TGD / CURS 1/ 29.02.

2007 Obiectul si metodele de studiu a disciplinei Teoria Generala a Dreptului Obiectul TGD: TGD este o stiinta care studiaza atat aparitia si evolutia dreptului cat si aparitia si evolutia statului, deoarece cele doua fenomene sociale (satul si dreptul) au aparut in acelasi timp si s-au dezvoltat printr-o sustinere reciproca. TGD ( Enciclopedia Juridica) ofera concepte, principii si definitii pentru toate ramurile de drept, astfel ca este considerata fundamentul sistemului juridic. Metodele de studiu: Prin metoda de studiu se intelege o cale de cunoastere a unui obiect, concept sau fenomen juridic. Pentru a se putea studia o institutie juridica (casatoria, divortul, mostenirea, contractul de munca, etc) trebuie folosite mai multe metode. Sunt considerate metode de studiu metoda istorica, metoda comparativa, metoda cercetarii sociologice concrete si metodele matematice (care implica si calculatorul). Metoda istorica are drept scop studierea aparitiei si evolutiei unei institutii juridice, a unei legi pentru a se putea stabili care a fost vointa legiuitorului (parlamentului) la momentul cercetarii unei legi. (1864 Codul Civil Roman) Metoda comparativa studiaza doua sau mai multe legi, institutii juridice dintr-un sistem de drept sau doua sau mai multe sisteme de drept pentru a putea constata asemanarile si diferentele dintre acestea. Metoda cercetarii socilogice concrete studiaza dorintele populatiei in raport cu legea si modul in care asteptarile persoanei se regasesc in textul de lege. Metoda matematica foloseste anumite formule de calcul pentru a crea statistici sau baze de date (cu infractori, mod de operare, baze legislative, etc). TGD / CURS 2/ 08.03.2007 1. Aparitia dreptului Este strict legata de formarea statului deoarece dreptul are nevoie de forta coercitiva a statului. Perioada delimitata intre aparitia omului (aprox 90000-60000-30000 ani) si aparitia statului (9000 de ani) a fost marcata de existenta unor regului de convietuire (de supravietuire) cu o puternica influenta religioasa ce a reglementat viata fiecarei comunitati in parte. Aceste regului au supravietuit aparitiei statului sub forma obiceiurilor sau traditiilor, unele cu caracter juridic (formeaza dreptul cutumiar sau obsnuielnic), altele cu caracter popular. Aceste regului se formau intr-o perioada indelungata de timp, iar incalcarea lor era sanctionata printr-o judecata la care participa toata comunitatea, deoarece nu se prevedea pedeapsa cu moartea (toti membrii comunitatii erau de acelasi neam), ci cel mult alungarea din comunitate. Aparitia statului a marcat o noua etapa de dezvoltare umana, prin: − unificarea triburilor sub o singura conducere − unificarea reguluilor sub o forma unitara − aparitia armatei ca institutie specializata a statului (erau si functionari, strangeau si biruri, erau si politisti) − aparitia pedepselor fizice care mergeau pana la moartea persoanei Primele legi scrise aveau si o forma religioasa deoarece primele state erau state teocratice (conducatorul era si mare preot, zeu sau fiu al zeilor). Intarirea statelor a dus la aparitia unei justitii puternice (specializate) care au creat noi regului juridice sub forma precedentului judecatoresc (o hotarare judecatoresca care se aplica la cazuri asemanatoare ulterioare). 3. Trasaturile dreptului Se considera ca dreptul are urmatoarele trasaturi: a) caracter social deoarece reglementeaza numai relatiile dintre oameni, singurii care au discernamant si pot sa respecte o lege. Orice reglementare care priveste bunurile si animalele apare ca urmare a exercitarii unui drept de proprietate a omului b) caracter volitional deoarece exprima vointa statului (sau vointa generala a societatii) c) caracter obligatoriu deoarece impune o conduita si prevede o sanctiune pentru cei care nu respecta aceasta conduita 4. Definitia dreptului Dreptul este un ansamblu de norme (reguli) stabilite sau recunoscute de stat in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei statului, a caror respectare este garantata de forta coercitiva (de constrangere) a statului.

precum legatura pe care acestia o au cu persoane din organizatie sau din afara ei. prima inter-relatie care s-a produs in planul aparitiei dreptului. intemeietorul rationalismului. Caracterul general al normei de drept. cat si intre fenomenele pe care acestea le gestioneaza (paralela intre fenomenul juridic si fenomenul de natura morala). In concluzie. iar incalarea lor atrage dupa sine sanctiuni care pleaca de la mustrare.el a intrat intr-o incinta denumita "librarie". norma religioasa (sau norma de bunavointa) pe de o parte si norma juridica pe de alta parte consta tocmai in interventia organelor de specialitate ale statului in ceea ce priveste asigurarea respectarii celei din urma. daca un client intra intr-o librarie el va intra in contact cu mai multe tipuri de norme juridice astfel: . astfel cum este prevazut in prima parte a definitiei ne spune ca aceasta regla la nivel principal se adreseaza tuturor celor care se afla intr-o anumita imprejurare sociala. Membrii unei organizatii sunt obligati sa participe la activitatile organizatiei si sa plateasca cotizatii. biserica. Aceste norme sunt prevazute in statute si regulamente de functuionare. De ex. Desigur ca teologii sunt de parere ca prima legatura a avut-o omul cu Dumnezeu care se stie ca L-a creat dupa chipul si asemanarea Sa si abia apoi cu natura. care pentru a exista ca atare trebuie sa indeplineasca anumite conditii reglementate prin norma de drept civil de exemplu. sindicatele. avertisment. TGD / CURS 4/ 22.03. scoala. omul incepe sa-si creeze propria percepere asupra societatii (constiinta) Alaturi de aceste norme exista si alte categorii de norme: − unele care reglementeaza modul prin care se “sarbatoreste” un eveniment important aparut in viata omului (nastere.si unul juridic care ne spune ca este guvernat de o norma cu caracter juridic potrivit careia stim ca nu mai putem cere inapoi acea suma de bani Esenta deosebita a fenomenului juridic care practic il distinge fata de toate celelalte fenomene ar fi acceea ca el este un fenomen care este perceput intelectiv (nu poate fi atins si nu este vizibil). asociatiile sportive. Prima sanctiune a incalcarii unei norme tehnice este esecul sau neobtinerea rezultatului dorit. pana la excluderea din organizatie. Rouseau care in lucrarea sa “Discurs asupra inegalitatii dintre oameni” remarca prezenta la omul primitiv a unui real instinct al dreptatii.unul de morala supus unei norme cu caracter moral (gestul de a inmana o suma de bani) . cat si de J. Alaturi de esec apare si o paguba materiala (poate fi dubla) si o sanctiune morala. etc. A doua concluzie este ca indiferent de cronologia pe care o acceptam in mod particular. asociatiile de locatari.2007 Dictonul potrivit caruia acolo unde exista societate exista si drept are o sustinere atat in operele clasicilor dreptului roman cat si in tezele formulate mai tarziu de catre Decart.2007 Norma juridica Norma de drept este de o regula de conduita cu caracter general si impersonal stabilita sau recunoscuta de catre stat si a carei respectare este garantata prin interventia fortei de constrangere a acestuia. In categoria acestor organizatii intra: asociatii si fundatii. cotract cere se supune normelor de drept civil . Cea de a doua conexiune din punct de vedere cronologic a fost accea dintre om si divinitate.03. dreptul a putut sa apara numai in cadrul acestui triunghi esential format din Dumnezeu-Natura-Om. Diferenta dintre norma morala. Atunci cand intamplator facem un dar unui cersetor ne intalnim cu 2 tipuri de fenomene: . Daca norma tehnica este prevazuta de lege apare si o sanctiune legala.J. − o alta categorie de norme apare sub forma Normelor Organizatiilor Sociale (neguvernamentale) care reglementeaza activitatea desfasurata de membrii unei organizatii.TGD / CURS 3/ 15. Exista o diferenta fundamentala atat intre diversele tipuri de norme. casatorie. cu alte cuvinte ar trebui sa existe un contract de inchiriere al acelui spatiu ca si conditie primordaiala pentru existenta librariei. In cadrul societatii omul este tinut sa respecte mai multe norme (reguli): − norme religioase − norme de morala − norme juridice In momentul in care se doreste sa traiasca respectand aceste norme. moarte) sau in viata comunitatii (recolta) mai ales in mediul rural (Traditii Populare) − norme care reglementeaza modul in care o persoana transforma materia prima in produs finit sau care utilizeaza un produs finit (Norme Tehnice). in cadrul colectivitatii umane a fost accea dintre om si natura.

mai departe avem o stiinta care analizeaa fenomenul de drept si o alta stiinta care analizeaza fenomenul religios si normele cu caracter religios.daca cumpara o carte intra in legatura cu o persoana care obligatoriu are un contract de munca la acea librarie. Dispozitia descrie conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul normei juridice in conditiile prevazute de ipoteza. a) ipoteza poate fi: .vanzarea-cumpararea cartii respective are loc dupa o norma de drept civil care reglementeaza contractele de vanzare-cumparare In concluzie. contract supus normei juridice de drept al muncii .. alteori din ratiuni subiective. Uneori dintr-o motivatie reala. adevar si dreptate. ca un fenomen social care ne spune ca 2 oameni au intrat in contact social..determinata (cand este clar precizata) . Dispozitia poate fi: . astfel putem vorbi de fenomenul juridic caruia ii corespunde norma de drept si de fenomenul religios caruia ii corespunde norma cu caracter religios. de la adeptii lui Pitagora aflam ca dreptul era reprezentat de actiunea pe care cineva o suporta din partea altcuiva (dupa fapta si rasplata).determinata (cand imprejurarea este descrisa cu exacitate) . ipoteza 2. Norma juridica actioneaza concomitent cu celelate categorii de norme sociale cu care se interferaza.relativ determinata (cand se afla intre un minim si un maxim) . si ne putem gandi la populatii mai putin civilizate. Fundamantele crestine ale sistemului nostru de drept sunt deosebit de plastic surprinse de catre marele teolog Toma din Aquino." 3. Despre esenta morala a dreptului si implicit a normei de drept aflam inca din doctrina pe care ne-au lasat-o mostenire sirituala clasicii antichitatii astfel.simpla (descrie o imprejurare) . au fost constituite organe specializate menite sa impuna actiunea normei de drept TGD / CURS 5/ 29. Desigur ca actiunea juridica are loc concomitent spre exemplu cu o actiune psihologica dintre client si librar. Sanctiunea descrie consecinta nerespecarii conduitei.relativ determinata (cand este lasata la latitudinea subiectului) "..complexa (descrie mai multe imprejurari) b) ipoteza poate fi: ...2007 Norma juridica Structura inerna sau logica juridica Se refera la modul in care este organizata din punct de vedere logic o norma juridica si este formata din 3 elemente: 1. adica a oamenilor politici. Daca in lucrarea sa de capatai Aristotel demonstra ca dreptul este creatia celor care conduc societaea. este evident ca aceeiasi oameni politici au stiut sa creeze institutii specializte care sa le apere creatia. Cel de al doilea element al definitiei normei juridice are in vedere caracterul impersonal al acesteia. normele de drept specifice acestor ramuri de drept actioneaza. caracterul lor in acest exemplu este tot de drept constitutional dar gradul lor de generalizare este evident mai redus.. indiferent daca acest client al acestei librarii are notiuni de drept al muncii sau de drept civil.. Exista norme cu grad mai redus de generalitate care au in vedere spre exemplu reglementarea juridica a unui organism al statului cum ar fi: Institutia Presedintelui Republicii sau Institia Guvernului sau Institutia Avocatului Poporului.determinata (clar precizata) . care ne spune ca principiile primare ale intelepciunii legislative ale lui Dumnezeu sunt reprezentate de catre bine. ceea ce inseamna ca regula de drept nu se adreseaza unei persoane anume ci tuturor persoanelor care la un moment dat se afla sub incidenta ei.03. fenomenul juridic insotit de intregul alai de norme juridice actioneaza asupra noastra. Cea de a treia caracteristica a normei de drept se refera la garantarea aplicarii lor prin interventia organelor specializate ale statului.... O alta norma cu care normele de drept este strans legata este norma cu caracter religios. sanctiune 1.relativ determinata (cand imprejurarile sunt lasate la aprecierea subiectului) "Daca (in cazul in care) cineva... dispozitie 3. Sanctiunea poate fi:. atunci (nu) trebuie sa. dar este mai apropiata de normele cu caracter moral. Ipoteza descrie imprejurarile si conditiile in prezenta carora se aplica o norma juridica precum si identiatea si calitatile subiectului normei juridice. Apare sub forma unei actiuni sau inactiuni." 2. Dincolo de vointa fiecaruia dintre noi.

complete (apar intr-un singur act normativ) ..alternativa (cand sunt mai multe sanctiuni se da una dintre ele) .norme de drept comunitar Dupa conduita prescrisa: .directa (se precizeaza cu exactitate articolele abrogate) .norme de dreptul familiei . avertisment.incomplete (apar in mai multe acte normative): . tehnico-legislativa) Se refera la elementele care compun o norma juridica: articol.civila (anularea unui act ilicit.norme onerative (impun o conduita) . sanctiune.de dreptul muncii (mustrare.. recuperarea prejudiciului) .norme cu caracter general (reglementeaza un domeniu al vietii sociale. alineat.norme de exceptie (prevad o exceptie de la o norma generala sau speciala) Din punct de vedere al tehnicii juridice normele pot fi: ..tacita sau implicita cand noua lege nu precizeaza ca abroga ceva.norme speciale (reglementeaza numai anumite aspecte ale vietii sociale) . etc ---> vezi tehnica juridica Structura tehnico-legislativa se refera la modul in care o norma juridica apare in sistemul de acte normative.norme permisive (nici nu impun.situatie neconstitutionala Momentul in care o lege iese din vigoare: a) daca legea este data pe durata determinata iese din vigoare la data prevazuta b) cand legea este data pe durata nedeterminata trebuie abrogata (scoasa din vigoare) Abrogarea poate fi: .norme de trimitere (fac trimitere la un act adoptat) .cumulativa (cand sunt mai multe sanctiuni se dau toate) Sanctiunea poate fi: ..Sanctiunea poate fi: .norme de drept penal . Exceptii: .legile interpretative se aplica retroactiv . capitol. dar o face c) caderea in desuetudine (demodare)..O. titlu. concediere) "..administrativa (amanda contraventionala) .norme de drept civil . Intrarea in vigoare a unui act normativ se face la 3 zile de la data publicarii in M. nici nu interzic) Dupa caracterul reglementarii sau conduitei prescrise: . altfel. intre aceste momente actul normativ produce efecte juridice. detasare..norme de drept constitutional . Prin exceptie daca ibiectul reapare legea ultraactiveaza.norme prohibitive (care interzic o conduita) .indirecta (cand legea precizeaza numai ca "orice dispozitie contrara se abroga") .. adica se . Clasificarea normelor juridice: Dupa obiectul de reglementare: ." Structura externa (tehnico-juridica. Principiul care guverneaza intrarea in vigoare a unui act normativ este principiul neretroactivitatii actelor normative care stipuleaza ca legea dipune numai pentru viitor.norme in alb (fac trimitere la un act ce urmeaza sa fie adoptat) Actiunea normelor juridice (actelor normative/legii) in timp si spatiu Actiunea in timp: In "viata" unei norme juridice exista doua mari evenimente: intrarea in vigoare si iesirea din vigoare.expresa (cand se precizeaza clar ce se scoate din vigoare) .de drept penal (inchisoare sau amenda penala) .norme de dreptul muncii (vezi sistemul de drept) . sunt cuprinse in coduri) ..legea penala mai favorabila sau mai blanda . daca in cuprinsul sau nu este prevazuta o alta data.cand legiuitorul decide acest lucru . dar i-a disparut obiectul de abrogare si nu mai poate fi aplicata. cand legea nu este formal abrogata..

chiar de la concepere) si dispare la moarte (fie naturala.imunitatea diplomatica care ofera imuniate in fata legislatiei romane oricarui ambasador strain . Intotdeauna intre om si animale sau lucruri exista o relatie de proprietate. Cetatenii unui stat respecta legea statului de origine si cand se afla in strainatate. dar. TGD/ CURS 6/ 19. Premisele raportului juridic Pentru a exista un raport juridic (a lua nastere. Autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa reglementeze numai la nivel local. omul privit individual sau ca persoana fizica in dreptul civil 2. Recunoastere care vine sub forma capacitatii juridice.a) intern . ministerele) au dreptul de a reglementa atat la nivelul intregului teritoriu cat si la nivel local. terenuri) si nici animalele nu pot fi subiecte ale unui raport juridic deoarece nu au discernamant.b) international a) Sub aspect intern statul are dreptul sa reglementeze activitatea tuturor persoanelor aflate pe teritoriul sau. b) Sub aspect international toate persoanele aflate pe teritoriul unui stat respecta legea acelui stat.04. Ex.regimul juridic al strainilor. case. statul si institutiile sale (in dreptul civil statul este considerat tot o persoana juridica) 1. − Existenta unei legi (act normativ.regimul juridic al ambasadelor si consulatelor pe teritoriul carora se respecta legea statului pe care il reprezinta . In TGD capacitatea juridica poate fi generala cand apartine tuturor persoanelor.aplica din nou. omul privit individual sau ca persoana fizica in dreptul civil Pentru a fi subiect de drept omul trebuie sa aiba o recunoastere a acestei calitatii din partea statului. nici bunurile (lucruri. strainii pot avea un regim national (aceleasi drepturi civile) sau un regim special (stabilit pe baza de tratate internationale cu drepturi mai mari sau mai mici decat bastinasii). Omul apare ca subiect de drept in urmatoarele ipostaze: 1. Existenta unor subiecte ale raportului juridic Poate fi subiect a unui raport juridic numai omul deoarece conduita umana este singura reglementata de lege. daca intre legea de origine si legea locala exista contradictii prioritate are legea locala. fie declarata pe cale judecatoreasca) . Conceptul de raport juridic Def: Raportul juridic este o relatie sociala care ia nastere in baza normelor juridice (acte normative/ legi) aflate in vigoare si in care participantii sau subiectele raportului juridic au drepturi si obligatii juridice corelative sau reciproce. care este aptitudinea generala de a avea drepturi si obigatii. a se modifica. Raportul juridic are un caracter volitional deoarece exprima: − vointa subiectelor implicate in raportul juridic − vointa statului exprimata prin intermediul legilor  caracter dublu volitional B. Exceptie de la aceasta regula: . a aparea. omul privit in mod colectiv (ca organizatie) sau persoana juridica in dreptul civil 3. si speciala cand apartine anumitor categorii de persoane. In dreptul civil capacitatea juridica se imparte in: a) capacitate de folosinta b) capacitate de exercitiu a)capacitatea de folosinta apare la nasterea copilului (in ceea ce priveste drepturile. Cumpararea unui bilet RATB – Da Incheierea unei casatorii – Da Incheierea unei logodne la biserica – Nu Organizarea unei inmormantari – Nu Incheierea unui contract de vanzare-cumparare a unei case – Da Trasaturile raportului juridic: Raportul juridic are un caracter social deoarece se incheie numai intre persoane.2007 Raportul juridic A. a inceta) trebuie sa fie indeplinite cumulativ 3 conditii (premisele raportului juridic). Autoritatile publice centrale (guvernul. Actiunea in spatiu (sau pe teritoriu): Cu privire la actiunea actelor normative in spatiu apar 2 aspecte: . norma juridica) aflata in vigoare − Existenta unor subiecte ale raportului juridic − Existenta unui fapt juridic II.

nu se masoara in bani . domiciliu si stare civila. cutremure). iar capacitatea de exercitiu care se identifica cu obiectul de activitate si apare din momentul inregistrarii (din momentul in care exista organe de conducere) 3. In dreptul penal capacitatea juridica apare in forma restransa la 14 ani. incendii. Capacitatea de exercitiu apare in forma restransa la varsta de 14 ani si in forma deplina la 18 ani si dispare la moartea persoanei sau la declararea acesteia ca interzis judecatoresc de catre instanta judecatoresca. De la 16 ani minorul poate decide cu privire la jumatate din averea sa.evenimente. inundatii provocate). TGD/ CURS 7/ 26. dreptul la viata Se cunoaste titularul dreptului.04. Dreptul subiectiv poate fi: a) absolut sau opozabil (erga omnes .2007 III.legale (licite) . dar nu se cunoaste titularul obligatiei deoarece toata lumea are obligatie sa le respecte. licit si posibil (care sa fie indeplinit cu partimoniul avut la dispozitie) Capacitatea de folosinta a persoanei juridice apare in momentul demararii formalitatilor de infiintare a persoanei juridice. se cunoaste si titularul dreptului. inundatii. Pentru a exista o persoana juridica trebuie sa indeplinesca cumulativ 3 conditii: − existenta unui patrimoniu diferit de al membrilor fondatori suficient pentru a satisface scopul care si-l propune persoana juridica − o organizare de sine statatoare − un scop moral. Faptele juridice se clasifica in: . incendii.ilegale (ilicite) sau: . Femeile care se casatoresc inainte de 18 ani capata capacitate deplina de exercitiu de la data incheierii casatoriei. Actele juridice pot fi: . Cea mai mare parte a actiunilor este formata din acte juridice.tuturor persoanelor) ex: dreptul de proprietate. care sunt manifestari de vointa facute cu scopul producerii de efecte juridice. iar daca divorteaza pana la 18 ani capacitatea se pastreaza. omul privit in mod colectiv (ca organizatie) sau persoana juridica in dreptul civil In dreptul civil in afara de persoana fizica apare si persoana juridica. . actiuni care pot produce (conform prevederilor legale) efecte juridice.Def: este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii b)capacitatea de exercitiu este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obigatii si de a-si exercita drepturile si asuma obligatiile fara sa fie nevoie ca actele sale sa fie contrasemnate anterior sau ulterior de catre parinte. Existenta unui fapt juridic In societate exista anumite intamplari.unilaterale .se masoara in bani b) personal sau personal-nepatrimonial . statul si institutiile sale (in dreptul civil statul este considerat tot o persoana juridica) Statul este subiect de drept atat in dreptul intern. categorie care include toate celelalte subiecte. in caz contrar sa poata apela la forta coercitiva a statului. tutore si/sau autoritatea tutelara. Dreptul subiectiv poate fi: a) partimonial .opozabil unei anumite persoane). In dreptul civil persoana fizica este identificata dupa nume. Actiunile sunt acele intamplari facute de noi in scopul producerii de efecte juridice (moartea unei persoane. b) relativ sau opozabil (erga ceram persone . 2.bilaterale .actiuni Evenimentele sunt acele intamplari care se petrec independent de vointa noastra si care produc efecte juridice (moartea unei persoane. dar si titularul obligatiei. evenimente. cand intra in raportul de drept public (celelate subiecte se subordoneaza) sau de drept privat (se afla pe pozitia de egalitate juridica cu celelate subiecte) cat si raportul de drept international cand intra in raporturi juridice cu alte subiecte de drept international (se afla pe pozitie de egalitate juridica cu acestea).multilaterale Continutul si obiectul raportului juridic Continutul raportului juridic: Este format din: 1) dreptul subiectiv 2) obligatia (obligatiunea) juridica 1) Prin dreptul subiectiv se intelege posibilitatea unei persoane de a avea (a stabili) o anumita conduita si de a cere celorlalte subiecte de drept sa o respecte.

scrise .Codul lui Hamurabi (Babilon) .accesorii sau: .Legile lui Manu (India) . sau legea tarii. Astazi legea este considerata ca fiind cel mai important (singurul) izvor de drept.Legea celor XII table (Roma Antica) .Asezamintele lui Ludovic cel Sfant (1270) .2) Obligatia juridica este indatorirea unei persoane de a respecta conduita pe care si-a stabilit-o titularul dreptului. obiceiul este izvor al dreptului (direct) numai cand legea face trimitere la el si numai in ceea ce priveste obligatiile proprietarului referitoare la buna vecinatate si protectie a mediului. etc) sau: . Bunurile pot fi: . Formeaza dreptul obisnuielnic (cutumiar). Celelalte obiceiuri formeaza traditiile populare (vezi traditii).consumabile . In sistemul romanesc de drept. sau dreptul pastoral romanesc.indirecte (opere literare) sau: .incorporale (nesesizabile) sau: . Obiceiurile au stat la baza aparitiei primelor legi. balade.materiale (conditii de existenta) . fiind creata statului si fiind obligatorie si scrisa.Legile lui Solon si Dracon (Grecia Antica) .neconsumabile Izvoarele dreptului 1) Conceptul de izvor al dreptului 2) Izvoare propriu-zise a) Obiceiul sau cultuma juridica b) Legea sau actul normativ c) Contractul normativ d) Practica judecatoreasca e) Precedentul judecatoresc f) Doctrina judecatoreasca (literatura de specialitate) 1) Conceptul de izvor al dreptului Prin izvoare de drept se intelege o modalitate de exprimare a normelor jurdice.imobile (nemiscatoare) sau: . obiceiul este izvor de drept alaturi de precedentul judecatoresc si formeaza "common law". Izvoarele dreptului pot fi: .nescrise (descoperiri arheologice.Legile lui Mu (China) In evul mediu timpuriu:. Obligatia juridica poate fi: a) obligatia de a face (de a presta un serviciu) b) obligatia de a da (de a plati pretul cerut) c) obligatia de a nu face (de a te abtine de la savarsirea oricarei fapte care ar putea sa prejudicieze dreptul altei persoane) Obiectul raportului juridic: Este format din actiunile si inactiunile pe care le fac partile (conduita pe care acestia o au).formale (literele a-f) 2) Izvoare propriu-zise a) Obiceiul sau cultuma juridica Este regula nescrisa formata intr-o perioada indelungata de timp si respectata datorita unor sanctiuni venite din partea comunitatii/ statului. acestea fiind de altfel culegeri de obiceiuri. forma pe care o imbraca norma juridica. Cele mai cunoscute legi sunt: .principale . In sistemul anglo-saxon.directe (legea) .mobile (miscatoare) . Obiceiul este caracteristic statelor slab dezvoltate sau cu ritm lent de dezvoltare (mai este izvor de drept in dreptul international si in dreptul marii). sau legea pamantului.corporale (sesizabile) . b) Legea sau actul normativ A aparut o data cu statul. Poate sa existe si un obiect material (bun).

mediul natural. Opera propriu-zisa de legiferare apare la momentul in care complexitatea relatiilor economice cu tot ce aceasta inseamna nu mai putea fi coordonata decat prin intermediul reglementarilor scrise. carti. lege. materiale ex.lege in sens material. Mircea Djuvara denumea ca fin secretiunea constiintei juridice a societatii.05. este utila la formarea viitorilor specialisti si la formarea opiniei unui specialist.. etc d) Practica judecatoreasca (jurisprudenta) Este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instantele de judecata indiferent de felul cauzei (civil. Practica judecatoreasca in sistemul roman de drept nu este izvor direct al dreptului deoarece hotararea judecatorului se refera numai la cazul respectiv (poate infuenta hotararea judecatorului). In secolul trecut s-a creat distinctia intre: . Constitutia juridica. In sistemul roman de drept nu este izvor de drept (vezi obiceiul . pereat Nemo censetur. constitutional. organizarea irigatiilor. e) Precedentul judecatoresc Apare atunci cand un judecator in judecarea unui proces da o sentinta bazata pe o sentinta data anterior de un alt judecator intr-un caz asemanator (hotarare care se repeta). legea a aparut si continua sa apara ca un rezultat a ceea ce prof. curte de apel. tratate. Istoria legiferarii pastreaza un loc aparte pentru opera lui Hamurabi. dar e Sa se faca dreptate. f) Doctrina judecatoreasca (literatura de specialitate) Este formata din totaliatea parerilor specialistilor in drept cu privire la fenomenul/ institutiile juridice. aceasta nevoie deosebit de puternica este receptata ca atare la nivelul constiintei sociale. formale ex. Exista doua categorii ale izvoarelor dreptului: 1. sub forma de contract colectiv de munca (a nu se confunda cu contractul individual de munca) . In cuprinsul textului acestui cod sunt prezente reglementari referitoare la institutia juridica a furtului de bunuri materiale. inalta curte de casatie si justitie) si indiferent daca este in prima instanta.2007 LEGE STAT OM (CETATEAN) Duralex. sedlex Fiat iustitia.in dreptul muncii. penal. ci in numele altora (o parte este statul) prin care se nasc drepturi si obligatii cu caracter general si impersonal. etc. Izvoarele formale ale dreptului practic reprezinta modalitatea concreta de exteriorizare fizica si rationala a acestuia. indiferent ca este vorba de mediul natural sau de mediul social este acela care practic genreaza nevoia de reglementare juridica. . Legea Factorul de mediu. adica orice reglementare data de o institutie a statului (ordonanta guvernamentala.in dreptul international sub forma tratatelor internationale. decret prezidential) = Act Normativ . tribunal. de asemenea reglementari cu privire la institutia juridica a mostenirii. apel sau recurs (daca este sau nu definitiva si/sau irevocabila). Apare sub forma de articole. adica la nivelul a ceea ce se defineste ca fiind insasi “ratiunea societatii”. de ar Nimeni nu poate invoca lege fi sa piara lumea necunoasterea legii Ordinea sociala are in epicentrul sau ordinea juridical garantata de catre forta legii. de instanta judecata (judecatorie. mediul social 2. a acordurilor.Oglinda Svaba Cea mai importanta lege a omenirii este considerata "Codul Civil al lui Napoleon Bonaparte" (1804 Franta). TGD/ CURS 8/ 03.Oglinda Saxona . protectia activitatii negustorilor. ignorare mundus legens Legea de dura. Cu alte cuvinte mediul natural si social este pe deplin regelementat in cuprinsul acestui cod menit sa bucure supusii celui care l-a creat. creatorul codului cu acelasi nume. adica numai legea votata de parlament c) Contractul normativ Este o intelegere semnata intre 2 sau mai multe parti care nu semneaza in nume propriu. familial. sclavi. etc).lege in sens formal. Contractul normativ este izvor de drept: ."common law"). Primele milenii ale existentei umane oarecum civilizate au fost dominate de prezenta reguluilor cu caracter obisnuielnic care tin de obicei si care erau respectate pe baza liberului consimtamant al oamenilor. Nu este izvor direct al dreptului deoarece este o opinie personala.

religia dominanta din societatea respectiva . francez). Ramurile de drept 1. logic. Diviziunea dreptului: . care se aplica in fostele colonii britanice. si intelegenm prin acest cuvant izvorul formal al dreptului sunt urmatoarele: − autoritatea legii − rationalitatea legii − forta juridica superioara legii Prin autoritatea legii intelegem faptul ca aceasta emana de la o autoritate a statului care are drept principala competenta emiterea de acte normative. Exista si autori care considera ca notiunea de "sistem de drept" este mult mai ampla. − Guvernul este acel organ al statului care elaboreaza hotarari de guvern.drept public . Procesul de nastere a legii comporta din punct de vedere etnic doua aspecte: B. inferioare hotararilor de guvern si implicit legilor elaborate de parlament Iata cum forta si dimensiunea autoritatii de stat care elaboreaza legea in sens generic isi pune amprenta asupra autoritatii propriu-zise a legii respective. Canada. adica de concept − are in vedere operatiunea logica de adecvare a generalului la particular.drept privat 3.sistemele traditionale. precum si teoriile sau parerile cetatenilor despre drept.sistemul anglo-saxon (insular). India) .dezvolarea istorica si ocupatiile existente . Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de nord.mostenirea culturala si gradul de civilizatie al poporului respectiv . in prima faza legiuitorul este obligat sa procedeze la ceea ce se cheama ridicarea particularului la rang de general.sistemul dreptului continental (romano-germanic. iar in cele din urma se impune modificarea sau chiar abrogarea textului de lege. Tara Galilor. Aceasta insusire a legii care practic ne trimite la acel organ al statului care a elaborate-o permite o ierarhizare intre diferitele tipuri de legi: − cea mai importanata lege este constitutia unui stat care are forta jurdica suprema si isi stabileste in principal principiile findamentale ale statului de drept. Conceptul de sistem de drept 2. Scotia. SUA.2007 Sistemul de drept 1. Elementul rational definitoriu pentru lege are in vedere faptul ca acesta ar trebui sa fie rodul unui process intelectual. adica o operatiune in sens invers.05. acte normative inferioare ca putere jurdica legilor elaborate de parlament. si fata de aceasta legea este suverana. legea in sensul generic al termenului are o putere care tinde spre absolut si fara indoiala are cea mai mare putere in ansamblul izvoarelor dreptului. si la proiectele de lege care urmeaza sa fie/ sunt aprobate.mediul natural (cadrul geografic) in care s-a format poporul (statul respectiv) si ocupatiile existente . Spre deosebire de celelalte izvoare ale dreptului. doctrina si nu in ultimul rand jurisprudenta. − Parlamentul este autoritatea suprema fiind acel organ al statului care eleboreaza legile cu caracter organic sau legile cu caracter ordinal. Lumea Araba. care se bazeaza pe legea scrisa si care preia principiile dreptului roman. TGD/ CURS 9/ 10. bazate pe respectarea obiceiurilor chiar daca vin in contradictie cu legea scrisa (ex: China. Cand nu se intampla acest lucru pana la urma respectiv realitatea sociala sau naturala sufera.apartenenta la un sistem (familie) de drept: . Noua Zeelanda. Conceptul de sistem de drept Prin sistemul de drept existent intr-un stat se intelege ansamblul de legi aflate in vigoare intr-un anumit moment. deoarece face referire si la legile care au existat intr-un anumit moment. Izvoarele formale ale dreptului cuprind pe langa lege contractul normativ. se aplica inclusiv in Romania . Australia. care sa conduca la aparitia unui text coerent menit sa optimizeze functionarea realitatii sociale sau naturale care i-a reclamat existenta. . Factori care influenteaza un sistem de drept: .Caracteristicile principale ale legii. Se bazeaza pe 2 mari concepte: "common law" (legea comuna formata din precedentul judecatoresc si obiceiul juridic) si "statutary law" (legea scrisa) . Japonia. − Institutia ministrului elaboreaza ordine ale acestuia. India. etc.

India) .ramura de drept. Vietnam.are la baza codul civil si reglementeaza relatiile patriomoniale si persoanalnepatrimoniale care apar intre persoane fizice si/sau juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica * dreptul familiei . criminalistica (stinta urmelor). civile. taxele. Ramurile de drept Ramurile de drept public: * dreptul constitutional . comercial) Definitie: Sistemul de drept este un ansamblu de norme. inca din dreptul roman in drept public (cel care protejeaza interesele statului) si drept privat (care protejeaza interesele persoanelor). Biblie. psihiatria juridica.norma juridica (baza sitemului de drept) . retinuta o persoana. Tora (ex: Lumea Araba Japonia. 2. comerciale. adoptia. judecata. cum ar fi: medicina legala. desfacera casatoriei. testamentul. statul se afla fata de celelalte subiecte pe o pozitie superioara din punct de vedere juridic.reglementeaza interesul particular stabilind ca orice relatie juridica intre 2 subiecte de drept are loc sub forma egalitatii juridice a partilor.metoda de regelementare folosita este superioritatea juridica a statului Drept privat: . formata dintr-un ansamblu de norme jurdice ce reglementeaza relatii sociale apropiate (ex: castoria. impozitele cetatenilor fata de stat * dreptul administrativ . condamnata sau achitata * dreptul financiar/ fiscal .are la baza codul muncii si reglementeaza relatiile dintre angajat si angajator bazate pe contractul individual de munca * dreptul comercial . ansamblul de norme si institutii juridice ce reglementeaza relatiile sociale dintrun domeniu al vietii sociale (ex: ramura de drept civil. Obs: .metoda de regelementare folosita este egalitatea juridica a pesoanelor 3.sistemele religioase. de granita. etc) * dreptul muncii .reglementeaza intersele statului.institutia juridica. stabilind totodata ca in raporturile de drept public.obiectul de reglementare a dreptului privat este interesul persoanelor .care reglementeaza contributiile.are la baza constitutia si reglementeaza principiile desfasuratii activitatii institutiilor statului * dreptul penal . de dreptul muncii. bazate pe respectarea legii date de partidul unic (ex: Coreea de Nord. Coran. reglementeaza infractiunile si sanctiunile * dreptul de procedura penala (procesual penal) . criminologia (studiul infractorului). Diviziunea dreptului Sistemul de drept se imparte. etc care au loc cu elemente de extraneitate si este reglementat de tratatele internatonale In cadrul sitemelor de drept mai exista si discipline auxiliare.are la baza codul de procedura penala si reglementeaza modul in care este arestata.care reglementeaza relatiile administratiei publice centrale si locale cu cetateanul * dreptul international-public .drept public . trimisa in judecata. considerandu-se ca statul are dreptul sa intervina in viata persoanelor si ca persoanele pot sa inluenteze activitatea institutiilor statului.care reglementeaza relatiile dintre state (cu toate acestea statele sunt egale) Ramurile de drept privat: * dreptul civil .drept privat Drept public: . contractul de munca) . DREPT PRIVAT = NEGOCIERE DREPT PUBLIC = ORDIN .sitemele socialiste. public-privat. Obs: . institutii juridice si ramuri de drept care reglementeaza relatiile sociale dintr-un stat intr-un anumit moment. De a lungul timpului s-a incercat crearea unui drept mix.obiectul de reglementare a dreptului public este interesul statului . Cuba. Libia. bazate pe respectarea legii divine.are la baza codul comercial si reglementeaza relatiile de comert * dreptul internatonal-privat .care reglementeaza relatiile de familie. China. fostele state socialiste si URSS) In cadrul sitemului de drept exista 3 elemente mari: ..are la baza codul penal.are la baza codul familiei care reglementeaza relatiile de familie (incheierea castorie. China. Astazi se accepta: .

inchisoare) e) Suveranitatea de stat . concesionarea de bunuri apartinand statului .alte surse: donatii. Trebuie observat ca puterea politica se obtine de catre partidul (coalitia de partide) aflat la conducerea statului intr-un cadru organizat. Regimul juridic al teritoriului unui stat se aplica la sol.vanzarea. c) Monopolul impunerii si stangerii taxelor si impozitelor necesare sustinerii cheltuielilor de stat (parte componenta a bugetului de stat).exploatatea bogatiilor naturale (limitate si neregenerabile) . Sunt considerate resurse la bugetul de stat: .1 limba oficiala . Eceptie de la existenta unei cetatenii.profitul obtinut de intreprinderile de stat.1 cetatenie . b) Existenta unei populatii a carei apartenenta la un stat este data de cetatenie O situatie speciala o au apatrizii al caror regim juridic este dat de domiciliu.imprumuturi interne si externe rambursabile sau nerambursabile . consulate) (nave si aeronave). Vor exista: . marcat de alegeri libere si periodice (4-5 ani). mosteniri vacante.1 organizare administrativa unitara . Forma de guvernamant 3.TGD/ CURS 10/ 17. inchirierea.taxe si impozite. Forma de structura a statului Se refera la modul in care este organizat teritoriul unui stat sub forma unuia sau mai multor entitati (formatiuni statale) a) Statul unitar (simplu) Se caracterizeaza prin existenta unei singure entitati (formatiuni) statale pe un teritoriu.05. Trasaturi: In general se recunosc ca trasaturi ale statului: teritoriul.1 parlament (de obicei unicameral) .latura interna (suprematia) --> care permite statului sa-si impuna politica interna pe care o considera adecvata . Cu ajutorul puterii politice statul isi impune politica interna si externa si reuseste sa pastreze un climat social corespunzator cu societatea respectiva. armata.razboaie de cucerire . De asemenea statul este singurul care aplica legile instituind sanctiunile fizice (pedeapsa privativa de libertate . etc d) Monopolul elaborarii si aplicarii dreptului Statul (legiuitorul).1 guvern . exista persoane cu cetatenie dubla sau multipla. etc). Regim politic 1. regii autonome . biruri. Existenta unui teritoriu bine delimitat prin tratate internationale cu ajutorul unor elemente artificiale sau naturale.latura externa (independenta) --> care permite statului sa stabileasca singur politica externa bazandu-se doar pe egalitatea dintre state Conceptul formei de stat 1. spatiu aerian. jandarmerie. mare teritoriala si teritoriile detinute de un stat pe teritoriul altor state (ambasade. subsol. exercitand asupra unei populatii aflate pe un teritoriu puterea suverana din societatea respectiva. In TGD sunt considerate trasaturi ale statului urmatoarele: a) Organizarea puterii politice sau publice in aparatul de stat format din functionari publici (de stat) specializati si platiti de la bugetul de stat. in principiu parlamentul este singurul care reglementeaza viata si actvitatea persoanelor aflate pe teritoriul sau. populatia si puterea politica (suveranitatea). Din aparatul de stat fac parte si institutiile specializate in mentinerea ordinii si sigurantei publice (politie. Forma de structura a statului 2. etc .2007 Conceptul statului Definitia si trasaturile statului Definitia: Statul este organizatia politica care detine monopolul fortei de constrangere si al elaborarii si aplicarii dreptului.

Spania.politie federala/ politie locala ex: SUA. Germania. fostele colonii ce au pastrat un statut special cu fostul imperiu.1 presedinte / rege ex: Romania.presedintele este ales prin vot de cetateni si detine si puterea executiva. asigurata prin rotatie de sefii statelor ce formeaza confederatia) ex: Elvetia. Norvegia. Ex: Franta cu fostele colonii 2. dar imparte puterea executiva cu primul ministru pe care il numeste din randul partidului/ partidelor care au castigat alegerile.guvern federal / cabinet guvernator .cand presedintele este ales de parlament si nu detine nici o putere executiva avand doar atributii de protocol. Rusia CONFEDERATIA . care sunt constrasemnate de ministrii sai ce preiau raspunderea. poate indeplini si functia de prim-ministru ex: SUA --> parlamentara .un parlament (monarhie parlamentara) cand regele nu are nici o putee executiva.parlament federal/ posibil parlament local . Rege. Ex: Alexandru Ioan Cuza 1859-1862 Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. ci numai atributii de protocol (puterea exectiva este detinuta de primul ministru) ex: Marea Britanie. poate cel mult sa renunte la tron (abdice). El nu raspunde juridic pentru faptele si actele sale. preia functia de la parinti (in principiu primul nascut baiat) si ramane la conducere intreaga viata (functie viagera).tribunal federal/ tribunal local . Australia. Austria --> semipreidentiala . Dobrogea -->puterile regelui pot fi limitate de: . fie si consecutive. tar. Monarha poate fi: --> absoluta cand puterile regelui sunt nelimitate (despotia orientala) ex: Egiptul Antic. Forma de guvernamant a statului Reprezinta totalitatea modalitatilor de conducere a unui stat. Poate sa existe rege si/sau regina. Danemarca .entitati independente cu dubla structura de conducere (conducerea statului + conducerea federatiei. drepturile si atributiile sale. imparat. Poate fi: --> prezidentiala . Ex: Principatele Unite 1862-1866 Teritoriile de peste mari.legi federale/ legi locale .exista intotdeauna o dualitate local federala .. Un presedinte poate sa aiba cel mult 2 mandate. constitutia privita ca o intelegere intre rege si popor ex: Lumea Araba REPUBLICA Se caracterizeaza prin existenta unui presedinte ales prin vot de popor sau populatie pe o perioada determinata. UE Alte forme de state complexe: Uniunea personala care apare sub forma unui singur sef de stat si a 2 state diferite. Franta. in altele nu. nu poate fi demis. Belgia. modul de alegere al presedintelui de stat. Italia b) Statele compuse (complexe) Se caracterizeaza prin existenta mai multor entitati statale pe un teritoriu. CSI. Bulgaria. mai multe state si institutii comune pentru aceste state. monarh. Presedintele raspunde juridic pentru faptele sale.constitutie (monarhie constitutionala). Noua Zeelanda Uniunea rurala apare atunci cand avem un sef de stat. fie ca este vorba de entitati statale independente dar reunite pentru promovarea unui interes comun (militar. politic) (CONFEDERATIA) FEDERATIA . fie ca este vorba de entiati autonome dar fara independenta (FEDERATIA). Canada. denumita mandat care de obicei este intre 4-7 ani. . MONARHIA Se caracterizeaza prin existenta unui sef de stat care vine la putere pe cale ereditara. intreaga putere executiva fiind detinuta de primul minstru ex: Italia.cand presedintele este ales prin vot de catateni. In unele state presedintele este mai puternic ca primul minsitru (ex: Rusia).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful