Istoria Uniunii Europene

Uniunea European a fost creat cu scopul de a se pune cap t num rului mare de r zboaie sângeroase duse de ri vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea R zboi Mondial. Începând cu anul 1950, rile europene încep s se uneasc , din punct de vedere economic i politic, în cadrul Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului, propunându- i s asigure o pace durabil . Cele ase state fondatoare sunt Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos. Anii '50 sunt marca i de R zboiul Rece dintre Est i Vest. În Ungaria, manifest rile de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice; în anul urm tor, 1957, Uniunea Sovietic trece în fruntea cursei pentru cucerirea spa iului, lansând primul satelit spa ial din istoria omenirii, Sputnik 1. Tot în 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunit ii Economice Europene (CEE), cunoscut i sub denumirea de ÄPia a comun ´. P rin ii fondatori

9 mai 1950 - Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, î i prezint planul referitor la o cooperare aprofundat . De atunci, ziua de 9 mai este s rb torit în fiecare an ca fiind Ziua Europei". Konrad Adenauer (1876-1967) Primul cancelar al Republicii Federale Germania, care s-a aflat în fruntea acestui nou stat din 1949 pân în 1963, a schimbat mai mult decât oricine altcineva Germania postbelic i cursul istoriei europene. Sir Winston Churchill (1874-1965) Churchill, fost ofi er de armat , reporter de r zboi i prim-ministru al Marii Britanii (1940-1945 i 1951-1955), a fost unul dintre cei care au propus pentru prima dat crearea ÄStatelor Unite ale Europei´. Experien ele tr ite în al doilea r zboi mondial, l-au convins c doar o Europ unit poate garanta pacea. elul s u era eliminarea pentru totdeauna a ideilor na ionaliste i beligerante. Alcide de Gasperi (1881-1954) Din 1945 pân în 1953, Alcide de Gasperi, în calitate de prim-ministru i de ministru al afacerilor externe, a trasat politica intern i extern a Italiei postbelice. Asemenea altor oameni de stat remarcabili ai vremii sale, a militat activ în favoarea unit ii europene. Walter Hallstein (1901-1982) Walter Hallstein a fost primul pre edinte al Comisiei Europene, în perioada 1958-1969, un european angajat i un promotor decisiv al integr rii europene.

celebru în lumea întreag . ci unim oameni´. a fost primul pre edinte al comitetului executiv al CECO. Marele s u entuziasm i puterea sa de convingere au servit cauza integr rii europene chiar i dup încheierea mandatului de pre edinte al Comisiei. unificarea european a cunoscut progrese remarcabile. Pe durata a a-numitei perioade Hallstein. A fost sursa de inspira ie a planului Schuman. Ca pre edinte al Comisiei Europene.În opinia sa. A avut posibilitatea de a contribui la realizarea acestor obiective ca pre edinte al primei Adun ri Generale a Na iunilor Unite (1964) i ca secretar general al NATO (19571961). considerat a fi originea Uniunii Europene de ast zi. Altiero Spinelli (1907-1986) Omul politic italian Altiero Spinelli a fost unul dintre p rin ii fondatori ai Uniunii Europene.aceste cuvinte ar putea rezuma îndelungata carier politic a belgianului Paul Henri Spaak. prezentat de Parlamentul European . Spaak considera c unificarea rilor prin tratate obligatorii reprezint cel mai eficient mod de a garanta pacea i stabilitatea. Paul Henri Spaak a avut o contribu ie determinant la elaborarea Tratatului de la Roma. Hallstein s-a implicat în realizarea rapid a pie ei comune. considerat ast zi data na terii Uniunii Europene. i a reprezentat o surs important de inspira ie pentru consolidarea tratatelor UE în anii '80 i '90. A fost ini iatorul unui proiect de tratat instituind o Uniune european federal . din 1955. jurist eminent i ministru francez al afacerilor externe în perioada 1948-1952. Paul Henri Spaak (1899-1972) Un om de stat european . Ideea de baz era aceea c o ar care nu de ine controlul asupra produc iei de c rbune i o el nu va avea mijloacele necesare pentru a provoca un r zboi. În colaborare cu Jean Monnet. Acest plan propunea exercitarea unui control comun asupra produc iei de c rbune i o el. Aceasta a condus la crearea Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului (CECO). a fost omul care a inspirat faimoasa ÄDeclara ie Schuman´ pronun at la 9 mai 1950. ar fi nedrept s limit m la sfera economic influen a exercitat de Monnet. Între 1952 i 1955. Dup a anumita Äconferin de la Messina´. Cu toate acestea. . Acesta a fost adoptat de Parlament în 1982. Jean Monnet i-a dedicat via a cauzei integr rii europene. cea mai important condi ie a unei integr ri politice de succes a Europei era crearea unor institu ii economice comune.a a-numitul plan Spinelli. cu o majoritate covâr itoare. pe care l-a prezentat la data de 9 mai 1950. care prevedea unificarea industriei grele a Europei occidentale. În calitate de comisar al planului de modernizare a Fran ei dup r zboi. este considerat unul dintre p rin ii fondatori ai Uniunii Europene. Robert Schuman (1886-1963) Omul de stat Robert Schuman. materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. cele ase guverne participante l-au desemnat pre edinte al comitetului de lucru care a preg tit Tratatul. Fraza sa cea mai celebr i cel mai frecvent citat a fost ÄNu coaliz m state. a elaborat planul Schuman. Jean Monnet (1888-1979) Consilier pe probleme economice i om politic francez.

rile de Jos. în principal.18 aprilie 1951 Pornind de la planul Schuman. semnat în 1962. Tratatul de instituire a Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului (CECO). au semnat. Legisla ia primar include. în principal. semnate în 1970.  1951. Republica Federal Germania. cele dou tratate bugetare. 18 aprilie: Fran a. cum se întâmplase în trecut. ase ri semneaz un tratat prin care se urm re te plasarea produc iei de c rbune i o el sub o autoritate comun . propune ca Fran a i Republica Federal Germania s pun în comun resursele de c rbune i o el în cadrul unei organiza ii deschise i altor ri din Europa. Olanda. 23 iulie: Intr în vigoare Tratatul de instituire a Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului (CECO). tratatele de aderare la Comunit ile Europene. Belgia. niciuna dintre ele nu î i mai poate fabrica arme pentru a se întoarce împotriva celorlalte. Luxemburg. Italia. respectiv 1975.  1952. prin care sunt modificate anumite sectoare acoperite de tratate fondatoare. În acest fel. într-un discurs inspirat de JeanMonet. 9 mai: Robert Schuman. Luxemburg. Tratatul de la Amsterdam. . Fran a. urm toarele documente: y tratatele fondatoare: tratatele prin care au fost instituite Comunit ile Europene (Comunitatea European a C rbunelui i O elului. de exemplu. din actele adoptate de c tre institu iile UE). respectiv la Uniunea European . Actul Unic European. la Paris. tratate adi ionale. ministrul afacerilor externe al Fran ei. Belgia i Legisla ia Uniunii Europene este alc tuit din dou tipuri de documente: legisla ia primar (tratatele) i legisla ia secundar (format . Comunitatea Economic European i Comunitatea European a Energiei Atomice) i Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht). Tratatul de la Nisa. de exemplu Protocolul privind Antilele Olandeze. Italia. y y y y CRONOLOGIA TRATATELOR UNIUNII EUROPENE  1950. protocoalele speciale. Statele fondatoare Statele fondatoare: Germania. principalele tratate modificatoare ale tratatelor care au nstituit Comunit ile Europene i ale Tratatului privind Uniunea European : Tratatul de fuziune.

Irlandei. la Bruxelles.  1986. 22 ianuarie: Sunt semnate. Consiliul European ajunge la un accord referitor la noul tratat. 9-10 decembrie: Consiliul European de la Maastricht. la Luxemburg. 2-4 decembrie: Consiliul European de la Luxembourg.  1967. la Roma. la Madrid. 8 aprilie: Este semnat.  1981. unde se ajunge la un acord legat de Tratatul privind Uniunea European . în Olanda. 16-17 iunie: La reuniunea de la Amsterdam.  1993. la Atena. 2 octombrie: Se semneaz .  1979. 28 mai: Sunt semnate. Tratatul de la Amsterdam. Relansarea integr rii europene prin redactarea unui Act Unic European. la Bruxelles. în Luxemburg. Marii Britanii i Norvegiei1 la Comunit ile Europene. Grecia devenind membr a Comunit ilor Europene.  1986. prin care se instituie o Comisie unic i un Consiliu unic pentru toate cele trei Comunit i. Tratatul de fuziune. 1 iulie: Intr în vigoare Actul Unic European. 1 iulie: Tratatul de fuziune intr în vigoare. în Olanda.  1975.  1994. în Olanda. 22 aprilie: Este semnat. Tratatul privind Uniunea European .  1999. Finlandei.  1997.  1987.  1972. 17 i 28 februarie: Se semneaz .  1971.  1965. 12 iunie: Sunt semnate. 22 iulie: Este semnat Tratatul bugetar din 1975 (denumire complet : Tratatul de modificare a anumitor dispozi ii financiare ale Tratatelor de instituire a Comunit ilor Europene i ale Tratatului de instituire a unui Consiliu unic i a unei Comisii unice ale Comunit ilor Europene)  1977. 1 noiembrie: Intr in vigoare Tratatul de la Maastricht. la Amsterdam. Irlanda i Marea Britanie devin membre ale Comunit ilor Europene. Portugalia i Spania ader La Comunit ile Europene. 1 iunie: Tratatul bugetar din 1975 intr în vigoare. 1 ianuarie: Tratatul bugetar din 1970 intr în vigoare. . Finlanda i Suedia devin astfel membre ale Uniunii Europene. i la Lisabona.  1991.  1973.  1958. Actul Unic European. în Grecia. 1 ianuarie: Tratatele de aderare semnate în 1985 intr în vigoare. Danemarca.  1970. 24 iunie: Tratatul de aderare a Austriei.  1992. 1 mai: Intr în vigoare Tratatul de la Amsterdam. în Portugalia. tratatele de instituire a Comunit ii Economice Europene (CEE).  1995. Tratatele de aderare a Portugaliei i a Spaniei la Comunit ile Europene.  1985. Norvegiei2 i Suediei este semnat la Corfu. respectiv a Comunit ii Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). documentele referitoare la aderarea Greciei la Comunit ile Europene. Austria. 1957. în Grecia. în Spania. la Maastricht. 1 ianuarie: Tratatele semnate în 1972 intr în vigoare. 1 ianuarie: Intr în vigoare Tratatele de la Roma. 25 martie: Au fost semnate. tratatul cunoscut sub denumirea Tratatul bugetar din 1970 (denumirea complet : Tratatul de modificare a unor dispozi ii bugetare ale Tratatelor de instituire a Comunit ilor Europene i a Tratatului de instituire a unui Consiliu unic i a unei Comisii unice ale Comunit ilor Europene). 1 ianuarie: Tratatul de aderare semnat în 1994 intr în vigoare. Tratatele de aderare a Danemarcei.  1985. 7 februarie: Se semneaz . 1 ianuarie: Documentele semnate în 1979 intr în vigoare. i la Haga.  1997. la Luxembourg.

la Luxemburg. pân la sfâr itul anului 2007. 26 februarie: Se semneaz Tratatul de la Nisa. 1 februarie: Intr în vigoare Tratatul de la Nisa. 29 octombrie: Este semnat. elabor rii i adopt rii unei versiuni finale a Constitu iei Europene. Estonia. .  2002. 23 iulie: Au început lucr rile conferin ei interguvernamentale pentru elaborarea unui Tratat de reform . 4 octombrie: Sunt deschise lucr rile Conferin ei interguvernamentale destinate.  2005. Tratatul de Aderare a Bulgariei i a României la Uniunea European . Polonia. 1 ianuarie: Tratatul de aderare semnat în 2005 intr în vigoare. Malta.  2007. 16 aprilie: Este semnat.  2004. Slovenia i Ungaria. Lituania. 28 februarie-iulie: Conven ia European elaboreaz Proiectul de Tratat de instituire a unei Constitu ii pentru Europa. Tratatul de aderare la Uniunea European a 10 state: Cipru. Slovacia. în principal.  2007.  2007.  2003.  2004.  2003. 25 aprilie: Este semnat. Bulgaria i România devenind membre ale Uniunii Europene. Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa. 23 iulie: Tratatul de instituire a Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului (CECO) expir . Republica Ceh . efii de stat sau de guvern ale Statelor membre ajung la un acord referitor la textul Tratatului constitu ional.  2003. la Atena.  2003. 17-18 iunie: Consiliul European de la Bruxelles. la Roma. iunie: Consiliul European a decis convocarea unei noi conferin e interguvernamentale. la 50 de ani de la intrarea sa în vigoare. Letonia. 2001. în Grecia. în vederea elabor rii unui Tratat de reform .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful