapitolele şi secţiunile. Indicarea numerelor şi a numelor figurii se va face cu caractere de 11 (exemplu: Figura 1. diagrame. 1. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1. respectând cerinţele descrise la acelaşi punct.5 de jur împrejur.12 indică a doisprezecea figură din capitolul 1). cu indicarea paginilor corespunzătoare din text. Pentru a marca ordinea figurilor în text se va utiliza o dublă numerotaţie: primul număr va fi cel al capitolului.). iar cel al tabelelor deasupra lor şi aliniat dreapta. Relaţia dintre stima de sine şi temperament). care să prezinte clar şi concis informaţia conţinută. Conţinutul lucrării de licenţă şi al disertaţiei masterale Lucrarea va avea două părţi distincte: Partea I: . De asemenea.

Obiectivele şi metodologia cercetării proprii este partea care va conţine formularea coerentă a obiectivelor sau a întrebărilor cercetării şi descrierea design-ului cercetării. În această parte a lucrării vor fi incluse cele 3 . Prin conţinutul ei. partea teoretică trebuie să conducă la fundamentarea ipotezelor avansate. Trecerea în revistă a literaturii va fi realizată după un criteriu explicit menţionat. mediu. reamintim că pentru fiecare grup procedurile statistice presupun minimum 20-30 de participanţi. care poate fi cronologic. Atragem atenţia asupra faptului că ipotezele cercetării sunt propoziţii clare.Cadrul teoretic al problemei studiate nu trebuie să depăşească 30-40% din numărul total de pagini al lucrării. Chestionarul de date factuale şi demografice. Această parte a tezei trebuie să demonstreze capacitatea candidatului de a selecta cele mai relevante surse bibliografice.). Numărul instrumentelor utilizate este dependent de complexitatea instrumentului. indicând dezvoltarea şi progresul adus de cercetările recente. Această parte a tezei realizează o evaluare critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema cercetată. participanţi (eşantion/lot). calităţile psihometrice. la forma afirmativă. precum şi posibilele lacune. Acesta poate fi redactat şi sub forma unei scheme din care să rezulte clar variabilele abordate în partea de cercetare a lucrării şi relaţiile presupuse a exista între ele. necesar identificării variabilelor după care vor fi prelucrate datele.  interpretarea psihologică a rezultatelor în acord cu cadrul teoretic şi cu ipotezele de start. Schema clasică a acestuia este alcătuită din: ipoteze. tematic sau de altă natură. Când instrumentul este unul nou creat sau mai puţin cunoscut. pentru a defini stadiul problemei cercetate. Exemplu: dacă doriţi să comparaţi rezultatele fetelor cu ale băieţilor (2 grupuri . Este recomandabil ca rezultatele să fie prezentate în ordinea ipotezelor. de a le analiza critic şi de a-şi formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat. Numărul instrumentelor utilizate este de 3-4. pentru a furniza argumente privind validitatea selectării lor pentru cercetare. vârstă. pe scurt. Ele se formulează plecând fie de la cadrul teoretic formulat.comparaţie după gen) sunt necesari 40-60 de participanţi. Vor fi selectate doar instrumente adecvate în raport cu obiectivele şi ipotezele cercetării. Rezultatele cercetării. care trebuie să fie în concordanţă cu tipul de cercetare abordat. Calitatea lucrării nu va fi apreciată în funcţie de numărul participanţilor. Pentru studenţii care doresc să efectueze comparaţii între grupe constituite după diverse criterii (gen. Modelul teoretic selectat pentru cercetare va încheia partea teoretică. Se vor prezenta. nu intră în această categorie. rezultate şcolare etc. selectându-se informaţii relevante în raport cu fiecare ipoteză. fie de la datele de observaţie empirică. aceste date psihometrice trebuie completate cu informaţii mai detaliate relative la consistenţa internă şi validitatea lor. procedură şi metodele statistice destinate analizei datelor rezultate (dacă este cazul) sau metode de analiză calitativă. Această parte va conţine următoarele subcapitole:  analiza datelor şi prezentarea rezultatelor brute. scurte. după caz. aici putând intra şi un instrument special elaborat de către candidat. instrumente utilizate. insuficienţe sau limite. de numărul scalelor etc. Se vor prezenta principalele teorii sau modele explicative relevante pentru problema abordată. care pot fi supuse la proba faptelor prin cercetarea întreprinsă.

pentru fiecare rezultat sau tabel este recomandabil să se indice semnificaţia statistică (t.mai importante ilustraţii (tabele. Concluziile vor furniza răspunsuri clare la întrebările cercetării. lexic etc. F. precum şi implicaţiile practice ale rezultatului discutat (mărimea efectului). Atenţie: outputurile SPSS. Citarea bibliografică Toate sursele bibliografice. diagrame. publicate sau nepublicate. În acord cu standardele APA. vor fi incluse la secţiunea Anexe. grafice şi figuri) care sintetizează rezultatele cercetării şi furnizează argumente valabile. Fiecărui rezultat numeric şi semnificaţiei sale statistice i se va atribui în mod obligatoriu şi o interpretare psihologică prin raportare la cadrul teoretic formulat in prima parte a lucrării. cu textul în limba română. la gradul de atingere a obiectivelor de cercetare şi de confirmare a ipotezelor. III. 4 . r. Prin urmare.). primare sau secundare. ci va fi selectată doar informaţia utilă. pe când cele de detaliu. rho) şi probabilitatea p ca acesta să fi apărut prin şansă. inclusiv figuri. la deschiderile şi aplicabilitatea rezultatelor obţinute. Stilul de redactare Teza trebuie redactată într-un limbaj academic impersonal. Utilizarea ideilor se face cu menţionarea sursei şi a paginii în referinţe plasate în text. 1989) atunci când se face o referire generală la opera respectivă. mai puţin semnificative sau care ocupă prea mult spaţiu. În paragrafe distincte se vor rezuma concluzii referitoare la limitele cercetării şi posibilitatea depăşirii lor. analizate în partea teoretică. atunci când sunt utilizate în text. se pot utiliza mai multe tipuri:  (Brown. În cazul referinţelor în text. nu vor fi introduse ca atare. punctuaţie. Întreaga teză trebuie să fie coerentă. precum şi implicaţiile sale practice. Interpretarea datelor proprii va fi făcută şi prin raportare la datele din literatura de specialitate. Nu sunt admise greşelile gramaticale de redactare (acord. Este de dorit ca în concluzii să se indice contribuţia adusă în domeniu prin cercetarea realizată. dar şi parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. tabele. sunt proprietatea intelectuală a autorilor sau instituţiei care au produs acele materiale. Este dezirabilă prezentarea de explicaţii alternative sau contextuale. într-o formulare limpede şi neechivocă. Eludarea acestor norme etice constituie plagiat şi se sancţionează cu respingerea lucrării. putând fi identificate şi sugerate direcţii viitoare de cercetare. IV. Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent unele din altele. caracteristic lucrărilor de cercetare/ interventie (pentru disertatia masterală). indicându-se similarităţi şi diferenţe. Toate sursele bibliografice citate în text vor figura în lista bibliografică finală. Concluziile şi implicaţiile constituie un capitol care trebuie redactat în relaţie logică cu obiectivele cercetării. ortografie. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alţi autori. Această listă va include numai titlurile utilizate în corpul tezei. la legătura părţii aplicative cu premisele teoretice formulate. ilustraţii. autorul lucrării trebuie să citeze în mod corect toate sursele folosite în lucrare. Relaţia dintre idei trebuie să fie clară.

pp. Exemple de referinţe la final de capitol: Trimitere bibliografică la acelaşi autor. 102. Trimitere bibliografică la una din lucrările autorului Berne. p.C. anul apariţiei (Brown. Trimitere bibliografică la acelaşi autor. R.. J. Coping with difficult people. 1999) şi (Brown. Iaşi: Polirom. 102. 2001a. 1989). referinţa va fi de tipul (Smith. (Smith. p. (text curent) _______________ 1 Abric. p. 145. anterior citată. aceeaşi lucrare şi pagini diferite. Dacă acelaşi autor are mai multe opere. p. (text curent) _______________ 1 Abric. Trimitere bibliografică la acelaşi autor. (2002). E.    În cazul citărilor în text. 2001) dacă o facem în locuri diferite. Atunci când se prelucrează sau se face referire la o idee expusă pe mai multe pagini. referinţa este de tipul (Smith. (1981). aceeaşi lucrare şi aceeaşi pagină. p. 145. Psihologia comunicării. Daca el are mai multe opere din acelaşi an. New 5 . sau (Brown.M. (1971). (2002). J. R. Analyse transactionnelle et psychotérapie. J. (text curent) _______________ 1 Abric. 2001. (1981). 13-15).C. cit.M. Coping with difficult people. p. aceeaşi lucrare şi pagini diferite. nu se precizează iniţialele prenumelui/ lor. op.. 123. p. Paris: Payot. (2002). p. Brown.. Iaşi Polirom. Psihologia comunicării. 1999.C. exemplificate mai sus. 2 Bramson. 2 Bramson. 1999.C. 2 Ibidem. Între cele două trimiteri la lucrarea autorului Abric mai există o trimitere. Când o idee este tratată de mai mulţi autori. 2001b) etc. pentru fiecare dintre ele. 67. 2 Idem. 13) atunci când se face referire la o idee din opera respectivă când se dă un citat. 1999. 145. Iaşi: Polirom. Psihologia comunicării. 1999) dacă ne referim la ele în acelaşi loc. 3 Abric J. se va menţiona. (text curent) _______________ 1 Berne. New York: Anchor Press. menţiunea se va face (Brown.

.  http://www.  Stephens. CERINŢE SPECIFICE Lucrarea de licenţă / disertaţia poate conţine unul sau mai multe din următoarele tipuri de cercetare: I. Cercetare experimentală şi cvasi-experimentală II. descărcată la ….. Journal of Psychotherapy Practice and Research. Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din sursa utilizată şi va fi inserată cu ghilimele româneşti. separat. 56. E.. 4 Berne. 57-71. E. K. A preliminary report of short-term cognitive-behavioral group therapy for inpatients with personality disorders. p. anchetă psihosocială III. T. & Silk. & Parks. MD: Williams & Wilkins.org B. p. E. H. Proiectarea unei interventii şi/sau derularea intervenţiei (pentru masterat) 6 . cât mai rar la surse indirecte! Numele revistei sau al cărţii din care a fost preluată ideea se va scrie cu litere italice.). se va scrie numele autorului la care se face referire şi anul publicaţiei. Este de dorit să apelăm. Studiu corelaţional. În cazul în care sunt mai mult de trei autori. 2nd ed. adică preluată de la un alt autor. Citările directe nu trebuie să depăşească 40 de cuvinte. In J. London: Penguin Books. 67. Exemple:  Springer. 5. Lohr. vezi exemplele de mai jos. Lion (ed. Games people play.(se vor insera ziua. Cercetare calitativă IV. cu adăugirea cit. (1995). R. (1967). A. acestea trebuie să se regăsească în finalul listei. luna şi anul). Pentru ilustrare. „………………………………………………………………………………………” Se va utiliza un singur stil de citare bibliografică.telehealth. Pentru sursele preluate de pe Internet. sub titulatura de Webografie.York: Anchor Press. Studiu teoretic V. Buchtel. L.html.  http://www. iar ceilalţi autori se vor insera sub eticheta et al. 69. (1971). vor fi notate adresele de pagină web. Baltimore. N. ele vor constitui un paragraf.org/sources. p. după care va fi precizată sursa indirectă (autorul care l-a citat pe cel la care ne referim). Behavior therapy of personality disorders. (1981). în text se va scrie numele primilor trei. În lista bibliografică se vor scrie numele tuturor autorilor sursei citate. in. Atunci când sursa citată este indirectă. J. H. În bibliografia finală. cel al APA.goalproject.. S. 3 Berne. R. Personality Disorders: Diagnosis and Management.

Adecvarea cercetării    să abordeze probleme care sunt accesibile prin studii non-experimentale. Studiul corelaţional. în cazul studiilor corelaţionale să se centreze pe variabilele critice (despre care ştim că ar putea avea o influenţă asupra comportamentului studiat). să utilizeze sarcini experimentale adecvate temei abordate şi modelului experimental utilizat. Concluziile la prezentarea concluziilor să se ia în considerare efectul variabilelor relevante. II. Cercetare calitativă 1. corelaţiei multiple (opţional).   7 . modelul experimental utilizat să ţină seama de constrângerile fenomenului / evenimentului abordat şi de obiectivele cercetării.I. nivelul de analiză să fie adecvat obiectivului cercetării. interpretarea rezultatelor să ia în considerare şi să includă factorii contextuali şi situaţionali importanţi. 2. să identifice şi evalueze efecte de tipul corelaţiei parţiale. să ţină seama de eventualele erori care pot afecta validitatea internă sau externă a cercetării. ancheta psihosocială 1. în cazul studiilor corelaţionale să specifice în mod clar relaţia dintre diferitele variabile. III. să fie argumentată logic alegerea momentului măsurătorilor. Adecvarea cercetării  să abordeze probleme care sunt accesibile prin metoda calitativă selectată. Adecvarea cercetării       lucrarea să abordeze probleme care sunt accesibile prin cercetare experimentală sau cvasi-experimentală. Concluziile   la prezentarea concluziilor să ia în considerare efectul prezumtiv al altor variabile decât cele manipulate. operaţionalizarea variabilei dependente să fie adecvată pentru a pune în evidenţă efectul manipulării experimentale. interpretarea rezultatelor să ia în considerare şi să includă factorii contextuali şi situaţionali importanţi. 3. 2. Cercetarea experimentală şi cvasi-experimentală 1. dacă este cazul. Controlul surselor de distorsiune   în cazul studiilor longitudinale.

să facă legătura între concluziile studiului. scopul studiului şi modelului utilizat (exemplu: observaţie. să aplice corect metoda şi tehnicile de analiză. să ia în considerare avantajele şi dezavantajele metodei alese şi a modelului de cercetare. interviu. 2. studiu de caz etc. să proiecteze complet şi coerent prevenţia / intervenţia să implementeze prevenţia / intervenţia să evalueze eficacitatea prevenţiei / intervenţiei şi să explice rezultatele obţinute interpretarea rezultatelor să fie în acord cu diagnoza iniţială. în interpretarea rezultatelor. afirmaţii şi întrebări care pot ghida cercetarea ulterioară. să reformuleze problema abordată şi să includă dezbateri teoretice din perspectiva unui nou cadru conceptual. să specifice şi să explice legăturile dintre concepte sau categorii de concepte. V. să aplice corect şi să descrie clar procedeul de analiză utilizat. să propună argumentat obiective ale prevenţiei / intervenţiei. IV.. contradicţii) şi să sugereze metode de îmbunătăţire ale studiilor viitoare: să dezvolte ipoteze. să ia să ia în considerare factorii care limitează relevanţa cercetării. Proiectarea unei interventii şi/sau derularea intervenţiei (pentru masterat) Adecvarea cercetării       să abordeze probleme care justifică un demers de prevenţie sau intervenţie realizat la nivel de grup sau individ. inclusiv pe cele mai puţin obişnuite sau contradictorii. Concluziile     să dezvolte şi să definească în mod clar categoriile conceptuale. rezultate. în concordanţă cu datele empirice. Studiul teoretic 1. 2. să includă în analiză o literatură bogată şi diversă. să analizeze literatura de specialitate în mod critic (exemplu: metode. problema abordată şi metodele folosite. selectând informaţiile relevante ale domeniului/problemei cercetate. şi să explice diferenţele dintre diferite studii. să folosească metode calitative care sunt în concordanţă cu tema abordată. concluziile să includă toate teoriile. 8 . să organizeze şi să explice rezultatele anterioare. cu obiectivele propuse şi cu fundamentarea teoretică. să includă diagnoza stării individului sau grupului pe una sau mai multe dimensiuni. Concluziile   concluziile studiului să fie rezultatul unui demers logic care să prezinte consistenţă internă.     să definească în mod clar problemele care vor fi abordate în studiu. modelele şi studiile relevante. Adecvarea cercetării       să abordeze probleme care justifică un demers teoretic (analiza celor mai importante teorii sau modele existente).

2. t şi p.5 1 0. Relevanţa interpretării psihologice a datelor prin raportare la obiectivele cercetării şi la premisele teoretice . 11) 9 . CERCETARE CANTITATIVĂ 1. Bonus pentru instrumente adecvate. 2. spirit critic). Concluziile    concluziile studiului să fie rezultatul unui demers logic care să prezinte consistenţă internă. 10) şi pentru coperta interioară (p. modificate). adecvarea instrumentelor. Din oficiu Nota propusă (suma punctelor acordate) 0. Designul cercetării: adecvare la temă. comparaţii între medii. corectitudine în operaţionalizarea conceptelor. Corectitudinea stilului ştiinţific.5 0. estetica prezentării.5 0. corecte. Respectarea termenelor prevăzute pentru elaborarea lucrării. caracterizare. afirmaţii şi întrebări care pot ghida activitatea ulterioară. se penalizează prin respingerea lucrării şi eliminarea candidatului din examen. coeficienţi de corelaţie cu semnificaţia lor. Corectitudinea şi completitudinea demersului de abordare a cazului Bonus: utilizarea adecvată a metodelor/ instrumentelor de cunoaştere a cazurilor. Calitatea şi relevanţa selecţiei şi interpretării psihologice a datelor Acurateţea şi coerenţa concluziilor în raport cu obiectivele cercetării.5 Bonus Punctaj acordat Criterii de evaluare Documentare: amploarea şi diversitate bibliografiei. 2.5 1. Punctaj maxim 1 2 1. alegerea lotului. ca şi plagiatul. definirea obiectivelor. utilizarea unei metodologii de cercetare adecvate.5 0. prezentarea limitelor cercetării.5 1. concluziile să menţioneze limitele intervenţiei şi efectele acestora. ipotezelor. construite de student Acurateţea culegerii datelor: se va prezenta portofoliul cercetării (toate instrumentele completate de participanţii la cercetare şi baza de date în format electronic). CERCETARE CALITATIVĂ 1. Bonus pentru originalitatea cercetării. respectarea normelor de redactare. Notă: Fraudarea rezultatelor (date inventate. adecvarea sintezei teoretice la temă şi la obiectivele cercetării. abordări din diverse surse).5 0. datele statistice obţinute la pretestare sau posttestare într-un experiment pot fi completate cu studii de caz sau cu observaţii. De exemplu. 75 % apariţii în ultimii 25 ani). Bonus pentru alte prelucrări statistice adecvate. actualitatea surselor (min. Aceeaşi lucrare poate cumula date rezultate din combinarea metodelor calitative şi cantitative. să sugereze obiective ale unor intervenţii viitoare. relevanţa surselor în raport cu tema. Corectitudinea şi completitudinea prelucrării statistice a datelor în raport cu ipotezele Cerinţe minime: medii. Coerenţa structurii pe ansamblu şi pe părţi: corectitudinea tratării conceptelor cheie (definire.5 1 1 10 (zece) Nota Pe paginile care urmează se găsesc modele pentru coperta exterioară (p. claritatea analizei.

Braşov 2010 10 .UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE LUCRARE DE LICENŢĂ Coordonator ştiinţific: Conf. univ. ……………………. dr. Absolvent: ……………………………….

……………………..UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE Diferenţierea sinelui şi mecanismele de apărare ale Eului Coordonator ştiinţific: Conf.. Braşov 11 . univ. Absolvent: .……………………………. dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful