Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea

supranumit "secolul luminilor". Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii social-istorice: - revolutia burgheza din Anglia; - semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului". Trasaturile iluminismului: - promovarea ratiunii; - sustinerea tolerantei interetnice; - combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul); - asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala
Ardeleana". Reprezentanti ai iluminismului romanesc: - Samuil Micu Klein; - Gheorghe Sincai; - Petru Maior; - Ion Budai-Deleanu.

Din aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. aceste sunt de obicei personaje legendare. Si alti autori pasoptisti (ex: Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu sunt finalizate. Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de Homer si "Eneida" scrisa de Vergiliu. Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. Tema operei "Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale. om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broastelor cu soarecii") de Tasso. Introducere "Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura latina.este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri supranaturale. Geneza operei Ion Budai-Deleanu.Epopeea . in "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in "Orlando furioso" de Aristo. .

"Eneida"). Compozitia Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Tabara tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul Leonachi Ghianeu si imbogatita "cu multe insemnari si luari aminte. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca este apt de a se insura. de a-si . critice istorice. filologice si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in anul 1800". Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea tiganilor. Personajele care comenteaza evenimentele in subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. logodnica viteazului Parpangel. Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal. mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. Tiganii se lasa greu convinsi.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor.Semnificatia titlului Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada". O astfel de structura isi dovedeste modernitatea datorita multitudinii de voci naratoriale. Pentru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune statala. Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Ele nu explica ceva ci au rolul de a crea o opera in opera. Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. "Odiseea". Firul epic Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si Inimoasa. Vlad Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei care o rapeste pe Romica. filosofice. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare nemasurata. Acesta ne trimite la personajul central al operei si anume la etnia tiganilor .

Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel. vin". line". Vocea naratoriala a acestua se . "struguri. "nu e vara zadufoasa. Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel. Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de Parpangel sunt: situarea geografica "intre cer si pamant". clima zile senine. "in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana". Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste. Bineinteles ca aceasta calatorie este tot parodica. de slanina" . ci tot primavara mangaioasa". de branmza. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora. fara nouri". Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele de relief. clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. flora si fauna "rodii in loc de arburi si copace". ceriul limpede. La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. "rauri de lapte dulce pe vale". eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. Dezamagit. "muntii si stancele gurguiate tot de zahar. Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac schimb de haine. In acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul.intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. stafide. Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale. Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. "dealuri si coaste de cas. "vantucele dragalase. nici toamna rece. smochine". Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de organizare statala. nici iarna cu ger. Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea. Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. relieful "campuri cu flori osebite".

Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Incheiere Intitulata "poemation eroi-comico-satiric". tiganii dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza intr-un loc. ceea ce spun personajele se regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera. Naratorul care stie tot despre personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator creditabil). In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare statala.  Partea I  Iluminismul   Definitie Reprezentanti Definitie  Reprezentanti   Iluminismul romanesc  Partea a II-a  Tiganiada (Comentariu) . "Tiganiada" se dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si prezentarea se face la persoana I. Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre cititor.identifica cu persoana a III-a singular. Esenta acesteia o reprezinta democratia fara fond. Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de limitele timpului sau. Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul. Acest erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator. Numele din subsol sunt caracterizante.

         Epopeea (Definitie) Introducere Geneza operei Tema operei Semnificatia titlului Compozitia Firul epic Gradina desfatarilor (Comentariu) Incheiere Powered by 5000+ referate online .